Arhitectura Moderna Si a in Orasele Romanesti

Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom. Sec XVII-XVIII Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o dezvoltare libera caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind deschiderea caii victorie 1692 Constantin Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a doua jum. A sec. XVIII 1775-1776 (Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un nou cod urban in care sa fie stranse documentele reglementate existenta urbana elaborata de Fotinov. Cuprinde si reguli de constructii urbane: oricare contructie noua trebuie sa aiba aprobarea domnitorului; o reparatie a unei cladiri nu trebuie sa aiba ca efect o modif. De infatisare; sensul anu modif. Inaltimea cladirii rezulta un plan de imobilism in ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea parte din acea proprietate= rezulta o anumita mentaliate. Reglementari bizantine din sec. IV- V preluate si prelucrate, unele inca valabile in grecia dar fara rost in rominia. Reguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si braila:fortificatii construite de turci. HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII Constructii orinetate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai multe ori ziduri opace Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din evul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare, contrastul intre actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite TRANSILVANIA + banat + oparte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgiulor prin 1870 Avansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F. bine organizate foarte dezvoltata dpdv birocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc urbane. Diploma leopoldina 1691 Tratatul de pace de la 1699 Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului

Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi. Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban. Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor localitati existente (timisoara) • impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala, reguli f clare imagini: orasul medieval din trans fortificat: sebes • terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilor • fortificatii de cele mai multe ori complete • largire centrala, piata cu biserica pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie. Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara fortificatii. IASI Oras medieval extracarpatic • dezvoltare f libera in teritoriu • dezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu • concentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu) spre zona rezidentiala (case dispuse neregulat) • configurare neregulata tesutului rban (trama, parcelar) • fara existenta unui spirit ordonator • alc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ; silueta dominata de mai multe flese spre de deosebire de trans silueta dominat de o singura flesa GIURGIU Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare deecit cea construita; cu destinatii agricole. Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar. Planul borotin 1846

Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea initiata de municipalitate. Hanul serban-voda a doua jum a sec XVII. Primul han Hanurile , o zona cu caracter comercial si defensiv. Au o anumita configuratie/imagine: comert + cazare + in jurul unei curti largi, libere sau uneori cu biserica marginita de ziduri groase. Intrarea in han : control serios se facea izolare dupa model;ul caravn seraiurilor turcesti TRANSILVANIA Satu mare; fortificatii de pamint foarte larga pe somes. Orasul pe timisul repede si aradul pe …. Cetatea de la oradea nu se mai pastreaza astazi • cetate bastionara, corpuri care avanseaza in teriotoriu • bastioane de forme diferite • in mijloc a mare biserica gotica disparuta • axul zonei urbanizate cioncide cu axul intraii in cetate TG mures A doua jum a sdc XVII; fortificatie tirzie * fortificatie traditionala medievala nu exista bastioane BISTRITA Oras medieval sasesc • zona libera imprejmuita fortificata: zona non edificanti din ratiuni militare in aparatul de urbanizare • urbanizarea exterioara fortificatiilor sa facut per traseele drumurilor de acces in localitate datotita insuficientei sp in terior si dat discrimarii cu caractre etnic, maghiarii si rom nu aveau drept de propriete in interiorul orasului. CLUJUL Oras in aproprierea Somesului • prima fortif de la incep. Sec.18 • fortif cu caract. Militar pe deal de catre admin. Austriaca • loc propriu zisa s-a extins f. mult depasind zidurile. • Recensamint 1785 nr pop. Din afata zidurilor e mai mare decit a celor din interior.

SIBIU • vechea fortif medievala a inceput sa fie moderna in prima jum. A sec. 18 cu bastioane. • Proiect pt o citadela • Pc. Cu rol militar in apr. orasului. Reaiz. Partial. • A 2 jum a seb 18.: extindere – nevoia unor fortif. Suplimentare pe partea cealalta a Ciminului rezulta o zona in care sunt plasate cazarmi + alte cladiri de pe r. Mariei Tereza ALBA IULIA • fortif. Medievala rectangulara intarita la coltzuri inlocuita cu una tip Vauban • urmele vechii incinte se mai pot citi • trasarea regulata a str. S-a pastrat, unele cladiri, etc. • nou: sist. De fortif. Stelat ce inlocuia pe cel bastionar, supraf. Goem. F regulate, supraf. Mai mici de aparat,cu 2,3 platforme succesive, materiale f. rezistente (fortif. Pr-zisa), celelalte 2 sunt din pamint sau oglinda d apa • inaltimea mare a fortif nu isi avea locul rezulta ca scade inaltimea, piatra e inlocuita cu caramida, prin lovire=aschii mai mici si mai usor de evitat sec 18 – barocul- curent dominant in Trans.;toate elem decorative capata tenta baroca=fortif cu deco baroce exemple similare: FAGARAS:in mij. Veche fortif. Medievala +nouaincinta de dimensiuni mari DEVA- idem: dimensiuni mari = amploarea loc. ARAD – oras aparat relativ tirziu sec 14-15 la limita d vest a Trans.Activ de comert.Sist de protectie a trecerii peste Mures. Pop. De limbi dif. :sirbi+romani. In In timpul conducerii tucesti, Aradul – fortif mai mari – cartierele izolate se unifica prin cresterea pop. Sec. 18: schimbare imp.:colonia cu pop. Germanica, realiz pe teren a unui tip d sp. Specific: • strada larga, dreapta • zona constr in front continuu • cetatea- pc. De fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica;demolata si constr alta noua in bucla Muresului • pc. Fortif. Lateral u dezv nefortif. a orasului • tipurile de plan sunt cele prezente in urb european: planul grila

BLAJ * fondat ca oras de Inocentiu Micu Klein pe baza unui plan elaborat de un austriac * piata centrala cu caracter baroc pe una din laturi apar cladiri cu fct. De invatamint. Blajul devine nuclul scolii ardelene Gherla • pina prin se. 16 a existat pc. Fortif de impozitare a marfurilor ce a gevenit inchisoare] • 1701-1702supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de armeni care a venit dela n e org. dupa un plan facut la Roma: insulele imp. In propr. Aprox. Egala ca dimensiuni;piata cu catedrala – prima data e constr. Din chirpici. • 1720-1780 se inlocuieste cu constr. Din caramida si piatra acoperite cu tigla • casa saseasca: toate elem deco apartin barocului, tratete cu discretie, marcheaza elem. Principale ale ansamblului; imbinare intre caract barocului(curbe-contracurbe)apartine spiritualitatii armenilor – alt tip de mentalitate si cultura TIMISOARA • cucerita prin 1716 d armatele Habs. De la turci. • Se inlocuie fortif. Cu ua noua • Canalizare, regulariz. Apei Begai • Noul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amenajarii apei • In timpul turcilor, orasul era fortif;castelul, canalele si bratele Begai au generat un caracter mlastinos • Imediat dupa cucerire 1725 s-a decis demolarea si reconstruirea completa a orasului. A ramas un fragment d castel • Pc. strategic imp. • 1725 – planuri, proiecte elaborate , rapoarte militare • s-a adoptat:trama str. Regulata, rectangulara, piete regulate, sist. Defensiv dupa o forma ce preia in buna masura traseul fortif. Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desavirsita a tipului de fortif. • Prima jum sec. 18:nou brat al Begai facea inutilizabila o zona din int. fortif. • A doua jum a sec. 18; apar definite sp. Publice, pitele erau realizare calculatorului lui Fisher von Elach • Structura gigantica a fortif fata de incinta orasului; nerealiz completaniciodata

• Fortif +nonedificandi=I km. • Locuintele militarilr – locuinte tip;insula caract. Era impartita regulat • Dupa 1750 – reguli de constr. F stricte  Constructii in front continuu  Grad de ocupare foarte mare – genereazaa aparitia unor curti e lumina  Inaltimea cladirilor: P la periferie, P+1 in miezul central din motive de protectie incaz de atac militar – genereaza o imag. A orasului- regula Vieneza piata unirii:decoratie cucaracter baroc evident, divers colorat • in apropriere localitate la distanta de aprox 1 Km de fortif. Astazi imglobata in oras – cartierul Farbic (zona industriala) – cartierele Mehala si Elisabetin de astazi •

Inagine oraselor medievale din seoul 18 spre deoseb de orasul medieval • perspectiva a Clujului din a doua jumatate a sec. 18 e o silueta data de mai multe flese • varietate mare a frontului:inaltime relativ miaca a freontului, cladiricu caracter medieval alaturate celr renascentiste si baroce • santuri de scurgere a apei pe mijlocul strazii • Cladiri de mari dimensiuni:biserici Oradea:ansamblul baroc al resedintei episcopale si biserica incep sa iasa din scara orasului de pina atunci Timisoara:palatul guvernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii Sibiu:palatul Bruckental realizat prin unificarea mai multor proprietati medievale Cluj: palatul Bunffy realizat prin unificarea a 3 proprietati – contrast cu restul constr medievale cu resturi inguste. • 1716 – ocupatie a Olteniei de catre imp Habsburgic • reforma a facut ca 20% din populatie in transilvania sa treaca la catolicism, restul trecind la luteranism sau la religia protestanta (calvinism pentru maghiari) din motive religioase si financiare • din frica nobilimii de a nu perde pamintul dat de voievod conduce la fortificarea cetatilor(sistem Vauban) • fortificatii interioare (2 cetati):Alba Iulia, Timisoara • venirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte:

o aparitia unui baroc in forta o nobilimea vieneza isi construieste resedinte in oras si in

exteriorul lui (primele locuinte urbane in stil baroc) o sec 16 – Iernut – Pavilion de poarta = acoperis f inalt cu o curba moale, arc in miner de cos – baroc • Castelul de la Bontida – aripa renascentista la care in peroada baroca: o intrarea are o curba moale, o prezenta statuilor caremarcheaza cornisa, o curtea in forma de potacoava o aripa neogotica Constructii Baroce: • Palatul Teleki de la Gornesti o elemente palat – logie- gradina – apa pe un teren plat = Renastere o peisaj, teren denivelat, lac, insula, foisoare,statui, banci = Baroc – intrare in forma de U • Palatul de la SinPaul o Sala de bal – un mare spatiu care semnifica intrarea habsburgilor cu oul stil de viata – balurile vieneze o 1977 – cutremur inurma ccaruia palatul a fost parasit, acum – retrocedari o fresce cu soldati, steme – renascentism o fatada Art Nouveau  bolti “Avela” – mult mai plate si mai moi  acoperis cu panta frinta  arc in miner de cos • Palatul tip bara are aceleasi caracteristici: • Curii = palate de mici dimensiuni, secuiesti. o Exista diferente mici de statut in colectivitate, este important rangul in armata (resedinta mai redusa)

ARHITECTURA ORASENEASCA: •

tesut medieval: fiecare nobil doreste sa-si construiasca cit mai in centru o ex:Ansamblul Episcopal de la Oradea ( cu palat si catedrala bazilical cu 3 nave; una centrala + 2 laterale cu dubla curbare a fatadei (se aproprie de barocul vienez)

o Catedrala de la Timisoara – fatada plana cu elemente de

décor care dau tensiune, cornise puternice care se muleza dupa fatade • preotii care slujau in bisericile unite in Trans aveau idei unite pentru ca studiasera toti la Roma: o 2 turnuri infatade + fronton cu elemente de baroc (la Lugoj – turn cu voluta) • la sf sec 19 -19 se imita arh baroca in N Moldovei si in Bucovina ocupate de asustrieci pina la primul razboi mondial

MOLDOVA

Coranul ii impiedica pe turci sa invete limbi straine; pe timpul fanariotilor – dragoman = traducator – putea deveni conducator in tarile romane • ambele arhitecturi pun accentul pe fortificatii: Moldova si Oltenia: existau dese incursiuni ale turcilr pe Dunare respectiv ale cazacilor in Moldova o aparare in cazul uniposibil atac o influenta unor elemente stilistice in baroc:  Sfintul Ioan Botezatorul, Iasi: pridvorul are ziduri groasepentru ca turnul si acoperisul sa poate ascunde si sa se poata trage din ele; arce etajate  Sfintii Teodori, Iasi: acelasi pridvor redus ca dimensiuni+tainita; influente baroc –clasicism • retrageri in arc in acolada, ancadrament – vin din S. Dunarii – prototip pentru arhitectura de tranzitie (arhitecutra traditionala _ arhitectura baroc – clasicista) o se inspira si din elemente brincovenesti: o Biserica minastirii frumoasa - elemente d factura clasicista, rusesti+ habsburgice; disparitia spatiilor traditionale – unificarea spatiului altarului, cupole false = baroc o Biserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele vechi, este clasicista (linga Iasi) – modificare fundamentala a tiparelor o Iasul – extrem de receptiv la nautati o Suceava: pastreaza noile caracteristici

a 2-a jumatate a sec 18 – forme specifice de fortificatii inMoldova, prog de arh intr-o stilistica aparte (aparitia turnului de V) si aparitia stilurilor occidentale in moldova(clasicitate baroca) • fenomenul de insecuritate este valabil si in Tara romaneasca: garnizoanele turcesti care nu mai pot fi platite sii stapinite de Pooarta ataca frecvent malurile Dunarii (pasa de la Vidin) •

TARA ROMANEASCA in a 2-a jumatate a sec. 18: •

•

•

• •

• • •

• • • •

•

resedinte ale unor boieri, dar nu in stil brincovenesc: casa se reduce ca dimensiune si reapare un zid de incinta care chiar daca pastreaza elem de factura clasicista (rectangularitate) capata rol de fortificatie, redevenind zid de aparare.ex: curtea de la Balaci o locuinta asezata pe o latura: Balacestii erau crescatori de oi si in caz de atac adaposteau animalele in int curtii o se preiau astfel principiile de compozitie clasicista Curtea gostinari – in aproprierea Buc – transf intre timp in cimitir iar biserica in capela, prezinta urme de locuire adosate zidurilor o Tip de constr care revine la aparare – se pastreaza catre o epoca tirzie Brosteni – Curtea de la Brosteni – se mai pastreaza o mare parte cu 2 cuhnii laterale o Tipul de curte inconj revine dar cu incinta rectangulara Casa Magheru – fam Magheru boieri intre sec 16-17 – pe fosta strada Labirint Locuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui Brincoveanu Compozitie clasica a pridvorului – pina in 1800, uneori pridvor cu scara inchisa Compozitia casei: sala centrala cu incaperi in stinga si in dreapta, Au disparut loggia si gradinile Gradinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi fructiferi Intreaga gospodarie e inconj de un zid inalt cu turnuri si paznic – nici domnitorul u avea aces fara permisiunea proprietarului De mute ori dispar si pivnitele adinc ingropate in pamint Dispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca brincoveneasca, dar foisorul se pastreaza Ex: o casa la Craiova- foisor cu scara inchisa – leg de aparare

o casa de la Glagova – pivnite marite, guri de tragere in

parapetul foisorului chiar daca partea superioara era deschisa, guri de tragere pe tot conturul casei o casa fam Bratianu – celebra pentru tipul caselor combinate cu cula (turn de aparare – ultim refugiu al posesorilor in caz de atac • exista in Oltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor boieresti: de obicei de forma rectangulara, cu curte int si gradina in spate; fortificatiile prezente ca si in alte zone CULA – denumire in turca pentru cuvinteul “Turn” – locuinta f raspindita in peninsula Balcanica • turcii au adus acest tip de constr • premergatoare ca progr de arh patr turcilor, ei raspindindu-l doar in pen balcanica prin intermediul mesterilor • de cele mai multe ori in sp urban, cu goluri foarte reduse destinate ventilarii si cu lumina foarte redusa • in tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice: o transpunerea din rural in urban o modelare specifica olteniei o in relatie cu progr de tip cula si arh din Tara Romaneasca la sf. sec 18 – influenta sud Dunareana resimtita Renasterea Bulgara – circula prin europa si se intoarce cu idei: anume tip de tratare urbana, a locuintei, celebrele strazi comerciale. Ex: Gabroveni – strada negustorilor veniti din Gabrova • in sudul Dunarii au loc atacuri otomane si se refugiaza in N Dunarii sau in zona Vienei • tarile romane, in special Tara Romaneasca – tari de migratie – oameni vin si se stabilesc aici, cu atit mai mult cu cit exista o Academie la Buc infiintata de Seban Cantacuzino • Aflux de populatie crestina , de negutatori si de mestesugari – patura ce lipsea in Romania • Formarea de bazin cultural: impartasire a acelorasi cutume • Programul culelor: program orasenesc transpus in sec 18 dat perioadelor nesigure determinate de schimbarile dese de domnitori

TIPURI DE CULA 1. cula ca turn locuinta – resedinta obisnuita si acces de la un nivel superior sau chiar din pod: cula de la. Vladoaia 2. casa mai ridicata de la sol: alc ansambluri cu biserici… sau resedinte fara zid inconjurator 3. cula aditionata casei printr-un palimar (pasarela) – loc de refugiu in caz de atac 4. cula singura – posibil loc de refugiu, in acelasi timp semnalizare: se aprinde foc si se vede repade pt a semnala un eventual atac Cula de la Curtisoara: legate de umblatoarele scoase in afara si cu fct de aparare in acelasi timp (goluri tragere); primele 2 niveluri aproape oarbe, nivelul3 (locuibil) deschis printr-un element specific in valahia • Cula de la Rahovita (pitesti) – deschideri putine •

Regulamentele org. ale lui Kiseleff vorbeste despre creearea unor trasee din cule de semnalizare - De remarcat nevoia de deschidere (prispa) spre deosebire se pop din sudul Dunarii – elemente din lemn - N-ar rezista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu armate, doar citva soldati, grupuri mici ce atacau si apoi se refugiau - Nu sunt propr unor boieri mari, ci a unora cu posibilitati mai reduse • Biserica Minastirii Jianu – turn adaugat in a 2-a jumatate a sec 18 pt a functiona ca loc de observatie si probabil adapostire • Tipul de biserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii -

In satele din N Olteniei taranii se unesc si se constituie ca comunitati – prin ridicarea de biserici: tehnici in urma fata de ale ctitorilor domnitori – finante reduse – solutii inventive. Comunitatea e evidentiata prin picturile murale existente in bierici

Secolul 19 - sec. 19 – perioada foarte importanta pt istoria arh si urb - in prima parte a sec 19 – evolutie mult mai lenta spre deosebire de partea a doua, si in jurul anului 1900 – transformari importante

- pt societatea europeana , sec 19 inseamna enorm – s-a schimbat totul - sfirsitul revolutiei franceze – sec 18 – populatia urbana era de 15%, mai tirziu ra de 50% - economia si industria- prezenta pretutindeni – sunt motorul principal, imediat dupa acea transformare- caile ferate- rapiditate mult crescuta, mobilitate mai mare, au facut granitele ceva fragil - sec 18 – sec afirmarii natiunilor – foarte putine erau construite ca atare innainte Ex: Franta - 1870 – unificarea unor anumite tari:Italia, Germania; aparitie a statului national grec desprins din imperiul otoman - Afirmarea identitatii nationale: reflexul unei gindiri puternic impregnate dee ideile romantice - Romania nu a facut exceptie de la miscarile politice si Europene - 1859 – unificarea - 1877 – 1878 proclamarea Independentei - …proclamarea Regatului - populatia e legata de o noua forma de economie; economia agricola incepe sa piarda din importanta - dupa 1830 – orasul devine motorul dezvoltarii independentei - burghezia capata pondere mai mare; apar profesiunile liberale, tot ce tine de invatamint - apare proletarismul legat de industrie - administrarea orasului trebuie sa faca fata unui nou sistem – reglementari care sa dirijeze dezv urbana si planuri de sistematizare urbana care au inceput sa intre I obisniuinta fiecarei administratii - orasul isi schimba infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a unor tipuri noi de cladiri, programe noi care au venit in intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii: societati de asigurari, banci - stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii – modificarea imaginii oraselor - sec 19 Parisul si-a schimbat complet infatisarea - Florenta s-a extins foarte mult si a inclus vechiul nucleu intr-o structura moderna ce functioneaza si astazi - Orase care s-au dezvoltat complet nou: Budapesta – se dezv dupa principii arh complet noi pornind de la 2 parti vechi - Orasul sec 19 – reflecta o soc capitalista – a existat un transfer propriu a burgheziei spre orase - Realismul – actiune pragmatica, realista, eficienta – regasit in interesu asupra oraselor

-

-

Saltul spre planul de sistematizare – planul nu se mai ocupa doar de o parte din oras- se ocupa de tot orasul Relatia Arhitectura –societate: arh prin produsele ei de dimensiuni impozante a cautat sa reprezinte burghezia in urcare spre virfurule societati – exprima gusturile si cultura ei Evolutia tehnicii dezv. Rapida si spectaculoasa a ind – noi materiale de constructii: metal sticla; sec 19 apare betonul armat in formele sale primare

- Romania se inscrie in procesul de schimbare - Transilvania si Banatul au ramas ca parte a imperiului Austroungar dupa 1867 - In imp. Maghiar- miscare reformista importanta - Sincronie importanta a modernix=zarii tarilor balcanice - Vechiul regat – arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala - 1828 –Pacea de la Adrianopol a pus capat razboiului ruso-turc – i-a urmat guvernarea rusa a principatelor sub generalul Kiseleff sub care s-au elaborat Regulamentele Organice in tara Romaneasca 1831 si Moldova 1832 –contin o insumare de reglementari de legi pe diferite domenii de functionare a societatii romanesti – un fel de constitutie a noilor structuri moderne - 1866 – prima constitutie, la scurta vreme dupa renuntarea la tron a principelui Carol - Mihail Kogalniceanu: ”sarcin noastra este de a transforma un popor de tarani intr-un popor de cetateni”- asta inseamna modernizare, oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si raspunderile - Al. I.Cuza 1859- 1866 a emis legi esentiale care au pus baza dreptului modern. A creeat institutii noi, - a impins Romania spre calea modernitatii rapide; nu a privit neaparat mare masa, si structura si virfurile – motoarele societatii - Apar dincolo de modernizare structurile vechi: drumuri, cai ferate, gari, care au avut efecte importante asuprea oraseler:caile ferate au transformat Constanta in port important: circulatia pe Dunare- consecinte importante asupra oraselor –dupa pacea de la Adrianopole, prin cauzele sale – liberalizarea comertului in tarile romane - Apar orase noi de-a lungul Dunarii - Comisia Europeana a Dunarii – cuprinde Anglia, Franta, Italia care aveau interventii economice si politice in zona – scopul; controlul gurilor Dunarii (rol legislativ – reglementau circulatia pe Dunare, constructii importante: Sulina, Galati; a creeat canalul Sulina – unicul canal navigabil la varsarea Dunarii

Teritoriul in zona agricola - Reforma agrara a lui Cuza : o Secularizarea averilor minastiresti o Divizare a marilor proprieteti o Improprietarirea unui numar mare de tarani o Sate noi- redistribuire a populatiei in teritoru - pe parcursul sec 19 – idei urbanistice pe plan european – in Romania - acte normative: legi+ regulamente de construiredirijaza modul de constructie urbana:plan de sistematizare:actualul PUG – de 2 tipuri pina la al doilea razboi mondial: o in Transilvania si Banat;menajarea teritoriului urban dar si extinderea teritoriului (dupa model german) o in vechiul regat – pl de sistematizare se refera exclusiv la teritoriul urban Interventii urbanistice in scopul modernizarilor: - orasele situate de-a lungul Dunariirestructurari radicale+aparitia unor orase complet noi - extinderea planificata a oraselor existente - transformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri: o modificare tramei stradale, inclusiv prin noi artere de circulatie o modificarea structurii parcelare – modul de divizare si utilizarea teritoriului o aparitia unor spatii publice de agrement: parcuri, gradini o asezarea cladirilor fata de vecinatati, inaltimea cladirilor, POT, arhitectura.(1860) - toate aceste modificari- modificare lenta a contextului urban Orase noi sau structurate integral: Turnu Magurele – nucleu de cetate – Turnu - forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulate - plan pe cuori ce semnifica pretul teitoriului – cel mai scump e cel aflat aproape de zona verde, periferica - proiectarea unor spatiipublice noi – pietele - 1900 – extindere: zona verde e parcelata, spatiul mare al pietii e micsorat -

Turnu Sevarin - forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului - miez varde al orasului prezent si acum - extindere –spre N, V si E – fata de nucleul principal – se pastreaza ordinea Calafat, Oltenita, Zimnicea, Calarasi – orase noi de-a lungul Dunarii – interesul acordat culoarelor de circulatie Giurgiu, Braila- orase structurate integral Giurgiu – prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana turceasca. Imediat dupa 1830(Regulamentul Organic) – arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului modern: - a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti – in locul ei urma sa fie amenajat un parc public - pe teritoriul vechiului zid – artera de circulatie - spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice - 1870 – un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale Braila – sf sec 18 – 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice - 1832 – plan facut de un colonel rus – nemultumitor - 1834 – Rudolf von Borotzin – s-a pastrat doar ultima fortificatie dublata de o circulatie si aici fragmente luate din vechea structura - impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere - in aproprierea portului – zona cu functiuni legate de acesta – depozite, cantine - spatii publice: piete de forme variate - citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradale - putin inainte de 1900 – o noua extindere: se obs coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea existenta - succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb Extindere spontana Bucuresti 1895-1899 – plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei - 1872- Gara de N, iar in 1940 se darima ateliere CFR si se constr actualul Palat CFR - se remarca apropr de Calea Grivite – asemanarea cu Gara din Paris - apare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele

Extindere planificata Galati – 1830- extindere intensa – spre N functiuni obisnuite ale orasului - intre Dunare si Prates – transformati in timp pt functiuni ale portului Constanta – prin hotarirea lui Carol 1 – proiectul arh. Orascu - inceputul sec – orasul se dezv in peninsula - 1899 – extindere – tesut regulat + ortogonalitate - parc, extindere a portului, cai ferate Predeal –dezv spectaculoasa ca statiune si oras - trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului - proprietati neregulate chiar daca sunt echivalente MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE regularizarea strazilor existente – tendinte spre segmente lungi, articulate cu arce de cerc - noi srazi –cele mai importante – bulevardele. Ex: Ploiesti: bdul ce leaga gara principala a orasului de gara de S de zona veche - Bulevardele leaga punctele imortante in oras: o Garile de functiuni importante o Dubleaza caile existente - diferenta de Bd din Paris: nu traverseaza zone istorice, genereaza urbanizarea - articularea strazilor: piete ce preiau abil diferente de prospect -

Craiova – 1890 – peisagistul francez Romaneau – chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un bulevard Bucuresti – cele mai multe bulevarde sunt noi: - axa N-S spre piata Universitatii – 1913 bulevard proiectat si executat in timp:fragmente locale: o bd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanu o dupa 1960 – bd. Dacia - axa E-V Piata Universitatii – Cismigiu,api Schitu Magureanu – Cotroceni - spre E – soseaua Iancului, soseaua Pantelimon - 1895 – prima amenajare a Pietei Victoria - piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii

Probleme generale ale orasului Programe de arhitectura – elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului - modificari importante ale configuratiei constructiilor - dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor - apar programe noi Locuinta – accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului - noi tipuri de locuire – modificari legate de situatia economica Apar in Romania 3 tipuri de locuinte: •

VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata urban  Treptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile  La innceputul sec 19 – locuinte unifamiliare, treptat, termenul sa largit si pentru cladiri cu mai multe apartamente  Casa Asandu din Piata lahovari ( actuala C.O.S.) – interesanta este anexa: in spatele locuintelor unloc pentru parcarea automobilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii

•

imobilul de raport ♦ numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica; pe parcurs au aparut si iin vechiul regat

• locuinta ieftina (sociala)  apare in jurul anului 1900  locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii  a aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acestea  au existat proiecte tip dupa care au fost construite  nu au fost investitori privati  “Societatea comunala a locuintelor ieftine” (Bucuresti) – construieste incepind cu 1911  Ministerul Cailor Ferate – puternic birou de arhitectura – se ingrijeste pentru cazarea angajatilor in diferite orase

•

Constructiile industriale – legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate

•

Echipamente publice – in special in a doua jumatate a sec 19 gestionate de ministerul public, gindite intr-o structura ierarhizata − scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior − institutii administrative: de la primarii ici la ministere − institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC

Stilul Arhitectural – - Un program de arhitectura trebuie sa raspunda unei necesitati de moment a unei societati in timp ce conceptul arh tine de oviziune mai larga - O cladire – aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau renascentista sau clasicizanta - In sec 19 – modificari importante ale economiei, ale civilizatiei, cultutrale – au pus problema exprimarii unui program de arhitectura printr-un stil (expresie arhitecturala) o In 1942- 1943 in Germania a aparut un articl: “ In ce stil trebuie sa construim?” - sec 19 teritoriul din interiorul oraselorincep sa-si micsoreze suprafata si sa adaposteasca functiuni urbane – functiune predominanta – locuirea - 1847 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului - s-a intervenit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea teritoriului: - dispare incinta hanului - teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare proprietate sa capete o parcela de o suprafata echilibrata de teren - rectangularitatea strazilor – vizibil mai mare, usurare a circulatiilor + mai usor de a construi pe un teren mai regulat - Str. Riureanu – undeva vis-à-vis de Muzeul National de pe calea Victoriei – aparitia sa a presupus si o parcelare a teritoriului: divizarea proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate locuirii - Parcul Filipescu (pe sos. Jianu, sos. Alexandru ) – pe o mare proprietate a lui Al. filipescu parcelata pentru locuinte – se remarca o eleganta a trasarii, curbe elegante, scuaruri, regularitate a teritoriului

-

Parcul Ioanid – bdul Dacia, str. Polona, Dumbrava Rosie , pe o proprietate a uni librar Ioanid – locuinte grupate in jurul uni spatiu liber pentru vegetatie; denumirea de parc este datorita spatiilor verzi largi, caselor individuale sau cuplate si a asemanarii cu orasul gradina

- Alt tip de divizare pentru locuintele ieftine – realizate de soc comunala pentru locuintele refugiatilor – suprafete mici de aproximativ 200 mp •

orasele fortificate din Transilvania – fortificatiile nu mai aveau sensul din sec 19 – erau darimate si se recuperau zonele foarte mari ocupate de acestea si zonele nonedificanti din exteriorul oraselor − modelul de interventie – cel al ringului vienez realizat la mijlocul sec 19 − Cluj – primele fragmente demolate – in jur de 1800 − Timisoara – decizie luata abia in 1892 − Teritoriul utilizat pentru scopuri publice( artere de circulatie, cladiri publice) – acolo unde primariile aveau fonduri; in caz contrar – terenurile erau vindute si erau construite locuinte

•

unificarea oraselor: zona veche e legata de cartierele periferice construite intre timp Oradea, Alba Iulia – cetatea=caracter militar, de mici dimensiuni – a fost inghitita treptat de oras Sibiu – inainte de mijlocl sec 19 apare amenajarea unei promenade pe locul fortificatiilor; 30de ani mai tirziu – separarea intre zona veche si zona noua se fae doar prin densitate si modul de impartire al teritoriului Cluj – zona medievala este vizibila, dar legatura de cartierele periferice prin suprafete libere dupa demolarea unor fragmente de fortificatii; − 1845realizare in afara zidurilor de incinta o biserica reformanta – nucleul unei urbanizari viitoare a zonei Brasov - o mare parte din fortificatii sunt demolate – spre platoul Tarii Birsei- in locul fortificatiilor – cladiri moderne ale orasului Timisoara – exmplul desavirsit al unui sistem de fortificatii tip Vauban – 1892 armata austroungara a decis sa renunte la fortificatii – apare planul unor tesuturi foarte diferite: − Latimea ocupata de fortificatii de aproape 1 km aintrat in posesia municipalitatii – a fost organizata dupa modelul ringului vienez

• •

•

• •

Planul de sistematizare – in Romania pe la 1900 , 2 tipuri de planuri de sistematizare: • Transilvania – planuri e sistematizare intelese in sensul german – prevedea si o extindere a oraselo • Vechiul Regat: influenta franceza – planurile de sist nu prevedeau decit organizarea zonelor existente Se remarca regularitate impartirii teritoriului, axe desimetrie cu capete de perspectiva, hasurarea suprafetelor infunctie de tipul de constructii prmis (grupat, insirute, individuale) • zonele extracarpatice – planificare de tip francez – amenajarea doar a perimetrului administrat • planul Bucurestiului intocmit in 1900, aprobat abia in1921 − intentie de zonificare a orasului pe anumite functiuni − centerul orasului – multifunctional, zone cu caracter militar, zone industriale si in rest locuinte − functiui dirijate spre anumite zone ale orasului − a existat o gindire urbanistica − apar spatii verzi cu caracter public: parcuri, gradini, scuaruri − pina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesibile publicuui larg • • • •

•

•

Iasi – amenajarea arterei importante – gradina de tip linear ce urmeaza axul strazii insotita si de o parcelare Cluj – pe malul Somesului promenada de la incep sc 19 se trnsforma intr-un parc de mari dimensiuni Braila –parc la periferia orasului Bucuresti – gradina Kiseleff -1840 – 1845- de-a lungul strazii Kiseleff: diferite stiluri: pe o parte lineara restul gradinii – tratare libera, peisagera, stil de provenienta englezeasca, vegetatie f diferita, incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiului Craiova – actualul Parc Bibescu: − Realizat de Redon (fr) − Contine foarte multe functiuni; promenada, velodrom, parte urbanistiva − Inaugurat purin inainte de 1907 − relief creeat in mare masura de arh − oglinda de apa- realizata prin transformarea uni riu din zona − amestec de stiluri Gradina Cismigiu din Bucuresti

− Inaugurata in 1852 − Realizata de peisagistul austriac Meier − Esente diferite de copaci gindite la vremea respestiva

− La vremea sa una din cele mai moderne gradini − A devenit spatiu al orasului abia dupa trasarea bdului Elisabeta si Schitu Magureanu, prin care el s-a deschis spre oras Modificarea cladirilor: la inceput retrase la etaj, constructiile se completeaza apoi pina la limita proprietatii Vitrina _se deschide spre srtada Sala de biliard –divertisment foarte raspindit in sec 19 Impbilul de raport – de factura arhitecturala foarte diversa Pasaje acoperite: Pasajul Vilacros, Vulturul Negru –Oradea Hale alimentar- inlocuiesc vechiul spatiu deschis al pietelor alimentare Primarii – Arad –reia simboluri medievale ale turnului cu ceas ce reprezenta orasul Prefectura, Liceu la Cluj – maniera clasicista, riguroasa, sobra Universitatea de la Cluj – neorenascentista

Neoclasicism si romantism • au izbucnit pe la jumatatea sec 18 in Anglia, Germania, Franta sau Italia si s-au manifestat pina in prima parte a sec 19 • intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trcutul NEOCLASICISMUL - are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (germana si romana) - a aparut ca reactie vehementa la baroc, s-a bazat in mare masura pe descoperirile arheologice ce au avut loc in sec 18 (descoperirile de la Pompei si Herculanum acoperite de lava) - Franta si Anglia au deschis scoli la Roma unde studentii puteau face relevee ale arhitecturii antice – miscare culturala foarte larga - O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile - cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele formule plastice sunt singurele valabile

-

-

Academia Franceza –infintata de Colbert ina doua jum a sec 17 a stabilit regulile dupa care sa se realizeze arhitectura buna, adevarata In istoria neoclasicismului – sunt diferite etape: o Una de sfirsit – mijlocul sec 19 – orice incercare individuala de a determina arhitectura antica era exclusa o Singurele reguli valabile;cele stabilite de Academie – caracter dogmatic al sfirsitului de clasicism –stabilirea uni limbaj universal, omogen, posibil de adoptat de orice program o Repetarea unui anumit model (locuinte mici de serie sau monument unicat)a insemnat si un interes pentru tipologia arhitecturala o francezul Durant, elev al lui Brullet a fost numit profesor de arhitectura la scoala de arhitectura din Paris. El a elaborat o metoda de gindire foate simpla aplicabila la orice: el spunea spre ex ca in plan elementl principal este o travee multiplicabila dupa necesitati; din aceastamecanica aplicata si in fatada si volumetrie rezulta modul de gindire al secolului 19 o simplificarea planurilor si schematism al proiectelor o Durant aduna toate exemplele importante ale vremii referitoare la un program, toate la aceeasi scara; utilizarea formelor si volumelor primare, elementare: cubul,sfera, prisma o De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple – fapt premergator gindirii moderne in arhitectura o Rationalitatea – exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii

ROMANTISMUL - pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite - gindirea romantica avea in centru formatul imaginii primare, intuitia artistului, importanta sentimentelor - lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul, refuzarea oricaror dogme - tot de aici dezvoltarea peisagisticii, mai inti in Anglia, apoi in restul Europei - refuza orica idee de mimetism (imitare/ in favoarea afirmarii imaginatiei artistului

John Ruskin - arhitectura este mai intii o stiinta a simtiri si apoi a gindirii - Neexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul, ci caracterul arhitecturii (nu ca neoclasicismul – o opera se se inscria unor reguli era frumoasa, alta nu) - Caracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri arhitecturale deja consacrate – un muzeu putea fi configurat in spiritul uni templu grec; o biserica – arhitectura gotica sau romanica - In prima jum a sec 19 – disputa intre Franta, Anglia, Germania – care isi revendicau arhitectura gotica ca fiind arhitectura lor nationala - Arhitectura Nationala_ s-a declansat in Romania prin cautarile lui Mincu de gasire a unui stil romanesc - Arh romantica – a folosit fragmente sauansambluri intregi de arh gotica, dar desenele structurii gotice au fost ansamblate in constructii care nu sunt exclusiv gotice, elemente din diferite epoci subordonind caracterului romantismului - Nu exista reguli clare – intervine liberul arbitru al arhitectului – fiecare arhitect a imaginat propria sa arhitectura romantica – compozitii foarte riguroase in care dispar regulile clasice - Redescoperire a culorii in arhitectura ( s-a descoperit in sec 19 ca templele antice erau pictate) - Viollet Le Duc a publicat numeroase carti: “ Dictionar al Arh franceze din sec 12 pina in sec 18 – proiecte de restaurare, proiecte noi nerealizate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo de forma - Raportul intre a avea o expresie locala (nationala sau regionala)si aceea de a relua experientle trecutului -

• in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii • cele doua curente - la interval de citeva decenii, primul clasicismul – nu au avut o delimitare foarte clara, s-au interferat adesea – opere hibride • ambele curente sunt legate clar de schimbarile din societate • clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla,clara o primele manifestari – nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata – tendinta spre o exprimare austera

o moldova – influente occidentale indirecte prin Polonia si

Rusia – provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul desteptarea constiintei nationale – (clasicism si romantism) – 2 expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei Alexandru Orascu - cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania - cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 – 1868 - actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta - Biserica Metropolitana de la Iasi - S-a format in germania - Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident ARHITECTURA ROMANTICA • influente ale arh gotice prezente, dar nu lipsesc nici monumentele in care predomina expresia si tratarea libera a volumelor, nu atit elemente gotice • Monument arh linga Minastirea Frumoasa de la Iasi – esxprima 2 curente • Mic monument din fonta(gotic)in fata mitropoliei • Proiectul facut in 1830 pt Arhivele Statului – ordonanta dorica ce da forta compozitiei • Biserica d la Letcani – modl – ex de arh clascista – ansamblare de volume clare, simple, utilizare austera a unui limbaj clasic • Universitate Bucuresti – Orascu – simetrie relativa a planului, ierarhizare a volumelor, prezenta evidenta a unui templu grec amplasat in axul cladirii – finetea decorului care incheie primul nivel

• ECLECTISMUL • Eclecto = a alege • libert arhitect de a lua fragmente, structuri de compozitie si de a le recompune dezagreg unei cladiri mai vechi inventar

rearanjare in alta formatie • ordonare stiintifica – la fel ca in miscarea moderna, ca maniera de gandire • Academia franceza a inceput sa apuna, dogmele clasiciste disparute – Viollet Le Duc – totul e relativ • Durand – toate cladirile la aceeasi scara • Cladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epoca • Sec 19 – arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut – forma – viitor – tehnici • Surse: Paris (sec17, medievala, renastere) • Inspiratie din traditiile locale – arh regionala, locala – Mincu sf sec 19 • Pragmatismul arhitectului – eficient pt socuetate, rapid • Nu sunt stiluri, doar arh romantica, eclectica • Plan, volum, fatada – echilibru intre arta, tehnica, functiune • Julien Guadet – tratat – cauta sa integreze problemele sociale cu ale arhitecturii • Compozitia – elem cel mai important • Europa in 1830, 1860 transilvania (germana, asustriaca)si 1880 in vechiul regat (franta) • Arh francezi: Cassien Bernard (banca nat), Luis Blanc (min. agriculturii), Albert Galleron (ateneul roman) • Alexandru Odobescu studii Paris Lumina, caldura, acustica • Antebelic –arh era usor de realizat Limbaj comun, comercial Ateliere – tipuri – muluri, frize – cataloage • Imagini: stiinta compozitiei, difuzarea arhitecturii ca limbaj de consum UNIVERSITATEA DIN IASI LOUIS BLANC Simetrie, rigoare Ierarhizare a sp – hol de onoare Corpuri cu Sali de curs cu curti int mari Anexe Fatada – intrare inalta Sectiune – hol etaj mai inalt, peste hol parter BNR ALBERT GALLERON SI CASSIEN BERNARD Asimetrie – lateral functiuni foarte diferite 4 turnuri de colt disimularea fundului scarii cu pile si coloane 2 curti de lumina holul ghiseelor pe 2 niveluri cu galerrie la etaj

luminator central CEC 4 turnuri de colt, acelasi tip de cupola arc extrem de mare la intrare – ca in clasicismul francez cupola – luminator – tehnica – structura independenta cupola e sferica la interior (2 cojo) MINISTERUL AGRICULTURII LOUIS BLANC Cladire moderna de birouri Curte de onoare cu spatii de onoare in ax Coridor in U ritmat Sugestia unei cladiri simetrice + preluarea unui unghi Eclectismul ia intotdeauna in considerare contextul Fatada – renastere + clasicism francez sec 17 FACULTATEA DE MEDICINA LOUIS BLANC Fatada perfect axata, replica aunui templu antic, + in dreapta un etaj in plus (a devenit intrarea principala) PALATUL DE JUSTITIE Diriginte de santier Mincu Arhitectura clasicism fr sec 17 Acoperis inalt corp central imai inalt imbinat cu contraforti medievali Eclectism – programe moderne cu decoratii ale trecutului BCD PAUL GOTTEREAU Fatade articulate liber in functie de strada A generat si alte doua cladiri gemene ATENEUL ALBERT GALLERON Tivoli – templul lui hadrian Fundatii circ => cupola rotunda Clas fr sec 17 Scari cu podest intermediar – balcon Planseu casetat + planseu plat hol rococo Cupola ferestre acum astupate PALATUL MIHAIL DIN CRAIOVA LOUIS BLANC PALATUL CANTACUZINO • Arh ioan Berindei Aripi laterale mai inalte Fatada sobra Copertina art nouveau la intrare – console + tiranti CASA CU LEI CONSTANTA Coloane cu lei desprinse din plannul fatdei Libertate formal si cromatica TEATRUL DIN IASI FELLNER & HELMER Programe similare cu aspecte foarte diferite Teatrul din Arad – seccession, muchii dure

Primaria din Arad – turn cu ceas, logie dubla Prefectura din Cluj – baroc austriac Arh eclectica in transilvania – pinioane germane medievale (Cazinou Vatra Dornei – arh medievala), fatade cu clincher, elemente ceramice (bibl. Universitara din Cluj) Teatrul Mic, Berindei – cornisa in spatele unui racord curb, art nouveau, colt f ascutit cu cupola

ARH NEOROMANEASCA • Redescoperirea arh locale – moda in Europa, sf sec 19 • Similitudini in zona balcanilor, fond formal comun – Turcia, Grecia • Ion Mincu – modele de inspiratie + Turcia, Spania, Italia • Unirea 1859, independenta 1877 78 identitatea nationala, stat national • Gandire romantica – identitate nationala, arta specifica si diferita • 1889 expo Paris – Charles Garnier – case pop din dif regiuni ale Frantei • Albert Ballu – palatul de justitie – criticat in Paris ca a exportat in loc sa cunoasca arh trad si pitoreasca romaneasca CONTEXT INTERN 1855 Odobescu – blabla arheologia si etnologia 1905 – 1906 in scoala proiecte clasice + in maniera nationala dupa 1918 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in Transilvania ION MINCU ─ Scl de poduri si sosele ─ Ecole des beauax arts ─ Calatorie in spania, italia, grecia, turcia CASA LAHOVARY • 1 an documentare • intrare – peron acoperit cu foisor

• arc lanceolat pe coloane strunjite de lemn • policromie • interior spatiu central casetat cu luminator BUFETUL DE LA SOSEA • pe kiseleff • vernacular – foisor cu garlici • terasa acoperita cupoala acoperisului • foisor cu arce lanceolate • bovindou • policromie pe alb, pitoresc SCOALA CENTRALA DE FETE • Parter clase etaj dormitoare • Plan simetric beaux arts = influente manastiri • Hol galerie spre curte int • Spatii oficiale, administrative spre strada Icoanei, fatadadiscreta • Fara intrare monumentala, • Ocnite, brau in torsada, ancadramente policrome ceramice Vechea primarie / Constanta – braie de caramida/tencuiala Mincu – primaria din Craiova – pilastrii 4 pana pe acoperis, turnulete 1899 Mincu – restaurare man Stavropoleos incinta realizata de el preluand ac. Deco adapt la scara PETRE ANTONESCU 1900 termina beaux arts reface proprietatea Bratianu de la Florica crama - > locuinta ancadramente, foisoare mare terasa acoperita, cu semineu ? tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire MINISTERUL LUCR PUBLICE acum primaria PREFECTURA CRAIOVA Acces cu turn, monumental, referinte medievale Detalii puternice Plan simetric Hol pe multe niveluri, compozitie eclectica Hol cu cupola de sticla pe pandantivi

Sala de sedinte – bolta in leagan in maner de cos BANCA MARMOROSCH BLANC CRISTOFI CHERCHEZ Studii Milano Locuinta cu decoratii de stuc pe la Potlogi Primul corp al maternitatii Polizu cu turnulet de colt in consola VILA MINOVICI Vernacular + arh culta Joc liber al acoperiselor Aparitia acoperiselor in desfasurarea strazii GRIGORE CHERCHEZ fac de arh – arh brancoveneasca N GHICA BUDESTI MUZEUL TARANULUI ROMAN Prima cladire de muzeu din Romania Fatada caramida aparenta (Moldova) Goluri si ancadr gotic moldovenesti, logii brancovenesti

PERIOADA INTERBELICA • MAREA UNIRE 1918 137000 km2 – 300000 km2

7,5 mil loc –

17 mil loc (Transilvania, Banatul) Economic Ok dupa 1925 28 – 32 criza mondiala 1938 productie extrem de buna R2 economia stagneaza, da inapoi Agriculttura Reforma agrara PNL 1919 Greu de mecanizat, proprietati mici Constitutia din 1923 Democratic pt europa Dupa razboi Culturi si traditii diferite Arh di Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe

Stilul neoromanesc – obiecte straine de context 1918 – 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin Brancusi miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu REVISTE DE ARHITECTURA Aparitia criticii si teoriei de arhitectura – comentariul scris ARHITECTURA A societatii arhitectilor romani 1906 – 1944 cu intermitente Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele consacrate) SIMETRIA Caiete de critica si arta 1937 – 1957 3 volume G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician Matilda Ghica, Tudor Vianu Arhitectura, literatura, pictura, sculptura Nici moderna, nici traditonala – echilibru clasic URBANISMUL 1924 - 1942 institutul urb al Romaniei cincinat Sfintescu BULETINUL COMISIIUNII MONUMENTELOR ISTORICE Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de rrestaurare – Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N Ghica Budesti CONTIMPORANUL 1922 – 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu b, idei moderne europene articole Iancu, Doesburg, URBANISMUL Capitol privind sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG 1925 1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare 2 tipuri de documente piese desenste schita – principiile plan director de sistematizare plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi, retrageri) piese scrise

regulamente de constructii programe administrative de aplicare legi privind locuinta sociala – incurajare fiscala 2 tipuri de locuinte ieftine locuinta populara 80 mp locuinta economica 140 mp TEORIA URBANISMULUI Cincinat Sfintescu – teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, => urbanistica generala Amenajari la scara nationala superurbanismul Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral Others Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara) In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia IMAGINI CINCINAT SFINTESCU Culoarele principale de circulatie Zonele de influenta ale oraselor principale Parcul national Retezat PLANURI DE SISTEMATIZARE SIBIU 1926 27 Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente Aerodrom Plantatii, parcuri, sport, recreatie Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului Parcelre regulata radiala – adaugare succesiva neortogonala BUCURESTI 1935 GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale ferata) Multe artere radiale Plansa cu zone verzi existente si propuse Plansa cu zonificarea teritoriului urban Clase de constructii Miez rosu – zona comerciala Aliniamente, h, retrageri, POT IASI 1943 ARH Bedeus Planse de documentare – analize

Program – schita Plan direstor – zona verde intr-o vale, ? Bahlui port Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala PLOIESTI Alexandru Zamfirescu Proiect pentru un oras al petrolului Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts) CARTIERE BANEASA (fosta comuna suburbana) Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage) CLUJ Florea Stanculescu Spatii publice centrale de cartier TECHIRGHIOL EFORIE N – GM Cantacuzino (beaux art) 1930 vile f moderne de Creanga impreuna – Bellona proiect pt portic in zona Lipscani – prin decupaj in cladire adic demolare bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta DUILIU MARCU Trena de 2 km a academiei militare Piata Victoriei Articulatie cu zona verde Largirea pietei inel Min. exteren + unul geaman Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta Turn lang Guvern PIATA PALATULUI Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista

MARCEL IANCU SI HORIA CREANGA • dupa 1920 s-au inlocuit toate revistele culturale, exceptie convorbiri lit si viata lit • tipologie reinoita a programelor de arhitectura o tipul de plan, rezolvarile spatiale o betonul armat => h mare

o metalul – ex Palatul Telefoanelor, Min Transp din fata Garii de N • nu existau normative privind seismele pana 1940 caderea cladirii Carlton, GM Cantacuzino • 1919 Cegareanu confortul si igiena determina forma • noi modalitati de expresie • revista Caminul nu teorii si stiluri,ci practic si economic • Malaxa ansamblu de uzine modern dar propria casa neoromaneasca, clasica • Loos fatada apartine orasului si interiorul locuitorului • Eclectism tarziu, epurat • Clasicism modern Duiliu Marcu – Mussolini – retorica monumentalului care serveste o ideologie dictatoriala ARHITECTURA ART DECO • Ezpo Paris 1925 – abundenta decoratieo o Clasica simplificata o Influente orientale – Egipt o O prima forma a modernitatii • Populatia obisnuita cu decoratia accepta volume simple, noi, moderne ARHITECTURA NEOROMANEASCA • Continuarea traditieiinterbelice, dupa Unire • Aceleasi elemente decorative pe programe foarte diferite • Repros: lipsa de substanta arhitecturala, decoratie mecanica pe programe incompatibile • Persista pe noile biserici ortodoxe din Transilvania si Banat, ex bis incoronarii de la Alba Iulia • Etnografi – Dimitrie Gusti – studiaaza satele cu studenti • Se inteleg principii, volum, plin/gol, sp semideschise, nu doar decoratia • GM Cantacuzino o Non copiere formala o Octav Doicescu, Henriette Delavrancea – si alte volume ARHITECTURA MODERNA • Volume simle, clar decupate in spatiu, fara decoratie • Modificarea interioarelor vechi intunecoase si decorate • Marcel iancu idei moderne, de avangarda, in revista contimporanul – aarticole violente, desi nu avea mare raspandire revista • Bucuresti, centrul de raspandire al ideilor

• Trans, Banat putine clad neoromanesti cu exceptia catedralelor • Putini arhitecti proiecteazaa intr-un singur stil – prost: ext modern interior vechi • GM Cantacuzino: folosirea modernismului ca functionalism pentru partiu si exteror neoromanesc EXEMPLE ARH NEOROMANEASCA • Catedr Incoronarii din A. I. – corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arh • Posturi trafo sinaia duiliu marcu • Liceul Cantemir Bucuresti • Cladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti) o Plan cu nod de circulatie in mijloc o Birouri cpre strada o Birou urias spre alta fata • Piata Lahovari – turn medieval • Craiova, Constantin Iotu • Conac Statie Ciortan • Pavilionul rom 1926/Barcelona o Langa pav Mies • Octav Doicescu o Restaurantul de la Baneasa – soclu masiv o Locuinte individuale pt functionari • Henriette Delavrancea o Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiri o Balcic – vile albe simple cu soclu de piatra – arh orientala + maniera moderna o Continuitatea pardoselii cu terasa ARHITECTURA CLASICIZANTA • PETRE Antonescu, Fac. De Drept – semimoderna • Senatul din Piata Revolutiei • Palatul Regal preluat de Nenciulescu • Banca Natiuonala corpul nou – Radu Dudescu • Duiliu Marcu  Palatul Victoria (min Externe)  Min. Industriei ART DECO

• Foisorul de Foc o Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata o Bosaj cu lava solidificata • Hotel Ambasador o Etaje retrasee o Coloane filiforme – Egipt o Brise soleiuri sub balcon ARHITECTURA MODERNA • Uzinele Malaxa – gen Bauhaus • Atelierele CFR Cluj • Grigore Ionescu, sanatoriu/ Toria • GM Cantacuzino, hotel Bellona, Eforie N • Octav Doicescu, casa de odihna la Snagov – gen Wright • Duiliu marcu – bibl. Academiei • Doicescu – gara gen de stijl • Vatra Luminoasa, locuinte tip cu supraf mici MARCEL IANCU 1907 infiinteaza miscarea dadaista impreuna cu Tristan Tzara 1922 23 infiiteaza revista contimporanul • Impreuna cu Ion Vinea • Articole de spre Le Corbusier, Theo von Doesburg • Il finanteaza singur Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, rezolvarea • 1926 – vila pt tatal lui, a fost pictata • vila pentru pictorul Daniel – pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld • vila fuchs 1927 – ferestre si parapet de factura navala (hublouri) • strand Kiseleff – vestisre simple • cladirea Chapier – terasa pe colt la ultimul ivel, umbra • vila Chihaiescu, simetrica • vila Iluta – raumplan, bar sub scara • vila Juster – pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe • vila sotiei, bovindouri si balcoane • sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies • locuinta Milita Petrascu – atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor

• imobilul Gold – trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern • imob pt soc Bazaltin – birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie

HORIA CREANGA Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga Arh noua – simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte Perioade 1929 – tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco 1930 – 1935 – modernism pur – cladirea Aro de pe Magheru 1936 – 1943 – relatii cu Malaxa – volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu • 1927 – vila dr Petru Groza – 2 benzi, circulatii si camerele principale • imobilul Aro – magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital o art deco – parter cu piatra neagra o realizat – parter retras si in umbra o benzi orizontale • vila Miclescu • vila Bunescu 1932 o living pe 2 niveluri cu supanta o segregare a functiunilor in benzi o f vitrata in spate o terasa cu piscina • vila Cantacuzino o inalt, plin, servant o jos, servit • bd Dacia – mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla • bl Lahovari – langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an • vatra luminoasa, loc tip • 1937, Malaxa pe Magheru o pereti ingusti - > cat tamplaria o baza retrasa

o copertina subtire peste ultimul nivel • cladirea Aro pe calea Victoriei – continuitate spre crt int, vitrine pe colt • halele Obor spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 – 1939 colaborarea cu Malaxa o fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material o lab de chimie si fizica o inteprinderea Republica

PERIOADA POSTBELICA Rasturnarea si negarea valorilor anterioare Proprietatea de stat Orasele cresc sau apar altele noi – Onesti, Victoria Posibilitatea construirii marilor ansambluri – statul dispune de terenuri Stat – institute de proiectare, antreprize de constructii Arh trebuie sa urmeze indicatiile – suprafete mici, materiale proaste, executie mizerabila cu muncitori prost calificati Seful de partid sau primarul poate da mai multa libertate arhitectului, cu distanta scade influenta centralizata Pana in 52 politica nu influenteaza arh prea mult 1960 – 1970 rupere de URSS, incercare de politica nationala 1970 – 1990 regim f autoritar prima per – prelungire a expresiei interbelice • radiodifuziunea, str Berthelot a doua per. Modernism preluat textual a treia per – urbanism clasicizant diferenta intre produseled e serie si unicatele – vile luxoase sau case taranesti echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura) • Mircea Alifanti – sediul administrativ din Baia Mare – in context • Cezar Lazarescu – litoralul – interventii violente, distruge 25 centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele vechi • Eugenia Greceanu – monografii orase dupa modificari • P+1 balta alba (interb ) fara loturi dar scara e corecta • Cvartale P+4 – 5, in mijloc dotari, scara corecta • Opera Romana – Octav Doicescu – clasicism Charta / Atena

• Grupari elementare • Strada doar circulatie • Echipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comerciale • Strazi secundare complicate – compozitie vizuala 1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima • Onesti – cvartale staliniste si pietonale artistice • Gheorghieni / Cluj – aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functioneaza • Drumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupari • Balta Alba 1960 – compozitii libere in jurul parcului • Teatrul National – proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nou • Ansamblul Perla – proiect prin suprapunere peste existent • Piata Unirii din Iasi amenajata pietonal • Nicolae Porumbescu – case aproape identice, in Baia Mare si Suceava • Teatrul Constantin Savescu – decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures ?)