VIORELA ANASTASIU
TRANSILVANIEI
jj NIERIDIOW
p.BUCUREŞTI
ViGRELÂ ANASTASIU
ATLA S
v s
'
^
ilustraţii şi copertă: ELENA DRĂGULELEI DUMITRU Cartografie: SEVERIN VLAD, MIRCEA COŢOFANĂ
E D I T U R A D I D A C T I C Ă Ş l P E D A G O G I C A , R.A. BUCUREŞTI
>
4-5 6 7 8 9 10 11 12-13 14-15 16-17 18-19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Statele i urnii Statele Europei Poziţia României în Europa Provinciile istorice Judeţele Marile unităţi de relief Carpaţii româneşti Carpaţii Orientali Carpaţii Meridionali Carpaţii Occidentali Depresiunea Transilvaniei Subcarpaţii Podişul Holdowei Podişul Getic şi PodişuD Mehedinţi Podişul Dobrogei şi Delta Dunării Dealurile şi Câmpia de Vest Câmpia Română şi Lunca Dunării Marea Neagră Apele curgătoare şi lacurile Tipurile de climă şi vegetaţia naturali Marile oraşe Cultura plantelor şi creşterea animalelor Bogăţiile subsolului şi activităţi industriale
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ANASTASIU, VIORELA Atlas : România / Viorela Anastasiu. - Ed. a 6-a. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2007 ISBN 978-973-30-1937-4
Redactor: prof. Dan Dumitru Tehnoredactor: Mircea Coţofană
© E.D.P. 2007. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice R.A. Orice preluare, parţială sau integrală, a textului sau materialului grafic din această lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. A v i z a t d e M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i şi C e r c e t ă r i i prin ^ p r o c e s u l v e r b a l nr. 1 4 2 1 / i u l i e 2 0 0 2 .
Nr. plan 4670. Format: 8/61x86. Coli de tipar: 4. Bun de tipar: septembrie 2007. Tiparul executat la Imprimeria ALUTUS, Miercurea Ciuc
-—
^vtvj^.
I\J
912(498)(084)
EDITURADIDACTICĂŞI PEDAGOGICĂ, R.A., Str. Spiru Haret, nr. 12, sectorul 1,010176, Bucureşti Tel.: 021.315.38.20 Tel./Fax: 021.312.28.85 I E-mail:
[email protected] www.edituradp.ro Comenzile pentru această lucrare se primesc: • prin poştă, pe adresa editurii • prin e-mail:
[email protected];
[email protected] • prin telefon/fax: 021.315.73.98 021.313.34.70
(
FORME DE RELIEF
Izvoare minerale
Cerb 1 r m j &
Munţi înalţi
j r t i% i
izvoare termaie
Căprioară Munţi scunzi
Veveriţă
Dealuri
TERENURI FAVORABILE PENTRU CREŞTEREA ANIMALELOR Vaci
RESURSE VEGETALE
Porc mistreţ Oi
Păduri de conifere
Viperă cu corn
>
»
Porci
Păduri de fag Scorpion Păduri de stejar Păşuni şi fineţe
TERENURI FAVORABILE PENTRU CULTURA PLANTELOR
Broască testoasă
Grâu
RESURSE ALE SUBSOLULUI Porumb
Minereuri feroase
Alun turcesc
iii
Sfeclă-de° zahăr
Minereuri neferoase
Liliac sălbatic
JiL
RESURSE FAUNSSTSCE eâs
Cărbuni mo
m
m
M
*
i
r
Petrol şi gaze
Gaz metan
Vulpe
In Cartofi
Urs
Lup
r ,
TT
Floareasoarelui
Meri
Marmură
Pruni
Sare
Viţă de vie
Groenlanda. (dan.)
l-Ie Svalbard (norv.)
/
Norveî
Islanda
Canada
Danemi
tuania\ s Belarisr
Poloni I. Newfoundland Franţa
Ottawa
Washingto^,
Itatele Unite ale
Româr
Portugs
iericii I
Libia
Sahara Occidentali
.Mexic Republica Dominicană
lauritania!1 )Nouakchoti
5/ I jBelize Gualernal;Is^Hopiţluras El Salvad| Nicaragua
OCEANUL PACIFIC
Costa Rica Panama
]
Puerto Rico f— Dominica (S.U.A.) 4 LSt Lucia S»—Barbados 'St. Vincent şi Grenadine ( J Caracas "M rrinidad şi Tobago ^Venezuela. =Npuyana ^—Suriname Bogota ţ1 \ / ( g u y a n a Franceză
Columbia]
jNiamey Guineea-BissauMogadiscio
Kiribati Nauru
^Solomon
Seychelles'
Timorul "de Est
Comore
Tuvalu
Vanuatu ! -
Samba de Vest
, Maţfagascar 'Antai/anarivo teputo
f
Mauri
OCEANUL INDIAN
Australia
waziland Canberra
Noua Zeelandă'
Cifrele de pe hartă indică: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Slovenia Croaţia Bosnia şi Herţegovina Serbia Muntenegru Macedonia Rusia (Kaliningrad) Bahrain
uTAXELE EU RO V El G r o e n l j ii d a V
(da/
feti-le Şvalbard , ^ ! M>
f:
v
•£ânuI
r A \
OCEAN' A TLA
N TI
0 R
u
s i
Moscova
rea Britanic Letonia
ffublinJ
irlanda/
Lituania '
3 Minsk
^Londră J rS HagagS&mşi
m i r n t i i ' *
a
T
/
>
n
i
^
RESURSELE. NATURALE TERENURILOR
hmeşul Mare
Bazinul carbonifer Cristoltel A
Ocna Dej
Delenii Praid Ocna Mureş Mediaş
Cariera
Târnava
Porumbacu
Depresiunea Transilvaniei este o unitate de relief deluroasă, situată în mijlocul coroanei carpatice. Marginea ei este alcătuită din depresiuni şi dealuri asemănătoare Subcarpaţilor. în interior se află podişul propriu-zis. Principala bogăţie a podişului este gazul metan, iar a zonei marginale, sarea. Relieful şi clima favorabilă permit cultura cerealelor, plantelor tehnice, a pomilor fructiferi şi a viţei de vie. Este o zonă intens populată, cu oraşe şi sate vechi, în care se mai păstrează urme ile trecutului. Astfel sunt vechile cetăţi de la Sighişoara, Mediaş, Alba lulia. întreaga regiune din cursul inferioral Târnavelorşi din culoarul Mureşului poartă numele de „Ţara vinului", datorită viilor sale renumite. \
SUBCARPAŢII
Botoşani Suceava*
PLEŞULUI
A911 '•
Hunedoara ©Braşov
Călimăneşti,
BUCUREŞTI Craiova
"
—1
1
"
"
—
===
Subcarpaţii se află la exteriorul munţilor, pe care îi înconjoară de la Valea Moldovei în nord până la Valea Motrului în vest. Sunt mai scunzi decât munţii, dar au forme de relief asemănătoare. Apar sub forma unor dealuri izolate, numite măguri, ori a unor dealuri ascuţite, ca nişte munţi mai mici, numite muscele. Dealurile închid, în multe locuri, o serie de depresiuni. ^ Pădurile de fag şi stejar, păşunile, zăcămintele de petrol, de gaze naturale, de cărbuni şi sare, apele minerale şi rocile de construcţii sunt principalele bogăţii ale Subcarpaţilor. Locuitorii se ocupă cu creşterea animalelor, cultura pomilor fructiferi, a viţei de vie şi a cerealelor, precum şi cu exploatarea pădurilor.
[ 20
„««.-•>,.
,,,,..„
—
—
£
"
>
•=—
IODLSUL MOLDCIVEl Podişurile de la exteriorul Subcarpaţilor sunt alcătuite din dealuri cu culmi late şi uşor ondulate, cu coaste domoale, cu văi mai largi şi mai puţin adânci. Podişul Moldovei, situat în est, este cel mai întins dintre podişurile ţării. Partea sa de nord-vest, numită Podişul Sucevei, a fost leagănul vechii ţări a Moldovei şi al primelor ei capitale (Baia şi Suceava).
REPUBLICA L D O VA
VOU1§ULDOBIvOGICI Ş1 DffikilLâ,DUNARII. Dealuri înalte Dealuri joase
REPUBLICA MOLDOVA
Câmpii joase, depresiuni şi lunci Zone inundabile (cu stuf, papură, rogoz)
U C R A I N A
Gal ţi
Grinduri I Canalul Dunăre-Marea Neagră
Brăila
^
Q
Situate în sud-estul ţării, Podişul Dobrogei şi zona litorală se întind între Dunăre şi Marea Neagră. Podişul reprezintă o importantă regiune agricolă, iar litoralul, una turistică. Rezervaţie naturală a Biosferei, Delta Dunării este un ţinut unic în Europa prin bogăţie şi pitoresc. Aici este „împărăţia" stufului, a păsărilor şi a peştelui. Turismul, pescuitul, transportul mărfurilor cu vapoarele, extragerea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale din platforma continentală a Mării Negre constituie activităţi ale oamenilor în această parte a ţării.
DEALURILE ŞL CA MIMA DE VEST Regiune care mărgineşte Carpaţii Occidentali în partea lor vestică, Dealurile şi Câmpia de Vest c u p r i n d ape t e r m a l e , z ă c ă m i n t e de petrol, gaze naturale şi cărbuni. Reprezintă o principală zonă agricolă pentru c fructiferi, vi şi plante tehnice.
DEPR. ŞIMLEULUI -Qradea
CAMPIA
MIERSIG
DEALURILE GHEPIŞULUI
U N G A R I A JSAMPIA CERMEI
pftADULU/
Jimbolia Timişoarj
\Hunedoara
1\ ®
LUGOJULUI
Măguri Dealuri şi depresiuni Câmpii înalte Câmpii joase a 81
25
Altitudine
I31IVH9
Ape curgătoare
UCRAINA
Lac glaciar Lac de baraj natural
S REPUBLICA MOLDOVA
•L. Coştiui Ocnau )Ugat
Lac de crater vulcanic
>Stăflka~Costeşti
Lac în salină Lac carstic
UNDARIA
Liman fluviatil Liman fluvio-maritim
L. Ocna Dej1
/. Izvorul \Muntelui
Lagună Lac din Lunca şi Delta Dunării Lac sărat Lac hidroenergetic laz, heleşteu
L. Geaca 'J^r^ Sow L. Vărâşoaia
—[JÂrieh^ L. Ocna Mureş\
UCRAINA
L. Ocna Sibiului
JL. Pecineagu L\Bucura, L. Slănic >L. Telega
L. Sărat
L. Porţile d&Fier
Y{Complexul Razim-Sinou
L. Amare
Snagovi L. Căldăruşani V L. Mostiş
SERBIA L. Bistreţ
-S3
L. Suhaia
(L. Taşauljg v. Siutghioli L. Oltina Bugeac L. Techirghsol
BULGARIA
ClJOKSlflL 1P1INAMI1 IN 1ZULLGPA OLONIA
CEHIA
SLOVACIA
UCRAINA
.Bratislava
REPUBLICA! MOI DOW .
LIECHTENSTEIN;
ELVEŢIA
AUSTRIA
SLOVENIA
iudapest;
—H
Ljubljana " x ^ a g r e b
ITALIA
\
CUQAŢIA / A
f\
—vBOSNIA
MAREA UGVRICĂ
Chişinău
MAREA A MUATICĂ
ŞI
-
Bucureşti
MAREA NEAGRĂ
HERŢEGOVINA Sarajevo
SERBIA BULGARIA
37
TIPURILE DE
CLWLÂ
Climat de munte Climat de dealuri şi podişuri Climat de câmpie Climat de deltă şi litoral Limita influenţelor exterioare A Influenţe oceanice
MARILE ORAŞE Oraş peste 2 000 000 locuitori
UCRAINA iOTOŞANI
J3ATU MARE
Oraş între 200 000 şi 350 000 locuitori
SUCEAVA JA MARE
UNGARIA
Oraş între 100 000 şi 200 000 locuitori
ORADEA ^
1ATRA NEĂ1
CLUJ-NAPOCA
REPUBLICAMOLDOVA
BACĂI TARGU MUREŞ
ARAD
TIMIŞOARA
SIBIU
iALATI
UCRAIN
PLOIEŞTI BtJZĂţJ
DROBETATURNU SEVERIN PITEŞTI
BUCUREŞTI
CONSTANTA
SERBIA BULGARIA
Judeţul Maramureş
Judeţul Sibiu
Judeţul Suceava
29
FERATE $ ŞOSELli
• Şosea principală 1
E60
Autostradă Drum european
• Cale ferată principală!;
LINLL AERIENE INTERNE
UCRAINA
PORTURI DUNĂRENE Si MAKL'ILMlî
|
Aeroport Linie aerienă internă
...Dacă îţi place să călătoreşti...aşa cum Badea Cârţan a plecat în lume, dacă îţi place să vorbeşti despre munţi, dealuri şi câmpii...aşa cum Calistrat Hogaş a facut-o, dacă te interesează de unde se extrag cărbunii şi ţiţeiul şi unde cresc pomii fructiferi sau se cultivă grâul... ...atunci răsfoieşte o carte care se numeşte ROMÂNIA şi este „Primul meu ATLAS". . —
mm • '
^
Vei fi mai cultivat şi vei prinde sigur dorul de drumeţie. \
1
I
WkmSmm
Viorela Anastasiu
