Armand Jean de Richelieu

 

 ardinalul   ichelieu

Proiect realizat de : Ungureanu Crina Lector Universitar Dr. : Bruja Bruj a RaduRadu-Floria Florian n

 

Cuprins  

Biografie



Etapele războiului



Calitățile lui Richelieu



Pacea Westfalică



Familie



Rolul Franței in războiul de 30 de ani

 

Studii Prietenia cu P. Joseph

 

Consecințele războiului Critici



Reprezentant al Clerului



Citate celebre ale Cardinalului



Viața politică



Bibliografie

 

Principiile lui Richelieu Lupta împotriva hughenoților 



Războiul de 30 de ani



Cauzele războiului

 

Biografie   Armand-Jean

I. du Plessis de Richelieu, intrat în istorie cu numele de Cardinalul Rich Ri chel elie ieu, u, (n (n.. 9 se sept ptem embr brie ie 15 1585 85 în palatul Richelieu, departamentul Indreet-Loire; d. 4 decembrie 1642 în Paris) a fost un cleric, nobil și nobil și om  om politic francez.

 A

avut tit avut titlu luril rilee de Mar Marqu quis is du Chi Chill llou ou,, epis isccop de Lu Luççon (1 (16 608 08)), ca card rdiinal (1622), prim Richelieu (1631) p rim du ce duce de Fde ron sac (16(1631) și 34). D șie asemenea numit "Eminența numit  "Eminența  roșie„  roșie„ a  a fost cel mai apropiat consilier al lui Ludovic al XIII-l XIII-lea, ea,   țelul țelul său   fiind schi schimbar mbarea ea structurii statului francez într-o monarhie   ab absolută și slăbirea hegemoniei hegemon iei Habsburgice în Europa Europa..

 

Calita  ile lui Richelieu 

ț 

Marile calități ale lui Richelieu au fost Prudență, suplețe, pondere, spirit de conciliere, artă subtilă a nuanțelor, elasticitatea energică Și mai ales,

clarviziunea. Și alături de acestea, profunda cunoaștere a oamenilor, care i-a îngaduit sa-și aleagă cu îndemînare colaborator colaboratoriiii

nimeriți pentru fiecare funcțiu iune ne in parte, să acțtioneze asupra opiniei publice și sa deslușeasca țelurile, calitățile și defectele tuturor adversarilor politici.

 

De la bunica după tată, coborîtoare din marea familie Rochechouart de Mortemart, tînărul Armand își v trage

orgoliul nobiliar. Dela Bunicul după mama, Porte, avocatul își va La trage iscusința și suplețea burgheză. De la primul său dascăl, Hardy Guillot,

paroh al Bisericii SaintFlorent din Saumur, va

căpăta cele dintîi lectii de gramatică și de istorie a

bisericii.

 

Familia  Este al patrulea fiu, dintr-o famile cu cinci copii, dintre care trei fii. Cu toate că obârșia lui este din rândul nobilimii mici, familia lui are un rol mai însemnat in Poitou. Tatăl  lui, Francois de Plesis, a fost soldat, iar mama lui, Susane de la Porte, a fost fiica unui jurist renumit. În 1585 la 9 septembrie cînd se naste Cardinalu Card inalull Riche Richelieu lieu,, tatăl   sau primește  de la Rege 118.000 de scuzi, sumă considerabila pentru vremea aceea. La vârsta de cinci ani Richelieu rămâne orfan de tată, acesta murind în războiul eușe șeșt ștee să în înlă lătu turre hughenot. Cu ajutorul material al curții  regale, familia lui reu greutățile financiare.

 

Studii 

Începâ Înce pân nd de la vâ vârs rstta de nouă   ani, Richelieu  învață   la Co Cole legi giul ul de Na Nava vara ra după   care este trimis la Paris pentru a studia filozofia. După  terminarea studiilor milita căutân tând d era urmeze interesat de cariera să cariera tatălu tat ăluii mil săuitară, . ră, cău

Richelieu fiind un copil slab, bolnăvicios, conv nvin insă să că du după pă terminarea Episcopia era co studiilor teologice, acesta nu ar fi în stare să preia dioceza din Luçon. În aprilie 1607, dispensă nsă papală, Richelieu este sfințit ca cu dispe epis ep isco cop. p. În 16 1608 08,, el de devi vine ne ep epis isco cop p în Luçon, unde, cu o energie deosebită,  face ordine în dioceza dezorganizată în timpul războiului   hugh hughen enot ot.. El est stee pr prim imul ul episcop din Franța care aplică  în practică hotărârile luate de Concilul din Trient.

 

Prie Prieten tenia ia cu P. Ios Ioseph  eph 

Richelieu Richel ieu se   împrietenește   cu Fr Fran anço çois is Le Clerc du Tremblay, un   călugăr   capucin, care maii tâ ma târz rziu iu de devi vine ne unu unull di din n oa oame menii nii   săi   de  încredere.   Încă   din   tinerețe,   Richelieu dovedește   intere interess pen pentru tru are arena na   politic politicăă și presupunându-se   că   ar ar fi luat parte la  întrunirea de la Loudon, unde se duceau tratative cu privire la o revoltă o  revoltă a  a nobililor, la care a participat  participat   și și du  du Tremblay "Père Iosif" repr re prez ezen entân tând d in inte tere rese sele le re regin ginei ei Ma Mari riaa de Medici. De la acesta Richelieu află Richelieu  află amănunte despre mersul tratativelor, în el crescând o aversi ave rsiune une con contra tra Hab Habsbu sburgi rgilor lor;; mai târ târziu ziu,, atun at unci când câ nd" nu Rich Ri chel elie a inența deve de veni nittce card ca rdin inal al, "Pèr "P èreeci Io Iosif sif" numi mit t ieu   șiu em emine nța cenuș nușie ie   a, ajuns omul lui de încredere, aducând pe cale diplomatică servicii diplomatică  servicii importante statului. ,,Din partea Franței trebuie sa   vină tămăduirea, caci Franța este inima Europei,,

 

Porecla de Eminenţă cenuşie a fost atribuită, pentru prima oară în istorie, consilierului lui Richelieu, Joseph, şi reuneşte două cuvinte întru î ntru totul revelatoare pentru condiţia pe care,  în umbra prelatului prelatului francez, în robă cenuşie, în anonimat anonimat absolut, absolut, în tăcere şi sub mască, numitul Joseph a ilustrat-o de-a lungul unei întregi existenţe. Călugărul capu capucin cin Fran Francois cois Le Clerc Clerc du TTremb remblay lay (157 (1577-1638 7-1638), ), cunoscu cunoscutt mai ales sub numele nume le de Pere Pere Joseph, Joseph, devenit devenit conf confident identul ul şi co cola labo bora rato toru rull ce cell ma maii ap apro ropia piatt al cardinalul card inalului ui Riche Richelieu, lieu, umbr umbra a acest acestuia, uia, a fost cel care care,, pentr pentru u întâi întâia a oară, a primi primitt pore porecla cla de “eminen “eminenţă ţă cen cenuşi uşie” e” (eminen (eminenţă ţă – de la tit enuş uşie ie –  titlul lul cu car care e te te adr adrese esezi zi un unui ui pre prelat lat,, şi cen

de la culoare culoarea a umbr umbrei). ei).

Şi, într-adevăr , pe pe vre vremea mea reg regelu eluii Lud Ludovic ovic al XIII XIII-le -lea, a, cân când d Rich Richelie elieu u a con condus dus des destin tinele ele numeroas roase e misiun misiunii diplom diplomatic atice e secr secrete. ete. Între Franţei, părintele Joseph a fost însărcinat cu nume altele, altel e, a dirijat din umbră negocierile păcii de la Ratisbona Ratisbona (162 (1629), 9), acţiunile de arest arestare are a

regine regi neii ma mame me a Franţei, camp campanile anile cont contra ra Spanie Spanieii etc. Ajuns Ajunsese ese astf astfel, el, ascu ascuns ns în culise culisele le pala pa latu tulu lui,i, omul omul ce cell ma maii te temu mutt din într întreg eg re rega gatu tul.l. La moartea moartea lui Pere Joseph Joseph,, Richelieu Richelieu a exclama exclamatt: “Mi-am pierdut braţul drept!”

 

Rep Reprez rezenta entant nt al Cler Clerulu ului i  La adunarea generală adunarea  generală din  din 1614, la care a luat parte ca reprezentant al Clerului din "Poitou", Richelieu a impresionat adunarea printr-un discurs briliant. Maria de Medici, în calitate de regentă de  regentă (fiind  (fiind mama regelui Ludovic XIII-lea care era  încă   minor), îl aduce la curtea   regală  pe Richelieu în 1616. În  același   an el  încă devine secretar de stat, cu resortul "politica externă" "politica  externă" și "război”. Tânărul rege Tânărul  rege reușește  reușește să o să  o  înlăture  înlăture mai  mai târziu de la putere pe mama regină mama  regină și pe primul Concino Concini. Richeliu pierde   funcția lui funcția  lui ca la secretar de stat, fiind ministru surghiunit la Avignon. Abia în 1619 regele îl readuce curte   și și-l -l  însărcineazăă cu tratativele dintre rege și  însărcineaz rege  și regina  regina mamă  mamă (întoarsă din (întoarsă  din exil) aliată exil)  aliată cu fi fiul ul ei al do doil ilea ea Ga Gast ston on d´ d´Or Orle lean ans. s. Pr Prin in   iscusință iscusință diplomatic diplomaticăă   Richelieu reușește să împace să împace mama cu fiul, lucru care l-a făcut l-a făcut favoritul  favoritul monarhulu monarhului. i.

 

ț 

ă

Via  a politic 

Numire Numi reaa lu luii Ri Rich chel elie ieu u dr drep eptt "c "car ardi dina nal" l" în 16 1621 21 a fo fost st  împiedicată de  împiedicată  de primul ministru Charles de Luynes, un favorit al regelui, care moare subit la 15 decembrie 1621, lăsând 1621,  lăsând cale  cale liberă ambițiosului  ambițiosului   Richelieu. La data de 3 noiembrie 1622, datorită dato rită insis insistenț tențelor elor   reginei   mamă   Mar Maria ia de Me Medi dici ci,, Richelieu este  sfințit "cardinal" este sfințit  "cardinal" de către de  către Papa  Papa Grigore al XVlea. Din 1624 Richelieu făcea Richelieu  făcea parte  parte deja din Consiliul de Miniștri, de  Miniștri, devenind un sfătuitor un sfătuitor indispensabil  indispensabil al regelui, iar în același în același an  an a devenit prim-ministru cu puteri depline. Richelieu s-a folosit de   influența   lui as asup upra ra re rege gelu luii pe pent ntru ru a or orga gani niza za st stat atul ul francez după francez  după planurile sale. Astfelst reformează Astfel reformează administrația,  înlătură   de  planurile la co con ndu duc cer erea ea atu tulu luii mare rea a nob obil ilim ime, e, determ det erminâ inând nd co cons nsolid olidare areaa abs absolu olutis tismul mului, ui, con contri tribui buiee la nimicirea nimic irea pute puterii rii milit militare are hugh hughenot enote, e, ames amestecâ tecândundu-se se   și   în hotărârile clerului. hotărârile  clerului.

 

Pri Princi ncipii piilele lui Ric Richel helieu ieu Începînd cu Richel Începînd Richelieu, ieu, influența diplomației fr franc anceze eze va crește me mere reuu aj ajun ungî gînd nd în ti timp mpul ul lu luii Lu Ludo dovi vicc al XIV-lea predomintanta și univ universala ersala.. Richelieu Richelieu a fost fost primu primull om de stat care a acordat acordat diplomației impo im port rtan anta ta pe ca care re o merită. Princ Principi ipiile ile pe car caree le-a le-a ela elabor borate ate în ace acest st dom domeni eniu, u, după care s-a călăuzit transmis smis urmașilor în așa fe fell în încî cîtt să le aibă to totd tdea eaun unaa în ve veder deree po pott fifi rez rezum umat atee în șase și pe care le-a tran punctee princ punct principale: ipale: 1. In Inte tere rese sele le st stat atal alui ui su sunt nt ma maii pr pres esus us de or oric icee „opinii și prejudecăți senti sentimenta mentale, le, doctrinare doctrinare sau ideologice” . 2. Politica oricărui Guvern „nu po poat atee fi încununată de succes dacă nu se bucură de sprij sprijinul inul opini opiniei ei public pub licee nat nation ionale ale”. 3. Ec Echi hililibr brul ul po polilititicc di dint ntre re ma mari rile le pu pute teri ri es este te singură mod modali alitat tatee de asi asigur gurare are a liniștii și a siguranței statelor state lor euro europene. pene. 4. Trata ratativele tivele diplo diplomatice matice trebu trebuie ie să const constituie ituie o activitat activitatee permanență, el elee nu su sunt nt re rezu zult ltat atul ul un unui ui fapt întîmplător, ci un act conștient, care care nu tr treb ebui uiee în într trer erup uptt ni nici ci în ti timp mp de pa pace ce,, nic nicii în ti timp mp de război,negocierile înseamnă ma maii mu mult lt de decî cîtt re regl glem emen enta tare reaa un unor or ch ches esti tiun unii liliti tigi gioa oase se el elee su sunt nt un mi mijljloc oc de informare. 5. Trata ratatul tul (de pace, de alianță, econom economic, ic, etc. etc.)) trebui trebuiee închei încheiat at cu maximă responsabilitate și odată  încheiat, trebuie respectat cu strictețe, „el trebuie să cuprindă stipulații precise, care să excludă oric or icee su subt btre refu fugi giii sa sauu  interpretări ulterioare, care pot creă stări de tensiune”. 6.   „ Ambasadorul  Ambasadorul nu trebuie să nesocotească instrucțiunile, căci riscă să compromită bunele intenții ale suvera suv eranul nului ui sau”

 

Princ Principiile ipiile lui Riche Richelieu lieu , ca de altfel, altfel, între întreaga aga polit politică ică exte externă rnă inițiată de acest acesta, a, au fost fost apl aplicat icate e în con contin tinu, u, dacă nu cu aceeași strălucire, cu siguranță cu aceeași ten tenaci acitat tate e  ș i cu ma maii multă ș ire ireten tenie ie de Mazarin.

 

Stema Cardinalului Richelieu

Camera Cardinalului 

 

Lupta impotriva hughenoț ilor  ilor 

Hughenoții (protestanții Hughenoții (protestanții), ), alcătuiau alcătuiau un  un "stat în stat"  în timpul lui Ludovic al XIII-lea în   Franța. Franța. Pr Prin in Edic Ed ictu tull di din n Na Nant ntes es av avea eau u as asig igur urat atee   orașe   cu o administrațiee militară   proprie   și   erau   sprijiniți   de administrați engl en glez ezi, i, ca care re le er erau au   aliați. aliați.   După   asasinar asasinarea ea lui Henric IV-lea, protectorul   hughenoților,   s-au iscat din nou conflicte militare între hughenoți între  hughenoți și catolici și catolici.. Pentru a realiza o monarhie   absolută  absolută   de de   durată  durată   în Franța,   Richelieu trebuia   să nimicească   potentialul Franța, militar mili tar hug hugheno henot. t. Prin Principa cipalul lul   oraș   hughe hugheno not, t, La Rochelle, cade   după  după   un asediu de un an, în 1628. Prin Edictul din Ales din 1629 hughenoții 1629  hughenoții păstrează libertatea cultului lor, însă lor,  însă pierd  pierd definitiv definitiv potențialul  potențialul militar.

 

Louis XIII et le cardinal de Richelieu , victorieux devant La Rochelle

 

Razboi boiul ul de 30 de de ani  ani  Raz Razboiul Razboi ul de 30 30 de de ani ani a fostt ult fos ultimu imull mar mare e razb razboi oi religio reli gios, s,ura darconti primul pri mul de l, anverg anvergura continenta nental, marcand marca nd diviza divizarea rea confesionla confe sionla a lumii lumii crestine.

State absolutist: Franta, Anglia, Spania, Rusia State faramitate: Germania, Italia Republica Repub lica Burghe Burgheza: za: Provinciil Provi nciile e Unite (Olanda) Lupta Lup ta pen pentru tru eli eliber berare are nationala: Ungaria, Tarile Romane, Statele Balcanice

 

Cauze uzelele ra razbo zboiu iulu luii de 30 de de ani  ani  Ca Politice: 

Conflictul Conflic tul din dintre tre Hab Habsbu sburgi rgi (c (cato atolici lici)) si protestanti.



Domina Dom inatia tia Hab Habsbu sburgi rgica ca asu asupra pra Ceh Cehiei. iei.



Franta era impotr Franta impotriva iva cre creste sterii rii put puteri eriii Habsburgilor.

Religioase: 

Exist Ex isten enta ta ce celo lorr do doua ua Bis Biser eric icii- Ca Cato tolic lica a si Protestanta

Economice: 

Interesele Inter esele come comerciale rciale in zona Marii Baltice.

Etap apelelee ra razb zboi oiul ului  ui  Et

 

1. Et Etap apa a Ce Ceha ha 2. Et Etapa apa Sue Suedez deza a 3. Et Etapa apa Dan Daneza eza 4. Et Etapa apa Fra France nceza za

Etapaa Fra Etap France nceza za (16 (1635-1 35-1648 648)  )  Franta Fran ta a intrat intrat in razb razboi oi al alat atur urii de Suedia Suedia.. Aliant Alianta a Fr Fran anco co-S -Sue uede deza za a reusit reusit du dupa pa ma maii mu mult lte e victo vic toririii , sa am amen enint inte e Vi Vien ena, a, sili silind nd-u -ull pe Imp Impar arat at sa ce cear ara a pa pace ce.. Prin Prin in intr trar area ea Fr Fran ante teii in raz razbo boi,i, caract car acteru erull de conflic conflictt pentru pentru heg hegemo emonie nieal al int intreg regiiii con confru frunt ntari ari s-a contu conturar rartt cu clarit claritate ate :   

Batalia Bata lia de la Rocroi, Rocroi, 1643. 1643. Batalia Bata lia de la Lenz, Lenz, 1648. 1648. Batalia Bata lia de la Podul Podul Caro Caroll (Cehia), (Cehia), 1648. 1648.

 

Pacea ea Wes Westfa tfalica lica,, 1648 1648 Pac •

•

•

•

•

Franta Fran ta ob obti tine ne un unel ele e teritorii terit orii germ germane. ane. Suedia Sued ia oc ocup upa a pa part rtii din litoralul litoralul Balt Baltic ic al Germaniei. Imperiul Germa Imperiul German n ramanea rama nea fara faramitat mitat Onlanda Onlan da dev devine ine independent Se garanteaza libertatea libert atea culte cultelor  lor  protesta prot estant nt si cato catolic lic

 

Rolul Franț eiei în r ă zboiul de 30 de ani 

Ca  să sfârșească hegemonia Ca să sfârșească  hegemonia Spaniei în Europa, Richelieu s-aa fo sfolo losi sitt în mo mod d is iscu cusi sitt de di dise sens nsiu iuni nile le re relig ligio ioas asee existente în mod latent în Europa, la escaladarea cărora escaladarea  cărora a  a contribuit în mod  mod   substanțial. substanțial. Pe când în politica internă politica  internă Franța   lupta împo împotriv trivaa   protestanților protestanților (hughenoț (hughenoților), ilor),   în plan extern, în contextul pregătirii contextul  pregătirii Războiului de Războiului  de treizeci de ani, a și imperiale sprijinit principii   protestanți împotriva protestanți  împotriva trupelor spaniole spaniole și  imperiale Prin Pactul din Bärwalde din 1631, Richelieu îi  asigură regelui Suediei Gustav II Adolf un sprijin financiar de un milion livre (pfunnd) pe an, pentru  finanțarea războiului contra catolicilor, sprijin care l-a ajutat pe regele suedez

sătual ajung aju trup tr upele ele sa sale le  ac până în su sudul dul Germa Ger nieii ac actu ale. e.ngăăÎn  cu 1635 16 35   intră   in aces estt   război   chiar   manie Franța (catolică)   de de pa part rtea ea   protestantă   împot împotriv rivaa pap papei, ei, habsburgilor, Sfântului Imperiu Roman, trupele ei fiind conduse de un episcop catolic.

 

Co Cons nsec ecint intele ele ra razb zboi oiulu uluii de 30 30 de ani  ani  

Fran Fr anta ta de deven venea ea ce cea a ma maii ma mare re pu pute tere re de pe co cont ntin inen entt



Germania Germa nia rama ramanea nea ruina ruinata ta econ economic omic si depop depopulat ulate e



Suedia Sue dia dev devine ine mar mare e put putere ere in nor nordul dul Eu Europ ropei ei



Spania decad decade e ca mare pute putere re euro european peana a

 

A cre crescu scutt put putere erea a arm armelo elorr de foc Granit Gra nitele ele sta stabili bilite te in 1648 1648 vor vor ram ramane ane,, in linii linii mar mari,i, nesc neschim himbat bate e pan pana a in 1789. 1789.



A incep inceput ut sa se desp despar arta ta ist istor oria ia Au Aust stririac aca a de cea cea Ge Germ rman ana. a.



Opera distrugătoare a războiului a adus adus Ger German maniei iei înd îndelu elunga ngate te suf suferi erin nțe  ș i ii-a a țial, harta politică. A asi schimbat, at cul cultel telor or protes pro testa nte liberta libe rtate tea ancen peentr care car ee Habsbu Hab sburgi rgiiipar  le-o refuzau refu zau,, dar a stors stors asigur degurat vlagă  ț ara  ș i a creat cre attante trei tr ei po poli li de conc co trar are a for țelor pent pentru ru viitor viitor:: Austria Austria,, Bavaria Bavaria și Bran Brandenbu denburg-Pr rg-Prusia. usia.

 

Critici Ranke, consideră ca Richelieu nu a revoluționa revoluționatt nici statul francez, nici politica europeană.

Un alt istoric german, Carl J. Burckhardt, intr-o masiva lucrare in doua volume consacrată cardinalului, conchide: ,, Ca toti marii creatori ai istoriei, Cardinalul de Richelieu a fost deasemenea un mare distrugător’’. Hilaire Belloc, il face responsabil pe Richelieu de iremediabila diviziune a Europei și -l aseamană cu cancelarul Bismarck, învinuindu-i pe amîndoi de exces de naționalism și de lipsă de perspectivă europeană în politica și diplomația lor.

 

Citate celebre ale Cardinalului   

Marile incendii se nasc din scântei mici. Cuvâ Cu vânt ntul ul a fo fost st da datt om omul ului ui sp spre re a-şi asc ascun unde de gân gândul dul..



Candoarea şi pr prob obit itat atea ea su sunt nt mu mult lt ma maii ap apro roap ape e de do dobâ bând ndire irea a su succ cces esul ului ui de decâ câtt subtilitatea şi fin fineţ eţea ea.

 

Intenţia face crima, nu hazardul. Cine vrea să co ascult ulte e mul mult. t. cond nduc ucă ă, trebuie să vo vorrbe bea asc scă ă puţi ţin n şi să asc



Dacă Dum Dumnez nezeu eu ar fi int interz erzis is băutura, ar ar mai fi făcut vin vinul ul at atât ât de bu bun? n?



A face o lege şi a nu o aplica, înseamnă a autoriza lucrul pe care vrem să-l interzicem.

 

Bibliografie o

Chiachir, Nicolae, Istoria Relaț iilor iilor Internaț ionale ionale de la Pacea Westfalică(1648), până în Contemporanietate(1947), Editura, Oscar Print 1998, pp.11-12

o

Malița, Mircea, Diplomaț i iluștri, vol. 2, Editura Politică, 1970

o

Graham , DARBY, Războiul de 30 de ani, Editura All, 2005