antonia-kerr---flori-pentru-zoe.pdf

romane cu dragoste

ANTONIA KERR s-a n\scut `n 1989. Flori pentru Zoe este primul ei roman, deja tradus `n german\. A renun]at la studii pentru a se dedica voca]iei de scriitor.

Traducere din limba francez\ ANA ANTONESCU

Coperta: Gabi DUMITRU

Antonia Kerr DES FLEURS POUR ZOË © Éditions Gallimard, 2010 © Nemira, 2012

Redactor: Oana IONA{CU Tehnoredactor: Stelian BIGAN

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN ePUB: 978-606-579-521-1 ISBN PDF: 978-606-579-520-4 ISBN Print: 978-606-579-405-4

Lui Alain T.

„A tr\i e o rug\ciune pe care numai dragostea unei femei o poate `mplini.“ ROMAIN GARY,

Dincolo de limita aceasta, biletul `[i pierde valabilitatea, 1975

PROLOG Ajung la vârsta la care `ncepi s\ te gânde[ti s\-]i scrii memoriile, dup\ ce o vreme ai pl\nuit s\-]i schi]ezi arborele genealogic. Din fericire, m\rturiile scrise ale str\mo[ilor mei au fost arse de c\lug\rii anglicani la na[terea str\bunicului meu, odr\slit `n urma unei leg\turi incestuoase `ntre veri, a[a c\ am fost scutit de un asemenea exerci]iu. Recent am organizat o reuniune a fo[tilor elevi din clasa mea, care figura [i ea pe lista de `ndatoriri de `ndeplinit `nainte de a face cancer la prostat\. Credeam c\ revederea colegilor mei de promo]ie o s\-mi fac\ bine, dar ar fi trebuit s\ ascult de sfaturile prietenului meu Barry. El, care avea experien]\ `n genul acesta de evenimente, m\ pusese `n gard\ asupra numeroaselor puncte de asem\nare dintre o reuniune a fo[tilor colegi de [coal\ [i o adunare a fo[tilor combatan]i. Gra]ie magiei internetului, salonul meu se umpluse de b\trânei juvenili, alt\dat\ elevi plini de vioiciune, cu pahare de bere Regal `n mân\. Purtam to]i etichete

10

ANTONIA KERR

mici cu numele noastre pe reverul hainei. A[a am re`ntâlnit-o pe Ingrid F., prietena mea de la [aptesprezece ani. Splendoarea aceea suedez\ era acum ascuns\ sub un strat gros de riduri, `ncât mi-au trebuit câteva minute ca s\-i accept fa]a cea nou\ [i s\ las s\ treac\ triste]ea `ngrozitoare care era gata s\ m\ cuprind\. Nu m\ puteam `mpiedica s\ m\ gândesc c\ era `nceputul sfâr[itului. Pe scurt, entuziasmul pe care mi-l de[teptau aceste reg\siri s-a stins rapid. ~n cele din urm\, a[ fi preferat s\ p\strez amintirea patinat\ a lui Ingrid, a frumuse]ii ei de blond\ scandinav\, ale c\rei plete i se unduiau pe spate. Dup\ o astfel de experien]\ dezam\gitoare, decisesem s\-mi arunc la gunoi lista [i s\ m\ opresc din bifarea obiectivelor. Dar nu mi-a folosit la nimic. Am `nv\]at c\, orice am face, via]a ne prinde din nou `n plasa ei. ~n orice caz, Zoe nu figura pe lista mea. Ea a adormit pe bancheta din spate `n timp ce scriu rândurile astea. Pisica doarme [i ea, cuib\rit\ la sânii lui Zoe. Cotoiul \sta ratat de]ine de o mie de ori mai mult loc `n inima ei decât mine, de[i ea sus]ine contrariul. Sunt obligat s\ m\ sprijin de volanul ma[inii, altfel m\rturia mi se va pierde `n h\]i[ul literelor mele puchinoase. Or, eu vreau ca ea s\ str\bat\ secolele: poate c\ unui iluminat `i va veni cândva ideea s\ `nfiin]eze, pornind de la scrierile mele, o religie care va face din Zoe noua Maria plin\ de har a anului 2200. A[ fi fondat eu `nsumi o astfel de credin]\, dar, de fiecare dat\ când o privesc dormind, m\ apropii o dat\ `n plus de

Flori pentru Zoe

11

cre[tinism. M\ consider a fi primul ei discipol, pentru c\ nu cred `n nimic altceva decât `n ea – Zoe m\ apropie de Dumnezeu ca s\ m\ `ndep\rteze [i mai mult de El. Cred c\ suntem `n Nevada, se z\resc mun]i ro[ietici [i cactu[i singuratici, dar ea ar [ti mai bine decât mine s\ o spun\ – n-am deloc sim]ul orient\rii, iar memoria `ncepe s\-mi joace feste. Mi se `ntâmpl\, de pild\, s\ p\r\sesc un stat [i s\ uit de care anume este vorba, la numai o or\ dup\ ce am trecut de panoul cu drum bun. Mai r\u e c\ uneori nu am habar unde m\ aflu, a[a cum se `ntâmpl\ acum. Tat\l meu ar zice, desigur, c\ e din cauz\ c\ am locuit prea mult timp la New York [i c\ via]a citadin\ [i-a pus amprenta asupra mea. Poate c\ nu ar gre[i, chiar dac\ vârsta face acum parte dintre motivele de care trebuie s\ ]in seama. M\ deplasez urmându-mi instinctul, ceea ce-mi provoac\ uneori anumite probleme. A[adar, Zoe este cea care se ocup\ de traseu [i eu conduc, oricât de pu]in fireasc\ ar p\rea o astfel de combina]ie. Mergem `mpreun\ `n Canada, dar mai `nainte facem un tur mic prin ]ar\; o ocazie pentru ea ca s\ afle lucruri despre fauna [i flora na]ionale, de[i Zoe este un copil instruit care nu se mul]ume[te doar cu documentarele de la MTV. Ea [tie deja enorm de multe despre Statele Unite [i restul lumii, se intereseaz\ de biografia scriitorilor europeni, a re]inut o gr\mad\ de citate `n memoria sa mereu clocotitoare, iar când nu-mi toac\ nervii, `[i petrece timpul citindu-mi cu voce tare poeme de autori mai mult sau mai pu]in cunoscu]i din Cuba

12

ANTONIA KERR

[i din Bahamas, ]inuturile sale natale. A c\l\torit pu]in `ns\, a[a c\ sper ca drumul acesta pe care-l facem `mpreun\ s\ o marcheze pân\ dup\ moartea mea – detest s\ m\ gândesc la detalii de genul \sta. ~mi pune numeroase `ntreb\ri despre trecutul meu, dar a[ zice c\ nutre[te un soi de indiferen]\ `n privin]a istoriei vie]ii mele, o atitudine caracteristic\ celor tineri fa]\ de ceea ce li se pare `ndep\rtat, ca r\zboiul sau c\derea zidului Berlinului.

I Promisiunea iubirii ve[nice m\ f\cuse fericit. Primii ani cu Evelyn fuseser\ fabulo[i, apoi m-am compl\cut `n ceea ce cuplurile `ntre]in ca iluzii ale ve[niciei. ~n prezent nu mai doream deloc s\ r\mân la New York; m\ dezgusta acum ora[ul pe care atâta `l iubisem. Evelyn se debarasase de mine cu dou\sprezece luni `nainte, `n favoarea avocatului Bob Sherman, iar perspectiva acestei anivers\ri m\ deprima mai mult chiar decât vederea pesc\ru[ilor polua]i cu motorin\ la Discovery Channel. Mul]i dintre colegii mei de la Nasdaq o [terseser\ subit c\tre ]inuturile izolate din Midwest [i din Nord, bucurându-se de o nou\ senin\tate `n mijlocul cerbilor [i taurilor Angus. Ora[ul era cel care `i f\cea s\ fug\ sau mai degrab\ atmosfera muribund\ care se `nst\pânise peste New York de când cu avioanele uciga[e? La un an dup\ 11 septembrie, ora[ul mirosea `nc\ a mercur [i a praf, iar str\zile erau populate de b\rba]i [i de femei cu privirea `mp\ienjenit\ de oboseal\. Eram

14

ANTONIA KERR

eu `nsumi sleit de puteri din pricina unor dezam\giri, deloc pu]ine, [i m\ gândeam `n momentul acela s\ m\ al\tur colegilor mei `n toiul expedi]iei lor. Moartea nu mai era foarte departe. Asemenea unui atlet care se `nc\lze[te `nainte de a s\ri cu pr\jina, nu n\zuiam decât s\ m\ retrag `ntr-un loc `ndep\rtat [i lini[tit ca s\ m\ preg\tesc mai bine pentru final. ~n cel mai r\u dintre scenarii, `mi mai r\mâneau dou\zeci de ani de via]\ [i nici prin gând nu-mi trecea s\ `i tr\iesc aici, unde eram un inadaptat. New York este un ora[ al opiniilor, al cauzelor, al moralei [i nimic din toate astea nu-mi st\tea `n fire. Aveam iubite de toate vârstele [i bonusuri de la banc\ pe care mi le `nghi]eau sticlele de Jim Beam [i repara]iile Cadillacului meu Eldorado. Le `nso]eam pe iubitele mele la Oper\ [i `n cinematografele intelectuale din Columbus Circle. Nu obi[nuiam s\ m\ ata[ez de amantele mele, dar una dintre ele continua s\ m\ obsedeze de ceva timp: Lena, o jurist\ de treizeci [i patru de ani, bilingv\, [tia engleza [i bulgara, [i licen]iat\ la Harvard `n istoria artei. Lucrurile astea nu au vreo explica]ie, exist\ pur [i simplu un moment `n care o femeie se deta[eaz\ de celelalte prin gra]ia, inteligen]a sau firea ei deosebit\. Lena era singura care nu-mi ceruse cheile de la apartament [i sim]eam cum se apropie de mine valul acela de entuziasm pentru ceea ce nu po]i atinge, care m-a lovit adesea `n vremea iubirilor din tinere]e, l\sându-m\ ca paralizat. Dup\ povestea cu Lena m-am hot\rât cu adev\rat s\ plec: aveam s\ p\r\sesc nu numai ora[ul, ci [i ]ara, pe care prezen]a lui Bush la Casa

Flori pentru Zoe

15

Alba o f\cea u[or insuportabil\. La cincizeci [i nou\ de ani, `mi mai r\mâneau pu]ine ]inuturi de cercetat, mai ales `n emisfera sudic\, din cauza lui Evelyn care nu avea `ncredere decât `n soare [i farniente – am cedat mereu capriciilor ei. Canada `ns\ mi se p\rea un mister care merita descoperit, de[i Evelyn o boicotase pe vremea când eram `mpreun\, sub pretextul c\ „cei de acolo“ ne detest\. Degeaba i-am tot zis c\ „cei de acolo“ nu erau to]i la fel, nu era nimic de f\cut. Nu am ajuns niciodat\ s\ explorez `mpreun\ cu ea atât de faimoasele spa]ii uria[e, p\durile despre care se spune c\ par s\ ia foc `ntr-un mod spectaculos toamna [i curiozitatea c\l\torului `ncepea s\-mi dea ghes. M\ `ngrozea `ns\ gândul s\ p\r\sesc ora[ul sau, mai degrab\, perspectiva de a o anun]a pe Condoleezza, asistenta mea. O min]isem `n privin]a lui Evelyn, a[a c\ o credea plecat\ `ntr-o misiune umanitar\ `n Uganda. ~ntr-o diminea]\ de luni m-am decis `n sfâr[it s\-i m\rturisesc tot – lunea era ziua ei de bun\ dispozi]ie. O a[teptam s\ apar\ când, fidel\ obi[nuin]elor sale, a trântit u[a de perete [i mi-a `ntins cafeaua decofeinizat\ cu aspartam. Am gustat-o, am verificat absen]a caramelului, pentru c\ ea ad\uga uneori un strop f\r\ s\ m\ previn\. „Dac\ a[ fi avut chef s\ m\ `ngra[, a[ fi folosit zah\r adev\rat“, `i spuneam. Iar Condoleezza se ap\ra replicându-mi c\ eram „slab ca o pisic\ jig\rit\“, `nc\ una dintre expresiile ei inventate. – Ce nu-i `n regul\? a spus ea, pe frunte s\pându-i-se un rid de `ngrijorare. Ave]i o fa]\ stoars\.

16

ANTONIA KERR

– {ifonat\, am corectat-o eu. – Ce v\ sâcâie a[a? S\ nu-mi spune]i c\ nu e nimic, pentru c\ v\ cunosc ca [i cum v-a[ fi f\cut eu! {tiu când ceva am\r\[te inima blândului meu Richard! M-a apucat de obraz [i a `nceput s\ m\ scuture de pielea moale pe care o ]inea `ntre degete. Blândul Richard, iat\ cum `mi zicea mie, patronul ei, [eful ei ierarhic. Unde s-a dus respectul de alt\dat\? Acele „Domnule, cum vi se pare cafeaua?“ sau „Domnule, dori]i s\ [ti]i cum este vremea azi?“. De când `ncetasem s\ ne mai zbenguim, o tandre]e nou\ pusese st\pânire pe ea, o blânde]e matern\ care retezase complet dorin]a pe care o nutream `n privin]a ei. Condoleezza era femeia cea mai impresionant\ cu care m\ t\v\lisem vreodat\ – un metru [aptezeci la o sut\ dou\zeci [i patru de kilograme, mâini ca ni[te scoici [i la `ncheieturi mereu o cantitate uluitoare de diamante false [i br\]\ri din plastic. Un derapaj de o noapte `n piscina apartamentului meu l\sase cale liber\ câtorva `ntâlniri senzuale, dar diferen]ele dintre noi erau atât de mari, `ncât ne-am `ntors rapid la rela]ia asexuat\ de la `nceput. – M-am hot\rât s\ ies la pensie. M\ duc s\ tr\iesc `n Canada. Ah, [i Evelyn nu este `n Uganda, ne-am desp\r]it, am anun]at eu pe un ton teatral. Efectul a fost instantaneu. Condoleezza a r\mas o clip\ ca tr\snit\, neclintit\, `nainte ca pa[ii s\-i deseneze cercuri concentrice pe mochet\. – Nu, nu, spunea ea, dând din cap ca un porumbel. Nu acum! Sunte]i prea priceput ca s\ v\ retrage]i!

Flori pentru Zoe

17

Pensia e pentru rata]i, pentru la[i, nu pentru oameni ca dumneavoastr\! S-a a[ezat pe suportul pentru picioare al fotoliului Eames, cu ochii ie[i]i din orbite. – Dumnezeule, Dumnezeule, Iisuse, ajut\-m\! – ~mi pare r\u, i-am spus, dar cred c\ nici el nu va putea `ndrepta situa]ia. Ea st\tea chiar pe jos `n acel moment, cu bra]ele `ncruci[ate peste pântece, [i nu s-a ridicat decât dup\ ce [i-a netezit rochia `nflorat\ cu mâna. „Bine. Face]i cum vre]i“, mi-a aruncat ea `nainte s\ p\r\seasc\ `nc\perea. Când m-am dus s\ v\d ce face, am g\sit-o dând cu aspiratorul pe canapeaua din salon cu o mân\, `n vreme ce cu cealalt\ bea scotch direct din sticl\. Mi-am scos c\ma[a [i m-am a[ezat pe banchet\. Mi-a ap\rut o urm\ rotund\ [i alb\ pe trunchi, când ea m-a aspirat din gre[eal\, smulgându-mi câteva fire de p\r `n trecere. – Scuze, mi-a zis ea. – Acum nu trebuie s\ m\ despr\fui]i, Condoleezza. Ea a oprit aspiratorul. – Acarienii... V\ halesc creaturile astea. {ti]i c\ v\ m\nânc\ scamele de piele moart\? Adev\ra]i canibali. – Canibalii nu-[i devoreaz\ decât propria specie. – N-are importan]\. Nu vreau s\ fi]i hran\ pentru acarieni. M-am retras `n biroul meu ca s\ redactez anun]ul pe care aveam s\-l trimit la New York Times: „B\rbat alb caut `nso]itor de drum pentru c\l\torie `n Canada“; dup\ recitire mi s-a p\rut `ns\ prea ambiguu.

18

ANTONIA KERR

Temându-m\ s\ nu sfâr[easc\ `n paginile pentru gay, l-am transformat `n „Caut beatnic pentru c\l\torie `n comun cu ma[ina“, de[i anun]ul nu-[i pierduse din patetism. Acum câ]iva ani m-a[ fi hot\rât f\r\ `ndoial\ s\ iau avionul, dar fobia mea fa]\ de aparatele de zbor crescuse odat\ cu vârsta [i cu intensificarea actelor teroriste, a[a `ncât nicio sticl\ de whisky nu reu[ise s\-mi mai calmeze nervii `n ultimele mele c\l\torii de afaceri spre Europa [i Japonia. Cum nu `ntre]in cu necunoscu]ii decât raporturi cordiale, ideea de a `mp\r]i cu unul dintre ei interiorul Cadillacului nu-mi prea surâdea. Dup\ ce mult\ vreme evitasem s\ m\ frec de lume, aveam dintr-odat\ chef s-o `ncerc [i pe asta. Hawthorne, psihiatrul meu, spune c\ dorin]a mea de mântuire provine din `ndoielile asupra religiei, `n cazul `n care m-a[ `n[ela `n privin]a inexisten]ei lui Dumnezeu, [i `mi doresc mult s\-i dau dreptate. Am rescris de cinci ori anun]ul. Când am plecat de la birou, Condoleezza trecuse la bourbon. Am `ncercat s\ o `mb\rb\tez, dar era de neconsolat. „Ce-o s\ devin f\r\ dumneavoastr\?“ repeta ea `ntre dou\ gâfâieli. Ca s\ m\ conving\ s\ r\mân, ea s-a lansat `ntr-o teorie cum c\ lumea era un ]inut uria[ plin de animale canibale, mai rele decât acarienii. Condoleezza e una dintre acele persoane care au mai mult\ `ncredere `n oameni decât `n animale. Eu sunt exact pe dos: doar animalele se bucur\ de trecere `n ochii mei. Triste]ea mi s-a accentuat când, intrând `n dormitor pentru siest\, am v\zut cerceii cu diamante ai lui Evelyn pe noptier\, cei pe care i-i oferisem la

Flori pentru Zoe

19

aniversarea celor patruzeci de ani. Ea nu `i ceruse la plecare, a[a c\ `i l\sasem neatin[i, relicve ale iubirii noastre pierdute. Prezen]a lor nu f\cea decât s\-mi intensifice durerea, dar preferam s\ suf\r decât s\ `nl\tur ultimul lucru care-mi mai r\m\sese de la so]ia mea. Neclintirea cerceilor m\ lini[tea. ~n general, orice refuza s\ se supun\ schimb\rii m\ lini[tea [i obi[nuin]ele mele `[i aveau fiecare locul lor `ntr-o mecanic\ precis\. Siesta, mersul pe jos, ie[irile la Oper\ erau acum singurele activit\]i cât de cât palpitante din existen]a mea. M-a[ fi `nsurat bucuros cu Lena ca s\-mi schimb gândurile, dar eram prea obosit ca s\ m\ mai rec\s\toresc cu o femeie cu dou\zeci de ani mai tân\r\. F\r\ `ndoial\ c\ Lena m\ aprecia, poate c\ m\ g\sea chiar pe gustul ei, dar [tiam c\ avea s\ m\ p\r\seasc\ `nainte s\ `mplinesc optzeci de prim\veri. Iar pentru `nceput, nici nu era sigur c\ ea ar fi acceptat s\ m\ ia de b\rbat. Era ora nou\ când ]ârâitul telefonului m-a trezit brusc. A[ezat pe marginea patului, cu mintea `nc\ amor]it\ de visele mele `n alb [i negru cu Kim Novak, a[teptam s\ `nceteze sunatul ca s\ m\ preg\tesc pentru plimbarea zilnic\ pe aleile din Battery Park. Când m-am `ntors `n apartament, dup\ dou\ ore, ledul ro[u al telefonului pâlpâia. Nu primeam niciun apel `n afar\ de cele ale fiicei mele Maddie cu ocazia Cr\ciunului [i a zilei mele de na[tere. Cum aceste date trecuser\, am ignorat semnalul luminos [i m-am `ntins

20

ANTONIA KERR

pentru o nou\ siest\. Eram pe punctul de a adormi când a sunat. – Am deja o asigurare de via]\ [i una medical\, mul]umesc. – Domnul Harris? Vocea m\ cuno[tea – uimitor. – Al doilea din familie, am replicat. – Sunt Erin de la L’Espadon, centrul geriatric din Key West. Poate c\ a]i auzit de noi de la radio sau de la televizor. Mi-ar pl\cea s\ v\ vorbesc despre viitorul dumneavoastr\. – Nu, mul]umesc, am spus, [tiu deja c\ e `ngrozitor. – Mi s-a spus c\ tocmai a]i ie[it la pensie. E un moment de pace [i destindere. A]i luat `n considera]ie ideea s\ v\ petrece]i aceast\ perioad\ din via]\ `ntr-un loc agreabil, `n care s\ fi]i asistat medical? A]i vizitat deja Key West din Florida? Nu mai [tiam dac\ fusesem `ntr-adev\r la Key West sau dac\ romanele lui Hemingway `mi creaser\ iluzia. – Sunt foarte bine asistat de mine `nsumi; tocmai voiam s\-mi fac siesta. – L’Espadon se ocup\ de persoane ca dumneavoastr\, Richard. Cu ce drept `mi spunea ea mie Richard? – Asculta]i, Elin, cred c\ Elin este numele dumneavoastr\? – Erin. – L\sa]i-m\ `n pace, Erin. Nu m\ mai contacta]i. A]i priceput?

Flori pentru Zoe

21

Dou\ zile mai târziu `ns\, am primit o bro[ur\ de la L’Espadon [i fermitatea mea s-a mai `nmuiat. Dintr-odat\ eram atras de ghetoul acela pentru b\trâni, `mi imaginam piscina, terenurile cu pisici polidactile [i g\ini `n libertate, aveam fantezii cu infirmierele `ns\rcinate s\-mi fac\ toaleta intim\, pe scurt, m\ vedeam de acum un adev\rat pensionar. Am reluat atunci anun]ul pentru New York Times, schimbând Winnipeg cu Key West, [i un individ din Park Slope m-a sunat peste câteva zile ca s\ m\ `ntrebe unde va avea loc interviul de angajare. I-am spus c\ nu era vorba de o slujb\ [i tonul i-a coborât brusc. – Sunte]i gay, a afirmat el. – Nu sunt gay. – N-ave]i prieteni. – Am. – Atunci de ce a]i dat un anun]? Mi-a cerut s\ ne vedem mai `ntâi, argumentând c\ el nu urc\ `n ma[inile necunoscu]ilor. I-am dat `ntâlnire `ntr-un bar de pe Wall Street. S-a apropiat de mine `n sala de biliard, `n lumina evanescent\ a lampioanelor. Dread-uri1 dese [i castanii `i atârnau de-a lungul trunchiului pân\ la buric. Am priceput din alura sa de c\pitan s\lbatic c\ era genul de om pe care ori `l iubeai, ori `l detestai. – M\ numesc John, a spus el, dar prietenii `mi zic John-John. 1

~n englez\ `n original. Se refer\ la [uvi]ele de p\r l\sate s\ creasc\ natural, r\sucite, tipice coafurii rasta (n. tr.).

22

ANTONIA KERR

Mi-a `ntins o mân\ cu palma la fel de roz ca pielea de porc. Ochii, uimitori de limpezi pentru un om a[a de `ntunecat, `i erau de un verde-g\lbui, asemenea celor mai pre]ioase pietre. A `n]eles imediat c\ exercita asupra mea un farmec platonic printr-o frumuse]e [i o for]\ fizic\ extraordinare. Tricoul s\u, inscrip]ionat cu FUCK REPUBLICANS, avea [i un desen cu un m\gar sodomizat de un elefant. – M\ numesc Richard. – Pot s\ v\ spun Dick? – Nimeni nu-mi zice a[a, am min]it eu. Mi-a declarat c\ este pictor [omer – m-am mirat politicos. Am pornit la drum a doua zi, pentru c\ nici el, nici eu nu aveam timp de pierdut. Dorind s\ se `mpace cu fosta sa so]ie, Marquette, John-John se ducea `n vizit\ la familia lui. Pentru c\ acolo alesese Marquette s\ locuiasc\ dup\ divor]. Uluit, l-am ascultat explicându-mi cum `ntre ea [i socrii se creaser\ ni[te leg\turi de nedezlegat, dup\ toate aparen]ele mai sfinte decât cele ale mariajului lor. La cum suna descrierea pe care mi-o f\cea despre fosta lui so]ie, nu m\ puteam `mpiedica s\ nu mi-o `ntruchipez ca pe o zei]\ neagr\ `ntr-un combinezon leopard mulat pe coapse, doar c\ eu `mi imaginez de obicei multe negrese `n acest gen de ]inut\. Aveau un fiu de [apte ani, Leroy, cu care John-John se temea s\ dea ochii. – ~nainte, era invers. Copiii erau cei c\rora le era fric\ de p\rin]i, am remarcat eu. – A[a e. Sunt pu]in absurd.

Flori pentru Zoe

23

– To]i suntem `ntr-o oarecare m\sur\. Spune, te deranjeaz\ dac\ pun o caset\ cu John Denver? – Deloc, `l ador pe John Denver. – Serios? Era o uimire sincer\, explicabil\ prin aceea c\ nu mai `ntâlnisem vreodat\ un tip rasta amator de muzic\ country `nainte s\-l cunosc pe John-John. – Rasistule! a strigat el `nainte s\ `nceap\ s\ fredoneze refrenul de la Country Roads. – ~mi pare teribil de r\u, am spus, dar nu mai era nimic de f\cut, se `mbufnase. ~n Times Square, am fost opri]i de turi[ti cu ochi asiatici care ne-au salutat cu o plec\ciune `nainte s\ ne fotografieze Cadillacul. ~n fa]a noastr\ trona o reclam\ luminoas\ cu capul lui Tom Selleck care fuma un trabuc cubanez. O ploaie fin\ s-a ab\tut atunci asupra parbrizului [i a `nce]o[at haosul publicitar, inclusiv capul lui Tom. M-am `ntors spre John-John care st\tea tot `mbufnat. Trebuie s\ spun c\ partenerul meu de drum avea un fel complet feminin de a se sup\ra, care aproape `mi amintea de Evelyn din vremea `n care menopauza nu o f\cuse `nc\ insensibil\ fa]\ de lume. Pe Sinatra Drive am mers de-a lungul casei albe `n care locuisem `mpreun\ cu Evelyn `nainte s\ cump\r\m apartamentul din Midtown. M-am `ntrebat de ce naiba ne-am dus la Hoboken, dar mi-am amintit c\ fusese ideea lui Evelyn: urma s\ o avem pe Maddie [i Evelyn voia „s\ ne cre[tem copilul `ntr-un mediu potrivit“. New Jersey era pentru ea mediul potrivit – nu c\ femeia asta era un pic

24

ANTONIA KERR

`ntr-o dung\? Probabil c\ John-John a v\zut cum m\ cuprinde melancolia, c\ s-a n\pustit asupra mea cu un interogatoriu asupra celei pe care nu o luasem de so]ie: „Cum e?“, „Unde ai `ntâlnit-o?“, „A fost dragoste la prima vedere?“, „A fost o chestie reciproc\?“. Ca s\ vorbesc pe limba lui, i-am zis c\ Evelyn sem\na cu femeia pe care Edward Hopper o pictase `n A Woman In the Sun, ca frumuse]ea pur\ ce reiese din `mbinarea propor]iilor. Fa]a lui John-John a c\p\tat o expresie categoric entuziast\. Un panou electronic cu mesaj intermitent anun]a un accident pe Interstate 95, `n apropiere de Secaucus. Am `ntors ca s\ o iau pe Route 202, ceva mai atr\g\toare cu pinii s\i `nal]i, cu coroane `nmiresmate. Cum ploaia `ncetase, am ridicat capota [i, `ncânta]i de vântul care ne biciuia urechile, am trecut printr-o serie de ora[e cu nume de rezonan]\ indian\, Mahwah, Towaco, Pequannock, denumiri care mi-au amintit de micu]a aceea pe care o iubeam `n liceu, Aponi, indianc\ Iroquois, ai c\rei ochi erau alungi]i `n jos. Dup\ ore, plecam s\ ne plimb\m pe câmpurile din Bridgeport, `n spatele [colii, iar când se l\sa noaptea, Aponi se `ntindea pe spate [i m\ privea surâzând, semn c\ aveam cale liber\. Aponi m\ p\r\sise dup\ [ase luni pentru un tip din echipa de baschet, Hank, un idiot deformat de scolioz\. Acum când p\r\seam New Jersey, o singur\ `ntrebare `mi bântuia mintea: de ce Bob? Da, de ce burtosul \la chel o merita pe Evelyn mai mult decât mine? Speram ca urechile lui Evelyn s\-i ]iuie pân\ acolo,

Flori pentru Zoe

25

`n nord, `n vântul rece din Chicago, [i s\-i spun\ despre regretele mele de a fi pierdut-o. Dac\ de-a lungul celor treizeci [i trei de ani petrecu]i al\turi de ea `nc\lcasem uneori principiul fidelit\]ii atât de pre]ios `n via]a de cuplu, nu a fost pentru c\ dorisem asta, ci mai degrab\ pentru c\ a o `n[ela mi se p\ruse o solu]ie salvatoare `ntr-o situa]ie de criz\, un mijloc rapid [i eficace de a nu o p\r\si prea repede. Dar femeile suport\ cu greu imaginea b\rba]ilor lor `n bra]ele alteia, mai ales din pricina competi]iei care domne[te printre cele mai frumoase dintre ele, iar Evelyn f\cea parte clar din e[alonul favorizat. De altfel avea un fler dintre cele mai ascu]ite pentru a sim]i [i recunoa[te parfumul amicele sale pe c\m\[ile mele; mi s-a `ntâmplat câteodat\ s\ m\ acuze pe nedrept de a fi `n[elat-o cu una dintre prietenele ei, mai ales cu Katherine Willington, cu care nu aveam decât fantezii. ~ntr-o sear\, când luam masa la Katherine [i Georges, o `nso]isem pe gazd\ la buc\t\rie, ca s\ o ajut s\ preg\teasc\ desertul, [i ea `[i l\sase `nceti[or capul pe um\rul meu dup\ ce `i spusesem o glum\ obscen\ pe care o auzisem `n ziua aceea la birou. Fusese un gest spontan [i lipsit de ambiguitate, dar, când venisem s\ m\ a[ez lâng\ Evelyn, a fost cât pe ce s\ fac\ o scen\ `n fa]a lui Georges, pentru c\ sim]ise efluviul parfumului prietenei sale pe c\ma[a mea. Era convins\ c\ avusesem timp s\ ne giugiulim `ntre aragaz [i chiuvet\, iar a o contrazice era inutil. Se `ntâmpla s\ m\ `ntorc direct acas\ [i dup\ ce o `n[elasem cu adev\rat. Dezam\girea din privirea ei m\ f\cea s\ m\ simt profund vinovat

26

ANTONIA KERR

[i nu reu[eam s\ m\ ap\r cum trebuia, având remu[c\ri c\ nu putusem s\ exercit un control mai puternic asupra instinctelor mele animalice. Problema era c\ Evelyn [i cu mine nu `mp\rt\[eam aceea[i concep]ie despre cuplu, iar convingerile ei penticostale se b\teau cap `n cap cu ale mele, profund ateiste: eu credeam `n fidelitatea spiritului, `n vreme ce ea `n cea a trupului. Mi-am sim]it ochii plini de lacrimi când am ajuns `n Delaware, dar `nainte s\ m\ las prad\ sentimentelor, m-am uitat cu coada ochiului `n dreapta: John-John adormise, adânc chiar, cu b\rbia c\zându-i pe cuvântul FUCK din inscrip]ionarea FUCK REPUBLICANS de pe tricou. Cerul s-a `nvine]it [i `n curând totul a c\p\tat o nuan]\ cenu[ie, chiparo[ii `nclinându-se `n b\taia vântului. Ropotul ploii pe parbriz l-a trezit brusc. – Ce-s chestiile astea de cad? m-a `ntrebat el. Ploua cu pe[ti; sardine adev\rate, `nc\ frem\tând, cu o expresie de ve[nic\ senin\tate `n]epenit\ pe fa]a lor. M\ oprisem pe o limb\ de nisip, a[teptând ca for]ele superioare s\ binevoiasc\ a termina cu glumele, când un ton viu a c\zut pe capot\, ceea ce a produs o lovitur\ de m\rimea unei mingi de bowling `n caroseria mea cea nou\. Am l\sat s\-mi scape o `njur\tur\ `nainte de a m\ cufunda `n t\cere, ne[tiind pe cine s\ insult, dup\ care am reluat drumul, `n vreme ce pe[tii continuau s\ `mproa[te parbrizul cu carnea lor mirositoare. O sardin\ s-a blocat `n [terg\toarele de parbriz. Cadillacul a deviat de la traiectoria sa [i a ajuns `ntr-o râp\. John-John, vesel, a inventat termenul de „pe[te-glisare“.

Flori pentru Zoe

27

– E totul OK, Richard? – Câteva zgârieturi. – Cred c\ [i eu sunt `n regul\. Mi-e foame. Ce o s\ ne facem dac\ nu sosesc ajutoare? – O s\ murim. – A[a m\ gândeam [i eu. Sau o s\ sfâr[im prin a ne mânca unul pe altul, ca tipii \ia care s-au trezit singuri `n Anzi dup\ ce s-au pr\bu[it cu avionul. M\ `ntreb ce parte din tine a[ mânca dac\ ai muri primul, a spus el dup\ o scurt\ clip\ de gândire. – Nu m\ oblig\ nimeni s\ mor primul. A urmat o clip\ de t\cere. – Am putea ie[i prin plafon. – Nu cred, ma[ina mi-e deja avariat\ [i a[a. O explozie m-a asurzit pentru câteva secunde; o raz\ de lumin\ p\trundea acum prin tavanul automobilului. – De unde ai scos pu[ca aia? am urlat. – Nu se [tie niciodat\ ce se poate `ntâmpla `ntr-o c\l\torie ca asta; odat\ era cât pe ce s\ fiu halit de un urs grizzly. Plecasem cu cortul `n Colorado, `mpreun\ cu ni[te prieteni, [i ursul \la afurisit s-a aruncat asupra mea f\r\ s\ ezite o secund\. De[i eram [ase, el m\ alesese pe mine. Dac\ nu a[ fi avut pu[ca atunci, nu mai vorbeam azi cu tine. John-John pronun]ase ultima fraz\ cu toat\ gravitatea pe care o cerea genul acesta de relatare. – Am oroare s\ mi se povesteasc\ scorneli. Po]i s\ p\strezi pentru tine pove[tile tale de adormit copiii. Am [ov\it o clip\ `nainte de a continua, pentru

28

ANTONIA KERR

c\ nu eram `narmat. {i ursul \sta nu te-ar fi atacat dac\ nu l\sai impresia c\ faci parte din fauna mun]ilor. E clar c\ te-a luat drept o marmot\ uria[\. Folosindu-se de ]eava revolverului ca de un cu]it, a f\cut o t\ietur\ larg\ `n partea de sus a Cadillacului, `nainte de a m\ trage afar\. Ploaia absurd\ `ncetase, l\sând `n urma ei miasma ucig\toare de pe[te. John-John s-a aplecat ca s\-[i bage `n gur\ un pumn de sardine. Disperarea naufragiatului mi-a pus un nod `n gât când un camion a claxonat continuu `n vreme ce `mi agitam bra]ele `n toate sensurile. „Desigur, un republican“, mi-a [uierat John-John aplecându-se ca s\ adune alte sardine. Dup\ o or\ de f\cut autostopul, ne-am decis s\ mergem pân\ la o sta]ie de service Sinclair ca s\ cerem ajutor. Spre norocul nostru, cea din col] era proprietatea a doi indivizi din Bahamas care au v\zut `n John-John un frate `n nevoie. Mai deprimat ca niciodat\, am condus pân\ la cel mai apropiat motel, `n care singura camer\ liber\ era o `nc\pere matrimonial\. L-am prevenit, a[adar, pe John-John s\ nu `ndr\zneasc\ s\ se apropie de coaiele mele `n timpul nop]ii, pentru c\ nu a[ ezita s\-i rup spinarea aia a lui de beatnic din insule. A izbucnit `n hohote de râs `nainte s\ dispar\ `n baie. Am `ncercat s\ m\ uit la Baywatch, dar grea]a u[oar\ care m\ apucase dup\ ce m\ aruncasem pe patul cu saltea cu ap\ mi-a ab\tut gândurile spre reflexii mai metafizice decât un costum de baie ro[u. Am cotrob\it `n sertarul noptierei, `n caz c\, cine [tie, cei dinainte ar fi l\sat vreo carte bun\,

Flori pentru Zoe

29

dar nu am g\sit nimic `n afar\ de tradi]ionala Biblie [i cartea de telefoane. – Tot mi-e foame, i-a sc\pat lui John-John `n vreme ce-[i zburlea dread-urile. Se uita la sânii Pamelei Anderson, care tres\ltau odat\ cu ea, [i, cu pula sculat\ [i o expresie non[alant\ pe chip, s-a `ntors c\tre mine ca s\ m\ `ntrebe de ce citeam cartea de telefon. Prosopul pe care-l avea `nf\[urat `n jurul taliei i-a c\zut la picioare f\r\ ca John-John s\-[i dea seama – sau poate c\ o f\cuse special, ca s\ m\ testeze, dar `mi pl\cea s\ cred c\ era vorba de un simplu accident. – Prefer s\ citesc asta decât Biblia, i-am replicat, `ncercând s\-mi mut privirea care se str\duia disperat\ s\ verifice un vechi cli[eu despre negrii. Din p\cate, nu am putut s\-mi ]in ochii departe mult\ vreme [i am aflat, `n dezavantajul meu, c\ John-John o avea ca a unui taur Angus. Ne-au trebuit trei zile [i trei nop]i ca s\ ajungem, bine s\n\to[i, la Key West. Pe str\zi erau g\ini [i pisici polidactile, dar insula aceasta era `n primul rând infestat\ de viespi, ceea ce m\ dezam\gea `ntr-o oarecare m\sur\. John-John era mai a]â]at decât o pisic\ `n fa]a unei [opârle la ideea de a o revedea pe Marquette – entuziasmul lui `mi crea o stare de agreabil\ `ncântare dup\ orele grele prin care tocmai trecuser\m. El ]inea oricum s\ m\ prezinte familiei sale. Am vrut s\ o sun pe Condoleezza, dar cum f\cea pe moarta, am r\spl\tit-o pe fiica mea Maddie cu un apel.

30

ANTONIA KERR

~ntre mine [i Maddie nu a fost niciodat\ o rela]ie tat\–fiic\ `n genul scenariilor de la Hollywood, dar ne iubim, ceea ce nu e pu]in lucru. Nu m\ duc s\ o v\d prea des, iar ea m\ cheam\ doar când prietenul ei Owen p\r\se[te ranchul lor `ntins din San Fernando Valley dup\ vreo ceart\ – o rela]ie boln\vicioas\. Ea `l ad\poste[te gratuit pe ginerele meu de câ]iva ani deja, acesta fiind un artist „conceptual“ care se aga]\ de ea ca o c\pu[\ de blana unui câine vagabond. Owen face pe geniul ne`n]eles [i cu mine, [i cu ea; rela]ia lor m\ disper\, dar sunt nevoit s\ o accept. Detest legile astea nespuse care le dicteaz\ p\rin]ilor s\ nu se amestece `n treburile copiilor lor de `ndat\ ce ei ajung adul]i. Mi-ar pl\cea s\ o pot salva de tipul \sta, dar sunt obligat s\ asist la naufragiul ei. – Tati! M\ bucur s\ te aud. Ce mai faci? – Nu `ntineresc, draga mea. Cum `]i merge? {i lui Owen? Sunte]i tot `mpreun\? {tii c\ pot s\-mi asum sarcina s\-i b\tucesc fundul, dac\ ai chef s\ scapi de el. Ea s-a pref\cut surprins\: – Tati! Ia, tu `]i dai seama ce spui? ~l iubesc pe Owen, m\ face fericit\. Ar trebui s\ te bucuri pentru mine, nu? – Mi-ar pl\cea ca el s\-[i g\seasc\ o slujb\ adev\rat\... – E artist, tati. C\ e artist era r\spunsul ei la orice. Dac\ era artist, atunci nu putea sp\la vasele. Dac\ era artist, atunci nu putea s\ pl\teasc\ chiria. Dac\ era artist, atunci nu putea s\ se `mbrace normal. Nimic nu era de nivelul lui, poate doar mediocritatea.

Flori pentru Zoe

31

– Auzi, tati, chiar voiam s\-]i spun ceva... a continuat ea. E important. – Nimic nu m\ nelini[te[te mai mult decât lucrurile importante. – N-ai niciun motiv s\-]i faci griji, tati. Maddie a mo[tenit de la mama sa darul de a-[i ]ine interlocutorul cu sufletul la gur\, l\sând s\ se scurg\ clipe imposibile de suspans, talent care i-a fost deja recompensat `n privin]a scenariului scris pentru Fox. F\r\ tr\s\tura asta de caracter, ea ar fi tr\it f\r\ `ndoial\ `ntr-o mansard\, a[a cum am f\cut-o eu la vârsta ei, dar adev\rul e c\ ranchul valoreaz\ triplu fa]\ de apartamentul meu. – Bun, spune ce vrei s\-mi zici, ca s\ termin\m odat\! – {tii, nu trebuie s\ te enervezi... – SPUNE ODAT|! – OK, sunt `ns\rcinat\. {ocul [i o credin]\ de nezdruncinat `n ceva pu]in probabil m-au `mpins s\ o `ntreb cu cine anume r\m\sese `ns\rcinat\. – Dar, tati, cu Owen, bine`n]eles! Drept cine m\ iei? Nu m-am putut ab]ine, a[a c\ i-am zis: – Am crezut sincer c\ ai r\mas cu cineva mai ra]ional, fata mea. M\ dezam\ge[ti mult. Maddie a `nceput s\ plâng\ `n hohote. I-am cerut iertare, pentru c\ nu pot s\ suf\r s\ o aud plângând. – De ce nu e[ti fericit pentru mine ca to]i ta]ii? P\rin]ii normali `[i felicit\ copiii cu ocazia unor astfel de evenimente.

32

ANTONIA KERR

– Ai dreptate, fiica mea, dar eu nu sunt un tat\ normal. T\cerea s-a insinuat `ntre noi. – Deci tu chiar nu m\ felici]i? Fiica mea e `ns\rcinat\ cu un ratat [i eu ar trebui s\ o felicit! Ceea ce am [i f\cut `n cele din urm\, pentru c\ nu-mi place s\ se supere... – Ah, mul]umesc, tati. {tiam c\ po]i s-o faci. Am `ncheiat `n nota aceasta conversa]ia, `n timp ce digeram `n minte imaginea de groaz\ pe care o reprezint\ un trup de copil cu capul lui Owen deasupra. Ner\bd\tor s\ m\ prezinte familiei sale, John-John m-a apucat cu putere de bra] [i am mers pân\ la locuin]a Jacksonilor, o cl\dire `nvechit\ de culoare verde, care, la prima vedere, suportase mai mult decât o dat\ furia cerurilor tropicale. Familia lui John-John descindea dintr-un lung [ir de servitori originari din Bahamas [i de esteticieni cubanezi. Marquette era un diamant de cenu[\, o creatur\ divin\ care, cu chipul ei aureolat de bucle, avea aerul unei eroine de benzi desenate. Picioarele ei lungi [i puternice se terminau cu un posterior dintre cele mai celeste. Mi-a zis bun\ seara l\sându-[i mâna u[oar\ s\ pluteasc\ `ntre trupurile noastre, o mân\ atât de blând\, care o c\uta pe a mea, `ncât nu am [tiut ce s\ spun mai mult decât s\ repet un „Bun\ seara“ stângaci [i disonant. Tabitha, mama lui John-John, a gemut la vederea fiului s\u, dar a `nceput s\ plâng\ de-a dreptul când m-a v\zut [i pe mine ap\rând.

Flori pentru Zoe

33

– O, nu... {tiam c\ va veni [i ziua asta! Ce ofens\ `i aduci tu Domnului, Johnny! – Nu, mam\, nu e ceea ce crezi! Ea [i-a apucat crucea masiv\ pe care o purta ag\]at\ la gât [i a acoperit-o de s\rut\ri. John-John a trebuit s\-i explice c\ rela]ia noastr\ avea leg\tur\ doar cu drumul, ceea ce a mai lini[tit-o oarecum. ~nainte `ns\ de a fi pe deplin acceptat, a trebuit s\ trec de „vama Tabitha“. Luându-m\ deoparte, ea m-a `ntrebat câ]i copii aveam, dac\ eram c\s\torit, ortografia numelui meu de familie [i, `n sfâr[it, dac\ eram evreu. – Harris, acesta-i diminutivul de la Harrisberg, nu-i a[a? – E pur [i simplu Harris, doamn\. Ea a f\cut o pauz\ [i m-a scanat de sus `n jos [i, apoi, de jos `n sus. Dezorientat\, m-a `ntrebat dac\ eram `ntr-adev\r „unul de-ai lor“. I-am r\spuns c\ da, pentru c\ nu-mi place s\-i contrariez pe cre[tini. ~n plus, e vorba aici despre un adev\r istoric legat de chiar botezul meu pe care, vai, nu-l pot nega. R\spunsul meu a p\rut s\ o `ncânte. – Cât timp r\mâne]i la Key West? A]i putea s\ veni]i cu noi la biseric\ duminica viitoare; e un grup care studiaz\ Biblia `n fiecare mar]i. So]ul meu [i cu mine facem parte din cor. Nu-i nevoie s\ [tii s\ cân]i! E de ajuns s\ ai destul\ dragoste pentru Mântuitorul nostru Iisus Hristos! – O s\ m\ gândesc la asta, i-am r\spuns surâzând, `nainte ca ea s\ m\ `ntrebe dac\ vreau s\ stau la cin\, ceea ce am acceptat.

34

ANTONIA KERR

Odat\ pus\ masa `ns\, tocmai când m\ preg\team s\ m\ servesc cu gogo[i cu scoici, o specialitate local\, toat\ lumea a `nceput s\-l invoce pe Domnul Atotputernic, ]inându-se de mâini, ceea ce m-a enervat destul de mult. Henry, tat\l, [i-a câ[tigat respectul meu profund, pentru c\ a fost singurul care a stat cu ochii deschi[i `n timpul binecuvânt\rii. Ne-am antrenat `ntr-o discu]ie arz\toare despre pre[edinte. John-John `mi m\rturisise c\ tat\l s\u `ncercase s\-l asasineze pe Bush cu ocazia unei vizite oficiale `n Islamorada, ceea ce m-a uimit. Henry [i cu mine aveam `n comun o lips\ crud\ de compasiune pentru b\rbatul care conducea ]ara, eu din pricina politicii sale `n general, el din pricina pensiei sub]irele pe care i-o v\rsa lunar `n contul particip\rii sale la R\zboiul din Vietnam. Din fericire, conversa]ia noastr\ a deviat rapid c\tre frumuse]ea vietnamezelor, ale c\ror fe]e delicate continuau s\-l obsedeze. Unchiul Henry era un om care aprecia frumuse]ea, iar a `ntâlni pe cineva care-]i `mp\rt\[e[te pasiunea te revigoreaz\ de fiecare dat\. Am discutat mult timp despre asiatice, despre splendoarea lor, continuându-ne dezbaterea chiar [i dup\ mas\, pe canapeaua din salon, când el mi-a povestit versiunea sa despre r\zboi. – Nu eram un erou, a zis el, doar un medic. Tot ce trebuia s\ fac era s\ le prescriu solda]ilor un unguent [i s\ le spun: „Iat\ ce se `ntâmpl\ când te duci la curve, b\iatule.“

Flori pentru Zoe

35

Tr\gând cu urechea, Tabitha renun]ase s\ mai [tearg\ mu[amaua ca s\ vin\ s\ se a[eze lâng\ noi, cu aerul c\ asista la o execu]ie public\. – S\ nu-mi spui c\-i poveste[ti lui Dickie tinere]ea ta neru[inat\! – Nu-i neru[inat\, i-a `ntors-o Henry, a[a e via]a, Tabbie! Tu nu [tii ce e via]a; ]i-ai petrecut `ntreaga existen]\ negociindu-]i p\catele cu prietenul t\u imaginar! – Sper c\ nu despre Domnul vorbe[ti a[a! – De ce? Mai ai [i un alt prieten invizibil cu care flec\re[ti? ~ncepea `ntr-adev\r s\-mi plac\ mult de Henry. – Termin\ cu asta imediat sau te trimit la ospiciu! Henry nu a mai spus niciun cuvânt. S-a ridicat, nesigur pe bastonul lui, [i mi-a urat noapte bun\. I-am mul]umit Tabithei pentru mas\ [i am ie[it cam `n grab\ `n noaptea umed\ [i c\ldu]\; certurile celorlal]i `mi creeaz\ mereu o stare nepl\cut\ de stânjeneal\. R\t\cind pe str\zile pline de nisip, am `nceput s\ caut L’Espadon, c\l\uzit de prezen]a unei b\trâne `n scaun cu rotile care chinuia pietricelele cu ro]ile, nu departe de locul `n care m\ aflam.

II L’Espadon era rezultatul combina]iei nea[teptate dintre un c\min de b\trâni [i un hotel de cinci stele. Lini[tea care domnea acolo `mi insufla o asemenea pace interioar\, `ncât `mi doream ca ea s\-mi alunge melancolia pentru totdeauna. Dar, obi[nuindu-m\ cu dispari]ia chipurilor familiare ale c\minului, `nv\]asem s\ nu m\ ata[ez de nimeni, `n afar\ de infirmierele cu halate flutur\toare care, ele cel pu]in, p\reau s\ r\mân\ pe loc. ~n fiecare diminea]\, `nainte de r\s\ritul soarelui, `notam `n piscin\, `naintând `n zigzag printre trupurile flasce; apoi plecam s\ m\ plimb pe plaj\, exact când femeile care f\ceau jogging ie[eau `n colan]i din ascunz\torile lor. M\ `ntorceam pe urm\ la c\min, unde citeam un pic, cu picioarele `nc\lzite de razele de soare care p\trundeau prin fereastra camerei mele. ~n cea mai mare parte a timpului, st\team singur, `nchis `n celula mea supravegheat\ medical, subliniind cu creionul cele mai interesante pasaje din c\r]i. Vârsta mea relativ tân\r\ prin compara]ie cu

Flori pentru Zoe

37

cea medie a celor din c\min ([aptezeci [i [apte de ani) `mi conferea o oarecare faim\ [i, cum moravurile au evoluat, femeile m\ curtau. O pensionar\ de optzeci [i patru de ani, pe nume Rosa, `mi l\sa `n fiecare zi un alt poem de Keats pe pre[ul din fa]a u[ii. Rosa nu era tocmai incarnarea unei seduc\toare agresive, gen atât de frecvent `n zilele noastre; nu-mi vorbea niciodat\, nici chiar când ne intersectam pe marginea piscinei, ea purtând un costum de baie bikini, verde anason. Se mul]umea s\-mi surâd\. Seara `i auzeam bastonul lovind linoleumul când venea s\-mi lase pe pre[ poemul, `nainte s\ se `ntoarc\ `n camera ei, de la etajul aflat dedesubt. Asta a durat pân\ când Rosa a fost chemat\ `n ceruri. Trebuie s\ m\rturisesc c\ m\ obi[nuisem cu scrisorelele ei – te obi[nuie[ti u[or s\ fii iubit. ~n fiecare duminic\ m\ duceam `n vizit\ la familia Jackson, mai ales la Henry, cu care discutam uneori pân\ la primele lic\riri ale zorilor. John-John [i Marquette se apropiau periculos de mult unul de altul [i, de[i mi s-a `ntâmplat s\ visez la trupul gol al lui Marquette `n cear[afurile mele de la L’Espadon, eram fericit s\-i v\d `ntorcându-se din nou la stadiul naiv al iubirii lor .Tabitha m\ acceptase acum ca pe propriul ei fiu; `mi spunea numai Dickie [i m\ invitase chiar la reuniunea de familie anual\, la care se adunau membrii Jackson din toate col]urile lumii. Mai `ntâi o refuzasem, pentru c\ nu aveam nimic `n comun cu vreun reprezentant al `ncruci[\rii dintre un insular din Bahams [i un cubanez, dar respingerea mea o r\nise atât

38

ANTONIA KERR

de mult, `ncât am sfâr[it prin a accepta invita]ia. ~n ziua petrecerii, eram ca un gr\unte de sare `ntr-o mare de piper, stând `n picioare `n fa]a bufetului, cu mâinile pline cu arahide. {i atunci am v\zut-o pe Zoe. Am `ncercat mut\ vreme s\ nu mai fiu sensibil la frumuse]ea feminin\, dar f\r\ succes. Psihiatrul meu mi-a zis c\ sunt un om slab [i alte chestii despre complexul lui Oedip, pentru c\ el e mai freudian decât mine. ~ntr-o zi i-am spus c\ noi to]i suntem egali `n fa]a dramei pe care o reprezint\ frumuse]ea unei femei [i, pentru prima dat\, a fost de acord cu mine. Zoe era nepoata lui John-John. Avea ceva dintr-un mugura[ care st\tea s\ dea `n floare, o frumuse]e care avea s\ se deschid\ asemenea unei cozi de p\un. La numai dou\zeci [i doi de ani, ea avea o veritabil\ gravitate `n privire, o autoritate fireasc\, accentuat\ de sprâncenele stufoase de care refuza s\ se despart\. Pielea `i era mai deschis\ decât a celor de-un neam cu ea, iar chipul `i era `ncadrat de un p\r lung, uimitor de `ntins pentru o fat\ de genul ei – un p\r de japonez\, m\ gândisem. Zoe mângâia o pisic\ a[ezat\ pe gard, nu m\ z\rise, nu vedea pe nimeni. Era indiferent\ fa]\ de propria frumuse]e, fa]\ de privirile pe care le aruncau b\rba]ii asupra ei. Am stat acolo uitându-m\ la ea, apoi m-am `ndep\rtat pân\ la poart\, unde Leroy cerceta cerul cu un binoclu mai mare decât capul lui. – Ce faci? l-am `ntrebat.

Flori pentru Zoe

39

– Stau de veghe; vreau s\ m\ asigur c\ familia mea nu va fi atacat\. Deocamdat\ nu sunt decât pesc\ru[i, dar nu se [tie niciodat\, terori[tii sunt imprevizibili. S-a uitat la zbur\toarele care se roteau deasupra capetelor noastre, apoi, gânditor, a `ntrebat dac\ pesc\ru[ii ar putea fi musulmani. A trebuit s\-i explic c\ islamul nu avea nimic de-a face cu terorismul, ceea ce i-a fost destul de greu s\ admit\. – Dar mama zice c\ Bin Laden e musulman! – E adev\rat, `ns\ nu to]i musulmanii sunt Bin Laden. A urmat o clip\ de t\cere, `n care Leroy s-a apucat s\-[i [tearg\ lentilele binoclului cu c\ma[a. – Crezi c\ Bin Laden e mort? – Nu, cred c\ se ascunde `n de[ert. – Crezi c\ Bush o s\-l prind\? – Cred c\ Bush e prea tâmpit ca s\-l prind\. – Ai spus un cuvânt urât. – Scuze. – Crezi c\ eu l-a[ putea prinde? – }i-ar trebui o mân\ de ajutor. – O s\-i cer lu’ tati s\ m\ ajute sau lu’ bunicu’. Bunicu’ a fost la r\zboi. Tati e un pui fricos. Cum a vorbi despre Bush nu era pentru mine o ocupa]ie tocmai pl\cut\, m-am dus s\-l g\sesc pe Henry, care citea ziarul la umbra unui palmier. A morm\it c\ voia s\ se retrag\. – Detest reuniunile de familie, mi-a zis el. Nu vrei s\ mergem s\ facem o plimbare pe plaj\? Mi-ar pl\cea s\ v\d ceva frumuse]i `n bikini.

40

ANTONIA KERR

Nu po]i refuza a[a o ofert\. Dar, odat\ ajun[i la malul m\rii, nu am dat decât peste un instructor de `not musculos coco]at `n cabina b\rcii sale [i peste un individ f\r\ vârst\ care f\cea exerci]ii de tai-chi `mbr\cat doar `n slip. Valurile se zdrobeau pe nisip cu o regularitate ucig\toare, iar eu fixam dep\rt\rile cu fascina]ia pe care o au oamenii pentru natur\, atunci când ei `n[i[i sunt `n stare s\ produc\ lucruri mult mai distrug\toare, mai puternice decât valurile sau vântul sau norii. O tres\rire de speran]\ ne-a str\b\tut când o tân\r\ portorican\ [i-a desf\[urat cear[aful de plaj\ `n fa]a noastr\. Doar c\ nu a r\mas, descurajat\ probabil de vântul r\coros care `i transforma pielea chihlimbarie `ntr-una de g\in\. Cum cerul devenise vâscos, am sugerat s\ ne `ntoarcem `n cas\. – Pleac\, dac\ vrei, mi-a zis Henry, eu mai r\mân `n cazul `n care se `ntoarce micu]a! Am revenit singur la familia Jackson, obsedat de imaginea lui Zoe mângâind pisica pe gard. Când am ajuns, ea discuta cu Tabitha lâng\ bufet. M-am a[ezat destul de aproape ca s\ pot auzi dac\ vorbeau despre mine, dar nu a fost deloc cazul. Tabitha `i l\uda rochia lui Zoe [i viceversa, când un fulger a br\zdat cerul [i s-a ab\tut asupra unuia dintre palmierii din gr\din\ cu mugetul unui animal s\lbatic. Palmierul s-a aprins, iar invita]ii s-au gr\bit s\ intre `n cas\, tremurând ca o turm\ de boi z\p\ci]i. Numai Zoe a r\mas ]intuit\ acolo cu mine, cu apa picurându-i pe fa]\, pân\ ce ploaia a fost gata s\-i amenin]e brushing-ul. Am crezut c\ o

Flori pentru Zoe

41

pierdusem. Dar am fost surprins s\ o v\d revenind când scormoneam `n bolul cu arahide. – De unde sunte]i? m-a `ntrebat ea, aproape cu obr\znicie, `nainte de a ad\uga c\ nu aveam figura unui Jackson. I-am r\spuns c\ eram irlandez sut\ la sut\, ceea ce explica moaca mea de degenerat. A p\rut contrariat\ de r\spunsul meu – o linie vizibil\ i s-a s\pat `ntre sprâncenele stufoase. – Ce vreau s\ spun e c\ str\mo[ii mei s-au hârjonit `ntre ei [i au dat na[tere unui lung [ir de zdruncina]i la minte, din care fac [i eu parte. Ridul i s-a accentuat. I-am pus `ntreb\ri despre ea, dar nu am ajuns prea departe, pentru c\ Zoe `[i `ntre]inea de minune propriul mit. Dup\ studii de literatur\, devenise chelneri]\ printr-o „hot\râre intrinsec\“, iat\ cam tot ce-am aflat. Când am `ntrebat-o ce `n]elegea prin „hot\râre intrinsec\“, mi-a r\spuns c\ ea nutrea o dragoste ne]\rmurit\ pentru alcool, spre deosebire de cele care serveau ca s\ nu ajung\ s\ fac\ trotuarul. Am aflat [i c\, `n plus fa]\ de originea sa sudist\, ea avea [i sânge indian; doar c\ Zoe, f\când parte din categoria acelor moderni[ti care refuz\ s\ spun\ „indian“ atunci când vorbesc de un indian – aceia[i spun „afro-americani“ când vorbesc de negri – mi-a adus la cuno[tin]\ c\ avea sânge de amerindian. Multe fete pretind c\ au r\d\cini indiene, datorit\ atrac]iei pe care o exercit\ apartenen]a la o specie pe cale de dispari]ie. Dar pome]ii lui Zoe erau `nal]i [i proeminen]i, a[a c\ am crezut-o. S-a `ndep\rtat apoi

42

ANTONIA KERR

ca s\-[i fac\ plinul cu aperitive [i nu s-a mai `ntors la mine decât la sfâr[itul petrecerii, când cei mai mul]i membri ai familiei Jackson plecaser\, iar Tabitha, `mbibat\ de rom, adormise la poalele palmierului carbonizat. Atunci, ea m-a r\spl\tit cu un s\rut pe obraz [i a disp\rut leg\nându-[i [oldurile `n noaptea cald\ [i mohorât\. Nu mai e nevoie s\ spun c\ n-am mai putut s\ dorm; e adev\rat, b\usem ceva, dar ceea ce m\ tulbura era parfumul pe care Zoe `l l\sase `n inima mea aflat\ `n c\dere liber\. Eram Titanicul [i ea, aisbergul: m-a[ fi scufundat rapid gâlgâind, `n vreme ce ea ar fi r\mas acolo neclintit\, ca o victorie a naturii. ~ncetasem s\ mai citesc; `nc\ o dat\ frumuse]ea `mi `nfrâna dezvoltarea intelectual\. ~mi petreceam acum cea mai mare parte din timp uitându-m\ la Cops, o emisiune profund cerebral\ despre via]a de zi cu zi a poli]ailor, ca [i la un canal de informa]ii `n spaniol\, pe care femeia de serviciu mi-l traducea simultan. O prezentatoare explica pe un ton grav cum vânturile calde se `ntâlnesc cu cele reci `n interiorul Africii. Toat\ dezordinea asta crease o depresiune nelini[titoare care `nainta lent spre Florida. A[ezat\ pe marginea patului, cu cârpa de [ters pe genunchi, Quiera m-a `ntrebat cum sunt alese denumirile tornadelor. I-am replicat c\, deoarece nu eram meteorolog, nu eram `n m\sur\ s\-i dau un r\spuns convenabil. „Ar trebui s\ numeasc\ una Quiera“, mi-a zis ea `nainte s\-[i reia treaba.

Flori pentru Zoe

43

Cerul se `ntuneca v\zând cu ochii. Cei mai mul]i locuitori se retr\seser\ c\tre Georgia, iar familia Jackson se preg\tea s\ se al\ture rudelor din Colorado. L’Espadon era aproape pustiu, b\trânii p\r\sind insula `n virtutea unui ultim instinct de supravie]uire. Doar o depresiv\ pe numele ei Marilyn `mi ]inea companie seara la barul de karaoke, unde `[i aducea propria sticl\ de Chivas Regal. M\-ntrista s\rmana femeie, dar nu m\ puteam resemna la ideea de a r\mâne al\turi de ea, nu pentru c\ voiam s\ tr\iesc cu orice pre], `ns\ spiritul mi-era parazitat de imaginea lui Zoe `necându-se `n mijlocul Atlanticului. I-am urat atunci noroc lui Marilyn [i am condus pân\ `n sudul insulei, ca s\ o recuperez pe Zoe `nainte s\ fie prea târziu. Am localizat-o dup\ ce-am consumat [ase batoane de cereale [i am b\ut tot atâtea pahare de Wild Turkey – m\ simt mereu ru[inat s\ intru undeva f\r\ s\ consum. Din con[tiin]\ profesional\, Zoe [tergea tejgheaua cu o cârp\, de[i nu era nimeni care s-o murd\reasc\. – Nu m\ mir\ s\ te v\d aici, a spus ea. – Presupun c\ ai auzit de tornad\. – Doar n-o s\ m\ tem de o pal\ de vânt. – Totu[i... Ei au ordonat evacuarea insulei. – Cine-s \[tia, „ei“? – Nu [tiu, am spus, cei care se ocup\ de tornade. Ea s-a instalat comod `n fotoliul care z\cea `n mijlocul `nc\perii, o jerpelitur\ mov, din care ie[ea, ici [i colo, buretele de dedesubt, [i [i-a aprins un joint. Lumina care p\trundea prin singura fereastr\ a `nc\perii se `ndrepta spre chipul fetei, f\când vizibile

44

ANTONIA KERR

particulele infime ce pluteau `n aer [i fumul care se `nvârtejea `n jurul capului ei. – Trebuie s\ plec\m, nu po]i s\ r\mâi aici. – {i unde anume o s\ mergem? – Ei bine, m\ gândeam c\ am putea merge `n Canada... Se pare c\ e foarte dr\gu] acolo. Ea [i-a `ncruntat sprâncenele. – Dar nu e nimic de f\cut `n Canada. – Marijuana e legal\ `n unele locuri... Ea `[i ]inea jointul `ntre degetul mare [i ar\t\tor [i adoptase, `n fotoliul acela mare, o atitudine u[or grotesc\ de na[ mafiot – `i descopeream apeten]a pentru teatralitate. – Problema e, a continuat ea `n aceea[i tonalitate `nc\rcat\ de dramatism, c\ nu [tiu s\ conduc. – Ai putea s\ te ocupi de traseu, s\ te ui]i pe hart\. – Nu [tiu nici s\ citesc o hart\. Am priceput, ca [i ea de altfel, c\ ne jucam de-a cum s\ nu ne seducem. ~n ceea ce o privea, trebuia s\ reziste, s\ arate c\ nu era u[or de cucerit, `n vreme ce eu trebuia s\-mi manifest interesul insistând `n ciuda refuzului ei. Amândoi [tiam `ns\ c\ ea va sfâr[i prin a accepta s\ fug\ cu mine, pentru c\, oricât de uimitor ar p\rea fenomenul, `i pl\ceam [i o pl\ceam. Nu faptul c\ `mi pl\cea de ea era misterios, pentru c\ jum\tate din mapamond s-ar fi putut `ndr\gosti de ea. Deloc. Cel mai incredibil era c\ descopeream la ea, de la col]urile buzelor pân\ la liniile din jurul ochilor ei ferici]i, un interes real pentru persoana mea.

Flori pentru Zoe

45

Am ajuns la Alabama dup\ dou\ zile de drum. Asta nu m-ar fi interesat câtu[i de pu]in dac\ n-a[ fi p\strat pentru peisajele de acolo o anumit\ afec]iune provenind din copil\rie. Am prevenit-o pe Zoe c\ aveam s\ m\ opresc s\ o salut pe mama [i ea a dat u[or din cap, `nainte de a se `nfunda `n scaunul Cadillacului [i de a adormi, l\sându-[i chilotul alb la vedere. Imaginea asta magic\ mi-a zguduit spasmodic partea de jos a pânteceului, pentru c\ noi `ntre]ineam `nc\ iluzia de a fi simpli prieteni nepotrivi]i. Casa `[i pierduse din splendoare de la moartea tat\lui meu; gr\dina era un haos de bidoane de benzin\ goale, de piei de [arpe abandonate [i de oase pe jum\tate roase, singurele vestigii l\sate de prietenul meu credincios Cash, un ciob\nesc australian mort `n urma `nghi]irii unui bondar – idiotul \sta halea orice. Erau [i câ]iva pisoi pe care mama `i adunase ca s\-i dea cuiva, dar pe care a sfâr[it prin a-i adopta. Am traversat gr\dina [i am sunat. Mama a ap\rut `n pragul u[ii, o femeie b\trân\ [i distrus\. – {tiam c\ ai s\ vii, mi-a spus ea. Am f\cut pr\jituri. {i a disp\rut, ca s\ apar\ cu o farfurie de pr\jituri calde. Salonul alc\tuia unul din acele tablouri neschimbate, a c\ror atmosfer\ numai persoanele `n vârst\ pot s\ o p\streze intact\. – Mi-e greu s\ cred c\ m-a[teptai. – {tii bine doar c\ mamele au un al [aselea sim]. – Ursoaicele din mun]i poate... – Ce mai conteaz\. Te-am sim]it.

46

ANTONIA KERR

N-am insistat; `n tot cazul, mama este o fost\ hipiot\ [i e clar c\ sufer\ `nc\ de stigmatele psihedelice. Gustam pr\jiturelele `n t\cere, când ea a zis: – Trebuie s\-]i m\rturisesc ceva. ~]i mai aminte[ti c\, `n copil\rie, aveai uneori momente `n care parc\ pluteai? – Da. – Ei bine, mi se `ntâmpla s\ adaug ceva `n pr\jiturelele tale. – Ce vrei s\ spui? – S\ zicem c\ puneam [i pu]in ardei iute. Ea surâdea. – Vrei s\ spui c\ erau pr\jiturele cu canabis? {i de ce `mi spui tocmai acum? – Nu voiam s\ duc secretul \sta cu mine `n mormânt; nu se [tie niciodat\ ce se poate `ntâmpla. Nu mai sunt deloc tân\r\. {tii, f\ceam asta ca s\ te destind, fiule; erai `ntr-adev\r foarte tensionat uneori! – Sper c\ n-ai pus nimic acum `n pr\jiturelele astea. – Nu, lini[te[te-te, n-am mai cultivat de ani buni a[a ceva. – Aveai propriile tale planta]ii? – Marijuana `i f\cea bine tat\lui t\u; `n pat devenea `nfocat ca un rege. – Nu era nevoie s\ aflu asta. – O, scuze, fiule, nu te [tiam atât de ru[inos! M-am uitat `n jur, c\utând s\ v\d dac\ se schimbase ceva de la ultima mea vizit\. Doar un soi de sculptur\ din bronz ap\ruse pe [emineu.

Flori pentru Zoe

47

– E tat\l t\u acolo, a zis ea. Eu i-am f\cut urna; [tii doar cât adora taurii Angus. B\trânul motan Cobble a intrat pe u[i]a lui [i s-a `ntins de-a curmezi[ul genunchilor. Am r\mas o clip\ captiva]i de torsul lui aspru. Am `ntrebat-o ce se `ntâmplase cu ferma. – Tat\l t\u se ducea zi de zi s\ se ocupe de tauri [i porci, chiar [i când ie[ise la pensie. Dar când a murit, n-am avut de ales [i a trebuit s\ o vând; era prea mult de munc\ pentru mine, `]i imaginezi. – Cash e `ngropat acolo. – {tiu, fiule. {i totu[i, nu am reu[it s\-i mut nici m\car scheletul. Ea continua s\-l mângâie pe Cobble, trupul lui slab leg\nându-se `n ritmul balansoarului. Apoi ea a aruncat un ochi pe fereastr\ cu acea concentrare molatic\ a celor care nu mai v\d mare lucru. – Cine e? Sprijinit\ de salcia secular\, Zoe mângâia un pisoi vagabond. – E o prieten\, i-am zis. – Nu mi-o prezin]i? – Nu e foarte amabil\. – Hot\rât lucru ai o atrac]ie pentru pu[toaicele mai s\lbatice. – Ai cui sunt pisoii? – Sunt puii lui Cobble; i-a f\cut cu pisica bastard\ a vecinei noastre, Miranda. – Cobble e clar prea b\trân ca s\ mai poat\ face pui.

48

ANTONIA KERR

– Masculii nu sunt niciodat\ prea b\trâni pentru amor, fiule. Ar trebui s\ [tii câte ceva despre asta. I-am spus c\ o s\ plec. Ea m-a `mbr\]i[at [i asta a fost tot. Dar `nainte s\ m\ urc din nou la volan, am mers pân\ la ferm\ ca s\ aduc un omagiu memoriei lui Cash. Nu [tiu prin ce miracol, mingea lui de tenis preferat\ r\m\sese neatins\, purtând `nc\ urmele col]ilor s\i, ceea ce mi-a stârnit emo]ia. Mi-am f\cut semnul crucii nu atât pentru Dumnezeu, cât pentru Cash, care poate m\ privea de acolo de unde era. Zoe m-a b\tut pe um\r când am revenit la volan cu obrajii uzi – degetele ei erau fine [i moi. A fost primul nostru moment de tandre]e. Un panou ne `ntâmpina c\lduros la intrarea `n Evergreen, când mi-a atras aten]ia un scâncet. M-am oprit [i am pus urechea pe capot\, `nainte s\ descop\r c\ sunetul venea din una dintre valize, de unde un pisoi negru cu alb `ncerca `n van s\ scape. M-am revoltat. – Erau atâ]ia, s-a ap\rat Zoe. Mama ta nu-[i va da seama niciodat\ ca a disp\rut! – Asta nu e o scuz\, o s\ ne `ntoarcem ca s\-l ducem `napoi! Pisoiul a s\rit pe genunchii lui Zoe [i a `nceput s\ toarc\. – Nu po]i s\-i faci asta lui Charlie Chaplin, a zis ea, mângâindu-l pe cap. – Pardon? – Pisica se nume[te Charlie Chaplin. Datorit\ petei negre de sub n\suc; m\ gândisem la `nceput s\-i spun Hitler, dar mi-am zis c\ nu ar fi prea mul]umit...

Flori pentru Zoe

49

– Pisica sau Hitler? – Pisica. I-am explicat c\ un animal cere mult\ grij\ [i aten]ie [i c\, `n plus, se cac\ [i se pi[\ f\r\ s\-i pese deloc de ceilal]i. Dar, cu autoritatea ei fireasc\, Zoe a reu[it s\ m\ conving\ s\ p\streze pisoiul [i mi-a promis c\ se va ocupa de el ca de propriul ei copil. Am cedat, a fost prima dintr-un lung [ir de `nfrângeri. La motel, Zoe a a]ipit `n fa]a televizorului, la care se redifuza Risky Business, cu Charlie Chaplin dormind [i el profund `ntre sânii ei. Am `nf\[urat-o `n cuvertur\ [i m-am `ntins [i eu lâng\ ea, observându-i tr\s\turile destinse [i gândindu-m\ din nou la momentele tumultuoase, când ea, sfidându-m\ din privire, m\ soma s\ o iau la stânga, `n vreme ce instinctul `mi spunea s\ o iau la dreapta. De `ndat\ ce adormea, `mi lipseau crizele ei pasionale. {tiam c\ nu aveam s\-mi mai re]in mult\ vreme emo]iile primare care m\ cople[eau [i care covâr[esc orice b\rbat `n fa]a frumuse]ii unei femei. Ea nu era decât o copil\, o nefericit\ care nu cuno[tea nimic din toate nelini[tile [i temerile pe care le poate crea fericirea prin tristul s\u paradox. Dar continuam s\ visez la un viitor binecuvântat, când fruntea ei bombat\ ar pune st\pânire pe zilele mele; când frumuse]ea ei mi-ar inspira cea mai senin\ aventur\ [i eram cuprins de un instinct de ap\rare fa]\ de singurul animal pe care b\rbatul nu a reu[it s\-l domesticeasc\.

III Ne aflam `n partea de jos a Texasului sau cel pu]in asta e imaginea pe care o p\strez despre locurile acelea. Mai traversasem partea de sud a ]\rii acum aproape patruzeci de ani, cu ocazia unui roadtrip `ntre prieteni, care, ca majoritatea escapadelor din tinere]e, se sfâr[ise la Las Vegas. ~n vremea aceea nu acordasem nicio aten]ie special\ peisajului, dar c\l\toria cu Zoe m\ `ndemna s\ privesc altfel lucrurile. Descopeream un ]inut magic, plin de morminte indiene, de cactu[i [i de oameni cu atitudini ferme. Zoe purta una din rochiile ei lejere [i eram privi]i ca [i cum am fi fost ambasadorii viciului. Aici, de altfel, rela]ia noastr\ a picat `n profan. Ne f\ceam plimbarea de sear\ printre mormintele albe [i albastre ale unui cimitir mexican, `ncepusem s\-i explic despre „r\zboiul lui Polk“1, când, dintr-odat\, ea s-a aruncat asupra mea ca s\ m\ 1

R\zboiul mexicano-american din perioada 1846–1848. James Knox Polk era pre[edintele SUA `n vremea aceea (n. tr.)

Flori pentru Zoe

51

s\rute cu foc pe gur\. Am `ntrebat-o ce a apucat-o (c\ doar trebuia s\ m\ prefac [ocat) [i ea mi-a r\spuns c\ erudi]ia mea o excita. Afirma]ia m-a l\sat confuz, pentru c\ asistam uneori la scene de o profund\ spiritualitate, `n care Zoe `ngenunchea [i l\sa s\-i alunece una câte una perlele rozariului printre degete – cre[tinismul s\u avea deci o geometrie variabil\. Când am `ntrebat-o cum de putea fi a[a de dual\, mi-a r\spuns c\ Dumnezeu `i ierta totul. „Ce inven]ie formidabil\“, am zis `n timp ce ea `ncepuse s\ m\ dezbrace pe un mormânt. Nu b\nuiam aproape deloc c\ vigoarea ei carnal\ era pe m\sura apetitului s\u. ~n pat, ca [i la mas\, ea sufer\ de ceea ce se nume[te „o foame de coiot“ – poate `nghi]i tone de carne, de[i coapsele ei nu-[i pierd propor]iile divine. La amiaz\, `n ziua aceea, când tocmai degustam un mu[chiule] gustos `ntr-un steakhouse de la periferie, Zoe a venit s\-[i cuib\reasc\ fa]a plin\ de lacrimi la pieptul meu. – Mi-am dat seama c\ ai cunoscut [i alte femei ca mine! – ~n timp ce mânc\m o friptur\ ]i-a venit ideea asta? Zoe, am cincizeci [i nou\ de ani, am tr\it cu o via]\ mai mult decât tine... – Dar nu `n]elegi nimic! E de nesuportat! Plângea. Am pus deoparte carnetul meu de noti]e `mbr\cat `n imita]ie de piele de crocodil, `n care scriam aceste rânduri, ca s\ o s\rut pe frunte. Ea m-a `ntrebat ce notam `n carnetul acela `ngrozitor. – Memoriile, i-am r\spuns. – Ai nevoie s\ scrii ca s\-]i aminte[ti ce ai tr\it?

52

ANTONIA KERR

– Nu mai sunt a[a de tân\r. Zoe s-a lini[tit pu]in, leg\nat\ de s\ruturile [i mângâierile mele, ca o pisicu]\ ce se opre[te din mieunat când `i treci mâna u[or pe spinare. Apoi, `nghi]indu-[i lacrimile, m-a rugat s\-i povestesc despre divor]ul meu. ~i relatasem momentele importante ale trecutului meu, dar [tiam c\ o intriga mult faptul c\ tr\isem treizeci [i trei de ani cu o alt\ femeie. Nu putea s\ nu o numeasc\ pe Evelyn „fosta ta so]ie“, uitând c\ nu fusesem niciodat\ c\s\torit cu ea. Prima dat\ când o v\zusem pe Evelyn era `n pauza spectacolului Carmen, `n fa]\ la Metropolitan Opera din New York. Spre deosebire de fetele pe care obi[nuiam s\ le privesc, Evelyn nu era doar plin\ de gra]ie, dar [i o frumuse]e `ncânt\toare. Fetele de familie bun\ au o atitudine urât\ – ele sunt adev\ratele revoltate –, dar Evelyn avea o ]inut\ frumoas\ `n felul ei, `nclinat\, o alur\ care o distingea imediat de frumuse]ile cu fund rotund pe care le frecventam `n epoc\. Alb\ ca laptele, ea avea un coc `nalt impecabil, dintre cele care dovedesc rigoarea [i perfec]ionismul celei care `l poart\, [i privea ma[inile ce treceau, cu buzele `ntredeschise spre noapte. Nu `ndr\znisem s\ m\ duc s\-i vorbesc `n seara aceea, din pricina a ceva care o f\cea inaccesibil\, legat poate de originea ei englez\. Am re`ntâlnit-o `ns\ peste câteva luni, la o petrecere de caritate, unde i-am z\rit ceafa de alabastru la masa vecin\. ~n vremea aceea nu aveam nici bani, nici notorietate; Ethan P. fusese cel care m\ invitase la seara monden\, un tip pe care-l cunoscusem la Columbia

Flori pentru Zoe

53

University [i care profita de favorurile pe care le implica lobby-ul homosexual. Era `ndr\gostit de mine [i `mi promisese s\-mi dea banii necesari pentru obiectele pe care le licitam. A[a c\ ridicam mâna sistematic când Evelyn licita vreun obiect; la sfâr[itul petrecerii, de dragul frumuse]ii `nfrunt\rii, i-am d\ruit fotografia unui artist german pentru care ea oferise mult. Mi-a respins `ns\ oferta cu o r\ceal\ britanic\ `n voce. M-am gândit atunci la b\trânul meu tat\ care `mi spunea mereu: „Fiule, femeile cele mai reci sunt cele mai pu]in timide `n pat. Aminte[te-]i de asta, b\iatul meu.“ – {ti]i ce spunea tat\l meu despre fetele ca dumneavoastr\? – Elibera]i locul `nainte s\ v\ dau un [ut `n fund, mi-a replicat ea. E de la sine `n]eles c\ m\ `ndr\gostisem. ~n seara aceea, `n drum spre mica mea garsonier\ de pe Surf Avenue, `n metroul care mergea leg\nându-se pe linia F, i-am compus o scrisoare ca s\-mi scuz manierele atât de pu]in britanice. Mi-a telefonat peste câteva zile ca s\ m\ `ntrebe de unde aveam adresa ei. – Tat\l dumneavoastr\ este proprietarul celui mai frumos hotel din New York, i-am spus. Toat\ lumea are adresa dumneavoastr\. – Ce dori]i? – Mi-ar pl\cea s\ v\ invit la cin\. – {i o s\ m\ l\sa]i `n pace dac\ accept? – Absolut.

54

ANTONIA KERR

Mi-am adaptat programul la agenda ei, care, aveam s\ descop\r, era prea pu]in plin\, ca toate programele rentierelor. Am mâncat sendvi[uri cu pastram\ la Katz’s, snackul fiind singura pl\cere gastronomic\ pe care mi-o puteam permite. Evelyn avea `n astfel de locuri aerul unui pe[te pe uscat, un aspect dintre cele mai mi[c\toare. La sfâr[itul mesei, i-am propus s\ o duc `ntr-un loc [ic pe cât `mi permiteau finan]ele, ceea ce a refuzat flegmatic, `n stilul acela de dincolo de Atlantic care m\ sedusese la ultima noastr\ `ntâlnire. Dup\ [ase luni `ns\, ac]iunile mele la Burs\ crescuser\ [i i-am scris din nou ca s\ o invit la mas\ la Plaza. ~n mod uimitor, ea mi-a acceptat propunerea f\r\ s\ strâmbe din nas [i ne-am mutat apoi `mpreun\ dintr-o pornire – mai târziu, Evelyn mi-a m\rturisit c\ fusese victima unui „coup de foudre cu `ntârziere“. ~n cei treizeci de ani care au urmat am fost mereu strâns uni]i unul cu cel\lalt. N-a[ fi crezut atunci c\ Evelyn [i cu mine ne vom sfâr[i vreodat\ vie]ile separat. {i nu credeam asta pentru c\ m\ consideram deasupra statisticilor sau pentru c\ nu puneam la `ndoial\ rela]ia noastr\, dar, pur [i simplu, ne sim]eam bine `mpreun\. O iubeam pe Evelyn. {i lucrurile de genul \sta conteaz\. Era `n cuplul nostru ceva fermec\tor, ca-n desenele animate marca Disney, de pild\ `n Prin]esa [i cer[etorul. Ea se obi[nuise cu manierele mele pu]in necioplite [i, cred, `ncepuse chiar s\ le `ndr\geasc\. Cât despre mine, apreciam cum i se schimba culoarea fe]ei când m\ surprindea cum `mi cur\]am

Flori pentru Zoe

55

nasul cu degetul sau cum m\ masturbam uitându-m\ `ntr-un num\r vechi de Penthouse. Dar Evelyn se plictisea. Ca o mo[tenitoare trist\ ce era, `[i petrecea zilele privind pe ferestrele apartamentului nostru, iar când o `ntrebam ce puteam face ca s\ fie fericit\, `mi r\spundea c\ nu era nimic de f\cut: melancolia `i era iremediabil\, `mi spunea ea, fiind pricinuit\ de `ns\[i condi]ia sa. Aceea[i plictiseal\ a `ndemnat-o s\-[i doreasc\ un copil – astfel c\ m-am reg\sit prins `n capcan\ tocmai când m\ credeam ie[it din ea. Când `i m\rturisisem tat\lui meu dezn\dejdea mea, acesta `mi spusese: „Nu-i doar o impresie, fiule, este un dat de acuma, e[ti terminat sut\ la sut\.“ Evelyn, `n schimb, nici c\ putea s\ fie altfel decât `n al nou\lea cer, desena grafice pe hârtie milimetric\ pentru tot ce o privea pe Maddie – cre[terea, aportul nutri]ional, greutatea – [i toate astea `n vreme ce fiica noastr\ era `nc\ `n uterul ei. Apoi s-a n\scut Maddie [i bine`n]eles c\ am fost de acord c\ era vorba despre cea mai mare minune pe care o cunoscuse omenirea de la descoperirea cardului `ncoace. Când lumina zorilor se strecura printre pletele ei blonde [i când `mi spunea „tata“, natura oferea lumii una dintre cele mai frumoase capodopere ale sale. Dar sarcina o transformase pe Evelyn `ntr-o dictatoare domestic\ zgârcit\ `n privin]a sexului [i, `nc\ [i mai straniu, devenise geloas\, nu mai suporta ca ochii mei s\ alunece `n alte p\r]i decât pe picioarele ei, oricât de frumoase [i britanice ar fi fost ele. ~i spuneam c\ nu era singur\ pe lume, dar ea nu voia s\ aud\ nimic.

56

ANTONIA KERR

– E[ti gata mereu s\ ciupe[ti cu privirea o buc\]ic\ din decolteul vreuneia. S\ nu crezi c\ nu te v\d, când lu\m masa la familia Wellington, cum ai nasul b\gat `n sânii lui Katherine! – Doar nu e[ti `n globii mei oculari ca s\ [tii! – Asta crezi tu! Evelyn avea darul sub`n]elesurilor imposibile. Cât despre mine, eram de rea credin]\: sânii lui Katherine erau dintre cei mai atr\g\tori. Ce puteam s\ fac? B\rbatul nu poate lupta `mpotriva propriei firi, iar eu nu rezist deloc `n fa]a frumuse]ii; dac\ o `n[elam pe Evelyn, o f\ceam `n ciuda mea. Gelozia ei a c\p\tat propor]ii `nnebunitoare, apoi frumoasa mea englezoaic\ a rec\zut `n indiferen]a de la `nceput [i nu am mai v\zut-o nelini[tindu-se din pricina rela]iilor mele extraconjugale. A[adar nu m\ a[teptam ca ea s\ se intereseze din nou de aventurile mele, când a intrat Lee `n via]a mea. Lee era sud-coreean\, dar sem\na mai mult cu ceea ce nu era, [i anume cu o japonez\. O z\risem `ntr-o zi ploioas\, printre spi]ele umbrelelor ieftine care puseser\ st\pânire pe 34th Street. Ea mergea cu capul ridicat, deasupra fe]elor cu alur\ oriental\, surâzând u[or, cu un aer care nu avea de-a face cu sobrietatea pe care o atribuiam de obicei asiaticilor din motive categoric mai mult politice decât ra]ionale. Dup\ o clip\ lung\ de ezitare `n ploaie, am abordat-o direct, `n lumina slab alb\struie din Koreatown. – De ce surâde]i a[a?

Flori pentru Zoe

57

– Pentru c\ nu am niciun motiv s\ nu o fac, mi-a r\spuns ea. – Pe aici oamenii sunt neferici]i, mai ales `n zilele ploioase. – {i dumneavoastr\? – Nu [tiu; nu mi-am pus niciodat\ `ntrebarea. A continuat s\ surâd\. Din p\r mi se scurgeau pic\turi de ap\ pe trenci [i aveam senza]ia teribil\ c\ eram prost `mbr\cat. Am `ntrebat-o dac\ voia s\ bea o cafea cu mine. – Când? – Nu [tiu; acum, imediat. – Nu `mi st\ `n fire s\ beau cafea cu un necunoscut; nu m\ lua]i drept ceea ce nu sunt. – Nu-i asta inten]ia mea. Ea a sugerat s\ ne ducem la un salon de ceai `nvecinat, unde femei `n costum tradi]ional ne-au propus s\ ne fac\ pedichiura. „Probabil c\ m-am `n[elat, a chicotit ea. De fapt, nu [tiu s\ citesc pictogramele.“ ~ntr-adev\r, din accentul s\u lipseau obi[nuitele intona]ii seci, proprii asiaticilor – avea o voce nazal\ perfect newyorkez\. ~n vreme ce patru tinere ghei[e se luptau cu pieile moarte ale c\lcâielor, una la fiecare picior, Lee mi-a povestit c\ era manechin la Ford [i urma cursuri de antropologie la Princeton. Ea nu venea la New York decât `n weekend, când locuia la p\rin]i, pe o str\du]\ perpendicular\ pe 34th Street. Odat\ ce t\lpile ne-au fost [lefuite, am condus-o spre cas\ cu un teribil sentiment de inferioritate: era o femeie frumoas\ [i inteligent\ [i exotic\, nu m\ puteam m\sura

58

ANTONIA KERR

cu ea. ~n fa]a casei, ea `[i privea picioarele proasp\t frecate cu aerul trist al fetelor care `[i doresc o a doua `ntâlnire. Confuz, i-am propus s\ o duc la Oper\ sâmb\ta urm\toare, ceea ce ea a acceptat cu entuziasm. Astfel a `nceput lenta mea coborâre `n Infern: peste o s\pt\mân\ aveam s\ o re`ntâlnesc, având un gol compact `n stomac. Nu mi-era team\ s\ dau doar peste unul dintre p\rin]ii ei, a c\ror vârsta probabil c\ nu o dep\[ea pe a mea, dar [i peste Evelyn, ale c\rei hoin\reli pân\ la Macy’s o f\ceau s\ treac\ regulat prin cartier. ~mbr\casem un pulover nou din lân\ de miel, pe care-l cump\rasem special cu câteva zile `n urm\, cu scopul nem\rturisit de a o impresiona. „Sunte]i radios“, mi-a zis Lee, când a ap\rut la cap\tul sc\rilor din beton cr\pat. M-am uitat pe fereastr\ aproape tot drumul pân\ la Metropolitan Opera, locul unde am v\zut-o pentru prima oar\ pe Evelyn [i care nu era deloc lipsit de `nc\rc\tur\ simbolic\. Trecerea asta de la so]ie la amanta poten]ial\ m-a `ngrozit dintr-odat\ [i cred c\ avusesem o fa]\ crispat\ pân\ la sfâr[itul trilogiei lui Puccini, Il Trittico. – A[adar, v-a pl\cut? am `ntrebat-o la ie[ire. – A fost absolut magnific; `]i mul]umesc, Richard, c\ m-ai invitat. Dar trebuie s\ v\ spun c\ p\re]i preocupat. – Am multe griji. – La slujb\? Vocea `i c\p\tase un ton inexplicabil de lejer. – ~ntre altele.

Flori pentru Zoe

59

Mergeam pe sub bolta vine]ie a cerului, lipsit\ de stele, auzindu-ne fiecare pas cum se lovea de asfalt. Am strigat dup\ un taxi [i ne-am `ntors de unde plecaser\m, dinaintea sc\rii din beton fisurat, f\r\ s\ fi ini]iat o conversa]ie `n adev\ratul sens al cuvântului toat\ seara. ~n fa]a casei, Lee a l\sat s\-i scape un surâs `nainte de a face stânga-mprejur, ca `ntr-un film cu Kim Novak, doar c\ eu eram confruntat `n acel moment cu o realitate cât se poate de tangibil\ [i teribil\. Pân\ atunci o `n[elasem pe Evelyn f\r\ s\ m\ simt vinovat, considerând c\ era vorba de o manifestare a naturii masculine ca atare [i, ca urmare, nu aveam de ce s\ fiu tras la r\spundere. ~n clipa aceea `ns\, m-am sim]it vinovat. O vedeam pe Lee `n weekend, când venea la Manhattan. Rezervam mereu aceea[i camer\ la Pennsylvania Hotel pentru confortul pe care mi-l procura prezen]a unei amante la mai pu]in de dou\ sute de metri de casa mea. Doar `n mod excep]ional mi se `ntâmpla s\ m\ duc la Princeton, când, `nsufle]it de gândul la chipul ei schimb\tor, curajul `mi d\dea ghes s\ `nfrunt drumurile dezagreabile din New Jersey. Lee m\ r\spl\tea cu o bucurie de a tr\i [i cu frânturi de naivitate pe care poate c\ Evelyn nu le dobândise niciodat\ de-a lungul vie]ii sau pe care le uitase odat\ ce devenise un om adult. Aventura noastr\ a trecut neobservat\ vreme de [ase luni: m\ strecuram `n holul hotelului Pennsylvania, cu fa]a ascuns\ sub o p\l\rie de fetru neagr\, [i a[teptam ca Lee s\ se furi[eze [i ea. Ajungeam `ntotdeauna primul. M\ afundam `n fotoliul cel mai apropiat de intrare, cu ochii lipi]i de

60

ANTONIA KERR

u[a batant\, pân\ ce amanta mea ap\rea cu mersul ei obi[nuit de pisic\ pe strea[in\. S\ o `ntâlnesc la hotel f\cea acum parte din ritmul vie]ii mele, aceast\ faimoas\ regularitate a faptelor care, odat\ cu vârsta, cap\t\ din ce `n ce mai mult\ importan]\, f\r\ ca ra]iunea unui astfel de mecanism s\ aib\ vreo justificare. Era deci imposibil pentru mine s\ sar peste una din aceste `ntâlniri; dac\, din nefericire, Lee anula `ntrevederea, s\pt\mâna `mi era dat\ pe de-a-ntregul peste cap, iar mintea nu-mi mai era `n stare s\ se gândeasc\ la nimic altceva decât la re`ntâlnirea noastr\. A[ fi preferat s\ nu m\ ata[ez de ea, dar era, din p\cate, o etap\ inevitabil\ pentru un romantic de felul meu. „Ce se va `ntâmpla cu noi, Richard?“ m\ `ntreba ea adesea dup\ ce f\ceam dragoste. Era una din `ntreb\rile la care nu aveam r\spuns [i care, prin for]a `ntâmpl\rii, [i-a c\p\tat `ntregul sens când rela]ia noastr\ s-a sfâr[it. Evelyn [i-a pus `n cap s\ ne pândeasc\ la ie[irea din hotel Pennsylvania, `ntr-o sear\ rece de prim\var\. V\zând tr\s\turile celei care mi-era ca [i so]ie umbrite de cerul care st\tea s\ se `ntunece [i de nemul]umire, nu m-am putut ab]ine s\ nu m\ tem pentru via]a tinerei mele amante. Dar Evelyn nu a avut nicio reac]ie remarcabil\. Ea r\mas `n]epenit\ acolo, cu privirea lipsit\ de culoare, `nainte de a-[i scoate cu `ncetineal\ o brichet\ din geant\ ca s\-[i aprind\ o ]igar\ – nu o mai v\zusem fumând de la [ocul petrolier din 1973. Am mers `n t\cere pân\ la apartament [i ea s-a refugiat lâng\ baia vitrat\, scrumul ]ig\rii tr\indu-[i ultimele

Flori pentru Zoe

61

clipe pe parchetul de lemn brazilian. Gra]ia gesturilor ei disp\ruse f\r\ s\-mi dau seama? ~n mica noastr\ lume moravian\, ea era Emilia [i eu, Riccardo.1 Nu m-am mai dus la hotel sâmb\ta viitoare, nici `n cele urm\toare. Evelyn nu se folosea de cuvinte decât pentru a spune esen]ialul. Nicio remarc\ inofensiv\ despre celebrit\]ile pe care le `ntâlnise la Barney’s sau despre gustul tartelor Tatin f\cute de Katherine Willington, a c\ror proast\ calitate o atribuia faptului c\ s\rmana ei prieten\ `[i pierduse sim]ul mirosului. Nu m\ mai privea `n ochi; `n realitate, nu m\ mai privea deloc, iar `n rarele ocazii `n care `ncercasem s\ comunic prin sexul meu `nt\rit, ea bomb\nise [i se retr\sese `n cealalt\ parte a patului. Eram con[tient c\ stricasem totul. Cum nu mai suportam s\ nu ne vorbim, m\ `ntorceam acas\ dup\ lungi hoin\reli pe sub [irurile de lumini din Times Square. ~ntr-o sear\, u[or ame]it de la cele câteva pahare de bourbon b\ute, o g\sisem pe Evelyn afundat\ `n canapeaua din salon, ascultând acordurile de pian din Bach ce se r\spândeau de la boxe – [i ea `ncepuse s\ mai bea. Apartamentul este astfel conceput `ncât am putut s\-i v\d ceafa alb\ când am deschis u[a. – S\ organiz\m o petrecere, a zis ea. – Pardon? – Pentru Anul Nou; s\ d\m o petrecere. – Anul Nou este peste dou\ luni. 1

Referin]\ la romanul Dispre]ul de Alberto Moravia (n. tr.).

62

ANTONIA KERR

– M\ gândesc s\ `ncep preg\tirile de acum. Voi avea nevoie de ajutorul t\u ca s\ aleg culorile fe]elor de mas\. Nu vreau s\ p\rem ridicoli pe lâng\ Willingtoni, recep]iile lor sunt `ntotdeauna fastuoase. – Te voi ajuta. – Nu doresc ajutorul t\u. Voiam numai s\ te previn c\ organiz\m o petrecere. Notele pianului continuau s\ r\sune. Ea [i-a l\sat ochii peste paharul cu vin pe jum\tate gol [i, cu o privire trist\, m-a anun]at c\ se duce s\ se culce. – De acord, am spus, ca [i cum permisiunea mea ar fi fost necesar\. Evelyn [i-a petrecut lunile noiembrie [i decembrie preg\tind petrecerea, `mpreun\ cu un „coach de revelioane“. ~n fiecare sear\, o priveam aplecat\ peste planurile mesei festive [i schemele sale, amintindu-mi cu nostalgie de senzualitatea noastr\ trecut\, [i nutream speran]a c\ frumoasele vremuri de alt\dat\ se vor `ntoarce, chiar dac\ [tiam c\ era la fel de utopic ca a visa la reunirea membrilor forma]iei Beatles. O iubeam, `ntotdeauna o iubisem, `n ciuda melancoliei [i a indelicate]ilor ei punctuale fa]\ de felul meu de a fi. Prezen]a ei, chiar fantomatic\, avea ceva reconfortant care se lega, f\r\ doar [i poate, de jarul `nc\ nestins al rela]iei noastre `nfl\c\rate. {i cu toate astea nu-mi puteam re]ine pornirea de a m\ vedea cu alte femei, a[a c\ am recidivat `ntr-un weekend, când Evelyn plecase `n Kent ca s\-[i viziteze familia, f\r\ mine, sub pretextul „unei nevoi de verdea]\ [i lini[te“, cu

Flori pentru Zoe

63

care nu eram deloc compatibil. „N-ai decât s\ dai un tur prin Central Park“, i-am tot propus eu `n van. Era weekendul dinainte de Revelion [i ea era la fel de stresat\ ca un pui din fermele acelea cu produc]ie pe band\ rulant\ doar la gândul c\ petrecerea nu avea s\ se desf\[oare conform fantasmelor ei mondene. ~n vremea asta, eu `notam la nesfâr[it `n piscina din apartamentul nostru, locuin]\ pe care o detestam [i pe care Evelyn o alesese singur\, dar preferam s\ m\ adaptez decât s\-i stârnesc furia – numai Dumnezeu [tie cât de `ngrozitoare poate fi femeia asta. ~n realitate, ea m\ teroriza `ntr-atât `ncât o l\sam s\ aleag\ de cele mai multe ori. Doar `ntr-o singur\ privin]\ nu am abdicat niciodat\, [i anume c\s\toria noastr\, a c\rei perspectiv\ `mi era suficient\ ca s\ m\ n\p\deasc\ nelini[tea. Evelyn s-a revoltat mult\ vreme, descoperind c\ am o problem\ cu ideea de a-mi lua un angajament, `nainte de a m\ obliga s\ promit c\ o s\ fac terapie cu un psihiatru `n schimbul accept\rii refuzului meu. Nu c\-i extraordinar de naiv? Un om care avea s\ m\ repare ca pe o rabl\, doar f\cându-m\ s\ vorbesc. ~i spusesem c\ la vârsta mea, niciun psihiatru nu mai reu[ea s\ m\ schimbe, dar ea m\ amenin]ase c\ m\ p\r\se[te dac\ nu-i urmam ordinele. ~ntr-o diminea]\ când `notam gol `n piscin\, Condoleezza a ap\rut de nic\ieri ca s\ m\ anun]e c\ pleca acas\ – nu o auzisem sosind. Mi-am dat seama c\ nici nu [tiam unde locuia; de ani [i ani, asistenta mea se mul]umea s\ apar\ [i s\ dispar\. Am `nceput s\-mi imaginez o c\su]\ alb\ `n mijlocul unei parcele perfect

64

ANTONIA KERR

ordonate `n Queens, cu o curte `n spate, cu gazonul uscat, pe care feti]e de culoare s\reau coarda. – V-a]i f\cut de mâncare, a spus ea pe un ton de neripostat. Se simte miros de ou\ `n buc\t\rie, nu `ncerca]i s\ m\ min]i]i, [tiu c\ sunte]i `n stare. – M-am sculat mai devreme decât de obicei, am replicat, lipindu-mi trunchiul de marginea piscinei ca s\-mi ascund goliciunea. – Ce nu-i `n regul\? P\rea s\ ignore c\ eram `n pielea goal\ sau pur [i simplu se pref\cea c\ nu vede. – Nu m\ mai l\sa]i s\ fac nimic, m\ simt jignit\. ~mi denigra]i talentele de menajer\ [i pe mine `ns\mi! Lua]i droguri? {tiu o clinic\ excelent\ `n Utah care l-a salvat pe fiul unei vecine – dependent de heroin\. Toat\ lumea credea c\ nu o s\ scape. V\ rog, nu face]i prostii! Sunte]i prea frumos ca s\ v\ droga]i! Uita]i-v\ ce au f\cut drogurile celor de la Rolling Stones, s-ar zice c\ sunt ni[te lavete de buc\t\rie `nf\[urate pe chitare. S\ nu deveni]i ca ei. – Nu m\ droghez, iar cei de la Rolling Stones sunt b\trâni, atâta tot. Doar `mi pun `ntreb\ri, asta fac. – Despre ce? – Despre mine, despre via]\. Nu vre]i s\ face]i o baie? Am `nc\lzit apa. – M\ invita]i `n piscina dumneavoastr\? – Da. – Nu m-a]i mai invitat niciodat\. De ce ast\zi? – F\r\ niciun motiv special. Voisem doar s\ veni]i `n ap\.

Flori pentru Zoe

65

– Sunte]i dezbr\cat; nu intru `ntr-o piscin\ cu un b\rbat gol. {i pe urm\ nu am nici costum. – Este unul `n comoda din camer\. – Probabil c\ Evelyn nu trece de „talia zero“, a bomb\nit [i [i-a ciupit gr\simea de pe coapse. Nicio [ans\ s\ `ncap `ntr-un costum a[a de mic. {i-a l\sat hainele s\ cad\ una câte una. Nu avusesem niciodat\ fantezii cu o femeie gras\ [i chiar mai pu]ine cu Condoleezza, care era cumva asexuat\ `n ochii mei. A f\cut câteva tururi `n stilul bras, cu fesele dep\[ind nivelul apei asemenea capului unei balene [i s-a `ntors pentru a mi le oferi sub lumina proiectoarelor subacvatice. Cum Evelyn era `n Anglia când se petrecuser\ faptele, nu am `n]eles cum de sim]ise parfumul. Dar, `ntorcându-se din Kentul natal, mi-a repro[at c\ `mi f\ceam de ru[ine chiar [i propriul stereotip. – Trader-ul [i asistenta lui, n-ai g\sit nimic mai bun? Exact ce credeam: ai fi `n stare s\ ]i-o tragi [i cu un pui de la supermarket dac\ s-ar da pu]in la tine! – Ea e blând\, m-am ap\rat. – {i iepurii sunt blânzi; nu-i un motiv ca s\ mi-o pun cu ei. Se `ntorsese cu dou\ zile `nainte de petrecere. Z – 2, cum spunea ea. A[teptasem ca avionul ei s\ aterizeze, a[ezat pe una din banchetele de la aeroportul JFK, cu sentimentul c\ numai avioanele celorlal]i aterizau. Voiam s\-i fac o surpriz\. Apoi silueta ei `nclinat\ ap\ruse `n mijlocul mediocrit\]ii ambiante, cu p\rul aranjat `ntr-un coc a c\rui splendoare se pierduse `n timpul c\l\toriei. Ea a[tepta un semn, un gest,

66

ANTONIA KERR

era evident, o citeam `n schi]a surâsului ei jenat, dar nu am avut niciodat\ talent pentru asta, `n asemenea m\sur\, `ncât m-am gândit s\-i strâng mâna – da, s\-i strâng mâna, celei care mi-era aproape ca o so]ie. ~[i l\sase p\rul liber. M\ nelini[tisem c\ nu-[i va abandona vreodat\ coama pe umeri, pentru c\ ea [i-o strângea `ntotdeauna `ntr-un coc de balerin\, lipit bine de ]easta ei alb\. De treizeci de ani de când o cunoscusem, strâns `[i purta p\rul ridicat astfel spre cer [i cu o asemenea for]\, `ncât a[ fi putut s\-i num\r firele unul câte unul. Am `naintat cu o non[alan]\ pe care mi-o imaginam fireasc\, iar ea se l\sase ca o greutate moart\ pe um\rul meu. I-am sim]it oasele prin straturile de haine [i prin amintirea atâtor ocazii când ea mi se abandonase [i `i sesizasem inconsisten]a, pielea rece lipindu-se de a mea. Ne-am suit `n Cadillacul Eldorado f\r\ s\ ne spunem un cuvânt. Drumul pân\ acas\, pe [oseaua rapid\ care se `ntinde de-a lungul cimitirelor, avea un gust de sfâr[it. De când nu mai avusese ea un gest tandru fa]\ de mine? Era lovitura de gra]ie? Niciodat\ intui]ia nu-mi fusese atât de ascu]it\: sim]eam cum se instaleaz\ c\ldura aceea molatic\, ultimul suflu n\scut mort al unei rela]ii sortite e[ecului. Acas\, se aruncase `n baie [i ie[ise apoi cu p\rul ud `nf\[urat `n prosop ca `ntr-un turban. Halatul de baie mu[tar pe care mi-l oferise de Cr\ciun `i [tergea pielea umed\; pe buzunar avea brodat un dihor `mbr\cat `n Sherlock Holmes, care spunea: „Am dat peste un caz grozav.“ Detestam halatul \sta, chiar dac\ acum se leg\na peste ni[te sâni magnifici, a c\ror

Flori pentru Zoe

67

str\lucire, din ra]iuni de abstinen]\, o uitasem – dou\ globuri armonios decorate cu sfârcuri de o delicioas\ nuan]\ bordo. Lucrul cel mai straniu s-a produs atunci când Evelyn, `nregistrându-mi privirea lubric\, `[i strânsese poalele halatului, ajungând pân\ la a se scuza pentru impudoarea sa – devenisem un str\in pentru trupul ei. – Cum de ai [tiut de Condoleezza? – N-are importan]\. De fapt, chiar n-ar trebui s\ fiu sup\rat\ pe tine. ~n orice caz, nu e ca [i cum am merge `mpreun\ undeva. {i pe urm\... Ea se juca acum cu poalele halatului ei. A urmat o t\cere lung\. – {i pe urm\ ce? T\cerea continua. – Spune-mi! – Am pe altcineva `n via]a mea, m-a anun]at ea `n cele din urm\. – ~n]eleg. – E tot ce ai de zis? – Ce-ai vrea s\ spun? Sunt bucuros pentru tine. – Adev\rat? – Nu, bine`n]eles c\ nu. Tu ce crezi? Te iubesc. Declara]ia mea a l\sat-o rece. S-a dus `n c\mar\ [i a revenit cu o sticl\ de vin californian de proast\ calitate – lui Evelyn `i pl\ceau `ntotdeauna vinurile de rahat. – Sunte]i de mult `mpreun\? – De [ase luni. E Bob Sherman, l-am `ntâlnit la Bloomingdale’s, la raionul de cravate. C\utam un

68

ANTONIA KERR

cadou pentru ziua ta de na[tere, dar tu `]i f\ceai de cap cu o chinezoaic\ pe la spatele meu.“ Bob Sherman era un avocat oarecum celebru pentru c\ pledase pentru câteva starlete de la Hollywood. Nu-l cuno[team decât din apari]iile televizate. Era un tip burtos. – Felicit\ri. Ne-am a[ezat la mas\, f\r\ ca ea s\-[i scoat\ turbanul sau halatul. Cina a l\sat `n urma ei o atmosfer\ ciudat\, un amestec de trecut [i prezent, de fericire [i triste]e. Lui Evelyn i-a f\cut `ntotdeauna bine alcoolul; brandy-ul, mai ales, `i l\sa plictiseala s\ se exprime `ntr-o manier\ gra]ioas\. Am f\cut dragoste pentru ultima oar\ [i trebuie s\ recunosc c\ a fost mai straniu ca niciodat\, atât ca intensitate a sim]urilor, cât [i ca tehnic\ pur\. Fiecare dintre mi[c\rile ei p\rea calculat\ ca s\ lase `n mine amintirea virtuozit\]ii sale: ridicarea picioarelor, bombarea pieptului, zgârieturile unghiilor pe spatele meu – niciodat\ Evelyn nu d\duse dovad\ de o asemenea `ndr\zneal\, de o asemenea dorin]\ de a impresiona. Astfel `ncât nu am reu[it s\-mi duc performan]ele pân\ la cap\t [i am abdicat `nainte de a fi atins u[urarea punctului culminant. Când ea s-a `ntins de-a curmezi[ul sofalei, dup\ ce-[i pusese lenjeria, m-am ridicat ca s\ privesc dârele de lumin\ [i s\ ascult plânsul sirenelor p\trunzând prin geamurile triple. Oare Bob Sherman era mai bun la pat decât mine? M-am `ntors `nspre ea: poate c\ nu era totul pierdut. Ea a spus: „O – 24“, aproape milit\re[te, apoi a

Flori pentru Zoe

69

ad\ugat c\ trebuia s\ fac\ o tart\ care va fi mai bun\ decât cea a lui Katherine Willington. Cei doi Willington au sosit printre primii la Revelion. Deloc surprinz\tor, Katherine venise cu tarta ei scârboas\. George, `mbr\cat cu smochingul lui cel mai bun, mi s-a al\turat lâng\ bufet, unde `mi contemplam oglindirea `ntr-un platou de inox. – Parc\ ai mai sl\bit, mi-a zis el. Re`ncepusem s\ alerg `n Central Park, motivat de persisten]a bur]ii mele ca o brio[\. De atunci ea se dezumflase u[or. – Mul]umesc, i-am r\spuns. – La mine e invers. Nu m-am ab]inut s\ tot `nfulec tartele lui Katherine, iar cu costumul \sta pe care mi l-a `nchiriat am aerul unui pinguin, ar\t mizerabil. Se vedea cu ochiul liber c\ el voia ca eu s\ nu-i dau dreptate, dar adev\rul era c\ Georges chiar sem\na cu un pinguin. Am surâs atunci `n loc de r\spuns [i sub pretextul unei nevoi imperioase am disp\rut `n dormitor, singurul loc `n care m\ puteam sustrage de la conversa]ii. Am fost `n]eles: am suferit dintotdeauna de o aversiune maladiv\ fa]\ de petreceri. Am r\mas o vreme a[ezat pe marginea patului – pe partea lui Evelyn, ca s\-i simt mirosul – f\r\ alt\ muzic\ decât zgomotul de fond care venea din salon. Erau cel pu]in cinci perechi de escarpeni etala]i la picioarele mele, to]i de aceea[i culoare carmin care `i venea de minune lui Evelyn `n seara aceea, când purta o rochie Valentino, ajustat\ pe coapse. Era `n jur de

70

ANTONIA KERR

unsprezece când am ie[it din nou din dormitor [i invita]ii deja `ncepuser\ s\ se ame]easc\. La miezul nop]ii s-a `n\l]at un strig\t de bucurie la unison [i, pentru prima dat\, am avut impresia c\ v\d o versiune fericit\ a lui Evelyn `n mijlocul confettilor. Cei doi Willington n-au `ntârziat s\-[i recupereze paltoanele [i s\-i mul]umeasc\ lui Evelyn pentru „petrecerea extraordinar\“, apoi, unul câte unul, fiecare invitat a p\r\sit salonul r\mas ca un câmp de lupt\ `n urma unei b\t\lii. Evelyn st\tea a[ezat\ `n mijlocul `nc\perii, cu un surâs `ntip\rit pe buze, `nv\luit\ `n amestecul acela acru de vin [i Shalimar. – Frumoas\ sear\, nu? – Ar trebui s\ o la[i mai moale cu b\utura, am spus. Bei din ce `n ce mai des [i din ce `n ce mai din scurt. – Am g\sit paharul pe mas\; era plin. {tii c\ nu-mi place risipa. {i apoi am probleme conjugale `n acest moment. – Al cui era paharul? – Nu [tiu. M-am gândit c\ era al t\u... Plec mâine spre Chicago; Bob m\ a[teapt\ acolo. Acestea fiind spuse, ea s-a ridicat [i a debarasat masa de sticlele goale. Apoi s-a dus s\ se lungeasc\ pentru câteva ore, a[ezat\ pe-o parte, cu genunchii strân[i, peste a[ternuturile albe, f\r\ s\ aib\ curajul s\ le desfac\. M-am a[ezat pe scaunul din lemn deschis la culoare, lâng\ pat, a[teptând ca ochii ei gri-perl\ s\ se deschid\ c\tre ai mei, când zorile i-ar fi ars pleoapele [i ea m-ar fi privit pentru ultima oar\.

IV Cea mai mare parte a timpului Zoe [i-o petrecea bomb\nind; când nu protesta `n numele con[tiin]ei, `mi citea din poeziile ei sau tuna [i fulgera `mpotriva clien]ilor imaginari care nu-[i pl\tiser\ consuma]ia. ~nclina]ia ei spre somn ne f\cuse s\ ne r\t\cim de mai multe ori, mai ales când, la ie[irea din Texas, ea adormise dup\ ce `mi d\duse indica]ii `n grab\ – mi-a fost imposibil atunci s\ g\sesc drumul spre Canada. Exista totu[i [i o latur\ bun\ `n oboseala ei, care trezea `n Zoe acele urme de vulnerabilitate pe care ea dorea atât de mult s\ [i le disimuleze; era pentru mine ocazia s\ arunc o privire pofticioas\ asupra picioarelor ei care puteau face s\ plâng\ [i un [arpe-cu-clopo]ei diamantin, f\r\ ca ea s\ se uite la mine cu ochi de t\ciune. – Crezi c\ nu te v\d? mi-a azvârlit ea când privirea mi-a alunecat pe zona interzis\. – Credeam c\ dormi. – Bun\ scuz\, ce s\ zic.

72

ANTONIA KERR

Ea a ridicat sticla de rom pe care o ]inuse strâns `ntre picioare cu o mi[care atât de erotic\, `ncât am pierdut controlul Cadillacului pre] de o secund\. Apoi [i-a dus sticla la buze, ca pe urm\ s\-[i [tearg\ gura cu dosul palmei. – Tocmai ce m-am gândit la o chestie, hai s\ nu trecem prin Oklahoma, ce zici? De la reportajul acela despre Tulsa la care ne-am uitat `mpreun\, nu `ncetez s\ am co[maruri; visez c\ sunt urm\rit\ de Golden Driller [i c\ m\ face s\ cad `ntr-un pu] de petrol. – Zoe. {tii bine c\ nu pot s\ merg pe acolo, chiar dac\ a[ vrea. Nu era decât ora trei a dup\-amiezii, când Zoe, la care se ad\uga [i vârsta mea `naintat\, nu f\cea decât s\ `nr\ut\]easc\ starea mea de epuizare. Din p\cate `ns\, odat\ ce m-am aruncat pe cear[afurile unui motel oarecare, mi-a zburat somnul din cauza unui cap de cerb `mp\iat, care, `nfipt deasupra televizorului, m\ urm\rea neobosit din privire. Cum lui Zoe `i era foame, ne-am dus s\ `nghi]im un prânz tardiv la un mic local din col], sub privirile curioase ale faunei umane din acel loc. ~n vreme ce ne a[teptam fripturile, Zoe [i-a l\sat capul pe spate spre tavan, eliberat\ de m\[tile ei `n[el\toare, [i i-am zis c\ are un gât care i-ar fi dat fiori unui vampir. „E[ti patetic“, mi-a replicat ea, `nainte de a se interesa mai `ndeaproape de borcanul cu mu[tar. Când au sosit fripturile, ea m-a rugat s\-i dau jum\tate dintr-a mea, sub pretextul c\ sufer\ de legendara sa „foame de coiot“. I-am dat-o pe toat\ [i am comandat o salat\, care oricum era mai pu]in

Flori pentru Zoe

73

periculoas\ pentru burta mea umflat\ ca o brio[\. Luându-mi noua comanda, chelneri]a [i-a ridicat ochii spre cer, `nainte de a rula `n spatele tejghelei pe patinele cu rotile. Era chiar o chelneri]\ frumoas\, dintre cele care `]i m\rturisesc, f\r\ s\ ]i se par\ de mirare, c\ sunt dansatoare sau cânt\re]e `ntr-un cabaret. O priveam cum se r\sucea `n [ortul ei satinat, când Zoe mi-a aplicat un picior `n rotul\. Stomacul `mi chior\ia când ne-am `ntors la hotel [i m\ durea piciorul. Am cunoscut tipe deloc comode, scrântite remarcabile, enervante, dar Zoe chiar face parte din palmaresul meu de nebune furioase. S-a dus s\ fac\ du[ `n vreme ce eu m\ uitam la CNN. Oglinda mare din baie `mi oferea un plan american cu claia ei de p\r, dar cum f\cusem deja dragoste de diminea]\ [i cum oricum mi-era dificil s\ ]in ritmul teribil de un raport pe zi, vasele nu mi s-au dilatat decât cu moliciune. M-am concentrat a[adar mai mult pe [tirile din ]ar\ [i, dup\ un reportaj despre punctele slabe ale sistemului [colar la periferia ora[ului Detroit, canalul a difuzat imagini de la tornada din Key West, decorate cu o band\ ro[ie ]ip\toare `n partea de jos a ecranului. Case f\r\ acoperi[uri [i u[i, palmieri dezr\d\cina]i, buc\]i din arm\tura magazinelor [i cadavre plutind la suprafa]a apei erau filmate din avion pentru telespectatori. Am strigat-o pe Zoe ca s\ o previn. La vederea imaginilor, ea [i-a l\sat capul `n mâini [i a `nceput s\ plâng\ cu lacrimi fierbin]i. ~n noroiul cenu[iu am recunoscut tabloul mare `nf\]i[ând o pictur\ naiv\, d\ruit de John-John, pe care `l ag\]asem

74

ANTONIA KERR

deasupra patului meu la L’Espadon. Se `nvârtejea `n mijlocul ecranului, o pat\ de culoare vie `n haosul monocrom. Am luat-o pe Zoe `n bra]e [i am f\cut-o s\ simt\ c\ putea s\ plâng\ la pieptul meu pân\ ce ochii `i vomitau nisip, dar – vai! – ea a preferat s\ o consolez f\când sex. I-am dat de `n]eles mai mult decât o dat\ c\ dep\[isem vârsta giumbu[lucurilor, dar nici c\ i-a p\sat – m\ f\cea s-o iau mereu de la cap\t, pân\ ce-mi ardea pu]a de durere. Când am sfâr[it, Zoe a scos un icnet de satisfac]ie, iar eu un suspin de u[urare, nu din dezinteres pentru amor, ci pentru c\ f\ceam de acum mai degrab\ sex din altruism decât din pl\cere, ceea ce m\ nelini[tea destul de mult. Stomacul `mi bolborosea; ea mi-a zis c\ i se pare scârbos. „Nu-i decât burta mea“, i-am replicat. Apoi ea s-a ridicat dintr-o s\ritur\, m-a contemplat o clip\ [i chiar a disp\rut s\-[i fac\ du[. Când a ie[it, cu un prosop `nnodat `ntre sâni, s-a plâns de mirosul s\punului, pe care `l considera prea „dezinfectant“, [i a emis ipoteza unei plângeri la recep]ia motelului („Te vei duce s\ zbieri la recep]ie!“), `nainte s\ se `ntind\ lâng\ mine, cu o culegere de poezii de Manuel Zequeria `n mân\. M\ a[teptam ca ea s\ vorbeasc\ despre Key West, despre spectacolul dezol\rii la care tocmai asistasem, dar nu – zbuciumul ei sufletesc nu face decât rareori subiect de discu]ie. M-am pref\cut c\ dorm `n vreme ce ea se `mbr\ca lent [i gra]ios, pentru c\ altfel mi-ar fi tras o lovitur\ `ntre coaste ca s\ m\ schimb. {i cu toate astea, ea este

Flori pentru Zoe

75

pentru pudoare ca fast-food-ul pentru hrana dietetic\, dar cred c\ f\cuse un hobby din a m\ maltrata. – Unde e Charlie Chaplin? Nu te face c\ dormi, c\ [tiu c\ nu-i a[a. N-am scos un sunet, ca s\ par credibil. Ea a `nceput s\ caute animalul cu toat\ determinarea instinctului matern, inspectând fiecare col]i[or al `nc\perii, mutând mobile [i alte obiecte de decor, ridicând chiar [i salteaua de sub mine, `n vreme ce simulam un morm\it grosolan. – Richard, mi[c\-te de aici, trebuie s\-l g\sim pe Charlie! Am f\cut o glum\ referitoare la seria „Unde e Charlie?“1, c\rticele pe care i le cump\ram lui Maddie când era copil, dar Zoe nu prea avea chef de râs, a[a c\ m-am ridicat din pat, dând uit\rii `nc\ o dat\ insultele ei. – O s\-l g\sim, drag\, nu te impacienta. Poate c\ e `n ma[in\... – O, Doamne, e atât de cald `ncât probabil c\ s-a deshidratat! Imaginea pisoiului sem\nând cu o c\pi]\ de fân flocoas\ mi-a ap\rut brusc `n fa]a ochilor [i de abia m-am ab]inut s\ nu râd. Zoe a trântit u[a camerei [i a alergat spre Cadillac. Un copil se juca cu motanul `n parcare. 1 Where’s Wally?, serie de c\r]i pentru copii de Martin Handford (n. tr.).

76

ANTONIA KERR

– Ia-]i labele murdare de pe copila[ul meu! a zbierat ea. Pu[tiul a l\sat animalul [i a [ters-o `n fug\, terorizat ca [i mine de Zoe. – Slav\ Domnului c\ e teaf\r [i s\n\tos, a zis ea `ntorcându-se c\tre mine. Admiram apusul soarelui pe fereastr\, `n vreme ce ea `i fredona pisoiului o litanie de complimente despre blana lui – nu mare ar fi fost mirarea s\-[i scoat\ un sfârc ca s\-i dea s\ sug\, un spectacol la care, orice s-ar spune, mi-ar fi pl\cut s\ asist. – Unde suntem? a `ntrebat ea. Am dat ocol camerei ca s\ g\sesc ceva indicii. Pe planul de evacuare era trecut\ denumirea de Moonlight Motel din Washington. – Ora[ul sau statul? – Habar n-am, am r\spuns. – Fantastic; ne-am r\t\cit! – Nu crezi c\-i minunat c\ ne-am pierdut? Ea a ridicat din umeri. – ~mi lipse[te casa mea. Zoe mângâia capul pisicii. M-am gândit o clip\ s-o `ntreb ce putea s\-i fac\ pl\cere `n gestul acela, dar m-am ab]inut, [tiind c\ mi-ar fi smuls hainele orice a[ fi gr\it; or, nu eram tehnic `n m\sur\ s\ ]in pasul cu ritmul ei senzual vulcanic. A[a c\ a pus st\pânire pe telecomand\ [i a zapat pân\ ce a adormit cu pisoiul peste ea. Chiar nu [tiam ce o `mpingea s\-mi doreasc\ prezen]a sau s\ m\ iubeasc\. L-am sunat pe Hawthorne ca s\-l pun `n tem\: voiam din partea lui

Flori pentru Zoe

77

un r\spuns freudian referitor la iubirea mea brusc\ [i ira]ional\ pentru o copil\, dar nici m\car Hawthorne nu a avut habar ce s\-mi spun\ [i a propus o [edin]\ de introspec]ie ca s\ pun\ cap\t convorbirii. Am reluat drumul la primele lic\riri ale zorilor, dup\ ce dormisem [i jucasem Scrabble când somnul ne pierise la amândoi `n acela[i timp. Scrabble-ul e un antidot pentru plictiseala ei, pe care l-am descoperit `ntr-o sear\ când proasta ei dispozi]ie m\ otr\vea de-a dreptul; el a devenit apoi totemul rela]iei noastre, cam ca bridge-ul pentru unele cupluri `n vârst\. Trebuie s\ spun c\ jocul `mi permite [i s\-i mut gândurile lui Zoe de la sex când sunt prea obosit – de `ndat\ ce ghearele ei strâng nasturii c\m\[ii mele [i simt golul disper\rii [i neputin]ei punând st\pânire pe mine, `i zic deodat\: „{i dac\ am face un Scrabble?“ Excita]ia ei se orienteaz\ atunci asupra cuvintelor cu litere `n p\tr\]elele ro[ii care tripleaz\ valoarea [i nu mai am de ce s\-mi fac griji `n privin]a libidoului ei pân\ data viitoare. La ora patru diminea]a, s-a enervat din cauza unui cuvânt pe care-l inventase, trezind astfel jum\tate de hotel. – Zoe, te asigur c\ acest cuvânt nu exist\, i-am spus. Eram calm, dar asta nu ajungea ca s-o lini[tesc. Chipul ei plutea pe deasupra tablei de joc, cu fruntea t\iat\ `n dou\ de singurul ei rid. – A morava exist\! Chiar am auzit pe un tip la radio spunând despre un autor c\ are un stil moravian!

78

ANTONIA KERR

– Voia s\ spun\ c\ stilul s\u se `nrude[te cu cel al lui Alberto Moravia; a morava nu exist\, Zoe. A puf\it. – Cu atât mai r\u. O s\ scriu APETIT cu E-ul de la DESTIN-ul t\u. Câte puncte fac? – Dou\zeci [i nou\. A mâzg\lit pe foaia pe care ]ineam rezultatele – o buc\]ic\ de hârtie igienic\. – {i eu scriu ACORD de la APETIT, am spus, [i valoreaz\ triplu. – Câte puncte? – {aptezeci [i opt. A r\sturnat tabla de joc. Literele au c\zut una câte una pe mocheta aspr\ a camerei. – M-am s\turat, a zis ea, hai s\ strângem. {i s-a culcat din nou, cu ochii c\sca]i din cauz\ c\ i se trezise con[tiin]a, dar nu a adormit decât dup\ ce tras un joint, accesoriu care `i folosea atât la sculare, cât [i ca anxiolitic. Ca [i mine, Zoe nu reu[ea niciodat\ s\ ating\ obiectivul celor opt ore de somn netulburat pe noapte, dar cred c\ e imposibil s\ compari deriva unei b\rci proasp\t construite cu aceea a unei epave: eu m\ `ndrept c\tre trecut, `n vreme ce ea prive[te spre viitor cu ochii nelini[ti]i ai unei c\prioare pierdute `n p\dure. Ne-am trezit `ntr-un loc greu de identificat. Aerul era c\ldu], soarele `nc\lzea p\mântul, `n dep\rtare se z\reau mun]i, hectare de golom\] [i un lac destul de rece, `n care Zoe s-a sc\ldat. Ultimul ei moft era pofta

Flori pentru Zoe

79

de hot-dog, ceea ce era cu adev\rat de neg\sit pe acolo, doar dac\ nu d\dea peste vreo vac\ pe care s-o taie ea `ns\[i – dibuia mereu mijlocul de a cere imposibilul, o boal\ de care suferea `n aceea[i m\sur\ [i Evelyn. Am profitat de una dintre siestele ei ca s\ o sun pe fiica mea. Zoe era geloas\ pe toate femeile, chiar [i pe cea c\reia `i d\dusem via]\. – T\ticule! a strigat Maddie. – Am sunat ca s\ aflu ve[ti despre viitorul meu nepot... sau nepoat\... Ai mai aflat ceva? Vocea i-a c\p\tat intona]ii grave. {i-a dres glasul. – Tati, trebuie s\-]i spun ceva... – Ah, nu, f\r\ suspans, te rog! S\ nu-mi spui c\ Owen a disp\rut, acum când te-a l\sat cu burta la gur\! Exact asta ar face el! – Nu, tati, Owen e minunat! Are o grij\ nemaipomenit\ de mine. Dac\ l-ai vedea... Ai fi cu adev\rat mândru de el! – N-a[ fi a[a de sigur. Bun, poveste[te! Zi odat\! – Ei bine... E mai degrab\ o veste bun\ `n realitate... – MADELEINE EVELYN HARRIS, DIRECT LA SUBIECT, TE ROG!

– OK, OK, sunt gemeni! B\ie]i! O, nu! Nu asta. Gemeni. Capul lui Owen multiplicat `n dou\ exemplare. E un co[mar, `mi vine s\ le[in, chema]i pompierii, salvarea, elicopterul poli]iei, pompele funebre, Richard Harris e pe cale s\ moar\, ucis de propria fiic\! – Tati? T\ticule? Mai e[ti acolo? – Da, fiica mea. Sunt aici. E bine. Sunt... bucuros.

80

ANTONIA KERR

– {tiam c\ nu o s\ fii. De altfel, de fiecare dat\ când pretinzi c\ e[ti a[a, e pe dos. – O s\ m\ obi[nuiesc. Dar dac\ vrei un alt tat\ pentru copiii t\i, [tii c\ po]i s\-mi spui. Cunosc o mul]ime de tineri fermec\tori care ar fi `ncânta]i s\ aib\ grij\ de o fat\ frumoas\ ca tine. ~n orice caz, nu-i deloc complicat s\ g\se[ti pe cineva mai bun decât Owen... Ea a `nchis plângând `n hohote. Am `ncercat s\ o sun din nou, dar nu a mai r\spuns. Când m-am `ntors la Zoe, se trezise [i citea Heberto Padilla, sprijinit\ de portbagaj, cu Charlie Chaplin miorl\ind pe lâng\ ea. {i-a pus cartea pe portbagaj când m-a v\zut. – S-a `ntâmplat ceva? – O s\ fiu bunic. – O, Richard! Felicit\ri! – Mda, da. S\ mergem. Nu vreau s-o lungim. Toat\ chestia m\ deprim\ cum nici nu-]i po]i imagina. – A[teapt\, mai vreau s\ profit un pic de soare. {i s-a `ntins pe capota lui Eldorado, ridicându-[i rochia pân\ la gât, transformând-o `n e[arf\, dezvelindu-[i astfel pubisul cre] [i sânii de culoarea o]etului. Am `ntrebat-o de ce nu purta chilo]i. – Am preferat libertatea `n locul `nchisorii, mi-a dat ea replica. Iat\ o fat\ f\cut\ pentru a fi dorit\, dar care nu mai avea niciun efect asupra mea când ap\reau luna [i stelele. O apreciam din ce `n ce mai mult ca pe tabloul unui maestru [i din ce `n ce mai pu]in ca pe o experien]\ pe de-a-ntregul, era din nou ceva de neatins – cu toate acestea, continuam s\-mi simt sângele

Flori pentru Zoe

81

cum se-nfierbânt\ când vedeam ceea ce se etala `n fa]a ochilor mei. – Deja nu te mai excit, se plângea ea. Am ajuns la stadiul de satura]ie. Totul e a[a de trist de-ar smulge lacrimi [i unei c\lug\ri]e... – Tu m\ exci]i mereu, iubire, iar c\lug\ri]ele plâng oricum, [i f\r\ noi. Dar poate c\ a[ avea nevoie `n curând de ajutorul medicinei moderne... – S\ g\sim o biseric\, o s\ aprind o lumânare. – {i ce-o s\-i ceri tu lui Dumnezeu? S\ se ocupe un pic de iubitul t\u derutat, ca s\ i se scoale? Suntem prea profani pentru un tip ca el. Ui]i c\ el este un sfânt, iar noi demnii reprezentan]i ai viciului. Ai viciului [i ai tuturor p\catelor, capitale sau nu. Ea [i-a tras rochia. Charlie Chaplin mieuna. A urcat pe pântecele ei [i i s-a strecurat `ntre sâni, `ntorcându-[i chiar micul lui cap de Hitler ca s\ m\ sfideze – doar iubirea ei dezl\n]uit\ pentru ghemotocul \sta care scoate miorl\ituri ascu]ite m\ `mpiedic\ s\ nu-l arunc unui coiot. I-am zis c\ era timpul s\ o pornim din nou. Ea m-a urmat, urcând `n fa]\ `n Cadillac, cu Charlie Chaplin pe genunchi, [i ne-am reluat drumul. Nu m-am mirat când Zoe a cerut s\ viziteze unul din acele baruri de pe marginea canioanelor, decorate cu fanioane anun]ând c\ b\utura e ieftin\ – ca [i Euridice, Zoe a fost mereu atras\ de tenebre. Mi-am petrecut seara privind-o jucând biliard cu tipi care aveau tatuate pe bra]e `nsemne naziste, `n vreme ce ea se arcuia deasupra mesei acoperite cu pânz\ verde

82

ANTONIA KERR

ars\ de scrumul a mii de ]ig\ri. Nu a ezitat s\-[i aprind\ câteva jointuri cu ei – `mp\rt\[eau vizibil mai mult decât dezgustul pentru lege [i ordine – [i la ora dou\ de diminea]\ dansau `nc\ `mpreun\, frun]ile indivizilor asudând testosteron pe pielea ei luminoas\. ~n vremea asta, o blond\ cu o ancor\ tatuat\ pe bra] `ncerca s\-mi `mblânzeasc\ [arpele la bar. Dup\ ce gâtlejul ei a sim]it hamburgerul, am concediat-o rapid. Aten]ia mea se `ndrepta `n `ntregime mai ales asupra lui Zoe sau, mai degrab\, asupra tipilor care se `nvârteau `n jurul ei [i m\ trecea o c\ldur\ ciudat\, numit\ gelozie, care-mi `ncle[ta f\lcile. Am p\r\sit barul `nainte de ivirea zorilor. Cum Zoe era beat\, am pus-o pe bancheta din spate a Cadillacului, `n timp ce ultimele stele disp\reau prin parbrizul murdar.

V Tocmai ce fredonam o melodie de John Denver, când o c\prioar\ sinuciga[\ s-a aruncat `n fa]a ma[inii. {ocul a aruncat-o de-a curmezi[ul parbrizului. Zoe urla ca un porc `njunghiat. Am pus pe avarii [i m-am dus s\ pip\i trupul animalului, a c\rui blan\ deas\ [i pufoas\ `mi amintea de cea a câinelui meu mort Cash. I-am prins picioarele cu scotchul dublu pe care Zoe `l g\sise `n torpedou [i am a[ezat c\prioara pe bancheta din spate a ma[inii – aveam s\ ne oprim la primul spital `ntâlnit `n cale. Dar c\prioara se mi[ca, iar strig\tele ei de durere se uneau cu cele ale lui Zoe. – Opre[te-te odat\! am strigat. C\prioara [i Zoe s-au oprit. Cum animalul `ncepuse s\ gâfâie puternic, mi-am parcat ma[ina `n spatele unui panou publicitar, la ad\post de priviri, ca s\ g\sesc o solu]ie noii mele probleme. – {i acum, a zbierat Zoe, ce naiba a[tep]i? Animalul nu poate s\ se fac\ bine singur! – Zi dac\ ai o solu]ie!

84

ANTONIA KERR

– Sun\ la salvare! – Ca s\ spun ce? Alo, am o c\prioar\ accidentat\? Nici m\car n-am habar unde suntem! – Pentru asta e 112, dac\ nu [tiai! Te localizeaz\! Am mers pân\ ce am g\sit un punct de prim-ajutor de pe autostrad\ [i am ridicat receptorul. Se forma automat 112. De atunci, am `nv\]at s\ nu m\ mai `ncred niciodat\ `n certitudinile lui Zoe. – Poli]ia, pompierii, salvarea. – A[ dori o salvare, v\ rog. Voiam s\ fiu politicos, dar era o voce de pe o band\ `nregistrat\, care m-a rugat s\ a[tept pân\ ce un agent `mi va prelua apelul. – 112, ce fel de problem\ ave]i? – E o c\prioar\. Mi-ar trebui un aparat care s\ o ajute s\ respire, pentru c\ o face cu mare dificultate. – A[tepta]i, `mi pute]i spune cui `i e r\u? E vorba despre un b\rbat, o femeie, un copil? Animalul a atacat un om? E vorba despre o persoan\ `n vârst\? Pute]i s\ v\ uita]i `n portofelul celui r\nit? – ~n portofel? – A]i putea s\ da]i peste informa]ii `n caz de accident. – Nu, n-a]i `n]eles, n-a atacat pe nimeni. Pentru c\prioar\ am sunat, am dat peste ea cu ma[ina. N-am f\cut-o special, am ad\ugat peste o clip\. – Sta]i a[a, a]i sunat pentru o c\prioar\? – Ei bine, e un animal, ca noi to]i. – Un moment. S-a l\sat t\cerea.

Flori pentru Zoe

85

– ~mi pare r\u, a spus `n cele din urm\ fata, dar nu putem r\spunde favorabil la cererea dumneavoastr\. Ne deplas\m exclusiv pentru fiin]ele umane. – Ce pot s\ fac? C\prioara o s\ moar\. – ~ncerca]i la SPA1, domnule. Noi nu suntem `n m\sur\ s\ v\ trimitem ajutor. V\ mai a[tept\m la 112. {i tic\loasa a avut `ndr\zneala s\-mi `nchid\. Am `ncercat s\ sun la SPA, dar telefonul din cabin\ nu forma decât 112. Pe o dun\ nu departe de locul `n care ne aflam, trona un centru comercial. Am for]at un hidrant din parcare [i m-am `ntors cu unul din mocasinii mei plin cu ap\. Un tân\r ro[cat, `n uniform\ kaki, a ap\rut din spatele panoului publicitar, când m\ aplecam ca s\-i dau s\ bea ap\ animalului, a]intindu-[i arma asupra pieptului meu. Mi-am ridicat mâinile instinctiv [i pentru c\ m\ uitasem mult la Cops. – Mâinile sus! a zbierat ro[catul. – P\i, asta [i fac! Tipul [i-a pus arma la loc `n toc. Am remarcat-o atunci pe Zoe, cu c\tu[e, `ntr-un Ford str\lucitor. – ~mi pare r\u dac\ v-am speriat, a zis tipul. E prima mea zi de lucru [i mi-am dorit `ntotdeauna s\ spun asta. V-a trecut un fior pe [ira spin\rii, nu? – Un pic, am m\rturisit. M-a `ntrebat ce f\ceam cu un cerb legat fedele[ pe marginea drumului. I-am spus c\ era o c\prioar\ [i c\ `ncercam pur [i simplu s\ o salvez, pentru c\ era 1 Society for the Protection of Animals (Societatea pentru Protec]ia Animalelor) (n. tr.).

86

ANTONIA KERR

r\nit\. ~n vremea asta, Zoe `ncerca s\-[i desfac\ strânsoarea c\tu[elor, insultându-l pe ofi]erul Fitzpatrick – numele `i era `nscris pe steaua aurie care `i `mpodobea c\ma[a. – E o periculoas\ prietena dumneavoastr\, mi-a zis tipul. Ia uita]i-v\ la asta! {i-a tras mâneca. ~n carnea lui pres\rat\ cu p\r ro[cat cre] era `ntip\rit\ urma unei mu[c\turi, care amintea mai degrab\ de col]ii unui animal s\lbatic decât de o dantur\ uman\. L-am `ntrebat dac\ era vaccinat `mpotriva turb\rii, ceea ce l-a f\cut s\ izbucneasc\ `n râs. Apoi [i-a scuturat un fir de praf imaginar de pe um\r [i a plecat urmat de umbra p\l\riei lui. Am sim]it c\-mi piere p\mântul de sub picioare când l-am v\zut demarându-[i Fordul aurit, disp\rând `ntr-un nor de praf [i ducând-o pe Zoe cu el. M-am `ntors lâng\ c\prioar\ – b\use toat\ apa din mocasin. – {i acum ce facem? i-am zis. C\prioara a scos un morm\it blând [i mi-a lins podul palmei. Am mângâiat-o pe burt\, a[teptând ca soarele arz\tor sau o hemoragie s\ `i aduc\ sfâr[itul, când s-a oprit lâng\ noi o camionet\. – Ave]i nevoie de ajutor? a zis [oferul l\sând geamul `n jos. – Mai mult decât v\ imagina]i. A coborât din ma[in\, apoi a `naintat spre c\prioar\ cu un umblet de cowboy urban. – Sunt veterinar, m-a anun]at el, sco]ându-[i ochelarii de aviator. E c\prioara dumneavoastr\? – ~ntr-o oarecare m\sur\.

Flori pentru Zoe

87

A `nceput s\ pip\ie animalul. – Probabil c\ are un picior rupt. Nu locuiesc departe. A[ putea s\ o `ngrijesc dac\ vre]i, e ziua mea liber\. Am acceptat. Cadillacul meu sfrijit a urmat camioneta pân\ la una dintre colinele unde locuiesc boga]ii, pe care le po]i vedea numai pe Coasta de Vest. L-am `ntrebat unde ne afl\m. „La Santa Barbara“, mi-a r\spuns individul ca [i cum ar fi fost evident. Când am ajuns la el, am traversat un culoar lung cu pere]ii acoperi]i cu afi[e cu femei goale. L-am ajutat s\ pun\ c\prioara pe masa din salon. A scos un stetoscop dintr-un sertar din buc\t\rie. – Va trebui s\ o ]in sub observa]ie câtva timp. O s\-i fac o radiografie mâine; probabil c\ o ve]i putea recupera peste o s\pt\mân\. Pân\ atunci, o s\ o anesteziem pu]in. {i i-a f\cut o injec]ie c\prioarei `n coaps\. – Eu sunt Renato. Cât sta]i aici? – Nu [tiu, prietena mea tocmai a fost arestat\. Probabil c\ acum e re]inut\ la poli]ie. – Groaznic! A f\cut o scurt\ pauz\. V\ e foame? Am preg\tit un iepure. V\ intereseaz\? L-am `mpu[cat azi de diminea]\, `nainte s\ plec la slujb\, dormea sub cutia de scrisori. – V\ credeam vete... – Po]i s\ iube[ti animalele [i s\ le g\se[ti totu[i delicioase, mi-a r\spuns el, plin de bun sim], `nainte de a servi animalul fript pe tejgheaua `nc\rcat\ de reviste [tiin]ifice [i porno. N-am mai mâncat a[a ceva

88

ANTONIA KERR

de secole. Când sunt copiii, mi-e imposibil; fiul meu Sasha mi-a interzis s\ mai fac asta, de când cu Sunny. – Cine e Sunny? – Iepurele pe care i l-am oferit de ziua lui. Nu mai pune gura pe carne de iepure de atunci; din pricina lui Sunny Iepurele. Sunny, Iepurele de Rahat. A cl\tinat din cap. L-am f\cut la gr\tar. – Pe Sasha sau pe iepure? – Pe iepure. {i nu e ca [i cum a[ fi avut de ales. Creatura aia de rahat rodea mobilele; a ron]\it fotolii `ntregi – trebuia totu[i s\ stai pe ceva. – {i a fost gustos? Renato a adoptat un ton confiden]ial: – Sincer s\ fiu, a fost cel mai bun iepure pe care l-am mâncat vreodat\ – `l hr\neam cu gr\un]e bio, un adev\rat deliciu. Am acceptat s\ m\nânc iepurele g\tit de el, pentru c\ nu-mi st\ `n fire s\ spun nu. Odat\ ce-am terminat de mâncat, peste noi s-a l\sat stinghereala aia de dup\ mas\: ne spusesem totul `n timpul ei [i acum era nevoie de un efort suprauman ca s\ abord\m [i cel mai banal subiect. Ca s\ acopere t\cerea, Renato a propus un pahar cu scotch. Ne-am instalat `n fa]a televizorului, la un meci de wrestling, respira]ia c\prioarei auzindu-se `n fundal. – Dac\ ave]i nevoie de un loc unde s\ sta]i pân\ o elibereaz\ pe prietena dumneavoastr\, pot s\ v\ g\zduiesc, a spus el cât rula o reclam\ la TV. Ranchul `nvecinat este al meu, ca [i cel de dup\ el. Pute]i s\ vi-l alege]i pe cel care v\ convine mai mult. Of, n-am [tiut nici de data asta s\ spun nu.

Flori pentru Zoe

89

Dusesem c\prioara `n ]arcul pentru cai. ~n fiecare zi, Renato `mi spunea s\ o eliberez, dar refuzam: s-a `ntâmplat c\ m\ ata[asem de anim\lu]ul \sta cum nu o s\ m\ ata[ez vreodat\ de Charlie Chaplin. I-am dat numele de Francis, tot sperând s\ fie de fapt un c\prior, dar veterinarul mi-a spus c\ era c\prioar\ [i c\ era gravid\. ~ntr-o diminea]\, când scotea pubelele `n halatul lui verde-`nchis, Renato mi-a aruncat obi[nuita lui privire dezaprobatoare. – Familia Becker are dou\ girafe, am spus. Iar familia Wentz-Miller are un cimpanzeu. – Oamenii \[tia sunt idio]i, a obiectat veterinarul. Sunt californieni. Ave]i totu[i mai mult\ valoare. Renato nu-[i apreciaz\ semenii. Nu-i mai pu]in adev\rat c\ rivalitatea dintre blonzii de pe Coasta de Vest e destul de `nfrico[\toare; exist\ aici un soi de crez c\ „valul este al meu“, pe care cei din New York nu l-ar putea `n]elege vreodat\. – Dac\ vrei, te `nso]esc, a urmat el, [i o s\ d\m drumul c\prioarei `n Yosemite. – Francis nu va fi niciodat\ fericit\ `n Yosemite. – Vrei s\ bem un pahar `n seara asta? – P\i, m\ invi]i `n fiecare sear\! ~n curând familia Wentz-Miller o s\ ne ia drept poponari! – {i totu[i, po]i veni, nu? S\ zicem pentru ultima oar\! Am acceptat. Oricum ar sta lucrurile, Renato posed\ cea mai bun\ pivni]\ de vinuri din toat\ regiunea. ~n plus, el face parte dintre acei indivizi care fac

90

ANTONIA KERR

publicitate pentru m\rci de detergent, pe lâng\ slujba lor normal\, iar aceast\ obsesie pentru camera de filmat m\ fascineaz\ cât se poate de sincer. De fiecare dat\ când ne vedeam, Renato `mi f\cea rezumatul audi]iilor lui [i m\ ruga s\-i dau replica potrivit scenariilor emisiunilor-pilot. Mai avea [i mania de a-[i lua o curv\ diferit\ `n fiecare zi de vineri, ca [i cum le-ar fi colec]ionat, [i nu rezistam s\ nu ascult detaliile picante pe care mi le d\dea despre escapadele lui. Exploatase deja posibilit\]ile din centrul ora[ului Los Angeles [i `[i `ndrepta acum aten]ia c\tre Santa Monica. Mi-am pus pentru sear\ noua mea uniform\ californian\: pantaloni albi din in [i c\ma[\ de aceea[i culoare. Renato m\ a[tepta sub poarta haciendei sale, [i el `mbr\cat pe de-a `ntregul `n alb. – S-ar zice c\ suntem doi `ngeri c\zu]i, a glumit el. L-am `ntrebat cum mai st\tea cu audi]iile. – Trei ast\zi, a fost o zi proast\. Niciun telefon, e semn r\u. Dar nu-i un motiv ca s\ ne lipsim de b\utur\. ~n plus, vin dup\ o rait\ la Santa Monica [i m\ simt plin de avânt, dac\ `n]elegi ce vreau s\ spun... Am str\b\tut culoarul lung plin de afi[e cu târfe. Vocea Ellei Fitzgerald a invadat salonul. L-am `ntrebat dac\ `ncerca s\ m\ s\rute, ceea ce l-a f\cut s\ râd\ u[or. Apoi a vrut s\ [tie dac\ eu continuam s\ m\ gândesc la „fata“ mea [i vocea i-a c\p\tat dintr-odat\ intona]ii grave – amorezii b\trâni de felul meu sunt pentru el extratere[tri. A[a c\ i-am m\rturisit am\r\ciunea mea: pierdusem orice speran]\ ca s-o mai rev\d cândva pe Zoe.

Flori pentru Zoe

91

~ns\, nu mai departe de a doua zi, am primit un apel prin care mi se cerea o cau]iune enorm\ pentru eliberarea ei: Green Card-ul ei era un fals, a[a c\ risca s\ fie expulzat\ `n Bahamas. M-am apucat s\ negociez o sum\ cu interlocutorul meu, un oarecare „Doctor G.“, care mi-a dat `ntâlnire pe `n\l]imile de la Laurel Canyon, unde m-am dus cu banii pe care-i cerea. Cu fa]a aproape acoperit\ de ochelarii reflectorizan]i, el a num\rat de trei ori dac\ era suma exact\ [i mi-a strâns apoi mâna când a plecat. A[adar, m-am dus f\r\ un ban s\ o culeg pe Zoe de la `nchisoarea statului California unde era re]inut\. – Te rog, i-am [optit, nu mai mu[ca pe nimeni; o parte din planul meu de economii tocmai a zburat `n buzunarul unui poli]ai corupt. Nu mai am bani ca s\ mai mu[ti pe oricine altcineva, da? – Promit, nu mai fac niciodat\. Se spune c\ `nchisoarea `]i distruge sufletul, dar asupra lui Zoe a avut un efect opus: ea era acum, dimpotriv\, mai docil\ decât o veveri]\ `nfometat\, chiar dac\ `n anumite momente nu p\rea s\ [tie ce s\ aleag\ `ntre calm [i zbucium. Vestea proast\ era c\ dorin]a ei se dublase: nu mai era libidoul unei tinere cu sânge cubanez [i de b\[tina[ din insulele Bahamas, ci acela al unei foste de]inute [i, trebuie s\ recunosc, eu eram r\pus de oboseal\. Renato fusese de acord s\ ne odihnim o vreme `nainte de a pleca din nou la drum. Zoe se apucase s\ g\teasc\ [i am avut parte de gogo[i cu scoici cel pu]in la fel de gustoase ca acelea ale Tabithei. Uitasem `ntru

92

ANTONIA KERR

câtva de traseul nostru spre Canada [i cred c\ [i Zoe nu se mai gândea la nimic altceva decât la timpul prezent. Eram aproape ferici]i la Santa Barbara (un eufemism), dar, ca s\-mi potolesc neastâmp\rul [i obiceiurile legate de c\l\torie, plecam `n fiecare diminea]\ s\ fac lungi plimb\ri cu ma[ina c\tre golful care devenea arz\tor, `naintând `n acela[i ritm cu soarele deasupra mea. Plimb\rile mele solitare `mi permiteau [i s\-mi iau o distan]a teribil de necesar\, f\r\ de care trupul meu [i-ar fi riscat buna func]ionare al\turi de mecanismul d\t\tor de c\ldur\ [i moliciune care era corpul lui Zoe. Dar `ntr-o bun\ zi, când m\ `ntorceam de la hoin\real\, iar `n cas\ plutea un miros `ndep\rtat de cochilii de scoic\, am g\sit-o pe Zoe plângând deasupra crati]ei, lacrimile amestecându-i-se cu apa fiart\, moment de o estetic\ pre]ioas\. Cu mâna `ncle[tat\ pe un cu]it de buc\t\rie, ea s-a `ntors c\tre mas\ ca s\ taie o ceap\. M-am apropiat de ea ca s-o `mbr\]i[ez, dar m-a respins, f\r\ s\ dea drumul la cu]it. O ultim\ lacrim\, pe care am pus-o de data asta pe seama cepei, a aterizat `n mâncare, [i plânsul i-a `ncetat brusc. – Ce se `ntâmpl\? Ea a puf\it, invocându-l pe Dumnezeu. – E vorba despre insula mea, a spus ea. – Te `n]eleg, iubire. – Nu, nu po]i pricepe. Casa ta nu a fost m\turat\ de un val de noroi. {i-a luat capul `n mâini [i a hohotit `n t\cere. M\ confruntam din nou neputincios cu nefericirea celei pe care o iubeam, gândindu-m\ c\ eram incapabil s\

Flori pentru Zoe

93

fac o femeie fericit\, fie ea englezoaic\ sau din Caraibe. Zoe a disp\rut `n dormitor [i a dat muzica la maximum. A `nceput s\ se aud\ San Francisco de Scott McKenzie. – Ce faci acolo? am ]ipat de dup\ u[\. – Las\-m\ `n pace! Am g\sit-o s\rind `n pat, numai `n chilo]i, cu pupilele dilatate, cu un joint `n mân\. – Zoe, d\-te jos de acolo! Voi face totul ca s\ fii fericit\! Ea continua s\ sar\ cu picioarele strânse, cu fa]a luminat\ de efectul drogului. F\r\ alt\ idee de a o alina, i-am propus s\ mergem s\ facem un soi de pow-wow1 la Santa Monica, la l\sarea serii, [i ea a acceptat, nu atât de dragul focului de tab\r\, cât pentru c\, de[i era complet high, `i era mil\ de mine [i de `ncerc\rile mele de a o face fericit\. Mi-ar fi pl\cut s\ refac Key West pentru ea, a[a cum se recreeaz\ la gr\dinile zoologice un spa]iu natural pentru animalele exotice; doar c\ exista la Zoe un ata[ament fa]\ de p\mânt pe care nicio reproducere nu l-ar fi putut satisface: insula ei era `n deriv\ [i Zoe odat\ cu ea. Soarele l\sa dâre portocalii [i ro[ii `n seara care se l\sa, când am ajuns pe plaj\. Am pus ma[ina `n spatele unei stânci ca s\ o ap\r de valuri. Zoe l-a luat pe Charlie Chaplin sub bra] [i l-a a[ezat pe cutia frigorific\. 1 Tradi]ional, un eveniment religios al amerindienilor; ast\zi orice ocazie cu care ace[tia se `ntâlnesc pentru a-[i p\stra mo[tenirea cultural\ (n. tr.).

94

ANTONIA KERR

– M\ duc s\ caut ceva lemne aduse de ap\, am anun]at-o. Când m-am `ntors cu bra]ele `nc\rcate de crengu]e ridicole, Zoe mi-a m\rturisit c\ nu v\zuse Santa Monica decât la cinema; `i [tia parcul de distrac]ii, dar nu pusese niciodat\ piciorul pe nisipul c\ldu] [i nici nu sim]ise mirosul specific al locurilor frecventate de vagabonzi. ~nc\ un lucru pe care nu-l f\cuse vreodat\. De când o cuno[team, mi se p\rea c\ fiecare zi era pentru ea o descoperire. – |sta-i tot lemnul pe care l-ai g\sit? m-a `ntrebat ea cu mâinile `n [old. – Nu era cine [tie ce. – Of, probabil c\ al]ii l-au folosit pentru bow-wow ale lor... – E pow-wow, draga mea. – Nu conteaz\. Eu i-am zis mereu bow-wow... – Credeam c\ ai origini indiene... – Nu, m\ trag din popula]ia nativ\ a Americii [i dac\ m\nânc unt asta nu `nseamn\ c\ [tiu [i cum se face. – Folose[ti metafore atât de frumoase... – O s\ m\ duc s\ caut lemne eu `ns\mi, pentru c\ tu nu e[ti `n stare. Eram singuri `n col]ul acela de paradis, a[a c\ profitam de acele clipe privilegiate, `n care eram unicul spectator al soarelui care `i mângâia pielea de culoare havan. Asta era fericirea? S\ o urm\resc cum merge de-a lungul ]\rmului, f\r\ s\ fie con[tient\ de propria-i

Flori pentru Zoe

95

frumuse]e? {i de ce deveneam credincios de `ndat\ ce-i contemplam fruntea `nalt\? Ea s-a oprit, a `nchis ochii, [i-a l\sat capul pe spate, a respirat adânc. – Richard? – Da, draga mea. – Ai cunoscut multe femei `naintea mea? Am reflectat o secund\. ~ncepând de la câte amante po]i spune c\ ai cunoscut multe femei? – Am cunoscut. – ~]i aminte[ti de fiecare dintre ele? – Zoe, de ce-mi pui toate `ntreb\rile astea? Nu, nu cred c\ mi-a[ putea aminti de fiecare dintre ele. Am un trecut [i o via]\ pline cu vârf [i `ndesat `n urma mea. Fa]a i s-a tulburat. – Toate femeile astea, a spus ea dând din cap, e `ngrozitor s\ mi le imaginez cu tine. {i-a pus mâinile peste ochi, ca [i cum toate femeile din via]a mea ar fi fost acolo, adunate `n fa]a ei. – Nu vreau s\ te `mpart cu nimeni, a spus ea. – Asta a fost demult, iubirea mea. Rochia i-a alunecat la picioare. Am crezut c\ voia s\ se r\zbune pe pu]ulica mea, dar ea s-a `ndreptat spre mare, goal\, f\r\ nicio ru[ine. – Ai grij\ de \l mic, mi-a zis ea f\cându-mi semn din cap c\tre Charlie Chaplin. Am luat pisoiul sub bra] [i am plecat s\ culeg câteva buc\]i de lemn. Când m-am `ntors, Zoe st\tea pe nisip, tremurând, [i eu am contemplat spectacolul apei care i se prelingea de-a lungul umerilor ca s\-[i

96

ANTONIA KERR

croiasc\ drum printre firi[oarele ei de p\r zbârlite. Am crezut c\ pot rezista, dar nu m-am putut `mpiedica s\ o strâng la piept; e o chestie legat\ de instinctul care iese la suprafa]\. Cum Zoe nu zicea nimic, am riscat s\ o strâng ceva mai tare, sim]indu-i prospe]imea delicioas\ a pântecelui pe stomacul meu, pân\ când... – Ce dracu’, m\ strive[ti! – Iart\-m\, drag\. Te iubesc. T\cere. – De ce nu r\spunzi când `]i spun c\ te iubesc? {i-a scos b\utura; asta se `ntâmpla adesea când evocam dragostea ei pentru mine. Ea g\sea ceva, nu conta ce, ca s\ ocoleasc\ `ntrebarea [i r\spunsul – `n general alcoolul era r\spunsul s\u la orice, la o nenorocire, ca [i la o bucurie. Ea bea când vedea orfani `nfometa]i la televizor, când Charlie Chaplin venea s\-i toarc\ pe genunchi, bea dup\ ce f\cea dragoste, ca [i `nainte [i se `ntâmpla s-o fac\ [i `n timpul actului. – ~mi plac o groaz\ de lucruri la tine, mi-a r\spuns ea `n cele din urm\. – Ca de pild\? – Aluni]a ta de pe fund, cea `n form\ de cheesburger. Nu [tiu pe nimeni altcineva care s\ aib\ a[a ceva. {i-a scuturat u[or rochia ca s\ cad\ nisipul [i s-a ridicat `n noapte, pânza umed\ `mpodobindu-i pielea cu reflexe incandescente. – Mergem? Am chef s\ adun scoici. A luat-o `nainte ca s\-mi arate drumul, chiar dac\ ea [tia c\ aveam s\ o urmez [i c\ nu a[ fi zis: „S\ o lu\m mai degrab\ `n cel\lalt sens.“ Ea [tia foarte bine

Flori pentru Zoe

97

c\ mergeam mereu `n direc]ia ei. M\ durea acum s\ o privesc, pentru c\ frumuse]ea ei purta urmele nelini[tilor mele [i ale spaimei mele masculine – numite gelozie. Rezistam gra]ie b\uturii: numai o sticl\ de Jim Beam `nceput\ la ora [apte seara m\ ajuta s\ suport trecerea timpului cât Zoe pleca s\ danseze prin baruri salsa, `nconjurat\ de tipi cu p\rul atent piept\nat, proasp\t ra[i [i r\spândind parfumul dulceag al tinerilor cubanezi. Renato m\ sus]inea pe cât posibil, m\ invita uneori s\ privim o partid\ de wrestling sau un alt sport inutil la televizor, dar el vedea totul din exterior – `n plus, ador\ curvele, nu are sentimente. Zoe se `ntorcea pe la cinci diminea]a, dar putea la fel de bine s\ vin\ [i la ora [apte dup\ nop]ile cu lun\ plin\, care, dup\ spusele ei, o f\ceau „s\ se simt\ vie“. ~n func]ie de gradul meu de alcoolemie, eram dispus `n mai mare sau mai mic\ m\sur\ s\ o visez fâ]âindu-se `n fa]a unui portorican. Apoi m\ trezeam din be]ie, urm\rind redifuzarea talk-show-urilor consacrate vedetelor de mâna a doua, beatnici c\rora prezentatorii le f\ceau un elogiu siropos, amintindu-mi cu nostalgie de vremea când Kim Novak p\[ea ]an]o[, `n nuan]e de gri, pe ecranul TV al p\rin]ilor mei. Când `n cele din urm\ o auzeam pe Zoe introducând cheia `n u[\, urcam cu ea `n dormitor, urmând `ndeaproape n\du[eala ei mirosind a liliac, `n sus pe scar\ – dup\ ore de dans, pletele ei se `mbinau `ntr-o form\ v\lurit\. Odat\ era atât de obosit\, `ncât i-a fost greu s\-[i scoat\ [i rochia; am ajutat-o s\ se dezbrace [i, `n ciuda tulbur\rilor mele psihomotoare,

98

ANTONIA KERR

pu]ulica mea nu a putut rezista la chemarea z\rilor când chilotul i-a alunecat la c\lcâie. Am a[teptat ca Zoe s\ adoarm\ ca s\-l sun pe Hawthorne – era [ase [i jum\tate diminea]a. ~i telefonam din ce `n ce mai des b\trânului meu psihiatru. Odat\ cu timpul, rela]ia noastr\ evoluase c\tre prietenie remunerat\. Uneori se `ntâmpla ca el s\ mi se dest\inuie mie, mai ales `n privin]a so]iei sale, care `l p\r\sea regulat din cauza dependen]ei lui fa]\ de femei [i marijuana. – Sper c\ nu v\ deranjez, i-am zis. – Nu m\ deranja]i niciodat\, Richard. Ce-a]i p\]it? – M-am `ndr\gostit. E un co[mar `ngrozitor. – Tot de copila aceea? – C\ doar nu schimb femeile `n fiecare zi. – OK. Am sesizat fâ[âitul stiloului pe hârtie. – A]i visat ceva recent? – Ca toat\ lumea. Cu ce m-ar ajuta asta? – O s\ v-ajute. – Ei bine, am avut un vis noaptea trecut\. – Ce gen de vis? – Era straniu. M\ aflam pe un culoar `ntunecat [i se vedea o lumini]\ la cap\t. Am mai visat de o sut\ de ori acela[i lucru, doar c\ de data asta am ajuns la cap\t, dincolo de lumini]\. – Ce era dincolo de lumini]\? – O gogoa[\ enorm\, una uria[\, din aceea cu gaur\ `n mijloc. – Serios? {i ce-a]i f\cut cu gogoa[a asta?

Flori pentru Zoe

99

– Am mu[cat din ea; o voce l\untric\ `mi spunea c\ nu aveam de ales. – {i cu ce era gogoa[a? – Chiar e important? – Totul e important. – Habar n-am; era un vis, nu o degustare gastronomic\. A urmat o t\cere lung\, apoi Hawthorne a zis: – M\ gândesc c\ trebuie descoperit ce se ascunde `n spatele acelei gogoa[e. Cred `n filozofia gogoa[ei; oricum, ie[i]i [i cump\ra]i-v\ una ast\zi. – Glumi]i? – Absolut deloc. – OK, o s\ m\ duc. Apropo, ce mai face so]ia? V-a p\r\sit? – A optat pentru un ultimatum. Mi-a dat trei luni ca s\-i dovedesc c\ nu fumez nimic ilegal – din fericire are un somn profund, ea chiar crede c\ m-am dat pe brazd\. Dar ce s\ fac? Nu pot respira f\r\ iarb\. – Mi-ar pl\cea mult s\ ne c\s\torim când ea o s\ v\ lase. – De ce parte a patului dormi]i? – Pe dreapta. – Perfect, eu pe stânga. – Poate c\ de asta ne `n]elegem atât de bine. Nu cumva Freud are vreo teorie [i despre subiectul \sta? – A[ putea s\ o inventez. Am mai glumit astfel o vreme, dup\ care m-am `ntors lâng\ Zoe. Chipul `i era aureolat de un snop de p\r lins, r\v\[it desigur de o furtun\ l\untric\ sau

100

ANTONIA KERR

de un vis erotic cu portoricanul pe care i-l inventasem. M-am l\sat cople[it de detaliile materiei sublime din care era ea alc\tuit\, fascinat cum eram de fiin]a aceasta `nc\ r\pus\ de noapte, de delicate]ea coapselor sale adormite [i de toate curbele [i meandrele pe care le oferea trupul ei. A[ fi iubit-o [i dac\ nu ar fi fost `nv\luit\ `n splendoare? B\rbatul se las\ prins `n mreje de-o privire, de conturul unei guri, de sâni ]an]o[i [i fermi. Nu am fost niciodat\ diferit de ceilal]i – sunt chiar mai r\u decât ei. M-am a[ezat la birou [i i-am scris aceast\ scrisoare care mi se perinda prin minte de mult\ vreme, `n care `i ziceam c\ ar fi trebuit s\ m\ nasc [i s\ o `ntâlnesc `ntr-o alt\ epoc\. Am a[ezat plicul [i dou\ teancuri de bancnote pe pern\, mi-am preg\tit o valiz\ cu haine, dup\ care am legat-o fedele[ cu scotch dublu pe Francis [i am pus-o pe bancheta din spate a Cadillacului. Am eliberat-o pe dealurile din Santa Ana, un ora[ prin care n-ar fi trebuit s\ trec, pentru c\ m\ `ndreptam spre Canada. M\ r\t\cisem la frontiera cu Mexicul. ~mi parcasem Cadillacul `n fa]a grani]ei americane, pe care se afla un gard de sârm\ ridicol, g\urit de chicanos1 [i peticit de reprezentan]ii statului. Ag\]a]i de g\urile plasei, pu[tani `[i b\teau joc de mine, `n vreme ce eu `ncercam s\-mi desf\[or harta rutier\ pe capota Cadillacului. De[i le-am aruncat cuvintele preferate ale 1

Cet\]eni ai Statelor Unite de origine mexican\ (n. tr.).

Flori pentru Zoe

101

lui Renato, „Va’ fanculo“, spunându-mi c\ italiana [i spaniola erau limbi `nrudite, ei tot n-au [ters-o de acolo. Un gabor s-a ]inut cu greu s\ nu m\ opreasc\ atunci când le-am `ntins [trengarilor o bucat\ din hot-dogul meu prin plasa de sârm\, pretinzând c\ era vorba despre trafic ilegal de carne american\. Eram sufocat de c\ldur\ [i suferin]\, realizam c\ via]a f\r\ Zoe era mai dureroas\ decât via]a cu ea, `n ciuda `nclina]iilor ei c\tre proasta dispozi]ie, alcool [i furie. Voiam s\ o re`ntâlnesc `nainte ca ea s\ cheltuiasc\ to]i banii pe droguri [i crochete pentru pisic\ sau ca s\ ajung\ anorexic\. ~ncercasem mai multe apeluri de la cabine telefonice ca s\-i previn dispari]ia [i, `n momentul `n care ascultam cum suna `n gol la infinit de cealalt\ parte a firului, mi-am amintit: era ziua mea, `mplineam [aizeci de ani. N-am nicio idee cum sunetul acela a putut declan[a o asemenea luciditate. A[a c\ am sim]it curând nevoia de a s\rb\tori, cump\rându-mi o sticl\ de vin ro[u dintr-o pr\v\lie de b\uturi alcoolice din San Diego. Vânz\torul a refuzat s\-mi ofere un pre] mai bun când i-am dat vestea. – ~mplinesc [aizeci de ani azi, i-am spus. – Am mai auzit asta deja! Nu am mai insistat, pentru c\ de[i f\cusem cheltuieli cu Zoe pe la interlopi, `mi mai r\mânea ceva ca s\ rezist o vreme. M-am a[ezat pe marginea drumului, cu sticla `ntr-o pung\ de hârtie [i am `nceput s\ m\ `mb\t. Apoi m-am oprit la un local ca s\ comand o cafea, gândindu-m\ c\ o sa `ndep\rteze efectele vinului asupra stomacului meu gol. N-a fost cazul. Chelneri]a

102

ANTONIA KERR

mexican\ avea sprâncenele [i conturul gurii desenate cu creion negru, ceea ce `i d\dea un aer dintre cele mai complicate. Am `ntrebat-o `n ce direc]ie era Los Angeles [i ea [i-a ridicat o sprâncean\ desenat\, indicând cu bra]ul spre nord. „Pe acolo“, a zis ea. Peste trei ore de drum, aveam ochii `n lacrimi, rev\zând ]arcul vid `n care st\tuse Francis. Renato a ap\rut `n lumina farurilor [i s-a apropiat de geamul ma[inii. M-a felicitat c\ am eliberat animalul. – Ce-ai p\]it, prietene? Boce[ti? – O, e complicat, am r\spuns. – Ei, na, boce[ti [i asta e. Vrei s\ vin cu tine? – ~n niciun caz. A venit totu[i. Ea nu era acolo. Renato m-a b\tut u[or pe um\r, implorând-o pe Sfânta Rita s\ binevoiasc\ a o aduce `napoi pe Zoe. – Cine-i Sfânta Rita? – Sfânta cazurilor disperate. Vino s\ bei un pahar, ca s\ prinzi putere. – Nu pot, Renato. M-a târât pân\ `n salon [i, oferindu-mi un pahar cu whisky ieftin, mi-a vorbit despre o audi]ie la care a fost chemat, pentru a face reclam\ la un deodorant. Apoi conversa]ia a deviat la ultima târf\ pe care o pl\tise la Santa Monica, Kaikina. – Kaikina? S-ar zice c\ e un dans japonez sau o marc\ de cafea bolivian\. – Este din Hawaii. Dup\ o scurt\ t\cere, el a ad\ugat cu un surâs pe buze: A avut un orgasm.

Flori pentru Zoe

103

I-am spus c\ [i curvele hawaiiene erau fiin]e umane, dar, cu toate acestea, el continua s\ se cread\ la originea evenimentului. Am ajuns la ranch chiar `nainte ca mintea s\-mi fie amor]it\ complet de whisky [i de pove[tile vecinului meu nebun. M-am `ntins pe canapeaua din salon [i am fost trezit nu peste mult timp de o voce dulce care plângea `n urechile mele uluite. – Iubirea mea, te rog, s\ nu m\ mai p\r\se[ti niciodat\! – O, e[ti aici, iubita mea, [i `mi spui „iubirea mea“! – Am luat un taxi ca s\ ajung la aeroportul din Los Angeles; am crezut c\ o s\ iei un avion [i o s\ te sinucizi. Apoi, m-am r\t\cit [i m-am trezit `n El Segundo, unde din fericire un tip de la serviciile rutiere a avut bun\voin]a s\ m\ aduc\ pân\ aici, eram ca paralizat\... – De ce te-ai gândit c\ m-a[ sinucide? – Nu [tiu, tonul scrisorii p\rea al unui tip b\trân [i disperat... – Chiar sunt b\trân. Azi e ziua mea, fac [aizeci de ani. {i-a a[ezat capul atât de aproape de al meu, c\ o vedeam extrem de neclar. Am rugat-o s\ se `ndep\rteze, ca s\-i pot admira tr\s\turile fe]ei. – {aizeci de ani! E ceva! a exclamat ea. – E[ti frumoas\, leoaica mea. – Mersi. – N-ai de ce s\-mi zici mie asta. Mul]ume[te-le p\rin]ilor t\i. Geneticii, mul]ume[te-le cromozomilor! – Sau lui Dumnezeu...

104

ANTONIA KERR

– Nu, nu lui: [tii foarte bine ce gândesc eu despre cretinul \sta. – Of, opre[te-te, Richard! {tii doar c\ a[a am fost educat\! – Copila mea, e[ti fiin]a credincioas\ cea mai profan\ pe care o cunosc. O, nu, nu asta... Ba da! ~ncepea s\ m\ dezbrace. I-am propus o partid\ de Scrabble, dar ea `mi desf\cea deja nasturii c\m\[ii cu tot misterul pe care `l reprezint\ dorin]a arz\toare a unei copile pentru un b\rbat spart `n f\râme. ~nc\ o dat\ [i aveam s\ r\mân doar o amintire. S-a ridicat gâfâind. – Mi-e foame, a zis ea, am o foame de coiot.

VI – Richard, ce `nseamn\ „elegie“? Goal\ pe a[ternuturile albe, Zoe citea romanul lui Philip Roth pe care i-l `mprumutasem. Cu fesele mângâiate de aer, `ntorcea paginile f\r\ s\ fie con[tient\ de splendoarea sa. I-am zis c\ o elegie este un poem melancolic [i ea `n loc de r\spuns a f\cut o mutr\ de copil. – M-am s\turat, a zis ea `ncruci[ându-[i bra]ele la piept. M-am a[ezat pe marginea patului [i i-am mângâiat p\rul care, asemenea celui al lui Venus, `i atârna pân\ la noad\. Buclele naturale ale coamei sale disp\ruser\ neutralizate de lo]iunile acelea chimice dup\ care se dau `n vânt negresele. – De ce te-ai s\turat, draga mea? – De pove[tile din c\r]i. E mereu complicat [i trist. – Pentru c\ a[a e via]a, iubirea mea. – Atunci sunt s\tul\ de via]\, a exclamat ea [i [i-a l\sat fa]a `n palme. Vreau s\ plec. – Din cauza lui Philip?

106

ANTONIA KERR

– Oarecum; ai fi putut cel pu]in s\-mi `mprumu]i o carte mai amuzant\. – Iart\-m\, iubito. Vrei s\ pornim din nou la drum? S\ ne `ndep\rt\m de Philip? A aprobat `n t\cere. Charlie Chaplin a venit s\ se ghemuiasc\ la picioarele ei. A luat o gur\ de grog [i [i-a `nmuiat degetul mic `n pahar ca s\-i dea s\ guste [i pisoiului. – Bun, `mbrac\-te, i-am zis. Plec\m spre Canada. De[i p\rul `i st\tea deja ]eap\n, ea a disp\rut `n baie ca s\-[i aplice solu]ia cu amoniac care `i transforma coama crea]\ `n m\tase nipon\ – „retu[uri“, mi-a zis ea când am `ntrebat-o ce f\cea. Am profitat ca s\-mi iau r\mas-bun de la Renato. De câteva zile `mi spunea c\ s-a `ndr\gostit de curva hawaiian\, Kaikina, [i asta `i afecta dispozi]ia `ntr-un mod cât se poate de pozitiv. A[a c\ triste]ea lui de a m\ vedea plecat a fost relativ\. – {tiam c\ o s\ vin\ [i ziua asta. A[teapt\, am ceva pentru tine. A disp\rut [i a revenit cu o cutiu]\ ro[ie deasupra c\reia trona un nod alb decorativ. – Deschide-o. ~n\untru se afla un aparat ciudat, prev\zut cu un ecran. – Ce-i asta? am `ntrebat. – Un GPS. E un dispozitiv nou care te ajut\ s\ te orientezi prin satelit; `n felul \sta vei ajunge cu siguran]\ `n Canada.

Flori pentru Zoe

107

– Eu nu [tiu s\ m\ orientez dup\ o hart\ rutier\, Renato, [i tu vrei s\ m\ descurc cu sateli]ii? – O s\ vezi, e foarte simplu. ~l fixezi de parbriz [i GPS-ul face restul. I-am mul]umit, chiar dac\ [tiam c\ un astfel de aparat nu era pentru mine. Apoi m-am dus s\-i prezint noua minune a tehnologiei lui Zoe. Cu o casc\ din folie de aluminiu pe cap, ei pu]in `i p\sa de ce-a[ fi putut eu s\-i zic. – {tii ce? a zis ea, sco]ându-[i din gur\ o acadea albastr\. Am chef s\-mi fac un piercing. – }i-ar strica frumuse]ea, iubirea mea. – Sunt triburi africane care ar arunca oase de zebr\ dup\ tine, dac\ te-ar auzi. – M\ doare `n fund de ce gânde[te Africa. America `ns\ crede c\ e[ti prea frumoas\ ca s\ te la[i g\urit\ cu un ac. {i pe urm\ ai b\ut, sângele o s\-]i ]â[neasc\ peste tot. {i unde ai vrea tu s\-]i faci piercing mai exact? – ~nc\ nu m-am gândit. – }i-ai f\cut bagajul? – Aproape. A deschis dulapul [i [i-a aruncat hainele `ntr-o valiz\ `n care st\tea pisica, apoi [i-a cl\tit mixtura capilar\ [i am putut `n sfâr[it s\ pornim la drum. Dar mai `nainte, Zoe dorea s\ d\m un tur la Los Angeles. Am str\b\tut marile bulevarde f\r\ s\ arunc un ochi la noul meu aparat [i, la un stop, Zoe mi-a ar\tat vitrina unui salon de tatuaj luminat\ de neoane roz [i verzi. Am urmat-o `n dughean\. Un tip cu alur\ de terorist a `ntrebat-o dac\ b\use. Ea a cl\tinat din cap.

108

ANTONIA KERR

– E rândul t\u acum, a zis ea, cu buricul dintr-odat\ str\lucitor. – E[ti nebun\. – Ce? Nu e[ti `n stare? {tia cât se poate de bine c\ nu trebuia s\-mi lanseze vreo provocare. B\rbosul m-a `ntrebat `n ce parte a corpului doream s\-mi fac piercingul. – Habar n-am, am zis, unde l-a]i vedea? – Nu eu trebuie s\ v\ spun. – P\i, e meseria voastr\, v\ pricepe]i pu]in la estetica fe]ei, nu? – Nu chiar. Uita]i-v\ `n catalog [i spune]i-mi ce v\ atrage. Incapabil s\ m\ decid, m-am oprit asupra unui gros-plan cu un inel fixat `ntre dou\ n\ri p\roase. Tipul [i-a tras m\nu[ile de cauciuc [i s-a apropiat de mine cu acul. – Cost\ 75 de dolari, a zis el. – E cam bovin ce-ai ales, a remarcat Zoe. Am rugat-o s\-mi ]in\ o compres\ din batiste de hârtie sub n\ri `n timp ce conduceam, pentru c\ literalmente `mi curgea sânge ca de la robinet. ~n ciuda handicapului meu notoriu `n privin]a a ceea ce tat\l meu numea „sim]ul busolei“, mi-am dat seama c\ drumul era pentru mine un loc propice `n care m\ desf\[uram mai ceva ca vrejul de fasole al lui Jack, dac\ o astfel de metafor\ `mi este permis\. Hawthorne considera neastâmp\rul meu ca o fug\, dar el nu realiza c\ un asemenea periplu adun\ de-a lungul drumului o groaz\ de amintiri: un copac, un nor, un animal,

Flori pentru Zoe

109

un miros, orice putea s\-mi aminteasc\ de o `ntâmplare, vesel\ sau trist\, legat\ de cea cu care vie]uisem atât de mult, f\r\ a o lua `ns\ de so]ie. Tr\iam o fericire nou\ cu o femeie tân\r\, vorace pe toate planurile posibile, dar `mi era imposibil s\ nu m\ gândesc la Evelyn: treizeci [i trei de ani o `ntip\riser\ pentru totdeauna `n sinapsele `ntunecate ale creierului meu b\trân. Ne apropiam de Denver, Colorado, [i `nv\]asem s\ m\ folosesc de GPS, când forma unui canion mi-a amintit de fundul fabulos al lui Evelyn. Zoe dusese pisoiul s\ urineze (`l `nv\]a s\ fac\ asemenea unui câine) [i eu m\ sim]eam teribil de vinovat gândindu-m\ c\ un canion a putut s\ mi-o scoale `n a[a hal. Din nefericire, Zoe a venit s\ se cuib\reasc\ lâng\ mine [i m-a sim]it dur `n pantaloni. Am fost obligat s\-i spun c\ m\ gândeam la ea. M-a `nc\lecat rapid [i mi-a smuls unul câte unul nasturii c\m\[ii pe stratul de nisip [i lumin\... – Iubire, [i dac\ am... – Niciun Scrabble, mi-a t\iat-o ea. Crezi c\ nu ]i-am mirosit [mecheria! – Iubire, te iubesc atât... Ea a coborât din poala mea [i pu]ica mea a urmat aceea[i direc]ie. – Richard, ce-o s\ se `ntâmple cu noi? ~ntrebarea ei mi-a amintit de Lee; era exact cea pe care mi-o susura fosta mea iubit\ asiatic\ dup\ ce

110

ANTONIA KERR

f\ceam dragoste, pe vremea aceea fiind `nc\ `n stare de asta. – Habar n-am, draga mea. – Eu [tiu, a zis ea. Tu o s\ mori, iar eu o s\ fiu cea mai nefericit\ dintre v\duve. – Trebuie s\ fii c\s\torit\ ca s\ devii v\duv\. – Ei bine, ne vom c\s\tori când voi fi `n culmea frumuse]ii mele, cum spui tu atât de des. O s\ port o frumoas\ rochie alb\, virginian\... – Virginal\. – O s\ port o frumoas\ rochie alb\ virginian\ cu un voal care s\-mi acopere p\rul. Tu vei avea [aptezeci de ani, optzeci poate, pentru c\ va trebui s\ a[tept\m ca eu s\ ating acea faimoas\ culme a frumuse]ii despre care tu vorbe[ti tot timpul [i eu nu [tiu când se va `ntâmpla. {i numai dup\ câteva zile, vei muri `n urma unei crize cardiace sau a unui cancer la prostat\ netratat, pentru c\ via]a e f\cut\ din fericire [i nefericire, cum spui tu mereu. Eu o s\ fiu la c\p\tâiul t\u [i voi fi martor\ la horc\ielile tale [i voi v\rsa toate lacrimile din sufletul meu. – Din trupul t\u. Vrei s\ spui c\ dore[ti s\ te m\ri]i cu mine? – Da. – E[ti sigur\? – Categoric. – Zoe, preotul o s\ le[ine când o s\ ne vad\. {i, [tii, este cât se poate de posibil ca s\ mor `n noaptea nun]ii. Nunta te-ar excita suficient ca s\ m\ termini total odat\ cu venirea serii.

Flori pentru Zoe

111

Am preferat s\ nu r\mân `n fa]a acelui canion, din pricina amintirilor erotice `n care alunecam. – La drum c\tre Nebraska! a ]ipat Zoe cu un entuziasm copil\resc care mi-a amintit de Maddie când era mic\. ~n clipa aceea, mi-am zis c\ dac\ a[ fi avut un fiu, probabil c\ a[ fi c\utat s\-l `nsor cu Zoe.

VII M-am gândit din nou la cuvintele lui Renato când am ajuns pe p\mânt canadian: „Canada este o Americ\ ceva mai pu]in rea.“ Prima persoan\ pe care am `ntâlnit-o `n cale a fost un cresc\tor de stru]i, pe numele lui Alfred. Individul purta asupra lui instruc]iunile de urmat `n cazul `n care ar fi murit subit; le avea gravate pe o br\]ar\, ca [i pe un medalion, notate pe o bucat\ de hârtie plastifiat\ pus\ `n portofel. Semnase o poli]\ de asigurare prin care urma s\ fie congelat de o societate privat\, ceea ce `i permitea s\ fie vârât `ntr-un congelator uria[ dac\ `l tr\snea fulgerul dintr-odat\, bubuind. Aproape c\ `[i dorea s\ se lase fulgerat, hr\nindu-[i fantasma c\ `ntr-o zi [tiin]a va g\si mijloacele ca s\-l re`nvie. – {i dac\ e o pan\ de curent? am `ntrebat. – Americanule, nu m\ enerva! – Era doar o `ntrebare, atât! – Ia duce]i-v\ voi doi de aici, am de lucru!

Flori pentru Zoe

113

Zoe `l abordase prima; treceam cu ma[ina [i, considerând c\ stru]ii erau „grozav de pitore[ti“, s-a oprit ca s\ le fac\ poze. {i a[a `ncepuser\ un schimb de opinii `n privin]a creaturilor cu gât lung, c\zând `n pan\ de imagina]ie dup\ evocarea girafelor. Zoe m\ prezentase drept unchiul ei, chiar dac\ diferen]a de culoare a pielii noastre arunca o umbr\ categoric\ de `ndoial\ asupra versiunii spuse de ea. Alfred ne invitase s\ mânc\m o friptur\ de stru] `n ranchul s\u [i, când s-a l\sat seara, ne-a propus s\ dormim peste noapte `ntr-o camer\ mobilat\ cu un pat gotic, `ncât m-am `ntrebat dac\ nu cumva `[i d\duse seama de ce era `ntre noi. ~naintam acum lent spre est, `n direc]ia Lacului Superior. Subestimasem temperaturile estivale ale ]\rii \steia: era o c\ldur\ de toat\ frumuse]ea [i c\ma[a mi se lipea de spate ud\. Cât despre Zoe, ea transpira pe umeri [i bea Jim Beam ca s\ se hidrateze. Se `ntâmpla c\ aici tr\gea la m\sea [i mai mult decât `n alt\ parte – poate c\ avea leg\tur\ cu temperamentul ei atât de apropiat de al acestor indivizi iubitori de via]\ care tr\iesc `n Marele Nord. Se potrivea de minune cu atmosfera rural\, râdea cu t\ietorii de lemne [i cu cei care lucrau la sonde [i, `n loc s\-i fac\ curte, b\[tina[ii o invitau s\ mearg\ cu ei la vân\toare de cerbi, dar poate c\ era un soi de metod\ de ag\]at local\. Ea nu purta decât c\m\[i largi `n carouri [i juca biliard cu tipi care aveau bra]e groase precum totemurile indiene. Libidoul ei nu se mai domolise deloc, `n ciuda speran]elor mele, dar trebuie s\ recunosc c\ era `ntr-adev\r cald – nu puteam s\-i port pic\.

114

ANTONIA KERR

Deprimarea a pus din nou st\pânire pe mine rapid [i, `n vreme ce Zoe se temea de ur[ii grizzly canadieni, eu aproape c\ `mi doream s\ `ntâlnesc unul – cel pu]in ar fi fost cineva care s\-mi u[ureze via]a. La polul opus fa]\ de ce a[ fi putut crede, prezen]a unei femei tinere lâng\ un b\rbat nu-l `ntinere[te, ci `i `nr\ut\]e[te situa]ia, prin simplul motiv c\ ei nu `mp\rt\[esc acelea[i concep]ii: ea este o adept\ a veseliei, iar pe el melancolia `l `mpiedic\ s\ fac\ parte din clubul ei privat al fericirii. De[i prea târziu, din p\cate, pricepeam `n sfâr[it c\ o femeie fericit\ nu poate s\ fac\ un b\rbat fericit – oamenii de felul acesta nu se simt bine decât `ntre ei. ~ntr-o sear\, când r\t\ceam pe lâng\ Thunder Bay, mi-am pus o mân\ pe genunchiul ei [i Zoe a `n]eles. Am dormit `n ma[in\ din cauz\ c\-i era fric\ de ur[ii bruni, pentru c\ `n cazul ei continu\ s\ existe un instinct de conservare legat de o biografie prea pu]in pres\rat\ cu deziluzii. – Richard, nu, te rog... – Nu mai e posibil, iubirea mea... Faptul c\ ne `n]eleseser\m unul pe altul f\r\ cuvinte m-a lini[tit `n ceea ce ne prive[te; rela]ia noastr\ nu era f\cut\ doar din atrac]ia de nest\pânit dintre dou\ animale desfrânate. Am b\gat `n mar[arier [i ne-am urmat drumul `n jurul Lacului Superior, unde am decis s-o p\r\sesc pe Zoe de-adev\ratelea. I-a[ l\sa bani cu care s\ se `ntoarc\ pe insula ei [i s\ supravie]uiasc\ vreme de câteva luni, cât Key West se va reface dup\ tornad\, apoi a[ reveni la New York ca s\ caut un loc unde s\-mi petrec anii de pensie departe

Flori pentru Zoe

115

de lume. Am redactat scrisoarea de adio `ntr-un motel botezat Dinomotel, lâng\ Duluth. Tematica preistoric\ se reg\sea `n elementele de decor: lampadar Diplodocus, telefon Triceratops [i perdele Tyrannosaurus la dispozi]ia dumneavoastr\. Zoe s-a trezit tocmai când puneam punctul final la misiva mea. – Ce faci acolo? a zis ea `ntinzându-se. – Nimic. Am vrut s\ ascund scrisoarea sub mas\. Dar era prea târziu: Zoe m\ v\zuse [i a venit s\-mi smulg\ biletul din mân\ `nainte de a se `nchide `n baie. – Zoe, stai! am strigat prin u[\. – Ai dreptate, Richard, a plâns ea. Lumea este `ntr-adev\r `ngrozitoare [i trist\. – Tu e[ti trimisul lui Dumnezeu, draga mea. E[ti aici ca s\ domole[ti oroarea lumii. – Termin\ cu prostiile tale, tu nici m\car nu e[ti credincios! – Tu m-ai f\cut pios, leoaica mea. – Atunci de ce m\ p\r\se[ti? – Suntem sorti]i e[ecului. Ea a deschis u[a [i, `ngenuncheat\ `n fa]a mea, [i-a unit palmele `n rug\ciune. – Termin\, Zoe, te rog, e insuportabil... – Te iubesc, Richard, a spus ea. – Ce spui? – M-ai auzit. Mi-am dorit s\-l sun pe Bush ca s\-i dau vestea; ar anula comenzile de arme, [i-ar retrage trupele, ar aprinde focuri de artificii [i ziua aceasta ar deveni o

116

ANTONIA KERR

s\rb\toare na]ional\ de aceea[i importan]\ ca 4 Iulie. Zoe, iubirea mea, furia mea, durerea mea, sângele meu `n care clocote[te Cuba [i Bahamas la un loc... De ce cuvintele astea dou\ ne `nnebunesc a[a de tare? – Ia pisica, i-am zis. Plec\m. Ne-am oprit pe timpul nop]ii `ntr-un parc de bungalouri, ca s\ mai facem o schimbare. Era a[a o c\ldur\, `ncât adormisem cu fereastra deschis\. A[a c\ un castor se strecurase sub a[ternuturi [i o mu[case pe Zoe de degetele de la picioare. Ea a scos un ]ip\t ascu]it, zbierând c\ o tarantul\ tocmai `i devoreaz\ picioarele. Când am aprins lumina, s\rmanul animal z\cea la p\mânt, cu din]ii `n afar\ [i p\ta]i de sânge. Charlie Chaplin s-a aruncat asupra nefericitului ca s\ se joace; Zoe urla s\ se opreasc\. – Crezi c\ e mort? a zis ea. – Nu, am spus eu, cred c\ e numai KO. A luat creatura pe bra]e [i a dus-o ca pe o pietà. – Of, m\ simt atât de vinovat\! Spune-mi c\ e viu! Nu m-a[ fi gândit niciodat\ c\ am s\ iau pulsul unui castor. Zoe a sugerat s\-i d\m ap\, dar ea nu [tia nimic despre castori; am\râtul trebuia s\-[i revin\ dup\ loviturile de picioare pe care i le administrase Zoe. Ea nu `nceta s\ spun\ „S\rmanul animal!“ cu jum\tate de voce. M\ duceam s\-l las `n p\dure, când Zoe m-a implorat s\-l p\str\m, argumentând c\ era prea sl\bit ca s\-i d\m drumul `n natur\. – {i dac\ te-ar fi mu[cat de picior un aligator, ai fi vrut s\-l p\str\m [i pe \la? Ajunge, Zoe, `l ai deja

Flori pentru Zoe

117

pe Charlie Chaplin, o s\ pui ecosistemul mondial `n pericol! S-a uitat la mine cu privirea aceea de c\]elu[ trist [i m-am tulburat. Peste ce copil capricios d\dusem... – OK, `l ]inem sub observa]ie pân\ `[i revine. Dar dup\, am `ncheiat povestea, da? – Promit. Ne-am reluat drumul [i, `n ma[in\, Charlie Chaplin se zb\tea s\ apuce o buc\]ic\ de castor. – Am creat un monstru, a suspinat Zoe privind pisoiul, iar eu mi-am zis c\ iubirea ei pentru animale c\p\ta propor]ii `ngrijor\toare. Extenuat, am reu[it totu[i s\ conduc pân\ la grani]a cu Wisconsin, unde vame[ii au privit-o pe Zoe cu un amestec de suspiciune [i dorin]\. Un panou ruginit ne ura „Bine a]i venit `n Statele Unite ale Americii!“ [i Zoe a strigat c\ era mul]umit\ c\ s-a `ntors acas\. „{i eu“, am zis, f\r\ s\ [tiu despre care cas\ exact vorbea ea. Nu am tres\rit când Zoe m-a informat, nu f\r\ mândrie, c\ tocmai ce-l botezase pe castor `n lacul Michigan. Am fost `nc\ [i mai pu]in mirat când ea m-a anun]at ce nume `i d\duse: Fidel Castro. Purta costumul bikini argintiu [i, cum st\tea a[a `n contre-jour, `mi venea s\ urlu uitându-m\ la [oldurile ei. Ne deplasam de trei zile cu animalul cu din]i lungi [i presim]eam c\ nu aveam s\ ne desp\r]im prea curând de el. Când am `ntrebat-o pe Zoe ce `i inspirase o atare denumire, ea a ridicat din umeri [i mi-a r\spuns c\

118

ANTONIA KERR

Fidel Castro suna mai degrab\ a nume de castor decât a nume de dictator. Apoi s-a dus s\ `noate `n lac cu noua achizi]ie. Renato `mi zisese cândva c\ toate animalele erau, prin defini]ie, s\lbatice, chiar [i câinii [i pisicile, [i c\ toate puteau fi domesticite, r\mânând `ns\, `n aceea[i m\sur\, imprevizibile. ~mi d\dea ca exemplu pe un prieten de-ai lui din Santa Clara, care pretindea c\ tr\ia `n armonie total\ cu dou\ tigroaice. Poate c\ lucrul cel mai straniu `n toat\ aceast\ situa]ie era c\ Charlie Chaplin `ncetase s\-l mai priveasc\ pe castor cu o dorin]\ carnivor\; amândoi nutreau acum o iubire fratern\ unul pentru cel\lalt. Hot\râsem s\ m\ `ntorc la New York, dar mi-era team\ c\ Zoe nu se va obi[nui niciodat\ cu via]a de ora[, departe de universul ei colorat [i lini[tit – `mp\rt\[eam din ce `n ce mai mult teoria tat\lui meu, conform c\reia ne `ntoarcem mereu la locurile unde am crescut. Fidel a murit la trei zile dup\ ce fusese adoptat, `n vreme ce ne târam pe lâng\ New Hampshire. Zoe a fost neconsolat\, `n ciuda cuvintelor de `ncurajare pe care i le-am oferit: „{tii doar, iubire, castorii [i oamenii nu sunt f\cu]i s\ tr\iasc\ `mpreun\“, „{tii, iubire, era de a[teptat“, „{tii, iubire, nu trebuia s\-i dai crochete pentru pisici“. ~ndurerat\, ea [i-a rev\rsat afec]iunea asupra lui Charlie Chaplin – [i el p\rea `n doliu dup\ tovar\[ul s\u, ceea ce m-a f\cut s\ reflectez asupra prieteniei dintre animale. Zoe a purtat o rochie neagr\ vreme de dou\ zile. Apoi [i-a `ndreptat asupra mea aten]ia `nc\rcat\ de triste]e. Am l\sat-o, pentru c\ am acest defect de a dori mereu s\-i

Flori pentru Zoe

119

salvez pe oameni de suferin]a lor, uitându-mi propria disperare. M-a cuprins `ns\ mirarea când mi s-a `nt\rit m\dularul f\r\ niciun protest, nimic. Mi-am dat seama c\ [i Zoe era la fel de uluit\, când a strigat: – Pentru Dumnezeu, ce te-a apucat? }i s-a sculat! Ne opriser\m la Cornish, pentru c\ auzisem c\ Salinger se mutase acolo dup\ succesul cu De veghe `n lanul de secar\. Voiam s\ am [ansa de a m\ afla fa]\ `n fa]\ cu geniul – poate c\ ie[ea s\ fac\ cump\r\turi – dar dup\ ce am `ntrebat câ]iva locuitori de prin libr\riile [i cafenelele de acolo, am priceput rapid c\ niciunul dintre ace[ti activi[ti ai zilelor noastre nu avea s\-mi ofere nici cea mai mic\ informa]ie. Seara, am hoin\rit prin barurile ora[ului – scriitorilor le place s\ bea, mi-am zis – f\r\ s\ dau `ns\ nici de umbra lui Jerome David. – Va trebui s\-]i `nghi]i lacrimile, mi-a zis Zoe, plin\ de compasiune. Dup\ acest e[ec, ne-am reluat degrab\ drumul c\tre sud, `n vreme ce diminea]a ar\mie se ivea printre pini. N-am f\cut decât un popas la Boston, unde am gustat homari proaspe]i. Am ajuns la New York la c\derea nop]ii, cu capota l\sat\ c\tre un cer ezitând `ntre egoism [i `ng\duin]\, cu vedere la marea care-[i car\ eternele sticle de plastic. Prima reac]ie a lui Zoe a fost s\-[i duc\ palmele la obraji. – Richard! Ora[ul \sta e tare frumos! ~ncântarea ei a continuat când a descoperit apartamentul. Odat\ vizitarea `ncheiat\, s-a a[ezat la mas\ din salon, cu Charlie Chaplin `n jurul gâtului, [i a

120

ANTONIA KERR

exclamat c\ ea nu va mai pleca niciodat\ de acolo. I-am sugerat c\ ar putea s\ se sature de mine, ca [i de cas\, dar ea nu voia s\ aud\ nimic. M-am a[ezat pe canapeaua alb\ [i am privit `n jurul meu – lipsea ceva. Am luat receptorul ca s\ o anun] pe Condoleezza c\ m-am `ntors. – E cea mai bun\ veste a anului. Blândul meu Richard... Mi-a]i lipsit. O clip\ m-am gândit c\ nu m\ mai iubi]i. – Mi-a]i lipsit [i mie, Condoleezza. Când v\ relua]i treburile? – M\ angaja]i din nou? – Crede]i c\ a[ putea tr\i altfel? Mi-e imposibil, Condoleezza. Reluându-[i atribu]iile, ea a descoperit-o pe Zoe. Am sim]it n\scându-se concuren]a `ntre ele chiar `n clipa `n care Condoleezza [i-a `ntins mâna ei groas\, `ntunecat\, cu unghii false c\tre cea a lui Zoe, mai compact\, mai alungit\, cu unghii rozalii t\iate scurt. Evitau s\-[i vorbeasc\. Dincolo de experien]ele pe care le avuseser\ cu trupul meu, ele nu aveau nimic altceva `n comun decât o `nclina]ie spre teatralitate, ceea ce limita `ntr-o oarecare m\sur\ dorin]a lor de a discuta. Nu am a[teptat mult ca s\-mi reiau terapia de acolo de unde o l\sasem. Hawthorne lua de acum medicamente anxiolitice ca s\-i fie al\turi so]iei `n cea de-a treia criz\ existen]ial\. Cu vocea lui re]inut\, m-a `ntrebat care era problema mea.

Flori pentru Zoe

121

– Dac\ ar fi numai una, i-am zis. A[a c\ mi-am etalat `n aceast\ privin]\ problemele mele de func]ionare. – Ce putem face noi? Partenera voastr\ e tân\r\ [i nu mai sunte]i pe o curb\ ascendent\, nu? – Asta-i clar. – ~ntrebarea e dac\ sim]i]i c\ o regreta]i pe Evelyn. – Ea e o femeie destul de uimitoare ca s\ regret c\ lipse[te, da. {i-a dres vocea [i [i-a pus Mont Blancul `n sertarul biroului. – A]i dori un... un... un ajutor particular? – Sunte]i psihiatru, deci se cuvine s\-mi spune]i c\ totul se petrece `n capul meu. {i cu ceea ce v\ achit pentru consulta]ie se cade de asemenea s\ m\ asigura]i c\ totul va fi bine. Nu s\ m\ `ncuraja]i s\ iau Viagra. – Am hot\rât s\ nu mai fiu pl\tit. – Cum a[a? – Da, am decis s\ fiu util societ\]ii. Am strâns destui bani ca s\ pot oferi consulta]ii gratuit de acum `nainte. A[adar, s\ nu m\ mai pl\ti]i decât cu marijuana. – Am priceput. Am l\sat s\ se scurg\ un moment de t\cere [i m-am dus la fereastr\. ~n jurul g\urii imense provocate de terori[ti ap\ruser\ macarale uria[e. – Reconstruiesc, nu-i a[a? – {i mai au mult pân\ s\ termine. – Mi-e team\. – N-o s\ distrug\ peisajul. – Nu, am zis, mi-e team\ s\ o pierd. – E firesc.

122

ANTONIA KERR

– Nu, nu mi s-a mai `ntâmplat niciodat\. Intru `n panic\ numai gândindu-m\ la asta, `n]elege]i? ~n fiecare diminea]\, `mi spun c\ ea va pleca [i c\ m\ va l\sa singur cu b\trâne]ea mea. – E un risc. {i-a scos din nou Mont Blancul. – Ce ar trebui s\ fac? – A]i cump\rat o gogoa[\? – Cum? – ~n alt\ zi, la telefon, v-am cerut s\ cump\ra]i o gogoa[\. A]i f\cut-o? – De ce naiba a[ fi f\cut-o? Nu-mi plac gogo[ile. – Doar face]i asta, atât. – Sunte]i cel mai prost psihiatru din tot New Yorkul, [ti]i asta? Pe chipul lui a ap\rut un surâs satisf\cut. – Cump\ra]i gogoa[a [i `ntoarce]i-v\ s\ m\ vede]i. Odat\ cu anii m\ obi[nuisem cu individul acesta ciudat, `ncât i-am surâs spunându-i c\ o s\-i aduc marijuana s\pt\mâna viitoare. Când am ajuns acas\, Zoe [tergea praful de pe etajerele din salon. Ea se deda de ceva vreme unui r\zboi al p\m\tufurilor de praf, la concuren]\ cu Condoleezza. Când le-am `ntrebat ce le `mpingea la astfel de chestii `njositoare, Zoe mi-a r\spuns c\ era o problem\ de competitivitate feminin\. ~[i `mp\r]ea de acum timpul `ntre buc\t\rie [i salon, echipat\ `n menajer\, o ]inut\ care continua s\ m\ excite, `n ciuda clasicismului s\u incontestabil `n domeniul fanteziilor sexuale. Iar când venea seara, Zoe pleca s\ danseze [i s\ bea `n barurile ei salsa – `n

Flori pentru Zoe

123

fond, nimic nu se schimbase. Ca s\-mi compensez numeroasele neajunsuri, o duceam la teatru [i la Oper\, iar `n seara de vineri ie[eam s\ mânc\m `n ora[. ~n weekend plecam la Long Island unde tocmai `mi cump\rasem o cas\ de vacan]\. Poate c\ tot ce-mi lipsea era s\-i votez pe democra]i. {i totu[i, m\ sim]eam la New York la fel de debusolat ca `ntotdeauna. „Un inadaptabil de prima mân\“, ar fi zis b\trânul meu.

VIII Era ora [apte diminea]a [i Zoe tot nu se `ntorsese dup\ o rait\ prin baruri. Dup\ ce am mers de la un cap\t la altul al apartamentului, am inspectat dulapurile, am verificat dac\ valizele mai erau la locul lor, m-am gândit s\ mobilizez un comando de for]e speciale ca s\ o caute. – Trebuie s\ raportez o dispari]ie, am zis la 112. – V-a disp\rut copilul? – ~ntr-o oarecare m\sur\. – O descriere, v\ rog. – Tân\r\, frumoas\, din Bahamas. – {i altceva? – P\r lung, pome]i proeminen]i, rochie lejer\, ochi ferici]i... Operatorul mi-a t\iat vorba, spunându-mi c\ nu avea nevoie de un poet. I-am f\cut cea mai obiectiv\ descriere posibil\. – Trimitem trupele, a zis el, ca [i cum ar fi fost vorba s\ câ[tige un r\zboi.

Flori pentru Zoe

125

~mi imaginam tipi `n armur\, cu scutul pe bra] [i casca pe cap `naintând `n pas milit\resc pe str\zi ca s\ o g\seasc\ pe Zoe r\t\cit\ pe o str\du]\ `ntunecoas\. Nu voiam s\ ies, `n caz c\ ea ar fi reg\sit drumul spre bra]ele mele obosite [i m-ar c\uta acas\. Dup\ o s\pt\mân\ `ns\, tot n-aveam ve[ti de la ea. Am fost refuzat când am cerut intensificarea ac]iunilor de c\utare, sub pretextul c\ Zoe nu era fiica mea. „Trebuie s\ ave]i `ncredere `n noi, `mi zisese cel de la poli]ie, avem lucrurile sub control.“ Abandonasem gândul c\ a[ mai putea sim]i vreodat\ mireasma pielii ei de culoarea tabacului; totul nu mai era acum decât de domeniul trecutului efemer. ~ncepusem din nou s\ m\ plimb. Acum r\t\ceam noaptea: lungi plimb\ri pân\ când zorile se iveau printre monumentele din Battery Park, cl\tinându-m\ printre cer[etori [i pesc\ru[i, `n miasm\ de g\ina] [i [uier de sirene. Nu mai sunam pe nimeni, a[a c\ telefonul era mut. Când m\ `ntorceam, pe la ora [ase, m\ `ntindeam [i a[teptam s\ m\ ia somnul – ceea ce nu se `ntâmpla imediat. M\ sculam invariabil la ora prânzului, trezirea era mecanic\, `ntre dou\sprezece f\r\ un sfert [i dou\sprezece f\r\ cinci. ~ntr-o diminea]\ `ns\, când m\ `ntorceam din hoin\real\, telefonul a `nceput s\ sune când `mi puneam haina pe portmantou. Era Evelyn, care voia s\ afle nout\]i – nici ea nu a mai reu[it vreodat\ s\-[i construiasc\ o rela]ie durabil\ cu somnul. – Te-ai trezit? m-a `ntrebat.

126

ANTONIA KERR

– M\ cuno[ti doar, sunt un animal de noapte. Ce face Bob? – Doarme. – {i tu, ce mai faci? – Bine. – Asta-i tot? A suspinat. – Bob e dr\gu], se poart\ frumos cu mine, dar doarme mult. Nu am cu cine s\ vorbesc `n timpul insomniilor mele. Cel pu]in, `n privin]a asta, noi doi ne asem\nam. ~]i aminte[ti? – Bine`n]eles. ~mi pl\cea teribil s\ fac cuvinte `ncruci[ate cu tine, la ora patru diminea]a. – Pentru c\ tu g\seai toate cuvintele. N-am avut niciodat\ talent la a[a ceva... {i asta `mi lipse[te, recunosc. ~i auzeam respira]ia atât de greoaie acolo, la Chicago. {i dintr-odat\ m-a cuprins nostalgia pentru vremea petrecut\ `mpreun\, dar nimic nu mai poate fi adus `napoi. Ea a `nceput s\ plâng\ evocând amintirile noastre, `ncercând s\ strâng\ pu]in\ fericire `n memoria noastr\ comun\, dar totul se sfâr[ise. – Mi-a[ dori s\ ne sun\m din când `n când, a zis ea. N-ar trebui s\ rupem orice leg\tur\. – Nu cred `n prietenia de dup\ dragoste. – Am putea cel pu]in s\ `ncerc\m. Ar trebui s\ fim prieteni dup\ ce am fost iubi]i? I-am promis s\-i dau ve[ti din timp `n timp. Când am `nchis, Zoe st\tea `n picioare `n mijlocul salonului. Mi-a fost de ajuns ca s\ nu mai [tiu nici cine eram.

Flori pentru Zoe

127

– Bunule Iisus, pe unde ai umblat? Ea [i-a cuib\rit fa]a `n adâncitura cefei mele. – Credeam c\-l detestai pe Dumnezeu, a zis ea. – Nu mai e cazul, draga mea. Ai reu[it performan]a de a m\ transforma `ntr-un credincios. L-a luat pe Charlie Chaplin `n bra]e [i l-a strecurat `ntre trupurile noastre, promi]ându-mi solemn c\ nu va mai pleca a[a vreodat\. Dar nu se [tie niciodat\ cu ea – `ndoielile r\mân. Zoe n-a vrut deloc s\-mi spun\ unde fusese; a trebuit s\ trag eu `nsumi concluziile `n urma dispari]iei ei. Din acea zi, ea nu a mai plecat. S\pt\mâna trecut\ am primit un telefon de la John-John care ne anun]a na[terea surorii lui Leroy. Din p\cate, asta i-a dat idei proaste lui Zoe, care mi-a cerut de `ndat\ s\-i fac un copil. I-am zis c\ ar fi mai bine s\-[i ia un câine `n loc. A[a c\ s-a dus la SPA [i a adus un boston terrier pe care l-a botezat Dean Martin. Un adev\rat noroc, Charlie Chaplin [i Dean Martin se `n]eleg de minune. ~n diminea]a asta este rândul fiicei mele s\-[i manifeste existen]a. – T\ticule! Lui Owen Jr [i Richard III le-ar pl\cea s\-[i vad\ bunicul... Când o s\ vii s\ ne vizitezi? – I-ai spus Richard III? Dar te-ai gândit oare la toate glumele care se vor face pe seama lui `n recrea]ii? ~]i [tiu pasiunea pentru Shakespeare, dar totu[i! – Voiam s\-]i aduc `nainte de toate un omagiu ]ie, tati. Tocmai mi-am preg\tit o valiz\ cu haine. Am rugat-o pe Zoe s\ nu m\ p\r\seasc\ `n timpul scurtului

128

ANTONIA KERR

meu sejur la San Fernando Valley. Ea a jurat scuipând `n sân. Simt cum nelini[tea dispare a[a cum sufletul se elibereaz\ de trup – poate c\ fericirea va sosi [i ea `ntr-o zi.