Atasamentul in Psihoterapie DJ Wallin

DAVID WALLIN

F

ldltodl IIIVIiJDRAGOMIN VAIILIOEM, ZAMFIRESTU 0lnrtcf.dltodall MAO DALE NAIt,IARCU LEsCU

(arrn,l lllli

IIUDIO{s.olteanu, A.Rldutescu, D.Oumbdvicjan) producti!: 0l larda CllllllN cLAuorticoBAN

Cuprins

kia.t.r, lllrloflA il0Hr{lovsc Hl Dll

l lfltufl{r(ra t|[lu

l

9ll lrooM^ lllNA ru

Italn

II B

PrefaF Mullumid

15

Capitolulll Atatanenttl schimbare

25

ParteaI: Bos,lbyti dlncolodeel

gt I tllt r..t Nnbid.. rd|n|.t

wltux,0au0,,

lLnr.nlylh ptlhlr.rpl./ o.vtdl wa' n,rad: r,rifacta D.mjr.3._ . lIl!rrltl, ldllu.rlr.l, ?010 !ll[.rl

D

lia|| ||]{ t?t.t7!,707,ltl.t

Ca!'.tolul3 h4 MaryMain "

I Dum|nnlu, Mlh..h{t d.l c lll tl llllel ol,aln lt An..htrt.nt ln Prychothenpy Aurono.vldJ W.llln

car/'totutzty'lh

Eazeleteodeidtds.mentului

Capitolul4: Fonaryti dupSel

t8?

Part€a a II-a:Relatiile deatasamentti dezvoltarea sinelui

Copynthr o iOOTI h. qutttordpr.rr A DlvhlonofGullfordPublk.rlonr,tnc

89

Capitolul 5: Dimensiunile huldplealesinelui

Copydthl@Editu.. Tr.l,20tO

l17

Gpitolul6j lipudle d! experientsdeataf.ment

C,P27.0490,Bucur.ill l. l, /F.rrr4 O z t3O oao 90 a [email protected]!..t.el,.o

I35

CapitolulTr Cummod€l€az: sineler€latiile deatatament

153

Parteaa III-a: Dela teoriaatatamcntuluil. clinicE

lsBN9?8'971.70?-392.1

CrpltolulSl nonvarball Exparlanl! negandit tl ,,cunoscutul

I' 178

CrDltolul* Atthdln.. sln.lul frts d! exp.rhnF

221 C-.pltolll10

AFofrnd.tt| drx|rdu||fi dtnk .t o.l.l.nt

R' 25t

rEntlul

P.rl!. . lV* llFar! d. .trf.r|rnf h pdh.tlr.plr Gdmlulll: Construl].|c..urrtulul dertolt|dl GDitolul12: P.ci.,nn|lcr! tliCng.

rul,lipetlltlclalaw eree rru''tqbobwWtru ao uloL Tffi*,

288

C.plbltd 13 h.l.f|tl F.oorFt

3ll

Gpltolul 14 hcirrtul [Flr d. lolu$.

329

P. .a a V-.! A*ql|!

Bl

C.pholulIt lbi.ild m|tvlbl

Det l,gtfi! D6Fe a6toslott ln'?ag. sdptdi4d.Dotr Lgzli trozacu po1iuni Fi ,mb.h sewt Wcdra, itr drago\tu rtnandoaf peceleitAi ,rrtltc cLlrnl,Nt t tai trdifi p. h.c$l, Dotr WIi$d, iN hstii Fi dlagd-

3lntului Gllnlc I

m

C.pltolul16 DoanailulnoiErtal tr

t92

GpitolullT: lrLntalizanarl nadltrEa

/gl 1i,

Elt lotBfie I|d.!

Fiin o afa 6t ohectulpnprid aalcnfiecfii, ct urrittc chitr o ace\tei dubltri, oadtocniim.diatcop.bilt tl * tidie titr-o wud sfed. ln ralitttz, o alu hm. { alt , - Piede Teilhrrd De Cludin (1959)

F

PentruGint, AnyaFi Gobriel

autor Despre Dr. David J, Wa[in estepsiholot dinician ti lucr€azi ln do8rerduPrivat ln Mll Valley 9i Albany,Califomia. Ab6olvqrt al Colegiului Haryatd, cu doctorah ftcut la L|stitutul W.ight din Be*eley, California, praaicl, predd9i scriedeape poihoberapie de aproapetr,eidecenii.Dt. Wallin esE the Te$ain of the coautor (cu StephenGoldbart) al lucririi "Mapping and the Capacityto Love". Ilearh Pa6sid! T€lrdeme€s,

Prefati O singure htrebare a lahsatodis€eacarea prcdus aceastl carte:crtr reutertepsihoterapia & le pexmitdMmenilorsdseschinbe? AceastdinEebarend-a ins?iEt o curiozitatepnofiEdlt p€nhu mai mult de tlei dec€nii,f6ld indoialii atat din motive perconale/cat ti potresionale. Fiind un 8tudegl abgolventin ctrutarEaunui subiectpentru diserfatie, in-am eandit sb incerc se rezolv acestmister observandceeace dr frcrt clinicie"nii consacrali cu pacientiilor, Dupecigivaani am ajunsla concluzia cdace$ticercetitori ai atafansrftlui au urE|ato calea.E€mendtoarc ob. servAndceeac€ flceau pdrinlii nesponsivigenzitivcu copiii lor / Pentru ci ,,ceeace fac terapeutii buni'cu pacienlii lor esteanalog cu apeace fac ptuintii de succescu copiii lor" (fIolmes, 2001,p. xi). studiile desprerclatiile carefaciliteazddezvoltareain copillrie ar trebui sdne inv+ multe despretipurile de rclatii tblapeuticecarefaciliteazecel mai eficient schimbarea,In mod similar, cercetateaatatamentului cu privire la consecintsledezvolHrii pe o c3lg€reglltiar trebui sAofureo bazegtiinlilicA pentru lnteleg€f,easulerftleili a_vulnerabilitilii car€aduc pacien]ii nottri la teraFiie. Dar caresrnt exactihplicidle dinice alecercetirii pi cum pot faceac€Etea muncanoastrecatempeu;i mai eficientd? Faptul cdace8telntrebdri au rlmas a#lt de mult tirnp in agteptarea unui ldspuns estepaltial datorat umd accidental istoriei. Avend convingeiea ferrnnci rela;iile realutimpurii din copillrie - nu fanteziilenoastneinteF ne despreele - sunt celecarene modeleaz5fundamental, Bowlby, cel cal€ va devenj pdrintele teoriei atatamentului, a inkat din cein ce mai mult in disculii contradictorii cu colegii sdi psihanalitti. Pmku stabiliEa (in loculpulgiuniloigexuale atognmenh.rlui sauagrcsive) in inimadezvoltllrll umnno,el s fostefcctivmar8lnolizatde cdtrecomunitateaanalifici

din vremeasa.Rezultatula fost ci tcoria atatamentuluia devenitpropdeliltea intelectualdin speciala cercctik)iilor, ti nu a psihoterapeutilor.Prin rurmare,ironia soflii estecAde)r Bowlby ir-a pehecut majodtateatimpul!ri tratand pacientii, teoriile sale fornlulate inillal pentru a au8menta ('ficienlatratamentului - au fost testateii elaboratede citre investigatr,ri,mdjoritatea dintreacettirnetrindclini.ienipracticieni. oare emplrlce studiului celor mai inti' ltitudinea de cunottinle despre relatipsihopatologie,ceeace a fecut din tednant al psiholoqElqontemporate a ndamcntat ;tiinljfic nu ne sPune mai e suntem Totuti, PanAde cur6nd terapculii erau ldsali sd-9itrage propdile concluzii desprecum ftebuie aplicnti aceastdteorie. Astfel promisiunea clinic; a teoriei atatamentului a rilmas neindeplinite. Aceasti ca e reprezinte contribulia mea la realizareaacesteipromisrunr Folosindu-mi atat de neurcbiologie, gtiinfetrecognitivq studiile despre trarrmepi psihologiabudis6, cat ii de teoriaataFmentului ti psihanaliza rolalionali, vreau se transmrt modul in care terapeuFipot folosi in mod practic trei element€'chere ale cerce6rii atatamentului. Prin urmare, m-am concentrat pe relatia terapeuhcd ca fiind creuzetul dezvoldrii, pe celtra, J I / litatcadimensiunii nonverbaleFi pe influenla transformatoarea reflectiei / si meditatiei. lnifial conceputd in urmd cu trei ani,luffarea kebuia sd fie rapid incheint?l Predaudespie atagamentgi psihoterapiede la mijlocul anilor'90 ti n1-rnraiteptat sa transform matedalul acestorcursud intr-o carteintr-o pcrioa\ddde Fasepane h floud lLmi.Dar acestprocesde kanspunerea dev('nit un proces de descoperiremult mai lung li mai plin de satisfaclii dcc6t am anticipatinilial. Sperca urm;toarele capitolesALransmiterezultollrl acestuip(ocesin a9afel incat citind-o se puteF se imperteFifi exper'i('ntadescoDeririlormele

Multum iri Cu lucrareain sfargitterrninate,ai o satisfacfieenolm; sd Poli sd multumegh tuturor celor careau fdcut acestlucru Posibil AFadat pentru inceput au fost Nancy KaPlan, care mi-a fecut cunogtinlb cu adevdratcu teoda atalamentuluii Owen Renik, carem-a insPirat sd imi asum dscul de a faceunelelegdtu intre teoriaatagamentului9i activitateaclinicd,9i Karlen Lyons Ruth, carea incurajatsintezamea desPre cerceta.eadezvolterii ti psihoteraPiarelalionali PhilliP Shavers'a dovedit a fi deosebit de generos cu insighFul 9i exPerienla sa DuPe ce am auzit cd a sustinut pentru Dalai l-ama o Prezentare desPre atagament, Fam sunat imediat pe Phil9i am aflat d ti el era intriSat de Promisiuneaterapeutice a parteneriatului dintre atagamentti meditalie. Le sunt, de asemenea,rccunoscdtorlui Erik Hesseqi Mary Main Pentru disPonibilitatea lor penhu mine in Berkeley,pentru sugestiilelor atenteFi Pentru suPortul 1or De cealaltaparte a Atlanticului, Peter Fonagy a fost in mod constant responsiv Sdvorbesccu el despreideile lui gi ale m€le a fost o mare pl5cereli un ajutor. Lui Cindy Hyden ii mul;umesc din inimi pentru Pirerile sale edito riale de nepreluit, sfatul inlelept ti exPedentasa.De la ProPunereacdrlii 9j p6nd la {inalizareaproiectului, mi-a asigurat o bazE de sigurantS. Lui Jim Nageotte de la Guil{ord Pressii datorez in mod sPecialmulturniri. De la inceput a recunoscutpotenlialul acesteicerti 9i de-a lungul intrcgulLriproccsa avut contributii importante in ceeace PriveFteconlinulul fi lormr sn, l\ intrt nrrnrcrrrlil1ri('t($i. mcmbri ai familiei ti colegicareau citit secci Fi/sauau oferitajutorautoru]ui,le liuni nk'(,1rlii,nrrtlis(l|lirl((nrlirrultrl Tarnas, MichaelBlumleh, Sl lt SrliAIll,ln, liieh.rrcl r'\'rrxrr,(,\t(r' lui snr)l l'ln

CAPTTOLULI

Atasament srscnlmDare mahve 9i adeseam-au inspirat Pacienfilor mei ii in special acelom care mi-au permis se folosescln car_ te experienlelenoastrecomunele datorezloarte mult. pe mdsurAce m_au .. rolul lerapeululuiesteonalogcu celal nanei cdteii qsigurd copiluluiei o bazt de sigutatlldde undesd erplorczelunea -iohn Bowlby (1988,p. 140)

excelent partener - gi un colaboraborvaloro6 - in confurarca ideilor care au alcdtuit aceastdcarte.

i\

Con orm lui Bowlby, in lume vietile noastre, din leagdn ti pane in mormanL se invart in iurul atagammtelor intime. Deti atitudinea noast A fat; de acesteataiamente este confuratA cel mai mult de primele noastre rclalii, suntem totuti maleabili. Dacl Elaliodrile noastr€ timpurii au fost prcblematice, atunci rclatiile urmtrtoare ne pot of€ri altd tansd, poate furni26ndu-ne potenfialul de a iubi, simli ti de a rcflecta, avand lbertatea care rezulte dintr-un atatament securizant.in cel mai bun caz, psihoterapia Esigureexactacesttip de relatiecurativ;. Cum anume, noi, ca psihoterapeuti, putem da pacienlilor no9tri po6i. bilitatea de a crette peste litlitele i!trI)j.r!93e_t!q:lltu! lor este o inkebare p€ care teoria atatamenfului nu o adres€az; in mod dircct. TofutL cerce tirile din prezent inspirate de insight-urile initia.le ale lui Bowlby au o valoare clinictr enormtr, oferindu-ne o ima8ine din ce in ce mai clar; asupra dezvoltirii sinelui intr-un context relafionalspecific. ln incercarea de a utiliza puterca acestor cercetdri, anr identificat trei n|tpcctecanepar a ave-acele mai profunde ti mai fertile implicalii pentru pslhoh.r.rpi(':p-ifiul.'cA rclnliil. dealrfrmprl cocreate.repgzintiicontextuf{h('ic al dczv(}ftltrii;al d(rile.','cAerpelienlapreoetba]ifogiazi m\ez,i rln('f(fi nflirf in (l('zvolfarc,ff nl trcilca,cXntitudifledsineluifald deeqperienld prt'zitt. rrrniltint. ni8urnnlndirlil dc atasamentdecat evenimentelepermnnl(.rlhl l(.arrl

In trasareaimplicaliilor cltnrceal(..rc('storconcluzii de bazd,m-am exlins, bineinleles,pantr la literatura.tt.rl,rnrctrtulur.DaL de asemenea,am aiuns pane dincolo de aceasta,nu nunrni ljiini Laintersubiectivitateti teoria relafionala,ci pand la neurogtiinlclcdft'ctive- pe cale Allan S.hore (2004)le numegte,,neurobiologiaatatanlcntului" -, precum la ttiinte. ti lc cognitive, studiile despre traumi Fi explorareaconttiinlei. Acest capikt cauttr se inleleage cele trei aspecte esenliale din punctul de vedere al ccntralittrliirelafiilor de atagarnent,al experienteipreverbaleti al funcliei reflectivepenku dezvoltat:e.El extragebeneficiullor clirricinh-un model dc psihotelapie care impli.e transfornnrcnsinelu pri intefircdiul rcLaliei. Sropul meu estesii trdnsmit orientarcac;tre vindecaredemolionald- fil()sofia cluica derivate din rcvizuilea cerceterilor, a teori or ti a experienlci personale-, cdresE la bazdtuhuor abordarilorpe carele utilizez penlru a-mi ajuta pacienlii. Aga cum voi explicamai depafte,modelul propus al psihoterapieica transformaleprin relatiedescrieo traiecto e similard cu desfdgurarea povcAtiiteorieiafatamentului.Bowlby (1969,/19E2) a inceput prin recunoagtcreafaptului ce atagamentulesteun imperativ biologic cu iidicini in necesitateaevolutivd: relatia de atatarnent cu persoana/persoanel€ de ingrijire esteimportanttr pentru supravietuirca gi dezvoltarca fizice ti emo. fioluli a copilului Datd fiind aceastdnecesitatede ataFament,copilul trebure sd se adapteze la persoana care il ingrijette, excluzand in mod defensrv orrce comportarnent care ar pune in pericol aceastdleglh.ue. cerceHrile lui Mary Ainsworth (Ainsworth, Blehar,Waters& Watl, 1978)au clarificat fapful cAsiFuranla sau nesiguranfacopilului estedeterminattrde calitatea comunicArii ro Delbalcin cadrlul rclaliei de atata$ent - 9i aldturi dc aceasta,de abordarea propriilor sentimenbede crtrc copil. Cerce6rile lur Mary Main (Main, Kaplan & Cassidy,1985)au clarificatmodul in care nc$te interacliuni timpurii nonverbalecomandatebiologic se intipdiesc In copil ca reprezentdrimentalegi reguli de procesarea informafiej, care influcnlcazi la r6ndul lor libertateacu careestecapabjl sAgandeasce,sb sinrt,i, sii-ti aminteasci 9i si aclionezecopilul mai mare,adolescenfulgi dpoi adultul. ln sfartit, Marn (1991)9i PeterFonagy(Fonag, Steele& Slccl{r,l99la) au subliniat importanla cruciah a pozitiei sinelui in relalie ( u propriilccxperienlc.Ei au aretatcd siguranlaatatamentului, fl(,xibilil l('nli Ihilitnt('ndc a crcttr'copii,,siguri"sunt toatecorolillo ( lr (,rl),tcitntca

individului de a adopta o atitudme reflexivii fald de experienta.Deci de la Bowlby la Ainsworth, Main gl Fonagt desfdgurareanaraliunii teoriei atatamentului s-a realizatp n focalizareaasupra legdturilor intime, domeniului nonverbal ti relatieisinelui cu expe enla. Tot aceste-trei teme organizeaze un model al terapiei ca transfonn;rre plin relatie In acestmodel, relalia de ataFamenta pacientului cu terapeutul esteprimare ti fundamentald. Ea asigurtro bazd de sigurantl car€ estesirc 4rd ro, pentru exploraie, dezvoltare ti schimbare.Acest sentiment al unei bazede siguranfaaparedin eficienlaterapeufuluiacordatla pacientin a-l ajuta s.Atolereze,sI modulezeti str-9iexprime sentimentele dificile. in virtutea acesteisigulante resimfitede cdtrc pacient,siguranla Benera6 de acesteinteracliuni prin car€ afectele sunt reglate, relalia terapeutice poate asigura contextul pentru accesareaunor experi€nl€dezavuate sau disociatecarenu au fost - ti probabil nu pot fi - transpus€irn cuvinte.Aceas6 relalie reprezintS,de asemenea,contexhi in careterapeutul Fi pacientul,dup6 ce au ficut loc acestorexperiente/pot incercasd le dea sens.Accesarea,exprimarea clard gi reflectarea asupra sentlmentelor, gandudlor ti impulsurilor disociategi neverbalizateintdresc,,competenla narativd" a pacientului (Holmes,1996)ti ajute la schimbareaatitudirdi pacientului fal,i de experienl; c;trc o pozifie mai reflexiva.in ansamblu, procesulrelfltional/emofional/reJlctitt din idima terapiei centrate pe atapament faciliteazi integrareaexperientelordezavuate,aiutand astfel la crear€a LEtuisentimentde sine mai coerentti mar srgur,

transformatoare Rela!iile Ld fel cum relali.rde atdgdmentiniliald ii permiteacopilului sa se dez- | volte,in lele din urma tlo d relaliede ataiamentcu terapeutulestecea I careii permite pacicntului si se schirnbe.Penku a-l paiafrazape Bowlby (1988),accsttip de relalieasigureo bazAde sigulanldcarep€lmite pacientul i si-ii asumc riscul de a simti ceeace nu ar trebui sA simtd Fi se cun()rs('i ct't'ncc nu .rr tft'bui si cunoasctr.Rolul terapeutului aici estede a lliutil pn.it'rltlrl illiit s.\ d('nlolczctipar('lede atatamentdin trecut,cat fi si conslruins.,\ .rlt(.1(.n{ri in l1r(./('nl. Aln cum am vazut,tipaaelefolositein . prinr(.k' o,rstrr, nlnl,rrn(|ll(.se r\'lh'clJt|lt('riornu numaiin modul in care (\r |r'il,rl1i, r.lnli(nr,\nr r i 5i ir rthir|iUrih' noirstrcdc a simli Fi de a B5ndi.

ln acelagifel, relatiapacientului cu tornPcutulir|r potenfialul de a genera tiparenoi de reglareafective9i gandin', pl1\]rm ii atagamente. Altfel spus, rclalia terapeuticl estecreuzetuldcz\()lt?lriiin carc relatiapacienfului cu p()pria experienli a realitdFi inteme gi cxterne poate fi fundamental trans[(rrmata.

Cu nos c ut ulne g a n d i t Datefirnd rtrddcinileprelingvGticcalc tiparelorde ataFamentinitialeale pncientului9i dezavudrile9i disocierilepe carele-au necesitatacestea,tC: rapcutul trebuie se se_acordez€ la exprimirile nonverbaleale experientel(ir pentru carepacienhll ,,nu ale deocamdatdcuvinte". Asta inseamni cd terat)eutul duie sAg;s€ascdmoduri de a se conectala ceeace Christopher Ihllas (1984 denumea ,,cunoscutul negendit" al pacienh.rlui S€sizrrcasubh'xtului nespus (sau negAndii) al unei conversalii terapeutice necesitec€ea ('('cafr,a scriitori (Bateson,1979;Bion, 1959)au numit ,,viziunebinocularil" a clinicianului,careurmeregtesubiectivitateaatat a pacientului,cat gi .1tcrapeutului. Presupuneteasubiacentl estece pacientul care nu poate (sau nu vrea) sd verbalizeze propriile experienle disociate sau dezavuate f(' vir Rroaala alfii, le va treceIa act cu sau le va incorpora.Rezultatul cli ^lli\acorde nic este faptul cd terap€uh trebuie str o atentie deos€bittrpropriei snlc experienle subiective, h€cerilor la act in transfer-