Antropologie Filosofica

 

ANTROPOLOGIE FILOSOFICA

I.1. OMUL A.

CONDITIA UMANA. CE ESTE OMUL?

Problema centrala a flosofei o constituie inteleerea si e!"licarea fintei umane. Ma!ima socratica #Cunoaste$te "e tine insuti%& si cele "atru intrebari 'antiene( care circumscriu )omeniul flosofei( in)ica *a"tul ca re+ectia asu"ra umanului constituie nucleul )emersului flosofc si sustin centralitatea antro"oloiei in ra"ort cu alte teme.   ,eliia si stiintele "articulare -ieaa omul unilateral( *ara sa rele-e sensul e!istentei umane( iar flosofa -ieaa noi trasaturi ale esentei umane( "rin interoatiile asu"ra naturii omului cautan) sa a+e care ras"unsuri reista unei "robe critice relati- la cunoasterea con)itiei umane.   Con)it Con)itia ia )e com"r com"re/e e/ensi nsiune une asu"ra asu"ra naturi naturiii umanul umanului ui "r "resu esu"un "une e con0u con0uar area ea unor unor "oitii "oitii conturate in istoria flosofei. Ast*el( Descartes consi)era ca trasatura esentiala a omului o re"reinta cuetarea( cuet area( "entru erson omul este o finta care *abrica obiecte artifciale( artifciale( iar Pico )ella Miran)ola Miran)ola sustine ca omul nu are trasaturi )efnitorii.  2ant afrma( )emnitatea( in *ormula omului ca sco" in sine( insistan) asu"ra *a"tului ca antro"oloia tr trebu ebuie ie sa tina tina cont cont )e "er*ect "er*ectibi ibilit litatea atea umana( umana( ceea ceea ce im"lic im"lica a i)eea i)eea "ascal "ascaliana iana a trais traismul mului ui con)itiei umane.

 

Rene Descartes - "Meditatii metafzice": finta cugetatoare.

  3 Dar ce sunt( sunt( "rin ur urmar mare? e? Un lucru lucru ce cueta cueta.. 4.5 unul unul ce se in)oie in)oieste ste(( intele intelee( e( afrma( afrma( neaa( -roieste( nu -roieste( tot)eo)ata imaineaa si simte6 4.5 )in sim"lul *a"t ca stiu )e e!istenta mea si. absolut nimic altce-a nu a"artine frii sau esentei mele. inc/ei "e )re"t ca esenta mea consta in aceea )oar ca sunt finta cuetatoare. 4.5 "e )e o "arte( am o i)ee )istincta si clara a mea insumi ca finta cuetatoare )oar( neintinsa( iar "e )e alta "arte( o i)ee )istincta a cor"ului ca lucru intins )oar( cuetator 4.5   Dar nimic nu ma in-ata in-ata mai lamurit natura natura )ecat ca am un tru"( caruia I$e ne"lacut ne"lacut atunci atunci can) simte )urere. "rin urmare( urmare( nu trebuie sa sa ma in)oiesc ca se a+a ce-a a)e-arat a)e-arat aici.3 4omul e o finta cuetatoar cuetatoare5 e5 Esenta umanului umanului o re"reinta re"reinta ratiunea. ratiunea. As"iran) As"iran) la realiarea realiarea unei mat/esis uni-ersalis( ,ene Descartes #1789:197;& marc/eaa e"oca mo)erna "rin centrarea e!istentei "e finta umana si afrma "rimatul ratiunii ca esenta a umanului. Conce"tia rationalista a lui Descartes trateaa "roblema antro"oloica "rin abor)area relatiei cor":s cor ":su+e u+ett si( "ornin "ornin) ) )e la i)eea i)eea cla clara ra si )is )istin tincta cta a e!iste e!istente nteii eoulu eouluii transc transcen) en)ent ental( al( im"une im"une ratiunea ca esenta a umanului. Con*orm acestei conce"tii( "rintr$un re)uctionism ontoloic( Descartes afrma ca fintei umane ii este "ro"rie cuetarea( ast*el incat cor"oralitatea este mai intai an)ita( *ara sa e!clu)a e!istenta substantei intinse.   Atribuin) s"iritului an)irea( sensibilitatea si -ointa( Descartes ru"eaa *acultatile subiectului sub )enumirea enerica )e 3cuetare3( ast*el incat fintei umane ii este "ro"rie cuetarea.   Constiinta "ro"riului cor" se realieaa tot "rin cuetare( ast*el incat e!istenta nu are ne-oie si )e o "arte cor"orala. Prin acest re)uctionism ontoloic intin)erea este re)usa la "rinci"alul atribut al s"iritului( )eci este o intin)ere an)ita.   Dualismul Dualismul substanti substantialist alist carteian carteian se afrma in )emonstrar )emonstrarea ea e!istente e!istenteii lucrurilor lucrurilor materiale. materiale. ,elatia cor":su+et nu "oate f similara celei )intre corabie si corabier( senatiile "roban) e!istenta altei caue. Cor"ul are "ro"riile ne-oi a caror caua nu "oate f ratiunea( ceea ce )o-e)este ca e!ista ce-a e!terior( substanta intinsa( care actioneaa asu"ra s"iritului "rin interme)iul cor"ului.   Ceea ce trebuie retinut )in riuroitatea )emersului carteian este centrarea flosofei "e finta uman um ana( a( "rin "rin orien orienta tare rea a anti antisc scol olas asti tica ca a rati ration onali alism smul ului ui sau sau Desc Descar arte tes s re reali alia an) n) o re re)u )uct ctie ie *enomenoloica "rin care atine certitu)inea a"o)ictica a eoului transcen)ental.  

Henri Bergson - "Evolutia creatoare": homo aber.

  3 Animalele "e care( )in "uncrul )e -e)ere al intelientei( le clasifcam ome)iat )u"a om. stiu sa *oloseasca ocaional un instrument artifcial. 4.5