Auditul Financiar Al Cheltuielilor

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

AUDITUL FINANCIAR CONTABIL AL CHELTUIELILOR COORDONATOR:

Lector univ. dr. Caloian Florentin STUDENT: ROIBU I. GEORGIANA

2012 1

CUPRINS

Etapele misunii de audit financiar-contabil privind cheltuielile: cheltuielile:

Etapele misunii de de audit financiar-contabil financiar-contabil privind cheltuielile: cheltuielile: ................................. ............... .................................... ................................ .............. 2 I.

Prezentarea cadrului legislative normative privind misiunea de audit ................................... .................. ................................ ............... 3

II. Prezentarea obiectivelor misiunii de audit .................................. ................ ................................... .................................. ................................... ........................ ...... 3 III. Sistemul de documente primare şi fluxul lor informaţional .................................................................. 6 IV. Monografie contabilă ............................................................................................................................ 8 V. Aplicarea procedeelor şi tehnicilor de audit financiar contabil ........................................................... 11 VI. Riscul în auditul financiar contabil ................................. ................ .................................. ................................... .................................... ................................. ............... 15 VII. Prezentarea probelor de audit................................. ................ ................................... ................................... ................................... ................................... ........................ ....... 16 VIII.Importanţa relativă a pragului de semnificaţie şi a riscului de erori ................................................... 19 IX. Exprimarea opiniei de audit ................................... .................. ................................... ................................... ................................... ................................... ........................ ....... 22 X. Raportul de audit ................................... .................. .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... ........................ ...... 23

2

I.

Prezentarea cadrului legislative normative privind misiunea de audit

Cadrul legislativ-normativ privind misiunea de auditare a cheltuielile efectuate în cadrul unei societăţi cuprinde: 



  

 

II.

Legea 571/ 2003 coroborată cu HG44/2004 privind Codul Fiscal cu normele

metodologice de aplicare, text valabil pentru anul 2011, actualizat cu mijloace informative: Titlul II Cap.2 “Calculul impozitului pe profit”, Titlul III Cap.3 “Venituri din salarii”; Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal privind cheltuielile deductibile, nedeductibile şi cu deductibilitate limitata; IAS 23 “Costul îndatorării”; IAS 36 “Deprecierea activelor”; Ordin nr. 3055 din 29/10/2009 - publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 766 din 10/11/2009: Cap VII- Funcţiunea conturilor de cheltuieli, Cap. II, Sectiune 6-Prevederi referitoare la elemente din contul de profit şi pierdere, Sectiunea 8- Reguli de evaluare; Legea contabilităţii nr. 82/1991; Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990. Prezentarea obiectivelor misiunii de audit

1. Verificarea integrităţii înregistrărilor contabile

Acest obiectiv are în vedere ca toate operaţiunile privind cheltuielile să fie înregistrate corect şi integral în contabilitate. Sunt verificate cu atenţie procedurile utilizate de întreprindere  pentru recunoaşterea cheltuielilor implicate în desfăşurarea activităţii. Se certifică faptul că procedura de inventariere a fost facută potrivit legii, că toate operaţiunile reflectate în documente justificative corespunzătoare sunt evidenţiate în contabilitate, fără omisiuni si nu există operaţiuni contabilizate de mai multe ori. 2. Verificarea realităţii înregistrărilor

Se va urmari ca toate elementele de cheltuieli înregistrate în contabilitate să fie   justificabile şi verificabile şi corespund cu cele identificate fizic prin inventariere sau alte procedee, cum ar fi contracte de prestări servicii, de î nchirieri. De asemenea, se verifică dacă toate operaţiunile efectuate, în care sunt angajate cheltuieli, aparţin şi sunt în numele firmei. 3. Respectarea principiului independenţei exerciţiului

Se vor identifica eventuale erori determinate de nerespecatrea principiului independenţei exerciţiului, prevăzut în OMFP 3055/2009, conform căruia cheltuielile şi veniturile vor avea un efect direct asupra bilanţului şi asupra rezultatului, corespunzător perioadei în care au fost angajate.

3

4. Controlul conturilor de cheltuieli. Verificarea respectării funcţionalităţ ii conturilor

Conturile de cheltuielile sunt conturi care funcţionează ca şi orice alt cont de activ şi se  închide/creditează prin contul de rezultat. Din acest motiv auditorul va verfica asocierile între conturilor de cheltuieli şi va urmări ca acestea să fie unele justificate, să reflecte realitatea modelării tranzacţiilor . Obiectivul vizează respectarea funcţiei de debitare a conturilor de cheltuieli prin cumpărări şi respectiv creditarea acestora prin contul de rezultat. 5. Revizuirea alocării cheltuielilor de regie

IAS 2 „Stocuri” stabileşte că un procent din cheltuielile de regie normale trebuie inclus în costuri. Cheltuielile de regie totale ale contractului sau cele de producţie trebuie alocate contractelor în curs de desfăşurare într -o manieră echilibrată. Volumul activităţii trebuie luat în considerare – un volum scăzut poate însemna că au fost alocate contractelor cheltuieli de regie excesive şi că astfel producţia în curs este supraevaluată, iar totalul cheltuielilor de regie ale perioadei subevaluate şi profitul supraevaluat. 6. Verificarea cheltuielilor angajate

Cheltuielile rezultate din activitatea comercială sau cheltuieli de regie care nu au fost decontate   până la sfârşitul exerciţiului financiar vor genera angajamente. Activitatea de audit trebuie să se concentreze pe verificarea cerinţei ca toate angajamentele – toate datoriile  – să fie reflectate în contabilitate. Examinarea facturilor primite şi a plăţilor făcute după sfârşitul exerciţiului financiar ar  trebui să indice dacă există plăţi efectuate sau care urmează a fi efectuate în exerciţiul următor, însă aferente exerciţiului financiar auditat. Se va verifica dacă s-au inclus şi se analizează corect toate cheltuielile reale. 7. Verificarea corectei înregistrări a cumpărărilor aferente exerciţiului financiar auditat şi prezentarea lor corectă cu ajutorul conturilor anuale.

Cumpărarile şi cheltuielile aferente reprezintă informaţii extrem de importante, care trebuie să fie complete, precise şi să nu fie subdimensionate. Prin acest obiectiv se doreşte verificarea contabilizării corespunzătoare şi a calculului corect a deducerilor fiscale privind activitatea salariaţilor (acordarea concediului medical, concediului de odihnă, înregistrarea cheltuielilor de protocol, acordarea avantajelor în natură). 8. Sintetizarea tuturor cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile cu personalul, în special cele referitoare la impozitul pe salarii şi la asigurările şi protecţia socială, reprezintă adesea informaţii foarte importante, care trebuie să fie complete, precise şi să nu fie subdimensionate. 9. Verificarea unui eşantion al înregistrărilor cheltuielilor cu personalul

Auditorul trebuie să se convingă că nu există salariaţi fictivi. Astfel, se vor verifica contractele de muncă, cărţile de muncă, calculul corespunzător al salariului brut şi al celui net.

4

10. Verificarea corectitudinii contribuţiilor firmei la bugetul asigurărilor sociale, la bugetul asigurărilor pentru sănătate şi la alte bugete similar:

-

verificarea corectitudinii calculelor pentru aceste contribuţii; verificarea modului de efectuare a vărsămintelor; verificarea corectitudinii în calcularea penalităţilor, contabilizarea acestora.

11. Verificarea contabilizării cheltuielilor cu amortizarea

Amortizarea activelor imobilizate se calculează şi se înregistrează pe baza planului de amortizare sau a fişelor mijloacelor fixe. La închiderea exerciţiului financiar, se va efectua inventarierea generală a  patrimoniului şi se va observa dacă valoarea de inventar este egală cu valoarea rămasă de amortizat, în caz contrar se va realiza o regularizare a cheltuielilor cu amortizarea. Se va verifica corecitudinea calculului cheltuielilor cu amortizarea şi compararea politicii de amortizare din exerciţiul curent cu cea din anii anteriori. Verificarea metodei de amortizare contabilă şi a celei fiscale şi înregistrarea corectă a impozitelor  amânate – potrivit Codului Fiscal art 24 "Deducerea amortizării". 12. Verificarea contabilizării cheltuielilor cu dobânzile plătite  în sensul capitalizării cheltuielilor cu dobânzile angajate pentru realizarea unei investiţii (imobilizări necorporale, imobilizări corporale).

Se va verifica modul de stabilire a cheltuielilor capitalizabile, data începerii capitalizării, întreruperea capitalizării şi data încetării capitaliză rii. Verificarea tipurilor de împrumuturi contractate: împrumuturi generale vs împrumuturi speciale. 13. Verificarea contabilizării cheltuielilor în avans

Acest obiectiv se referă la verificarea înregistrărilor ce vizează cheltuielile în avans (contul 471) şi transferarea la cheltuieli curente a cotei scadente a cheltuielilor înregistrate în avans. 14. Verificarea înregistrărilor contabile privind cheltuiala cu impozitul pe profit

Prin acest obiectiv, auditul îşi propune verificarea declaraţiilor trimestriale şi anuale şi de asemenea verificarea existenţei deducerilor directe asupra cheltuielii cu impozitul pe profit (sponsorizări).

5

III.

Sistemul de documente primare şi fluxul lor informaţional

Printre documentele primare vizate a fi verificate pentru stabilirea fluxului informaţ ional  privind celtuielile, se numără:          

Facturi fiscale de achiziţii; Bonurile fiscale; Bonurile de consum; Notele de intrare-recepţie; Bonuri de comandă; Chitanţe; Jurnalele pentru vânzări; Jurnalele pentru cumpărări; Registrul jurnal; Balanţa de verificare;



  

 

Contracte încheiate cu terţii (  prestări servicii, împrumuturi,  închiriere, vânzarecumpărare, etc. ) Ştat de salarii; Declaraţiile privind salariile; Declaraţiile de impozit pe profit; Registrul inventar; Fişe de gestiune.

Aceste documente servesc ca documente pentru confirmarea primirii, ca documente  justificative privind încasarea sumelor de la client şi pentru determinarea volumului serviciilor prestate şi a materialelor consumate. Pentru a asigura credibilitatea informaţiilor obţinute în urma analizei acestor documente, se va avea în vedere verificarea îndeplinirii condiţiilor de formă a documentelor, şi anume:      

 

toate înregistrările contabile să aibă documente legale; dacă se întocmesc la timp şi conţin toate elementele; verificarea documentelor cu regim special; modul cum sunt corectate erorile; dacă documentele aparţin entităţii auditate; dacă documentele centralizatoare cuprind operaţiuni de aceeaşi natură şi din aceeaşi  perioadă de gestiune dacă bonurile de consum sunt aprobate de persoane împuternicite; dacă formularele sunt utilizate conform numerelor de ordin şi seriilor.

6

Sistemul informaţional al cheltuielilor 

7

IV. 1.

Monografie contabilă

Pe data de 01.11.2011 se înregistrează o factură de reparaţii pentru sediul societăţii, în valoare de 2.000 lei, TVA 24%. Jumătate din sumă a fost platită în avans pe 27.10.2011, iar  jumătate după finalizarea lucrării, la 5 zile de la primirea facturii. 27.10.2011 - plata în avans a serviciilor de reparaţ ii: 

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 

1.240 lei

01.11.2011 – înregistrarea facturii de reparaţ ii: % = 401 “Furnizori”



“Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 611 “TVA deductibilă” 4426 06.11.2011 –  plata diferenţei de pe factură: 401“Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

2.

2.480 lei 2.000 lei 480 lei

1.240 lei

Pe 10.11.2011 se înregistrează salariile în sumă brută de 7.500 lei reprezentând remuneraţia salariaţilor angajaţi prin contract individual de munca. Taxele suportate de societate au fost: o CAS suportat de societate 20.8% = 1.560 lei Contribuţia angajatorului pentru accidente de muncă şi boli profesionale 0.5% = 38 lei o CASS suportată de societate 5.2% = 390 lei o Contribuţia pentru indemnizaţii şi concedii 0.85% = 64 lei o Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 0.5% = 38 lei o Contribuţia pentru garantarea creanţelor salariale 0.25% =19 lei o Reţinerile din salarii personalului au fost : CAS salariaţi 10.5% = 788 lei o Contribuţia la fondul de şomaj 0.5% = 38 lei o CASS salariaţi 5.5% = 412 lei o o Impozit salarii (16%) = 1.002 lei Datoriile către bugetul de stat se plă tesc prin ordin de plată în data de 20.11.2011, odată cu salariile şi diferenţele de salarii ce trebuiau plătite, ţinâ nd cont de avansurile acordate. 01.11.2011 – plata avansurilor acordate personalului: 425 “Avansuri acordate personalului” = 5311 “Casa î n lei” 2.000 lei 10.11.2011 – înregistrarea cheltuielilor salariale: 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal salarii datorate” 7.500 lei 



6451 “Contribuţia unităţii la

asigurări sociale”

= 4311 “Contribuţia unităţii la asigurări sociale”

1.560 lei

= 4313 “Contribuţii ale angajatorului 390 lei 6453 “Contribuţii ale angajatorului  pentru asigurări sociale de sănătate” pentru asigurări sociale de sănătate” 6452 “Contribuţia unităţii la ajutorul  = 4371 “Contribuţia unităţ ii la fondul

de şomaj” 6451

38 lei

de somaj”

“Contribuţia unităţii la = 4311.1 “Contribuţia unităţ ii pentru accidente de asigurări sociale” munca şi boli profesionale”

= 4313.1 “Contribuţia unităţii pentru  pentru asigurări sociale de sănă tate” indemnizaţii şi concedii”

6453 “Contribuţ ii ale angajatorului

38 lei 64 lei

8

6452 “Contribuţ ia unit ăţii la ajutorul de şomaj”



= 4371.1 “Contribuţia unităţ ii pentru 19 lei  garantarea creanţelor salariale”

10. 11. 2011 – înregistrarea reţinerilor salariale: 4.240 lei 421“Personal salarii datorate ”=% 4312 “Contribuţii ale personalului la asigurări sociale” 788 lei 412 lei 4314 “Contribuţii ale angajaţilor pentru CASS” 38 lei 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 1.002 lei 444 “Impozit pe salarii” 425 “Avansuri acordate personalui” 2.000 lei



20.11.2011 –  plata salariilor şi a datoriilor că tre stat: % = 5121”Conturi la bănci în lei” 4.285 lei 1.560 lei 4311 “Contribuţia unităţii la asigurări sociale” 38 lei 4311.1“Contribuţia unităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale” 788 lei 4312 “Contribuţii ale angajaţilor la asigurări sociale” 390 lei 4313 “Contribuţii ale angajatorului pentru asigurări sociale de sănătate ” 64 lei 4313.1“Contribuţia unităţii pentru concedii şi indemnizaţii” 412 lei 4314 “Contribuţii ale angajaţilor pentru CASS” 38 lei 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 19 lei 4371.1 “Contribuţia unităţii pentru garantarea creanţelor salariale” 38 lei 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 1.002 lei 444 “Impozit pe salarii” 421 “Personal salarii datorate” = 5311 “Casa în lei”

3.

3.260 lei

Pe data de 15/11/2011 se înregistrează factura de telecomunicaţii furnizată de Vodafone SA în sumă de 906 lei, inclusiv TVA. Factura se plăteşte printr -un ordin de plată, la trei zile de la primirea facturii. 15/11/2011 – primirea facturii de la Vodafone SA 906 lei % = 4011 “Furnizori” 730,64 lei 605 “Cheltuieli cu energia şi apa” 175,36 lei 4427 “TVA Colectată” 18/11/2011 –  plata furnizorului prin ordin de plată 4011 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 906 lei

4.

Pe data de 13/08/2011 se primeşte factura de chirie pentru sediul social în avans pentru o perioadă de 5 luni, în valoare de 25.000 lei, inclusiv TVA 24%. Plata facturii se efectuează prin ordin de  plată. 13/08/2011- se primeşte factura de chirie în avans : = 401 “Furnizori” 25.000 lei % 4.032,25 lei 621 “Cheltuieli cu colaboratori” 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 16.129,04 lei 4.838,71 lei 4426 “TVA Deductibilă” 13/08/2011 – se plăteşte factura de chirie 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 25.000 lei Se înregistrează cheltuiala cu chiria pentru perioada septembrie-octombrie 621 “Cheltuieli cu = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032,25 x 2 = 8.064,5 lei 9

colaboratori” 30.11.2011 – se recunoaste cheltuiala cu chiria aferentă lunii noiembrie 4.032,25 lei 612 “Cheltuieli cu chirii” = 471“Cheltuieli înregistrate în avans” 31.12.2011- se recunoaste cheltuiala cu chiria aferentă lunii decembrie 4.032.25 lei 612 “Cheltuieli cu chirii” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 5. Pe 17/11/2011 societatea vinde mărfuri în valoare de 20.000 lei, TVA 24%, pentru care acordă un rabat de 5% şi un scont pentru încasarea imdiată de 3%. 17/11/2011 – înregistrarea facturii de mărfuri şi a reducerilor acordate: 22.853,2 lei % = % 18.430 lei “Casa în lei” 5311 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 4.423,2 lei 4427 “TVA Colectată” 6. Întreprinderea contractează la 01.06.2010 un credit bancar pe termen lung în sumă de 1.200.000 lei, rata dobânzii 20 %, durata de rambursare 2 ani, în două rate anuale de 600.000 lei. 31/12/2010: cheltuielile de   plată privind dobânzile pentru exerciţiul 2010: 1.200.000 × 20% = 240.000 lei; 666 “Cheltuieli privind dobânzile”=1682“ Dobânzi aferente creditelor bancare 240.000 lei  pe termen lung” 01/06/2011 - plata primei rate din împrumut: 840.000 lei % = 5121 “Conturi la bănci în lei” 600.000 lei 162 “Credite bancare pe termen lung” 240.000 lei 1682 “ Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” 31.12.2011 cheltuielile privind dobânzile pentru exerciţiul 2011: 1.200.000 × 20 % = 240.000 lei: 666 “Cheltuieli privind dobânzile”=1682“ Dobânzi aferente creditelor bancare 240.000 lei  pe termen lung” 7.

Pe data de 20/11/2008 în urma unui control financiar se primeşte o amendă în valoare de 15.000 lei  pentru nerespectarea şi neîntocmirea la timp a unor documente fiscale şi se plăteşte pe baza unui ordin de plată. 6581“Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” =448“ Alte datorii faţă de bug etul stat ului” 15.000 lei 448 “Alte dat faţă de bug etul stat ului ” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

15.000 lei

8. Pe 25/11/201 societate achiziţionează o linie tehnologică pentru producţie. Cheltuielile legate de

achiziţie sunt: costul de achiziţie al utilajului 50.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare 5.000 lei; taxe vamale 1.000 lei; cheltuieli cu montarea liniei 1.400 lei; cheltuieli cu transportul 2.500 lei; cheltuieli cu dobânzi la linia de credit 16.000 lei. Întreprinderea estimează că la terminarea extracţiei va efectua cheltuieli cu demontarea, mutarea şi restaurarea amplasamentului în valoare de 30.000 lei. % = 404 “Furnizori” 2131 “Echipamente tehnologice” 4426 “TVA Deductibilă”

94.116 lei 75.900 lei 18.216 lei

10

9. Pe data de 31.11.2011 se primeşte hotărârea de judecată prin care se anunţa că unul dintre clienţi

este în faliment, iar creanţa faţă de el, în valoare de 60.000 lei nu poate fi recuperată, fiind definitiv  pierdută. 654 „ Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” = 4111 „Clienţi” 10.

60.000 lei

În data de 31.12.2009 s-a achiziţionat clădirea în care societatea îşi desfăşoară în prezent activitatea la o valoarea de 168.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniară, iar durata de utilitate este de 20 de ani. La 31.12.2010 clădirea a fost reevaluată, înregistrând o apreciere de 5.000 lei, iar la 31.12.2011, ca urmare a reducerilor de valoare de pe  piaţa imobiliară, aceasta înregistrează o pierdere de valoare în urma reevaluării, valoarea justă fiind de 120.000 lei. 31.12.2009: achiziţia clădirii 208.320 lei % = 404 “Furnzori” 168.000 lei 212 “C onstrucţii” 40.320 lei 4426 “TVA Deductibilă” 31.12.2010: înregistrarea amortizării 6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea construcţiilor” 8.400 lei amortizarea imobilizarilor” 31.12.2010: anularea amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor” = 212“Construcţii” 8.400 lei 31.12.2010: înregistrarea plusului din reevaluare: 212 “Construcţii” = 105 “Rezerve din reevaluare” 5.000 lei 31.12.2011: înregistrarea amortizării 6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea construcţiilor” 8.663 lei amortizarea imobilizarilor” 31.12.2011: anularea amortizării cumulate 2812 “Amortizarea construcţiilor” = 212 “Construcţii” 8.663 lei 31.12.2011: înregistrarea deprecierii: 30.937 lei % = 212 “Construcţii” 5.000 lei 105 “Rezerve din reevaluare” 25.937 lei 6813 “Cheltuieli din exploatare privind deprecierea imobilizărilor” V.

Aplicarea procedeelor şi tehnicilor de audit financiar contabil

P1. Studiul general prealabil – Scrisoarea de angajament

Auditorul analizează pe ansamblu situaţia economică a societăţii, cât şi poziţia acesteia pe piaţa  pe care activează ca agent economic. Auditorul va fi atent asupra proiectelor entităţii care ar avea un efect semnificativ asupra solvabilităţii generale şi la termen a firmei. În cadrul acestui procedeu, auditorul informează firma auditată asupra obiectivelor particulare ale misiunii de audit, utilizând scrisoarea de angajament, după modelul următor:

11

Scrisoare de angajament

Către Consiliul de Administraţie sau reprezentanţilor adecvaţi ai conducerii la vârf: Dumneavoastră aţi cerut ca noi să efectuăm auditul bilanţului societăţii ROIMPEX S.A. la data 31.12.2011, precum şi al contului de profit şi pierdere şi situaţiei fluxurilor de numerar pentru exerciţiul financiar care se încheie la această dată. Suntem încântaţi să vă confirmăm acceptarea acestui angajament prin conţinutul acestei scrisori. Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastră asupra situaţiilor financiare.   Noi ne vom desfăşura activitatea de audit în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde naţionale relevante). Acele standarde cer ca noi să  planificăm şi să efectuăm auditul, cu scopul de a obţine un grad satisfăcător de certificare că situaţi ile financiare nu conţin denaturări semnificative. Un audit include examinarea, pe bază de teste, a dovezilor privind valorile şi prezentările de informaţii din situaţiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite şi a estimărilor semnificative efectuate de către conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare. Datorită caracteristicii de test şi a altor limitări inerente ale oricărui sistem contabil şi de control intern, există un risc inevitabil ca unele denaturări semnificative să rămână nedescoperite. Pe lângă raportul nostru asupra situaţiilor financiare, estimăm că vă putem oferi o scrisoare separată privind orice carenţă semnificativă a sistemului contabil şi de control intern care ne atrage atenţia. Vă reamintim că responsabilitatea pentru întocmirea situaţiilor financiare, incluzând  prezentarea adecvată a acestora, este a conducerii societăţii. Aceasta include menţinerea înregistrărilor  contabile adecvate şi controlul intern, selectarea şi aplicarea politicilor contabile şi supravegherea siguranţei activelor societăţii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisă privind declaraţiile făcute nouă în legătură cu auditul. Aşteptăm cu nerăbdare o colaborare deplină cu echipa dumneavoastră şi credem că aceasta ne va pune la dispoziţie orice înregistrări, documentaţii şi alte informaţii care ne vor fi necesare în efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi plătit pe măsură ce ne desfăşurăm activ itatea, se calculează pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe măsură ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variază în funcţie de gradul de responsabilitate implicat şi de experienţa şi aptitudinile necesare. Această scrisoare va rămâne valabilă pentru anii următori, cu excepţia cazurilor când va fi încheiată, schimbată sau înlocuită. Vă rugăm să semnaţi şi să returnaţi exemplarul ataşat acestei scrisori pentru a ne arăta că scrisoarea este conformă cu înţelegerea dumneavoastră privind acordurile pentru angajarea noastră în auditul situaţiilor financiare.

S.C. BestAUDIT S.R.L. S-a luat la cunoştinţă în numele societăţii ROIMPEX S.A. de către (semnătura) ..............  Numele şi funcţia Data 12

P2. Controlul documentar contabil 













controlul cronologic  –  presupune

verificarea facturilor de vânzare şi a celor de cumpărări în ordinea calendaristică a emiterii lor; controlul invers cronologic - urmărind verificarea facturilor de achiziţie în ordinea inversă a emiterii lor; controlul sistematic -  prin intermediul acestui procedeu este verificată corespondenţa dintre informaţiile aferente Registrului Jurnal şi cele apărute î n fişele sintetice ale conturilor; controlul reciproc - vizează verificarea informaţiilor înscrise pe facturi cu cele prevăzute în notele de intrare recepţie; controlul încrucişat – constă în confruntarea exemplarului 1 al facturii aflat la cumpărător cu exemplarul 2 aflat la vânzător şi verificarea acestora; analiza contabilă  –  se referă la verificarea respectării corespondenţei conturilor utilizate în cadrul înregistrărilor contabile; calculul matematic  – constă în verificarea acurateţii şi corectitudinii înregistrărilor contabile şi a elementelor valorice care apar în documentele financiar -contabile;

P3. Controlul total şi prin sondaj Având în vedere numărul de documente financiar-contabile ce trebuie verificate, auditorul poate opta pentru verificarea întregului volum de documente existente în cadrul firmei sau să selecteze un procent considerat semnificativ dintre acestea care să genereze un rezultat final corect în ceea ce  priveşte evaluarea situaţiei firmei auditate. Echipa de audit poate realiza un sondaj asupra valorilor, folosind sondajul nestatistic bazat pe experienţa sa profesională. Întreprinderea auditată în cazul de faţă înregistrează, î n medie, un volum de 10.000 facturi în decursul unui exerciţiu financiar. Aceasta înseamnă înregistrarea, în medie, a unui numă r de 833 de facturi lunar. Fiind un volum mare de facturi, verificarea se va face prin aplicarea controlului prin sondaj. Auditorul verifică dacă toate recepţiile au condus la contabilizarea facturilor respective. Tehnica aplicării controlului prin sondaj presupune urmatoarele etape: Se determină volumul de facturi care fac obiectul misiunii de audit.  În cazul de faţă, numărul de facturi este de 833, determinat anterior (10.000 facturi / 12 luni = 833 facturi/ lună). Se realizează ordonarea descrescătoare a facturilor, după valoare. Se determină marimea eşantionului statistic utilizând un procent semnificativ.   În cazul de faţă  , se alege aplicarea unui procent de 24%. Eşantionul statistic va avea valoarea de 833 x 24% = 200 facturi.

Pe baza eşantionului statistic, se determină topul acestuia prin aplicarea procentului de 76% din valoarea eşantionului.  În cazul de faţă, topul eş antionului statistic înregistrează valoarea de 76% x 200 = 152 facturi. Selectarea facturilor aleatoare alese din rândul celor ce nu au fost luate în considerare în topul eşantionului se va face după aprecierea auditorului.  În cazul de faţă se va alege aleator dintr-un număr de 200 – 152 = 48 de facturi, exceptând  cele 152 de facturi aparţ inând topului eşantionului.

13

P4. Controlul faptic

Controlul faptic realizat prin: inventariere - cantitativă şi valorică, în funcţie de natura elementelor avute în vedere î n procesul de auditare; observare directă – constă în urmărirea unui proces sau a unei proceduri care este efectuată de alţii, exemplu: observarea directă de către auditor a inventarierii stocurilor de către personalul entităţii auditate. analiza de laborator - ce apare în cazul necesităţii apelării la specialiş ti pentru efectuarea analizei. P5. Confirmările externe Constă în răspunsul la o investigaţie pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrările contabile, prin confirmarea soldurilor finale ale conturilor de furnizori şi cele de clienţ i, respectiv conturile de datorii şi cele de creanţe.

14

Societatea Roimpex SRL are ca principal furnizor firma McCann Ericson SRL. Astfel se cere o fişă a clientului McCann Ericson SRL pentru a se verifica soldurile externe cu contabilitatea societăţii auditate. VI.

Riscul în auditul financiar contabil

Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie de audit neadecvată, atunci cand situaţiile financiare sunt denaturate în mod semnificativ. Riscul de audit poate fi împărţit pe trei componente: riscul inerent, de control şi de nedetectare. În cazul de faţă, având în vedere ca s-a efectuat auditarea utilizând controlul prin sondaj prin intermediul unui procent de 24% din volumul documentelor, nivelul riscului va fi mai ridicat decât în cazul efectuării auditării utiliz ând controlul total sau al auditării folosind un procent mai mare în stabilirea eşantionului statistic. Riscul inerent (RI), adică posibilitatea ca unele elemente să cunoască o denaturare ce poate fi semnificativă, fie individual, fie cumulat cu alte denatură ri, presupunând că nu au existat controale aferente. Riscul inerent există în permanenţă, fiind independent de auditul sistemului financiar. În cazul de fatţă, riscul inerent în evaluarea întreprinderii înregistrează o valoare de 20 %. De exemplu susceptibilitatea unui sold de cont sau a unei clase de tranzacţii de a conţine erori semnificative. Riscul de control (RC), adică riscul apariţiei unor erori semnificative în so ldul unui cont sau  într-o clasă de tranzacţii şi neprevenirea sau nedetectarea la timp a acestora de către sistemele contabile şi de control intern. Riscul de control se manifestă ca o funcţie a eficacităţii proiectării, implementării şi menţinerii controlului intern. Întreprinderea auditată în cazul de faţă prezintă un risc de control de 17 %. Riscul de nedetectare (RN), adică riscul ca procedurile de fond ale auditorilor să nu detecteze o eroare semnificativă care există în soldul unui cont sau într-o clasă de tranzacţii, care poate fi semnificativă, fie în cazul î n care este izolată, fie cumulată cu alte denaturări. Riscul de nedetectare este strâns legat de natura, momentul şi î ntinderea procedurilor pe care auditorul le stabileşte pentru a reduce riscul de audit la un nivel scăzut, acceptabil, reprezentând, astfel, o funcţie a eficacităţii unei  proceduri de audit şi a aplicării de către auditor a respectivei proceduri. În ceea ce priveşte întreprinderea auditată în cazul de faţă, riscul de nedetectare înregistrează o valoare de 25%. În urma analizei acestor trei tipuri de riscuri se va efectua calculul unui risc total de audit, astfel: Risc de audit = Risc inerent x Risc de control x Risc de nedetectare, pe baza valorilor înregistrate de aceşti indicatori. 

RI

20%

RC

27%

RN

25%

RA

1.35%

15

VII.

Prezentarea probelor de audit

Proba 1:

a) La înregistrarea nr.1 s-a folosit contul “Furnizori”   pentru înregistrarea avansului plătit   pentru factura de reparaţii, în situaţia în care încă nu s-a primit factura de la furnizor. Contul ce ar fi trebuit folosit pentru înregistrarea plăţii avansului este contul 4092 “Furnizori debitori de servicii” deoarece încă nu s-a primit factura, iar lucrările de reparaţii nu au început la data efectuării plăţii. b) Articolul contabil corectat: 27.10.2011 - plata în avans a serviciilor de reparaţii: 4092 “Furnizori debitori de servicii”

= 5121 “Conturi la bănci în lei” 1.240 lei

Proba 2:

a) Pentru înregistrarea facturii de telecomunicaţii furnizată de Vodafone SA în data de 15/11/2011, în valoare de 906 lei, TVA inclus, s-a utlilzat un cont de cheltuieli greşit. A fost utilizat contul 605 “Cheltuieli cu energia şi apa”, imp ropriu pentru natura cheltuielii respective, iar contul de tva trebuia sa fie “TVA Deductibilă”, nu “TVA Colectată”. Contul corect pe care trebuie înregistrată factura de telecomunicaţii este 626 “Cheltuieli cu servicii  poştale şi telecomunicaţii” b) Articolul contabil corectat: 15/11/2011 – primirea facturii de la Vodafone SA % =

4011 “Furnizori”

906 lei

626 “Cheltuieli cu servicii poştale

730,64 lei

 şi telecomuncaţii” 4426 “TVA Deductibilă”

175,36 lei

Proba 3:

a) Pe data de 13/08/2011 se primeşte factura de chirie pentru sediul social în avans pentru o  perioadă de 5 luni, în valoare de 25.000 lei, inclusiv TVA 24%. Pentru înregistrarea acestei facturi s-a utilizat în mod necorespunzător pentru recunoaşterea cheltuielilor contul 621 “Cheltuieli cu colaboratori”. Contul corect pe care se înregistrează cheltuiala cu chiria este 612 “Cheltuieli cu chirii”. b) Articole contabile corectat este: 13/08/2011- se primeşte factura de chirie în avans % = 401 “Furnizori” 25.000 lei 4.032,25 lei 612 “Cheltuieli cu chirii” 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 16.129,04 lei 4.838,71 lei 4426 “TVA Deductibilă” 13/08/2011 – se plăteşte factura de chirie 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 25.000 lei Se înregistrează cheltuiala cu chiria pentru perioada septembrie-octombrie 612“Cheltuieli cu chirii”=471“Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032,25x2 = 8.064,5 lei 30.11.2011 – se recunoaşte cheltuiala cu chiria aferentă lunii noiembrie 612“Cheltuieli cu chirii”=471“Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032,25 lei 31.12.2011- se recunoaste cheltuiala cu chiria aferentă lunii decembrie 16

612“Cheltuieli cu chirii”=471“Cheltuieli înregistrate în avans”

4.032,25 lei

Proba 4:

a) Pe 17/11/2011 societatea vinde mărfuri în valoare de 20.000 lei, TVA 24%, pentru care acordă un rabat de 5% şi un scont pentru încasarea imdiată de 3%. În această situaţie conform OMFP 3055 /2009, în România sconturile acordate clienţilor se înregistrează pe un cont separate de cheltuieli, şi anume 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”. Societatea a înregistrat reducerile acordate de furnizor conform IAS. b) Articolul contabil corectat este: 17/11/2011 – înregistrarea facturii de mărfuri şi a reducerilor primite 23.423,2 lei % = % 23.423,2 lei 22.853,2 lei 5311 “Casa în lei” 19.000 lei 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 570,0 lei 667 “Cheltuieli privind  4427 “TVA Colectată” 4.423,2 lei  sconturile acordate” Proba 5:

a) La punctul 6 întreprinderea contractează la 01.06.2010 un credit bancar  pe termen lung în sumă de 1.200.000 lei, rata dobânzii 20 %, durata de rambursare 2 ani, în două rate anuale de 600.000 lei. Din înregistrările analizate se constată că dobânda aferentă împrumutului a fost înregistrată eronat, nerespectîndu-se principiul independentei exerciţiilor . Astfel la sfârşitul  primului an a fost înregistrată dobânda pentru un an întreg, corect fii nd înregistrarea dobânzii doar pentru perioada 01.06.2010-31.12.2010. Aceaşi situaţie poate fi constatată şi în anul 2011. În urma recalculării dobânzii aceasta se împarte astfel pe perioade: o 01.06.2010-31.12.2010: 1.200.000 X 20% X 6/12 = 120.000 lei 01.01.2011-30.06.2011: 1.200.000 X 20% X 6/12 = 120.000 lei o 01.07.2011-31.12.2011: 600.000 X 20% X 6/12 = 60.000 lei o 01.01.2012-30.06.2012: 600.000 X 20% X 6/12 = 60.000 lei o Din calculele anterioare rezultă ca întreaga sumă recunoscută ca şi dobândă a fost calculată greşit. Dobânda totală datorată de societatea auditată fiin d de 360.000 lei, nu 480.000 lei. 31/12/2010: cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul 2010: 1.200.000 x 20% x 6/12 = 120.000 lei 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor 120.000 lei bancare pe termen lung” 01/06/2011 – înregistrarea dobânzii datorate pentru perioada 01/01/2011-30/06/2011 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor 120.000 lei bancare pe termen lung” 30/06/2011 - plata primei rate din împrumut: % = 5121 “Conturi la bănci în lei” 840.000 lei 600.000 lei 162 “Credite bancare pe termen lung” 240.000 lei 1682 “Dobânzi aferente creditelor  bancare pe termen lung” 31.12.2011 cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul 2011: 600.000 × 20 % x 6/12 = 60.000 lei: 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor 60.000 lei bancare pe termen lung” 17

Proba 6:

a) În momentul achiziţiei liniei tehnologice pentru producţie, pe 25/11/2011 societate a omis capitalizarea cheltuielilor cu demontarea echipamentului în costul de achiziţie al liniei tehnologice. Astfel costul de achiziţie recunoscut a fost de doar 75. 900 lei, cel corect fiind de 105.900 lei. b) Articole contabile corectate: 25.11.2011 – achizitia liniei thenologice: % = 404 “Frunizori de imobilizări” 124.116 lei 105.900 lei 2131 “Echpamente tehnologice” 18.216 lei 4426 “TVA Deductibilă” 

Proba 7:

a) Pe 31.11.2011 societatea a înregistrat pierderea unei creanţe client prin diminuare directă a contului 4111 “Clienţi”. Înregistrarea pierderilor de creanţe se realizează diminuând contul 4118 “Clienţi incertţi”. Clientul respectiv ar fi trebuit transferat în momentul constatării   probabilitătii de neîncasare la clienţi incerţi şi recunoscută o depreciere, iar ulterior deprecierea ar fi trebuit anulată şi recunoscută pierderea, în acelaşi timp cu diminuarea contului “Clienţi incerţi”. b) Articole contabile corectate: 31.11.2011 – înregistrarea pierderii de creanţă 654 „Perderi din creanţe şi debitori diverşi” = 4118 „Clienţi incerţi” 60.000 lei 

Proba 8:

a) În momentul reevaluarii clădirii achiziţionate pe 31.12.2009, cheltuiala privind deprecierea activelor imobilizate a fost calculată eronat. Suma corectă privind deprecierea este de 35.937 lei, iar cea înregistrată pe cheltuieli ar fi trebuit sa fie 30.937 lei, şi nu 25.937 lei. b) Articole contabile corectate: 31.12.2009: achiziţia clădirii % = 404 “Furnizor de imobilizări” 208.320 lei 168.000 lei 212 “Construcţii” 40.320 lei 4426 “TVA Deductibilă” 31.12.2010: înregistrarea amortizării 6811“Cheltuieli din exploatare = 2812“Amortizarea construcţiilor” 8.400 lei  privind amortizarea” 31.12.2010: anularea amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor” = 212“Construcţii” 8.400 lei 31.12.2010: înregistrarea plusului din reevaluare: 212 “Construcţii” = 105 “Rezerve din reevaluare” 5.000 lei 31.12.2011: înregistrarea amortizării 6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea construcţiilor” 8.663 lei amortizarea imobilizarilor” 31.12.2011: anularea amortizării cumulate 2812 “Amortizarea construcţiilor” = 212 “Construcţii” 8.663 lei

18

31.12.2011: înregistrarea deprecierii: % = 212 “Construcţii” 105 “Rezerve din reevaluare”

35.937 lei 5.000 lei 30.937 lei 6813 Cheltuieli de exploatare privind  ajustările pentru deprecierea imobilizărilor” “ 

Proba 9:

a) În urma aplicării controlului prin sondaj, î n cele aproximativ 200 de facturi analizate s-a constatat ca facturile 103 şi 199, deşi există fizic în dosarul perioadei respective, ele nu au fost  înregistrate în program, deci nu au fost recunoscute veniturile facturate, iar catităţile respective nu au fost descărcate din gestiune. Este vorba de omisiunea descărcarii din gestiune a unor mărfuri în valoare de 55.000 lei şi de înregistrarea unui venit de 80. 000 lei. b) Articole contabile corectate: 31.12.2011: înregistrarea facturilor de vânzare 99.200 lei 4111 “Clienţi” = % 80.000 lei 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 19.200 lei 4427 “TVA Colectată” 31.12.2011: descărcarea din gestiune a mărfurilor 55.000 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” Proba 10:

a) Ca urmare a erorilor identificate anterior concluzionăm că şi impozitul pe profit a fost calculat greşit, nefiind luate î n calcul toate cheluielile cu sume le corecte. Cheltuiala calculată şi înregistrată pentru impozitul pe profit în valoare de 10.000 lei va trebui corectată cu 3.000 lei,  în urma efectuării corecţiilor corespunzătoare. b) Articole contabile corectate: 31.12.2011: corectarea impozitului pe profit 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit/venit” (3.000 lei) VIII. Importanţa relativă a pragului de semnificaţie şi a riscului de erori

Pragul de semnificaţie depinde de dimensiunea elementelor apreciate în circumstanţele omiterii sau prezentărilor eronate. La baza stabilirii nivelului semnificaţiei acceptabil, î n cazul erorilor detectate pentru întreprinderea auditată, au stat indicatorii de calitate din situaţ iile financiare ale societăţii, precum cifra de afaceri, total active şi rezultatul brut al exerciţ iului. În urma raportării valorii probelor cuantificabile la valoarea indicatorilor de calitate se poate determina dacă proba respectivă este sau nu semnificativă. Astfel, dacă valoarea raportului depăşeşte pragul de 5% aceasta este considerată semnificativă. Valorile indicatorilor calitativi la nivelul socităţii auditate sunt: Cifra de afaceri: 1.000.000 lei Totalul activelor: 550.000 lei Rezultatul exerciţiului: 90.000 lei   

19

Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Proba 8 Proba 9 Proba 10

Valoare (lei) 1240 906 4032.25 18430 480000 30000 60000 5000 55000 3000

Ponderea în Ponderea în Ponderea în CA AT PB 0.12% 0.23% 1.38% 0.09% 0.16% 1.01% 0.40% 0.73% 4.48% 1.84% 3.35% 20.48% 48.00% 6.00%

87.27% 5.45% 10.91%

0.50%

0.91%

5.50%

10.00%

533.33% 33.33% 66.67% 5.56% 61.11%

0.30%

0.55%

3.33%

3.00%

Analiza probelor de audit:

Valoarea erorii detectate este de 1.240 lei, ponderea în oricare din valoarea celor trei indicatori valorici este inferioară pragului de semnificaţie acceptabil de 5%, ceea ce înseamnă că este o  probă nesemnificativă. Proba 1:

Proba 1

Valoare (lei) 1240

Ponderea în Ponderea în Ponderea în CA AT PB 0.12% 0.23% 1.38%

Eroarea detectată este de 906 lei. În cazul acestei probe ponderea în valoarea celor trei indicatori valorici este inferioară pragului de 5%, deci proba nu este semnifiativă. Proba 2:

Valoare (lei) Proba 2 906

Ponderea in Ponderea in Ponderea in CA AT PB 0.09% 0.16% 1.01%

Valoarea cheltuielilor înregistrate eronat este de 4.032,25 lei generează o pondere în valoarea cifrei de afacei de 4.032,25/1.000.000 = 0,4%, în valoarea activelor total de 4.032,25/550.000=0,73%, iar în valoarea profitului brut 4.032,25/90.000= 4,48%. Ponderea acestei probe în total cifra de afaceri are o valoare mai mica decât  pragul de semnificaţie acceptabil, de 5 %, ceea ce înseamnă că proba este nesemnificativă. Proba 3:

Proba 3

Valoare (lei) 4032.25

Ponderea în Ponderea în Ponderea în CA AT PB 0.40% 0.73% 4.48%

are o valoare de 18.430 lei, ponderea în profitul brut este de 18.430/90.000 lei = 20,48%. Valoarea depăşeşte pragul de 5%, ceea ce înseamnă că această probă va fi încadrată ca fiind semnificativă, şi va avea o importanţă ridicată în exprimarea opiniei de audit. Proba 4: Eroarea înregistrată

20

Proba 4

Valoare (lei) 18430

Ponderea în Ponderea în Ponderea în CA AT PB 1.84% 3.35% 20.48%

Eroarea are o valoare de 480.000 lei, generând o pondere de 480.000/1.000.000= 48% din cifra de afaceri. Valoarea depăşeşte pragul de 5%, ceea ce înseamnă că această probă va fi încadrată ca fiind semnificativă, şi va avea o importanţă ridicată î n exprimarea opiniei de audit. Proba 5:

Proba 5

Valoare (lei) 480000

Ponderea în CA

Ponderea în AT

48.00%

87.27%

Ponderea în PB 533.33%

o valoare de 30.000 lei, ponderea în total active fiind de 30.000/550.000 lei = 5,45%, valoarea ce depăşeşte pragului acceptabil de 5%, astfel probă va fi considerată semnificativă. Proba 6: Eroarea înregistrează

Proba 6

Valoare (lei) 30000

Ponderea în Ponderea în CA AT 3.00% 5.45%

Ponderea în PB 33.33%

Eroarea înregistreaza o valoare de 60.000 lei, ponderea în cifra de afaceri fiind de 60.000/1.000.000 lei = 6%. Valoarea depăşeşte pragul de 5%, iar în această situaţie, deşi eroarea nu a avut efect asupra cheltuielilor, aceasta a afectat situaţiile financiare ale societăţ ii, astfel proba va fi considerată de către auditor ca fiind semnificativă. Proba 7:

Proba 7

Valoare (lei) 60000

Ponderea în CA 6.00%

Ponderea în AT 10.91%

Ponderea în PB 66.67%

Valoarea acestei erori este de 5.000 lei, având o pondere în profitul brut este de 5.000/90.000= 5,56 %. Acestă valoare depăşeşte pragul de 5%, ceea ce înseamnă că este o probă semnificativă. Proba 8:

Proba 8

Valoare (lei) 5000

Ponderea în Ponderea în Ponderea în CA AT PB 0.50% 0.91% 5.56%

Valoarea acestei erori este de 55.000 lei, având o pondere în cifra de afaceri de 55.000/1.000.000= 5.5 %. Aceata valoare depăşeşte pragul de 5%, apreciindu-se, deci, ca fiind o probă semnificativă. Proba 9:

Proba 9

Valoare (lei) 55000

Ponderea în CA 5.50%

Ponderea în AT 10.00%

Ponderea în PB 61.11%

21

Valoarea acestei erori este de 3.000 lei, având o pondere în cifra de afaceri de 3.000/1.000.000= 0,3 %. Acestă valoare nu depăşeşte pragul de 5%, în nici unul din cazurile de raportare la cei trei indicatori valorici, motiv pentru care nu este considerată o probă semnificativă. Proba 10:

Valoare (lei) Proba 10 IX.

3000

Ponderea în CA

Ponderea în AT

Ponderea în PB

0.30%

0.55%

3.33%

Exprimarea opiniei de audit

În urma analizării probelor obţinute reiese că proba nr. 4 a condus la reflectarea incorectă a sconturilor acordate în situaţiile financiare, deteminâ nd un venit aferent mărfurilor vândute mai mic şi cheltuieli mai mari. Proba nr. 5 determină   prezentarea eronată a situaţiilor financiare ale întreprinderii prin repartizarea necorespunzătoare a cheltuielilor cu dobânda între cele două exerciţii financiare şi prin creşterea cheltuielilor cu dobânda cu 120.000 lei, ceea ce a denaturant rezultatul exerciţiului şi impozitul pe profit datorat. Astfel în anul 2010 a fost recunoscută cheltuiala în suma de 240.000 lei, deşi ar fi trebuit recunoscută doar 120.000 lei, iar î n anul 2011 s-a recunoscut tot 240.000 lei, suma corectă ce ar fi trebuit înregistrată fiind de 180.000 lei, generând astfel prezentarea greşită a rezultatului financiar cu o diminuare de 120.000 lei. Potrivit probei nr. 6 cheltuiala cu demontarea, mutarea şi restaurarea amplasamentului în valoare de 30.000 lei, nu a fost capitalizată la costul de achiziţie al echipamentului, fiind recunoscută ca o cheltuială a perioadei, ceea ce ar determina diminuarea rezultatului exerciţiului, cu impact şi asupra capitalurilor societăţii. Î n plus acest fapt poate determina ş i calculul eronat al amortizării, având în vedere că valoarea de intrare a liniei tehnologice nu include şi aceste cheltuieli. Potrivit probei nr. 7 recunoaşterea unei pierderi faţă de clientul respectiv a fost înregistrată ca o diminuare directă a contului 4111 “Clienţi”. Client ul respectiv ar fi trebuit transferat în momentul constatării probabilităţii de neîncasare la clienţi incerţi şi recunoscută o depreciere, iar ulterior deprecierea ar fi trebuit anulată şi recunoscută pierderea, în acelaşi timp cu diminuarea contului de “Clienţi incerţi”. Astfel rezultatul societăţ ii nu a fost afectat de deprecierea creanţei respective. Proba nr. 8 a condus la erori semnificative la calculul rezultatului contabil şi totodata şi la calculul impozitului pe profit, determinând recunoaşterea unei cheltuieli privind deprecierea activelor care are o influenţă în contul de profit şi pierdere cu 5.000 lei mai puţin. Proba nr. 9 a cauzat erori considerate semnificative în determinarea rezultatului exerciţiului. Omiterea descărcării din gestiune a mărfurilor facturate şi a veniturilor generate de vânzarea acestora a determinat erori în calculul impozitului pe profit şi a rezultatului contabil, fapt ce se reflectă în pasivele societăţii, afectând imaginea fidelă a stiuaţiilor financiare. Toate aceste probe, semnificative au impact direct asupra impozitul declarat şi înregistrat pentru anul curent şi pentru anii anter iori, care nu este calculat corespunzător. Prin urmare, se va acorda opinia cu rezerve, aceasta fiind susţinută de probele semnificative prezentate mai sus. 22

X.

Raportul de audit

RAPORTUL AUDITORILOR INDEPENDENŢI CĂTRE ACŢIONARII S.C. ROIMEX S.A. Am auditat situaţiile financiare ale SC ROIMPEX S.A., formate din bilanţ, contul de profit ş i  pierdere, situaţia modificarilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele explicative la situaţiile financiare anuale la data de 31.12.2011, întocmite în conformitate cu OMFP 3055/2009, Legea contabilităţii nr.82/1991 cu modificările şi completările ulterioare. Responsabilitatea pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a acestor situaţii financiare în conformitate cu Reglementările contabile aplicabile revine conducerii societăţii. Această responsabilitate include: proiectarea, implementarea şi menţinerea unui sistem de control intern adecvat pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a unor situaţii financiare care să nu conţină anomalii semnificative, datorate erorilor sau fraudei; selectarea ş i aplicarea de politici contabile adecvate; şi realizarea de estimări contabile rezonabile pentru circumstanţele existente. Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestor situaţii financiare în baza auditului efectuat. Auditul nostru a fost desfăşurat în concordanţă cu Standardele Internaţionale d e Audit, precum şi cu reglementările legislative naţionale. Aceste Standarde cer planificarea şi efectuarea auditului în scopul obţinerii unei certificări rezonabile, conform căreia situaţiile financiare nu conţin denaturări semnificative. Un audit include examinarea, pe baza de teste, a probelor de audit ce susţin sumele şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare. Procedurile de audit selectate depind de raţionamentul profesional al auditorului, inclusiv evaluarea riscurilor ca situaţiile financiare să prezinte anomalii semnificative datorate erorilor sau fraudei. În respectiva de evaluare a riscurilor, auditorul analizează sistemul de control intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare ale societăţ ii, cu scopul de a proiecta proceduri de audit adecvate în circumstanţele date, dar nu în scopul exprimării unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului de control intern al societăţii. Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite şi a estimărilor făcute de către conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor  financiare. Considerãm ca probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a forma o bază  pentru opinia noastră de audit. În opinia noastră situaţiile financiare nu prezintă o imagine fidelă, sub toate aspectele semnificative, a poziţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 2011 şi a rezultatelor din exploatare, pentru anul încheiat, în conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate şi normele naţionale. Opinia acordată este una cu rezerve, deoarece societatea a calculat şi înregistrat eronat cheltuiala cu dobânda pentru creditul bancar, potrivit probei nr. 5, a omis înregistrarea unor facturi şi a descărcării din gestiune a mărfurilor vândute, potrivit probei nr. 9 şi capitalizarea cheltuielilor cu demontarea, mutarea şi restaurarea liniei tehnologice, potrivit probei nr. 6, a reevaluat în mod eronat cladirea deţinută, potrivit probei nr. 8, fapt ce a generat proba de audit 10, care constă în declararea şi  înregistrarea unor impozite pe profit eronate. Aceste probe de audit au fost considerate semnificative, fapt pentru care apreciem că situaţiile financiare ale societăţii cuprind denaturări ale imaginii fidele în  prezentarea informaţiilor din situaţiile financiar-contabile. Întrucât opinia noastră este una cu rezerve, propunem următoarele: achiziţionarea unui program legislativ în domeniul fiscal creşterea nivelului de pregătire al personalului îmbunătăţirea calităţii funcţiei de control intern reducerea presiunilor financiare şi de raportare din cadrul entităţii .    

 Data raportului: 31.12.2011  AUDITOR S.C BestAUDIT S.R.L. 23