Astmul Bronsic La Copii

 

Astmul bronsic la copii Ce este astmul bronsic? Astmul bronsic este o boala cronica inflamatorie difuza a cailor aeriene  caracterizata prin reactivitate bronsica anormal crescuta fata de stimuli numerosi si diversi, care se manifesta prin ingustarea cailor respiratorii ce se remite spontan sau dupa tratament si se exprima clinic prin triada: wheezing (respiratie suieratoare), dispnee (respiratie dificila), tuse.

Boala are caracter episodic evoluand in accese separate de perioade asimptomatice. Crizele au durata variata, de la cateva minute la cateva ore, dar exista si astm cu dispnee continua. Prevalenta astmului este intr-o continua crestere incepand din anii !"# iar in prezent 4-7% din populatia globului sufera de astm . Prevalenta astmului este mai crescuta: in mediul urban$ la copii fata de adulti$ la baieti fata de fete$ la rasa neagra$ la anumite grupuri de rasa %ispanica. •

•

•

•

•

Factori care predispun la astm &actorii predispozanti reprezinta acele conditii care cresc riscul de aparitie a bolii la persoanele care

le indeplinesc. Printre factorii predispozanti ai astmului se numara: factori genetici. 'n copil care are unul sau ambii parinti suferinzi de astm, rinita alergica sau eczema are risc mare de a suferi si el de astm$ obezitatea $ sexul. nainte de pubertate, baietii sufera mai des de astm decat fetele$ la maturitate raportul se inverseaza$ fumatul activ/ pasiv/ in timpul sarcinii  afecteaza dezvoltarea plamanilor copiilor si ii  predispune la astm dar si la infectii respiratorii repetate$ alimentatia artificiala. ugarii %raniti cu lapte de vaca, lapte praf sau lapte de soia sunt mult mai susceptibili la *%eezing (respiratie suieratoare) decat cei alimentati cu lapte matern$ infectiile respiratorii respiratorii in primul an de viata cresc cu +# riscul de aparitie a astmului$ dietele dezechilibrate, bogate in alimente procesate si sarace in fibre vegetale (fructe, •

•

•

•

•

•

•

legume, cereale integrale) pot avea un rol in frecventa tot mai mare a astmului si alergiilor. emnele si simptomele astmului anifestarile astmului difera de la o persoana la alta iar gravitatea lor poate varia de la usoare neplaceri la crize grave ce pot pune viata pacientului in pericol.

uspiciunea clinica apare in prezenta unuia sau mai multora dintre urmatoarele semne si simptome: wheezing (respiratie suieratoare)  traduce ingustarea bron%iilor. /a unii copii *%eezingul e singura manifestare a astmului$ tuse  - apare adesea noaptea, dimineata devreme, la trezire sau in timpul orelor de sport. 0ste de obicei seaca, dar uneori la sfarsitul acceselor de tuse copilul poate elimina o cantitate mica de sputa alba, vascoasa, lipicioasa. n astmul tusigen, tusea este singurul simptom$ dispnee (respiratie dificila). •

•

•

•

senzatie de constrictie !apasare" toracica . Aceste manifestari au relevanta pentru diagnostic in situatia in care apar in contextul expunerii la factori de risc (posibil declansatori ai astmului) precum:

 

•

• •

•

•

•

•

•

•

•

alergeni domiciliari (praf de casa, mucegai, gandaci de bucatarie, parul animalelor de companie)$ alergeni de mediu (polen, fum de tigara, poluanti industriali, parfumuri, detergenti)$ infectia cu virus sincitial respirator respirator !#$" si cea cu virus paragripal  la copiii mici$ infectii de tract respirator superior si pneumonii   la copiii mari si adulti$ exercitiull fizic (mai ales in aer rece sau uscat)$ exercitiu boala de reflux gastro-esofagian  posibil pe calea unei constrictii bronsice reflexe induse de prezenta acidului in esofag sau prin microaspiratii de acid$ stres emotional (mersul la gradinita sau la scoala)$ medicamente (aspirina)$ perioada nocturna  in 1urul orei + dimineata$ aditivi alimentari ( sulfiti, tartrazina, salicilati, glutamat monosodic, benzoat).

emnele si simptomele dispar in perioadele dintre crize, cu toate ca se pot auzi discrete sibilante la expirul fortat, dupa efort si c%iar in repaus la anumiti pacienti. iagnosticul diferential al crizei de astm: in%alare de corp strain (alune, nuci, nasturi, bilute, margele, pietricele)$ stenoza tra%eala acuta$ embolie pulmonara$ insuficienta cardiaca stanga$ •

•

•

•

•

tumori carcinoide.

iagnosticul astmului n astm, diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei si a examenului clinic si este confirmat de explorari functionale pulmonare: pirometria   se poate utiliza in cazul copiilor dupa varsta de 2 ani. 3estul confirma obstructia bronsica prin determinarea volumelor si fluxurilor pulmonare si demonstreaza reversibilitatea bronsica. 4eversibilitatea este dovedita prin cresterea 50 (volum expirator maxim in prima secunda) cu peste 6 dupa administrarea unui beta 6 agonist in%alator. &ea'flowmetria  cresterea P0& (flux expirator de varf) cu 6#  dupa administrarea de  bron%odilatator sau o variatie diurna a P0& de peste 6# sugereaza sugereaza diagnosticul de astm  bronsic. Pea7flo*metria e realizabila la copiii cu varsta mai mare de 8 ani. •

•

Alte teste ad1uvante in stabilirea diagnosticului: (este cutanate alergologice si dozarea )g * totale serice   dovedesc prezenta atopiei$ •

•

•

•

(este de provocare bronsica $ &rovocare directa  consta in evaluarea functiei pulmonare dupa in%alare de metacolina sau %istamina$ &rovocare indirecta  presupune evaluarea functiei pulmonare dupa efort fizic sau adminstrarea in%alatorie de manitol.

(ratamentul astmului 3ratamentul consta atat in prevenirea simptomelor cat si in tratarea crizelor de astm. &revenirea crizelor de astm poate fi realizata prin evitarea eventualelor situatii sau factori declansatoari: fumatul pasiv + este deosebit de nociv pentru copilul astmatic. 9u fumati in casa, nici in masina si evitati pe cat posibil locurile publice in care se fumeaza. animalele de companie  daca se demonstreaza sensibilitatea copilului la puful sau parul de •

•

 

•

•

•

•

•

•

•

animale, nu permiteti animalelor sa intre in casa sau macar restrictionati accesul acestora in dormitor. praful de casa  este un factor declansator frecvent al crizelor astmatice. 9u tineti in camera copilului obiecte care retin praful precum 1ucarii de plus, draperii groase, covoare covoare  pufoase. Aspirati Aspirati frecvent si spalati len1eria de pat saptamanal la temperatura crescuta. efortul fizic + se poate realiza cu moderatie, sub tratament medicamentos administrat inaintea inceperii orei de sport. polenul  impune evitarea iesirilor in aer liber la primele ore ale diminetii primavara si la inceputul verii. aerul rece  impune evitarea iesirii din casa cand vremea este foarte rece. raceala si gripa sunt infectii ale cailor respiratorii care pot declansa simptomele de astm. stresul invita crizele de astm. 9u e intamplator ca cel mic face o criza atunci cand este scos la tabla sau cand ii vine randul sa spuna poezia la serbare, ci este consecinta emotiilor. refluxul gastro-esofagian poate sta la originea crizelor de astm mai ales la copiii mici.

Astmul este dificil de diagnosticat la sugari si copiii mici, astfel incat este frecvent subdiagnosticat si subtratat. (ratamentul medicamentos se poate administra prin nebulizare sau aerosol dozat presurizat cu camera de in%alare, pe masca sau direct. ugarii si copiii mai mici de , ani care necesita tratament mai des de 6 ori pe saptamana trebuie sa  primeasca tratament antiinflamator zilnic cu corticosteroizi in%alator (Beclometazona, (Beclometa zona, Budesonid, &luticazona, 3riamcinolon), antagonisti de receptori de leucotriene (ontelu7ast) sau Cromoln. Copiii mai mari de , ani si adolescentii cu astm pot fi tratati similar cu adultii, dar trebuie incura1ati sa practice activitati fizice. Clasele principale de medicamente folosite pentru tratamentul cronic al astmului si pentru tratarea exacerbarilor sunt:  bron%odilatatoare (albutamol, almeterol)$ corticosteroizi in%alatori (Budesonid, &luticazona)$ corticosteroizi sistemici (Prednison, etilprednisolon)$ stabilizatori de membrana mastocitara (Cromoln)$ metilxantine (3eofilina). (3eofilina). &orma medicamentoasa, doza1ul si combinatiile se stabilesc de catre medicul curant in functie de treapta de astm si varsta pacientului. •

•

•

•

•