Automobile Dacia

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE Ș I ADMINISTRAREA AFACERILOR MASTER RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚ IONALE

S.C. Automobile Dacia S.A.

Absolvent: Antochi Ruxandra Clinci Andreea Ioana Cobasa Diana Andreea Constantin Roxana Gălăţanu Ana Matei Mihaela

BRAŞOV 2014

CUPRINS

I N T R O D U C E R E ................................................................... ......................................................................................................................... ...................................................... 1 1. S.C. AUTOMOBILE DACIA S.R.L. ............................................................... ............................................................................................... ................................ 2 1.1 DATE GENERALE............................................................. ................................................................. ....... 2 1.2 DESCRIEREA FIRMEI ........................................................................................................ ..................... 2

1.2.1 Istoric ........................................................ ......................................................................................................................... .............................................................................................. ............................. 3

1.3 OBIECTUL DE ACTIVITATE AL COMPANIEI ..................................................... ............................. 5

1.3.1 Valorile ce caracterizează marca Dacia  .................................................................................................. 6 1.3.2 Misiunea companiei................................................................................................................................ companiei ................................................................................................................................ 6 ........................................................................................................................ .............................................................................................. ............................. 6 1.3.3 Clienţi .......................................................

1.4 Analiza SWOT .......................................................... ................................................................. .................. 8 1.5 PARTENERIATE ............................................................................................... ........................................ 9

2. CALITATEA – NOȚIUNE  – NOȚIUNE

..................................................................................... ................ 11 CONCRETĂ .....................................................................

2.1 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE  ........................................................................................ ................ 12 .......................................................................... ................ 13 2.1.1 Caracteristicile generale pentru determinarea calităţii .......................................................... 2.2 CARACTERISTICILOR GENERALE ALE PRODUSELOR ................................. ........................... 17

3. EVOLUŢIA PRODUSELOR DACIA  ...................................................................................  ........................................................................................... ........ 20 3.1 CERTIFICĂRILE ISO  ........................................................................................................................ ..... 22 3.2 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII  ...................................................................... ........ 23 3.2.1 Declarația conducerii privind politica în calitate și mediu ..............................................................  ................................................................... ..... 24 3.3 POLITICA DE CALITATE .................................................................................................. ................... 25 3.4 POLITICA DE MEDIU ....................................................................................................................... ..... 26

3.4.1 Dacia eco2 ...................................................................................................... ...................................... 27 4. STRATEGILE URMATE DE S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A ............................................. 27 4.1 STRATEGIA DE CALITATE ................................................................................................ ................. 27

4.2 STRATEGIA REPOZIŢIONĂRII PE PIAŢĂ  ....................................................................................... 28 4.3 STRATEGIA ECOLOGICĂ PENTRU DACIA ..................................................................................... 28 4.4 STRATEGIA ANTI- CRIZĂ..................................................................................................................... 28 4.5 STRATEGIA PROMOVĂRII ................................................................. ................................................. 29 5. CHESTIONAR ................................................................. ................................................................................................................................ ............................................................... 29

5.1 RĂSPUNSURI: ......................................................... ................................................................. ................ 31 5.3 INTERPRETAREA CHESTIONARULUI ....................................................... ...................................... 38

 ..................................................................................................... ........ 40 6. CONCLUZII ȘI PROPUNERI  ............................................................................................. 6.1 CONCLUZII ............................................................. ................................................................. ................ 40 6.2 PROPUNERI ............................................................................................................................................. 40

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................. ................................................................................................................................. ................... 42

CUPRINS

I N T R O D U C E R E ................................................................... ......................................................................................................................... ...................................................... 1 1. S.C. AUTOMOBILE DACIA S.R.L. ............................................................... ............................................................................................... ................................ 2 1.1 DATE GENERALE............................................................. ................................................................. ....... 2 1.2 DESCRIEREA FIRMEI ........................................................................................................ ..................... 2

1.2.1 Istoric ........................................................ ......................................................................................................................... .............................................................................................. ............................. 3

1.3 OBIECTUL DE ACTIVITATE AL COMPANIEI ..................................................... ............................. 5

1.3.1 Valorile ce caracterizează marca Dacia  .................................................................................................. 6 1.3.2 Misiunea companiei................................................................................................................................ companiei ................................................................................................................................ 6 ........................................................................................................................ .............................................................................................. ............................. 6 1.3.3 Clienţi .......................................................

1.4 Analiza SWOT .......................................................... ................................................................. .................. 8 1.5 PARTENERIATE ............................................................................................... ........................................ 9

2. CALITATEA – NOȚIUNE  – NOȚIUNE

..................................................................................... ................ 11 CONCRETĂ .....................................................................

2.1 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE  ........................................................................................ ................ 12 .......................................................................... ................ 13 2.1.1 Caracteristicile generale pentru determinarea calităţii .......................................................... 2.2 CARACTERISTICILOR GENERALE ALE PRODUSELOR ................................. ........................... 17

3. EVOLUŢIA PRODUSELOR DACIA  ...................................................................................  ........................................................................................... ........ 20 3.1 CERTIFICĂRILE ISO  ........................................................................................................................ ..... 22 3.2 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII  ...................................................................... ........ 23 3.2.1 Declarația conducerii privind politica în calitate și mediu ..............................................................  ................................................................... ..... 24 3.3 POLITICA DE CALITATE .................................................................................................. ................... 25 3.4 POLITICA DE MEDIU ....................................................................................................................... ..... 26

3.4.1 Dacia eco2 ...................................................................................................... ...................................... 27 4. STRATEGILE URMATE DE S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A ............................................. 27 4.1 STRATEGIA DE CALITATE ................................................................................................ ................. 27

4.2 STRATEGIA REPOZIŢIONĂRII PE PIAŢĂ  ....................................................................................... 28 4.3 STRATEGIA ECOLOGICĂ PENTRU DACIA ..................................................................................... 28 4.4 STRATEGIA ANTI- CRIZĂ..................................................................................................................... 28 4.5 STRATEGIA PROMOVĂRII ................................................................. ................................................. 29 5. CHESTIONAR ................................................................. ................................................................................................................................ ............................................................... 29

5.1 RĂSPUNSURI: ......................................................... ................................................................. ................ 31 5.3 INTERPRETAREA CHESTIONARULUI ....................................................... ...................................... 38

 ..................................................................................................... ........ 40 6. CONCLUZII ȘI PROPUNERI  ............................................................................................. 6.1 CONCLUZII ............................................................. ................................................................. ................ 40 6.2 PROPUNERI ............................................................................................................................................. 40

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................. ................................................................................................................................. ................... 42

INTRODUCERE

Calitatea produselor Dacia este recunoscută la nivel internaţional. În cadrul sondajelor realizate de institute şi publicaţii de specialitate, clienţii Dacia se declară foarte satisfăcuţi în legătură cu calitatea maşinilor Dacia 1. Principalele valori care guvernează activitatea companiei sunt munca, disciplina,

respectul, responsabilitatea, grija faţă de mediu înconjurător. Munca este “legea lumii moderne, care nu are loc pentru leneş i2". Efortul depus de angajaţii  Dacia, profesionalismul de care dau dovadă, disciplina la locul de muncă, toate aceste valori

conferă o imagine distinctivă companiei. Respectul este o valoare reală, implementată la nivelul societăţii în care activează, ş i nu în ultimul rând în cadrul mediului înconjurător. Acest lucru este bine evidenţiat prin intermediul programului “Rabla”.

Grija faţă de mediu înconjurător a devenit  o necesitate. Eforturile companiei pe termen lung de a reduce fenomenul încălzirii globale şi  poluarea încurajează iniţiativele pentru o  producţie cu cât mai puţine deşeuri, extinderea duratei de folosinţă a produselor şi reciclarea  produselor la sfârşitul perioadei de folosinţă. Aceste initiative sunt combinate cu un program de angajament pe termen lung fata de societate 3.

1

http://www.daciagroup.com/despre-no http://www.daciagroup.com/despre-noi/profil i/profil  Mihai Eminescu, "Opera politica" 3 http://biblioteca.regielive.ro/referate/marketing http://biblioteca.regielive.ro/referate/marketing/strategii-si-politici-de-mar /strategii-si-politici-de-marketing-studiu-de-caz-d keting-studiu-de-caz-dacia-duster-271082. acia-duster-271082.html html 2

1

1. S.C. S. C. AUTOMOBILE AUTOMOBILE DACIA S.R.L. 1.1 DATE GENERALE

S.C. Automobile Dacia S.A., societate pe acţiuni, a fost înfiinţată în anul 1990 şi îşi are sediul social în strada Uzinei, nr. 1 din oraşul Mioveni, judeţul Argeş, România. Societatea este înregistrată la Camera de Comer ţ şi Industrie având numărul de ordine J/03/81/13.12.1991 în Registrul Comerţuiui , certificat de înregistrare în scopuri de TVA RO160796, seria B Nr .0125591. S.C. Automobile Dacia face parte din Grupul Renault care

deține pachetul majoritar  de acțiuni la S.C. Automobile Dacia S.A. (99,43 %).  Renault S.A. cu sediul social în Franţa este deţinătoa re a multiple filial constituind un grup multinaţional (Renault, Dacia, Samsung). 1.2 DESCRIEREA FIRMEI

Automobile Dacia S.A. este cel mai mare pro ducător  român  român de automobile, care din septembrie 1999 aparține grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societății îl

constituie producerea și comercializarea de automobile, piese auto, mașini unelte și instalații  pentru industria de automobile.

Pentru a reduce timpul între proiectare și lansarea în producția de serie a unui autoturism, autoritățile române au considerat necesară producerea unui autoturism sub licență obținută de la un producător străin. Se dorea o licență pentru un autoturism din  clasa medie cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.000 și 1.300 cm3 și să se producă între 40.000 și 50.000 automobile pe an. La licitație au participat  Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo și Austin. De asemenea, s-au testat şi următoarele modele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo1300, Austin Mini Morris. Însă, după vizita istorică a președintelui  francez Charles de Gaulle în România din 1966, s- a luat decizia la nivel de partid ca în uzina Dacia să producă

autoturisme sub licență Renault. Din cauza unor motive tehnice și econ omice, oferta companiei pentru modelul Renault 12 a fost retrasă. Modelul era în faza de teste, iar producția

trebuia să înceapă în Franța, în a doua jumătate a anului  1969. Dar contractul a fost semnat în septembrie 1966. Renault a permis părții române să înceapă asamblarea mai devreme a unui

model intermediar până când Renault 12 să fie pregătit pentru producție. La început a fost ales modelul Renault 16, dar în cele din urmă s -a optat pentru asamblarea modelului Renault 8 4. 4

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Automobile_Dacia_S.A.

2

1.2.1 Istoric

Dacia a luat naștere în  1966 la Colibași în prezent Mioveni,  județul Argeș, având la  bază un acord între autoritățile comuniste și producătorul francez de automobile Renault, ce  prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966 și s-a încheiat la scurt timp mai exact într- un an şi

 jumătate. Pe 1 iulie 1968, încep testele la cele 217 stații de lucru din uzină, iar pe 3 august 1968 se testează primul motopropulsor. Pe 20 august 1968 se î ncepe producția modelului Dacia 1100, un model sub

licența Renault R8; acesta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit  pe poarta fabricii a fost făcut cadou președintelui Republicii Socialiste România de atunci, Nicolae Ceaușescu. Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente

ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze. Din 1968 și până în 1972, aproximativ 44.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, în 1970 apărând o ușoară modificare estetică la partea frontală. A mai fost produs, deși în număr limitat, modelul

1100S, cu 2 perechi de faruri și un motor mai puternic, folosite de poliție și în cursele de raliu. După Dacia 1100, a urmat Dacia 1300 care a intrat în producție în au gust 1969, un model sub licența R enault 12, fiind prezentată la salon ul auto de la București și Paris. Modelul 1300 era o berlină cu 4 uși și tracțiune pe puntea față.  Între 1970 și 1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele ce va cuprinde mai multe ti puri de vehicule de persoane și utilizar e. Astfel, în 1970 apar versiuni ale Daciei 1300 berline, printre care: 1300 Lux, 1300 Lux Super, în 1973 este lansat modelul break, iar în 1975 modelul Dacia 1302, fabricat în

2000 de exemplare, până în 1982.  Dacia a mai produs și un model de dubă numit  Dacia D6, copie a modelului Renault Estafette. Dar pentru că și în București  producea în uzinele Tudor

Vladimirescu o dubă similară, producția Dacia D6 a fost limitată pentru a nu creea concurență. După 1985, Dacia încearcă să producă un model pentru oraș, acest model purtând numele Dacia Lăstun  sau Dacia 500, fiind produs la Timișoara. Echipată cu un motor de 499 cm2, cu 22 cp și cu un consum de 3,3 l/100 km. Însă, modelul este scos din fabricație

după 1989 datorită problemelor de calitate și a prețului ridicat. Tot în anii 1980, Dacia a mai  produs modelul Dacia 2000, având la baza autoturismul Renault 20. Acest model era produs

utilizat ca maşini de serviciu nefiind comercializat către cetăţeni și era disponibil în cu loarea negru sau albastru închis, producția fiind, limitată.

3

La salonul de la București din 1979 a fost prezentată variant restilizată a  modelului 1300, Dacia 1310, primul model apărut după încetarea contractului de licență Renault 12, în 1978. Modificările au constat în: două  perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de protecție

noi și interior nou. Aceasta s -a inspirat din restilizarea făcută de Renault pentru modelul lor, R12 în 1975. Dacia s- a vândut și în Anglia sub numele Dacia Denem. Varianta de vâr f

includea geamuri electrice, jante de aliaj și cutie de viteze cu 5 trepte.  Aro 10 s-a vândut sub numele de Dacia Duster.

În aceeași perioadă de timp s -a produs și Dacia 1310 Sport. La salonul din 1980, mulțimea a admirat Brașovia, un coupé bazat pe modelul 1310 și creat la un atelier din Brașov. Conducerea și -a dat acordul pentru începerea producției și din 1981, o variantă în două uși, Dacia Sport 1410, a fost produsă pentru tineretul din acele timpuri. Aceste mașini erau foarte populare și în cursele de raliu.  În 1985, inginerii de la Dacia încep proiectarea

 primului autoturism de concepție 100 % românească5. 1.2.1.1 Evoluţia companiei Dacia după 1989

Între anii 1991 și  1996, Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta, cu un design provenit din cel al Daciei 1200 produs în anii 1980. Ȋn 1995, Dacia lansează primul model 100% românesc sub numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect învechit și pornea cu un handicap apreciabil. În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea

 primului automobil, Dacia, de pe porțile uzinei a ieșit autoturismul cu numărul 2.000.000. În același an este lansat motorul de 1,6 litri cu injecție monopunct produs de firma Bosch, ce a echipat Dacia Nova. În 1999, Renault achiziționează 51 % din capitalul Dacia și anunță că va lansa un nou model. În 2000 este lansat modelul Super Nova, un model care a fost o evolu ție a Daciei  Nova. Modelul Super Nova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. În 2003, modelul Super Nova este înlocuit de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul Super Nova. Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe

 benzină de 1,4 l itri, similar cu cel de pe Super Nova , și un diesel de 1,9 litri.  În 2004 se încetează producț ia modelelor Berlină și Break, apoi se lansează modelul Logan, un autoturism complet nou. Iar în 2006, odată cu lansarea modelului  Logan MCV are loc și  prima restilizare, în special la par tea din spate. Noul model semănă cu modelul Logan Steppe  prezentat în primăvara aceluiași an și dispunea de șapte locuri poziționate pe trei rânduri. 5

 http://profs.info.uaic.ro/~mihaela/teach/biz/firme/Dacia.pdf

4

La începutul anului 2007 este lansată noua autoutilitară   Dacia Logan Van care din  punct de vedere constructiv seamănă cu modelul Logan MCV. Tot în 2007 a fost lansat Logan Pick-Up, o utilitară compactă destinată micilor întreprinzători și comercianți. În anul  2008,

gama Dacia a fost completată cu modelul Dacia Sandero, iar modelele Logan și Logan MCVau fost restilizate. În octombrie 2009, Automobile Dacia a achiziționat compania Auto Chassis Internaţional (ACI) România pentru suma de 50,8 milioane euro. Auto Chassis

Internaţional (ACI) a fost fondată în 1999 ca entitate a Grupului Renault. Filiala ACI România a fost constituită în anul 2002 pentru a fu rniza piese constructoru lui romȃn. În cadrul Salonului Auto de la Geneva din 2010, a fost prezentat Dacia Duster, primul SUV din

istoria acestei mărci Dacia 6. În martie 2013, Dacia şi -a completat ofertă şi a prezentat noul Logan MCV, un break spaţios la un preţ accesibil, precum şi seria limitată Duster Aventure, un 4X4 cu personalitate 7. 1.3 OBIECTUL DE ACTIVITATE AL COMPANIEI

Obiectul de activitate al societăţii îl constituie producerea şi comercializarea de automobile, piese de schimb, maşini unelte şi instalaţii pentru industria de automobile, de

agenţi energetici și tehnici pentru societăţile comerciale de pe platforma industrială Colibaşi şi terţi, promovarea şi punerea în aplicare a iniţiativelor de interes naţional, în domeniul fabricaţiei de automobile și domenii conexe cȃt şi realizarea de beneficii. Obiectivul Dacia este de a produce la standarde de cali tate Renault și la costuri româneşti o gama de vehicule robuste, fiabile şi accesibile ca preţ pentru clienţii romȃni şi

străini. Planul comercial actual al Daciei este ambiţios şi este integrat economiei naţionale. Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, iar România reprezintă a şasea piaţă a Grupului 8. Alte obiective: producerea unui vehicul nou desti nat piețelor emergente,

mărirea

productivității,

producerea

de

automobile

de

calitate

Renault

la

 prețuri scăzute. Creșterea performanțelor î n ceea ce priv ește calitatea, costurile, termenele de livrare a produselor cumpărate. De asemenea, creșterea integrării locale ș i regionale competitive prin utilizarea potențialului oferit de către rețeaua de furnizori din ță rile LCC (Leading Competitive Countries).

6

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Automobile_Dacia_S.A. http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/uzina-dacia-la-45-de-ani-aproape-5-milioane-de-masini-produse185593.html 8 http://www.scribd.com/doc/62312806/SC-Automobile-Dacia-SA 7

5

1.3.1 Valorile ce caracterizează marca Dacia 

Modernă. Dacia este în pas cu timpul, face totul pentru a răspunde

aşteptărilor clienţilor săi oferind automobile moderne, care răspund nevoilor de mobilitate ale timpului nostru. 

Robustă. Dacia oferă tehnologii moderne şi testate, provenind de la Renault, de

concepţie simplă dar nu simplistă, rezistente în timp, adaptate condiţiilor dificile şi ale căror costur i de întreţinere şi reparaţie sunt moderate. 

Accesibilă. Dacia este aproape de clienţi prin densitatea reţelei sale. Oferă produse şi

servicii auto la un preţ competitiv, cu un raport preţ/prestaţii inedit. 1.3.2 Misiunea companiei

Principala misiune a organizaţiei este susţinerea grupului francez pe pieţele emergente României. Cu alte cuvinte misiunea companiei este însăţi raţiunea ei de a exista. Renault a

reuşit şi reuşeşte în continuare să se dezvolte acaparând noi pieţe de producţie şi de desfacere a  produselor sale în tot mai multe ţări din întreaga lume. Pe lângă acestea, Renault, prin modelul Dacia se doreşte a fi o companie inovativă, competitivă, eficientă, care pune foarte mare accent pe preţ şi pe habitaclul interior al maşinii9. 1.3.3 Clienţi

Ţările în care exportă Dacia sunt principalii clienţi şi anume: Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bielorusia, Bosnia ş i Hertegovina, Bulgaria, Camerun, Coasta de Fildeş, Croaţia, Elveţia, Estonia, Etiopia, Franța (inclusiv Tahiti, Guadelupa, Martinica, Guyana, Réunion,  Noua Caledonie), Gabon, Germania, Ghana, Italia, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Madagascr, Mali, Maroc, Moldova, Nigeria, Olanda, Polonia, Republica Cehă ,

România, Senegal, Serbia şi Muntenegru (inclusiv Kosovo),  Siria, Slovacia, Slovenia, Spania, Togo, Turcia, Ucraina, Ungaria. Modelul Logan a devenit leader pe numeroase pieţe și anume: M aroc, Algeria, Bulgaria şi Moldova. Peste 40 % dintre vehiculele Logan vândute la export în 2006 au fost

ȋnmatriculate ȋn Europa Occidentală. Reţeaua Logistică Internaţională ILN - Internaţional Logistics Network - noua denumire oficială  a centrului CKD, este o adevărată trambulină

 pentru expansiunea geografică a proiectului   Logan, un proiect care prevede fabricarea, în 9

 Strategii-de-Firma-Studiu-de-Caz-Dacia-Duster

6

fiecare an, a sute de mii de automobile Logan în locaț ii de producţie răspândite pe patru continente.

Principalii clienţi interni sunt reprezentaţi de următoarele segmente: 

Populaţia ţăr ii care locuieşte în mediul urban şi se încadreaz ă în segmentul cu venituri

medii şi mari; 

Instituţiile statului: şcoli, spitale, ministere, prim ări, etc.;



Instituţii private;



Alte societăţii comerciale. Pentru realizarea produselor sale, S.C. Automobile Dacia S.A. are rela ţii contractuale

cu o serie de furnizori pentru scule, semifabricate, uleiuri, emulsii, m aşini unelte, aparate de

măsură şi control, dispozitive, etc. Dacia utilizează o gamă variată de tipuri de scule care acoperă toate procedeele de prelucrare prin a şchiere, o mare parte dintre acestea fiind scule speciale în funcţie de materialele şi dimensiunile cotel or pieselor care se prelucrează . Întreţinerea şi asigurarea bunei funcţionări a maşinilor unelte este asigurată   prin utilizarea produselor furnizate de firme cu tradiţie în acest domeniu. Echipamentele folosite în liniile de asamblare sunt furnizate de că tre 188 de furnizori: 

134 furnizori externi;



54 furnizori în România din care 6 furnizori ZIF (zona industrială furnizori):

ACI (punţi); VALEO (cablaje); JCI (scaune);

EURO APS (piese plastice şi termoformate); CORTUBI (eşapamente);

VALEO CLIMATE (climatizare/încălzire). Partenerii pentru repararea automobilelor Dacia sunt: Ominasig ș i Asirom. Prezintă un contract de parteneriat pentru a permite clienților lor să -și repare automobilele accidentate în rețeaua autorizată Dacia fără efort financiar. Prin acest parteneriat, se urmărește satisfacerea clientilor în cazurile de avarii auto, oferindu- le confort și siguranță prin rețeaua service

autorizată de Dacia. Orice client poate încheia asigurarea RCA și CASCO î nca din momentul cumpărării unei mașini Dacia.

7

1.4 Analiza SWOT Puncte tari: 

 prima marcă autohtonă de automobile;



 popularitate crescută: număr foarte mare de clienţ i familiarizaţi cu produsele Dacia;



 produse percepute foarte bine de către clientelă;



gama de maşini low -cost;



Dacia beneficiază de reprezentanță   în aproape toate oraşele ţării, fiind astfel mai

aproape de clienţi; 

cultură şi structură organizaţională bună;



satisfacerea în condiţii de maximă eficiență a nevoilor consumatorilor;



calitate şi siguranţă în procedeul de fabricaţie;



gamă diversificată de automobile;



înaltă pregătire a personalului;



management adecvat şi modern;



strategii de marketing puternice;



segmentare concentrate: Dacia poziţionează şi ţinteşte în tot mai multe ţări, aceasta şi

datorită fuziunii dintre Dacia şi Renault; 

Dacia este în pas cu timpul, face totul pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor săi

oferind automobile moderne, care răspund nevoilor de mobilitate ale  timpului nostru. Puncte slabe: 

lipsa inovaţiei în ceea ce priveşte accesoriile maşinilor;



dotările opţionale sunt minime în comparaţie cu ale celorlalţi producători;



unele costuri foarte ridicate ( ex: costuri mari de instruire (training) a personalului).

Oportunităţi: 

achiziţionarea de către statul român a numeroase vehicule destinate în special

serviciului public; 

înaintarea programului rabla prin care scade  preţul vehiculelor;



oportunităţi pentru deschiderea de sedii  Dacia pe întreg teritoriul ţării;



extinderea pe pieţele internaţionale.

Ameninţări: 

recesiunea din perioada actuală, cu toate implicaţiile ei, în principal scăderea cererii;



modificări în preferinţele şi nevoile consumatorilor;

8



creşterea presiunilor salariale;



modificarea rapidă a preţurilor materiilor brute (cauciuc, oţel, combustibil);



introducerea taxei de poluare obligatorii creşte preţul vehiculelor Dacia;



fluctuațiile cursului euro. 1.5 PARTENERIATE



Alianţa Renault- Nissan Alianţa Renault- Nissan reprezintă un parteneriat strategic stabilit între cele două

companii de talie internaţională, Renault şi Nissan, prin intermediul participaţiilor încrucişate

de capital. Deşi sunt companii autonome, cu identităţi de marcă şi culturi diferite, cei doi  producători au creat o platformă de lucru comună şi o strategie coerentă pentru a f avoriza dezvoltarea tehnologică şi a reţelei de vânzări la nivel mondial. În ceea ce priveşte partajarea  bunelor practici, fiecare companie îşi îmbunătăţeşte performanţele inspirându-se din experienţele partenerului său.   Acordul strategic încheiat între ce le două companii a fost anunţat pe 27 martie 1999, la Tokyo, Renault achiziţionând atunci 36,8% din capitalul Nissan. La 30 noiembrie 2001 Alianţa Renault -Nissan intra într-o nouă etapă de dezvoltare, prin anunţarea unui schimb de participaţii şi crearea u nei structuri de management comune. Renault a achiziţionat la data de 1 martie 2002 un procent de 44,4% din capitalul Nissan, iar la 29 mai 2002 Nissan şi -a mărit participaţia Renault la 15%. O nouă etapa în dezvoltarea Alianţei a fost iniţiată la 1 iunie 2009, la 10 ani de la semnarea acordului strategic, pentru consolidarea sinergiilor celor doi producători şi îmbunătăţirea performanţelor acestora. Alianţa defineşte şi pune în aplicare o strategie de dezvoltare rentabilă. Cele trei obiective ale sale sunt: 

să fie recunoscută de clienţi că unul dintre cele mai mai bune grupuri producătoare de

automobile la nivel mondial în ceea ce priveşte calitatea şi atractivitatea produselor şi a serviciilor în fiecare regiune a lumii şi pe fiecare segment de gama; 

să se situeze între primele 3 grupuri constructoare de automobile la nivel mondial în

ceea ce priveşte tehnologiile -cheie, fiecare partener fiind leader în domenii specifice de

9



excelentă - Alianţa Renault-Nissan - dezvoltă în colaborare tehnologia pentru un viitor

vehicul electric şi strategia pentru comercializarea lui pe scară largă; 

să realizeze în mod constant un rezultat operaţional care să claseze Alianţa în rândul

 primelor 3 grupuri de automobile din lume, datorită unei marje operaţionale înalte şi unei creşteri susţinute. În prezent, Alianţa reprezintă un avantaj competitiv unic, atât pentru Renault, cât şi  pentru Nissan, în contextul actual al crizei mondiale. Prin urmare, Alianţă a format o echipă formată din şase angajaţi Nissan şi cinci angajaţi R enault, având drept obiectiv fructificarea rezultatelor obţinute în decursul celor 10 ani de management cultural şi profesional. Începând cu 1 iunie, aceştia se vor folosi de experienţă îndelungată pentru a consolida sinergiile la toate nivelurile şi pentru a favoriza o mai largă standardizare şi partajare începând cu anul 2009. Această echipă de profesionişti se va concentra pe anumite domenii identificate ca prioritare: cumpărările, sourcing-ul mondial, platformele şi piesele comune, organele mecanice, funcţiile suport, logistică mondială, sistemele informatice, cercetarea şi studiile avansate şi vehiculele cu zero emisii.

În 2008, vânzările totale ale Renault şi Nissan în lume s -au ridicat la 5,962 milioane de unităţi, ceea ce plasează Alianţă pe locul V în ierarhia mondială a constructorilor de automobile. Mărcile comerciale ale Alianţei sunt: Nissan şi Infiniţi pentru Nissan; Renault, Dacia şi Samsung pentru Grupul Renault. Dacia este una dintre mărcile cheie ale Grupului Renault şi ale Alianţei Renault - Nissan. Centrul ILN (Internaţional Logistic Network) de la Mioveni livrează piese pentru uzinele de montaj Logan din Măroc, Columbia, Rusia, Iran, India, Brazilia şi Africa de Sud. În mai 2008, pe platforma Dacia de la Mioveni a fost inaugurata o uzină de cutii de viteze pentru Alianţa Renault -Nissan (Renault Mécanique Roumanie).

10

2. CALITATEA – NOȚIUNE CONCRETĂ

Pentru multă lume, şi mai ales pentru cei care lucrează în industrie sau construcţii, calitatea reprezintă conformitatea cu specificaţia. În general, conceptul de calitate ne duce cu

gândul la activităţi de inspecţie, măsuri şi încercări de laborator.   Pentru oameni, la modul general, calitatea poate reprezenta un superlativ sau un sinonim pentru lux, prestigiu, ceva superior.

Calitatea reprezintă o latură esențială a produselor și serviciilor. Ea reprezintă ansamblul de proprietăți ș i caracteristici a unui produs sau serviciu care îi conferă  acestuia atitudinea de a satisface necesităț ile exprimate sau implicite ale clientului. Calitatea este dată

de totalitatea cerințelor explicite ș i implicite ale unui produs/serviciu care asigură   integral realizarea scopului pentru care a fost creat ș i comercializat.Fiabilitatea, calitatea pe termen lung, serviciile de întreținere și satisfacția clienț ilor sunt criteriile care determină calitatea pe

 piața auto10. Registrul Auto Român realizează prin Departamentul Supraveghere de Piaţă (DSP) o

intensă activitate de disciplinare a pieţei de profil, desfăşurând acţiuni de control şi inspecţie efectuate de inspectori împuterniciţi de Ministerul Transporturilor şi încadraţi în Departamentul Supraveghere de Piaţă, care urmăresc monitorizarea stării tehnice a parcului auto şi conformitatea activităţilor de reparaţii efectuate, cu respectarea condiţiilor tehnice şi de calitate impuse de constructorul de automobile, precum şi supravegherea pieţei serviciilor auto privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor utilizate la vehicule rut iere, având ca rezultat asigurarea siguranţei circulaţiei şi protecţia mediului.

La sfârşitul lunii martie 2013, Registrul Auto Român a reînnoit certificatul ISO 9001  pentru Automobile Dacia. Recertificarea, cu cea mai recentă versiune a standardului de management al calităţii11, ISO 9001: 2008, privește activitățile de: proiectare, fabricație de

vehicule, organe mecanice și piese de schimb, colectare și expediere de piese de schimb și  piese pentru fabricarea de vehicule în alte uzine, dar și comercializare de vehicule și servicii  post-vânzare, desfășurate pe platforma Mioveni și prin filiala Renault Commercial Roumanie (inclusiv Centrul de Piese de schimb de la Oarja).

10

 http://dexonline.ro/text/loc%20al%20ac%C8%9Biunii http://www.daciagroup.com/presa/comunicate-de-presa/2013/jerome-olive-dacia-preocuparea-noastracotidiana-este-legata-de 11

11

Ea atestă progresele importante realizate de către companie, în domeniul calităţii, atât la nivelul proceselor de management, cât şi la nivel operaţional, fie că este vorba de activitatea industrială sau comercială.   Dintre procesele manageriale componente ale managementului calității, îmbunătățirea calității are un rol dominant în reducerea co sturilor și

în creșterea economică a organizațiilor. Obiective ale proceselor de îmbunătățire pot fi: 

obținerea satisfacției clienților;



îmbunătățirea continuă a calității produselor/serviciilor;



îmbunătățirea eficacității și eficienței proceselor din întreaga organizație;



reducerea pierderilor datorate non- calității. 2.1 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE

Principiul care stă la baza funcționă rii acestor autovehicule este acela al combustiei interne sau prin injective. C omprimarea unui gaz conduce la creşterea tempe raturii sale, aceasta fiind metoda prin care se aprinde combustibilul în motoarele diesel. Aerul este aspirat

în cilindri și este comprimat de către piston până la un raport de 25:1, mai ridicat decât cel al motoarelor cu aprindere prin scânteie. Spre sfâr șitul cursei de compresie, motorina este

 pulverizată în camera de ardere prin intermediul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul care a fos t încălzit până la o temperatură   de circa 700-900°C (1300 –  1650°F). Arderea combustibilului duce la creșterea temperaturii şi presiunii, punând în

mișcare pistonul. Biela transmite forța pistonului către arborele cotit, transformând mișcarea liniară în mișcare de rotație. Aspirarea aerului în cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la capăt ul cilindrului. Pentru mărirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt supraalimentate cu scopul de a mări cantitatea de aer introdusă în cilindri i. Folosirea unui răcitor intermediar pentru aerul introdus în cilindri i crește densitatea aerului și conduce la un randament mai bun. Atunci când afară este frig, motoarele diesel pornesc mai greu deoarece masa masivă a metalului blocului motor (format din cilindrii şi chiulasă) absoarbe căldura

 produsă prin compresie, împiedicând aprinderea. Unele motoare folosesc dispozitive electrice de încălzire, denumite bujii cu incandescență, ajutând la aprinderea motorinei la pornirea motorului diesel.

12

2.1.1 Caracteristicile generale

pentru determinarea calităţii

a) După aportul pe care îl au la satisfacerea necesităț ii clientului: 

Tehnico-funcționale: - puterea motorului (CP); - cilindree (cm3); - viteza( mile/h; km/h); -timpul de accelerație de la 0-100km/h (sec); -volum rezervor (L); -volum portbagaj (L); -tip cutie de viteză; -arhitectura motorului (V8,V6); -cuplu-motor (Nm); - dotare cu sistem antifurt; - sistem de frânare (abs); - dimensiuni de gabarit (L,l,h); - masa (kg); - afisat electronic multifuncțional; -număr de uși.



Economice:

- consum de carburant (L/100km); -cheltuieli de mentenanță; -aerodinamicitatea;



Psihosenzoriale:

- design interior - cadrane de bord; -pedalier metalic; -tapițerie din stofă/piele; - scaune normale/sport; -design exterior –  culoare; - forma aerodinamică; -ștergătoare și faruri automate.



Ergonomice:

- servodirecție; -dotare cu airbag, centura de siguranță, bară de

 protecție; -computer de bord; 13

- aer condiționat; - sursa electrică pentru iluminatul interior; -comoditate și confort; 

Ecologice:

- nivel de zgomot redus; - tipul combustibilului: benzină/motorină; - noxele emise.

 b) După ponderea pe care o au în stabilirea calităț ii: 

caracteristici principale:

-caracteristicile tehnico-funcționale; -caracteristicile economice; -caracteristicile ecologice; 

caracteristici secundare: -caracteristicile ergonomice;



caracteristici minore: - caracteristicile psihosenzoriale.

c) După sensul de influențare a calităț ii: 

direct proporționale:

- viteza; - cilindree; -putere motor; -cutie de viteză; -volum portbagaj; -volum rezervor; -manevrare ușoară; -comoditate și confort; -siguranță în exploatare; 

invers proporționale:

-timpul de accelerație; -consum mediu de carburant; - dimensiuni de gabarit; - masa; -nivel de zgomot redus;

14

-nivel de noxe emise 12. Având în vedere diversitat ea gamei sortimentale a autovehiculelor pe piața

românească , pentru studierea analizei am ales urmatoarele 5 mărci : Dacia, Renault, Volkswagen, Audi și  Ford. Firmele producatoare oferă pe piața românească sortimente avâ nd  parametrii tehnico-funcționali și economici ce variază   in limite variate. De aceea, pentru a realiza un studiu comparativ am ales două criterii principale de selecționare a autovehiculelor :

•

costul achiziționării;

•

consumul de combustibil. Un autovehicul cu o capacitate cilindrică  de 1.6, Dacia costă aproximativ 9600euro.

Consumul acesteia este de 7,5 litri/100 km, cu 0,1 litri/100 km mai bun decât al versiunii Volkswagen. Un autove hicul cu o capacitate cilindrică de 1.5 dCi 85CP Clio 3 uș i 1.5 dCi

85CP Dynamique costă 11.200, mai mult cu 1200 euro față de Dacia. Următoarele două autovehicule au acelaşi preț, diferenţa fiind făcută de capacitatea cilindrică. Un autovehicul Volkswagen Golf Var iant are o capacitate cilindrică de 1595 cmc, consumul fiind de circa 9.9 l/100km. Cu acelaşi pret, Ford Focus are o capacitate cilindrică  de 1388 cmc, cu un consum de 8.7l/100km. Insa Audi exceleaza la toate capitolele la o capacitate de numai 1.6 L (15 98 cc) FSI, 85 kW (115 PS) costă  8.500 euro, cu un consum estimativ de 7.6l/km.  Dacia 1.6 16V 105 CP

Tip de autoturism: sedan, benzină , tip motor K4M (1.6 16V), nivel de poluare Euro

4, putere maximă (Kw/CP) 77 / 105. Tip injecţie

electronic

multipunct.

Consum

conform normelor CEE nr. 99/100: Ciclu complet (l/100km) 7.1, ciclu urban (l/100km) 9.2, ciclu extra-urban (l/100km) 5.9. Emisie CO2 (g/km) 17013.

12

http://www.rasfoiesc.com/business/management/Analiza-comparativa-a-calitati52.php  http://www.loganclub.ro/forum/logan_1_6_16v_105cp-f58.html

13

15

 Renault clio 3 uși 1.5dCi 85CP dinamique

Tip autoturism: hatchback, diesel, tip motor 1.5dCi 85CP putere/cuplu 85CP / 200Nm, nivel de poluare Euro 4,

tip de injecție electronic, cosum combustibil: Ciclu complet (l/100km) 6.6, ciclu urban (l/100km) 8.7, ciclu extra-urban (l/100km) 5.4. Emisie CO2 (g/km) 158. Volkswagen Golf Variant 1.6 FSI 102 CP

Tip autoturism: sedan, benzina, tip motor 1.6 FSI 102

CP, capacitate cilindrică (cmc): 1595,  nivel de poluare Euro 4, injecție 6Tiptronic, Cuplu maxim (NM/RPM): 148/3800, consum urban/extraurban/mixt (l/100km): 9.9[11.3] / 6[6.4] / 7,4[8.2]. Emisii CO2 g/km: 176 [195].  Audi A3 1.6 FSI

Ti p autoturism: hatchback, benzină, tip motor 1.6 FSI,  putere 115CP, cutie de viteze 6 trepte, Consum mixt:6.60 l/100 km. Consum urban:8.80 l/100 km. Consum în afara orașului:5.30 l/100 km, nivel de poluare Euro 4, injecț ie. Cutie de viteze: 6 M/T [6 S tronic], Putere

maximă (CP/RPM): 115/5000-6200, cuplu maxim (NM/RPM): 250/1500-4200.  Ford focus 1.4i Anniversary

Tip autoturism: hatchback, benzina, cilindrii cmc 1389, tip motor 1.4i, Cutie viteze tip / trepte Manual (5 viteze). Putere maximă CP (rpm) 80 (5700). Cuplu maxim Nm (rpm) 124 (3500). Emisii CO2 g/km 157. Consum urban litri/100 km 8.7. Consum extraurban litri/100 km 5.4. Consum mediu litri/100 km 6.6. nivel de poluare Euro 4.

16

2.2 CARACTERISTICILOR GENERALE ALE PRODUSELOR

În cadrul acest ei analize comparative a calităț ii autoturismelor am ales ș ase dintre cele mai importante caracteristici de calitate pe care le- am introdus în urmatorul tabel, ș i anume:

1. Caracteristici direct proporț ionale cu calitatea: -puterea motorului; -cilindrii; -volumul portbagajului.

2.Caracteristici invers proporționale cu calitatea:- masa; -timp de accelerație; -consum mediu de carburant. Valorile acestor caracteristici precum și preț ul modelelor de autoturisme supuse

analizei sunt prezentate în tabelul urmă tor: caracteristici

Caracteristici direct Caracteristici invers

 proporționale

 Nr. crt.

Putere  produse

 proporționale

Volum

Timp

Preț Consum

(euro)

Motor

Cilindr Portbagaj

Masa

Accelerati Mediu

(CP)

(cm3)

(litrii)

(kg)

(sec)

(litrii)

105

1585

270

1291

8,1

7.1

9.600

1497

210

1890

9,7

8.7

11.200

102

1595

130

1720

6,5

9.9

10.000

115

1598

157

1420

6.3

8.8

8.500

90

1388

137

1245

12.5

7.6

10.000

Dacia 1.6 16V 1

105 CP Renault clio 3

2

Uși 1.5dCi 85CP dina 85 Volkswagen Golf Vari

3

CP Audi A3 1.6 FSI

4

5

Ford focus 1.4i Anniversary

Dacia a devenit un fenomen internaţional, în care produsele de la Mioveni au ajuns să fie exportate în multe ţări de pe glob. În Europa, Dacia s- a impus pe câteva pieţe unde până

acum câţiva ani ar fi fost considerat imposibil. Criza globală combinată cu strategia de marketing Dacia a fost un element câştigător pentru producătorul român aflat în portofoliul 17

grupului Renault. Renault a vrut să realizeze din Dacia o marcă accesibilă, low -cost, dar cu

 produse cinstite și calitative. Începând cu modelele Logan, Sandero şi Duster, Dacia a cucerit  pieţe ca Franţa, Germania sau Italia. Clienţii internaționali au apreciat simplitatea şi raportul

 bun preţ/ performanţe/ dotări oferit de maşinile româneşti.  În anul 2012, Dacia a vândut în străinătate peste 312.000 unităţi. Pe piaţa europeană au fost înmatriculate 240.4 70 de autmobile. Franţa a fost prima piaţă de export pentru Dacia, peste 94.000 de unităţi fiind destinate acestei pieţe. În Franţa, Dacia ocupă locul 5 pe piaţa vânzărilor către persoane fizice, iar modelul Duster a fost pe locul 6 în clasamentul preferin ţelor clienţilor francezi cu 53.148

de înmatriculări. A doua piaţă de export pentru Dac ia este Germania. În 2012, s-au vândut 43.452 de automobile. În Italia au fost comercializate 26.838 unităţi, alte pieţe importante pentru Dacia

sunt Maroc (22.356 unităţi) şi Algeria (19.242 unităţi). După numai 10 luni de prezenţă pe  piaţa din Marea Britanie, Dacia a reuşit să livreze automobilul cu numărul 10.000. Comenzile  plasate de englezi au depăşit însă 11.500 de unităţi.  Dintre acestea, 5600 au fost pentru Duster şi 5400 pentru Sandero, cu un sfert din  acestea fiind Sandero Stepway. Restul până la 11.500 reprezintă noul Logan MCV, ale cărui comenzi au fost deja deschise. În ceea ce privește piața românească , marca Dacia se situează pe prima poziție în clasamentul celor mai bine vândute autotur isme în anul 2013, dominând piața cu patru modele în top zece. Clasamentul se prezintă astfel: 1. Dacia Logan; 2. Dacia Duster; 3. Skoda Octavia; 4. VW Golf; 5. Dacia Sandero; 6. Opel Astra; 7. Dacia Dokker; 8. Ford Focus; 9. VW Passat; 10. Hyundai I20.

În ceea ce privește piața mondială, Dacia este apreciată în clasa autovehiculelor compacte, a celor monovolum și a SUV -urilor compacte, alături de alte mărci consacrate. Clasa Compactă este cea mai vândută clasă de automobile. Modelele aferente acestei clase vin sub formă de hatchback, combi  sau sedan. Dimensiunile variază de la 4,2 m până la 4,5 m lungime. 18

1. Alfa Romeo Giulietta; 2. Audi A3/S3; 3. BMW Seria 1; 4. Chevrolet Cruze; 5. Citroen C4/DS4; 6. Citroen C-Elysee; 7. Dacia Logan; 8. Dodge Caliber; 9. FIAT Bravo; 10. Ford Focus. Clasa Monovolumelor: automobile cu formă de van ce pot transporta de la 5 până la 7  persoane: 1. Chevrolet Orlando; 2. Citroen C4 Picasso; 3. Dacia Lodgy; 4. Ford C-Max; 5. Kia Carens; 6. Mazda5; 7. Mercedes-Benz B-Klasse; 8. Mitsubishi Grandis; 9. Opel ZafiraTourer. Clasa SUV: automobile cu valenţe offroad: 1. Audi Q3; 2. BMW X1; 3. Chevrolet Captiva; 4. Citroen C-Crosser; 5. Dacia Duster; 6. Dodge Nitro; 7. Ford Kuga; 8. Honda CR-V; 9. Hyundai ix35; 10. Infiniti EX.

19

3. EVOLUŢIA PRODUSELOR DACIA

În perioada comunismului, Dacia a fost etichetată drept un obiect de lux de către

autorităţile vremii, autoturismul fiind un lucru pe care puţini români şi -l puteau procura. Preţul era unul prohibitiv, chiar dacă exista putere de cumpărare, o Dacia putea fi achiziţionată abia după ani buni de aşteptare. Deși prețul automobilului era unul ridicat, calitatea însă nu se putea ridica la același nivel. În 1967 la un an de la ieşirea primei maşini pe poarta uzinei, a început fabricarea

modelului care avea să scrie istorie şi să-i devină mașina românului, celebra Dacia 1300. Şi acest model era de fapt o copie a unei maşini care era în continuare comercializată de francezi, Renault 12. Dacia 1300 a fost adaptată la condiţiile erei comuniste. Preţul, în jur de 70.000 de lei, era similar cu cel al unui apartament cu două camere. Timp de trei decenii, Daciei 1300 i-au fost aduse însă puţine îmbunătăţiri.   S-a încercat în 1980 comercializarea

unui nou model, ce se dorea a fi o mașină de oraș, DACIA LĂSTUN, însă calitatea acesteia lăsa mult de dorit, un aspect deloc plăcut, spațiu mic în care nu încăpeau mai mult de 3  persoane cu o greutate normală, un motor mic care consuma mult și un preț ridicat în jur de 40.000 de lei. La începutul anilor 1980, Dacia a suferit primele modificări în ceea ce privește

aspectul: patru faruri, stopuri voluminoase, bordul modernizat. Însă s -au înregistrat și eșecuri, fiind concepute câteva prototipuri de-a dreptul inestetice, unele dintre ele neajungând pe piaţă.

Modelele „Braşovia”, „Star”, Cabrio” ori „Maxibreak” sunt practic necunoscute românilor. În ciuda problemelor de calitate și estetice, Daciei 1300 era cea mai dorită mașină, singura variantă pentru cei care nu vroiau să aștepte atât de mult pentru a o căpăta fiind „Dacia Sport”, un model cu două uși și deloc estetic.  Anul 1995 a fost unul istoric pentru Dacia. A fost lansat modelul „Nova”, primul de concepţie românească în totalitate. În afara unor linii ceva mai moderne, „Nova” a adus cu ea moştenirea bătrânei Dacii: ploua în maşină pe la  parbriz, sistemul de încălzire nu funcționa sau nu se oprea, uşile se închideau cu greutate şi cu

zgomot. Însă satisfăcea totuși nevoia românului, cunoscut pentru faptul că transporta mult  bagaj.14

După 20 de ani de activitate, perspectivele erau mai mult decât s umbre, uzinele se îndreptau spre o moarte sigură, dar au fost salvate de către concernul francez. Ieșirea din criză 14

http://www.evz.ro/detalii/stiri/istoria-daciei-1017429.html

20

se învârtea în jurul proiectului conform căruia trebuia fabricat un autoturism în valoare de 5.000 de euro, un autoturism de calitate occide ntală la un preț pentru piața românească. Pentru

realizarea modelului trebuiau atinse două ținte, costul și calitatea.   S-a decis ca pentru îndeplinirea acestora, să aibă loc schimbări interne, dar și schimbări în ceea ce privește furnizorii. Lipsa unei specializări și producția în cantități mici, exclusiv pentru autoturismele

Dacia, nu permitea nici obținerea unei calități corespunzătoare, nici costuri reduse la reperele fabricate în interiorul fabricii. Aceleași standarde de calitate și costuri trebuiau re spectate în mod obligatoriu și de cele 301 firme furnizoare ale Daciei, altfel exista riscul ca atât firma cât și furnizorii români să dispară de pe piață. Era esențial ca nivelul calitativ să crească concomitent cu reducerea costurilor.Era o șansă unică pentru toți furnizorii Daciei să formeze  joint-ventures cu furnizorii Renault, dar cu condiția de a înțelege strategia de atingere a

calității și a prețului. Renault le -a deschis piețele internaționale astfel ei putând deveni furnizori Renault. Firmele românești puteau oferi forța de muncă ieftină și bine calificată,

străinii aducând fonduri și tehnologie. Dacia dorea să producă o mașină ale cărei uși să nu mai  poată fi deschise cu o agrafă, la care furtunurile și chederele de la geamuri să nu crape la doi ani de la cumpărare, iar doamnele să nu -și mai rupă ciorapii în garnisajele interioare și în

 bordurile prost finisate. Pentru unii furnizori, strategia de creștere a calității era o șansă extraordinară, pentru alții, moarte sigură. 15 Cinci ani mai târziu, du pă achiziţionarea de către Renault a pachetului majoritar de la

Dacia, au apărut modelele: „SuperNova” şi „Solenza”, calitatea fiind îmbunătățită prin echiparea lor cu motoare şi cutii de viteze produse de Renault. Odată cu achiziționarea uzinelor Dacia, grupul Renault a realizat investiții majore pentru a moderniza uzinele și a

consolida astfel o fabrică pentru piața din Europa de Est.  Modelul Logan a însemnat pentru Dacia despărţirea iremediabilă de trecut. La 14 ani de la Revoluţie se producea un autotu rism care ţinea pasul cu timpurile. Protejat şi de stat, Logan -ul a fost apreciat de români, iar pe  piaţa externă a depăşit orice aşteptări. Raportul calitate -  preţ al noului automobil Dacia, l -a făcut un model acceptat inclusiv de pretenţioasa piaţă Occidentală. În anul 2010, la şase ani după ce a fost oprit din fabricaţie, modelul Dacia 1300, a apărut primul SUV din istoria mărcii Dacia Duster 16. Îmbunătățirile aduse produselor Dacia dar și a fabricii unde acestea sunt produse sunt evidente. Astăzi în uzinele Dacia putem 15

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/dupa-ce-a-preluat-dacia-renault-vrea-sa-puna-pe-roate-furnizorii-din-industria-orizontala2436.html 16 http://dnews.ro/lifestyle/imagini-senzationale-cu-noua-dacia-duster-lansata-in-romania-foto.html

21

observa curățenie, lumină, trasee special amenajate pentru trecerea micilor vehicule care transportă componente, organizare perfectă. Totul pare să se miște într -un ritm bine definit și fiecare își știe locul. Performanța de a asambla zilnic 1.389 de maşini, dintre care 190 sunt Sandero, 50 Logan VAN, 202 Logan MCV, 172 Logan Berlină, 25 Logan Pick -Up şi, cele mai multe, 750 Duster nu a fost atinsă ușor. Rezultatele sunt însă vizibile. Dacă în iunie 2004,

când a intrat în producție Loganul, se asamblau 21 de mașini pe zi, astăzi, numărul de vehicule care iese zilnic de pe linia de asamblare a urcat la aproape 1.400 17. Din poziția de lider în piața românească, Dacia urmărește permanent creșterea calității produselor sale. 3.1 CERTIFICĂRILE ISO 

SR EN ISO 9001:2001 – Sisteme de management al calităţii – Cerinţe;



SR EN ISO 9000:2006  – Sisteme de management al calităţii –  Principii fundamentale

şi vocabular; 

SR EN ISO 9004:2000 – Sisteme de management al calităţii –  Linii directoare pentru

îmbunătăţirea performanţelor; 

SR EN ISO 19011:2003  – Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii

şi/sau al mediului; 

SR EN ISO 14001:2005  –   Sisteme de management de mediu  –  Cerinţe cu ghid de

utilizare; 

SR OHSAS 18001:2008  –  Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii

ocupaţionale. 

SR ISO/TR 10013:2003  –  Ghid pentru documentaţia sistemului de management al

calităţii 

SR ISO 14001:2008 – Obţinerea recertificării pentru mediu



SR ISO 14001:2011  –  Recertificare pentru mediu - Dacia a investit aproximativ 22 de

milioane de euro în protectia mediului în ultimii zece ani, în tratarea apelor uzate, a

deşeurilor, a aerului, protecţia solului şi î n resurse naturale. 

SR ISO 9001:2013  –  A obţinut recertificarea cu cea mai recentă versiune a

standardului de management al calităţii ISO 9001: 2008, privește activitățile de: proiectare, fabricație de vehicule, organe mecanice și piese de schimb, colectare și expediere de piese de schimb și piese pentru fabricarea de vehicule în alte uzine, dar și comercializare de vehicule și servicii post-vânzare, desfășurate pe platforma Mioveni și prin filiala Renault Commercial 17

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/metamorfoza-dacia-de-la-merge-si-asa-la-rigoare-japoneza-149233.html

22

Roumanie (inclusiv Centrul de Piese de schimb de la Oarja). Ea atestă progresele importante

realizate de către companie, în domeniul calităţii, atât la nivelul proceselor de management, cât şi la nivel operaţional, fie că este vorba de activitatea industrială sau comercială 18. “Recertificarea ISO 9001 reprezintă confirmarea sistemului de management al calității Dacia și a eforturilor angajaților   pentru aplicarea unor metode de lucru riguroase. Calitatea Dacia a fost deja recunoscută de către clienții și mass-media din România și din Europa, iar acest lucru este confirmat în numeroasele premii acordate în ultimii ani. Toate vehiculele fabricate la Mioveni au ADN-ul Dacia: un raport imbatabil  preţ/spaţiu/prestaţii şi o fiabilitate

dovedită. La fel şi organele mecanice și piesele de schimb fabricate aici. Preocuparea noastră cotidiană este legată de calitate, performanţă şi competitivitate”19. 3.2 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Compania S.C. Automobile Dacia S.A. a stabilit, documentat şi implementat un sistem de management al calităţii pe care îl menţine şi îl îmbunătăţeşte continuu în

conformitate cu cerinţele standardului ISO 9001:2001. Implementarea sistemului de management al calităţii în cadrul organizaţiei S.C. Automobile Dacia S.A. a constituit o decizie strategică a firmei, la baza căreia se regăsesc:    

cerinţele explicite şi implicite ale clienţilor; obiectivele strategice;  produsele furnizate;  procesele utilizate. Sistemul de management al calităţii este construit având la bază modelul „Abordare

axată pe proces” reprezentat conceptual prin activităţi independente, care influenţează calitatea în diferite etape. Directorul general administrează aceste procese în conformitate cu cerinţele standardului ISO 9001:2001 în aşa fel încât operarea cât şi controlul acestor p rocese să fie eficace. Pentru analiza proceselor şi a rezultatelor obţinute precum şi pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii se utilizează metode, precum: 

autoevaluare (audituri interne, autocontrol );



analiza efectuată de management.

Procesul de îmbunătăţire continuă a sistemului de management al calităţii din cadrul organizaţiei S.C. Automobile Dacia S.A. implică 20: 18

http://www.daciagroup.com/presa/comunicate-de-presa/2013/jerome-olive-dacia-preocuparea-noastra-cotidiana-este-legata-de Jrôme Olive, director general Dacia şi Renault România. 20 http://ro.scribd.com/doc/145862696/57349057-Pre-Zen-Tare-Generala-a-Organizatiei-SC-Automobile-Dacia-SA 19

23

     

evaluarea situaţiei existente; selectarea zonei de îmbunătăţit; identificarea problemei apărute în proces; analiza cauzelor apariţ iei problemei; adoptarea de acţiuni corective sau preventive; evaluarea proceselor în urma aplicării acţiunii corective şi preventive. Clienţii externi, interni sau alte părţi interesate joacă un rol semnificativ în furnizarea

datelor de intrare pentru S.C. Automobile Dacia S.A..

În concluzie SMC este alcătuit din procese unite între ele prin relaţii care constau în intrări/ieşiri. Aceste relaţii de intrări/ieşiri transformă o simplă listă de procese într -un sistem integrat. Fără aceste relaţii de intrări/ieşiri nu se poate vorbi de un sistem de management al calităţii.  Pentru toate proces ele existente în organizaţie se aplică metodologia cunoscută sub numele PDCA “Planifică  –  Efectuează  –  Verifică Acţionează” (provine de la denumirea din limba engelză P lan-Do-Check-Act). PDCA  poate fi descrisă succint astfel : 

PLANIFICĂ: Stabileşte obiectivele şi procesele necesare obţinerii

rezultatelor în concordanţă cu cerinţele clientului şi cu politicile organizaţiei. 

EFECTUEAZĂ: implementează procesele.



VERIFICĂ: monitorizează şi măsoară procesele şi produsul faşă de  politicile, obiectivele şi cerinţele pentru produs şi raportează rezultatele



ACŢIONEAZĂ: întreprinde acţiuni pentru îmbunătăţirea continuă a

 performanţelor proceselor. 3.2.1 Declarația conducerii privind politica în calitate și

mediu

S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. are un sistem de management integrat calitatemediu, certificate de S.C. All Services Company S.R.L. Bucureşti, implementat pe calitate conform ISO 9001:2001, iar pe mediu conform ISO 14001:2004. Manualele SMC şi MC

constituie documentele de bază care precizează măsurile tehnico -organizatorice, mijloacele efective de lucru, documentele utilizate şi responsabilităţile  personalului implicat prin care se respectă cerinţele ISO 9001:2001 şi  ISO 14001:2004. Politica în domeniul calităţii şi mediului este parte integrantă a politicii generale de

dezvoltare a societăţii comerciale. Conducerea firmei consideră că problemele de calitate, ecologice şi protecţia mediului sunt elemente ce fac obiectul responsabilităţii tuturor angajaţilor societăţii. Aplicarea sistemului integrat calitate -mediu urmăreşte: 24



Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă,  motivarea personalului pentru î mbunătăţirea

calităţii,  încurajarea lucrului î n echipă, aprecierea angajaţ ilor în funcţie de aportul adus la realizarea calităţii; 

Creşterea competenţei profesionale a personalului şi asigurarea calităţii ireproşabile a

activităţilor şi produselor firmei care să conducă la menţinerea permanentă a societăţii pe lista furnizorilor cu sistem de management calitate-mediu certificat; î mbunătăţirea continuă a

calităţii proceselor şi serviciilor, utilizând tehnici prietenoase pentru mediu; 

Fiecare cerere din partea clienţilor să fie tratată cu maximum de seriozitate,

receptivitate şi competenţă profesională şi să i se dea un ră spuns în maxim 5 zile; 

Satisfacerea totală a cerinţelor justificate ale clienţilor, clienţii interni şi externi

 bucurandu-se de acelaşi tratament; întregul personal trebuie să cunoască şi să respecte  prevederile sistemului de management al calităţii şi mediului; Analizarea şi prelucrarea

 periodică a noilor reglementări privind calitatea şi mediul şi conştientizarea salariaţilor  privind necesitatea aplicării SMC şi MC; 

Respectarea de către toţi şefii compartimentelor din cadrul societăţii şi personalul

subordonat, a prevederilor manualului SMI şi a procedurilor, instrucţiunilor, specificaţiilor la care se face referire; valorificarea şi u tilizarea resurselor materiale în regim de dezvoltare durabilă în condiţii de eficacitate şi eficienţă ridicată; 

Protejarea spaţiului de lucru şi în exteriorul lui, prin protejarea aerului, apei şi solului

de efectele nocive ale poluării; 3.3 POLITICA DE CALITATE

Directorul general al organizaţiei S.C. Automobile Dacia S.A. a definit şi elaborat  politica referitoare la calitate, care îndeplineşte următoarele condiţii: 

este adecvată scopului propus de organizaţie;



include angajamentul directorului general pentru satisfacerea cerinţelor clienţilor si

 pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii sistemul de management al calităţii; 

furnizează un cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor de calitate;



este comunicată ş i înţeleasă în cadrul organizaţiei;



este analizată pentru a fi permanent adecvată.

Această politică este în str ânsă interdependenţă cu măsurile luate pentru obţinerea de  profit prin: 

satisfacerea cerinţelor clienţilor in conformitate cu criteriile şi etica profesională;

25

 

 prevenirea, detectarea şi corectarea neconformităţilor faţă de cerinţele de calitate; reacţie rapidă la solicitările interne şi externe, ceea ce presupune un sistem

informaţional  bun, personal calificat pe direcţii/compartimente, adecvarea mijloacelor de  prospectare a pieţei; 

îmbunătăţirea comunicării între salariaţi şi clienţi, între salariaţi ş i conducerea

firmei. 3.4 POLITICA DE MEDIU

Politica de mediu Dacia respectă  principiile strategiei de dezvoltar e durabilă Renault. Aceasta urmăreşte menţinerea echilibrului ecologic, reducerea impactului activităţilor com paniei asupra mediului înconjurător ş i respectarea imperativelor de mediu pe toată durata

de viaţă a vehiculului, din faza de concepţie şi până  la finalul etapei de utilizare. În prezent, toate siturile industriale Renault sunt certificate ISO 1 4001, un standard care validează

acţiunile de progres ale unei platforme industriale în domeniul protecţ iei mediului. Dacia a  primit această certificare în anul 2005. Compania a pus în practică  un management al  protecţiei mediului transparent şi auditabil. În acest cadru, Dacia implementează   progresiv metodologiile, instrumentele şi

standardele de management ş i de reducere a impactului asupra mediului valabile la nivelul Grupului Renault: -

Un sistem de management al mediului conform normei ISO 14001;

-

Elaborarea unei scheme directoare în domeniul mediului care oferă o viziune

 pe termen de 10 ani cu privire la evoluţiile prevă zute pentru situl industrial de la Mioveni lansarea unor noi proiecte de vehicule sau mo dificări ale instalaţiilor industrial; -

Investiţii pentru reducerea impactului la sursa: din 20 03, la uzina Dacia există

instalaţii de minimizare a volumului deşeurilor lichide provenind din procesele mecanice; -

Un control periodic intern şi extern;

-

Formarea colaboratorilor: implementarea unui program în domeniul combaterii

 poluarii solului, formări speciale pentru posturile de muncă  expuse la riscuri de poluare; -

O comunicare internă prin intermediul publicaţiilor “Jurnal de Bord România”,

revista internă Dacia, şi "Ecoton", publicaţie internă specializată; o comunicare externă prin lansarea unei "Declaraţii de Mediu" destinate publicului larg şi locuitorilor din zona riverană  platformei industriale Dacia de la Mioveni; 26

-

O raportare către Grupul Renault a info rmaţiilor de mediu atestate de că tre un

organism extern21. 3.4.1 Dacia eco2

Semnătura eco² reprezintă o certificare a faptului ca autoturismele Dacia se încadrează în strategia de mediu pe termen lung iniţiată de grupul Renault în 2006. Ţinta pe care grupu l şi-a propus-o atunci a fost să ajungă printre primii trei constructori auto pe plan mondial în  privinţa nivelului scăzut de emisii de CO2. Iniţial introdusă pe gama de autoturisme Renault, semnatura eco² garantează că automobilul care o poartă îndeplineş te trei criterii prin care  protejează mediul înconjurător, criterii înăsprite în mai 2011: să afişeze un nivel al emisiilor de CO2 mai mic sau egal cu 120g/km; să fie produs într -o uzină certificată ISO 14001; 95% din masa vehiculului să poată fi valorificată prin reciclare la sfârşitul ciclului de viaţă, iar cel  putin 7% din materialul plastic să fie material reciclat. Vehiculele ce poartă semnătura eco² există deja în gama Dacia şi pe piaţa din România. Toate autoturismele Dacia sunt reciclabile într-o proportie de 95%, iar uzinele de pe

 platforma industrială de la Mioveni deţin certificarea ISO 14001. În ceea ce priveşte nivelul emisiilor de CO2, din gamă întrunesc condiţiile eco² şi următoarele autoturisme: Sandero Sandero Logan Logan Logan MCV Logan MCV

dCi 75 dCi 95 dCi 75 dCi 90 dCi 75 dCi 90

104 g CO2/km 104 g CO2/km 104 g CO2/km 104 g CO2/km 119 g CO2/km 119 CO2/km

4. STRATEGILE URMATE DE S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A 4.1 STRATEGIA DE CALITATE

Strategia de calitate reprezintă cea mai importantă strategie folosită în demersul creării

 produsului, construită pe relaţia calitate-eficienţă. Este cunoscut faptul că o creştere a calităţii antrenează indubitabil o creştere progresivă a cheltuielilor, acoperite doar până la un punct de veniturile aduse de aporturile respective de calitate. 21

http://www.daciagroup.com/responsabilitate-sociala/politica-de-mediu-dacia

27

Dacia a abordat în permanenţă o astfel de strategie care să -i asigure valorificarea cu maximum de eficienţă a potenţialului uman şi tehnic de care dispune în toate ţările  producătoare, filiale ale companiei mamă. Trustul Dacia nu a vizat cel mai înalt nivel calitativ al produsului, ci mai degrabă cel mai bun raport calitate - preţ. Obiectivul Dacia a fost acela de

a produce o gamă de vehicule robuste, fiabile şi accesibile pentru clienţii români şi străini, la standarde de calitate Renault. 4.2 STRATEGIA REPOZIŢIONĂRII PE PIAŢĂ

Un alt element al strategiei Dacia este identitatea vizuală, reprezentată printr -un nou logo. Noua siglă Dacia face parte din strategia de repoziţionare pe piaţă prin atragere a clienţilor tineri şi activi. Potrivit lui Jaques Daniel, ”imaginea Dacia se vrea una mai tânără, mai modernă, astfel încât se încearcă întinerirea clienţilor care au nevoie de mobilitate 22”. 4.3 STRATEGIA ECOLOGICĂ PENTRU DACIA

Lansarea Logan GPL se înscrie în strategia Dacia de a lansa noi produse moderne şi fiabile, acordând o atenţie deosebită protecţiei mediului înconjurător. Astfel noile modele Dacia Logan GPL şi Dacia Logan MCV GPL se caracterizează prin economisire, calit ate, fiabilitate și siguranţă. De asemenea sunt mai puţin poluante datorită îmbunătăţirilor ecologice. 4.4 STRATEGIA ANTI-CRIZĂ

Strategia producătorului autohton de automobile pentru contracararea efectelor crizei se bazează pe două axe majore, prima dintre acestea fiind responsabilitatea directă a constructorului, iar cea de a doua fiind responsabilitatea autorităţilor publice din România. Potrivit fostului director general al Dacia Francois Fourmont, în privinţa datoriei companiei, aceasta se împarte la rândul său pe trei nivele strategice: - Produsele: În această privinţă, compania beneficiază de o gamă tânără de vehicule ceea ce-i permite prezența nu doar pe piaţa internă ci şi la export. Fourmont a explicat acest

lucru prin faptul că în cursul acestui an trei sferturi din producţie vor merge la export faţă dedouă treimi anul trecut; 22

 Declaratie de presa- François Fourmont, Director General Dacia

28

- Obiectivul de extindere pe noi pieţe, cu ajutorul unor produse şi motorizări noi astfel

încât autovehiculele Dacia să fie comercializate în peste 60 de pieţe internaţiona le; - Creşterea calităţii produselor realizate de Dacia prin ceea ce înseamnă calitatea

efectivă a maşinilor, prestaţia acestora şi preţul oferit. 4.5 STRATEGIA PROMOVĂRII

Grupul Dacia-Renault şi-a propus promovarea noului model dacia Duster cu ajutorul  pilotului Alain Prost. Renault a asociat imaginea lui Alain Prost cu Dacia Duster prin intermediul campionatului Trophee Andros, pilotul francez fiind astfel primul care conduce un Duster.

5. CHESTIONAR

1. Sunteți posesorul unui carnet de conducere? (dacă nu, treceți la întrebarea 4) Da  Nu  

2. Sunteți posesorul unui autoturism? Da  Nu  

3. Ce model de autoturism conduceți? …………………………………………………………….. 4. Pentru achiziționarea primului autoturism personal ați opta pentru un produs autohton sau nu? Da  Nu  

5. Ce părere aveți despre calitatea autoturismelor Dacia? Foarte nemulțumit

 Nemulțumit 

Acceptabil

Bun

Foarte bun

Bun

Foarte bun

6. Cum apreciați calitatea serviciilor oferite de firma Dacia? Foarte nemulțumit

 Nemulțumit 

Acceptabil

7. Ce părere aveți despre raportul calitate - preț al autoturismelor Dacia?

29

Foarte nemulțumit

 Nemulțumit 

Acceptabil

Bun

Foarte bun

8. Ce îmbunătățiri considerați că ar trebui aduse la autoturismele Dacia? ( mai multe răspunsuri) Aspectul fizic 



Puterea motorului



Calitatea pieselor



Mai multe dotări



Altele:……………………………………………………….

9. Credeți că pe viitor firma Dacia se va putea clasa alături de marile branduri? 

Da



 Nu

10. Ați fi dispus să achiziționați un autoturism Dacia? Da  Nu 11. Din ce mediu social proveniți?  

 

Rural Urban

12. Vârsta : 18 - 20 20 - 22 22 –  24 24 –  26 Peste 26     

13. Sexul: Masculin Feminin  

14. Venitul: 0-500 lei 501-1000 lei 1001-1500 lei 1501-2000 lei Peste 2000 lei     

30

5.1 RĂSPUNSURI:

1. Sunteți posesorul unui carnet de conducere?

30 Persoane de sex masculin

25 20 15

Persoane de sex feminin

10 5 0 DA

NU

Fig. 6.1 Posesorii unui automobile

Răspuns

Persoane de sex masculin

DA NU TOTAL

28 2 30

Persoane de sex feminin 13 7 20

Tabel 6.1 Totalul de posesori de sex feminin și masculin

2. Sunteți posesorul unui autoturism?

30 25 Persoane de sex feminin

20 15

Persoane de sex masculin

10 5 0 DA

NU

Fig. 6.2 Posesorii unui autoturism

Tabel 6.2. Totalul posesorilor de sex feminin și masculin Răspuns

DA NU TOTAL

Persoane de sex masculin 17 11 28

Persoane de sex feminin 7 6 13

31

3. Ce model de autoturism conduceți? Altele Ford Skoda Persoane de sex masculin

Volkswagen Opel Dacia 0

2

4

6

Fig. 6.3 Modele de autoturisme ce conduc posesorii de ambele sexe

Tabel 6.3 Modele autoturism și venituri lunare

4. Pentru achiziționarea primului autoturism personal ați opta pentru un produs autohton sau nu? Tabel 6.4 Venit lunar Răspuns

DA NU TOTAL

Venit lunar 1001lei

10 4

0 12

14

12

16 14 12 10 Persoane de sex feminin 8 Persoane de sex masculin 6 4 2 0 DA

NU

32

Fig. 6.4 Achiziționarea unui automobil în funcție de sex 5. Ce părere aveți despre calitatea autoturismelor Dacia? 1 Foarte

2

nemulțumit 1

Nemulțumit

3 Acceptabil

5

31

Mulțumit

10

Foarte nemulțumit

Nemulțumit

Acceptabil

Mulțumit

 

4

5 Foarte

mulțumit 3

62% 2%

20%

10%

6%

Fig. 6.5 Păreri ale calității autoturismelor  6. Cum apreciați calitatea serviciilor oferite de firma Dacia? 1 Foarte

2

nemulțumit 0

Nemulțumit

3 Acceptabil

4

30

4 Mulțumit

12

5 Foarte

mulțumit 4

100% Foarte mulțumit

80% 60%

Mulțumit

Acceptabil Nemulțumit

40%

Foarte nemulțumit

20% 0%

Fig. 6.6 Aprecieri asupra calității serviciilor oferite de Dacia

33

7. Ce părere aveți despre raportul calitate- preț al autoturismelor Dacia? 1 Foarte

nemulțumit 1

2

Nemulțumit

3 Acceptabil

2

4

20

Mulțumit

5 Foarte

23

mulțumit 4

Foarte nemulțumit Nemulțumit

46% 40%

Acceptabil

8%

Mulțumit

4%

Foarte mulțumit

2%

Fig. 6.7 Aprecieri asupra raportului calitate  –  preț 8. Ce îmbunătățiri considerați că ar trebui aduse la autoturismele Dacia?

Fig. 6.8 Îmbunătățiri asupra automobilelor Dacia

34

20 15 10 5 0 Aspect fizic

Putere motor

6

12

Nr. Răspunsuri

Calitat e piese schimb 13

Mai multe dotări

Altele

19

0

Fig. 6.9 Răspunsurile posesoriloe asupra îmbunătățirilor automobilelor Dacia 10. Credeți că pe viitor firma Dacia se va putea clasa alături de marile branduri?

Tabel 6.5 Totalul persoanelor Răspuns

Persoane de sex masculin

Persoane de sex feminin

21 9 30

14 6 20

DA NU TOTAL

NU DA 0

10

20

Persoane de sex masculin

30

40

Persoane de sex feminin

Fig. 6.10 Răspunsurile posesorilor asupra clasării automobilelor Dacia la marile branduri 10. Ați fi dispus să achiziționați un autoturism Dacia? Persoane de sex feminin Persoane de sex masculin

11 9 17

DA

13

NU

Fig. 6.11 Achiziționarea unui autoturism Dacia 35

Tabel 6.6 Totalul posesorilor Răspuns

Persoane de sex masculin

Persoane de sex feminin

17 13 30

11 9 20

DA NU TOTAL

11. Din ce mediu social  proveniți?

Rural Urban 0

10

20

30

Urban

Rural

Persoane de sex feminin

14

6

Persoane de sex masculin

23

7

Fig. 6.12 Mediul social 12. Vârsta: Tabel 6.7 Vârsta Vârsta

Persoane

 Între 20-25 ani Peste 25 ani TOTAL

39 11 50

Fig. 6.13 Vârsta posesorilor de ambele sexe

36

13. Sexul: 40 30

Persoane de sex masculin

20 Persoane de sex feminin

10 0

Fig. 6.14 Sexul Tabel 6.8 Sexul

Persoane de sex:

Nr. Persoane

masculin feminin TOTAL

30 20 50

14. Venitul: Venit lunar 50 0

Fig. 6.15 Venitul lunar Tabel 6.9 Venitul lunar Venit lunar

Nr. Persoane

0-500 lei 501-1000 lei 1001-2000 lei peste 2000 lei TOTAL

3 23 17 7 50

37

5.3 INTERPRETAREA CHESTIONARULUI

În urma eșantionării  a 50 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și peste 26 de ani,  provenite din mediul urban și rural s -a avut în vedere produsele și serviciile Dacia. Numărul  persoanelor de sex feminin au fost 20, iar de sex masculin 30. Din cei aproximativ 80 % din subiec ți care dețin carnet de conducere, doar 60  % sunt  posesorii unui autoturism. Majoritatea posesorilor au optat pentru modele de autoturisme din import precum: Skoda, Opel, Volk swagen și Ford, doar 23 % dintre aceștia dețin un autoturism Dacia. Persoanele de sex feminin cu vârste cuprinse între 20 și 24 ani au venituri sub 1000 de lei, iar majoritatea persoanelor de sex masculin care au optat pentru un autoturism Dacia, au vârste cuprinse între 2 4 și 26 ani sau peste 26 de ani, și venituri cuprinse

între 1001 și 1500 lei/lună. Posesorii ce sunt dispuși să achiziționeze un produs   autohton dintre cei care nu dețin o mașină au un procent de 37 %, majoritatea fiind de sex feminin, cu vârste cuprinse între 20 și 22 de ani având venituri sub 1000 lei/lună, iar cei cu venituri peste

1000 de lei au răspuns negativ. În ceea ce privește calitatea produsului peste 60 % din participanți au catalogat  produsul ca fiind de calitate medie acordându-i valoarea 3, 20 % au considerat a fi un produs

 bun cu valoarea 4 și 6 % au acordat valoarea 5. Referitor la calitatea serviciilor oferite de către firma Dacia, 60 % dintre posesori au considerat că serviciile sunt de calitate medie, peste 20 % dintre participanți au acordat valoarea 4 pentru o calitate bună și mai puțin de 10 % au considerat calitatea serviciilor a fi foarte bună. Raportul calitate- preț al produselor Dacia a fost apreciat de peste 45 % dintre

 participanți ca fiind bun având valoarea 4, 40 % au considerat că acest raport este mediu cu o valoarea 3 și mai puțin de 10 % s -a obținut valoarea maximă. Procentul de 38 % reprezintă îmbunătățirea autoturismului Dacia dintre participanți ce ar dori să fie aduse mai multe dotări, 25 % consideră că punctul slab ar  fi calitatea pieselor, 25 % puterea motorului și 12 % ar aduce îmbunătățiri la aspectul fizic al produsului. Majoritatea persoanele de sex masculin au răspuns că doresc o calitate mai bună asupra pieselor de schimb. Posesorii de autoturisme Dacia doresc să aibă mai multe dotări, urmat de o calitate mai bună a pieselor și o putere mai mare a motorului.

În ciuda diverselor îmbunătățiri pe care participanții consideră că ar fi necesare, 70 % dintre aceștia consideră că pe viitor Dacia se va putea clasa alătur i de marile firme constructoare de automobile și peste 50 % ar fi dispuși să achiziționeze un autoturism Dacia.

38

Deși produsul Dacia a avut o evoluție bună în ultimii ani, iar exporturile acesteia au crescut considerent, produsul nu este apreciat la noi în țară însă majoritatea achiziționează mai multe modele de autoturisme din import decât cele autohtone. În concluzie, posesorii ce au

fost chestionați doresc ca firma Dacia să se alăture marilor firme.

39

6. CONCLUZII ȘI PROPUNERI 6.1 CONCLUZII

Sub impactul unui dinamism al schimbărilor de pe piaţa auto, am încercat să punem în

evidenţă cele mai importante aspecte ale companiei multinaţionale Automobile Dacia S.A. Lucrarea apare ca urmare a unei evoluţii spectaculoase ale companiei analizate, care până în urmă cu zece ani era practit necunoscută, iar astăzi râvneşte la premii internaţionale, concurând cu mărci aflate în portofoliul giganţilor industriei auto. Conştienţi de problemele actuale românii îşi manifestă dorinţa achiziţionării unor maşini care să consume cât mai puţin carburant concomitent cu o reducere a gradului de poluare. Suntem intr- o competiţie morbidă, în care criteriul costurilor joacă un rol hotărâtor, iar condiţiile de pe piaţa româneasca definesc un aport pozitiv privind forţa de muncă ieftină pentru investitorii străini. Aşa se explică de ce compania Renault a ales cumpararea acţiunilor piteştene Dacia, toate demersurile fiind în favoarea acesteia din urmă, care a avut o politică clară şi anume crearea unui automob il cu

 preţuri de low-cost. Obiectivele de marketing corespund unei companii de talie mondială. Detaliate în obiective calitative şi obiective cantitative, ele încearcă să definească ferm situaţia actuală a întreprinderii, precum şi direcţiile preferate de companie ce vor fi realizate în viitor. Organizaţia S.C. Automobile Dacia S.A.a definit şi implementat un sistem de îmbunătăţire continuă a sistemul de management al calităţii prin utilizarea politicii referitoare la calitate, a obiectivelor calităţii, a rezultatelor auditurilor, a analizei datelor, a acţiunilor corective şi  preventive şi a analizei efectuate de management. Conştientă de faptul că orice activitate cu o participare umană puternică, prezintă riscul unor disfuncţionalităţi care generează anomalii, organizaţia S.C. Automobile Dacia S.A. este  preocupată de detectarea şi tratarea lor, prevenirea apariţiei acestora considerând-o

esenţială. 6.2 PROPUNERI

Pe viitor: 

Să aibă un program de fidelizare a clienților ce achiziționează acesorii și autoturisme; 40



Să aibă reduceri pentru clienții de top a mărcii Da cia;



Să optimizeze calitatea pieselor de schimb;



Să aibă o dotare mai complexă a mașinii.

41