Audit SSM_Ana Maria VLAD Feb 2010

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR

AUDITUL MANAGEMENTULUI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA NIVELUL SOCIETATII SC „E-PHARM” SRL

INDRUMATOR: Prof.dr.ing.Gheorghe NOVAC CURSANT: Ana Maria VLAD

BRASOV 2010

1

CUPRINS 1. 2. 3.

Cadrul conceptual al audierii securităţii şi sănătăţii în muncă Studiu actual al auditului securităţii şi sănătăţii in muncă în România Structura metodei de audit al managementului Securităţii si

3 11 12

4.

Sanatatii in Munca la nivelul agentului economic Auditul Managementului Securităţii si Sanatatii la nivelul societăţii E-

18

5. 6. 7. 8. 9.

pharm Srl - Braşov Fisele de audit completate Fisele de sinteza Raport de audit Raport de acţiuni corective / preventive Bibliografie

21 32 37 37 39

1. CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITĂRII SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 1.1. Noţiunea de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă

2

In domeniul securitatii si sanatatii in munca auditul este definit ca fiind un “proces sistematic de obţinere a aprecierilor despre acţiuni şi evenimente de natura securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii prestabilite, precum şi de comunicare a rezultatelor către cei interesaţi”. Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă mai este definit, dupa SR EN ISO 19011:2003, ca fiind “un proces sistematic, independent şi documentat pentru obţinerea dovezilor auditului şi evaluarea obiectivităţii acestora, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile auditului” Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă este un proces, în sensul definit de SR EN ISO 9001:2001, pentru că utilizează resurse umane, financiare, tehnice şi de timp pentru a transforma datele de intrare în date de ieşire, acestea din urmă constituind rezultatele auditului. Dovezile auditului sunt constituite din totalitatea informaţiilor obţinute prin interviuri, examinarea documentelor (înregistrărilor) şi examinarea conformităţii activităţiilor şi a condiţiilor cu prevederile reglementărilor în domeniul SSM. Dovezile auditului trebuie să fie corecte, să poată fi verificate şi să fie relevante pentru criteriile auditului. Criteriile auditului sunt formate de totalitatea prevederilor legale, standardelor şi a cerinţelor specifice unităţii faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate privind obiectivul auditat. Criteriile de audit sunt identificate înainte de începerea auditului şi sunt selectate în funcţie de tipul de audit şi de scopul efectuării auditului. În funcţie de cele două categorii de audituri, criteriile pot fi diferenţiate astfel:  cerinţe ale legislaţiei de SSM şi/sau principii, reguli de bună practică – pentru auditul de conformitate;  cerinţe ale modelului de sistem (referenţialului) pentru auditul de sistem. Caracterul de “proces sistematic” al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă presupune ca această activitate să fie programată şi planificată în funcţie de tipul şi scopul auditului. Cea de-a doua caracteristică a auditului SSM, de “proces independent”, se traduce prin faptul că această activitate nu trebuie desfăşurată de persoane care au responsabilităţi directe privind obiectivele auditate, tocmai pentru a se asigura obiectivitatea auditului. Caracterul de proces independent al auditului nu implică efectuarea acestuia exclusiv de către auditori din afara organizaţiei auditate, dar această precizare nu trebuie folosită pentru minimizarea rolului consultanţei externe în acest domeniu. Astfel, angajatorul poate să asigure auditarea de securitate şi sănătate în muncă a unităţii cu ajutorul instituţiilor abilitate. Caracterul de “proces documentat” al auditului de SSM rezultă din faptul că toate etapele acestui proces se desfăşoară pe baza unor documentaţii. Auditul de SSM trebuie să fie programat din timp, iar desfăşurarea sa se face conform unei planificări stabilite în faza de pregătire. O mare parte din dovezile auditului sunt obţinute prin examinarea unor documente (înregistrări) specifice. De asemenea, constatările auditului sunt cuprinse în documente specifice (rapoartele de neconformitate şi raportul de audit) Asemenea oricărei activităţi desfăşurate, auditul SSM trebuie să aducă un beneficiu. Rezultatele obţinute în urma efectuării auditului de SSM sunt multiple şi includ, pe lângă efectele în domeniul SSM, cum sunt identificarea punctelor slabe ale obiectivului şi creşterea eficienţei acţiunilor preventive, şi alte efecte importante pentru existenţa unei organizaţii, cum sunt creşterea productivităţii, reducerea unor cheltuieli şi îmbunătăţirea imaginii de piaţă. 3

1.2. Tipuri de audituri de securitate şi sănătate în muncă Auditurile SSM se diferenţiază în funcţie de obiectul lor şi de scopul pentru care sunt realizzate, putand fi (fig.1.1):  audituri ale sistemului de management al SSM, care pot fi: • audituri de pre-evaluare, efectuate înaintea auditului de certificare a sistemului de management al SSM; • audituri de certificare, efectuate de un organism extern, abilitat în vederea certificării sistemului de management al SSM implementat; • audituri de supraveghere, efectuate periodic, după certificarea sistemului de management al SSM. 

audituri de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM, si anume: • audituri privind conformitatea locurilor de muncă cu cerinţele de SSM prevăzute de reglementările în domeniu (Hotararile de Guvern - ex.HG nr.1091 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, HG nr.1051 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare); • audituri privind conformitatea ansamblului întreprinderii cu cerinţele de SSM prevăzute în special de Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 şi Normele metodologice de aplicare a prevederilor acestei legi; • audituri privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor tehnice cu cerinţele de SSM prevăzute în HG nr.1146 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca • audituri privind conformitatea produselor cu cerinţele de SSM prevăzute în standardele de securitate a muncii. Auditul SSM Auditul SSM Auditul de conformitate cu prevederile Auditul de conformitate cuSSM... prevederile legislaţiei în domeniul legislaţiei în domeniul SSM...

Auditul sistemului de management al Auditul sistemului SSMde management al SSM

auditul de pre-evaluare

... a locurilor de muncă

auditul de certificare

... a ansamblului întreprinderii

auditul de supraveghere

... a proceselor tehnologice ... a echipamentelor tehnice ... a produselor

În funcţie de raportul existent între auditor şi auditat, auditurile pot fi: • de primă parte sau audituri interne, în care auditorul şi auditatul fac parte din cadrul aceleiaşi organizaţii (întreprinderi); 4

• •

de secundă parte, în care auditorul este beneficiarul direct al auditului, dar nu face parte din aceeaşi organizaţie cu auditatul; de terţă parte, în care auditorul realizează auditul la solicitarea beneficiarului auditului.

În funcţie de domeniul auditului, se pot diferenţia: • audituri orizontale: urmăresc examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţii pentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor. Fiecare arie este examinată privind conformitatea cu cerinţele aplicabile. • auditurile verticale urmăresc verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii, care sunt implicate într-o anumită problematică, de exemplu, achiziţionarea, utilizarea şi instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie. • auditurile aleatoare implică examinarea punctuală a unor aspecte, în funcţie de scopul auditului. După sistemul de notare utilizat, auditurile pot fi: • audituri care urmăresc o evaluare calitativă, la care indicatorii au aceeaşi importanţă şi sunt apreciaţi prin Da, Nu sau Nu e cazul; • audituri care urmăresc o evaluare cantitativă, la care indicatorii pot avea diferite grade de importanţă, marcate prin coeficienţi de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale. De asemenea, după scopul în care sunt efectuate, auditurile de SSM pot fi: • Auditurile interne au ca scop evaluarea conformităţii cu cerinţele de SSM a locurilor de muncă din cadrul întreprinderii. Aceste tipuri de audituri se efectuează de către personalul angajatorului, personal care trebuie să fie, însă, calificat în domeniul auditului SSM prin absolvirea cursurilor de formare şi perfecţionare cu această tematică şi să aibă experienţă practică suficientă. În situaţia în care angajatorul nu dispune de personal care să întrunească aceste condiţii, auditul intern se poate efectua şi cu sprijinul instituţiilor abilitate, cu rol de consultant. • Auditurile externe urmăresc în principal evaluarea capacităţii angajatorului de a asigura un anumit nivel de SSM în cadrul întreprinderii şi se efectuează de către un organism neutru, la cererea angajatorului sau la cererea unui alt organism. În această categorie intră şi auditurile efectuate de un organism abilitat în vederea certificării sistemului de management al SSM implementat în cadrul întreprinderii. 1.3. Locul şi rolul auditului în cadrul sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă Ştiinţa managementului s-a conturat relativ recent, prin eforturile depuse de un număr mare de specialişti din toate ţările, ca urmare a necesităţii impuse de dezvoltarea economică. Managementul a fost privit iniţial ca o activitate practică, concretă, constituită din ansamblul activităţilor de organizare şi conducere, în scopul adoptării deciziilor optime în proiectarea şi reglarea proceselor microeconomice. Pe măsura dezvoltării ştiinţelor economice şi sociale şi a căutării unor soluţii ştiinţifice pentru maximizarea profitului şi corelarea acţiunilor de organiziare şi planificare cu rezultatele obţinute, s-a definit managementul ca ştiinţă a organizării şi conducerii întreprinderii. 5

Managementul la nivel microeconomic este considerat în prezent ca fiind ansamblul sistematic de concepte, teorii, legi, tehnici, metode, modele şi reguli care privesc organizarea şi conducerea pe baze ştiinţifice a unei entităţi economico-sociale, conturate pe baza unor procese de colectare, sistematizare şi generalizare a experienţelor de vârf realizate pe plan mondial şi a rezultatelor cercetărilor proprii, având drept scop adoptarea deciziilor optime în proiectarea şi reglarea proceselor la nivel microeconomic. În momentul de faţă, conceptul de management a fost extins şi la nivel macroeconomic şi se aplică oricărui tip de proces, fiind privit ca activitatea şi arta de a conduce. Procesul de management al firmei constă din ansamblul fazelor, procesele prin care se determină obiectivele acesteia şi ale subsitemelor încorporate, resursele şi procesele de muncă necesare realizării lor şi executanţii acestora, prin care se integrează şi se controlează munca personalului, folosind un complex de metode şi tehnici în vederea îndeplinirii cât mai eficiente a raţiunilor care au determinat înfiinţarea organizaţiei respective. În cadrul procesului de management pot fi indentificate trei faze principale • faza previzională, caracterizată de preponderenţa previziunii şi a viziunii prospective, axată pe anticiparea de modalităţi, metode, soluţii etc. organizatorice, motivaţionale, de evaluare, corespunzător evoluţiei predeterminate a firmei; • faza de operaţionalizare în care este preponderentă organizarea, coordonarea şi antrenarea personalului în vederea realizării curente a obiectivelor cuprinse în planurile şi prognozele firmei; • faza de comensurare şi interpretare a rezultatelor, fază finală, în care predomină exercitarea funcţiei de evaluare şi control în raport cu obiectivele şi criteriile stabilite în prima fază; în cadrul acestei faze se stabilesc acţiunile de corectare şi adaptare permanentă a procesului de management la necesităţile actuale ale firmei. Aceste faze corespund elementelor “ciclului lui Deming” (PDCA – Plan, Do, Check, Act), concept introdus în domeniu calităţii în 1986 şi preluat ulterior în toate activităţile de management. “Ciclul lui Deming” (fig.1.2) reprezintă succesiunea activităţilor pentru îmbunătăţire, subliniind importanţa înţelegerii şi evaluării corecte a consecinţelor înainte de a acţiona, şi este format din următoarele elemente: Planifică (Plan) – se analizează situaţia dată, stabilindu-se ce se doreşte în perspectivă. Se Planifică Planifică Acţionează Acţionează

Execută Execută Verifică Verifică

Fig.1.2 Elementele “ciclului lui Deming”

evaluează în ce măsură pot fi satisfăcute cerinţele, care sunt cele mai importante rezultate care trebuie obţinute, dacă datele disponibile sunt suficiente şi ce informaţii noi sunt necesare. Se stabilesc priorităţile, elaborându-se un plan de îmbunătăţire, pe baza evalurărilor făcute. 6

Execută (Do) – se aplică planul de îmbunătăţire pentru a obţine primele informaţii privind efectele (rezultatele) posibile ale acestuia; Verifică (Check) – se evaluează rezultatele (efectele) aplicării planului de îmbunătăţire, identificându-se punctele critice; Acţionează (Act) – se studiază rezultatele şi dacă nu au fost realizate îmbunătăţirile preconizate se iau măsuri pentru: efectuarea modificărilor necesare în proceduri, elaborarea de noi standarde sau modificarea celor existente, pentru a le pune de acord cu soluţiile preconizate. Acestea pot fi, în continuare, îmbunătăţite printr-un nou plan, reluându-se astfel ciclul. În literatura de specialitate sunt definite cinci funcţii principale ale managementului : Funcţia de previziune – ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale firmei şi componentele sale, precum şi resursele şi cele mai importante mijloace pentru realizarea lor. Funcţia de organizare – ansamblul proceselor de management prin care se stabilesc şi se delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală şi componentele lor (mişcări, timpi, operaţii, lucrări, sarcini etc.), precum şi gruparea acestora pe posturi, formaţii de muncă, compartimente şi atribuirea lor personalului, corespunzător anumitor criterii manageriale, economice, tehnice şi sociale, în vederea realizării obiectivelor propuse. Funcţia de coordonare – ansamblul proceselor de muncă prin care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului firmei şi ale subsistemelor sale, în cadrul previziunilor şi sistemului organizatoric stabilite anterior. Funcţia de antrenare - ansamblul proceselor de muncă prin care se determină personalul firmei să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor propuse, pe baza luării în considerare a factorilor care o motivează. Funcţia de control – evaluare – ansamblul proceselor prin care performanţele firmei, ale subsistemelor şi componentelor sale sunt măsurate şi comparate cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, în vederea eliminării deficienţelor constatate şi a integrării abaterilor pozitive. Funcţiile managementului nu evoluează în mod independent. În practică, procesul de management trebuie abordat în ansamblul său, tratând funcţiile managementului corespunzător caracterului lor complementar şi multiplelor conexiuni dintre ele. În cadrul firmei, amploarea procesului de management variază de la un nivel ierarhic la altul, mărindu-se pe măsură ce se înaintează pe ierarhia sistemului de management, concomitent cu diminuarea proceselor de execuţie. Procesul de management variază totodată şi în timp, atât în ansamblu, cât şi la nivelul funcţiilor competente. Intensitatea procesului, apreciată prin intermediul volumului de timp alocat, numărului şi importanţei deciziilor şi acţiunilor întreprinse de conducere, evoluează, de cele mai multe ori, ciclic, ondulatoriu, intensităţile maxime corespunzând încheierii şi începerii principalelor subdiviziuni temporare folosite în previzionarea activităţilor firmei. Cu toate că în literatura de specialitate există încă o serie de diferenţe privind structura unui sistem de management al SSM este unanim acceptat faptul că auditul SSM reprezintă un element esenţial al sistemului de management al SSM. De asemenea, cele mai importante modele de sisteme de management al SSM au la bază “ciclul lui Deming”, care constituie modelul general al unui astfel de sistem. 7

În cadrul acestui model general, auditul SSM se regăseşte în etapa de verificare. Rolul principal al auditului SSM este de asigurare a legăturii feed-back privind funcţionarea sistemului de management al SSM, fiind o componentă a mecanismului de reglare al acestui sistem. Rezultatele auditului de securitate şi sănătate în muncă sunt multiple şi includ, de asemenea, îmbunătăţirea demersurilor preventive, efecte pozitive asupra tuturor domeniilor de interes strategic ale întreprinderii (productivitatea muncii, calitatea produselor, cheltuieli neproductive) etc. În acelaşi timp, auditul de securitate şi sănătate în muncă are un rol important în construirea “culturii de securitate”, un concept subliniat de multe modele de sisteme de management, prin care se urmăreşte crearea unui climat în care securitatea şi sănătatea în muncă să fie concepută ca un obiectiv comun al conducerii şi al tuturor angajaţilor.

Audit de conformitate Nivel de securitate real

DA

Neconformităţi

Acţiuni corective/preventive

NU Elaborare şi implementare sistem de management al SSM

NU

Certificare

Nivel de securitate conform legislaţiei

Audituri interne periodice de sistem Audituri interne periodice de conformitate

DA Audit de pre-evaluare

DA

Neconformităţi

Acţiuni corective/preventive

NU Audit de certificare

Neconformităţi

DA

Acţiuni corective/preventive

DA

Acţiuni corective/preventive

NU Audit de supraveghere

Neconformităţi

NU Audit de sistem

Audituri interne periodice de sistem Audituri interne periodice de conformitate

Fig.1.3. Locul şi rolul auditului în cadrul sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă

8

În cazul în care angajatorul are implementat un sistem de management al SSM, auditul sistemului de management oferă informaţii privind corespondenţa acestui sistem cu cerinţele referenţialului după care s-a făcut implementarea, realizându-se astfel o evaluare directă a performanţelor sistemului. Auditul de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM oferă, în acest caz, pe lângă evaluarea gradului de respectare a prevederilor legislaţiei şi o apreciere calitativă, o evaluare indirectă, a eficienţei elementelor sistemului de management. În cazul în care angajatorul nu are implementat un sistem de management al SSM, auditul de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM, pe lângă rolul său de bază, poate servi şi ca instrument de analiză preliminară a angajatorului în vederea implementării sistemului de management al SSM. Auditul de securitate şi sănătate în muncă, prin cele două componente ale sale, este prezent în toate fazele şi nivelurile de dezvoltare ale managementului securităţii şi sănătăţii în muncă (fig.1.3) şi are rolul de a răspunde la două întrebări de bază de care trebuie să fie preocupat angajatorul: Care este situaţia actuală din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă? Ce trebuie făcut pentru a îmbunătăţi această situaţie? 1.4. Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, parte componentă a sistemului de management general al firmei Tendinţele actuale manifestate în domeniul economic atât la nivel european cât şi internaţional, arată în mod clar, pe de o parte, necesitatea stabilirii de către fiecare organizaţie (agent economic) a unor obiective concrete privind securitatea şi sănătatea în muncă, iar pe de altă parte, necesitatea plasării acestor obiective pe aceeaşi treaptă de importanţă cu obiectivele privind productivitatea, calitatea produselor sau protecţia mediului înconjurător. De asemenea, este deja recunoscut faptul că între aceste segmente ale managementului general al firmei există o relaţie directă, succesele/deficienţele înregistrate în cadrul unui segment având efecte favorabile, respectiv nefavorabile, şi asupra celorlalte segmente. Necesitatea abordării sistematice a acestor segmente ale managementului general al firmei a impus conceperea şi realizarea unor modele pe baza cărora să se facă implementarea, menţinerea şi verificarea sistemelor de management pentru fiecare dintre aceste segmente. Astfel de modele au apărut pentru prima dată în domeniul calităţii şi al protecţiei mediului, conceptul fiind extins ulterior şi pentru securitatea şi sănătatea în muncă. Relaţiile directe existente între aceste componente la nivelul managementului general al unei firme au impus stabilirea unor corelaţii şi la nivelul modelelor aferente, în special în cazul sistemelor de management al SSM, calităţii şi mediului Sistemul de management al SSM este definit ca fiind “un ansamblu de elemente cu caracter decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional etc. din cadrul firmei, prin intermediul căruia se exercită ansamblul proceselor şi al relaţiilor de management al SSM în vederea obţinerii nivelului dorit de securitate şi sănătate în muncă” sau “un set de elemente interrelaţionate şi care interacţionează pentru stabilirea politicii şi obiectivelor SSM şi pentru atingerea acestor obiective”. Pentru realizarea unui sistem de management al SSM eficient este necesară parcurgerea mai multor etape. În cadrul unei prime etape, premergătoare, angajatorul ar trebui să decidă demararea acţiunilor pentru implementarea sistemului şi să asigure participarea la cursuri de formare în acest 9

domeniu, a personalului cu atribuţii specifice de SSM. De asemenea, ar trebui luată în considerare participarea managerilor la acest gen de cursuri, având în vedere faptul că aceştia vor avea de jucat un rol deosebit de important în asigurarea funcţionării eficiente a viitorului sistem de management al SSM. O altă direcţie de acţiune ar trebui să fie o cât mai bună documentare în acest domeniu, prin parcurgerea unor publicaţii de specialitate. Nu ar trebui neglijat nici rolul consultanţei pe care o pot oferi instituţiile abilitate. Urmând ciclul lui Deming, procesul de implementare a sistemului începe cu etapa de planificare, în care angajatorul trebuie să definească politica sa în domeniul SSM, să contureze cadrul general pentru identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi punerea în practică a măsurilor de control necesare . Etapa de implementare propriu-zisă a sistemului implică efectuarea următoarelor acţiuni: • stabilirea rolurilor şi responsabilităţilor; • stabilirea procedurilor de comunicare a informaţiilor privind SSM către angajaţi şi alte părţi interesate; • documentarea proceselor şi dezvoltarea unui sistem de control al documentelor şi al datelor; • aplicarea unui sistem de control operaţional; stabilirea planurilor şi procedurilor pentru situaţii de urgenţă. Etapa de verificare are ca scop principal îmbunătăţirea continuă a sistemului şi se realizează în principal prin: • măsurarea şi monitorizarea performanţei în domeniul SSM; • auditarea sistemului de management al SSM şi a conformităţii cu legislaţia în domeniul SSM; • evaluarea riscurilor; În etapa de acţionare efectivă în vederea îmbunătăţirii, se realizează analiza managementului securităţii şi sănătăţii în muncă, având ca bază rezultatele etapei de verificare. Concluziile acestei analize trebuie să conducă la identificarea unor acţiuni de îmbunătăţire care să vizeze întregul sistem.

10

2. STADIUL ACTUAL AL AUDITULUI SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN ROMÂNIA Cadrul legal Modificările esenţiale survenite pe plan internaţional în structura elementelor sistemului de muncă şi a relaţiilor dintre acestea a impus necesitatea definirii şi introducerii unor noi concepte, care să permită abordarea globală a problemelor privind securitatea şi sănătatea în muncă (SSM). În acest context se încadrează şi definirea sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, noţiune devenită deja familiară angajatorilor din multe ţări dezvoltate şi intrată de curând şi în legislaţia românească. Strategia de dezvoltare economică a României şi de integrare în Uniunea Europeană prevede ca obiectiv prioritar adoptarea aquis-ului comunitar în domeniul SSM din perspectiva asigurării cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă. Pe acest fond, legislatia in vigoare a adus o serie de modificări substanţiale în ceea ce priveşte sarcinile şi responsabilităţile angajatorilor şi angajaţilor în domeniul SSM. Cu titlu de noutate absolută, au fost introduse noţiunile de “sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă” şi de “audit al securităţii şi sănătăţii în muncă”. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 prevede că, in vederea asigurarii “condiţiilor de securitate si sanatate in munca şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii” au obligaţia “să intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura,bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unităţii” (art.13, lit.b). Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 detaliază această prevedere şi stabilesc o serie de obligaţii care revin angajatorului în domeniul SSM „cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate, masurile de prevenire si protectie atat la nivel de unitate, cat si la nivel de loc de munca si tipuri de posturi de lucru, masurile de prim ajutor, de prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor” (art.71). Obligativitatea implementării sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă de către toţi angajatorii care au în structură serviciu de prevenire si protecţie este stabilită în art.1 alin.(2), legea in vigoare stabilind „principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii”. În mod implicit, se poate efectua auditarea sistemului de management al SSM, având în vedere faptul că auditul este o componentă esenţială şi indispensabilă a sistemului de management al SSM. Pe de altă parte, angajatorul asigura auditarea de SSM si cu ajutorul instituţiilor abilitate. Eficienţa auditului SSM depinde în mare măsură de componenţa şi de competenţa echipei de auditori. La fel cum se întâmplă în domeniul auditării calităţii şi mediului, şi în domeniul auditării securităţii şi sănătăţii în muncă auditorul trebuie să aibă un bagaj solid de cunoştinţe specifice domeniului, dobândite printr-o formă de pregătire organizată de instituţiile abilitate, completate apoi prin experienţă practică şi actualizate periodic. Pornind de la această idee, auditorul de securitate şi sănătate în muncă este inclus în categoriile de personal cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, alături de specialistul în securitatea în muncă, evaluatorul de riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională în sistemul de muncă şi de medicul de medicina muncii. Formarea acestor categorii de specialişti se realizează în cadrul cursurilor de formare postliceale sau postuniversitare oganizate de institutiile abilitate. 11

3. STRUCTURA METODEI DE AUDIT AL MANAGEMENTULUI SECURITĂŢII SI SANATATII IN MUNCA LA NIVELUL AGENTULUI ECONOMIC 3.1. SCOPUL METODEI Metoda permite: - identificarea punctelor forte cat si a celor slabe ale activităţii; stabilirea unui sistem de referinţa in ceea ce priveşte performantele in domeniul SSM.; - evidenţierea domeniilor in care este necesar sa se aducă îmbunătăţiri. Auditul managementului SSM, constituie o acţiune obligatorie in promovarea strategiilor, planurilor si procedurilor prin care se pot asigura, in cadrul întreprinderii si la fiecare loc de munca, niveluri corespunzătoare de SSM. Auditul vizează 5 obiective de baza: implicarea conducerii; strategia, planurile si procedurile privind SSM consultarea salariaţilor; identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor; instruirea, perfecţionarea si formarea personalului si propaganda in domeniul SSM 3.2 STRUCTURA FISELOR Cele cinci fise de evaluare au următorul conţinut: Fisa A - "Implicarea conducerii'. Fisa se refera la obligaţiile pe care le are top managementul in virtutea prevederilor existente in Legea protecţiei muncii nr.319/2006 si in Normele Metodolgice de Aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca (HG1425/2006) Conducerea agenţilor economici trebuie sa se implice in acţiunile privind asigurarea unor locuri de munca cu nivel cat mai ridicat de securitate si sănătate in munca. Conducerea trebuie sa fie conştienta de problemele de securitate si sănătate ale întreprinderii, sa aiba convingerea ca se pot atinge niveluri corespunzătoare in acest domeniu si sa aloce resursele financiare si materiale corespunzătoare. Implicarea conducerii se demonstrează prin disponibilitatea sa de a întreprinde acţiuni in vederea îmbunătăţirii S.S.M., elaborarea unei strategii in acest domeniu si asigurarea implementării acestei strategii prin intermediul unor planuri si proceduri. Fisa B - " Strategie, planuri, proceduri " Strategia securităţii si sanatatii in munca este elementul central al implementării unui management eficient in domeniu. Este necesar sa se stabilească obiectivele întreprinderii in domeniul SSM. si sa se asigure cadrul punerii in aplicare a acestor obiective, sa fie definite clar responsabilităţile la toate nivelurile ierarhice.

12

Strategia in domeniul SSM trebuie sa fie transpusa in planuri si proceduri specifice, care la rândul lor vor fi considerate ca facand parte integranta din sarcinile procesului de producţie si vor fi tratate ca atare de catre toti angajaţii. Daca este corect integrata in procesul de producţie, strategia in domeniul SSM nu va mari costurile si va fi un proces firesc, ca si managementul calităţii totale , si va juca un rol important in asigurarea unui proces economic ascendent si continuu al întreprinderii. Strategia in domeniul SSM numai prin simpla sa evidenta nu va preveni accidentele de munca si bolile profesionale, ci trebuie create perspectivele implementării sale la fiecare loc de munca prin elaborarea planurilor si prevederilor specifice. Strategia in domeniul SSM împreuna cu planurile si procedurile specifice trebuie astfel concepute incat sa fie realizabile si flexibile. De asemenea trebuie periodic reanalizate si îmbunătăţite. Fisa C - "Consultarea salariaţilor" Consultarea salariaţilor este o componenta esenţiala a managementului participativ, forma recomandata pentru constituirea managementului SSM Comitetul de securitate si sănătate in munca este principalul element de structura prin care se realizează cooperarea dintre conducere si salariaţi si consultarea angajaţilor pe probleme specifice. Pentru o eficienta sporita, dialogul dintre conducere si angajaţi nu trebuie sa se desfăşoare intr-un singur sens, sub forma informaţiilor oferite de conducere sau a comunicării hotărârilor adoptate de catre aceasta. Trebuie sa existe si posibilitatea transmiterii de la salariaţi catre top management a propunerilor de soluţii, a sesizărilor privind diverse probleme, etc. Comunicarea in ambele sensuri permite ca deciziile luate de conducere in domeniul SSM sa se bazeze pe situaţia reala existenta la toate locurile de munca.

Fisa D - "Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor". Pentru reducerea numărului de accidente si imbolnaviri profesionale este necesar sa se aplice in mod judicios etapele managementului riscurilor, si anume: -

identificarea pericolelor de la locurile de munca; evaluarea riscurilor pe baza gravitaţii si a probabilităţii consecinţelor acţiunilor factorilor de risc asupra organismului uman; ierarhizarea riscurilor si stabilirea priorităţilor de prevenire; prevenirea riscurilor, tinandu-se seama de ordinea ierarhica a masurilor preventive: masuri de protecţie intrinseca, masuri de protecţie colectiva si, in ultimul rând masuri de protecţie individuala;

Fisa E - "Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului si propaganda in domeniul SSM Instruirea si perfecţionarea in domeniul SSM reprezintă elemente esenţiale in implementarea eficienta a strategiei, a planurilor si a procedurilor la toate nivelurile ierarhice si la toate locurile de munca si trebuie sa constituie o componenta a pregătirii profesionale. Ele trebuie sa fie integrate in managementul general al intreprinderii si sa fie tratate ca o componenta secundara izolata. Tot personalul intreprinderii este obligat sa urmeze forme de instruire sau perfecţionare in domeniul SSM - directorii, şefii de sectii/ateliere, lucratorii, responsabilul cu probleme de SSM si 13

membrii comitetelor de sănătate si securitate in munca, de asemenea toate persoanele care isi desfăşoară temporar activitatea in cadrul intreprinderii. Instruirea trebuie efectuata conform prevederilor normelor metodologice si a instructiunilor interne. Diferitele forme de perfecţionare trebuie urmate in special de persoanele cu funcţii de răspundere in domeniul SSM.

3.3. MODUL DE UTILIZARE A FISELOR

NECONFORMITATI

Auditul de securitate se realizează completând si cuantificând răspunsurile la indicatorii din fiecare fise, obţinute prin interogarea managerilor, prin constatări la fata locului si prin analiza documentelor corespunzătoare. Dupa cum s-a specificat, fiecare fisa conţine un anumit număr de indicatori (intrebari) care se refera la modul in care sunt respectate diferitele prevederi ale legislaţiei de protecţie a muncii referitor la acest indicator. Pentru fiecare indicator, auditorul poate acorda un număr de puncte intre 0 si 5 in funcţie de situaţia concreta. Criteriile folosite la acordarea punctajelor sunt prezentate in tabelul următor:

!

PUNCTAJ EXPLICAŢIE 0 Nu exista nici o dovada ca este satisfăcuta cerinţa prevăzuta de indicator. Răspunsul nu sau da fara posibilitate de interpretare 1 Dovezi total insuficinte privind satisfacerea cerinţei prevăzute de indicator Dovezi existente privind satisfacerea parţiala a cerinţei prevăzute de 2 indicator. Documentaţii absente, soluţii incomplete privind eliminarea neconformitatilor

3 4

SITUATIE F BUNA SAU BUNA

5

Dovezi existente privind satisfacerea aproape completa a cerinţei prevăzuta de indicator. Documentaţii existente, soluţii aproape complete privind eliminarea neconformitatilor Dovezi existente privind o buna satisfacere a cerinţei prevăzute de indicator. Documentaţii complete, soluţii bune privind eliminarea neconformitatilor. Dovezi foarte bune privind o buna satisfacere a cerinţei prevăzute de indicator. Documentaţii complete, soluţii foarte bune privind eliminarea neconformitatilor. Răspunsul nu sau da fara posibilitatea de interpretare

Casuta care corespunde numărului de puncte acordate se marchează cu X. Punctajul acordat se ponderează in funcţie de importanta fiecărui indicator din punct de vedere al gravitaţii sau frecventei accidentelor de munca sau al imbolnavirilor profesionale care pot sa apară in cazul nerespectarii lor. Coeficienţii de ponderare prestabiliţi au valori care variază intre 0,5 si 2,0 conform tabelului de mai jos: Gravitatea consecinţelor Foarte important Important De importanta medie

Valorile coeficientului de ponderare 2,0 1,5 1,0 14

Mai puţin important 0,5 In ceea ce priveşte completarea fiecărei fise, daca exista indicatori care nu au relevanta, tinand seama de condiţiile specifice de la locul de munca, rubricile in care se scrie numărul de puncte acordate, se vor completa cu expresia "nu este cazul". Punctajul real pentru fiecare indicator se obţine practic din înmulţirea punctajului acordat cu coeficientul de ponderare. In final, pentru fiecare fisa se calculează: - punctajul obţinut; - punctajul maxim posibil; - nivelul de securitate. Punctajul obţinut este suma produsului dintre punctajul acordat si coeficientul de ponderare pentru fiecare indicator, adică: Punctajul obţinut Σ (punctaj acordat indicatorului X coeficientul de ponderare j). Punctajul maxim posibil se obţine prin insumarea produsului dintre 5 si coeficientul de ponderare pentru fiecare indicator, adică: Punctajul maxim posibil = Σ (5 X coeficient de ponderare j). Nivelul de securitate NS se obţine din raportul dintre "punctajul obţinut " si "punctajul maxim posibil". De menţionat ca la calculul celor doua punctaje nu se iau in considerare indicatorii care nu au relevanta, pentru care s-a scris "nu este cazul". In funcţie de rezultatul obţinut, nivelul de securitate se incadreaza intr-una din cele sase clase: 91-100% 81 -90% 71-80% 61-70% 51-60% sub 50%

Excelent-E Foarte bun - FB Bun-B Mediu-M Mic-Mi nesatisfacator – N

Pentru fiecare fisa de evaluare, nivelul de securitate Ns este un indicator global privind starea de securitate raportata la indicatorul analizat. Nivelul de securitate general se calculează ca medie aritmetica a nivelurilor de securitate din fiecare fisa si va fi prezentat in cadrul raportului de audit: Pentru a aprofunda evaluările, s-a convenit ca indicatorii cărora li s-au acordat 0, 1 sau 2 puncte sa fie consideraţi neconformitati in raport cu prevederile legale. Pentru fiecare din indicatorii care se incadreaza in categoria "neconformitati" se intocmeste un raport de neconformitate, care are următoarele rubrici: - Cerinţa nesatisfacuta (cod indicator, actul normativ si articolul/articolele care nu sunt respectate); - Descrierea neconformitatii constatate; - Gradul de prioritate A, B, C, sau D privind aplicarea masurilor propuse; - Părerea reprezentantului domeniului auditat; - Acţiuni corective propuse; - Termene de realizare - Acţiuni corective întreprinse si data realizării. Gradul de prioritate privind aplicarea masurilor propuse se clasifica astfel: 15

Grad de prioritate

A

B

C

D

Criterii ■ Factorii de risc nu afectează integritatea fizica si psihica a salariatului; ■ Nu sunt depăşiri ale limitelor maxime admisibile prevăzute de reglementările in vigoare; ■ Consecinţe neglijabile (ITM < 3 zile) ■ Probabilitate extrem de rara (sub 1 la 10 ani) ■ Investiţii foarte mari, schimbări tehnologice ■ Factorii de risc afectează in mica măsura integritatea fizica si psihica a salariatului; ■ Nu sunt depăşiri ale limitelor maxime admisibile prevăzute de reglementările in vigoare; ■ Consecinţe neglijabile sau mici (ITM 3-45 zile) ■ Probabilitate foarte de rara (1-2 la 10 ani) ■ Investiţii mari ■ Factorii de risc pot afecta integritatea fizica si psihica a salariatului; ■ Valorile măsurate/determinate sunt apropiate de limitele maxime admisibile prevăzute de reglementările in vigoare; ■ Consecinţe mici; ■ Probabilitate rara (2-5 la 10 ani) ■ Investiţii mari ■ Factorii de risc pot afecta grav integritatea fizica si psihica a salariatului; ■ Valorile măsurate/determinate depăşesc limitele maxime admisibile prevăzute de reglementari/e in vigoare; ■ Consecinţe medii (ITM 45-180 zile), mari (invaliditate grad III), grave (invaliditate grad II), foarte grave (invaliditate grad I) sau maxime (deces); ■ Probabilitate puţin frcventa (1-2 la 2 ani), frecventa (1/an-1/luna) sau foarte frecventa (>1/luna); ■ Investiţii mici; ■ Acţiuni corective cu caracter organizatoric

16

4. AUDITUL MANAGEMENTULUI SECURITĂŢII SI SANATATII LA NIVELUL SOCIETĂŢII “E-PHARM” SRL - BRAŞOV Pentru aprecierea punctajelor din fisele de evaluare, s-au parcurs următoarele etape: a) S-au intervievat o serie de persoane cu atribuţii manageriale, conform structurii organizationale puse la dispoziţie, referitor la probleme legate de securitate si sănătate in munca (conştientizarea atribuţiilor, masuri tehnice, organizatorice, etc): -

Inspector Protectia Muncii Medic Medicina Muncii Director Productie Sef depozit Director Calitate Director Tehnic si Investitii Director Resurse Umane

b) S-au solcitat o serie de documente cu relevanta in respectarea prevederilor legale referitor la sănătate si securitate in munca. 1. Contractul colectiv de munca (reglementari SSM.) 2. Contractul individulal de munca (funcţii de conducere; angajaţi) (reglementari SSM.) 3. Fisa postului (atribuţii si răspunderi pe linie de s.s.m. in funcţie de funcţiile exercitate) 4. Regulamentul de organizare si funcţionare (reglementari SSM.) 5. Evaluarea riscurilor pentru toate locurile de munca 6. Planul de Securitate si Sanatate. 7. Autorizaţia funcţionarii din punct de vedere al protecţiei muncii 8. Lista meseriilor (locurilor de munca) 9. Meseriile care necesita autorizare 10. Componenta serviciului de securitate a muncii (compartiment de protecţia muncii, serviciul medical de medicina muncii) 11. Atribuţiile personalului din cadrul serviciului de securitate a muncii 12. Lista specialiştilor in SSM. (formaţi, perfecţionaţi prin cursuri) 13. Structuri medicale de medicina muncii 14. Fisa de expunere la riscuri profesionale 15. Fisa de aptitudine 16. Examen medical la angajre, periodic, etc 17. Persoana desemnata sa efectueze instructajul introductiv general (decizie, fisa postului, etc) 18. Procedura pentru efectuarea IIG 19. Tematica instructajului introductiv general si test de verificare 17

20. Persoanele desemnate sa efectueze instructajul la locul de munca si periodic 21. Proceduri pentru efectuarea instructajului la locul de munca si periodic 22. Tematici pe meserii (locuri de munca) 23. Instrucţiuni proprii de protecţie a muncii 24. Teste pe meserii 25. Fisa individuala de protecţia muncii (sondaj) 26. Tematica pentru instruirea vizitatorilor 27. Fisa de instructaj colectiv pentru vizitatori 28. Lista echipamentelor tehnice 29. Lista echipamentelor tehnice ISCIR 30. Cărţile tehnice ale ET 31. Declaraţiile de conformitate pentru ET 32. Comisia de validare a ET 33. PV de punere in funcţiune a ET (validarea) 34. Instruciuni proprii pentru instalare, intretinere, reparaţii, utilizare a echipamentelor tehnice, utilităţi, etc 35. Planuri de revizii, reparaţii, control-periodic 36. Comisia desemnata pentru identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit 37. Lista locurilor de munca cu pericol deosebit 38. Masurile specifice stabilite pentru locurile de munca cu pericol deosebit 39. Lista substanţelor utilizate (anexa 31) 40. Fisele tehnice de securitate pentru substanţele utilizate 41. Lista agenţilor biologici 42. Prevederi pentru grupuri de risc (femei gravide, lăuze, care alăptează, tineri, etc) 43. Buletine determinare noxe; planificarea determinărilor 44. Masuri de protecţie individuala (EIP, EIL) 45. Declaraţii de conformitate, instrucţiuni de utilizare EIP, EIL 46. Denocivizarea EIP 47. Acordarea alimentaţiei de protecţie 48. Contracte cu contractori externi 49. Proceduri pentru comunicarea, cercetarea, declararea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale 50. Registre de evidenta a accidentelor si a bolilor profesionale

18

c) S-au analizat o serie de proceduri referitoare la instruirea personalului, igiena si echiparea personalului, autoinspectia, masuri de protecţie a muncii, cat si planificarea si intretinerea, reviziile si reparaţiile echipamentelor tehnice si a mijloacelor de protecţie:

Instruirea personalului 1 INSTRUIREA PERSONALULUI 2 COMPART.AQ 3 LABORATOR 4 SECŢIA PENICILINE 5 SECŢIA CEFALOSPORINE 6 SECŢIA SUPOZITOARE 7 SECŢIA UNGUENTE 8 SECŢIA MEDICINALE I 9 SECŢIA MEDICINALE II 10 DEPOZITUL DE MATERII PRIME Accesul, echiparea si igena personalului 11 In camerele de prelevare 12 IN DEPARTAMENTUL PRODUCŢIE 13 IN SECŢIA PENICILINE 14 CEFALOSPORINE 15 SUPOZITOARE 16 UNGUENTE 17 MEDICINALE I 18 MEDICINALE II Diverse 19 AUTOINSPECTIA 20 ANUNŢAREA INCIDENTELOR 21 PROGRAM DE RVIZII TEHNICE SI REPARAŢII 22 CONTROLUL SCHIMBĂRILOR TEHNICE 23 MASURI TEHNICE DE PROTECŢIA MUNCII ELECTRICE 24 ÎNTREŢINERE. REPARAŢII PLANIFICATE SI ACCIDENTALE

EPHPS-17 PO-QG-001 PO-QC-011 PO-PVII-009 PO-PI-001 PO-PIV-00I PO-PV-009 PO-PI/10-007 PO-PI/10-015 PO-DMP-005 PO-AQ/MP-003 PO-PG-012 PO-PVIII-017 PO-PI-007 PO-PIV-005 PO-PV-010 PO-PI/10-00I; 002 PO-PII/10-001;002 PO-QG-016 PO-QG-016 PO-T-004 PO-T-007 PO-T-044 Ex.PO-T-068

d) S-au completat fisele de evaluare A-E conform modului de lucru prezentat in capitolul 3.2 s-a calculat nivelul de securitate pe fiecare indicator.nivelul de securitate general s-a intocmit raportul de audit si rapoartele de neconformitate

19

5. FISELE DE AUDIT COMPLETATE FISA A IMPLICAREA CONDUCERII Societatea : S.C. E-PHARM SRL Data: 17.11.2009

Nr. crt.

Auditor, Ana Maria VLAD

Indicatori

Punctaj Nesatisfacato r

0 A1

A2 A3

A4 A5 A6

A7

A8 A9 A10

Angajatorul cunoaşte si respecta principiile care stau la baza organizării activităţii de protecţie a muncii conform prevederilor L319/2006 ? Angajatorul aplica principiile generale de prevenire si implementarea masurilor de asigurare a SSM. a angajaţilor ? In îndeplinirea obligaţiilor sale, angajatorul a organizat compartimentul de protecţie a muncii si comitetul de securitate si sănătate in munca ? La stabilirea structurii organizatorice a activităţii de protecţie a muncii, sunt respectate prevederile legale ? Personalul din cadrul serviciului de securitate a muncii cunoaşte atribuţiile sale conform legii ? Conducătorul unităţii a luat masurile corespunzătoare ca, compartimentul de protecţie a muncii sa dispună de spatiile si dotările necesare bunei desfăşurări a activităţii? In exercitarea atribuţiilor ce revin serviciilor medicale de întreprindere, angajatorul a luat masurile corespunzătoare pentru respectarea legale ? Angajarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se face respectandu-se prevederile legale ? Controlul medical de adaptare si periodic se efectuează conform prevederilor legale Angajatorul a organizat popularizarea si prelucrarea la nivel de secţii, ateliere si locuri de munca a documentelor care intra in structura noului sistem de reglementari 20

1

Mediu

2

3

F.bun

4 x

Coef. de ponderare

5 2,0

x

2,0

x

2,0

x

1,5 x

2,0

x

2,0

x

2,0

X

2,0

X

1,5

x

2,0

A11 A12 A13 A14

A15 A16

A17

A18

A19 A20

A21

A22

A23

in domeniul SSM ? In funcţie de particularităţile proceselor de munca, angajatorul a elaborat instrucţiuni proprii lucru ? Contracul colectiv de munca ce se incheie la nivelul unităţii, cuprinde clauze referitoare la protecţia muncii ? In contractele individuale de munca sunt stipulate prevederi privind protecţia muncii conform? In regulamentele privind organizarea si funcţionarea unităţii, sunt stabilite obligaţii si răspunderi in domenniul protecţiei muncii ? Unitatea este autorizata din punct de vedere al protecţiei muncii ? Conducerea unităţii a stabilit pentru salariaţi si pentru ceilalţi participanţi la procesul de munca atribuţiile si răspunderea ce le revine in domeniul SSM corespunzatoare funcţiilor exercitate? Conducerea unităţii a luat masuri pentru asigurarea de materiale necesare informării si educării salariaţilor si participanţilor la procesul de munca (afişe, broşuri, filme, etc.)? Conducerea asigura pe cheltuiala unităţii instruirea, testarea, si perfecţionarea profesionala a persoanelor cu atribuţii in domeniul protecţiei muncii ? Conducerea unităţii a luat masuri pentru autorizarea meseriilor si a profesiilor prevăzute de legea 319/2006? Conducerea unităţii tine evidenta locurilor de munca cu condiţii deosebite: vătămătoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor ? Conducerea unităţii a instruit şefii de secţie, ateliere, conducătorii locurilor de munca privind responsabilităţile care le revin in asigurarea unor condiţii de SSM? Reprezentanţii conducerii au participat la instruiri organizate de ITM, privind responsabilităţile care le revin in activitatea de SSM? Responsabilul cu probleme de protecţia 21

x

2,0

x

2,0

x

2,0 X

2,0

X

2,0

x

2,0

X

1,5

x

1.5

X

1,5

X

2,0

X

1,5

X

X

1,5

1,5

A24 A25 A26

A27

A28 A29 A30

A31

A32

A33

muncii pe unitate are experienţa, cunoştinţele, aptitudinile si calificarea in domeniul SSM.? Conducătorul unităţii a stabilit precis (in scris) atribuţiile responsabilului cu probleme de SSM pe unitate? Responsabilul cu protecţia muncii pe unitate are acces la directorul general? Exista dovezi care sa ateste faptul ca concluziile reieşite din statistica accidentelor de munca si a bolilor profesionale sunt utilizate le elaborarea planurilor pe unitate privind SSM? Sefii de secţie si ateliere au suficient timp la dispoziţie si resurse pentru a-si putea indeplini sarcinile in domeniul SSM.? Conducerea unităţii aloca suficiente resurse financiare pentru finanţarea obiectivelor privind SSM.? Conducătorul unităţii a stabilit in scris şefilor de secţii sau ateliere obligaţiile ce le revin in activitatea de SSM.? Rezultatele obţinute in domeniul s.s.m. constituie indicatori pentru aprecierea activităţii şefilor de secţii, ateliere sau conducătorilor locurilor de munca? Schemele de organizare si responsabilităţile in domeniul SSM sunt făcute cunoscute in cadrul unităţii pana la nivelul fiecărui salariat? Conducerea întreprinderii a iniţiat o analiza corespunzătoare pentru identificarea si prevenirea riscurilor la locurile de munca? Obiectivele semnificative incluse in planurile privind SSM. sunt discutate in şedinţele de conducere?

1.5

X

1,5

X

1,5

X

1,5

X

Punctajul maxim posibil: 295 Nivelul de securitate: 71.01% Nivel de securitate NA=punctaj obtinut/punctaj maxim posibil x 100 = 71.01

2,0

X

1,5

X

1,0

x

1,5

X

2,0

X

Punctajul obţinut: 209.5

22

X

1,5

FISA B STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI Societatea: E-PHARM SRL

Auditor

Data: 17.11.2009

Ana Maria VLAD

Nr. crt.

Indicatori

Punctaj Nesatisfacator

0 La nivelul conducerii unităţii se cunoaşte conţinutul si obiectivele Programului strategiei privind SSM pe o perioada de 3 ani? B2 Exista vreun document care sa ateste existenta unei strategii la nivelul unităţii in domeniul SSM? B3 Documentul care cuprinde strategia unităţii in domeniul SSM. cuprinde toate elementele principale cum sunt: -o formulare clara a implicării conducerii in asigurarea unui nivel corespunzător al s.s.m. pentru toti salariaţii; -obiectivele strategiei; -identificarea responsabilităţilor; -mecanismele consultative; -procesul de analiza; -semnaturile din partea conducerii si a reprezentanţilor salariaţilor. B4 S-au intreprins acţiuni pentru ca salariaţii sa cunoască existenta si conţinutul documentelor care atesta strategia in domeniul SSM? B5 Strategia, planurile si procedurile SSM. au fost elaborate ca urmare a consultării tuturor categoriilor de salariaţi? B6 Strategia, planurile si procedurile privind SSM sunt reevaluate si reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentanţii salariaţilor? B7 Planurile si procedurile in domeniul SSM rezulta din informaţiile culese prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de munca, in vederea respectării prevederilor legalesi prin prelucrarea statisticii accidentelor de munca si bolilor profesionale? B8 Sunt stabilite termene precise privind

1

Mediu

2

3

F.bun

4

B1

2,0

X

2,0

X

2,0

X

2,0

X

1,5

X

1,5

X

2,0

X 23

5 X

Coef. de ponderare

1,5

B9

B10

B11 B12

B13 Bl4

B15

atingerea unor obiective conţinute in strategia, planurile si procedurile in domeniul SSM.? S-au elaborat si exista documente incluzând planuri care prevăd evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor existente la locurile de munca din cadrul unităţii? S-a întreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile pentru evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor, având prevăzute clar si responsabilităţile ? Planurile elaborate in domeniul SSM. sunt discutate cu cei care sunt afectaţi de aplicarea lor? Şefii de secţii si ateliere răspund de punerea in aplicare a planurilor de SSM li s-a delegat autoritatea necesara pentru îndeplinirea acestor obiective? Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finanţarea obiectivelor din planurile privind SSM? Obiectivele semnificative incluse in planurile privind s.s.m. sunt analizate periodic in şedinţele consiliului de administraţie? Contractele încheiate cu agenţii economici care au lucrări pe teritoriul unităţii conţin prevederi privind asigurarea SSM.?

X

2,0

X

X

1,5

X

1,5

Punctajul obţinut: 100 Punctajul maxim posibil: 133 Nivelul de securitate: 75.47% Nivel de securitate NB=punctaj obtinut/punctaj maxim posibil x 100 = 75.47%

24

1,5

X

2,0

X

2,0

X

1,5

FISA C CONSULTAREA SALARIAŢILOR Societatea: E-PHARM SRL Data: 17.11.2009

Auditor Ana Maria VLAD

Nr. crt.

Indicatori

C1

Directorii din cadrul intreprinderii cunosc responsabilităţile care le revin in ceea ce priveşte consultarea salariaţilor in domeniul SSM.? Comitetul de SSM este constituite conform prevederilor legale ? Membrii CSSM isi indeplinesc atribuţiile conform prevederilor regulamentului de organizare si funcţionare ? Hotărârile luate in cadrul CSSM sunt puse in practica de către şefii de ateliere si de secţii ? Reprezentanţii salariaţilor in cadrul CSSM beneficiază de timpul necesar exercitării atribuţiilor specificate in lege ? Angajatorul prezintă, cel puţin o data pe an, un raport scris CSSM. cu privire la situaţia SSMconform prevederilor legale ? Exista un mecanism care asigura un feed-back prompt si corect salariaţilor privind deciziile conducerii in probleme de SSM Salariaţilor li s-a explicat rolul si atribuţiile membrilor CSSM ? S-au distribuit anunţuri sau alte documente informative care sa explice rolul si atribuţiile CSSM? Membrii CSSM sunt cunoscuţi salariaţilor ? Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la locul de munca, se poarta discuţii cu privire la mecanismul existent privind consultarea salariaţilor? Directorul general participa la unele din şedinţele CSSM ? Exista documente care

C2 C3

C4 C5

C6

C7

C8 C9 C10 C11

C12

Punctaj Nesatisfacator

0

25

1

Mediu

2

3

F.Bun

4 X

5

Coef. de ponderare 1,5

x

2,0

x

2,0

x

2.0

x

1,5

x

1,5

x

1,0

x

1,5

x

1,5

x

1,5

x

1,5

x

1,0

Cl3

C14 C15

C16 C17

atesta aceasta participare? Modificările propuse a se efectua la locurile de munca si care ar putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate salariaţilor? Aceştia sunt consultaţi inainte de a se implementa aceste modificări? Exista exemple care atesta ca procesul consultativ este viabil si eficient? Procesele verbale încheiate cu ocazia şedinţelor comitetelor de SSM. reflecta modul de soluţionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene si responsabilităţi? Hotărârile CSSM sunt afişate la loc vizibil spre a fi consultate de salariaţi? Statistica la zi a accidentelor de munca si a bolilor profesionala este pusa la dispoziţia CSSM pentru a se putea efectua analizele necesare si a se identifica tendinţele constatate?

x

2,0

x

1,5

x

1,5

x

Punctajul obţinut: 92.5 Punctajul maxim posibil: 140 Nivelul de securitate: 66.07% Nivel de securitate NC=punctaj obtinut/punctaj maxim posibil x 100 = 66.07%

26

1,5 x

1,0

FISA D IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR Societatea : E-PHARM SRL Data: 17.11.2009 Nr. Indicatori Crt. D1 Conducerea superioara din cadrul intreprinderii este conştienta de responsabilităţile care ii revin in domeniul managementului riscurilor? D2 Exemple concrete privind implicarea conducerii in vederea identificării, evaluării si prevenirii riscurilor? D3 Sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei muncii toate secţiile, atelierele din cadrul intreprinderii? D4 Se respecta procedura stabilita de L319/2006 privind modul de înregistrare si raportare a accidentelor de munca? D5 S-a stabilit o procedura general valabila la nivelul intreprinderii privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de munca? D6 Procedura generala de efectuare a inspecţiilor S.S.M. conţine următoarele elemente de baza. -definirea responsabilităţilor; -stabilirea frecventei inspecţiilor la fiecare loc de munca; -stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM, -recomandarea unor acţiuni corective adecvate locurilor de munca, cu termene de finalizare; -prioritizarea acţiunilor corective; -asigurare a feed-back-ului pentru

Auditor Ana Maria VLAD Punctaj Coef. de Nesatisfacator Mediu F.Bun ponderare 0 1 2 3 4 5 X 2,0

27

X

2,0 X

2,0

x

1,5

x

1,5

x

2,0

D7 D8 D9 D10

D11 D12 D13

D14

D15

Dl6

D17

comitetele de S.S.M. Exista un control privind modul de finalizare a acţiunilor corective hotărâte cu ocazia inspecţiilor de S.S.M.? S-a asigurat instruirea personalului care se ocupa cu inspecţiile S.S.M. in legătura cu tehnicile si procedurile folosite ? Au fost indicate si s-au alcătuit documentele necesare privind riscurile existente la toate locurile de munca? Riscurile existente la locurile de munca sau identificat si s-au evaluat prin: -analiza privind gravitatea si frecventa accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale din cadrul întreprinderii; -analiza tendinţelor in acest domeniu; -analiza strategiei si a procedurilor, -luarea in considerare a prevederilor legale; -analiza informaţiilor primite de la furnizorii de ET? S-au aplicat masuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile de munca? Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor la locurile de munca? Exista exemple care atesta faptul ca frecventa inspecţiilor a fost stabilita in funcţie de ierarhizarea riscurilor la locurile de munca? Exista informaţii cu privire la fiecare salariat referitoare la: -nivel de pregătire; -experienţa in munca (vechime), -nivelul de instruire; -factorii de sănătate care ii pot expune anumitor riscuri? Exista stabilite anumite proceduri care prevăd ca arunci cand, in urma unor modificări apar noi riscuri la locul de munca, se apelează la fisele salariaţilor respectivi in vederea luării unor masuri vizând asigurarea S.S.M? Echipamentele tehnice (ET) procurate de întreprindere dupa septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al S.S.M.? In ce procent din totalul de ET? Echipamentele individuale de protecţie (EIP) procurate de întreprindere sunt 28

X

1,5 x

1,5

x

1,5

x

1,5

X

2,0

X

2,0

x

1,5

X

1,5

X

1,0

X

2,0

X

2,0

certificate si avizate din punct de vedere al S.S.M.? In ce procent din totalul EIP? Punctajul obţinut: 114.5 Punctajul maxim posibil: 145 Nivelul de securitate: 78.96% Nivel de securitate NC=punctaj obtinut/punctaj maxim posibil x 100 = 78.96% FISA E INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI SI PROPAGANDA IN DOMENIUL S S M .

Societatea: E-PHARM SRL Data : 17.11.2009 Nr.crt.

Auditor, Ana Maria VLAD

Indicatori

Punctaj Nesatisfacator

0 E1 E2

E3

E4

E5 E6 E7 E8 E9

Instructajul de protecţia muncii cuprinde cele 3 faze indicate in normele metodologice de aplicare ale L319/2006? La efectuarea instructajului introductiv general se respecta prevederile normele metodologice de aplicare ale L319/2006? privind persoanele cărora li se face instructajul ? Problemele expuse in cadrul instructajului introductiv general sunt cele prevăzute in normele metodologice de aplicare ale L319/2006? Dupa terminarea instructajului introductiv general, personalul instruit este supus verificării cunoştinţelor pe baza de teste, conform prevederilor legale? Instructajul la locul de munca se face tuturor persoanelor prevăzute in indicate in normele metodologice de aplicare ale L319/2006? Instructajul la locul de munca respecta toate prevederile normele metodologice de aplicare ale L319/2006? Instructajul periodic se efectuează conform prevederilor normele metodologice de aplicare ale L319/2006? Instructajul periodic se efectuează suplimentar celui programat si in cazurile indicate in lege? La instruirea personalului se folosesc mijloace, 29

1

Mediu

2

3

F.Bun

4 X

5

x

Coef. de ponderar e 2,0 2,0

x

1,5

x

1,5

X

2,0 x

2,0

X

2,0

X

2,0

X

1,5

E10 E11 E12 E13

El4

metode si tehnici de instruire specifice invatamantului intensiv, conform prevederilor legale ? Cabinetul de protecţia muncii dispune de programe de instruire-testare pe meserii sau activităţi, conform prevederilor legale? Referitor la fisa de instructaj, se respecta prevederile legale? Exista preocupări la nivelul conducerii intreprinderii privind formarea si perfecţionarea specialiştilor conform prevederilor legale ? La realizarea materialelor de instruire -propaganda realizate in cadrul intreprinderii, se respecta criteriile generale prevăzute in lege ? Conducerea intreprinderii aloca resurse financiare suficiente pentru organizarea si dotarea cabinetelor de protecţia muncii?

Punctajul obţinut: 117.5 Punctajul maxim posibil: 148 Nivelul de securitate: 79.30% Nivel de securitate NE=punctaj obtinut/punctaj maxim posibil x 100 = 79.30%

30

x X

1,5 2,0

x

2,0

x

1,5

x

2,0

6. FISELE DE SINTEZA FISA A IMPLICAREA CONDUCERII Societatea: E-PHARM SRL. Data: 17.11.2009 Cod indicator Nesatisfacator 0 1 A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 x A13 x A14

Auditor Ana Maria VLAD Punctaj Mediu 2 3

4

F.bun 5

x x x x x x x x x X x

x 31

Coeficient de ponderare 2,0 2,0 2,0 2,0 1,5 2,0 2,0 2,0 2,0 1,5 2,0 2,0 2,0 2,0

A15 A16 A17 A18 A19 X A20 A21 X A22 X A23 A24 A25 A26 A27 A28 A29 A30 A31 A32 A33 A34 Punctajul obţinut: 209.5 Punctajul maxim posibil: 295 Nivelul de securitate: NA = 71.01% FISA B

x x x x X

x x x X x X x x x x X X

STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI Societatea : E-PHARM SRL Data: 17.11.2009 Cod indicator B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 B9 B10 B11 B12 Bl3 B14 B15

Auditor Ana Maria VLAD Punctaj

Nesatisfacator 0 1

2,0 2,0 2,0 1,5 1,5 1,5 2,0 1,5 1,5 1,5 1.5 1,5 1,5 1,5 2,0 1,5 1,0 1,5 2,0 1,5

Mediu 2

Coeficient de ponderare

F.bun 3

4

5 X

X X X X X X X X X X 32

X X X

2,0 2,0 2,0 2,0 1,5 1,5 2,0 1,5 2,0 1,5 1,5 1,5 2,0 2,0 1,5

Punctajul obţinut: 100 Punctajul maxim posibil: 133 Nivelul de securitate: NA = 75.47%

FISA C CONSULTAREA SALARIAŢILOR Societatea: E-PHARM S.A. Data: 17.11.2009 Cod indicator

Nesatisfacator 0 1

Auditor Ana Maria VLAD

Mediu 2

3

C1 C2 C3 C4 C5 C6

Punctaj F.E 4 X x x

x x x x x

C7 C8 33

un 5

Coef. de ponderare 1,5 2,0 2,0 2,0 2.0 1.5 1,5 1,0

C9 C10 C11 C12 C13 C

14 C15 C16 C17

x x x x x x

1,5 1,5 1,5 1,5 1,0 2,0

x x

1,5 1,5 1,5

x

Punctajul obţinut: 92.5 Punctajul maxim posibil: 140 Nivelul de securitate: NA = 66,07%

FISA D IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR Societatea : E-PHARM SRL Data: 17.11.2009 Cod indicator

Auditor Ana Maria VLAD Punctaj

Nesatisfacator 0 1

Mediu 2

F.Bun 3

D1

4

5 X

34

Coeficient de ponderare 2,0

D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12 D13 D14 D15 D16 D17

X X x x x X x x x X X x X X X X

2,0 2,0 1,5 1,5 2,0 1,5 1,5 1,5 1,5 2,0 2,0 1,5 1,5 1,0 2,0 2,0

Punctajul obţinut: 114.5 Punctajul maxim posibil: 145 Nivelul de securitate: ND =78.96%

FISA E INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI SI PROPAGANDA IN

DOMENIUL SSM. Societatea : E-PHARM S.A. Auditor Data 17.11.2003 Ana Maria: VLAD Cod indicator

Nesatisfacator

Punctaj Mediu 35

F.Bun

Coeficient de ponderare

0

1

2

3

E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9 E10 E11 E12 E13 E14

4

5

X X X X X X X X X X X X X X

Punctajul obţinut: 103 Punctajul maxim posibil: 148

Nivelul de securitate:

36

NE. = 79.39%

2,0 2,0 1,5 1,5 2,0 2,0 2,0 2,0 1,5 1,5 2,0 2,0 2,0 2,0

7. RAPORTUL DE AUDIT S.C. E-PHARM SRL

RAPORT DE Data: AUDIT DE 17.11.200 CONFORMI 9 TATE Reglementari legale identificate: Legea 319/2006 a protecţiei muncii, republicata Auditori: Ana Normele metodologice de Maria aplicare a legii 319/2006 VLAD Nivel de securitate Nr.raporturi de general neconformitate Obiective auditate 4 1. Implicarea 71.01% conducerii 2. Strategia, planurile si procedurile privind S.S.M. 75.47% 3 0 3. Consultarea 66.07% salariaţ ilor 0 4. Identificarea, 78.96% evaluarea si prevenirea riscurilor 0 5. Instruirea, 79.39% Pagina 1 din 1

37

perfecţ ionarea si formarea personalului si propaganda in domeniul S.S.M Evaluare generala: NIVEL GENERAL DE SECURITATE – BUN – 74.18%

Anexe: - Fisele utilizate completate -

Fisele de sinteza –nivelul de securitate pentru fiecare indicator

-

Raporturile de neconformitate

Semnaturi auditori:

8. RAPORT DE ACŢ IUNI CORECTIVE/PREVENTIVE Cod indicator

Descrierea neconformităţii

Acţiuni corective/preventive 38

Responsabilităţi Grad de prioritate

Termen de realizare

A.12, A13 A17

A23

B4

B5, B6

lipsa contractului de munca propriu negociat intre parti

la elaborarea contractului Director RU colectiv de munca se va tine cont de prevederile codului muncii in fisele de post sunt Revizuirea FP pentru Director RU stabilite sumar atributiile si personalul de conducere, de raspunderile conform specialitate si de executie functiilor detinute privind care au prin natura activitatii SSM exercitate responsabilitati in domeniul SSM Conducerea unitatii nu a se va participa la intrunirile Conducere participat la instruirile organizate de catre ITM societate organizate de ITM Lucrator desemnat Nu este stabilit un plan raportul anual privind starea Lucrator strategic in domeniul SSM SSM va fi adus la cunostinta desemnat pe o perioada mai lunga de angajatilor; in functie de 3 ani care sa fie adus la programul de dezvoltare al cunostinta angajatilor. societatii se vor stabili Conducatorul unitatii un planuri strategice pe temen aduce la cunostinta scurt sau luna de angajatilor raportul anual imbunatatire a conditiilor de privind starea SSM; munca la nivel de societate nu se vor stabili locurile / modul director RU exista cadrul organizatoric in care angajatii societatii Lucrator de consultare directa a pot face propuneri, sesizari, desemnat angajatilor in probleme de reclamatii privind SSM SSM

C

TBD

D

Q1 2010

C

Permanent

C

Permanent

D

Q1 2010

Nivelele de securitate stabilite pentru fiecare din obiectivele auditate au valori cuprinse între 65 % şi 80 %, situându-se la un nivel de securitate bun. Nivelul de securitate general de 74.18% - Bun . Acest nivel de securitate determinat reflectă un nivel de risc mic, respectiv o probabilitate redusa de producere a unor accidente de muncă şi/sau îmbolnăviri profesionale. Conducerea societatii si lucratorul desemnat vor urmări realizarea acţiunilor corective propuse şi vor imbunatati permanent activitatea de securitate şi sănătate în muncă

39

BIBLIOGRAFIE [1] Nisipeanu Steluţa, Speranţa Ianculescu, Ştepa Raluca: „Managementul mediului în conformitate cu seria ISO 14000”, Ed. LIBRA, Bucureşti 2002, ISBN 973-8327-22-9 [2] Nisipeanu Steluţa, Ştepa Raluca: „O nouă abordare a sănătăţii şi securităţii în muncă: Sisteme de management.”, revista „Obiectiv” nr. 2/2001, pg. 32-33; [3] Benjamin O. Alli – “Fundamental principles of occupational health and safety” Geneva, International Labour Office, 2001; [4] ILO-OSH: 2001 “Principes directeurs concernant les systemes de gestion de la securite et de la sante au travail” ILO-OSH: 2001 Guiding Principles on the OSH Management Systems; [5] Nisipeanu Steluţa: ’’Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă. Cerinţe şi posibilităţi de implementare" - lucrare finantată în cadrul Programului Orizont 2000 [6] *** British Standard 8800: 1996 - Guide to Occupational Health and Safety Management System [7] *** Legea Securitatii si sanatatii in munca 319/2006 [8] *** Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006 HG 1425/2006 [9] *** OHSAS 18001 :1999 . Occupational Health and Safety management Systems – Specification; [10] *** OHSAS 18002 :2000 – Occupational Health and Safety Management Systems – Guidelines for the implementation of OHSAS 18001. [11] *** Audits de sécurité – Comité international de l’AISS pour la prévention des risques professionnels dans l’industrie chimique, 1993. [12] *** OHSAS 18001:1999 – Occupational health and safety management systems – Specification, Amendment 1:2002. [13] *** OHSAS 18002:2000 - Occupational health and safety management systems – Guidelines for the implementation of OHSAS 18001, Amendment 1:2002. 14] Nisipeanu Steluţa, Stepa Raluca : ‚ “Implementarea sistemului de Management al securităţii şi sănătăţii în muncă.’’ - Ed. LIBRA, Bucureşti 2003, ISBN 973-8327-54-7 [15] Darabont Doru : Auditarea de securitate si sanatate in munca, Ed.Virom, Constanta 2005

40