Atlas Romania

VIORELA ANASTASIU

TRANSILVANIEI

jj NIERIDIOW

p.BUCUREŞTI

ViGRELÂ ANASTASIU

ATLA S

v s

'

^

ilustraţii şi copertă: ELENA DRĂGULELEI DUMITRU Cartografie: SEVERIN VLAD, MIRCEA COŢOFANĂ

E D I T U R A D I D A C T I C Ă Ş l P E D A G O G I C A , R.A. BUCUREŞTI

>

4-5 6 7 8 9 10 11 12-13 14-15 16-17 18-19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Statele i urnii Statele Europei Poziţia României în Europa Provinciile istorice Judeţele Marile unităţi de relief Carpaţii româneşti Carpaţii Orientali Carpaţii Meridionali Carpaţii Occidentali Depresiunea Transilvaniei Subcarpaţii Podişul Holdowei Podişul Getic şi PodişuD Mehedinţi Podişul Dobrogei şi Delta Dunării Dealurile şi Câmpia de Vest Câmpia Română şi Lunca Dunării Marea Neagră Apele curgătoare şi lacurile Tipurile de climă şi vegetaţia naturali Marile oraşe Cultura plantelor şi creşterea animalelor Bogăţiile subsolului şi activităţi industriale

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ANASTASIU, VIORELA Atlas : România / Viorela Anastasiu. - Ed. a 6-a. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2007 ISBN 978-973-30-1937-4

Redactor: prof. Dan Dumitru Tehnoredactor: Mircea Coţofană

© E.D.P. 2007. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice R.A. Orice preluare, parţială sau integrală, a textului sau materialului grafic din această lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. A v i z a t d e M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i şi C e r c e t ă r i i prin ^ p r o c e s u l v e r b a l nr. 1 4 2 1 / i u l i e 2 0 0 2 .

Nr. plan 4670. Format: 8/61x86. Coli de tipar: 4. Bun de tipar: septembrie 2007. Tiparul executat la Imprimeria ALUTUS, Miercurea Ciuc

-—

^vtvj^.

I\J

912(498)(084)

EDITURADIDACTICĂŞI PEDAGOGICĂ, R.A., Str. Spiru Haret, nr. 12, sectorul 1,010176, Bucureşti Tel.: 021.315.38.20 Tel./Fax: 021.312.28.85 I E-mail: [email protected] www.edituradp.ro Comenzile pentru această lucrare se primesc: • prin poştă, pe adresa editurii • prin e-mail: [email protected]; [email protected] • prin telefon/fax: 021.315.73.98 021.313.34.70

(

FORME DE RELIEF

Izvoare minerale

Cerb 1 r m j &

Munţi înalţi

j r t i% i

izvoare termaie

Căprioară Munţi scunzi

Veveriţă

Dealuri

TERENURI FAVORABILE PENTRU CREŞTEREA ANIMALELOR Vaci

RESURSE VEGETALE

Porc mistreţ Oi

Păduri de conifere

Viperă cu corn

>

»

Porci

Păduri de fag Scorpion Păduri de stejar Păşuni şi fineţe

TERENURI FAVORABILE PENTRU CULTURA PLANTELOR

Broască testoasă

Grâu

RESURSE ALE SUBSOLULUI Porumb

Minereuri feroase

Alun turcesc

iii

Sfeclă-de° zahăr

Minereuri neferoase

Liliac sălbatic

JiL

RESURSE FAUNSSTSCE eâs

Cărbuni mo

m

m

M

*

i

r

Petrol şi gaze

Gaz metan

Vulpe

In Cartofi

Urs

Lup

r ,

TT

Floareasoarelui

Meri

Marmură

Pruni

Sare

Viţă de vie

Groenlanda. (dan.)

l-Ie Svalbard (norv.)

/

Norveî

Islanda

Canada

Danemi

tuania\ s Belarisr

Poloni I. Newfoundland Franţa

Ottawa

Washingto^,

Itatele Unite ale

Româr

Portugs

iericii I

Libia

Sahara Occidentali

.Mexic Republica Dominicană

lauritania!1 )Nouakchoti

5/ I jBelize Gualernal;Is^Hopiţluras El Salvad| Nicaragua

OCEANUL PACIFIC

Costa Rica Panama

]

Puerto Rico f— Dominica (S.U.A.) 4 LSt Lucia S»—Barbados 'St. Vincent şi Grenadine ( J Caracas "M rrinidad şi Tobago ^Venezuela. =Npuyana ^—Suriname Bogota ţ1 \ / ( g u y a n a Franceză

Columbia]

jNiamey Guineea-BissauMogadiscio

Kiribati Nauru

^Solomon

Seychelles'

Timorul "de Est

Comore

Tuvalu

Vanuatu ! -

Samba de Vest

, Maţfagascar 'Antai/anarivo teputo

f

Mauri

OCEANUL INDIAN

Australia

waziland Canberra

Noua Zeelandă'

Cifrele de pe hartă indică: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Slovenia Croaţia Bosnia şi Herţegovina Serbia Muntenegru Macedonia Rusia (Kaliningrad) Bahrain

uTAXELE EU RO V El G r o e n l j ii d a V

(da/

feti-le Şvalbard , ^ ! M>

f:

v

•£ânuI

r A \

OCEAN' A TLA

N TI

0 R

u

s i

Moscova

rea Britanic Letonia

ffublinJ

irlanda/

Lituania '

3 Minsk

^Londră J rS HagagS&mşi

m i r n t i i ' *

a

T

/

>

n

i

^

RESURSELE. NATURALE TERENURILOR

hmeşul Mare

Bazinul carbonifer Cristoltel A

Ocna Dej

Delenii Praid Ocna Mureş Mediaş

Cariera

Târnava

Porumbacu

Depresiunea Transilvaniei este o unitate de relief deluroasă, situată în mijlocul coroanei carpatice. Marginea ei este alcătuită din depresiuni şi dealuri asemănătoare Subcarpaţilor. în interior se află podişul propriu-zis. Principala bogăţie a podişului este gazul metan, iar a zonei marginale, sarea. Relieful şi clima favorabilă permit cultura cerealelor, plantelor tehnice, a pomilor fructiferi şi a viţei de vie. Este o zonă intens populată, cu oraşe şi sate vechi, în care se mai păstrează urme ile trecutului. Astfel sunt vechile cetăţi de la Sighişoara, Mediaş, Alba lulia. întreaga regiune din cursul inferioral Târnavelorşi din culoarul Mureşului poartă numele de „Ţara vinului", datorită viilor sale renumite. \

SUBCARPAŢII

Botoşani Suceava*

PLEŞULUI

A911 '•

Hunedoara ©Braşov

Călimăneşti,

BUCUREŞTI Craiova

"

—1

1

"

"

—

===

Subcarpaţii se află la exteriorul munţilor, pe care îi înconjoară de la Valea Moldovei în nord până la Valea Motrului în vest. Sunt mai scunzi decât munţii, dar au forme de relief asemănătoare. Apar sub forma unor dealuri izolate, numite măguri, ori a unor dealuri ascuţite, ca nişte munţi mai mici, numite muscele. Dealurile închid, în multe locuri, o serie de depresiuni. ^ Pădurile de fag şi stejar, păşunile, zăcămintele de petrol, de gaze naturale, de cărbuni şi sare, apele minerale şi rocile de construcţii sunt principalele bogăţii ale Subcarpaţilor. Locuitorii se ocupă cu creşterea animalelor, cultura pomilor fructiferi, a viţei de vie şi a cerealelor, precum şi cu exploatarea pădurilor.

[ 20

„««.-•>,.

,,,,..„

—

—

£

"

>

•=—

IODLSUL MOLDCIVEl Podişurile de la exteriorul Subcarpaţilor sunt alcătuite din dealuri cu culmi late şi uşor ondulate, cu coaste domoale, cu văi mai largi şi mai puţin adânci. Podişul Moldovei, situat în est, este cel mai întins dintre podişurile ţării. Partea sa de nord-vest, numită Podişul Sucevei, a fost leagănul vechii ţări a Moldovei şi al primelor ei capitale (Baia şi Suceava).

REPUBLICA L D O VA

VOU1§ULDOBIvOGICI Ş1 DffikilLâ,DUNARII. Dealuri înalte Dealuri joase

REPUBLICA MOLDOVA

Câmpii joase, depresiuni şi lunci Zone inundabile (cu stuf, papură, rogoz)

U C R A I N A

Gal ţi

Grinduri I Canalul Dunăre-Marea Neagră

Brăila

^

Q

Situate în sud-estul ţării, Podişul Dobrogei şi zona litorală se întind între Dunăre şi Marea Neagră. Podişul reprezintă o importantă regiune agricolă, iar litoralul, una turistică. Rezervaţie naturală a Biosferei, Delta Dunării este un ţinut unic în Europa prin bogăţie şi pitoresc. Aici este „împărăţia" stufului, a păsărilor şi a peştelui. Turismul, pescuitul, transportul mărfurilor cu vapoarele, extragerea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale din platforma continentală a Mării Negre constituie activităţi ale oamenilor în această parte a ţării.

DEALURILE ŞL CA MIMA DE VEST Regiune care mărgineşte Carpaţii Occidentali în partea lor vestică, Dealurile şi Câmpia de Vest c u p r i n d ape t e r m a l e , z ă c ă m i n t e de petrol, gaze naturale şi cărbuni. Reprezintă o principală zonă agricolă pentru c fructiferi, vi şi plante tehnice.

DEPR. ŞIMLEULUI -Qradea

CAMPIA

MIERSIG

DEALURILE GHEPIŞULUI

U N G A R I A JSAMPIA CERMEI

pftADULU/

Jimbolia Timişoarj

\Hunedoara

1\ ®

LUGOJULUI

Măguri Dealuri şi depresiuni Câmpii înalte Câmpii joase a 81

25

Altitudine

I31IVH9

Ape curgătoare

UCRAINA

Lac glaciar Lac de baraj natural

S REPUBLICA MOLDOVA

•L. Coştiui Ocnau )Ugat

Lac de crater vulcanic

>Stăflka~Costeşti

Lac în salină Lac carstic

UNDARIA

Liman fluviatil Liman fluvio-maritim

L. Ocna Dej1

/. Izvorul \Muntelui

Lagună Lac din Lunca şi Delta Dunării Lac sărat Lac hidroenergetic laz, heleşteu

L. Geaca 'J^r^ Sow L. Vărâşoaia

—[JÂrieh^ L. Ocna Mureş\

UCRAINA

L. Ocna Sibiului

JL. Pecineagu L\Bucura, L. Slănic >L. Telega

L. Sărat

L. Porţile d&Fier

Y{Complexul Razim-Sinou

L. Amare

Snagovi L. Căldăruşani V L. Mostiş

SERBIA L. Bistreţ

-S3

L. Suhaia

(L. Taşauljg v. Siutghioli L. Oltina Bugeac L. Techirghsol

BULGARIA

ClJOKSlflL 1P1INAMI1 IN 1ZULLGPA OLONIA

CEHIA

SLOVACIA

UCRAINA

.Bratislava

REPUBLICA! MOI DOW .

LIECHTENSTEIN;

ELVEŢIA

AUSTRIA

SLOVENIA

iudapest;

—H

Ljubljana " x ^ a g r e b

ITALIA

\

CUQAŢIA / A

f\

—vBOSNIA

MAREA UGVRICĂ

Chişinău

MAREA A MUATICĂ

ŞI

-

Bucureşti

MAREA NEAGRĂ

HERŢEGOVINA Sarajevo

SERBIA BULGARIA

37

TIPURILE DE

CLWLÂ

Climat de munte Climat de dealuri şi podişuri Climat de câmpie Climat de deltă şi litoral Limita influenţelor exterioare A Influenţe oceanice

MARILE ORAŞE Oraş peste 2 000 000 locuitori

UCRAINA iOTOŞANI

J3ATU MARE

Oraş între 200 000 şi 350 000 locuitori

SUCEAVA JA MARE

UNGARIA

Oraş între 100 000 şi 200 000 locuitori

ORADEA ^

1ATRA NEĂ1

CLUJ-NAPOCA

REPUBLICAMOLDOVA

BACĂI TARGU MUREŞ

ARAD

TIMIŞOARA

SIBIU

iALATI

UCRAIN

PLOIEŞTI BtJZĂţJ

DROBETATURNU SEVERIN PITEŞTI

BUCUREŞTI

CONSTANTA

SERBIA BULGARIA

Judeţul Maramureş

Judeţul Sibiu

Judeţul Suceava

29

FERATE $ ŞOSELli

• Şosea principală 1

E60

Autostradă Drum european

• Cale ferată principală!;

LINLL AERIENE INTERNE

UCRAINA

PORTURI DUNĂRENE Si MAKL'ILMlî

|

Aeroport Linie aerienă internă

...Dacă îţi place să călătoreşti...aşa cum Badea Cârţan a plecat în lume, dacă îţi place să vorbeşti despre munţi, dealuri şi câmpii...aşa cum Calistrat Hogaş a facut-o, dacă te interesează de unde se extrag cărbunii şi ţiţeiul şi unde cresc pomii fructiferi sau se cultivă grâul... ...atunci răsfoieşte o carte care se numeşte ROMÂNIA şi este „Primul meu ATLAS". . —

mm • '

^

Vei fi mai cultivat şi vei prinde sigur dorul de drumeţie. \

1

I

WkmSmm

Viorela Anastasiu