Auditul de Mediu

 

 AUDITUL DE MEDIU Sef lucrar lucrari, i, dr.ing dr.ing.. Brindus Brindusa a Robu Depa De part rtam amen entu tull Ingi Ingine neri ria a si Mana Manage geme ment ntul ul Medi Mediul ului ui Facu Fa cullta tate tea a Ingi Ingine neri rie e Chim Chimiica si Prot Protec ectitia a Medi Mediul ului ui Univ Un iver ersi sita tate tea a Tehn Tehnic ica a Gheor Gheorgh ghe e Asac Asachi hi din din Iasi Iasi Email: [email protected]

 

I. NOTIUNI FUNDAMENTALE

IV. PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU STRUCTURA Obiectiv Obie ctivele ele auditulu audituluii şi cri criter teriil iile e de aud audita itare re

 Auditul si auditul de mediu Principiul Princ ipiul de audi auditare tare Tipurii de a Tipur audit udit de m mediu: ediu: Audit Auditul ul inter intern, n, A Auditu uditull de secundă, Audi Auditu tull de tter  er ţţă ă parte (de certificare) II. IMPLEMENTAREA AUDITULUI DE MEDIU ÎN UE Standard Stan dardizar izarea ea in audi auditul tul de medi mediu u Eco Eco – audi auditu tull (EMA (EMAS) S) III. IMPLEMENTAREA AUDITULUI DE MEDIU SI A ECO-AUDITULUII ÎN ROMÂNIA ECO-AUDITULU

Faza de pre pre-aud -auditit  Auditul propriu-zis propriu-zis Faza post-au post-audit. dit. Raport Rap ortul ul auditu auditului lui de medi mediu u Sistemul national de acreditare/ce acreditare/certificare rtificare Crite Cri terii rii de calif califica icare re pe pentr ntru u au audit ditor oriiii de med mediu iu

Et Etap ape e în audi auditu tull de m med ediu iu  Avantajele auditului de mediu

V. AUDITUL SISTEMELOR DE MANAGEMENT DE MEDIU Obiective, roluri, responsabilitati Reali Re aliza zarea rea auditu auditului lui EMS

VI. AUDITUL EVALU ĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Caracter Cara cterisiti isitici ci ale metod metodelor elor de audit audit EIM Necesi Nec esitat tatea ea imbun imbunata atatir tiriiii au audit ditulu uluii EIM VII. AUDITUL DE PREVENIRE A POLUARII Conceptu Conc eptull de prev prevenir enirea ea polu poluarii arii Principii Prin cipiile le manageme managementul ntului ui tota totall al calitatii calitatii Metodologie

 

PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU - Obiective Obie Ob iect ctul ul ge gene nera rall al auditului de me mediu îl consti stituie

identifificcarea aspecte tellor de me med diu asoci cia ate cu proce pr ocese sele le de fab fabri rica ca ie, pre preluc lucrar rare, e, ope operar rare e sau prestări de se serrvi vici ciii,ţ în îna ainte ca ace cest ste ea să se transforme în r ăspu spunde nderi ri (pe (penal nale, e, a amen menzi, zi, etc etc.). .).

 

 Aspecte de mediu mediu Organizaţia trebuie să aibă în vedere toate aspectele de medi diu u ale alăe, ac acti vit or, prod sa serv sale ă decid ţiale şi sme petivi batăţ zaililor cr,itpr erodus iilousel r pelor reorvăsau zuutese înrvic licii egiilo ilor slrasa naţională, care care din dintr tre e ace aceste stea a au un un impa impact ct ssemn emnififica icatitivv asup as upra ra medi mediul ului ui pent pentru ru stab stabililir irea ea obie obiect ctiv ivel elor  or  i intelor   ş  ţ de mediu. Organizaţia trebuie să ia în considerare atât aspectele de mediu medi u dire direct cte, e,câ câtt şi cele indirecte ale ac activităţilor, prod odus usel elor or sau sau serv ervicii iciilo lorr sal ale e.

 

mediu directe  Aspecte de mediu Se refer ă la activităţilile e une unei orga gan nizaţii asupra căro rora ra ac acea east sta a ar are e co cont ntro roll managerial şi po pott incl includ ude: e:  emisiilile e în aer;  

  

  



ărilreciclarea, devers e în apă; reutilizarea, transportul şi eliminarea deşeurilor  evitarea, solilide so de sa sau u de alt alt tip tip,, în în sp spec ecia iall a deşeur eurilor ilor per pericul iculoas oase; e; utilizarea şi co cont ntam amin inar area ea tere terenu nulu lui;i; util ut iliza izare rea a re resur sursel or na natu tura le şi ţaii, mate ma riilo ilor pr prim ime (incl (ienclus usiv iv ame en ener ergie giei) i);; proble pro bleme me locale loca leselor (zgo (zgomot mot, ,rale vibra mirosu mirteri osuri, ri,r pra praf, f,ealt alte pro proble bleme care pot fi perc percep eput ute e vizu vizual al etc. etc.); ); proble pro bleme me de tra transp nsport ort,, ((atâ atâtt al bunuril bunurilor  or   şşi al ser servici viciilo ilor, r, cât şi al angajatilor); ri risc scur urile ile de ac accid ciden ente te de me mediu diu şi impactu impactul,l, care care rez rezult ultă sa sau u po pott re rezu zulta lta  în urma incidentelor, accidentelor sau posibilelor situaţii de ur urge gen nţă; efec efecte tele le as asup upra ra bi biod odive ivers rsitităţi.

 

mediu indirecte  Aspecte de mediu indirecte Se refer ă la activităţile, produsele ş i se serv rvic iciiiile le un unei ei or orga gani niza zaţi, din care rezultă as aspe pect cte e de me medi diu u se semn mnifific icat ativ ive, e, as asup upra ra căro rora ra or orga gani niza zaţia nu are int intreg regul ul contro controll şi pot pot in incl clud ude: e:  probleme problem e legate de produs produse e (design (design,, d dezvolta ezvoltare, re, ambala ambalaj,j, transpo transport, rt, utilizare  şi recu recupe pera rare re/e /elilimi mina nare re a deşeurilor);  investiţii de capi capital, tal, acorda acordarea rea de imp imprum rumutu uturi ri şi se serv rvic iciiii de as asig igur  ur ări; noi pieţe;   şi na  alegere aleg erea a ser servici viciilor  ilor  ş natu tura ra ac aces esto tora ra (d (de e ex exem empl plu, u, a act ctiv ivitităţi de transp tra nsport ort sau sau de cat cateri ering) ng);; decizii deci zii adminis administra trative tive şi de pla planif nific icar are; e;   compoziţia game gameii de pr prod odus use; e;  performanţa de m me ediu şi prac practitici cile le co cont ntra ract ctan anţilor, subcontractanţilor   şşi furnizorilor.

 

Etapele de identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu

a. Al Alegerea unei actitivvităţi/produs/serviciu: • Elaborarea schemei bloc; • Identificarea intr ărilor  ş  şi ieşirilor; •produselor. Id Iden entitififica care rea a flflux uxul ului ui su subp bpro rodu duse selo lor  r  şi a b. Id Iden entitififica care rea a as aspe pect cte elo lorr de me medi diu u ale

ăţcare ii/produsului/serviciului; c. activit Id Iden entitififica rea a im impa pact ctur urililor or as asup upra ra me medi diul ului ui;; d. Ev Eval alua uare rea a se semn mnifi ifica caţie ieii im impa pact ctur urililor or..

 

Corelaţia aspecte - impacturi de mediu

CAUZA

EFECT

 ASPECT DE MEDIU

IMPACT DE MEDIU EXEMPLU

Deversa Dev ersare re ape uza uzate te

Polu lua are apa de

cu con contin tinut ut hidroc hid rocarb arburi uride pet petrol roliere iere in emisar 

suprafata supraf ata (em (emisar isar)) Impact Imp act n nega egativ tiv asu asupra pra ecosist eco sisteme emelor lor acva acvatice tice

 

 Aspecte de mediu mediu şi impactul asociat

Sursa Sur sa gen genera eratoa toare re

 Aspect de mediu

Impact act de de mediu mediu aso asocia ciatt Imp

 Activitate: manipulare Posibi Pos ibile le scurge scurgeri ri  Activitate: prod produs use e pe petr trol olie iere re intr intr-u -un n accidentale depo de pozi zitt PECO PECO

Contamina Contam inare re sol, sol, ape subterane

Produs: Produs: proiectare pr prod odus us no nou u

Reducerea Reduce rea vol volumu umului lui acestuia

Conservare Conserv area a mat materi eriilor  ilor  prime

Serviciu Serviciu:: Revizie cent ce ntra rale le te term rmice ice

Emisi Em isiii de ga gaze ze

Polua Po luare rea a ae aeru rului lui

 

de mediu – obiective  Auditul de obiective specifice specifice









 Asigurarea conformării cu legislaţia şi standardele de mediu;

 şi Satis Sa tisfac facere erea a cer cerin inţelor  elor investitorilor, investitorilor, băncilor  ş companiil compan iilor or de asigur asigurare are;;  Învingerea opoziţiei sec sector torulu uluii public public faţă de acţiunile organizatiei; Confirmarea menţinerii  şi funcţionării la un nivel corespunzăto torr a ssist istemu emulu luii de manage managemen mentt de de m med ediu. iu.

 

Criteriile de auditare



definite defi nite în în SR EN ISO 1401 14011 1 ca fiind fiind::

POLITICI, PRACTICI, PROCEDURI SAU CERINŢE FAŢĂ  DE CARE AUDITORUL COMPARĂ DOVEZILE DE AUDIT COLECTATE PRIVIND OBIECTUL AUDITAT. AUDITAT.

 

Etapele auditului de mediu Procesul şi stru strucctur tura gene generrală a execuţie ieii audit uditul ului ui de med mediu iu este es te spec specifific icat ată în seria ghid pentru auditarea de mediu (ISO 14010 şi ISO ISO 140 14011 11). ). Confor Conf orm m ghid ghidul ului ui pent pentru ru audi audita tare rea a de med mediu iu,, exec execu uţia unui audit este împăr ţită în trei faze: 

Faza Fa za de prepre-au audi ditt



 Auditul propriu-zis



Faza Fa za post post-a -aud uditit.. Rapo Raport rtul ul audi auditu tului lui de me medi diu u

 

Metodologia Lamayer International

 

Pre-audit Sunt Su nt efect fectua uate te toat toate e aran aranja jame ment ntel ele e nec necesar esare e pentr entru u pre pregătirea execuţiei iei au audi ditu tulu luii actu actual al la la lo locu cull ampl amplas asam amen entu tulu lui.i.  Acţiuni importante sunt pregătitire rea a plan planul ului ui de aud audiit în con consult sultar are e cu clientul şi audi audita tatu tul,l, aran aranja jame ment nte e lo logi gist stic ice e şi de o ob bicei o vi vizită preliminar ă a ampl amplas asam amen entu tulu luii pent pentru ru a pre preg găti un proc proces es verb verbal al al auditului şi pentru a obţin ine e asig asigur urar area ea pent pentru ru disp dispon onib ibililititat atea ea informaţiilor. Sunt Su nt cule culese se,, îîn n mod mod sis siste tema matitic, c, toat toate e date datele le şi informaţiile iile rele releva vant nte e asup as upra ra situ situa aţiei iei exis existe tent nte e a so soci ciet etăţii în domeniile: gestiunea gesti unea (management (managementul) ul) mediului; mediului;  organi org anizar zarea ea protec protecţiei mediului în cadrul societăţii;  ni nive velu lull tehn tehnic ic,, de de exe exemp mplu lu în priv privin inţa instalaţiiil iiilor or de prod produc ucţie,  depozitării, transportului şi al elim elimin inări riii mate materi rial alel elor or peri pericu culo loas ase. e.

 

 Termeni de referinţă (TOR) pentru auditul de mediu, stabiliti in faza de pre-audit

 

Planul de audit

 

Planificarea auditului in timp

 

propriu zis  Auditul propriu Execuţia audi auditu tulu luii cupr cuprin inde de întâ întâln lnir irea ea de desc deschi hide dere re,, rev reviz izui uire rea a documentaţiei iei,, iinte ntervi rvieva evarea rea person personalu alului lui releva relevant nt şi inspecţiei, documenta ia const onstat at rilor  i întâ întâln lnir irea ea de înch închei eier ere. e. ţ ă  ş ATENTI ATE NTIE! E! ca ech echipa ipa de audit audit sa fun functi ctione oneze ze ca un tot tot,, n nu u un un mem embr bru u va de deci cide de dac dacă există sa sau u nu co conf nfor orma mare re cu refe referi rin nţa folosita - este o decizie a echipei ! Memb Me mbri riii ec echi hipe peii de audi auditt n nu u ttre rebu buie ie să aducă la cunoştinţa repr re prez ezen enta tant ntul ului ui ob obie iect ctul ului ui au audi dita tatt cons consta tattăril ile e lo lorr, în înai aint nte e de  întâlnirea de închidere. ialitate.. Toat To ate e in info form rma aţiile trebuie tratate în regim de confidenţialitate

 

propriu-zis cuprinde:  Auditul propriu-zis cuprinde: 

vizit vi zitar area ea am ampl plas asam amen entul tului ui;;



cole co lecta ctare rea a do dove vezil zilor or;;



tehn te hnic icii de au audi dit; t;



veri ve rifificar carea ea co confo nform rmitităţilor;





 înregistrarea neconformităţilor; comuni comu nica care rea a ne neco confo nform rmitităţilor (sedinta de inchidere).

 

Colectarea dovezilor - tipuri a. dove dovezi zi fizice fizice,, care care se ob obţin prin:  



obse ob serv rvar are e di dire rect ctă; dezvoltar dezvol tarea ea apt aptitu itudin dinilo ilorr de a obs observ erva a şi anal analiz iza a crit critic ic zone zonele le suscep sus ceptib tibile ile ecolog ecologic; ic; dovezi dove zi documentat documentate, e, care care se obţin prin: ve verific ica are prin sondaj a procedurilor, documentelor   şşi înr înregis egistr  tr ărilor.

b. dovez dovezii verbal verbale, e, care care se ob obţin prin: 

inte interrviuri iuri;; este este nece necesa sarr a fi sus susţin inut ute e de do dove vezi zi fizi fizice ce,, docu do cume ment ntat ate e sau sau dove dovezi zi verb verbal ale e supl suplim imen enta tare re de la o al alttă sursă;

c. dovezi dovezi circum circumsta stan nţionale: 

corobo cor oborat rate e cu inform informa aţii supl suplim imen enta tare re..

 

Comunicarea si organizarea timpului Comunicarea:

Organizarea timpului:

− întruniri/discutare  întruniri/discutarea a constatărilor; − împărtăşirea informaţiililo or într ntre memb membrrii echi ec hipe peii de audi audit; t; − as asig igur urar area ea că activităţile

− să ştiţi când să vă

plan pl anifific icat ate e su sunt nt  îndeplinite.

aşte tept ptar area ea ir irit ită !

opriţi; evita i subi subiec ecte tele le

− ţ “domestice”; punc nctu tual alii, − fiţi pu

 

edin a de închidere

Ş 

   

 



   

ţ

aprecie apre cieri ri pe pent ntru ru ajut ajutor orul ul ac acor orda datt de au audi dita tat; t; rezuma rez umatt al sco scopul pului ui aud auditu itului lui;; clarificare clari ficarea a motiv motivelor, elor, obiec obiectivel tivelor  or   şşi me meto tode delo lorr fo folo losi site te pe pa parc rcur ursu sull au audi ditu tulu lui;i; reluarea reluar ea pre prezen zenttări riii ech chip ipe ei (da (dacă es este te ca cazu zul); l); declaraţie prin rin ca care re se me men nţionează că su sun nt prez preze enta ntate în rap rapor ortt nu numa maii neconformităţile, nu şi ce ceea ea ce era era co conf nfor orm. m. D De e as asem emen enea ea o de decl clar ara aţie că nu toate neconformită îile existente au fost descoperite; rugămi mint ntea ea de a lăsa di disc scu uţiile şi în într tre ebările rile pe pent ntru ru fina final;l; prezentar prezen tarea ea de cătr tre e fifiec ecar are e me memb mbru ru al ec echi hipe peii a ne neco conf nfor ormi mittăţilor ilor pe ele lem mente nte şi /sau /sau zo zone ne au audi dita tate te (doa (doarr fa fapt pte); e); conclu con cluzie zie car care e să cuprindă recomandările rile pe ca care re co cond nduc ucătoru torull ec echi hipe peii de a aud uditit le le va face către tre or orga gani niza zaţie (opţional); invitaţie către rep reprez rezent entan anţii au audi dita tatu tulu luii pe pent ntru ru di disc scu uţii sp spec ecifific ice; e; obţiner inerea ea ac acor ordu dulu luii as asup upra ra da date telo lorr pe pent ntru ru acţiun iunii cor corect ective ive;; explic exp licare are,, un unde de est este e nec necesa esar, r, a acţiunilo iunilorr de supra supravegh veghere; ere; furniz fur nizare area a tut tuturo urorr nec neconf onform ormitităţilor în part rte e şi a da date teii de p pre reze zent ntar are e a ra rapo port rtul ului ui fina finall (dactilografiat/editat).

 

Faza post audit  Activitatea de după aud auditit cupr cuprin inde de întocm întocmire irea a şi fifina naliliza zare rea a rapo ra port rtul ului ui pent pentru ru a fi prez prezen enta tatt clie client ntul ului ui.. este te preg regătit tit su sub b îndr îndrum umar area ea lilide deru rulu luii au audi dito tor  r  Ra Rapor portul tul de audi auditt es (auditor şef) şi trebuie să conţină constatările audititu ulu luii sau un su sum mar al aces ac esto tora ra cu re refe feri riri ri la dove dovezi zile le ca care re le vin vin în sp spri rijijin. n.  Auditorul şef  ef es este te resp respon onsa sabi bill pe pent ntru ru ac acur urat ate eţea şi pentru faptul că rapo raport rtul ul es este te se semn mnat at.. S Sub ubie iect ctel ele e pr prez ezen enta tate te în ra rapo port rtul ul de au audi ditt ttre rebu buie ie să fifie e ac acel elea ea st stab abililitite e în plan planul ul de au audi dit. t. Păr ţilile e interesate trebuie să cadă de acor ac ord d asu supr pra a oric ricăror ror schi schim mbări dorite în momentul pregătir tiriiii ra rapo port rtul ului ui;; acesta va fi datat şi semnat de către tre au audit ditor orul ul şef.

 

Raportul de audit Include: 

Detal Det aliiii al ale e tu tutu turor ror nec necon onfor formi mittăţilor găsite;





El Elem te pozi ziti tive ve isa sau u de deta desp spre re pr prog ogre resu sull în înre regi gist stra ratt deemen la ente la da data ta po u ulti ltimulu mului audi audit. t. taliliii de  Auditurile interne şi de sse ecundă pa parte rte p pot ot av avea ea ra rapoa poarte rte mai de detal talia iate te,, ccon onţin inân ând d in incl clus usiv iv reco recoma mand ndări pentru

ăul  îmbun iri.ditu Dac s-a crtul zupo t date e eacfioex rdtins cns u ccu lient en tu l îular nai ain nea te de execuţăiatăţau audi tulu lui,i,ă ra rapo port poat exti fo form rmul area recomandărilo rilor. r. Ar treb trebui ui to totu tuşi să se înţeleagă faptul că funcţia auditului este în primul rând de a identifica şi de a 

defini defi ni cl clar ar pr prob oble leme mele le şi nu să fu furn rniz izez eze e so solu luţii. Rap apo ortul auditor oru ului es estte în mo mod d obişnu nuiit un ra rap port co conc nciis care exprimă în primul rând constatările rile au audi ditu tulu luii şi concluz conc luziil iile e leg legate ate de a aces cestea tea..

 

Raportul de audit – continut (1) 1. Introducere. Identific Identificare area a org organi aniza zaţiei aud audita itate. te. Includ Include en nume umele le clientu clientului lui şi al auditatului, scopul şi pla planif nifica icare rea. a. 2. Obiectivele, scopurile şi pl plan anur uril ile e de audit audit convenite. convenite. C Criteriil riteriile e convenite, convenite, in inclu clusiv siv o lis listtă de docum document ente e de re refer ferin inţă, conform căror rora a are loc a audi uditul tul.. Copiaţi obie obiect ctiv ivul ul şi sc scop opul ul din din term termen eniiii de re refe feri rin nţă. 3. Desc Descri rier erea ea pe sc scur urtt a obi obiect ectivul ivului/ ui/aud audita itatul tului. ui. Descriere Descrierea a obi obiect ectivu ivului lui ar  treb rebui să fifie e cât cât se poa poate te de co conc ncis isă (o pagină). Specificaţi pr princ incip ipal alele ele

ţii de pr pro produs duse, e,eperso personal nalul ul angaja ang princ principa lele instala alaetc. prod oduc ucţie, emisiile princi pri ncipal pale ale obie obiecte ctelor  lor  ş  ajat, şi flux flt,uxu urilo riloripalele r de deinst şeuri, 4. Perioa data a (date (datele) le) lla a ca care re a avut avut loc auditu auditul.l. da aco acoper perit ită de audit şi dat Perioada ilorr orga organiz niza aţiei iei au audi dita tatt ca care re part partici icip pă la audit. 5. Identificarea reprezentanţilo 6. Echipa de audit. Specificaţi nu nume mele le memb membri rilo lorr echi echipe peii de aud auditit,, expe expert rtiz iza a şi responabilităţile ile lo lorr în ca cadr drul ul audi auditu tulu lui.i. Fa Face ceţi o de decl clar ara aţie a co conf nfid iden enţialităţii raportului şi a con confifide den nţialităţii in info form rma aţiilor iilor ca care re au fost fost înai înaint ntat ate e me memb mbril rilor  or  echi ec hipe peii de audi audit. t. pentru ru rapo raport rtul ul de a aud uditit.. 7. Lista de distribuţie pent

 

Raportul de audit – continut (2) 8. Rezumat al pro proce cesu sulu luii de a aud uditit,, in inclu clusi sivv or orice ice ob obst stac acol ole e întâ întâln lnite ite.. n acest capito itol sun sunt exp xpri rim mate una câte una co con nsta statăril rile e audit auditulu ului.i. 9. Constatări. ÎÎn Menţionaţi numa numaii ac acel ele e fapt fapte e de desc scop oper eritite e de ec echi hipa pa de au audi dit. t. Cons Consta tattările sun su nt în mod obişnu nuitit facu facute te folo folosi sind nd crit criter eriiiile le de re refe feri rint nta a stab stabililitite e (r (reg egle leme ment ntări sau sta standa ndarde rde). ). Nu m men enţionaţi ge gene nera ralilittăţi şi dec ecla lara raţii vag vagi. 10. Aspect ional). ). Pe lân lângă constatări rile le ofic oficia iale le exis existtă şi Aspecte e de preoc preocupa upare re (opţional aspe as pect cte e sa sau u obser bserva vaţii rele releva vant nte e în cont contex extt car care e su sust stin in co cons nsta tattărilile e sau conc co ncluz luziil iile. e. Aces Aceste te as aspe pect cte e su sunt nt no nota tate te sepa separa ratt const constitu ituind ind "asp "aspec ecte te de preocupare". ional). ). Se pot pot ev evalu alua a con consta stattările individ individual uale, e, rrela elaţia posi posibi billă 11. Evaluare (opţional dintre din tre o con consta statar tare e şi o altă consta constatare, tare, impact impactul ul consta constattărilor luând în conside con siderar rare e per perfor forman manţa de me medi diu u şi po poat ate e fu furn rniz iza a o imag imagin ine e de an ansa samb mblu lu a constatărilo rilorr legate legate de re refer ferin inţa au audi ditu tulu lui.i. 12. Concluzii. O declaraţie scurtă şi rezu rezuma matitivvă de câ câte teva va rând rândur urii care care expr exprim imă ideile ide ile princ princip ipal ale e al ale e cons consta tattărilor. ional). ). Recomandările rile se fac nu num mai la cere cerere rea a sp spec ecia iallă a 13. Recomandari (opţional cl clie ient ntul ului ui.. ÎÎn n ac aces estt caz caz audit uditor orul ul va in ind dic ica a la mod modul gene genera rall d doa oarr di dire reccţia modu mo dulu luii de rezo rezolva lvare re a prob proble leme meii iden identif tifica icate te sa sau u a do dome meni niilo ilorr prob proble leme meii.

 

Sistemul national de acreditare/certific acreditare/certificare are (1) 

Scop: promovarea acreditări riii orga organi nism smel elor  or  ş  şi labora laboratoa toarel relor, or, în

confor conf ormi mita tate te cu pract practic ica a euro europe pean ană şi de a creea condiţii pentru part pa rtic icip ipar area ea Româ Români niei ei la Acor Acordu dull Euro Europe pean an pr priv ivin ind d eval evalua uare rea a 

conformit Inst In stititui uitt prin prăţ inii.Ordonanţa nr nr.3 .38/ 8/19 1998 98 priv privin ind d “Acr “Acred edit itar area ea şi infr in fras astr truc uctu tura ra pent pentru ru eval evalua uare rea a conf confor ormi mittăţii”



 În baza acestei Ordonanţe po pott fifi ac acre redi dita tate te::    

  

ăre; Lab Labora oratoa toare re încerc încerc ri; Labora Lab oratoa toare re de de etalona etal onare; Organis Orga nisme me de certif certifica icare re a produs produselo elor; r; Organ Org anis isme me de cert certifific icar are e a si sist stem emel elor or cali calittăţii; Orga Organis nisme me de certif certif certifica tifica icare re aa person per sonalu alului Organis Orga nisme me de cer icare re sist sisteme emelor lorlui; de; mana managem gement ent de mediu; mediu; Organis Orga nisme me de inspec inspecţie.

 

Sistemul national de acreditare/certific acreditare/certificare are (2) 

 În 1998 s-a constituit constituit Reţeaua Naţională de  Acreditare din Români România a – RENAR, ca persoană  juridică de drep dreptt pr priv ivat at,, de de int inter eres es publ public ic,, f ăr ă scop lucrativ  şi ca care re are are ca ca sco scop p acre acredi dita tare rea a laboratoarelor  şi orga organi nism smel elor or..



Conform Ordonanţei 38/ 38/199 1998, 8, RE RENA NAR R reprez reprezint intă orga or gani nism smul ul naţio iona nall de acre acredi dita tare re..

 

Sistemul national de acreditare/certific acreditare/certificare are (3)

 

Sistemul national de acreditare/certific acreditare/certificare are (4) Legenda:  AG Adunarea CD Con Consil siliul iul de Administ Administra raţie (Dir (Direc ecto tor) r)  AG Adunarea Generală; CC Com Comisi isia a de C Cenz enzori ori CRA Com Comisi isia a de R Recl eclama amaţii şi Apel CSAI Com Comisi isia a de S Stat tategi egie e şi Arm Armoni onizar zareIn eInter tern nă CAE Co Comi misi sia a de Arm Armon oniz izar are e Ex Exte tern rnă DG Director General CA Com Comite itetul tul de Acred Acredita itare re CT D Co Comi mite tete tele le Te Tehn hnic ice e pe Dome Domeni niii Comi mite tete tele le Se Secto ctori rial ale e în Do Dome meni niii Re Regl glem emen enta tate te CS DR Co RA Reg Regist istrul rul Audito Auditoril rilor  or  CEA Dep Comi Co mite tetament t Ev Eval alua uare Au Audi dito tori rie Lab Depart artame nt dereAcredi Acr editar tare Labora oratoa toare re (În (Încer cerccări+Metrologie) DAL MC Manager Calitate DAI Dep Depart artame ament nt Acr Acredi editar tare e Org Organi anisme sme de Ins Inspec pecţie Depart artame ament nt Acr Acredi editar tare e Org Organi anisme sme de Cer Certif tifica icare re DAC Dep  AES Compartim artiment ent acr Admin Administra istrativ Economic, mic, S Secret ecretariat ariat AG, CD, CD, CA, C CS S A Org Organi anisme sme acredi editar tare e tiv Econo SferaComp Sfera B Beneficiari şi co cons nsum umat ator orii Sfera C Autorităţi pu publ blic ice e cu fun funcţii de reglem reglement entare are Sfera D Academie. Universităţi.Exper ţi

 

Sistemul national de acreditare/certificare (5) Se alege alege un organi organism sm de certif certifica icare re SMM local local sau intern interna aţional pentru certificare. certificare. Criter Cri teriil iile e de sel selec ecţie pot ffii:

Satisf Sati sfac acer erea ea păr ţilor ilor inte intere resa sate te de cert certifific icar area ea SMM, SMM, Număru rull de acr acred edititări al orga organi nism smul ului ui de cert certifific icar are. e.  Organ Org anis ismu mull de cert certifific icar are e se asig asigur  ur ă că su sunt nt furn furniizate zate toat toate e 

 şi sunt îndeplinite toate criteriile în vederea informaţiile  încheierii contractului. Se verifică des desemn emnare area a echipe echipeii de audi auditt de certif certifica icare re şi se stabileşte data data aud audititul ului ui de cer certitififica care re. ţial Preauditul de certificare se mai numeşte audit ini ţ  i  al sau  stagiul 1.  Auditul de certificare se mai mai numeşte auditul principal sau  stagiul 2.

 

Etapele parcurse în certificare 1. Alegerea Alegerea org organi anismu smului lui de certificare

2. Transmitere criteri crit eriii de certi certifica ficare re

3. Analiza contract 4. Prea Preaud uditit de certificare

7. Audit de supraveghere

5. Audit de certificare 6. Obtinerea certificarii

 

Procedura de certificare Prin Pr in audi auditu tull de ssup upra rave vege gere re,, certifific cert icat ator orul ul treb trebui uie e să se asigure că organizaţia se con confo form rmea eazză în mod continuu, la cerinţele standardului.  Auditul de supravegere are loc cel puţin odată pe an şi după trei ani va avea loc un re-audit re-audit sim similar ilar cu cu un audit de certificare.

 

Criterii de calificare pentru auditorii de mediu (1) 

SR EN ISO ISO 14012/19 14012/1997, 97, standar standard d care este identic identic cu Standar Standardul dul European European EN EN ISO 14012/ 14012/1996 1996 (G (Ghid hid

pedito nttori ruriiai ude ditmedi de dediu) me mu). e.diu – Criterii de ca calificare pentru au audi me   Auditorii interni trebuie să aibă acelaşi nivel de pregătire ca şi auditorii externi, dar nu este necesar  să se rre especte în detaliu toate criteriile stabilite în SR EN EN ISO ISO 14012 14012/19 /1997, 97, în fun funccţie de o serie de fact fa ctor orii prec precum um:: 



ăpact M rimea, natura i co comp mple xita tate tea aui;or orga niza zaţiei, precum şi impa im ctul ul ac aces este teia ia şas asup upra ralexi me medi diul ului ; gani Nivel Ni velul ul de ccom ompet peten enţă profesională şi de ex expe peri rien enţă în dome do meni niu, u, în ca cadr drul ul or orga gani niza zaţiei.

 

Criterii de calificare pentru auditorii de mediu (2)  Auditorii de mediu trebuie să fie absolvenţi cel puţin al învăţământlui

ă ca audi secu se cund ar sa sau uţăalprofesional unui unuia a echi echiva vale lent nt.. S Se e rec recom oman and dexperien audito riii să aib ă ndar experien ă corespunz ătoare, ţători care  şi a cunoştinţel contri con tribui buie e la dezvol dezvoltar tarea ea aptitu aptitudin dinilo ilor  r  ş elor or într într-u -unu null sau în ansamblul următo toar arel elor or dome domeni nii:i: a. ştiinţe şi teh tehno nolo logi giii de medi mediu; u; b. aspe aspect cte e tehn tehnic ice e şi de mediu privind funcţio iona nare rea a in inst stal ala aţiilor  ş  şi echipamentelor;  şi altor documente c. cerinţe al ale e preve prevede deri rilo lorr le lega gale le,, regle regleme ment ntărilor  ş referi ref eritoa toare re la mediu; mediu; d. sisteme sisteme de manage management ment de mediu mediu şi sta tand ndar ard de util utiliz izat ate e pent pentrru efec ef ectu tuar area ea au audi ditu turi rilo lorr de medi mediu; u; e. proceduri, procese şi tehnici de au audit.

 

Criterii de calificare pentru auditorii de mediu (3) 



 Auditorii absolvenţi doar ai învăţămâ mânt ntul ului ui secu secund ndar  ar  sau sa u al unui unuia a echi echiva vale lent nt,, se se rec recom oman and dă să aibă minimu min imum m 5 ani de ex exper perien ienţă profesională corespunzătoare. Ace Acest criteriu poate fi modificat dacă audi uditor torul a absol bsolvvit un ciclu recunos unosccut de pregătitire re prof profes esio iona nallă, cu cu tim timp p int integr egral sau pa par  r ţial, al cărui conţinu nutt se ref refe er ă la unele sau la toate dome do meni niilile e enum enumer erat ate e mai mai sus. sus. Se recomand ca orăictierii rîendaucceesretesdăonu durat urata a tota totallă aă preg medep nii, ăş iar ească redu re duce cere rea a tota totallă să nu depăşească un an.

 

Criterii de calificare pentru auditorii de mediu (4) 



Se recomandă ca audito auditorii rii care care a obţin inut ut o di dipl plom omă să aibă

ţă profesional ă corespunz experien toare re de min minimu imum m 4 ani ani..  Acest criteriu poate fi modificat prinătoa absolvirea unui ciclu recu re cuno nosc scut ut de preg pregătitire re post postse secu cund ndar  ar ă, cu cu titimpi mpi integr integral al sau sau par ţial al cărui conţin inut ut se refe refer  r ă la un une ele sau la to toat ate e dom domenii eniile le enumerate enume rate mai sus. Se recomand recomandă ca oric orice e reduc educer ere e să nu depăşească du dura rata ta tota totallă a pregătir iriiii în aces aceste te domen omeniiii,, ia iar  r  redu re duce cere rea a tota totallă să nu depăşească 2 ani. Se recomandă ca audi audito tori riii să ab abso solv lve e atâ atâtt un cicl ciclu u de fo form rmar are e teoretică cât şi unul de formare practică. Ace Acest ste e form formări pot fi asigur asi gurate ateţiedeexorg organi care apar  apar ţine auditorul sau de către o organiza teraniza nă.zaţia de care

 

Criterii de calificare pentru auditorii de mediu (5) 



Criter Crit eriiiile le priv privin ind d form formar area ea teor teoret etic ică as asup upra ra tutu tuturo ror  r  sa) upo aioadsifuicpartae caâttuonrcviacdâinnddcoamnednidiialetudl eî şlia a) la e pontufifm im demonstrează competenţa prin examinări acre acredi dita tate te sau prin calificări prof profes esio iona nale le core coresp spun unzzătoare.

ă urămechivalent Semar recomand au toru rulăl stotal eze un ci cicăluad20 e fo foma re prac practiticcăăca cuaudi o dito durat de zilile e lucr  ucr ătoare şi mi mini nimu mum m 4 audi auditu turi ri de me medi diu. u. Se recomandă ca acesta să includă implicarea sa în tot totali alitat tatea ea proces pro r de aud auditită sub su auditorului  şef.ceselo Seelor recomand cabaîîndr cndruma estumare ciclrea u dae form fo rmar are e prac practiticcă să se desf ăş ăşoare într-o perioadă mai mică de 3 ani ani cons consec ecut utiv iv..

 

Criterii de calificare pentru auditorii de mediu (6) Calităţi şi apti aptitu tudi dini ni pers person onal ale: e: a) capaci capacitat tatea ea de a-şi expr exprim ima a conc oncept eptel ele e şi ideile clar, at atât oral câ cât şi în scris; b) calităţi cum sunt diplomaţia, tactul şi capa capaci cita tate tea a de a asc ascul ulta ta,, care car e con contri tribui buie e la realiz realizare area a eficie eficient ntă a auditorului;

ţin  şdito c) capaci cap acitat ea de men iner ere ensabilit a indep indlit epen nţeiaudi i obie ob ctiv ivitităţii, care permit perm ittatea îndeplinir îndep linirea ea responsabi respo ăţende ilorden ilo r de au tor; r;iect d) calităţi pers person onal ale e de orga organi niza zare re,, nece necesa sare re reali realizzării eficiente a auditului; e) capa capaci cita tate tea deaaîn lua hot ho teărconv ârnven i juen stţeiile pe şibcauzlatuuran ţă or rdiiosvaeuziaore f) capaci cap acitat tatea eaade înlua ţel eleg ege co rbeiegciutinviei ;  în care se realizează auditul.

 

Criterii de calificare pentru auditorii de mediu (7)  Auditorul şef  ef est este e un audit auditor or care care dove dovede deşte o bună cunoaştere a proble pro blemel melor, or, dis dispun pune e de calit calităţi per personal onale e şi de apt aptititud udin inii nece ne cesa sare re orga organi nizzării şi condu onduccerii erii efec efectitivve şi eficiente a proces pro cesulu uluii de audit audit şi care care satis satisfa face ce şi următo toar arel ele e crit criter eriiii:: Fie: Fie: part pa rtic icip ipar area ea la înt între regu gull proc proces es de aud auditit pe pe o peri perioa oad dă  suplimentar ă, echivalentă cu 15 zile zile lu lucr  cr ăto toar are, e, pe pe parc parcur ursu sull a cel puţin 3 a aud udititur urii de mediu ediu comple mplete te;;  part pa rtic icip ipar area ea în cali calita tate te de audi audito torr şef, sub îndruma îndrumarea rea audito auditorul rului ui şef tititu tula larr, la cel puţin unul din cele 3 audituri menţionate mai sus. Fie Fie:: 

demons demo nstr trar area ea aces acesto torr apti aptitu tudi dini ni şi calităţi pent pentrru condu onduce cerrea progra pro gramul mului ui de audit audit prin prin interm intermedi ediul ul interv interviur iurilo ilor, r, obs observ erva aţiilor, referinţelor   şşi/i/ssau eval evalu uări rilo lorr perf perfor orma man nţei sale în în efectuarea unui audi au ditt de me medi diu, u, în cadr cadrul ul prog progra ramu mulu luii de as asig igur urar are e a ca calilittăţii.

 

Evaluarea calificărilor auditorilor de mediu

Proc Proces esul ul de ev eval alua uare re a a aud udititor orul ului ui de me medi diu u po poat ate e face face ob obie iect ctul ul un unui ui prog progra ram md de e asigur asi gurare area a cal calitităţii. Se recomandă ca au audi dito torii rii de me medi diu u să facă do dova vada da cu cuno noştinţelor  dobândite şi menţinute, precum şi a ex expe perie rien nţei pro profes fesion ionale ale,, a formării şi a ca calilittăţilor  lor per person sonale ale,, aşa cu cum m se indi indiccă în Standardul internaţion ional al SR EN IS ISO O 140 14012. 12. Se recomandă ca proc proces esul ul de ev eval alua uare re să includă un unel ele e din din u urm rmătoa toarel rele e me metod tode: e: 

interv int erviur iurii cu cand candida idaţii;



o eva evalua luare re scr scris isă ş i/i/sa sau u oral orală sau altă metodă corespunzătoare;



analizare analiz area a luc lucr  r ărilo rilorr scri scrise se ale ale ca cand ndid ida aţilor; diiscuţii cu p per erso soan ane e pe pent ntru ru ca care re a au u lu lucr crat at,, cu co cole legi gi etc.; etc.;



simula sim ularea rea rol roluri urilor lor;;



o obse observa rvare re amănunţită a condiţiiiilo lorr real reale e de a aud uditit;;







examinare examin area a act actelo elorr dov dovedi editoa toare re pri privin vind d stu studii diile, le, exp experi erien enţa şi form formar area ea,, aşa cum sunt su nt de defifini nite te în Stan Standa dard rdul ul inte intern rna aţion ional al SR EN IS ISO O 140 14012; 12; lu luar area ea în co cons nsid ider erar are e a cer certitififica cate telo lor  r   şşi ca calilifficărilor rilor pro profes fesion ionale ale.

 

De retinut … 

Obie Ob iect ctiv ivel ele e audi auditu tulu luii de mediu mediu..



 Aspectele mediu impacturil e asociate. Etap Et apel ele e audi aude ditu tulu luii de si medi meimpacturile diu. u.  Ti Tipu puri ri de do dove vezi zi..



    

Ce cuprinde un raport de audit? Etap Et ape e parc parcur urse se in certi certififica care re.. Proce Pr ocedur dura a certif certifica icarii rii.. Sistemul national Sistemul national de acreditar acreditare/ce e/certif rtificar icare. e. Crititer Cr eriiii de cali calififica care re si eval evalua uare rea a cali calififica cari rilo lor  r  audi au dito tori rilo lorr de mediu mediu… …

 

 AUDITUL SISTEMELOR EMELOR SIST MANAGEMENT DE MEDIU DE (EMS) Sistem Siste m de managem management ent de de mediu mediu: componentă a sistem sistemului ului de managemen managementt

general ccare general are cupri cuprinde nde struc structura tura de o organi rganizare, zare, activ activitit ile de plani planific ficare are,, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele  şiăţ res resurse ursele le pen entr tru u elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea  şi menţin iner erea ea poli polititici ciii de mediu; Auditul siste sistemului mului de managemen managementt d de em mediu: ediu: proce process siste sistematic matic şi docu docum men enta tatt de

verificar verifi care ead dove ovezil zilor or de audit audit obţinute şi ev eval alua uate te în mo mod do obi biec ectitiv, v, pent pentru ru a dete de term rmin ina a da daccă sis sistem temul ul de ma manag nageme ement nt de me mediu diu al or organ ganiza izaţiei este în conformita confo rmitate te cu crite criteriile riile de audit al siste sistemului mului de manag management ement de mediu şi pent pe ntru ru co comu muni nica care rea a rezu rezultltat atel elor or ac aces estu tuii pr proc oces es cl clie ient ntul ului ui;; Criterii de audit ale sistemului de management de mediu: politici, practici, proceduri

sau ce sau ceri rin nţe, cu cum m su sunt nt ce cele le de desc scri rise se în IS ISO O 14 1400 001 1 şi, dacă es este te apli aplica cabi billă, orice cerinţă suplimentar ă pe pent ntru ru un E EMS MS,, faţă de care care audi auditor torul ul compar  compar ă do dove vezi zile le de auditit ccole aud olecta ctate te ref referi eritoa toare re la ssist istemu emull de m mana anagem gement ent de m medi ediu u al orga organiz niza aţiei.

 

SIST  AUDITUL SISTEMELOR EMELOR MANAGEMENT DE MEDIU DE (EMS) Scopul EM EMS: S: sp spri rijin jinir irea ea un unei ei or orga gani niza zaţii în st sta abilirea irea şi îndeplin linirea irea în

permanenţă a politicilor, obiectivelor, standardelor   şşi altor cerinţe privi pr ivind nd me medi diul. ul. ISO 14011/1997 stabileşte pr proc oced edur urii pe pent ntru ru re real aliz izar area ea au audi dito tori rilo lor  r 

sistemelor sisteme lor de manage management ment de mediu. Obiective:

a. a de dete term rmin ina a dac dacă sist sistemu emull de man managem agement ent de me mediu diu • este este co conf nfor orm m disp dispoz oziiţiiiilo lorr conv conven enitite e pe pent ntru ru ma mana nage geme ment ntul ul de me medi diu, u, incluzân incluz ând d cerin cerinţele ele St Stan anda dard rdul ului ui Inte Intern rna aţiona ionall SR E EN N IISO SO 140 14001; 01;  şi menţinut; • este este im impl plem emen enta tatt co core resp spun unzzător  ş b. a fu furn rniz iza a co condu nduce ceri riii or orga ganiz niza aţiei iei info inform rma aţii re refe feri rito toare are la rez rezul ulta tate tele le auditorilor.

 

Obiective, roluri şi responsabilităţi 



 



Să determine conformitatea EM EMS S audit auditat at cu cri crite teri riilile e de audi auditt ale EMS; Să determine dacă EM EMS S audi audita tatt a fost fost implementat corespunzătoar  ş  şi menţinut; zone nele le de îm îmbu bun nătăţire posibilă în EMS auditat. Să identifice zo Să evalueze ca capa paci cita tate tea a proc proces esul ului ui de anali analizză efectuată de conduc con ducere erea a organi organiza zaţiei iei de a as asig igu ura în perm perma anen nenţă că EMS este ad este adec ecva vatt şi ef efic icie ient nt; unei orga organi niza zaţii atunci când se doreşte Să ev eval alue ueze ze EM EMS S al unei

stabililir stab irea ea un unei ei re rela laţii co cont ntra ract ctua uale le,, pre precu cum m rela relaţia cu un un potenţial ial fu furn rniz izor or sau sau un part parten ener er de “j “joi oint nt vent ventur ure” e”..

 

 

Auditor sef 

ăţ Roluri, a. consul consultarea tarea cu responsabilit cl clientu ientull şi au audi dita tatu tull pe pent ntru ru a de dete term rmin ina aicr crititer eriiiile le şi do dome meni niul ul au audi ditu tulu lui;i;

b. obţin iner erea ea in info form rma aţiiiilo lorr rele releva vant nte e ne nece cesa sare re real realiz izării rii ob obie iect ctiv ivel elor or au audi ditu tulu luii (det (detal aliiiile le referi ref eritoa toare re la acti activit vităţile, produsele, serviciile, locul şi împ împreju rejurim rimile ile aud audita itatul tului, ui, de detal taliiii ale audit auditurilor urilor prece precedent dente); e); c. dfor etermi rminar narea ea ipei înd îndepl rii itcer cerin inţnd elor elorcon pe pent ru un a aud udit it de m med ediu iu de (IS (ISO O 14 1401 010) d. dete formar marea ea ech echipe i eplini deinirii aud audit ţinâ inând cont tntru d de ep posi osibil bilele ele con confli flicte cte int intere erese se0);  ş;i obţinerea acor ac ordu dulu luii clie client ntul ului ui priv privin ind d co comp mpon onen enţa ac aces este teia ia;; e. dirija dirijarea rea act activi ivittăţilo ilorr ech echipe ipeii de au audit dit cconf onform orm IISO SO 14 14010 010 şi din din IS ISO O 14 1401 011; 1; f. întoc întocmir mirea ea pla planul nului ui de a audi udit, t, de com comun un aco acord rd cu cl clien ientul tul,, cu a audi uditat tatul ul şi cu me memb mbri riii echipe ech ipeii de a audi udit; t;

 şitali g. comu comunicare nicarea planu planului de a audit udit echipei ei ru de şaudi audit, t, audit auditatul atului clie clliat ient ntul ului ; igur h. coordona coord onarea reaa pre preg gălui titiri riiifinal do docu cume ment ntel elor orechip de luc lucru i a pro proce cedu duri rilo lorruide deta ate e ş iui; as asig urar area ea informări riii ec echi hipe peii de a aud uditit;; i. recunoaştere terea a ca cara ract cter erul ului ui ne nere real aliz izab abilil al un unui ui ob obie iect ctiv iv şi ra rapo port rtar area ea ac aces estu tuii lucr lucru u clientului şi aud audita itatul tului; ui;  j. reprezentarea echipei de audit în discuţiile cu au audit ditatu atul,l, în înain ainte, te, îîn n tim timpul pul şi după realizarea realiz area auditului k. aduc aducere erea a la audi ccuno unotului; audita itatul tului, ui, f ăr ă întârziere a oricărei nec neconf onform ormitităţi cr crititic ice e ştin;ţa aud cons co nsta tate te în timp timpul ul au audi ditu tulu lui;i; l. red redact actare area a pen pentru tru clie client nt a rap raport ortulu uluii de aud audit, it, în mod cla clar  r   şşi con concis cis,, la ter terme menul nul con conven venitit  în planul de audit; m. formu formularea larea de recom recomand andări pe pen ntr tru u îm îmbu bun nătăţirea irea EM EMS, S, da daccă există un acor acord d pe pent ntru ru aces ac estt lucr lucru u în do dome meni niul ul ad adititul ului ui..

 

 Auditor a. respecta respectarea rea ins instru truccţiun iunilo ilorr aud audito itorul rului ui şef  inerea rea ace acestu stuia; ia; şi susţine b. planificarea şi ex exec ecut utar area ea sa sarc rcin inililor or ca care re-i revi revin n di din n do dome meni niul ul au audi ditu tulu lui,i, îîn n mo mod d obiectiv, efectiv şi efic eficie ient nt;; c. colectarea şi an ana aliliza zare rea a un unor or do dove vezi zi de audit, suficiente şi rele releva vant nte, e, pe pent ntru ru a formula constatăril rile e aud auditu itului lui şi a obţine

Echipa de audit a. calificările, aşa cum ssu unt cele definite defin ite în ISO 14012, 14012, de exe exemplu; mplu; b. tipu tipulăţ l or orga procesele, activit ileganiz saniza u afuţiei, ncţiiiile le care care urmează a fi audi audita tate te;; c. numărul, cunoştinţele ele lingv lingvist istice ice

e. documen documentar tarea ea fie fieccărei rei co cons nsta tattări de

şi comp compet eten enţa fiecărui membru al echipe echi peii de audi audit; t; d. posibil posibilele elell con confli flicte cte de int intere erese se  între auditor şi audi audittat; at;

audit; f. asigur asigurare area a pro protec tecţiei doc docume umente ntelor  lor  referi ref eritoa toare re la aud auditit şi retu return rnar area ea lor; lor;

e. cerinţel ele e cl clie ien nţilor   şşi ale organi org anisme smelor lor de acr acredi editar tare e şi certificare;

concluzii conclu ziile le ref referi eritoa toare re la EMS EMS;; d. pregătire tirea a do docu cume ment ntel elor or de lucr lucru u su sub b  îndrumarea auditorului şef;

g. Colab Colabor orar are e la red redac acta tare rea a rapo raportu rtulu luii de audit

 

Client a. dete determinar rminarea ea neces necesitităţii au audi ditu tulu lui;i;

Auditat

b. con conta tact ctar area ea au audi dita tatu tulu luii pe pent ntru ru obţinerea cooper ării sal sale e in integ tegral rale e şi pe pent ntru ru iniţie iere rea a pr proc oces esul ului ui de au audi dit; t;

a. info inform rmar area ea pe pers rson onal alul ului ui prop propri riu u as asup upra ra obiectivelor   şşi do dome meni niul ului ui au audi ditu tulu lui;i; b. puner punerea ea la di dispo spozi ziţia ec echi hipe peii de a aud uditit a mijljloa mi oace celo lorr ne nece cesa sare re pe pent ntru ru a as asig igur ura ao

c. definir definirea ea obi obiect ective ivelor lor aud auditu itului lui;; d. alege alegerea rea audit auditorulu oruluii şef sa sau uao org rgan aniz iza aţiei auditoare şi ap apro roba bare rea a co comp mpon onen enţei echipei;

ăşşura desf ă urarea rea efi eficie cient ntă ş i efe efectiv ctivă a auditului; c. des desem emnar narea ea per person sonalu alului lui res respon ponsab sabilil şi competent care să însoţească membrii echipe ech ipeii de a audi udit; t;

e. asigu asigurarea rarea echip echipei ei de audit cu autor autoritate itatea a corespunzătoare şi cu rres esur urse se,, pe pent ntru ru a permit per mite e rea realiz lizare area a aud auditu itului lui;;

d. perm permite iterea rea acce accesul sului ui la iinst nstala alaţiile, personalul afere personalul aferent, nt, inform informa aţiile şi  înregistr ările rile co core resp spun unzzătoa toare re la sol solici icitar tarea ea auditorilor; e. coop cooper erar area ea cu ec echi hipa pa de a aud uditit în ve vede dere rea a atinge ati ngerii rii obi obiect ective ivelor lor aud auditu itului lui;; f. prim primire irea a un unui ui ex exem empl plar ar al ra rapo port rtul ului ui de audit, cu excepţia ca cazu zulu luii în ca care re clie client ntu ul se opun op une e în mo mod de exp xpre res. s.

f. consu consultarea ltarea cu a audito uditorul rul şef pe pent ntru ru determ det ermina inarea rea dom domeni eniulu uluii aud auditu itului lui;; g. aprob aprobare area a crit criteri eriilo ilorr de au audit dit a all EMS EMS;; h. apr aproba obarea rea pla planul nului ui de aud audit; it; i. pri primir mirea ea rap raport ortulu uluii de aud auditit şi st stab abililir irea ea difuzării ac aces estu tuia ia

 

Etape:

Realizarea auditului EMS

1.

Inititie In iere rea a audi auditu tulu luii (dom (domen eniu iull si anal analiz iza a prel prelim imin inar ara) a);;

2.

Preg Pr egat atir irea ea audi auditu tulu luii (pla (planu null de audi audit, t, atr atrib ibui uire rea a responsab resp onsabilitat ilitatilor, ilor, documen documente te de lucru); lucru);

3.

Realizare Realiz area a auditu auditului lui (desch (deschide idere, re, col colect ectare are dovezi dovezi,, constatari, inchidere); 4.

Rapo Ra port rtar are e si arhi arhiva vare re (pre (prega gatitire re rapo raport rt,, ccon ontitinu nut, t, dif difuz uzar are, e,

5.

arhivare arhiva re docume documente nte); ); Inch In chei eier erea ea audi auditu tulu luii (sed (sedin inta ta de in inch chid ider ere) e)..

 

Initierea auditului EMS: 



Domeniu iull audititu ului – extind inderea si limite itele aud auditulu ului preci cizzând de exemplu, locul, activităţilile e orga organi niza zaţiei, precum şi mo modu dull de ra rapo port rtar are. e. Oric Or ice e mo modif dific icar are e ult ulter erio ioar  ar ă a dom domen eniu iului lui aud audititulu uluii ne neces cesitită un acord  între client şi audi audito toru rull şef.  Analiza preliminare a documentatiei - la începutul procesului de audit, se recomandă ca auditorul şef să ana analize lizeze ze documen documenta taţia or orga gani niza zaţiei, precu pr ecum m de decl clara araţiil iile e priv privind ind poli politic tica a de me mediu diu,, pro progr gram amel ele, e, în înre regis gistr  tr ările sau sa u manu manuale alele le car care e pe perm rmitit îndep îndeplin linir irea ea cer cerin inţelor elor EM EMS. S. Pe Pent ntru ru ac acea east sta, a, se recomandă utili utiliza zarea rea tut tutur uror or in info form rma aţiilo iilorr re rele leva vant nte e re refe feri rito toar are e la organizaţia audi audita tattă. Dacă se constată că documentaţia nu co core respu spund nde e necesităţilor auditul auditului, ui, se reco recoman mand dă inf inform ormare area a clie clientu ntului. lui. Nu se recomandă să se investească re resu surs rse e su supl plim imen enta tare re înai înaint nte e de a pr prim imii alte al te inst instru ruccţiun iunii de lla a cl clie ient nt..

 

Pregatirea auditului EMS: Planul Pla nul de audit audit treb trebui uie e sa incl includ uda: a: a. obiectivele şi dome domeni niul ul audi auditu tulu lui;i; b. criter criteriile iile de audit; audit; c. identi identificar ficarea ea unităţililor or func funcţionale  şi or orga gani niza zaţiona ionale le care care u urmea rmeazză să fie auditate; d. identif identificar icarea ea fun funccţiilor   şşi/sau i/sau a pers persoan oanelo elorr din cadru cadrull or orga ganiz niza aţiei iei audi audita tate te care care a au u responsabilit ăţi directe, directe, importa importante, nte, re referi feritoar toare e la EMS al auditatului auditatului;; e. iden identif tifica icare rea a ace acelor lor elemen elemente te ale E EMS MS al a aud udita itatul tului ui care care a au u prior priorita itate te în au audit dit;; f. pro proced cedur urile ile pen pentr tru u aud audita itare rea a elemen elementel telor or EMS, EMS, care care sunt sunt ad adecv ecvate ate or organ ganiza izaţiei iei au audit ditate ate;; g. limbil limbile e folos folosite ite pe pentr ntru u efectu efectuare area a şi ra rapo porta rtare rea a au audit ditul ului; ui; h. identif identificar icarea ea doc documen umentelo telorr de re referi ferin nţă; i. perioada şi durata pevăzut zute e pe pentr ntru u pr princ incipa ipalel lele e activi activittăţi ale a audi uditul tului; ui;  j. datele şi locu locuri rile le unde unde ur urme meaz ază să fie efect efectuat uat auditul; auditul; k. identi identific ficar area ea membri membrilor lor ech echipe ipeii de aud audit; it; l. prog programu ramull reuniun reuniunilor ilor care urme urmeaz ază să aibă loc cu conducer conducerea ea auditatului; auditatului; m. cerinţele de confi confide den nţialitate; n. formatul, structura şi conţinut inutul ul rap raportu ortului lui de a audit udit,, data data p prev revăzută pen pentru tru finaliza finalizare re şi di difu fuza zare rea a raportului; o. cerinţele pentru păstra strarea rea documen documentelo telor. r.

 

Pregatirea auditului EMS: 



 Atribuirea responsabilitatilor. responsabilitatilor. Docu Do cume ment ntel ele e de lucr lucru u cu curp rpin ind: d: a. fo form rmul ular are e pent pentru ru cons consem emna nare rea a dove dovezi zilo lor  r  ş  şi a constatări rilo lorr audi auditu tulu lui;i; b. proceduri şi liste de verificare utilizate pentru evalua eval uare rea a elem elemen ente telo lorr EMS; EMS; c. înregist înregistrare rarea a reuniun reuniunilor ilor/sed /sedinte intelor. lor.

 

Realizarea auditului EMS: Sedinta de deschidere Scopul ac aces este teii reun reuniu iuni ni es este te::

a. pre prezen zentar tarea ea mem membri brilor  lor ech echipe ipeii de au audit dit ccond onduce ucerii rii aud audita itatul tului; ui;

 şi a planului de audit şi stabilirea de com b. revederea obiectivelor  ş comun acord a unui program de audit  şi pr c. pr prez ezen enta tare rea a un unui ui su suma marr al metodelor  ş proc oced edur urililor  or ca care re vor vor fi ut utililiz izat ate e pent pentru ru efectu efe ctuare area a aud auditu itului lui;; audita tat; t; d. st stab abililir irea ea modu moduri rilo lorr of ofic icia iale le de comunicare între comunicare între echipa de audit şi audi  şi a echi e. confirmarea pun puneri eriii la dis dispoz poziiţie a resurselor  ş echipa pame ment ntel elor or ne nece cesa sare re echipe ech ipeii de audit; audit; f. confi confirma rmarea rea dat datei ei şi a o orrei reuniunii de închidere  închidere;; riii ac actitive ve a auditatului; g. incurajarea participări h. revederea proced proceduri urilor lor de urgen urgenţă şi de sec secur urititat ate e a locurilo locurilorr imp import ortant ante e pent pe ntru ru ec echi hipa pa de audi audit. t.

 

Realizarea auditului EMS: Colectarea dovezilor de audit Se recomandă ca dovezile dovezile de aud auditit să fie fie co cole lect ctat ate e pr prin in inte interv rviu iuri ri,,

 şi obse examina exa minarea rea docu documen mentel telor  or  ş observ rva are rea a ac actitivi vittăţilor   şşi a cco ondiţiilor. Se recomandă ca neconformităţilor faţă de crite criteriil riile e de au audit dit a all EMS să fie  înregistrate. Se recomandă ca informaţiile obţinute în urma convorbirilor să fie verificate cu al alte te in info form rma aţii ce pr prov ovin in din din su surs rse e inde indepe pend nden ente te,, cu cum m su sunt nt observaţiile, înregistr ările şi rezultatele măsur ător torilo ilorr exis existen tente. te. Declaraţiiiilor lor ne never verififica icabi bile le se rrec ecom omand andă să fie înregistrate. Se recomandă ca memb membrii rii ec echip hipei ei de au audi ditt să exa exami minez neze e ba baza za prog pr ogra rame melor lor de pre prele levar vare eap pro robe belor lor re rele levan vante te şi a pr proc oced edur urililor or ca care re asigur ă eficienţa co cont ntro rolu lulu luii ca calilittăţii prelevărilor   şşi a metodelor de măsu sura rare re utili utiliza zate te de au audit ditat at ca part parte e a ac actitivi vittăţilor ilor EM EMS S.

 

Realizarea auditului EMS: Constatari ale auditului, sedinta de inchidere Se recomandă ca ech echipa ipa de a audi uditt să an anal aliz izez eze e to toat ate e do dove vezi zile le audi auditu tulu luii pent pentru ru a determ det ermina ina nec neconf onform ormita itate te EMS faţă de crit criteri eriile ile de audit audit a all EMS. EMS. E Echi chipa pa de

ăriute aud udit itment ar ntat tre rebu bui sedasi acl sigu gure aces este cons ale neconf ormit iidit. st.unt  ş  şre do docu cume ate e iînsămo mod clar  ar  i pcrăecac is ş i te suco nt nstat sutat sţin inut e denec dove doonform vezi zi deităţ au audi Se recomandă ca toat toate e co cons nsta tattări rile le au audi ditu tullui să se anali analizez zeze e împ împreu reun nă cu manage man agerul rul respon responsab sabilil al aud audita itatul tului, ui, pen pentru tru a-I adu aduce ce la cuno cunoştinţă toate constatările rile pr priv ivin ind d ne neco conf nfor ormi mita tate tea, a, pe ba baza za fa fapt ptel elor or.. D Dac acă ac ace est lu luccru est ste e in incl clus us în do dome meni niul ul st stab abililitit,, pot fi do docu cume ment ntat ate, e, de asem asemen enea ea,, det detal aliiiiii al ale e constatărilo rilorr au audi ditu tulu luii pr priv ivin ind d co conf nfor ormi mita tate tea a ev evititân ându du-s -se e însă cu grijă o implicare  în asigur ări ab abso solu lute te.. Scop Sc opul ul pr prin inci cipa pall al reun reuniu iuni niii de iinc nchi hide dere re es este te de a p pre reze zent nta a au audi dita tatu tulu luii cons consta tattările aud udititul ului ui as astf tfel el încâ încâtt au audi dita tatu tull să obţină o înţel eleg eger ere e cl clar  ar ă şi luare la cunoştinţă a acesto ace storr con consta stattări pe baze baze fapt faptic ice. e. Se re reco coma mand ndă rezo rezolv lvar area ea pu punc ncte telo lorr de dezacord, dacă es este te po posi sibi bil,l, înai înaint nte e de fina finaliliza zare rea a rapo raport rtul ului ui de către tre audi audito toru rull şef. Decizi Deciziile ile finale finale pri privin vind d imp import ortan anţa şi de desc scri rier erea ea cons consta tattărilo rilorr au audi ditu tulu luii apar  apar ţin auditorului şef, deşi au audi dita tatu tull sa sau u clie client ntul ul po pott to totu tuşi să nu fie fie de acord acord cu ac acest este e constatări.

 

Raportare si arhivare: Raportul de audit Pregătire tirea a ra rapo port rtul ului ui de audi auditt

Subi Su biec ecte tele le trat tratat ate e în rapo raport rtul ul de au audi ditt sun suntt ce cele le fixa fixate te în plan planul ul de au audi dit. t. Conţin inutu utull rapor raportu tulu luii de audi audit: t:

ţiei a. ident identifica ificarea rea organ organiza iza ş iei iplan audi dita te şau i aditcli clien entu tulu lui; i;te;; b. domeniul, obiectivele plau anul ultate de audi t con conve veni nite c. cri criter teriile iile con conven venite ite şi lilist sta a do docu cume ment ntel elor or de re refe feri rin nţă faţă de care care a fo fost st rea realiz lizat at auditul; d. durat durata a aud auditu itului lui şi dat data(e a(ele) le) la ccare are a fo fost st realiz realizat; at; e. identi identificar ficarea ea reprez reprezentan entanţilor ilor aud audita itatul tului ui car care e au poa poarti rticip cipat at la aud audit; it; f. ide identi ntific ficare area a mem membri brilor lor ech echipe ipeii de aud audit; it; • de decl cla araţie priv privin ind d na natu tura ra co conf nfid iden enţială a conţinutului;: g. lis lista ta de d dififuz uzare are a ra rapo portu rtulu luii de a aud uditit;; h. un rez rezum umat at al proce procesulu suluii de a audi uditt cup cuprin rinzân zând d dif dificu icultltăţile întâ întâln lnitite; e; i. concl concluzi uziile ile aud auditu itului lui (co (confo nformi rmitat tatea ea EMS ccu u cri criter teriil iile e de au audit dit a all EMS EMS;; dacă sistemul este es te im impl plem emen enta tatt co core resp spun unzzător   şşi menţinu inut; t; cap capaci acitat tatea ea pro proces cesulu uluii de ana analiz liză efectuată de cond conduc ucer ere e de a as asig igur ura a ca cara ract cter erul ul ad adcv cvat at şi efici ficien enţa co cont ntin inu uă a EMS).

 

Raportare si arhivare: Difuzare raport, arhivare Difu Di fuza zare rea a rapo raport rtul ului ui de audi auditt ar tr treb ebui ui stab stabililitit de cli clien ent, t, con confo form rm planului planu lui de audit audit.. Se Se recoma recomand ndă să se trimită au audi dita tatu tulu luii o copie copie a rapor raportul tului. ui. Orice Orice altă di difu fuzzare are în exte exterrio ioru rull orga organ niza izaţiei audi au dita tate te nece necesi sittă apr aproba obarea rea audita auditatul tului. ui. Rapoar Rapoartel tele e de audi auditt sunt su nt prop propri riet etat ate e excl exclus usiv ivă a clientului de aceea ar trebui să se respec resp ecte te cara caract cter erul ul lo lorr conf confid iden enţial şi să fie fie p pro rote teja jate te în mod mod adec ad ecvvat de cătr tre e audi audito torr şi de toţi dest destin inat atar ariiii rapo raport rtul ului ui..

 şi rapo Toat To ate e docu docume ment ntelo elorr de lucr lucru, u, pr proi oiec ecte tele le rapo rapoar arte telo lor  r  ş rapoar arte tele le finale referitoar referitoare e la audit, audit, se se recomand recomandă să fie păstra strate te conf confor orm m  şi auditat, în funcţie acor ac ordu dulu luii înch închei eiat at într între e clie client nt,, audi audito toru rull şef  ş de cerinţel ele e aplic aplicab abilile. e.

 

De retinut…. 1.

Obie Ob iect ctiv ivel ele e audi auditu tulu luii EMS

2.

Rolul si responsabilitatitille auditor torului sef  Rolu Ro lull si re resp spon onssabil abilitita atile tile aud udiito toru rulu luii Criterii util tilizate pentru alegerea echipei de audit Plan Pl anul ul de aud auditit

3. 4. 5. 6. 7. 8.

Sc Scop opul ul sede din nau te teiiditdte des esch chid ider ere e Rapo Ra port rtul ulsedi audi  Arhivarea documentelor 

 

 AUDITUL EV EVALUARII ALUARII IMPACTULUI IMPACTULUI  ASUPRA MEDIULUI MEDIULUI (EIM ) Scop: evalu evaluea eaza za perf perfor orma mant ntel ele e (efi (efici cien enta ta)) eva evalu luar ariiii impa impact ctul ului ui asup asupra ra

mediului comparand impactul efectiv cu cee ceea ce a fos fost estimat (prezis). Obiective: 



 şi de explicare a Stiinţific ific – de verif erific icar are e a ex exac actitittăţii predicţiilor  ş erorilor astfel încât metodele ce vor fi folosite în viitoarele EIM-uri să fifie e ma maii apro apropi piat ate e de real realititat ate e (obi (obiec ectiv tive) e).. Manage Mana geme ment nt – de apre apreci cier ere e a suc succe cesu sulu luii aten atenu uării în reducerea impa im pact ctur urilo ilor, r, astf astfel el încâ încâtt să se poată lua decizii mai eficiente refe re feri rito toar are e la vii viito toar arel ele e acţiu iuni ni de mana manage geme ment nt

 

Cara Ca ract cter eris isit itic icil ilee me meto tode delo lorr de au audi ditt de de EIM EIM Elemente ale unui audit ştiinţ ific  ific : 







invent entar ar can cantit titati ativ v ex Un inv exte tens nsiv iv al con condi diţiilo iilorr (s (sititua uaţia de fond fond)) dinain din ainte te de proiec proiect; t; Predicţii sub fo forrmă de ip ipot otez eze e nu nule le ca cant ntit itat ativ ive e formulate în term te rmen enii de înti întind nder ere e spa spaţială şi temp tempor oral ală, timp timp (mom (momen ent) t) de de apariţie, probabilitate şi semn semnifific ica aţie a impa impact ctur urililor or;; sau u a punc puncte telo lorr de con contr trol ol Dese De semn mnar area ea lo locu curi rilo lorr de refe referi rin nţă sa expe ex peri rime ment ntal ale e pent pentru ru cole colect ctar area ea cure curent ntă a datelor; Tes Te sta tare a ip ipot otez elor or nule nu le pr prin com co m par raţdate ii tele stat st atis isti tice ce ri rigu ase e ale al da date telo lorrea r de dup du pezel real aliz izar area ea proi prin oiec ectu tulu luipa i cu da le situ si tua aţie iei iguro deroas fond fo nd ă re şiea date da telo lorr din din zona/ zona/zo zone nele le proi proiec ectu tulu luii cu date datele le din din zona/ zona/zo zone nele le de referinţă.

 

Ca Cara ract cter eris isit itic icil ilee me meto tode delo lorr de au audi ditt de de EIM EIM Probleme ale auditurilor   ştiinţ ifice: ifice: 





Deicie obicei pr oie iect cte eleente sun su t pr prea ea diu. com ompl exe pentru a fifi tratate în mod efic ef ient nt capro exp exper erim imen tende medi me u. ple  În momentul efectuării unei EIM, de desc scri rire rea a pr proi oiec ectu tulu luii es este te ad ades esea ea incompletă şi sunt puţin ine e proi proiec ecte tele le care care sunt sunt exec execut utat ate e şi expl ex ploa oata tate te exac exactt aşa cu cum m au au fos fostt proi proiec ecta tate te.. Predicţiile din EIM nu sunt f ăcute în vederea unei prog progno noze ze pr prec ecis ise e ci pen pentru tru a pe perrmite mite com compara paraţii de co comp mpro romi miss într între e vari varian ante te şi ca urmare rareori se impune ca ele să fie fie rigu riguro roas ase e din din punc punctt de ved veder ere e precis ise e din din punc punctt de vede vedere re cant cantititat ativ iv.. ştiinţific şi prec

 

Cara Ca ract cter eris isit itic icil ilee me meto tode delo lorr de au audi ditt de de EIM EIM 







Diferenţă între impacturile prezise şi cele efective poate să reflecte abor ab orda dare rea a folo folosi sittă în EIM ca şi atunci când se fol folosesc ipoteze de cefe azul azctele ul cel ce mai maative i nefa ne ortep abil il pent pe ntru ruproie supra up raev eval ua în mod deli delibe bera ratt efecte le lnegati neg vefav avşorab teptat tate e ale praoiectu ctului lui. . alua  În principiu treb trebui uie e mo moni nito tori riza zate te to toat ate e pr pred edic icţiiiile le de imp impac actt, ce ceea ce nu est este posibil în practică; ac aceasta poate însemna că un unel ele e pred predic icţii impo im port rtan ante te nu sun suntt veri verififica cate te.. Impact Imp acturi urile le cum cumula ulativ tive e nu pot fi eva evalua luate te cu uşurinţă pr prin in audi audita tare rea a unui nui si sin ngur gur proi proiec ectt şi de ace aceea, ea, în în mod mod obi obişnuit nu su sunt abordate de un audit ştiinţific.  În cazul multor impacturi, limitări rile le meto metode delo lorr de pred predic icţie ale ale EIM EIM re rest strâ râng ng ca capa paci cita tate tea a de a spe speci cific fica a ip ipot otez eze e nu nule le,, rig rigur uroa oase se şi/sau de a face testări st stat atis istitice ce.

 

rProced in c i p i i l e u n e i p r o c e d u r i d e a au u d i t a r e PPro cedeul eul nec neconv onven enţiona ionall de a afla afla gre greşelil elile e es este te un titip p de de aud auditit pent pentru ru EI EIM. M.



Limitarea Limita rea ace aceste steii proceduri neconvenţ ionale ionale de au audi ditt es este te că nu este este ni nici ci cuprinzătoa toare, re, nici nici sis sistem temati aticcă. 





Enumer Enum erar area ea pr prin inci cipa pale lelo lorr el elem emen ente te al ale e pr proc oces esul ului ui neco neconv nven enţio iona nall ca care re a funcţiona ionatt în re rea alita litate te şi ap apoi oi co com mpa para rare rea a sa cu au aud dititul ul ştiinţifi ificc ideal ideal care care n-a n-a funcţionat.  Auditul neconvenţional este că se bazează pe ra rapo poar arte te sa sau u ob obse serv rva aţii asupr supra a

 şţiific ulteri erioar oare realiz rea lizăasta, riii a, ri unu un ui pr pro oie iect conf co încearc nfru runt ntă ace acele imp impact acturi uriă imp impact acturi urilor lor efecti ctive ţiil  şcttiin ă sălestabileasc cu predic iile eefe EIM. EIM .ve În În ult con contra trast stecu aceast ace auditul ific încearc un program program complex complex de monitori monitorizare zare înaint înainte e de reali realizare zarea a proie proiectulu ctului.i. Auditurile ştiinţ ifice ţiile ifice po pott fi calif alific ica ate “ predic   predic ţ  i  ile în prim plan” pentru că întregul concept de audi au ditt es este te elab elabor orat at în mo mome ment ntul ul în ca care re docu docume ment ntul ul EI EIM M î şi fa face ce pred predic icţiiiile le sale sale..  Auditurile neconvenţio iona nale le su sunt nt cu “imp “impac actu turi ri ul ulte teri rioa oare re”: ”: po pott ffii în înce cepu pute te oric oricân ând d după rea realiz lizare area a efe efecti ctivvă a proiectului şi se con conce cent ntre reaz ază pe ceea ce se constată că ss-a a întâ întâmp mpla latt în re real alititat ate e în zo zona na pr proi oiec ectu tulu lu.. Fapt Faptul ul că auditurile neconvenţio iona nale le se oc ocup upă cu imp impact acturi uri select selectate ate pos postfa tfactu ctum m fac face e ca ace aceste ste audi au ditu turi ri să fie mai pra practi ctice. ce.

 

Compararea procedurilor de audit de EIM (practic/stiintific)  Auditul neconvenţional (practic (practic))

 Auditul   ştiinţific (ideal (ideal))

 Începe cu obser observarea varea efectelor reale ale

 Începe cu predicţiile EIM formulat formulate e ca ipot ipoteze eze nul nule. e.

proiectului. Studiază numa numaii impa impact ctur urilile e ef efec ectitive ve sau sau probabile

Studiază toat toate e im impa pact ctur urilile e pr prez ezis ise e sa sau u subs subset etul ul predete pre determin rminat at de astf astfel el de impa impactur cturi.i.

Studiile se baze Studiile bazeaz ază pe obse observ rva aţii uşor  accesibile.

Studii Stu diile le au ne nevoi voie e de dat datele ele sit situa uaţiei de fon fond d şi sta stabil bilire irea a de protoc protocoa oale le exper experime iment ntale ale de anticip anticipar are ea

Este disp disponib onibilil ampl amplasam asamentu entull de refer referin inţă.

impacturilor. Pentru Pen tru rigoarea rigoarea ştiinţifică a meto metodei dei sunt sunt imp impor ortan tante te amplasam ampl asamente entele le de contr control ol (neafecta (neafectate te de proie proiect). ct).

Tehnic Teh nicile ile sta statis tistic tice e sunt sunt folos folosite ite rareori. rareori.

constitu tituie ie miezu miezull metodei. Tehnicile Tehn icile statitice statitice cons

Se concentrează pe iden identitififica care rea a er eror orililor or di din n predicţiile iile EIM. EIM.

Se cioncentrează pe îm îmbu bun nătăţir ire ea înţele eleger geriiii legăturilor  re real ale e ca cauz uză-efect.

Programull de EIM Programu EIM profit profită pent pentru ru că exper ţii înva nvaţă din greşelil elile e anterioa anterioare. re. Poat Po ate e fi priv privitit ca or orie ient ntat at pe “i “imp mpac actu turi ri ul ulte teri rioa oare re”” pent pentru ru că vizează impacturi

Programull de EIM Programu EIM profit profită pent pentru ru că are loc o evoluţie a ştiinţei pr pred edic icţiei iei im impa pact ctul ului ui as asup upra ra medi mediul ului ui.. Struc Str uctur turat at după prin principiu cipiull “pre “predic dicţiile iile în pr prim im pla plan” n”,, în acelaşi mod cca a un experim experiment ent ştiinţific care conc concepe epe

efective, raportate.

monit mo nitor oriza izare rea a pen pentru tru a te testa sta ipotez ipoteze. e.

 

Etape ale un unui audit de de EI EIM 1. Al Aleg eger erea ea pr proi oiec ectu tulu luii de au audi dita tatt Se concentrează studiul şi se limitea tează costurile alegând câtev teva proiecte reprez rep rezent entati ative ve car care e au fun funccţionat destul timp pentru a fifi produs impacturi efective şi pentru care există cel puţin câteva informaţii asupra per erio ioa ade deii ulte ulteri rioa oarre real ealizări riii proi proiec ectu tulu lui.i.

 

Etape ale unui audit de EIM 2. Id Iden enti tifi fica care reaa im impa pact ctur uril ilor or pr prob obab abil ilee Se cercetează literatura şi se stabilesc relaţii extitins ex nse e cu ex expe per  r ţii de la la ag agenţii, administraţii locale i grupuri de cet eni care ssu unt ş ţi di ăţ familiariza dire rect ct cu ef efec ecte tele le proi proiec ecte telo lor  r  alese sau aletele similare.

 

Etape ale un unui audit de de EI EIM 3. Ana Anali liza za in init itia iala la Se analizează EI EIM M pe pent ntru ru a iden identitififica ca er eror orilile e posi po sibi bile le de pre predi diccţie sau insuccese de aten at enua ; aces ac cu cupr prin im impa ctur uril ile e şla care re  îns ăşuare i Ere; IM a este mtea enaţio iona nat t ind ince indcert rtitpact itud udin inea ea i ca impacturile prezise prin metod tode în înd doielnice.  Aceast ini iniinaagene ge aspecteăloetap r ceăvasigur  or fi exăalm te nera în ral aulădiat.

 

Etape ale un unui audit de de EI EIM 4. Prio Priori ritiz tizare areaa im impa pact ctur urilo ilorr Impacturile alese pe baza: m ma agnitudinii erorii apa parrente ente (mai mai ales ales su sube bevval alu uării ale impacturilor pentr tru u programele agenţiei, grad gr adul ului ui de con contr trov over erssă publică şi/sau incertitudine ştiinţifică; uşurinţei stu tud die ieri rii) i)..

 

Etape ale unui aud udiit de EIM IM.. 5. Pre Preggatir ireea pentru inve vesstiga garrea de te teren Se elaborează un plan de studiu detaliatprioritar. pentru evaluarea fiecărui impact

 

Etape ale un unui audit de de EI EIM. 6. Id Iden enti tifi fica care reaa im impa pact ctu uri rilo lorr ef efec ecti tive ve Se fo follosesc metod todele specific fice pentru tru a deter termina ce s-a în întâ tâm mplat de fapt  în zona proiectului, inclusiv iden id entitififica care rea a co core rela laţiilor cauză-efect cefective. are ar putea explica impactu turrile

 

unui audit de de EI EIM. Etape ale un 7. Co Comp mpar arar area ea im impa pact ctur uril ilor or Se face face o e eva valu luar are eaE EIM IM pen pentr tru u a ssta tabi bilili ă ă dac a in inte terv rven enit it o er eroa oare re. . I Ipo pote teza za nu nul l este că EI EIM Me est ste e pres presup upus usă corectă atâta vreme cât nu este în mod clar  Etap apliliccă erorilor  ieronat dentifiăca. tEt e apel în ele eteap8/9 a 7se . ap

 

Etape ale unui aud udiit de EIM IM.. 8. Id Iden enti tific ficar area ea er eror orilo ilorr Se explică necesit de ce oăpdredoicbţiiceeni usăase fosdetermine t corectă.  Aceasta de ce ss-a a pr prod odu us un im impa pacct (an ana alilizza ca cauz uzăefec ef ect) Er nu pot prov di din ca cauz uza limit ăt).r.iiEror sforil erile eei E IMpo prt epr cuoven meni  şii di din nn mo modi difiafica care rea a proi pr oiec ectu tulu luii du dup pă el elab abor orar are ea EIM. IM. Al Alte te su surrse d ee rdele orilesude nt prog daogno tenoz le nză ecneadecvate orespunzătoare, meto me tode pr  şi/sau proasta utilizare a unor date şi metode bune.

 

udiit de EIM IM.. Etape ale unui aud 9. Imbunatatire Rezu ezultlta atel tele audi auditu tulu luii se fo folo lose sesc sc pent pentru ru modi mo difificcarea area proc proces esul ului ui de EIM fo folo losi sitt în lucr  rile ul Er neîn înse semn mnat ate e pot ăfiri cle orulte ecteri tarioa toare e pre. ri.nEror tr-ooril cile oenne ştiinciozitate maii ma ma mare re a prac practitica can nţililor or;; er eror orilile e maj major ore e pot ne pot nece cesi sita ta o inst instru ruir ire e spec specia iallă, o nouă clasificare şi/sau noi cercetări.

 

De retinut…. 1.

Scopul opul audit uditu ului lui de EIM EIM

2. 3.

Ob Obie iect ctiv ele audi au ditu luii EIM: deM:EIM EIM Etap Et apel ele eivel audi aueditu tulu luitulu i de EI         

 Alegerea proiectului Iden Identitififica care rea a impa impact ctur urililor or posi posibi bile le (est (estim imar area ea))  Analiza initiala Priorit Prio ritiza izarea rea impact impacturi urilor  lor  Prega Pre gatitire rea a inve invest stig igat atie ieii de teren teren Identi Ide ntific ficare area a impact impacturi urilor lor efecti efective ve Comparare Iden Identitififica care rea a cauz cauzel elor or eror erorililor  or  Imbunatatire

 

 AUDITUL DE PREVENIRE A POLUARII Conceptul de prevenire a poluarii 

Preve Pr eveni nire rea a pol polu uări riii pr pres esup upun une e dimi diminu nuar area ea efor efortu turi rilo lorr pr priv ivititor or la trat tratar area ea şi  şi mu  îndepărtar rtarea ea em emis isiil iilor  or  ş multltip iplilica care rea a pr preo eocu cup părilo rilorr pe pent ntru ru re redu duce cere rea a şi elim el imin inar area ea pr prod odus usel elor or ne nedo dori rite te acţionâ ionândundu-se se asupra asupra însuşi pr proc oces esul ului ui de producere.  În mare, prevenirea poluării rii prin prin mi mini nimi miza zare rea a em emis isiiiilo lorr ge gene nera rate te şi util utiliz izar area ea te tehn hnol olog ogiiiilo lorr ma maii cu cura rate te es este te mu multlt ma maii co cost stis isititoa oare re de decâ câtt meto me tode dele le tradi tradiţion ionale ale de co contr ntrol ol al poluării. rii. Pre Preveni venirea rea poluării rii se apli apliccă oricărui pr pro oces prod odu ucător tor de bu bunu nuri ri şi variază de la modificări mino inore

 şi pract ale operaţiilor  ş ractic icililor or de bu bun nă gospodărire, la modificări majo ajore precum prec um înlo înlocu cuir irea ea su subs bsta tan nţelor tox toxice, ice, impl impleme ementa ntarea rea teh tehnolo nologiil giilor  or  curate şi do dota tare rea a cu ec echi hipa pame ment nte e dint dintre re ce cele le ma maii pe perf rfor orma mant nte. e.

 

Prevenirea poluarii …. Toate ieşir ire e dintr intr--o unita nitate te pr pro oduc ducătoare pot ffii împăr ţite în două categorii: produs sau deşeu. C Ce eea ce plăteşte clientul este ste produsul, ia iarr cu ceea ce r ămâne unitat uni tatea ea înseam înseamn nă deşeu eu,, ch chia iarr da daccă es este te sa sau u nu re reg gle leme men nta tatt prin rin le leg gis isla laţia de mediu. Ideal, unităţilile e pr prod oduc ucătoare de bunuri ar trebui să ge gene nere reze ze ze zero ro deşeur euri.i. În În rea realit litate ate,, indus industri tria a înc încear earccă să reducă ca cant ntita itate tea a de deşeu euri ri ge gene nera rate te  în procesul de producere deoarece acestea reprezintă o utiliz utilizare are ine inefic ficien ienttă a resurselor   şşi aşa in insu sufifici cien ente te.. Prevenire Preven irea a rep reprez rezint intă acţiunea prin care sse e iia au măsuri antici anticipative pative contra ceva posi po sibi bill sa sau u pr prob obab abilil.. P Pre reve veni nire rea a es este te de obic obicei ei în cont contra radi diccţie cu con contr tro olu lull sa sau u remedierea. Dacă realizăm pr prod odus use e de cali calita tate te,, pute putem m să ş i prev preven enim im de defe fecte ctele le,, darr ac da aces estt nu înse înseam amn nă că eliminăm deşeu euri rile le sa sau u po polu luar area ea.. In Insp spec ecţia ia,, pe pe de altă parte ne dă po posi sibi bililita tate tea a să controlăm defe defect ctel ele. e. De aici, calitatea, inspecţia şi prev preve enire nirea a sunt unt con concept cepte e şi termeni cheie în implem imp lement entare area a practi practicil cilor or de pre preven venire ire a polu poluării.

 

tatte Prevenirea poluarii consta in orice activita care: 





Reduce Red uce canti cantitat tatea ea de substan substanţe ne nedo dori rite te,, polua poluan nţi, sau de deşeu contam cont amin inan ant, t, re reci circ rcul ulat at,, sau sau el elim imin inat at al altf tfel el în medi mediu u înai înaint nte e de a fi reci re circ rcul ulat at,, tra trata tatt sau sau depo depozi zita tat; t; Redu Re duce ce ris riscu curi rile le pent pentru ru sănăta tate tea a publ public ică şi a med mediu iulu luii asoc asocia iate te cu elim elimin inar area ea unor unor astf astfel el de subs substa tan nţe, poluanţi sau contaminanţi; Redu Re duce ce sau sau el elim imin ină posibilităţilile e de gene genera rare re a po polu luan anţilor prin creşte tere rea a efic eficie ien nţei utilizării mater aterie ieii prim prime e şi protecţia resu resurs rsel elor  or  natu na tura rale le prin prin cons conser erva vare re.. Preven Prev enire ire a polu poluării este orice acţiu iune ne ca care re re redu duce ce sa sau u eli elimi min nă posibil pos ibilita itatea tea gen gener  er ări riii po polu lua anţilor  ş euril rilor or la su surs rsă, realizată prin  şi a deşeu activităţi ca care re pro promo move veaz ază, încurajează şi nece cessită schimbări în stru st ruct ctur ura a de baz bază a di dife ferit ritel elor or ra ramu muri ri in indu dustr stria iale le..

 

 Auditul de prevenire a poluarii ….. 

Audi Au ditu tull de pre preve veni nire re a po polu luării reprezintă un concept care a

evoluat din concep conceptul tul de "audit "audit de mediu“. mediu“. 



 Auditurile de mediu se refer ă în cele mai multe cazuri la ceea ce trebu rebuie ie corec orecta tatt în veder ederea ea redu reduce cerrii ri risc scur urililo or de me medi diu u, f ăr ă însă a lua lua în consideraţie cele mai bune tehnologii. Un "audit "audit de preve prevenir nire e a polu poluării" nu se bazează pe conc concep epte tele le de grijă şi precauţie ie,, deo deoar arec ece e pent pentru ru a res respe pect cta a un stan standa dard rd de medi me diu u se pot pot apl aplic ica a de exem exempl plu, u, tehn tehnolo ologi giii de trat tratar are e "la "la cap capătul cond co nduc ucte tei" i";; în schi schimb mb,, au audi ditu tull de pre preve veni nire re a polu poluării se concentrează as asup upra ra acel acelor or prac practitici ci şi tehnologii care ori evi evită

ă co p olua oluarrea (şi odesimi i elitu litudi mdine inne cost ruri rile letalde confo form rmar are) ocomp ri se ă pe bazeaz sicmili cvas cvstru asito itota lă acon co cost stur uril ilor ore)înori co mpar ara aţie cu tehn tehnci cile le conv conven enţion ionale ale de contro controll a poluării. Aşad adar ar,, aud audititul ul de prev pr even enir ire e a polu poluării are în vedere beneficiiiille financiare sau mai exact exa ct acele acele recoma recomand ndări care care redu reducc cost costur urilile e de oper operar are. e.

 

Principiile Managementului Total al Calitatii Mediului (TQEM ) Prevenirea avantaje: poluării ofer ă industriei următoarele 

 



Nevoie mai mică de ec ech hipamente scumpe de

ării;reglementările în vigoare; control a polu Concordan ţă cu Mai puţin rapoarte şi posib osibililitita atea tea recomand Mai puţineăorilor; peraţii de menţinere a echipa ech ipamen mentul tului ui de cont control rol a po polu luării.

 

 TQM - dezvoltat pentru a realiza o calitate ridicată a serviciilor   şi pr prod odus usel elor or;; el elem emen ente tele le de management includ:

Urmărirea atentă a realizării solicitărilor  clie cl ient ntul ului ui (b (ben enef efic icia iar) r);; tinuă;   Îmbunătăţirea contin Mun nca de ech chip ipă;  Mu   Angajament managerial total. 

TQEM reprezintă o metodă logică pen pentru tru imp implem lement entare area a prac pr acti tici ciii de p pre reve veni nire re a po polu luării.

 

Elementele TQEM: atenţia acordată clientului, imbunătăţirea continuă şi munca de echipă Se aplică într-adevăr   şşi prob proble leme melo lorr de me medi diu. u. Ele Eleme ment ntul ul angaj ngajam amen entu tull mana manage geri rial al - este este poa poate cel cel mai mai imp import ortant. ant. Nic icii un progr rogram am TQE TQEM nu nu va va avea avea succ ucces f ăr ă angajamentul manage man ageril rilor or la vârf. vârf. Managerii la vâ vârf trebuie să înţeleagă că atât aşteptările bene be nefifici ciar arililor or in inte tern rnii cât cât şi a celor externi includ un acord cu medi me diul ul înco înconj njur  ur ăto torr a pro proce cese selo lor  r   şşi prod produs usel elor or.. Ace Aceştia trebuie să

ăonsa vad avan av anta taje le apli ap liccă ri riierea i TQEM TQ pe ntru ru  ş iden ca  id şienti resp re spon sabi bile lejele de prod produc ucer eaEM deşpent eurilor  sătififica ccare reerea zae cauz ecuzel hipelor  eor  de diferiţi spec pecia ialilişti care să încerce să îmbunătăţească pr proc oces esul ul de producţie şi să im impl plem emen ente teze ze solu soluţii tot tot ma maii "cur "curat ate" e"..

 

Masurile de pr prevenire a po poluarii conduc la economii:  

Compania poate economisi materii prime şi energie; Compania poate economisi pe baza costului muncii;



Cheltu Chel tuie ielilile le de ev evac acua uare re a de deşeurilor pot ffii reduse sau sa u elim elimin inat ate; e; Companie poate obţine economii prin antrenarea



muncitori muncit orilor lor la colec colectar tarea ea şi depozitarea deşeurilor; Scăde derrea cant antităţii de mat mater eriii prime ime tox toxic ice e utitililizzate. ate.



 

 Avantaje TQEM 







TQEM vizează mi mini nimi miza zare rea a gene gener  r ării deşeurilor. Operatorii şi ingi ingine neri riii de proc proces es sunt sunt resp respon onsa sabi bilili de id iden entitififica care rea a şi el elim imin inar area ea cauz ca uzel elor or care care duc duc la prod produc ucer erea ea de deşeur euri.i. Obiec Obiectiv tivul ul "zero "zero deşeu euri ri"" es este la fel fel de impo import rtat at ca şi obie obiect ctiv ivul ul "zer "zero o de defe fect cte" e".. Ca rez rezul ulta tatt al pro proie iect ctel elor or TQEM TQEM,, cali calita tate tea a prod produs usel elor or ades adesea ea se  îmbunătăţeşte odată cu redu reduce cere rea a deşeurilor. Efortu Efo rturil rile e TQEM TQEM determi determin nă angajaţii să devină mai famililia ari cu aspe as pect ctel ele e proc proces esul ului ui;; cân când d urm urmăreşti deşeur eurile ile din proces proces,, po pott rezulta şi îmbunătăţir irii al ale e cali calittăţii. Un effort effort conc concent entrat rat face face ca toţi factorii de mediu să fie avuţi în vedere.

 

De retinut . . . 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Conc Co ncep eptu tull de prev preven enir ire e a pol polua uari riii Ce a ct ctiv ivit itat ati/ i/ac acti tiu u ni s unt un t p arte ar te a pr prev eve e ni niri rii i poluarii? Terrmen Te menul “au audi ditu tull de pr prev even enir ire eap pol olu uar ariiii””  Avantajele prevenirii poluarii TQM- ce este si ce elemente include? Econo conomi miilile e reali ealizzate ate pr prin in prev preven eniire rea a poluarii.  Avantajele TQEM