atkinson - introducere in psihologie

f,frn^[. Cf&imssr$ o

trfoeM f,.*r*fusoa

Edward E" Sffiith o effiryd"Utrsm

EDITURA

reuulcA

Atkinson Richard C. Atkinson University of California, San Diego

Rita L.

Edward E. Smith

Daryl J. Bem

University of Michigan

Cornell University

Colaborator: Susan Nolen-Hoeksema Stanford University

Introducere ,1

tn

psihologie Edifia a XI-a

Traducere din limba englezd:

Leonard P. Biiceanu Gina Ilie Loredana Gavrilitl

Bucuregti,2002

Prefuld

O datd cu publicarea celei

de-a

unsprezecea edilii, Introducere in psihologie sdrbdtoreSte cea de-a patra aniversare. in anii care au urmat primei sale edilii, cea a lui Ernest R. Hilgard din 1953, aceastd carte a devenit una dintre cele mai utilizate din istoria publica;iilor pentru colegiu; mulli dintre studenli au citit-o, preferdnd-o altor introduceri tn psihologie, Si mulli dintre cei care publicd in prezent studii psihologice au folosit drept carte de

cdpdtdi prima ediyie q acestui manual. Manuqlul de fald a fost, de asemenea, tradus tn rtunteroase limbi:

rusd, spaniold, francezd, germand

Noi

Si portughezd.

considerdm

cd

chinezd,

succesul acestei cdrli a fost determinat de continua preocupare pentrtt prezentarea cu cdt mai multd claritate Si acuratele a conceptelor Si a contribuliilor metodologice, evithndu-se insd schematizarea saLt interpretdrile denaturate ale conceptelor dificile. Acestea fiind obiectivele noastre, am preferat sd prezentdm mai degrabd lucrdri integrate despre o anumitd temd Si nu .fragmente sau teorii care sd fie mentorizate in vederea exantindrii finale. intr-adevdr accentttl este pus pe ceea ce se va reline pentru o perioadd mai

fndelungatd, adicd dupd examinarea finald, qcesta fiind criteriul care a orientat obiectivele autorilor prezentei cdrli. Primul obiectiv vizat este acela de a oferi astfel o intagine generald asupra comportamentului uman Si de a stimula interesul pentru domeniul psihologiei, dorneniu care este tn acelasi timp extrem de vast Si extrem de ambilios. Influenlatd la interfa1a cu Stiinlele naturale de cdtre biologie Si

la interfala cu Stiinlele sociale

de

cdtre sociologie Si antropologie, psihologia abordeazd problematica complexd a naturii unxane, consideratd anterior apanajul exclusiv al literaturii Si filosofiei. Mai presus de orice, aceastd lucrare tncearcd sd redea farntecul psihologiei ca denrcrs umanist,

prin excelenld intelectual.

Un aI doilea obiectiv este acela de modelare, de fornrure a unei categorii de cititori care sd devind ,,inteligenla consumatoare" de literaturd psihologicd. Fiecare dintre noi este zilnic

asaltat de declaralii

qi

afirntalii referitoare la contportamentul unran Si tocmai de aceea considerdm cd o introducere tn psihologie ar deter-

minq

o

atitudine criticd fald de asemenea afirmalii. in momentul in

VIII care vor auzi despre detectorul de minciuni, despre hipnozd, orientare sexuald, perceplie extrasenzoriald S.a.m.d., sperdnt cd ,,absolvenyii" acestei cdryi iSi vor reaninti cdte probleme ridicd dovedirea unor astfel de afirmalii sau iSi vor aminti, cel pulin, cd aceste dovezi existd Si cd le-au citit cdndva.

irt al

treilea rdnd swttem preocttpali de rolul psihologului in rezolvarea problemelor sociale. ASa cum demonstreazd numeroasele disculii din aceastd certe, psiltologia a contribuit adesea la atittgerea unui asemenea obiectiv, eficienla psihote-

rapiei fn tratarea tulburdrilor

comportamentale Si ento{ionale fiind rut-

mai un exemplu tn acest serts. Studierea invdldrii a ficut posibild aparilia instruirii asistate pe calculcttor, cercetarea nrcmoriei a contribuit la conStientizarea riscurilor presupuse de declaraliile martorilor oculari, cercetdrile din donteniul psihologiei sociale au fundamentat metodele de inlaturare a discrimindrii Si de dininuare a cordlictelor intergrupale. Exemple ca acestea vor fi gdsite in fiecare capitol al acestei cdrli.

Un psiholog a afirmat cd ,,s€cretele eforturilor noastre nu trebuie sd fie rezervate specialiStilor ... Responsabilitatea noastrd este mai pulin aceea de a ne asunta rolul de specialisti Si de a fncerca sd aplicdnt noi insine teoriile psihologice ci, ntai

I

ti

rod uce rc irt psi lto lo g i e

degrabd, aceea de a le preda ntai departe acelora care au fiir-adeviu' nevoie de ele ... Nu-nti pot irnagirtct altceva mai bun pentru binele .fiinlei umane ... decdt sd descoperi cAt cle nrult bine poli face prin interntediul transniterii psihologiei" (Miller, 1969). Stutem intru totul de acord cu aceste afirma{ii Si, timp de 40 de ani, Introducere in psihologie a fost ntodalitatea noastrd de a transmite psihologict mai depane.

itt cea de-a noua editrie ant introdus un apendice ntuttit Cum si citegti un manual: metoda PQRST. Cititorii au afirmat cd acesta s-a dovedit a fi extrent de folositor Si de aceea recomanddnt studenlilor sd-l cortsulte trmirte de a irtcepe lectura. Un alt ajutor in vederea invalarii,

prezentat pentru

prima data

in aceastd ediyie, este accentuarea (ingroSarea) termenilor sau conceptelor importante, in scopul de a le scoate trt evidenPd; cititorul care stdpdneSte semnificayia termenilor accentuati poate spune cd este pregatit pentnt o

examitrure. Urt ajutor sttpliutertar esre Ghidul de studiu gi programul modular elaborqt de cdtre John G. Carlsott, Universitatea din Hawai. Acest tndreptar, care va fi prezettat in prefayd, poate fi util studenlilor fie pentru pregdtirea cursurilor obiSnuite, fie pentru un ntodul de master. Cea de-a unsprezecea ediyie a fost revizuitd Si completatd, cuprinTdnd

x

Prefald

noi inforrnalii fn legdturd cu sistentul de neurotransmildtori Si neuroreceptori, teoriile constiinlei, releaua neuronald Si conexionismul, diferenlele intersexuale, itfluenlarea geneticd Si evolulionis td a contp ortamentului, iar in fiecare secliune a cdrlii a fost integratd diagrama funcliondrii cerebrale, cu localizdrile specifice ale cogniliei, emoliilor Si limbajului. Pentru a nu repeta unele lucruri tn fiecare capitol, vom menliona in continuare cdteva dintre schimbdrile maiore. in capitolul /, Psiholo gia ca qtiinld

gi demers umanist, sunt cuprinse disculii critice in legdturd cu

deon-

tologia cercetdrii Si o secliune ampld, dedicatd aborddrii interdisciplinare, in principal Stiin{ei cognitive Si evolulionismultri psihologic. in capitolttl 3, Dezvoltarea psihologicd, secliunea referitoare la dezvoltarea cognitivd a

fost rescrisd pentru a furniza o

perspectivd mai clard a teoriilor lui Piaget Si ale aborddrilor alternative ce explicd evolulia modalitdyilor de tnlelegere a lumii de cdtre copil. Noile cercetdri asupra identitdlii sexuale Si a caracteristicilor sexuale sunt abordate extensiv tn cadrul disculiilor critice reunite sub numele de ,,Se poate preveni sexualisntul specific copildriei prin educalie sexuald? ". Capitolul 5, Perceplia, are drept subiect delimitarea procesdrii ascendente (determinatd de stimul) de cea descendentd (determinatd de cuno$-

tinle Si expectalii) din cadrul procesului de recunoastere a obiectelor (rolul delinut de aceste procese in achizilionarea conceptelor este expLts tn capitolul 9). Acest capitol fantiliarizeazd cititorul cu modelttl conexionist al structurii recunoctSterii ql include noi disculii critice in legdtu"d cu scdderea capacitdlii de recunoagtere, secundard diferitelor afecliutti cerebrctle.

Capitolul 7, invillarea qi condilionarea a fost revizttit Si reorganizat in sir se acorde importanla cuvenitii cunoscutelor aborddri contportamentalistd, cogt'ritivistd Si etoaSa

fel incdt

logicd ale fnvdldrii. in capitolul 8, Memoria discttliile critice suplimen-

tare ilustreazd perspectiva neuronal;t prin de scrierea modelului conexiottist al mentoriei de lungd duratd. Este, de asemenea, inclusit o nouit sec{ittne referitoare la memoria involuntard: prezentarea dovezilor care atestd cd nTenTorarea ev enint entelor pre supune sisteme de stocare diferite fayd de memo ria aptitudinilor. in capitolul 10, Motivele primare, sunt prezettate arnple disculii asupra obezitdlii, anorexiei, bulimiei, precunx qi o noud secliune referitoare la perttersiurtile sexuale. Capitolul 1 1, Emo{ia, prezintd cele mai recente studii transculturale pe tema exprimdrii emoliilor, precum Si o noud secliune referitoare la emoliile aferente precogniliilor.

-I ti rotluce

Capitolul 13, Dezvoltarea personalitdlii de-a lungul viefii, care a apdrut pentru prima datd in cea de-a zecea edilie a lucrdrii, a fost extins prin includerea unei importante disculii a

modului tn care factorii genetici, anfuientali gi culhrali interaclioneazd in procesul de fonnare a personalitdlii. Acest capitol include o noud secliune referitoare la dezvoltarea personalitdlii adolescentului Si

cuprinde

fit final o analizd

a

.factorilor care contribuie Ia stabilitatea personalitdlii Si la schimbdrile acesteia o dqtd cu maturitatea.

Capitolul 15, Stres gi adaptare, a fost contplet reorganigtt pentru a reflecta domeniul tn plind dezvoltare al psihologiei sdndtdlii; acest capitol

inclttde secliuni noi in care se abordeazd modtrl in care stresul afecteazd sdndtatea, modul in care tipul de personalitate mediazd rdsptutsul la stres Si eficienla strategiilor de adaptare la stres. Douit noi disculii critice stmt ,,Abuzul sexual ca factor major de stres" Si ,,Psihoterapia poate influenla evolulia cancerului? " . Capitolul 16, Psihologie patologicd, a fost revizuit pentru a irtclude cele mai recente cercetdri din donteniul geneticii Si biologiei. Sec{iunea referitoare la schizofrenie Si tulbtrdrile obsesiv-contpulsive a fost rescrisd Si aufost introduse noi studii de caz. Capirolul 18, CredinJe qi atitudini sociale, cuprinde de aceastd datd o

re itt ps i ltolo gie

disculie exhaustivd (t persistenlei stereotipurilor chiar ,pi in situalii neobisnuite. Secliunea referitoare la atitudini a fost in aSa fel reconceputd incdt sd cuprindd .funcliile atitttdinilor, modul de influenyare e consistenlei atitudinale qi modificdrile atitudinale. Secliunea in care sunt prezentate relu{iile interpersonale de atraclie-respirtgere cuprhtde o disculie interesantd a alegerii obiectului iubirii Si teoria celor trei compotrcnente ale iubirii. Capitolul 19, Interacliunea gi influenla sociali, conline o noud secliune referitoare la deciziile de gntp Si o disculie criticd pe tema respectdrii principiilor deontologice in catil experimettelor lui Milgram pe tema obedienyei. Autorii acestei cdrli, acwtt cadre universitare tn diferite institttyii, au fost colegi la Universitatea Stanfurd, urtde profesorul Entest R. Hilgard le-a insuflat entuziasntul pentru sttt-

diul psihologiei. Pdstrdnd Si acunt legdtura cu aceastd universitate, autorii au solicitat colaborarea pro.fesorultti Susart Nol en-Hoeksenru, al e cdrei cercetdri vizeaza in principal strategiile de adaptare la stres, tn vederea elabordrii direcyiilor prirtcipale ctle capitolultti 15. Alegereo s-a dovedit a fi destul de inspiratd in sensul cd noua versiute a capitolului Stres gi adaptare este w1e clirtre pdrlile cele mai interesante ale lucrdrii.

XI

Prefald

Alte completdri Primele completdri prezentate in aceastd edilie au fost cLr aten[ie actualizate Si, in acelasi timp, coordonate atdt cu kttregul manual, precum Si unele cu altele incdt sd se asigure acuratelea Si, prin aceesta, posibilitatea de folosire eficientd. Folosirea Ghidului de studiu qi a programului modular (Unit Mastery Program) elaborat de cdtre John G. Carlson, Universitatea din ManoaHawai, oferd posibilitatea ca la fiecare capitol sd se pund in aplicare vocabulsrul, ideile principale Si conceptele, constituind asfel un veritabil sistem de asintilare Si fixare a cuno$tinlelor cuprinse in respectivul capitol. in vederea atingerii aceluiasi obiectiv, o importantd contribulie o aduce Manualul de instruire al lui John G. Carlson si Tracy Trevoruow, de la aceeasi universitate, care cuprinde sugestii de lecturi, activitdli euristice recomandate, disculii qi tntrebdri, liste actualizate de casete video Si diapozitive adaptate, referitoare la anumite tente Si conline Si un ghid de utilizare a sistenrului preTentctt tn Ghrdul de studiu.

Figele de examinare, elaborate de

cdtre Vivian Jenkins de la Universitatea din Indiana de Sud, au Jbst trt mare mdsurd adaptate Si extinse, fiind ctstfel disportibile afit trt versiune computerizatd, cdt Si in versiune tipd-

ritd; itemii esenliali, respectiv jumdtate din itemii fiecdrui capitol, au fost validali Si aprobali de cdtre Asocialia Psihologicd. Validitatea itemilor, dentonstratd de itemii-cheie, oferd profesorilor posibilitatea sd realizeze o examinare riguroasd a cunoStinlelor studenlilor. Proporlia itemilor, care a fost cu atenlie stabilitd, perntite profesorului sd-Si extindd gi sd-gi adapteze examinarea in concordan{d cu specificul claselor. in al doilea rdnd, ca rdspuns la solicitdrile profesorilor, juntdtate din totalul itemilor au acum o accentuatd componentd conceptuald; itemii conceptuali, care se gdsesc, de asemenea, Si in itemii-clteie, testeazd nivelul de lnlelegere al acestora, datoritd faptului cd implicd atdt aplicarea practicd a cunoStinlelor,

cdt Si generalizdri ale informaliilor.

in at treilea rdnd, numdrul total al itemilor afost ntdrit cu 50

96

astfel cd

permite profesorilor sd foloseascd testul la mai multe examindri, evitdndu-se repetarea itemilor de la examindrile anterioare. in aceastd edilie fiecare capitol conline 150 de iteni, prin addugarea celor 7 5 de itemi noi c

oresp

unzdtori anexei s tati s tice.

Alte instrunrcnte de studiu care ar putea facilita inlelegerea prezentei lucrdri sunt: compact-discttl Conceptele dinamice din psihologie (extrent de extensiv Si actual), o cuprinzdtoare

XN

I tt

roduce re iu ps iltolo gi e

tori

asfel incAt fit fiecctre capitol sunt prezerfiate diverse contentarii ale unor specialisti in

tntpreund cu alli pro/bsiottiSti care eLt oferit di.ferite sugestii sLurt enumerati itt prefata. Aceia care Si-au adus o importantd contribulie in ediliile anterioare, deSi nu sLult menlionali, beneficiazd in continuare de apreci erile noastre. in afurd de cei menlionali anterior, dorim sd mullunint tuturor celor care Si-au adus contribulia lct elctborarea acestei noi edilii Si, in special, lui

donteriul cercetdrii. AceSti colabora-

H arc ottrt

videotecd, progranrc interactive pe calculator (interesante Si inovatoare), precLtm gi ingeniosul Catalog de psihologie.

Pentru a se acorda importanla cuvenitd cercetdrii, s-a colabora.t cu experli din acest domeniu in vederea revizuirii materialului referitor la cercetare,

B

rac e J ov anovi ch.

Rita L. Atkinson Richard C. Atkinson Edward E. Smith Daryl J. Bem

Cuprins

Panrrn I. PslHoLocrn cr SrilnTA

Emisferele cerebrale Structura emisferelor cerebrale Ariile corticale gi funcliile

Sr

DEMERSUMAMST CAP. 1. NATURA PSIHOLOGIEI Obiectivele psihologiei Perspective in psihologie

1

2

4

Asimetria cerebrald

Originile diferitelor concep{ii

psihologice Perspective moderne

Efectele sec{iondrii conexi unilor interemisferice Specializarea emisferelor

7 8

Relaliile dintre orientdrile psi-

hologice Metode in psihologie Metoda experimentali Metoda corelafiei Metoda observaliei

Discutie criticA:

l8 2l

Cromozomii gi genele Studiul genetic al comporta-

24 Ramuri psihologice Specializiri in psihologie 25 Aborddrile interdisciplinare 27 Imagine de ansamblu asupra 29

Rezunwtul capitolului Recomanddri bibliografice

PInrpI

31

33 CAP.

a II.A. PROCESELE DE DEZVOL. TARE BIOLOGICA$I

PSIHOLOGICA

C

I*. 2. B AZELI' BIOLOGICE

36

Componentele sistemului

nervos

nervii Potenlialele de acfiune Transmiterea sinaptici

l.leuronii gi

Neurotransmilitorii

38 38

40

72

DEZVOLTAREA PSIHOLOGICA Probleme fundamentale ale

80

dezvoltarii psihologice

Organizarea sitemului nervos Structura creierului Stratul intern

Sistemullimbic

8l

Interac!iunea dintre ereditate 82

Stadiile dezvoltdrii gi perioada senzoriald Capac itali le nou-ndscutulu i

Auzul

85 87

88

rupacitatea de a ilnita?

88

43

Vederea Gustul gi mirosul Invdlarea gi memoria Temperamentul - Dezvoltarea cognitivd in

90

45 47 48 48

50

Disculie criticd: Metode de vizua-

cerebrale

75 75 78

Disculie criticd:

gi neuro-

molecalard

68 68

4l

Disculie criticd: Psifu tlo gia

lizare a actttildlii

3.

63 64 66

mentului Infl uenlele mediului asupra acfiunii genelor Rezunntul capitolului Recomanddr i b ibliogr afice

gimediu

ALE

PSIHOLOGIEI

receptorii

35

si cre-

Sistemul nervos vegetativ Sistemul endocrin Influenlele genetice asupra comportamentului

Disculie criticl: Aspectele deontoIogice ale cercetdrii psihologice 22

cd(ii

Linbaiil

ierul

L4

60

6l

cerebrale

13 14

53 55 57

acestora

l

53

5

I

A re

nou-ndscutul

copilarie Teoria stadiali a lui Piaget Evaluarea teoriei lui Piaget Alternative la teoria lui Piaget

9l 92 94 95 95

l&t 107

XIV

Int roducere in psihologie

Dezvoltareasocial6acopilului

lll

Sim{urile cutanate

Comportamentul social tim-

tt2

purlu Atagamentul Identitatea de gen gi comportamentul specific sexului

tt4 116

CAP.5.

DiscuJie criticd: Educalia senuld paale preveni sexisnul sperifc

-

186 188

Recom anddr i bi bl iogr afice

t90

Pnncrnlu

r92

Funcliile percep{iei Localizarea

193

Separarea obiectelor

126

copildriei?

Percepgia distantei

Dezvoltarea in perioada adoles-

cen{ei

Percepfia migcdrii Recunoagterea Stadiile timpurii ale recunoag-

127

Dezvoltarea

sexuala

07

Standardele sexuale gi com-

portamentul

* Conflictele dintre 9i

Stadiul de corespondenld 9i modelele conexioniste Recunoagterea obiectelor naturale gi procesarea top-down

adolescenti 131

t32

Dezvoltarea identitdlii Disculie criticd: Graviditatea in afuie scenld S i folos irea con-

r32

traceptitelor

r37

Rezumatul capitolului Recomanddri bibliogr afice

139 141

PARTEA A UI-A. CoN$ruNTA $r PERCEPUA Ce,p.

4.

PROCESELE

Constante perceptuale

culorii Constanfa formei gi a pozitiei Constanla mdrimii Dezvoltarea perceptuald Nivelul de discriminabilitate la copii Cregterea copiilor cu stimu-

143

SENZORIALE I44

senzoriale Sensibilitatea Codarea senzorial[

145

lilor Simlul viz"ral

Lumina gi senzafia vizualf, Sistemul vizual Receplia vizuald a luminii Vederea cromaticd

R

150

Reconnnddr i bibliogr afi ce

156 r59

t69

Undele sonore Sistemul auditiv Receplia intensitAii sunetului Recepfia in6l{imii sunetului Disculie criticf,

CAP. 152 156 156

162

Simlul auditiv

: P rotezarea

ciald duditivd

ti ocalard Alte modalitii{i senzoriale

Simlul olfactiv Simful gustativ

lare controlatd

146

Discufie critic6: P rocese der: izit> nale implicate tn delecfia stihtu-

210

220

Constanla luminozitdlii 9i a

Proprietd{i comune ale moda-

litafllor

207

2t9

re('unoa$tere

r36

--Bitrdne{ea

203

Disculie critictr: Tulburdrile de

r36

-Tinere.tea Perioada adulti

20t

2t5

Rolulatenliei

Dezvoltarea ca proces permanent t34

194

194 r91

204

terii

129

pdrinli

r82

Simlurile somatice Rezunatul capitolului

ezuntat ul c ap ito

6. CoNgrrrNln

lului

22t 22r 222 226 226 231 235 238

$r srARrLE sALE

MODIFICATE Aspecte ale congtiinlei

Congtiinla

Amintirile precongtiente Incongtientul Conqtiinla divizatd Disocierea con$tiin!ei

240

24r 242 244 244 245

245

170

Personalitatea multipld

246

t7r

Somnul gi visele Orarele de somn Profunzimea somnului TulburSrile de somn Visele

248

173

174

artifi-

176

176 179

l8l

Conlinutul visului

249 249

253 255 257

Disculie critictr: Teorii ale sonnu-

lui cu vise

257

XV

Cuprins

psihoactive Sedativele Opiaceele Stimulantele Halucinogenele

Substan.tele

Schemele cognitive gi concep-

259 261 265

tele abstracte invSlarea prin inlelegere

anterioare Rezumatul capitolului Recomanddri bibliografice Convingerile

268 270

Substanlele derivate din

cannabis

212

Discutie critic6: Dependenla de

CAP.8. MEMORIA

Meditalia Forme tradifionale de meditalie

Meditalie girelaxare Efectele meditaliei Hipnoza Induc{ia hipnoticd Sugestiile hipnotice

274

2t5 276 277 277 278

Memoria de scurtd duratd

281

as(uns"

Fenomene Psi

Dovezi experimentale Dezbateri privind dovezile Dovezi amuzante Scepticismul legat de fenomenele Psi R e zurtat u I c ap ito lului Re c om an ddr i b i b I i ogr afi c e PARTEA A

IV-a- iNvAlaREA,

irwAlanel

284

Reactualizarea informa{iilor

287

gr coNDTTToNAREA

Condilionarea clasicS Experimentele lui Pavlov Fenomene 9i aplica{ii Predictibilitatea gi factorii

cognitivi

Limitirile biologice

290

293

Memoria implicitd Memoria in amnezie

294

Disculie critictr:

299

306

Disculie critici: Ecounnia recon-

wnsdrii ^Invdlarea complexf,

rentele de reactualizare Imbun6t6{irea memoriei Structurarea informaliilor in

302

Controlul gi factorii cognitivi 321 Limitarile biologice 323 324 326

343 343 345

348 350

351 353 353 355

'

368 368

mnezia copild-

Memoria implicit6 la subieclii normali Stocarea informa{iilor qi dife-

297 297

operantl 310 kgea efectului 311 Experimentele lui Skinner 3I2 Fenomene 9i aplicalii 315 Condilionarea aversivd 319

I

riei

295

Condilionarea

342

reactualizare 363 Factori emo!ionali implicali in uitare 366

292

Discutie criticl: Bazele neurologice ale invdldrii elementare 308

34t

359 ofiiste ale nettnriei 362 Stocarea informa{i i lor Interac{iunea intre encodare gi

288

Perspectivele psihologice ale

inv6!irii

341

Discr\ie crilicd: Modelele conexi-

MEMoRTA

9I GANDIREA

CAp. 7.

282 282

335

JJ8

gi

gdndirea Transferul informaliilor d in memoria de scuttd durati in memoria de lungd duratd Memoria de lungd duratd Encodarea

Discufie criticA:,,Observatorul

329 333

340

Consideralii asupra memorie i Cele trei stadii ale memoriei Diferite tipuri de memorie Memoria de scurtd duratd Encodarea Stocarea informali i lor Reactualizarea

273 274

drog

321

369 372

3t5 375

unitdli qi capacitatea de memorare Imagine mentalf, gi encodare Elaborarea gi encodarea informa{iei Contextul gi reactualizarea Or ganizar ea i n forma{ i i I or

375

Exersarea reactualizirii

MetodaRICAR

380 381

Memoria constructivd

382

Rafionamente simple Stereotipuri

376

378 379 379

383

384

XVI

I rtt roduc

Scheme capitolului Recomanddri bibliografice Cap. 9. GAxornnl $r Lril{BAJUL Concepte qi categorii Funcliile conceptelor Prototipurile Reatnntttl

Ierarhizareaconceptelor Achizi{ionarea conceptelor Combinarea

conceptelor

Disculie critica: Ipote za

Reglarea temperaturii ca sis-

385 386 389

390

tem homeostatic

391

bajului limbajului

Ce anume este

Detectorii salietatii

395

Factorii genetici ai obezitilii

398

Supraalirnentarea gi obezitatea

Dieta qi conffolul greutSlii

399 400 400

Anorexia

Bulimia

403

406 406

415 417

uman? brald o limbajului Gdndirea imagisticd jul

Disculie critici: krcalizrtrea

Imageria vizuall 9i

percep{ia

imagistice Creativitatea vizuald probleme

421 423 423

421

Expert versrs novice Simularea pe computer

Rezunntul capitolului i b i b I i ogr af c e

Rec om anddr

PARTEA AV-A.

Morrvelngr

ENroTrA

Cep. 10. MorrvELE PRTMARE Motivele de supraviefuire homeostazia Natura hcmeostaziei

429 430 432 434 437 439 440

gi

471

conr

i 478

motive

485

Rezunwtul capitolului Re c o nt an

427

Reprezentarea unei probleme

475

477

Explorarea gi manipularea 481 482 Stimularea senzoriali Principii comune ale diferitelor

424 426

Strategii de rezolvare a

problemelor

4'7'7 Si

47r 474 474

481 Determinanlii de mediu Motive legate de curiozitate 481

Gdndirea in ac{iune: rezolvarea de

Determ inanli i biologici

469

mamd-