articulatii

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie

1. Clasificarea articulatiilor

I.

Articulatii fibroase (fixe) 1. Sindesmozele – articulatii prin care formatiunile sunt unite prin tesut fibros

II.

2.

Suturile – doar la oasele craniului

3.

Gomfoza – articulatia dento-alveolara

Articulatii cartilaginoase 1.

Sincondrozele –

2. Simfizele – tesutul de legatura sub forma de disc (ex: articulatia corpurilor vertebrale, articulatia oaselor pubiene)

III. Articulatii sinoviale - grad inalt de mobilitate, fiind cele mai intalnite din organism;

Obs: articulatii trohoide = pivot Ex: articulatia radioulnara (proximala si distala) Articulatia atlanto-axoidiana (atlas+axis)

1

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie

2. Articulatia sinoviala ( diartroza – mobila)

Componentele diartrozelor: -

Suprafete articulare; Cartilaj articular; Mijloace de realizare a congruentei suprafetelor articulare (disc, inel, menisc); Mijloace de unire; o Capsula articulara = sinoviala articulara + lichid sinovial; o Ligamente: intrinseci (condensari ale fibrelor capsulei articulare) sau extrinseci (nu apartin capsulei articulare);

Sinoviala articulara: -

Prezinta:      

Prelungiri externe – funduri de sac, burse, care se distribuie tendoanelor si favorizeaza frecarea; Prelungiri interne – plici sinoviale (contin vase de sange) si vilozitati sinoviale Cartilaj articular – acopera suprafetele articulare; Suprafete articulare: plane (tars si carp), eliptice, cilindrice, sferoidale; Lichid sinovial – transudat plasmatic cu rol de nutritie, imunologic si de alunecare Capsula articulara – componenta externa (fibroasa) si componenta interna (sinoviala articulara);

Conducerea in articulatii (limitarea miscarilor):   

Conducere osoasa – cot; Conducere ligamentara – sold; Conducere musculara – umar;

3. Biomecanica articulara 2

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie

Tipuri de miscari in articulatii -

Alunecare – articulatiile plane (tars si carp); Invartire (rostogolire) – genunchii; Rotatie – in jurul unui ax; Flexie –extensie; Abductie – adductie; Rotatie mediala – rotatie laterala;

-

Articulatie GINGLIM = trohleana = de tip balama Unul din oase prezinta o trohlee (ex: articulatia humeroulnara, articulatiile interfalangiene); Articulatii sinoviale:  Uniaxiale;  Biaxiale;  Triaxiale;

Articulatie elipsoidala – un os prezinta o suprafata articulara eliptica, iar celalalt o depresiune corespunzatoare acestei suprafete. Grade de libertate -

Cu 1 grad de libertate – se permite o singura miscare; frecvent in articulatiile cu conducere osoasa (ex: cot -> flexie – extensie) Cu 2 grade de libertate Cu 3 grade de libertate Articulatiile sferoidale – un os prezinta un corp sferic (1/3-2/3 dintr-o sfera), iar celalalt prezinta o cavitate in forma de cupa (ex: articulatia umarului si a soldului); Articulatiile condiliene – un os cu condili se articuleaza cu un alt os care prezinta doua depresiuni corespunzatoare (articulatia genunchiului, articulatia atlantooccipitala); Articulatii in sa – art. Trapezo-metacarpiana (adica articulatia policelui);

3

4.

Articulatia craniului cu coloana vertebrala

-

Se realizeaza cu ajutorul a 3 articulatii: a. Articulatia atlantooccipitala

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie

 

Este o articulatie bicondiliana; Fete articulare: fata articulara superioara de pe fata superioara a fiecarei mase laterale a atlasului si condilul occipital;  Mijloace de unire: capsula articulara (captusita de sinoviala), membrana atlantooccipitala anterioara (se insera pe marginea anterioara a gaurii occipitale si pe marginea superioara a arcului anterior al atlasului; anterior este acoperita de lig. Longitudinal anterior, iar posterior este acoperita de ligg. Alare) si membrana atlantooccipitala posterioara (se insera pe marginea posterioara a gaurii occipitale si pe marginea superioara a arcului posterior al atlasului); b. Articulatia atlanto-axoidiana mediana  este o articulatie trohoida (pivot);  fete articulare (acoperite de cartilaj hialin): fata articulara anterioara a dintelui axisului si foseta dintelui (care inchide dintele axisului prin lig. Transvers al dintelui axisului si fata posterioara a arcului anterior al atlasului);  mijloace de unire: capsula articulara, ligg. Alare, lig. Varfului dintelui axisului (intre ligg. Alare), lig. Cruciat (brat orizontal: lig. Transvers si brat vertical: fasc. Longitudinal superior si fasc. Longitudinal inferior) si membrana tectoria; c. Articulatia atlanto-axoidiana laterala  Fete articulare (acoperite de cartilaj articular): fete articulare inferioare de pe masele laterale ale atlasului si fete articulare ale proceselor articulare superioare ale axisului;  Mijloace de unire: capsula articulara (captusita de sinoviala);

5.

Articulatiile intervertebrale a. Articulatiile corpurilor vertebrale = AMFIARTROZE

4

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie

-

-

Fete articulare: superioare si inferioare (acoperite de cartilaj hialin); Discuri intervertebrale: inaltimea medie creste in sens supero-inferior; sunt formate din inel fibros si nucleu pulpos (rest al notocordului); Lig. Longitudinal anterior: pe fata anterioara a corpurilor vertebrale; are fibre superficiale (care sar peste 3-4 vertebre) si fibre profunde (care unesc doua vertebre vecine); Lig. Longitudinal posterior: pe fata posterioara a corpurilor vertebrale (chiar in canalul vertebral); Ligg. Galbene: unesc lamele a doua vertebre vecine; se numesc galbene pentru ca sunt formate din tesut conjunctiv elastic; b. Articulatiile proceselor spinoase

-

Lig. Interspinos: uneste marginile a doua procese spinoase vecine; Lig. Supraspinos: uneste varfurile proceselor spinoase de la C7 pana la sacrum; in regiunea cervicala ia numele de lig. Nuchal; Lig. Intertransversar: uneste procesele transversare; in regiunea cervicala este inlocuit de mm. Intertransversari;

-

c. Articulatia proceselor articulare = Diartroze Capsula articulara: captusita in interior de o sinoviala; d. Articulatia lombo-sacrala = L5 – baza sacrului e. Articulatia sacrococcigiana Mijloace de unire: o Lig. Sacrococcigian anterior: fetele anterioare ale sacrului si coccisului; o Lig. Sacrococcigian posterior superficial: intre marginile hiatusului sacrat si fata posterioara a coccisului; o Lig. Sacrococcigian posterior profund: o lig. Sacrococcigian lateral: intre marginile laterale ale sacrului si coccisului; limiteaza lateral a cincea gaura sacrata;

6. Biomecanica coloanei vertebrale Desi miscarile dintre vertebre sunt reduse, miscarile ample ale coloanei vertebrale se produc datorita curburilor acesteia. Aceste miscari sunt: flexie, extensie, inclinatie laterala, rotatie, circumductie. a. Flexie (anteflexie) = aplecarea coloanei inainte  se face in jurul unui ax transversal; 5

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie



b.

c.

d. e.

corpurile vertebrelor se apropie in partea anterioara, comprimand discurile intervertebrale;  amplitudinea maxima a flexiei este in regiunea cervicala, iar in cea lombara este medie;  Agenti motori: mm. Anteriori ai trunchiului;  Rezistenta (limitarea miscarii): ligg. Galbene, ligg. Interspinoase, ligg. Supraspinoase, lig. Longitudinal posterior, mm. Spatelui; Extensie (retroflexie) = aplecarea coloanei inapoi  se face in jurul unui ax transversal;  corpurile vertebrale se apropie in partea posterioara, comprimand discurile intervertebrale;  amplitudinea maxima se realizeaza in reg. Cervicala si lombara;  agenti motori: mm. Spatelui;  Rezistanta (limitarea miscarii): lig. Longitudinal anterior, mm. Flexori, apropierea proceselor spinoase intre ele; Flexia laterala = inclinarea laterala a coloanei vertebrale  Se face in jurul unui ax sagital;  Discul intervertebral se comprima in partea inclinarii;  Amplitudine mare in regiunile cervicala si lombara;  Agenti motori: contractia unilaterala a mm. Erectori, psoas si patrat lombar;  Rezistenta (limitarea miscarii): ligamentele din jumatatea opusa miscarii; Circumductia = asociere succesiva FLEXIE + FLEXIE LATERALA + EXTENSIE  Este redusa; Rotatia = rasucirea fetei anterioare a partii superioare a coloanei vertebrale spre dreapta sau spre stanga;  Se face in jurul unui ax vertical trecut prin centrul discului intervertebral;  Este combinata cu un oarecare grad de flexie laterala;  Amplitudine maxima in partea superioara a regiunii toracice;  Agenti motori: m. splenius opus, m. Semispinal, mm. Ridicatori ai coastelor, m. Oblic extern, m. Dintat postero-inferior, mm. Intercostali;

Gradul diferit de mobilitate se datoreaza grosimii discurilor intervertebrale, care sunt direct proportionale cu amplitudinea miscarii. (T12 – centru traumatic)

7.

-

6

Articulatia sternoclaviculara

Fete articulare: incizura claviculara (in unghiul superior al manubriului sternal), fata articulara claviculara cu cele doua suprafete (manubriu, marginea superioara a cartilajului coastei I);

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie

-

-

Disc articular: imparte cavitatea articulara astfel: meniscosternal, meniscoclavicular; Mijloace de unire: capsula articulara intarita de o serie de ligamente: lig. Sternoclavicular anterior (care se opune retropulsiei), lig. Sternoclavicular posterior (se opune antepulsiei), lig. Interclavicular, lig. Costoclavicular; o Raporturile capsulei articulare:  Superior: tegument + insertia m. Sternocleidomastiodian;  Inferior: cartilajul coastei I;  Posterior: trunchiul si venele brahiocefalice, a. Toracica interna, m. Sternohioidian, m. Sternotiroidian;  Anterior: m. Pectoral mare (Pectoralis Major); Sinoviala: captuseste la interior capsula articulara; Vascularizatie: din arterele toracica interna si toracica suprema; Invervatie: din nn. Supraclaviculari mediali (din plexul cervical) si nervul muschiului subclavicular;

8. Articulatia umarului – Anatomie

-

7

Este o articulatie sferoidala, ce uneste capul humeral si cavitatea glenoida a scapulei; Suprafete articulare: capul humeral (acoperit de cartilaj hialin), cavitatea glenoida (prezinta central tuberculul glenoidal; este acoperita de cartilaj hialin), labrum glenoidal (inel fibrocartilaginos);

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie

-

-

Mijloace de unire: capsula articulara (alcatuita din doua straturi, intern – captusit de sinoviala - si extern, avand forma de manson; prezinta muschi periarticulari: m. Subscapular, m. Supraspinos, m. Rotund mic); lig. Coracohumeral (cel mai important ligament al acestei articulatii), ligg. Glenohumerale (trei fascicule fibroase cu rolul de a limita miscarile de extensie, rotatie interna si abductie), sinoviala; Raporturile articulatiei: o Superior: bolta acromio-coracoidiana acoperita de m. Deltoid;

o

Medial: fosa axilara; strabatuta de tendonul capului lung al m. Biceps brahial; cartilajul de crestere al epifizei proximale a humerusului

9. Articulatia umarului – Biomecanica

-

8

Se executa miscari precum: flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie, rotatie interna si rotatie externa;

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie

a.

Abductia-Adductia





Abductie - membrul superior se indeparteaza de corp; se petrece in doua faze: 1. Cand bratul se ridica pana ajunge in pozitie orizontala, perpedincular pe axul longitudinal al corpului; 2. Cand bratul continua miscarea si ajunge in pozitie verticala, paralel cu axul longitudinal al corpului – aceasta miscare este posibila prin bascularea scapulei;

Adductie – membrul superior se apropie de corp;  Se executa in jurul unui ax antero-posterior ce trece prin partea inferioara a capului humeral; b. Flexia – Extensia  Flexia – proiectia inainte a bratului se face pana la aproximativ un unghi de 120º; miscarea este limitata de intinderea lig. Coracohumeral si a partii posterioare a capsulei articulare, precum si a mm. Rotund mic si subspinos;  Extensia – proiectia inapoi a bratului se face pana la aproximativ un unghi de 30º; miscarea este limitata prin intinderea partii anterioare a capsulei articulare si prin contractia m. Subscapular;  Aceste miscari se realizeaza in jurul unui ax transversal care trece prin centrul tuberculului mare humeral si prin centrul cavitatii glenoide; c. Circumductia – rezulta prin executarea alternativa a miscarilor de flexie, abductie, extensie si adductie; d. Rotatia interna – Rotatia externa  Se executa in jurul unui ax vertical, care trece prin centrul capului humeral si al capitulului humeral;  Aceste miscari completeaza miscarile de pronatie si supinatie ale antebratului;

10.

9

Articulatia cotului – Anatomie

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie

11.

Articulatia cotului – BIOMECANICA

- Se produc miscari de: flexie-extensie, inclinatie mediala (foarte redus); 10

Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti Facultatea de Medicina Setul I de subiecte An I Semestrul 1 – Disciplina Anatomie si Embriologie

a. Flexia-Extensia  Flexia – reprezinta miscarea prin care antebratul se apropie de brat;

11