Arhiva Dobrogei Revista Societăţii pentru Cercetarea şi Studierea Dobrogei. Volumul 2, 1919

ARHIVA PENTRU DERCETARFA SI STUDIEREA

F'UBLICATIUNE TRIMESTRIALA D-LOR :

SUB

CONST. MOISIL

C. CONSTANTA

PROFESOR IN BUCURE5TI MEMBRU CORESPONDENT AL

CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE .

ACADEMIEI ROMANE

VOLUMUL IT 1919

BUCURESTI REGALE, F.

TIPOGRAFIA STRADA

19

1920.

www.dacoromanica.ro

este o publicatie specialä, destinatä

cercetärilor privitoare la toate problemele Dobrogea. legAtuä libertatea Directiunea revistei läsând autorilor nici o räspundere pentru cele cuprinse pärerilor,

studiile

articolele ce

a apärut nistratiei Casei $coalelor.

publicä. anul 1916 sub auspiciile

www.dacoromanica.ro

ARHIVA DOBROGEI REVISTA SOCIETATII PENTRU CERCETAREA

STUDIEREA DOBROGEI

NE SUB DIRECTIUNEA

CONST. MOISIL

C.

PROFESOR IN

IN CONSTANTA CORESPONDENT AL ACADEMIEI

CORESPONDENT ACADEMIEI ROMANE

VOLUMUL II 1919

BUCURWI CURTII REGALE, F. 19, STRADA REGALX, 19 1920.

www.dacoromanica.ro

«Arhiva Dobrogei» este o specialä, studiilor privitoare toate problemele Dobrogea. Directiunea revistei autorilor toatä libertatea pgrerilor, o räspundere pentru cuprinse studiile articolele ce le Ia 1916 sub auspiciile Administratiei Casei

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERH A VOLUMULUI H (1919).

CERCETIRI (Al. P.), Contributiuni' la studiul

Tätarilor

Turcilor 203

Dobrogea

Nume vechi ale Dobrogei: Vlahia lui Asan ; Vlahia Lupta Dobrogea la Varna (C.) (C.), periple ale Mari Negre .

privitor la istoria Dobrogea

18 .

.

96 261

romneqti in

de anexare

72

din 1916-1918 in

azia

Tulcea

182

(N.), losif Moesiodax, geograful din Cernavod Odiseia unui sat Dobrogcan

col mare

300

drepturilor romne§ti asupra

(Const.), Lupta pentru Dobrogei

pentru

Bulgaria mare

Dobrogea 9

ruralii din Dobrogea economia nationalä . Dobrogei

.Proprietatea

DÄRI

47 89

SEAMÄ

statistici etnografice germane in in Dobrogea sub

.

.

60

FOLKLOR

(C.), Folklor dobrogean. Colinde din satul Cântec din actual Folklor bulgärese dobrogean

310 77

CILÄTORII Oialicoff (G.

Din

lui Evliiawww.dacoromanica.ro

134

Pag.

Dr. L.

in

B)

(C. B.) Le

(C. M.) (C.

Dobroudja (C. M )

der Dobroudscha (C. M.)

Die

86 87 88 149 150 311

CRONIC1

+ C. (C. B.)

.

.

82 83 85 147 147

.

De sub ocupatiunea germanii, (G. N. I.) despre Dobrogea la 1684, (C. B.) Ce se Podul dela (Col. Noi informatiuni despre C. Petreseu, (N. Propaganda

)

312 312

RTI

Harta,

Negre

din Tulcea,

Cazarma

de

Monumentul lui Mircea »

Monumentul

de »

Ruinele

de

ruinele lui dupu

»

lui

rrizboi)

din

bisericii din

www.dacoromanica.ro

184 185 188 189 192 193 196 197

DUPA RAZBOI ne-am pornit mântul de

toamna anului 1918 al Moldovei

Negre, spre a ne regäsi irmurile noi de mai vom afla pustiu frumoasa provincie dobrogeand. Dar realitatei a noastre. ai

de peste Borcea,

de cumma dantelatd de otel, peste care alergau câmpii ale spre valurile

românesc, märturisiau acolo, ca un simbol de trupul patrieireros. ruptura a Am trecut fluviul lacrimi amestecate cu au sufletul nostru. noastre nu mai erau orainsufletite de vietii de odinioard, ci ne priveau ca hârci uscate cu ochii scosi, din ruinate, din ferestrele usile oarbe, din de dogoarea focului, peste ele. Satele noastre nu mai erau satele zilelor de lucru fremdtând de de bucuria zilelor de ; ci multe din ele, cele mai multe, stau aproape pustii, ca niste invechite, ele care erau minuri fericite de veterani, colonii de albine neobosite, puternice comune de vechi dobrogeni grai romanic. pe multi dintre aceia cari, prea de au jugul unui dusman de de invidie de duhul disi-am mai bucurându-se de lumina a dobrogean ; ci au blajini sub www.dacoromanica.ro

2

sporind pentru patrie. ogoatele de burueni cdminurile spade, mii de.orfani pe drumuri, triste ale risipite frigul si peste stepa printre ruine. Am atunci cd barbaria ce a peste mai ne-a de

Am

cd ni se cere o

aproape de anul 1877 spre a redo de odinioard. *

*

noastre Dar aceasta std rostul neamurile vecine, Dobrogea. Pe când jur

ancestrale, se zbat patimile spre ce degradeazd

biciuite de

care le noi, insuld furtunoase, trebuie

mostenirea ce ne-do istoria

Dobrogei din perioade care civilizatia a curi : epoca romand este amurg sau Floarea nenorocirile urma

pe aceste culturii se

pe care le

drum de invazie

al lzordelor din stepele Rusiei spre clisurile Balcanilor spre Constantinopole, limp de secole, a ultimelor turanice, care ne-au dislocat dela Negre, Dobrogea, aceastä albe a evulai media si leaOn al po-

porulai romn din

inturzericul barbariei. civilizatiei la

la o

cd

provincie este

Chemarea

Dar. pentru a a

de jos, se ea se trezeste din val de care

senini este

spre a ne

pe cerenz

de

www.dacoromanica.ro

3

românesc margine a Restul va dela sine. seama cä România-Mare a zilelor Ori intensificatd si va dc activitatea pe care l-a jucat Austro-Ungarie, revine acum României, cure si-a mai dispärutului din

realizä dcest scop ? Cultura noastrd este cercetdtorilor, care se de probleme speciale asupra poporului este relativ mic, prin A ne grupa intreg cuprinsul in unor vom

reviste, pe specialitäti, este desigur o idee fericitä a ; dar aceasta nu exclude, infdptuire o specialistilor dintr'o provincie ceeace este mai jurul unei nviste cu caracter mai avantajos din multe puncte de vedere. In primal rând se vor stabili mai strânse reprezentantii unei provincii, din apropierea va un atmosferd culturald mai ridicatä ; va enciclopedic, prin sfera caracter

a unui numär mai mare de ; una din apropierea problemelor ce regiune, vor alte probleme, care vor cere fie aprofundate va fi a provinciei terea mai care se interesul tuturor. Prin urmare provincia speciolitatea este aceea care ne va De ce mare va fi o asemenea ne-a trecut, cad, pentru apararea cauzei noastre, ne-a lipsit izior repede de inforcare sä gäsim mtreg de care am a ample aceastä Revista avut de

Drept

ne de

nu ne-au promis

de spas, o

a spirituld omenesc, cari acelor 'au de www.dacoromanica.ro

o

4

asupra Dobrogei sau a ni-o cu Dobrogea, scop, dupa nica acestei reviste, al s'a mai sus, este cunoasterea mai temeinicd a trans-dundrene.

care

de

Etno-

Geografie, Arheologie,

grafie,

etc.,

a este de provincia va in paginele revistei noastre. prin aceasta vom realiza o frumoasd, precum ne s'o convingerile nesc,

chemarea

al sd Constanp, dar din diferite motive deocamdatd tot Bucuresti. spuneam in Cu toate acestea volum program publicat in nostru este ca cercetarea studierea diferitelor regiuni ale noastre, acum intregite, porneascd mai ales dela telectualii locali se In cea mai mare parte concursul tor. nostru este, ca intelectuale locale se fiemiscare similard si ca natural studii regiuni o care cercetdri asupra tuturor chestiunilor, cari interes regiunei respective din toate Am

ca

de acum revista trebuie

punctele de vedere.

Dobrogea un

de

poate

in perioada ancu tic& Tomis se ridicase o asemenea strdlucire, in i-s-a zis Pontului Euxin» , tot drept a Constanta este menea in timpul frumoase orase ale din cele mai mari la Dela desvoltarea liacrei nu e un mai potrivit port ; coasta hinternu contribuie In chip mai lesnicios la cresterea unui port la care www.dacoromanica.ro

5

de rival.

singura fereasträ

luminoasd

priveste ochi senini spre prin care apelor pe care de Constanta - care ca un basme zi spate de ori mai ajunge scurtä vreme dunärene, Bräik, rivalizeze nu va fi mândrie mai Odesa.

a

orice Negre».

poatä zice «me-

de

armare, este economic. care fatal se aceastä faimä dreaptä, un centru sä devie tar& de trebuie sä se concentreze forintelectuale ale României trans-dunärene de initiative culturale sä porneascd razele dobrogene. Mântuirea prin tine, . La prin manifestäri mai modeste, mai prin manifes-

Dar paralel

cinste

de

Cu asemenea

al sufletalui românesc din

centra

päsim din aural dorim a-i mai mai marea cinste a

www.dacoromanica.ro

1051F DIN Acum câtiva ani,

memoria presintat la Aca-

demia Româna 0

din a harta geograf dobrogean",1) semnalam 1780 i care vestitul Rhigas, el VeIestinulTea adaugit-o la una din traducerile ale «Calatoriilor tânarului Anacharsis», insemnarea facuta

In dreptul Cernavodei ca aceasta e patria lui losif Moesiodax :

Am dat acolo o scurta biografie a acestui cleric, care a fost lui dru-Vocla lpsilanti, a condus greceasca din Bucu anul 1765, deci de domnia lui Ipsilanti, supt acel Grigore Ghica pe pe Ipsilanti, Domni care, ca «Dacia» - spune el face ocrotitori ai sale, vestita pe vremuri Teoria Geografiei», aparuta la Paris 1781. Se pare ca el e acela care a sfatuit pe al doilea canalul dintre patron al sau bovita, a carui linie e Insemnata pe Rhigas am dovedit acolo ca elevul istetului a aceasta harta a lui Rhigas, nepotrivita cu cea mare, a

-

Academici Romme pe 1914

www.dacoromanica.ro

p.

ur

7

Moldovei si partile vecine, corespunzdnd unei de lucruri vechi, e datorita de fapt lui mai Mesiodac" nu Intrebam atunci ca, decát Bulgar curând fata Baraganului mocanesc, geograful nostru mai cu: «un interesant fapt nou drept al ce priveste elementul românesc de pe Dunarii valoarea lui culturala». Astazi, putem .da o solutie definitiva. geografici Intrebuintati de losif sunt dela marele dascal al grecimii la veaXVII-lea, Alexandru Mavrocordat, care traia cului ideile si notele contemporane, publicate de Papadopulos Kerameus in volumul XIII din care Colectia Hurmuzaki, ale loan din la 168$, timp, o minune Intâmplata fara-gomâneasca, se spune cu tara Mesiei adeca TaraLa 1731, losif, fóst Mitropolit al

gariei, piângând pe Nicolae-Voda Mavrocordat, pune pe Mesia", alaturi ca bocitoare, pe ; autorul locuri untie el a Bulgariei care se la Istru care' a fost Mesia-de-sus» : se este jos Un lLudator al lui Nicolae Mavrocordat, loan graConstantinopol spune chiar din Ungrovlahia, acesta la stapânirea Mesilor» P.,

Atanalie. tr

p.

. 275 In pp.

Wrzu

.

www.dacoromanica.ro

ca

8

cari ar fi aici Moldovenii, succesiunea Daninilor ca autorul n'ar prin Dacia Moldova. prin dunareana Mesie Tara-Roniâneasca. De '), nd e vorba de navalirea Austriacilor acest principat se

spune ca au trecut Mesilor». recent al d-lui P. Adaugim ca un tescu semnaleaza presenta la Cernavoda a epocop Neofit, care traduce din greceste româneste drumul pe la 1770.

Ma s'a

Mesiodacul este deci privit losif, calitatea lui de pusa la Indoiala. De

nu mai poate fi

a se trage din Hulgari nu putea fi pertru vremea aceasta nido cinste. N.

p. 258,

bilde

cilor din

de

Neamul

cotnentatorul

XIV,

58.

vorba

grecelti a lui

II, p. 1740. se lpiscop Academici sectia episcop de XXVIII, pp. 186-8). Alegerea lui e din 1765: se ptre de Mitropolitut Proilavului, pon e el deci adapost la Cernavoda. V.

www.dacoromanica.ro

Propaganda

Dobrogea bulgáreasce in Bulgaria se face o propaganda astdua, De peste 30 de cazarme, prin didactice, prin intrunfri ptin scoli publice asociatiuni patriotice, in de a se pregati

ratiunile la lupte

la jertfe pentru ceeace se

'Bulgaria

sta in protocolul No. 1 Conferintei ambasadorilor din Constantinopol (1876), la care se stie ca n'a fost consultatd.

Origina acestei gBulgarii

Intr'adevar, pe contele Ignatieff amenintator, autonomiilor balcanice., conde alternativa ferinta sä inläture un intre Rusi Turd sä o solutiune chestiuni a Orientului.. Ea s'a oprit, un moment, la ideia sä din occidentald cu ca: autonome., pitala Sofia, alta orientald, cu capitala din care parte sangiacul Dobrogea sa la Dar de pe malurile Bosforului, ; poate anamite sugestiuni, a rezistat la toate amenintdrile conferinta ambasadorilor n'a dat nid un rezultat; .spinoasa chestiune n'a putut fi rezolvatá pe cale pacinica; razboiul a izbucnit in anului urmator, 1877. se nu vom stärui. Vom amhtti Cum a urmat trupele române, acea arnumai partea decisivä ce au la mata modestä a

cânci Rusia

cooperare

credea

de victorie

refuzatá la

a

apoi

ceva mai târziu, când www.dacoromanica.ro

telegrafic

Dunare pericol de a fi s'a gasit amenintata. In preliminarile dela San Stefano, la 3 Martie 1878, Congresul dela dupa aceea orientala» a primit unele privinte dide asteptat, o solutinne ferita de aceea la conferinta ambasadorilor,

Alexandru 11

razboi. Astfel,

s'a luat partea Basarabiei retrocedata prin tratatul 1856, nesocotindu-se ei in conchip ventiunea din 16 Aprilie 1877 prin care Rusia mal .integritatea teritoriala» 2) protestarea indignata a romani M. Kogalniceanu C. in Congresului dela 19 lunie 1878, i s'a dat in schimb partea de nord a Dobrogei-veche posesiune ea, arena a lupte pustiitoare in trecut, transformata adevarata p de razboiul ce abia se terminh. i

sângele In ce priveste pe Bulgaria, se ea, cinci ori asigurat ipdependenta, o de seculara ; dar prin chiar faptul ca o parte a a atribuita limitele care a fost constituita in principat

corespundeau in totul celor proectate la nu cuprindeau pe toti Bulgarii in Peninsula,

a.rtonom nu

pe

in

din valea Vidinului Tatarii, Grecii,

din

din Cadrilater.

Românii au suportat mutilarea nedreapta ce s'a durerea de a luându-li-se din nou partea Ei retrocedata a frurnoasei provincii moldovenesti rapita Rusia 66 de ani mai 'nainte, a crestinilor din Orient la 1812 ; soarta ce li se impacându-se, cele din destelenirea ,crease de Puterile europene, s'au aplicat Mirceaachizitiuni, veche stapânire a civilizarea a lui Stefan-eel-Mare. Bulgarii,

tregime strict n

au

nernultumiti

independenta

un teritoriu ce nu puteh fi socotit in inIn inintea facuse lac la conferinta ambasadorilor s'a avut

drepturile ca prin urrnare la San-Stefano s'a facut o strigatoare nedreptate !

www.dacoromanica.ro

la Berlin

11

Putini oameni politici ei Stambuloft cu topoarele in mijlocul Sofiei de asasini inca nepedepsi au ca avut, dela simtul realitatii nferinta ambasadorilor nu discutat drepturi bulgäregi, ci s'a

urmarit, asigurarea pacii moment de relatii ruso-turcesti ; ca Ignatieff nu se fapt in fata nici unei Rusia nimeni nu se gândiä serios alternative, pentru ci numai la facerea unui pas nici o autonomie unui proja spre Constantinopol si Stantori, in si ca dela cel Mare urmat eu doua provincii ale Bulgariei autonome menite sa devina moscovit. curând doua ale vastului Majoritatea politicianilor bulgari politica irredenta, fara baza

comp!acut, din contra,

.ratiune, dedându-se a t opera de propaganda semnalatd mai sus, pentru a stare de eplicabila p por in multe privinte mitivitate. Declatatiuni de a compromite raporturi intre vecini, s'au facut de atunci necontenit, fära caracter pronuntat de sfidare, sub egida autoritatii

purtând pecetea oficialitatii. Astfel, profesorul universitar B. la «Sbornic»,- organul Ministerului de Instructie bulgur,un articol care spunea, negru pe alb, ce bulgaresc are drept botare la miazd-noapte, Marea Neagra Dunarea» (de Marea Adriatica pe atunci nu inca vorba) «in aceste regiuni ale patriei bulgare, acwn un popor aceiasi limba sa aspiratiunea ca aceste regiuni sa ajunga a fi o viata de statatoare». unitar, Un alt profesor de mare autoritate, colonelul Kantargletf, din Sofia de geografie predat la coala de in vorbeste de trein traducere (publicat la 1905 pe Mare ce simte Bulgaria de a României, de o contra indreptata asupra «Bulgaria are numai dLcât nevoe de nu,-Mai bine tArziu,-si mai ales dupa cele câteva succese rde surprindere dela 1912 incoace, www.dacoromanica.ro

Bulgarilor, au inceput

In cele din urind,

limitele .Bulgariei autonome. dela conferinta ambasadorilor dela Sofia parut de tot, aproape meschine,

Bulgaria Mare.. Ceeace cereau ei, cele din o (pe langä Bulgaria balcanicd): care sa toata Rumelia, toatä Macedonia, toata Dobrogea, la valea Timocului (cu districtele sarbesti Craina, Cernapentru

Reca, mijlociu

o

Pirot), valea Moravei superioare Vardarului de - un coridor de zece-

douäzeci kilometri care sa-i dea acces la Adriatica), Peninsula regiunile grecesti dintre apoi Cavala Salonic, Adrianopolul tot hinterland-ul, Constantinopulul de s'ar Constantinopolul, bulgar ! Cu alte cuvinte, o Bulgarie inrâvnit de tarli mai toatä Peninsula Balcanica, teadevär mare, care sa dela Marea sa se intinda dela Dunäre Marea la Adriatica !...

asernenea propagande, pe urrna care constitue hrana sufleteascd a poporului bulgar de pesta 30 bandele de «comitagii. ale lui ani, fatal urmasilor lui, Intretinute din fondurile publice stabulgar nimeni nu se va dacä aceste bande nu märginit sä terorizeze numai Macedonia cu cele mai odioase crime de drept comun, pentru a ea vointä altä veleitate de viatä nationalä, ci de operatii regatul României, asasinánd, ziva miaza-mare, Bucurestilor, pe profesorul de macedoneanä, Mihäileanu, organizând un tentat la viata regelui Carol 1, atentat descoperit din la timp de justitia Se

Când

lesne

opinia

indignare

ne duca fata acestor procedeuri st3lbatice, care putin a un conflict diplomatic Bulgaria, chiar la un räzboiu face, peste Dunäre, in regatul lui Ferdinand de Coburg, se oare-care satisfactie, conStatarea propaganda patiiotica a dat in interior toate roadele se pe acea stare fanatizare a multimei, care a fost scopul tinta ei continue. www.dacoromanica.ro

13

ceva de : mai se capaciasupra legitimitatei pretentiunilor bulgaresti de dominatiune si de suprematie Balcani. un nou Mai

teze

grea

de activitate, o

sä se

:

la care oameni de stat,

de- cariera, profesori pniversitari, juristi, economisti publicisti

genere.

De bunavointa si concursul Puterilor centrale batai nostri vecini asigurati, din s'au dat de partea lupta pentru triumful fortei asupra dreptului. Mai sä se asigure concursul celorlalte Puteri dupa socotelile chibzuitilor diplomati bulgari, aceste pene. fie reduse a de poruncile puteri dela Berlin, totusi o convingere universala in constiinta lumii despre drepturile in Balcani la gurile Dunarii, sä bine scopurilor astM -Prusacii orientali», cum se intitulau cu fala mai o propaganda din cele mai mai staruitoare Mare>