Argentina

Argentina Denumirea oficială: Republica Argentina Capitala: Buenos Aires (11,38 mil. loc.) Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 2.780.000 km2 Locuitori: 34,99 mil. (13 loc./km2) Religia: catolicism 94%; protestantism Moneda: peso Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 25 mai Geografie: A. este aşezată în SE Americii de Sud. Limite: Bolivia, Paraguai (N), Brazilia, Uruguai, Oc. Atlantic (E), Chile: (V). G. fizică: A. se întinde în reg. sudică, de podiş, a conti- nentului, între Munţii Anzi şi Oc. Atlantic. Are forma unui triunghi, cu baza pe Tropicul Capricornului: o latură a triunghiului: Anzii Cordilleri (V) şi altă latură: Coasta Atlanticului; care se întinde pe 4.100 km. Vârful triunghiului îl formează Ţara de Foc. De la N la S (înălţimea triunghiului) A. are 4.000 km. În V, lanţul Anzilor cu vf. Aconcagua (7.040 m, alt. max.) în partea nordică, cel mai înalt de pe continent. În V Argentinei, în Cordilleri există două regiuni distincte: o zonă aridă în N şi centru şi o zonă împădurită, de lacuri şi zăpezi, care se termină în S printr-o zonă îngheţată de 300 km. Zona cea mai caracteristică a ţării este cea de „pampas” (600.000 km2), situată în centru; câmpia Marele Chaco, la NE de pampas. La S de valea lui Rio Negro se întinde Patagonia (25% din terit. A.), zonă de platouri faliate, bătute de vânturi, crescând în înălţime de la E la V (150-1.600 m). A. revendică terit. antarctice (între meridianele 25 şi 74 vest), unde ţine baze comandate de câteva zeci de militari. Ape: fluviile Uruguai (1.612 km) şi Parana (2.000 km pe terit. A. din cei 4.500 km), ambele cu izvoarele în Brazilia, se unesc în Rio de la Plata, marele estuar (360 km). Cascada Iguazu, la graniţa de nord cu Brazilia. Clima: este tropicală în N şi temperată în vest. Marele Chaco este o reg. cu ploi abundente şi neregulate, cu climat subtropical. Pampasul are climă temperată. Pampasul oriental (20% din terit.) este foarte fertil; cel occidental, cu puţine precipitaţii, este supus eroziunii. În Patagonia ploile sunt rare, climatul rece şi cu ninsori. Temp. medie anuală în nord (iarna şi vara): 13°C şi 28°C; în Buenos Aires: 10°C şi 23°C; în S: 2°C şi 15°C. precipitaţii: 1.730 mm/an în N ; şi în Tucuman; 970 mm/an la Buenos Aires; 180 mm/an-380 mm/an în Patagonia şi Anzi. Floră şi faună: Pădurile ocupă 22,5% din terit.; păduri temperate de fag (austral) şi de araucaria (din fam. pinacee). Terenurile ierboase (păşuni): 52%. Fauna: animalele specifice zonei temperate şi tropicale; peşti, balene. Populaţia: este formată din europeni (în special italieni şi spanioli de origine) 90%, metişi, asiatici, amerindieni (în provincia

Chaco şi Chubut). Concentrarea max. în zona Rio de la Plata (unde veneau acum un secol imigranţii); pe litoralul pampei, în valea fl. Parana, în depresiuni (Cordoba, Mendoza, Tucuman). În Patagonia şi Ţara de Foc: 1 loc./km2. Rata natalităţii: 19,6‰; rata mortalităţii: 8‰. Rata pop. urbane: 88%. Resurse şi economie: A. depune eforturi de relansare a econ., de reconversie a ind. prelucrătoare cu orientare spre export. Econ. A. se bazează pe agric. şi creşterea animalelor (cornute mari în pampas, oi în Patagonia). A. este unul din marii producători de grâu, carne, vi. nuri; produse animaliere. Creşterea animalelor: ovine, bovine, asini, lame, alpaca. Resurse: petrol, gaze naturale, min. feroase şi neferoase (cositor, plumb, zinc, wolfram, antimoniu, uraniu). Se cultivă cereale (în E), plante tropicale , i, citrice (în N); viticultură în zonele submontane. Un mare potenţial hidroenergetic. Exportă: grâu, carne, vinuri, petrol; aur, argint, cositor, plumb, cupru, wolfram ş.a. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, autovehicule. Aeroport la Buenos Aires, Cordoba, Santiago del Estero, Salta, Formosa, La Paz, Rosario, Mar del Plata, Santa Rosa, Rio Grande (Ţara de Foc) ş.a. Oraşe: Cordoba, Rosario, Mendoza, La Plata (port), Tucuman, Mar del Plata, Santa Fe, Bahia Blanca (poxt), Salta. Istoria: În 1536 este întemeiat oraşul Buenos Aires. Spaniolii descoperă A. (estuarul La Plata), în 1516; după 21 de ani începe colonizarea ei. Pop. indigenă era în majoritate nomadă şi seminomadă. La NV, la graniţa cu Imp. Incaş trăiau pop. sedentare. Caii şi vacile aduse de cuceritori se înmulţesc cu repeziciune în pampas; astfel se naşte acel „gaucho” văcarul creol, păstor proletar şi seminomad. Monopolul spaniol asupra produselor îi nemulţumeşte pe tinerii creoli. În 1810 se instaurează primul guvern naţional. Războiul de independenţă dus împotriva forjelor spaniole de armata lui Manuel Belgtano, apoi de jose de San Martin, care traversează Anzii pentru a-i sprijini pe chilieni şi pe peruvieni. Declaraţia de Independenţă a „Provinciilor Unite de la Rio de la Plata” se iscăleşte la 9 iulie 1816 (urmată de o serie de războaie civile până în 1880). În 1826 Constituţia dă numele statului „Ţara Argintului”. În 1833 Marea Britanie ocupă insulele Malvine (Falkland). „Campania Deşertului” (în jurul anilor 1880) duce la exterminarea pop. indigene de către soldaţii gauchos, pentru a controla întreg terit. A. Nevoia de forţă de muncă atrage mulţi imigranţi europeni la sfârşitul sec. XIX. În ajunul primului război mondial, numărul se ridica la 3,3 milioane de imigranţi, în majoritate spanioli şi italieni. Se dezvoltă o agric. extensivă, se creează primele nuclee ale proletariatului urban şi o accelerare a dezv. econ. Criza mondială din 1929 favorizează accesul la putere a unor regimuri militare conservatoare şi corupte. Regimul lui Juan Domingo Peron trece la o serie de reforme în favoarea păturilor sărace (naţionalizarea unor industrii, a transportului etc.), separarea totală a bisericii de Stat. În 1955 după o lovitură de stat militară, Peron părăseşte ţara, dar revine la putere în 1973. În 2974 devine şeful statului. Maria Estela Martinez de Peron, văduva şi (prima femeie şef de stat în America Latină). În 1976 o nouă

lovitură de stat militară care impune un regim ce reprimă orice opoziţie. În 1982 A. eşuează în ocuparea pe cale armată a insulelor Falkland; urmează alegerile legislative care conduc la un regim civil, constituţional, care va trebui să facă faţă unei grave crize econ. Echilibrul între puterea politică şi cea militară este cu greu restabilit. În 1987 şi 1989 revin la putere peroniştii. În 1994, integrarea în Mercosur (Piaţa Cotmună din Conul Sudic) cu Brazilia, Paraguay, Uruguay. Statul: este republică federală (22 provincii), fiecare având un guvernator şi o Constituţie, plus districtul capitalei federale şi terit. Ţării de Foc. Preşedintele republicii este ales pe 4 ani de un Colegiu electoral, Camera deputaţilor pe 4 ani, Senatul pe 6 ani. Regim prezidenţial, conform Constituţiei din 1853, reintrată în vigoare în 1983. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament (Senat şi Camera Deputaţilor); cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Multipartitism.