Argetoianu 4 - 1

CONSTANTIN ARGETOIANU ÎNSEMNÃRI ZILNICE Volumul IV l ianuarie 30 iunie 1938 Ediþie STELIAN NEAGOE EDYTURAMACHIAVELLI Bucureºti, 2002 Colecþia ISTORIE & POLITICà JJ Toate drepturile pentru tipãrirea acestei ediþii aparþin în exclusivitate EDITURII MACHIA VELLI DIRECTOR - FONDATOR Prof. univ. dr. STELIAN NEAGOE Bucureºti-l, B-dul Banu Manta nr. 22 ISBN 973-96599-9-17 NOTà ASUPRA EDIÞIEI Cu acest volum al IV-lea începem editarea ineditelor însemnãri Zilnice din anul 1938 a le lui Constantin Argetoianu. Materia fiind densa, ºi anul 1938 1-am secþionat în douã v olume. Cel de faþã cuprinde perioada l ianuarie - 30 iunie 1938. Argetoianu continuã în primele douã luni ale anului sã zugrãveascã viaþa politicã româneascã pul scurtei guvernãri a lui Octavian Goga. Sunt notate cu de-amãnuntul scenariile re gale care au fãcut posibilã guvernarea respectivã, în cadrul Guvernului certurile se þinea u lanþ, între gogiºti ºi cuziºti, ambele tabere componente ale Partidului Naþional Creºtin ad s pe nepusã masã la putere. Parlamentul reieºit dupã scrutinul din decembrie 1937 n-a fost întrunit. Se preconizau noi alegeri generale, în campania electoralã deschisã, incidentele au atins cote alar mante, mai cu seamã între formaþiunile naþionaliste. Opoziþia condusã de P.N.Þ. ºi P.N.L. era în fierbere faþã de situaþia politicã pentru ale ecinþe fãceau vinovat pe Regele Carol al Il-lea. în þarã, Guvernul Goga s-a ilustrat prin unele mãsuri antisemite (a se vedea buclucul în c are a intrat prin suspendarea precipitatã a ziarelor Adevãrul ºi Dimineaþa), iar în strãinãta e, la Geneva, ministrul de Externe Istrate Micescu se strãduia din rãsputeri sã convin gã oficialii ºi o-pinia publicã de fidelitatea României faþã de tratatele postbelice de pace ºi securitate în vigoare ºi de onorarea angajamentelor luate faþã de democraþiile occidenta le. Realizând într-un târziu ce primejdioasã greºealã comisese, Regele Carol al Il-lea a decis în urarea Guvernului Goga, instituind la 10 februarie 1938 dictatura regalã. Suveranul a alcãtuit în grabã un Guvern personal (zis de uniune naþionalã), compus în principal din t ransfugi de vazã din P.N.Þ. ºi P.N.L. ºi pus sub preºedinþia patriarhului Miron Cristea. Pes te zece zile la 20 februarie Regele a promulgat o nouã Constituþie, ce pecetluia sfârºit ul regimului parlamentar stipulat de Constituþia din 1923. :..? NOTà ASUPRA EDIÞIEI La 31 martie a fost datã lovitura de graþie partidelor politice: au fost desfiinþate p rintr-un decret-lege. Tot atunci s-a oficializat Consiliul de Coroanã ca organ de Stat cu caracter permanent. Regele a numit consilieri regali pe foºtii prim-miniºtri (mai puþin Barbu ªtirbei ºi luliu Maniu), cãrora le-a alãturat pe Constantin Argetoianu v echi adept, dacã nu inspirator alunei guvernãri tari, autoritare pe mareºalul Constant in Prezan ºi pe Ernest Ballif din partea Casei Regale. Reacþiile liderilor politici au fost diferite. Unii precum luliu Maniu, Dinu Brãtian u au rãmas intransigenþi în ostilitatea faþã de noul regim, alþii precum Gh. Tãtãrescu, m Averescu, N. lor-ga au subscris la mai toate avatarurile carliste. Autorul însemnãrilor Zilnice consemneazã conºtiincios ºi cu lux de amãnunte toatã activitatea politicã din acea vreme, cu avantajul redãrii faptelor cunoscute din interior de unu l dintre protagoniºtii regimului. Cã lovitura de Stat din 10 februarie 1-a surprins pe Argetoianu ºi nu a evoluat dupã îndrumãrile sale anterioare aceasta este o poveste pe care o nareazã el însuºi cu amãrãciune ºi remuºcãri. în plan extern, prima jumãtate a anului 1938 a înregistrat recrudescenþa evenimentelor p rezente încã în 1937: rãzboiul civil din Spania mergea spre un deznodãmânt favorabil lui Fra nco; rãzboiul japono-chinez se desfãºura cu intermitenþe, finalul rãmânând încã nedecis; la M a, Stalin continua sã-ºi cãsãpeascã adversarii politici; S.U.A. nu avea încã atitudini de rãs t vizavi de deriva în care intra Europa. La umbra ineficientei Societãþii Naþiunilor (S.D.N.) ºi a atitudinilor ºovãielnice ale maril

or State democratice (Anglia, Franþa), Mus-solini îºi definitiva opera de cuceritor în A bisinia, iar Hitler transforma Austria într-o provincie germanã, mutând drama înspre Ceh oslovacia. ªi astfel rãzboiul mondial sta sã izbucneascã. în luna mai, C. Argetoianu a întreprins o cãlãtorie de afaceri în Anglia ºi în Franþa. Locuri oamenii în descrierea lui au o savoare aparte ºi un parfum de epocã inconfundabil. Dar mãrturiseºte Argetoianu tot scurtele evadãri la Breasta pãrinteascã îi umpleau suflet de frumuseþe ºi îi încãrcau bateriile pentru frecãturile din cafeneaua politicã bucureºteanã. STELIAN NEAGOE 1938 l ianuarie 1938. Regimul de zadarnicã trãncãnealã continuã. O trâmbiþã a fost înlocuitã prin i rãguºitã, în locul lui Gutã Tãtãrescu îºi revarsã logoreea Tãvi Goga. Petrecând seara de ie eni, am fost silit sã înghit cuvântãrile d-lui prim ministru ºi d-lui Rege difuzate prin R adio. Cuvântarea Regelui a fost pur ºi simplu inconºtientã, în megalomania ei oarbã. Poporul Meu", Þara Mea", Armata Mea", Guvernul Meu", ªoselele Mele" numai despre Jidoavca Mea" ic. Pãcat. Cuvântarea lui Goga, mai literarã, mai puþin bombasticã ºi mai puþin ronflantã" ca precedent d-lui Gutã, le-a continuat totuºi tradiþia: vorbe rãsunãtoare menite sã ia vãzul ºi sã acope a ideilor ºi neputinþa înfãptuirilor. Un caraghios mai mult continuã ºirul ºefilor noºtri de ern. Suprimarea Adevãrului, scoaterea câtorva nenorociþi de ovrei din pâinea lor ºi o vagã fâ uialã de ieftinire a traiului, iatã în rezumat tot programul unei noi guvernãri, în care n imic nu e nou nici chiar lãcomia cu care partizanii s-au aruncat pe toate ghelirur ile permise ºi ne-permise. Pe lângã alelalte toate, în Guvern mai e ºi ceartã de dimineaþa pânã seara. Se ceartã ai lui cu ai lui Cuza, ºi ai lui Goga ºi ai lui Cuza împreunã, cu þãrãniºtii bãgaþi de Rege în Guver rtã Cuza care vâneazã toatã ziua prin ministere dupã ovrei, cu Goga care ar vrea sã o mai do moleascã cu antisemitismul de fricã sã nu-1 rãstoarne conjunctura internaþionalã. Se ceartã î ine generalul Antonescu cu þivilii lui pe tema Gãrzii de Fier împotriva cãreia generalul nu admite nici o ieºire din legalitate. Cu tot optimismul discursului sãu de asearã, Regele începe sã-ºi dea seamã de prostia pe car e a fãcut-o, ºi se gândeºte serios la o nouã formulã, formulã ce va fi bineînþeles, o nouã pr Se gândeºte la o dictaturã militarã cu generalul Antonescu în cap, dacã nu va putea ajunge sã punã în picioare combinaþia Armând Cãlinescu înainte de prãbuºirea lui Goga. Vorba lui Maniu: estatea Sa nu a terminat încã seria de absurditãþi pe care e hotãrât sã le înfãptuiascã pe râ '. CONSTANTIN ARGETOIANU încetul cu încetul încep sã se afle toate. Combinaþia Goga-Cãlines-cu a fost pregãtitã de mai lte sãptãmâni; bruscatã a fost numai data aducerii ei la îndeplinire, care cu câteva zile îna nte chiar fusese fixatã pentru sfârºitul lui ianuarie sau începutul lui februarie. Regel e a pus-o la cale îndatã ce a bãnuit cã Tãtãrescu nu va lua majoritatea în alegeri, ºi a prep t-o în vederea acestei situaþii. Dacã Tãtãrescu ar fi luat 40% din voturi ar fi rãmas la put ere, ºi Goga ar fi fost pãcãlit o datã mai mult. De aceea Regele, deºi trãgea toate sforile din culise nu s-a angajat prea mult cu Goga înainte de rezultatul alegerilor. Trat ativele au fost þinut extrem de secrete, aºa încât nici Guvernul (Tãtãrescu) n-a ºtiut nimic, tâlnirile între Goga ºi transfugii þãrãniºti au avut loc în casa lui Nicu Condi-escu, prieten lui Goga ºi omul lui Vodã. Aºa se explicã cã înþelegerea între fripturiºtii de toate nuanþele t fi fãcutã în mai puþin de 48 de ore: erau lucrurile pregãtite. Numai noi, cei din afarã de zidurile bordelului regal n-am ºtiut nimic ºi am cãzut din pod când am aflat invero-sim ila veste. Ca toþi oamenii cinstiþi, sunt adânc mãgulit cã n-am ºtiut nimic ºi cã nu am fost stecat în aceastã porcãrie. Fiecare zi cu telegrama ei. Ni se dau cu târâita e vorba de ale lui Micescu (Istrate ) ºi de rãspunsurile ce le primeºte. Azi, ziarele publicã pe cele schimbate între Grecia ºi noi, amabile ºi chiar calde, ºi pe cele ce au circulat pe firul Bucureºti-Moscova ºi ret ur. De observat cã telegrama d-lui Micescu, exponentul partidului care a cerut rup tura cu Sovietele, e prevenitoare ºi plinã de fãgãduieli, pe când rãspunsul lui Litvinov e c am înþepat ºi rece. Pânã acum nu ni s-au dat depeºele trimise la Roma ºi la Berlin sau oare nu s-au trimis? Nu ni s-au dat nici telegramele adresate domnilor Delbos ºi Eden. Poate cã cam întârzie rãspunsurile... Perle culese în discursul Majestãþii Sale de asearã la Radio: O linie a cãrei cãlãuzã este t de azi" Se va pune la îndeplinire" Pe aceastã lozincã sã lucraþi!"

3 ianuarie. Cu prilejul Anului Nou s-au þinut obiºnuitele discursuri la Patriarhie. Al lui Goga e de o platitudine direct dezgustãtoare. Un imn de adulaþie ºi de recunoºtinþã l a adresa Stãpânului care a ºtiut sã înþeleagã cutele sufletului românesc" citez textul cã (sufletul)". Probabil aducând pe dl Tãvi ºi pe madam Veturia, cu toatã ºleahta lor, la pu tere. ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1933 Discursul Regelui e de o frumoasã þinutã literarã, unul din cele mai bune ale lui. Toatã c uvântarea sa nu e decât o încercare de înfrãnare a nãzbâtiilor puse la cale de duhul rãu a lu . Cuza. Dupã ce a provocat incendiul, nu ºtie cum sã-1 stingã! Titulescu s-a înscris la naþional-þãrãniºti! Din fieful sãu electoral, de la St. Mortiz, a tr mis o telegramã lui Maniu, în ajungul Anului Nou, acum când alþii pleacã etc. etc."..., cerâ d înscrierea sa. Dl prezident trebuie sã fie încântat, dar cu toatã aceastã încântare" a rãs ranoicului cã e mãgulit ºi fericit sã poatã colabora mai departe cu dânsul în viitor, cum a c laborat ºi în trecut (mãrturisire?). S-au curãþat amândoi. Mã întreb cum au primit partizanii htiaþi dupã putere, înscrierea lui Titulescu? S-au strâmbat desigur! Odatã cu Titulescu s-au înscris în Partidul Naþional-Tãrãnesc, Savel Rãdulescu, Neniºor ºi þu arelui bãrbat de Stat. în Patria de Anul Nou, dl luliu Maniu publicã un lung articol în care vorbeºte cum poate de trecut, de prezent ºi de viitor. Despre Ministerul Tãtãrescu spune: Guvernul ieºit d in pãcat] Universul de azi-dimineaþã care a aflat se vede cã se va reveni asupra suprimãrii Adevãrul ui ºi Dimineþii, dupã cererea Partidului Liberal, se dã rãu la Guvern deºi pânã acum n-au avu ecât cuvinte de laudã ºi de mãgulire pentru dânsul. Universul cere sã se facã o anchetã serioasã, sã se constate dacã în-tr-adevãr acþiunile celo ziare au fost cumpãrate de liberali, ºi în acest caz sã se cerceteze cu ce bani au fost plãtite. Cu ce bani? Cu ai contribuabililor, bineînþeles! Cei doi moralizatori ai Tãrii, Regele ºi Goga continuã sã recruteze, direct sau prin age nþii lor, lichelele ºi oamenii slabi de îngeri, din toate partidele. In aceastã vânãtoare du pã oameni, fiecare zi aduce surpriza ei. Cea de azi ne-o oferã Nicu Ottescu. înscris în Partidul Naþional-Tãrãnesc, acum câteva sãptãmâni publicã în ziarele de azi-dimineaþã o scr satã lui Mihalâche, prin care-i aduce la cunoºtiþã cã dinasticismul sãu îl sileºte sã pãºeasc mând Cãlinescu... A doua felonie într-un an e cam mult! De notat cã s-a înscris în Partidul Naþional-Tãrãnesc în ajunul scontatei veniri la putere! Sã mã fi înºelat eu asupra lui atât d u sau sã nu mai fie în toate minþile sale? 10 CONSTANTIN ARGETOIANU A trecut cu Armând Cãlinescu la Goga ºi dl Aurel Popescu1, omul lui Madgearu! Se vorbeºte asemenea de trecerea lui D.R. loaniþescu ºr de a lui Ionel Lupescu, oricar e ar fi atitudinea lui Vaida si a vaidiºtilor, care continuã sã negocieze cu Partidul Naþional-Þarãnesc. Gheorghe Brãtianu a fost azi-dimineaþã la mine ºi am stat lung de vorbã cu dânsul. Am fost d e acord împreunã cã a întreþine un partid pentru a bãga din când în când în Camerã între 5 ºi u era o afacere, în circumstanþele de azi, si partidul lui ºi al meu sunt instituþii de gestiune ale unei loterii în care câþiva câºtigã periodic câte un loz de deputat. Pe Rege ca actor constituþional raþional nu se mai poate conta. Doctrina nu mai intereseazã pe ni meni. Patimele singure miºcã oamenii. Carenþa Regelui în care atâþia ºi-au pus încrederea det inã o revizuire a tuturor poziþiilor" politice ºi sociale. Gheorghe Brãtianu e hotãrât sã fa va putea pentru reintegrarea sa în Partidul Liberal, convins cã numai prin mase mar i, duse cu dibãcie s-ar mai putea pune o stavilã nebuniilor de Sus. M-a întrebat dacã nu mi-ar conveni si mie sã mã alãtur Partidului Liberal, cãruia am putea da o faþã nouã". Am r s lui Brãtianu cã mã voi mai gândi, dar cã în tot cazul nu zic nu, pentru moment. ªi e de gân ... O informaþie publicatã în toate ziarele de azi, anunþã cã forþele legionare" nu vor particip a viitoarele alegeri. Se confirmã astfel zvonul de acum câteva zile. Rãmâne de vãzut dacã Ga rda de Fier va mai da concursul sãu Partidului Naþional-Þarãnesc (mai exact lui Maniu), dupã înscrierea lui Titulescu. Ghelmegeanu a luat astãzi contact cu lunian în vederea reîntoarcerii sale în partid. Nu va fi uºor. E interesant însã de notat cã feloniile Regelui pe toate terenurile determinã un curent de concentrare a tuturor grupãrilor politice. Fiecare cautã sã se apere ºi Puni on fait la force!"

Diferitele grupãri care s-au asociat în actualul Guvern de vicleim au ajuns deja, du pã câteva zile, la cuþite, între goghisti, armandiºti ºi cu-ziºti a izbucnit rãzboiul celor t roze. Fiecare grupare ºi-a închiriat câte o odaie la un hotel; în fiecare din ele se fu meazã, se sorb pãhãruþe ºi se ºueteazã toatã noaptea. Ziua se înjurã ºi se bat pretenii" pe 1 înrudit cu Rudãreanu, sau cu Buchman, prin femei. ÎNSEMNÃRI ZILNICE. 1938 11 pot. La Ministerul Muncii s-au înjurat cei doi miniºtri. Dr Banu ºi Geor-ge Cuza, au d eclarat ritos partizanilor: Ne-a bãgat Regele în Guvern, 4 lichele dar veþi vedea dvs c e vom face cu ei dupã alegerii" Acest dupã alegeri" e ºi formula lui Goga, cu care bietul Prim, zãpãcit ºi uluit, cautã sã î toate verzele cu toate caprele din Guvernul sãu. La Craiova n-au aºteptat însã alegeril e ca sã se rãfuiascã. Acolo situaþia" a fost datã lui Potârcã care a numit prefect pe frateugeniu, un caraghios ce nu se ridicase decât pânã la primãria Pleniþei, cu toata protecþia f ratelui Vergicã. Vineri seara, întorcându-se Puiu Piesa la Craiova, 1-a întâmpinat la garã t ot partidul, vreo l 000 de oameni, ºi cu toþii au plecat urlând spre Prefecturã unde au huiduit pe prefect ºi s-au vãicãrit de exoflisirea lor de la masa în fine pusã. Oamenii ca re fãcuserã atâtea sacrificii", erau indignaþi de nesocotirea drepturilor lor. Un apelpis it, doctorul Albu a început sã înjure pe Virgil Potârcã, acest tank al lichelismului"(!!) ºi sã cearã capul lui. Neavându-1 la îndemânã, manifestanþii au pornit-o pe Calea Unirii ºi au s t geamurile câtorva prãvãlii evreieºti, între altele pe ale lui Mendel, cel mai cumsecade negustor din Craiova (giuvaergiu). Scene de felul acesta s-au petrecut ºi înalte oraºe ... Azi, înainte de amiazã a avut loc întrunirea comitetului lui Vaida. Fratele Alexandru foarte abãtut a povestit pentru ce a fãcut pactul cu Tãtãrescu, aruncând vina asupra Regel ui care 1-a silit sã-1 facã. A declarat apoi cã cu naþional-þãrãniºtii nu se împacã, cât timp niu în fruntea lor, deºi un personaj foarte apropiat de domnul prezident a venit la dânsul cu ramura de mãslin. Faþã de Guvernul Goga, ca sã menajeze susceptibilitãþile" partiz lor gata sã treacã"1, Vaida a propus o expectativã binevoitoare. Vaidistul care mi-a ra portat aceste lucruri, mi-a adãugat însã, cã niciodatã Vaida personal nu se va înþelege cu Go a. II ne faut jurer de rien". Radian a venit sã-mi povesteascã cã a asistat fãrã sã vrea la un adevãrat teatru. S-a dus sã uneze la restaurantul Modern" ºi acolo a dat peste toþi vaidiºtii care se adunaserã la ma sa mare, dupã comitet. Vaida nu era prezent. Partizanii au început sã se certe între ei, ºi apoi sã discute cu vecinii de pe la mese(!!) reproºându-ºi unii altora greºelile comise. La sfârºitul mesei a luat cuvântul loaniþescu ºi s-a dat la atacuri violente împotriva ºeful i, care n-a þinut seamã de pãrerile lui, ºi a fa1 loaniþescu cu ai lui Lupescu etc. 12 CONSTANTIN ARGETOIANU cut cartelul cu liberalii ca sã pricopseascã pe câþiva (aluzie la Tilea ºi la Costicã Angele scu). S-a nãscut o mare contuzie, vorbeau mai mulþi deodatã, unii þineau isonul lui loan iþescu, alþii îl înjurau! Un ofiþer, la o masã lângã Radian, a strigat în gura mare: E o ruº ul bãtrân (era vorba de Vaida), sã-1 terfeleascã aºa o lichea!" ªi dama, la masã cu ofiþerul, a indignatã ºi cât pe aci sã sarã! De la mai multe mese s-a auzit cuvântul ruºine"! Aceastã de rufe murdare în public, a dezgustat pe toþi cei de faþã... Dupã ce a vorbit, loaniþescu s-a sculat ºi a plecat cu prietenii sãi prin ieºirea care dã pe curte, în acel moment precis a intrat în restaurant, pe altã uºã, Vaida care fusese proba bil chemat de credincioºii lui. Pus la curent despre cele întâmplate, s-a luat cu Tile a dupã loaniþescu, pe care 1-a ajuns în curte. Acolo, ce îi va fi spus Vaida lui loaniþesc u nu ºtiu, dar faptul este cã s-a înapoiat cu dânsul ºi cu prietenii lui în salã, ºi ºedinþa ontinuat, fãrã ceartã ºi fãrã discursuri. A fost însã mai mult o salvare a aparenþelor, cãci cu care a vorbit Radian i-au spus cã loaniþescu e ca ºi trecut la Goga ºi cã va fi numit ministru al Agriculturii... Din toate pãrþile îmi vin ºtiri cã prietenul" meu C. Radovici a trecut la Guvern. Dacã 1-ar mita toþi! Aº scãpa de aceastã ghiulea a partidului pe care o duc de picior de 5 ani fãrã ni ci un folos, decât pentru câþiva caraghioºi care au abuzat de mine... Pentru mâine dimineaþã mi-am convocat Delegaþia Permanentã, sã mã rãfuiesc cu toþi. Contradicþii: Azi-dimineaþã Blumenfeld a venit sã-mi spunã cã Tãtãrescu, cu care vorbise, a fost foarte mir t de încântarea pe care Regele a manifes-tat-o faþã de noul sãu Guvern cu prilejul dejunul

ui oferit joia trecutã fostului sãu prim sfetnic1. A fost aproape ofensatoare pentru predecesor, cãldura cu care a vorbit despre succesor... ªi iatã pe ªoneriu care vine sã-mi spunã din partea lui Malaxa, cã Sus" e deprimare mare, cã tuaþia Guvernului e foarte compromisã ºi cã sã fiu gata pentru orice eventualitate(!!). încurcã-i Doamne pe toþi, cãci numai aºa vom ieºi poate din încurcãturã! 1 Aceastã informaþie mi-a fost confirmatã ºi prin cineva care venise direct de la Franas ovici. " ". ÎNSEMNÃRI ZILNICE, IPIS 13 4 ianuarie. Zelea Codreanu, care se aflã la Predeal a trimis o drasticã dezminþire zia relor care au publicat ieri informaþia oficialã" cã Garda de Fier nu se va prezenta în al egerile viitoare, în acelaºi timp Cãpitanul a dispus darea în judecatã a acestor ziare. Aflu cã Regina Marioara, care a sosit alaltãieri-searã de la Belgrad sub pretext sã facã o vizitã mumã-sii (a cãrei stare s-ar fi înrãutãþit din nou), a fost în realitate însãrcinatã une importantã. Aºa se explicã cã a ºi plecat azi-dimineaþã. Regina Marioara a venit trimisã Prinþul Regent Paul cu o scrisoare pe care acesta a primit-o de la Londra ºi în care s e arãta1 cã tot ajutorul ºi favorurile cu care Anglia ºi Franþa au copleºit România în ultim i nu puteau fi plãtite ºi rãsplãtite decât prin fidelitatea ei faþã de linia politicã urmãrit le douã mari democraþii occidentale. Prin instaurarea noului sãu Guvern, antisemit ºi si mpatizant cu metodele ºi cu directivele scumpe Berlinului ºi Romei, România s-a îndepãrtat însã de la aceastã linie. Regele Carol sã nu fie deci mirat dacã ºi atitudinea Angliei ºi babil ºi a Franþei nu vor mai fi aceleaºi ca în trecut ºi dacã România va avea consecinþe g de tras, în cel mai apropiat viitor". Aceastã scrisoare, pe lângã care au mai sosit ºi ºtiri foarte supãrãtoare asupra atitudinii p esei engleze faþã de noi2, a deprimat mult pe Rege ºi a determinat o adevãratã alarmã la Pal at. Ziare serioase din Londra comparã gestul Regelui fãcând apel la Goga cu al lui Hin den-burg, chemând pe Papen ca sã evite pe Hitler. în curând, pretind ele, va fi ºi Regele Carol prizonierul extremiºtilor din dreapta. Sunt' ziare tot atât de bine informate care comparã Ministerul Goga din România cu Ministerul Primo de Rivera din Spania. B ieþii englezi ne judecã dupã criterii occidentale ºi cred în pericol acolo unde nu e decât pã oºenie^. Oricum, presiunea externã începe sã se simtã deja, ºi avertismentul pe care mi 1-a trimis asearã Malaxa prin ªoneriu se baza pe informaþiile mai sus notate. Guvernul a fost, ie ri la douã degete de a fi concediat", ºi starea lui continuã sã fie precarã. Ca sã-ºi prelun scã viaþa, Goga a turnat imediat o nouã vadrã de apã în paharul sãu de vin. Ordine se1 Raporturile de intimitate dintre Familia Regalã englezã ºi Prinþul Paul sunt cunoscut e. 2 Ziarelor româneºti le este îngãduit sã publice numai extrasele din cele câteva ziare franc eze ºi engleze secundare ºi plãtite mai mult sau mai puþin rezervate în judecata lor desp e lovitura de Stat din Bucureºti" ºi bineînþeles sã reproducã coloane întregi din gazetele iene ºi germane, toate elogioase pentru noul nostru Guvern. 14 CONSTANTIN ARGETOIANU vere au fost date ca aºa-ziºii lãncieri, sau cãmãºi albastre sã se potoleascã1; informaþii au date prin presã cã nici o mãsura vexatorie pentru ovrei ºi pentru strãini nu se va lua de cât pe bazã de lege votatã de viitoarea Camerã (!!!). Nu se vor mai numi comisari ai Guv ernului decât pe lângã instituþiile ºi societãþile care nu sunt în regulã cu legea actualã pr e la munca naþionalã. Pe de altã parte un comunicat oficial ne aduce la cunoºtinþã cã n-a fos niciodatã vorba de o anchetã la Primãriile Capitalei ci numai de verificãri menite sã îngrãd ascã unele cheltuieli exagerate ale acestor administraþii!! în realitate, fuseserã ordon ate anchete în toatã regula, în vederea gãsirii unor motive legale de dizolvare dar prob abil cã Regele nu mai dã Guvernului dizolvarea Primãriilor din Bucureºti... Pe când Goga toarnã astfel apã în vin, beþivul de Gheorghe Cuza care la Ministerul Muncii nu vrea sã ºtie de nimeni, îi trage cu ciocanul"! A ordonat" (!!) astfel ca nici un evre u sã nu mai aibã servitori creºtini (mãsurã rasistã copiatã din Germania)! Ce e mai nostim, e cã cei dintâi care protesteazã sunt servitorii! Prin faptul cã e copiatã din Germania, mãsur a va face peste graniþã mult mai multã vâlvã decât merita! Deºi liberalii au cerut reapariþia Adevãrului si Dimineþii, deºi Goga îmi spusese cã dacã lib lii o vor cere o va acorda-o cele douã ziare n-au reapãrut. S-a opus Cuza (A.C.) sub ameninþarea cã va vorbi, el, presei. Ca sã tacã, Goga a amânat cu opt zile rezolvarea che

stiunii. E însã probabil cã liberalii nu se vor lãsa, ºi cã pânã în cele din urmã ziarele oro or reapare. Musiu ªmil Honigmann, zis Fagure, zis Rabin-rahat Fagore se aflã la Paris ºi excitã toat e redacþiile locale împotriva Guvernului Goga. Ziarele noastre guvernamentale îi fãgãduies c o sfântã de bãtaie la înapoierea lui în þarã. Mi-ar face plãcere, numai sã se þinã de cuvân Citta Davila ºi-a dat demisia din postul de ministru la Washington, pe ziua de 31 decembrie 1937. Se vede cã s-a umplut (juca la bursã ºi ! Ieri s-au dus la Camera de Muncã ºi au dat cu forþa afarã comisiile existente, obligând cu bãtaia pe membrii lor sã demisioneze; azi s-au adunat în culoarea de Negru ºi cu C.C. Brãesku în cap erau gata sã meargã la loaniþescu (concurent_al Brãeskului Ia Primãria Capita ei) sã-i devasteze casa când a sosit Parizianu cu ordinul de împrãºtiere semnat de Goga. S i lãncierii postaþi de sentinelã la uºile fiecãrui ministru, au fost ridicaþi. ªi numirea neb nului de Robu ca comandant al tuturor lãncierilor a fost contramandatã. ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1933 15 câºtiga) ºi cã i-a revenit pofta sã facã politicã proastã în România. Pãcat de el; era mai la i în strãinãtate. Deoarece Vaida a declarat ieri cã Maniu i-a trimis pe cineva cu o scrisoare cerândui o întâlnire domnul prezident dã azi o dezminþire categoricã. N-a fãcut nici un demers pe gã Vaida ºi nici n-a autorizat pe cineva sã facã vreunul, încã un mare" incident politic lãm t! Mi se afirmã din comunitatea evreiascã cã Vasile Rãdulescu a primit bani mulþi (se vorbeºte de mai multe sute de mii de lei) ca sã combatã pe Goga la Mehedinþi. Iatã-1 acum instala t lângã Goga în Minister! Moravurile timpului! Bursa e în continuã scãdere, în bursa neagrã, devizele în continuã urcare; francul francez a juns la 12 lei 1/2! La CEC (Casa de Economii), oamenii fac coadã ca sã retragã banii. Trãiascã Regele si Guvernul Goga! Nu e nimic, vor trece ºi astea! Dl Micescu a publicat în fine ºi depeºele schimbate cu d. d. Eden ºi Yvon Delbos. Deºi tel egramele sale sunt foarte cãlduroase, rãspunsul lui Eden e foarte sec ºi numai de câteva rânduri, fãrã nici o cordialitate. Mulþumeºte de aducerea la cunoºtinþã" ºi sperã" într-o ntru pace. în directã legãturã cu cele conþinute în scrisoarea adusã de Regina Marioara. Rãsp ul lui Delbos e ceva mai cordial, fãrã sã fie cãlduros, ºi plin de subînþelesuri. Radio de la Budapesta a difuzat ieri asupra Ardealului, pe ungureºte, toate înjurãturi le tipãrite la adresa noastrã în Paris si în Lo'ndra, la care a mai adus un supliment de înjurãturi maghiare. Victor Antonescu, ale cãrui legãturi în Paris sunt serioase, a spus lui Blumenfeld cã ni ciodatã România n-a avut o asemenea presã în Franþa, nici chiar în vremurile cele mai grele ale neutralitãþii. Citesc în gazete cã Regele a fost la vânãtoare la Scroviste, alaltãieri. A plecat dimineaþa º s-a înapoiat seara, cu trenul, prin gara Mogosoa-ia. N-aº fi relevat aceastã ºtire, dacã n-aº fi citit mai departe, cã atât la plecare cât ºi la înapoiere s-au aflat pe peronul gãrii pe lângã toate ºarjele" Palatului, primul ministru, miniºtrii de Interne ºi de Comunicaþii, ministrul Armatei, prefectul Poliþiei, procurorii generali, comandantul Corpului d e Armatã, etc. Citeam, si-mi pãrea cã visez, îmi rea- 16 CONSTANTIN ARGETOIANU minþeam plecãrile ºi sosirile împãratului Austriei, Regelui Italiei, împãratului Rusiei ºi icitatea lor. Sã fie numai platitudine din partea slugilor? Nu. Cãci aceste corvezi o ºtiu din experienþã sunt totdeauna comandate. Cred mai mult cã Regele a înnebunit de-a b inelea, ºi cã se crede Irod, din Vicleim! în Monitorul Oficial m. 259 din 21 decembrie 1937, pag. 9612, citesc urmãtorul rezum at de decret: Prin Decretul Regal nr. 4093 din 8 decembrie 1937, se aprobã conferirea Medaliei Vir tutea Militarã" de pace ci. Il-a, fruntaºului Coldea Gavril, pentru pilda strãlucitoar e de credinþã ostãºeascã si devotamentul neclintit dovedit în timpul executãrii serviciului î edinþat". Nici o altã specificare, nici o altã motivare. Acum iatã ce mi s-a raportat de la Mini sterul Armatei, cu privire la aceastã decorare. Cu câteva zile înainte de data acestui decret, 4 vlãjgani s-au introdus prin dosul Palatului la intrarea casei în care loc uieºte Regele, s-au repezit asupra celor douã sentinele ºi asupra sergentului ce veghe a, i-au ucis, s-au îmbrãcat în mantalele lor ºi au aºteptat sã iasã d-na Lupescu ce se afla

Rege ca sã o împuºte. S-a întâmplat însã cã fruntaºul Coldea sã nu fie ucis, ºi, deºi grav sã se târascã în întuneric ºi sã dea alarma. Cei 4 vlãjgani au fost împrejuraþi ºi arestaþi. ri ai Gãrzii de Fier. Ce s-a fãcut cu ei nu se ºtie, cãci afacerea a fost înnãbu-ºitã. Dacã a povestire corespunde adevãrului, avem un punct de plecare ºi o explicaþie pentru toate nãzbâtiile Regelui din ultima vreme. Azi-dimineaþã la ora 11 am avut ºedinþa Delegaþiei Permanente a Partidului Agrar. Am fãcut o scurtã expunere a evenimentelor desfãºurate de la noiembrie ºi care au tulburat adânc opinia publicã ºi au frãmântat ºi frãmântã încã toate grupãrile politice. Dupã neaºteptata reîncredinþare a puterii lui Tãtãrescu, a venit neaºteptata înfrângere a Guv ui în alegeri ºi în fine ºi mai neaºteptata formare a Guvernului Goga. Fãrã a mai vorbi de su cesul Gãrzii de Fier, care a încurcat ºi el spiritele. Am arãtat cã Guvernul Goga era o. m are greºealã: 1. fiindcã a guverna nu înseamnã numai a prevedea, dar ºi a împãca ºi a liniºti nu a învr voca; 2. fiindcã se prezenta ca Guvern de autoritate" numai împotriva adversarilor iar faþã de partizanii sãi ca Guvern de gaºcã, de carÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 17 dãºie, de abuz ºi de demagogie, compromiþând astfel ºi ultima formulã rãmasã la dispoziþia Re 3. fiindcã prin compoziþia lui (adunãturã de incompetente ºi de escroci) nu putea inspira î credere înãuntru, iar prin politica conducãtorilor sãi nu putea inspira încredre în afarã. Fa acest nou Guvern, oricât de precar ar fi el, am þinut sã lãmuresc atitudinea mea ºi a par tidului meu. Atitudinea mea, am cerut voie sã o hotãrãsc eu singur pe a partidului rãmânând sã o hotãrascã membrii lui. întrucât mã priveºte am declarat cã voi rãmâne neclintit pe urmãtoarele trei puncte: 1. Primatul intereselor agrare; 2. Monarhism ºi dinasticism fãrã nici un echivoc; 3. Necesitatea unui Guvern totalitar de ordine, de autoritate, de asanare în afarã d e orice consideraþie de partid sau de demagogie. în ce priveºte partidul, am cãutat sã exp lic cã avea de ales între trei cãi: 1. Sã continue a fi mai departe un partid mort electoraliceºte; pãstrãtorul unui doctrin e preþioase dar inactuale, în aºteptarea unor zile mai bune. Soluþie care cere multã rãbdare , multã tenacitate, mult spirit de sacrificiu; 2. Sã se încadreze într-un curent mai viu, înrudit ideologic, fãrã sã renunþe la fondul doc i ci numai la aplicãrile ei imediate; 3. Sã înceteze orice activitate politicã ºi sã proceadã la lichidarea organizaþiilor sale, fiecãruia o complectã libertate de acþiune. Am schiþat în câteva cuvinte avantajele ºi dezava tajele fiecãrei soluþii ºi am încheiat cerând tuturor celor prezenþi sã mediteze bine asupra fiecãreia, în po icã soluþiile nu trebuiesc luate în pripã. Desigur, trebuie sã cãdem de acord asupra formule i de adoptat, înainte de alegeri, îmi voi permite sã vã convoc din nou dupã câteva sãptãmâni lua atunci o hotãrâre definitivã. Pânã atunci gândiþi-vã; mã voi gândi ºi eu!" Dau aci un foarte palid rezumat al cuvântãrii mele, care a plãcut ºi a fost viu aplaudatã º adaug cã propunerea mea de liniºtitã amânare a fost primitã în unanimitate. N-am avut decât o singurã defecþiune, a lui C. Radovici, care a trecut la Goga. Cea ma i puþin aºteptatã dar si cea mai plãcutã, încolo nici una. Chiar Tãtaru, a cãrui inerþie în a fost atât de supãrãtoare, mi-a dat o telegramã foarte cãlduroasã de necondiþionatã adeziune J 18 CONSTANTIN ARGETOIANU Dupã Comitet am luat cu toþi masa la Cina. Cordialitate deplinã. Sunt mulþi leneºi, dar su nt bãieþi buni. Tot azi are loc ºi întrunirea Comitetului Executiv al naþional-þãrã-niºtilor. La ei e vorbãri ultã. A început de dimineaþã ºi mai þine ºi dupã amiaza. Nu voi ºti decât mâine ce au hotãrât a-niu va fi atacat de reprezentanþii grupului Costãchescu Ghelmegeanu Mãcãrescu, care îi vor cere fie sã-ºi schimbe politica faþã de Rege, fie sã cedeze preºedinþia altuia, în nici un ca cei nemulþumiþi nu vor trece cu Armând Cãlinescu la Goga, ci se vor solidariza cu Mihala -che. Cu alte cuvinte, în Partidul Naþional-Þarãnesc vor reîncepe luptele vechi. O dovadã ma i mult cã nimic nu se schimbã pe pãmânt. Blumenfeld, care ºtie toate mi-a anunþat vizita proximã" a d-lui Gutã Tãtãrescu care vrea s leagã cu mine"!

5 ianuarie. Se vede cã Goga a reîncãlecat pe cal peste noapte, cãci azi-dimineaþã a apãrut de retul de dizolvare a tuturor consiliilor comunale, rurale ºi urbane, inclusiv Bucu reºtii. Toate platitudinile lui Do-nescu faþã de Rege, timp de 4 ani de zile au fost i nutile. L-a lãsat sã cadã ca o baligã. O lecþie pentru toþi boii". Motivarea decretului e pur ºi simplu copilãreascã. Mã întreb de ce se mai pun în legi termen e ºi cuvinte ca cele de autonomie comunalã". Cu toatã stabilitatea legal prevãzuta, fieca re Guvern dizolvã consiliile ca sã le refacã pe placul lui. Imoralitatea administrativã se adaugã astfel la toate imoralitãþile ce necinstesc viaþa noastrã publicã ºi privatã. Voievodul Mihai a plecat asearã la Atena, prin Constanþa-Constan-tinopol, pentru a a sista la cãsãtoria unchiului sãu Paul cu fiica unserer Victoria-Luise", ducesã de Braunsc hweig. Va avea ce povesti, de la Bucureºti. ªi din cãlãtorie, cãci Marea Neagrã pare furioasã Prefectura Poliþiei a fost ridicatã la rangul de Subsecretariat ca sã se facã din Gavrilã o jumãtate de ministru, în materie de lichelism, Goga pare cã poate sã dea puncte lui Tãtãre scu. Alarma pe care am notat-o, produsã de reaua primire fãcutã Guvernului Goga în Occident, a împins pe primul ministru ºi pe ministrul de ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 19 Externe sã facã declaraþii" categorice de supunere politicii noastre tradiþionale". Goga a dat un interviu prin agenþia Havas, ca sã afirme cã guvernarea sa va fi strict constituþionalã ºi cã nu poate prin urmare fi vorba de o îndrumare a Statului român pe cãile roite de Hitler sau de Mus-solini. (Aceasta e siguri Trebuie sã fie cineva francez corcit cu jidan ca sã creadã pe Goga ºi consorþii capabili de a determina o revoluþie soc ialã! ªmecherii fac afaceri, nu revoluþii!), în continuare dl prim-minis-tru a fãcut teori e asupra aplicãrii principiilor naþionaliste în România, aplicare ce nu trebuie judecatã d upã criterii occidentale (cred ºi eu!), în ce priveºte politica externã ºi pentru aceastã s edanie a fost dat tot interviul amicul Goga a mãrturisit cã Guvernul sãu se încadreazã în p litica tradiþionalã a României, cã va respecta ºi cultiva alianþele existente. Mãrturisirea a fost ce e drept fãcutã fãrã exagerãrile obiºnuite de ordin sentimental, ºi fãrã platitudine. vievatul a îndrãznit chiar a vorbi de amiciþii lãrgite", fãrã sã precizeze în ce direcþie. Agenþia Havas care se mulþumeºte ºi cu puþin declara cã acest interviu a fãcut o excelentã im sie în Franþa. De vãzut... Cam în acelaºi sens, dar cu mai multã cãldurã pentru alianþele existente, a vorbit dl minist ru de Externe Micescu, reprezentanþilor presei strãine. D-sa a insistat asupra unui punct special: anume cã nu trebuia confundatã politica externã cu cea internã. Talleyran d nou nãscut, d-sa s-a desolidarizat de colegii sãi ºi a afirmat cã principiul hotãrâtor al politicii noastre externe era continuitatea, încã un om al Regelui. Dl Micescu ne da depeºele primite de la colegii sãi, una câte una, ca hapurile. Azi ne -a dat textul celei primite de la Ciano. în fine, un ton cãlduros ºi plin de încredere! Aºteptãm pe a neamþului. Cu prilejul cãsãtoriei civile a fiicei mele1, celebratã astãzi, a venit ºi Goga sã semneze c a martor ºi apoi ne-am dus sã dejunãm la Condies-cu. Multã politicã n-am fãcut, nu era momentul, totuºi Goga mi-a spus câteva lucruri interesan te. Alegerile vor fi târziu, cel mai devreme în aprilie, mi-a confirmat-o din nou. Aface rea cu Adevãrul ºi Dimineaþa se complicã. Liberalii nu numai cã nu vor sã mãrturiseascã cã zi sunt ale lor, dar Viitorul a 1 A doua cãsãtorie a fiicei mele, cu Matei Condiescu fiul. 20 CONSTANTIN ARGETOIANU publicat chiar o notã prin care dezminþea categoric faptul. Goga vrea sã-i aducã sã mãrturis eascã ca sã le cearã apoi seamã de provenienþa banilor. Nu e de nasul domnului care apleca t în 1927 cu 13 milioane de la Ministerul de Interne... Va sfârºi prin a pune botul pe labe. în legãturã cu Regele mi-a povestit una bunã care dovedeºte desigur cã orice sentimen t de cinste n-a dispãrut din sufletul iubitului nostru Suveran, dar subliniazã totde odatã si atmosfera de corupþie ºi de imoralitate ce domneºte în jurul Majestãþii Sale. Majest tea Sa a însãrcinat într-ade-vãr pe Goga sã cearã tuturor miniºtrilor sã ia imediate sancþiun riva oricui va invoca numele doamnei Lupescu în prezentarea sau susþinerea unei afac eri. Pricepi a adãugat Goga efectul pe care 1-a fãcut o asemenea declaraþie în faþa a pe 20 de persoane!" Unde am ajuns, ºi de ce ne bucurãm! Fanteziile Majestãþii Sale:

De sãrbãtori, s-au ridicat de la Banca de Credit 350 milioane, de la CEC peste l mil iard ºi cam tot atât de la Româneascã! N-au ridicat banii numai ovreii; au ridicat ºi creºti nii a fost un început de panicã. Pentru moment retragerile s-au mai calmat. Kaufmann , care era în concediu la Viena a fost rechemat de urgenþã ºi s-a înapoiat ieri-searã la Buc ureºti. în întrunirea Comitetului Executiv naþional-þãrãnesc de ieri nu s-a mai produs nici o rupturã Maniu a rãmas preºedinte aclamat al parti-.dului. Maniu a fãcut un discurs prin care s-a declarat monarhic, dinastic ºi carlist (cu toate rezervele iezuite pe care ºi le poate oricine închipui) ºi Ghelmegeanu & consorþii n-au mai dat atacul plãnuit, mul-þumin du-se sã ia act de declaraþiile d-lui prezident. Dl prezident nu ºi-a schimbat însã nimic din atitudinea d-sale, cãci a declarat cã totdeauna a fost monarhic, dinastic ºi carli st ºi cã respectuoasele observaþii pe care le-a fãcut, nu le-a fãcut decât în interesul Reg i ºi pe un ton cu totul cuviincios. Mult mai cuviincios în tot cazul ca al liberalil or, în 1930, ºi mai încoace. ªi Gheorghe Brãtianu ºi-a întrunit ieri prietenii. A vorbit cu reticenþã despre viitoarea înt egire a Partidului Liberal, declarând cã dacã se va face va fi bine cãci s-ar întãri unul di n partidele pe care Coroana se sprijinã iar dacã nu se va face nu va fi rãu nici atunc i, cãci gruparea sa ar rãmâne ca o rezervã pentru momentul când forþele tineretului" ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 193 S 21 (aluzie la Garda de Fier) vor birui. Optimismul e un excelent lucru, mai ales în p oliticã. 6 ianuarie. Ieri-searã s-au rãspândit veºti alarmante despre cãlãtoria Voievodului Minai, pl ecat spre Atena cu cruciºãtorul Regina Mãria". Marea Neagrã e atât de dezlãnþuitã, furtuna s de tare încât cruciºãtorul abia putea sã lupte cu valurile. Asearã la masã la Negroponte, Co las1 a fost chemat de mai multe ori la telefon, ºi pus în curent cu starea lucrurilo r. Prin radiotelegrafie Regele a fost încontinuu în legãturã cu vasul. ªase ore dupã plecare a lui din Constanþa, cruciºãtorul se afla abia la 30 kilometri de capul Caliacra. în ace l moment înainta cu l milã pe orã! Ordine au fost date comandantului sã se înapoieze imedi at la Constanþa, de unde Voievodul va fi expediat la Atena cu trenul, prin Belgrad . Pe o asemenea furtunã nu trebuia sã plece. La un moment dat, orice ºtire de pe vas a încetat, se vede cã se stricase T.F.F. înapoierea la Constanþa nu va fi uºoarã. Valurile au fost atât de puternice, încât, dupã ultimele ºtiri primite au smuls ambarcaþiunile de salva re ancorate pe punte. Iarnã grea. Nu numai pe Marea Neagrã ºi în România (la noi zãpadã de 0,30-0,40 pretutindeni º emperaturã sub 10 grade) dar pretutindeni. La Budapesta sunt 22 grade sub zero. în P rusia Orientalã 25. îmi e fricã cã voi gãsi sãptãmâna viitoare zãpadã ºi la Paris. Apa în vin: Ieri-searã Consiliu de Miniºtri, fãrã Cuza tatãl ºi fiul, împotmoliþi la Iaºi, - prezidat de S-a luat în cercetare chestiunea retragerii brevetelor cârciumarilor evrei, s-a insi stat asupra laturii sanitare a problemei, ºi s-a numit o comisie compusã din 4 miniºtr i (sanitarul, fmanþul, internul ºi industrialul), ca sã studieze cele mai bune soluþii. S-a discutat asupra revizuirii situaþiei evreilor imigraþi în timpul rãzboiului si dupã rãzb oi, fãrã autorizare ºi s-a numit altã comisie de miniºtri, ca sã studieze chestiunea. S-a abordat în fine problema reducerii preþului bumbacului, petrolului ºi sãrii ºi s-a num it a treia comisie de studiul Cine a inventat sufragiul universal, ºi alegerile în g eneral, a fost un porc dar cine a inventat comisiunile" a fost un om de geniu! Ministrul Greciei. 22 CONSTANTIN ARGETOIANU Nea Istrate ( trei boboci de raþã, frate"!) a mai tras un interviu în Le Temps, în care o scaldã cum poate între alianþele tradiþionale ºi prieteniile cât mai numeroase". Sãptãmâna v dl Micescu-Metternich va oferi o vânãtoare corpului diplomatic în Banat, iar de acolo va pleca la Geneva (sesiunea S.D.N.) prin Praga ºi Belgrad unde va face vizite pr ealabile domnilor Beneº, Krofta ºi Stoiadinovici. Pe ziua de azi, ministrul de Externe publicã depeºele schimbate între d.d. Istrate ºi Ne urath (Berlin). Cordialitate ºi nãdejde de mai bine. încurcãturile Guvernului ºi ale Regelui cresc pe fiecare zi. Azi dupã amiazã am aflat de a Jean Paul-Boncour cã miniºtrii Franþei ºi Angliei au fãcut demersuri foarte serioase, în b aza instrucþiunilor primite de la Paris ºi de la Londra. Ils ont parle tres fort" a f ost expresia întrebuinþatã de diplomatul francez. Mai ales ºir Reginald Hoare a vorbit d e sus de tot. A întrebat pe ministrul nostru de Externe dacã are cunoºtinþã de anumite tra

tate prin care s-a constituit România Mare ºi de clauzele lor. Ceea ce a scos din sãri te Guvernul englez este ultima ºtire primitã, cã Guvernul român pregãteºte formele pentru a recunoaºte anexarea Etiopiei de cãtre Italia1. ªir Reginald a amintit lui ªir Istrati cã în Anglia nu existã numai un curent puternic împotriva acestei recunoaºteri dar ºi unul în fa voarea revizionismului. Dacã Guvernul român nu mai vrea sã þinã seamã de primul curent, nici Guvernul englez nu se va mai putea opune la progresele celui de al doilea. Thierry, Hoare, Boncour sunt furioºi. Boncour a mai povestit cã ar fi prins azi-dimi neaþã la Radio din Moscova (difuziune pe franþuzeºte) o declaraþie foarte importantã. Anume declaraþia cã dacã România continuã pe calea pe care a apucat-o, negocierile pendinte cu S ovietele, referitoare la chestiunile teritoriale, vor fi rupte. Comunicarea mai adãuga, cã Rusia Sovieticã nu are diferende teritoriale pe graniþa de Vest, decât cu o sin gurã þarã, cu România. Delmas, ataºaul militar francez, ar fi declarat ºi el cã situaþia sa ca militar a deveni t foarte delicatã: bazat pe cuvântul Regelui, a obþinut acum în urmã sã se expedieze din Fra nþa 200 tunuri ºi 200 avioane (?) comandate de noi (o fi 200 în tot?). Delmas se vede descoperit faþã de Statul Major francez ºi a fost silit sã trimitã un nou raport prin care mãrturiseºte cã a fost înºelat de Rege. 1 Aluzie la numirea probabilã a lui D. Burilleanu la Roma ºi la acreditarea lui pe lân gã Regele Italiei ºi împãrat al Etiopiei. ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 23 ªir Reginald Hoare a trimis un lung raport la Londra, cu cele mai pesimiste inform aþii, iar Thierry a raportat cã de acum înainte se aºteaptã la orice în România". Buda, ataºatul militar cehoslovac a confirmat unui prieten comun cã toate comenzile noastre în Cehoslovacia au fost sistate, ºi cã doi directori de la Skoda sosesc luni în Bucureºti ca sã informeze Guvernul nostru cã anumite deteriorãri supravenite în fabricã sile sc direcþia ei sã suspende pentru trei luni efectuarea comenzilor noastre. Teama unei schimbãri de orientare în politica noastrã ne-a ridicat pe toþi aliaþii (afarã de sârbi dubioºi" ca ºi noi!) împotrivã iar ovrei-mea a fãcut restul. Presa francezã continu cât se poate de ostilã, nu numai faþã de Guvernul Goga, dar ºi faþã de þarã. Faimosul Pertina ie cã s-a sfârºit cu încrederea în România" iar Echo de Paris publicã portretul Regelui Caro u menþiunea: Cel din urmã trãdãtor!" Presa englezã e mai rezervatã ca formã, dar tot atât de a fond. Guvernul nostru e fiert. Regele pleacã mâine la vânãtoare pe douã zile, sã se rãcoreascã. Hal sã-i fie! Alecu Rioºeanu a dejunat azi la noi. E umbra lui Antonescu (generalul) de care e n edespãrþit, ºi vorbeºte cât îl þine gura. Doar cã nu mi-a spus cã generalul e înþeles cu Zele u1 ºi cã în curând va fi el ºe-Jul Guvernului. Cã umblã dupã aºa ceva nu încape îndoialã, ºi bil, dacã Goga nu va putea rezista, sã facã Regele apel la dânsul. Antonescu vrea sã numeascã pe colonelul Dobre subsecretar la Armament (locul lui Gla tz), au anunþat-o toate ziarele. Rioºeanu îmi povesteºte cã decretul a fost semnat alaltãier i, dar chiar în seara care a urmat, Regele a telefonat lui Antonescu cerându-i sã nu-1 publice. Generalul a întrebat a doua zi pentru ce, ºi Majestatea Sa i-a dat acest îns pãimântãtor rãspuns: Se opune Malaxa!" Colonelul Dobre trece drept un om foarte cinstit.. . Generalul Antonescu pretinde însã cã tot va obþine numirea. Sã meargã Regele pânã a laºa ºi axa? Vorba lui Thierry: Ne putem aºtepta la toate!" 7 ianuarie. Voievodul Mihai Naufragiatul a sfârºit prin a scãpa din valuri ºi a se înapoia ieri-dimineaþã la Constanþa. A sosit tot ieri la amiazã în Bucureºti ºi a replecat la Atena u trenul, prin Belgrad la orele 1 între altele: Vrei sã-þi arãt fotografia.luatã alaltãieri la Predeal, Antonescu de braþ cu dreanu?". ªi câte fine" subînþelesuri! 24 CONSTANTIN ARGETOIANU 2.20. Norocul nuntaºilor, cãci Collas a putut sã-i încredinþeze ºi 10 kilograme de icre pent ru salãþile de þâri. Guvernul face sforþãri uriaºe pentru liniºtirea presei din Occident, din Paris mai cu se amã. Aºa se aruncã pe fereastrã banii noºtri. Le Temps a publicat în fine o notiþã din care r se cã înainte de a fi condamnat (a fost vorba de aºa ceva? Babemus reum confitentem"), Guvernul Goga trebuie vãzut la treabã. Dupã cum se vede Tãvi cheltuieºte mult dar se mulþum eºte cu puþin. Ne dã gata Italia. Crede cã România ºi-a si schimbat politica. Oficiosul Giornale d'Ital

ia, vorbind de apropiata conferinþã de la Budapesta, a Statelor semnatare a Convenþiei de la Roma, deschide braþele ºi þãrii noastre ºi socoteºte cã o erã nouã începe pentru State ne. ªi foaia d-lui Mussolini încheie: Prin noua sa politicã România s-a aºezat în domeniul reali or". Nu ºtiu pe ce ne-am aºezat, dar ºtiu cã ne înþeapã. Pe piaþã îngrijorarea e tot mai mare, deºi retragerile au mai diminuat, fãrã sã înceteze. Tea multor bãnci e cã firme importante evreieºti sã nu plãteascã la scadenþã preferând sã-ºi pãst chiar cu riscul unei declarãri în faliment. Am impresia cã bãncile merg prea departe în p esimismul lor, dar nu încape îndoialã, cã în lumea afacerilor tulburarea e mare. Sadoveanu (Ion Marin), directorul general al Teatrelor m-a dus ieri la Operã la re petiþia de ansamblu cu cântãreþii nemþi veniþi sã joace Meistersinger". Am asistat la douã a am petrecut de minune. Au venit Wilh. Rode (Hans Sachs), Laholm (Walter von Stol zing), Ed. Kandl (Beckmasser) ºi d-na Stetzler (Eva) toþi de la Opera din Charlotten -burg de la Berlin. Rode, care la Berlin cumuleazã îndeletnicirile de cântãreþ, de directo r al teatrului ºi de regizor, e un minunat bariton cam obosit, dar cu toatã oboseala lui cântã frumos. Kandl e unul din cei mai buni Beckmasser din câþi am vãzut. Tenorul Lah olm are o voce clarã ºi puternicã. D-na Stetzler e o mãtuºica cam ofilitã, cu totul nepotriv itã pentru rolul Evei. Voce bunã, dar mai puþin impresionantã ca a bãrbaþilor. Cei patru nemþi cântã pe nemþeºte încadraþi în trupa Operei noastre, care cântã pe româneºte. noastrã sub direcþia d-lui general ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 25 musikdirektor Rother, al cincilea oaspete venit de la Berlin. La început fusese vo rba sã vinã toatã trupa, cu orchestrã ºi cu decoruri. S-a renunþat însã, din motive tehnice º u venit decât cei 4 cântãreþi ºi dirijorul lor, sã dea douã reprezentaþii din Meistersinger" a Ottescu mi-a spus ieri, cã un Gartspiel" mai complect nu e înlãturat, ci numai amânat, ºi cã în primãvarã trupa întreaga, cu orchestrã ºi cu decoruri, se va muta de la Charlottenburg la Bucureºti, sã dea în serie Tetralogia. Serviciul propagandei germane a hotãrât sã facã ori e sacrificiu ca sã ne câºtige sufletele. Cu atât mai bine pentru noi. N-am asistat în viaþa mea la o repetiþie. Cât am fost tânãr ºi mi-a plãcut teatru n-am avut p ej iar când s-au ivit prilejurile, încetase pofta. Ceea ce mi-a pãrut mai ciudat e men talitatea acestor oameni, toþi convinºi cã lumea se învârteºte în jurul lor, ºi cã meseria ºi tatea lor nu e numai ceva serios, dar singurul lucru serios pe acest pãmânt! Dialogu rile în douã limbi, Eva în galoºi, Walter von Stolzing în complet" cafeniu ºi Hans Sachs în ist dau formidabilei creaþii wagneriene, un aspect neaºteptat. Rother, ºeful de orches trã, genial impresionant. Singur el era în comuniune sufleteascã cu Wagner; în orchestrã, oamenii mai pricepeau încã ce cântau pe scenã se plimbau porcii. Am stat douã acte, ºi am p ecat, fiindcã mã plictiseau melomanii din jurul meu. 8 ianuarie. Azi-noapte au fost 25 grade de frig în Bucureºti, ºi cu asta, lucru ciudat o ceaþã de tãiat cu cuþitul. Nu se vedea la 5 paºi. Circulaþia foarte anevoioasã, la pas. Vâ vul la gurile Dunãrii e ameninþat sã fie cotropit de ape din cauza zãpoarelor de ghiaþã form ate, ce refuleazã apa peste maluri, întreaga localitate a fost evacuatã. Pe ºoseaua Ploi eºti-Câmpinâ, automobilul colonelului Della Porta, ataºatul militar italian, a alunecat, s-a izbit de o autocamionetã ºi a fost rãsturnat în ºanþ, sfãrâmat. Della Porta s-a ales cu grave la cap ºi la membrele superioare, ºi a fost dus la spital. La Constanþa, în faþa por tului, vasul turcesc Yekta" a fost lovit ºi culcat de vasul norvegian Irania", din c auza cetii ºi a vremii îngrozitoare. N-am avut aºa iarnã grea din 1929. Guvernul Goga a mai recrutat câteva lichele, de data asta de la Vai-da. Au trecut" D.R. loaniþescu, I. Gr. Perieþeanu, foºti miniºtri, I. Lu-pescu, Electorul de la Râmnicul Sãrat, Marinescu, Electorul de la Brãila ºi alþi câþiva seniori mai mãrunþi. Printr-o scrisoa adresatã lui Vaida, 26 CONSTANTIN ARGETOIANU ziºii domni explicã" (vorba lui Niou Filipescu!) motivele ideologice (realizarea prog ramului naþionalist) care îi împinge spre sacul cu grãunþe. D. R. loaniþescu a fost numit mi nistrul Agriculturii ºi a ºi depus jurãmântul ieri, înainte de plecarea Regelui la vânãtoare, Banat. Pe-rieþeanu si ceilalþi nu si-au încasat încã preþul trãdãrii, dar probabil cã ºi con r e iscãlitã. Pe ce mâini a încãput biata þarã: un loaniþescu, ministru cu repetiþie! ªi mai tânãrul nostru Suveran de moralizare ºi de progres! Deoarece s-a rãspândit zvonul pa Victor Antonescu va merge la Geneva, dupã cererea Reg

elui, sã recomande"(0 ºi sã sprijine pe Mices-cu, Blumenfeld-Scrutator s-a dus sã-1 întrebe ºi iatã ce a aflat din gura lui Victoraº-Iepuraº: Zvonul e cu totul neîntemeiat; atât ar ma lipsi sã mã duc cu Istrate Micescu la Geneva, când ºtiu ce ºtiu. Regele nu mi-a cerut sã me rg la Geneva, mi-a cerut altceva, ºi probabil cã ºtirea deformatã a audienþei mele a dat l oc la zvonul despre care vorbeºti. Marþea trecutã1 m-am pomenit cu Urdãreanu la telefon înºt iinþându-mã cã Regele mã aºtepta în aceeaºi zi la ora 3 1/2. M-am dus întrebându-mã pentru ce onvocat. La Palat am gãsit pe Goga ºi pe Micescu, ºi spre marea mea mirare am fost pof tiþi câteºitrei în cabinetul Regelui. Regele mi-a spus cã avea mare încredere în mine ºi cã m sã pun în curent pe succesorul meu cu situaþia politicã! Aceastã dare de seamã a predecesoru lui, adresatã succesorului în prezenþa Suveranului, era un obicei nou, pe care Regele voia sã-1 creeze afirma el în interesul continuitãþii (!.'!). M-am executat ºi am spus ºi cât am putut, în faþa celor doi miniºtri buclucaºi. Dacã Regele m-ar fi chemat singur în pre labil, i-aº fi spus mai multe, cãci nimeni nu ºtie ca mine tot ce se gândeºte ºi se pregãteºt momentul de faþã la Paris, la Londra ºi aiurea. Pot sã-þi spun cã niciodatã n-am stat aºa de a acum. Tot ce am câºtigat de la rãzboi încoace a fost pierdut într-o z/". Antonescu a mai spus lui Blumenfeld cã foarte probabil chestiunea minoritãþilor va fi pusã la ordinea zilei la Geneva, acum în ianuarie ºi cã nu vom fi susþinuþi decât de Beck (Po onia), antipatizat de toatã lumea la S.D.N. Toate celelalte þãri vor fi împotriva noastrã. Antonescu mai crede a ºti cã Franþa nu va lucra cu Guvernul Goga. Din audienþa de marþi a plecat cu impresia cã Regele nu ºi-a deschis 4 ianuarie. ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 27 încã bine ochii asupra situaþiei, care e din cele mai compromisã. Goga, în schimb i-a pãrut foarte îngrijorat de tot ce auzise. Pe de altã parte mi s-a pãrut cã Regele amânã alegerile sfârºit fostul nostru Forei-gner în speranþa cã i se va oferi o formulã mai bunã. ªtie cã egeri pe rând nu pot fi încercate ºi aºteaptã ceva, înainte de a convoca pentru a doua oarã c rpul electoral. Naþional-þãrãniºtii ar trebui sã o termine odatã cu nebuniile ºi cu neînþeleg or. La noi, înþelegerea cu George Brãtianu a devenit imposibilã dupã ultimul sãu discurs. Ea nici nu va mai fi pusã luni1 la ordinea zilei. Tãtãrescu a fãcut prostii, trebuia sã se r etragã la noiembrie «en beaute» ca sã nu cadã cu ruºine dupã o lunã. A fãcut mari greºeli, da sul va avea ultimul cuvânt în partid". Se zice cã Goga a declarat lui Sola cã România va recunoaºte Imperiul Italian. ªtirea a fo st difuzatã la Radio, de la Roma sau de la Milano, cu comentariul cã nimic nu va mai putea opri România, dupã a-ceastã hotãrâre, sã se alipeascã de axa Berlin-Roma. Pe de altã parte se afirmã cã Micescu ar fi declarat lui Thierry cã România nu va recunoaºte anexarea Etiopiei. Vom ºti foarte curând de care parte atârnã adevãrul. Ca rãspuns la intervenþiile franceze ºi engleze, ministrul nostru de Externe ar mai fi declarat cã România va respecta Tratatul minoritãþilor, dar va aplica ovreilor art. 42( ?) din Tratatul de la Berlin. Dl Micescu uitã cã tratatele postbelice din 1919-1920 au abrogat toate clauzele tratatelor antebelice în contradicþie cu ele. A.C. Cuza soseºte astã-searã de la Berlin cu o falcã în cer ºi alta pe pãmânt ca sã cearã soc i Goga pentru ce s-a renunþat, sau s-a întârziat, cu mãsurile relative la numirea comisa rilor speciali pe lângã instituþiile cu capital strãin ºi la interzicerea servitorilor creºt ini de a sluji pe ovrei. Armând Cãlinescu s-a încãierat la Ministerul de Interne cu dl subsecretar de Stat Tilicã l oanid ba unii spun chiar cã s-au bãtut. Bietul Goga, mã întreb cum are sã o ducã cu toþi nebunii lui! Informatori siguri îmi aduc amãnunte privitoare Ia consfãtuirea intimã care a avut loc m arþea trecutã, între fruntaºii Partidului Naþionalîntrunirea Comitetului Executiv al Partidului Naþional Liberal. 28 CONSTANTIN ARGETOIANU Þãrãnesc, înainte de ºedinþa Comitetului Executiv. Reprezentanþii generaþiei mai tinere, Ghel eanu, Ralea, Andrei, Gafencu, Georgescu (Tulcea) ºi Zâne (trimisul special al lui Co stachescu împiedicat sa vinã) au luat de scurt pe cei din generaþia mai coaptã ºi au îndrept at un asupru rechizitoriu împotriva direcþiunii" partidului în ultimii ani. Au învinuit p e toþi ºefii de pânã acum cã n-au fãcut decât sã urmãreascã scopuri meschine personale ºi sã u patimã între ei, neglijând cu totul ºi interesele partidului ºi realizarea programului p olitic în jurul cãruia s-a închegat crezul þãrãnesc. Toþi au declarat pe rând, cã fãrã o radi are în metodele întrebuinþate pânã acum, vor pãrãsi partidul. Ralea si Andrei (discipolii lui

Stere!) au adãugat chiar cã vor rnerge la Garda de Fier, a cãrei ideologie deosebitã în me tode nu se deosebeºte prea mult de a þãrãnismului, în care dânºii cred! Ghelmegeanu, Gafenc Zâne au protestat în numele principiilor lor democratice împotriva acestei tendinþe, aºa încâ nici printre rãzvrãtiþi nu s-a putut pãstra o unitate de vederi! Declaraþiile lui Maniu, în ºedinþa subsequentã a Comitetului nu au mulþumit pe deplin pe cei care aºteptau altceva, decât iezuiticele reticenþe ale d-lui prezident. Se zice cã o ca mpanie foarte serioasã a început pentru reîntregirea partidului fãrã învinºi ºi fãrã învingãt ici ºefia lui Vaida, nici a lui Maniu (un mod elegant de a debarca pe acesta din u rmã). Atunci a lui Mihalache, din nou? ªi mai puþin. Se vorbeºte de ºefia lui... Guºti, omul Regelui ºi veriºorul d-nei Lupescu, prin alianþã!!! Apoi n-are dreptate Regele Carol sã s ocoteascã pe toþi oamenii politici români drept lichele? Marina Românã (ce expresie de operetã) e la ordinea zilei ºi Irimes-cu e ameninþat sã sarã. R gele e furios. De douã ori, de când existã, Marina noastrã a fost pusã la contribuþie: odatã plecat pe un vas de rãzboi Regele Ferdinand sã asiste la cãsãtoria principesei Elisabet a cu Regele George ºi a doua oarã acum, pe alt vas, Voievodul Mihai a încercat ºi el sã aj ungã la Pireu. Regele Ferdinand a trebuit sã fie salvat de un vas grecesc iar Mihai s-a dus pânã la calea întoarsã. ªi câþi bani nu s-au aruncat în ultimii ani pentru aºa-zisa n estrare navalã"! Toate numai chiul, ºperþãrie ºi incapacitate! 9 ianuarie. Cuvinte scrise acum 300 de ani ºi mai bine, dar de actualitate ºi azi, în înþe lesul lor moral: Plângeþi-mã, cãci n-a fost vreodatã om chemat sã îndrepte o situaþie atât d ratã. Armata e în ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 29 mare nevoie ºi nu e aprovizionatã cu nimic... Cavaleria noastrã e fãrã curaj. Þara, de la Be rwick pânã la York e în puterea scoþienilor; teama e pretutindeni, o dezafecþiune generalã f aþã de Rege... într-un cuvânt, sunt singur aci în luptã cu atâtea rele, fãrã nici un ajutor. ar scãpa Dumnezeu, în bunãtatea lui, de cea mai mare nenorocire a vieþii mele!" Dedicate domnului Goga. Aceste rânduri au fost scrise de lord Straf-ford, favoritul ºi primu l ministru unui alt Carol, cu numãrul I, ºi în Anglia. ªi Regele ºi favoritul au murit dea ltminteri pe eºafod... Abia acum aflu cã Regele a fost atât de furios împotriva lui Frana-sovici pentru pierd erea alegerilor, încât nici n-a vrut sã-1 mai primeascã. Tãtãrescu a încercat acum în urmã sã tru tovarãºul sãu de lanþ iertarea Stãpânului, dar n-a reuºit. Dealtminteri ºi acþiunile lui continuã a fi jos de tot la Rege, cu tot dejunul ºi cu fotografia pe care i le-a of erit. Astfel dl Gutã a miºcat cerul ºi pãmântul ca sã obþinã o invitaþie la vânãtoarea regalã în curs de desfãºurare, dar n-a reuºit. Vaporul Oituz", unul din cele câteva cargo-boaturi ale S.M.R.-U-lui, e în flãcãri, în portu l Constanþa. Nici o salvare nu e posibilã, vaporul fiind încãrcat cu bumbac si cu celulo zã. Iarna excesivã care ne nenoroceºte are ca contra partidã o varã tot atât de excesivã în emisf ra australã. Din Argentina se telegrafiazã cã sunt 47° cãldurã ºi cã seceta cumplitã a compro ecolta porumbului. De s-ar usca tot! Atât folos sã tragem ºi noi din suferinþele pe care le îndurãm! Voievodului Mihai i s-a fãcut la Atena o primire împãrãteascã. Delicatã atenþie din partea Re elui George pentru soru-sa Elena, sau dorinþã de a vexa pe fostul cumnatei Carol? Pe acesta, George-1 ºtie pe dinafarã, ºi cât e de gelos de cinstirea unui neam, fie propri ul sãu fiu. Dupã telegramele primite de la Atena, presa elenã scoate în relief personalit atea Voievodului". Ce personalitate? Platitudinea va pierde monarhiile, pretutin deni! Generalul Bengliu a fost numit comandant al Jandarmeriei în locul lui Pârâianu. Un age nt al lui Goga în locul unui agent al lui Tãtãrescu pentru spinarea alegãtorilor nici o schimbare! 30 CONSTANTIN ARGETOIANU Vaida publicã un comunicat cu privire la trãdarea lui loaniþescu ºi consorþii, în termeni ma i 'mult ironici decât asprii. Din comunicat reiese cã ºeful Frontului Românesc ar fi dor it ca primul Guvern de doctrinã naþionalistã sã fi fost scutit de îmbrãþiºarea lichelelor car nvocã interese obºteºti pentru a acoperi mizeria lor moralã. Cele notate, încã ieri cu un punct de întrebare, încep sã se lãmureascã. Ziarele de azi-dimin aþã reproduc pasaje entuziaste din presa italianã care salutã Guvernul Goga ca pe iniþiato rul unei noi politici româneºti ºi anunþã iminenta recunoaºtere de cãtre România a cuceriri

opiei. ªi telegrame de la Paris confirmã ºtirea. Pentru ca cenzura noastrã sã fi lãsat sã tre cã aceste informaþii, cele relatate trebuie sã fie adevãrate. E drept cã Guvernul Goga se gãsea într-o mare încurcãturã; avea de ales între supãrarea, adâncã, a Londrei ºi vrãjmãºia l . A ales. Vom vedea ce ne va aduce ziua de mâine. înaintea Guvernului, Manoilescu a recunoscut deja cucerirea Etiopiei. Caraghiosul escroc, care cautã sã-ºi refacã virginitatea pe seama naþionalismului ºi italofiliei, a trim is o cãlduroasã telegramã de urãri Regelui Italiei, împãrat al Etiopiei telegramã reprodusã ai multe ziare1. Ziarele de azi-dimineaþã mai dau drumul ºi ºtirii privitoare la demersurile Angliei si F ranþei relative la persecuþia ovreilor, având grijã sã îndulceascã caracterul intervenþiilor cale fãcute. Din informaþiile publicate ar rezulta cã Guvernul englez a adoptat faþã de Mi nisterul Goga o atitudine de expectativã, cã Chamberlain ar fi spus unei delegaþii de evrei, cã Guvernul român actual ia masurile pe care le ia ca sã nu ia alt Guvern ulter ior mãsuri mai grave (!!!) ºi ar mai rezulta cã întreaga problemã va fi dezbãtutã la Geneva consimþãmântul Guvernului român. în foile de azi-dimineaþã a început sã-ºi publice ºi Goga schimbul lui de depeºe cu diferiþi Guverne. Literaturã searbãdã ºi cam ridicolã: aceleaºi declaraþii de dragoste tuturor, cu ob uita notã de pa1 Escrocul a primit sã prezideze comitetul român al asociaþiei italiene Universali ta di Roma, asociaþie ce nu e altceva decât biroul de propagandã fascistã în strãinãtate. Ceva î elul Cominternului" comunist, dar într-o direcþie opusã. Acum câþiva ani mi s-a propus cu i nsistenþã mie aceastã prezidenþie dar am refuzat-o. Manoilescu a primit-o bineînþeles îndatã i s-a propus, ºi s-a grãbit sã organizeze o excursie la Roma, în masã. Atrase de preþul de n ecrezut de 5 200 lei de om pentru 10 zile în Italia, preþul cãlãtoriei dus ºi întors cuprins , peste l 000 de persoane s-au înscris. Manoilescu a plecat în fruntea lor la Roma, ºi acolo face de câteva zile pe tribunul ºi pe nebunul. , ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 31 trioticã platitudine cãtre Franþa. Rãspunsurile sunt ºi ele de o identicã banalitate. Politeþ , de o parte ºi de alta. De ce se dau publicitãþii? Nu e obiceiul; dar nu e nici obice iul sã se solicite astfel indirect certificate de prietenie, dealtminteri lipsite de orice importanþã. Singur Hitler n-a rãspuns în scris, ci a trimis pe ministrul sãu Fabri-cius sã mulþumeascã v erbal ºi sã hiritiseascã la rândul lui. Sã nu fi fost mulþumit de foarte vagile angajamente ale primului ministru român sau poate cã a voit sã-i transmitã propuneri pe care n-a îndrãz it sã le încredinþeze scrisului? Telegrame din Londra ne aduc informaþia cã dl Goga a primit pe reprezentanþii interese lor engleze în România, care i-au fost prezentaþi de Principele Anton Bibescu, si cã lea spus cã nu numai nici o mãsurã vexatorie nu va fi luatã împotriva capitalului ºi interesel or britanice, dar cã Guvernul va face tot ce-i va sta în putinþã pentru a încuraja colabor area anglo-românã sub toate aspectele ei. Pãcat cã angajamentul e luat numai de Goga ºi nu ºi de Cuza, ºi pãcat cã întrevederea a avut sub auspiciile lui Anton Bibescu, un om cu totul neserios. Prin protecþia lui Til icã loanid (!!), Anton Bibescu a ajuns tare ºi mare în Ministerul de Externe. Istrate Micescu a hotãrât sã-1 ia cu dânsul în turneul pe care-1 va face în curând. Politica româneas ndusã de doi þicniþi ca Micescu ºi Bibescu, iatã ce nici un om de bun simþ n-ar fi putut pre vede înainte de 1930. Si câte vom mai avea de înregistrat de acum înainte! Dl ministru de Finanþe Savu, a fãcut ºi d-sa declaraþii presei. Banalitatea lor ne îndreptãþe sã le neglijãm. Un singur punct interesant: Dl ministru de Finanþe a declarat cã toate mãsurile excepþionale despre care s-a vorbit sunt de domeniul fanteziei, ºi cã Guvernul dimpotrivã e hotãrât sã apere ºi mai mult decât s-a fãcut pânã acum libertatea capitalului ºi dezvoltare a muncii individuale. Interesant pentru A. C. Cuza, mai ales! ªi pentru a încheia, o glumã tâmpitã. Se povesteºte cã Thierry întâlnind pe noul ministru de 1-a întrebat: Comment 9a-va?" Pardon" a rãspuns Excelenþa pas Sava, Savou!" 10 ianuarie. Ieri dupã-amiazã cãsãtoria fiicei mele cu Matei Con-diescu. Ceremonie intimã la mine acasã. Veselie. Priveam, ºi parcã mã 32 CONSTANTIN ARGETOIANU aflam printre strãini toþi ai mei sunt sub pãmânt ºi tot ce mi-a fost scump sub cenuºã. Urâ eþea. Dl Istrate Micescu, dupã ce a vânat în Banat, a ajuns la Praga cu madama (a 5-a) ºi el.

Primit de drotoºi cu onoruri în principalele grãi, la Praga, Krofta Kamil i-a oferit o masã, un cordon ºi un discurs care a cimentat" o datã mai mult indestructibilele temeli i" ale Micii înþelegeri. In ce priveºte pe dl Micescu, d-sa a aruncat la coº cu o dezinvolturã demnã de tot trecu tul sãu, întreg programul afirmat în opoziþie de conducãtorii actualului Guvern, d. d. Gog a si Cuza. Dl Micescu a adus salutul Guvernului român care se considerã aliat credinc ios al Cehoslovaciei ºi devotat colaborator al Societãþii Naþiunilor". Nici Victor An-to nescu n-ar fi vorbit mai frumos. Dar unde sunt fulgerele de acum un an împotriva M icii înþelegeri ºi a S.D.N-ului? Dar unde sunt imperativele" care ne împingeau în braþele Ge maniei ºi ale Italiei? Unde e intransigenþa d-lui Cuza ºi logoreea d-lui Goga? Dl Mice scu le-a întors spatele ºi a mãrturisit o credinþã diametral opusã pãºind pe calea care duce eneva prin Praga ºi Belgrad, dupã propriile d-sale declaraþii. Generalul Condiescu mi-a transmis o rugãminte din partea Regelui: sã caut sã îmbunãtãþesc la aris ºi la Londra atmosfera fãcutã Guvernului (Regele fusese informat cã plec desearã). Faþã e Condiescu am luat act de dorinþa Suveranului, dar un rãspuns lãmurit i-am trimis pri n Urdãreanu, mai bun de gurã, care venise ºi el la nuntã. L-am rugat sã spunã Sus cã de câte trec graniþa, încetez de a face politicã, nu mai sunt decât român ºi nu cunosc decât þara ºi le. Niciodatã nu am criticat un Guvern român în strãinãtate, nici chiar când în fruntea lui e a un om pe care nu-1 puteam mistui. Nu voi face altfel acum. întrucât priveºte a spune bine despre actualul Guvern, sau mai exact a împrãºtia atmosfera creatã de antisemitism ul lui, voi cere lui Goga sã-mi dea o formulã care sã-mi permitã sã o fac. Te rog am înche transmite M. Sale rãspunsul meu. ªi dacã vrei, mai adaugã-i, tot din partea mea cã a greºi adânc cu formula Goga". Urdãreanu m-a întrebat ce formulã aº fi preconizat eu. O ºtie Regel , ºi probabil o ºtii si d-ta!" Dar dvs nu credeþi cã prin formula actualã s-ar putea ajung la formula dvs?" Nu. Guvernul Goga e un Guvern de autoritate (în realitate de pseu do-autoritate) în afarã, dar de gaºcã si de demagogie înãuntru, întârziind, Regele nu va mai ea folosi formula unui adeÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 33 vãrat Guvern de autoritate, pe care actuala formaþiune o saboteazã!" Când vã întoarceþi? V fiindcã probabil Majestatea Sa va avea nevoie sã vã vadã". Peste trei sãptãmâni". Tocmai trecea Goga, 1-am luat la o parte ºi 1-am rugat sã-mi dea o formulã cu care sã po t liniºtii ovreii din Apus. Te rog sã le spui cã Guvernul meu nu va persecuta, nu va mo lesta, nu va stânjenii pe ovreii bãºtinaºi, înþelegem sã aplicãm Tratatul minoritãþilor ºi co vreii bãºtinaºi constituie o minoritate. Vrem însã sã curãþim þara de ovreii care s-au strecu raudulos de la rãzboi încoace". Bine; dar Cuza ce zice?" Dã-1 în moaºã-sa!" Am priceput a era întinsã între ºef ºi ºeful suprem. E chiar foarte posibil sã plesneascã astãzi, în tot oga avea ieri aerul atât de plictisit, încât toatã lumea a fost impresionatã. Pânã ºi auguri latului vorbeau ironic de soarta Guvernului. Partidul Liberal ca ºi cel naþional-þãrãnesc au hotãrât sã ia atitudine de protestare faþã de ala dizolvare a Parlamentului înainte de constituirea lui. Cearta a început, în Viitor ul ºi în Dreptatea jurisconsulþii celor douã partide cautã sã demonstreze cã o dizolvare înai de constituire ar fi anticonstituþionalã, iar ministrul Justiþiei, dl Vasile Rã-dulescu combate într-un interviu, cu argumente juridice acest punct de vedere. Ceartã bizan tinã: Constituþia nu specificã, ºi cine poate mai mult, poate ºi mai puþin dacã, prin urmar Regele poate dizolva o Camerã constituitã, poate cu atât mai vârtos dizolva una care nu s-a constituit încã. Partidul Liberal e în mare fierbere. Azi se întruneºte Delegaþia Permanentã ce urmeazã sã dec dã asupra reîntregirii partidului. Dupã declaraþiile lui George Brãtianu de marþea trecutã, b ii liberali furioºi hotãrâserã sã nu mai punã chestiunea la ordinea zilei. Alaltãieri îns s-a schimbat ºi Dinu Brãtianu cu ai lui s-au pronunþat din nou pentru o înþelegere cu geor giºtii. Tãtãrescu care plecase la Poiana convins cã chestiunea fusese înmormântatã, a regãsit deschisã la înapoierea lui. ªi dânsul, si prietenii lui, ºi grupul H", ºi cei de la Pãreri e" sunt consternaþi. Ieri-searã, într-o consfãtuire prealabilã a membrilor Delegaþiei Perman ente, voturile au fost împãrþite, jumãtate ºi jumãtate. Azi-dimineaþã barometrul e mai defavo il georgiºtilor. Vom vedea. l 34 CONSTANTIN ARGETOIANU Regina nu merge bine. Cu toate ºtirile optimiste care se rãspândesc din ordin de cãtre a nturaj adevãrul e cu totul altul. Mi 1-a mãrturisit ieri Irina Procopiu, niþel fãrã sã vrea

.. 12 Ianuarie. Alaltãieri dupã amiaza pe când îmi terminasem valizele în vederea plecãrii la P aris, am fost luat deodatã de ameþealã ºi abia am putut sa ajung sã mã arunc în pat. Sincopa -a fost complectã, n-am pierdut de tot cunoºtinþa, dar dupã ce mi-am revenit în fire chest iune de un minut, douã m-am simþit foarte slab, ºi cam tâmpit. Vina cordului, de-a drept ul? Influenþa toxicã a mai multor doze de no-vatofan", luate pe nemâncate, cu care încerc asem sã tai un acces de gutã care mã plictisea? Indiferent cãci si într-un caz ºi în altul ciunea aparatului cardiac apãrea evident. Primul semnal mai serios pe panta cea pr oastã a vieþii... Am stat în pat pânã azi la amiazã. Deºi au trecut 48 de ore, mã simt încã f lab. Am amânat plecarea la Paris pe vineri seara 14 ianuarie. Renunþând la oprirea de douã zile la Viena, pe care o proiectasem voi fi la Paris la timp. Comitetul Stelei " fiind fixat pentru ziua de 17 curent. Regele a dat ziarului englez Daily Herald un interviu într-adevãr senzaþional. Senzaþion al, fiindcã pentru prima datã vorbeºte strãinãtãþii de sus. Vorbeºte aºa cum trebuie sã vorbe ege care ºi-a fãcut datoria, numai cã el nu ºi-a fãcut-o pe a lui! La întrebarea ziaristului dacã actualul Guvern român nu este o dictaturã regalã, sub formã c onstituþionalã, Suveranul român a rãspuns cã trebuie sã se înþeleagã cã cuvântul dictaturã" plicat în mod universal. ªi dupã ce a servit ziaristului toate distincþiunile dintre dic taturã ºi dictaturã, democraþie ºi democraþie, constituþionalism ºi constituþionalism, dupã l nea ºi longitudinea terestrã învãþate de la mine Suveranul a explicat în modul urmãtor ame l sãu în guvernarea þãrii: Din cauza partidelor ºi apoliticii în România, Suveranul este singurul element care pãstr eazã o linie dreaptã. Dacã unele mãsuri par a nu fi bune, aceasta este o problemã de conºtii nþã a Regelui..." Regele a mai adãugat: ... Nu ºtiu dacã rezultatele alegerilor reprezintã totdeauna exact voinþa opiniei publice . Rolul Regelui este de a aprecia care este adevãrata voinþã a opiniei publice". ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 35 ...,Alegerea Guvernului nu a depins de ceea ce se va spune în strãinãtate, ci de neces itãþile naþionale". .. . Nu trebuie sã se confunde politica internã cu cea externã..." Pânã aci foarte frumos, ºi orice român va fi mândru sã audã din gura Regelui cuvinte de conºtientã rãspundere ºi de demn te în locul milogelilor cu care ne obiºnuise pânã aci... Dar e frumos numai pânã aci, cãci în restul interviului o scrânteºte. Mai întâi afirmã cã Guv ctual e un Guvern autoritar", ceea ce e pur ºi simplu caraghios. Nici de autoritate , nici autoritari Guvern de gaºcã, de laºitate, de ºperþuialã ºi de compromisuri ca toate Guv rnele de partid! Apoi o încurcã cu chestiunea evreiascã din care face pivotul politici i româneºtii De când? Pânã acum nu ne-a vorbit niciodatã de ea! Niciodatã! în cei 4 ani de gu nare ai lui Tãtãrescu, chestiunea e-vreiascã n-a fost pusã o singurã datã la ordinea zilei. Dacã e pivotul politicii româneºti, de ce a însãrcinat pe Tãtãrescu sã facã un al doilea Guve n-a chemat pe Goga de-a dreptul, sã o rezolve? Dar dacã Tãtãrescu lua 40% din voturi în al egeri (adicã 2% mai mult), ce se întâmpla cu marea problemã pe care Majestatea Sa ne-o p rezintã azi ca singura a cãrei soluþie trebuie sã ne preocupe? Dupã ce face pe voinicosul în primele trei pãtrimi ale interviului, scumpul nostru Suv eran, obosit se vede de atâta curaj, cade, ca un simplu veleitar ce e ºi ca sã împace sa u cel puþin sã încerce sã împace ºi pe cei din Apus, toarnã încã o vadrã de apã în paharul lu ce acesta turnase una în paharul lui Cuza, Goga spusese cã pe evreii bãºtinasi-îi va lãsa în ace ºi cã numai pe cei imigraþi de la rãzboi încoace îi va nimici. Regele explicã, cã chiar p ru aceºtia nu poate fi vorba de nimicire sau de expulzare, ci numai de retragerea drepturilor politice celor ce vor fi dovediþi cã au dobândit nelegal cetãþenial Pânã la sfârº r plãti 100 de inºi oalele sparte ºi toate vor rãmâne cum sunt! Nea Istrate Micescu s-a transportat de la Praga la Belgrad, unde a celebrat acel eaºi rituri Miciantantiste în ciuda principiilor cuziste de politicã externã. Nici la Pr aga, nici la Belgrad n-am vãzut în suita" poznaºei Excelenþe pe Alteþa Sa Principele Bibesc o (Antoine) ci numai pe Alex. Creþeanu. ªi totuºi mi s-a afirmat cã 1-a luat. Poate cã cen zura îi taie numele, cum a tãiat pe al Principesei Elena din toate dãrile de seamã de la Atena te întrebi pentru ce? Dar cine se mai întreabã în ziua de azi? 36 CONSTANTIN ARGETOIANU Asociaþia avocaþilor creºtini a cerut consiliului Barolului Bucureºti eliminarea fãrã altã mã! a tuturor avocaþilor evrei! Consiliul, deºi naþionalist, n-a îndrãznit ºi a declarat ce

ea inadmisibilã. Asociaþia persistã însã în cererea sa, ºi o adunare generalã a votat o moþiu cest sens. Vorba lui Tãvi Goga: nici xenofobie, nici intolerantã. Bietul Blumenfeld e opãrit rãu de tot. Vine de la Tãtãrescu care i-a spus cã pãrerea lor, a liberalilor, e ca Goga sã stea la putere cât de mult ºi sã facã alegerile. Numai aºa se va p utea vedea ce reprezintã zisul curent naþionalist, ºi numai dupã ce toatã lumea se va dezg usta de Guvernul actual se va naºte o reacþie care sã permitã altui Guvern de autoritate (înþelegeþi: liberal) sã vinã ºi sã repare rãul fãcut. Dacã Goga ar cãdea prea iute, s-ar zi rãsturnat jidanii, ºi curentul naþionalist s-ar întãri ºi mai mult. La liberali, dupã împãcare, se pare cã entuziasmul e mic. Nu încape îndoialã cã între Tãtãres rãtianu va începe lupta pentru succesiunea la ºefie. Lupta va fi mai întâi ascunsã, dar nu v a putea fi multã vreme tãinuitã. Brãtienismul contra liberalismului oportunist. Cine va în vinge? Greu de prevãzut. 17 ianuarie. Am întrerupt aceste însemnãri joia trecutã. Cãtre searã m-am simþit mai rãu ºi a uit sã mã pun din nou în pat. N-am putut pleca la Paris nici vineri ºi cum era ultimul t ermen ca sã ajung la timp am renunþat definitiv la cãlãtorie. Vor discuta Kaufmann, Cre-þe anu ºi Osiceanu cu Champin ºi cu Stern lipsindu-se de luminile mele. Am trecut printr-o formidabilã intoxicaþie uricã; cum se adunã apele dindãrãtul unui zãpor de ghiaþã ºi îneacã tot aºa s-a adunat ureea ºi acidul uric în circulaþia mea; din pricina spa vasculare, mi-a otrãvit tot organismul. Azi m-am sculat din nou din pat, dar mã simt slãbit ca dupã o boalã lungã. Se pare cã în ultimele zile Guvernul a izbutit (prin Cuza) sã câºtige pe lorga, dar a pier dut definitiv pe Vaida ºi pe Stelian Popescu cu Universul sãu. Stelele naþionalismului integral vor continua prin urmare sã zbârnâie rãzleþe pe firmamentul nostru politic cãci c ul unui milog politic ca lorga, întotdeauna gata sã se dea oricãrui Guvern pentru o bu catã de pâine, e egal cu zero. Stelian Popescu a ºi început sã ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 37 înjure în gazeta sa, sub semnãturã proprie. Moralitatea lui nu poate ierta încurajarea dif eritelor trãdãri pe temelia cãrora s-a clãdit actualul Guvern. Vaida, la o întrunire a com itetului sãu, a ieºit si el din expectativa binevoitoare" ºi s-a declarat adversar ired uctibil al actualei stãri de lucruri. Interesant este cã declaraþiile lui Vaida au fos t fãcut a doua zi dupã o audienþã la Rege, audienþã la care fusese convocat probabil pentru a fi ademenit în favoarea Guvernului. Joia trecutã a fost un Consiliu economic la Palat, prezidat de Rege. Au luat parte în afarã de primul ministru, conducãtorii Departamentelor economice. Cjonsiliul s-a pus de acord asupra urmãtoarelor puncte, pe care Guvernul le va adu ce la îndeplinire cu binecuvântarea Regelui. 1. înlocuirea Discomului printr-un oficiu de desfacere a produselor Monopolurilor ºi în special al Sãrii (nu pot zice cã mi s-ar rupe inima dacã s-ar desfiinþa Discomul, dar ce s-ar face favoritul Aristi-de ºi Banca Naþionalã care-ºi recupereazã banii avansaþi bãncii Blank din beneficiile zisului Discom?); 2. Crearea monopolului desfacerii bumbacului, cu o sensibilã scãdere de preþ; 3. Reducerea preþului petrolului lampant cu un leu-un leu ºi jumãtate de kilogram; 4. Reducerea tarifului C.F.R. pentru clasa a IlI-a cu 25%; 5. Suprimarea impozitului agricol direct si înlocuirea luiprin taxe asupra tranzacþi ilor. Singurul punct important este acesta din urmã; pe care onorabilii guvernanþi l-au fu rat din programul meu. Restul este simplã demagogie. Sunt obiºnuit, cu furtul; mi sau furat atâtea idei! Din nenorocire punctele de program care mi-au fost furate, a u fost totdeauna sabotate. Inteligenþa nu însoþeºte întotdeauna îndrãzneala. Probabil cã biet mele idei vor fi sabotate o datã mai mult. Dupã vizitele triumfale de la Praga ºi Belgrad, cu dama junã ºi drãguþã de deget, Mefiste Mic scu a sosit ºi la Geneva, dar a cãzut rãu. Tocmai a izbucnit criza ministerialã francezã ºi Franþa ºi Anglia au cerut amânarea întrunirii Consiliului S.D.N., de la 17 la 26 ianuari e. Probabil cã dl avocat Istrate va lua termenul la cunoºtinþã ºi va folosi rãgazul pentru a studia dosarele... o datã în viaþa lui! 38 CONSTANTIN ARGETOIANU Interesant este de notat cã pe când ministrul nostru de Externe se plimba cu steguleþe în mânã pe drumul de costiºe" ce duce la... Geneva colega Stoiadinovici a ºters-o la Berl

n unde s-a pupat în bot cu Neurath, cu Goring ºi cu Hitler. Evident, unanimitate de sentimente nu mai existã decât în Mica înþelegere. Dupã neaºteptata unanimitate cu care Delegaþia Permanentã1 a Partidului Liberal a primit împãcarea cu georgiºtii (acum opt zile), Tãtã-rescu a mai încasat o umilinþã prin modul cum alcãtuit comisia menitã sã discute cu Gheorghe Brãtianu amãnuntele fuziunilor locale. Din u Brãtianu a desemnat pe Sassu, pe Franasovici ºi pe Bebe Brãtianu. Acesta din urmã va f orma cu cei trei ai georgiºtilor (Gh. Brãtianu, Atta Constantinescu, Toma) o majorit ate de 4 împotriva 2, în contra lui Tã-tãrescu. întrebat de un prieten pentru ce a cedat, Tãtãrescu a rãspuns: Aº fi rupt altfel partidul. Ceasul meu nu e pierdut încã..." Zelea Codreanu s-a manifestat din nou. Mai întâi printr-un interviu în acelaºi Daily Her ald în care a apãrut ºi al Regelui. Apoi prin instrucþiuni cãtre toþi conducãtorii Miºcãrii L are, în vederea viitoarelor alegeri. în interviu, Zelea îºi exprimã mirarea pentru ce Regele, odatã hotãrât pentru o formulã naþio tã, nu 1-a chemat pe dânsul care a obþinut la alegeri îndoitul voturilor înregistrate de G oga apoi afirmã cã nu e vrãjmaºul Coroanei, cã va lupta ºi în viitoarele alegeri ºi încheie d încã odatã cã 48 de ore dupã venirea lui la Guvern, România va avea un tratat de alianþã cu rmania ºi cu Italia. Mica înþelegere, alianþa cu Franþa, colaborarea cu Societatea Naþiunilo r, sunt socotite de dl Cãpitan ca fãrã valoare ºi chiar dãunãtoare evoluþiei sociale româneºt Circulara cãtre conducãtorii Miºcãrii Legionare e mai puþin cuprinzãtoare ºi mai puþin discut lã în concluziile ei. Cãpitanul se mulþumeºte sã declare noua campanie electoralã deschisã ºi ca cuvânt de ordine dublarea voturilor din decembrie. Fiecare din cei care au vota t pentru noi sã mai aducã unul, ºi vom ajunge astfel uºor la un milion de voturi!" 1 Afarã de Manolfescu-Strunga, care a demisionat din toate sarcinile lui statutare . 2 întrebat de corespundentul ziarului englez dacã va colabora vreodatã cu d.d. Goga ºi C uza, Zelea Codreanu a rãspuns apãsat: Niciodatã!". ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 39 în afarã de acest îndemn, circulara mai conþine ºi o aspra condamnare a metodelor de trãdare politicã ce au dat o bazã atât de imoralã ac-ualului Guvern. Cenzura n-a dat drumul interviului lui Zelea, dar a lãsat sã treacã circulara. Universul a publicat-o în loc de cinste (pentru prima oarã, de la 1933, apare în presã u n text gardist) ºi dl Stelian a lãudat conþinutul ei într-un articol bleg dar entuziast, în curând o sã vedem ºi pe Radu Polizu în Garda de Fier în care va lua fiinþã o secþie speci atã în solizi. C.C. Brãesku, primar general al Capitalei! Pe timpul Guvernului Averescu (1920-192 1) 1-am avut în Camerã (a fost chiar vicepreºedinte), dar nu s-a distins decât printr-un raport de ciocolatã din care i-au rãmas ceva franci pe degete. Tipul incapacitãþii în toa te privinþele în afarã de imoralitatea lui notorie! De ce ºi-o fi bãtând joc Regele de þara ta cãreia îi datoreºte atât de mult? Regele a fost alaltãieri la vânãtoare, la Ruºeþul, în judeþul Brãila ºi iar ºi-a scos tot Guv a garã, la dus ºi la întoarcere. Ce batjocurã! Nimic mai oribil de citit în acest moment decât presa naþionalistã. Toate javrele, toate lichelele, cautã sã smulgã, în numele sfintelor drepturi ale neamului" sugrumate de strãin i! Mã simt atât de scârbit încât îmi vine sã mã arunc în braþele jidanilor nãpãstuiþi! Dl dr Banu, noul ministru al Sãnãtãþii, a învelit în jurnale vechi portretul d-lui dr Costin escu, predecesorul sãu, ºi i 1-a trimis acasã, fiind de prisos în cabinetul Ministerului . Ziarul Dreptatea1 relevã acest gest ºi îl considerã ca o rãsplatã a unui alt gest ºi mai el gant datorat unui ministru liberal care a alungat din toate birourile ºi cazãrmile A rmatei portretul unui fost Prinþ Moºtenitor. Ce e mai ciudat, adaugã Dreptatea, e cã mini strul dobitoc (aºa-1 calificã foaia d-lui Maniu) a ajuns din nou ministru, ºi ministru «tabu», sub domnia Prinþului expulzat"! Aºa se învârteºte roata lumii. Numai Dreptatea nu o e. Ordonanþa cãci e ordonanþã ºi nu un decret , ordonanþa relativã la interzicerea angajãrii arelor creºtine de cãtre evrei a apã1 Oficiosul Partidului Naþional-'Þarânesc. ,a 40 CONSTANTIN ARGETOIANU rut la Monitorul Oficial, dar n-a fost publicatã în nici un jurnal! Pe de altã parte,

ordonanþa nu conþine nici o sancþiune în caz de contravenire, ºi nici nu putea prevede vre una, legalã! Toatã afacerea e praf în ochi pentru satisfacerea lubiilor lui Cuza, tatãl ºi fiul! Ecouri din audienþa lui Vaida (izvor: Gavrilã Marinescu): Regele 1-a chemat pe Vaida ca sã-i cearã sã intre în combinaþie cu Goga. Vaida a demonstrat Reglui cã era o imposibili tate, ºi a refuzat. Suveranul i-a cerut atunci sã facã cu Guvernul un cartel electoral , aºa cum fãcuse unul cu Tãtãrescu. ªi aceastã propunere a fost declinatã. Regele din ce în c ai enervat, a cerut atunci lui Vaida sã-i dea cel puþin pe Costicã Angelescu, ca minist ru de Finanþe", cãci cu Savu-Sa-va nu mergea deloc dar nici cu aceastã cerere n-a avut succes. Vaida a explicat M. Sale cã Angelescu nu putea fi autorizat de dânsul sã prim eascã un post în Guvern, cãci o asemenea autorizare ar fi însemnat o colaborare", fie ºi in directã din partea sa dar cã Angelescu era liber sã facã ceea ce i-ar fi dictat conºtiinþa a. Regele furios a bãtut cu pumnul în masã ºi a strigat lui Vaida: Voi merge totuºi cu Goga înainte!"1 Fratele Alexandru, s-a înclinat ºi a replicat: Sunt devotatul servitor al M ajestãþii Voastre!" ºi a plecat. Dar a doua zi, ºi el ºi Costicã Angelescu au rupt ºi ultimele fire dintre ei ºi Guvern ºi Go ga. Timpul de azi-dimineaþã a reprodus douã interviuri din Stampa milanezã, luate lui Goga ºi lui Cuza A.C. Cenzura a lãsat sã treacã(!) interviul lui Goga, dar a tãiat pe al lui Cuz a! Un ministru (ºi încã un clon-can!) supus cenzurii, iatã ce s-a vãzut mai rar, chiar la noi. Partea tãiatã din declaraþiile inefabilului A.C. suna astfel: Soþietatea Naþiunilor e o asociaþie jidoveascã; ea e moartã de mult, dar cei din jurul ei nu ºtiu cum sã o înmormânte e! Dacã Marile Puteri nu ne vor ajuta sã scãpãm de jidani ne vom scãpa noi de ei ºi fãrã aj l acelor Puteri!" Foarte bine: la noi ne salveazã cenzura, dar în Franþa, în Italia, în Anglia nu e cenzurã. D eclaraþiile d-lui Cuza vor jena probabil puþin pe vicontele Micescu în încercãrile sale de prestidigitaþie! Ostrovski ne-a pãrãsit ieri. în locul lui nu va mai funcþiona decât un însãrcinat cu afaceri, semn de protestare pentru politica dusã de Rege ºi de Guvern. 1 Nu cu Goga", ci cu el însuºi" cãci Guvernul Goga e planul lui, e ideea lui genialã ºi î ul lui, Goga în aceastã ipostazã se confundã cu el însuºi. ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 41 Se zvoneºte cã Parlamentul va fi dizolvat mâine sau poimâine. 18 ianuarie. Ieri, în Consiliul de Miniºtri, s-au luat hotãrârile privitoare la revizuir ea cetãþenilor. Revizuirea se va face de cãtre autoritãþile judecãtoreºti. Ce-i mai trebuie R mâniei ca sã fie fericitã? Nimic, cãci atât îi lipsea. Toate celelalte merg bine. în tot cazu ºperþãria româneascã are zile frumoase înaintea ei. Citesc, tipãrit cu litere groase, în ziarele de azi-dimineaþã, urmãtorul anunþ: O expoziþie emeilor din Mica înþelegere". Adicã cum? Vor fi expuse damele Micii înþelegeri? Toate? Va mirosi a acru! Mihalache a þinut ieri o mare întrunire la Piteºti. A venit lume din toate pãrþile; a fost de faþã chiar Piþigoi sufletul miºcãrii þãrãniste din Argeº"(!). Trebuie sã-i fi þiuit urec mând Charmand, cãci din trãdãtor, miºel ºi lichea nu 1-a scos fostul sãu ºef în aplauzele f prieteni... Ieri, nuntã mare la liberali. S-a celebrat întregirea partidului". Dejun cu vin de Sâmb ureºti la nenea Dinu, apoi recepþie la Club, pentru ºefii de organizaþie din ambele tabe re. Nu ºtiu cine a rãspândit zvonul cã la dejunul lui Dinu Brãtianu au fost invitaþi toþi min rii din Cabinetele lui Ionel Brãtianu, chiar cei care nu mai fãceau sau n-au fãcut nic iodatã parte din Partidul Liberal, în realitate au fost poftiþi toþi foºtii miniºtri liberal i, ºi numai ei. Nici n-ar fi avut un sens altfel. Dea Dumnezeu ca întregirea liberalã sã fie serioasã ºi ca tinerii din jurul lui Gh. Brãtianu sã mai schimbe spiritul ºi vechile obiceiuri ale partidului. Nici o nãdejde nemaiputând fi pusã în Rege de acum înainte, ridicarea unei alte puteri de ordine ºi autoritate devine o necesitate imperioasã pentru þarã. Altfel ne cotropesc neb unii, dezmãþaþii ºi hrãpãreþii. Ca la fiecare schimbare de regim, noul Guvern a trimis anchetatori" în toate admini straþiile. Anchetatorii vor stabilii neregulile gãsite; partizanii celor noi" ºi foile ce le sunt devotate se vor indigna, bineînþeles nici o sancþiune nu se va aplica ºi odatã aceste formalitãþi îndeplinite, noii stãpâni vor începe sã fure la rândul lor, cãlcând pe urm or plecaþi ºi folosindu-se de experienþa lor. Sub binecuvântatul nostru regim politic as

emenea anchete periodice au devenit un obicei: 42 CONSTANTIN ARGETOIANU ele dau o satisfacþie ieftinã blegilor care tolereazã domnia hoþilor ºi nu supãrã câtuºi de p cei hârºiþi în rele. 19 ianuarie. Asearã a apãrut decretul de dizolvare a Camerelor alese în decembrie trec ut. Noile alegeri au fost fixate pentru Camerã în ziua de 2 martie, iar pentru Senat în zilele urmãtoare. Odatã cu dizolvarea Corpurilor Legiuitoare a mai apãrut un decret-lege prin care se modificã legea electoralã în douã puncte: 1) Se înlocuiesc semnele electorale de pânã acum pr n puncte, al cãror numãr se fixeazã pentru fiecare grupare, ºi de fiecare alegere prin o rdinea de admitere pe listele de candidaturã; 2) Aceastã ordine se fixeazã pentru toat e judeþele pe baza unei cereri unice înaintatã Comisiei Centrale de pe lângã Ministerul Ju stiþiei, de cãtre fiecare ºef de grup politic. Aºa cum a fost fãcutã, modificarea legii electorale e o prostie fiindcã constituie o ile galitate fãrã nici un folos pentru Guvern. E o ilegalitate, fiindcã fãrã nici o îndoialã Guve nul nu putea schimba legea electoralã pe cale de decret. Fãrã a mai discuta dacã o împuter nicire datã de un Parlament dizolvat mai e valabilã, mai ales când între timp a mai fost ales unul, ºi dacã aceastã împuternicire datã intuiþii personae unui anume Guvern ar mai pu tea fi invocatã ºi de alt Guvern e un fapt precis cã Parlamentul Tãtãrescu n-a împuternicit Guvernul sã decreteze decât legi cu caracter economic ºi financiar în vederea echilibrãrii bugetului. La o eventualã modificare a legii electorale nu s-a gândit nimeni ºi o ase menea modificare rãmâne în actuala stare a lucrurilor, un abuz de putere. Dar sã trecem, care poate fi folosul lui? Niciunul. Dacã decretul n-ar fi limitat la grupãrile pol itice dreptul de a cere înscrierea la Comisia Centralã ºi dacã Guvernul ar fi putut lua astfel nu numai locul I-u, dar împinge prin liste camuflate pe ale opoziþiei pânã la loc ul al 10-lea ºi urmãtoarele ac fi fost ceva. Alegãtorii s-ar fi încurcat între multiplele puncte ale diferitelor liste de opoziþie, în beneficiul Guvernului. Dar aºa cum s-a pr ocedat, nu vãd ce foloase poate trage Guvernul din ilegalitatea comisã. Lista guvern amentalã a fost înscrisã la nr. l, cea liberalã la nr. 2, cea vaidistã la nr. 3, cea gardi stã la nr. 4 ºi cea naþional-þãrãnistã la nr. 5. Dând listelor opoziþioniste un numãr, ºi pri un loc fix pe toatã þara Guvernul n-a fãcut decât sã înlesneascã propaganda lor. Naþional-þãrãniºtii au fãcut contestaþie împotriva aplicãrii decre-tului-lege electoral, reze dreptul de a aduce înaintea Curþii de ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 193S 43 Casaþie chestiunea constituþionalitãþii lui. Prin prima contestaþie au negat dreptul de însc riere pe lista Comisiei Centrale a diferitelor grupãri înscrise înaintea lor, înainte de publicarea decretului. Cererile de înscriere ale guvernamentalilor ºi liberalilor a u fost introduse într-adevãr la ora 18,45 dar Ministerul de Justiþie pretinde ca decre tul de dizolvare ºi de convocare a fost publicat la ora 18,30. Prin a doua contest are, dl prezident luliu a contestat înscrierea partidului vaidist ºi Totul pentru Ta rã fãcute dupã ora 19, dupã ora legalã. Comisia Centralã va judeca ambele contestaþii. A doua ar putea fi admisã cãci, ar împinge Totul pentru Þarã, la locul 5, adicã pe pagina a doua, eea ce ar conveni Guvernului. Guvernul a mai comis o mare greºealã: n-a schimbat pe prezidentul Lupu din fruntea Comisiei Centrale, ºi prezidentul Lupu e incoruptibil . Am convocat pentru duminicã, 23 ianuarie, Comitetul Executiv al Partidului Agrar, pentru a hotãrî o atitudine faþã de aceste noi alegeri inutile. La Paris, criza ministerialã s-a sfârºit deocamdatã prin formarea u-nui nou Cabinet Chau temps, fãrã socialiºti dar cu câþiva membri din Centrul republican.' Socialiºtii vor susþine uvernul, comuniºtii nu. Rãmâne de vãzut dacã voturile câºtigate la dreapta vor compensa pe ce e pierdute la stânga, ºi câtã vreme va dura sprijinul socialiºtilor. Noul Cabinet, tot cu Delbos la Externe ºi cu Daladier la Apãrarea Naþionalã", care întruneºte Ministerele de Rãzb al Aerului ºi al Marinei, se va prezenta Camerelor poimâine, vineri. Ziarul Temps de ieri reproduce un articol al fraþilor Tharaud asupra lui Titulescu . Fostul dictator al politicii noastre externe este prezentat ca un om de Stat p erimat, ca o figurã a trecutului". Sic transit gloria... Ziarele publicã, cu litere groase, urmãtoarea informaþie, sub titlul O importantã dispoziþi e a ºefului Guvernului": Dl Octavian Goga, preºedintele Consiliului a rugat pe toþi membrii Guvernului sã nu mai

acorde interviuri în legãturã cu dizolvarea Parlamentului ºi, în general, asupra situaþiei politice". La confiance regne... 20 ianuarie. Ieri dupã-amiazã a trecut Blumenfeld pe la mine. Era fiert, fiert, fier t. Ca un om cãruia i se înecaserã toate corãbiile, a în44 CONSTANTIN ARGETOIANU ceput sã-mi povesteascã deprimantele conversaþii pe care le avusese în ajun cu Ghelmegea nu, cu Victor Antonescu ºi cu Tãtãrescu conversaþii din care, dupã dânsul, nu se putea trag decât o singurã concluzie: cã totul era pierdut! De la Ghelmegeanu: în Partidul Naþional-Þarãnesc domneºte descurajarea. Regele a luat naþionalismul în mânã ºi v mai departe cu dânsul. Dacã Goga nu va izbuti sâ-ºi facã o majoritate în Parlament (ºi el, G elmegeanu, crede cã va reuºi), Regele va pune la cale o colaborare între Goga ºi Garda d e Fier ºi Partidul Naþional-Þarãnesc se poate aºtepta la toate persecuþiile, pânã la desfiinþ lui. ªi chiar dacã n-ar fi aºa, chiar dacã Regele nu ar îndrãzni pânã în cele din urmã sã se lui Codreanu ºi a Gãrzii de Fier, cu siguranþã cã nu se va adresa Partidului Naþional-Þarãne Pe cine sã cheme? Pe Maniu? Evident nu. Pe Mihalache? Dupã cele întâmplate în noiembrie a r fi greu. Fie cã va recurge, în aceastã i-potezã a rezistenþei faþã de Garda de Fier, la un uvern de dictaturã fãþiºã fie cã ar chema din nou pe liberali, soarta Partidului Naþional-Þ va fi foarte grea. în partid, o vedem toþi aºa cum e, numai Maniu e senin, plin de încre dere ºi ne cere rãbdare pânã dupã alegeri. Cum pânã acum nu s-a prea înºelat în prevederile s lþi îl cred. Aºteptãm ºi noi sã vedem ce ne va mai cãdea pe cap". Ghelmegeanu s-a mai plâns l Scrutãtor de atitudinea liberalilor care nu pricep cã numai o intimã colaborare între dânºii ºi naþional-þãrãniºti ar mai putea pune stavilã demagogiei naþionaliste. De la Victor Antonescu: O notã ºi mai pesimistã. Regele s-a dat cu totul pe mâna demagogiei naþionaliste ºi mâine va i prizonierul Gãrzii de Fier. Din informaþiile Partidului Liberal, la þarã curentul gard ist e în continuã creºtere. E o nebunie! Vina mare a situaþiei de azi o poartã Tãtãrescu care nu trebuia sã primeascã formarea ultimului sãu Minister, ci dimpotrivã sã sprijine un Guve rn naþional-þãrãnist. Dar cu cine sã vorbeºti în partid? Dinu îºi vede de afaceri ºi de vânãt nici o autoritate. Partidul a ajuns pe mâna hoþilor ºi ºperþarilor1, iar oamenii cinstiþi s unt lãsaþi la o parte! Poate cã acum, dupã reîntregirea partidului, influenþa lui Gheor-ghe (Brãtianu), sã mai schimbe puþin lucrurile! Dar Victor Antonescu a devenit un specialist al politicii externe ºi înainte de toat e îl preocupã legãturile noastre internaþionale. La Geneva, situaþia lui Micescu va fi jal nicã. Acolo, toþi au oroare de avocaþi si 1 O asemenea mãrturisire din parte unui Victor Antonescu e plinã de savoare! ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 193S 45 de pledoarii bazate pe subtilitãþi juridice. Abia le tolerau din partea lui Titulesc u pe Micescu nici nu-1 vor asculta! ªi cum va putea el susþine teoria evreilor împãmânteniþ fraudulos dupã rãzboi, când în fiecare zi sunt bãtuþi ºi alungaþi din slujbe evreii bãºtinaº iþi de generaþii în România? în Franþa ºi în Anglia situaþia noastrã e deplorabilã. Antonescu cã înainte de a pleca la Paris, Thierry a fost la dânsul ºi cã aproape plângea. Nu-þi imagi i spunea lui Blumen-feld fostul nostru ministru de Externe ce angajamente a luat Regele faþã de Delbos când a fost aci! Ca sã le arunce pe toate la coº dupã o lunã! Nimeni n se va mai încrede în vorba lui. Mã mirã cã vrea sã se mai ducã la Londra; cine-1 va mai lua serios? Mã întreb dacã se va opri la Paris; va fi bine primit! Ce se dezoleazã Thierry d e informaþiile greºite pe care le-a trimis la Paris, când ºeful lui, Delbos, a fost minþit cum a fost minþit?" Antonescu se plimba prin odaie ºi repeta mereu: Am pierdut partida dragã doctore am p ierdut-o definitiv!" De la Tãtãrescu: Deºi mai puþin pesimistã, notã descurajatã ºi aci. Dar descurajatã mai mult din cauza vrãjm㺠de pe care o simte din toate pãrþile, printre ai lui. Socoteºte clipa ca foarte import antã pentru viitorul Partidului Liberal, a cãrui evoluþie nu o vede decât într-o strictã col aborare (adicã supunere!") cu Regele. Ar voi sã vadã cadrele partidului lãrgite. El e gat a sã stea de vorbã oricând cu Maniu ºi cu conducãtorii Partidului Na-þional-Tãrãnesc pentru o gere în vederea creãrii unui front de rezistenþã împotriva Gãrzii de Fier. Unde am ajuns, du pã 4 ani de guvernare a domnului Gutã!

Dinu ºi Gheorghe Brãtianu au fost primiþi ieri în audienþã de Rege. Dinu a fost poftit la de jun, iar Gheorghe primit dupã amiazã. Amândoi ceruserã audienþele de luni, ca sã comunice Re gelui cã erau gata sã dea concursul în Camerã ºi în Senat, Guvernului, care putea astfel alcã ui o majoritate în fiecare din adunãrile alese în decembrie. O fãceau urma sã spunã dânºii cuteascã Coroana de necesitatea unei dizolvãri ºi de o situaþie neplãcutã în eventualitatea u ui repetat succes Gardist în noi alegeri, îndatã ce Regele a aflat scopul audienþelor sa grãbit sã dea drumul decretului de dizolvare, ce nu trebuia sã aparã decât duminica viit oare. Se vede cã a preferat sã riºte aventura gardistã decât sã lase Guvernul sãu în mâna lib lor. 46 CONSTANTIN ARGETOIANU Din tot programul naþionalist" trâmbiþat de Goga, Guvernul n-a pus pânã acum în miºcare decâ izuirea judecãtoreascã a împãmântenirilor efectuate de la rãzboi încoace, ºi anularea celor d dite frau-. duioase, încolo, mi-a furat mie desfiinþarea impozitului agrar ºi i.-rtini -rea materiilor prime necesare þãrãnimii liberalilor ºi þãrãniº'.'ior regimul ºperþãresc upresiunea bonelor" creºtin . ni casele evreieºti. ªi a dat drumul haimanalelor sã molesteze pe jidani ºi s?, tulbure ordinea publicã. Astf el la Palatul de Justiþie sunt bãtãi zilnk:e ºi scandal. Ministrul Justiþiei subliniind pr intr-o declaraþie publicã cã excluderile Baroului nu erau executorii pânã nu rãmâneau definit ve prin confirmarea judecãþilor de apel ºi de recurs, haimanalele Asociaþiei Avocaþilor Creº ini" s-au aruncat cu bâta în Palatul Justiþiei asupra avocaþilor evrei, ca sã-i sperie ºi sã u se mai prezinte înaintea instanþelor, în capul bãtãuºilor e fostul ºef al rumilor Murgãºanu escroc ºi un analfabet, care era cât pe aci sã fie numit secretar general al Ministeru lui Justiþiei. Ieri bãtãile s-au þinut lanþ. Reclamându-se primului preºedinte al Curþii, Stâ acesta a delegat pe primul procuror, sã facã anchetã. Primul procuror deºi în faþa lui a av ut loc o bãtaie, a raportat, de fricã, lui Stârcea cã pe sãlile Palatului totul era liniºtit ... ºi bãtãile au continuat pânã seara. La Facultatea de Medicinã bãtãi; la Facultatea de Drept acelaºi lucru. Acolo cel puþin tra diþia era mai veche. Au fost bãtute fãrã milã fete, aºa încât au trebuit sã fie trimise la sp în restaurantul Andrei (hotel Continental) au fost puse afiºe cu inscripþia In acest l ocal evreii sunt indezirabili". Afiºele au fost înfipte cu sila de clienþii cuziºti ºi sun t menþinute sub ameninþarea lor. în berãria de sub Cercul Militar, Leni Kaler, cunoscuta actriþã se afla la o masã cu mai mulþi ofiþeri. De la altã masã, bandiþi cuziºti1 au început e afarã jidanii!" Cum Leni Kaler nu se miºca, bandiþii s-au apropiat de masa ei: Nu înþeleg cucoanã cã trebuie sã ieºi?" Ofiþerii s-au opus, dar cu sfialã bandiþii au insistat ºi în n urmã ofiþerii au declarat cã ies ºi ei cu Doamna"! Halal de ofiþeri! De când bestiile cuziste ºi-au dat drumul, un vânt de nebunie suflã pretutindeni. Acum cât eva zile noul prefect de Ilfov, Odãgescu, se înapoia acasã ºi pe drum în Calea Vãcãreºti, aut bilul sãu a fost izbit 1 Deºi o lege interzice portul uniformelor ºi însemnelor neautorizate, Bucureºtiul e pli n de haimanale în cãmãºi albastre cu svastica la braþ. Sunt aºa-ziºii lãncieri" ai domnului ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1933 47 de un tramvai electric ce trecea. Odãgescu a sãrit asupra vatmanului ºi 1-a luat la pa lme; vatmanul a înºfãcat manivela de la motor ºi a cârpit de câteva ori în cap pe bãtãiosul s sor aºa încât acesta s-a prãbuºit scãldat în sânge. Dus la spital a trebuit sã fie trepanat; rav rãnit ºi câtãva vreme a stat între viaþã ºi moarte. Arestat, vatmanul a fost supus metode poliþieneºti ºi bãtut de moarte. Rãspândindu-se zvonul cã a fost ucis, vatmanii, toþi Gardiº ºi cel arestat, s-au declarat în grevã ºi au ameninþat sã dea foc la tot depozitul S.T.B. d acã nu li se aratã colegul lor în viaþã". Cum nu fusese ucis, ci numai stâlcit în bãtãi, au tisfãcuþi, ºi efervescenþa a fost domolitã pe jumãtate. Costicã Stoianovici vine la mine azi la ora 3 1/2: bãtãile continuã ºi azi la Palatul de J ustiþie. Teroarea domneºte în tot oraºul", adaugã simpaticul meu prieten, cu exagerarea obiº uitã tuturor românilor. Nu domneºte încã teroarea dar toate se îndrumeazã spre o stare de a hie împotriva cãreia va fi greu de reacþionat. Tratativele dintre Vaida ºi naþional-þãrãniºti au rãmas la un punct mort. Ele vor fi desigur eluate dupã alegeri. Ieri a stat la mine un ceas Gayda, directorul ziarului oficios fascist // Giorna le d'Italia. Inteligent, vede clar. E departe de a fi încântat de ce vede aci. îºi dã ºi el seama case saboteazã ideea naþionalã si cã autoritatea Regelui se prãbuºeºte, în politica ext

nu-ºi face iluzii: nu e Goga omul care sã aibã destul suprafaþã politicã ca sã schimbe orient rea unei þãri. Azi-dimineaþã am primit pe dl Steinkopf, reprezentantul lui Associated Press din Ame rica. Jidan fricos, e speriat de ce vede la noi ºi declarã cã nu pricepe politica Rege lui: Cum sã pricepi d-ta, un strãin i-am spus când nu pricepem noi, cei bãºtinaºi?" Ne f presã" bunã în America, nu încape îndoialã. Una bunã ce se atribuie lui D.R. loaniþescu, omul ambelor trei chestiuni. Prezentânduse un partizan la dânsul ºi cerându-i o favoare prea afarã din cale, noul ministru al Ag riculturii i-a tãiat pofta astfel: Domnule, îþi rãspund prin urmãtoarele trei cuvinte: im-p o-sibil!" Se non e vero... CONSTANTIN ARGETO1ANU Scandalul cu procedura dizolvãrii: din izvor sigur aflu cã decretul de dizolvare a f ost dat la imprimat la tipografia Poliþiei, de fricã de indiscreþii. 21 ianuarie. Ziarul Cuvântul a reapãrut ieri, dupã mai bine de 4 ani de tãcere. Ceea ce Regele n-a îngãduit lui Tãtãrescu, a îngãduit-o lui Goga: a dat drumul în fine din nou, conde ului lui Nae lonescu. Imprudenþã, din partea Majestãþii Sale... în Universul de azi Stelian Popescu publicã sau mai exact iscãleºte un foarte judicios a rticol privitor la politica noastrã externã. Echivocul trebuie sã înceteze pe acest tere n. Politica fiecãrei þãri trebuie sã fie bine lãmuritã ºi bine fixatã. Prin urmare ºi a noast e admisibil ca ministrul nostru de Externe sã-ºi afirme devotamentul faþã de alianþele noa stre ºi de Geneva, pe când un factor atât de important în Guvern ca Cuza, declarã în auzul l umii cã S.D.N.-ul este o asociaþie jidoveascã moartã" ºi cã trebuie sã ne despãrþim de aliaþ iar ºeful Guvernului o scaldã cum poate între cele douã politici. Aºa nu se poate. Ori, ori. Incoerenþa Guvernului în aceasta materie se oglindeºte în atitudinea cenzurii. Ziarele d e azi-dimineaþã reproduc un interviu acordat de generalul Antonescu ziarului francez Candide ºi trei interviuri ale lui Istra-te Micescu (Candide, Nene Freie Presse, Agenþia Rador) ori câteºi-patru interviurile sunt ciopârþite de cenzurã. Cred cã de când ex nzura aºa ceva nu s-a mai pomenit. Dealtminteri, aceste divergenþe de opinii între min iºtri au determinat rugãmintea" adresatã de primul ministru colegilor sãi, de a se abþine d e la orice manifestãri politice de ordin personal. Intervenþia fusese dealtminteri c erutã de Rege, furios împotriva lui Cuza ºi a interviurilor lui, date ziarelor italien e ºi germane interviuri în care bãtrânul fantezist afirma, punct cu punct, exact contrar iul celor conþinute în declaraþiile Regelui si ale ministrului sãu de Externe. în asemenea conjuncturã e la mintea oricui cã bietul Micescu asudã în zadar sã schimbe opini a publicã în Apus: nu-1 crede nimeni! în schimb, Regele ºi Guvernul sãu se bucurã de o excelentã presã în Germania, în Italia ºi în a. Se vede cã s-a încurcat ceva cu mersul Regelui în Anglia, cãci Is-trate Micescu a plecat pe neaºteptate de la Geneva la Londra. Cred cã ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 49 nu e omul indicat ca sã seducã pe englezi, care nu se împacã cu farsorii chiar când ºtiu eng lezeºte, darãmite când nu ºtiu. lorga, fostul miluit al lui Tatãrescu, devenit miluitul lui Goga (formula lui Goga : înþelegerea e foarte uºoarã între o mânã care dã ºi una întinsã"!), mai e ºi un om fãrã ru cu Guvernul sã-i aleagã vreo 10-12 caraghioºi, scrie articole împotriva dizolvãrii sãvârºite ine face, de vreme ce se mai gãsesc oameni care sã-1 tot scoatã din lada cu vechituri. Mi se spune cã Ostrovski ar fi rechemat la Moscova ºi cã nu pleacã din propria lui iniþiat ivã. E o chestie cu o scrisoare a lui, pe care poliþiºti de la Moscova au pus mâna astã-va rã, ºi care ar fi compromiþãtoare pentru dânsul, în afacere a fost amestecat si Vinogradski1 fostul consilier al lui Ostrovski, mutat astã-toamnã la Varºovia ºi chemat acum ºi el la Moscova, de unde, dupã spusele ziarelor poloneze, nu se va mai întoarce, în locul lui Vinogradski a fost numit la Bucureºti un agent al G.P.U.-ului, cu misiunea probabi lã de a supraveghea si de ancheta pe Ostrovski. Se vede cã informaþiile trimise de spi onul de la Moscova au fost proaste, cãci Ostrovski a fost rechemat. ªtiind ce-1 aºteap tã acasã, omul refuzã sã plece ºi vrea sã rãmânã la noi, ca simplu particular. Mâna lui Stali junge ºi la noi. Fioroase moravuri! Cu camioane, cu automobile de turism, cu cãruþe ºi pe picioare propaganda electoralã a Gãr zii de Fier a reînceput cu intensitate, pretutindeni. Afiºe ºi manifeste în profunzime; cheltuieli enorme. Se pune chestiunea: de unde atâþia bani? Moºtenirea lui Zizi Cantac

uzino ºi dubioasele beneficii ale diverselor cooperative înfiinþate au trebuit sã fie ep uizate cu prilejul alegerilor din decembrie. Tot aºa ºi ce le va fi rãmas de la Vaida2 , dacã le-a rãmas ceva. Sunt oameni care pretind cã Miºcarea Legionarã e gros subvenþionatã d Hitler. O fi. Afamaþii Gogo-cuziºti se aruncã cu patimã asupra tuturor instituþiilor publice din care po t stoarce ceva. Ieri au dizolvat ºi Uniunea Camerelor de Agriculturã, împreunã cu toate Camerele din þarã. Cu Camerele de Agriculturã s-au purtat însã mai omenos ca cu cele de Mu ncã, 1 Un bãiat frumos ce se þinea cu Nataºa Arcizewska. 2 Vaida, în 1932 ºi 1933 a dat o subvenþie regulatã, lunarã, lui Zelea Codreanu. Unii cre d a ºti cã aoeastã subvenþie se urca la 500 mii lei pe lunã. 50 CONSTANTIN ARGETOIANU cãci pentru dizolvarea Uniunii lor s-au mulþumit cu un decret în Monitor ºi nu s-au dus, ca la Uniunea Camerelor de Muncã, cu revolverul în mânã sã sileascã pe membrii ei sã demisio eze, în locul lui C. Se-scioreanu, omul competent ºi cumsecade care a dus 4 ani Uniu nea, au numit pe Goiceanu, clãnþãu de la Craiova ºi transfug de la Vaida, care habar nu are nici de agriculturã nici de economie agricolã. Politicianismul de gaºcã e mai în floar e sub acest Guvern de autoritate regalã, ca sub cel mai deºãnþat Guvern de partid. Intimii lui Gh. Brãtianu îmi spun cã acesta a ieºit miercuri de la Rege cu impresia cã Maj estatea Sa era foarte plictisitã. Sã înceapã sã deschidã ochii ºi sã-ºi dea Seamã de prostia a fâcut-o? Bursa, în Bucureºti, e tot mai slabã ºi mai enervatã. Livra englezã a ajuns la l 200, rentel e scad în fiecare zi, iar nivelul acþiunilor a coborât pânã la cel din toamna 1936. ªi cum sã fie altfel? Ovreii vând pe capete titlurile lor ºi cumpãrã devize ca sã plece, în restaurant stagnare tot mai mare. ªi aci, lipseºte e, în teatre, în localurile de lux ºi de petrecere clientela evreiascã, atât de însemnatã. Bieþii harhãri nu mai ies de fricã. E ceva comic în ima lor, dar e ºi ceva tragic. 22 ianuarie. Regele îi dã înainte cu publicitatea ca sã-ºi explice nãzbâtia ºi sã împace Apus uvernul capriciului sãu ºi al incoerenþei politice. De data asta a dat un suculent int erviu d-lui Didier Poulain, de la foaia hebdomadarã Candide. Candide trebuie sã fi f ost uns din gros, cãci în trei zile a publicat trei interviuri (general Antonescu, M icescu ºi Regele) favorabile Guvernului. ªi trebuie sã fi fost atins bine ºi tânãrul Poulain , cãci faþã de personalitatea Majestãþii Sale, e pur ºi simplu ditirambic. Reproduc aci interviurile Regelui (dupã Universul) fiindcã rezumã cu siguranþã cea mai abi lã apãrare a regimului ºi cã un elementar spirit de echitate ºi de obiectivitate mã sileºte s egistrez aci ºi acest sunet de clopot: Paris, 21, Rador. Candide publicã la loc de frunte interviul pe care M. S. Regele C arol al II-lea a binevoit sã-1 acorde d-lui Didier Poulain, trimisul special al zi arului la Bucureºti. Interviul este precedat de o descriere elogioasã a puternicei personalitãþi a Suveranu lui României ºi de unele observaþii asupra însemnãtãþii unei bune înþelegeri între Franþa ºi . ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 51 «Echilibrul european ºi mântuirea Franþei se sprijinã pe alianþele ºi prieteniile noastre», º departe: «ar fi cea mai mare stângãcie sã se punã la îndoialã o prietenie statornic atât de cerã cum este aceea a României», constatã ziaristul francez la introducerea acestui impo rtant interviu. «Am vãzut la Bucureºti tot felul de oameni: iugoslavi, cehoslovaci, germani, italieni, englezi scrie dl Didier Poulain reacþiile lor sunt felurite ºi concepþiile lor sunt d eosebite. Dar cu toþii ºtiu, proclamã ºi admit1 cã M.S. Regele Carol II iubeºte Franþa». ªi a nterviul: «M.S. Regele Carol II, înainte de a-i pune ceea ce trebuia sã fie prima întrebare, îmi dec larã: ªtiu cã sunt unele neliniºti în Franþa, nu vãd prea bine de ce (!!??), în privinþa vâltoril oastre politice, în ce va priveºte nimic nu este schimbat. România este angajatã pe o ca le dreaptã, neted trasã, fãrã bifurcare. Daþi-mi voie sã vã asigur, în chipul cel mai formal eastã cale a noastrã rãmâne aceea a Micii înþelegeri, a înþelegerii Balcanice ºi a prieteniil astre fireºti, în Franþa ºi în Anglia. Nici un semn important, nici un simptom grav nu per mite vreo îndoialã în aceastã privinþã2.

Totuºi Sire, relaþiile personale dintre noul preºedinte de Consiliu al României ºi cancela rul Germaniei? Mi-e uºor sã vorbesc fãrã ocol, foarte deschis a rãspuns M.S. Regele. Da, dl Goga s-a înt într-adevãr odinioarã cu Hitler. De ce nu? E foarte normal. Prima datorie a unui politician este sã aibã legãturi cu toatã lumea. Politica este o ch estiune de relaþii între oameni; factorul individual este însemnat, în diplomaþie ca ºi în to te lucrurile. De ce, de altfel, România ºi-ar mãrgini numãrul prieteniilor ei? ªi fiindcã es te vorba de Germania, trebuie sã vã spun cã existã între acea þarã ºi România un curent foart ernic de schimburi economice ºi cã la Berlin s-a pus multã bunãvoinþã pentru a-1 orândui». Ziaristul francez, ascultând cuvintele regale, se gândeºte cã Parisul s-a arãtat poate mai puþin îndemânatic; s-a limitat sever importul în Franþa al cerealelor, al lemnului, al pe trolului din România. «Pot întreba pe Majestatea Voastrã cum considerã problema evreiascã? 1 Dacã nici acest certificat multiplu nu va convinge, pe francezi, e cã sunt cu cãpãþânã gro sã! 2 Ce devine supremul" Cuza cu declaraþiile filo-hitleriste ºi anti-geneve?e ºi poetulprezident-Goga, cu scãldaturile sale! 52 CONSTANTIN ARGETOIANU Foarte simplu rãspunde M. S. Regele. Trebuie sã se facã o deosebire între evreii care se poate crede cã au devenit legitimi români prin drept de vechime, dacã o pot spune, ºi c eilalþi acei care de la rãzboi încoace s-au aºezat fãrã drept, pe seama naþionalilor noºtri iu cã este greu, în Franþa ºi în Anglia, sã se pãtrundã bine aceastã chestiune, a cãrei compl ne hãrþuieºte. în orice caz, mãsurile inspirate de un spirit larg de moderaþie(!!!) pe care le va lua Guvernul Meu, nu se vor referi decât la evreii de imigraþie recentã». Ziaristul francez întrebând dacã, privitor la natura însãºi a Guvernului, ar fi de prevãzut o evoluþie cãtre forme de mai mare autoritate, M.S. Regele rãspunde: «Nicidecum. De ce? Aplicarea Constituþiei române este suficientã. Alegãtorii ne-au arãtat p eferinþa lor pentru naþionalism, încercãm numai sã le dãm satisfacþie. De altfel, trebuie sã seamã cã naþionalismul românesc nu trebuie confundat cu hitlerismul sau cu fascismul. El nu se întemeiazã numai pe ideea de Stat, ca în Italia, sau pe ide-ea de rasã ca în German ia. Aceasta nu înseamnã în gândul Meu, vreo criticã, fiecare popor având reacþii proprii firi sale. Analogia între naþionalismul românesc ºi naþionalismul occidental, nu poate fi teor etic consideratã(?) decât cu naþionalismul francez, ºi aceasta cu mari sacrificii de nua nþe. Dar, suntem aci în plinã politicã internã ºi este pentru Mine prilejul sã vã spun (Suver l a rostit aceste cuvinte în chip foarte regal) cã nu vreau ca politica internã sã înrâureas cã politica externã ºi de altfel, nici invers». Ziaristul francez exprimã Suveranului constatarea sa (sic) cã M.S. Regele se interes eazã mult de formarea tineretului român. «Acesta este un punct capital declarã M.S. Regele. Am organizat strãjerii, organizaþie d in care trebuie sã facã parte tot tineretul nostru de la 7 ani pânã la 18 sau 21. Este ceva în genul organizaþiei italiene Balila"? Nu; sunt deosebiri fundamentale. Strãjeria nu se aseamãnã cu Balila", cãci nu este o form aþiune cu spirit militar. Nu este asemãnãtoare nici cu organizaþia Hitlerjugend", cãci nu s e face la strãjeri o politicã de Stat. în sfârºit, nu este asemãnãtoare nici cu organizaþia S -lilor, cãci natura sportivã nu este decât secundarã. Strãjeriile sunt în realitate ºcoli de etãþeni ºi scoli de moralã socialã întrucâtva sistemul cercetãºesc al lui Baden Powell, avâ o atmosferã de misticã naþionalã. Vreau sã întãresc prin aceasta unitatea þãrii ºi sã înlesne rea însuºirilor individuale, într-un sens obºtesc». ..,,,, ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 53 «Cum convorbirea este pe sfârºite adaugã ziaristul francez M.S. Regele îmi vorbeºte despr ranþa, în cuvinte foarte simple, foarte miºcãtoare, vãdit inspirate de un suflet sincer at aºat þãrii noastre. Ultimele sale cuvinte mã miºcã pentru tot ce cuprind ca amabilitate ºi at nþie personalã: Voi fi mulþumit sã vã citesc articolul, îmi va fi foarte uºor cãci sunt abonat la Candide». «Din aceastã lungã conversaþie duc o impresie covârºitoare. M.S. Regele Carol nu este numai un mare Suveran; este un ªef1. Mai simpu, este un bãrbat (un homme). Iar în prevederil e ce se pot face asupra politicii externe a României, trebuie sã se þinã seamã înainte de to ate, de coeficientul personal al Suveranului. Pentru noi, este o constatare feri citã, numai dacã stângãcii din pãcate de temut, n-ar veni sã strice situaþia2.

Pãrãsind cabinetul de lucru al M.S. Regelui Carol II, am rostit o frazã protocolarã oare care. Regret cã n-am cedat dorinþei mele de a-mi lua rãmas bun prin frumosul salut al militarilor români: Sã trãiþi! Dar republicanii sunt totdeauna timizi în faþa Regilor. Sã trãiþi! Da, sã urãm viaþã lungã ºi propãºire Regelui Carol II al României! ªi pentru cã entru el însuºi, ºi fiindcã interesele Franþei se potrivesc în totul cu interesele Regatului Sãu!»" Bre, bre, bre, ce entuziasm! Ciudat e cã aproape tot atât de entuziast e prietenul Gayda în Gior-nale d'Italia, în ca re nu publicã ce e drept un interviu, ci numai un articol asupra scumpului nostru Suveran! Probã cã Regele vorbeºte frumos cu fiecare. Dar ce folos cã vorbeºte frumos, dacã nu-1 mai rede nimeni, nici chiar cei pe care-i plãteºte ca sã creadã? ªi cum o sã-1 creadã lumea când beºte de analogia naþionalismului francez când vorbeºte de o linie dreaptã în politica noas rã externã tocmai în momentul în care cele mai neaºteptate piruete sunt la ordinea zilei câ d invocã largul spirit de moderaþiu-ne" al Guvernului sãu în chestiunea ovreiascã, ca justi ficare a bãtãilor din Palatul Justiþiei ºi a molestãrilor din localurile publice ºi de pe st radã? Dacã M.S. crede cã mai poate pãcãli pe cineva, se înºalã. Pe Ea însãºi poate. 1 Ne rãmâne ºi nouã o impresie covârºitoare: e cã dl Didier Poulain a fost plãtit scump. Scu dar nu face. 2 Ar fi ºi asta o posibilitate? ij|$ 54 CONSTANTIN ARGETOIANU Se vede cã la Londra s-au cam încurcat lucrurile, cu voiajul. Iatã cã pe lângã Micescu a mai fost expediatã peste Mânecã ºi Regina Mignon, care a pãrãsit ieri Belgradul. Bine vãzutã de ilia Regalã englezã, a fost probabil trimisã ºi ea, sã lucreze. Noul Minister Chautemps s-a prezentat ieri înaintea Camerei ºi a avut un succes nema iînregistrat în analele parlamentare franceze: un vot de încredere de 501 contra l (Be rgery). Toate partidele i-au votat încrederea ca sã salveze ceva: francul la dreapta ºi Frontul popular" la stânga. S-a semnat în fine (dupã 19 ani!) acordul cu Ungaria relativ la fundaþia Gojdu ºi arhive le privitoare la Transilvania, Criºana, Maramureº ºi Banat. S-a înfiinþat în Ungaria Fundaþi e burse ºi studii a românilor greco-orientali din Ungaria" cãreia, Statul ungar va rem ite pânã în 30 de zile averea Gojdu. Fundaþia va fi administratã de români. Arhivele provinc iilor alipite, ne vor fi ºi ele remise în termen scurt. Bine. Rechemarea lui Ostrovski a devenit oficialã: fostul ministru al Sovietelor a fost primit ieri de Rege, în audienþã de plecare. Ostrovski e însã otrãvit rãu: n-ar vrea sã mai p e de la noi, ºtiind ce-1 aºteaptã la Moscova dar are o fetiþã rãmasã acolo, ºi tremurã pent le ei. Aºa se întoarce roata lumii, ºi toate se plãtesc pânã la cele din urmã. Pânã sã ajungã la Londra, Istrate Micescu pledeazã pe drum, pledeazã în faþa gazetarilor, ple zã în faþa conductorilor în tren, pledeazã prin pisotiere" în faþa apelor care se scurg. ªi degeaba. Poate va fi mai fericit la Londra. în faþa Comisiei Centrale Electorale, prezidatã de Lupu, contestaþiile lui Maniu se jude cã de trei zile. Comisia se va pronunþa desearã sau mâine. Din partea Guvernului ºi împotriv a naþional-þãrãniºtilor pledeazã Nicu Ottescu, acelaºi care acum o lunã pleda în faþa aceleia i pentru naþional-þãrãniºti împotriva Guvernului de atunci. Cum am putut sã mã înºel cum m-am upra acestui bãiat? Iatã-1 acum la braþ cu Radovici, din pricina cãruia m-a pãrãsit... Liberalii au putut lua locul al doilea, dupã Guvern, pe buletinele electorale mulþum itã unei indiscreþii a lui Tilicã loanid, care a prevenit ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 55 pe Franasovici din recunoºtinþã, în alegerile trecute, Franasovici dãduse câteva milioane lu i Goga, ca sã combatã Garda de Fier ºi goghiº-tii în schimb au dat liberalilor cel mai bun loc de pe listã. Maniu ºi toþi naþional-þãrãniºtii au hotãrât sã se abþinã de la recepþia tradiþionalã din 24 tã de Rege, la care sunt poftiþi cei decoraþi cu ordinul Ferdinand. în scrisoarea lor de scuzã, decoraþii na-þional-þãrãniºti invocã neaºteptatele alegeri, ºi împiedicarea campaniei le deja începutã. Prietenul meu A. a vãzut pe Maniu, care i-a pãrut nebun" (sunt propriile cuvinte ale

prietenului meu), într-adevãr domnul prezident pare convins cã zilele domniei Regelui sunt numãrate. Regele va fi înfrânt: 1. Prin voinþa þãrii; 2. Prin greºelile proprii; 3. Prin influenþa nefastã a d-nei Lupescu; ºi în convingerea lui, dl prezident aºteaptã cu s eninãtate desfãºurarea evenimentelor. Eu merg drept pe calea mea, zicea dânsul, mã urmeazã cine o vrea. Eu nu mã ocup de cine rãmâ e în drum. Sunt în partidul meu oameni care vor sã facã politicã sã nu mai facã. Eu merg în , ºi n-am tras încã toate sãgeþile din tolba mea!" Nebun sau cuminte? A ieºit în fine ºi Antoine Bibescu la ivealã. La Londra. A poftit pe Istrate Micescu la dânsul (cãci ºi în Londra are o instalaþie, pentru ne-vastã-sa) ºi amândoi împreunã vor pune la cale. 23 ianuarie, întrunit azi-dimineaþã Comitetul Executiv al Partidului Agrar. La ordinea zilei: luarea unei hotãrâri cu privire la alegeri. Am expus Comitetului situaþia, având grijã sã deosebesc problema electoralã de problema politicã. Problema politicã, adicã atitu dinea pe care Partidul Agrar urmeazã sã o adopte pentru viitor, anume dacã va continua sã-ºi urmãreascã scopurile singur, cu puterile ºi cu ºansele lui proprii sau dacã va cãuta s ioneze cu alte grupãri era o chestiune ce nu putea fi pusã pentru moment în discuþie, fi indcã nu era încã coaptã. Problema electoralã, dimpotrivã, trebuia numaidecât soluþionatã. Co ul avea sã hotãrascã dacã ne prezentam sau nu în alegeri. Lãsând la o parte orice altã consideraþie (lipsa de parale, de vlagã din partea noastrã cor pþia, ilegalitãþile ºi teroarea din partea Guvernului), faptul singur cã n-am putut pune mân a decât pe nr. 11 de bule56 CONSTANTIN ARGETOIANU tine, hotãrãºte soarta noastrã, îºi închipuie cineva pe analfabeþii noºtri numãrând punctele pe lista cu 11 puncte mai degrabã decât pe cea cu 10, cu 12 sau cu 13? Mã întreb dacã aº re uºi chiar eu! De la 4 puncte înainte pecetea va cade la noroc: nu vor mai fi alegeri ci curatã loterie. Adoptând propunerile mele, Comitetul a hotãrât sã nu ne prezentãm în alegerile viitoare decât tr-un eventual cartel, dacã ni s-ar propune ºi ne-ar conveni. Abþinerea a fost hotãrâtã fãrã i o pãrere de rãu; mai întâi fiindcã chiar alegerea câtorva deputaþi, în cazul cel mai bun, n fi însemnat lucru mare ºi apoi, toatã lumea ºi-a dat seama cã viitoarele alegeri iar nu v or duce la nimic: sau Guvernul nu va avea 40% sau, daca le va avea îºi va fi pus lum ea în cap. ªi într-un caz ºi în altul ºubredul edificiu ridicat în faþa noastrã se va prãbuºi ntru un cartel n-a fost mare entuziasm, din aceleaºi motive de neîncredere în soarta v iitorului Parlament. Comitetul mi-a dat depline puteri pentru tratativele unui eventual cartel ºi în cazu l aproape dorit în care acesta nu s-ar încheia, pentru redactarea unui manifest cãtre þa rã prin care se vor explica motivele abþinerii noastre. Au venit mulþi la ºedinþa de azi-dimineaþã. Frumoasã scrisoare de solidarizare din partea lu i Tãtaru, reþinut la Cluj. Pânã acum o singurã defecþiune: a lui Radovici cu clienþii lui. impresia cã ºi Vladi-mir Christi cu ai lui se clatinã. Christi e un om cinstit, dar li psit de toate, pânã ºi de caracter. Ducã-se învârtindu-se! Una din frazele care s-au cenzurat în ultimul interviu al lui Micescu era privitoa re la regimul de mâine din România. Gazetarul întrebând pe ministrul nostru de Externe c e se va întâmpla dacã Guvernul Goga nu va obþine majoritatea în alegeri, Excelenþa Sa a rãspu s liniºtit: Lucrul e prevãzut, ºi soluþia gãsitã: Regele va instala o dictaturã militarul" D u e adevãrat (cum pretinde Regele!), dl Micescu e vinovat de minciunã iar dacã e adevãra t, e ºi mai vinovat: e vinovat de indiscreþie, maximum de culpã pentru un diplomat! Se zice cã numirea lui D. Burilleanu la Roma nu e încã fãcutã fiindcã frumosul bãrbos se tocm e cu Goga asupra emolumentelor". Ministrul nostru la Roma primeºte vreo 400 000 lei pe lunã; Burilleanu vrea sã primeascã postul decât dacã i se dã un milion mai mult, cãci vre sã epateze" Roma prin fastul sãu. Pânã acum i s-a consimþit un milion în tot. Dar Burillean nu vrea sã lase un leu, din l 400 000. ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 193 s 57 Bieþii bani storºi din sudoarea contribuabililor"! Goga ºi-a numit trei ºefi de cabinet, ºi fiecare ºi-a cumpãrat numaidecât un automobil la Leonida1 ca ºi cum sub Tãtãrescu nu s-ar i cumpãrat nici unul! La Interne s-a tocmit un Buick nou, tot la Leonida apoi nu s

-a mai luat, ci s-a comparat un Packard de ocazie, fiindcã ºperþul a fost mai mare! în Partidul Liberal mai toþi înjurã pe Tãtãrescu, acuzându-1 cã a favorizat venirea lui Goga Guvern, ca sã facã pe placul Regelui ºi sã-ºi facã mânã bunã pe lângã el în vederea unei rech re dupã actualul regim. ªi þãrãniºtii, în Dreptatea, îi aduc aceeaºi învinuire ºi-1 înjurã la un fapt cert cã Tãtãrescu face ce poate ca sã potoleascã manifestãrile liberale împotriva Guv rnului ales de Rege". Dar Tãtãrescu explicã cã numai o oarecare duratã a Guvernului Goga ar determina o reacþie suficientã ca sã se poatã reveni la un Guvern liberal fãrã sã se treacã n experienþa fatalã" a Gãrzii de Fier! Toþi fante-ziºti dar fanteziºti dupã ce au dat drum i în prãpastie! Azi a apãrut un nou decret-lege în complectarea art. 190 al Codului Penal. Divulgare a actelor ºi secretelor de Stat, dãunãtoare siguranþei Statului sau Capului Statului(sic ) a actelor ºi secretelor aflate în exerciþiul unei funcþii publice sau unui mandat idem va fi pedepsitã cu închisoare pânã la 5 ani, cu amendã pânã la 20 000 lei ºi cu interdicþi miciliu. Cu drept cuvânt, Universul urlã împotriva unei mãsuri a-tât de importante luatã pe cale de decret, ºi se întreabã în favoarea cãrui furnizor tabu" s-a fãcut acest pas greºit? Giurgiuveanu, de la Hotin, îmi povesteºte prãpãd despre cele ce se întâmplã în judeþul sãu. C it noul prefect Ciolac la Noua Suliþã, de la Cernãuþi, i-au ieºit înainte 5-6 000 de cuziºti, toþi cu câte un sac la subþioarã în care trebuiau sã care tot ce ar fi putut lua de la ovrei . S-au dus cu toþi la bisericã, dupã ritul partidului ºi dupã slujbã haimanalele au cerut pr efectului sã preceadã la împãrþirea bunurilor evreieºti. Cu mare greutate a parvenit Ciolac sã-i calmeze ºi sã-i convingã sã plece acasã cu desagele goale. ªi nu i-a putut convinge decâ uin-du-le cã împãrþeala se va face dupã alegerii! Toatã pleava cuzistã din Hotin e convinsã c alegeri îºi va împãrþi pãmânturile, pãdurile, casele ºi boarfele ovreilor cãci aºa li s-a f zile de-a 1 Þin informaþia de la Costicã Leonida. 58 CONSTANTIN ARGETOIANU rândul. Un nimica tot, un anume Roºea, care se intituleazã secretarul prefectului a ve nit la Noua Suliþã ºi s-a dus din funcþionar în funcþionar sã cearã demisia, din ordinul d-lu refect! Unii, mai slabi de inimã au dat-o de fricã ºi Giurgiuveanu cita un profesor, p reºedintele eforiei din fruntea ªcolii Comerciale locale, un medic, un veterinar etc . Gospodarii au început sã-ºi aducã aminte de pe vremea lui Kerenski ºi au intrat cu toþii l a grijã. Toate afacerile, toate tranzacþiile au încetat la Noua Suliþã; derbedei cu svasti ca la mânecã pãtrund în cârciumi, beau fãrã sã plãteascã ºi bat pe negustori, bineînþeles, to giuveanu al meu era abãtut de tot... în Bunavestire de ieri, ziarul lui Manoilescu care serveºte de oficios Gãrzii de Fier, au apãrut cele 26 de articole ale regulamentului prin care se instituie o nouã unit ate legionarã în Partidul Totul pentru Þarã": Corpul Legionar Moþa-Marin". Prin art. 8 se d fineºte astfel þelul legionarului înscris în Corpul Moþa-Marin: Luptãtorul în Corpul Legiona oþa-Marin are un þel: prin sacrificiul anilor pe care îi are de trãit ºi prin sacrificiul vieþii sale dacã are bucuria sã merite aceastã cinste sã se apropie pe cât poate de zbuci l chinuitor cu care s-au învrednicit Ionel Moþa ºi Vasile Marin1". Aproape toate articolele sunt redactate cu acelaºi misticism ºi într-un spirit de exal tare bolnãvicios. E un fel de echipã a morþii în stil mare, rãspânditã peste tot cuprinsul þã Admiterile se fac printr-o întreitã selecþionare din corpul legionarilor ordinari. Dupã statute, numãrul membrilor acestui corp de executori" se urcã la 10 033. Din prima zi s-au oferit peste 40 000 de legionari... 24 ianuarie. Aniversarea Unirii Principatelor dar câtã vrajbã printre români! în ajunul ac estei serbãri de înfrãþire a apãrut decretul pentru revizuirea cetãþeniilor obþinute de la rã coace de fapt a tuturor evreilor. Ce locma pentru d.d. avocaþi creºtini! Sunt atâtea f ormalitãþi prevãzute de decret, sunt atâtea articole cu atâtea prescripþii care complicã fiec pas, încât nici un biet creºtin de ovrei nu va putea sã se descurce singur, ºi bineînþeles c e va adresa unui avocat cu trecere, fie ºi numai pe lângã dl judecãtor de Ocol, adicã unui avocat creºtin. Dacã se vor revizui 4 pânã la 500 000 de ovrei socotind câte l 000 de lei de ovrei, vor fi 4 pânã la 500 milioane de lei care vor trece din 1 Cei doi gardiºti uciºi pe frontul spaniol. ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 59 buzunarele caftanelor evreieºti în al paltoanelor creºtine. O micã recuperare... Decretul-lege pare fãcut de un nebun. Nici o discriminare. Evreul care ºi-a fãcut dato ria de rãzboi, care a câºtigat grade pe câmpul de bãtaie1, e pus de-a valma la control cu

perciunatul din Sadagura. Profesionistul cumsecade stimat de toatã lumea, comercia ntul de frunte, bancherul cu vazã toþi sunt puºi pe acelaºi picior cu escrocii strecuraþi de peste graniþã. ªi Majestatea Sa trâmbiþeazã moderaþiunea" Guvernului sãu! Ce ar fi dacã n moderat! Avakumovici, consilierul Legaþiei iugoslave, ºi un foarte inteligent cunoscãtor al sit uaþiei noastre politice, s-a arãtat, într-o lungã conversaþie cu Pangal, foarte îngrijorat. rin formula care a adoptat-o spunea Avakumovici Regele Carol a compromis ideea u nui Guvern de autoritate, tãvãlind-o în fãina antisemitã si încredinþând-o unei echipe incapa e sã o valorifice. Nouã, sârbilor, falimentul formulei în România ne-ar fi foarte dezagrea bil, cãci ar avea repercusiuni asupra regimului nostru de autoritate, ce are deja aºa destule greutãþi de întâmpinat. ªi iarãºi nu pricepem toate declaraþiile de fidelitate fa nþa ºi de Mica înþelegere, aproape zilnice. ªi noi suntem aliaþii Franþei ºi aderenþii Micii i, dar nu facem declaraþii de dragoste în fiecare zi. ªi mergem la Roma ºi la Berlin, în u rmãrirea unei linii asupra cãreia Guvernul de la Belgrad e înþeles cu Regele Carol. ªi atu nci nu mai pricepem nimic... Unde vrea sã ajungã Regele Carol?" La faliment - rãspundem noi! ,} A murit doctorul Nanu Muscel, un cunoscut practician, cinstit, ºi iubit de toatã lum ea. Ajunsese la 75 de ani, cu toatã firea lui suferindã. Voievodul Mihai a fost decorat cu Medalia Marinei, fiindcã a vãrsat 24 de ore pe cru ciºãtorul Regina Mãria" prins de furtunã (în drum spre Atena, la nunta Principelui Paul). P latitudinea slugilor curãþã Dinastiile... 1 E cazul cunoscut al doctorului Sperling, plutonier pe vremea rãzboiului, care, d upã ce au cãzut toþi ofiþerii companiei a luat comanda ei ºi a dus-o la asalt. A fost încetãþ t pe loc ºi înaintat ofiþer. Dupã rãzboi din grad în grad a ajuns pânã la cel de maior (în re N-a fost oare verificatã cetãþenia lui la fiecare înaintare? ªi aºa sunt mai mulþi ajunºi pâ radul de colonel 60 CONSTANTIN ARGETOIANU 25 ianuarie. Stelian Popeºte chiar sub solzi se ascunde câteodatã bun-simþ protesteazã în iversul de astãzi împotriva tâmpitei mãsuri a cenzurii de a confisca ziarele strãine care vorbesc de stãrile de la noi, ºi ne împiedicã astfel sã rãspundem la multe exagerãri ºi nãzbâ ite peste graniþã, în lipsa unui rãspuns românesc, a trebuit sã ia cuvântul însuºi Regele ºi terviuri sã punã lucrurile la punct, ceea ce nu e nici constituþional, nici politic. ªi Popeºtele profitã de ocazie pentru a se arunca asupra Guvernului cãruia pânã mai ieri îi ri ica osanale batjocorind revoluþia naþional-creºtinã" pe care o trateazã de revoluþie verba Nea Istrate Micescu n-a mai plecat la Londra. Anglia nu e Bãrãganul ºi englezii nu sun t dropii, cum credea iscusitul vânãtor. Se vede cã i s-a adus la cunoºtinþã cã prezenþa sa pe lurile Tamisei nu era oportunã. N-a mai plecat la Londra, ci a chemat pe Grigorcea la Geneva, ca sã se sfãtuiascã, spre marea decepþie a principelui Anton Bibescu care se pregãtise sã facã minuni!" Dezordinea ºi anarhia domnesc pânã sus de tot, ºi mi-am dat seama de starea lucrurilor c u totul întâmplãtor. Prinþul de Rohan (Karl Anton), publicist de oarecare valoare (de o valoare în tot cazul mult mai micã decât prestigiosul sãu nume) se aflã de câteva zile la Bu cureºti, unde a venit sã studieze revoluþia naþionalistã" la faþa locului1, între altele a c t ºi o audienþã Regelui, care îi fusese acordatã pentru ieri dupã-a-miazã, ora 3 ºi 1/2. La d n, îl poftisem eu. Pe la ora 11 dimineaþa m-a chemat Ulea (de la Palat), la telefon, sã mã întrebe dacã Rohan era la mine. Nu, domnule, dejuneazã azi la mine, dar nu stã la min , stã la hotel Splendid". ªtiu. Dar nu-1 pot gãsi nicãieri, ºi Majestatea Sa nu-1 poate pr mi la ora 3 1/2 si ar voi sã-1 primeascã la ora 12". N-am ce-þi face, nu-1 vãd pe Prinþ de la ora l 1/2!" Dupã o jumãtate de ceas iarãºi Ulea la telefon: Vã rog, domnule Argetoianu, nu vã supãraþi, binevoiþi a spune Prinþului Rohan cã M. Sa nu-1 poate primi azi la ora 3 1/ 2 ci mâine la aceeaºi orã! Da, mâine". latã-mã transformat ºi în curier al Mareºalatului. din nou telefon, din nou Ulea: Iertaþi-mã, vã rog, tot eu sunt. Nu gãsim nicãieri pe Prinþul Rohan. Vã rog binevoiþi a-1 informa cã M. Sa îl va primi azi, la ora 3 1/4!" Cum, azi, nu mâine?" Nu, s-a schimbat din nou, M. Sa a revenit la ziua de azi, dar la ora 3 1/4 în loc de 3 1/2!" 1 Karl Anton de Rohan, fratele ºefului familiei s-a cãsãtorit cu fiica lui Appony. Am petrecut cu ei câteva sãptãmâni, în acelaºi hotel, la Roma, în 1932. ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 19Î8 61 O fi aºa cu toate audienþele?

Impresia lui Rohan chestiunea audienþei lãsatã la o parte : Am venit sã asist la o dramã ist la o operetã!" Mi-am permis sã observ cã, el ca vienez, trebuie sã fie încântat de aceas tã schimbare de program! în urma vizitei lui Stoiadinovici la Berlin, ziarul Le Temps, care o-glindeºte mai t otdeauna pãrerile în curs la Quai d'Orsay, publicã în numerele sale din 18 ºi 19 ianuarie editoriale de o importanþã excepþionalã. Concluzia lor, dupã o cântãrire a puterii ce reprezi tã încã Franþa în lume1 ºi dupã un examen al atitudinii anumitor aliaþi (ºi aci România e bãg ac cu Iugoslavia) e cã Franþa ar face poate bine sã-si regândeascã ( repenser") politica sa externã, ca ºi cea internã dealt-minteri. Nici o influenþã strãinã în politica internã (aluzi presiunile sovietice) iar în cea externã un certain repliment". Mâna Franþei sã se ofere m i puþin, ca sã fie cerutã cu mai multã insistenþã, mai ales de cei care nu vor gãsi niciodatã t ajutor, împotriva adevãraþilor lor duºmani. Fraza lui Stoiadinovici la masa lui Goring , prin care amintea cã la porþile marelui Frederic au vegheat santinele croate frazã n enorocitã a scos pe francezi din sãrite. Dl Stoiadinovici, observã Le Temps, dacã a citit istoria, ar putea sã-ºi aducã aminte fapte mai recente în care însãºi existenþa þãrii sale a usã în chestiune de armatele succesorilor marelui Frederic dezastru de la care conaþio nalii d-sale ºi d-sa n-au scãpat decât cu ajutorul armatelor franceze". Dupã cum se vede se clatinã tot sistemul" ºi nu e bine... Pangal îmi povesteºte cã la recepþia de asearã a decoraþilor cu ordinul Ferdinand, Regele er a vesel ca o grãdinã înfloritã. Nici usturoi nu mâncase, nici gura nu-i mirosea. A strâns mân , a vorbit cu mai toþi cu Goga mult ºi de mai multe ori, cu Vaida aproape deloc. Mai mult decât cu dânsul, cu dr Lupu, care deºi înjurase Coroana si pe purtãtorul ei ca la uºa cortului, în ajun (la o întrunire în Griviþa) venise la sindrofia regalã cu toatã abþinerea a optatã de partidul sãu. De la naþional-þãrãniºti a mai fost prezent Ionel Pop, devotatul lui aniu, lucru ciudat. 1 Puterea absolutã a Franþei în lume , ca armatã, ca colonii, ca bogãþie, a rãmas aceeaºi, n puterea ei relativã a slãbit din cauza atitudinii aliaþilor ei ºi a scãderii influenþei Soci etãþii Naþiunilor". 62 CONSTANTIN ARGETOIANU Serdici1, care fusese dat în judecatã pe timpul ultimelor alegeri pentru lese Majesta te", a fost judecat ºi achitat. Cum? a pledat dânsul în faþa Justiþiei eu care am dezert timpul rãzboiului odatã cu Regele, cu care mi-am riscat viaþa ca sã-1 însoþesc la Odessa ºi 1 ajut sã se însoare, eu sã fiu acuzat cã uneltesc împotriva Sa"? Justiþia a fost convinsã a achitat. Comisia Centralã Electoralã, dupã nesfârºite deliberãri, ºi-a dat în fine hotãrârea asearã, c la diferitele contestaþii introduse de Maniu. N-a reþinut decât una, cea relativã la de punerea cererilor de inscripþie din ziua de 18 ianuarie dupã ora 7 seara. Comisia a anulat toate primirile fãcute dupã acea searã aºa încât n-au rãmas din 18 ianuarie decât douã e: a Guvernului cu nr. l ºi a liberalilor cu nr. 2. Celelalte liste au fost înscrise în ordinea depunerilor de a doua zi dimineaþa, aºa încât a rãmas definitiv: nr. 3 pentru naþ onal-þãrãniºti, nr. 4 pentru vai-diºti, nr. 5 pentru Totul pentru Þarã" - iar restul neschi Gardiºtii sunt furioºi, fiindcã cu nr. 5 trec pe pagina a doua a buletinului, dezavan taj mare în practicã. Comisia a respins celelalte contestaþii unele ca inadmisibile, altele fiindcã s-a de clarat incompetentã sã se pronunþe. Printr-una din contestaþii se cerea anularea tuturor înscrierilor fãcute în seara de 18 ianuarie înainte de ora 9,30, ora realã la care a apãrut decretul de dizolvare ºi cel de modificare al legii electorale. Dacã Comisia ar fi admis aceasta contestaþie, Guvernul ar fi ajuns la locul nr. 22 pe buletin, cãci nu se îngrijise sã se mai înscrie a doua oarã miercuri dimineaþa 19 ianuarie. N-a mai rãmas Guvernului-sã treacã decât de hopul alegerilor. Floare la ureche pentru ar tiºti ca Goga, Armând Cãlinescu chiorul ºi Tilicã loanid. Primit succesiv mai mulþi prieteni politici. Toþi mã împing la carteluri ºi la înþelegeri î ri pânã la fuziuni cu diferite grupãri ºi partide. Nu mã trage inima nici la carteluri, nici la fuziuni, în nebunia ºi lãcomia care mã înconjoa rã, mã simt atât de bine singur... 26 ianuarie. Consiliul de Miniºtri în ºedinþa sa de ieri, a luat o serie de mãsuri pentru menþinerea ordinii în timpul alegerilor, în realitate 1 Lupist fuzionat cu naþional-þãrãniºtii. 63

mãsuri de constrângere împotriva partidelor de opoziþie. Singura mãsurã nouã ºi eficace const terzicerea celor strãini de circumscripþie (afarã de candidaþi) de a face propagandã elect oralã. Prin urmare toþi fruntaºii partidelor ºi propagandiºtii de la centru vor fi trimiºi p este graniþele circumscripþiei electorale în care vor fi prinºi ºi împiedicaþi astfel sã acti e în favoarea partidului lor. Celelalte mãsuri rezumã ºi legalizeazã tot ce se fãcea ºi pânã acum, în materie electoralã, º rea Consiliului de Miniºtri. Atâta grijã pentru menþinerea ordinei în timpul alegerilor e lãudabilã, dar o simplã întrebare: de ce nu se ocupã Consiliul de Miniºtri de alegeri, pe st radã, în localurile publice, în tramvaie ºi în trenuri unde ovreii sunt bãtuþi sau molestaþ ecare zi? Deºi îºi fãcuse contract pe 5 ani, Sergiu Dimitriu, fostul secretar general de la Intern e, a fost scos din fruntea Oficiului de Turism, ºi înlocuit printr-un avocat Parasch ivescu. ªi Sergiu Dimitriu era unul din favoriþii Regelui! Lasã în urma lui un lucru fru mos, foarte frumos chiar: localul ridicat în strada Wilson, pe terenul Ministerulu i de Interne poate cea mai reuºitã clãdire a Bucureºtilor Noi. Seara, sub mângâierea lumini indirecte, piaþeta din faþa Legaþiei Austriei se aseamãnã cu un colþ artistic de oraº italia din vremea Renaºterii. Pentru aceastã bucãþicã de frumuseþe, sã iertãm pe Sergiu Dimitriu cã fãcut nimic pentru turismul românesc, de la crearea Oficiului ºi pânã azi. S-a stins ºi Olga Brãiloiu1, una din ultimele contemporane ale mu-mã-mii. Femeie bunã ºi s impaticã, pleacã aproape nebãgatã în seamã, deºi pe vremuri a fost una din cele mai cunoscute figuri ale boierimii bucureºtene. Sorã cu Mãrie Berindei (soþia generalului), a fost una din intimele casei mele pãrinteºti. Se duc toate, ºi în curând ºi rândul nostru! Maniu a fãcut recurs în Casaþie împotriva modificãrii legii electorale prin decret, cerând i nfirmarea decretului-lege ca neconstituþional. Probabil însã cã Casaþia îºi va da avizul când va mai fi operant, adicã dupã ratificarea decretului prin Parlament dacã Guvernul va izbuti sã ia 40% din voturi... 1 Olga Brãiloiu, fiica lui C. Brãiloiu, a fost cãsãtoritã cu Duca (nici o rudenie cu minis trul) de care a divorþat. Lasã o singurã fatã, Nineta cãsãtoritã cu Mihai Ko-gãlniceanu. 64 CONSTANTIN ARGETOIANU Comisia Centralã Electoralã a hotãrât ieri cã buletinele de vot vor purta 4 liste pe fieca re paginã. Tot e ceva, cãci se vorbise de câte o listã pe fiecare paginã, aºa încât buletinul ie transformat într-un mic volum în care alegãtorii sã se piardã cãutându-ºi lista. Despre mã ºi alinierea punctelor nu s-a hotãrât încã... Partidul Naþional-Tãrãnesc ºi-a publicat manifestul cãtre alegãtori. O peltea scrisã fãrã tal fãrã vlagã, în care se repetau toate recriminãrile partidului împotriva cãlcãrii regimului co ituþional ºi împotriva Guvernului. Mai multe alineate tãiate de cenzurã probabil ceva aluz ii la Sacra Familie. 27 ianuarie. Consiliul S.D.N.-ului s-a întrunit ieri la Geneva, în ºedinþele de ieri una privatã ºi alta oficialã s-a stabilit numai ordinea de zi. Dezbaterile vor începe azi. Atmosfera generalã e hotãrât împotriva oricãrei modificãri a art. 11 ºi 16 tarã de care nu o serioasã reformã a Covenantului. Chestia ovreiascã se va pune ºi pusã va rãmâne, fãrã alt cinþe. Domnul Mirto a demisionat din partidul lui Vaida. Mai toate partidele se curãþã de esc roci, atraºi aiurea de mirosul fripturii sau chiar ºi numai de perspectiva unui asem enea miros în viitor. Maniu a înaintat Casaþiei cererea lui privitoare la neconstituþionali-tatea decretului -lege din 18 ianuarie, prin care a fost modificatã legea electoralã. Casaþia a fixat t ermen pentru judecatã, la 10 februarie, adicã înainte de alegeri. Va declara Casaþia dec retul neconstituþional? îºi va declina competenþa, socotind promulgarea decretului ca un act de guvernãmânt? Va amâna procesul? Iatã trei soluþii posibile. Una singurã e imposibilã: calificarea procedurii guvernamentale ca una constituþionalã! Corneliu Zelea Codreanu s-a urcat, ca scroafa în copac. Vorbeºte în fiecare zi Europei : interviurile sale au ajuns la preþ în presa italianã, în cea germanã ºi pânã în cea francez nglezã! O sã înnebuneascã de-a binelea dacã o þine-o tot aºa! La Universitatea din Varºovia se înfiinþeazã o facultate pentru studiul problemei evreieºt i. Mã mir cã aceastã idee nu ne-a venit ºi nouã: ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1938 65 s-ar gãsi astfel un prilej fericit pentru crearea câtorva zeci de noi profesori univ ersitari!

Baroul de Ilfov a suspendat ieri pe toþi avocaþii evrei înscriºi dupã l Decembrie 1918. Pr incipiile naþionaliste în slujba lãcomiei lichelelor care compun consiliul baroului. L ichelele n-ar fi avut însã curajul gestului lor, dacã decretul pentru revizuirea cetãþenie i n-ar fi prevãzut ºi el suspendarea drepturilor politice pentru toþi cei supuºi revizui rii, pânã dupã examinarea situaþiei lor. O altã manifestaþie antisemitã ºi deplasatã a avut loc tot ieri în sala Arta" din Batiste, u de Sfaturile Negustoreºti au dat o masã lui Gi-gurtu ºi lui loaniþescu. Falitul de Nicul escu Ritz pe care liberalii 1-au dus patru ani cu picioarele în posterior, a ajuns în fine la preþ sub acest regim lipsit de oameni. Gigurtu 1-a numit preºedinte al Cam erei de Comerþ, în locul lui Penescu Kertsch, ºi bietul Ritz s-a simþit obligat sã-ºi sãrbãto scã stãpânul. Pentru ce a invitat ºi pe loaniþescu e mai greu de explicat probabil cã au fo t afinitãþi sufleteºti la mijloc; pentru ce a invitat ºi câþiva ovrei, nu se poate explica d eloc, datã fiind conjunctura. Abia s-au aºezat cu toþii la masã, câþiva cuziºti s-au ridicat au început sã urle: afarã jidanii!" Unul din asistenþii lui Ritz a avut curajul sã proteste ze, sã declare cã toþi cei prezenþi erau invitaþii Sfaturilor ºi cã nimeni nu avea sã plece. iºtii s-au sculat atunci cu toþii ºi precedaþi de lãncerii ºi de steagurile cu care veniserã, au pãrãsit sala. Scandal, învãlmãºealã miniºtrii jenaþi, în fine Ritz ºi Osiceanu (preºedint amerelor de Comerþ) au intervenit personal pe lângã cei câþiva evrei prezenþi (Herdan, Birma n, etc.) ºi i-au convins sã plece ei, unul câte unul, de bunã voie. A trebuit apoi sã conv ingã pe cuziºti care pândeau la ieºire sã nu-i batã! în fine toate s-au terminat cu bine: ii au plecat, cuziºtii s-au înapoiat ºi caraghioºii au putut sã-ºi debiteze searbedele discu rsuri. Bineînþeles, domnii negustori n-au vorbit decât de ideea naþionalã, ºi de rasã românea vident singurele probleme de rezolvat pentru normalizarea comerþului nostru. Ca urmare la cele hotãrâte în ºedinþa Comitetului nostru Executiv de duminica trecutã, am cãu at sã mã lãmuresc asupra intenþiilor celorlalte partide ºi asupra situaþiei lor. Am fãcut-o f mi bat mult capul, cãci nu prea am poftã de nici un cartel electoral. Politica, adevãr ata politicã, a trecut de pe planul electoral pe acela al apãrãrii Statului. 66 CONSTANTIN ARGETOIANU Dintre partidele mici, cel mai interesant era al lui Vaida, din cauza rangului sãu pe buletin: Vaida a izbutit într-adevãr sã ia locul al 4-lea. Am delegat pe Em. Anton escu ºi pe Pangal sã ia contact cu Vaidiºtii. ªi unul ºi altul mi-au adus ieri rãspunsul lor : deºi Vaida e foarte deprimat, deºi e convins cã nu va lua nici 2% din voturi, e hotãrât sã nu facã nici un cartel cu nimeni, ºi sã-ºi încerce norocul singur. Sã-i fie de bine! Cu lunian, am însãrcinat pe Al. Radian sã ia contact. lunian nu soseºte decât disearã din st rãinãtate, aºa încât în privinþa lui nu sunt încã lãmurit. La Averescu am trimis tot pe Pangal, fiindcã e prieten cu Papacos-tea. N-am încã nici un rãspuns dar dupã câte ºtiu ºi faptul a fost semnalat ºi prin ziare Averescanii trateaz egere, o fuziune chiar, cu Goga. în ce priveºte partidele mari, ne vor ºi liberalii ºi naþional-þãrãniºtii. Ele nu vor însã ca toral1, ci fuziune. Datã fiind totala schimbare a situaþiei politice, datã fiind carenþa definitivã a autoritãþii regale, propunerile acestor partide sunt de examinat, fie ºi n umai pentru alcãtuirea unui zid de rezistenþã împotriva fanteziilor celor strãini de þara no astrã, de la Hohenzollern (Rex), pânã la ªercalã zis Cuza ºi Goga fost iobag unguresc. Deja de pe timpul alegerilor trecute mã tot pisase Radian cu avansurile pe care ni le fãceau, care mai de care, fruntaºii de diverse calibre ai partidului d-lui Maniu . Pe baza similitudinii de program, Andrei, Ra-lea, Ghelmegeanu, Costache Lupu ºi pânã ºi d-rul Lupu ºi Mihalache, puseserã lãmurit lui Radian chestiunea unei fuziuni. Radian rãspunsese evazisv ºi fãgãduise sã mã punã la curent cu sugestiile primite. Azi a venit la m ne Em. Antonescu sã-mi spunã cã asearã a stat un ceas ºi jumãtate de vorbã cu Mihalache (cu c re a avut o întâlnire de ordin personal) ºi cã ºi-a dat seama cã þãrãniºtii sunt foarte dorit o fuziune cu noi. Mihalache ar fi întrebat chiar pe Antonescu: N-a vãzut încã Maniu pe Ar getoianu?" Prietenul meu Antonescu m-a asigurat cã în ceea ce priveºte programul nostr u agrar, Mihalache I-a primit în întregime. Ba bine cã nu, îl primesc toþi! Dar prietenul meu Antonescu a mai spus una bunã lui Mihalache: Vezi, dle Mihalache, la dvs ar tre bui sã vã înþelegeþi odatã într-un fel. Când d-ta eºti în fruntea partidului, dl Maniu, de la cântã altfel; când dl Maniu e în frunte, cânþi d-ta de la spate altfel ar trebui sã cântaþ e acord, acelaºi cântec, oricare ar fi el!"