Audit de Conformitate Ssm

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI FACULTATEA DE MINE CURS POSTUNIVERSITAR DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ: „EVALUATOR AL RISCURILOR PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ”

AUDITUL DE CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ - Suport de curs -

Conf.univ.dr.ing. BĂBUŢ GABRIEL Universitatea din Petroşani Tel: 0744 70 50 89 E-mail: [email protected]

An universitar 2012 - 2013

2

CUPRINS I.AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL

SECURITĂŢII

ŞI

SĂNĂTĂŢII

ÎN

MUNCĂ..................................4 1.Cadrul conceptual al auditului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă…5 1.1.Definirea noţiunii de audit………………………………………………………6 1.2.Tipologia auditurilor realizate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă…...7 2.Metodele utilizate în România pentru auditarea conformităţii cu prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.…..................................10 2.1.Metoda I.N.C.D.P.M. Bucureşti de evaluare a nivelului de securitate în muncă..................................................................................................................11 2.2.Metoda de autoevaluare a securităţii şi sănătăţii în întreprinderile mici şi mijlocii…………………………………………………………………………16 2.3.Metoda de expertizare a locurilor de muncă în condiţii deosebite…………….18 2.4.Metoda de evaluare a pericolelor generate de echipamentele tehnice…………21 2.5.Metoda de auditare a conformităţii cu prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă………………………………………………...26 2.5.1.Scopul metodei…………………………………………………………..26 2.5.2.Structura metodei………………………………………………………...28 2.5.3.Structura fişelor şi modul de utilizare……………………………………30 II.EVALUAREA CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE.........................................33 3.Cadrul conceptual şi metodologic de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie …………………………...34 3.1.Scopul şi necesitatea evaluării conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe la 3

care organizaţia subscrie ………………………………………........................35 3.2.Cadrul metodologic de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie …............................................................................37 3.2.1.Programul de evaluare a conformării........................................................37 3.2.2.Etapele procesului de evaluare a conformării............................................38 4.Metoda de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie........................................................................................41 4.1.Structura metodei……………………………………………………………....42 4.2.Structura fişelor şi modul de utilizare……………………………………….....43 4.3.Aplicarea metodei la nivelul managementului organizaţiei...............................46 4.4.Aplicarea metodei la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă şi al activităţilor..........................................................................................................48 5.Aplicaţie practică: evaluarea conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe în cazul unei organizaţii cu activitate de birou....................................................51 Bibliografie……………………………………………………………………….....98 Anexa 1: Fişele utilizate în cadrul metodei de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie...............99

4

I. AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

5

1. CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITULUI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

6

1.1. DEFINIREA NOŢIUNII DE AUDIT  auditul securităţii şi sănătăţii în muncă - proces sistematic de obţinere a aprecierilor despre acţiuni şi evenimente de natura securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii prestabilite, precum şi de comunicare a rezultatelor către cei interesaţi (N.G.P.M., ediţia 2002 - act normativ abrogat, Anexa nr. 1 Terminologie)  audit - proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de „dovezi de audit” şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite „criteriile de audit” [ISO 9000: 2005, 3.9.1] (SR OHSAS 18001: 2008); •

•

NOTA 1: Independent nu înseamnă în mod necesar un factor extern în raport cu organizaţia. În multe cazuri, mai ales în cazul organizaţiilor mai mici, independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare. NOTA 2: Pentru îndrumări suplimentare referitoare la „dovezile de audit” şi „criteriile de audit” a se vedea ISO 19011.

 audit - proces (procedură) sistematic, independent şi documentat care vizează obţinerea şi evaluarea obiectivă a elementelor, pentru a determina măsura în care criteriile definite sunt îndeplinite; acest termen nu desemnează în mod necesar un audit extern independent, adică un audit efectuat de una sau mai multe persoane (auditori) din exteriorul organizaţiei (ILO-OSH: 2001);  audit - proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit ( = înregistrări, declaraţii ale faptelor sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi sunt verificabile) şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit ( = ansamblu de politici, proceduri sau cerinţe utilizate ca referinţă faţă de care este comparată dovada de audit) (SR EN ISO 19011: 2011). • proces (în sensul definit în SR EN ISO 9000: 2006) - ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune care transformă elemente de intrare în elemente de ieşire; → sistematic - activitatea este programată şi planificată în funcţie de tipul şi scopul auditului; → independent - activitatea nu trebuie desfăşurată de persoane care au responsabilităţi directe privind obiectivele auditate, pentru a se asigura obiectivitatea auditului; → documentat - toate etapele auditului se desfăşoară pe baza unor documentaţii. 7

1.2. TIPOLOGIA AUDITURILOR REALIZATE ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Fig. 1.1. Tipologia auditurilor realizate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în funcţie de obiectul lor (după Darabont, D. [9])  ÎN FUNCŢIE DE OBIECTUL AUDITULUI: • audit al sistemului de management al s.s.m.: → audit de preevaluare (preaudit sau audit etapa I) - efectuat înaintea auditului de certificare a sistemului de management al s.s.m.; → audit de certificare (audit etapa II) - efectuat de un organism extern, acreditat în vederea certificării sistemului de management al s.s.m. implementat; → audit de supraveghere - efectuat periodic, după certificarea sistemului de management al s.s.m. 8

• audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul s.s.m.: → audit privind conformitatea locurilor de muncă cu cerinţele reglementărilor legale în domeniu; → audit privind conformitatea ansamblului întreprinderii (organizaţiei) cu cerinţele reglementărilor legale în domeniu; → audit privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor de muncă, respectiv a produselor cu cerinţele legale şi ale standardelor de securitate a muncii.

 ÎN FUNCŢIE DE DOMENIUL AUDITULUI: • audit orizontal - urmăreşte examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţii pentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor; fiecare arie este examinată privind conformitatea cu cerinţele aplicabile; • audit vertical - urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii, care sunt implicate într-o anumită problematică, de exemplu, achiziţionarea, utilizarea şi instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie; • audit aleator - implică examinarea punctuală a unor aspecte, în funcţie de scopul auditului.

 ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL PENTRU CARE ESTE REALIZAT AUDITUL (SR EN ISO 19011: 2011): • audit intern (denumit audit de primă parte) - este efectuat de organizaţie sau în numele acesteia, pentru analiza efectuată de management sau pentru alte scopuri interne (de exemplu să confirme eficacitatea sistemului de management sau să obţină informaţii pentru îmbunătăţirea sistemului de management); auditul intern ale unei organizaţii poate alcătui baza pentru declaraţia pe proprie răspundere a conformităţii; în multe cazuri, în mod special în cazul organizaţiilor mici, independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare sau prin lipsa influenţelor şi a conflictelor de interese; • audit extern - include auditul de secundă şi auditul de terţă parte; auditul de secundă parte este efectuat de părţi care au un interes faţă de organizaţie, cum ar fi clienţii sau de alte persoane în numele acestor părţi; auditul de terţă parte este efectuat de organizaţii de auditare

9

independente cum ar fi autorităţile de reglementare sau cele care furnizează certificare.  ÎN FUNCŢIE DE SISTEMUL DE NOTARE UTILIZAT: • audit care urmăreşte o evaluare calitativă - indicatorii au aceeaşi importanţă şi sunt apreciaţi prin Da, Nu sau Nu este cazul (Neaplicabil); • audit care urmăreşte o evaluare cantitativă - indicatorii pot avea diferite grade de importanţă, marcate prin coeficienţi de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.  ALTE TIPURI DE AUDIT (SR EN ISO 19011: 2011): • audit combinat - atunci când sunt auditate împreună două sau mai multe sisteme de management în diferite domenii (de exemplu calitate, mediu, sănătate şi securitate ocupaţionale); • audit comun - atunci când două sau mai multe organizaţii cooperează pentru a audita un singur auditat.

10

2. METODELE UTILIZATE ÎN ROMÂNIA PENTRU AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

11

2.1. METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE EVALUARE A NIVELULUI DE SECURITATE ÎN MUNCĂ  SCOP: → realizarea unui audit de conformitate care constă în examinarea şi analiza sistematică, independentă şi documentată, efectuată în scopul de a determina dacă şi în ce măsură condiţiile existente dintr-o întreprindere corespund cu cerinţele impuse de Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată, N.G.P.M. şi N.S.S.M.  STRUCTURĂ: • Partea I: Prezentarea metodei; • Partea a II-a: Fişele pentru riscuri generale • Partea a III-a: Fişele pentru riscuri specifice • Partea a IV-a: Fişele pentru auditul managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii  AUDITAREA DE CONFORMITATE A LOCURILOR DE

MUNCĂ • instrumente utilizate: → fişe pentru riscuri generale; Cod fişă

Tematică

Cod fişă

Tematică

I II III IV V VI VII

Iluminat Zgomot Vibraţii Ambianţă termică Materiale periculoase Ventilaţie Echipamente tehnice

X XI XII XIII XIV XV XVI

Amenajarea locurilor de muncă Amenajarea spaţiilor de lucru (clădirilor) Incendii şi explozii Electrosecuritate Riscuri speciale Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale Protecţia colectivă şi individuală

VIII IX

Manipularea sarcinilor Terminale cu ecran

XVII

Organizarea primului ajutor

→ fişe pentru riscuri specifice; → structura fişelor:  o prezentare sintetică a factorilor de risc;  o serie de indicatori sub formă de întrebări, care permit evaluarea diferitelor aspecte care caracterizează factorul de risc;  informaţii calitative şi cantitative privind posibilitatea de a minimiza efectele factorilor de risc. 12

• mod de lucru: → constatările auditului se înregistrează prin completarea şi cuantificarea răspunsurilor la indicatorii din fiecare fişă, obţinute prin interviuri (discuţii directe) cu angajaţii de la locul de muncă analizat, prin observarea directă a locului de muncă sau prin analiza documentelor corespunzătoare; → sistemul de notare:  pentru fiecare indicator auditorul poate acorda 0 - 5 puncte, în funcţie de situaţia găsită la locul de muncă analizat;  punctajul acordat se ponderează în funcţie de importanţa fiecărui indicator din punct de vedere al gravităţii sau frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale, care pot să apară în cazul nerespectării lor; coeficienţii de ponderare prestabiliţi au valori cuprinse între 0,5 şi 2,0; în cazul în care există indicatori care nu au relevanţă, ţinând seama de condiţiile specifice de la locul de muncă, aceştia vor fi apreciaţi prin „Nu este cazul”, fără a fi acordat nici un punctaj;  punctajul obţinut PO este reprezentat de suma produselor dintre punctajul acordat Pi şi coeficientul de ponderare Ci, pentru fiecare indicator i: PO = ∑Pi ⋅ Ci

 punctajul maxim posibil PM se obţine în ipoteza în care fiecărui indicator aplicabil i s-ar fi acordat punctajul maxim (5 puncte): PM = ∑5 ⋅ Ci

 la calculul PO şi PM nu se iau în considerare indicatorii care nu au relevanţă şi care au fost apreciaţi cu „Nu este cazul”;  nivelul de securitate NS se obţine ca raport între punctajul obţinut PO şi punctajul maxim posibil PM şi se exprimă în procente: NS =

PO ⋅100 PM

→ încadrarea nivelului de securitate:  91 - 100 %: Excelent - E;  81 - 90 %: Foarte bun - FB;  71 - 80 %: Bun - B;  61 - 70 %: Mediu - Me;  51 - 60 %: Mic - Mi;  sub 50 %: Nesatisfăcător - N. 13

• documente rezultate: → fişa de sinteză a neconformităţilor  indicatorii cărora li s-au acordat 0, 1 sau 2 puncte sunt consideraţi neconformităţi în raport cu prevederile legale şi se transferă în Fişa de sinteză a neconformităţilor. Întreprinderea ................................ Atelierul (Secţia)............................ Locul de muncă.............................. Data....................

FIŞA DE SINTEZĂ A NECONFORMITĂŢILOR Cod Denumire fişă Nivel fişă securitate [%] 0

1

I II III ... XVII

Cod ind.

Neconformitatea constatată

3

4

2

Măsuri propuse Categorii de pentru eliminarea prioritate neconformităţilor A B C D 5

6

7

8

9

Iluminat Zgomot Vibraţii Organizarea primului ajutor

→ programul de măsuri tehnico - organizatorice:  se întocmeşte pe baza constatărilor auditului din fişa de sinteză a neconformităţilor. Întreprinderea ................................ Atelierul (Secţia)............................ Locul de muncă.............................. Data....................

PROGRAMUL DE MĂSURI TEHNICO - ORGANIZATORICE Cod fişă 0 I II III ... XVII

Denumire fişă 1 Iluminat Zgomot Vibraţii

Cod ind. 2

Măsura Termen Cine Costuri propusă calendaristic răspunde estimative [mil. lei] 3

4

Organizarea primului ajutor

14

5

6

Observaţii 7

 AUDITAREA

MANAGEMENTULUI SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII • obiective: → auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă nu trebuie confundată cu auditarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; → auditarea managementului urmăreşte aplicarea de către angajator a principiilor de bază ale managementului s.s.m. cuprinse în legislaţie; → această analiză se poate realiza atât înainte de implementarea sistemului, în cadrul analizei iniţiale, cu scopul de a „pregăti” angajatorul pentru implementarea sistemului, cât şi ulterior implementării, ca instrument complementar analizei sistemului. • caracteristici: → permite identificarea atât a punctelor forte, cât şi a celor slabe ale activităţii de realizare la nivelul întreprinderii a securităţii şi sănătăţii în muncă, în conformitate cu cerinţele legislaţiei; → oferă un sistem de referinţă în ceea ce priveşte performanţele în domeniul managementului securităţii şi sănătăţii în muncă; → evidenţiază domeniile în care este necesar să se aducă îmbunătăţiri. • instrumente utilizate: → Fişa A: Implicarea conducerii; → Fişa B: Strategie, planuri, proceduri; → Fişa C: Consultarea salariaţilor; → Fişa D: Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor; → Fişa E: Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. • mod de lucru: → este similar cu cel folosit în cazul fişelor pentru riscuri generale şi specifice; → după identificarea neconformităţilor se întocmeşte fişa de sinteză a neconformităţilor, → pentru fiecare neconformitate constatată se stabileşte cel puţin o măsură corectiv - preventivă; măsurile se centralizează în programul de măsuri tehnico - organizatorice.

15

 AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE • avantaje: → are o structură flexibilă; → acoperă principalele reglementări legislative în domeniul s.s.m.; → poate fi aplicată la orice loc de muncă şi la nivelul oricărei întreprinderi, indiferent de domeniul de activitate şi de mărimea acesteia; → are un caracter deschis, care permite completarea ei cu alte liste de verificare (elaborate pe baza instrucţiunilor proprii de securitate); → poate fi utilizată atât pentru efectuarea auditurilor interne, cu condiţia ca angajatorul să aibă personal format ca auditor conform cerinţelor N.G.P.M., cât şi pentru efectuarea auditurilor externe de către instituţii abilitate. • dezavantaje: → sistemul de notare al indicatorilor şi de prelucrare a constatărilor (relaţia de calcul a punctajului obţinut şi a punctajului maxim posibil creează posibilitatea apariţiei unor erori de calcul, în cazul prelucrării manuale a rezultatelor, ceea ce impune necesitatea prelucrării computerizate a rezultatelor); → nu oferă indicaţii privind modul de apreciere al fiecărei întrebări din fişe, iar structura actuală a fişelor lasă posibilitatea ca auditorul să aprecieze incomplet un indicator prin omiterea uneia din cele trei modalităţi de culegere a informaţiei (aprecierea unui indicator trebuie să se facă prin combinarea, după caz, a celor trei modalităţi de culegere a informaţiilor: analiza documentelor, discuţii directe cu personalul implicat şi observarea activităţilor); → prelucrarea finală a rezultatelor (care constă în întocmirea fişei de sinteză a neconformităţilor, a programului de măsuri şi stabilirea gradelor de prioritate a măsurilor) este destul de laborioasă, iar descrierea neconformităţilor are un caracter redundant, apărând atât în fişa de sinteză a neconformităţilor, cât şi în programul de măsuri.

16

2.2. METODA DE AUTOEVALUARE A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII  SCOP: → realizarea auditurilor interne (self – audit).  STRUCTURĂ: • Partea I: Prezentarea sistemului de autoevaluare → cuprinde un număr de 119 indicatori care acoperă toate aspectele esenţiale referitoare la s.s.m. şi care sunt grupaţi pe următoarele tematici:  capacitatea de a controla riscurile;  politica de prevenire a riscurilor;  circulaţia, riscuri orizontale şi verticale;  securitatea maşinilor;  zgomot şi vibraţii;  temperatura şi reîmprospătarea aerului;  iluminatul;  riscuri de incendiu, explozie şi riscuri electrice;  materiale periculoase;  protecţia colectivă şi individuală la locul de muncă şi în împrejurimi;  transportul greutăţilor;  activitatea de întreţinere;  organizarea primului ajutor;  participarea salariaţilor la procesul de asigurare a securităţii în muncă. → fiecare indicator presupune efectuarea unei evaluări şi acordarea unui punctaj de la 0 la 5, ţinând seama de situaţia reală existentă în cadrul întreprinderii; pentru indicatorii nerelevanţi pentru întreprinderea evaluată s-a prevăzut o căsuţă specială în care se scrie „Neaplicabil”. • Partea a II-a: Caietul de notare a rezultatelor evaluării → se trec aprecierile evaluatorului pentru fiecare din indicatorii existenţi • Partea a III-a: Caietul de apreciere a rezultatelor → conţine grilele etalon cu ajutorul cărora valorile apreciate de evaluator pentru fiecare indicator se compară cu valorile standard • Partea a IV-a: Îndrumător pentru elaborarea programului de măsuri 17

→ prezintă un ghid util evaluatorului pentru a-şi elabora programul de măsuri tehnico - organizatorice în vederea eliminării deficienţelor

 MOD DE LUCRU: • evaluare calitativă: → evaluarea răspunsului la un indicator: dacă punctajul acordat de evaluator pentru o anumită întrebare şi notat pe scala din dreptul indicatorului corespunzător din „Caietul de notare a rezultatelor evaluării” este mai mare decât valoarea standard, se consideră un „punct tare”; dacă punctajul acordat este mai mic decât valoarea standard, indicatorul respectiv este considerat „punct slab” şi se impune stabilirea unor măsuri pentru eliminarea neconformităţilor; → punctele tari şi punctele slabe se grupează într-un tabel centralizator „Puncte slabe - puncte tari”. • evaluare cantitativă: → procedura utilizată:  se încercuiesc punctele tari în listele de indicatori alocaţi fiecărei componente a sistemului de muncă;  se barează indicatorii apreciaţi ca neaplicabili;  se calculează raportul între numărul indicatorilor încercuiţi şi diferenţa între numărul total de indicatori şi indicatorii baraţi;  raportul se converteşte în procente. → interpretarea rezultatelor:  75 - 100 %, Foarte bine: anumite aspecte pot fi îmbunătăţite; unitatea se va menţine pe acest drum;  50 - 75 %, Mediu: trebuie să se acorde o mai mare atenţie acestei componente;  25 - 50 %, Situaţie critică: cât mai curând posibil trebuie să se aducă îmbunătăţiri acestei componente;  sub 25 %: este timpul să se acţioneze cât mai curând posibil; există multe lucruri de făcut pentru a îmbunătăţi situaţia.  AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE • avantaje: → reprezintă un instrument simplu şi eficace la îndemâna personalului unei organizaţii în vederea evaluării nivelului de securitate a muncii din cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii; → este uşor de aplicat, ţinând cont şi de faptul că, în cele mai multe cazuri, întreprinderile mici şi mijlocii nu dispun de personal specializat în domeniul s.s.m. • dezavantaje:

18

→ rezultatele obţinute cu această metodă au un caracter mai general şi nu conduc la o identificare la fel de precisă a riscurilor ca şi în cazul unor metode mai detaliate.

2.3. METODA DE EXPERTIZARE A LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN CONDIŢII DEOSEBITE  SCOP: • realizarea unui audit de conformitate cu caracter special care utilizează criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite precizate în: 



H.G. nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite (modificată şi completată prin: H.G. nr. 676/2001, H.G. nr. 1337/2001 şi H.G. nr. 613/2002); abrogată prin H.G. nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite (modificată şi completată prin: H.G. nr. 1622/2008, H.G. nr. 1627/2009, H.G. nr. 1349/2010, H.G. nr. 1280/2011 şi H.G. nr. 1274/2012); Ordinul nr. 352/2001 al M.M.S.S. pentru aprobarea Normelor de aplicare a H.G. nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite.

• metodologia poate fi încadrată ca:  

metodă de audit intern - dacă este utilizată de către angajator; metodă de audit extern - dacă angajatorul solicită consultanţă tehnică în vederea realizării expertizării.

 STRUCTURĂ: • set de fişe care derivă din N.G.P.M. referitoare la mediul de muncă:      

I - Noxe chimice; II - Ventilaţie industrială; III - Zgomot; IV- Vibraţii; XI - Presiune atmosferică crescută; XII - Noxe biologice.

     

V - Radiaţii ultraviolete; VI - Radiaţii electromagnetice din spectrul vizibil şi infraroşu apropiat; VII - Radiaţii laser; VIII - Plasmă; IX - Câmpuri electrice şi magnetice; X - Radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde.

  

XIII - Activităţi de vopsire; XTV - Tratamente termice şi termochimice; XV - Sudarea şi tăierea metalelor;

• set de fişe corespunzătoare unor cerinţe din N.G.P.M. şi din N.S.S.M:

• set de fişe care derivă din prevederile unor N.S.S.M:

19

      

XVI - Acoperiri metalice; XVII - Industria poligrafică; XVIII - Laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice; XIX - Activităţi în domeniul sănătăţii; XX - Activitatea în turnătorii; XXI - Elaborarea şi turnarea fontei; XXII - Elaborarea şi turnarea oţelului.

 MOD DE LUCRU:

• evaluarea „neconformităţii” sau a „conformităţii” unor situaţii existente la locul de muncă se face cu ajutorul unor indicatori formulaţi sub forma unor întrebări corelate cu prevederi ale normelor, prin aprecierea acestora cu „Da”, „Nu” sau „Nu este cazul”; s-a introdus o coloană de „Observaţii” în care se pot face anumite precizări privind neconformitatea constatată, în vederea facilitării stabilirii măsurilor tehnico - organizatorice.

Întreprinderea:……………… Locul de muncă:…………….. Data: ………………

I. NOXE CHIMICE Prevederi ale Normelor generale de protecţie muncii (N.G.P.M.) Cod ind.

Indicatori

0 I.I

1 La locul de muncă expertizat este practic exclusă expunerea la substanţele notate cu indicativul Fp menţionate în anexele 17 şi 18, conform art. 417? În cazul expunerii la substanţele care au indicativul P (anexa 14) care pătrund în organism prin piele sau mucoase, pentru prevenirea intoxicaţiilor cronice, pe lângă respectarea concentraţiilor admisibile s-au asociat şi alte măsuri speciale de protecţie a pielii şi a mucoaselor (unguente, mijloace individuale de protecţie etc.) conform prevederilor art. 418?

I.2

... I.10

Da Nu

2

3

Nu este cazu l

Observaţii

4

5

În vederea cunoaşterii riscurilor profesionale şi prevenirii îmbolnăvirilor cauzate de noxele existente la locul de muncă, angajaţii au fost instruiţi periodic de medicul de medicina muncii sau de medicul de întreprindere, conform art. 425?

• în conţinutul fişelor se regăsesc doar acele prevederi ale N.G.P.M. şi ale N.S.S.M. care se referă la factorii de risc de îmbolnăvire profesională, deoarece factorii de risc de accidentare nu fac obiectul criteriilor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite; 20

• metodologia de expertizare a locurilor de muncă pentru încadrarea în condiţii deosebite a fost elaborată pe baza prevederilor N.G.P.M. ediţia 1996, care în momentul de faţă nu mai sunt în vigoare; • întrebările din fişe sunt formulate astfel încât un răspuns negativ semnifică existenţa unei neconformităţi.

 DOCUMENTE REZULTATE: • fişa de sinteză a neconformităţilor → neconformităţile identificate sunt centralizate în Fişa de sinteză a neconformităţilor. Întreprinderea ................................ Locul de muncă.............................. Data....................

FIŞA DE SINTEZĂ A NECONFORMITĂŢILOR Cod ind.

Neconformitatea constatată

Măsura propusă 2001 sem I

II

Eşalonări de termene (anul) 2002 sem I II

2003 sem I II

2004 sem I II

2005 sem I II

2006 sem I II

• programul de măsuri tehnico - organizatorice: → pentru fiecare măsură propusă se stabilesc termenele de realizare, responsabilităţile şi se face o estimare a costurilor necesare pentru implementarea măsurilor. Întreprinderea ................................ Locul de muncă.............................. Data....................

PROGRAM DE MĂSURI TEHNICO - ORGANIZATORICE Cod indicator

Măsura propusă

Termen calendaristic

21

Cine Costuri estimative răspunde [mil. lei]

Observaţii

2.4. METODA DE EVALUARE A PERICOLELOR GENERATE DE ECHIPAMENTELE TEHNICE  SCOP: • realizarea de audituri interne şi externe care utilizează, ca şi criterii de audit, cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă şi cerinţele conţinute în standardele privind securitatea maşinilor.  EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE

ECHIPAMENTELE TEHNICE MECANICE (ETM) • criterii de audit: → Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, prevederi transpuse iniţial în N.G.P.M., ediţia din 2002, iar actualmente în H.G. nr. 1146/2006; → standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011). • problematica abordată: → pericole mecanice; → pericole electrice; → pericole termice; → pericole generate de zgomot; → pericole generate de vibraţii; → pericole generate de câmpuri electromagnetice; → pericole generate de materialele prelucrate, utilizate şi degajate de ETM; → pericole generate de defectarea alimentării cu energie, de ruperea elementelor ETM şi de alte defectări funcţionale; → pericole generate de absenţa temporară a măsurilor/mijloacelor legate de securitate şi/sau poziţionarea lor incorectă.

22

 EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE ECHIPAMENTELE TEHNICE ELECTRICE (ETE) • criterii de audit: → Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, prevederi transpuse iniţial în N.G.P.M., ediţia din 2002, iar actualmente în H.G. nr. 1146/2006; → standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 60204-1: 1998 (2007), SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) (SR EN 60204-11: 2002, SR EN 60204-31: 2003, SR EN 60204-32: 2009, SR EN 60204-33: 2012). • problematica abordată: → prescripţii generale privind alegerea echipamentelor electrice, alimentarea cu energie electrică, condiţii de mediu şi de funcţionare, transport şi depozitare, condiţii de manipulare, instalare şi funcţionare; → conexiuni de alimentare şi dispozitive pentru conectare şi separare, cum sunt bornele conductoarelor de alimentare, borna conductorului de protecţie exterior, dispozitive de deconectare a alimentării şi dispozitive de întrerupere pentru prevenirea pornirii neaşteptate; → protecţia echipamentului electric, cu referire la protecţia conductoarelor împotriva supracurenţilor, protecţia motoarelor împotriva suprasolicitărilor, protecţia împotriva temperaturilor anormale şi protecţia împotriva întreruperii sau reducerii tensiunii de alimentare; → circuite şi funcţii de comandă, interblocare de protecţie, funcţii de comandă în caz de defectare; → interfaţa dintre operator şi dispozitivele de comandă montate pe echipamentul tehnic; → aparatura de comandă, amplasare, montare şi carcase; → cabluri şi conductoare; → motoare electrice şi echipamente asociate; → semnale de avertizare şi repere de identificare.

23

 EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE ECHIPAMENTELE TEHNICE HIDRAULICE (ETH) • criterii de audit: → Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, prevederi transpuse iniţial în N.G.P.M., ediţia din 2002, iar actualmente în H.G. nr. 1146/2006; → standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 982: 1999 (SR EN ISO 4413: 2011), SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011). • problematica abordată: → pericole mecanice, electrice şi termice; → pericole generate de zgomot, vibraţii şi de câmpuri electromagnetice; → pericole generate de materialele prelucrate, utilizate şi degajate de echipamentul tehnic; → pericole generate de defectarea alimentării cu energie, ejectarea neaşteptată de elemente de maşină sau de fluid, defectarea sistemului de comandă; → pericole generate de conceperea necorespunzătoare a dispozitivelor de pornire şi de oprire, a semnalelor şi indicatoarelor de securitate, a dispozitivelor de deconectare a surselor de energie şi a dispozitivelor de oprire de urgenţă.

 EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE ECHIPAMENTELE TEHNICE PNEUMATICE (ETP) • criterii de audit: → Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, prevederi transpuse iniţial în N.G.P.M., ediţia din 2002, iar actualmente în H.G. nr. 1146/2006; → standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 983: 1999 (SR EN ISO 4414: 2011), SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011). • problematica abordată: → similară cu cea tratată la evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice. 24

 EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE SISTEMELE DE COMANDĂ (SC) • criterii de audit: → Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, prevederi transpuse iniţial în N.G.P.M., ediţia din 2002, iar actualmente în H.G. nr. 1146/2006; → standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 954-1: 1998 (SR EN ISO 13849-1: 2008), SR EN 60204-1: 1998 (2007), SR EN 418: 1996 (SR EN ISO 13850: 2008), SR EN 1037: 1996 (SR EN 1037+A1: 2008), SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011). • problematica abordată: → descrierea sistemului de comandă şi de protecţie; → analiza sistemului de comandă; → analiza funcţiilor de securitate, cum ar fi oprirea de urgenţă, alegerea modului de funcţionare, protecţia contra pornirii neaşteptate, turaţia sigură, inhibarea automată temporară şi anihilarea manuală a funcţiilor de securitate; → analiza dispozitivelor de protecţie şi a celor de acceptanţă.  MOD DE LUCRU: • sistemul de notare: → pentru fiecare indicator auditorul poate acorda 0 - 5 puncte, în funcţie de situaţia reală constatată; → există posibilitatea aprecierii unui indicator cu „Nu e cazul” în situaţia în care acesta nu are relevanţă pentru cazul analizat; → pentru fiecare indicator, punctajul acordat PA se înmulţeşte cu coeficientul său de ponderare CP, rezultând punctajul real pentru indicatorul respectiv; → în final se calculează:  punctajul obţinut PO: PO = ∑PA ⋅ CP

 punctajul maxim posibil PMP: PMP = ∑5 ⋅ CP

 nivelul de pericol NP: NP =

PO PMP

25

• încadrarea nivelului de pericol: → 0,91 - 1,00 Extrem de ridicat (ER); → 0,81 - 0,90 Foarte ridicat (FR); → 0,71 - 0,80 Ridicat (R); → 0,61 - 0,70 Mediu (ME); → 0,51 - 0,60 Mic (MI); → sub 0,50 Satisfăcător (S).

 DOCUMENTE REZULTATE: • fişa de sinteză pentru eliminarea pericolelor → indicatorii notaţi cu 3, 4 sau 5 se consideră că se încadrează în clasele de pericol Mediu (ME), Ridicat (R), Foarte ridicat (FR) sau Extrem de ridicat (ER); aceşti indicatori se transferă în Fişa de sinteză pentru eliminarea pericolelor în care pentru fiecare neconformitate identificată se stabileşte modul de remediere, constând în una sau mai multe măsuri corective/preventive, precum şi ordinea de prioritate în funcţie de clasa de pericol în care se încadrează neconformitatea respectivă Denumire ET……………….. Producător ET……………… Evaluator…………………… Data evaluării……………….

FIŞA DE SINTEZĂ PENTRU ELIMINAREA PERICOLELOR Nr. crt.

Nr. indicato r

Descrierea neconformităţii generatoare de pericol

Modul de remediere

0

1

2

3

26

Ordinea de prioritate ER FR R ME 4

5

6

7

2.5. METODA DE AUDITARE A CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

2.5.1. SCOPUL METODEI  GENERALITĂŢI: • metoda de auditare a conformităţii cu prevederile legislaţiei în domeniul s.s.m are la bază metoda de evaluare a nivelului de securitate elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti; principalele modificări aduse metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti sunt: → păstrarea parţială a conţinutul fişelor din metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti, acestea fiind actualizate în raport cu modificările apărute în legislaţie (Legea nr. 319/2006, H.G. nr. 1425/2006, H.G. - urile din domeniul s.s.m.); → precizarea modalităţilor prin care trebuie culese informaţiile în vederea stabilirii constatărilor auditului (în conformitate cu SR EN ISO 19011: 2003):  analiza documentelor;  interviuri directe cu personalul de la diferite niveluri, cu responsabilităţi în problematica auditată;  observarea directă a activităţilor auditate. → schimbarea modului de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator, a modului de calcul al punctajului obţinut şi al punctajului maxim posibil, în sensul asigurării unei mai mari flexibilităţi în aprecierea indicatorilor, a simplificării modului de calcul şi a unei adaptări mai bune la cerinţele unei metode de audit; → conceperea de modele pentru raportul de acţiuni corective/preventive şi calculul nivelului de securitate/conformitate general, documente obligatorii care trebuie să rezulte în urma efectuării unui audit de securitate şi sănătate în muncă. 27

 SCOPUL METODEI: • metoda vizează componenta auditului s.s.m. care se referă la conformitatea cu prevederile legislaţiei şi are ca scop evaluarea conformităţii locurilor de muncă şi a ansamblului unităţii cu aceste prevederi, precum şi cu prevederile altor reglementări aplicabile unităţii auditate. • criteriile de audit sunt constituite din: → Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; → H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; → H.G. - urile din domeniul s.s.m. (actele normative care transpun directivele europene derivate din Directiva-cadru 89/391/CEE referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă); → instrucţiunile proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă; → alte reglementări aplicabile unităţii auditate (cerinţe organizaţionale specifice). • prin evaluarea conformităţii se determină: → gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate/conformitate, indicator convenţional care exprimă global starea de securitate a muncii într-un sistem de muncă; → eventualele neconformităţi faţă de criteriile auditului şi măsurile corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor neconformităţi. • auditul de conformitate trebuie efectuat: → în cadrul analizei iniţiale care precede elaborarea şi implementarea unui sistem de management al s.s.m., având rolul de a stabili situaţia iniţială a unităţii din punct de vedere al s.s.m. şi de a servi ca punct de referinţă pentru măsurarea şi monitorizarea performanţelor sistemului de management; → pe parcursul funcţionării sistemului de management al s.s.m., având rolul de a evalua gradul de respectare a prevederilor legislaţiei şi de a aprecia calitativ eficienţa elementelor sistemului de management al s.s.m.; nivelul de securitate trebuie să constituie unul din indicatorii de performanţă pe baza cărora se realizează analiza managementului s.s.m. 28

2.5.2. STRUCTURA METODEI

PARTEA I Prezentarea metodei Legea nr. 319/2006 (Legea S.S.M.) H.G. nr. 1425/2006 (Normele metodologice) H.G. - urile din domeniul S.S.M.

PARTEA II Fişe privind riscuri generale LOC DE MUNCĂ

Instrucţiuni proprii

Legea nr. 319/2006 (Legea S.S.M.) H.G. nr. 1425/2006 (Normele metodologice)

PARTEA III Fişe privind riscuri specifice

PARTEA IV Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă

UNITATE

Fig. 2.1 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă

29

 FIŞE PRIVIND RISCURILE GENERALE: fac referire la prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi H.G. - urilor din domeniul s.s.m. • metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale, care au fost modificate faţă de metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti pentru asigurarea conformităţii cu legislaţia naţională în vigoare în domeniul s.s.m.: •

→ → → → → → → → → → → → → → → → →

I - Iluminat; II - Zgomot; III - Vibraţii; IV - Ambianţa termică; V - Agenţi chimici; VI - Agenţi cancerigeni şi mutageni; VII - Agenţi biologici; VIII - Ventilare industrială; IX - Echipamente de muncă; X - Amenajarea locului de muncă; XI - Amenajarea spaţiilor de lucru; XII - Incendii şi explozii; XIII - Electrosecuritate; XIV - Sarcinile de muncă; XV - Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale; XVI - Protecţia colectivă şi individuală; XVII - Organizarea primului ajutor.

 FIŞE PRIVIND RISCURILE SPECIFICE: • fac referire la prevederi ale instrucţiunilor proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, precum şi la aspecte facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din „buna - practică” in domeniu;

 FIŞE PRIVIND MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ LA NIVELUL UNITĂŢII au la bază prevederi ale Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi ale H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi au ca scop evaluarea gradului în care angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care-i revin în domeniul managementului s.s.m., conform legislaţiei în vigoare; • se axează pe 5 obiective de bază: •

→ → → → →

implicarea conducerii (fişa A); strategie, planuri, proceduri (fişa B); consultarea angajaţilor (fişa C); identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor (fişa D); instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul s.s.m. (fişa E). 30

2.5.3. STRUCTURA FIŞELOR ŞI MODUL DE UTILIZARE  STRUCTURA FIŞELOR: • fişele sunt concepute sub formă de check-list-uri (liste de verificare) şi sunt formate dintr-un număr de indicatori (întrebări) care se referă la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul în care sunt respectate prevederile din legislaţie cu privire la acest risc; • toate fişele din cadrul metodei au aceeaşi structură şi cuprind următoarele informaţii: → codul indicatorului, format din numărul fişei şi numărul de ordine al indicatorului în cadrul fişei; → textul indicatorului; → modalitatea de verificare a indicatorului respectiv; → punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului; → punctajul acordat. Cod I.1 I.2 I.3 … I.15

Indicator

D/I/O

Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul secţiei sau atelierului? Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor sarcinii de muncă? Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? … După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a făcut verificarea nivelului de iluminare? TOTAL

Punctaj Maxim Acordat

D

20

D

15

I

15

… D

… 10 175

 MODUL DE UTILIZARE: • dovezile auditului reprezintă totalitatea informaţiilor care se evaluează în raport cu criteriile de audit; modalităţile prin care pot fi culese informaţiile pe baza cărora se apreciază un indicator sunt: → D: prin analiza documentelor relevante; → I: prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se referă indicatorul analizat şi cu cei care au responsabilităţi privind această activitate, de la toate nivelurile; → O: prin observare directă de către echipa de auditori a activităţii desfăşurate.

31

• sistemul de notare: → 5 puncte pentru indicatorii mai puţin importanţi; → 10 puncte pentru indicatorii de importanţă medie; → 15 puncte pentru indicatorii importanţi; → 20 puncte pentru indicatorii foarte importanţi; → în cazul în care în cadrul unei fişe analizate există indicatori care nu au relevanţă, ţinând seama de condiţiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevăzută pentru înscrierea punctajului acordat se va face precizarea „Neaplicabil”. • constatările auditului se obţin prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit şi cuprind două categorii de rezultate: → identificarea eventualelor observaţii şi/sau neconformităţi în raport cu criteriile de audit şi identificarea măsurilor corective/preventive; → determinarea nivelului de securitate/conformitate al obiectivului auditat. • documente rezultate: a. auditarea de conformitate a locurilor de muncă → raportul de acţiuni corective/preventive - conţine observaţiile şi neconformităţile identificate pentru fiecare obiectiv auditat. Unitatea: Obiectiv auditat: Data:

RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE Cod indicator

Descrierea neconformităţii

Acţiuni corective/preventive

Responsabilităţi

Termen de realizare

→ tabelul care prezintă nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat:  pentru fiecare fişă utilizată se calculează punctajul obţinut, prin însumarea punctajelor acordate fiecărui indicator;  în cazul în care în cadrul fişei utilizate există indicatori care au fost notaţi cu „Neaplicabil”, trebuie recalculat şi punctajul maxim posibil; punctajul maxim posibil pentru fişa respectivă va fi obţinut prin scăderea punctajelor maxime corespunzătoare indicatorilor notaţi cu „Neaplicabil”;  valorile punctajelor obţinute şi ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fişă utilizată se centralizează într-un tabel care prezintă nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat;  nivelul de securitate reprezintă raportul dintre punctajul acordat şi punctajul maxim posibil, raport exprimat procentual; 32

 nivelul de securitate general reprezintă raportul dintre total punctaj acordat şi total punctaj maxim posibil. Unitatea: Obiectiv auditat: Data:

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL Cod fişă I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII

Denumire

Punctaj Maxim Acordat

Nivel de securitate

RISCURI GENERALE Iluminat 175 Zgomot 295 Vibraţii 175 Ambianţă termică 260 Agenţi chimici 870 Agenţi cancerigeni şi mutageni 285 Agenţi biologici 365 Ventilare industrială 495 Echipamente de muncă 590 Amenajarea locului de muncă 160 Amenajarea spaţiilor de lucru 370 Incendii şi explozii 280 Electrosecuritate 420 Sarcinile de muncă 495 Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295 Protecţia colectivă şi individuală 215 Organizarea primului ajutor 135 RISCURI SPECIFICE

TOTAL

Nivel de securitate general

b. auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul unităţii: → raportul de acţiuni corective/preventive; → tabelul care prezintă nivelul de conformitate general pentru obiectivul auditat. Unitatea: Obiectiv auditat: Data:

NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL Cod fişă

Denumire

Punctaj Maxim Acordat

A B C D E

Implicarea conducerii Strategie, planuri, proceduri Consultarea angajaţilor Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul s.s.m.

33

530 255 190 285 300

Nivel de conformitate [%]

TOTAL

1580

34

II. EVALUAREA CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

35

3. CADRUL CONCEPTUAL ŞI METODOLOGIC DE EVALUARE A CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

36

3.1. SCOPUL ŞI NECESITATEA EVALUĂRII CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE  Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006: • în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligaţii: ... să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii ... a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă sau prin servicii externe (art. 13, lit. f).

 SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe: • Cerinţa „4.5.2. Evaluarea conformării”:  consecvent cu angajamentul său de conformare [a se vedea 4.2 c)], organizaţia trebuie să: ♦ stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură (proceduri) pentru evaluarea periodică a conformării cu cerinţele legale aplicabile (a se vedea 4.3.2); ♦ îşi evalueze conformarea cu alte cerinţe la care subscrie (a se vedea 4.3.2); organizaţia poate dori să combine această evaluare cu evaluarea conformării legale sau să stabilească o procedură (proceduri) separată (separate) pentru fiecare; ♦ să păstreze înregistrări ale rezultatelor evaluărilor periodice.  frecvenţa evaluărilor periodice poate varia în funcţie de: ♦ cerinţele legale; ♦ diferite alte cerinţe la care organizaţia subscrie. ⇒ obligaţia stabilirii şi menţinerii unui proces continuu de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe rezultă atât din prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cât şi din cele ale standardul SR OHSAS 18001: 2008, fiind aplicabilă oricărei

37

organizaţii, indiferent de opţiunea sa pentru implementarea unui sistem de management.

 Evaluarea conformării se realizează în raport cu: • cerinţele legale conţinute în următoarele acte normative:  Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;  H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 (modificată şi completată prin: H.G. nr. 955/2010 şi H.G. nr. 1242/2011);  hotărâri de Guvern în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv cele care transpun directive ale Uniunii Europene;  ordine de ministru, ordonanţe de Urgenţă;  instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă. • alte cerinţe la care organizaţia subscrie:  standarde interne;  protocoale privind securitatea şi sănătatea în muncă, încheiate cu beneficiarii sau furnizorii (de exemplu, în cadrul unui contract între antreprenor şi subcontractor).

 Scopul evaluării conformării: • direct - de verificare a gradului de cunoaştere şi respectare a cerinţelor legale şi a altor cerinţe la nivelul locurilor de muncă sau organizaţiei; • indirect - de apreciere a eficienţei sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.

 Evaluarea conformării trebuie efectuată: • ca parte a analizei iniţiale care precede elaborarea şi implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, în vederea fundamentării deciziilor managementului în acest sens; • după implementare, ca instrument de verificare a funcţionării sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă în vederea stabilirii deciziilor necesare pentru asigurarea îmbunătăţirii continue a sistemului. 38

3.2. CADRUL METODOLOGIC DE EVALUARE A CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

3.2.1. PROGRAMUL DE EVALUARE A CONFORMĂRII  Evaluarea conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia a subscris poate fi realizată: • ca parte a programului de audit intern de securitate şi sănătate în muncă sau în cadrul programului de inspecţii interne periodice; • în situaţii speciale, cum ar fi:  reluarea activităţii după un accident de muncă;  modificări importante ale cerinţelor legale sau a celor la care organizaţia a subscris;  introducerea unor echipamente noi sau modificarea celor existente;  introducerea unor proceduri sau tehnologii noi sau modificări importante ale celor existente.

 Programul de evaluare a conformării stabileşte evaluările care vor fi efectuate la nivelul organizaţiei pe o anumită perioadă de timp, de regulă un an (fig. 3.1). S.C. ... S.R.L. Aprobat, PROGRAM DE EVALUARE A CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE PE ANUL ________

Nr. Compartiment/ crt Loc de muncă .

1

2

3

Luna de desfăşurare 4 5 6 7 8 9

Întocmit,

Observaţii 10

11

12

Data:

39

Fig. 3.1 Model de program de evaluare a conformării

40

3.2.2. ETAPELE PROCESULUI DE EVALUARE A CONFORMĂRII  Etapele de desfăşurare ale evaluării conformării: 1. Formarea echipei de evaluare; 2. Definirea sistemului de muncă evaluat; 3. Pregătirea listelor de verificare; 4. Culegerea informaţiilor şi completarea listelor de verificare; 5. Formularea şi documentarea constatărilor şi concluziilor evaluării.

1. Formarea echipei de evaluare: • echipa de evaluare trebuie constituită astfel încât să se asigure o competenţă adecvată privind securitatea şi sănătatea în muncă, legislaţia în domeniu, dar şi tehnologia utilizată la locul de muncă ce urmează a fi evaluat; • membrii echipei de evaluare pot fi selectaţi din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie sau din cadrul corpului de auditori interni ai organizaţiei; • evaluarea poate fi realizată şi cu personal din exteriorul organizaţiei, de exemplu, serviciul extern de prevenire şi protecţie.

2. Definirea sistemului de muncă evaluat: constă în descrierea celor patru elemente care compun sistemul de muncă ce va fi evaluat: executantul, sarcina de muncă, mijloace de muncă/ echipamente de muncă şi mediul de muncă; • pe baza descrierii acestor elemente se identifică cerinţele legale şi cerinţele proprii ale organizaţiei, care sunt aplicabile sistemului de muncă analizat. •

3. Pregătirea listelor de verificare: • pentru o abordare sistematică a evaluării este necesar ca această activitate să se realizeze cu ajutorul unor liste de verificare care să cuprindă toate aspectele ce urmează a fi evaluate; • aceste liste cuprind întrebări sau indicatori care se raportează în mod direct la cerinţele legale sau la alte cerinţe la care organizaţia a subscris şi care sunt relevante pentru locul de muncă ce urmează a fi evaluat. 41

• evaluarea acestor întrebări sau indicatori se poate face: ♦ calitativ (având răspunsuri posibile Da, Nu sau Nu este cazul); ♦ cantitativ (prin acordarea unui punctaj); mai laborioasă, dar oferă avantajul determinării unui nivel de conformare exprimat procentual, care poate reprezenta un indicator de realizare al unui obiectiv general sau specific în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

4. Culegerea verificare:

informaţiilor

şi

completarea

listelor

de

• pentru ca întrebările din listele de verificare să fie apreciate cu obiectivitate, iar procesul de evaluare a conformării să producă, rezultate reale, trebuie ca activitatea de culegere a informaţiilor să se realizeze în mod sistematic, prin următoarele trei modalităţi utilizate şi în auditare: ♦ analiza documentelor relevante (D); ♦ interviuri cu lucrătorii de la toate nivelurile care au responsabilităţi relevante pentru aspectele evaluate (I); ♦ observarea directă de către membrii echipei a activităţilor desfăşurate la locul de muncă evaluat (O). • documentele relevante care pot fi analizate sunt: ♦ lucrarea care cuprinde evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; ♦ planul de prevenire şi protecţie; ♦ fişele de instruire individuală sau colectivă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; ♦ documentele de comunicare şi înregistrare a evenimentelor: formular de comunicare a evenimentelor, dosar de cercetare, registre unice de evidenţă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă etc.; ♦ înregistrări privind instruirea şi autorizarea lucrătorilor: teste de verificare a cunoştinţelor, diplome sau certificate de absolvire ale unor cursuri, autorizaţii pentru efectuarea anumitor activităţi (transport intern, lucrări în instalaţii electrice, legător de sarcină); ♦ fişe tehnice de securitate pentru produsele chimice utilizate la locul de muncă; ♦ înregistrări ale reviziilor periodice ale echipamentelor de muncă; ♦ buletine de determinări de noxe.

42

• interviurile cu lucrătorii constau din întrebări formulate în jurul indicatorilor din listele de verificare, prin care se urmăreşte verificarea cunoaşterii de către lucrători a cerinţelor legale şi a celorlalte cerinţe care fac obiectul evaluării precum şi a aspectelor precizate în documentele analizate. • observarea directă a activităţilor desfăşurate la locul de muncă evaluat are drept scop confirmarea aplicării în practică de către lucrători a cerinţelor la care se raportează evaluarea, precum şi a aspectelor precizate în documentele analizate.

5. Formularea şi documentarea constatărilor şi concluziilor evaluării: • constatările evaluării urmăresc stabilirea aspectelor care demonstrează respectarea cerinţelor legale în raport cu care s-a realizat evaluarea, precum şi a aspectelor care arată neconformitatea faţă de aceste cerinţe; • aspectele neconforme trebuie documentate şi pentru fiecare dintre acestea trebuie stabilite acţiuni corective sau acţiuni preventive; • concluziile evaluării pot cuprinde: ♦ aprecierea globală a conformării cu cerinţele faţă de care s-a realizat evaluarea (de exemplu, un nivel de conformare general); ♦ identificarea punctelor critice ale conformării (de exemplu, cerinţe care sunt total neîndeplinite, respectate în mică măsură sau încălcate frecvent).

43

4. METODA DE EVALUARE A CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

44

4.1. STRUCTURA METODEI Legea nr. 319/2006 H.G. nr. 1425/2006 Legea nr. 319/2006 H.G. nr. 1425/2006

FIŞA A Obligaţiile angajatorului FIŞA B Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor

Acte normative în domeniul SSM

FIŞELE C Cerinţe generale

Instrucţiuni proprii SSM şi alte

FIŞELE D Cerinţe specifice

MANAGEMENT ORGANIZAŢIE

COMPARTIMENT, LOC DE MUNCĂ, ACTIVITATE

cerinţe

Fig. 4.1 Structura metodei de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie

 Metoda este formată din următoarele seturi de fişe independente: Fişa A - „Obligaţiile angajatorului”: • cuprinde indicatori formulaţi pe baza articolelor din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi din Normele metodologice de aplicare a acestei legi care fac referire la obligaţii ale angajatorului privind asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor.

Fişa B - „Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor”: • cuprinde indicatori privind drepturile şi obligaţiile lucrătorilor stabilite prin prevederi ale Legii nr. 319/2006 şi Normelor metodologice de aplicare a acesteia.

Fişele C - „Cerinţe generale”: • cuprind 23 de fişe corelate cu prevederi ale unor acte normative în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă aplicabile în mod general agenţilor economici.

Fişele D - „Cerinţe specifice”: • sunt elaborate în mod particular pentru fiecare organizaţie şi sunt corelate cu prevederile instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă şi cu alte cerinţe specifice organizaţiei. 45

4.2. STRUCTURA FIŞELOR ŞI MODUL DE UTILIZARE  STRUCTURA FIŞELOR: • pentru fiecare fişă sunt indicate criteriile de audit reprezentate de elementele de legislaţie naţională, precum şi directivele europene pe care le transpun aceste acte normative, acolo unde este cazul; • fişa conţine o listă de verificare formată din indicatori formulaţi astfel încât să fie în mod direct corelaţi cu prevederi ale actelor normative care constituie criteriile de audit. C.6. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR CARE PREZINTĂ RISCURI PENTRU LUCRĂTORI, ÎN SPECIAL DE AFECŢIUNI DORSOLOMBARE Criterii de audit Legislaţie naţională

Legislaţie UE

H.G. 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Directiva 1990/269/CEE

Nota 1: Conform art. 3, prin manipularea manuală a maselor se înţelege orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.

Cod C.6.1.

C.6.2.

C.6.3.

Indicator

N/A 0 1 2 3

Manipularea manuală a maselor de către lucrători este evitată prin măsuri tehnico-organizatorice sau utilizarea de mijloace corespunzătoare, în special echipamente mecanice. art. 4 Dacă manipularea manuală a maselor de către lucrători nu poate fi evitată, au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor, în special de afecţiuni dorsolombare. art. 5, 6, 7 Angajatorul asigură informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor privind manipularea manuală a maselor. art. 8, 9, 10

46

Pondere 3

3

3

 MODUL DE UTILIZARE: • sistemul de notare: ♦ fiecare indicator al fişei este evaluat pe baza informaţiilor verificate culese din teren de către echipa de evaluare şi notat prin acordarea unui punctaj, în funcţie de măsura în care aceste informaţii arată îndeplinirea cerinţelor la care face referire indicatorul; ♦ sistemul de notare permite aprecierea fiecărui indicator astfel:  Neaplicabil (N/A) în situaţia în care cerinţa la care face referire indicatorul nu este aplicabilă obiectivului evaluat;  0 puncte - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este total neîndeplinită;  1 punct - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este îndeplinită partiţial, dar în proporţie de maxim 50 %;  2 puncte - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este îndeplinită parţial, dar în proporţie de peste 50 %;  3 puncte - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este îndeplinită în totalitate. ♦ indicatorii au asociaţi coeficienţi de ponderare, având ca valori posibile 1, 2 sau 3, în funcţie de importanţa cerinţei la care face referire indicatorul respectiv;

• nivelul de conformare (NC): ♦ exprimă măsura în care pentru obiectivul analizat sunt respectate cerinţele care formează criteriile de audit, acordând aceeaşi importanţă tuturor cerinţelor; ♦ se obţine ca raport între Punctajul obţinut (PO) şi Punctajul maxim (PM) şi se exprimă procentual, conform relaţiei: NC =

PO ⋅ 100 [%] PM

♦ punctajul obţinut (PO) este calculat cu relaţia: PO = a + b + c

 a - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 3;  b - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 2;

47

 c - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 1. ♦ punctajul maxim (PM) este calculat cu relaţia: PM = 3 ⋅ ( d + e + f )

 d - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 3;  e - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 2;  f - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 1.

• nivelul de securitate (NS):

♦ exprimă măsura în care sunt controlate riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru obiectivul analizat; ♦ nivelul de securitate se calculează cu relaţia: NS =

PO ⋅ 100 [%] PM

♦ punctajul obţinut (PO) este calculat cu relaţia: PO = a ⋅ 3 + b ⋅ 2 + c ⋅ 1

♦ punctajul maxim (PM) este calculat cu relaţia: PM = 3 ⋅ ( d ⋅ 3 + e ⋅ 2 + f ⋅1)

• metoda este aplicată în mod diferenţiat: ♦ la nivelul întregii organizaţii în vederea evaluării managementului securităţii şi sănătăţii în muncă, prin fişele A şi B; ♦ la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă sau activităţilor, prin fişele C şi D.

48

4.3. APLICAREA METODEI LA NIVELUL MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIEI  categorii de informaţii obţinute prin aplicarea metodei la nivelul managementului organizaţiei: • neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care nu sunt îndeplinite în totalitate; • nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit.

1. Documentarea neconformităţilor: • neconformităţile identificate sunt centralizate în Raportul de acţiuni corective/preventive (tabelul 4.1.); Tabelul 4.1. Organizaţia: Obiectiv auditat: Data: RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Cod Descrierea neconformităţii indicator

Acţiuni corective/preventive

Responsabil

Termen de realizare

2. Determinarea nivelului de conformare general: • punctajele maxime (PM), punctajele obţinute (PO) şi nivelurile de conformare parţiale (NC), obţinute pentru fişele A şi B se centralizează în tabelul 4.2 în vederea calculării nivelului de conformare general al managementului organizaţiei în raport cu cerinţele legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Tabelul 4.2. Organizaţia: Obiectiv auditat: Data: NIVEL DE CONFORMARE GENERAL

Cod fişă A B

Denumire

Punctaj maxim (PM) obţinut (PO)

Nivel de conformare

TOTAL

NCg

Obligaţiile angajatorului Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor

49

• Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia: NCg =

PO A + PO B ⋅ 100 [%] PM A + PM B

 POA şi POB - punctajele obţinute pentru fişele A şi B;  PMA şi PMB - punctajele maxime posibile pentru fişele A şi B.

50

4.4. APLICAREA METODEI LA NIVELUL COMPARTIMENTELOR, LOCURILOR DE MUNCĂ ŞI AL ACTIVITĂŢILOR  categorii de informaţii obţinute prin aplicarea metodei la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă şi al activităţilor: • neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care nu sunt îndeplinite în totalitate; • nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit; • nivelul de securitate general al obiectivului evaluat; • nivelul de risc al obiectivului evaluat, apreciat pe baza nivelului de securitate general.

1. Documentarea neconformităţilor: • pentru centralizarea neconformităţilor identificate se utilizează şi în acest caz, Raportul de acţiuni corectiv/preventive prezentat în tabelul 4.1.

2. Determinarea nivelului de conformare general: • punctajele maxime (PM), punctajele obţinute (PO) şi nivelurile de conformare parţiale (NC) obţinute pentru fiecare din fişele C şi D aplicate se centralizează în tabelul 4.3 în vederea calculării nivelului de conformare general al obiectivului analizat în raport cu criteriile de audit. Tabelul 4.3 Organizaţia: Obiectiv auditat: Data: NIVEL DE CONFORMARE GENERAL Cod fişă C. Cerinţe generale

Denumire

Punctaj maxim (PM) obţinut (PO)

Nivel de conformare

TOTAL

NCg

D. Cerinţe specifice

51

• Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia: NC g =

∑PO ⋅100 ∑PM

3. Determinarea nivelului de securitate general: • punctajele maxime (PM), punctajele obţinute (PO) şi nivelurile de securitate parţiale (NS) determinate pentru fişele A şi B, dar şi pentru fiecare din fişele C şi D utilizate, se centralizează în tabelul 4.4, unde se calculează nivelul de securitate general al obiectivului analizat. Tabelul 4.4 Organizaţia: Obiectiv auditat: Data: NIVEL DE SECURITATE GENERAL Cod fişă

Denumire

Punctaj maxim obţinu (PM) t (PO)

Nivel de securitate

Nivel de risc

TOTAL

NSg

NRg

A Obligaţiile angajatorului B Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor C. Cerinţe generale

D. Cerinţe specifice

• Nivelul de securitate general (NSg) este dat de relaţia: NSg =

∑PO ⋅100 ∑PM

 PO şi PM punctajele obţinute, respectiv cele maxime posibile determinate pentru fişele A şi B utilizate la evaluarea managementului organizaţiei, precum şi pentru fişele C şi D aplicate în mod direct obiectivului evaluat.

52

4. Determinarea nivelului de risc general: • nivelul de securitate este un indicator convenţional sintetic, invers proporţional cu nivelul de risc; • nivelul de risc al sistemului de muncă analizat poate fi apreciat în funcţie de valoarea nivelului de securitate pe baza unei relaţii de corespondenţă cum este cea prezentată în tabelul 4.5. Tabelul 4.5 Relaţia de corespondenţă între nivelul de securitate şi nivelul de risc al obiectivului analizat Nivel de securitate 91-100 % 81-90 % 71-80 % sub 71 %

Nivel de risc Risc mic Risc mediu Risc mare Risc foarte mare

53

5. APLICAŢIE PRACTICĂ: EVALUAREA CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE ÎN CAZUL UNEI ORGANIZAŢII CU ACTIVITATE DE BIROU

54

CARACTERISTICILE SOCIETĂŢII EVALUATE: • S.C. ... S.R.L. are 6 lucrători care desfăşoară exclusiv activitate de birou; • activităţile de prevenire şi protecţie sunt realizate de către un serviciu extern cu care societatea a încheiat un contract.

5.1. PROGRAMUL DE EVALUARE A CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE  Pentru anul 2012 la nivelul S.C. ... S.R.L. a fost stabilit Programul de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe prezentat în figura 5.1. Evaluările vor fi realizate de către serviciul extern de prevenire şi protecţie. S.C. ... S.R.L. Aprobat, PROGRAM DE EVALUARE A CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE PE ANUL 2012 Nr. Compartiment/ crt Loc de muncă . 1. Director General 2. Personal cu activitate de birou

1

2

3

Luna de desfăşurare 4 5 6 7 8 9

Observaţii 10

11

12

X X

Întocmit,

Data: 15.12.2011

Fig. 5.1 Programul de evaluare a conformării

55

5.2. EVALUAREA MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIEI 5.2.1.FIŞELE UTILIZATE  pentru evaluarea managementului organizaţiei, asigurat de către Directorul General, se utilizează fişele A şi B;  fişele completate în urma culegerii informaţiilor de către echipa de evaluare sunt prezentate în continuare. A. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI Criterii de audit Legislaţie naţională Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 89/391/CEE -

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere A.1. Angajatorii care au lucrători în acelaşi loc de muncă colaborează pentru asigurarea măsurilor de SSM. X 3 art. 2, 7(5), 16(2), 20(3) art. 82, 175 A.2. Sunt realizate activităţile de prevenire şi protecţie prin lucrători desemnaţi sau servicii de prevenire şi protecţie interne/externe. X 3 art. 7(1), 8(1), 8(2), 8(3), 8(4), 8(5), 9(2), 9(4) art. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24(1), 24(3), 28, 33 A.3. Personalul care realizează activităţile de prevenire şi protecţie este competent şi suficient. X 3 art. 7(1), 9(1), 9(4) art. 21, 22(1), 23, 26(1), 26(3) A.4. Sunt evaluate riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi sunt stabilite măsurile de prevenire adecvate, X 3 inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri. art. 7(2), 7(4), 12(1)a, 12(1)b, 35, 36 A.5. Angajatorul stabileşte şi implementează măsurile de securitate şi sănătate în muncă pe baza principiilor generale de prevenire. X 2 art. 7(3) 56

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere A.6. Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu comportă obligaţii financiare pentru lucrători. X 1 art. 7(6) A.7. Atribuţiile lucrătorilor desemnaţi/serviciilor interne privesc numai SSM şi aspectele complementare, iar aceştia au la dispoziţie timpul necesar şi mijloacele adecvate pentru X 2 exercitarea acestor atribuţii. art. 8(6) art. 22(2), 24(2), 25, 26(2) A.8. Lucrătorii desemnaţi şi serviciile interne/externe colaborează între ei ori de câte ori este necesar. X 2 art. 9(3) art. 26(4), 30 A.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor (inclusiv a altor persoane prezente în unitate) şi a stabilit legăturile cu X 3 serviciile externe de urgenţă. art. 10(1) A.10. Angajatorul a desemnat lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor. X 3 art. 10(2) A.11. Numărul acestor lucrători, instruirea şi echipamentul pus la dispoziţie este adecvat mărimii şi/sau riscurilor specifice X 2 întreprinderii şi/sau unităţii. art. 10(3) A.12. Lucrătorii sunt instruiţi privind măsurile care trebuie aplicate în cazul unui pericol grav şi iminent. X 3 art. 11(1), 11(3) art. 101, 102, 103, 104 A.13. Angajatorul ţine evidenţa accidentelor de muncă, accidentelor uşoare, a bolilor profesionale şi a incidentelor periculoase. X art. 12(1)c, 32(1), 34(5) 2 art. 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 162, 172, 173, 174 A.14. Angajatorul comunică şi elaborează pentru autorităţile competente rapoarte privind accidentele suferite de angajaţii săi şi evenimentele produse. X 2 art. 12(1)d, 27(1), 32(2) art. 108, 109 A.15. În faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie sunt adoptate soluţii conforme X 2 prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă. art. 13 a)

57

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere A.16. Există şi se aplică un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor. X 3 art. 13 b) art. 46 A.17. Unitatea are autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. X 2 art. 13 c) art. 3, 4, 5, 6, 11 A.18. Angajatorul a stabilit pentru lucrători, prin fişa postului atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi X 2 sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate. art. 13 d) A.19. Angajatorul a elaborat instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi a X 3 locurilor de muncă. art. 13 e) A.20. Angajatorul asigură şi controlează cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi X 3 sănătăţii în muncă. art. 13 f) A.21. Angajatorul asigură materialele necesare informării şi instruirii lucrătorilor (afişe, pliante, filme etc.). X 2 art. 13 g) art. 189(1), 189(2) A.22. Angajatorul asigură informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi X 3 protecţie necesare. art. 13 h) A.23. Angajatorul a luat măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică. X 3 art. 13 i) A.24. Sunt angajate persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor corespund X 3 sarcinii de muncă pe care urmează să o execute. art. 13 j). A.25. Angajatorul asigură controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic al angajaţilor. X 3 art. 13 j), 25(1), 25(2) art. 27 A.26. Angajatorul ţine evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific. X art. 13 k) 3 art. 105, 106, 107

58

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere A.27. Angajatorul asigură funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi X 3 neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. art. 13 l) A.28. Angajatorul colaborează corespunzător cu inspectorul de muncă (prezintă documentele şi dă relaţiile solicitate, desemnează lucrătorii care să participe la efectuarea X 2 controlului sau la cercetarea evenimentelor). art. 13 m), 13 o) A.29. Angajatorul asigură realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi a cercetării X 3 evenimentelor. art. 13 n) A.30. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţia de a nu modifica starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a X 1 altor persoane. art. 13 p) art. 111 A.31. Angajatorul asigură echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. X 3 art. 13 q) A.32. Angajatorul asigură echipamente individuale de protecţie şi inlocuirea acestora în cazul degradării sau al pierderii X 3 calităţilor de protecţie. art. 13 r), 13 s) A.33. Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu şi gratuit persoanelor care lucrează în condiţii care impun acest lucru. X 3 art. 14 A.34. Condiţiile de acordare a alimentaţiei de protecţie sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual. X 2 art.14 A.35. Angajatorul acordă în mod obligatoriu şi gratuit materiale igienico-sanitare. X 2 art. 15(1) A.36. Condiţiile de acordare a materialelor igienico-sanitare sunt stabilite prin cotractul colectiv de muncă şi/sau contractul X 2 individual. art. 15(2) A.37. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţiile necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii/unităţii cât şi la nivelul fiecărui post de lucru X 3 şi/sau funcţii, măsurile de prim ajutor, stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor. art. 16(1), 18(7) 59

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere A.38. Lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor au acces la evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, evidenţa evenimentelor şi rapoartele privind aceste evenimente, X 2 informaţii privind măsurile din domeniul SSM şi informaţii de la instituţiile de control şi autorităţile competente din domeniu. art. 17 A.39. Angajatorul consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi permite participarea acestora (incusiv cu propuneri) la discutarea problemelor SSM. X 2 art. 18(1), 18(2), 18(3), 18(4), 18(5) art. 29, 56 A.40. Reprezentanţii lucrătorilor dispun de timp şi mijloace adecvate pentru exercitarea atribuţiilor. X 2 art. 18(6) A.41. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM au posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile inspectorilor X 2 de muncă şi inspectorilor sanitari în timpul vizitelor de control. art.18(8) A.42. Este înfiinţat şi organizat comitetul de securitate şi sănătate în muncă. X 3 art. 19 art. 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64 A.43. Angajatorul asigură funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă. X 3 art. 19 art. 65, 66 A.44. Se exercită atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă pentru realizarea informării, consultării şi participării X 3 lucrătorilor. art. 67 A.45. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă. X 2 art. 68, 69, 70, 71, 72, 73 A.46. Angajatorul asigură condiţiile pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru X 3 specifice locului de muncă şi postului său. art. 20(1), 20(2), 20(4) art. 55, 77, 81 A.47. Instruirea în domeniul SSM nu se realizează pe cheltuiala lucătorilor şi/sau a reprezentanţilor, are loc în timpul programului de lucru iar pentru reprezentanţii lucrătorilor se X 1 poate realiza şi în exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii. art. 21 art. 76(1), 76(2) A.48. Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. X 2 art. 78, 79, 80

60

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere A.49. Angajatorul asigură realizarea instruirii introductiv-generale. X 3 art. 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89 A.50. Angajatorul asigură realizarea instruirii la locul de muncă. X 3 art. 90, 91, 92, 93, 94 A.51. Angajatorul asigură realizarea instruirii periodice. X 3 art. 95, 96, 97, 98, 99, 100 A.52. Evenimentele care au produs incapactitate temporară de muncă sunt cercetate de către angajator, iar rezultatele cercetărilor sunt consemnate în procese verbale. X 2 art. 29(1) a), 29(2) art. 114, 115, 118, 119, 120(1), 120(2), 122-134 A.53. Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare stabilesc condiţiile de alegere de către lucrători a reprezentanţilor lor cu răspunderi X 2 specifice în domeniul SSM. art. 52, 53 A.54. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile sale privind comunicarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentelor produse în afara graniţelor României, în care sunt implicaţi lucrători ai X 2 săi, aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public su a îndatoririlor de serviciu. art. 143, 144, 145, 146 A.55. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile privind comunicarea evenimentelor produse pe teritoriul României, în care sunt implicaţi cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea X 2 atribuţiilor de serviciu. art. 147(1) A.56. Angajatorul este prezent sau este reprezentat la cercetarea cazurilor de boală profesională. X 1 art. 152, 154, 155, 156, 157 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POA = a + b + c = 99 Punctaj maxim: PMA = 3×(d + e + f) = 105 NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POA = a×3 + b×2 + c×1 = 250 Punctaj maxim: PMA = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 261

61

a = 58 b = 35 c=6 d = 20 e = 12 f=3 Nivel de conformare: NCA = POA/ PMA ×100 = 94 % Nivel de securitate: NSA = POA/ PMA ×100 = 96 %

B. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR Criterii de audit Legislaţie naţională Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 89/391/CEE -

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere B.1. Lucrătorii care în cazul unui pericol grav şi iminent părăsesc locul de muncă şi/sau o zonă periculoasă nu sunt prejudiciaţi şi sunt protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia, cu excepţia situaţiilor în care X 3 acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă. art. 11(2), 11(4) art. 101, 102 B.2. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor formulează propuneri privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi propuneri şi cereri pentru X 1 îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. art. 18 art. 67 g), 67 i) B.3. Lucrătorii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea lor, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, X 3 cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în procesul de muncă. art. 22 B.4. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă utilizează corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de X 3 producţie. art. 23(1)a, 23(2) B.5. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă utilizează corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, îl înapoiază sau îl depun în locul destinat X 3 pentru păstrare. art. 23(1)b, 23(2) B.6. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă nu scot din funcţiune, nu modifică, nu schimbă şi nu înlătură arbitrar dispozitivele de securitate proprii, în special ale maşinilor, X 3 aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi utilizează corect aceste dispozitive. art. 23(1)c, 23(2)

62

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere B.7. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă comunică imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie despre care au motive întemeiate să o considere X 3 un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. art. 23(1)d, 23(2) B.8. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă aduc la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau X 2 angajatorului accidentele suferite de propria persoană. art. 23(1)e, 23(2) B.9. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi X 1 inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. art. 23(1)f, 23(2) B.10. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi X 1 fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate. art. 23(1)g, 23(2) B.11. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă şi-au însuşit şi respectă prevederile legislaţiei în domeniul securităţii X 3 şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. art. 23(1)h, 23(2) B.12. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă dau relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii X 2 sanitari. art. 23(1)i, 23(2) B.13. Evenimentele sunt comunicate de îndată angajatorului de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care X 2 are cunoştinţă despre producerea acestora. art. 26 B.14. Lucrătorii şi-au ales reprezentanţii cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. X 1 art. 52 B.15. Lucrătorii au comunicat în scris angajatorului numărul şi numele reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în X 1 domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. art. 54 B.16. Lucrătorii şi-au desemnat reprezentanţii în comitetul de securitate şi sănătate în muncă dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în X 1 muncă. art. 60(2)

63

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POB = a + b + c = 26 Punctaj maxim: PMB = 3×(d + e + f) = 27 NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POB = a×3 + b×2 + c×1 = 59 Punctaj maxim: PMB = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 60

a = 15 b=3 c=8 d=5 e=1 f=3 Nivel de conformare: NCB = POB/ PMB ×100 = 96 % Nivel de securitate: NSB = POB/ PMB ×100 = 98 %

5.2.2.RAPORTUL DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE Organizaţia: S.C. ... S.R.L. Obiectiv auditat: Director General Data: 10.03.2012 RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE Cod indicator

A.9

Descrierea neconformităţii

În societate nu este disponibilă o trusă de prim ajutor.

A.10

În societate nu sunt desemnaţi lucrătorii care aplică măsurile

A.11

În societate nu există personal instruit pentru acordarea primului ajutor.

A.56

Procedura de investigare a incidentelor nu prevede prezenţa sau reprezentarea angajatorului la cercetarea cazurilor de boală profesională.

B.2

Nu sunt înregistrate propunerile lucrătorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Acţiuni corective/preventive

Responsabil

Achiziţionarea şi amplasarea unei truse de prim ajutor.

Director General Serviciu extern de prevenire şi protecţie

Urmărirea şi completarea conţinutului trusei de prim ajutor. Desemnarea unei persoane care să acorde primul ajutor în caz de necesitate. Instruirea persoanei desemnate prin participarea la un curs extern de prim ajutor. Completarea procedurii de investigare a incidentelor cu prevederi privind obligaţia angajatorului de a fi prezent sau de a asigura reprezentarea sa la cercetarea cazurilor de boală profesională. Menţinerea de înregistrări scrise ale propunerilor lucrătorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă.

64

Termen de realizare 19.03.2012 Permanent

Director General

19.03.2012

Director General

30.04.2012

Director General

30.04.2012

Director General

Permanent

5.2.3.NIVELUL DE CONFORMARE GENERAL Organizaţia: S.C. ... S.R.L. Obiectiv auditat: Director General Data: 10.03.2012 NIVEL DE CONFORMARE GENERAL Cod fişă A B

Denumire

Punctaj maxim (PM) obţinut (PO) 105 99 27 26 TOTAL 132 125

Obligaţiile angajatorului Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor

Nivel de conformare 94 % 96 % NCg 95 %

5.3. EVALUAREA ACTIVITĂŢII DE BIROU  sistemul de muncă evaluat: • executant: personal cu studii medii sau superioare care desfăşoară exclusiv activitate de birou; • sarcina de muncă:  lucrări efectuate cu ajutorul calculatorului (tehnoredactare şi tipărire documente, gestionare baze de date etc.);  înlocuirea consumabilelor pentru imprimante, cu excepţia celor pentru copiator;  efectuarea de operaţii bancare în numerar (depuneri, încasări, retrageri) şi transport sume de bani, în cazul casierului;  menţinerea curăţeniei în spaţiile de lucru şi în spaţiile anexe (oficiu). • mijloace de muncă/echipamente de muncă:  calculator PC;  imprimantă laser;  copiator;  mobilier de birou;  rechizite (cutter, foarfecă, perforator, capsator, creioane, pixuri etc.);  instalaţie de aer condiţionat;  instalaţie de încălzire centrală;  instalaţie de alimentare cu energie electrică (220 V);

65

 clădirea în care funcţionează societatea, prevăzută cu scări interioare şi lift pentru transport persoane, fără însoţitor. • mediul de muncă este caracterizat de:  iluminat de tip mixt (natural şi artificial de tip general);  posibilitatea reglării temperaturii în spaţiile de birouri prin instalaţia de încălzire centrală şi instalaţia de aer condiţionat.

 legislaţia aplicabilă sistemului de muncă evaluat: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; 2. H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; 3. H.G. nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; 4. H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; 5. H.G. nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; 6. H.G. nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; 7. H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor; 8. O.U.G. nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă. ⇒ la aceste acte normative se mai adaugă „Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru activitatea de birou” (cod IP-01) pe baza cărora se elaborează fişa D.1 „Activitate de birou”

5.3.1.FIŞELE UTILIZATE  fişele utilizate pentru evaluarea activităţii de birou sunt următoarele: • C1. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; • C2. Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; • C3. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; • C4. Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; • C21. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor; 66

• C22. Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă; • D.1 Activitate de birou.

 fişele completate cu punctajele acordate, corespunzător constatărilor efectuate în teren, sunt prezentate în continuare. C.1. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 1989/654/CEE

Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 1091/2006 nu se aplică: a. mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii şi/sau unităţii sau locurilor de muncă din interiorul mijloacelor de transport; b. şantierelor temporare sau mobile; c. industriilor extractive; d. vaselor de pescuit; e. câmpurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei întreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate în afara ariei clădirilor întreprinderii. Nota 2: Conform art. 5, se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică. Cod

Indicator Locurile de muncă utilizate pentru prima dată după 01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi sănătate: 1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor. art. 6, anexa 1, pct. 2 2. Instalaţii electrice Instalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. art. 6, anexa 1, pct. 3 Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă. art. 6, anexa 1, pct. 3

67

N/A 0 1 2 3

Pondere

X

3

X

3

X

3

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi dispozitivelor de protecţie au ţinut seama de tensiunea nominală, influenţa condiţiilor externe şi de competenţa X 3 lucrătorilor care au acces la părţile componente ale instalaţiei. art. 6, anexa 1, pct. 3 3. Căi şi ieşiri de urgenţă Căile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau X 3 în spaţii libere. art. 6, anexa 1, pct. 4.1 Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă corespund utilizării, echipamentului, dimensiunilor locului de muncă, precum şi numărului maxim de persoane care pot fi prezente, asigurând evacuarea rapidă şi în condiţii X 3 cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru, în caz de pericol. art. 6, anexa 1, pct. 4.2, 4.3 Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi nu sunt glisante sau turnante. X 3 art. 6, anexa 1, pct. 4.4 Uşile de ieşire în caz de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi deschise cu uşurinţă de către orice persoană în caz de X 3 urgenţă. art. 6, anexa 1, pct. 4.4 Căile şi ieşirile de urgenţă sunt semnalizate, iar semnalizarea este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare. X 2 art. 6, anexa 1, pct. 4.5 Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea sunt menţinute libere de orice X 3 obstacole. art. 6, anexa 1, pct. 4.6 Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă, în cazul în care X 3 se întrerupe alimentarea cu energie electrică. art. 6, anexa 1, pct. 4.7 4. Detectarea şi prevenirea incendiilor Locurile de muncă sunt prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este X 3 cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă. art. 6, anexa 1, pct. 5.1 Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile, simplu de manevrat şi semnalizate X 3 corespunzător. art. 6, anexa 1, pct. 5.2 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise La locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi X 3 cerinţele fizice impuse lucrătorilor. art. 6, anexa 1, pct. 6.1 68

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de funcţionare. X 3 art. 6, anexa 1, pct. 6.1 Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor. X 3 art. 6, anexa 1, pct. 6.1 Instalaţiile de ventilare mecanică sau de aer condiţionat funcţionează astfel încât să nu creeze disconfort prin X 1 expunerea lucrătorilor la curenţi de aer. art. 6, anexa 1, pct. 6.2 Depunerile sau impurităţile care pot crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea atmosferei sunt X 2 eliminate fără întârziere. art. 6, anexa 1, pct. 6.2 6. Temperatura în încăperi Temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru este adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de X 1 lucru utilizate şi ce cerinţele fizice impuse lucrătorilor. art. 6, anexa 1, pct. 7.1 Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde X 1 destinaţiei specifice. art. 6, anexa 1, pct. 7.2 Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile permit evitarea luminii solare excesive la locurile de muncă. X 1 art. 6, anexa 1, pct. 7.3 7. Iluminatul natural şi artificial În măsura în care este posibil, locurile de muncă au iluminat natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial X 1 adecvat. art. 6, anexa 1, pct. 8.1 Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru şi de pe căile de acces şi de circulaţie sunt amplasate astfel încât să nu existe riscul de accidentare al lucrătorilor ca X 1 rezultat al tipului de iluminat montat. art. 6, anexa 1, pct. 8.2 Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o X 3 intensitate suficientă. art. 6, anexa 1, pct. 8.3 8. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale încăperilor Pardoselile locurilor de muncă sunt lipsite de proeminenţe, X 2 de găuri sau de planuri înclinate periculoase, sunt fixe, stabile şi nealunecoase. art. 6, anexa 1, pct. 9.1

69

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Încăperile care cuprind posturi de lucru sunt izolate termic, corespunzător tipului de întreprindere şi activităţii fizice a X 1 lucrătorilor. art. 6, anexa 1, pct. 9.1 Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi sunt menţinute curate şi sunt renovate. X 1 art. 6, anexa 1, pct. 9.2 Pereţii transparenţi sau translucizi, în special pereţii de sticlă sunt semnalizaţi clar şi sunt construiţi din materiale securizate sau sunt separaţi de posturile de lucru şi căile de X 3 circulaţie. art. 6, anexa 1, pct. 9.3 Accesul pe acoperişurile construite din materiale cu rezistenţă insuficientă este permis numai dacă există echipamente care să asigure executarea lucrării în condiţii de X 3 securitate. art. 6, anexa 1, pct. 9.4 9. Ferestre şi luminatoare Lucrătorii pot deschide, închide, regla şi fixa ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de securitate X 2 (inclusiv poziţionarea şi fixarea acestora la deschidere). art. 6, anexa 1, pct. 10.1 Ferestrele şi luminatoarele sunt concepute în raport cu echipamentele de curăţare sau sunt prevăzute cu dispozitive care permit curăţarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care X 2 execută această operaţie sau pentru lucrătorii prezenţi în clădire sau în jurul acesteia. art. 6, anexa 1, pct. 10.2 10. Uşi şi porţi Poziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi porţilor precum şi materialele folosite la construcţia acestora corespund naturii X 2 şi utilizării încăperilor sau incintelor. art. 6, anexa 1, pct. 11.1 Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea vederii. X 3 art. 6, anexa 1, pct. 11.2 Uşile şi porţile batante sunt transparente sau au un panou transparent. X 1 art. 6, anexa 1, pct. 11.3 Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor care nu sunt construite dintr-un material securizat sunt protejate împotriva spargerii dacă există periocul rănirii X 2 lucrătorilor. art. 6, anexa 1, pct. 11.4 Uşile glisante sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor. X 1 art. 6, anexa 1, pct. 11.5 Uşile şi porţile care se deschid în sus sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor. X 1 art. 6, anexa 1, pct. 11.6 70

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare sunt marcate corespunzător, pot fi deschise din interior în orice moment, fără ajutor special, inclusiv când sunt ocupate toate X 3 locurile de muncă. art. 6, anexa 1, pct. 11.7 Dacă utilizarea de către pietoni a porţilor destinate în principal circulaţiei vehiculelor prezintă pericol de accidentare, au fost create uşi pentru pietoni în vecinătatea X 3 imediată a acestor porţi, marcate clar şi degajate în permanenţă. art. 6, anexa 1, pct. 11.8 Uşile şi porţile mecanice nu prezintă riscuri de accidentare pentru lucrători, sunt prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat şi pot fi deschise X 2 manual în cazul întreruperii alimentării cu energie, dacă nu se deschid automat în această situaţie. art. 6, anexa 1, pct. 11.9 11. Căile de circulaţie - zone periculoase Căile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare sunt amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni X 2 şi vehicule, fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătate. art. 6, anexa 1, pct. 12.1 Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern sunt dimensionate în concordanţă cu X 1 numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate. art. 6, anexa 1, pct. 12.2 Căile de circulaţie destinate vehiculelor sunt amplasate astfel încât să existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri X 3 pentru pietoni, culoare şi scări. art. 6, anexa 1, pct. 12.3 Căile de circulaţie sunt marcate clar dacă echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun acest lucru. X 2 art. 6, anexa 1, pct. 12.4 Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite X 3 pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar. art. 6, anexa 1, pct. 12.5 Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. X 3 art. 6, anexa 1, pct. 12.5 12. Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoare Scările rulante şi transportoarele funcţionează în condiţii de securitate, sunt prevăzute cu dispozitivele de securitate X 2 necesare şi sunt dotate cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat. art. 6, anexa 1, pct. 13

71

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere 13. Cheiuri şi rampe de încărcare Cheiurile şi rampele de încărcare corespund dimensiunilor încărcăturilor care se transportă şi au cel puţin un punct de X 2 ieşire (pentru docurile lungi, există un punct de ieşire la fiecare capăt, dacă este posibil).. art. 6, anexa 1, pct. 14.1, 14.2 Rampele de încărcare asigură prevenirea căderii lucrătorilor. X 3 art. 6, anexa 1, pct. 14.3 14. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi - libertatea de mişcare la postul de lucru Încăperile de lucru au o suprafaţă, înălţime şi un volum de X 1 aer suficiente. art. 6, anexa 1, pct. 15.1 Dimensiunile neocupate a postului de lucru sunt calculate astfel încât să permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă sau, dacă acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de X 1 lucru, lucrătorul are suficientă libertate de mişcare în apropierea postului său de lucru. art. 6, anexa 1, pct. 15.2 15. Încăperi pentru odihnă Lucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru X 1 similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor). art. 6, anexa 1, pct. 16.1 Încăperile pentru odihnă sunt suficient de mari şi sunt prevăzute cu un număr de mese şi scaune cu spătar X 2 corespunzător numărului de lucrători. art. 6, anexa 1, pct. 16.2 În încăperile pentru odihnă sunt luate măsuri pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de X 2 tutun. art. 6, anexa 1, pct. 16.3 Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte şi nu există o încăpere pentru odihnă, sunt asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea lor, cu asigurarea X 2 protecţiei nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun. art. 6, anexa 1, pct. 16.4 16. Femei gravide şi mame care alăptează Femeile gravide şi mamele care alăptează au posibilitatea de X 3 a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare. art. 6, anexa 1, pct. 17

72

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere 17. Instalaţii sanitare Dacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie X 1 vestiare cu dimensiuni suficiente, separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei, uşor accesibile şi prevăzute cu scaune. art. 6, anexa 1, pct. 18.1.1., 18.1.2, 18.1.3 Vestiarele permit depozitarea separată a îmbrăcămintei de lucru de vestimentaţia şi efectele personale, când este necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, X 2 murdărie). art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2 Lucrătorii îşi pot încuia îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru în vestiar sau alt loc stabilit. X 1 art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2, 18.1.4 Dacă natura activităţii impune, lucrătorii au la dispoziţie duşuri cu apă curentă rece şi caldă, suficient de încăpătoare şi în număr suficient, separate sau utilizate separat de bărbaţi X 1 şi femei. art. 6, anexa 1, pct. 18.2.1, 18.2.2 Dacă duşurile nu sunt necesare, sunt prevăzute chiuvete cu apă curentă (şi caldă, dacă este necesar), adecvate şi în număr suficient, amplasate în apropierea posturilor de lucru X 1 şi a vestiarelor şi separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei. art. 6, anexa 1, pct. 18.2.3 Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, există o cale uşoară de comunicare între ele. X 1 art. 6, anexa 1, pct. 18.2.4 Lucrătorii dispun de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete, în apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de X 1 duşuri sau chiuvete, cu cabine de WC-uri separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei. art. 6, anexa 1, pct. 18.3 18. Încăperi pentru acordarea primului ajutor În funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul activităţii şi de frecvenţa accidentelor, sunt asigurate una sau mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor, X 3 semnalizate corespunzător, echipate cu instalaţii şi dispozitive corespunzătoare şi care permit accesul cu brancarde. art .6, anexa 1, pct. 19.1, 19.2 Echipamentul de prim ajutor este disponibil în toate locurile unde condiţiile de lucru o cer, este marcat corespunzător şi X 3 este uşor accesibil. art. 6, anexa 1, pct. 19.3

73

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere 19. Lucrători cu dizabilităţi La organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile X 3 şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti lucrători. art. 6, anexa 1, pct. 20 20. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale) Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate de către lucrători X 3 în cursul activităţii sunt organizate astfel încât pietonii sau vehiculele să circule în condiţii de securitate. art. 6, anexa 1, pct. 21.1 Locurile de muncă în aer liber sunt iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală nu X 2 este suficientă. art. 6, anexa 1, pct. 21.2 Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil, astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului, influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să X 3 poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid asistenţă în caz de pericol. art. 6, anexa 1, pct. 21.3 21. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale) Angajatorul a numit prin decizie o persoană cu atribuţii X 3 concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare. art. 6, anexa 1, pct. 22.1 Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt asigurate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care X 3 asigură supravegherea. art. 6, anexa 1, pct. 22.2 22. Principii ergonomice Dimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de echipamentul de muncă, de mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în X 2 timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării confortului psihofizic. art. 6, anexa 1, pct. 23.1 Au fost eliminate poziţiile forţate, nenaturale ale corpului lucrătorului şi s-a asigurat posibilitatea de modificare a X 2 poziţiei în timpul lucrului. art. 6, anexa 1, pct. 23.2

74

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat sunt prevăzute cu scaune corespunzătoare caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, X 2 precum şi activităţii desfăşurate. art. 6, anexa 1, pct. 23.3 La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin X 2 pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci). art. 6, anexa 1, pct. 23.4 Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea X 2 mişcării acestora. art. 6, anexa 1, pct. 23.5 Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile X 2 antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare. art. 6, anexa 1, pct. 23.6 Sunt luate măsuri pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare a corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale X 2 braţelor. art. 6, anexa 1, pct. 23.7 Locurile de muncă aflate deja în folosinţă la 01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi sănătate: 1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc X 3 locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor. art. 7, anexa 2, pct. 2 2. Instalaţii electrice Instalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât X 3 să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. art. 7, anexa 2, pct. 3 Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau indirectă. X 3 art. 7, anexa 2, pct. 3 Instalaţiile electrice şi dispozitivele de protecţie corespund tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competenţei X 3 persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei. art. 7, anexa 2, pct. 3 3. Căi şi ieşiri de urgenţă Căile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau X 3 în spaţii sigure. art. 7, anexa 2, pct. 4.1

75

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Numărul de căi de salvare şi ieşiri de urgenţă este corespunzător şi asigură, în caz de pericol, evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile X de lucru. art. 7, anexa 2, pct. 4.2, 4.3 Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi nu sunt glisante sau turnante. X art.7, anexa 2 pct.4.4 Uşile de ieşire de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice lucrător. X art. 7, anexa 2, pct. 4.4 Căile şi ieşirile de urgenţă sunt semnalizate, iar semnalizarea este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare. X art. 7, anexa 2, pct. 4.5 Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea sunt menţinute libere de orice X obstacole. art. 7, anexa 2, pct. 4.6 Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă, în cazul în care X se întrerupe alimentarea cu energie electrică. art. 7, anexa 2, pct. 4.7 4. Detectarea şi prevenirea incendiilor Locurile de muncă sunt prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este X cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă. art. 7, anexa 2, pct. 5.1 Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile, simplu de manevrat şi semnalizate X corespunzător. art. 7, anexa 2, pct. 5.2 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise La locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi X cerinţele fizice impuse lucrătorilor. art. 7, anexa 2, pct. 6 Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de funcţionare. X art. 7, anexa 2, pct. 6 Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor. X art. 7, anexa 2, pct. 6 6. Temperatura în încăperi Temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru este adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de X lucru utilizate şi ce cerinţele fizice impuse lucrătorilor. art. 7, anexa 2, pct. 7.1

76

Pondere 3

3 3 2

3

3

3

3

3

3 3

1

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde X destinaţiei specifice. art.7, anexa 2, pct. 7.2 7. Iluminatul natural şi artificial În măsura în care este posibil, locurile de muncă au iluminat natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial X adecvat. art. 7, anexa 2, pct. 8.1 Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o X intensitate suficientă. art. 7, anexa 2, pct. 8.2 8. Uşi şi porţi Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea X vederii. art. 7, anexa 2, pct. 9.1 Uşile şi porţile batante sunt transparente sau au un panou transparent. X art. 7, anexa 2, pct. 9.2 9. Zone periculoase Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite X pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar. art. 7, anexa 2, pct. 10 Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. X art. 7, anexa 2, pct. 10 10. Încăperi şi zone pentru odihnă Lucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile sau zone pentru odihnă corespunzătoare, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu X excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor). art. 7, anexa 2, pct. 11.1 Încăperile şi zonele pentru odihnă sunt prevăzute cu mese şi scaune cu spătar. X art. 7, anexa 2, pct. 11.2 În încăperile pentru odihnă sunt luate măsuri pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de X tutun. art. 7, anexa 2, pct. 11.3 11. Femei gravide şi mame care alăptează Femeile gravide şi mamele care alăptează au posibilitatea de X a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare. art. 7, anexa 2, pct. 12

77

Pondere 1

1

3

3

1

3

3

1

2

2

3

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 12. Instalaţii sanitare Dacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie X vestiare corespunzătoare, separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei. art. 7, anexa 2, pct. 13.1.1., 13.1.3 Lucrătorii işi pot incuia îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru în vestiar. X art. 7, anexa 2, pct. 13.1.2. Vestiarele permit depozitarea separată a îmbrăcămintei de lucru de vestimentaţia şi efectele personale, când este necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, X murdărie). art. 7, anexa 2, pct. 13.1.2 Locurile de muncă au în apropierea lor duşuri (dacă natura activităţii impune acest lucru) şi locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete, X dotate cu apă curentă rece (şi caldă, dacă e cazul), separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei. art. 7, anexa 2, pct. 13.2.1, 13.2.2, 13.2.3 13. Echipamente de prim ajutor Locurile de muncă sunt dotate cu echipamente de prim X ajutor, marcate corespunzător şi uşor accesibile. art. 7, anexa 2, pct.14 14. Lucrători cu dizabilităţi La organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile X şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti lucrători. art. 7, anexa 2, pct. 15 15. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor Locurile de muncă în spaţii închise sau în aer liber sunt organizate astfel încât pietonii şi vehiculele să poată circula X în condiţii de securitate. art. 7, anexa 2, pct. 16 16. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale) Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil, astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului, X influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid asistenţă în caz de pericol. art. 7, anexa 2, pct. 17

78

Pondere

1

1

2

1

3

3

3

3

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 17. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale) Angajatorul a numit prin decizie o persoană cu atribuţii X concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare. art. 7, anexa 2, pct. 18.1 Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt asigurate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care X asigură supravegherea. art. 7, anexa 2, pct. 18.2 18. Principii ergonomice Dimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de echipamentul de muncă, de mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în X timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării confortului psihofizic. art. 7, anexa 2, pct.1 9.1 Au fost eliminate poziţiile forţate, nenaturale ale corpului lucrătorului şi s-a asigurat posibilitatea de modificare a X poziţiei în timpul lucrului. art. 7, anexa 2, pct. 19.2 Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat sunt prevăzute cu scaune corespunzătoare caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, X precum şi activităţii desfăşurate. art. 7, anexa 2, pct. 19.3 La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin X pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci). art. 7, anexa 2, pct.,19.4 Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea X mişcării acestora. art.,7, anexa 2, pct.,19.5 Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile X antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare. art.,7, anexa 2, pct. 19.6 Sunt luate măsuri pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare a corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale X braţelor. art. 7, anexa 2, pct. 19.7

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 79

a = 32 b = 28

Pondere

3

3

2

2

2

2

2

2

2

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC1 = a + b + c = 88 Punctaj maxim: PMC1 = 3×(d + e + f) = 102 NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC1 = a×3 + b×2 + c×1 = 180 Punctaj maxim: PMC1 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 204

80

c = 28 d = 11 e = 12 f = 11 Nivel de conformare: NCC1 = POC1/ PMC1 ×100 = 86 % Nivel de securitate: NSC1 = POC1/ PMC1 ×100 = 88 %

C.2. CERINŢE MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 92/58/CEE

Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării prevăzute de reglementările referitoare la introducerea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor periculoase, a produselor şi/sau a echipamentelor, cu excepţia cazului în care aceste reglementări fac referire în mod expres la acest lucru. Nota 2: Conform art. 3, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării utilizate în reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian. Cod C.2.1.

C.2.2.

C.2.3.

C.2.4.

C.2.5.

Indicator Dacă riscurile nu au putut fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode şi procedee de organizare a muncii, angajatorul a prevăzut semnalizare de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă şi verifică existenţa acesteia. art. 6(1) Alegerea semnalizării de securitate s-a făcut luând în considerare evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. art. 6(2) Semnalizarea referitoare la interdicţii este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşie (partea roşie ocupă cel puţin 35% din suprafaţa panoului). art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.1 Semnalizarea referitoare la avertismente este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă triunghiulară, cu pictogramă neagră pe fond galben şi margine neagră (partea galbenă acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului). art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.2 Semnalizarea referitoare la obligativitate este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră ocupă cel puţin 50% din suprafaţa panoului). art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.3

81

N/A 0 1 2 3

X

3

X

3

3

X

X

X

Pondere

3

3

Cod C.2.6.

C.2.7.

C.2.8.

C.2.9.

C.2.10.

C.2.11.

C.2.12.

C.2.13. C.2.14.

C.2.15.

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori de prim ajutor se realizează prin utilizarea panourilor permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată, X 3 cu pictogramă albă pe fond verde (partea verde ocupă cel puţin 50% din suprafaţa panoului). art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.4 Semnalizarea privind localizarea şi identificarea materialelor şi echipamentelor de prevenire şi de stingere a incendiilor se realizează prin panouri permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie X 3 acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului) şi/sau printr-o culoare de securitate. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.5, anexa 4. Semnalizarea pe recipiente şi conducte se face prin etichete sau panouri de avertizare/transport, completate cu informaţii X 3 suplimentare. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 1 Semnalizarea pe recipiente şi conducte este sub formă rigidă, autocolantă sau pictată, amplasată pe partea/părţile X 3 vizibilă/vizibile. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 2, 3 Etichetele utilizate pentru semnalizarea pe conducte sunt amplasate vizibil, în vecinătatea locurilor care prezintă cele mai mari pericole (vane, puncte de racordare) şi la distanţe X 3 aproximativ egale. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 4 Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a preparatelor periculoase în cantităţi mari sunt semnalizate prin panouri de avertizare (dacă ambalajele nu sunt etichetate corespunzător), amplasate în apropierea X 3 suprafeţei de depozitare sau pe uşa de acces în depozitul respectiv. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, 12, anexa 3, pct. 5 Pictogramele utilizate sunt cât mai simple posibil, fără detalii inutile (pot fi uşor diferite de cele stabilite prin H.G. 971/2006, dacă semnificaţia lor rămâne neschimbată şi nu X 2 provoacă confuzie asupra semnificaţiei). art.7, anexa 2 pct.1.2, 1.3 Panourile sunt confecţionate din materiale cât mai rezistente la şocuri, intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant. X 2 art. 7, anexa 2, pct. 1.4 Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor asigură o bună vizibilitate şi înţelegere a X 3 mesajului acestora. art. 7, anexa 1, pct. 4, anexa 2, pct. 1.5 Panourile sunt instalate corespunzător din punct de vedere al înălţimii, vizibilităţii şi apropierii de riscul/obiectul X 3 semnalat. art. 7, anexa 2, pct. 2.1

82

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere C.2.16. Se asigură înlăturarea panourilor în cazul în care situaţia care le justifică nu mai există. X 2 art. 7, anexa 2, pct. 2.2 C.2.17. Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor sunt semnalizate permanent cu o X 3 culoare de securitate şi/sau cu panouri. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.3, anexa 5, pct. 1 C.2.18. Căile de circulaţie sunt marcate permanent cu o culoare de securitate. X 3 art. 7, anexa 1, pct. 2.1.4, anexa 5, pct. 2 C.2.19. La utilizarea semnalelor luminoase sunt respectate caracteristicile intrinseci şi regulile generale şi specifice de X 3 utilizare. art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9, 10, 11, anexa 6 C.2.20. La utilizarea semnalelor acustice sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile intrinseci şi codul utilizat. X 3 art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9,10, 11, anexa 7 C.2.21. La utilizarea comunicării verbale sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile intrinseci şi regulile specifice X 3 de utilizare. art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 2.2.2, anexa 8 C.2.22. La utilizarea gesturilor-semnal sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile, regulile de utilizare specifice X 3 şi gesturilor codificate utilizabile. art. 7, anexa 1, pct. 2.2.2, anexa 9 C.2.23. La alegerea semnalizărilor s-a ţinut cont de interşanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor. X 2 art. 7, anexa 1, pct. 3 C.2.24. La stabilirea semnalizării s-a ţinut cont de cerinţele de eficienţă a acesteia. X 3 art. 7, anexa 1, pct. 5 C.2.25. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare sunt curăţate, întreţinute, verificate, reparate şi înlocuite periodic pentru asigurarea menţinerii calităţilor lor intrinseci şi/sau X 2 funcţionale. art. 7, anexa 1, pct. 6 C.2.26. Numărul şi amplasarea mijloacelor şi a dispozitivelor de semnalizare a fost stabilită în funcţie de importanţa X 2 riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită. art. 7, anexa 1, pct. 7 C.2.27. În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor este prevăzută, după caz, semnalizare corespunzătoare traficului rutier, X 3 feroviar, fluvial, maritim şi aerian. art. 8 C.2.28. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi referitor la toate măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul X 3 de muncă. art. 9 83

Cod Indicator C.2.29. Este asigurată instruirea lucrătorilor privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, inclusiv prin instrucţiuni care să cuprindă semnificaţia semnalizării şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat. art. 10 C.2.30. Consultarea şi participarea lucrătorilor include şi aspectele privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. art. 11 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC2 = a + b + c = 30 Punctaj maxim: PMC2 = 3×(d + e + f) = 36 NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC2 = a×3 + b×2 + c×1 = 81 Punctaj maxim: PMC2 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 99

84

N/A 0 1 2 3

Pondere

X

3

X

2

a = 21 b=9 c=0 d=9 e=3 f=0 Nivel de conformare: NCC2 = POC2/ PMC2 ×100 = 83 % Nivel de securitate: NSC2 = POC2/ PMC2 ×100 = 82 %

C.3. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA ÎN MUNCĂ DE CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 89/655/CEE Directiva 95/63/CE Directiva 2001/45/CE

Nota 1: Conform art. 2, termenii şi expresiile utilizate în hotărâre au următoarea semnificaţie: a. echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă; b. utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui; c. zonă periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa; d. lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă; e. operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de muncă. Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Angajatorul a luat măsurile necesare, inclusiv la alegerea echipamentului de muncă, pentru ca acest echipament pus la dispoziţia lucrătorilor să poată fi utilizat de către lucrători, X 3 fără a le pune în pericol securitatea sau sănătatea. art. 3(1), art. 3(2) Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru reducerea riscurilor, atunci când nu este posibil să se asigure utilizarea echipamentelor de muncă fără niciun risc pentru X 3 securitatea şi sănătatea lucrătorilor. art. 3(3) Sistemele de comandă îndeplinesc cerinţele minime generale aplicabile echipamentelor de muncă. X 3 art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 2.2, 2.2.1, 2.2.2, 2.3, 2.3.1, 2.3.2, 2.4 Protectorii şi dispozitivele de protecţie îndeplinesc cerinţele minime generale aplicabile echipamentelor de muncă. X 3 art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.5, 2.8

85

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Sunt luate măsuri de protecţie adecvate pentru: • stabilizarea sau fixarea echipamentelor tehnice; • riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de muncă; X 3 • riscul de contact sau de apropiere a lucrătorilor de părţile echipamentului de muncă expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.6, 2.7, 2.10 Zonele şi punctele de muncă sau cele de întreţinere ale unui echipament de muncă sunt iluminate corespunzător, în funcţie de lucrările realizate şi permit accesul lucrătorilor în X 3 condiţii de securitate în toate zonele necesare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.9, 2.16 Dispozitivele de avertizare şi semnalizare ale echipamentului de muncă sunt uşor de perceput şi de înţeles şi lipsite de X 3 ambiguităţi. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.11, 2.15 Echipamentul de muncă este utilizat numai pentru operaţiunile şi în condiţiile pentru care a fost realizat. X 3 art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.12 Operaţiile de întreţinere sunt efectuate numai când echipamentul de muncă este oprit sau, dacă acest lucru nu X 3 este posibil, cu luarea măsurilor de protecţie adecvate. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13 Programul de întreţinere al echipamentului de muncă este respectat şi ţinut la zi. X 3 art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13 Echipamentul de muncă este prevăzut cu dispozitive uşor de identificat, destinate separării de fiecare din sursele de X 3 energie. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14 Reconectarea nu generează riscuri pentru lucrătorii în cauză. X 3 art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14 Echipamentul de muncă este adecvat pentru protecţia lucrătorilor împotriva: • riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire a echipamentului de muncă; • riscurilor de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau alte substanţe produse de către echipamentul de muncă X 3 sau utilizate/depozitate în acesta; • riscurilor de explozie a acestuia sau a substanţelor produse de acesta ori utilizate/depozitate în acesta; • riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.17, 2.18, 2.19 Echipamentele de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile. X 3 art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.1

86

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile. X 3 art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.2 Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt proiectate şi fabricate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi X 3 protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.6, 3.3.7, 3.3.8, 3.3.9, 3.3.10, 3.3.16.1 Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt montate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva X 3 pericolelor datorate influenţelor externe. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2 b, 3.3.1.2 c Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt întreţinute şi exploatate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi X 3 protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.16.2, 3.3.16.3, 3.3.17, 3.3.18 La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă se X 3 aplică măsuri tehnice. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1.1, 3.3.2.1, 3.3.2.2 La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă, X 3 măsurile tehnice sunt completate cu măsuri organizatorice. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.2.1, 3.3.2.3, 3.3.2.4 La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează şi se aplică numai măsuri tehnice, una principală, care să asigure protecţia în orice condiţii şi una suplimentară, X 3 care să asigure protecţia în cazul deteriorării măsurii principale, şi care să nu se anuleze una pe cealaltă. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.1, 3.3.3.2 Nu sunt folosite drept protecţie principală următoarele măsuri, cu excepţia instalaţiilor electrice casnice şi a stâlpilor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune: • izolarea amplasamentului; • egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor; X 3 • deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase; • folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.3, 3.3.3.4 La instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de potecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează prin legarea la pământ de protecţie, ca X 3 măsură obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protecţie. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.4 87

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Instalaţiile şi echipamentele electrice sunt alese cu grad corespunzător de protecţie, în funcţie de zonele cu atmosferă X 3 potenţial explozivă. art. 4(1), 4(2), anexa 1 pct. 3.3.5.1 Zonarea a fost efectuată de către proiectantul instalaţiilor şi echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului. X 3 art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.5.2 Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării X 3 braţului în zona de influenţă a acestora. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.11 Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa I de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi este prevăzut(ă) cu legături de protecţie pentru asigurarea X 3 protecţiei în caz de defect. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.12, 3.3.13 Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa II de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi să fie prevăzut(ă), din fabricaţie, cu o izolaţie suplimentară X 3 dublă sau întărită. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.14 Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa III de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi nu produce o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă X 3 de alimentare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.15 Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa I de protecţie se face în condiţiile prevăzute de X 3 reglementările în vigoare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.19 Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa II de protecţie se face în condiţiile prevăzute de X 3 reglementările în vigoare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.20 Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa III de protecţie se face în condiţiile prevăzute de X 3 reglementările în vigoare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.21 Lucrările cu scoatere de sub tensiune la instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice se execută în condiţiile X 3 prevăzute de reglementările în vigoare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.22 La executarea lucrărilor la instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice se utilizează mijloace de protecţie electroizolante. X 3 art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.1, 3.3.23.2, 3.3.23.3, 3.3.24

88

Cod

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice sunt exploatate, întreţinute, reglate, reparate şi puse sub tensiune numai de către personal calificat în meseria de electrician X 3 autorizat din punct de vedere al securităţii muncii. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.4, 3.3.25 Angajatorul asigură măsurile privind verificarea echipamentelor de muncă după instalare, după fiecare montare într-un alt loc, periodic, în situaţii speciale, precum X 3 şi încercările periodice necesare. art. 5 Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul a luat măsurile necesare privind X 3 utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii acestui echipament. art. 6 La aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate, angajatorul a luat în considerare postul de lucru, poziţia X 3 lucrătorilor şi principiile ergonomice. art. 7 Angajatorul a asigurat informarea adecvată a lucrătorilor şi, dacă este cazul, fişele de lucru referitoare la echipamentele X 3 de muncă utilizate la locul de muncă. art. 8, 9 Angajatorul a luat măsurile necesare pentru instruirea adecvată a lucrătorilor însărcinaţi cu utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii echipamentelor de X 3 muncă. art. 10

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC3 = a + b + c = 62 Punctaj maxim: PMC3 = 3×(d + e + f) = 63 NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC3 = a×3 + b×2 + c×1 = 186 Punctaj maxim: PMC3 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 189

89

a = 62 b=0 c=0 d = 21 e=0 f=0 Nivel de conformare: NCC3 = POC3/ PMC3 ×100 = 98 % Nivel de securitate: NSC3 = POC3/ PMC3 ×100 = 98 %

C.4. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR CU ECRAN DE VIZUALIZARE Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1028/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 1990/270/CEE

Nota 1: Conform art. 3, prevederile H.G. 1028/2006 nu se aplică: a. cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor; b. sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport; c. sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice; d. sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru; e. maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic dispozitiv de afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui echipament; f. maşinilor de scris de concepţie clasică, de tipul „maşini de scris cu fereastră”. Nota 2: Conform art. 4, termenii şi expresiile utilizate în H.G. 1028/2006 sunt definite astfel: a. echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare folosit; b. post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător; c. lucrător - orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a). din Legea nr. 319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru. Cod C.4.1.

C.4.2.

C.4.3.

C.4.4.

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Angajatorul a evaluat condiţiile de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele X 2 riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală. art. 5 Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru remedierea riscurilor evaluate. X 2 art. 6, 8 Echipamentele îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă. X 2 art. 7, anexă, pct. 1 Mediul de muncă îndeplineşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă. X 2 art. 7, anexă, pct. 2

90

Cod C.4.5.

C.4.6.

C.4.7.

C.4.8.

C.4.9.

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Interfaţa operator/computer îndeplineşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă. X 2 art. 7, anexă, pct. 3 Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi asupra aspectelor legate de securitatea şi sănătatea în muncă. X 2 art. 9, 10 Este asigurată consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele specifice X 2 locurilor de muncă. art. 11 Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii şi, dacă este necesar, de un examen X 3 oftalmologic. art. 12, 13 Angajatorul a luat măsurile necesare pentru protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor. X 3 art. 14, 15

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC4 = a + b + c = 27 Punctaj maxim: PMC4 = 3×(d + e + f) = 27 NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC4 = a×3 + b×2 + c×1 = 60 Punctaj maxim: PMC4 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 60

91

a=6 b = 21 c=0 d=2 e=7 f=0 Nivel de conformare: NCC4 = POC4/ PMC4 ×100 = 100 % Nivel de securitate: NSC4 = POC4/ PMC4 ×100 = 100 %

C.21. SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 355/11.04.2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE -

Nota 1: Conform H.G. 355/2007 termenii şi expresiile utilizate au următoarea semnificaţie: a. supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor; b. aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical; c. inaptitudinea temporară de muncă reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de către medicul de medicina muncii; d. inaptitudinea permanentă de muncă reprezintă incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea in muncă; e. promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă supravegherea activă a sănătăţii lucrătorilor în raport cu caracteristicile locului de muncă şi, în mod particular, cu factorii profesionali. Cod C.21.1. C.21.2. C.21.3.

C.21.4.

C.21.5.

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către medici specialişti de medicina muncii. X 3 art. 4 Angajatorul se află în posesia unei evaluări actualizate a riscului asupra sănătăţii lucrătorilor. X 3 art. 5 Angajatorii asigură fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru X 3 supravegherea sănătăţii lucrătorilor. art. 6, 7, 8 Examenul medical la angajarea în muncă a lucrătorilor este efectuat de medicul de medicina muncii. X 3 art. 9(2), 10, 11(2), 12(2), 13, 14, 15, 16(3), 16(4), 16(5), 16(6), 16(7), 17, 45. Angajatorul solicită efectuarea examenului medical la angajare, completează fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de identificare a factorilor de risc X 3 profesional. art. 16(1). 92

Cod C.21.6.

C.21.7. C.21.8. C.21.9. C.21.10. C.21.11. C.21.12.

C.21.13. C.21.14. C.21.15.

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere În situaţia schimbării locului de muncă, lucrătorul are la dispoziţie o copie a dosarului său medical şi a fişei de expunere la riscuri profesionale de la locul de muncă X 3 anterior. art. 16(2), 41 La indicaţia medicului specialist de medicina muncii se efectuează examenul medical de adaptare în muncă. X 3 art. 18, 45 Angajatorul asigură efectuarea examenului medical periodic pentru toţi lucrătorii. X 3 art. 19, 20, 21, 22, 45. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical la reluarea activităţii. X 3 art. 23, 24, 25, 45 Medicul de medicina muncii efectuează activităţi specifice de promovare a sănătăţii la locul de muncă. X 3 art. 27, 28, 29 Lucrătorii sunt informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au privind supravegherea sănătăţii. X 3 art. 30, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 47 La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de muncă, angajatorii ţin seama de rezultatele X 3 supravegherii sănătăţii. art. 35 Este asigurată informarea lucrătorilor privind rezultatele proprii ale supravgherii sănătăţii lor. X 3 art. 36 Este asigurată păstrarea înregistrărilor medicale ale lucrătorilor. X 2 art. 37, 38, 42, 43, 46 Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de familie al lucrătorului se informează reciproc şi operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a X 3 lucrătorului. art. 44

93

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC21 = a + b + c = 36 Punctaj maxim: PMC21 = 3×(d + e + f) = 36 NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC21 = a×3 + b×2 + c×1 = 105 Punctaj maxim: PMC21 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 105

94

a = 33 b=3 c=0 d = 11 e=1 f=0 Nivel de conformare: NCC21 = POC21/ PMC21 ×100 = 100 % Nivel de securitate: NSC21 = POC21/ PMC21 ×100 = 100 %

C.22. MĂSURI CE POT FI APLICATE ÎN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională Ordonanţă de urgenţă nr. 99 din 29.06.2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă Normă metodologică din 06.07.2000 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE -

Nota 1: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, prin temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care: a. depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel; b. scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel. Nota 2: Aceste temperaturi sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia. Nota 3: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a. temperatura exterioară a aerului reprezintă gradul de încălzire a aerului atmosferic; b. umiditatea este umiditatea relativă şi reprezintă proporţia de vapori de apă existenţi în aer faţă de cantitatea maximă posibilă, exprimată în procente; c. vântul intens este vântul a cărui viteză depăşeşte 10 m/s; d. temperatura echivalată ridicată este temperatura exterioară a aerului, corelată cu umiditatea relativă şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele temperaturăumiditate; e. temperaturi ridicate extreme sunt considerate temperaturile de peste 37°C sau când indicele temperatură - umiditate depăşeşte pragul valoric de 80; f. temperatura echivalată scăzută este temperatura exterioară a aerului corelată cu viteza vântului şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele de răcire; g. temperaturi scăzute extreme sunt considerate temperaturile sub minus 20°C sau când indicele de răcire scade sub pragul valoric de minus 32. Cod Indicator C.22.1. În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii asigură măsurile minimale necesare pentru protecţia lucrătorilor. art. 3, 4 art. 6, 7, 12 95

N/A 0 1 2 3

X

Pondere

3

Cod Indicator C.22.2. În perioadele cu temperaturi scăzute extreme, angajatorii asigură măsurile minimale pentru menţinerea sănătăţii salariaţilor care lucrează în aer liber. art. 3, 5 art. 6, 7, 12 C.22.3. În cazul în care angajatorii nu pot asigura îndeplinirea măsurilor minimale necesare, stabilesc măsurile organizatorice alternative. art. 6, 7, 9 art. 6, 7, 8, 9, 10, 12 C.22.4. Angajatorul a asigurat măsurile necesare pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme. art. 8 art. 11, 12 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC22 = a + b + c = 6 Punctaj maxim: PMC22 = 3×(d + e + f) = 6 NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC22 = a×3 + b×2 + c×1 = 18 Punctaj maxim: PMC22 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 18

96

N/A 0 1 2 3

Pondere

X

3

X

3

X

a=6 b=0 c=0 d=2 e=0 f=0 Nivel de conformare: NCC22 = POC22/ PMC22 ×100 = 100 % Nivel de securitate: NSC22 = POC22/ PMC22 ×100 = 100 %

3

D.1. ACTIVITATEA DE BIROU Criterii de audit  Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru activitatea de birou (cod IP-01) N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet Cod D.1.1.

D.1.2.

D.1.3.

D.1.4.

D.1.5.

D.1.6. D.1.7.

D.1.8.

D.1.9.

D.1.10.

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere PARTEA I - PREVEDERI GENERALE Prevederile instrucţiunilor proprii sunt prelucrate lucrătorilor în cadrul instruirii la locul de muncă, al instruirilor periodice X 3 programate şi al celor suplimentare. art. 3 Instruirile periodice programate pentru personalul care desfăşoară activitate de birou au loc la un interval de 6 luni. X 3 art. 4 Sunt respectate duratele stabilite ale instruirilor la locul de muncă, periodice şi suplimentare. X 2 art. 5 PARTEA A II-A – PREVEDERI SPECIFICE 1.Circulaţia pe drumurile publice Lucrătorii respectă regulile de circulaţie pe drumurile X 3 publice, corespunzător categoriei de participanţi la trafic. art. 6 Fişele de instruire prevăd traseul şi durata de deplasare la/de la serviciu. X 3 art. 7 Deplasarea domiciliu - serviciu se face pe traseul declarat. X 1 art. 7 2.Utilizarea liftului Sunt respectate cerinţele privind utilizarea corectă a liftului X 3 în condiţii normale de funcţionare. art. 8, 9, 10, 11 Lucrătorii cunosc regulile de securitate privind utilizarea liftului în situaţii de urgenţă (blocare, incendii, cutremur). X 3 art. 12, 13, 14 3.Microclimat Lucrătorii cunosc şi respectă recomandările privind X 1 microclimatul la locul de muncă. art. 15, 16, 17 4.Prevenirea riscurilor de cădere de la înălţime Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile specifice de prevenire X 3 a riscurilor de cădere de la înălţime. art. 18

97

Cod D.1.11.

D.1.12.

D.1.13.

D.1.14.

D.1.15.

D.1.16.

D.1.17.

D.1.18.

D.1.19.

D.1.20.

D.1.21.

D.1.22.

D.1.23.

Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere 5.Prevenirea riscurilor de cădere de la acelaşi nivel Spaţiile de lucru şi suprafeţele de circulaţie sunt menţinute în X 2 stare adecvată. art. 19, 20, 21, 22 Lucrătorii cunosc şi respectă regulile şi recomandările pentru prevenirea riscurilor de cădere de la acelaşi nivel. X 2 art. 23, 24, 25, 26 6.Prevenirea riscurilor de lovire prin căderea unor obiecte Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile de prevenire a X 2 riscurilor de lovire prin căderea unor obiecte. art. 27, 28, 29, 30 7.Prevenirea riscurilor de tăiere/înţepare Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile de prevenire a X 1 riscurilor de tăiere/înţepare. art. 31, 32, 33, 34 8.Utilizarea calculatoarelor Amplasarea echipamentelor de calcul pe birouri este X 2 adecvată. art. 35, 36, 37 Lucrătorii cunosc şi respectă recomandările privind lucrul la calculator. X 2 art. 38, 39, 40, 41 9.Utilizarea imprimantelor laser şi a copiatoarelor Lucrătorii cunosc şi respectă regulile privind utilizarea X 2 imprimantelor laser şi a copiatoarelor. art. 42, 43 10.Prevenirea riscurilor de electrocutare Lucrătorii cunosc şi respectă interdicţiile de efectuare a intervenţiilor neautorizate la echipamentele şi instalaţiile X 3 electrice. art. 44, 45, 49 Lucrătorii cunosc şi respectă regulile de securitate la utilizarea echipamentelor şi instalaţiilor electrice. X 3 art. 46, 47, 48, 50, 51, 52, 53, 54, 55 11.Prevenirea riscurilor de incendiu Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile specifice de prevenire X 3 a riscurilor de incendiu art. 56, 57 Lucrătorii cunosc măsurile care trebuie aplicate în cazul constatării unor defecte de funcţionare a echipamentelor şi X 3 instalaţiilor electrice. art. 58, 59, 60, 61, 62 12.Utilizarea produselor chimice de curăţat sau spălat Produsele chimice de curăţat sau spălat sunt păstrate în X 3 ambalajele originale, separat faţă de produsele alimentare. art. 63 Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile de securitate privind utilizarea produselor chimice de curăţat sau spălat. X 2 art. 64, 65 98

Cod D.1.24.

Indicator 13.Prevenirea agresiunilor fizice Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile de securitate pentru prevenirea agresiunilor fizice. art. 66, 67, 68

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POD1 = a + b + c = 69 Punctaj maxim: PMD1 = 3×(d + e + f) = 72 NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POD1 = a×3 + b×2 + c×1 = 170 Punctaj maxim: PMD1 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 174

N/A 0 1 2 3 X

Pondere 3

a = 39 b = 23 c=7 d = 13 e=8 f=3 Nivel de conformare: NCD1 = POD1/ PMD1 ×100 = 96 % Nivel de securitate: NSD1 = POD1/ PMD1 ×100 = 98 %

5.3.2.RAPORTUL DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE Organizaţia: S.C. ... S.R.L. Obiectiv auditat: Activitatea de birou Data: 09.04.2012 RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE Cod indicator

Descrierea neconformităţii

C.1.9 C.2.6

Căile şi ieşirile de urgenţă nu sunt semnalizate cu indicatoare de semnalizare de securitate.

C.1.13 C.2.7

Locul de amplasare al stingătorului nu este semnalizat cu indicator de semnalizare de securitate.

C.1.17 D.1.9 C.1.21

Unitatea internă a instalaţiei de aer condiţionat este amplasată în imediata apropiere a două posturi de lucru. Ferestrele nu permit evitarea luminii solare excesive la

Acţiuni corective/preventive Montarea indicatoarelor de semnalizare de securitate pentru identificarea căilor şi ieşirilor de urgenţă, conform prevederilor H.G. nr. 971/2006 Montarea indicatorului de semnalizare de securitate pentru semnalizarea locului de amplasare al stingătorului portabil, conform prevederilor H.G. nr. 971/2006 Schimbarea poziţiei posturilor de lucru astfel încât lucrătorii să nu mai fie expuşi direct curenţilor de aer de la instalaţia de aer condiţionat. Achiziţionarea şi montarea unor jaluzele pentru a evita

99

Responsabil

Termen de realizare

Serviciu extern de prevenire şi protecţie

23.04.2012

Serviciu extern de prevenire şi protecţie

23.04.2012

Director General

16.04.2012

Director General

10.05.2012

Cod indicator

Descrierea neconformităţii locurile de muncă.

C.1.73 C.1.77

C.1.74 D.1.16

C.3.17

D.1.6

Configuraţia postului de lucru nu asigură evitarea poziţiilor incomode, forţate ale membrelor superioare

Nu se poate asigura poziţia ergonomică a corpului la masa de lucru

Nu este asigurată protecţia echipamentelor de muncă electrice împotriva supratensiunii. Deplasarea lucrătorilor între domiciliu şi serviciu nu se face întotdeauna pe traseul declarat în fişa de instruire individuală privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Responsabil

Termen de realizare

Director General

10.05.2012

Dotarea posturilor de lucru cu scaune de tip ergonomic, reglabile.

Serviciu extern de prevenire şi protecţie

30.06.2012

Instruirea lucrătorilor privind reglarea scaunelor pentru asigurarea poziţiei ergonomice a corpului în timpul lucrului.

Director General

Permanent

Dotarea posturilor de lucru cu prize cu protecţie împotriva supratensiunilor.

Director General

16.04.2012

Conştientizarea lucrătorilor privind riscurile de accidentare în timpul deplasării între domiciliu şi serviciu.

Serviciu extern de prevenire şi protecţie

Permanent

Acţiuni corective/preventive lumina solară excesivă Achiziţionarea şi montarea unor suporturi pentru tastatură, care să asigure poziţia ergonomică a membrelor superioare în timpul lucrului.

5.3.3.NIVELUL DE CONFORMARE GENERAL Organizaţia: S.C. ... S.R.L. Obiectiv auditat: Activitatea de birou Data: 09.04.2012 NIVEL DE CONFORMARE GENERAL Cod Denumire fişă C. Cerinţe generale C.1 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă C.2 Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă C.3 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă C.4 Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare C.21 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor C.22 Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă D. Cerinţe specifice

100

Punctaj maxim (PM) obţinut (PO)

Nivel de conformare

102

88

86 %

36

30

83 %

63

62

98 %

27

27

100 %

36

36

100 %

6

6

100 %

D.1

Activitate de birou

72

69

96 % NCg 93 %

TOTAL 342

318

5.3.4.NIVELUL DE SECURITATE GENERAL Organizaţia: S.C. ... S.R.L. Obiectiv auditat: Activitatea de birou Data: 09.04.2012 NIVEL DE SECURITATE GENERAL Cod fişă

Denumire

A Obligaţiile angajatorului B Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor C. Cerinţe generale C.1 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă C.2 Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă C.3 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă C.4 Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare C.21 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor C.22 Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă D. Cerinţe specifice D.1 Activitate de birou

101

Punctaj maxim obţinut (PM) (PO) 261 250 60 59

Nivel de securitate

Nivel de risc

96 % 98 %

Mic Mic

204

180

88 %

Mediu

99

81

82 %

Mediu

189

186

98 %

Mic

60

60

100 %

Mic

105

105

100 %

Mic

18

18

100 %

Mic

98 % NSg 95 %

Mic NRg Mic

174 170 TOTAL 1170 1109

BIBLIOGRAFIE 1. Băbuţ, G., Moraru, R., Matei, I., Băncilă, N., Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura Focus, Petroşani, 2002. 2. Darabont, Al., Pece, Şt., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. 3. Darabont, Al. ş.a., Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, Bucureşti, 1997. 4. Darabont, Al., Kovacs, Şt., Darabont, D., Ghid pentru autoevaluarea securităţii în muncă la nivelul unităţilor economice mici şi mijlocii, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, Bucureşti, 1997. 5. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001. 6. Darabont, Al., Nisipeanu, S., Darabont, D., Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura AGIR, Bucureşti, 2002. 7. Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2002. 8. Darabont, D., Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2004. 9. Darabont, D., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă: ghid de evaluare a conformării cu cerinţele legale, Editura AGIR, Bucureşti, 2010. 10. Stomff, S., Ghid pentru implementarea corectă a sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale - Ediţia a II-a, Editura Standardizarea, Bucureşti, 2009. 11. Nisipeanu, S., Ştepa, R., Implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2003. 12. Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, Bucureşti, 2005. 13. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646/26.07.2006. 14. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882/30.10.2006. 15. * * *, H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate H.G. nr. 1425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661/27.09.2010. 16. * * *, H.G. nr. 1242/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin H.G. nr. 1.425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925/27.12.2011. 17. * * *, Guidelines on occupational safety and health management systems (ILO-OSH: 2001), International Labour Organization, Geneva, 2001. 18. * * *, SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2008. 19. * * *, SR OHSAS 18002: 2009 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001: 2007, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2009. 20. * * *, SR EN ISO 19011: 2011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2011. 102

ANEXA 1 FIŞELE UTILIZATE ÎN CADRUL METODEI DE EVALUARE A CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

103

Fişa A - Obligaţiile angajatorului A. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI Criterii de audit Legislaţie naţională Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 89/391/CEE -

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 A.1. Angajatorii care au lucrători în acelaşi loc de muncă colaborează pentru asigurarea măsurilor de SSM. art. 2, 7(5), 16(2), 20(3) art. 82, 175 A.2. Sunt realizate activităţile de prevenire şi protecţie prin lucrători desemnaţi sau servicii de prevenire şi protecţie interne/externe. art. 7(1), 8(1), 8(2), 8(3), 8(4), 8(5), 9(2), 9(4) art. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24(1), 24(3), 28, 33 A.3. Personalul care realizează activităţile de prevenire şi protecţie este competent şi suficient. art. 7(1), 9(1), 9(4) art. 21, 22(1), 23, 26(1), 26(3) A.4. Sunt evaluate riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi sunt stabilite măsurile de prevenire adecvate, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri. art. 7(2), 7(4), 12(1)a, 12(1)b, 35, 36 A.5. Angajatorul stabileşte şi implementează măsurile de securitate şi sănătate în muncă pe baza principiilor generale de prevenire. art. 7(3) A.6. Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu comportă obligaţii financiare pentru lucrători. art. 7(6) A.7. Atribuţiile lucrătorilor desemnaţi/serviciilor interne privesc numai SSM şi aspectele complementare, iar aceştia au la dispoziţie timpul necesar şi mijloacele adecvate pentru exercitarea acestor atribuţii. art. 8(6) art. 22(2), 24(2), 25, 26(2)

104

Pondere 3

3

3

3

2 1

2

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 A.8. Lucrătorii desemnaţi şi serviciile interne/externe colaborează între ei ori de câte ori este necesar. art. 9(3) art. 26(4), 30 A.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor (inclusiv a altor persoane prezente în unitate) şi a stabilit legăturile cu serviciile externe de urgenţă. art. 10(1) A.10. Angajatorul a desemnat lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor. art. 10(2) A.11. Numărul acestor lucrători, instruirea şi echipamentul pus la dispoziţie este adecvat mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii. art. 10(3) A.12. Lucrătorii sunt instruiţi privind măsurile care trebuie aplicate în cazul unui pericol grav şi iminent. art. 11(1), 11(3) art. 101, 102, 103, 104 A.13. Angajatorul ţine evidenţa accidentelor de muncă, accidentelor uşoare, a bolilor profesionale şi a incidentelor periculoase. art. 12(1)c, 32(1), 34(5) art. 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 162, 172, 173, 174 A.14. Angajatorul comunică şi elaborează pentru autorităţile competente rapoarte privind accidentele suferite de angajaţii săi şi evenimentele produse. art. 12(1)d, 27(1), 32(2) art. 108, 109 A.15. În faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie sunt adoptate soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă. art. 13 a) A.16. Există şi se aplică un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor. art. 13 b) art. 46 A.17. Unitatea are autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. art. 13 c) art. 3, 4, 5, 6, 11 A.18. Angajatorul a stabilit pentru lucrători, prin fişa postului atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate. art. 13 d) 105

Pondere 2

3

3

2

3

2

2

2

3

2

2

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 A.19. Angajatorul a elaborat instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi a locurilor de muncă. art. 13 e) A.20. Angajatorul asigură şi controlează cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. art. 13 f) A.21. Angajatorul asigură materialele necesare informării şi instruirii lucrătorilor (afişe, pliante, filme etc.). art. 13 g) art. 189(1), 189(2) A.22. Angajatorul asigură informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi protecţie necesare. art. 13 h) A.23. Angajatorul a luat măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică. art. 13 i) A.24. Sunt angajate persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute. art. 13 j). A.25. Angajatorul asigură controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic al angajaţilor. art. 13 j), 25(1), 25(2) art. 27 A.26. Angajatorul ţine evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific. art. 13 k) art. 105, 106, 107 A.27. Angajatorul asigură funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. art. 13 l) A.28. Angajatorul colaborează corespunzător cu inspectorul de muncă (prezintă documentele şi dă relaţiile solicitate, desemnează lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor). art. 13 m), 13 o) A.29. Angajatorul asigură realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi a cercetării evenimentelor. art. 13 n)

106

Pondere 3

3

2

3

3

3

3

3

3

2

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 A.30. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţia de a nu modifica starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane. art. 13 p) art. 111 A.31. Angajatorul asigură echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. art. 13 q) A.32. Angajatorul asigură echipamente individuale de protecţie şi inlocuirea acestora în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie. art. 13 r), 13 s) A.33. Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu şi gratuit persoanelor care lucrează în condiţii care impun acest lucru. art. 14 A.34. Condiţiile de acordare a alimentaţiei de protecţie sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual. art.14 A.35. Angajatorul acordă în mod obligatoriu şi gratuit materiale igienico-sanitare. art. 15(1) A.36. Condiţiile de acordare a materialelor igienico-sanitare sunt stabilite prin cotractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual. art. 15(2) A.37. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţiile necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii/unităţii cât şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau funcţii, măsurile de prim ajutor, stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor. art. 16(1), 18(7) A.38. Lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor au acces la evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, evidenţa evenimentelor şi rapoartele privind aceste evenimente, informaţii privind măsurile din domeniul SSM şi informaţii de la instituţiile de control şi autorităţile competente din domeniu. art. 17 A.39. Angajatorul consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi permite participarea acestora (incusiv cu propuneri) la discutarea problemelor SSM. art. 18(1), 18(2), 18(3), 18(4), 18(5) art. 29, 56 A.40. Reprezentanţii lucrătorilor dispun de timp şi mijloace adecvate pentru exercitarea atribuţiilor. art. 18(6)

107

Pondere

1

3

3

3 2 2

2

3

2

2

2

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 A.41. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM au posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari în timpul vizitelor de control. art.18(8) A.42. Este înfiinţat şi organizat comitetul de securitate şi sănătate în muncă. art. 19 art. 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64 A.43. Angajatorul asigură funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă. art. 19 art. 65, 66 A.44. Se exercită atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă pentru realizarea informării, consultării şi participării lucrătorilor. art. 67 A.45. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă. art. 68, 69, 70, 71, 72, 73 A.46. Angajatorul asigură condiţiile pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru specifice locului de muncă şi postului său. art. 20(1), 20(2), 20(4) art. 55, 77, 81 A.47. Instruirea în domeniul SSM nu se realizează pe cheltuiala lucătorilor şi/sau a reprezentanţilor, are loc în timpul programului de lucru iar pentru reprezentanţii lucrătorilor se poate realiza şi în exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii. art. 21 art. 76(1), 76(2) A.48. Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. art. 78, 79, 80 A.49. Angajatorul asigură realizarea instruirii introductiv-generale. art. 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89 A.50. Angajatorul asigură realizarea instruirii la locul de muncă. art. 90, 91, 92, 93, 94 A.51. Angajatorul asigură realizarea instruirii periodice. art. 95, 96, 97, 98, 99, 100 A.52. Evenimentele care au produs incapactitate temporară de muncă sunt cercetate de către angajator, iar rezultatele cercetărilor sunt consemnate în procese verbale. art. 29(1) a), 29(2) art. 114, 115, 118, 119, 120(1), 120(2), 122-134

108

Pondere 2

3

3

3

2

3

1

2 3 3 3

2

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 A.53. Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare stabilesc condiţiile de alegere de către lucrători a reprezentanţilor lor cu răspunderi specifice în domeniul SSM. art. 52, 53 A.54. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile sale privind comunicarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentelor produse în afara graniţelor României, în care sunt implicaţi lucrători ai săi, aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public su a îndatoririlor de serviciu. art. 143, 144, 145, 146 A.55. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile privind comunicarea evenimentelor produse pe teritoriul României, în care sunt implicaţi cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. art. 147(1) A.56. Angajatorul este prezent sau este reprezentat la cercetarea cazurilor de boală profesională. art. 152, 154, 155, 156, 157 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POA = a + b + c = Punctaj maxim: PMA = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POA = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMA = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

109

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCA = POA/ PMA ×100 = ___ [%] Nivel de securitate: NSA = POA/ PMA ×100 = ___ [%]

Pondere 2

2

2

1

Fişa B - Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor B. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR Criterii de audit Legislaţie naţională Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 89/391/CEE -

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 B.1. Lucrătorii care în cazul unui pericol grav şi iminent părăsesc locul de muncă şi/sau o zonă periculoasă nu sunt prejudiciaţi şi sunt protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia, cu excepţia situaţiilor în care acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă. art. 11(2), 11(4) art. 101, 102 B.2. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor formulează propuneri privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi propuneri şi cereri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. art. 18 art. 67 g), 67 i) B.3. Lucrătorii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea lor, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în procesul de muncă. art. 22 B.4. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă utilizează corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie. art. 23(1)a, 23(2) B.5. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă utilizează corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, îl înapoiază sau îl depun în locul destinat pentru păstrare. art. 23(1)b, 23(2)

110

Pondere

3

1

3

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 B.6. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă nu scot din funcţiune, nu modifică, nu schimbă şi nu înlătură arbitrar dispozitivele de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi utilizează corect aceste dispozitive. art. 23(1)c, 23(2) B.7. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă comunică imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. art. 23(1)d, 23(2) B.8. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă aduc la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană. art. 23(1)e, 23(2) B.9. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. art. 23(1)f, 23(2) B.10. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate. art. 23(1)g, 23(2) B.11. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă şi-au însuşit şi respectă prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. art. 23(1)h, 23(2) B.12. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă dau relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. art. 23(1)i, 23(2) B.13. Evenimentele sunt comunicate de îndată angajatorului de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestora. art. 26 B.14. Lucrătorii şi-au ales reprezentanţii cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. art. 52 B.15. Lucrătorii au comunicat în scris angajatorului numărul şi numele reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. art. 54

111

Pondere

3

3

2

1

1

3

2

2

1

1

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 B.16. Lucrătorii şi-au desemnat reprezentanţii în comitetul de securitate şi sănătate în muncă dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. art. 60(2)

112

Pondere 1

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POB = a + b + c = Punctaj maxim: PMB = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POB = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMB = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

113

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCB = POB/ PMB ×100 = ___ [%] Nivel de securitate: NSB = POB/ PMB ×100 = ___ [%]

Fişele C - Cerinţe generale C. CERINŢE GENERALE CUPRINS Cod C.1. C.2. C.3.

C.4.

C.5.

C.6.

C.7.

C.8.

C.9.

C.10. C.11.

C.12.

C.13.

Criterii de audit Legislaţie naţională Legislaţie UE Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru H.G. 1091/2006 1989/654/CEE locul de muncă Cerinţe minime pentru semnalizarea de H.G. 971/2006 92/58/CEE securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru H.G. 1146/2006 89/655/CEE utilizarea în muncă de către lucrători a 95/93/CE echipamentelor de muncă 2001/45/CE Cerinţe minime de securitate şi sănătate în H.G. 1028/2006 1990/270/CEE muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru H.G. 1048/2006 89/656/CEE utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru H.G. 1051/2006 1990/269/CEE manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare Cerinţe minime de securitate şi sănătate H.G. 493/2006 2003/10/CE referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile H.G. 601/2007 generate de zgomot Cerinţe minime de securitate şi sănătate H.G. 1876/2005 2002/44/CE referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile H.G. 601/2007 generate de vibraţii Cerinţe minime de securitate şi sănătate în H.G. 1218/2006 98/24/CE muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor 91/322/CEE împotriva riscurilor legate de prezenţa 2000/39/CE agenţilor chimici 2006/15/CE Protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate H.G. 1092/2006 2000/54/CE de expunerea la agenţi biologici în muncă Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru H.G. 1093/2006 2004/37/CE protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă Protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă H.G. 1875/2005 83/477/CEE de riscurile datorate expunerii la azbest H.G. 601/2007 91/382/CEE 98/24/CE 2003/18/CE Cerinţe minime pentru îmbunătăţirea securităţii H.G. 1058/2006 99/92/CEE şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive Denumire listă

114

Cod

Denumire listă

C.14.

Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor Cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă în industria extractivă de suprafaţă şi subteran Cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj Cerinţe minime de securitate şi sănătate la bordul navelor de pescuit Protecţia tinerilor la locul de muncă Supravegherea sănătăţii lucrătorilor Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale

C.15. C.16.

C.17.

C.18.

C.19. C.20. C.21. C.22.

C.23.

115

Criterii de audit Legislaţie naţională Legislaţie UE H.G. 1136/2006 2004/40/CE H.G. 300/2006 H.G. 601/2007 H.G. 1007/2006

92/57/CEE

H.G. 1049/2006

92/104/CEE

H.G. 1050/2006

92/91/CEE

H.G. 1135/2006

93/103/CEE

H.G. 600/2007 H.G. 355/2007 O.U.G. 99/2000

94/33/CE -

Ordin 706/2006 (H.G. 510/2010)

2006/25/CE

92/29/CEE

C.1. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 1989/654/CEE

Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 1091/2006 nu se aplică: a. mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii şi/sau unităţii sau locurilor de muncă din interiorul mijloacelor de transport; b. şantierelor temporare sau mobile; c. industriilor extractive; d. vaselor de pescuit; e. câmpurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei întreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate în afara ariei clădirilor întreprinderii. Nota 2: Conform art. 5, se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică. Cod C.1.1.

C.1.2.

C.1.3. C.1.4.

Indicator Locurile de muncă utilizate pentru prima dată după 01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi sănătate: 1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor. art. 6, anexa 1, pct. 2 2. Instalaţii electrice Instalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. art. 6, anexa 1, pct. 3 Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă. art. 6, anexa 1, pct. 3 Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi dispozitivelor de protecţie au ţinut seama de tensiunea nominală, influenţa condiţiilor externe şi de competenţa lucrătorilor care au acces la părţile componente ale instalaţiei. art. 6, anexa 1, pct. 3

116

N/A 0 1 2 3

Pondere

3

3

3

3

Cod C.1.5.

C.1.6.

C.1.7. C.1.8.

C.1.9. C.1.10.

C.1.11.

C.1.12.

C.1.13.

C.1.14.

C.1.15. C.1.16.

Indicator N/A 0 1 2 3 3. Căi şi ieşiri de urgenţă Căile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii libere. art. 6, anexa 1, pct. 4.1 Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă corespund utilizării, echipamentului, dimensiunilor locului de muncă, precum şi numărului maxim de persoane care pot fi prezente, asigurând evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru, în caz de pericol. art. 6, anexa 1, pct. 4.2, 4.3 Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi nu sunt glisante sau turnante. art. 6, anexa 1, pct. 4.4 Uşile de ieşire în caz de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi deschise cu uşurinţă de către orice persoană în caz de urgenţă. art. 6, anexa 1, pct. 4.4 Căile şi ieşirile de urgenţă sunt semnalizate, iar semnalizarea este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare. art. 6, anexa 1, pct. 4.5 Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea sunt menţinute libere de orice obstacole. art. 6, anexa 1, pct. 4.6 Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică. art. 6, anexa 1, pct. 4.7 4. Detectarea şi prevenirea incendiilor Locurile de muncă sunt prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă. art. 6, anexa 1, pct. 5.1 Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile, simplu de manevrat şi semnalizate corespunzător. art. 6, anexa 1, pct. 5.2 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise La locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor. art. 6, anexa 1, pct. 6.1 Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de funcţionare. art. 6, anexa 1, pct. 6.1 Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor. art. 6, anexa 1, pct. 6.1 117

Pondere 3

3

3

3

2

3

3

3

3

3

3 3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.17. Instalaţiile de ventilare mecanică sau de aer condiţionat funcţionează astfel încât să nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenţi de aer. art. 6, anexa 1, pct. 6.2 C.1.18. Depunerile sau impurităţile care pot crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea atmosferei sunt eliminate fără întârziere. art. 6, anexa 1, pct. 6.2 C.1.19. 6. Temperatura în încăperi Temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru este adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de lucru utilizate şi ce cerinţele fizice impuse lucrătorilor. art. 6, anexa 1, pct. 7.1 C.1.20. Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde destinaţiei specifice. art. 6, anexa 1, pct. 7.2 C.1.21. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile permit evitarea luminii solare excesive la locurile de muncă. art. 6, anexa 1, pct. 7.3 C.1.22. 7. Iluminatul natural şi artificial În măsura în care este posibil, locurile de muncă au iluminat natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial adecvat. art. 6, anexa 1, pct. 8.1 C.1.23. Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru şi de pe căile de acces şi de circulaţie sunt amplasate astfel încât să nu existe riscul de accidentare al lucrătorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat. art. 6, anexa 1, pct. 8.2 C.1.24. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o intensitate suficientă. art. 6, anexa 1, pct. 8.3 C.1.25. 8. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale încăperilor Pardoselile locurilor de muncă sunt lipsite de proeminenţe, de găuri sau de planuri înclinate periculoase, sunt fixe, stabile şi nealunecoase. art. 6, anexa 1, pct. 9.1 C.1.26. Încăperile care cuprind posturi de lucru sunt izolate termic, corespunzător tipului de întreprindere şi activităţii fizice a lucrătorilor. art. 6, anexa 1, pct. 9.1 C.1.27. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi sunt menţinute curate şi sunt renovate. art. 6, anexa 1, pct. 9.2 118

Pondere 1

2

1

1

1

1

1

3

2

1

1

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.28. Pereţii transparenţi sau translucizi, în special pereţii de sticlă sunt semnalizaţi clar şi sunt construiţi din materiale securizate sau sunt separaţi de posturile de lucru şi căile de circulaţie. art. 6, anexa 1, pct. 9.3 C.1.29. Accesul pe acoperişurile construite din materiale cu rezistenţă insuficientă este permis numai dacă există echipamente care să asigure executarea lucrării în condiţii de securitate. art. 6, anexa 1, pct. 9.4 C.1.30. 9. Ferestre şi luminatoare Lucrătorii pot deschide, închide, regla şi fixa ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de securitate (inclusiv poziţionarea şi fixarea acestora la deschidere). art. 6, anexa 1, pct. 10.1 C.1.31. Ferestrele şi luminatoarele sunt concepute în raport cu echipamentele de curăţare sau sunt prevăzute cu dispozitive care permit curăţarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care execută această operaţie sau pentru lucrătorii prezenţi în clădire sau în jurul acesteia. art. 6, anexa 1, pct. 10.2 C.1.32. 10. Uşi şi porţi Poziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi porţilor precum şi materialele folosite la construcţia acestora corespund naturii şi utilizării încăperilor sau incintelor. art. 6, anexa 1, pct. 11.1 C.1.33. Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea vederii. art. 6, anexa 1, pct. 11.2 C.1.34. Uşile şi porţile batante sunt transparente sau au un panou transparent. art. 6, anexa 1, pct. 11.3 C.1.35. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor care nu sunt construite dintr-un material securizat sunt protejate împotriva spargerii dacă există periocul rănirii lucrătorilor. art. 6, anexa 1, pct. 11.4 C.1.36. Uşile glisante sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor. art. 6, anexa 1, pct. 11.5 C.1.37. Uşile şi porţile care se deschid în sus sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor. art. 6, anexa 1, pct. 11.6 C.1.38. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare sunt marcate corespunzător, pot fi deschise din interior în orice moment, fără ajutor special, inclusiv când sunt ocupate toate locurile de muncă. art. 6, anexa 1, pct. 11.7

119

Pondere 3

3

2

2

2

3 1

2

1 1

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.39. Dacă utilizarea de către pietoni a porţilor destinate în principal circulaţiei vehiculelor prezintă pericol de accidentare, au fost create uşi pentru pietoni în vecinătatea imediată a acestor porţi, marcate clar şi degajate în permanenţă. art. 6, anexa 1, pct. 11.8 C.1.40. Uşile şi porţile mecanice nu prezintă riscuri de accidentare pentru lucrători, sunt prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat şi pot fi deschise manual în cazul întreruperii alimentării cu energie, dacă nu se deschid automat în această situaţie. art. 6, anexa 1, pct. 11.9 C.1.41. 11. Căile de circulaţie - zone periculoase Căile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare sunt amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni şi vehicule, fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătate. art. 6, anexa 1, pct. 12.1 C.1.42. Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern sunt dimensionate în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate. art. 6, anexa 1, pct. 12.2 C.1.43. Căile de circulaţie destinate vehiculelor sunt amplasate astfel încât să existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări. art. 6, anexa 1, pct. 12.3 C.1.44. Căile de circulaţie sunt marcate clar dacă echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun acest lucru. art. 6, anexa 1, pct. 12.4 C.1.45. Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar. art. 6, anexa 1, pct. 12.5 C.1.46. Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. art. 6, anexa 1, pct. 12.5 C.1.47. 12. Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoare Scările rulante şi transportoarele funcţionează în condiţii de securitate, sunt prevăzute cu dispozitivele de securitate necesare şi sunt dotate cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat. art. 6, anexa 1, pct. 13 C.1.48. 13. Cheiuri şi rampe de încărcare Cheiurile şi rampele de încărcare corespund dimensiunilor încărcăturilor care se transportă şi au cel puţin un punct de ieşire (pentru docurile lungi, există un punct de ieşire la fiecare capăt, dacă este posibil).. art. 6, anexa 1, pct. 14.1, 14.2

120

Pondere

3

2

2

1

3

2

3

3

2

2

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.49. Rampele de încărcare asigură prevenirea căderii lucrătorilor. art. 6, anexa 1, pct. 14.3 C.1.50. 14. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi - libertatea de mişcare la postul de lucru Încăperile de lucru au o suprafaţă, înălţime şi un volum de aer suficiente. art. 6, anexa 1, pct. 15.1 C.1.51. Dimensiunile neocupate a postului de lucru sunt calculate astfel încât să permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă sau, dacă acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucrătorul are suficientă libertate de mişcare în apropierea postului său de lucru. art. 6, anexa 1, pct. 15.2 C.1.52. 15. Încăperi pentru odihnă Lucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor). art. 6, anexa 1, pct. 16.1 C.1.53. Încăperile pentru odihnă sunt suficient de mari şi sunt prevăzute cu un număr de mese şi scaune cu spătar corespunzător numărului de lucrători. art. 6, anexa 1, pct. 16.2 C.1.54. În încăperile pentru odihnă sunt luate măsuri pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun. art. 6, anexa 1, pct. 16.3 C.1.55. Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte şi nu există o încăpere pentru odihnă, sunt asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea lor, cu asigurarea protecţiei nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun. art. 6, anexa 1, pct. 16.4 C.1.56. 16. Femei gravide şi mame care alăptează Femeile gravide şi mamele care alăptează au posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare. art. 6, anexa 1, pct. 17 C.1.57. 17. Instalaţii sanitare Dacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie vestiare cu dimensiuni suficiente, separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei, uşor accesibile şi prevăzute cu scaune. art. 6, anexa 1, pct. 18.1.1., 18.1.2, 18.1.3

121

Pondere 3

1

1

1

2

2

2

3

1

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.58. Vestiarele permit depozitarea separată a îmbrăcămintei de lucru de vestimentaţia şi efectele personale, când este necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, murdărie). art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2 C.1.59. Lucrătorii îşi pot încuia îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru în vestiar sau alt loc stabilit. art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2, 18.1.4 C.1.60. Dacă natura activităţii impune, lucrătorii au la dispoziţie duşuri cu apă curentă rece şi caldă, suficient de încăpătoare şi în număr suficient, separate sau utilizate separat de bărbaţi şi femei. art. 6, anexa 1, pct. 18.2.1, 18.2.2 C.1.61. Dacă duşurile nu sunt necesare, sunt prevăzute chiuvete cu apă curentă (şi caldă, dacă este necesar), adecvate şi în număr suficient, amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor şi separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei. art. 6, anexa 1, pct. 18.2.3 C.1.62. Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, există o cale uşoară de comunicare între ele. art. 6, anexa 1, pct. 18.2.4 C.1.63. Lucrătorii dispun de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete, în apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri sau chiuvete, cu cabine de WC-uri separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei. art. 6, anexa 1, pct. 18.3 C.1.64. 18. Încăperi pentru acordarea primului ajutor În funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul activităţii şi de frecvenţa accidentelor, sunt asigurate una sau mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor, semnalizate corespunzător, echipate cu instalaţii şi dispozitive corespunzătoare şi care permit accesul cu brancarde. art .6, anexa 1, pct. 19.1, 19.2 C.1.65. Echipamentul de prim ajutor este disponibil în toate locurile unde condiţiile de lucru o cer, este marcat corespunzător şi este uşor accesibil. art. 6, anexa 1, pct. 19.3 C.1.66. 19. Lucrători cu dizabilităţi La organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti lucrători. art. 6, anexa 1, pct. 20

122

Pondere 2

1

1

1

1

1

3

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.67. 20. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale) Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate de către lucrători în cursul activităţii sunt organizate astfel încât pietonii sau vehiculele să circule în condiţii de securitate. art. 6, anexa 1, pct. 21.1 C.1.68. Locurile de muncă în aer liber sunt iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală nu este suficientă. art. 6, anexa 1, pct. 21.2 C.1.69. Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil, astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului, influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid asistenţă în caz de pericol. art. 6, anexa 1, pct. 21.3 C.1.70. 21. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale) Angajatorul a numit prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare. art. 6, anexa 1, pct. 22.1 C.1.71. Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt asigurate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea. art. 6, anexa 1, pct. 22.2 C.1.72. 22. Principii ergonomice Dimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de echipamentul de muncă, de mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării confortului psihofizic. art. 6, anexa 1, pct. 23.1 C.1.73. Au fost eliminate poziţiile forţate, nenaturale ale corpului lucrătorului şi s-a asigurat posibilitatea de modificare a poziţiei în timpul lucrului. art. 6, anexa 1, pct. 23.2 C.1.74. Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat sunt prevăzute cu scaune corespunzătoare caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii desfăşurate. art. 6, anexa 1, pct. 23.3 C.1.75. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci). art. 6, anexa 1, pct. 23.4

123

Pondere

3

2

3

3

3

2

2

2

2

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.76. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora. art. 6, anexa 1, pct. 23.5 C.1.77. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare. art. 6, anexa 1, pct. 23.6 C.1.78. Sunt luate măsuri pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare a corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale braţelor. art. 6, anexa 1, pct. 23.7 C.1.79. Locurile de muncă aflate deja în folosinţă la 01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi sănătate: 1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor. art. 7, anexa 2, pct. 2 C.1.80. 2. Instalaţii electrice Instalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. art. 7, anexa 2, pct. 3 C.1.81. Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau indirectă. art. 7, anexa 2, pct. 3 C.1.82. Instalaţiile electrice şi dispozitivele de protecţie corespund tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competenţei persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei. art. 7, anexa 2, pct. 3 C.1.83. 3. Căi şi ieşiri de urgenţă Căile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure. art. 7, anexa 2, pct. 4.1 C.1.84. Numărul de căi de salvare şi ieşiri de urgenţă este corespunzător şi asigură, în caz de pericol, evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru. art. 7, anexa 2, pct. 4.2, 4.3 C.1.85. Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi nu sunt glisante sau turnante. art.7, anexa 2 pct.4.4 C.1.86. Uşile de ieşire de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice lucrător. art. 7, anexa 2, pct. 4.4 124

Pondere 2

2

2

3

3

3

3

3

3

3 3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.87. Căile şi ieşirile de urgenţă sunt semnalizate, iar semnalizarea este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare. art. 7, anexa 2, pct. 4.5 C.1.88. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea sunt menţinute libere de orice obstacole. art. 7, anexa 2, pct. 4.6 C.1.89. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică. art. 7, anexa 2, pct. 4.7 C.1.90. 4. Detectarea şi prevenirea incendiilor Locurile de muncă sunt prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă. art. 7, anexa 2, pct. 5.1 C.1.91. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile, simplu de manevrat şi semnalizate corespunzător. art. 7, anexa 2, pct. 5.2 C.1.92. 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise La locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor. art. 7, anexa 2, pct. 6 C.1.93. Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de funcţionare. art. 7, anexa 2, pct. 6 C.1.94. Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor. art. 7, anexa 2, pct. 6 C.1.95. 6. Temperatura în încăperi Temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru este adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de lucru utilizate şi ce cerinţele fizice impuse lucrătorilor. art. 7, anexa 2, pct. 7.1 C.1.96. Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde destinaţiei specifice. art.7, anexa 2, pct. 7.2 C.1.97. 7. Iluminatul natural şi artificial În măsura în care este posibil, locurile de muncă au iluminat natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial adecvat. art. 7, anexa 2, pct. 8.1

125

Pondere 2

3

3

3

3

3

3 3

1

1

1

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.98. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o intensitate suficientă. art. 7, anexa 2, pct. 8.2 C.1.99. 8. Uşi şi porţi Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea vederii. art. 7, anexa 2, pct. 9.1 C.1.100. Uşile şi porţile batante sunt transparente sau au un panou transparent. art. 7, anexa 2, pct. 9.2 C.1.101. 9. Zone periculoase Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar. art. 7, anexa 2, pct. 10 C.1.102. Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. art. 7, anexa 2, pct. 10 C.1.103. 10. Încăperi şi zone pentru odihnă Lucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile sau zone pentru odihnă corespunzătoare, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor). art. 7, anexa 2, pct. 11.1 C.1.104. Încăperile şi zonele pentru odihnă sunt prevăzute cu mese şi scaune cu spătar. art. 7, anexa 2, pct. 11.2 C.1.105. În încăperile pentru odihnă sunt luate măsuri pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun. art. 7, anexa 2, pct. 11.3 C.1.106. 11. Femei gravide şi mame care alăptează Femeile gravide şi mamele care alăptează au posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare. art. 7, anexa 2, pct. 12 C.1.107. 12. Instalaţii sanitare Dacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie vestiare corespunzătoare, separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei. art. 7, anexa 2, pct. 13.1.1., 13.1.3 C.1.108. Lucrătorii işi pot incuia îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru în vestiar. art. 7, anexa 2, pct. 13.1.2.

126

Pondere 3

3

1

3

3

1

2

2

3

1

1

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.109. Vestiarele permit depozitarea separată a îmbrăcămintei de lucru de vestimentaţia şi efectele personale, când este necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, murdărie). art. 7, anexa 2, pct. 13.1.2 C.1.110. Locurile de muncă au în apropierea lor duşuri (dacă natura activităţii impune acest lucru) şi locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete, dotate cu apă curentă rece (şi caldă, dacă e cazul), separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei. art. 7, anexa 2, pct. 13.2.1, 13.2.2, 13.2.3 C.1.111. 13. Echipamente de prim ajutor Locurile de muncă sunt dotate cu echipamente de prim ajutor, marcate corespunzător şi uşor accesibile. art. 7, anexa 2, pct.14 C.1.112. 14. Lucrători cu dizabilităţi La organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti lucrători. art. 7, anexa 2, pct. 15 C.1.113. 15. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor Locurile de muncă în spaţii închise sau în aer liber sunt organizate astfel încât pietonii şi vehiculele să poată circula în condiţii de securitate. art. 7, anexa 2, pct. 16 C.1.114. 16. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale) Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil, astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului, influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid asistenţă în caz de pericol. art. 7, anexa 2, pct. 17 C.1.115. 17. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale) Angajatorul a numit prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare. art. 7, anexa 2, pct. 18.1 C.1.116. Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt asigurate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea. art. 7, anexa 2, pct. 18.2

127

Pondere 2

1

3

3

3

3

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.1.117. 18. Principii ergonomice Dimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de echipamentul de muncă, de mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării confortului psihofizic. art. 7, anexa 2, pct.1 9.1 C.1.118. Au fost eliminate poziţiile forţate, nenaturale ale corpului lucrătorului şi s-a asigurat posibilitatea de modificare a poziţiei în timpul lucrului. art. 7, anexa 2, pct. 19.2 C.1.119. Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat sunt prevăzute cu scaune corespunzătoare caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii desfăşurate. art. 7, anexa 2, pct. 19.3 C.1.120. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci). art. 7, anexa 2, pct.,19.4 C.1.121. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora. art.,7, anexa 2, pct.,19.5 C.1.122. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare. art.,7, anexa 2, pct. 19.6 C.1.123. Sunt luate măsuri pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare a corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale braţelor. art. 7, anexa 2, pct. 19.7 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC1 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC1 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE 128

Pondere

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC1 = POC1/ PMC1 ×100 = ____ [%]

2

2

2

2

2

2

2

Punctaj obţinut: POC1 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC1 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

Nivel de securitate: NSC1 = POC1/ PMC1 ×100 = ____ [%]

129

C.2. CERINŢE MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 92/58/CEE

Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării prevăzute de reglementările referitoare la introducerea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor periculoase, a produselor şi/sau a echipamentelor, cu excepţia cazului în care aceste reglementări fac referire în mod expres la acest lucru. Nota 2: Conform art. 3, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării utilizate în reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian. Cod C.2.1.

C.2.2.

C.2.3.

C.2.4.

C.2.5.

Indicator Dacă riscurile nu au putut fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode şi procedee de organizare a muncii, angajatorul a prevăzut semnalizare de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă şi verifică existenţa acesteia. art. 6(1) Alegerea semnalizării de securitate s-a făcut luând în considerare evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. art. 6(2) Semnalizarea referitoare la interdicţii este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşie (partea roşie ocupă cel puţin 35% din suprafaţa panoului). art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.1 Semnalizarea referitoare la avertismente este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă triunghiulară, cu pictogramă neagră pe fond galben şi margine neagră (partea galbenă acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului). art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.2 Semnalizarea referitoare la obligativitate este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră ocupă cel puţin 50% din suprafaţa panoului). art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.3

130

N/A 0 1 2 3

Pondere

3

3

3

3

3

Cod C.2.6.

C.2.7.

C.2.8.

C.2.9.

C.2.10.

C.2.11.

C.2.12.

C.2.13. C.2.14.

C.2.15.

Indicator N/A 0 1 2 3 Semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori de prim ajutor se realizează prin utilizarea panourilor permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond verde (partea verde ocupă cel puţin 50% din suprafaţa panoului). art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.4 Semnalizarea privind localizarea şi identificarea materialelor şi echipamentelor de prevenire şi de stingere a incendiilor se realizează prin panouri permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului) şi/sau printr-o culoare de securitate. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.5, anexa 4. Semnalizarea pe recipiente şi conducte se face prin etichete sau panouri de avertizare/transport, completate cu informaţii suplimentare. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 1 Semnalizarea pe recipiente şi conducte este sub formă rigidă, autocolantă sau pictată, amplasată pe partea/părţile vizibilă/vizibile. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 2, 3 Etichetele utilizate pentru semnalizarea pe conducte sunt amplasate vizibil, în vecinătatea locurilor care prezintă cele mai mari pericole (vane, puncte de racordare) şi la distanţe aproximativ egale. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 4 Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a preparatelor periculoase în cantităţi mari sunt semnalizate prin panouri de avertizare (dacă ambalajele nu sunt etichetate corespunzător), amplasate în apropierea suprafeţei de depozitare sau pe uşa de acces în depozitul respectiv. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, 12, anexa 3, pct. 5 Pictogramele utilizate sunt cât mai simple posibil, fără detalii inutile (pot fi uşor diferite de cele stabilite prin H.G. 971/2006, dacă semnificaţia lor rămâne neschimbată şi nu provoacă confuzie asupra semnificaţiei). art.7, anexa 2 pct.1.2, 1.3 Panourile sunt confecţionate din materiale cât mai rezistente la şocuri, intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant. art. 7, anexa 2, pct. 1.4 Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor asigură o bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora. art. 7, anexa 1, pct. 4, anexa 2, pct. 1.5 Panourile sunt instalate corespunzător din punct de vedere al înălţimii, vizibilităţii şi apropierii de riscul/obiectul semnalat. art. 7, anexa 2, pct. 2.1

131

Pondere

3

3

3

3

3

3

2

2

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.2.16. Se asigură înlăturarea panourilor în cazul în care situaţia care le justifică nu mai există. art. 7, anexa 2, pct. 2.2 C.2.17. Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor sunt semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.3, anexa 5, pct. 1 C.2.18. Căile de circulaţie sunt marcate permanent cu o culoare de securitate. art. 7, anexa 1, pct. 2.1.4, anexa 5, pct. 2 C.2.19. La utilizarea semnalelor luminoase sunt respectate caracteristicile intrinseci şi regulile generale şi specifice de utilizare. art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9, 10, 11, anexa 6 C.2.20. La utilizarea semnalelor acustice sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile intrinseci şi codul utilizat. art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9,10, 11, anexa 7 C.2.21. La utilizarea comunicării verbale sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile intrinseci şi regulile specifice de utilizare. art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 2.2.2, anexa 8 C.2.22. La utilizarea gesturilor-semnal sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile, regulile de utilizare specifice şi gesturilor codificate utilizabile. art. 7, anexa 1, pct. 2.2.2, anexa 9 C.2.23. La alegerea semnalizărilor s-a ţinut cont de interşanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor. art. 7, anexa 1, pct. 3 C.2.24. La stabilirea semnalizării s-a ţinut cont de cerinţele de eficienţă a acesteia. art. 7, anexa 1, pct. 5 C.2.25. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare sunt curăţate, întreţinute, verificate, reparate şi înlocuite periodic pentru asigurarea menţinerii calităţilor lor intrinseci şi/sau funcţionale. art. 7, anexa 1, pct. 6 C.2.26. Numărul şi amplasarea mijloacelor şi a dispozitivelor de semnalizare a fost stabilită în funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită. art. 7, anexa 1, pct. 7 C.2.27. În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor este prevăzută, după caz, semnalizare corespunzătoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian. art. 8 C.2.28. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi referitor la toate măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă. art. 9 132

Pondere 2

3

3

3

3

3

3

2 3

2

2

3

3

Cod Indicator C.2.29. Este asigurată instruirea lucrătorilor privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, inclusiv prin instrucţiuni care să cuprindă semnificaţia semnalizării şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat. art. 10 C.2.30. Consultarea şi participarea lucrătorilor include şi aspectele privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. art. 11 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC2 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC2 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC2 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC2 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

133

N/A 0 1 2 3

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC2 = POC2/ PMC2 ×100 = ___ [%] Nivel de securitate: NSC2 = POC2/ PMC2 ×100 = ___ [%]

Pondere 3

2

C.3. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA ÎN MUNCĂ DE CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 89/655/CEE Directiva 95/63/CE Directiva 2001/45/CE

Nota 1: Conform art. 2, termenii şi expresiile utilizate în hotărâre au următoarea semnificaţie: a. echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă; b. utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui; c. zonă periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa; d. lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă; e. operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de muncă. Cod C.3.1.

C.3.2.

C.3.3.

C.3.4.

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul a luat măsurile necesare, inclusiv la alegerea echipamentului de muncă, pentru ca acest echipament pus la dispoziţia lucrătorilor să poată fi utilizat de către lucrători, fără a le pune în pericol securitatea sau sănătatea. art. 3(1), art. 3(2) Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru reducerea riscurilor, atunci când nu este posibil să se asigure utilizarea echipamentelor de muncă fără niciun risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. art. 3(3) Sistemele de comandă îndeplinesc cerinţele minime generale aplicabile echipamentelor de muncă. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 2.2, 2.2.1, 2.2.2, 2.3, 2.3.1, 2.3.2, 2.4 Protectorii şi dispozitivele de protecţie îndeplinesc cerinţele minime generale aplicabile echipamentelor de muncă. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.5, 2.8

134

Pondere

3

3

3

3

Cod C.3.5.

C.3.6.

C.3.7.

C.3.8. C.3.9.

C.3.10. C.3.11.

C.3.12. C.3.13.

C.3.14.

Indicator N/A 0 1 2 3 Sunt luate măsuri de protecţie adecvate pentru: • stabilizarea sau fixarea echipamentelor tehnice; • riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de muncă; • riscul de contact sau de apropiere a lucrătorilor de părţile echipamentului de muncă expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.6, 2.7, 2.10 Zonele şi punctele de muncă sau cele de întreţinere ale unui echipament de muncă sunt iluminate corespunzător, în funcţie de lucrările realizate şi permit accesul lucrătorilor în condiţii de securitate în toate zonele necesare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.9, 2.16 Dispozitivele de avertizare şi semnalizare ale echipamentului de muncă sunt uşor de perceput şi de înţeles şi lipsite de ambiguităţi. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.11, 2.15 Echipamentul de muncă este utilizat numai pentru operaţiunile şi în condiţiile pentru care a fost realizat. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.12 Operaţiile de întreţinere sunt efectuate numai când echipamentul de muncă este oprit sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu luarea măsurilor de protecţie adecvate. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13 Programul de întreţinere al echipamentului de muncă este respectat şi ţinut la zi. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13 Echipamentul de muncă este prevăzut cu dispozitive uşor de identificat, destinate separării de fiecare din sursele de energie. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14 Reconectarea nu generează riscuri pentru lucrătorii în cauză. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14 Echipamentul de muncă este adecvat pentru protecţia lucrătorilor împotriva: • riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire a echipamentului de muncă; • riscurilor de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau alte substanţe produse de către echipamentul de muncă sau utilizate/depozitate în acesta; • riscurilor de explozie a acestuia sau a substanţelor produse de acesta ori utilizate/depozitate în acesta; • riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.17, 2.18, 2.19 Echipamentele de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.1

135

Pondere

3

3

3

3

3

3

3 3

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.3.15. Echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.2 C.3.16. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt proiectate şi fabricate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.6, 3.3.7, 3.3.8, 3.3.9, 3.3.10, 3.3.16.1 C.3.17. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt montate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2 b, 3.3.1.2 c C.3.18. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt întreţinute şi exploatate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.16.2, 3.3.16.3, 3.3.17, 3.3.18 C.3.19. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă se aplică măsuri tehnice. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1.1, 3.3.2.1, 3.3.2.2 C.3.20. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă, măsurile tehnice sunt completate cu măsuri organizatorice. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.2.1, 3.3.2.3, 3.3.2.4 C.3.21. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează şi se aplică numai măsuri tehnice, una principală, care să asigure protecţia în orice condiţii şi una suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării măsurii principale, şi care să nu se anuleze una pe cealaltă. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.1, 3.3.3.2 C.3.22. Nu sunt folosite drept protecţie principală următoarele măsuri, cu excepţia instalaţiilor electrice casnice şi a stâlpilor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune: • izolarea amplasamentului; • egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor; • deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase; • folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.3, 3.3.3.4 C.3.23. La instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de potecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează prin legarea la pământ de protecţie, ca măsură obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protecţie. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.4 136

Pondere 3

3

3

3

3

3

3

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.3.24. Instalaţiile şi echipamentele electrice sunt alese cu grad corespunzător de protecţie, în funcţie de zonele cu atmosferă potenţial explozivă. art. 4(1), 4(2), anexa 1 pct. 3.3.5.1 C.3.25. Zonarea a fost efectuată de către proiectantul instalaţiilor şi echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.5.2 C.3.26. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a acestora. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.11 C.3.27. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa I de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi este prevăzut(ă) cu legături de protecţie pentru asigurarea protecţiei în caz de defect. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.12, 3.3.13 C.3.28. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa II de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi să fie prevăzut(ă), din fabricaţie, cu o izolaţie suplimentară dublă sau întărită. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.14 C.3.29. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa III de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi nu produce o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.15 C.3.30. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa I de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.19 C.3.31. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa II de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.20 C.3.32. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa III de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.21 C.3.33. Lucrările cu scoatere de sub tensiune la instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice se execută în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.22 C.3.34. La executarea lucrărilor la instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice se utilizează mijloace de protecţie electroizolante. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.1, 3.3.23.2, 3.3.23.3, 3.3.24

137

Pondere 3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.3.35. Instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice sunt exploatate, întreţinute, reglate, reparate şi puse sub tensiune numai de către personal calificat în meseria de electrician autorizat din punct de vedere al securităţii muncii. art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.4, 3.3.25 C.3.36. Angajatorul asigură măsurile privind verificarea echipamentelor de muncă după instalare, după fiecare montare într-un alt loc, periodic, în situaţii speciale, precum şi încercările periodice necesare. art. 5 C.3.37. Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul a luat măsurile necesare privind utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii acestui echipament. art. 6 C.3.38. La aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate, angajatorul a luat în considerare postul de lucru, poziţia lucrătorilor şi principiile ergonomice. art. 7 C.3.39. Angajatorul a asigurat informarea adecvată a lucrătorilor şi, dacă este cazul, fişele de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă. art. 8, 9 C.3.40. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru instruirea adecvată a lucrătorilor însărcinaţi cu utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii echipamentelor de muncă. art. 10 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC3 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC3 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC3 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC3 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

138

Pondere

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC3 = POC3/ PMC3 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC3 = POC3/ PMC3 ×100 = ____ [%]

3

3

3

3

3

3

C.4. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR CU ECRAN DE VIZUALIZARE Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1028/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 1990/270/CEE

Nota 1: Conform art. 3, prevederile H.G. 1028/2006 nu se aplică: a. cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor; b. sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport; c. sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice; d. sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru; e. maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic dispozitiv de afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui echipament; f. maşinilor de scris de concepţie clasică, de tipul „maşini de scris cu fereastră”. Nota 2: Conform art. 4, termenii şi expresiile utilizate în H.G. 1028/2006 sunt definite astfel: a. echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare folosit; b. post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător; c. lucrător - orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a). din Legea nr. 319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru. Cod C.4.1.

C.4.2.

C.4.3.

C.4.4.

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul a evaluat condiţiile de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală. art. 5 Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru remedierea riscurilor evaluate. art. 6, 8 Echipamentele îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă. art. 7, anexă, pct. 1 Mediul de muncă îndeplineşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă. art. 7, anexă, pct. 2

139

Pondere 2

2 2 2

Cod C.4.5.

C.4.6.

C.4.7.

C.4.8.

C.4.9.

Indicator N/A 0 1 2 3 Interfaţa operator/computer îndeplineşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă. art. 7, anexă, pct. 3 Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi asupra aspectelor legate de securitatea şi sănătatea în muncă. art. 9, 10 Este asigurată consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele specifice locurilor de muncă. art. 11 Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii şi, dacă este necesar, de un examen oftalmologic. art. 12, 13 Angajatorul a luat măsurile necesare pentru protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor. art. 14, 15

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC4 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC4 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC4 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC4 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

140

Pondere

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC4 = POC4/ PMC4 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC4 = POC4/ PMC4 ×100 = ____ [%]

2 2

2

3

3

C.5. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA DE CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE LA LOCUL DE MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 89/656/CEE

Nota 1: Conform art. 3(1) şi (2) din H.G. 1048/2006, prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop, cu următoarele excluderi: a. îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului; b. echipamentul folosit de serviciile de urgenţă şi salvare; c. echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată, poliţie ori de alte instituţii de ordine publică; d. echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier; e. echipamentul sportiv; f. echipamentul de autoapărare sau de descurajare; g. dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi. Cod C.5.1.

C.5.2.

C.5.3.

C.5.4.

C.5.5.

Indicator Echipamentul individual de protecţie este acordat şi utilizat în situaţiile în care riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau proceduri de organizare a muncii. art.4 Echipamentul individual de protecţie îndeplineşte cerinţele esenţiale de securitate, condiţiile de introducere pe piaţă şi condiţiile specifice. art.5, 6 Au fost stabilite condiţiile şi măsurile pentru utilizarea corectă a echipamentelor individuale de protecţie. art.7, 8, 10, 13 Angajatorul asigură informarea şi instruirea lucrătorilor privind echipamentul individual de protecţie. art.9, 11, 12 Angajatorul asigură evaluarea echipamentului individual de protecţie înainte de alegerea acestuia. art.14, 15

141

N/A 0 1 2 3

Pondere

3

3

3 3 3

Cod C.5.6.

Indicator Angajatorul asigură informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor în problemele referitoare la echipamentul individual de protecţie. art.19, 20

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC5 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC5 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC5 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC5 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

142

N/A 0 1 2 3

Pondere

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC5 = POC5/ PMC5 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC5 = POC5/ PMC5 ×100 = ____ [%]

3

C.6. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR CARE PREZINTĂ RISCURI PENTRU LUCRĂTORI, ÎN SPECIAL DE AFECŢIUNI DORSOLOMBARE Criterii de audit Legislaţie naţională Legislaţie UE H.G. 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime Directiva 1990/269/CEE de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet Nota 1: Conform art. 3, prin manipularea manuală a maselor se înţelege orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare. Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere C.6.1. Manipularea manuală a maselor de către lucrători este evitată prin măsuri tehnico-organizatorice sau utilizarea de mijloace 3 corespunzătoare, în special echipamente mecanice. art. 4 C.6.2. Dacă manipularea manuală a maselor de către lucrători nu poate fi evitată, au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor, în special de afecţiuni 3 dorsolombare. art. 5, 6, 7 C.6.3. Angajatorul asigură informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor privind manipularea manuală a 3 maselor. art. 8, 9, 10 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC6 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC6 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC6 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC6 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) = 143

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC6 = POC6/ PMC6 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC6 = POC6/ PMC6 ×100 = ____ [%]

C.7. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE ZGOMOT Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot H.G. 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 2003/10/CE

Nota 1: Conform H.G. 493/2006, art. 4, parametrii fizici utilizaţi ca predictori de risc au următoarele semnificaţii: a. presiunea acustică de vârf (pvârf) - valoarea maximă a presiunii acustice instantanee, măsurată cu ponderea în frecvenţă „C”; b. nivelul de expunere zilnică la zgomot (LEX, 8h) [dB(A) re.20µPa] - media ponderată în timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999: 1996 pct. 3.6. Această noţiune acoperă toate zgomotele prezente la locul de muncă, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls; c. nivelul de expunere săptămânală la zgomot (L EX, 8h) – media ponderată în timp a nivelurilor de expunere zilnică la zgomot într-o săptămână nominală de 5 zile de lucru de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999: 1996 pct. 3.6 (nota 2). Nota 2: Pentru aplicarea prevederilor H.G. 493/2006, valorile limtă de expunere şi valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în raport cu nivelurile de expunere zilnică la zgomot şi presiunea acustică de vârf sunt fixate după cum urmează: a. valori limită de expunere: LEX, 8h = 87 dB(A) şi respectiv, pvârf = 200 Pa1; b. valori de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea: LEX, 8h = 85 dB(A) şi respectiv, pvârf = 140 Pa2; c. valori de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea: LEX, 8h = 80 dB(A) şi respectiv, pvârf = 112 Pa3. Nota 3: Conform H.G. 493/2006, art. 6 (1), în cazul valorilor limită de expunere, determinarea expunerii efective a lucrătorului la zgomot trebuie să ţină seama de atenuarea realizată de mijloacele individuale de protecţie auditivă purtate de acesta. Nota 4: Conform H.G. 493/2006, art. 6 (2), valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor nu trebuie să ia în considerare efectul utilizării mijloacelor individuale de protecţie auditivă purtate de lucrător.

140 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa 137 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa 3 135 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa 1 2

144

Cod C.7.1.

C.7.2.

C.7.3.

C.7.4.

C.7.5.

C.7.6.

C.7.7.

C.7.8.

C.7.9.

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul a asigurat evaluarea şi măsurarea nivelurilor de zgomot la care sunt expuşi lucrătorii, cu participarea serviciilor competente şi identificarea măsurilor care trebuie luate pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. art. 16(1) art. IV pct. 2, 3, 5 şi anexă Metodele şi aparatura folosite sunt adaptate la condiţiile existente, permit determinarea parametrilor fizici utilizaţi ca predictori de risc şi stabilesc dacă, într-o situaţie dată, valorile limită de expunere şi valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului sunt depăşite. art. 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 14 Datele obţinute din evaluarea şi/sau măsurarea nivelului de expunere la zgomot sunt păstrate într-o formă care permite consultarea lor la o dată ulterioară. art. 13, 16(2) Evaluarea riscurilor privind expunerea la zgomot a fost realizată acordându-se atenţie elementelor precizate de legislaţie. art.15 art. IV pct. 4 Evaluarea riscurilor este actualizată periodic şi ori de câte ori s-au produs modificări semnificative care pot să conducă la expunerea lucrătorilor la zgomot sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii fac necesar acest lucru. art. 16(3) Riscurile generate de expunerea la zgomot sunt eliminate la sursă sau sunt reduse la minimum. art. 17, 18, 19 art. IV pct. 6 Au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice necesare în cazul în care lucrătorii pot fi expuşi la un zgomot care depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor. art. 20, 21 Măsurile de eliminare sau reducere la minimum a riscurilor generate de expunerea la zgomot sunt adaptate la nevoile lucrătorilor care aparţin grupurilor sensibile la riscuri specifice. art. IV pct. 7 Dacă riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace, lucrătorii au la dispoziţie mijloace individuale de protecţie auditivă, adecvate şi corect ajustate. art.23 art.IV pct. 8

145

Pondere

3

3

3

3

3

3

3

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.7.10. Lucrătorii utilizează în mod corect şi curent mijloacele individuale de protecţie auditivă pe care le au la dispoziţie. art. 23 art. IV pct. 8 C.7.11. Angajatorul a luat măsuri pentru a asigura folosirea mijloacelor individuale de protecţie auditivă de către lucrătorii săi. art. 24, 25 C.7.12. Angajatorul a luat măsuri pentru limitarea expunerii la zgomot. art. 26, 27 C.7.13. Angajatorul a asigurat informarea şi formarea lucrătorilor expuşi la locul de muncă la un nivel de zgomot egal sau superior valorilor de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători, privind riscurile generate de expunerea la zgomot. art. 28 art. IV pct. 9 C.7.14. Angajatorul a asigurat consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora în problemele privind expunerea la zgomot la locul de muncă. art. 29 art. IV pct. 10 C.7.15. Angajatorul asigură supravegherea sănătăţii lucrătorilor a căror expunere la zgomot depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea angajatorului. art. 31, 32, 33 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC7 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC7 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC7 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC7 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

146

Pondere

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC7 = POC7/ PMC7 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC7 = POC7/ PMC7 ×100 = ____ [%]

3

3

3

3

3

3

C.8. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE VIBRAŢII Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1876/22.12.2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii H.G. 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 2002/44/CE

Nota 1: Expresiile utilizate de H.G. 1876/2005 au următoarea semnificaţie: a. vibraţie transmisă sistemului mână-braţ - vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă sistemului uman mână-braţ, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special afecţiuni vasculare, leziuni osoase sau articulare, afecţiuni neurologice sau musculare; b. vibraţie transmisă întregului corp - vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă întregului corp, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special lombalgie şi traumatisme ale coloanei vertebrale. Nota 2: Conform H.G. 1876/2005, art. 5(1), pentru vibraţiile transmise sistemului mână-braţ: a. valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pe o perioadă de referinţă de 8 ore, este de 5 m/s2; b. valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată pentru o perioadă de referinţă de 8 ore, este de 2,5 m/s2. Nota 3: Conform H.G. 601/2007, art. II pct. 2, pentru vibraţiile transmise întregului corp: a. valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pe o perioadă de referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 1,15 m/s2; b. valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată la o perioadă de referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 0,5 m/s2. Cod C.8.1.

C.8.2.

C.8.3.

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul a asigurat evaluarea şi, după caz, măsurarea nivelurilor de vibraţii mecanice la care sunt expuşi lucrătorii, cu ajutorul serviciilor competente. art. 7(2), 8 şi anexă art. II pct. 3, 4, 5 Datele obţinute din evaluarea şi/sau măsurarea nivelului de expunere la vibraţii mecanice sunt păstrate într-o formă care permite consultarea lor la o dată ulterioară. art. 9(2) art. II pct. 5 Evaluarea riscurilor privind expunerea la vibraţii mecanice a fost realizată acordându-se atenţie elementelor precizate de legislaţie. art. 10 147

Pondere

3

3

3

Cod C.8.4.

C.8.5.

C.8.6.

C.8.7.

C.8.8.

C.8.9.

C.8.10.

Indicator N/A 0 1 2 3 Evaluarea riscurilor este actualizată periodic şi ori de câte ori s-au produs modificări semnificative sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii arată că este necesară. art. 11(3) Riscurile generate de expunerea la vibraţiile mecanice sunt eliminate la sursă sau reduse la minimum, ţinându-se seama de progresul tehnic şi de existenţa măsurilor de reducere a riscului la sursă. art. 12(1), 13, 14, 15 art. II pct. 6 Angajatorul a adaptat măsurile de evitare sau reducere a expunerii la vibraţiile mecanice, la necesităţile lucrătorilor expuşi la riscuri specifice. art. II pct. 7 Angajatorul a asigurat informarea şi formarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind riscurile expunerii la vibraţii mecanice. art. 17(2) art. II pct. 8 Angajatorul a asigurat consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora în problemele privind expunerea la vibraţii mecanice la locul de muncă. art. II pct. 9 Angajatorul asigură supravegherea sănătăţii lucrătorilor expuşi la vibraţii mecanice care prezintă risc pentru sănătate. art. 20(1), 21, 22, 23, 24, 25(1) lit.a), b), c), e), 25(2) art. II pct. 11, 12 Echipamentele de muncă puse la dispoziţia lucrătorilor înainte de 1 iulie 2007 şi care nu permit respectarea valorilor limită ale expunerii, ţinându-se seama de ultimele progrese tehnice şi/sau de măsurile organizatorice luate, pot fi utilizate până la 1 iulie 2010 (respectiv 1 iulie 2014 pentru echipamentele de muncă utilizate în agricultură şi silvicultură). art. 26(1) art. II pct. 13

148

Pondere 3

3

3

3

3

3

3

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC8 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC8 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC8 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC8 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

149

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC8 = POC8/ PMC8 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC8 = POC8/ PMC8 ×100 = ____ [%]

C.9. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU ASIGURAREA PROTECŢIEI LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE PREZENŢA AGENŢILOR CHIMICI Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 98/24/CE Directiva 91/322/CEE Directiva 2000/39/CE Directiva 2006/15/CE

Nota 1: Termenii şi expresiile utilizate de H.G. 1218/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.5: 1. agent chimic - orice element sau compus chimic, singur ori în amestec, în stare naturală sau fabricat, utilizat ori eliberat, inclusiv sub formă de deşeuri, prin orice activitate profesională, fie că este produs intenţionat sau nu, fie că este introdus pe piaţă ori nu; 2. agent chimic periculos: a. orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca substanţă periculoasă în conformitate cu anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. nr. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie că acea substanţă este clasificată în temeiul hotărârii menţionate sau nu, cu excepţia substanţelor care întrunesc numai criteriile de clasificare ca substanţe periculoase pentru mediu; b. orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca preparat periculos în sensul Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. nr. 92/2003, fie că acel preparat este clasificat în temeiul hotărârii menţionate sau nu, cu excepţia acelor preparate care întrunesc numai criteriile de clasificare ca preparate periculoase pentru mediu; c. orice agent chimic care, deşi nu întruneşte criteriile de clasificare ca fiind periculos în conformitate cu prevederile menţionate la lit.a) şi b), poate prezenta un risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor datorită proprietăţilor sale fizico-chimice, chimice sau toxicologice şi a modului în care este utilizat sau prezent la locul de muncă, inclusiv orice agent chimic căruia i s-a atribuit o valoare limită de expunere profesională potrivit prevederilor art. 6-10; 3. activitate care implică agenţi chimici - orice proces de muncă în care sunt utilizaţi sau se intenţionează să se utilizeze agenţi chimici, în orice proces, inclusiv producerea, manipularea, depozitarea, transportul ori eliminarea şi tratarea, sau orice asemenea proces de muncă din care rezultă agenţi chimici; 4. valoare limită de expunere profesională - dacă nu se specifică altfel, limita mediei ponderate în funcţie de timp a concentraţiei unui agent chimic în aerul zonei în care respiră un lucrător, pentru o perioadă de referinţă specificată, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15 minute; 5. valoare limită biologică - limita concentraţiei, în mediul său biologic de referinţă, a unui agent chimic relevant, a metabolitului său ori a unui indicator al efectului; 150

6. supravegherea sănătăţii - evaluarea medicală a unui lucrător pentru a se determina starea sănătăţii acelui individ, în relaţie cu expunerea la agenţi chimici specifici în muncă; 7. pericol - proprietatea intrinsecă, cu potenţial de a dăuna, a unui agent chimic; 8. risc - probabilitatea ca potenţialul de a dăuna să producă efecte în condiţiile utilizării şi/sau expunerii. Cod C.9.1.

C.9.2.

C.9.3.

C.9.4.

C.9.5.

C.9.6.

C.9.7.

C.9.8.

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul a luat măsuri pentru eliminarea sau reducerea la minimum a riscului pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor în procesul de muncă, indus de un agent chimic periculos. art. 11 Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor care decurg din prezenţa agenţilor chimici periculoşi la locul de muncă, luând în considerare şi rezultatele măsurătorilor atunci când acestea sunt necesare. art. 12, 13, 14(1), 14(3), 14(4), 23(1) Evaluarea riscurilor este actualizată, în special, dacă s-au produs schimbări semnificative din cauza cărora evaluarea ar fi depăşită sau atunci când rezultatele supravegherii stării de sănătate fac necesar acest lucru. art. 14(2) În cazul unei activităţile noi, care implică agenţi chimici periculoşi, procesul de muncă începe numai după ce a fost realizată o evaluare a riscului acelei activităţi şi după luarea măsurilor de prevenire identificate ca necesare. art. 15 Dacă rezultatele evaluării au arătat că, datorită cantităţii de agent chimic periculos prezent la locul de muncă există doar un risc redus pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor au fost luate măsuri de diminuare sau eliminare a riscului. art. 17, 18(2) Dacă rezultatele evaluării riscurilor au indicat prezenţa unui risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, au fost luate măsuri specifice de protecţie şi prevenire. art. 18(1), 19, 20, 24 Măsurile specifice de protecţie şi prevenire sunt completate cu măsuri de supraveghere a stării de sănătate, dacă natura riscului o cere. art. 18(1), 21, 38-42 Dacă nu demonstrează clar că au fost luate măsuri adecvate de prevenire şi protecţie, angajatorul efectuează măsurările necesare ale agenţilor chimici care pot prezenta un risc pentru sănătatea lucrătorului la locul de muncă, în mod regulat şi ori de câte ori se produce vreo schimbare a condiţiilor care pot afecta expunerea lucrătorilor la agenţi chimici, în special cu privire la valorile limită de expunere profesională. art. 18(1), 22

151

Pondere

3

3

3

3

2

3

3

3

Cod C.9.9.

C.9.10.

C.9.11. C.9.12.

C.9.13.

C.9.14. C.9.15.

C.9.16.

Indicator N/A 0 1 2 3 Dacă este depăşită o valoare limită de expunere profesională stabilită efectiv la nivel naţional, angajatorul ia măsuri imediat, ţinând cont de natura acelei limite, pentru a remedia situaţia, prin aplicarea măsurilor de prevenire şi protecţie. art. 18(1), 23(2) Angajatorul a stabilit măsuri sau planuri de acţiune care să fie aplicate în cazul producerii de accidente, incidente sau urgenţe şi care să includă exerciţii de protecţie adecvate. art. 25 Angajatorul asigură mijloace adecvate de prim ajutor. art. 25 Angajatorul asigură efectuarea la intervale regulate a exerciţiilor de protecţie prevăzute în măsurile sau planurile de acţiune pentru accidente, incidente sau urgenţe. art. 25 În cazul producerii unui accident, incident sau urgenţă, angajatorul ia imediat măsuri pentru a reduce efectele evenimentului şi a informa lucrătorii interesaţi. art. 26, 27, 28, 29 Angajatorul asigură informarea şi instruirea lucrătorilor. art. 30, 31 Angajatorul asigură consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele legate de agenţii chimici periculoşi. art. 33 La locul de muncă nu se produc, nu se fabrică sau nu se utilizează agenţii chimici prevăzuţi în anexa 3, în condiţiile prevăzute în această anexă, cu excepţiile prevăzute de legislaţie. art. 34, 35, 36, 37

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC9 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC9 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC9 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC9 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

152

Pondere

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC9 = POC9/ PMC9 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC9 = POC9/ PMC9 ×100 = ____ [%]

3

3 3 3

3 3 3

3

C.10. PROTECŢIA LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR EXPUNEREA LA AGENŢI BIOLOGICI ÎN MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1092/16.08.2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

LEGATE

DE

Legislaţie UE Directiva 2000/54/CE

Nota 1: Termenii şi expresiile utilizate de H.G. 1092/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.4: a. agenţi biologici - microorganisme, inclusiv microorganisme modificate genetic, culturile celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau intoxicaţie; b. cultură celulară - creşterea in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare; c. microorganism - o entitate microbiologică, celulară sau nu, capabilă să reproducă sau să transfere material genetic. Nota 2: Conform H.G. 1092/2006 art. 5, agenţii biologici sunt clasificaţi în 4 grupe de risc, în funcţie de importanţa riscului de infecţie pe care îl reprezintă, astfel cum se prevede în anexa 3: a. grupa 1 - agenţi biologici care nu sunt susceptibili să provoace o boală la om; b. grupa 2 - agenţi biologici care pot provoca o boală omului şi constituie un pericol pentru lucrători; propagarea lor în colectivitate este improbabilă; există, în general, o profilaxie sau un tratament eficace; c. grupa 3 - agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar există în general o profilaxie sau un tratament eficace; d. grupa 4 - agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot să prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu există în general o profilaxie sau un tratament eficace. Nota 3: Dacă agentul biologic care trebuie evaluat conform prevederilor H.G. 1092/2006 nu poate fi clasificat clar în una dintre grupele 1 - 4, el trebuie clasificat în grupa cu riscul cel mai ridicat dintre grupele posibile. Cod C.10.1.

C.10.2.

Indicator Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la agenţi biologici, angajatorul a determinat natura, nivelul şi durata de expunere. art. 8(1), 8(2) Angajatorul asigură evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi reînnoirea evaluării riscurilor periodic şi la orice modificare a condiţiilor de lucru care pot să determine expunerea lucrătorilor la agenţi biologici, precum şi atunci când creşte numărul bolilor profesionale pe care le-a înregistrat. art. 8(1), 8(2), 8(3), 9, 24(3) 153

N/A 0 1 2 3

Pondere 3

3

Cod C.10.3.

C.10.4.

C.10.5.

C.10.6.

C.10.7.

C.10.8.

C.10.9.

C.10.10.

C.10.11.

C.10.12.

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul furnizează autorităţii de sănătate publică sau Inspecţiei Muncii, la cererea acestora, elementele care au stat la baza evaluării riscurilor profesionale. art. 8(4) Dacă rezultatele evaluării riscurilor profesionale pentru activităţile care implică o expunere la agenţi biologici arată că expunerea şi/sau potenţiala expunere se raportează la un agent biologic de grupa 1 fără risc identificabil pentru sănătatea lucrătorilor, se respectă prevederile generale de securitate, sănătate şi de igienă la locul de muncă. art. 10(1), 10(2), anexa 6 pct. 1 Angajatorul a luat măsurile necesare evitarea sau reducerea riscurilor cauzate de expunerea la agenţi biologici. art. 10(3), 11, 12, 24(4), anexa 7 Angajatorul asigură transmiterea informaţiilor care trebuie furnizate autorităţilor competente (inspectorul de muncă, medicul de medicina muncii, autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti). art. 10(3), 13, 14 Angajatorul asigură măsurile de igienă şi protecţie individuală pentru toate activităţile în care se utilizează agenţi biologici de constituie un risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor. art.10(3), 15, 16, 17 Angajatorul asigură informarea, pregătirea şi consultarea lucrătorilor privind expunerea la agenţi biologici. art. 10(3), 18, 19, 20, 21 Angajatorul deţine şi păstrează lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici din grupele 3 şi/sau 4. art. 10(3), 22(1), 22(2), 22(3) Medicul de medicina muncii, inspectorul de muncă pe domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi orice altă persoană responsabilă cu sănătatea şi securitatea la locul de muncă au acces la lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici din grupele 3 şi/sau 4. art. 10(3), 22(4) Angajatorul asigură notificarea autorităţii de sănătate publică judeţeană şi inspectoratului teritorial de muncă privind utilizarea agenţilor biologici din grupele 2, 3 şi 4. art. 10(3), 23 În cazul în care se confirmă că un lucrători prezintă o infecţie şi/sau o boală profesională care ar fi putut rezulta din expunerea la agenţi biologici, medicul de medicina muncii sau serviciul medical propune şi celorlalţi lucrători care au fost expuşi în mod similar să se supună supravegherii medicale. art. 10(3), 25

154

Pondere 3

3

3

3

3

3 3

3

3

3

Cod C.10.13.

C.10.14.

C.10.15.

C.10.16.

C.10.17.

C.10.18.

C.10.19.

C.10.20.

Indicator Serviciul medical de medicina muncii deţine şi păstrează dosarele medicale individuale cu datele obţinute în cursul supravegherii medicale. art. 10(3), 26, 27 Serviciul sau medicul de medicina muncii aflat într-o relaţie contractuală cu angajatorul propune măsuri de protecţie sau prevenire utile individual, fiecărui lucrător şi asigură supravegherea medicală a lucrătorilor. art. 10(3), 28, 30 Lucrătorii au acces la rezultatele supravegherii medicale care îi privesc personal. art. 29 În cazul serviciilor medicale şi veterinare, altele decât laboratoarele de diagnostic, la evaluarea riscurilor au fost luate în considerare aspectele specifice. art. 10(3), 31(1) În cazul serviciilor medicale şi veterinare, angajatorii au luat măsurile corespunzătoare pentru protecţia sanitară şi securitatea lucrătorilor respectivi. art. 10(3), 31(2), 31(3) În serviciile de izolare sau în secţiile de carantină unde se găsesc pacienţi umani ori animale care sunt sau ar putea fi contaminaţi cu agenţi biologici din grupele 3 şi 4, angajatorul a luat măsurile de izolare corespunzătoare. art. 32, anexa 5 În laboratoare, inclusiv în laboratoarele de diagnostic şi în încăperile destinate animalelor de laborator contaminate deliberat cu agenţi biologici din grupele 2, 3 şi 4, care sunt sau ar putea fi purtători ai acestor agenţi, angajatorul a luat măsuri speciale de prevenire şi protecţie. art. 33(1), 34 Angajatorul a luat măsurile speciale de prevenire în cazul procedeelor industriale care utilizează agenţi biologici din grupele 2, 3, şi 4. art. 33(2), 34

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC10 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC10 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC10 = a×3 + b×2 + c×1 = 155

N/A 0 1 2 3

Pondere

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC10 = POC10/ PMC10 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate:

3

3

3

3

3

3

3

3

NSC10 = POC10/ PMC10 ×100 = ____ [%]

Punctaj maxim: PMC10 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

156

C.11. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU PROTECŢIA LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENŢI CANCERIGENI SAU MUTAGENI LA LOCUL DE MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1093/16.08.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 2004/37/CE

Nota 1: Conform H.G. 1093/2006 art. 4, în situaţia în care se foloseşte în muncă azbestul, situaţie care face obiectul H.G. 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest, dispoziţiile H.G. 1093/2006 se aplică întotdeauna când sunt mai favorabile sănătăţii şi securităţii în muncă. Nota 2: Termenii şi expresiile utilizate de H.G. 1093/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.5: 1. agent cancerigen: a. substanţă care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenţi cancerigeni, astfel cum sunt prevăzute în anexa 1 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare; b. un preparat compus din una sau mai multe substanţe prevăzute la lit.a), atunci când concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor impuse în materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1 sau 2 de agenţi cancerigeni, astfel cum sunt prevăzute fie în anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie în anexa 1 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 92/2003, atunci când substanţa sau substanţele nu figurează în anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu au prevăzute în aceasta limite de concentraţie; c. substanţă, un preparat sau un procedeu, prevăzute în anexa nr.1 la H.G. 1093/2006, precum şi o substanţă sau un preparat care este degajat printr-un procedeu prevăzut în această anexă; 2. agent mutagen: a. o substanţă care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenţi mutageni, astfel cum sunt prevăzute la anexa 1 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare; 157

3. 4.

5. 6.

Cod C.11.1.

C.11.2.

C.11.3.

C.11.4.

b. un preparat compus din una sau mai multe substanţe prevăzute la lit. a), atunci când concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor impuse în materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1 sau 2 de agenţi mutageni, astfel cum sunt prevăzute fie în anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie în anexa 1 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 92/2003, atunci când substanţa sau substanţele nu figurează în anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu au prevăzute în aceasta limite de concentraţie; valoare limită - cu excepţia cazului în care se prevede altfel, limita mediei ponderate în timp a concentraţiei agentului cancerigen sau mutagen în aer în zona de respiraţie a lucrătorului, pe o perioadă de referinţă specificată în H.G. 1093/2006; substanţă - termenul definit potrivit prevederilor art. 6 lit. a) din O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare: „element chimic şi compuşii săi în stare naturală sau obţinuţi printr-un proces de producţie, conţinând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilităţii produsului şi orice impuritate care derivă din procedeul utilizat, exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei şi fără a-i modifica compoziţia”; preparat - termenul definit potrivit prevederilor art. 6 lit. b) din O.U.G. nr. 200/2000 aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare: „amestecuri sau soluţii de două sau mai multe substanţe”; zonă de respiraţie a lucrătorului - zona de formă emisferică, situată la nivelul feţei lucrătorului, având raza de 0,3 m, măsuraţi de la mijlocul unei linii imaginare ce uneşte urechile. Indicator N/A 0 1 2 3 Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la agenţi cancerigeni sau mutageni, angajatorul a determinat natura, gradul şi durata de expunere. art. 6(2) Angajatorul asigură evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi reînnoirea evaluării riscurilor periodic şi la orice modificare a condiţiilor de muncă prin care poate fi influenţată expunerea lucrătorilor la agenţi cancerigeni sau mutageni. art. 6(3), 7, 8 Angajatorul furnizează inspectoratului teritorial de muncă şi/sau autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, la cererea acestora, elementele care au servit la evaluarea riscurilor profesionale. art. 6(4) Angajatorul a luat măsuri de reducere a utilizării şi de înlocuire a agenţilor cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. art. 9, 10 158

Pondere 3

3

3

3

Cod C.11.5.

C.11.6.

C.11.7.

C.11.8.

C.11.9.

C.11.10.

C.11.11.

C.11.12.

C.11.13.

C.11.14.

Indicator Lucrătorii nu sunt expuşi la agenţi cancerigeni sau mutageni peste valorile limită prevăzute de legislaţie. art. 11 Angajatorul a luat măsuri de prevenire şi reducere a expunerii la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. art. 12 Dacă rezultatele evaluării riscurilor evidenţiază existenţa unui risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, angajatorul asigură informarea corespunzătoare a inspectoratului teritorial de muncă şi/sau autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, la cererea acestora. art. 13, 14 Angajatorul a luat măsurile necesare în cazul expunerii imprevizibile şi a expunerii previzibile. art. 15, 16, 17, 18 Angajatorul a stabilit măsuri de igienă şi protecţie individuală. art. 19, 20 Angajatorul asigură informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. art. 21, 22, 23, 24 Angajatorul asigură supravegherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor. art. 25, 29, 30 Medicul de medicina muncii şi/sau cu competenţă în medicina de întreprindere deţine şi păstrează un dosar medical individual pentru fiecare lucrător pentru care se asigură supraveghere medicală. art. 26(1), 31, 32 Medicul de medicina muncii şi/sau medicul cu competenţă în medicina de întreprindere, responsabil cu supravegherea medicală propune măsurile de protecţie individuală sau măsurile de prevenire care trebuie luate pentru fiecare lucrător. art. 26(2) Angajatorul asigură informaţii şi recomandări privind supravegherea medicală. art. 27, 28

159

N/A 0 1 2 3

Pondere 3

3

3

3 3

3

3

3

3

3

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC11 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC11 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC11 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC11 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

160

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC11 = POC11/ PMC11 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC11 = POC11/ PMC11 ×100 = ____ [%]

C.12. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII LUCRĂTORILOR RISCURILE DATORATE EXPUNERII LA AZBEST Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1875/22.12.2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest H.G. 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

FAŢĂ

DE

Legislaţie UE Directiva 83/477/CEE Directiva 91/382/CEE Directiva 98/24/CE Directiva 2003/18/CE

Nota 1: Conform H.G. 1875/2006 art. 2, prevederile acestei hotărâri se aplică fără a prejudicia alte prevederi care asigură lucrătorilor o protecţie mai mare, în special cele referitoare la înlocuirea azbestului cu produse mai puţin periculoase. Nota 2: În sensul H.G. 1875/206, termenul azbest desemnează următorii silicaţi fibroşi: a. actinolit de azbest CAS nr. 77536-66-44; b. grünerit (amosit) de azbest CAS nr. 12172-73-5; c. antofilit de azbest CAS nr. 77536-67-5; d. crizotil CAS nr. 12001-29-5; e. crocidolit CAS nr. 12001-28-4; f. tremolit de azbest CAS nr. 77536-68-6. Cod C.12.1.

C.12.2.

C.12.3.

4

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul a luat măsuri pentru ca nici un lucrător să nu fie expus la o concentraţie de azbest în suspensie în aer mai mare de 0,1 fibre/cm3, măsurată în raport cu o medie ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA). art. 5, 24, 26, 27, 28, 36(3), 36(4), 36(5), 36(7), 37 art. I pct. 4, 6 Angajatorul nu desfăşoară activităţi interzise care implică utilizarea azbestului sau a unor materiale cu conţinut de azbest. art. 6, 7 Angajatorul asigură evaluarea şi monitorizarea riscului de expunere la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest. art. I pct.1

Numărul din registrul Chemical Abstract Service (CAS)

161

Pondere

3

3

3

Cod C.12.4.

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul asigură transmiterea notificării către inspectoratul teritorial de muncă înainte de începerea activităţilor în care lucrătorii sunt expuşi sau sunt susceptibili de a fi expuşi, în timpul desfăşurării activităţii, la pulberea degajată de azbest sau din materiale cu conţinut de azbest. art. 9(1), 11, 12, 13 art. I pct. 2 C.12.5. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în întreprindere/unitate au acces la documentul de notificare referitor la întreprinderea/unitatea în care îşi desfăşoară activitatea. art. 9(1), 14 art. I pct. 2 C.12.6. Angajatorul asigură transmiterea unei noi notificări ori de câte ori o modificare a condiţiilor de muncă este susceptibilă să conducă la o creştere semnificativă a expunerii la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest. art. 9(1), 15 art. I pct. 2 C.12.7. Evaluarea riscurilor a făcut obiectul consultării cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere/unitate şi este revizuită atunci când există motive pentru a se crede că este incorectă sau intervine o modificare materială în procesul de muncă. art. 10 C.12.8. Angajatorul a luat măsurile pentru reducerea expunerii lucrătorilor la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest. art. 16 C.12.9. Angajatorul asigură efectuarea măsurătorilor concentraţiei de fibre de azbest în aer la locul de muncă cu regularitate şi ori de câte ori este necesar. art. 17, 18, 20-23, 25 C.12.10. Angajatorul asigură consultarea şi informarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor din întreprindere/unitate. art. 19, 30, 38 C.12.11. Lucrătorii utilizează în mod corect echipamentul individual de protecţie din dotare. art. 29 C.12.12. Angajatorul a stabilit un plan de lucru înainte de începerea lucrărilor de demolare ori de îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest din clădiri, structuri, aparate, instalaţii şi vapoare. art. 31(1), 31(2), 31(3) art. I pct. 5

162

Pondere

3

3

3

3

3

3

3 3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.12.13. Angajatorii asigură o instruire adecvată pentru toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi la pulbere care conţine azbest. art. 32 C.12.14. Înainte de a executa lucrări de demolare sau de îndepărtare a azbestului, întreprinderile fac dovada capacităţii lor în acest domeniu. art. 33 C.12.15. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru locurile de muncă la care din evaluarea riscurilor rezultă în mod clar că limita expunerii la azbest nu va fi depăşită în aerul din zona de activitate. art. 34, 35 C.12.16. Angajatorul asigură supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor. art. 39(1), 39(2), 39(3), 42 C.12.17. Medicul de medicina muncii deţine şi păstrează un dosar medical pentru fiecare lucrător. art. 39(4), 44 C.12.18. Medicul de medicina muncii recomandă angajatorului sau determină măsurile de individuale de protecţie sau de prevenire care trebuie luate. art. 40, 41(2), 42(3) C.12.19. Medicul de medicina muncii furnizează lucrătorilor vizaţi informaţii şi recomandări cu privire la evaluarea stării lor de sănătate. art. 41(1) C.12.20. Angajatorul deţine şi păstrează registrul de evidenţă a lucrătorilor desemnaţi să efectueze activităţi în care sunt expuşi sau susceptibili de a fi expuşi în timpul desfăşurării activităţii la pulbere de azbest. art. 43(1), 44 C.12.21. Angajatorul asigură accesul medicului de medicina muncii, a lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor la informaţiile din registrul de evidenţă. art. 43(3), 43(4) art. I pct. 7 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC12 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC12 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE 163

Pondere

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC12 = POC12/ PMC12 ×100 = ____ [%]

3

3

3

3 3

3

3

3

3

Punctaj obţinut: POC12 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC12 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

Nivel de securitate: NSC12 = POC12/ PMC12 ×100 = ____ [%]

164

C.13. CERINŢE MINIME PENTRU ÎMUNĂTĂŢIREA SECURITĂŢII ŞI PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR CARE POT FI EXPUŞI UNUI POTENŢIAL RISC DATORAT ATMOSFERELOR EXPLOZIVE Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1058/09.08.2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 99/92/CEE

Nota 1: Termenul de atmosferă explozivă este definit conform art. 2 alin. (1) lit. B din H.G. 752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, cu modificările ulterioare: „amestecul cu aer, în condiţii atmosferice, al substanţelor inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceaţă sau pulberi în care, după ce s-a produs aprinderea, combustia se propagă în întregul amestec nears”. Nota 2: Conform H.G. 1058/2006 art. 4, prevederile acestei hotărâri nu se aplică pentru: a. zonele utilizate direct pentru şi în timpul tratamentelor medicale ale pacienţilor; b. utilizarea dispozitivelor de ardere a combustibilior gazoşi în conformitate cu prevederile H.G. 453/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, republicată; c. producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea şi transportul substanţelor explozive sau cu o structură chimică instabilă; d. industriile extractive reglementate prin H.G. 1050/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj sau prin H.G. 1049/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran; e. utilizarea mijloacelor de transport terestre, navale şi aeriene cuprinse în dispoziţiile adecvate ale acordurilor internaţionale şi în legislaţia naţională care transpune directivele care aplică aceste acorduri. Mijloacele de transport destinate utilizării în atmosferă potenţial explozivă nu sunt excluse. Cod Indicator C.13.1. Angajatorul a luat măsurile tehnice şi/sau organizatorice de prevenire şi protecţie necesare. art. 5, 7, 8 C.13.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor specifice din atmosferele explozive. art. 6 C.13.3. Angajatorul a calsificat în zone locurile unde pot apărea atmosfere explozive. art. 9(1)

165

N/A 0 1 2 3

Pondere 3 3 3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.13.4. Angajatorul a asigurat îndeplinirea cerinţelor minime pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor aflaţi în potenţial pericol în atmosfere explozive şi, după caz, marcarea cu indicatoare la punctele de intrare în locurile unde pot apărea atmosfere explozive. art. 9(2), 9(3) C.13.5. Angajatorul asigură elaborarea şi actualizarea documentului privind protecţia împotriva exploziilor. art. 10 C.13.6. Echipamentul de muncă necesar în locurile unde pot apărea atmosfere explozive îndeplineşte cerinţele minime. art. 11(1), 11(2) C.13.7. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime. art. 11(3), 11(4), 11(5). Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC13 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC13 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC13 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC13 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

166

Pondere

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC13 = POC13/ PMC13 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC13 = POC13/ PMC13 ×100 = ____ [%]

3

3 3 3

C.14. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURI GENERATE DE CÂMPURI ELECTROMAGNETICE Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1136/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice. N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 2004/40/CE

Nota 1: Conform H.G. 1136/2006 art. 2, prevederile acestei hotărâri: a. se referă la riscurile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulaţia curenţilor induşi şi de absorbţia de energie, precum şi de curenţii de contact; b. nu vizează posibilele efecte pe termen lung; c. nu vizează riscurile care decurg din contactul cu conductori sub tensiune. Nota 2: Conform H.G. 1136/2006 art. 4, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii: a. câmpuri electromagnetice - câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice, magnetice şi electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz; b. valori limită de expunere - limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care se bazează direct pe efectele cunoscute asupra sănătăţii şi pe consideraţii biologice; respectarea acestor limite asigură protecţia lucrătorilor expuşi la câmpuri electromagnetice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii; c. valori de declanşare a acţiunii - nivelul parametrilor direct măsurabili, exprimaţi în termeni de intensitate a câmpului electric (E), de intensitate a câmpului magnetic (H), de inducţie magnetică (B) şi de intensitate a puterii (S), începând de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri prevăzute în prezenta hotărâre; respectarea valorilor de declanşare a acţiunii asigură respectarea valorilor limită de expunere relevante. Nota 3: Valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii pentru câmpurile electromagnetice sunt prevăzute în tabelele nr. 1 şi 2 din anexa la H.G. 1136/2006. Nota 4: Pentru evaluarea, măsurarea şi/sau calculul expunerii lucrătorilor la câmpuri electromagnetice se poate recurge la standardele naţionale în domeniu, până la data publicării standardelor naţionale adaptate standardelor europene armonizate care acoperă întreaga serie de evaluări, măsurări şi calcule, stabilite de Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnică (CENELEC). Cod C.14.1.

Indicator Angajatorul asigură evaluarea, măsurarea şi/sau calcularea nivelurilor câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii, cu ajutorul serviciilor sau persoanelor competente. art. 7, 8, 9, 10, 12, 13(1), 13(3) 167

N/A 0 1 2 3

Pondere

3

Cod C.14.2.

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul a stabilit şi implementat un program de măsuri tehnice şi/sau organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor generate de câmpurile electromagnetice. art. 13(1), 14 – 19 C.14.3. Datele rezultate din evaluarea, măsurarea şi/sau calculul nivelului de expunere sunt păstrate într-o formă care să permită consultarea lor ulterioară. art. 11, 13(2) C.14.4. Evaluarea riscurilor este actualizată periodic şi ori de câte ori este s-au produs modificări semnificative în urma cărora aceasta poate deveni caducă sau atunci când rezultatele supravegherii medicale demonstrează că este necesar. art. 13(4), 23(2) C.14.5. Angajatorul asigură informarea şi formarea lucrătorilor expuşi la locul de muncă la riscuri generate de câmpuri electromagnetice şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători. art. 20 C.14.6. Angajatorul asigură consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind riscurile generate de câmpurile electromagnetice. art. 21 C.14.7. Angajatorul asigură supravegherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor. art. 22, 23(1) C.14.8. Angajatorul asigură accesul medicului de medicina muncii la rezultatele evaluării riscurilor. art. 24 C.14.9. Dosarele medicale cuprinzând rezultatele supravegherii medicale sunt păstrate într-o formă adecvată astfel încât să poată fi consultate ulterior, cu respectarea secretului medical. art. 25 C.14.10. Angajatorul asigură accesul lucrătorilor, la cerere, la dosarele medicale personale. art. 26

168

Pondere 3

3

3

3

3

3 3

3

3

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC14 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC14 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC14 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC14 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

169

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC14 = POC14/ PMC14 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC14 = POC14/ PMC14 ×100 = ____ [%]

C.15. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU ŞANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 300/02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile H.G. 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 92/57/CEE

Nota 1: Conform H.G. 300/2006 art. 2, prevederile acestei hotărâri nu se aplică activităţilor de foraj şi extracţie din industria extractivă. Nota 2: Conform H.G. 300/2006, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii: a. şantier temporar sau mobil, denumit şantier - orice şantier în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa nr. 1 la H.G. 300/2006; b. beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia; c. manager de proiect - orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite; d. proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare; e. şef de şantier - persoana fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului; f. antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizică sau juridică competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului; g. subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării; h. lucrător independent - orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate profesională în mod independent şi îşi asumă contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat; i. coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art. 54 din H.G. 300/2006; j. coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58 din H.G. 300/2006. 170

Cod C.15.1.

Indicator N/A 0 1 2 3 Beneficiarul şi/sau managerul de proiect a desemnat un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării. art. 5, 6, 8, 53 C.15.2. Beneficiarul şi/sau managerul de proiect a desemnat un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării. art. 5, 7, 8, 57 C.15.3. Sunt asigurate condiţiile pentru îndeplinirea de către coordonatorii în materie de securitate şi sănătate a atribuţiilor ce le revin. art. 9 C.15.4. A fost elaborat şi este menţinut la zi planul de securitate şi sănătate. art. 10, 12, 13, 14, 15, 16, 21 C.15.5. Planul de securitate şi sănătate îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul. art. 11, 17, 18, 19, 20, anexa 2 art. III pct. 8, 9 C.15.6. Planul de securitate şi sănătate se află în permanenţă pe şantier şi poate fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii. art. 22 C.15.7. Managerul de proiect asigură păstrarea planului de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării. art. 23 C.15.8. Planul propriu de securitate îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul. art. 24, 27, 29, 31 C.15.9. Antreprenorul asigură celor interesaţi punerea la dispoziţie a planului propriu de securitate şi a documentului cu măsurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrările şantierului. art. 25, 28 C.15.10. Antreprenorul/subantreprenorul a elaborat şi menţine la zi planul propriu de securitate. art. 26, 30, 33 C.15.11. Înainte de începerea lucrărilor planul propriu de securitate şi sănătate a fost consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. art. 32 171

Pondere 3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.15.12. Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate se află în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. art. 34 C.15.13. Antreprenorul asigură păstrarea planului propriu de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării. art. 35 C.15.14. Registrul de coordonare îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul. art. 36, 37 C.15.15. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării a transmis registrul de coordonare coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza unui procesverbal ataşat la registru. art.38 C.15.16. Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate prezintă registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari. art. 39 C.15.17. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate asigură păstrarea registrului de coordonare timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării. art. 40 C.15.18. Dosarul de intervenţii ulterioare îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul şi actualizarea datelor. art. 41, 46 C.15.19. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau proiectantul a întocmit dosarul de intervenţii ulterioare încă din faza de proiectare a lucrării. art. 42 C.15.20. Dosarul de intervenţii ulterioare a fost transmis coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza unui proces-verbal ataşat la dosar. art. 43 C.15.21. Dosarul de intervenţii ulterioare a fost transmis beneficiarului după recepţia finală a lucrării, pe baza unui proces-verbal ataşat la dosar. art. 44

172

Pondere

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.15.22. În cazul intervenţiilor ulterioare, beneficiarul pune la dispoziţia coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare. art. 45 C.15.23. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect a întocmit declaraţia prealabilă şi asigură actualizarea ei. art. 47, 48, 50, anexa 3 C.15.24. Declaraţia prealabilă este comunicată inspectoratului teritorial de muncă şi afişată pe şantier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrărilor. art. 48, 49 C.15.25. În faza de concepţie, studiu şi elaborare a proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul şi beneficiarul au luat în considerare principiile generale de securitate şi sănătate. aplicabile. art. 51, 52 art. III pct. 2 C.15.26. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţie. art. 54 C.15.27. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului îndeplineşte cerinţele de competenţă necesare exercitării funcţiei. art. 55 C.15.28. Pe durata realizării lucrării, angajatorii şi lucrătorii independenţi respectă obligaţiile generale ce le revin. art. 56 art. III pct. 3 C.15.29. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţie. art. 58 C.15.30. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării îndeplineşte cerinţele de competenţă necesare exercitării funcţiei. art. 59 C.15.31. Beneficiarul/managerul de proiect îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin. art. 60, 61 C.15.32. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform legislaţiei. art. 63, 64 art. III pct. 4 C.15.33. Lucrătorii independenţi respectă obligaţiile care le revin conform legislaţiei. art. 65, anexa 4 art. III pct. 4, 10 173

Pondere 3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

Cod Indicator C.15.34. Angajatorul asigură informarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor privind măsurile de securitate şi sănătate pe şantier. art. 66, 67 C.15.35. Angajatorul asigură consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind securitatea şi sănătatea în muncă pe şantier. art. 69, 70 art. III pct. 6 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC15 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC15 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC15 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC15 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

174

N/A 0 1 2 3

Pondere

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC15 = POC15/ PMC15 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC15 = POC15/ PMC15 ×100 = ____ [%]

3

3

C.16. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA ASISTENŢA MEDICALĂ LA BORDUL NAVELOR Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1007/02.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 92/29/CEE

Nota 1: Conform H.G. 1007/2006 art. 2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii: a. navă - orice navă maritimă sau navă de pescuit care arborează pavilionul românesc, aflată în proprietate publică ori privată, cu excepţia navelor de navigaţie interioară, navelor militare, ambarcaţiunilor de agrement utilizate în scopuri necomerciale şi care nu au echipaj profesionist, precum şi a remorcherelor care îşi desfăşoară activitatea în bazinele şi radele portuare; b. lucrător - membru al echipajului sau persoana care exercită o activitate profesională la bordul unei nave, inclusiv stagiarii şi elevii, cu excepţia piloţilor portuari şi a personalului de la uscat care desfăşoară o activitate la bordul unei nave acostate la cheu; c. armator - proprietarul navei, cu excepţia cazurilor în care nava a fost închiriată fără echipaj şi materiale sau al cărei management este asigurat, în totalitate ori parţial, de către o persoană fizică sau juridică, alta decât proprietarul, în baza unui contract de management; în aceste cazuri persoana fizică sau juridică care a închiriat nava sau cea care asigură managementul navei este considerată armator; d. dotare medicală - medicamente, echipament medical şi antidoturi, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa 2 la H.G. 1007/2006; e. antidot - substanţa utilizată pentru prevenirea sau tratamentul efectului ori efectelor vătămătoare, directe sau indirecte, ale uneia ori mai multor substanţe incluse în lista cu substanţe periculoase prevăzută în anexa 3 la H.G. 1007/2006. Cod C.16.1. C.16.2.

C.16.3. C.16.4.

Indicator Nava are în permanenţă la bordul său dotarea medicală necesară, calitativ şi cantitativ. art. 4, 5, anexa 2 Conţinutul dotărilor medicale, în ceea ce priveşte medicamentele şi materialele sanitare, este detaliat într-un document de control. art. 6, 7(2), anexa 4 Plutele şi bărcile de salvare dispun de o cutie etanşă cu materiale sanitare. art. 7(1), anexa 2 Nava dispune de un spaţiu care să permită acordarea îngrijirilor medicale în condiţii materiale şi igienice corespunzătoare. art. 8(1)

175

N/A 0 1 2 3

Pondere 3

2

3

2

Cod C.16.5.

Indicator Nava are la bord un medic responsabil cu îngrijirea medicală a lucrătorilor. art. 8(2) C.16.6. Nava dispune la bord de antidoturile necesare, corespunzător substanţelor periculoase transportate. art. 9, 10, anexa 2 C.16.7. Conţinutul dotării medicale privind antidoturile este înscris în documentul de control. art. 11, anexa 4 C.16.8. Armatorul şi comandantul navei asigură aprovizionarea, completarea şi administrarea dotării medicale a navei. art. 12, 13, 14, 15 C.16.9. Dotarea medicală este însoţită de instrucţiuni de folosire, inclusiv pentru antidoturi. art. 16 C.16.10. Lucrătorii cu responsabilităţi în domeniul medical au urmat cursuri de specialitate corespunzătoare. art. 17, 18, anexa 5 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC16 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC16 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC16 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC16 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

176

N/A 0 1 2 3

Pondere 3 3 2 3 3 3

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC16 = POC16/ PMC16 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC16 = POC16/ PMC16 ×100 = ____ [%]

C.17. CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE SUPRAFAŢĂ SAU SUBTERAN Criterii de audit Legislaţie naţională Legislaţie UE H.G. 1049/09.08.2006 privind cerinţele minime Directiva 92/104/CEE pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet Nota 1: Conform H.G. 1049/2006 art. 2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii: a. industria extractivă de suprafaţă sau subteran - toate ramurile industriei extractive în care se desfăşoară activităţi de extracţie la suprafaţă sau subteran a substanţelor minerale utile, în sensul strict al termenului, şi/sau prospecţiuni şi explorări în vederea extracţiei, şi/sau pregătirea materiilor prime extrase în vederea comercializării, exclusiv activităţile de prelucrare ori preparare a materiilor prime extrase, cu excepţia ramurilor industriei extractive prin foraj definite prin prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 92/91/CEE; b. loc de muncă - ansamblul locurilor destinate amplasării posturilor de lucru, în cadrul activităţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de ramurile industriei extractive de suprafaţă sau subteran, inclusiv haldele de steril ori alte zone de depozitare, precum şi locurile de cazare în care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor. Nota 2: Prevederile H.G. 1049/2006 nu se aplică industriei extractive prin dragare dacă se asigură protecţia lucrătorilor, în conformitate cu principiile generale de protecţie a sănătăţii şi securităţii lucrătorilor cuprinse în această hotărâre, avându-se în vedere riscurile specifice acestei activităţi. Cod C.17.1.

C.17.2.

C.17.3.

C.17.4.

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul a luat măsurile necesare pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor. art. 4, 12 Angajatorul asigură întocmirea şi menţinerea la zi a documentului de securitate şi sănătate. art. 5, 6, 7 În situaţia în care la acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din diferite întreprinderi, fiecare angajator îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin. art. 8, 9, 10 Angajatorul asigură raportarea cât mai repede posibil către inspectoratele teritoriale de muncă, asigurător şi organele de urmărire penală, după caz, a oricărui accident de muncă grav şi/sau mortal, precum şi a oricărui pericol grav. art. 11

177

Pondere 3 3

3

2

Cod C.17.5.

C.17.6.

C.17.7.

C.17.8.

C.17.9.

Indicator Angajatorul a asigurat prevederea, procurarea şi întreţinerea mijloacelor corespunzătoare de evacuare şi salvare a lucrătorilor în caz de pericol. art. 13 Angajatorul a asigurat prevederea sistemelor de alarmă şi a altor mijloace de comunicare pentru declanşarea imediată a operaţiunilor de acordare a primului ajutor, evacuare şi salvare în caz de pericol. art. 14 Angajatorul asigură informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă. art. 15, 16, 17 Angajatorul asigură supraveherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor, înainte de începerea lucrărilor şi periodic. art. 18, 19, 20 Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate. art. 21, 22, 23, 26, anexa 1, 2, 3

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC17 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC17 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC17 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC17 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

178

N/A 0 1 2 3

Pondere 3

3

3

3

3

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC17 = POC17/ PMC17 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC17 = POC17/ PMC17 ×100 = ____ [%]

C.18. CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE FORAJ Criterii de audit Legislaţie naţională Legislaţie UE Directiva 92/91/CEE H.G. 1050/09.08.2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet Nota 1: Conform H.G. 1050/2006 art. 2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii: a. industria extractivă de foraj - toate ramurile industriei în care se desfăşoară activităţile de extracţie, în sensul strict al termenului, de substanţe minerale utile prin forare de puţuri de sonde şi/sau prospecţiuni de asemenea extracţii şi/sau pregătirea pentru vânzarea materiilor prime extrase; b. loc de muncă - ansamblul locurilor destinate amplasării de posturi de lucru în cadrul activităţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de industriile extractive de foraj, inclusiv locurile de cazare la care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor. Nota 2: Prevederile H.G. 1050/2006 nu se aplică activităţilor de prelucrare a materiilor prime extrase. Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.18.1. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor. art. 4, 12 C.18.2. Angajatorul asigură întocmirea şi menţinerea la zi a documentului de securitate şi sănătate. art. 5, 6, 7 C.18.3. În situaţia în care la acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din diferite întreprinderi, fiecare angajator îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin. art. 8, 9, 10 C.18.4. Angajatorul asigură raportarea cât mai repede posibil către inspectoratele teritoriale de muncă, asigurător şi organele de urmărire penală, după caz, a oricărui accident de muncă grav şi/sau mortal, precum şi a oricărui pericol grav. art. 11 C.18.5. Angajatorul a asigurat prevederea, procurarea şi întreţinerea mijloacelor corespunzătoare de evacuare şi salvare a lucrătorilor în caz de pericol. art. 13 C.18.6. Angajatorul a asigurat prevederea sistemelor de alarmă şi a altor mijloace de comunicare pentru declanşarea imediată a operaţiunilor de acordare a primului ajutor, evacuare şi salvare în caz de pericol. art. 14 179

Pondere 3 3

3

2

3

3

Cod Indicator C.18.7. Angajatorul asigură informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă. art. 15, 16, 17 C.18.8. Angajatorul asigură supraveherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor, înainte de începerea lucrărilor şi periodic. art. 18, 19, 20 C.18.9. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate. art. 21, 22, 23, 26, anexa 1, 2, 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC18 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC18 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC18 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC18 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

180

N/A 0 1 2 3

Pondere 3

3

3

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC18 = POC18/ PMC18 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC18 = POC18/ PMC18 ×100 = ____ [%]

C.19. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA BORDUL NAVELOR DE PESCUIT Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 1135/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 93/103/CEE

Nota 1: Conform H.G. 1135/2006 art. 2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii: a. navă de pescuit - orice navă care arborează pavilion român aflată în proprietate publică ori privată şi care este folosită în scopuri comerciale fie pentru prinderea, fie pentru prinderea şi prelucrarea peştelui sau a altor resurse vii ale mării; b. navă de pescuit existentă - orice navă de pescuit a cărei lungime între perpendiculare este mai mare sau egală cu 18 m şi care nu este o navă de pescuit nouă; c. navă - orice navă de pescuit nouă sau existentă; d. lucrător - orice persoană, membru al echipajului, care desfăşoară o activitate profesională la bordul unei nave, inclusiv stagiarii şi ucenicii, cu excepţia piloţilor portuari şi a personalului de la uscat care exercită o activitate la bordul unei nave acostate la cheu; e. armator - proprietarul navei, cu excepţia cazului în care nava a fost închiriată fără echipaj şi materiale sau al cărei management este asigurat , în totalitate sau parţial, de către o persoană fizică sau juridică, alta decât proprietarul, în baza unui contract de management; în aceste cazuri, persoana care a închiriat nava fără echipaj şi materiale sau cea care asigură managementul navei este considerată armator; f. comandantul navei - lucrătorul care deţine comanda navei sau are responsabilitatea acesteia. Nota 2: Navă de pescuit nouă este orice navă de pescuit a cărei lungime între perpendiculare este de 15 m sau mai mare şi: a. pentru care contractul de construcţie sau de transformare majoră s-a încheiat la data intrării în vigoare a H.G. 1135/2006 sau după această dată; b. pentru care contractul de construcţie sau de transformare majoră s-a încheiat înainte de data intrării în vigoare a H.G. 1135/2006 şi aceasta este livrată la 3 sau mai mulţi ani după această dată; ori c. la care, în lipsa unui contract de construcţie încheiat la data intrării în vigoare a H.G. 1135/2006 sau după această dată, a fost pusă chila sau construcţia începe să fie identificată cu o navă specifică ori asamblarea navei respective a început, cuprinzând cel puţin 50 de tone sau 1 % din masa totală estimată a întregului material structural, luându-se în considerare valoarea cea mai mică dintre acestea. Cod Indicator C.19.1. Armatorii asigură utilizarea navelor în condiţii de securitate şi sănătate a lucrătorilor. art. 3, 4, 9, 10, 11, anexa 1, 2, 3, 4

181

N/A 0 1 2 3

Pondere 3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.19.2. Orice eveniment care are loc pe mare şi care are efect sau ar putea să aibă un efect asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la bord este menţionat în detaliu într-un raport transmis Autorităţii Navale Române şi este menţionat în detaliu în jurnalul de bord sau, în lipsa acestuia, într-un document similar. art. 5(1) C.19.3. Navele de pescuit noi/existente îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate. art. 6, 7, 8, anexa 1, 2 C.19.4. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi asupra măsurilor privind securitatea şi sănătatea la bordul navelor. art. 12, 13 C.19.5. Persoanele care pot comanda o navă primesc informaţiile şi instruirea specifică prevăzută de legislaţie. art. 14 C.19.6. Este asigurată participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor la activităţile privind securitatea şi sănătatea în muncă. art. 15 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC19 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC19 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC19 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC19 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

182

Pondere

2

3

3

3

3

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC19 = POC19/ PMC19 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC19 = POC19/ PMC19 ×100 = ____ [%]

C.20. PROTECŢIA TINERILOR LA LOCUL DE MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 600/13.06.2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE Directiva 94/33/CE

Nota 1: Prevederile H.G. 600/2007 se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are încheiat un contract individual de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Nota 2: Conform H.G. 600/2007 art.2, termenii şi noţiunile utilizate au următoarele definiţii: a. tânăr - orice persoană în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani; b. copil - orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sau orice tânăr în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani care face încă obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program integral, stabilit de lege; c. muncă uşoară - toate activităţile care, prin natura proprie a sarcinilor pe care le presupun şi a condiţiilor specifice în care acestea sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului şi tânărului şi nu sunt de natură să prejudicieze frecvenţa şcolară, participarea la programe de orientare ori de formare profesională, aprobate de conducerea unităţii de învăţământ, sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită; d. timp de lucru - orice perioadă în care tânărul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare; e. perioadă de repaus - orice perioadă care nu este timp de lucru. Cod Indicator C.20.1. Angajatorul asigură tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor. art. 4, 10, 11, 12, 13, 14, 15 C.20.2. Încadrarea în muncă a copiilor şi tinerilor se face cu respectarea cerinţelor legale. art. 5 C.20.3. Angajatorul asigură evaluarea şi supravegherea sănătăţii tinerilor. art. 6(1), 6(2), 6(4) C.20.4. Angajatorul a efectuat evaluarea riscurilor înainte ca tinerii să înceapă munca şi asigură actualizarea acesteia la orice modificare semnificativă a condiţiilor de muncă. art. 6(3) C.20.5. Angajatorul informează, în scris, tinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor. art. 7(1)

183

N/A 0 1 2 3

Pondere 3 3 3

3

3

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 C.20.6. Angajatorul informează, în scris, părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor angajaţi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor. art. 7(2) C.20.7. Angajatorul apelează la serviciile de prevenire şi protecţie în vederea planificării, aplicării şi controlului condiţiilor de securitate şi sănătate aplicabile în munca tinerilor. art. 8 C.20.8. Angajatorul asigură protecţia tinerilor împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor. art. 9, anexă Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC20 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC20 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC20 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC20 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

184

Pondere 3

3

3

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC20 = POC20/ PMC20 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC20 = POC20/ PMC20 ×100 = ____ [%]

C.21. SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR Criterii de audit Legislaţie naţională H.G. 355/11.04.2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE -

Nota 1: Conform H.G. 355/2007 termenii şi expresiile utilizate au următoarea semnificaţie: a. supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor; b. aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical; c. inaptitudinea temporară de muncă reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de către medicul de medicina muncii; d. inaptitudinea permanentă de muncă reprezintă incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea in muncă; e. promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă supravegherea activă a sănătăţii lucrătorilor în raport cu caracteristicile locului de muncă şi, în mod particular, cu factorii profesionali. Cod C.21.1. C.21.2. C.21.3.

C.21.4.

C.21.5.

Indicator N/A 0 1 2 3 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către medici specialişti de medicina muncii. art. 4 Angajatorul se află în posesia unei evaluări actualizate a riscului asupra sănătăţii lucrătorilor. art. 5 Angajatorii asigură fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor. art. 6, 7, 8 Examenul medical la angajarea în muncă a lucrătorilor este efectuat de medicul de medicina muncii. art. 9(2), 10, 11(2), 12(2), 13, 14, 15, 16(3), 16(4), 16(5), 16(6), 16(7), 17, 45. Angajatorul solicită efectuarea examenului medical la angajare, completează fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de identificare a factorilor de risc profesional. art. 16(1).

185

Pondere 3 3

3

3

3

Cod C.21.6.

C.21.7. C.21.8. C.21.9. C.21.10. C.21.11. C.21.12.

C.21.13. C.21.14. C.21.15.

Indicator N/A 0 1 2 3 În situaţia schimbării locului de muncă, lucrătorul are la dispoziţie o copie a dosarului său medical şi a fişei de expunere la riscuri profesionale de la locul de muncă anterior. art. 16(2), 41 La indicaţia medicului specialist de medicina muncii se efectuează examenul medical de adaptare în muncă. art. 18, 45 Angajatorul asigură efectuarea examenului medical periodic pentru toţi lucrătorii. art. 19, 20, 21, 22, 45. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical la reluarea activităţii. art. 23, 24, 25, 45 Medicul de medicina muncii efectuează activităţi specifice de promovare a sănătăţii la locul de muncă. art. 27, 28, 29 Lucrătorii sunt informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au privind supravegherea sănătăţii. art. 30, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 47 La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de muncă, angajatorii ţin seama de rezultatele supravegherii sănătăţii. art. 35 Este asigurată informarea lucrătorilor privind rezultatele proprii ale supravgherii sănătăţii lor. art. 36 Este asigurată păstrarea înregistrărilor medicale ale lucrătorilor. art. 37, 38, 42, 43, 46 Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de familie al lucrătorului se informează reciproc şi operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a lucrătorului. art. 44

186

Pondere 3

3 3 3 3 3

3

3 2

3

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC21 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC21 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC21 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC21 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

187

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC21 = POC21/ PMC21 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC21 = POC21/ PMC21 ×100 = ____ [%]

C.22. MĂSURI CE POT FI APLICATE ÎN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ Criterii de audit Legislaţie naţională Ordonanţă de urgenţă nr. 99 din 29.06.2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă Normă metodologică din 06.07.2000 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet

Legislaţie UE -

Nota 1: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, prin temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care: a. depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel; b. scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel. Nota 2: Aceste temperaturi sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia. Nota 3: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a. temperatura exterioară a aerului reprezintă gradul de încălzire a aerului atmosferic; b. umiditatea este umiditatea relativă şi reprezintă proporţia de vapori de apă existenţi în aer faţă de cantitatea maximă posibilă, exprimată în procente; c. vântul intens este vântul a cărui viteză depăşeşte 10 m/s; d. temperatura echivalată ridicată este temperatura exterioară a aerului, corelată cu umiditatea relativă şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele temperaturăumiditate; e. temperaturi ridicate extreme sunt considerate temperaturile de peste 37°C sau când indicele temperatură - umiditate depăşeşte pragul valoric de 80; f. temperatura echivalată scăzută este temperatura exterioară a aerului corelată cu viteza vântului şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele de răcire; g. temperaturi scăzute extreme sunt considerate temperaturile sub minus 20°C sau când indicele de răcire scade sub pragul valoric de minus 32. Cod Indicator C.22.1. În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii asigură măsurile minimale necesare pentru protecţia lucrătorilor. art. 3, 4 art. 6, 7, 12 188

N/A 0 1 2 3

Pondere

3

Cod Indicator C.22.2. În perioadele cu temperaturi scăzute extreme, angajatorii asigură măsurile minimale pentru menţinerea sănătăţii salariaţilor care lucrează în aer liber. art. 3, 5 art. 6, 7, 12 C.22.3. În cazul în care angajatorii nu pot asigura îndeplinirea măsurilor minimale necesare, stabilesc măsurile organizatorice alternative. art. 6, 7, 9 art. 6, 7, 8, 9, 10, 12 C.22.4. Angajatorul a asigurat măsurile necesare pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme. art. 8 art. 11, 12 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC22 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC22 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC22 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC22 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

189

N/A 0 1 2 3

Pondere 3

3

3

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC22 = POC22/ PMC22 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC22 = POC22/ PMC22 ×100 = ____ [%]

C.23. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE RADIAŢIILE OPTICE ARTIFICIALE Criterii de audit Legislaţie naţională Legislaţie UE Directiva 2006/25/CE H.G. 510/02.06.2010 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale N/A - Neaplicabil 0 - Deloc 1 - Parţial (≤ 50 %) 2 - Parţial (> 50 %) 3 - Complet Nota 1: Conform prevederilor art. 5 şi 6 din H.G. 510/2010, termenii utilizaţi sunt definiţi astfel: a. radiaţii optice - toate radiatiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 100 nm si 1 mm; b. radiaţii ultraviolete - radiaţii optice cu lungimea de undă cuprinsă între 100 nm şi 400 nm; spectrul ultraviolet este divizat în radiatii UVA (315-400 nm), UVB (280-315 nm) si UVC (100-280 nm); c. radiaţii vizibile - radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 380 nm şi 780 nm; d. radiaţii infraroşii - radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 780 nm şi 1 mm; spectrul infraroşu este divizat în radiaţii IRA (780-1400 nm), IRB (1400-3000 nm) şi IRC (3000 nm-1 mm); e. laser (amplificarea luminii printr-o emisie stimulată de radiaţii) - orice dispozitiv realizat pentru a produce sau amplifica radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă corespunzătoare radiaţiilor optice, în special prin procedeul de emisie stimulată controlată; f. radiaţii laser - radiaţiile optice care provin de la un laser; g. radiaţii incoerente - toate radiaţiile optice, altele decât radiaţiile laser; h. valori-limită de expunere - limitele de expunere la radiaţiile optice care sunt bazate direct pe efecte dovedite asupra sănătăţii şi pe consideraţii biologice; respectarea acestor limite va asigura protecţia lucrătorilor expuşi la surse artificiale de radiaţii optice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii lor; i. iluminare energetică (E) sau densitate de putere - puterea radiată incidentă pe unitate de suprafaţă pe o suprafaţă, exprimată în watt pe metru pătrat (W∙m-2); j. expunere energetică (H) - integrala iluminării energetice în raport cu timpul, exprimată în joule pe metru pătrat (J∙m-2); k. luminanţă energetică (L) - fluxul energetic sau puterea pe unitate de unghi solid şi pe unitate de suprafaţă, exprimat/exprimată în waţi pe metru pătrat pe steradian(W∙m-2∙sr-1); l. nivel - combinatia de iluminare energetică, expunere energetică si luminantă energetică la care este expus lucrătorul. Cod C.23.1.

Indicator N/A 0 1 2 3 Este asigurată respectarea valorilor-limită de expunere pentru radiaţiile incoerente, altele decât cele emise de surse naturale de radiaţii optice. art. 7

190

Pondere 3

Cod C.23.2. C.23.3.

C.23.4.

C.23.5.

C.23.6.

Indicator N/A 0 1 2 3 Este asigurată respectarea valorilor-limită de expunere pentru radiaţiile laser. art. 6 Angajatorul evaluează, în cazul lucrătorilor expuşi la surse artificiale de radiaţii optice, şi, dacă este necesar, măsoară şi/sau calculează nivelurile de radiaţii optice la care pot fi expuşi lucrătorii, în scopul de a putea defini şi pune în aplicare măsurile necesare pentru a reduce expunerea la nivelurile limitelor aplicabile. art. 9(1) Metodologia utilizată la evaluarea, măsurarea şi/sau calcularea nivelurilor de radiaţii optice este în conformitate cu: • standardele Comisie Electrotehnice Internaţionale (CEI), pentru radiaţiile laser; • recomandările Comisiei Internaţionale de Iluminat (CIE) şi ale Comitetului European de Standardizare (CEN), pentru radiaţiile incoerente; • recomandările stabilite ştiinţific la nivel naţional sau internaţional, pentru situaţiile de expunere care nu sunt reglementate de standardele şi recomandările menţionate anterior; • datele furnizate de către producătorii echipamentelor, atunci când acestea din urmă fac obiectul unor reglementări comunitare specifice. art. 9(2), (3), (4) Angajatorul a asigurat evaluarea, măsurarea şi/sau calcularea nivelurilor de radiaţii optice, cu ajutorul unor servicii sau persoane competente la intervale corespunzătoare. art. 10(1) Datele obţinute din evaluare sunt păstrate într-o formă care să asigure consultarea lor ulterioară. art. 10(2)

191

Pondere 3

3

3

3

2

Cod C.23.7.

Indicator N/A 0 1 2 3 Angajatorul ia în considerare la evaluarea riscului generat de expunerea la radiaţiile optice artificiale următoarele elemente: • nivelul, domeniul lungimilor de undă şi durata expunerii la surse artificiale de radiaţie optică; • valorile-limită de expunere; • orice impact asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice; • orice impact eventual asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor rezultat din interacţiuni, la locul de muncă, între radiaţii optice şi substanţe chimice fotosensibile; • orice impact indirect, precum pierderea temporară a vederii, o explozie sau un incendiu; • existenţa unor echipamente de schimb, proiectate pentru a reduce nivelul de expunere la radiaţii optice artificiale; • informaţii corespunzătoare obţinute în urma supravegherii sănătăţii, inclusiv informaţii publicate, în măsura posibilităţilor; • expunerea la mai multe surse de radiaţii optice artificiale; • clasificarea unui laser potrivit standardului relevant al CEI şi, în ceea ce priveşte sursele artificiale care pot provoca leziuni similare celor provocate de laserele din clasa 3B sau 4, orice clasificare similară; • informaţii furnizate de producătorii surselor de radiaţii optice şi ai echipamentelor de muncă, asociate potrivit reglementărilor comunitare specifice. art. 11 C.23.8. Evaluarea riscului generat de expunerea la radiaţiile optice artificiale este actualizată periodic. art. 12 C.23.9. Reducerea riscurilor datorate expunerii la radiaţii optice artificiale are la bază principiile generale de prevenire prevăzute de Legea nr. 319/2006. art. 14 C.23.10. Angajatorul elaborează şi aplică un plan de măsuri tehnice şi/sau organizatorice destinate prevenirii expunerii lucrătorilor peste valorile-limită. art. 15, 16, 17 C.23.11. Angajatorul adaptează măsurile de evitare sau reducere a riscurilor legate de expunerea la radiaţii optice artificiale la nevoile lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice. art. 18 C.23.12. Angajatorul asigură informarea, formarea, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind riscurile generate de expunerea la radiaţiile optice artificiale. art. 19, 20 192

Pondere

3

2

2

3

3

3

Cod Indicator C.23.13. Angajatorul asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor expuşi sau posibil să fie expuşi la riscuri generate de radiaţiile optice artificiale. art. 21, 22, 23, 24, 25 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 NIVEL DE CONFORMARE Punctaj obţinut: POC23 = a + b + c = Punctaj maxim: PMC23 = 3×(d + e + f) = NIVEL DE SECURITATE Punctaj obţinut: POC23 = a×3 + b×2 + c×1 = Punctaj maxim: PMC23 = 3×(d×3 + e×2 + f×1) =

193

N/A 0 1 2 3

Pondere 3

a= b= c= d= e= f= Nivel de conformare: NCC23 = POC23/ PMC23 ×100 = ____ [%] Nivel de securitate: NSC23 = POC23/ PMC23 ×100 = ____ [%]