Anton Pann- Povestea Vorbii

ANTON PANN

POVESTEA VORBII EDITIE NOUA COMPLETA §I ILUSTRATA

CU INTRODUCERE DE

Dr. M. GASTER Membru Onorar al Academiei Române

I

9

3

6

SCRISUL ROMANESC C R A IO V A 37.826

www.digibuc.ro

C

0 Z4

C94042

7 7'i

---.4-----t-r_.

7 or-ca,9.A

,

www.digibuc.ro

4-

7

ANTON PANN NASCUT LA 1797, DECEDAT LA 1-:>1.

www.digibuc.ro

PR ECUVANTARE Printr'o fericitti inttimplare, m'arn intdlnit la Londra anal trecut, cu Domnul Profesor Cartojan. Era lucru firesc ca sd discutilm despre literatura populard romtineascd, mai ales al' in cursul celor cincizeci de ani ce au trecut de ctind am publicat cartea mea, n'am incetat a ma' tot ocupa de dânsa si de a aduna tot felul de material pentru o altd editiune, dacd s'ar fi prilejuit. Intre allele veni vorba si de Anton Pann si scrierile lui i atunci Domnul Profesor N. Cartojan mi-a propus ca sti scot o nouti editiune a scrierilor lui Anton Pann, inceptind cu Povestea Vorbii". Eu am primit aceastd propunere cu toad bucuria, in ciuda vtistei mele inaintate si a ochilor mei intunecati, cu toad lipsa de ajutoare literare, in afard de cele pe care le am in biblioteca mea, cdci mai nimic nu se afld in biblioteca uriase dela British Museum. Totusi chiar ci asa, tn'am pus pe lucru. Am apucat alte drumuri dec.& acele care au fost &Mite de ctitre cei care au. scris inaintea mea. Mi-am croit cäräri. noi. N'am dat crezdndint legendelor care

s'au cristalizat in jurul vietii si scrierilor lui Anton Pann. Am cdutat rdspuns la intrebtirile ce se gramtideau: De uncle a venit? Cum a crescut? Prin

ce mijloace a trdit? Cum a ajuns in Tara Roma-

neascil? In ce fel? 51 asa inainte, tot find vietii: dind s'a insurat? Uncle a invdtat si ce a invdtat? 51 mai ales de unde el, ca autodidact, care n'a trecut prin nici o scoald regulatti, deodatd a devenit autor; ce 1-a indemnat si de unde a luat pilda? De ce tel de III

www.digibuc.ro

izvor s'a slujit? $i a,3c4 mai departe am sdpat addnc prin reideicina vietii ci activitâtii lui; i aci dau cititorilor rezultatul cercetdrilor i muncii mele, care a inceput de mai bine de cincizeci de ani, cäci eu am inceput dela 1877, sei mei ocup de dtinsul. Se poate ca in lucrarea de fatd sei nu fi es'it la capâtul dorit; rog deci pe cititori set judece cu duhul bltindetii si al ingiiduintel i sä ierta greselele ce vor

gäsi, cdci lucru omenesc färd gres nu se poate. Eu din parte-mi voiu primi ca zmerenie orice in-

dreptare mi s'ar face: Mei simt dator sti multumesc mai intiliu Domnulut Pro/esor N. Cartojan, aMt pentru indemnul ctit si

pentru ajutorul feirei preget ce mi l-a Vat, si Domnului E. JaroliiCi care cu mullet Myna' ci dragoste a lucrht mult timp pentru mine. lar pe Ulm Povestea Vorbii" te trimit pe caicul subred al opiniei publice, ca sii treci luciuZ mdrii &Vat

adeseori de vdntul aprig al criticei pârtinitoare

si

peste talazurile furtunoase ale patimilor omenesti

sii ajungi nevdtlimatd la limanul dorit, in maw acelora care, ca mine, au iubit ci iubesc tot ce ese din inima, si sufletul poporului.

M. GASTER

In preajma anului al optzecilea al vietii mele, In Julie 1935, in casa mea, 193 Maida Vale, London W. 9.

IV

www.digibuc.ro

CUP R IN SUL Introducerea 1. Pi ldä, parimie., proverb

2. Vechimea proverbelor 3. Viata lui Anton Pann 4. Activitatea lui Anton Pann 5. Izvoarele lui Anton Pann 6. Literatura comparatä 7. Calendarele 8. Limba lui Anton Pann . . . . 9. Cele doua editiuni i alte colectiuni 10. Influena lui Anton Pann

XIII XIV XXI

xLy

LVIII LXIX LXX VII LXXXIV LXXXVII XCI

V

www.digibuc.ro

TAB.LA DE MATERII Anton Pann Povestea vorbii. Pag.

I. DESPRE CUSURURI SAU URACI UN I

5

i. Trandafiri fard spini

6

2. Adevârul dela altii II. DESPRE PEDANTI SAU COPILARO5I 3. Contovâro*a III. DESPRE VORBIRE

4. Cântec de plata IV. DESPRE VORBIRE URA* 5. Muerea inblânzità 6. Sluga flecarâ V. DESPRE MINCIUNI 51 FLECARII 7. Doui rnincino5i 8. Cizmarul astrolog

VI. DESPRE MINCIUNI URA* 9. Alta gAseä

o. Tiganul la ceapa Dracul i papucii babei VII. DESPRE NARAVURI RELE 12. Gei trei martafoi VIII. DESPRE NARAVURI RELE IARAS 13. Pielea tu argaseala .

7

9

io 12

13 16 18 21

23 23 24 40 41 41 42

47 48 52 53

VII

www.digibuc.ro

Pag.

IX. DESPRE FRICA LUI DUMNEZEU 4. Sp ovedania liganului X. DESPRE FRICA LUI DUMNEZEU IARAS 5. Ologul pedepsit XI. DESPRE PROSTIE 16. Neghiob Para cap DESPRE PROSTIE TARA* 7. Ginerile neghiob XIII. DESPRE NEROZIE 18. Mägarul zburätor XIV. IARN5 DESPRE 1NEROZIE 19. Cätelusul mai mare XV. DESPRE NEROZIE MBAS 20. Eu 11 lau si el se rade XVI. DESPRE NEROZIE TARA* 2 1. Chscatul

i neroclul

54

55 58 59 59 6

62 -63

64 05 67 67

68 68 69

70

XVII. DESPRE NEVOIA5I 22. Nevoiasul i bâta XVIII. DESPRE LENE5I

743

2 3. Tiganul lenes 2 4. Lenesii arsi

73

XIX. DESPRE BUIE 2 5. Ciungul, oloul, orbul i golanul XX. DESPRE BETIE IARA5

74

2 6. Ungureanul beat 2 7. Betivul i mhgarul

28. Povestea poamelor si a legumelor XXI. DESPRE MANCARE

2:9. Hanul zgircitului VIII

www.digibuc.ro

71 72 '73 '7 5

76 76 78 79 86 87

Pag.

XXII. DESPRE SARACIE 3o. Adevarata cucernicie XXIII. DESPRE INENOROCIRE 3i. Riibdarea XXIV. DESPRE LUCRARE 32. Povata muerii

88 go

95 96 .

33. Nevasta 1ene5ii XXV. DESPRE SARACUL MANDRU

io5 io8

34. June le laudat XXVI. DESPRE IN VATATURA. 35. Inviitatura infrunmseteaz5 XXVII. DESPRE INVATATURA

36. Fiul de impdrat i ursul XXVIII. DESPRE INVATATUA. IAIIA5

37. Ucenicul 5i lulelele XXIXI. DESPRE VIRTUTE (FAPTA BUNA.)

38. Triumful virtutii XXX. DESPRE VITIURI SAU FAPTE RELE SI

HOPI

97 99 102 1o3

.

39. Metesugul dracului XXXI. DESPRE STAPAN *I SUPUS

109 112 x i3 120 121 124 125 128 131 131

4o. Din ran in mai Mu ro3 41. Spanzuratoarea i eapa 134 XXXII. DESPRE STAPAN 51 SUPUS LA NEGOT 136 42. Argatii necredincioi. i 36 XXXIII. DESPRE SUPUS SAU SLUGA. 137 43. Pupaza i cucul 139 XXXIV. DESPRE SLUGA. SI STAPAN IARA5 i4o 44. Trestia i copacul 1 41 45. Prea multi domni

142

IX

www.digibuc.ro

Pag.

XXXV. DESPRE STAPAN SI SLUGA ¡MIAS 144 46. Pisica mostenire 147 XXXVI. DESPRE SLUGA. SI STAPAN IARA5 149 47. Bârhatul i lucrul femeiei XXXVII. DESPRE NEGOT 48. Vânzarea nesocotitä

49. Ieftin i scump XXXVIII. DESPRE NEGOT 51 TOVARASIE 5o. Banii in apa 51. Pofte deserte XXXIX. DESPRE NEGOT IARAS

150 153 153 154 155 156

i6o 162

165 52. Cornoara in pärnânt XL. DESPRE AMOR SAU DRAGOSTE SI URA 167 i68 53. Strâinul indrägostit XLI. DESPRE AMOR 51 URA IARA5 168 169 54. Artagul i pârtagul I 74 55. Mâhnirea 176 XLII. DESPRE CASATORIE XLIII. DESPRE CASATORIE IARÁS 178

56. Necazurile cilsâtoriei 57. Pacostele singurâtälii 58. Invoiala dracului

179 18o 184 186 187 190 192 96 198 202

59. Ingbite aur 6o. Banul i cusurul 61. Barbatul samar 62. Norocul i amorul 63. Mireasa neroad6 64. Fata isteatä 65. Orn i neorn 66. Lapte afumat 204 67. Orasul i satul 207 XLIV. DESPRE NEUNIRE SI N EINTELEGERE 210 212 68. Mangâerea räbdàrii X

www.digibuc.ro

Pag,

XLV. PROVERBURI, TURCE$TE $1 ROMA215 216 217 218

NE$TE

XLVI. DESPRE VIZITE SAU CERCETARI 69. Soacra 7o. Cartea tovarii0 XLVII. DESPRE CONVERSATII SAU PETRE2 i8 GERI $1 GLUME 220 71. Surzii XLVIII. DESPRE IUTEALA, MANIE $1 POSACIE 222 223 72. Necazul XLIX. DESPRE IUTEALA $1 MANIE 1A1IA.$ 224 225 73. Postul prostului 226 74. Artagoasa innecatii 226 L. DESPRE AMICIE $1 PRIETENIE 227 75. Ursul §i. calatorii 228 LI. DESPRE PIZMA., VRAJMASIE $1 URA 229 LII. DESPRE CEARTA. $1 NEINVOIRE 23i 76. Creierii taranului

LIII. DESPRE PRICINI DE JUDECATI 77. Cucul cânta zapciului 78. Cotoiul §i. casul LIV. DESPRE RU$INARE $1 NERU$INARE LV. DESPRE OBRAZNICIE $1 CALIGIE 79. Obraznicul 80. Imparäteasa cer5etoare LVI. DESPRE MOJICIE

81. Nici salcia gom, nici mojicul om LVII. DESPRE MOJICIE IARA.$ 82. Para mojiceasca LVIII. DESPRE FRICA. $1 V1TEJIE 83. Insurilloarea cotoiului cu* vulpea

231 233 234 235 236 237 239 240 241 247 248 2 5o

251

XI

www.digibuc.ro

Pag.

LIX. DESPRE VICLENIE 84. Talerul cu cloud fete LX. DESPRE POCAIRE SAU FATARNICIE

259 259 260 85. Calul narnila 260 LXI. DESPRE LACOMIE $1 NEECONOMIE 262 LXII. DESPRE ECONOMIE 263 86. Paraua ridicatà 265 87. Povestea- irnparatului 267 LXIII. DESPRE CUMPLITATE SAU ZGARCEME 268 88. Cine se scumpeste mai mult pagubeste 269 89. Banii zgArcitului 272 LXIV. DESPRE CUMPLITATE IARA$ 279 g o. Caciula pomand 279 91. Disputa intre rnaini, picioare i pantece 280 LXV. DESPRE LACOMIE IARA$ $1 NEMULTUMIRE 283 92. Magarul da de gol. 284 93. Barba cdruntä 285 LXVI. DESPRE LAUDE 286 287 94. Tiganul i geambasul LXVII. DESPRE IMPRUMUTARE $1 PLATA 288 95. Sacul imprumutat 290 LXVIII. DESPRE CEI CE PLANG DE COPII 290 96. Cele trei sfaturi 291 LXIX. DESPRE FAGADUELI $1 DARUR I 295 97. Pescarul i sultanul 296 LXX. DESPRE SANATATE $1 BOALA 313 98. Galceava boalelor 316 LXXI. DESPRE TIMP $I VARSTA 320 99. Soacra de ipsos 321 wo. Toate trec 323 LXXII. DESPRE TIMP $1 VARSTA IARA.$ 324 10 Bâtrânul i moartea 325 XII

www.digibuc.ro

INTR ODUCER E Pildii, parimie, proverb. Aceste trei cuvinte reprezintd cele trei straturi ale limbii românesti, asa cum s'a desvoltat in trei sute de ani. Dintre acestea, pilda este cuvântul cel mai vechiu. 11 intàlnim deja in Evangheliarul lui Coresi dela 1560. Acolo insd, pilda inseamnä mai mult o povestire cu inteles moral sau o parabold. Cu incetul insd, cuvântul si-a pierdut insemnarea dela inceput si a ajuns, dupd diferite stadii de desvoltare sà insemne numai exernplu", asa ca in expresia de pildâ" care inseamnâ de exemplu". Paremia este un cuvânt introdus din greceste si intrebuintat de traducdtorii Bibliei din 1688, când au tradus cartea lui Solomon, zicându-i Parimiile lui Solomon". In Evanghelie insd, când este vorba de parabole, cuvântul pildd" a fost retinut de câtre traducdtori. Ei au inteles atunci foarte bine deosebirea dintre aceste cloud cuvinte. ,,Paremiar", cu alt inteles insd, este titlul unei cdrti tipdrite de Dosofteiu la 1682, care nu confine nici pilde, nici parabole,

ci numai pärti din Vechiul Testament, care se citese in Bisericd la vecernig si au un inteles cu totul liturgic. i inteun manuscris al nostru, se gäsesc

de asemenea astfel de tâlcuri sub titlul de Pa-

rimiile Sfântului loan Stâlpnicul". Când Samuil Clain a scos a doua editiune a Bibliei, afard de alte schimbdri pe care le-a introdus din punctul de vedere al catolicismului, a lepddat cuvântul parimie", fäcând poate parte din cuvintele intunecoase", cum le intituleazd in prefatd si vedem cá acum, titlul cdrtii lui Solomon este: Pildele lui Solomon".

XIII

www.digibuc.ro

Proverb, reprezintä stratul eel nou, si, daca nu md insel, a fost intrebuintat pentru intäia oarä de cdtre Paris Momuleanu. Oricum, acest cuvânt s'a inrddácinat in limbd si s'a intämplat cum se intampia de obiceiu, când un cuvânt nou este introdus. Rezultatul este sau cd acel cuvânt care este mai vechiu, piere, cum s'a intämplat cu parimia", sau

cum s'a intâmplat cu cuvântul pilde, care si-a

schimbat intelesul, dupa cum am ardtat mai sus. Noi aci, in aceastd introducere, ne vom folosi numai de cuvântul proverb, pentru a nu da loc la neintelegeri.

Pânä acuma, multi s'au incercat sa dea o de-

finitie multumitoare proverbului. Ce inseamnä un

proverb? Vom incerca a da aci o definitie, care

ni se pare destul de potrivitd: Proverb este o expresie inteleaptä, filosoficd sau

didacticä, care merge din om in mu. Se propagâ mai

ales prin viu graiu si este anonim. Nu este vorba cutdruia sau a cutdruia, al cdrui nume se pomeneste, a cutdrui intelept sau a cutdrui filosof, ci in-

tr'adevär, .cum si scrie Pann: Vorba Aluia", oricine

ar fi el; indiferent de unde se naste si de unde

vine, care este obârsia, cum s'a desvoltat in cursul vremurilor; când ajunge proverb, toate acestea sunt de malt sterse. Singurul senm caracteristic este nuanta popularä, caci proverbul reprezintä mentalitatea, modul de a vedea si a intelege al poporului la care se güseste si unde se intrebuinteazii.

Vechimea proverbelor. N'ar fi de nici un folos sá urmärim vechimea sau rdspandirea proverbelor. Nu este popor vechiu

sau nou, cdrturar sau necdrturar, care sd nu aibã o seamä de astfel de zicdtoare, pline de haz, pline XIV

www.digibuc.ro

de intelepciune, pline de observatii fine asupra vieasupra stárii lucrurilor, asupra purtarii ii

oamenilor, mai sus sau mai jos pusi. Este o filosofie populard foarte sänätoasd i curatä, nu iartà pe nimenea i nimenea nu scapä de dânsa. In Bib lia dela Bucuresti din 1688, capitolul intdiu al pildelor lui Solomon a fost tradus in chipul urrnätor:

Paremiile lui Solomon.

Paremiile lui Solomon, fiul lui David, carele a impäratit in Israil. Ca sd cunoascd intelepciunea invätätura i sä socoteascä cuvintele intelepciunei i sä priimeascä intorsurile cuvintelor i deslegärile cuvintelor intunecoase, ca sa socoteascá direptatea adevdratä i judecata a o indirepta. Pentru ea sd dea la cei ne rei mäestrie si la copilul tánár simtire ì cugetare. Pentrucä, auzind acestea in-

teleptul.r.mai intelept va fi. Si cel socotitor ocärmuirei va cdstiga i va pricepe pilda i intunecosul cuvänt i graiurile inteleptilor i ghicitorilor." In Biblia lui Samuil Clain dela 1795, vedem cá el

intrebuinteazd cuvântul pildà", dupä cum se vede din fragmentul de mai jos:

cu adevärat de vom ceti aceastä carte cu

loare aminte, precum se cuvine, mai nimica intru toatä filosofia i invatatura obiceiurilor vom afla, care intru aceastä carte sä nu sà afle, ori de vom socoti viata cea de osebi a fiestecui, nevointa spre faptele ceale bune, fuga de pdcate; ori ispravnicia, ocarmuirea casii; ori ocarmuirea, si indreptarea cea politiceascä. Iarä aceste porunci ale intelepciunii ceii de mäntuire, cu graiu lesne de inteles, cu minunatä osäbire, cu frumoase asemândri, asa le pune inainte, chtä

nimica altä sá nu poatá aduce carea mai multd, mai bine sä incredinteze, sau sá indeamne i sä

miste pre omu. Si aciia iaste de cätu toate mai

XV

www.digibuc.ro

mare, eh' aceasta intelepciunii ceii adevarate temeiuri neclatite pune, slujba cea curata a lui Dumnezeu frica lui smerenia." áfard de Cartea proverbelor", mai exista in Bib lie §i altd carte atribuitä lui Solomon §i care se chiama Eclesiastis". Este de asemenea o eclectic de pilde, de proverbe §i de cuvinte intelepte, dar in afarä de

acestea se mai and §i o a treia carte, dintre acele zise apocrife. Aceasta carte, a lui Isus Sirah, se a-

seamana mult cu acele carti pomenite mai sus, mai ales ca. Eclesiastis, in traducerea latind a sfantului

Ieronim, se chiama §i aceea a lui Sirah

siasticus".

Ecle-

0 sehimbare foarte u§oara, numai ea sà arate ca nu este aceia§i carte. Toate aceste carti ale Bibliei erau punctele de plecare pentru literatura gnomica la popoarele cre§tine. Avem, se intelege, aci aface mai mult cu literatura scrisä care se Teaga de un autor, care reprezinta idealul lui asupra vietii, conccptia lui asupra purtärii omene§ti. Aceste pilde au devenit apoi un izvor nesecat, caci multe din aceste cuvinte intelepte au devenit proverbe, trecand din literatura scrisä in cea nescrisa. Nu se poate tägadui cá orice proverb sau poveste, in fapt orice lucrare omeneasca, sá fi avut un ince-

put individual. Cineva inteo vreme oarecare §i in imprejurari mai prielnice a rostit un euvant Inte-

lept, in batjoeura sau in apreciere, §i care apoi a fost

prins din zbor, cum spuneau Grecii Epea pteroenta", adica cuvinte inaripate, care zboara din loc

in loc §i dela om la om §i apoi dintr'o tara intealta, unde devin cu vremea bä§tina§e. Dar atunci, numele autorului s'a pierdut §i acest euvant intelept a devenit proverb, eaci a devenit anonim. A§a s'a schinabat de pildd o poema epied, lucrul unui poet cu nume, intr'o baladd anonima, cantata de trubaXVI

www.digibuc.ro

Casa in care a focuit Anton Pann, strada Anton Pann, Bucuregi.

www.digibuc.ro

duri §i. de ldutari, la curtile impdräte§ti sau la mesele boere§ti. Tot a§a, cum am ardtat in altd parte, de multe

ori o poveste romanticà dà na§tere la un basm, sau la o poveste popular* A§a s'a intdmplat §i eu

proverbele. Pentru multe dintr'insele se poate chiar dovedi originea literal* cdci adeseori, un proverb nu este decdt rezumatul, pe scurt al unei povetti sau fabule. Aceasta se poate foarte u§or vedea la proverbele ce se leagd de fabulele lui Esop §i care, deoarece sunt legate unele de altele, se chiamd pildele

lui Esop. Este o legdturd, ca sd zicem a§a, intre

pove§tile sau parabolele imbrdcate in haine de fiare

sau pdsdri §i morala care se trage din acea fa-

buld. Este pusd la sfdr§it in forma cea mai veche greceascd. Aceastä invdtdturd sau aceastd morald

urmeazd imediat dupd fabuld; mai tärziu in colectia lui Phedru, proverbul este inainte §i apoi vine povestea sau fabula. Acesta a rdmas tipul pentru alte cdrti §i colectii de felul acestora, care circulau din vechime §i pdnd in zilele noastre, a§a cum a Ideut §i Pann care a pus povestea dupd proverb cu scop de a-1 lämuri §i justifica. Ar fi de prisos sd addogdm aci o bibliografie, cdci ar trebui sá imbrdti§eze o mare parte din literatura didactied, poeticd §i teologicd a evului mediu. Dar mersul desvoltdrii proverbelor il putem urmdri aci pe scurt, pdnd c'and vom ajunge mai tdrziu la cercetarea izvoarelor de care s'a folosit Pann in alcdtuirea cdrtii sale. Pildele lui Solomon au fost, cum am mai spus, un izvor mai ales pentru lumea ere§tineascd. Apoi pdrintii bisericii se foloseau adesea, nu numai de aceste pilde pentru cazaniile sau tdlcurile lor, dar

ei se foloseau de asemenea de un alt izvor, adicd de proverbele care circulau dela vechii intelepti greci, a§a numitele Apophtegrnata, sau cum am zice

XVII

www.digibuc.ro

noi maxime. Ei, la rândul lor, rosteau de asemenea cuvinte intelepte, §i urmaii au cules din aceste seri-

eri, tot ce li se pareau mai potrivit pentru invätätura p op orului.

Aci stà deosebirea intre proverbe §i maxime. Proverbul este anonirn, maxima sau invätatura se

leagà totdeauna de un nume. In acele culegeri,

totdeauna gäsim: Pitagora zice" sau Platon zice", Aristotel, Solomon sau Sfântul Atanasie §i. alti sfinti

§i filosofi §i a§a s'a alcatuit o gramada de astfel de colectii. Nu toate s'au pastrat, dar destule au ramas, ca sal ne dea noua o oglinda adevarata asupra originei §i desvoltarii proverbelor, cad iatä ce s'a intâmplat. In cursul vremurilor, numele toate

au fost inlaturate, culegatorii cei noi n'aveau in-

teres sa §tie cine este autorul, ci pe ei ii atragea numai intelepciunea cuvântului, care §tiau ca va face pläcere cititorilor pentru care intocmeau

colectia.

Ceeace s'a intâmplat in Occident, nu a avut nici o inraurire directa asupra Orientului Europei, din potrivä, multe din acele zicale §i proverbe, atat de pe vremea invatatilor Greci, cat §i. mai tarziu, s'au strecurat in culegerile latine §i in celelalte culegeri din Occident §i astfel se poate u*or intelege- asernä-

narea care sa gäse§te cateodatä intre un proverb din Occident §i altul din Orient.

Trebue insa insemnat ca o mare schimbare a avut loc and literatura veche greceasca a devenit literatura bizantina. Bizantul, cum se §tie, a fost un pod de trecere catre cultura adevaratd orientala,

asiatica. Prin el a intrat in Europa

§i.

Orientul,

care, dupa cum se Oie, este cel mai bogat in proverbe. Atat in vechea literaturd siriaca, cat §i in cea araba §i persand, precum §i in cea turceasca, se gdsesc proverbe cu miile §i de curand un culegator din Bethleem a cules 5.000 de proverbe din gura Arabilor din Palestina.

XVIII

www.digibuc.ro

Nu este o carte orientalä, oricare ar fi caracterul ei, care sä nu fie plinä de proverbe. Din astfel de colectii, a tradus Petrus 1phonsi, pela 1100, faimoasa colectie cunoscutä supt numele de Disciplina Clericalis", o colectie de proverbe §i de po-

ve§ti, care a avut o influentä covâr§itoare asupra literaturii franceze populare §i a celorlalte popoare unde a ajuns aceastä. Disciplina", o carte populard.

El a tradus din limba arabd §i din alte izvoare

orientale in limba latind §i astfel, a fäcut cunoscutd o comoard intreagd de proverbe i pove§ti, Europei medievale. Ba chiar §i in colectia lui Anton Pann

se gäsesc paralele la acea colectie. Cum au ajuns aci, asta este altd chestie nu dela Apus, ci direct dela Rdsärit.

Literatura bizantind a fost mama literaturii slavone §i ma§tiha literaturii române. Cum a arätat domnul Iorga, toate popoarele care au stat supt aceastä influentd, formeazä grupul intelectual al Sud-Estului european. Psihologia acestor popoare se aseamänä intre dansele atât de mult, incât o adevdratd intelegere a produselor intelectuale a acestor popoare nu se poate cApAta, lard o cercetare paraleld. Toate prezintä un caracter, care

se aseamänä unul cu altul foarte de aproape

toate f ormeazd un fel de bloc distinct, care se deo-

sebe§te cu totul de cellalt bloc reprezentat prin

Bisericä latina. Krumbacher a atras atentiunea asupra acestor diferençe in cartea sa Geschichte der Byzantinischen Literatur von Justinian bis zum Ende des Oströrnischen Reiches München 1891, in care a arätat cà oricât de mult s'ar pdrea cä se aseamänd proverbele din acest grup cu acele occidentale, totu§i se deosebesc de ele prin unghiul sub care prinde un grec, sau un bulgar, sau un român o infdti§are a unui obiect, cu totul altfel decât un neamt, sau un francez; dar tocXIX

www.digibuc.ro

mai in aceasta, consta valoarea speciald a proverbelor române, ea nu au fost bätute pe calapodul proverbelor occidentale, ci sunt oglinda adeväratä psihologiei poporului roman i a mentalitatii

sale, caci chiar dacä apartin aceluia§i bloc sud-estic,

pe laugh' fizionomia generala, au trdsäturi speciale.

Aceastà schimbare a fost foarte bine descrish de

Krumbacher, in cartea sus citata., care tot aci a

dat o bibliografie, mai intâiu a literaturii bizantine paremiologice, adicä a proverbelor §i apoi a discutat pe scurt §i pe cele neogrece§ti. 0 schimbare adânca s'a fâcut in cursul veacurilor, intre colectiile cele vechi bizantine §i cele tine neogrece§ti, care s'au facut mai apoi. Pe noi ne intereseaza din aceste Iin urrad numai una, numitä Melissa" adicd Albina. Atât de bine cunoscutä ajunge aceasta colectie care cuprinde §i f oarte putine neogre_ce§ti, dar multe vechi bizantine, 'Meat numele

adevärat al autorului a fost uitat §i a lost numitä Melissa.

Apoi in ceeace prive§te cele neogrece§ti, trebue pomenitá aci, colectia facutd de faimosul Planudes

in secolul 13-14. Lui îi datordm acea bine cunoscuta Viata §i pildele lui Esop". El a adunat) vreo 250 de pilde, dar nu putem sà intrarn aci inteun studiu comparativ care ese din cadrul lucrarii de lath'. 0 astfel de lucrare trebue facutä pe o baza mult mai intinsa, cdci ar fi nevoie sá se studieze toate colectiile de proverbe, care au apärut panä acum, mai intaiu acele care se alla in Orient §i pe de altä parte cele din Occident, pând Ia un punct. Deocamdatd, ne ocupdm nurnai de colectia lui Anton Pann, care, cu toatc ca este bogatä, este de-

parte de a fi complectd. Trecem dar la autorul acestei colectii. XX

www.digibuc.ro

Viata lui Anton Pann. Inainte de a intra in cercetarea vietii lui Anton

Pann, este necesar sd aruncäm o privire eat se poate de scurtd, asupra unor laturi din istoria proverbelor, asupra cdrora trebue sa stäruirn cu oarecare insistentä, cäci pânä acuma au fost trecute cu vederea.

De viata lui s'a ocupat mai intâiu Gh. Dem. Teodorescu. El a fost prirnul care a incercat sä

lege firele cele putine din trecutul lui Anton Pann §i. sd le combine intr'o descriere mai completd.

rreodorescu nu s'a multumit nurnai sä. apuce §tiri de ici de colo, a§a cum' le-a putut prinde, ci le-a adunat la un loc spre a face o icoang4 completa a vietii acestui orn. Nu s'a multumit nu-

mai cu acele putine §tiri, dar a dat pe lângd a-

ceasta §i o descriere a vietii politice §i religioase de pe vremea lui. Gh. Dem. Teodorescu discutd pe larg §colile care erau pe atunci, incercárile de a regula muzica bi-

sericeasch, partea ce a luat Anton Pann la acele

incercári §i schimbäri, apoi câteva schite din viata familiarä foarte destrabalátá, activitatea lui literarä, adieä o bibliografie scurtd a cártilor tipärite de dân-

sul, el fiind crezut cä este autorul multor sau a tuturor §i apoi moartea lui. D2 toate ne vom ocupa mai pe larg, mai tärziu.

Al doilea care a incercat o biografie a lui Anton

Pann este V. Gr. P. Aceastä biografie este pusä in fruntea editiunii proverbelor tipdritä de Cucu in anul 1880. Aci i s'a dat §i portretul. In anul urrnator, tipograful a scos o altä editie, care nu XXI

www.digibuc.ro

se deosebeste de cea dintai; numai anul pe titlu a fost schimbat. Aceastd editie a fost fdcutd dupd editia intaia, asa cum am ardtat eu deja la 1883, in Literatura Popularii, nu cum scrie Adamescu cá a fost descoperità de Zane.

Biografia aceasta se deosebeste de cea a lui

Gh. Dem. Teodorescu, cá este foarte pe scurt, numai de cateva pagini, addogandu-se ea a fost dus

rob de rusi i astfel a ajuns in Basarabia, si nu

de bund voie. De asemenea un detaliu foarte pretios: eà uce-

nicul lui, anume Dumitrescu, s'a insurat cu una din vdduvele lui Anton Pann, i ca a luat tipografia impreund cu dansa i s'a mutat la Ramnic. Acolo intr'adevdr, a si retiparit unele din cdrtile lui Anton Pann, asa Povestea arabica" i Spitalul amorului".

Acest V. Gr. P. este fdrd indoiald Vasile Gri-

gorie Popp autorul Conspectului Literar". Aceastd

carte a lost mult ldudatà de autorii care s'au folosit mai pe urmd de dansa, dar se vede cà nici unul n'a bdgat de seamd cd acest Popp n'a fdcut

altceva decat, in foarte multe cazuri, sà copieze cuvant cu cuvant biografiile autorilor care se afld in Lepturariul Roman" a lui Arune Pumnul. Arune

Pumnul era pe atunci un dascdl la scoala romaneascd

din Cernduti. Era unul dintre latinizatorii cei mai infocati. El se tinea intocmai dupd scoala transilväneand i poate cà o intrecea in dorul ku de a ardta cá limba romaneascd nu este decat o limbd latinfi foarte putin schimbatfi. Era acel curent in contra cäruia s'au aliat Eminescu i Slavici, cand erau la Viena si care atuncea a dus la ruptura dintre dansii i ceilalti studenti din societatea romaneascd de acolo, si care a ajuns chiar 'And la prigonirea lor.

Guvernul austriac ordonase ca in toate colile

XXII

www.digibuc.ro

de pretutindenea sd se pregdteascd cd.rti de cetire in limba poporului bdstinas, asezate dupd diferitele clase gimnaziale pentru bàieçii romdni. A-

tunci A. Pumnul a fost insdrcinat cu pregdtirea acestor cärti de cetire, ceeace a si fdcut cu multd iscusinth

i cu mare zel, dar nu s'a ferit sá po-

ceaseä limba, adica sà o latinizeze, mai bine zis, sä o schimonoseascd.

De aceia se poate usor explica i titlul acestor Pumnul stia cd. din Lactem s'a fdcut Lapte

si din Nocte, Noapte, prin urmare din Lecturarium, trebuia sd se facd Lepturayium, i fiind consecvent,

a si fdcut asa. In acest Lepturariu se dau bucdti alese din scrierile autorilor români. Pumnul insd nu s'a multumit numai cu atâta, ci el cel dintdiu a incercat cu multä rdynd sä gäseascd i biografiile autorilor i numai cu multd greutate a reusit sd le adune din toate pdrtile i sd le tipdreascd

in fruntea textelor. Este meritul lui cel mare cà a fost cel dintâiu care a Incercat sä facd o biografie a autorilor români. Legdturile intre Bucuresti i Cernduti nu prea erau strânse. Cine stia in Tara Româneascd despre Lepturariul lui Pumnul? Märturisesc cà i pentru noi, aceastd carte a fost necunoscutd multd vreme, pând când din intâmplare am gdsit-o odatd la Cernäuti, acum vreo cincizeci de ani. Era deci foarte usor puntru un autor din Tara Româneascd sd-si insuseascd färä fried si fard mustrare de cuget munca intelectuald a altuia i s'o treacd pe numele lui propriu. Asa a fdc-ut si Popp si mare a fost mirarea noasträ, când rdsfoind aceastd carte am vd-

zut Cat de mult a luat Popp din Lepturariul lui Pumnul, färd a-1 pomeni.

N'am gdsit Insà pe Pann, cdci pe vremea aceia, la mijlocui secolului trecut, Parin nu trecea ca un

scriitor, ci ca unul din popor",, care nu se ridi-

XXIII

www.digibuc.ro

case la nivelul eel inalt al scriitorilor celor ale§i. Totu§i se vede cä Popp a mai gäsit ceva firicele, astfel biografia scurtà scrisd de dânsul are câteva puncte care meritä sä fie luate in seamä, dar cat prive§te bibliografia, adicd lista cärtilor, a§a zise

ale lui Anton Pann, este aproape färä nici o valoare.

iVIai bine chibzuitä §i mai veridicd este biografia

lui Adamescu in introducerea lui la proverbele lui A. Pann. El a fost primul care nu s'a multumit numai cu cele spuse de altii, ci a fäcut cercetdri independente asupra vietii §i activitätii lui Anton Pann, imbogätind cu mult §tirile -asupra vietii lui. Este o lucrare temeinicd §i plinä de valoare. Pe de altd parte insä, a pus prea multä incredere in datele aproape legendare ce se cuno§teau pânä atuncea. Zane, in introducerea la Proverbe, face un rezu-

mat foarte scurt al vietii lui A. Pann. Nu pot sä tree supt täcere cartea foarte hazlie i romantia. a

lui Sergiu Dan §i Romulus Dianu, care, cu multä. dibacie. §i cu multä putere de inchipuire, au injghebat o viatd romanticä, mai ales asupra trecutului aproape necunoscut i s'au multumit sä ne dea o poveste foarte frumoasd, dar num'ai o poveste.

Care este insä viata adevarata a lui Anton

Pann? Asupra unui punct trebuie Insá sá ne oprim. Nici

unul din ace§ti autori n'a atins nici una din problemele covâr§itoare din viata lui Anton ?ann. A-

died ce s'a intâmplat, ca de o datä Pann sä se

schimbe inteun autor prolific §i sA scoatd cdrti una dupä alta §i sä-§i schimbe cu totul viata ce o dusese pand atuncea? A doua este intrebarea i mai insemnatà: oare este Pann autorul tuturor eärtilor tipärite de dânsul? Sau s'a folosit el de izvoare XXIV

www.digibuc.ro

mai vechi, pe care numai le-a schimbat putin si le-a dat apoi in vileag. Care erau cuno§tintele lui Pann? Si cum s'a f olosit el) dacd este a§a, de acele izvoare, necunoscute sau nebagate in seama pand atuncea? In cercetarea proverbelor, trebue sà tinem minte un fapt pe care 'II au in comun cu toata literatura po-

pular* Nimica nu este statornic si nimica nu se tine numai pe locul -uncle se gaseste, ci toate se schimbä si toate sunt intr'o mi§care venicà. Nici un popor nu trdeste izolat, ci este in legaturd cu popoarele invecinate. Nici-o barierá nu se poate

pune nici gandului, nici vorbii. Cand doi oameni se intalnesc, stau de vorba. Unul invatà dela celdlalt, unul dà i celalalt ia, si asa cum este viata

asa §i viata natiunilor. Popoarele stau si ele de vorbà unele eu altele, acelea care sunt Invecinate se inteleg usor intre ele, si apoi dintr'o parte si dintr'alta, vorba se rataceste, cuvintele intelepte prind zbor §i a§a colinda din popor in popor §i din tara in tara si precum este cu proverbul,

a§a este cu toata literatura popular* care träeste

in gura poporului independentä de orice literaturd, si astfel si basmul, §i pilda, §i cantecul §i chiar muzica, arta, toate sunt inteo miscare ve§nic*

De aceia inteo cercetare ca cea a proverbelor, precum si a intregii literaturi populare, o intclegere a caracterului adevarat nu se poate capäta

decat printr'un studiu comparativ de acest fel. Dar pana cand sä ajungem la a compara, trebue sa tinem seama de faptul ca fiecare popor a stat supt o inraurire oarecare, mai adancà sau mai de suprafatä, cand aceastä inraurire sau imprejurare s'a schimbat, atunci si proverbele au luat o aka forma sau au disparut.

Intre aceste popoare din Sud-Estul european,

care formeazä un bloc cultural, cum,am pomenit mai

XXV

www.digibuc.ro

sus, trebue sä nurnäräm si pe Turci, care au jucat un rol covarsitor printre aceste popoare peste 500 de ani. De obiceiu, se crede ea era o prapastie a&Arica intre Turci si popoarele pe care le stapaneau. Aceastä vedere este cu totul gresita. Läsand la o parte influenta politica, care se märginea la o mand de oameni, pasale, bey, care niciodatä nu aveau vreo legatura cu poporul de rand, restul populatiunii trdia adeseori in legaturi prietenesti cu

Turcii. Adevarat ea in cateva balade venite de

dincolo, asa zisele balade eroice sau epice si haiducesti, se descrie cateodata lupta intre un erou si Turd, dar in deobste nu se simte niefiirea in literatura popularä, vreo urä sau vrajmäsie impotriva lor. Tocmai din contra! Numeroase cuvinte care au in-

trat nu numai in limbd romaneascä, ci i in cele

balcanice ba chiar si In limba ungureascä, dovedesc ca Turcii erau un element cultural §i ea poporul a

primit dela dansii multe cuvinte care arata o civilizatiune Malta si o viata mai inlesnita, caci cuvintele noi care intra inteo limbd sunt purtätoarele unor idei noi cu care se imbogateste limba, si dacä de pildä luäm o floare, zambila, sau unele din legume, patlägelele, sau bamele, §tim ca acestea aufost aduse din Orient de Turci si unele au imbo-: gatit grádina §i altele cuhnia. Imprejurarile erau prielnice pentru ca aceasta influenta turceasca sä se rdspandeasca pretutindenea. Turcii au o bogatie, o comoard intreagä, aproape nemärginita de proverbe §i povesti, de pilde si de snoave.

Ei au adunat la un loc intelepciunea araba cu mii de proverbe §i pe cea persand, tot atat de bogatd, cu a lor proprie de originä turanicä, adicä

la un loc intelepciunea semita cat si cea ariana XXVI

www.digibuc.ro

§i mongolä, cele trei neamuri mari ale lumii orientale.

Multe din aceste proverbe, cum am spus, au intrat la aceste popoare, care au stat supt stäpa-

nirea turceasca §i au avut prilej sä stea de vorba cu ei §i sa invete. Cum cá legdturile intre poporul de rand §i Turci, nu erau vrajma§e, dovada cea mai buna ne-o dau proverbele. Rare ori se gäse§te un proverb de batjocurú sau de urä in contra Turcilor. Cateodata il ia in zeflemea, cum ia §i alte popoare,

dar fdra cea mai mica urma de manie. Mai mare este ura in contra Grecilor. Poporul in de ob§te §i mai ales taranului, ii pasa mai mult de zapciu §i blestema numai pe aceia care veneau sä ia §apte piei de pe o oaie, cand se sbdtea in ghiarele slugilor stapanirii fanariote. Dar cu Turcul nu avea nimica §i de aceia se §i intelege dece la Pann, §i dansul unul din popor, se gasesc atatea cuvinte, proverbe, pove§ti, de origine turceascd.

Dinadins am atras atentia asupra acestei laturi a literaturii paremiologice romane, cáci trebue sil o I-Liam in seama and vom discuta activitatea lui literara §i izvoarele de care s'a foldsit.

Insä imprejurdrile, de atunci qi pana azi s'au

schimbat, a trecut aproape un veac intreg de cand cea din urmà editie a Povestii vorbii a fost scdasa de supt tipar, toate s'au schimbat de atuncea a§a de adanc, incat de atuncea pana acuma Tara Romaneasca a trecut prin doua §coli de culturä §i mai

bine. Conceptia politica, viata sociala §i economica,

limba chiar, scrisul, toate au fost rasturnate. Era

necesar in editiunea de fatd, sa talmacesc multe din euvintele intrebuintate de Anton Pann care au e§it

din graiul poporului, sau s'au mai sustinut in ate un colt indepartat al tarii, neatinse inch' de curentul cel nbu, §i nu se poate ca aceste multe schimbari

sa nu fi atins §i proverbele, mai ales toate acele XXVII

www.digibuc.ro

care s'au ndscut in alte imprejurdri §i au pierit cu dânsele, SA luäm, de pildd proverbele urmätoare: Tot Turcul pldte§te. Cum e Turcul §i pistolul. Interesul poartd fesul *. a. Cine din generatia noud i§i mai poate da seama de adevdrata insemndtate a acestor proverbe. Noi ne-am indephrtat de dfinsele cu desdvâr§ire §i ca sd le poatd intelege cineva, in toatá in tindered, ar trebui sd fie tâlcuite

mai pe larg. Au inceput sd se piardd din gráiul poporului §i nu o sd mai treacd o singurd gene-

ratie, panà când se vor pierde -cu totul, sau vor rdmane ca ni§te elemente invechite, trecute la mu-

zeul limbistic, cum se intâmpld cu hainele care sunt astäzi la modd §i maine au ajuns vechituri pand când se leapädä. Pe de altd parte, granita tdrii s'a ldrgit, aa zisa

culturd a Apusului a dat ndvald, a intrat in Ord ca un val-vârtej §i a contribuit §i dânsa la rdsturnarea vietii de acum invechite. Numai este chestiune

numai de o schimbare, ci de o rästurnare desd-

vär§itd. A adus o sumedenie de cuvinte.noi, unele s'au inrädäcinat, altele mai plutese pe deasupra, a

adus §i. idei noi care se bat cap in cap, a adus §i §tiintd. noud.

Inainte vreme, ne trebuia cu lunile ca sá ajungd o carte din Viena sau Lipsca, unde se tipdrea; se aduceau alene, mai ales prin po§ta dela Bra§ov *i. ajungeau numai in mâna unora din cei de mai sus si nu pdtrundeau in popor. Poporul nu avea ce sii citeascä. Acum insd tot ce se izvode§te in

Apus, numai cât ai bate din palme sau ai clipi din -ochi, a §i ajuns in Ord §i este rdspândit in

toate unghiurilc tdrii. Schimbarea cea mai adâncá se poate vedea in limba ord§enilor. Deocamdatd, se deosebe§te adânc de aceia pe care tdranii au pdstrat-o neschimbatd. Dar cu in-

cetul se va infikra in toate páturile societdtii §i

XXVIII

www.digibuc.ro

nimic nu poate pune stavilä ca sá inainteze, ca acum, asa si de acum inainte, vorba i gAndul îi gdsesc drumul sd se aseze in mintea i inima

poporului. Adevdrat se schimbd, s asimileazd, se inpdmânteneste I cu vremea devin obstesti. Astfel farä indoiald au venit i o multirne de proverbe; acela care studiazd, de pildd, colectiile lui Zane si le comparà cu aceea a lui Anton Pann, poate sá vazá inceputul acestei schimbdri, care de atuncea

s'a mai ldtit. i aci unul din meritele lui Anton Pann este cä stabileste linia de trecere dela trecut

la prezent. Nu cá s'a pierdut, cd de pierdut s'a pierdut foarte putin, dar s'a schimbat i noima i s'a inmultit i numärul. Din toate biogratiile pomenite mai sus, numai un

singur lucru se desprinde ca sigur, adicd, ziva

anul mortii lui Anton Pann. In ceeace priveste nasterea, cresterea, intâmpldrile prin,. care a trecut, cum si in ce fel a ajuns in Rusia, data când a plecat de acolo, cum a ajuns in Bucuresti i ce a fdcut 'And la 1828, toate acestea sunt mai mult

sau mai putin legendare si se aseamänd foarte mult cu Viata i pildele lui Esop", dar formd mai modernd.

Tot ceeace se stie despre dânsul, este ceeace ne spune chiar dânsul, ceeave se poate spicui din scrierile lui, din nota care se and in diatd i aiurea. Dar toate acestea se pot tâlcui intr'un fel sau

altul. Se vede cd Anton Pann singur nu stia ce

varstd avea. Inteo diatd din anul 1849 are o viarstd, si intealta, fdcutd cinci ani mai in urmd se vede cá

a imbdtrânit numai cu trei ani. Gh. Dem. Teodo-

rescu, care a observat aceste date, a crezut cd poate sd deslusascd deosebirea spunând cá el, deoarece a luat a doua nevastä legitirnd, n'ar fi vrut sh afle cd era un orn inaintat in vfirstd; asta s'ar intelege dacd s'ar fi ardtat mai tânär inainte de a se fi insurat,

XXIX

www.digibuc.ro

dar ea sä caute sa se faca mai tânär cu putina vreme inaintea morii, sau dupa ce a trait cu a doua nevasta atatia ani, mi se pare cam tarziu. Dupa ce trecusera un numär de ani, in care a trait eu nevasta, ce bunkate sa se arate atunei mai tanär? Adevärul pare a fi cá nici el n'a §tiut cati ani a avut §i nu este mirare, dacä ne aducem aminte ca el s'a nascut intr'un ord§el din Bulgaria, pe la sfar§itul secolului al XVIII §i eh a trecut prin multe §i la sfar§itul vietii era greu sá nu se incurce in socoteala anilor. Chiar acum, cati din poporul de jos ar putea spune &AÇi ani au, cu toate eh au fost Oamenii necartutrecuti in registrul stärii rari i.§i aduc aminte numai de un eveniment care s'a intipärit in mintea lor. A§a intrebati-i cati ani au, và vor raspunde cum intr'adevär räspund, §i pana acum: cand au intrat Turcii in Ora, &Ind au

venit Tätarii, and a fost un cutremur, sau and a fost un foe mare, dar cat prive§te o datà pre-

cisa, exacta, in zadar a§teptam un raspuns. Ni s'a intamplat noua, ca intr'o zi, fiind la spi-

talul Coltea, un Oran a lost intrebat de doctor

câÇi ani are. El a raspuns cd-§i aduce aminte cand au intrat Nemtii cu coada In Ora. Toti au ras cre-

zand ea le spune una din pove§tile populare. Ei n'au §tiut cd in vremile de pe atunci, in loc de a tunde parul soldatilor, ei Il lasau sä creased lung, §i apoi Il impleteau i faceau cozi §i le legau cu o fundä. Taranul acela Ii adusese deci aminte de

intrarea Austriacilor in Oltenia. Astfel de exemple s'ar putea in§ira cu nenumaratele. Apoi Anton Pann nu §tia eä are sa vie o vreme

in care lumea se va interesa de trecutul lui, n'a

crescut el inteo familie unde se tinea socoteala de

zilele, and s'a nascut sau insurat cutare; era un

om din pätura de jos, un fel de aventurier §i desigur

nici nu se gandea ca cineva o sa caute sä zgandäXX X

www.digibuc.ro

i sa alle toate amanuntele vietii i astfel a trait el fara sa se gandeasca la

reasca. trecutul sale.

varsta lui ca tot n'avea nici un rost sa stie cati ani

are si cum a trait el parka a ajuns la Bucuresti mai tarziu. Astfel trecutul lui este acoperit de

o pacla mai deasa i numai pe ici pe colo se poate dibui ca sa gasim putine date de oarecare valoare.

Chiar daca viata lui era legendara, tot nu este legenda lard un sambure de adevar, oricat de mic ar fi. Pe acesta vom cauta sa-1 adunfim din cele ce se

stiu despre dansul. Se zice deci ca s'a nascut la Slivin, un orasel sau mai bine zis un sat in Bul-

garia. Ca tatal säu a fost caldarar, ea' muma lui Tomaida era grecoaica si cá el a mai avut Inca 2 frati. Cand si cum a murit tatal sat' nu se stie, poate pe vremea razboiului ruso-turc, sau cu putini ani mai inainte.

Dupa retragerea Rusilor, unii zic ca a fost rob

cu muma lui i cu cei 2 frati i dusi in Rusia, adica in Basarabia i altii ca a fost dus prizonier, care tot acelasi lucru este. Dar de ce sá ia Rusii robi sau

prizonieri crestini din Bulgaria? Am intelege dacá

ar fi luat Turci. *i cum sa incarce patru suflete

asa tam-nesam i sa-i clued acolo in Basarabia? Am

intelege, daca ar fi luat pe unul, dar o familie in-

treaga? Adevdrul se pare a. fi cá cei patru s'au luat de bunä voie cu Rusii si au plecat din satul lor, poate fiindu-le fried de ceeace vor pati dela ceilalti locuitori, dupa ce s'au retras Rusii. Se mai spune ca el a invatat bucoavnele, dela un popd din

sat si ar fi cantat acolo in bisericuta satului. Nu se poate tägadui faptul ca a avut o voce foarte frumoasd de c'antaret i poate ca a ajutat acolo la cantare. Dar cum îi poate cineva inchipui, intr'un sat ca acela, o bisericä i un dascal care sa invete pe bdiatul unui calddrar sarac ca sa cante? XXXI

www.digibuc.ro

Despre varstä vom vorbi indatä. Dar ce fel de locuitori erau acolo in mijlocul cärora träia si de ce

neam a fost tatäl lui Anton Pann? Nicäerea nu

se and vreo informatie exactà asupra lui. Un lucru

este sigur. In satul acela nu träiau multi crestini cei ce träiau erau intr'un numär mic, numai Bulgari si nu Cutovlahi i cá majoritatea locuitorilor trebuia sà." fi fost Turci. In toate scrierile lui Anton Pann nu se gäseste nici o urmd de dialect cutovlah; limba lui era curat munteneascd, adicä limba mahalalii din Bucuresti cu toate nuantele, inflexiunile i formele ei. Nici mäcar un cuvânt macedonean nu se gäseste. Si este imposibil sti nu

se fi strecurat câte un cuvânt din tineretea lui in numeroasele carti pe care le-a tipdrit pe urm5.. Pe de altd parte, afard de limba rornâneascä in care devenise mester, singura limbä pe care o cunostea foarte bine, era .cea turceascd. Pretutindenea se vede inrâurirea adâncd nu nurnai

a limbii, ci si a vietii turcesti, a literaturii popu-

lare si a obiceiurilor; Nastratin Hogea singur ar fi o

dovadd puternicd. 0 sumd de povesti sunt curat turcesti. Cu un sultan incepe povestea intâia cu altul se ispräveste Povestea vorbii". Cu un sultan incepe Fabule i istorioare"; i multe povesti din Povestea vorbii stau in strânsd legdturà cu literatura turceascä. Asa fiind, se naste intrebarea, câti ani a avut Pann când a plecat in Rusia. Nu se poate sä fi fost numai un copil mic, de sapte pânä la zece ani.

Mai intdiu, ar fi fost tare greu pentru un copil asa de tânär sà ia drumul cel lung si greu din

Bulgaria pânä la Chisindu. Si apoi cum a putut sá invete el atât de bine limba i literatura popularä turceasck fiind intr'o fragedd tinerete. Se vede dar

cà ar fi fost un báiat cu eel putin zece ani mai bâtran deck cum reese din diata lui. Asa, usor XXXII

www.digibuc.ro

CANT

Al FRATEROIIANE

PE GRAIUL 5/ LIMA TA ! iiiii,;154 CELE STREINE

A St I F riNTA

Bustuf lid Anton Pann In curtea bisericei Lucaci.

www.digibuc.ro

se poate intelege cum a ranas cu cunostiintele turcesti paid la sfärsitul vietii. S'ar putea zice: poate ca. a .invaat turceste dupd ce a venit la Bucuresti; dar acei ce cunosc viata i starea social:a in Bucuresti de pela inceputul secoluliii al XIX"-lea,

stiu foarte bine cä Turcii, care se aflau .se puteau numaa pe degete; caiva abagii, câtiva putini negustori, atâta tot. De dregaorii Ina lti nu poate fi vorba si Anton Pann ar Ti fost cel din urrnd care ar fi indrdznit sa se apropie

de dânsii, sau sà facd parte dintr'un zaiafet. Limba claselor inaIte era numai cea greceascà si contrar

celor ce s'au spus de care toti, Pann nu aratd cunostinta limbii grecesti. Ce a fdent el in Psaltichie" nu dovedeste nimica. Când o fi vorba de activitatea lui literal* vom discuta i acest punct.

pe eare lea tipdrit din greceste", cum

scrie pe titlu, n'au fost traduse de .dânsul din greceste

i chiar el ne mdrturiseste ea le-ar fi pus

pe versuri, din manuscrise unde a gäsit acele povesti românite", cum se exprimd el, -adich traduse in româneste din nainte._ Nici chiar priintre Cântecele de lume" nu gäsim deéa ici colea câte unul din acele cântece populare care, se aseamdnd cu cântecele populare ,neogrecesti. A trebuit sá le 'dea o asemdnare eu acestea pentrucd. literatura in acea vreme

la maá si care se cânta pela mesele boeresti chiar pela alti ciocoi de rang de jos i greci de origin* era in felul celei neogrecesti; Insà numai forma refrenului si alte forme exterioare, au fost

luate de Anton Pann sau_ alti cântdreti populari, dar aide], n'au nimica in comun cu cele grecesti si cum am spus numai pe ici pe eolea, câte unul a fost tradus, mai mult fiindcd melodia era pldcutd bine primitä de care- popor.-

XXXIII

3 Anton pann.

www.digibuc.ro

DacA intr'adevär populatiunea dela Slivin a fost, cum credem, in majoritate turceaseä i prin urmare vrAjmase putinilor crestini care rämäseserd acolo, dupa räzboiu, usor se poate intelege pentru ce To-

maida cu copiii ei s'a luat dupd armata ruseascä

si a cautat un azil in Rusia. Pann iarAsi nu ne spune cum s'a hränit el si fratii lui si cum a sustinut pe muma lui Tomaida pânä la moarte. Se spune numai cá cei doi frati au lost luati in

armatá ruseascA i cä au pierit intr'o luptä, dacä

inteadevär plecaserä cu muma lor si cu Anton. Dupä multi ani, câncl a tipdrit Basul teoretic" isi aduce Pann aminte cá a cântat psalmi cu atâtia ani mai inainte in biserica din Chisinäu; se poate. Nu incape indoiald cä el a avut ureche foarte find muzicalä, cA a fost inzestrat cu darul muzichiei foarte inalt si &A a avut un glas foarte melodios,

a§a cà usor a putut sä intre in slujba bisericii si sä cânte in strand la liturghie.

Dar mult n'a stat nici acolo, ci dupA catava vreme, el singur cu muma lui pleacä din Chisindu, trece granita i cu incetul se furiseazfi prin Galati, in Tara Româneascd, pAnä când ajunge la Bucuresti.

Panä atuncea, el inch' nu avusese vreo invätäturä

adeväratä, nu trecuse prin nicio scoald; nu era deck uri autodidact, cum a rämas pänd la moartea i acesta chiar este meritul lui, cAci altfel in

lui.

loc ca scrierile sale .s4 aibä un caracter natural, ar fi fost mestesugite si n'ar fi ajuns sä fie cdrtile populare de cdpetenie care au ramas panä acum,

Ioan Ghica in scrierile sale spune cä in scoala

SI. Sava infiintatfi de Gh. Lazar, se aflau intre altii

Petre Ispirescu, Filimon si Anton Pann. Noi, care am fost prieten intim cu Petre Ispirescu intre 1877 si 1885 §i care ne intâlneam cu dânsul in ultimii ani aproape zilnic, deoarece tipärirea ReXXXIV

www.digibuc.ro

vistei pentru Istorie qi Arheologie a lui Tocilescu a fost läsatä in mare parte pe seama mea §i Ispi-

rescu fiind tip ograful, am stat deseoi de vorbd cu dânsul despre lucrurile din trecut. Intre altele mi-a pomenit de Filimon, gângavul, §i de multi altii, insä niciodatd despre Anton Pann. Chiar când 1-am induplecat sd ne dea colectia lui de proverbe,

ca sä le publicdm in sus numita revistd, el cu-

noscuse foarte bine colectiile de cärti ale lui Pann, §i vorbeam mai ales in legdturd cu proverb ele ;

niciodatd n'a pomenit de dânsul ca de unul pe

care-1 cuno§tea personal, ceeace desigur Ca ar fi fdcut, dacd ar fi fost in aceia§i §coald cu dânsul. Sd nu uitdm ch. Anton Pann a murit la 1854, pe

când acestea se petreceau pela 1885. Cel putin

treizeci de ani trecuserä de atunci §i Ispirescu era un orn d'abia de 47 de ani §i nu se poate ca el. sà fi fost la §coald inahite de a se fi ndscut. Astfel se poate vedea eà memoria lui Ghica trebuie sá fi fost putin cam intunecatà. Dar nici Pann insu§i nu pomene§te niciodatd de acea §coalä. Dupd socoteala noasträ nici n'ar fi putut sd fi intrat in acea §coald, fiindcd ar fi fost pe atunci un bArbat de mai bine de 25 de ani.

Cu cine s'a intâlnit qi cine I-a luat supt protectia lui ?

Talentul sdu muzical a fost indatd recunoscut de cdtre toti acei me§teri cântareti care trdiau atuncea in Tara Româneascd. Gh. Dern. Teodorescu

ne da un numär foarte insemnat de oameni ale*i

care s'au ocupat cu muzica bisericeascd §i. au cäutat

un fel de armonizare intre sistemul oriental §i cel occidental §i multi dascäli au incercat pe vremea aceia sd introducd acele sisteme, care se schimbau

xxxv www.digibuc.ro

unele dupd altele foarte des in liturghie. Pe atuncea se cânta in deosebi in greceste, dar cu incetul cdn-

tecele bisericesti au fost inlocuite prin texte românesti.

Se zice ed Anton Pann le-ar fi pus pe româ-

nie" pentru intâia data', insä lucrul acesta nu este adevarat. Toate cartile bisericesti existau de mai

bine de un veac in limba româneascd. artile

cele noi, ce se pregateau atuncea, nu aveau nevoie de o noud. traducere-, ci numai de substituirea euvintelor românesti In locul ,celor grecesti supt nota respectivd. Greutatea, care lima' s'a simt,it dela inceput,'era cà nu se. potrivea bine silaba si vocala româneascd i adeseori notele nu se potriveau asa de bine cu rânduiala cuvintelor si a silabelor, cum era in cele grecesti:

Intre dascdlii de frunte, era Petra Efesiul. Se

vede cá el a fost eel dintâiu care l-a luat pe Anton Pann de l-a invatat mestesugul Psaltichiei. El nu era, cum spime Teodorescu, un director, ci numai

un cirac care a invdtat mestesugul i a treeut cel putin doudzeci de ani 2pând multd vreme când a ajuns sa fie mester tipograf in ale muziehiei.

Pe vremea aceea, a fdcut cunostiintii cu, Zamfira si se insurd cu clansa. Dar el ducea o viald

cam liberd i nevasta se lua dupä exemplul dat de

dânsul. Era a cdsdtorie ciudatd, framântata de pa-

timi i desfrâu. Ca unul care a pribegit prin lume,

el se invdtase sà trdiasca cam fard cumpätare mo-

r

Atdta a durat aceastd viatd tard cdsnicie ade-

váratd i dacd am crede pe unii biografi, multe ti-

pete se auzeau venind din casd, când bárbatul îi

mustra nevasta, când cu bielul, când cu palma si ea de partea ei Ii rdsplätea cu vârf i indesat.

In ce priveste aceastä Insuratoare, se na$,e o

XXXVI

www.digibuc.ro

nedumerire, mai ales asupra datei, pe care nu o putem u§or rezolva. Intre cartile cele dintaiu, pe care le-a publicat, se afld §i Hristoitia". Editiunea intaia se pare a fi dela 1834. Exemplarul nostru din nefericire nu este complect. Lipse§te mijlocul,

cateva foi dela inceput §i vre-o cloud dela sfar§it. In

aceasta Hristoitie a publicat o listd a prenumdratorilor, destul de interesanta. El chiamd un exem-

plar trup" §i aratá cati au fost prenumdratorii §i cate trupuri", adica exemplare, a luat fiecare. Mai intaiu fet,ele biserice§ti, care au luat atkea atkea trupuri", apoi mai multi episcopir arhimandriti §i alte fete biserice§ti.

Apoi .0 lista a boerilor. Aceasta este cu mult mai scurta deck a capilor bisericii. Intre cei care

au prenumdrat, sunt: Marele cdminar $tefan Marele Pdharnic Constandin Oläneseul, Pitarul Ionitd Bate ov eanul

Vistierul T om a C ern ovo de anulP olcovnicul Mihalachi.

Nici un fanariot, toti romani neao§i. Aceasta aratd punctul de vedere al celor pefitru care limba §i literatura romaneascd era limba §i literatura mo-

jicimii. Dacd mai invdtau Inca o limbd pe laugh' cea greceascd, era cea frantuzeascd, pe care o invdtau

de cele mai multe ori cu emigrantii din Franta care se pripd§eau pe aicea: Apoi vine ,o listd a prenumdrdtorilor din clasa negustorilur, meseria§ilor §i altor oamenr de rand,

fiind mult mai lungd decat celelalte douà. Intre prenumeranti se gig: cofetari, zugravi, profesori Bojinca §i Gorjan, §i Ioan Eliade Rddulescu. Din nefericire lipse§te o foaie la mijloc.

In editiunea doua din Craiova, lista prenumärantilor a dispdrut qi textul a fost tiparit cu acea ortografie ciudatd, care pe atuncea stdpanea lumea invkatd.

Intre acei prenumáranti se afld §i unul Lazdr XXXVII

www.digibuc.ro

Pann. Se §tie ea din prima cäsatorie a avut un balat Lazar Pann. Nu este u§or de crezut cá a mai existat pe acea vreme inch' §i un alt Lazar Pann, caci acest nume Pann, era o prescurtare din

Pantelimon, pe care el singur a nascocit-o. Câti ani putea sa aiba Pann la 1834?

Daca tot ceeace s'a scris pâna aeuma despre data cand s'a insurat Pann cu Zamfira, ar fi adevärat, atunci baiatul lui, Lazar, trebue sa fi avut cel mull 12-13 ani. Astfel, o alta data devine indoelnica, §i, pe de alta parte, intäre§te presupunerea noastra cá atunci când Pann a venit la Bucure§ti era intr'o värsta mai inaintatä *.i nu in

vârsta unui tânär, care trebuia sa fie trimes la §coalä.

Cum viata casnica intre Anton Pann 0 nevasta lui era proasta §i unul 0 altul cautau numai petrecerea in afara de casa, lesne se intelege dece cei dela Mitropolie nu s'au gräbit sá dea curs cererei de despartenie a lui Anton Pann. Pe vremea ceia biserica care lega, era singura autoritate care deslega, 0 numai la scaunul Mitropoliei putea el sa cate despartenia. Precum spune el singur, a trebuit de multe ori sa urce dealul

Mitropoliei. Autoritatile biserice§ti §tiau ea' nu era una numai agurida §i alta miere ,i de aceia nu se

grabea sa dea despartenia, dar instar0t Anton Pann a izbutit.

Dar viata pe care o dusese cu nevasta intaia §i cea de mai tärziu o descrie el singur in Povestea vorbii", dupa cum se vede in fragmentul de mai jos: POVESTEA VORBIL Fragment din Pacostele singurlitAtii" pag. 138.

Cu Dumnezeu inainte imi iau inima In dinti, Md 'nsor, cunund pärinte, si zicd-mi tati cd n'am minti ; Cunoscut si §tiut este cd am mai fost cdsdtorit,

XXXVIII

www.digibuc.ro

Am tinut cloud neveste §i niciuna n'a murit, Una ma ldsd pe mine, pe una o läsai eu, De am trait rdu sau bine, sa ne ierte Dumnezeu. Sapte ani trail cu una §i mereu m'am judecat ; Gära, mare, totdeauna, dar insfar§it am scdpat. Cu a doua fdcui casa §i al zecilea an, Vränd sd se mai facd mai grasa, ma. urt §i'mi fu du§man. Sal-ace fuserd toate, säracd §i acum iau,

Cu doar, ce-o fi, §i cu poate peste mai bine sd dau. Dar Iliad deloc nu-mi pasd or§icum de-oi nemeri, Uncle o e§i sa lasd, sunt deprins a suferi.

baiatul sàu Lazar, vom a-

In ceeace priveste

duce vorba despre el mai tarziu. Este un lucru ciudat cà nu se stie cum a trait si

cum s'a hranit, cat a castigat si cum a putut sa aiba destul pentru petrecerile sale si sustinerea mumei sale Tomaida.

Apoi chiar in ceeace priveste însui numele lui propriu, se zice ca cel adevarat era Pantelimon, sau dupa altii Panataleon, apoi l-a schimbat in Pandele si de aci ar fi ajuns la Pann. Se vede ca el adunase in jurul sàu un numär de prieteni de felul sau i astfel a putut el petrece, poate pe cheltuiala altora, cum Ii placea mai bine. De atunci Inca el incepuse sa facá versuri, cantece care au devenit populare, nu atat prin cuprinsul lor, cat mai mult prin melodia pe care se can-

tau. Aceasta este o probléma de care ar fi bine sä se ocupe acei care studiaza cantecele populare i melodia lor.

Este un fapt bine cunoscut de cei care s'au pandesc din popor in popor, din om in om, din

ocupat de aceasta chestiune ca i melodiile se ras-

tard in tara, i in fapt, cd nu este continutul unei poezii care o face populara, ci este numai melodia cu care a fost purtata; i astfel se intampla cá sunt

mai multe poezii populare care se cantä pe ace-

iai

XXXIX

www.digibuc.ro

In cartea lui Sabin Drägoiu, care a publicat mai mult de trei sute de cântece populare, autorul ne aratd cd o seamd din aceste cântece populare se cântd toate pe aceleasi melodii. Pann a adus acele cântece din satul in care a trdit si unde le-a invdtat dela Turcii de acolo; apoi desigur a surprins câte o notä din tarafele läutarilor unde chefuia si fiind inspirat si el, a fost in stare sd desvolte dintr'o notd o melodie intreagd. Fiind foarte dibaciu in Psaltichie, el a fost in stare indatd sd transcrie aceste melodii cu note bise-

ricesti, cu care se indeletnicea cu atâta mestesug.

Nu se §tie dacä viata pe care o ducea era pe placul sprijinitorilor lui, mai ales a demnitarilor biseri-

cii si de aceia se poate cd. 1-au trimes afard din

Bucuresti, .ca sh-1 scoatd -din ispitele Bucurestilor .si 1-au pus dascd1 de Psaltichie la Seminarul din Râmnicul-Vâlcea.

Un 'duh neastâmpdrat cum era el, nu s'a multumit numai eu atâta; si a mai cdpätat atunci si postul de dasedl de Psaltichie la mândstirea de maici Dintr'un lemn, de laugh' Govora. Trebue &a.'

fi stat acolo câtdva vreme, dar apoi

a ademenit pe una din maici, cea mai tânärd, anume Anica, nepoata staretei Platonida si intr'o blind dimineatä. amândoi au disphrut. El ii adusese in taind haine bärbätesti, apoi ii tunsese pdrul si amândoi au

luat drumul peste munti.

Câtevd cântece, care se afld apoi in Spitalul Amo-

rului, au fost izvodite de dânsul când se alla pe cale spre Brasov si unele din ele au fost populare pentru o vreme. De asemenea a fdcut un acrostih cu numele Anicdi si se vede cd Meà de atunci era

foarte indemânatec la facerea versuriloz. fad acest acrostih: XL

www.digibuc.ro

Ah, o pdsàricd mult odihna'mi stricá : tot pricini imi face, nu mä lasä'n pace.

Nu stiu ce gaud are cu-asta ei urmare, cd prea Imi arata fatä'namoratd.

Ivindu-se, vine aproape de mine

si Imi ciripeste . ;ie md 'nebuneste.

Cdnd s'o apuc, sboard cand stau, se coboard: nici va sd se duca nid nu se apucä. Astä pasdricd,

ce linistea 'mi stria altfel nu se prinde. decdt lat a'i tinde.

Dia Poesii deosebite sau Cantece de lume, Bucuresti 1831 t., 1, pagina 63.

La Bra§ov, a fost primit cu bratele deschise §i pentru o vremé oarecare cânta in biserica Sf. NicoIae din Schei. Dar bdiatul", de ,care spunea cä este fratele sau nepotul lui, nu §i-a-putut ascunde adeväratul sex pentru multd vrerne; §i minciuna ameninta sd se dea pe fatd §i a§a a lost nevoit sá plece. Se spune ca inainte de a se intoarce in tard ar fi luat drumul la Buda; §i noud ne vine a crede cá faptul acesta ar fi adevdrat, cdci, precum vom vedea, din mornentul acela, Anton Pann s'a schimbat cu desdvar§ire §i din omul fluturatec, destrdbdlat, a inceput sá devie un orn mai a§ezat; §i de unde pänd atuncea nu publicase mai nirnica, publicatiunile lui incep sd curgd §iroiu. El, insd nu o ia pe Ana de nevastd. A trait cu

ea vreo §apte ani pand când ca §i data trecutd,

poama s'a schimbat in aguridd. Unde la inceput nu §tia cum s'd cânte frumusetea §i dulceata ei, mai târziu nu gäse§te cuvinte destul de aspre, de pline de urd, cum le-a intrebuintat fatd de nevasta tânärd pe care o in§elase §i apoi o läsase. Si de data aceasta Ii dedicd un acrostih, insd cu mult deosebit de primul: XLI

www.digibuc.ro

Anii care li träisi Impreuna cu mine nu cred si acum sa-i ai tot cu acelasi bine...

lar tu doamnd te numiai

Nu zic cd sedeai pe bani si umblai cu caleasca sau te slujai de Tigani mustele sa-ti goneasca

Care e dar alt neajuns

Nu cd eiusingur am fost, cu dragoste la toate, Barbat slug& si rob prost, slujindu-ti cat se poate,

Ah, ludo (si) Dalila de interes orbita, vai, amar seama vei da, aspidd oträvita I

si a casei stapana;

orice doriai si poftiai Iti erea si In mana. o nemultdmitoare,

te-a ranit i te-a patruns sa te faci vanzatoare ?

Adaos la Erotocrit, tom. IV, pag. 149.

Din aceasta casatorie s'a nascut o fetita, Ecaterina. Dupa ce a'a despärtit de Pann, Anica s'a maritat din nou, dupa un altul §i. Pann iara§i a ramas vaduv.

Au trecut inca c4iva. ani, pand cand a &sit o aka' fata säraca cu care s'a casatorit. Cu aceasta

a trait pana la moarte, dar dela dansa n'a avut

nici un copil. Cat timp a locuit in Bucure§ti, se muta dela o biserica la alta i se ocupa mai mult cu lipografia.

Mai intaiu cdrtile lui fusesera tipärite la Sibiu, Bra§ov, Bucureati; apoi cu incetul §i-a fiicut el singur o tipografie unde tiparea cdrtile sale, dar

in aceea§i vreme cand tiparea cdrtile sale, 61:area, de pilda, calendarele la altä tipografie.

In ceeace prive§te Psaltirea, el a fost in stare sh tipäreasca in teascurile sale acele carp biserice§ti dupa sistema pe care o adoptase el singur, adicä de a prescurta, de a romaniza, dar nu trebue &a credem, cum spun altii, cà el ar fi tradus aceste carti din greceate In limba rornaneasca. Noi am pomenit deja mai sus ca aceste carti existau in limba rornaneasca, dar ceeace a facut, a fost numai sa substitue cuvinte romane§ti deja in fiintd XLII

www.digibuc.ro

in locul celor grece§ti, cum se intrebuintau in bisericile de atunci, mai ales de capii bisericii care erau too. greci. Este curios cà el mai niciodatä nu

pomene§te pe cei care 1-au ajutat. Pe Macarie Ieromonahul, care a tiparit gramatica muzicald la Viena, nu-1 pomene§te niciodatd. S'a bucurat de sprijinul Mitropolitului Grigorie §i mai ales al lui Dionisie Fotino. Acesta -din urmá

a scris o istorie a Tara Române0" in greceste care s'a tradus in române§te. El la inceput era dascal de limba greceasca in casa boerului Dinicu Filipescu, a fost secretarul lui Caragea, a luat parte la alcatuirea condicii de legi din 1817 §i in sfär§it a transpus in greaca clasica Erotocritul lui Kornaros. Ace§tia 1-au ajutat pe Anton Pann mai intalu in ceeace prive§te pozitia -de cântaret de biserica i apoi 1-au mai ajutat la tiphrirea eartilor biserice§ti.

Bäiatul sàu Lazar crescuse mare §i atunci el

1-a popit, la inceput 1-a urât ca pe un du§man, dar s'au impdcat, cad apoi inaintea mortii, se vede i-a lksat lui cartile tiparite i poate ca. §i tipogra-

fia. Däm ad un fragment din diata lui din 1854: Toatä starea mea este o tipografie numai, care

cu mari economii §i cu ajutorul multor prea cuvio§i archimandriti, igumeni §i stareti ai osebitelor monastiri, incepând-o dela apul 1843, cu incetul-incetul

abia am adus-o in starea (in) care se afla astazi, adicä cu cloud teascuri... §i cu cinci rânduri de slove de stempi i matrice, dimpreuna cu un instrument de turnatul slovelor, doua instrumente de linii mici §i o ma§inä de tdiatul slovelor, care toate mä costa aproape o mie de galbeni". A treia nevasta Ii fägaduise ca se va calugäri, daca el va muri inaintea ei §i mi se pare cá tipografia i-a lasat-o ei, caci in loc de a intra in mânästire, s'a märitat cu Oprescu, un ucenic al lui

www.digibuc.ro

Anton Pann, cu care se zice cd a avut legdturi prietenesti deja inaintea mortii lui Anton Pann. Acest Oprea Dumitrescu a hat tipografia si s'a mutat cu nevasta la Rdmnic, unde a mai scos cdteva Carp tipdrite de Anton Pann, ca Spitalul amoru-

lui", Poveste arabicd" si altele, dupä cum am ardtat si mai sus.

Se vede cd ajunsese la adanci bdtrâneti; Singur

nu mai stia cati ani avea. El cdkitorea prin tard

ca sá vanzd diferite cdrti pela biserici §i mandstiri, si inteuna din acele cdldtorii a räcit §i a murit de pneumonie. El avusese grije sd-si scrie singur epitaful, insd nimeni n'a tinut scarna de dorinta lui. A murit si fu ingropat in ziva de 4 Noembrie 1854; si in loc sä fie ingropat la Biserica Olteni, unde a petrecut mare parte din viata lui, a fost ingropat la Lucaci. Abia dupd multi ani dela moartea lui, i s'a pus o piatrd la cdpdtdiur dar pentru renumele lui nu mai avea nevoe de un astfel de epitaf, mare sau mic, cdci §i isi inscrisese numele in inimile tuturdr care acum se rdsfdtau cu cdrtile lui. Epitaful lui scurt si simplu sund astfel: Aici s'a mutat cu jale, In cel mai din urma an, celce tn cartile sale se subt-scrie Anton Pann Acum maim 1 tnceteaza, ce la scris mereu sedea : nopti intregi numai lucreaza, la lumina carti sa dea. lmplinindu-si datoria si talantul ne 'ngropand, si-a facut calatoria dand Altor in lume rand.

XLIV

www.digibuc.ro

Dupd ce am descris in traskitri generale viata lui Anton Pann, asa dupá cum am putut-o culege din,putinele färämituri de date exacte care s'au ivit in cursul cereetárilor, trecem acum la activitatea lui Pann care este mai insemnatä, mai ales Povestea vorbii" si celelalte carti tipttrite de dAnsul.

Cts

XLV

www.digibuc.ro

Activitatea lui Anton Pann. Inceputul activitätii lui Anton Pann este tot atât de intunecos ca i inceputul vietii sale. El era un

autodidact, adicä un om care n'a fost prin nici o scoald i limbile pe care le cunostea, le-a invdtat prin experienta vietii.

Cum si ce fel s'a apucat sä tipdreased càri, ce 1-a .indemnat sa se apuce de activitatea literard, nu s'a cercetat pana acuma. Daed intr'adevär a tipdrit el pela 1820, o cdrticicd de cântece de stea, acest fapt nu este insd sigur. Pând acum n'am descoperit nici o asemenea carte. Cel mai vechiu text de astfel de cântece este de pela 1830 si cum a ajuns sa tipdreascd o astfel de colectiune, se va vedea mai târziu, când vom discuta mai pe larg Imboldul, care 1-a indus sá se apuce de tipdrirea cdrtilor sale.

Un autor nu pied din cer. El. este legat de trecut, câteodatd in mod vddit, eâteodatd in mdd mai subtil, dar dela sine insusi nu s'a ivit niciodatd un orn cu care s'ar pdrea cá incepe lumea. Oricare ar fi autorul, el este numai o verigd intr'un lant i tinta studiilor literare este de a eduta

sá urmeze sau sá destrame firele care apoi s'au innodat i sà caute pe cât se poate sà dea de obârsia

activitätii literare.

De asemeni un autor nu poate fi judecat deckt dupd nivelul in care a trdit, cresterea, Imprejurdrile in care s'a desvoltat, cdci in el se oglindeste XLVI

www.digibuc.ro

inteo formä mai perfectd näzuinta poetich a celor cu care a stat in leghtura mai intimä, ceeace gandeau in sinea sau mintea lor, gäsind inteinsul cuvântul de schpare. El formuleazd ceeace mi§ca adânc sufletele oamenilor in mijlocul chrora trhe§te. Dach incerchm acum sh judechm pe un autor, sunt multi factori care trebue sà fie luati in consideratie,

dar mai vârtos ce fel de Niiatà a avut in frageda copilärie.

S'a dovedit cum eh impresiunile pe care le capdtd mintea inch necoapth a unui copil, fac därä in mintea lui, care se adânce§te cu vremea §i. ramâne ne*tearsh. Mai târziu acestea ies la iveald §i sunt indrumätori ai activitatii omene§ti mai puternici-decat ceeace se invatä la §coalä. *coala nu face alta

deck sä desvolte unele §i altele din trashturile adânci §i sä trunchieze altele. Dar la urma urmelor, ceeace este innäscut in firea

omului, a§teaptä

numai scânteia ca sä ia foc inchipuirea sau talentul §i. astfel un scriitor se 'Malta deasupra nivelului sau, prin aceste insu§iri naturale §i prin influenta mediului in care träe§te §i. se desvoltd. Dach studiem activitatea lui Anton Pann, mai de aproape, vedem cd firea lui naturald era de a prinde aproape in zbor cântecele pe care le auzea in jurul lui §i apoi sâ fdureased §i el pe cioplite sau necioplite, cântece populare care se potriveau cu gustul phturii in care se mi§ca. . Prindea u§or acele cântece neogreceti care se cântau pela mesele boere§ti §i la chefurile populare §i era me§ter in a turna versuri cu mare usurintä.

Dar ca autor nu-1 cunoa§tem pânä dupa aventura romantich, care l-a dus peste munti §i l-a a§ezat in Bra§ov, pentru putind vreme. In Tara-Romaneasch nici n?avea de unde sh. invete. Icoana vietii intelectuale, a§a cum se petrecea pe vremea aceia, XLVII

www.digibuc.ro

ne-o dä. oare§icum Iorga in trdsäturi generale. Toti erau supt influenta greceascd, toti scriitorii, poetii, toate fetele bìsericeti, toate §coalele, toate erau numai grece§ti. Toti aceia care fâceau parte din Arhontologhion care imbräti§a cele patru clase

boere§ti, dispretuiau atät limba cat i literatura

româneascd, pe care de altfel nici nu o ouno§teau. Este un gol absolut dela 1750 pAnä la 1830; totul eta numai paragind. De asemenea, din când in când numai, date un preot mai copia cAte un manuscript, dar rare ori se vedea §i prin mâna unor mireni cArturari. Este destul sa pomenim c Ioan Eliade Rádulescu a trebuit sd se ascundd in poduI casei pArinte§ti, când a voit sà citeascä Alexandria in romäne§te,

care se tipdrise dincolo de munti fiindcä îi era

fricä sA nu fie prins de pdrinti citind o carte scrisa in limba mojicilor. Dar mai tare i mult mai luminoasä este icoana decklerii culturale in Tara Româneasa in prefata

lui C. Radovici din Gole§ti la Adunare de pilde biserice§ti §i filosofe§ti" din anul 1826, tipäritä la Buda, pe care o reproducem in intregime: Copie din Adunare de pilde bisericesti i filosofesti" de Constantin din Go1esti... Buda. 1826.

Iubite cetitoriule,

Cartea ce tii In mând, adunatá in zilele celor mai Invatati sfinti pärinti i mai vestiti filosofi, datä in tipariu grece§te, am vAzut-o de mult tàlmàcitä, §i tipáritd,' in limba noasträ, supt titlul pildele filosofe§ti.

tiind insä mic§orimea ei, §i rä-

rimea in care au ajuns aceastä carte, (din pricinile care au rdrit §i tot bindle in neamul nostru, §i XLVIII

www.digibuc.ro

au amortit precum puterile cele sufletesti, asa i tipografia fdcdtoarea de bine a omenirii, i izvoditoarea înlesnirii, cei mai indemnate spre rdvársarea luminilor intre natiile cele poliite); acum alegänd din toate cele mai cuviincioase spre folosul invátäturii

copiilor, de iznoava o am tdlmdcit de pre limba

greceascd in strámosasca mea romäneascä, mai spo-

rind si altele tot spre folosul invdtdturii celor de mai mare värsta copii, tdlmdcindu-le tot de pre

limba greceascd, din cdrtile dascdlului mieu, Chirie tefan Comita, ce i sfintia sa are adunate dela alti mai vechi scriitori i asezate pentru intrebuinta-

rea invdtdturii, ca niste citiri scurte ce pot face pläceare i folos prin pildele lor, cdstigarea bunelor ndravuri. Cum si alte invätkuri din cartea frantozului anu-

me M. H. Lemern, ce o numeste luminoasa pildd, sau noao adunare de fapte istoricesti si anecdote" foarte vrednice de a inpodobi mintea tinerimii, care sdvdrsaste fericirea si slava omului cum grdieste in adunarea politiceascd, tálmäcità in limba greceased, de dumnealui Alexandru Racovita gincre mieu, si de mine tdlinficitä in limba romfineascd cu oarescare alegere de cele mai trebuincioase in viata omului.

Aceste toate date in tipariu ca sä le aduc dar

celor de un neam cu mine, nu pentru de a-m ardta

puterea condeiului, cdci imi cunosc usurimea, ci ca sá

nu lipseascd cu totul o carte atät de fnlositoare, nu

numai spre invätätura copiilor; ci de ar fi cu putinta si tot omul, de orice, vdrstd si stare i de orice treaptd sä.nu o aibd depArtatä, fiind aducdtoare

aminte pentru toate datoriile omului, de cum sd naste, i pdnd &and cdldtoreste din aceastä

adecd i ca sh-mi arät i eu, pre cdt imi este prin putintä osärdia in binele obstesc, ce'l asteapta neaawl din inteleptele mdsuri ce intrebuintazd ochrmuiXLIX

www.digibuc.ro

rea, spre räsipirea luminilor, prin aezarea de scoale, la care ocdrmuiete Chir Eufrosin Poteca Ieromonahul profesorul Filosofii. Prime*te dar cu dragoste o cetitoriule! §i eäutänd nu la mic§orimea, ci la coprinderea ei, cea folositoare, §i la rävna mea, roagâ-te din preuna cu mine tatälui luminilor sä le reverse i in patria noastrd, cea acoperità de norul eel intunecos al ne invätaurii, ca sá putem i noi cei rdma§i in urma tuturor natiilor zärind lumina cea adevâratà, sà fim

fii luminii §i slävind pre acela ce ne'au arâtat'o, sá vedem pacea pe pämântul nostru §i bund voire intre oameni.

Astfel stând lucrurile, mirarea este *i mai mare, cum deodatà a räsàrit Anton Pann ca autor. Pentru a deslega aceastd enigmd trebue s'o luiim foarte de departe, tot tinând in minte cà aceastii schimbare s'a intâmplat dupá ce ajunsese la Bra§ov §i stdtuse acolo mai multa vreme.

Indatä ce a trecut muntii, el s'a gdsit intr'o viata cu totul nouk tot ce vedea acolo era neobicinuit

ca un orn simtitor §i aprig de a inv.iita,

se vede cd a fost adânc influentat §i i§i incepe

o viatâ noud:' Dar ce fel de viatd culturald era aceia care l-a

izbit de indatd ce a trecut muntii? Cum am spus trebue sà incepem de departe! Pe la inceputul secolului al XV-lea leudalismul incepe sá decadä §i sá dispara. Cu dânsul dispar asemenea §i epopele eroice mai bine cunoscute supt numele de ciclurile lui Artur i Charlemagne, apoi ale cavalerilor adevärati §i inchipuiti, ale cfiror izbânzi se cântau de barzi sau trubaduri, pela curtile cavalerilor, ducior, impäratilor. Pe vremea aceia, incep §i straturile populare sá se emancipeze de supt inrâurirea aristocratiei §i sd

www.digibuc.ro

caute sd-§i intocmeascd o viatá a lor independentä.

Au dispdrut privilegiile aristocratiei. 0 literaturd insä nu dispare, ci se schimbd §i se asimileazd cu conditiile cele noi §i a§a multe din aceste epopei, scrise mai intaiu in versuri, au inceput sd fie scrise in prozä.

Eroii cei vechi au inceput §i ei sá coboare din indltimea curtilor impdrdte§ti §i din castelele baronilor §i sà ajungd cu incetul in casele negustorilor, preotilor §i dascdlilor, §i cu vremea, mai ales in secolul al XVI-lea, acele pove§ti destul de lungi la inceput s'au scurtat. Poporul nu avea vreme sä stea sá asculte la pove§ti lungi, ji prácea mai mult aventurile §i pove§tile cele scurte §i a§a s'a nascut o literaturd care a pdtruns pand la cele din urmd strate ale poporului. Atat pove§tile orientale cat §i cele eroice au devenit cdrticele mititele, croite

dupd talia cititorilor naivi §i astfel s'a ndscut li-

teratura populard de care am pomenit mai sus. Aceastd mi§care a luat na§tere in Franta -§4- a pdtruns indatd in Italia §i Germania §i de aci u§or §i-a luat mersul cdtre Orient. Pe langd pove§ti s'au mai adaugat §i alte cdrticele de folos poporului §i prognostice astrologice, retete populare, fel de fel de calendare §i alte de acela§i caracter simplu, naiv §i popular. Clasa aristocraticd a tratat aceastá literaturd cu

acela§ dispret cu care cdrturarii latini i§i bateau joc de literatura scrisd in limbile vulgare. Ei tratau aceastd literaturd ca aceea a mojicilor, precum

tratau §i cantecele populare, care nu erau decat crampee din epopeele vechi §i acele epopee reduse la ultima expresie, cu care poporul se 'des-

fata. Pe la mijlocul secolului al 18, s'a ivit in Ger, mania o mi§care extraordinard, in frunte cu Herder. 0 literaturd originalä nemteascd nu se desvoltase Meg; pe atunci era un fel de literatura clasicd.

LI

www.digibuc.ro

Literatura veche greceascá §i latina i§i pierduse pânä la un punct farmecul §i interesul pentru_popor §i atunci s'a inceput acea mi§care literard, ellnoscuta supt numele de romanticä. Nu mai era vorba acuma de a se ocupa numai de un singur popor, dar ináltându-se deasupra istorii mai marginite, locale, s'a cäutat sa se gäseascii §i ceeace este mai frumos §i mai poetic la toate popoarele. Dar ceeace exprimd intr'un mod mai plastic sufletul poporului, era poezia §i Jiteratura a§a zisd populará.

Herder a cules Vocile tuluror popoarelor" (Die Stimmen aller Voelker), balade, cântece epice, lirice ale multor popoare_._

In Englitera de asemenea, episeopul Percy a adunat faimoasa colectiune de balade cti care a inceput inteadevär literatura epicd modernd populard. Apoi s'a intovärä§it la aceastä mi§care Bren-

tano, Schlaegel, fiecare cu culegerile §i studiile lorf §i Inch' alti multi. Dela balade §i cântece populare s'au intors apoi §i la cärtile populare din Evul Mediu, acele eärticele mici, care se vindeau §i s'au vândut inch' §i de atunci pe un pret mai de nimic pela toate bâlciurile §i iarmarocurile din Germania, cärticele de vre'o 16 pa-

gini sau mai putin, tiparite färd an, câteodatà cu ni§te xilografii foarte rudirnentare pe foaia de titlu.

Goeress a fost cel dintâiu care le-a cules supt ti-

tlul Die Teutschen Volksbuecher" la anul 1807

Heidelberg.

Acolo le-a retipärit titlul, ateodatii chiar §i chipul xylografie, §t-la unele da tot continutul, la altele numai un rezumat, a mai adäugat câteva notite istorice §i literare, despre obâr§ia §i yechimea lor. Aci gäsim §i pove§ti §i romane §i cântece populare §i cärti de vise §i calendare §i pove§ti, cárora le-am LII

www.digibuc.ro

spune haiducesti i superstitii populare si fel de fel

de lucruri care circulau prin popor si care erau bine gustate de dânsul. Astfel s'a näscut un interes special, nu numai pentru aceste cärti care s'au in-

i s'a impârtit in toatá intinderea tárilor unde se vorbea nemteste, dar au si trecut granitele si au lost traduse in limbile popoarelor inverim ltit

cinate.

Cu aceasta incepe miscarea cârtilor populare sau cum le chiamä Nisard.Le livre du colportage", in Englitera Chapbooks sau The Book of the running brethern", sau cum s'ar zice pe la noi Cartea iconarilbr", care pe länga icoane tiparite pe o singurâ pagina, cu continut diferit, mai vindeau i astfel de

cdrticele märuntele. Aceastä miscare a crescut din ce in ce mai mult

'And in vremea fratilor Grimm care pe lângä literatura scrisa, au scos la ivealä pela 1816 faimoasa colectiune de basme populare. Nu vom cauta aci, sä vorbim 'de istoria acestor colectiuni, de importanta ce au avut-o pentru lite-

ratura basmelor, in toatd lumea; trebue sä ma mir-

ginesc numai a pomeni grandioasa lucrare a lui Bolte i Polivka, care au adunat in cinci volume

supt titlul de Anmerkungen zu den Kinder-u. Hausmaerchen der Brueder Grimm", mii i mii de paralele la colectiunea basmelor lui Grimm.

Un lucru insà trebue pómenit, ch de acolo a

pornit imboldul pentru cea mai veche colectie de basme românesti care au fost adunate de Sasii din Transilvania, mai intaiu, de fratii Schott 1845, cu o introctucere scrisá cu totul supt influenta ideilor fratilor Grimm. Apoi mai este o aka colectiune de basme românesti in nemteste, pela arml 1850, làcutd de Franz Obert, pe care Schullerus le-a publicat toate, pe scurt la Sibiu, in 1925. Dabd pomenim aceste fapte, nu este numai penLIII

www.digibuc.ro

tru a da aci o indicatie a colectiunilor de basme ro . mdne§ti, cele mai vechi, dar de a ardta cà noul indemn pornit din Germania nu numai cd a pdtruns

pand in Transilvania, dar cä sdmanta adusd de acolo a dat roade frumoase. Se vede deci o legdturd inlre cele ce se petrec in Apus cu ceeace se petrecea §i in Transilvania. Elementul nemtesc a stat totdeauna in legaturd intimd cu viata culturald germanä. I§i trimeteau tinerii la universitdtile din Germania §i ace§tia, cdnd se intorceau acasd, aduceau cu sine roada invdtdturii lor.

Dar §i studiul literaturii populare scrise, sau al cdrtilor populare capdtd un avant Rea§teptat prin faimoasa introducere la Panciatantra de cdt-re Theodore Benfy. Aldturi de traducere, a publicat

un volum intreg in care a cercetat legdtura pove§tilor §i literaturii populare indiene nu numai cu basmele cunoscute in Europa, dar §i cu acea literaturd ambulantd de care am vorbit mai sus. Dar sd reliìàm firul cercetdrii §i sà ne oprim la

sfdr§itul secolului XVIII. N'au a§teptat cei din

Transilvania ca sh le vie imboldul pentru culegere de basme, dar acolo prin balciurile §i targurile din Transilvania circulau §i dinainte multe din aceste cdrticele populare. Unele in nernte§te, altele desigur traduse In ungure§te §i deodatd vedem rdsärind acolo §i o literaturä aidoma româneascä. Au inceput sà teargä praful de pe manuscriptele cele vechi §i cei cunoscAtori de carte au gäsit intre

dansele §i pove§ti care se asemdnau in totul cu

cele din limba nenateascd sau ungureascd §i a§a vedem cd se tipdre§te acolo Alexandria, apoi Floarea Darurilor, apoi Syntipa, Bertoldo, Viata §i pildele lui Esop; §i tipografiile din Cluj, Sibiu, Bra§ov §i

Buda, n'aveau nevoie sh cearä traduceri, gäseau materialul gata, n'aveau cleat sd tipäreascd.

LIV

www.digibuc.ro

Dar aceasta nu era deck un crämpeiu din viata intelectuald §i culturald care se desfd§ura acolo

pe acea vreme. Valurile civilizatiunii apusene se re-

värsau asupra Transilvaniei in diferite chipuri, ajungea pând pela poalele Carpatilor, dar nu le treceau. Nu era nimeni care sa se intereseze de civilizatia apuseanä, nici limba, nici biserica nu era

prielnicd pentru astfel de aventuri, dar cänd a

ajuns Anton Pann acolo, el se väzu de odata aruneat

intr'o Mare in care a trebuit sa invete sä innoate. Dar mi§carea literard nu se märginea numai la acele cärticele; intre 1750 §i. 1830, nu numai la Viena, Si-

biu, Cluj §i Bra§ov, dar mai ales la Buda care era un focar de viatd intelectuald româneaseä, s'au tipärit o multime de asemenea cärti. Tot ce era de valoare s'a tipärit acolo. N'avem

deck sà pomenim nu numai operile lui Sincai, ClaM, Maior §i ale altora, dar i alte literaturi de

un caracter mai inärunt, intre care am putea sd numärfirn ca ceva mai de seamd, cartea lui Constanan din Gole§ti, apoi calendarele de diferiti, sau Biblioteca Româneascä a lui Carcalechi §i multe altele de tot soiul §i tot felul. Câtà deosebire intre ceeace §tia Anton Pann din Tara RomâneascA §i ceeace vedea el, acolo. Dar mai avem sä pomenim despre doi autori §i poeti de pe vremea aceia care se vede cä

§i dân§ii au avut o oarecare inräurire asupra lui

Anton Pann: Vasile Aaron i Joan Barac. Ace§ti doi 'autori i poeti erau contimporani de

ai lui Anton Pann, §i träiau, unul din ei la Cluj

§i altul la Bra§ov. Amândoi erau fii de preoti si au avut o cre§tere aleasä, cum era obiceiul la preota Bisericii Unite.

In seminarii, se inväta §i literatura clasicd

§i

limba ungureascá §i. mai ales cea nemteascä. Amän-

doi erau mai intâiu hotdriti a deveni preoti, dar

dupä aceia au devenit advocati. Barac cäpätä postul LV

www.digibuc.ro

de translator la Bra§ov. Din scrierile lor se vede

cá aveau cuno§tinte foarte intinse, nu numai de latind, italianä §i francezä dar mai ales de nernteasea. ungureascd. Amândoi scriau in versuri mai mult

sau mai purin populare. Opera de frunte a lui Aaron a fost Patima lui Taus Hristos, de aproape zece mii de versuri, pe and cea de frunte a lui Barac a lost Risipirea Ierusalimului. Cu toatá

lungimea lor §i pand la un punct monotonia, s'au bucurat de o popularitate foarte mare, a§a cd au apärut in mai multe Se vede cä aceste scrieri au arätat lui Pann, cum se poate mânui limba româneascà intr'un stn. limpede §i popular §i cum se poate de frumos pune in versuri. Dar mai presus de toate s'a bucurat vb."zând cArticelele mici ale lui Vasile Aaron. La 1797, Iordache Slätineanu tipari la Sibiu traducerea romäneascii a povestei Sofronim §i Harita. De aci se vede eh' a luat-o Aron i a versificat-o tipärind-o

la Sibiu la 1821 §i de atuncea s'a retipärit de ma multe ori; apoi povestea Piram §i Tisbe la Sibiu in 1807, asemenea Anul cel mänos, probabil influentat de Eglogile lui Virgil tipärit la Sibiu la 1820; apoi vine un cântec humoristic, Leonat din

Longobardia §i nevasta lui Dorofata, la Sibiu la

1815. Toate aceste carp ,se retipAreau de multe ori §i se räspandirà pretutindenea, prin toatä Transil-

vania.

La rândul lui, Barac, contemporan mai tânär al lui Vasile Aaron, a mai scris in versuri afarä de Risipirea Ierusalimului, mai multe traduceri dupd drame clasice franceze §i poate cà i o parte din Odysseia din nemte§te, apoi §i o traducere a Halimalei tot din nenite§te. Popularitatea sa cea mare insd, o datore§te poemei sale Arghir §i frumoasa

Elena, scoasä dintr'o veche legenda ungureascä, unde

regele mitic Lel joacii acela§i rol ca §i Arghir, dar LVI

www.digibuc.ro

§i aceasta la rândul ei se vede ca fusese scoasa

dintr'o poveste italiana. Arghir §i frumoasa Elena au fost apoi identificati cu Traian §i Dacia si acestui basm in verguri i se dadu un talc patriotic care se potrivea cu nazuinta politica de pe vremea aceia §i a facut din aceastä poveste in versuri, o poemä simbolich §i patriotica. Am dat aci numai in träsaturi generale spiritul care atuncea stapanea pe Românii din Transilvania, nivelul cultural la care se ridicaserd §i legdturile

pe care le aveau cu Apusul, de care nimeni nici nu visa in Tara Româneasca. Ce mirare deci, daca toate acestea au facut o im-

presie foarte adânca asupra lui Anton Pann §i

1-au indemnat sh ia calea pe care i-a aratat-o literatura cea noua" de care a aflat pentru intâia oará si sa urmeze pilda data' de catre poetii populari Aaron §i Barac. Acuma se poate intelege dece s'a schimbat-cu totul Anton Pann §i cum §i-a gasit el cararea pe care trebue s'o ia de acum inainte in viata lui, mai ales când dupa toate cele ce s'au petrecut la Bra§ov; a trebuit sä se intoarca in Ord. Se dusese sarac §i se intoarse foarte bogat §i aduse cu dânsul parte din comorile literaturii populare si acum in tarapanaua mintii lui, va bate galbenii culturii pe care li va imprd§tia In popor.

LVTI

www.digibuc.ro

Izvoarele lui Anton Pann. Dupä ce ne-am lämurit oaresicum asupra acestei

schimbari atat de adanci a lui Anton Pann, sä aruncam o privire cat se poate de scurta asupra izvoarelor de care s'a folosit. Trebue sa repetäm cá era autodidact, adica invatat dela sine, fära scoalä

n'a putut sa traducä dintr'o alta limba cum au

fäcut cei de dincolo, Vasile Aaron si loan Barae.

Pe de alta parte insä, el s'a luat dupa exemplul invatat dincolo de Carpati i dacä se spune ca

inainte de a se intoarce in tar* s'ar fi dus i la Buda, nouà ne vine sa credem ea' inteadevar s'a dus sa vaza literatura romand cum se tipärea acolo.

Chiar si literile cu care a tiparit, el cartile sale nu se aseamana cu cele cu care se tiparea in tara, ci se vede eh au fost aduse tot dela mesterii tipografi din Transilvania si mai ales din Buda; chiar unele carti ale lui au fost tiparite dincolo si se

vede cä el a stat in stranse legaturi cu scriitorii tipografii a carora cunostinta a fäcut-o pe cand era la Brasov. Ce a facut el attmci?

S'a luat dupä pilda ce i-a fost data, s'a apucat sa tipäreasca scrierile cele vechi pe care le gäsea in manuscript. Nu putem sa intram aci in toate amd-

nuntele pe care trebue sà le tinem pentru acel volum, in care se vor tipäri i celelalte scrieri ale lui LVIII

www.digibuc.ro

Anton Pann, ajunge insä de a arata aci, in câteva cuvinte, ea el nu este autorul nici uneia din cartile publicate de dânsul, doar numai cà multe dintre ele au fost versificate de dânsul. Asa este chestiunea eu Hristoitia, care, precum spune singur, a gdsit-o in limba româneasca in diferite traduceri, Anton Pann s'a folosit dupa cum dovedeste d-nul de o traduD. Russo inteun studiu admirabil cere fäcutä dupa textul grecesc al lui Dapontes. Prototipul acestor Hristoitii este, precum a aratat d. Russo in studiul sau aprofundat, o operá a lui Erasm (Studii si critice, Bucuresti, 1910). Tot astfel este cazul cu Erotocrit, o poemä de origine cretana. Problema care a preocupat invätatii mai bine de un secol in ceeace priveste originea Erotocritului, a fost acum deslusita intr'un studiu definitiv, mai presus de orice laudä, de catre D-1 Prof. Cartojan. D-sa a descoperit ca. Ero-

tocrit nu este

altceva

decât o transformare a

unei vechi poeme franceze Paris et Vienne. Ea s'a bucurat de o popularitate foarte mare in diferite tari, a fost tradusa chiar in limba judeo-germana in secolul al XVI si a devenit acum o carticica populara italiana, dupd cum a aratat si d-1 Cartojan,

si din care un exemplar se aflä si

in posesia

noastra.

Cat priveste Archir i Anadam, a copiat-o deadreptul din manuscripte, cu multi ani mai vechi cleat dânsul si din care am retiparit i eu pärti in Chrestomatie.

Cat priveste Calendarele, se vede cà s'a luat

dupá tipicul calendarelor si Cartilor de Mafia, care s'au tiparit la Buda, mai ales acele ale lui Carcalechi stefan Neagoe dela 1828 incolo. Cântecele de stea le-a copiat din manuscripte ca mult mai vechi, cum am arätat eu §i aiurea. Nastratin Hogea este luat deadreptul dintr'o carte popuLIX

www.digibuc.ro

lard turceascä; rdman deci numai Povestea vorbii §i ezdtoarea la Ord din care cea din urind este cea mai nimeritd. Tot astfel pove§ti care se and aeolo au fost scoase din alte parti, de asemenea multe din pove§ti care se and in Povestea vorbii

se and in manuseripte cu mult mai vechi decat Pann: aa Povestea poamelor; §i astfel urrndrind una dupd alta vom vedea cá el a lucrat ca toti

autorii cärtilor populare... Chiar in Spitalul amorului" el nu se sfie§te ca sd introdued poezii dela alti autori contemporani O mai vechi, fdrd ca sd le pomeneascd numele, de pildd Bolintineanu §i altii. Caracteristica la aceastä literaturd populard este

cà sunt anonime, sunt floarea campului pe care

oricine poate s'o desräddcineze i s'o rdsddeascä in gr'adina lui. Sunt adunate de prin lume, tidied de prin campii i rdzoare i iar la lume date prin tipar, adunate la un loc ca un manunchiu. Autorii cei mari au trecut aceastá literatura cu vederea, ei se uita mai bine la trandafirii infloriti O la crinii cu mireasmd, dar nu se uitau la bu-

suioc §i nici la viorelele care cre§teau la tulpina pomilor din pädure. Dar aceia care au inteles frumusetea i mireasma acestora n'au mai stat la indoiald sd le culeagd. Cat prive§te insd pildele, Anton Pann a avut un material foarte bogat, de unde a putut culege, aduna §i indrepta. Cana am scris despre literatura parerniologicà in cartea mea, Literatura popularti romiinii (1883), ara pomenit atunci numai vreo cloud, trei cdrti Pi lde Filosofe§ti i Floarea Darurilor dcspre care m'am ocupat inteun capitol intreg (p. 138 0 urm.). In ultimii ani a apärut admirabila lucrare a d-lui Cartojan asupra Florii darurilor, un studiu aprofundat, unde autorul nu numai cd a cercetat toate ediLX

www.digibuc.ro

Çiile acestei eärti, dar a ardtat cd este una dintre cärtile cele mai vechi ale literaturii populare, intratä in limba romând din secolul XVI-lea i nemultumit cu aceasta a mai urmdrit i izvorul aces-

tui text, pand la obarsia cea mai indephrtatä a originalului italian: Fiore di virtù din secolul al XIII. A studiat apoi cât se poate mai complet i textul care s'a tipárit la 1700 si astfel a contribuit la cunostinta noasträ cu un capitol

foarte important, ldmurind filiatiunea acestei cdrti in toate ramurile ei. S'a dovedit astfel cä Floarea Darurilor ì fost una dintre cdrtile cele mai mult citite

i

cd a trebuit sà aibd o inrâurire foarte

adâned asupra spiritului popular, irnbogatindu-1 cu multe povesti alese i proverbe care au devenit autohtone.

Cärtile cele vechi se vede cd au dispärut cu

vremea, hind tipärite un numär foarte restrâns, si s'au pierdut cum se pierd toate carSile populare. Abia la 1$07, s'a retipdrit Floarea Darurilor" la Brasov. Dar ,in cei mai bine de 100 de ani care trecuserd de când au fost tipärite aceste cdrti pen-

tru intâia oard, ele au fost copiate in manuscripte de &are cdlugdri sau daseäli. Vremea nu avea nici o valoare pentru dânsii. Era cu malt mai eftin sä copiezi o carte decät s'o cumperi si de aceea in biblioteca noasträ si a Acáderniei, am gäsit un numär insenrmat de copii din Floarea Darurilor si mai ales din Pi lde Filusofesti. Atât de rare ajunseserä,

incât Constantin din Golesti s'a vaznt nevoit sd retipAreased MCA odatá Pildele filosofesti; se vede

cd se pierduse cu desävârsire, cd in loc ca sa re-

tipäreascd cartea veche s'a apucat si le-a tradus din nou din greceste.

Dacd ar fi cdutat, poate cá ar fi gäsit mai multe manuscripte i dânsul din Pildele cele vechi tipärite la Tárgoviste, asemenea i manuscripte din LXI

www.digibuc.ro

Floarea Darurilor, tipdrite la Snagov in anul 1706. S'a intâmplat insd cà intr'un manuscript al nostru de pela 1702, au f ost legate cloud' foi din Floarea Darurilor, care sunt mult mai vechi deck acest

an si care se deosebesc de cartea sus pomenitd, prin aceia cà avem aci un fragment dintr'un text românesc cu original slavonesc alkuri, asa cá nu este tradusd din greceste ci din slavoneste; deoarece

este foarte caracteristic, reproduc aci acele patine rânduri pe care le-am gäsit: Inca muiare cdnd are invdtdturd, sá lumineazá de minte suptire ce are muerea ce grdescu rdu de mueri ce std. sdntu...

Solomon zisd cd nu estä nici un rdu mai [mare] de veninul sarpelui, asijderea iaste i mdniea muerii si mai bine sä ste inaintea leilor i Mainte zmeilor deck unii mueri mdnioase. ... de infra mueri venird pdcatele Soloman zisd de intr'o deinteaceia toti murim.

mie de mueri nu veri afla nici una band, iar de inteo mie de bärbati, multi voiu afla buni. Pdnza De vrea avea face molii, iar rauerea rdutatea.

muerea domnie, multd räutate vrea fi bdrbatilor. De vrea avea muerea domnie multá rdutate, vrea fi

bkbatilor (este repetat in text). Zisd unul int.& kptu ca trei lucrure sdntu de scos, omul de in

casd; fumul si.casa neacoperitä i muiarea cea viIpocratu zisd unei mueri ce trecea cu foc

tleana.

a nand.: foc tine pre alt foc si mai ardea muerea i sd nu scoatem mincinoase cuvendeck focal.

tele lui Solomon ce zice din... ... ca. nu vázuiu nicdire

vreo muere bund, cd Solomon avea vrajbd spre ddnsele, drept aceia a zis cà nici muiare bund nu

vdzuiu, cdci au seris aceia ce in batjocuralia... ... de

mänie ci avea spre iale Acrise asa. i spune in

cdrtile vechi cd Solomon, cdnd era la invdtdturd, el intrd intr'o muiare ce sà inchina idolilor si de draLXII

www.digibuc.ro

goste ci avea cu ele s'a fdcut dà sá lepaldd de

Dumnezeu lui si sá inchinä dimonilor. Si alt talc facu aduse cumu-1 inbrdcä si in haine mueresti de torcea ca. muerile §i-1 purta unde vrea ca un cocon mic... §i pentru darul libovului, grdescu cá

inpáratul din Flärn Dionisie vra sá tae capul unii mueri; numäle ei o chiema Ficotia (?), iar ia ceru

sd-i pue soroc 10 zile ca sd-si mearga acasä si sd-si tocmeascd lucrul ei i sd-si facd carte feciorilor. Si acia, riga Dionisia i-a zis dea pas ce cerea di va avea om pue chezas, ca de nu va veni ea, sä tae capul aceluia in locul ei. i Ficotia trimesä un voinic ce-1 chiama Amon, ci avea libov cu dänsa; si el veni si o hid in chezdsie ca de nu va veni pan'la soroc, sd'si piarzä capul lui in locul ei..." Se vede cá avem aci niste pilde cu povesti. Limba asta e f carte arhaicd si se vede cá apartine aproximativ secolului al XVII-lea.

Astfel de manuscripte trebue sä se gaseascd si in alte pdrti si fdrd indoiald cd au lost si la

indemana lui Anton Pann, la alcdtuirea colectiunii sale.

Cdt despre Pildele filosofesti, scriitorii cei vechi romani nu s'au multumit numai cu ce era in cdrtile tipárite, ci au alcdtuit si alte colectii de pilde care

se deosebesc de cele de mai sus. Darn aci unele

exemple din unele manusciipte care se gäsesc in colectia noastrd: No. 81. Trei lucruri se cunosc la trei intampläri: vetejie la rdzboiu, intelepciune la manic i prietesugul la nevoie.

No. 87. Inceperea maniei este nebunia, si sfar-

situl ei este cdeala. No. 92. Cel ce gräeste multe, urmeaza sá grdiascd minciuni si lucruri nefolositoare.

No. 93. Cel ce foarte sd gräbeste, pe urrnd sá cdeste, pentrucd numai cu rdbdare sá facd toate lucrurile.

LXIII

www.digibuc.ro

No. 104. Incepdtura cinstii: smerenia, §i sfar§itul smeriniei: bunkatea. No. 119. Cela ce scrie §i nu socote§te cele ce scrie, i§i pierde -vremea, jumkate a vietii sale, a§ijderea §i cela ce .eete§te §i nu intdlege ce cete§te.

No. 120. Tdcerea contene§fe pricinile ce aduc

supárare. No. 129. Socote§te-te ce grde§ti §i In ce vreame grde§ti.

.

No. 129. Cu rdbdarea sd cii§tiga bogkia §1 cu tdcerea scapd ne§tene de primejdie.

No. 158. Slobod este acela carele nu pofte§te nemica §i rob este carele naddjdue§te acelea ce pofte.§te.

No. 165. LAcomia aduce sArdcie §i numai acela este bogat earele nu pofte§te nemicd." Un autor iseusit ea Pann, u§or a putut sà facd dintr'o pildà, cloud sau trei, sd faed o tezd. §i antitezd §i astfel avea un material destul de bogat pentru a injgheba cartea lui.

Nu se poate fndoi nimenea cd el a trebuit sa

aibd astfel de colectiuni la indemand, &dci intocmai

dupd cum a tipkit celelalte ckti din manuscripte mai vechi, a§a de sigur s'a slujit in mare parte de

astfel de manuscripte la alckuirea Povestei vorbii".

Mai adäugdm aci §i Povestea arabich" care, precum aratd titlul, nu putea fi deck de origind

orientald. Intr'adevdr in manuscriptele noastre, In

unul in care se and §i Viata §i pildele lui Esop, din care am scos cateva invdtkuri pe care le pu-

blicdm_ aci, apoi §i Bertoldo, se mai afld §i un numdr de pove§ti care se aseamänä intocmai cu Povestea arabice in earacterul lor oriental, §i a§a nu

este mirare dacd intr'un astfel de manuscript s'o fi gäsit §i Povestea arabica pe Care a tipdrit-o el.

Cat prive§te Spitalul Amorului" a adunat de unde a gdsit nu numai de-ale lui, dar §i dela alti LXIV

www.digibuc.ro

ACISAMIJTATCUJAL CELMAIDINURMA 'CARE IN CARTILE SALE SE CITESTE

ANTON PANNa ACUM Mi,NA LINCETEAZA CC LA SCRIS MEREU SENA NOPTI INTRECTNUMM LUVIEZ LA LUMINA CARTI-SÁ DEA _ -INPLININDU

DATORiEA TALANTUL NENCROPÎ

STA FACUT CALATORIEA

biND.N LUME ALTOR-

RIND DECEDAT DIN

V1ATA LA 185i IN ETATE DEANE

r [NI UR C-1 S

Epitaftd /id Anton Patin dupe crucea din zidtd bisericei Lucaci din Bucuregi. www.digibuc.ro

scriitori contemporani a cäror poezii ajunseserà populare.

Insfârsit, Cântâtorul &tier se aseamänä intr'a-

tâta cu poemul lui Aaron, Leonat din Longobardia

nevasta lui, Dorofata, 'Meat n'ar fi de mirare

dacä Anton Pann, duph obiceiul lui a apucat acel cântec i 1-a cam schimbat in asa fel ca sa se potriveasa. cu felul lui de a scrie.

0 singurd carte se pare cá a fost lucratä de

dânsul, daca i aci nu s'a folosit de lucrarile inaintasilor sài, adic5. 13asul Teoretic i Practic". L'a

publicat cam târziu, când too aceia dela care invätase nu mai erau in viatä; dar o cercetare asupra activitätii sale in ceeace priveste cântarile bisericesti, trebue s'o läsarn altora mai bine pregatiti pentru o astfel de lucrare. Nu trebue uitat cà s'a folosit si de ucenici tocmai in aceastä carte gasim o lista intreagd a celor care 1-au ajutat la tipärire. Intr'un calendar, de tare vom vorbi mai târziu, s'a publicat o lucrare intreaga a unui ucenic a lui Anton Pann. Apoi mai stim i despre un alt ucenic, care dui:4

moartea lui Pann s'a insarat cu valuva lui, pe care-1 cheraa Oprea Dumitrescu.

Asa dar chiar in lucrarea aceastä tipograficA, altii erau zetarii i lucratorii la masind, insà acestea toate nu scad nimic din meritul lui Pann. Pe langa acestea mai trebue sä pomenim aci pe

Archir i Anadam, in care Archir dà nepotului sau

Anadam niste povere la sfarsit, care mr sunt altceva cleat proverbe cu tâlcul lor. Nu mai putin s'a putut sluji de Hristoitie de uncle a putut scoate multe cuvinte istete i proverbe, iar Esop era pentru dânsul o miná bogatà de a scoate material.

0 cercetare arda'nuntità a acestor cärti in compa-

ratie cu Povestea Vorbii" va dovedi cá o mare

LXV

5 Anton Pann.

www.digibuc.ro

parte cel putin se datoreste acestor izvoare de care

s'a folosit Anton Pann. 0 astfel de cercetare tre-

bue intreprinsä Inainte de a incerca o comparatie cu proverbele popoarelor invecinate, dacä nu voim sh

dam gres, mai ales cu popoarele indepärtate eu care Anton Pann n'a stat in nici o legdturd. Mai aproape ar fi sd cäutdm prin Paterice si alte cärti

cu povesti de folos. Inceredri teoretice fäcute en o tendintd oarecare parasesc drumul stiintei absolute si dau o gresità indrumare studiilor independente a cdror tinta este de a cduta adevärul. Intre alte cärti de care s'a folosit, trebue sd pomenim si cartea lui Constantin Radovici din Golesti, precum am ardtat mai sus, uncle am retipärit intro-

ducerea care ne aratd icoana vietii sufletesti din

Tara Romdneascd. Congtantin din Golesti a tradus din nou Pi ldele filosofesti din greceste in româneste,

astfel aducand la indemâna lui Anton Pann, o co-

moard de proverbe de tot felul, dar apoi a mai

addugat un numdr insemnat de mici povesti, care toate stAteau in legaturd cu unele dintre proverbe

sau o zicald a unui intelept grec. Astfel Anton Pann a putut usor culege din cartea tipdritä si

mai ales din manuscripte insusite, multe proverbe pe care le insird in cartea lui. Dar cartea lui Golescu ridicä o intrebare destul de interesantd pentru a fi atinsd aci. Vom ldsa altora ca sd dea un rdspuns hotdritor, adicd legätura In care std cartea lui Constantin din Golesti cu a lui Iordache Golescu. Amändoud contin atät pro-

verbe cat si povesti si este o asemänare atät de

mare intre dänsele, 'Meat o astfel de intrebare este cât se poate de la locul ei. Data tipäririi nu dovedeste nimica, cdci Constantin din Golesti a scris si cules materialul cu multi ani inainte, asa Cä dacd fordache ar fi mai vechi, asta n'ar dovedi nimica. LXVI

www.digibuc.ro

Cam in ce legäturä statea, eine era Constantin

§i eine Iordache? Cartea lui Iordache contine 855 de proverbe, din care insd numai un mic numár sunt proverbe adevärate. Nu incape niei-o indoiald cá exista o asemánare intre aceste dou5. cärti. Amândouä au o seamä de

proverbe, apoi un numär de pilde §i fel de fel de povesti. Manuscrisul vornicului Iordache este mult

mai bogat; afard de aceste pilde, povesti §i proverbe mai contine invätäturi, ghicitori si alte ele-

mente din literatura populard. 0 parte au fost

reproduse in monumentala colectiune de proverbe,

pilde, zicale a lui Zane, orânduità dupa grupäri, a§a dupä cum le-a asezat autorul acestei colectiuni.

Dacd insd cercetäm eontinutul amândorura mai de aproape, impotriva aparentelor este o deosebire fundamentalä, mai intâiu in ceeace priveste data alcatuirii. Constantin din Golesti a tipdrit cartea lui aproape cu 20 de aril inainte de vremea in care s'a apucat Iordache sä adune proverbele, povestile §i

toate zicalele §i sd le astearnä pe paginele manuscriptului sdu.

Intâietatea deci apartine färd indoialä lui Con-

stantin §i nu ne indoim cä vornicul fordache s'a luat

dupä pilda datá de predecesorul lui. A mai inbo-

gätit, a mai adaus, a mai cules, dar deosebirea

merge §i mai departe. Pe când Constantin din Go-

lesti a luat mai tot materialul din literatura greceascá, vornicul Iordache a luat o mare parte din materialul lui din literatura apuseand... Precum a

arätat Zane, izvorul de cápetenie erau cártile fran-

ceze, pe când Constantin a luat cea mai mare

parte din greceste §i numai foarte putin din Irantuze§te; la vornicul Iordache este tocmai deandoaselea. Dupa cum a arátat Zane, a luat cu ,duiumul L XVII

www.digibuc.ro

proverbe franceze §i a incercat sä le dea o forma

romaneasca fárd insä a destainui izvorul. Astf el, acei ce n'au avut prilejul sa cerceteze ma-

nuscriptul lui mai de aproape, lesne ar fi lost dui

in eroare sä creadä eä acele proverbe sunt bä§tinate roman e§ti,

La Constantin, o astfel de gre§alä nu s'ar fi putut intampla, caci el spune deadreptul, cum se vede

din introducerea publicata mai sus, cum a lucrat

§i. de unde a luat materialul §i in ce fel l-a introdus

in române§te.

Cum ca Parm n'a putut sa se foloseasa de co-

lectiunea vornieului Iordache, nu incape nici o indoiala, pentru ca acea lucrare a rämas necunoseuta pand dupd moartea lui Anton Pann §i. apoi fiind un singur manuscris care pe atuncea se afla undeva in

Rusia, nu putea sa-i fie atâta la indemâna ca o

carte tipäritd. Acel manuscript apartine mai mult bibliografiei proverbelor romane §i-§i are importanta intr'atata cd, precum se va vedea mai tärziu, a fost intrebuin-

tat de Ispirescu pentru colectiunea lui §i apoi a devenit un factor insemnat in colectiunea lui Zane.

Se vede insa cä pe vremea aceia era, ea sa zicem a§a, in aer dorinta de a eulege proverbe. Aceastä dorinta a fost mai bine simtitä §i infdpWad de cat-re Anton Pann.

Cartea de fata contine §i o seama de pove§ti care merita un studiu deosebit. Aci inträm de-adreptul pe tarâmul literaturii eomparate, insa trebue sä ne marginim numai la cateva exemple.

ctIP LXVIII

www.digibuc.ro

Literatura comparatd. Ceeace dd acestei cdrti un caracter cu totul special §i popularitatea pe care cu drept cuvant a meritat-o este numärul pove§tilor pe care Anton Pann le-a introdus ca un tale la proverbe. Cateodatd se potrivesc, altd datá insd nu prea. Dar aceste pove§ti, mal mult ined decat proverbele, ne due deadreptul la literatura populard universald. Un proverb se poate na§te u§or ca un cuvant intelept ce ese din gura unui om cuminte, dar o poveste este un roman sau o nuveld in forma ei cea mai primitivd. Diferite incidente se leagd uncle de

altele §i astfel nu pot fi altceva cleat alcdtuiri me§te§ugite ale unui povestitor iscusit. De asemenea un proverb se poate na§te §i rdmâne bd§ti-

na§ pe cand pove§tile ca §i basmele cäldtorese

dela un popor la alt popor §i tree dintr'o literaturd in alta. Benfey, cum am pomenit mai sus, a fost intâiul care a ardtat legdtura intre pove§tile indiene §i cele care au fost rdspandite in Europa, pela inceputul secolului al zecelea. Ca sd pomenim aci numai una dintre cdrtile po-

pulare romane§ti, ajunge sd numesc Syntipa sau povestea celor 7 intelepti. Aceastd cArticicd contine nu mai putin de 14 pove§ti §i a fost adusd

LXIX

www.digibuc.ro

din Orient in Occident unde se traduse in toate lim-

bile europene §i chiar in cea româneased. (Vide. Gaster: Istoria literaturii populare, uncle am ardtat istoricul acestei cdrti). Dar nu numai cdrti intregi, ci §i pove§ti räsletite s'au rdspândit a§a, §i este foarte greu in acest caz, de a ardta izvorul imediat de unde un autor a scos acea poveste. Multe dintre ele se afld prin manuscripte §i prin cdrti vechi, insd pe de altd parte multe clin ele s'au

rdspândit §i. prin viu grai. Nu avem loc aci de a cerceta izvoarele fiecdreia din cele 100 de pove§ti care sunt coprinse in Povestea vorbii. Aceasta va face obiectul unui studiu separat pe care Il pregdtim de multd vreme, in care vom ardta paralele in orice limbà

i

in

orice Ord se

vor gäsi.

Dar tocmai aceastd parte este de cel mai mare interes din punctul de vedere al Folclorului general §i de aceia nu vrem sd trecezn cu totul supt tdcere

aceastd laturd atât de imp ortantd a cdrtii. Este

foarte greu de zis de unde le-a luat Anton Pann. Unele, precum am ardtat mai sus, au fost luate deadreptul, cum este Povestea poamelor, dintr'un manuscript mai vechiu, altele i§i au izvorul lor in Vicle§ugurile lui Bertoldo, iar altele le-a luat din Nastratin Hogea, câteva din ziarele timpului, cum de pildd Foaia Duminecii a lui Barac, sau Foaia pentru minte, inimá qi literaturei a lui Baritu, sau Curierul romilnesc al lui Eliade Radulescu. Apoi chiar din Floarea Darurilor §i din Pildele lui Constantin din Goleqti. Afard de aceste izvoare a mai adunat inch' multe din auzite §i astfel ne-a

dat o colectie care intr'un fel s'ar putea numi Cento Novelle" cum se chiamd faimoasa carte insd cu adausul de Antiche.

Deocamdatä ne vom margini a aduce aci paralele numai la câteva din pove§ti pentru a ardta univerLXX

www.digibuc.ro

salitatea lor, pentru a ardta problemele ce ni se prezintä in studiul acestor pove0i, precum i at de greu ar fi ca sá limpezim totul. De aceea sá ludrn mai intâiu povestea cu Pisica. Aceastä poveste se gäse0e in multe chipuri

in multe alte literaturi, insemnate in volumul II

pag. 73 la Bolte-Polivka, din care extragem cele urmdtoare.

Dar inainte de toate, §i aci tocmai este curiozitatea cea mare, aceastd poveste este una din cele mai faimoase legende din Anglia. Din secolul al XVI-lea, chiar s'a rdspândit aceastd legenda care este legatd de numele unui Lord Mayor Wittington,

spune cá el ca bdiat saran a venit la Londra,

(unde s'a pus o piatrd care se gäse§te acolo, chiar pand. astäzi), 0 de unde desnädAjduit a pornit sd se intoarcd indärdt; insd pe drum s'a pärut cd aude dopotele din City sunând: Lord Mayor Wittington, Lord Mayor Wittington, intoarce-te. Cum a auzit aceste cuvinte, s'a simtit reinviat §i s'a-intors. Ajungând la Londra, se bagá slugd in bucdtdria unui negustor bogat, care intr'o vreme incdrca o corabie cu marfä ca s'o trimeatá in tdri indepärtate, ca sá fanà acolo negot. Atunci a intrebat §i pe slugi dacd ar avea

ei ceva de vânzare ca sá facd acolo negot §i sä

se aleagä cu vre-un câtig. Wittington trimite o pisicà. Corabia ajungp intr'o Ord ndpdditd de

§oareci uncle nu se cuno§teau pisicile. Pisica face

moarte in §oareci §i ei o vând cu un pret foarte mare. Intor0 acasä, Wittington ajunge orn bogat cu banii pe cari Ii apucase pe vânzarea pisicii, se

apucd de negot, se cdsätorete cu fata stdpânului la urmd devine 0. Lord Mayor.

Precurn se vede, aceastá poveste se leagá de ni§te persoane bine cunoscute in istoria Londrei ar fi foarte firesc sá se creadà cá ar fi de origind englezd, localá. Adevärat e eh' s'a tradus in LXXI

www.digibuc.ro

secolul al XVIII-lea in diferite limbi, dar cercetan-

du-se lucrul mai de aproape s'a gäsit cà deja in secolul al XII4ea, pe cuno§tea o poveste aidoma de originä venetiand. Acolo träiau doi frati, unul bogat §i altul särac.

Cel bogat pleca cu marM In tari streine §i sdracul, neavând alt ce sä-i dea, i-a dat o pisicá §i cu

ajutorul ei scdpà pe ni§te locuitori dintr'o tara; indepartatä de pacostea ce daduse peste ei din

cauza §oarecilor i vânzând pisica, el -deveni bogat. Apoi in secolul XVI-lea, se gäse§te o altä variantä §i a§a se poate urmäri aceastä poveste prin diferite

literaturi §i. coIectiuni de basme, mai prin toate tärile Europei; pretutindenea aceia§i poveste, a§a in Franta multe variante, in Germania altele, Bulgaria, Serbia, Macedonia §i In Rusia in diferite provincii.

Miezul povestei, adicä pisiea cu §oarecii, este ace-

la§i la toate; ea apartine mai intdiu unui särac

care prin vânzarea ei devine bogat. Se spune pretutindenea cu oarecare nuante care ii dau un caracter local. Nu numai la noi in Europa, dar i in Persia §i in Africa este cunoscutä aceastä poveste. Räspândirea acestei pove§ti este o tainh pe care studiul Folcclorului cautä sä o deslu§eascä. Dacd punem de o potrivä poveLstea româneasca cu celelalte, u§or vom vedea cum se deosebe§te de dânsele. Este intr'un fel mult mai duioasä, are un caracter moral, nu este ca in alte pove§ti un fel de intâmplare prin care un om se imbogäte§te, ci aci este o rdsplatd pentru acela care s'a purtat brne fatä

de acela care I-a luat ca fiu de suflet, când era bogat i pe care nu l-a päräsit nici când a säräcit. Pentru aceastä purtare frumoasä îi capätä rdsplata pe nea§teptate. Pe de altä parte rdspunsul pe care 'A (1à i modul in care se sperie cumpärä-

torii

i îi ard

i casele §i câmpurile §i pädurea

LXXII

www.digibuc.ro

din prostia lor, se gäse§te in multe din celelalte

paralele.

Vom mai lua inch' numai o singurd altä poveste

prin care se va vedea cat de important este de a

studia aceste pove§ti din punctul de vedere al lit:raturii universale.

Este povestea cu Popa Badea", intitulatà Ba-

nii zgârcitului" (no. 89). Aceasta cu toate Ca' are un caracter local, totu§i dupd cum se va vedea, apartine de asernenea unui §ir intreg de poveSi din Orient i Occident. Este vorba de ni§te bani ai unui zgârcit, insä de care el

nu are parte §1 de care se bucurä un strdin,

fiindcä toate incercärile de a-§i cäpdta banii in&drat au fost zadarnice. Aceastà poveste o gäsim deja in faimoasa colectiune din sec. XII-lea cunos-

cutä supt numele de Gesta Romanorum". Aceastä colectiune a fost fäcutá in Anglia §i intr'insa se gäsesc multe pove§ti scoase din multe izvoare, unele de origina orientald, mai ales ebraicä.

Pe scurt, povestea este urmätoarea: Un dulgher foarte zgârcit aduna la bani i scobind o buturugd de lemn, o umplu cu galbeni, tinând-o in fata sobei sale i zicând cà nimeni n'o

sà creadd cä inteo buturugd ca aceasta s'ar fi gäsind bani. Insä casa in care träia era aproape de malul màrii. Intr'o 'noapte valurile au spart zidul casei i ridicând buturuga de lemn, au dus-o

foarte departe, pânä aproape de pragul unui orn darnic care gdzduia pe cäldtori i ajuta pe sdraci. Dulgherul, când vázu eh apele i-au luat banii, umblä din loc in loc ca sà-§i gäseascd iard§i galbenii. Când ajunse la casa omului milostiv intra §i el §i se plânse de pierderea banilor. Stdpânul, care avea milä de dânsul, se gândi cä ar fi bine ca incerce dacä inteadevär avea parte de baaceia sau daca soarta era impotriva lui. LXXIII

www.digibuc.ro

Atunci el fdcu trei colaci, umplu pe unul cu pa-

mânt, pe altul cu oase gi ultirnul cu o parte din

galbeni. Chemând pe dulgher ii zise sd aleagd unul din acegti colaci ca sá mänânce cä sunt fdcuti din

fdina cea mai bund. Dulgherul lud mai intâiu pe acel cu pdmânt gi gdsindu-1 greu, Il luà pe acesta gi zise cd dacd ar mai vrea sd mai mänânce, 'Il va

lua pe al doilea care era cel cu oaselc, ldsând gazdei pe acela cu galbenii. Cum vázu gazda cd-1 ldsase tocmai pe acela cu galbenii, chernd pe toti acei ologi, orbi, ciungi gi infirmi §i deschizând colacul, II arätd cd colacul cu

banii,ii rárndsese tot lui §i prin aceasta se vedea cd banii nu-i erau sortiti dulgherului. Exemplul cu cei trei colaci a fost luat din faimoasa poveste a lui Varlaam gi Ioasaf care se af1á gi in literatura romând, tradusd din slavonegte gi joaca un mare rol in drama lui Shakespeare, Ne-

gustorul din Venetia". Dar dacd ne intoarcem inspre Orient gäsim o poveste care se aseamAnd cu dânsa Anvar-i-Suhaili adicd Stele le din zodia Canopus" gi este o prelucrare dupd o carte indiand. Acolo este unul care pierde bani; gdsiti de un pas-

tor, cu toate cd acel care i-a pierdut a alergat dupä dângii. Degi avea banii in mând, acegtia s'au dus la 'Astor.

Din alte multe variante mai aleg deocamdatà tot una din Orient care sund aga: Un orn care igi pierduse toatá averea gi. din bogat rdrnasese sdrac, veni la impAratul care il cunogtea. Impdratul, vrând sd-i facd un bine färd sd-1 rugineze, umplu un pepene cu galbeni gi i-1 dete. Pe drum vede nigte c.d.-

Idtori foarte setogi gi de mild le dete pepenele. A doua card., tot aga el dete pepenele la un särac care-1 rugase sd aibd. mild. de dânsul. *i. a treia

card ii cade pepenele in apA pe când trecea peste

LXXIV

www.digibuc.ro

un pod i astfel degeaba incercase impAratul sd-i dreagd norocul care II lipsea. Intr'o carte medievala ebraicd se alld o poveste

care se asemand mai de aproape cu cea din Povestea vorbii". Ea se alla de asemenea in Maaseh Buch care s'a tipärit la Basel la 1602. Pe scurt, cuprinsul ei este cel urmátor: Un anume dulgher din Ierusalim adunase prin

munca lui ceva bani. Un vecin i-a furat, fugind cu ei, insá &Am.' mort in drum. Un tânAr care trecea pe acolo 1-a. luat i 1-a ingropat, dar pe când il ducea la groapa, i-a cäzut mortului punga din sârt. El o lua cu sine ca pre i räsplatâ cà a ingropat pe acel drumet necunoscut, insä in timpul noptii a auzit un glas spunându-i sd nu se atingd de bani, cá sunt ai altuia dela care au fost furati. Tändrul, speriat, scobe§te un trunchiu §i-i bag5. inteinsul.

Noaptea, apa râului se revarsa §i duce trunchiul pânä când ajunge la satul dulgherului §i locuitorii väzând trunchiul atât de frumos I-au luat i 1-au

dus dulgherului. Tândrul acela din intâmplare veni §i se bagd ucenic la dulgher, §i vázand trunchiul,

spuse cá i se pare eh' este la fel cu acela in care a ascuns banii, i intr'adevar când I-au tdiat au gdsit banii induntru. Dulgherul, auzind cele ce i s'au intâmplat, a vrut sA-1 pue la incercare i atunci facu un colac foarte frumos umplut cu galbeni §i 1-a trimes cu el in alt

sat. La poartä, Il intalne§te zapciul §i-i cumpárd colacul pentru câtiva bani märunti, cu gaud sd-1

trimeatá prinos dulgherului care in ziva äceia facea nunta fiicei sale. Dulgherul, cum primi colacul indärdt, se .mirä

puse la o parte, pânä când se intoarse tânärul.

Apoi Il intrebd ce a fäcut cu dânsul, §i; in fata lui täie colacul §i-i ardtä cd era p1M cu galbeni §i tâLXXV

www.digibuc.ro

ndrul isi dadu seama cä n'are noroc la bani. (Vezi M. _daster: Exemp/a of The Rabbis No. 423).

Las la o parte alte variante; acestea ne ajung

ca sd ardtam raspândirea acestor povesti mai ales

prin Asia si Europa si tot asa se poate zice de marea parte a povestilor care se aflà in cartea de fatä a lui Anton Pann.

CL,Jy. 1n

LXXVI

www.digibuc.ro

Calendarele, In leghturä cu aceste pove§ti, calendarele pe care

le-a scos Anton Pann, au jucat un rol destul de mare, dar pând acuma nebágat in seamd. i in aceastä privintä el a facut o schimbare adânca intre cele ce au fost inainte §i cele din urma.

Calendare au existat in limba româneasca de multä vreme. Ele se apropiau de acele calendare care au fost bine cunoscute Ina._ din antichitate §i care s'au pästrat intr'o formá sau alta 'Ana in ziva de azi. Nu erau calendare vremelnice, treedtoare, fficute numai pentru un an, §i dupá sfâr§itul anului se prdpkleau, ci erau a§ezate pe mai bine

de 100 de ani. Afard de lunile §i de zilele cu sfintii, ele contineau §i o materie de prognostice §i magice care se trageau din vremurile de demult. Prevestirile astrologice scoase din ctursul stelelor §i al studiilor in legáturd cu crugul lunii §i al soarelui, Tre-

petnice §i Gromovnice, despre cutremure §i alte oracole de felul acestora. Cu totul altfel se prezint:i Calenclarele lui Anton Pann. Acestea nu mai sunt a*ezate pe cursul stelelor,

nici o urmä din elementul astrologic §i oracular.

Calendarele lui Anton Pann sunt cu totul deosebite; afard de zilele lunilor §i. insemnarea sfintilor, tot

restul a dispärut. In locul elementului astrologic, el a introdus pove§ti §i cântece. Aci se dovede.ste LXXVII

www.digibuc.ro

inch' §i mai vârtos cat de mult a invatat §i cat de mult a luat dela dascalii lui din Transilvania. El a urmat intru totul tipicul acelor calendare räspandite atât de mult in vremea aceia, atât nemte§ti cat §i ungure§ti, in care de asemenea s'a adäugat o parte literarä i o parte curat calendaristica. El n'a avut nevoie sa se clued la Nemti sau la Unguri ca sa invete ce sä facä, ci s'a luat dupá a§a zisa Carte de 'nand" a lui Carcalechi §i dupä nu-

meroasele calendare tiparite la Buda de catre tef an Neagoie, care au rämas dupa cum mi se pare, necunoscute in Tara-Româneasca. Toate aceste calendare erau a§ezate pe un an. La

fiecare an nou venea altul, §i a§a se explica cat de greu este acuma de a mai gäsi acele vechi ca-

lendare. Mai nimenea nu avea grija sa pästreze un calendar de care nu se mai putea folosi, §i-1 tinea poate numai pentru povetile ce le continea, §i nici

in cazul acesta nu erau multi care sa-1 mai pastreze.

Noi am fost destul de noroco0 ca sa adundm calendarele lui Anton Pann dela 1850 pana la 1854 §i

acestora merita sä li se facä un studiu separat. Mai intâiu fiindcä au fost tipärite intr'un format mic,intocmai ca §i toate celelalte cärti ale lui Anton

Pann care s'a luat tocmai dupä tipicul de dincolo; aci este taina cum s'au putut desface toate aceste carti atât de u§or. 0 carticica mica se vinde uor i eftin, o pune cineva in buzunar sau o duce cu u§urintä in mânä, a*a cum era cu toate cartile populare tipärite pânä atuncea. Unele mai maricele, altele insa mai mici, dar toate sunt intr'un format destul de mic §i din aceastä pricina s'au §i pierdut atât de u§or. Dar pe de hltä parte, aci mi se pare ca era izvorul bogätiei sale, ca de unde 'And unde a putut el ca§tiga o mie de galbeni ca sä-§i cumpere tipografia, preLXXVIII

www.digibuc.ro

cum spune in diata din anul 1854 §i pe care o lasa mai apoi fiului sat]. Lazar. Caracterul adevärat al unui astf el de calendar se poate bine vedea dintr'un titlu pe care 11 reproduc aci:

Calendar cu prevestirile adevaratului astrolog antic Cazamia. cel pana acuma Cazamia in grece§te §i române§te, nu e cel adevärat, cum se va vedea in vorbirea despre aceasta pentru anul 1855 Calculatu cu accorateta dupa modernul sistem solar §i aplicat cu schimbarea timpului in fiecare

patrar a luminilor dupa gradele §i temperatura Tarii

Româneqti, a Moldovei qi a toata antica lor intindere, de I. G. Gorjanu, Librariu-editoriu G. loanide, Bucure§ti, tipografia lui Ferdinant Om.

Se vede de departe cat este de pretentios in limbä cat §i in coprins §i departe de a fi o carte populara cum erau calendarele lui Anton Pann.

Nu putem sa trecem cu vederea cá publicarea acestora a dat loc la vra.jmä§ia dintre Anton Pann §i Gorjan, care §i dânsul, se vede ca., indemnat de pilda lui Anton Pann, a publicat mai intâiu o Ha-

lima, tot precum mi se pare dintr'un manuscript vechiu, cum este §i acela care se gase§te la Academia Româna §i din care am dat ni§te extrase in

Chrestomatie", apoi calendare Cazamia". Dar Gor-

jan nu s'a multumit numai .cu carticele mici; calendarele lui sunt &Atli intregi, imbâcsite cu alte articole lungi istorice O. chiar §i. cu ilustratii.

Aceasta cearta dintre dân§ii a dat na§tere la o poema satirich a lui Anton Pann, publicata intr'un calendar, privitoare la facatorii de calendare, pe care o reproducem aci, §i stra§nica denuntare a lui Gorjan, care 1'1 denunta pe Anton Pann chemându-1

un plagiator in arta de a face calendare, tot supt acela§i titlu de Cazamia, din care dam aci câteva extrase:

LXXIX

www.digibuc.ro

Acest calendar fiind cel mai accorat intru toate

materiile astronomice cuprinse intr'insul, dupä care s'a si lucrat, iar nu s'a copiat ca toate celelalte in Ora noasträ, se reprezenteaza cu mai mult coraju pe scena publicului, si tot-de-odatá se declarä indreptätorul a calendaristilor nostri,

dovedind ipe cel pânä acuma calendar Cazamia câ nu este cel adevärat, ci numai un nume falsu....

....Asa dar calendarul eel 'And in anul incetat

supt nume de Cazamia, e numai o pläsmuire amä-

gitoare a speculantilor, poate cd si plätiti de cei ce se intereseazá si doresc infricosatele catastrofe

si cruntele värsdri de sânge ce se prezic in-

tr'insul.

Calendarul pe 1851 al lui A. Pann. CALENDARUL

pag. 59. Un ddscAlal oarecare

Facator de calendare Bolnävindu-se prea greu, PAnd avu gurd vie Chernd fiul säu sd vie $1 li zise: tatul mieu!

Eu nu am vr'o boggie Dupa moarte sd li las tie

CA am fost un dascala§ Care de azi pand mairte 1mi cd§tigam biata iodine

Cu ate un calendaras. pag. 60.

De§i vre o mand

N'aveam din a sa vânzare Spre traiul meu din destul Ce brumd scoteam dintr'insul Md hräneam §i eu cu dansul Intre fldmand §i sätul.

Luam pdine, carne, poame, Pe cat minteam biata foame,

LXXX

www.digibuc.ro

Dar de satin nu mancam, Am purtat tot sarac nume, Sdrac ma §i duc din lume, Dar de foanie nu muream. $1 md bucur c'avuiu parte SA te 'nvat putind carte $1 mana lui Damaschin,

Sd poti §i tu prin urmare Sd scrii sd faci ca orcare, Calendare cel putin. pag. 61.

Apoi, tata, el räspunse, Eu nu-s cu simtiri ajunse $i n'am pdn'acolo dar Ca sd ma puiu cu condeiul $i sd scriu cu tot temeiul Din capul meu calendar. li zise el la aceste N./Az, fdtul meu, a§a este,

Ai drept la ceia ce-mi zici Dar poti sä inveti Indatd Cum t'oi aräta odatä Chiar acum cum stai aici.

RAAEN AP TIE AN5A MIA NPICTOC

1351. Kape Ronpintle .ikn erne ripornoe-rini.te Bar.e.icip mi

.481

31 --H4)

III

ao

1:11)41Vrirt-4 277*

Apirapea cepnvropi.rop ile necre An, iiiripea &anreAli mi pcnipea mi arnnepea CoapeAsl. IIU

lisresa Iloietai ea

Anerdeere dectirbrwroape,

mi Kama Katnrene ire ce itznr

In

aKarn.

ESKSPEWI. 411 TinorpaVa

AnTon

Anton Pann, Caletufar pe antd de la Hristos 1854. www.digibuc.ro

Gandesti cA e lucru mare SA te pui in calendare In rand Intre autori ? Cei procopsiti tie-ti pare $ed i fac la calendare $i se numesc stiutori ? pag. 62. Nu, fatuf mieu, sA stii bine, Nu ei, ci ca d'alde mine D'asa lucru se apuc, Cei invatati scriu la alte, Fac carp cu stiinti lnalte $i altd cinste si aduc. Ce fel tatá ! fiul zise, Calendarele sant scrise Asa de fie ce otn ? Spunern drept, zAu 1 [lasa gluma, Eu gandeam pan& acuma CA le face astronom I Zise el : FAra 'ndoialA, La aceastà n'ai gresalA, Asa e dupa cum zici. De astronomi sant facute Din veacurile trecute *Inca nu de oameni mici. pag. 63. Unul, in hronologie, L-a fAcut, dupre cum scrie, Cesarul lulian, Altul iarAs dupre dansul, Care schimbä ceva 'ntransul E papa Tribonian. Ei zilele cumpanira"

Si in ceasuri le'mpärtirä,

Ei toate in el le-au pus,

Crugul lunii regulart, Eclipse ne arätard, Nimic n'a lAsat nespus. Fiul salt se grAbi 'ndatä $i Ii zise : bine tatA, DacA este asa dar, De ce astAzi vaz pe unii Bagd 'n gura altor pumnii Daca scriu-veun calendar ?

Paz. 64. 11 fac cA e lucru mare : nu poate or'care $i

sa-1 faca ca ei de bun, Indrug laude de dansul Defaim p'al altor Inteinsul Jar la al lor coarne pun ? spunse el : nimic nu e, Lasa ce o vrea sa pue Tu sà n'aibi nici un habar Nu te pune in dispute, Lauda de sine pute, Se defaim ei mnsui chiar. Asa lucruri cine scrie li curge tot din prostie. Nu din niscai procopseli, CA el gandind

dea nume

Se zugraveste In lume Cu fel de fel de vApseli.

pag. 65. CA, dragul meu, cel cu minte

Nu scrie asa cuvinte Ci cel ce'nvata trei buchi, Care cu un fir de ata, Cu mintea lui cea isteata, Tae casten patru muchi. Cà InvAtand putintele $i dacd pe langa ele Mai afld cam ceva, Or-cd cra peste carti scrise, Care el nu le citise, Or aude de undeva. SA face el inteleptul $i ia al altuia dreptul Puindu-se aflator, PanA cand dà peste unul $i-i Intoarce in gura pumnul, Ca la un träncAnitor. pag. 66.

Imi veni 'n gaud o poveste Potri(vi)tA la aceste

$i ascultd sä fo spuiu, (InsA dacd oarecine

0 va sti-o si mai bine, In pricind nu ma puiu:)

LXXXI

www.digibuc.ro

Nastradin Hogea o data Carpind arna§a spdlatd Ata In vârf n'o'nnoda. Pentru cd nici nu arpise, Nici an'atunci auzise, Nici s'o 'nnoade gand Ii da, Ci and ata cu'ntamplare, Fiind rdsucitd tare, De sine s'a Inodat, $i väzänd atunci cd-i vine Cu'nnoddturd mai bine

La arpit §i la lucrat.

pag. 67. 0 gAndi de'ritAlepciune,

$i'i se pAru minune Ca cand n'ar §ti cineva§i

Si ca a sa näscocire, Ingdmfat de procopsire Puse pristav prin ora§. Sa auzd fiecare Dela mic pAnd la mare

Si sa §tie cd 'NO* moda de el scoasä, Ata, and va vrea sA coasd, S'o'nnoade la cdpdtdiu.

Asta s'o §tie or'care CA e o noud aflare Insu§i de mintea lui chiar, Si d'o träi prin urmare, Dupd mintea lui cea mare, Va näscoci ceva iar pag. 68.

Dar d'o muri toti sA §tie Cd In lume n'o sa fie Atat de procopsit alt,

Vor pierde o bogAtie Si o mare avutie Sau un prea scump diamant.

Unul ce sta de o parte, Cam cu urechea 'ntr'o parte Si la el gura cdsca, Luà o man& de sare S'alergd la el niai tare In gurd a-i arunca, Ziand : Te-am auzit bine, Dar afld §i dela mine

Ca a §tii §i alt mijloc, Casa gura sd-ti sAr vorba, Ca n'are gust, ca §i ciorba Ce nu-i pui sare deloc? pag. 69.

A§a e §i cel ce scrie Slove negre pe hartie Cu WA ca are dar $i cd ca el lumea toatá Nici de cum nu o sA poatä SA mai faca calendar. Se Ingdmfeazd cu dansul Si defäimeazd Inteinsul Pe ceilalti tipdritori, Umblând §i el cu nimica SA'§i laude articica, S'aibä multi cumpardtori. Dar...1

VrAnd sd mai deschia gura

Sd-§i sfar§asanatätura, Semn de sfiald fdcu,

Vdand pe Inger gata Inaintea sa cu spata, Tot de o data' ticu.

Dar sä revenim la rolul pe care 1-au jucat aceste

calendare in legdturà cu Povestea vorbii". Precum am pomenit, Anton Pann lua adesea dintr'o carte §i bága intealta. lath' acum ce a acut cu ca-

-lendarele. In cele cinci sau §ase calendare pe care le avem, se alld Cate una sau cloud din povetile pe care apoi le gdsim §i in Povestea vorbii. LXXXII

www.digibuc.ro

Calendarele se desMceau usor si astfel povestile prin mijlocirea calendarelor se rdspandeau mai usor si se imprastiau prin popor si au devenit astfel literaturä populard orala. Nimenea nu-si aducea aminte de ele, si asa, el putea sa le retipareaseä in cartea sa. Din cantece iar a luat cate unul sau altul 0. apoi

le-a bagat in Spitalul Amorului". Din aceste cantece el scotea o editie separatá cu note muzicale si in acesta forma au fost introduse in Spitalul Amorului". Cat priveste insa eel din urma Calendar dela

1853, n'a mai avut vreme; moartea 1-a rapit inainte. Se vede ca-1 isprävise dupä ce terminase cu tiparul editiei a doua, cáci nu contine nici una din povestile

din editia a doua, ci dimpotriva este in totul material nou. Am avut de gaud sa adäogärn in editia de fatä, acele povesti, care se aflau in calendarul

dela 1854 si pe care dacä ar fi trait, desigur cd la o alta editie, le-ar fi introdus si el dar proportiile pe care le-a luat volumul acesta ne-a silit sä renuntärn la ele, ramanand sh le iiparim ulterior, in alt volum.

e....,.... III 1

w

LXXXIII

www.digibuc.ro

Limba lui Anton Pann, In cursul veacurilor s'a fdurit limba cartilor bi-

serice§ti, cand supt inraurirea tipicului slavon, cand

supt inraurirea celui grecesc, totu§i a e§it o limba cat se poate de puternica §i bine determinata. Toti care au scris mai ales earti biserice§ti s'au slujit de aceasta limba; §i carturarii de frunte de asemenea s'au tinut de ea. Nu era insa a§a §i limba norodului. Aci s'a pastrat, sau s'a desvoltat alaturi de limba bisericeasca §i acea limbà populara eu insu§irile ei pe care le numim dialectale, unele mai raspandite, altele mai putin §i deoarece limba munteneasca se aseamana mai mult cu cea bisericeascä, deosebirea nu este

prea mare. Cu toate acestea atat in fonetica cat §i in morfologie, nu mai vorbim de sintaxä, se arata

deosebirea destul de interesantä din punct de ve-

dere filologic. Astfel limba lui Anton Pann in deob§te este limba

mahaIalei din jurul Bueure§tilor. O limbá simpla, curata, curgätoare, fall multe me§teuguri, neingreunata de cuvinte straine putin intelese. Ea ar merita un studiu special §i. mai ales felul in care o manuie§te Pann, cad cu toate cá multe din cartile lui sunt copiate din manugeripte mai vachi, totu§i el le-a dat lor o intorsaturfi speciala. Dar mai ales se poate vedea firea proprie a lui Pann. in Fabule §i Istorioare, §i. tot a§a in Povestea vorbii, mai ales in editiunea intaia. Tot pe acea vreme, s'a nascut un alt curent care LXXXIV

www.digibuc.ro

nu stätea Incá supt influenta scriitorilor de dincolo de Carpati §i Inca nu se apucase de obiceiul de a schimonosi limba cu idei de latinism inehipuit §i exagerat. Era mai intâiu o lupta a alfabetului, adica incercarea de a schimba vechea forma de alfabet cirilic §i de a intrebuinta un alfabet care se apropia mai mult de eel rusesc §i apoi cu schimbarea din ce in ce mai mare, schimband câte o literä slavona ruseasca cu o litera latina §i. a§a mai departe. Istoria luptei alfabetului formeaza un capitol special in desvoltarea culturii din secohd XIX-lea. Dar mai tare era curentul adevarat cultural care incepe mai ales dupa vremea când Anton Pann devine autor. Occidentul a inceput sa navaleased in tara §i. incepe o ruptura covâr§itoare cu trecutul. Nu mai era

chestiunea numai de a schimba alfabetul, dar idei noui cu totul necunoscute inainte, au fost aduse in numar din ce in ce mai mare din Wile Apusului.

Tineri ca Poteca, Gr. Ple§oianu §i altii, au fost trime§i la Paris ea sa invete la §eolile inalte de acolo §i. când se intorceau in Ora nu veneau cu mainile goale. Pe laugh' cele invatate au mai adus

§i o gramada de cärti §i atunci incepe o epoca de traduceri din carti franceze de tot soiul. Clásele de sus se lepadara de cärtile grece§ti §i. de cultura greceasca, de poeme nesdbuite §i de cântece lingu§itoare care cre§teau ea ciupercile. Incepura acum sa guste din ce in ce mai mult literatura frnceza. Atât autorii cat §i traducatorii se loveau de o greutate mare in lucrarea lor. Unde sa gäseasea cuvinte române§ti pentru ideile cele noi? Atunci unii ca Eliade Midulescu sau altii, cautara

sä imbogateasca limba prin ,cuvinte italiene§ti, dar cei mai multi, care au avut cre§terea in Franta, inLXXXV www.digibuc.ro

trebuintau din plin cuvinte frautuzeSi §i le introduceau in operile lor, bagandu-le in limba romaneascä.

Dar un cuvant strain, adus astfel inteo alta

limba, nu se asimileaza indatä, nu se mistueSe indata, trebue frecat, pilit, §lefuit ca sa se pariveasca cu forma i obiceiul, ba chiar §i cu firea limbii i cu incetul sa-S capete caracterul de cuvant romanesc. Dar frantuzismele erau atunci la moda. Multe din ele au ramas, altele au pierit cá nu s'au putut asimila, dar §i cele care au ramas au trebuit ca sá se schimbe

i sa se potriveasca mai mult cu limba

vorbita de popor.

Anton Pann a cazut i el victima acestui curent frantuzist, a fost tras §i el de sivoiul frantmzist §i astfel gasim in Povestea vorbii o seama de cuvinte de origina franceza, dar inteo formá atat de schimonosita, incât astazi ne apar ca niSe grozavenii filologice.

Dam aci cateva din aceste cuvinte spicuite din Povestea vorbii, dar mai ales din editiunea a doua.

Culmea frantuzismelor carora nu putem sa le spunem decat caraghioase, a ajuns-o in povestea no. 38, pe care nu Sim Inca de unde va fi luat-o. Trebue sa o fi luat cu toptanul cum a gasit-o un-

deva; fara sa se gandeasca la cat era de suparatoare §i caraghioasa prin multimea cuvintelor frantuzeSi

care covar§esc aproape pe cele romäneSi. Dam

aci lista cdvintelor: imita, retira, moadá, trateze, premiei, abundentii, rezonul, servicea (in intelesal de servitoarea), probezele, bratet, cluburi, pansion, galantom, eminent, lucsoase, duel, conversafii i Inca multe

altele care de atunci incoace au devenit populare poate ca chiar prin mijlocirea lui Anton Pann. Cat de mult a fost influentat de acest curent, se poate vedea din Calendarul dela 1852. Acolo a pus LXXXVI

www.digibuc.ro

pe ucenicul sail, care se intituleazá Gh. Ucenescu, Ucenic al Dumnealui Anton Pann, ca sa faca o traductie sloboda" din povestea frantuzeasca intitulata Victor §i Camila". Pe când in alte calendare, când se vede ca neavând destul material, publica viata sfintei mucenite Evdochia sau povestea Sosanei din apocrifele biblice. Lasând aceste caracteristice ale limbii la o parte, ne oprim pentru un moment tocmai la aceasta _parte a cärtii in care se arata cuvio§ia foarte cucernica cu

frica lui Dumnezeu, poviituind pe cititori sa urmeze calea dreaptä, mai ales supunerea la stäpâfire, pedepsirea gre§elilor qi cinstea omului curat la suflet, bun, darnic §i drept credincios.

In nici una din cartile sale nu se gäse§te nici urma de politica. El nu se amestecd in cele ale dregatoriei, a§a chiar cum este firea poporului, mai

ales a acelor cu care etrecea el, sau a oamenilor bisericii, sau a oamenilor care i§i cautä de treaba. §i care nici habar nu aveau de politica. Si astfel Anton Pann, a alcatuit o carte care cu toate gre§elile §i lipsurile de care nici o lucrare omeneasca nu este lipsitd, este totu§i, in felul ci, unica.

Cele doua Editiuni.

Astfel dupa o lunga pregatire §i dupa ce tipa-

rise mai multe carti populare, puse supt tipar volumult intitulat Povestea vorbii". Era o carte mica, intr'un singur volum §i

acolo a adunat un numar de proverbe pe care le-a orânduit in diferite grupuri cu titluri se-

LXXXVII

www.digibuc.ro

parate si in fiecare grup publica o suma de proverbe, iar la sfärsitul fiecaruia, addoga o poveste, povestea vorbii, cu multä iscusinta si cu o intelelegere adevarata a tot ce placea poporului. A produs o carte unica in felul ei. pupa câtiva ani el publica o a doua editiune, care se deosebeste de cea dintaiu din foarte multe puncte de vedere: pe când in editiunea intâia avea numai capitole si povesti, toate intr'un singur

volum, de asta data s'a marit inteatat, ca i-au trebuit trei volume pentru tot materialul.

In aceastä a doua editie a bagat tot ce a fost in editia inthia si a marit numärul povestilor si capitolelor, 'Ana când a ajuns la 100. Materialul cel nou cu care a Imbogatit aceasta editie nu se ridica insa la acela§ nivel ca acela din editiunea intâia. Se vede ca n'a avut destul material de felul celui dintâiu si a luat de unde a putut, numai ca sh niareasea volumul.

Astfel supt titlul de Povestea vorbii", se aflä aci un numar de cântece _populare care nu au mai nimic comun cu proverbele. Apoi insasi titlurile nu se potrivesc cu continutul acelor grupuri si nu se

poate vedea nici o sistema in materii. Cu toate ca la inceput se vedea c.a a lost influentat in gruparea materialului ca in Hristoitie, aci s'a departat cu desavarsire de acel tipic, si a mai adaugat multe snoave care nu sunt povesti. Dar se mai deosebeste Rica de editiunea intâia si prin felul cum a schimbat multe din proverbe. Din firea lui, el avea simtul ritrnului si atunci nu LXXXVIII

www.digibuc.ro

s'a multumit numai de a tine cumpina intre cele doud pärti ale unui proverb, care poate sd fie foarte

prozaic si adese ori a introdus rima; asa si intre proverbe care urmau unele dupd altele. Forma nere-

gulatd a hemistihurilor se aseamdnd cu proza rimatd care addee cu macamele" adicd povesti §i proverbe rimate asa de mult rdspdndite si mult pretuite in literatura arabd mai ales se poate cita macamalele lui Hariri din secolul al XI-lea si printr'aceasta se

deosebeste

de

celelalte

po-

vesti si proverbe din literatura europeand. In englezeste se zice assemblies, care ar fi corespunzdtor

cu sezdtoarea" romdneascd, insd termenuul francez séance" este cu mult mai apropiat. Pent/ru a ardta si mai bine deosebirea dintre eele cloud editii, reproducem aci cloud pagini, una fatd

in fatd cu alta, si asa cititorul singur va vedea usor deosebirea dintre una si alta, intru atât cat se poate vedea din cloud pagini, care mai mult sau mai putin au acelasi continut.

In mai mare mdsurd se poate vedea insd in ceeace priveste limba din editiunea intdia §i a doua §i mai ales in partile cele noi addugate in editiunea a doua, dar §i in alte schimbdri pe care Ie-a introdus dealungul criztii.

Dam aci numai De scurt schimbdrile pe care le-a fdcut Anton Pann intre editia intdia si a doua din Povestea vorbii.

LXXX.IX

www.digibuc.ro

Editia Intâia.

Editia doua.

I.

I

Lipse§te sau uraciuni proverbele nu sunt la fel lips: pov. no. 2.

1, 2,

IV.

II

Proverbele cu unele adäugiri

3.

Pov. no 6, numai.

4, 5,

VI.

Proverbele cu o mica acIAogire Numai pove§tile 9, 10. 11. VIII.

III

la fel; numai povestea no. 13.

6,

X. 15.

IV,

XII.

V.

7,

In randul 17 in loc de ne-

ghiob este nerod

XXVII.

VI

Proverbul din penultimulrand, in loc de rämane este ajunge.

pov. no. 35. In penultimul rand: in loc de: fdrdaru'i trambitar, e: Trambita'i idnfar VII.

Prov. penultimului rand it loc de: ribnas este: ajunge.

Precum se vede, edita doua, este o desávar§ità prelucrare din editia intâia, in care mai toate sunt

schimbate.

(..tly

XC

www.digibuc.ro

Influenta lui Anton Pann Este foarte greu de zis in ce fel si cum Povestea vorbii a avut o influentd asupra scriitorilor care au urmat, dar un fapt nu se poate tagadui, si anume,

cá el a fost cel dintaiu care a ademenit poporul sa citeascd cu placere.

Chiar dacd a scos cea mai mare parte a materialului sAu din manuscripte vechi, totusi meritä

toata lauda si multumirea noastra pentru acest fapt, cáci ce bunatate era dacä toate aceste pove§ti rarnaseserä acoperite cu praful veacurilor sau rdmaneau inchise in dulapurile posesorilor. Chiar daca acesti din urmd, le-ar fi citit, ei trebuiau s5 fie cdrturari care se indeletniceau cu citirea slovelor vechi §i ahmci numai ei singuri stiau

ce se aflä in manuscripte, iar pentru toad ob§tea erau moarte. Anton Pann le-a inviat; si prin invierea lor -a dat

norodului un mare imbold pentru citit, adica acelora care panä atuncea nici nu tiau ce poseda si care incä nici nu aveau mijlocul de a citi sau nici dragostea pentru citit. Nu trebue sä repet ceeace am zis mai sus; cu toad lipsa de orice crestere a poporului de rand si mai ales dispretul in care se tinea limba romaneascä §i literatura, Anton Pann, mai ales prin cArh.celele si calendarele sale, a creat gustul §i placerea pentru citirea cärtilor.

Asa se explica de pildä cum a ajuns Gorjan s5. tipäreascd Halimaua, si tot luandu-se dup5. Anton XCI

www.digibuc.ro

Pann sä scoatd la luminà o ,sumä de calendare care au lost §i cauza certei dintre dân§ii, de care am vorbit mai sus, §i incd §i alte cärticele de multi

menite sá satisfacd noua cerere de cärti po-

pulare.

Apoi §i in alte publicatiuni, ca ale lui Fundescu §i Ispirescu, se gd,sesc unele dintre proverbele §i snoavele din Povestea vorbii. Le-or fi luat ei deadreptul din cartea lui Anton Pann sau pove§tile din cärtile lui Anton Pann deveniserä atât de populare

incât le-or fi putut culege din auzite? Astfel in multe directiuni se poate vedea influenta activitätii literare a lui Anton Pann, care, fiind atât de mult

pldcute de popor, au trebuit sd fie retipärite de

atâtea ori. De asemenea este important de a vedea ca unele din pove§tile lui Anton Pann se gäsese in unele co-

lectiuni de basme populare care au fost adunate acuma de curând. Problema este aceia§i: Sunt ele mai vechi decât Anton Pann, sau se datoresc influentei lui? Este o problemä pe care trebue s'o là-

sàm deocamdatä färà fáspuns. Ea apartine unui ciclu de cercetäri cu totul deosebit. uitAm pe Hintescu, un tipograf Nu trebue

neamt din Bra§ov, care §i el a scos la ivealà o colectie de proverbe române§ti. Mai pomenim acuma §i colectiunea lui Ispirescu. Mai mult sau mai putin, eu sunt rdspunzAtor pentru aceastd colectie. Eu eram in legâturi de prietenie cu el, care pe vremea aceia era tipograful Academiei §i mai tipdrea §i Revista pentru lstorie, Arheologie qi Filologie a lui Grigore Tocilescu. Mai toate articolele erau ingrijite de mine, §i astfel trebuia sà viu foarte des la tipografie. Noi eram deja prieteni din 1877, când am seris despre unul din basmele lui in Columna

lui Traian a lui Ha§deu. El se iscälea culegâtor tipograf" §i scosese carticele mici de basme. Pe

XCII

www.digibuc.ro

atunci manuscriptul lui Iordache Golescu, despre care am pomenit mai sus, tocmai ajunsese la Academie, c1 §tiam cd Ispirescu adunase un material foarte bogat de proverbe. Atunci 1-am indemnat ca sd publice in paginele revistei lui Tocilescu, care dânsul era cu totul de pdrerea mea. Dar Ispirescu dintr'un simtämânt cât se poate de delicat înii zicea:

Cum se poate ca eu sh public de-ale mele in revista pentru tiparul chreia eu sunt plätit? Eu deem mereu zor ci Ii spuneam. cà asta n'are nimica aface c1 cd. dach Tocilescu c eu suntem de

aceiaci pärere i suntem bucuroci de a avea aceastä comoark este treaba noastrA c1 nu a lui. Cu multd

greutate s'a invoit pe urmd sa ne fach pe plac çi astfel s'a intâmplat ea sd apara colectiunea lui mai intâiu in paginele revistei. De unde ci cum le-a

adunat nu ctiu, dar_ nu se poate sd nu fi stat 0 el

supt influenta directd sau indirectd a colectiunii lui Anton Pann §i dacd acuma este vorba sá md mai spovedesc, trebue sd mai adaug cd tot eu sunt de vind cà el a publicat colectia cea mare de basme, lush numai cu una nu m'am invoit la ea: a tipärit-o cu litere prea mdrunte. Imi spunea insd cà numai

atunci când lucrdtorii acteptau corecturile 0. nu puteau sd se apuce de nimica nou, numai atuncea Ii läsa sä culeagd literile pentru colectia lui de basme, ca sd nu piardá vremea de geaba, i zicea: e pdcat . de hârtie. Tot pe vremea aceia, Cilibi Moise scotea la fiecare an nou câte o cärticied de proverbe 0 de cuvinte intclepte pe care le ducea boerilor plocon, care

incepuserd sä-1 cunoascà bine ca un ora hazliu totdeauna s6 intorcea dela ei cu un frumos dar.

In diferite reviste cum este ,4ezdtoarea" dar mai ales Ion Creange s'au publicat in fiecare an &ate un numär de proverbe, care, färd sunt in acest chip carti populare, fiind adunate XCII1

www.digibuc.ro

deadreptul din gura poporului. In sfâr§it mai pomenim aci colectiunea numitä Proverbe agricole" alese de S. Teodorescu Kirileanu §i. publicate in editura Cultura Nationald" la 1923, orânduite In ordine alfabetica, toate, in numár de 733. Dânsul le-a cules din scrierile lui Zane, Hintescu, Ispirescu §i desigur ch. multe §i. din Anton Pann.

Cartea cea mai insemnatd, care a apärut dela Anton Pann incoace, este enorma colectiune a lui Iuliu Zane. Nimeni nu poate tägädui meritul acestei lucrdri in care autorul a adunat tot ce se poate gäsi ca proverbe, zicale, frânturi de limbd in literatura scrisä. Se intelege cá tot ce este la Anton Pann se aflä §i la Zane orânduit intr'un sistem admirabil. Toate proverbele sunt orânduite in grupuri §i in fiecare grup sunt orânduite alfabetice0,e. Nu-i lipse§te nimica din ce i s'ar putea cere din punct de vedere §tiintific. Este desigur o carte cu totul §tlintificä §i in nici un caz una populard; §i numai acela care ar vrea sd studieze proverbele române din toate punctele de vedere §i. al raspândirii lor in literaturá, va gäsi in cartea lui Zane o comoarä nesecatá. Sunt unsprezece volume mari. Insu§i autorul a recunoscut Ca' o publicatiune atât de voluminoasd nu poate sä ajungd in mâna citito-

rilor de ob§te, §i atunci cu invoirea lui, libräria

Socec a scos o editie mai mica' numai intr'un singur volum. Aceastä editie numitá spre deosebire de cea

mare editie popularä, publicatá la anul 1907,

contine numai 5040 proverbe, adunate §i ele in gru-

puri, insä in grupuri cu o insemnare cu mult mai larga §i multe dintre proverbe fac parte din mai multe grupuri, a§a ch in cursul cartii se repetà de mai multe ori. Cercetarea lor devine tot atât de grea ca §i. a altor colectii in care proverbele sunt

adunate unele langa altele §i formeazä un §ir nesfârXCIV

www.digibuc.ro

§it MIA' schimbare, mai mult ca un dictionar decât ca o carte popularä.

Povestea vorbii" a lui Anton Pann este o carte

care se aseamänä cu multe altele, dar totu§i se deosebe§te de dânsele prin acel joc intre tact §i para-

tact. Prin forma lor hazlie care fdrd a fi descrisä a*a, totu0 se desfävarä, adusâ intr'o formâ ce se desleagä -istet, sprinten, cuminte §i i§i pdstreazä un caracter unic. Incepând dela colectiunea veche de pove§ti §i pro-

verbe Disciplina clericalis" a lui Petrus Alphons, pand la cele din urmd colectiuni de carti de felul acesteia, nici una nu aratd acest caracter vioi. Ele sunt grele de cetit, pe eand Povestea vorbii" se poate citi cu cea mai mare u§urintä, placere

§i cu mult haz, aproape din scoartä in scoartä,

fdrä ea nici o clipá cititorul sd se simtâ obosit sau

Tlictisit. S'au mai fdeut apoi §i. alte -colectii de proverbe presdrate chiar cu pove§ti aranjate foarte sistematic,

dar ele se citesc cum am spus mai sus, mai mult ea un dictionar. Acelea§i proverbe se repetä dese ori §i devin foarte monotone. Sunt foarte importante pentru aceia care vor sa cerceteze forma in

care proverbele se gäsese in literatura româneascá,

dar nu sunt decât dictionare, pe când cartea lui Anton Pann este intr'adevär o poveste dela inceput pând la sfâr§it. Nu este de mirare deci, CA Povestea vorbii" s'a retipärit atât de dese ori. ril l I

'',!;-'

XCV

www.digibuc.ro

0 PREFATA 1)

Cdtre cititori, Domnifor1 Aceste fabufe si istorioare, nu siint deceit numai auzite. De vor fi vre uncle tipörite in afte Timbi, nu stiu, cd n'am invdtat nici o fimbd din cefe poleite. In anil cruzimei mele, de ar fi fost scoli ca acum .si de invdtam vre o limbd cfin cefe fOutfate, nu

era sd md joc cu asifel de lucruri mid, ci era sci traduc oseSite corp., care sd md fofoseascd .,si pe mine

si pe aftii. Cu toate acestea crez cd si istorioarefe acestea nu vd vor if spre vätömare, de si multe din efe pump' sci fe stiti .,si multe sd nu le stiti. Eu md muftumesc cd am putut face si ailita, in ceasurife mefe vacante, deceit sd fe petrec nimica fdaind

De veti gdsi vreun cusur in sal; nu aveti drept sd md osöncfiti, fiindcd m'am dezvinovdtit, spuindu-vd

cd eu aftele n'am invdtat deceit din mica copifdria mea mi-am bdtut capuf ca sd ajung desdvársit in mestesuguf tnuzicei bisericesti, in care am .,si isbutit. Dupe" ce am invdtat (anoanefe si ortografia acestui mestesug, m'am zlibovit a romdni si a fucra pe note

abide cefe mai trektincioase, care sum': Anastasimataruf Serdariului Dionisie Totino, Docsastarul 1) In fruntea brosurei sale de Fabule si istorioare (Bucuresti 1841>,

Anton Pann tiplreste aceste sire explicatoare, pe cari le ggsim po= trivite si pentru volumul de fatg. 1

www.digibuc.ro

dimpreund cu 7-Hoeft(/' si Pendicostarul; Heruvico. Kinonicaruf, Catavasieruf si aftefe multe, care neefeindu-mi mina sd fe tipöresc, seef pe funduf fdzil de vre-o doudzeci de ani. -,57 nu vor iesi fa fumind,

pdneY nu se va gdsi un patriot care sei stie pretuf asemenea ostenefi si se i jertfeascd un ce pentru tipdrirea for. Aceasta am inveitat, Domnifor, si de poate cineva

sei göseascd vreun cusur asupra acestui mestesug, rusinea mea va fi (dupd cuviintuf ce am zis cd din mica mea copifdrie mi-am .6dtut capuf cu deinsuø, cd de a md fduda singur nuini este de fofos. lar efupei ce am ispreivit ceirtife de mai sus numite,

si vözeind cd osteneafa inn' este zedarnicd, m'am a. pucat a aduna si a face ceite o carte din cefe pofiticesti, fncet, »wet invdtându-md singur, una ca sd'mi

treacei de urit si al dol./ea socotind ca sei trdesc. Precum am si tipörit intdi Cafendaruf fui Bomfatie Setosuf", al 2-fea Cdnteirife de stea", al 3-fea Cdntörife de fume" al 4-fea .Incfrepteitoruf Segvifor", al

5-fea Hristoitia", al 6-fea Erotocrituf" si al 7-fea acestea ¶a6ufe si istorioare". Intlaceste ceirti, Domnifor, putefi gäsi destufe cusururi, ceici duper' cum

am zis : &mail mi-am fost singur, pentru care nu md sfiesc de Thwastrd, care cunoasteti .,s1 gip' poezie

ce va sei zicd, stiind cd cei intefepti niciodatd nu defaimd, ci md tern de aceia ce mdsoard rdnefu/ife

cu compasuf sau cu 6etisoruf si zic cd un nind este mai lung deceit al-1.a; cd asemenea oameni nu sunt niciefecum ertátori, imputez', defaim; cum fe vine fa gurd.

2 www.digibuc.ro

Cu toate acestea eu tot nu mö opresc a típdrí sí a nu le cla in criticö sí aftele1 pentru cd m'am a= Sicinuit a nu seefea förd &cm; .,51; scriind cöte cwa, mi se pare cd-mi petrec vremea foane dace. j í pen= tru ca sd fac ,si Dumneavoastrd asemenea petrecere cu critica fucrului meu, cm toatö dragostea viI" pui inainte, sí cititi sdndtosi,

ANTON PANN

3

www.digibuc.ro

L Despre eusururi sau urleiuni Aideli sa vorbirn de geaba CA tot n'avem nici o treabi. Fiindca,

Dar se uita cam piezisi.

Poate vorbi orke fie. De [multe ori insa Vorba, din vorba in vorbd Au ajuns si la cociorba S'atunci vine proverbul:

Dupi ce e muta apoi e

Gura nu cere chink,

Vorba pe unda a esit

Mai bine sii fi tusit.De [aceia :

Gaud vei sa vorbesti, la gura Sii

aibi kcal si

masurA. [Adica:

Vezi bArna din ochiui tau

Si nu vorbi p'alt'de rau. [Spre Chad vei vorbi de mucos

[Si. ca

DupA ce e neagra, o cheama [si neaga; [slutd.

si

Sau

Urit mester a croit-o, Rau ciocan a ciocanit-o.Sau, Bun ciocan te-a ciocanit,

Ca frumos te-a potrivit.Si Urit tati a avut, SA-i semene la facut.

Sau

Fa-ma tati ca sa-ti seaman, Ca frate cu frate geamin. [Dar insi, semanat castraveti Si au rasarit scaeti. Sau ca, Tata avea armasar, Dar el a esit magar. $i asa, Cu vorbe inbolditoare -I1 atinge unde-I doare. De [aceia nici odata, Chelului despre chelie .

Nici tu sii fii urduros. Ca nu e mai urit child cineva Face pe frumo% cal e ponevos,2

Si pe cel urit ca e aurit. [Altul iar, Tranteste cuvântul tronc, Ca closca cAnd face clone. Si se pomeneste vorbind: FrumoasA nor' 3) dobh.ndisi

Si nu-i spui vreo istorie. Si Cu plesuvul cAnd vorbesti Tigvi 4) sa nu pomenesti. [$i nici,

1) Vatrai de lemn (explicatia lui Pann). 2) Miop. 3) Nora.

4) sau tidvie; dovleac cu gatul lung, golit i uscat pentru pästratul

apei.

5

www.digibuc.ro

SA nu rAzi de magar cuin-va. poate-1 incaleci cAnd-va. [To tdaun a,

Gura care e'mputitä,

[scurt, Noi rAdern de unul, doi, Si patruzeci râd d3 nol. [Pen trucä

Cii dacä Altui e nesuferitä. miroasä a floare Dar altuia a putoare. Si in

Nu este räsur1) sà n'aibä fcusur.

[TRANDAFIR FARS SPINI] Povestea vorbii

1.

Primilvara 'ntâia oare rozele 2) când infloresc 3)

C'un fir merse la 'mparatul gradinaru 'mpärätesc Care cu placere multa 'n maim sa cum l-a hint, 'ntepat, Tot d'odata färd veste la un deget $i intAia sa placere ce o avea

'I s'a 'ntors in suparare, cu acel gust n'o privea: Cum si catre gradinarul zise: Iata un cusur Care n'ar fi cuviintâ ca aibd un räsur; Tu cam te pricepi la multe mdestrii grädinäresti 5'asta rozd ghimpi sä n'aibd n'ai putea s'o altnicsti? Ba, se poate, imparate, gradinarul a rAspuns. $.i grädinäria are cAte un secret ascuns!. Nu stiu, impAratul zise, asta este treaba ta, Fa-1 ca sa-i lipseasca ghimpii si un dar vei cApata.

Grädinarul dar se duse, puse'ndata, altui. Sti se prinzä i s creascä indestul se nevoi: In sfArsit el cu secretu-i a väzut c'a izbutit $i mergAnd la impAratul duse un fir inflorit; 1) RasurA.

2) Pann scrie: croazele». 3) linfloresc

6

www.digibuc.ro

Care 'n mâna sa luându-1 foarte bine 'i-a pArut, C'a putut sA-1 altuiascä dupd cum a fost cerut, Dar la nas and [eli il duse, zise dare grAdinar: Co fel? acum vaz cA n'are cel mai mic miros mticar? GrAdinarul ii rdspunse: ImpArate, sa trriesti, Orice lucru firea-si schimbA cAnd vei sta sti-1 altuiesti, $i nimic iar nu se poate ca sA n'aibA vr-un cusur, plante, flori i oarneni, astfel si acest rrisur. Care ori ca sA 'nghirnpe i sr.' fie cu miros, Ori nici un miros sä n'aibtt si [sA] fie neghimpos.

Fiecare poartil ate un rAvas in spate. Pe al altuia il vede i pe-al stru nu-1 vede. Fiecare sA tine mai cuminte decât altul. Fiearuia i se pare a copilul stiu e mai frumos, Si [d'ar fi at de urficios. Ce e frumos poarta i pono3.1) Fiecare trage spuzil pe turta lui. Lesne a judeca pe altul. Nu te pricepi sti impar(i un pai, Li doi boi. $i cA Cu ce dasal Iticuieste Asa carte-alatuieste. Asa e lumea asta: 11Ade orn de om i dracu de toll. Dracu râcle de porumbe negre si pc sine nu se vede. Gura lumii numai pArnântul o astupA. Fiecare se leagA unde il doare. [ADEVARITL DELA ALTII]

2. Povestea vorbii Spun c'a fost odatä un crai oarecare El avea din fire un nas foarte mare: $i isi vedea bine cusurul ce-1 are, Dar tot gândea cum cd poate i se pare. Supusii si altii, [pe] cari ii intrebase, 1) Nume

7

www.digibuc.ro

incredintase. CA ii sade bine CAci cine 'ndrAzneste la unul mai mare Si-i-i spue de fatii cusurul ce-1 are? Tot pe acea vreme si.'n acea cetate Era s'o cocoanä gheboasd in spate. Ce o amagise lingAii1) sri creazA CA ea e in lume cea dintae razA, Cu poezii, versuri o incorunase 5'a se tinea zânii o infumurase. Aceasta se duse la craiul odatA, Cu alt oarecine având judecatà. Si vAzand cii craiul hear ei nu i face 1.1

SA vorbeascri

'n parte-i dupa cum ii

place,

PrerumpAnd cuvântul, zise cu. mirare: Va-a-ai de mine ce [mai] nas ai mare! Pe craiul cu astä vorbil il impunse, Dar deocamdatil nimic nu eispunse. Ea insti piírându-i cä nu auzise

Intre alte vorbe, iari ji mai zise. Craiul si aceasta o 'nghili cu noduri. Ea nu inceta insA de a-i da iar bolduri, Ce ciudat imi pare! 5i mai zise iardsi: N'am mai vAzut Med. astfel de nas mare! Cocoanä! Se inAspri Craiul si zise: 5tii cii esti cu totul ciudatä parsoand! Ce imi tot spui mie ca-mi e nasul mare 5i nu-ti vezi cocoasa ce-o poll in spinare? Cusurul cel mare nu ti-1 simti din spate 5i judeci p'al altui, el li-e greutate. Plecând ea sri meargii si esind in finch, Zice craiul iarA, privind in oglinda; Nu a fost minciund ce a zis nestine; Crt greu se cunoaste cineva pe sine!" 1) Lingu§itorii

parasitii.

8

www.digibuc.ro

II. Despre pedanti1) sau eopiliiro0 Pomul se cunoa§te din ioadii2)

5i omul din mintea neroadd. [Ca el Nici in cap ce nu-ti pocne§te A vorbi se pomenete. [5i trAntqte vorba Hodoronc, tronc, ca o roat5 De la o moarä stricatä. Si Tot in6ra la gogo*i 3) Spuind despre mo0. priro5i. [5i Vorbete neisprävite,

5tie ca calul prost Sii ia hamul de rost.

E batut la cap, Tocmai ca un tap. 5tie sfatuiri sii dea, Cat tie i baba mea. Ar vrea sa fiat i el, Dar nu Ole in ce fol.

5i el rosti de se pläti. [Povestea

Zile imirate, fire incurcate. Panzil räu tesutä, i vreme [pierduta.

La 'n$iri-te margarite. [Adica :

Sii ni se arate va Dar Ca ar fi *tiind ceva. [se cunoate Omul prost din vorbulitri

Si nuca din uwrinta,

Pen[truca,

Judecata-i e oloagä lipse§te 'n cap o doagri. Om in trup destul-de mare $i minte dc copil are. Stie vorbe sa indruge Pared tot la Old suge.

:

S'o lovi, nu s'o lovi, Nal-o frântä ca ti-am dres-o Unde chior4tP si unde lo[vete. Cel copiläros totdeauna, Gände§te in mintea-i adânca, Numai el paine rnanânca, 5i altii manânca paie Dar Ca vitele, din copaie. [insa,

Vorba 'n colturi i rotunda. Fara cercuri se infundi.

1) Cel ce face parada cu stiinta sa aci Insii este 1ntrebuintat gresit ; se vede ca. a facut o legaturil cu grecescul 7ccii5 T:octabç = copil. 2) Fruct. 3) Minciuni umflate

www.digibuc.ro

[CONTOVARO$IA] 3. Povestea vorbii Doi precupeti tineri se 'ntoviirdsira

Si dupd negolu-si prin tard iesia Colindând prin sate in lunga lor cale, Odata 'nserard la un sat p'o vale, Si. sá Indic noapte [a] au tras impreund La o casa care le-au parut mai build: nde 'n bradtura 1) le esi 'nainte Un batrân de treabd i foarte de cinste. Ii primi bine, Ii bliga itt casd, Si ei ii cerurd intâi mash, Zicându-i: Tatutd! sântem flämnzi tare,

Fa bine 'ngrijeste de ceva mâncare.

Bdtrânul le zise: Sedeti, fili in pace, Ca despre mâncare, vorn face ce orn face, Paria când dar masa, mosul sit le puie, De vr'o veste noud intreabd spuie. Vorhind una a!ta cu toti'rnpreund, Ca si unii altii cândva când

Esind din ei anal afard la treabd, Mosul gasind vrerne pc cel'Ialt intreaba,

Jupâne! voi frati sunteti poate. Ca vd )(Az prea bine semánând la toate? Tovardsu-i zise, cu scârhä intr'insul: Zicându-i:

As! n'as mai vrea frate sd am si ca dinsul, Ca atie doar are, chip si trup ca ornul, Dar poti dai paie ca i la tot boul. Yorbind ei, soseste cel esit afard Si indatd vorba intre ei schimbard. Patin daca trece i acestlalt ese, Mosul iardsi care curios fusese, Asemeni s'acestui face intrehare: Jupâne! zicându-i, frati sânteli imi pare, 1) Curte,

10

www.digibuc.ro

C. semänati, uite, la chip cu 'utregime, Potriviti intocma si la indltime. Ai gresald tatd, S'acest iar rdspunse : vrea nici odatd, fie el frate,

Cä e mdgar mare, care nu mai simte. Sii-i pui sii miinânce tdrâte 'nainte. Auzind bätrânul aceste cuvinte, Cdtre unul altul nedandu-si ei cinste, Se scoalä indatd, cautd [o] copaie 1),

Merge si o umple Ora sus cu paie ; Mai ia incd una, se duce cu dânsa, Apucd i pune tiirâte intr:insa, Si al arnandouä intrand el in casti, Le puse 'nainte pe pat färd masd. Ei viizand aceasta, il intreb d'odatä : De ce ne pui astea inainte, tatd? Poftiti, el rdspunse, cd và dau cu incd, Boul si magarul de astea mänâncd. ochi sä se priveasca Iar ei incepuri Si unul de aliul fata sd-si rosascd. Bdtrânul atuncea gura-si intremeazd, 2), $i inatiltura astfel isi urmeazd,

Copii tineri! rdu sä nu vii parä. De aceastil glumd ce-o fac astd-seard, Cd cat are omul in lume viath, Tot mereu invatä si nu. se invatd; $i voi de aceasta aveti trebuintd, Numai de ati lua-o cu bundvointd. Dar tot pot a zice cloud, trei cuvinte. De santeti tovarrisi ori fra(i, eu n'am treabä, Zicând:

Cum vreti, puteti zice la cine vii 'ntreabd,

De cat zic, e bine, ea ornul veodatd,

P'alt sii nu defaime, sd-i pue vr'o patä, Si mai mult p'acela care-I insoteste,

1) Albie mica.

2) 4i recapatä gura 11

www.digibuc.ro

Sau altfel cu dânsu 'mpreuna traieste. Ca cine-i de treabä, cu prost nu s'aduna, Cinstea cu ocara nu pot fi 'npreuna ; Cine îi defaima contováräsia, Ii arata insusi necuviosia. Ca fiestecare cu cin' se 'nsoteste. Ca el prin urmare lumea-1 pretuieste : A umbla pe sine mai bun sa se faca. Defaimând pe altul, nu poate sa placa. Ca e o zicala mai de toti vorbita : Omul la orn trage i vita la vita% Atunci lu,ând mosul copaile date, Le puse 'nainte paine i bucate, $i ii cinsti bine, dupa cuviinta, Facându-i el astfel gresala sáji sirnta, Care cat trail% tot il pomenira,

$i aceasta înii ei o povestira.

III. Despre vorbire Imbucatura mare sa 'nghiti $i vorba mare sa nu o zici. De si Imbucatura cea mare Se 'nghite cu'necare. Cad Vorbele celor mari sunt ca zmochinele de dulci, Iar vorbele celor mici sunä ca niste nuci; Zice un intelept : $i Sau taci sau zi ceva mai bun de cat tacerea! Daca vrei 1) sa traiesti linitit, sa nu vezi, sa n'auzi, sä taci.

Vorba-si are si ea vremea ei,

Iar nu sa o trântesti când vei. Dupa proverbul turcesc : Sioileesem sioz olur, zioilemecsem dert o lur, Adica : De voi zice vorbä sa face, de nu voi zice venin se face. [$i cum zice Românul : 1) Pann: vei.

12

www.digibuc.ro

Limba vacii este lunga, Dar la coada."-si tot n'ajungit Sarea-i bund la hierturk

5i iara'si,

Ing nu peste masurd. Unde este vorbä multa, Acolo e treabal scurta 1)

Totdeauna

Cine are limbutia E mai rea decât betia. Unul ca acela Pared se pune la cioarb5. Una'ntealta tot sh". soarbk Astfel nu-ti d'a pas de vorbk Pâná-si gäseste sa-i zica, Stdi cá nu-ti-e gura chioarti, 2)

Tine rândul ca la moark Aici la râsnitä nu e Care, când o vrea sà puie

Limbutul

N'are cine sa-1 asculte 5i el spune 'ndruga" multe.

Sila de vorba îi face, Tot sa troncaneased-i place. A mâncat picioare de gginä

5i-1 tot râcâe la inimk Siiracul n'are nici haink Nici la inina vr'o tainal

Parcii

De aceea

Totdeauna Vorbele cele ferite In piata 3) si'n moaril's vorbite.

[CANTU DE PLATA] 4. Vorba äluia Intr'un oras oarecare, Ca si Bucurestiul de mare, Unde lurnea in piar ese

5i 'ncoaci incolo srt tese,

Pintre cei ce vând producte 5i fel de fel de fructe,

1) Nota lui Pann: putina. 2) Stai §i nu vorbi atata. 3) Pann: mat.

13

www.digibuc.ro

Uncle rasuna haznale, Trântindu-se pe tablale. 2) Uncle unii iau, dau,

Altii incarca, brat, maini, [umar,

Unde glasuri i guri multe Nu stau sa. se mai asculte,

Vorbind or ce'n gura mare,

Altul de ei habar n'are. Unde multi casc'guri de geaha

Si de silnlittiti sä 'ntreaba, Aci i eu ca lumea toatä, Intr'o zi umbländ prin gloata, 5'ascultând cum vorbeau unii Cu glasuri mari, ca nebunii, Viizm doi ini se 'ntalnira

Si cu zâmbet se oprira, Caciulile ti luara 5i astfel se salutará : Build ziva, mai Ne-avere! multumesc, draga vere. Ce mai faci, cum Ai mai [pas&

Sunt toti sanatoi p'acasa? Tari, mari Ne-avere, ca [piaträ,

Manânc cenw pa vatra.

Cä. .$ade supt-pat, acasä,

A ouat 5'acum clocete, Ce o vrea Dumnezeu, spo[re§te.

Si de multa datorie, Umblu beat de bucurie. Ba ca sä zici, mili Ne-avere,

Vesel eti, or am Were? Dar or nu vezi?

pustie?

Tu o sa mori in prostie.

Apoi, te uita la fata

$i ma 'ntreaba de vigil. Ba te vaz cu fata vie Si de deochi sa nu-ti fie. E*ti la piele ca curcanul, Galben de gras, ca .5ofranu1. Dar ce mänânci de-ti e bine,

Si eti numai os *i vine? Ce bucata lU prie*te,

Ap de

te'ngalbene*te?

5i asta mà intrebi 'Mc& Nu tii omul ce manâncd? Negre§it, nici fan, nici pae.

Nici bea apa din copae: Ci mamaliga cu ceapa S'un criu,3) [sau] doi cii apä. Ba, ba Vere, ma cam iarta.

Dar tu märe, draga Vere, Ai de mâncare, de bere? Cum o duci .cu säracia? Ce-ti mai face calicia?

Ca nu ti-e fasole hiartä,

Sanatos, voinic sunt, Ve:e, Si träesc dupä putere,

De sunt patru zile mâine, $i uite pe loc ma dete

De saracie nu-mi pasa, 1) Pann: haznalele 2) Tejghea. 3) Vas de bAut apa.

Eu am mâneat, ce sá chiamä, Un mezelic de pastrama,

Cu un dumicat de paine,

La o pustie de sete,

aci in inteles de bani.

14

www.digibuc.ro

Nu faci tu vre'un fleac

tic

{cinste

Ca sa-mi ud mdcar un dinte?

Bucuros, cu voe bunk Dar in buzunari nu sund, Ca croitorul, Ovreiul, Mi le-a cusut cu temeiul, 1) S'au spart pâti' la saptamâna Far'sa bag intr'insii indna, Punga, care n'o S'a bolnavit d'asta yard S'a ajuns inteo slabire,

De nu'si poate veni'n fire. $i dintr'asta, cum se vede, Iii spui dreptul de m'ai crede.

De and n'am vazut paraua /-am uitat cum e turaua.2)

Tpiu! la dracu penteo [punga,

Tinui un ceas vorba lunga,

Aci in mijloc de cale;

Nu intriim colea in vale, La acca ospdtdrie, Unde pe perete scrie: Azi bem i maudlin bucate Pe parale pesin 3) date, Si maine frird cârteala,

$ezând dar eu deoparte, $i ascultand de departe, VAz, ei dupa ce cerurd Mâncare i bautura Si se saturara bine De toate, cum se cuvine, Au venit sd-i socoteasa, Ospatul ca srt-si plateascii. Ne-averea se scoald'ndatil $i pe perete Domnule, azi scrie Zicând : Ca sd bem pe datorie,

Fiind cii eri fuse anul, De and trântii colea banul, De-li platii cum se cuvine Si te-ai multumit de mine. Domnule, birtasul zise, N'ai inteles cele scrise, la mai citeste odata Si vezi zice s'azi cu plata

Si iar ca eri mai la vale Ca, mâine fad' parale? Jupâne zise Ne-averea,

Zi or cum ti-o fi placerea, $i sporeste at de multe Cui o vrea sa te asculte. Nu trebuia sa-mi scrii mie

Ospatilm pe cialeala."

Vorbe cu iconomie,

Astfel, zicând, se'nbiard 4)

Ca fiecare cap n'arc C'al dumitale de mare,

S'a se ospdta intrard. Ma fàcui i eu cu treaba $i 'ntrai dupa ei, in grabri, Srt váz ce-o sa se urmeze $i cum o sa ospateze.

Sa judece cele scrise, Ca sunt, dupa cum zici, zise,

Ci pe sleau le intelege, Rua' sa le mai deslege.

1) Mi le-a cusut bine. 2) Inscriptia de pe monedele turcesti. 3) Numerar 4) Se poftira. 15

www.digibuc.ro

Ina eu unul sunt care

N'am inteles ce talc are, De aceia, nici n'am ving, Dumneata esti de pricing,

De venii fär' de parale Dupä scrisurile WA.

Ca-mi este urit, nu-mi vine

Sd port parale la mine, Ba nici acasä, in ladä, Nu'mi plac bani srt vgz grg[madd, Ca i acum, bunioara,

Nu e in ea, 'palm chioarg; Dar cântecul dumitale Fiindcä cere parale, Si eu, iar deocamdatg, 'Toi cânta ceva drept

Ce spui? birtasul Ii

zise,

Strigând: (cum se necäjise) Srt-mi cânti cântece pe platg?

Bani, cg te 'ncaier indatri; Eu am dat bani pe bucate, Nimeni nu'mi dit pe cântate, Haide, zic, parale scoate, De nu, te despoi de toate. Ne-averea sfecli 1) de fried, Gândi, hai, il ia e chic& $i incepu cu binisorul

Sá moae ,pe negustorul ZicAnd: Jupâne, mg iartä, Aici, nu incape ceartri, N'am plecat pe us'afarg,

Ca sä mà iei la ocarg; Stgi, aici e invoialk

Noi sä facem o tocmealg, Sg-ti cânt, i dacg nu iti place Atunci ori ce-mivei face,

Iar deli va fi pe placere, Atunci n'ai nimic a-mi cere; Am un cântec s'auzi numa, E nou, fäcut chiar acuma, Ia sit incep i ascultg, GI nu e cu vorbä multd. Asa, el tusi d'odatä Si'ncepu sil cânte Toat.ä vara fArd treabg, 0 pierdui, ca un nerod, Câti umbla 2) de [geabg,

Eu eram cu ei pe pod. Dacg mi se filcea foame, Eu la masA mà duceam, Dela. supg pgn'la poame Inchinarn si chef ftic,a n. CAte basne firoscos:i 3) Undeva spunea 'n vileag, Si eu ca nàbAdgiosii 1)

Alerggm s'ascult cu drag. Dacä mi se film foame, eto.

Imi placea la cântecele SA ascult, cAnd auzeam,

Frunzg verde trei lalele, Alti cântau, eu Dacg mi se fficea foarne, et. Nu-mi venea sa sez in casg,

Nici de lucru srt m'apuc, Lumea, uncle sta mai deasii, Mà gräbeam, iar sri mg duc.

1) Se ffícu rosu ca sfecla. 2) A se intovArAsi (In sens rau). 3) Filosofii. 4) Furio§ii.-

16

www.digibuc.ro

es. iteottevnsvi Ac

o n i;

311DISVTICA.

opin Agriu itASVIATF n11

rafalla

AA

AS.mi Aa'rf

nuron

HZ

PIÏ.

Tim,rp.(plia ASI n. Ilato;.

Anton Pann, Cufegerewww.digibuc.ro de povestiri sau Povestea vorflil

Dacä mi se facea foame, etc... CA Ova bani ce-aveam in lada, pastrez, nu mai gândeam ;

Iar de nu, esi cu necinste,

Cheltuiarn, galant eram. Carne cumpArarn i poame $i acasa le duceam, Dacri mi se facea foame,

SA.' verse din gât dulci glasuri,

Tot luam des din gramada,

Beam, mâncam *i chef [fAceam.

Vrerne build pe eat fuse, Eu, la iarna, n'am gAndit; Gaud din punga, tot se duse,

lacà si ea a sosit. Daca mi se facea foame, Privesc masa când ma duc, Nu e supd nu e poame, N'am odata sa Imbuc. Es pe poduri, viu acasa, Vaz cá i afarä-i frig,

Nu e Value, nu e masa, N'am ce sä fierb, ce sä frig. Nev asta acorn imi striga: Barbate, lemne, malai," Pruncii : PAine, rnamaliga, Imi zbier toti si'mi fac alai." Sarsind cântecul, Neaverea Intreabd dea parerea, De 'i-a placut cântecelul, Iar de nu, sa-i schimbe felul. Birtasul ii zise iara: Bani, banii i curând afara,

Ai inteles de cuvinte?

Scoate colea pungulita sa-si caste gurita, Soprani, secunde i basuri1) Sa vezi, cum rna'mpaci cu ele,

Iar nu cu seci cântecele. Ne-averea nu zaboveste, Ia punga descreteste, Binisor cu doua deste,

Cântand vorbele aceste: Deschide-te pungulila,

Cascà draga a ta Rilsuria frumos din corde, Ale tale dulci acorde. $i scoate acele glasuri Soprani, secunde i basuri, Birtasului curn ti place,

Ca cu mine sa se 'mpace. El 'ilia nu isprävise, Dar birtasul sarind, zise: -- Ha, vezi; Ast cântec imi [place,

Asta, pentru mine face, Dar nu d'alde pierde-vara, Fir'ai cu el de ocarä. la aste vorbe, Ne-averea Sare indata cu Verea S'apuca pe us'-afara Zicând :

Ne platiram darä. Este o zicala :

Boul se leagä de coarne si

De cântec nu'rni pasa mie,

[omul de limba.

Plateste'mi cu omenie, 1) Subtiri, de mijloc si groase (N. lui Pann). 17

www.digibuc.ro

IV. Despre vorbire iaräsi Din vorbA in vorbá, vorbä se deschide. Din vorbä in vorbä, ese adevdrul. Din vorbä, se face fapta si din faptä vorba. Cuvântul e ca vântul : nu sti. ajunge nici cu armäsarul, rnici cu ogarul. De multe ori limba taie mai mult decât sabia. De aceea, Limba oase n'are i oase sfärâmä. Coci Pune-ti frâu la gurA i kart la iuimà.

Gardul are ochi i zidul urechi. Vorba rea se duce ca glontul.

Ce sII naste p'intuneric trebue sII se vazä la lumina. Si boul are limbä mare, dar nu poate sII vorbeascii. De acee Taci sd-ti fie casa, casá si masa, mash*. Glumele fie ca sarea 'n bucate. Ca sii nu-ti zicá cineva : Vorbe bune, dar nesArate, Nu e mestesug a &Ai mâncare, ci e mestesug a o potrivi din sare Limba indulceste, limba amäreste,

Cu râma micä, se prinde pestele mare. Vorba dulce mult aduce.

[MITEREA INBLANZITA]

5. Povestea vorbii Doi cAlritori, intr'o vreme, merindele isprävind

Si lângd un sat, p'o vale, cu caii lor poposind, Zise unul : Tu sezi vere si mai ia seama de cai eu mä duc l'acea cash', sá cer o pâine incai 1). CA d'alde alte bucate crez cä aici nu gäsim. Ci cu ce vorn putea astOzi, sIi edem i sII prânzirn Mergând el, vede muerea in mAini cu un *Ne( 2) Stând, judecându-si barbatul cu rästiri, cu grai semi* Iar bärbatu-i se vârise pe sub pat, de frica ei 1) Cel putat 2) Bat sau lopk4ic6. scurtl si groasa pentru mestecat märnAliga. 18

www.digibuc.ro

$i se bocea cu glas mare, ca pruncii cei mititei., Calatorul, de la usil aceasta scena privind,

Intre multa lui mirare, zise muerii graind: crucea drace 1 (si se inchina mereul, Ia stai femee, asteapta, ce faci pentru Dumnezeu! Cum poli tu sa-ti bati barbatul? Oae e el, vach, tap,

Au nu stii ca el iti este dat tie, sali fie cap?

Tocma d'aceia, ea zise, voi bate capul eu Cui ce-i pasä? Ca pociu face ce voi vrea cu capul meu De-1 voiu lovi de perete, or de vreun bolovan,

La aceasta n'are treaba sa ma judece Nan, Bran; Dar tu ce cauti aicea, ia cara-te din ast loc, C'apoi incarc facaletul in spinarea ta pe loc. Am venit, el ii raspunse, ca sä te rog de ceva, SA' ne dai turta, or pâMe, de vei fi avand cumva. Ca am isprävit merindea ce o aveam pentru drum, Nid at.à n'am tras prin gurä de aseara pân'acum. Piei d'aci, zise muerea; dacä ai fost cersetor, Ce-ai venit la casa mea sa le faci judecator? cu zicerea aceasta asupra-i se repezi

Ca sa-1 faca mai cu pofta in acea zi a prânzi, Care de nu fugea 'ndatd, precum venea ea sä dea, Vr'o câteva facalete in spinare-i gramädea.

Ducându-se el in fuga si la cel'alt ajungând Cate i se intâmplase le spuse toate pe rând-: Iar tovardsul sau rase si-i zise: Geaba träesti!

Nu stii sa te porti, frätie, cu firile omenesti:

Si cu tine mor de foame! Dar sezi tu, eu sà ma due,

$i sa vezi acum indata bucate cum îi aduc. Dupa ce zise el astfel, pleck s'acolo mergand Gasi pe muerea incä pe bilrbatu-si judecând, Stand el si privind din usa zise: Ba prea bine Mu! Esti bund de-1 lasi sa plânga si'ngadui stea buzau, 1.) Dar nu ca la satul nostru, când 11 vede sub pat tras Ti-1 imboldeste si-1 bate pLina nu Alai scoate glas: Ba inch' ti porunceste i ii zice hotärit 1) Bosumflat.

19

www.digibuc.ro

Sa-i ante i cocoseste cum stä colo vârit. Cum il auzi muerea lasa acel Mallet $i 'ncepu sa-1 imboldeasca cu Ufl bat mai lunguet, Dând i strigând care dânsul: Dar nu taci ma, n'auzi tu! Nu tac fa, nu, el raspunse, care ceea ce-1 Ca nu-s muere ca tine, ci-s inirna de voinic

Bate-ma or at iIi place ca asta eu tot o zic. Iartä-1, ii zise streinul, e sarmanul natarau! Nu stii a este o vorba, de giaba bati fierul räul Tu ii zici rasa, el, tunsa, i nici odata nu poli Prostia cea din näscare din capul lui sa o scoli. Pe and zicea el aceasta, femeia stand s'ascultând,

Se 'ntoarce catre barbatu-i si-i zise cu cuvânt bland: Ai vazut tu orn de treaba, cu minte i intelept? Ai auzit vorbe bune? Asculti cum judeca drept? De ce nu avusei, Doamne, parte d'astfel de bärbat! Sa ma las el sa ma batä, iar nu eu sa stau sa-1 bat; %And streinul acuma cà ferneia s'a 'mblânzit Socoti a este vremea capete de prânzit. zise; Te- ruga, draga, de-ti se 'ntâmpla cumva

Vr'o bucalia de paine, or turtä or altceva,

Sa-ti faci pomanä cu mine, ca s'aseara n'am cinat, Am avut ceva merinde dar cu drumul s'au mâncat. Bucuros, ea ii raspunse; i scoase turta pe loc, Ii dete tot de odatä i friptura de pe foc; De vei, urma ea a-i zice, aici sa sezi sa prânzesii. Iti dau lapte dulce, acru i smântânä de poftesti. Ba, ba, destul, el ii zise, i iti foarte mullurnesc, Calu-mi este la pasune s'acolo merg sA. prânzesc,

Asa el de la femeie pranzuletul castigand $i la tovarasul care II adasta 1) ajurigAnd, lacà prietine, zise, daca stii cum sa te porti. Bucatica, chiar din gura lupului, poli sA. o scoli. De aceia zice:

Cu o lingurd. de miere, mai multe muste prinzi de at [cu o butie de otel.

1) Ed. Bibl. p. tosi: wepta.

20

www.digibuc.ro

Nu te amesteca nepoftit lii vorba 1) altora. Nepoftitul scaun n'are. Unde nu-ti fierbe oala nu-ti bap lingura. Nu te amesteca ca mArarul in toate bucatele. De multe-ori gluma injurA muma. Si Gura aduce ura.

:

Nu vorbi pe dintregul ca baba chioarA, di se gAseste vre-urtul Si De-ti umflii ceafa de pumni i patele de ciomege. PAn' la impAratul rabzi incäeratul. S'apoi BAtaia i ocara nu se intorc nici odatd. Sarpele, Rana nu-1 calci pe coadà, nu sä'ntoarce sä te muste. Furnica cAt e de micA ,st. tot, dacd o calci pe picior, capul ridicA i te piscA. Insti Dar SA vorbeascd i nea Chilom c5. si el e orn.

ToatA pasärea pe limba ei piere.

[SLUGA FLECARA] 6. Povestea vorbii 0 slug& flecarA pe unde slujise,

Toti tot il bätuse si tot it gonise, IncAt dintr'aceasta prea räu ajunsese, Hainele pe dAnsul toate se rupsese. Un negustor astfel, portul prost vAzandu-i, OdatA 'ntAlnindu-1,

'ntrebat zicAndu-i,

Ce o fi pricina de nu-ti merge bine? CA eu te stiu incA de copil pe tine,

Betiv, curvar nu oti, carti nu joci, imi pare Cum putusi ajunge 'n asa proastA stare? De ce nu-ti vAri capul la viun om de treabg

Si tot umbli razna pe drumuri de geabA? JupAne, el zise, nu 'mi-e alta vina, Deck did spui dreptul e toatrt pricina. Minciuna nu-mi place, vorbesc adevitrul,

D'aceia or unde ma pisez ca märul

t) Ed. atnintita: ciorba. 21

www.digibuc.ro

$i mil dau indatä pe poartii afard De nu-mi grisesc locul i pacea in tarä.

li zise lui omul, auzind aceste: Cui spui adevArul nici un rdu nu este, Asa slugd mie chiar imi trebueste 5i de vei d'acuma vin' de te tocmeste. Se tocmird 'ndatä si se invoird, In cloud trei vorbe zapis 1) intrirird.

Deci ii lud omul ca sii-1 procopseascii,

5i plecd cu dânsul ca

sr).

tArguiascri.

Cumpiird, ii dete un codi u, slAninil

5i intr'o hârtie putind Zicându-i: Na, du-le aceste acasil zi

sui gäteascd ceva pentru masil.

El, dacä se duse la a sa stdpAnd, Se uitä la dânsa dându-i-le 'n mina, 5i vAzAnd cui catd cam piezi.g din fire Incepu zicd ei i sä se mire: Aoleo! cum cauti chiar ca o

C'un ochiu la friind s'altul la släninii! Ea cum il aude, luAnd furca sare 5i-1 incarcd bine cu ea pe spinare, StrigAnd:

Auzi vorbil I auzi fleac odatil!

Tocma un' ca tine de mine joc batit? Afard! afarä! slugd blestematd, Sri nu-mi calci in curte, cä-ti sparg capu'ndatri. El fugind pe poartd, in drum se opreste. stdpAnul sdu it intâlneste. Il intreabri: Ce e? CA 1-a gonit, z:se, Scilrpinându-si locul unde 11 lovise. Dar din ce pricinä? stApAnul intreabil,

Pe bund dreptate, or asa de geabd? Vìiz eu. el rdspunse, e cum se vorbeste: Cine spune dreptul, loc nu-si mai gäseste. Auzind stripAnul din ce 'i-a fost plânsul, Incepu sui zica astfel ciltre dânsul: 1) Contract.

22

www.digibuc.ro

Ba nu-ti e, särmane, nimenea de vinä,

Ci gura-ti flecarri este de pricinri; Sri spui adevarul alta se'ntelege; omul sd se lege; Nu de unul Gura ta te bate s'o sä te mai batri, Dacri ea iti este flecarA odati.

V. Despre minehni i fleeärii Vremea cu incetul poate Omul care e flecar, Si. Sri le descopere toate. Troncäneste ca un car. [mai vartos Il auzi numai: Minciuna si ea pe unde se Hodorog, tronc, vorba'ndatii Ca moara când e stricatA.E1 Pentr'un soarece se'noadri Si jurA cA n'are coadA. Si IncornoreazA tântarul

[trece. Povestea Aluia: Linbld la grädinar, castraveti, [sri vânzä.

Si lui de dânsii, ii este acrri

De 'ti-1 face cat mrigarul.

[rânza.

[Sau

Vei, nu vei, el cu d'asila Si Face musca cat cämilà. Purecile când ii place,

Cat un elefant il face1). [Dar insa

Minciuna ca .glontul in apa [se afundd $i indatA ca frunza ese'n rundA.

Sulita ori si unde

Cu minciuna or prânzesti or

Dar

Nu se poate ascunde. [insri

[cinezi,

Pe amândonä nu le inche1Ibni. 2) 0"d 1

Mincinos pe mincinos nu [poate insela.

[DOI MINCINO$I] 7. Povestea vorbii Un mincinos stand odatd zice altui mincinos: Prietine, vezi tu turnul acel 'nalt i luminos? Da. äcesta ii räspunse; i iar Ii intrebä el: 1)

; turceste InsA se zice numai fil, Insit nu si dis, cAci dis va

sA zicA dinte. de aceea si-i zic pieptine de fildes, adicA pieptene de dinte de elefant. (Nota lui Anton Pann ;slipseste din ediOile mai nouA). 2) Imperechezi.

23

www.digibuc.ro

Dar vezi tu tocrna in vitrfu-i cum umbra un soricel? Ce mai minciuna cu coarne, zise prietenul sau,

Ca eu abia zaresc turnul, necum soricelul tau; Mgt il auz prea bine, cum umbla'n tropot, in cat Parc'ar bubui o toaba s'ar avea clopot la gât. Te crez, acel ii raspunse vazându-se infundat, Fiindca nu-si gAsi omul cu miniciuni de inwlat. Dupa proverbul ce zice: k umblat at a umblat,

Dar acurn i s'a 'nfurnlat.

[CIZMARUL ASTROLOG] 8. Povestea vorbii

Ln imparat mare catre Rasarit, Care in vechime a fost prea vestit, Având mostenire de la rnosi strarnosi Un mud in dzget din cei mai pretiosi, A cdruia piatra facea la minuni, Tarnaduia boale, vindeca nebnni, D'aceea imparatul purtandu-1 cu drag, Si fiind in toartd 1) pulintel cam larg, Jucandu-i in deget intr'o zi Cine stie unde, si el nu vazu;

Dupa ce'n palatu-i Maud obosi

Si nu fu putintà de loc a-I gasi Puse orn indatä cu Ufl trâmbitas Ca sa publiceze, strigand prin oras, Cum ca imparatul pe uhU umbland A perdut inelul, din deget cazând, 5i acela care il va fi gasit Cu 'rnpärAte*ti daruri va fi &ma, Ii va da i aur, or cat va voi,

Si cu'n palat mare il va darui.

Acestea pristavul 2) pe cand le striga 1) Cercul inelului.

2) Strigttorul public.

24

www.digibuc.ro

Si lumea s'auza spre el alerga, Un cârpaci de cisme prea sarac fiind, Care aci'n pialA sta 'ntr'un colt carpind, 5i copii o spuza 1) imprejuru-i stand, Precum i nevasta-i cu dan*ii *ezand, Mteptau sa vie niscai vechituri

5i sä ia parale dupa carpituri, Ca sa nu mai tipe, sa cumpere pâini. Auzind atuncea pre pristav strigand. 5i'rnprejur copiii de foame plangand.. Le dete o gura sä taca din plans. Sa'nteleaga: lumea, pentru ce s'a strins? Si'n urechi sunându-i ca. publicuesc De Mel i darul cel impäratesc, Nu mai publicati. Incepu si strige: Eu il tiu inelul, nu'l mai cautall.

Ei cum aud gura'i cu apuc 5i la imparatul cu totii if duc! Iubita-i nevasta 'n urma lor se ia, Se roaga. sa-1 lase, ziand, vai de ea! N'ascultati la gura-i, nu credeti de el. Ca nirnic nu *tie de acef Me!! Ei mnsi la vorba-i nici n'au ascultat. Ci la impäratul 1-au infati*at, Zicând

ca acesta a mirturisit,

Precum ca inelul el 1-ar fi gäsit. Iar arpaciul care era cu ace*ti,

Imparate! zise, multi ani sa trae*ti, Nu ca-1 *tiu inelul, nici 1-am gasit eu, Ci'l pot ghici numai cu zodiacul meu : 2) Sii ti-1 spui anume cine 1-a gasit Din minutu'n care d:n de*tiu lipsit; De cat nu se poate ghicesc pe loc Ci patruzeci zile cer si-mi dai soroc, 3)

Si pe toed ziva si-mi dai i tain, 4) Adicä pe lângä paine, rachiu, vin 1) 0 multime. 2) Carte de zodii. 3) Termen. 4) Mertic.

25

www.digibuc.ro

5'un Oscail pe varzil gras, fript la cuptor, At At d'o-cam-datil iti cer ajutor, sorocul care it orânduesc Cu incredintare hotul ti-1 gbicesc.

Aceste dar cereri care le-a propus, Porunci 'mptiratul si'n faptd s'au pus, Rândui pe unul regul'a pAzi Sä'i dried merticu'n ficare zi, 5i mergAnd cârpaciul la bordeiul sAu Incepu nevasta tie de räu Zicând vai de tine! ce-ti veni sti lai Sä tipe de foame bietii copilasi?

SA sari ca nebunii in nevoi ancapi, Sä-ti räpui viata i mormânt sä-li sapi, urrnd venirà musterii vr'o trei,

cArpeascA, parale sä iei. El, curmându-i vorba: Ci ia taci, i-a zis:

Având

Cine ce-o sä tragd la cap II e scris; Taci de cArpäcia cu al ei venit,

Sunt sätul de dânsa, ea m'a 'mbätrânit; De azi inainte nu-mi suna 'n urechi cAstig pAinea din cárpituri vechi: CArpaci nu-mi mai zice, ci zi-mi ghicitor,

Ca

C'o sA mänânci giste fripte la cuptor; Cà 'n toatd viata am muncit rnereu 5'un Oscan cu varzá n'am mâncat si en. Dar cum zisei astázi ca stiu sä ghicesc, CAstigai merticul cel imparätesc: Patruzeci de zile soroc am cerut SA' ghicesc inelul care 1-a pierdut. Ii täie ea vorba. Da ce, nebun esti?

5i de unde naiba tii tu sà ghicesti? Tocma pe 'mpAratul s'amAgesti te pui, IN'ai &Ida cà viata o sä ti-o rApui? Tocmai chiar d'aceia, ii räspunse el, Voi str-mi fie moartea prin acel inel, CA ce mi-e folosul dacd am trilit,

26

www.digibuc.ro

Alt de cat necazuri, ce am dobândit? Ca siirac necazuri iardsi o sii strâng Stiu cä nu voi rAde, ci tot o sa plâng: De cât s'arn viatä patruzeci de ani Jinduit1) de toate, ca un find bard, Patruzeci de zile mult mai mult plätesc, Când vor fi truie dupd cum doresc; Asa dar veo jale n'o si am cii mor, Mâncând fripturi grase, ca un ghicitor. $i pentr'o mâncare, ii rdspunse ea. Te lepezi de suflet, lasi dracii la? Pentru o fripturi pe Dumnezeu lasi Si, find de mild, pe Asti copilasi Sii umble pe druniuri flimAnzind, sirmani. $i sä te blesteme cAt vor avea ani? Ia Iasi, nevastä, ii räspunse el, Poate se va 'ntoarce roata in altfel, Patruzeci de zile avem la mijloc. CAte nu se schimbi pAnd la soroc? Tatra men in viatä cAnd or ce ficea, Il auzeam numai cii asta-si zicea: CAnd va vrea norocul sä'si intoarci pasul, Nu aduce anul ce aduce ceasul". Asa dar (zic, poate) va da Dumnezeu Cumva giiseascä, i iaed scap cu. CAnd vorbea cArpaciul cu nevasta sa Si gândea la gAste find a-i pisa.

Vizirul atuncia prea era'ngrijat Pentru ghicitorul care s'a aflat, Cad gäsind inelul, unul din slujbasi Au putut sä-1 vazä i al(i vr'o cAtivasi,

Mai pe urmi s'altor daci l'ardtat

MergAnd la vizirul cu totii 1-au dat;

Patruzeci la numär fiind toti acesti,

Supt vizir ai curtii cei impärätesti. Indatìl vizirul la toti daruri &And 1) Poftind t,oate.

27

www.digibuc.ro

satuise, care ei zicând: SA taceti ca mutii dintr'acest minut, Cin' vA'ntreabâ, ziceti: nu Oiu, n'am vAzut"l

Pentru cá inelul, dupa cum era,

SA4 mai dea din rnand-i nu se indura. D'aceia vizirul era prea'ngrijat Pentru ghicitorul care s'a aflat, Nu cumva sA spue cà acel inel, Slujbasii gäsindu-1, e ascuns de el.

Si asa vizirul la intga zi Rândui dintr'in5ii a se repezi Un slujha d'aceia Face! ghicitor, sa-i ducA gâscanul cel fript la cuptor $i sà vazA dacA zice vr'un cuvânt, Cad nu-i venea parcd, sä dea crezAmânt,

Cä va fi cârpaciul vreun ghicitor,

Trentiiros vAzAndu-1, ca un cer5etor. Mergând dar trimisul, cel dintr'acea zi,

Cum infra pe ue alt nu auzi

De cat zise numai: iacd'n capita Ne veni pe tw, numárul intâi. $i pân'la patruzeci numitrul biitrAn Trei-zecimi i nouä, hind ne rArnân. Adicá cârpaciul asta o zicea NumArAnd gâscanii cari-i aducea. Dar trimisul altfel vorba

Ca cel cu pricina Eind mai ales; $i mergând indatA foarte ingrozit Vizirului spuse cd a auzit Zicând: eu sunt unul ce §tiu de inel $i trei-zeci i nouà incd tiu de el, $i cä din acqti toti care mai rAmân, Tocma cel din urma este mai bâtrAn. Auzind vizirul pe acel trimis, Cum cA ghicitorul in astfel a zis, crezut indatä cum cA negre5it, Ghicitorul este Mag desAvAr§it; 28

www.digibuc.ro

Si cuprins de groazä, stând, tot se gândi

Ce-o sä se hit:Ample, de s'o dovedi, Cum cA impAratul pe el si pe toti

0 sti-i pedepseasca ca pe niste hoti. Socotind acestea, se infiora Si in .neodihnä prea mare era, Dar ca sA se'ncreazil si mai cu ternei A doua zi, altul trimise din ei, SA ducA gAscamil cel fript la cuptor Si sA fure vorba dela ghicitor. Deci mergând trimisul si'n casA intrAnd, Auzi indatä cârpaciul zicând: Ei, iacd nevastA si nurnArul doi C'a venit cu cinste in casA la noi: Din patruzeci darA dacA ii scAdem, Treizeci si opt tocmai incA mai avem. DupA ce se'ntoarse si acest trimis* Vizirului spuse: hat ce a zis: Cd am rAmas tocmai treizeci si opt noi

5'am intrat in casd-i pân' acuma doi.

Auzind vizirul si acest cuvAnt, $i fried 'ndoialà, dându-i crezdmânt, Dupd proverbul ce zice;

L-a mai ingrozit o toand",1). I s'a fAcut fata ca pArnântuI".

A 'ngâlbenit ca turta de ceare. C:acel care

,SA stie cu cuiul la inimA". Zicând: S'a ingrosat gluma".

5i de este glumA dar nu e bune, Deci, Hot Art vizirul ca a treia zi Sà vazA si insusi ce va auzi, Si de gAnduri multe tot fiind muncit, Toatà nopticica de loc n'a dormit: Iar de ziuA 'ndatà cum s'a luminat In necunoscute haine s'a schiimbat, 1) putin

29

www.digibuc.ro

Si luand Gâscanul cel MO la cuptor. Se duse cu dânsul, el la Ghicitor. Ghicitorul iarìîí, ca si pân'aci,

Cum intrd vizirul, capul îi suci

Si villând Gascanul, in gheveci aclus,

Aburit. fierbinte Onainte-i pus, lacà astázi se fâcurd trei Si treizeci i apte mai avem din ei, Pan'o veni vremea sorocului meu Sä Ghicesc inelul, bun e Dumnezeu. Auzind vizirul, negresit gandi Cà taina ascunsä o va dovedi, Si'ncepu a zice : Jupân ghicitor! Eu te vaz prea bine câ esti stiutor, Zise :

Dar sunt la mirare de ce prelungesti Si nu vrei indatä, lucrul sä-1 Ghicesti. eu mil mir singur, ii riispunse el, De täinuitorul acelui inel, Cum de prelungeste si-1 tine ascuns, Sau cum, i se pare cd va da räspuns, Când mâine, poimaine li voi spune eu, Oare nu gAndeste cä-i va fi cu greu? Eu n'am vrut d'odatii sa-1 aria, Gândind va scoate singur, vremea prelungind.

Iar vizirul care sta ca slujitor, Prea bine faci, zise, jupân ghicitor. Dar dacâ, spre pildâ, ar veni cumva Sau dea taina tie 'n vrenn fel cineva, Adicd spuie cà ar fi gäsit Undeva inelul

i

1-a tiiinuit.

Si acum de frieä ar voi sa-1 dea, In vreo pedeapsd spre a nu cklea, Vreun mijloc ai face, ca sá nu-1 vadesti, i) Fär'a-i spune fata i sä-1 izbävesti? 0 doamne! räspunse bunul ghicitor, Eu o stiu pricina, frate slujitor, I; Denunti

al da pe fatA.

30

www.digibuc.ro

Si tocmai d'aceia vremea prelungesc, Ca imi este milä lumea sit muncesc, Dar putearn inelul sä-1 ghicesc pe loc Si bagam d'atuncea pe mai multi in foc. Ci crez omenirei, cä orn sunt i eu, $i gresim adesea toti lui Dumnezeu,

Dar el ne asteaptä sä ne pockrn. Nu ne pedepseste 'ndatä cum gresim; Intr'acest chip nouä, pildá vrând a da, noi asemeni sä putem räbda, Si cu bunätate sA ne folosim, Sri nu gräbirn räu'n grab ' sä-1 pedepsirn

Umilit vizirul zise dare el: (Scotând tot d'odatä i acel Mel),

Jatá, dar inelul ca 1-am gäsit eu, Si ind'ncrez in tine ca in Dumnezeu. 'Ti-1 dau d'acu'n mânä frir'sä mä sfiesc. 5'o pungil de galbeni iacá-ti däruiesc, SA' faci cum vei face, sa nu rn5 vädesti, Cä eu sant vizirul, cu care vorbesti,

$i Ina mai multe daruri o sA vezi, Numa'aceastä tainA 'n tine s'o pästrezi, Ii vei da inelul or in ce chip §tii

$i cu mine d'astAzi prieten sA fii. Ii zise cArpaciul: I3anii poti sä-i Iai SA mângAi cu dânsii acesti copilasi. lar inelul tine-1 in pästrarea ta

$i'n ce chip vom face iti voi arata, Numai de'mpäratul des searnä sá bagi Cam ce fel de lucruri mai malt ii sunt dragi; AdicA ce vite in curtea sa sunt, Sau ce fel de pásári pläcerea-i incânt. IlAspunse vizirul: Sä-ti spui i acum; Alte la plAcerea-i nu sunt nici decum Deck in gradinä lebede având, Merge, le priveste cu drag când i and. Vezi, in ele intr'una, ii räspunse el, 31

www.digibuc.ro

Vei baga pe gâtu-i pierdutul inel, Insä tocm'atuncea când ti-oi zice eu, Aproape de ziva ghicitului meu; Si fäcând aceasta dupd cum lU zic Sä nu mai ai grije mai mult de nimic; Ilämâne asuprä-mi or si ce cuvant, Te'ncrede pe mine, c5. copil nu sunt. Deci plecând vizirul de la ghicitor,

Impkat de gândul cel ingrozitor, PAzi ziva, ceasul cel orânduit,

Sä bage inelul cum 1-a sfAtuit,

Si când fu cârpaciul chemat la palat Si la impäratul s'a infritisat, Impârate, multi ani Am ghicit inelul prin zodii ceresti, Zise:

Nu e de orn insä in vr'un fel

aflat,

Ci'ntr'o zi grädind, când te-ai preuniblat, 'Ti-a cdzut din deget de nici n'ai sirntit 5'o lebädä 'ndatä de jos l'a Zimbi imparatul, vorba-i ascultând Si-I intrebä iaräsi cu blândeti zicând:

Prea bine, se poate, O. nu fi simtit,

Dar vei putea spune care 1-a 'nghitit? Ildspunse cârpaciul: Mai mult dintr'atiit Nu pot, impärate, spui hotdrit,

Cki una cu alta seamänd 'ntr'un fel, Destul, cd la una, e acel inel. Porunci 'mpäratul sà taie de rând, Si sä le despice in ele cdtând; Täind slujitorii Cum a poruncit Se Osi inelul care s'a ghicit, Si de bucurie, bunul suveran,

Pe cârpaci îndatä imbrika 'n caftan, Si incalecându-1 pe un armäsar

Care si p'acesta i l-a dat in dar, Cu cinste, cu pompa, l-au dus omenit, La palatul care i-a fagaduit.

32

www.digibuc.ro

Deci scapând cârpaciul de traiul cel rail $i träind domne§te in palatul sau, Cu averi destule i cu bogittii,

Se vesti de dânsul l'alte 'mpärtitii,

Cum cA 'n toatä lumea nu poate fi alt Ca el sä ghiceascg a§a de inalt. Tot in acea vreme un alt impärat Care cu hotarul era 'nvecinat, Pierduse din pieptu-§i la plimbarea sa, 0 cavalärie 1) i nu o gäsea, CAruia indatä curn i s'a vestit Despre ghicitorul cel prea procopsit, Trimise scrisoare c'un tätar aci, Poftindu-1 sä vie §i lui a-i ghici,

$i pe impäratul rugând a-1 läsa, Arätând pricina §i paguba Aa. Ajungând tätarul l'acest impärat

$i pe loc scrisoarea cum i-a 'nfati§at, Trimise indatä pe un slujitor $i chemA sd vie 'naltul ghicitor, Criruia indatil ii §i porunci Ca fard zabavä sä mearg'a ghici ; $i chiar curierul care a venit Conductor sd-i fie la caldtorit. Plecd ghicitorul cu acel tAtar,

Dar prea trist cu totul *i. plin de amar, Mirándu-se 'n sine cu ce me0e5ug 1) 5'acol3 &A 'ntoarcä vre tin vicle5u3 ;

Nu contenea ziva, noaptea a gândi, Ce sä facd dacä se va dovedi Ca n'are *tiintA i e un orn prost

Si prin viclenie in cinste a fost? Socotind acestea se calitorea

$iii ve§tejia fala de irnä. rea ; D'altä parte iarä5i vedea pe tätar 1) Decoratie. 2) $iretenie.

33

3 Anton Pann

www.digibuc.ro

Stand si el pe gânduri i oftând amar. Si i se pärea, ca lui ii ajuta Cu dansul d'odata vazând ca ofta, Si ca când pe dânsul tot il tanguia, sarsitul care o sä-1 ia. Astfel impreunä ei calatorind

Si 'n poarta cetáii aproape viind, Aci cu 'ntâmplare dând ei printr'un lac Se rasturna 'ntr'insul, micul br olac, 1) Si se 'namolira atat de urit Incât se umplura mai 'Ana la gât; Acum ce sä faca? la o casa trag, Si stand se dezbraca de-anteriu, 2) nadrag, 2)

Pun pe o femee, le spala pe kc,

Le 'ntinde la soare, toate intr'un loc. Le venea sa rala d'astfel de voiaj, Dar de intristare nu aveau curaj, Se plimbau prin curte cu ochii in jos Si el si tdtarul se uita in jos 4). Astfel ghicitorul pe cand se primbla, Privind ca ciacsirul 5), vântul i-1 umfla, Ei, ciacsir, ciacsir! Incepu sa zica Te plimbi tu acuma, te mândresti in sir, Dar te-oi vedea maine, cum te vei umfla $i care raspunsuri le vei rasufla; El zise acestea, dar bietul Mar, Ce a fost anume, Ciacsir" chernat chiar, Cazu la picioare-i cu amar plangand Si cu rugaciune catre el zicand: 0 prea intelepte, jupân ghicitor Aibi mild de mine, fU indurator, Nu aduce Ora pentru 6) capu meu, Ca cavalaria am gasit-o eu, 1) Diligenta de pWa. 2) Haina lunga. 3) Pantaloni 4) Chior4. 5) Pantaloni largi cum purtau Turcii. peste. 6) In edipile ulterioare

34

www.digibuc.ro

5'având pietre scumpe mi-a dat a gandi, S'o ascunz cä poate nu s'o dovedi: $i vazand c'acuma pc nume mi-ai zis, M'ai trezit indata tocmai ca din vis, Dându-mi a cunoaste ca giab'o ascunz, Cum ca tu ghicind-o, eu ce-o s. raspunz? Ci iti fa pomank nu ma arata, Na cavalaria de-azi in maim ta, $i când te va pune ca sa-i o ghicesti Fä-te ca o cauti cumva s'o gäsesti. Vazând ghicitorul ce nici n'a gândit Ii inflori fata i i s'a Zicându-i:

Ciacsire (catre curier)

Eu stiam prea bine chiar Ca cavalaria e in mâna ta, Dar n'am vrut d'atuncea ma arata. Cu toate acestea bine ai fäcut, De o spusesi singur i n'o ai tacut: $i imi este milk nu voi sa te spui,

Ce-o sa-mi foloseasca daca te rapui? Ci numai imi spune, de vei ti cumva.

De are 'mparatul amor la ceva?

Lisa dintre vite, precum, caini, pisici, Sau niscaiva pasäri, thr mari, nu prea mici. Da, el Ii raspunse, are un catel

5i, de drag ce'i este, umbla tot cu el. Ma dark zise catre 'curier, Eu mergând, trei zile soroc o sa-i cer, $i pant& atuncea tu, or in ce fel, Vei pune, prin taink maim pe catel, 5i cavalaria 'n grab numai de cat Cu ceva unsoare sit i-o 'ndesi pe gat: 5'apoi fii in pace, grije sa nu ai. Ca n'ai pentru dânsa raspuns sa mai dai. sfatul, Inand s'a'mbracat, S'au pus in träsura i iar au plecat, $i unul i altul, bucurati acum, 35

www.digibuc.ro

Sfarsirä 'ntr'o clipa ramasul lor drum, $i sosind d'odata veseli la palat, Mergând IQ 'mpäratul s'au Imparatul, care era doritor sa vaza 'n persoana p'acest ghicitor, Cum il väzu 'ndata mult s'a bucurat $i-1 trimise 'n pompa la un alt palat, Sa se odihneasca catva timp aci $i'n urmá sä-1 cheme lucrul a-i ghici. Iar tätarul care era ingrijat, NIA sa se vaza de belea scapat, Paizind, gdsi vreme pe catel sa-1 ia, Prin salon, in brate, spre a-1 mauglia, $i cavalaria el numai de cat Gura 'n grab cascându-i, i-o dete pe gat. Dup'aceia 'ndata sa duse ca 'n zbor $i isprava-§i spuse cAtre ghicitor. Sosind dara ceasul sa fie chemat $i adus cu cinste ghicitoru 'nalt, Cum i toti min4trii intr'aceasta zi Viind, s'adunase, spre a-1 auzi, Ghicitorul nostru gura §'a deschis $i catre 'mparatul in astfel a zis :

Slävite 'mparate, multi ani sa trdikti 5i'n zile senine sA imbätrânesti: Tar pentru ghicirea, ce sunt chemat eu, Ast-fel se arata 'n zodiacul meu,

Cum cA ai un câine aici, in palat, $i cavalaria de el s'a mâncat; Care §i acuma e'n stomahul säu, 5i de dânsul poate sa NA' para. ram,

Cä'n alt chip s'o scoateti din el nu puteti. De cat färä milk de vreti, Gat era 'mparatul mult de bucurat, Pe atât de tare, acum s'a 'ntristat, Când auzi 'ndata zicând de 601, Ca cavaldria se aflä in el, 36

www.digibuc.ro

Ar fi dat In sumA, ce i-ar fi cerut, Numai pe cAtelul sA nu'l fi pierdut. CA era un cAine, care mult fAcea; El stia ca omul or ce li zicea, La sAltdri i jocuri pereche n'avea, De-aceia 'mpAratul prea malt il iubea, Se muncea de gânduri ce a hottiri A lAsa cätelul, or a-1 omori! Sta la indoialA, nu se impäca, Nu crede-asa lucru dine a-1 mAnca,

Dar se'ntorcea iaräi cu un cuget alt CA de unde stie cum s'o fi 'ntâmplat, $i räspunzAnd, zise cAtre ghicitor, Ctl'n cuvânt statornic i hotäritor:

Dar &di in cAine nu o voi gäsi, Primesti cu moarte a te pedepsi? Capu-mi sä se taie, ii räspunse el, acum in CAW. De nu vei Atunci impAratul chernd pe gelat1) $i dete pe câinele nevinovat SA1 junghe indatd, ca p'un Cum i despicAndu-1, sA caute 'n el; Care tot d'odatá pOrunca 'nplinind $i cavalaria inteinsul gäsind, Se mird 'mpäratul ramAind uimit, Pentru ghicitorul cel prea procopsit, 2) Cum putu el astfel, num'a 'ntr'un cuvAnt, SA ghiceasci luau tocmai ca un sfânt! Pentru care foarte mult ji multumi $i bogate daruri dându-i, il cinsti. La plecarea-i insA din palat, de sus, TAtarul atuncea, care l-a adus, Par'cA ii vaptise la ureche drac, $i o vulpe vie bägAnd inteun sac, 0 puse la scarä, s'in grab alergAnd Drept la impAratul, ii spuse, zicând: 1) gealatcAlAu.

2) 1nvAot.

37

www.digibuc.ro

Imi pare 'mpärate, c'acest ghicitor Un prost o sä fie si amägitor, Cä am pus o vulpe la scara 'ntr'un sac, Vrând un haz sà faceti, gluma sà và fac, $i d'aveti plAcere, puteti intreba: SA' vedeti ghiceste ce este, au ba? Imparatul dal% fiind indemnat, Ca spre o cercare, 1-a i intrebat, Filozoafe, vei putea ghici Zicând: Ca ce lucru este in äst sac d'aci? Iar el clatind capul cel de tot prostesc, $i-a zis singur luiui proverbul obstesc: umblat tu, vulpe, pe cât ai umblat Dar tocmai acuma ti s'a infundat!" Bravo! impdratul zise cätre el, Ai ghicit, asa e, mergi silndtosel. Deci dar ghicitorul la tara-i plecând $i daruri cu sine multe aducând,

Cum sosi indatd la palat s'a dus Si la impäratul scrisoarea au dus, In care scrisese cel-lalt impârat Despre ghicitorul Gate s'au urmat, Si-1 läuda foarte cä e procopsit,

Cum On ce chip toate frumos i-a ghicit. D'aci ghicitorul la casa-i mergand Spuse intAmplarea nevestei pe rând, $i sezând cu dânsa la vorbä i sfat

Ii deterá planul in chipul urmat,

Intâmplarea ne-a fäcut bogati, Cu bani, cu avere i destui argati: Acest noroc insä care 1-am avut Poate sä mä surpe numa 'ntr'un minut, Ba i sd-mi aducd pieire de cap, Sä nu pociu nici starea, nici viata sà-mi scap; Zicând:

Ca cumva 'mpitratul iar de-o porunci Ca si pan'acuma ceva a-i ghici, $i n'oi putea lucrul curnva a-1 brodi1)

1) potrivi.

38

www.digibuc.ro

Toat'a mea prostie se va dovecli; Cí acuma trite, cu tremuraturi,

Scäpai scurt de coada, printre picaturi," Ca minciuna poate pAna la un loc, $i ea ca i toate este cu soroc, Int.& te ardica ca fulg din gunoi $i 'n Srmil te-aruncA ca glonu 'n noroi." CA n'are nici aripi pe sus a zbura, N'are nici picioare pe jos a umbla, Ci noi mai 'nainte sal ne pregAtim 5i, de rau via!a sa neo scutim. Chibzuind acestea mult toate pa loc, $i'n patru pArti casii Ii pun noaptea foc; Apoi stand la uliti strig, zbier i racnesc, Ca se ard cu total si se säracesc, Sare lumea 'ndatd, tulumbel) alerg, Toti cu mic cu mare ca sa stinga merg, Vine si InpAratul raul a vedea, $i la ghicitorul mângâeri sa dea. El iar cum II vede, se facu pe loc Ca voeste 'n graba sa sara in foc. Strigând:

Vai de mine! sunt stins, sarAcit,

CA'mi arde in casa cartea de ghicit. Puse imparatul oarneni a-1 opri Ca nu'n disperarea-i in foc a sari, Zicând cAtre dânsul: Dar ce nebun esti, Vrei pentru o carte sa, te prApAdesti? Iar el strigA iarAsi: Dar cum sd ghicesc, 5i in care case sa mai locuesc? ImpAratul zise: N'ai ce sä-mi ghicesti. $i-li lac alte case sa- te odihnesti. Astfel el cu planul care-I nAscoci

Scapa si de grija de a mai ghici. $i castiga iaràí dar imparatesc,

Palate si alte cate-i trebuesc. 1) pompe de ineendiu.

39

www.digibuc.ro

Multi saraci hi lume cred in ghicitori, FAra

cunoascd cd-s inseldtori,

Fiindcd se'ntampld cu vre un cuvânt Ceva sa ghiceascd zicand numa'n vant; Dar vor lua pilda din acest carpaci, Prin ce uneltire s'a vestit dibaci $i sA nu mai puie'n ghicitori ternei, In bobi i carti date de proaste femei.

VI. Despre minciuni iari§i Cate le zice omul sunt toate vorbe. Dar $i minciuna este vorbd. Vremea descopere alevarul. A malice usturoiu i gura a nu-li puti, nix se poate. Ins& 0 minciund bine ticluita1) plateste mai mult de cat un adevir. C'o minciuna boereasca treci peste granite nemteascd. Cand vede omul nevoia, vorbeste ce nu i-e voia. Dar si Cine a mintit odata, nu se mai crede cand spune i adevarul. ji mánâficá credinta, ca tiganul biserica. Cine se invatd mincinos, când spune adevdrul, se bolnd[naveste.

Lisa

Cine poartd plosca cu minciunile, nu o duce mult I§i sparge dracul opincile. Tigva nu merge de multe ori la apa, cd or sä sparge or crapg.

Cu gogosi de tufA 2) nu se 'negresc sprancene. Mai bine sezi strâmb i vorbeste drept, Dacá nu stii sa vopsesti, nu te pane sA rnânjesti. Mai lesne e a vorbi adevArul de cat minciuna. 1) potrivita. 2) boabe de tufa.

40

www.digibuc.ro

[ALTA GASCA] 9. Povestea vorbii Un tigan furase doua gAste grase Si sa le ascunza'n dAsagi le bagase. Gindind intru sine ce minciuni sa zicA De-1 va'ntalni'n cale vre un românica. Merse dar cât merse, il si'ntAlni'n grabä Un romAn c'o bâta si, stand, il intreabfi, ZicAnd: Spune ce ai in dasagi, tigane? El rAspunse: Icea am niste ciocane. Dar dincolo ce ai? El intAi mintise Dar gresindu-i gura... Alta gAsca, zise. Gura pAcatosului adevärul vorbeste.

Si-a pierdut cumpAtul ca gaina nmbletul. L-a luat gura pe dinainte. Minciuna are loc si ea pe unde se trece. [TIGANUL LA CEAPA] 10. Povestea vorbii Alt tigan odata a intrat sá fure, CAnd iat.a stapAnul in mâni c'o secure. Ce cauti tigane (II zise) 'n graclina? M'a aruncat vântul, nu sunt eu de \Tina. Te-a aruncat vântul? asta nu te scapä. Dar ce cata ghiara-ti infiptà in ceapa? M'apucai (le dânsa sä nu mA ia vântul. De giaba, tigane, nu li-ai gäsit sfântul! Daca e asa dar, de ce-li umplusi traista? Apoi, românico, vezi asta e asta! Dracu a mâncat placintele si carpâtorul 1) stä de fag, Minciund negAndit.A.

Minciuna cAt Co Ilea de mare.

Minciuna cat toate zilele de mare. Minciuna sparge si case de piaträ. 1) taler de lemn.

41

www.digibuc.ro

[DRACUL 5! PAPUCII BABEI] 11. Povestea vorbii

A fost o 'nsotire ce trdia 'n iubire, In pace, in tihnä si'n mare unire. Ei nu stia ceartä irr'odatil in viatä, Ci-si da unul altuia, vorbe cu dulceata. In scurt, intr'arata tràlau acesti bine, Incât de poveste era la oricine. Dracul insä care 'n caznici coada-si vArd,

Si face sd 'nceaph-intre ei, gârh, Se sili, p'acestia cu neincetare, Dupd a sa voie aducd 'n stare. Intinz.ând el darii cursele lui toate Si ca sa-i supuie vazând eh' nu poate, Cauta o baba, auzind ea ele Il intrec pe dânsul la drdcii i rele. S'a gäsit pe una, Visana anume, Intâia dräcoaiä dracilor din lume. Se duce la dânsa, pricina ti spune Cti n'a fost pudntzi pe ei a-i supune, Zicând: Stii cd este un grai de când vacu, Ca1i sparge cu vremea opincile dracu, Ia numai priveste opincile mele Ca se trentuirä in mici peticele, 5i tot nu pot inch sh bag intre 0 intrigä mica si sä-mi râz de dânsii; DacA dar poti face mai mult decât mine, Aratä-ti puterea, te rog, fh-mi un bine! Ea clati1) cu capul, i 'ntre rânjitur4;

Ii aratd colii cei pociti din gura, Zicând:

Ei copile! vezi cA e pricina, Ca nu stii pe unde se udA gAina. Iti trebue inch, sA inveti la scoalii, Desi esti diavol, dar ti-e tigva goalä. 1) clatina.

42

www.digibuc.ro

O batrana, astfel cum md vezi pe mine, Nici la degetu-mi al mic, nu te pui pe tine. Zise el: Se poate, pe vorba-ti se vede. Dar pan' nu vad cu ochii, nu-mi vine a crede. Ei bine, dar ce-mi dai? bàtrâna intreabd, pe capul tatii, nu mA duc degeaba. Bucuros, raspunde, pe loc voi .fi gata SA-ti dau o pereche papuci galbeni, plata. Nu m'as fi dus, zise, dar cu aste toate, Merg ca sA vezi numai, Visana ce poate. Deci incepu baba adese sA mearga

La acea femee, cascioara sa-i sparga. Gasi ea mijloace s'o 'mprieteneascd,

Cu una cu alta ca sa o momeascd.

$i precum pescarul undita-si intinde Si cu râmà 'nsald pestele ce-1 prinde, Asa isi intinse planurile sale, Spre ea ca s'o traga cu vorbe morale, Pana când vazu ca prinse ea putere

$i are mijloace ac sä bage'n miere. Asa 'ntr'o zi, 'ncepe ferneii sA zica:

Ofl fetica mama! cum esti frumusicA, Cum Ai vaz purtarea, curn te vaz cinstita Si cum esti de blânda, cu firea tilmita, TrAiesti incai bine si cu barbatelul?

Or ca pisicuta (gar, mar) cu catelul? Dar sa nu-ti prea pese, ca. toate-si au leacul, Eu am mestesuguri sa 'mblânzesc pe dracul, Sa ti-1 fac sa fie blândisor ca mielul $i sa-1 joci cum joaca mâta Nu-mi trebue, mama, tângra ii zise, Soarta mea un prea bun barbat bni trirnise; Drag mi-a fost si-mi este, el iar ma iubeste, $i ca noi imi pare ca alt nu traeste, De ceva de-1 supar imi crede, mä iarta, Caci matele in orn Inca, tot se cearta. Sunt prea multumita cum trdiese in viatd, 43

www.digibuc.ro

Numai sänritate sfântul sä trimeatA, Or si cum, Tetico, ti rAspunde baba, supune, altfel merge treaba, Gaud il CA usturoi dulce i blirbat iar moale,

Nu se poate'n lume, el nu poarta poale. CM: de bun sa-ti para., tot el ciocan este, C'asa li-e ursita bietelor neveste: N'ai sA-ti deschizi gura sä-i dai vr'o porunca CA 'ndatri asupra-ti ura îi aruncA: Numai a lui vorbri'n seamd sA se tie, El ca untdelemnul d'asupra sa fie, Sa-ti fac eu un lucru, ascultri de mine, Sa traesti cu dânsul incä si mai bine. Il imbrobodesti, stii, chiar ca p'o muiere, Ii pui in cap testul, i rabdä'n tAcere. TAnAra, aceste auzind, se pleacä,

5'ascultati pe baba, ce-o 'nvätä sa-i facA: Na Ast brici, ii zice, ca-i vrAjit de mine Si la prânz bärbatu-ti acasA când vine

5i and dupA masä o vrea sä se culce, Tu du-te la dânsul cu firea-ti cea dulce, Prefa-te cA il ei, in cap a-i ucide 5i când vezi c'adoarme i ochii inchide, Atunci scoate briciul (vai de amagire!)

5i crucisi din paru-i taie patru fire, $i mai catre seara, firele acele, Mi le vei da mie sii le pui la stele: Apoi sa vezi viatà, sA vezi fericire, Sä vezi trai atuncea i srt vezi unire!

Proasta tinericä Iriciul in sail bag* Dorind sA se La sotului mai draga; Baba d'alta parte la bärbatu-i merge, Din ochi Ii clipeste, il miscA de haink Se face cA are sa-i spuie o tainä. El, vrând iar sA afle ce o sa-i vorbeascrt, Se puse sä-i spuie si ea sä-i sopteasca, Zicând: Dragul mamii, of! ce te asteaptii 1 44

www.digibuc.ro

Ce nenorocire ti s'a pus in fapta 1 Sotia ta astazi, perechea-ti iubita,

0 sa te rapuie cu moarte cumplita: Ca ea cu un tânär are inclinare, Pe care-I iubeste mai de mult, imi pare, $i el un brici dându-i, o 'nap dusmanul Ca sa-ti taie capul, astfel dându-i planul: Astazi când vei merge sa prânzesti acasa,

0 sa ia sa-ti cate, in cap, dupä masa,

$i viindu-i bine 'Tana o sa-si puie Ca sa-ti taie gâtul si sa te rapuie, Si dac'a mea vorba necrezuta-ti pare, Prefa-te ca nu stii de nici o urmare, Si-i vedea al cad gândul cum ii este SA zici bogdaproste ca iti dedei veste. Omul, cum aUde, speriat peste fire, Sta la indoiala si'n nedomirire, Se muncea cu gändul, cum a lui sotie Inteatirt tirana asupra-i sa fie! Si cum andrazneasca la o asa fapta, Cu totu'npotriva si neinteleapta?

. Nu gândeste urma! nu gândeste raul! $i acel ibovnic al ei, nataraul, Cum puta s'o'nvete ca sa ma omoare! Nu stie ca-i ocna si spânzuratoare? $i ea, ticaloasa, nu putea sa-mi spuie, Caci dragoste'n silii, niciodata nu e. Eu, frate, ma due de la tine, Sa-mi fi zis: Ca nu esti pe gustu-mi, n'ai nirnic cu mine, 5i-i dam voie insumi sd mearga in pace, Cu el sa traiasca, pe uncle ii place; Pe semne päcatul si ata ii trage, Amândoi viata in nevoi sa-si bage. Ce zic, nici eu nu stiu, asa e se vede, Vorba de rau omul prea lesne o crede". Deci dar Old voiu duce si ma voiu preface, Ca nu stiu nimica, sä. vaz ce se face. 45

www.digibuc.ro

Judecând acestea, se duce acasi, Ca si alta data, se puse la masa; Mâncând in tacere si'ntristat cu totul,

Se dete p'o perna, rezimându-si cotul,

De necaz si ciudd foc iesia dintrInsul,

i nevasta veni längä d'ansul, Ii apleca insä i capul pe genuche, Stai sä vAz, zicându-i, ai vre-un päducbe? Asa el se lasd sa vazà ce-o face Si ca când adoarme mijind se preface. Ea atuncea briciul, incet din sari, scoate S'asuprá-si porneste urgiile toate: Ca el, cum o vede, in picioare sare, li ia din mAini briciul, zicând cu strigare: Tirana muiere, ästa-li este dorul! Asta-ti e credinta, asta-ti e amorul! Asta-ti e morala cea afurisita! Asta-ti e virtutea cea nelegiuital Cum din cer, nu cade, fulger sä te arzä, Sa te mistuiasca, traznet sä te piarzä, Cum nu se- despicä locul ce te tine $i sä te Inghita de vie pe tine! Fugi! piei, nemiostivo! nu-mi sta inainte. Nu'ncape'ndreptare, nu ascult cuvinte! Du-te de träieste cu cine îi place, Dintr'aceastä clipa pleacá d'aci, drace. Ca mi-ai voit raid, nu-ti fac räsplätire. Bogdaproste babii, ca mi-a dat de stire! Ar fi vrut saraca sa-1 incredinteze, Dar cine-i da pas ei, ca sa se'ndrepteze; Geaba ea acuma, facea juriminte Ca cutare baba a scos-o din minte: Si-a pierdut credinta ca si Eva raiul, Si ca pân'aicea. nu le-au mai fost traiul. Care sävârsire vazându-o, dracul S'a speriat cu totul de baba, saracull Atat ii fu frica de .acea batrânä, lath'

46

www.digibuc.ro

In cat nici papucii nu-i dete in mâna, Ci i le (I) intinse c'o präjina langa", Ca nici rasuflarea-i la el sä ajungä $i ca d'o aspida 4) sä se otraveasca. facd in lume sä se pedepseascii. Ltd dar minciuna ce face in lume, D'a carei pricind istorii sunt sume 2).

VII. Despre nAravuri rele Cu Fhiopu'ntr'un loc de sezi, Te inveli sii schiopatezi. Si Cine-va cand locueste

Cu mägarul cel trândav, Or par din el se lipeste, Or ca vre-un alt närav. Si Cu pticurarul cand traiesti Trebue sa te mânjesti. $1 Näravu'nradacinat Nu poate fi vindecat.

Pen[truca

Cine or ce invata, Nu uita in viata.

Fie[care zice

Buba cap nu face, Pänä nu se coace.

Toate dupä neam merg. La tulpina lor alerg. Din rädacina cea rea, Odrasleste smicea 4) rea. [Multi zic,

Meserie are bunä: Insä ea nu schimba firea, Nici stârpeste nardvirea. [Pentrucä Pomul lesne se'ndrepteazd, De mic pan'ancovo;az5. [Cäci orce Când odata se strâmbeazä. Anevoe se'ndrepteazd.

$i

Firile când se'ncurcä Anevoe se descurca.

Si

Rana daca se deschide, Anevoe se inchide. $i de [multe ori, Din zgaibulita 3) cea mica, Bub& mare se ardica. [Totdauna

Foc dupä foc, rau dupa eau.

De [aceia

Da-i sä nu se näraveasca,

Nu-1 läsa sä se -sfinteascd.=Si.

Pämântul pasta nu-1 calca Oale nu poate sa-1 facä. Copilul nepedepsit Rämâne neprocopsit.

[Dar incA 1) $arpe veninos.

2) Multe.

3) Coaja pentru !Juba. 4) Creste vlastar.

47

www.digibuc.ro

[CEI TREI MARTAFOI] 1) 12. Povestea vorbii Povestesc c. intr'o vreme, dar nu se stie'n ce ani, Ca'ntr'un oras oare care ar fi fost niste golani, 2) Bagabonti, crai, 3) haimanale, s'alt or earn vreti sa-i Oameni färd capataie, sarlatani neprocopsiti: Erau de aceia de cari parintii ca. Ii iubesc, Ii tin tot pe Linga dânsii si la pieptul murnei cresc, Lásandu-i intea lor voie, paria se lac mari, strengari,

S'ajung in cele din urma desfanatilor stegari, Ca in loc sa se apuce de negot sau mestesug,

Ei p'alti, asemeni cu dânsii gasind, fac prietesug 5i apuc prin mahalale, impreund inhaitati, Umbld, miroase pe uhu ca niste inversunati, Orce zboard li se pare cd il vor putea manca, Intind felurite curse, in mama a-1 apuca; Räsipesc f Ara de milk parintescul lor rämas,

Dan, pang numai in piele si in camase, se las'; Apoi riimaind goi pusca, or macar i imbracati, Neavánd ce sa mai toace, dupä cum era'nvatati, Or se apucii de hotie, or de inselátorii Si'n cele din urma, intra in ocne i puscarii. De astf el de caractere, era s'acesti trei golani, Martafoi porniti spre rele i pe fata hotomani,

A arora istorie vrero aici s'o povestirn, Care, precum ni se pare, nu stria ca s5. o stim, Ca vom vedea'n haine bune, niste oameni imbracati, Umbland cu mestesugire i 'nselând lumea, prin piati.

Intr'o zi, ei se adund i 'ncep a se intreba, Cum si ce fel sa insele acum, iar pe cineva? Asa zice din ei unul: Eu de peste ingrijesc. Al doilea zice

Iar al treilea raspunse:

Si eu untdelemn gdsesc. Daica e asa dar,

1) Netrebnic.

2) Om fAra cApAtAiu.

3) Desfanat.

48

www.digibuc.ro

K ZIAEVE D

Z P (t)

I

ZE IF

OBECTEA If MOH AgMe pswi AA 1.11i

Sarni. gtiAT

AgME

1111T011

11ApTi 1

4Lei

K*11151'8111i. 1852. Apron Uann. TinorpaCa ZS i

www.digibuc.ro Anton Pann, Culegere de povestiti sau Povestea vorhU: Bucuregt; 1852.

Eu trebuie sti iau pâine, or curn de la vr'un brutar, Dar pentru vin ce vom face? intreaba unul din ei. N'ai grije, raspunse altul, iti gasesc cât vrei sa bei. Deci plecand cel pentru paine, i trei parale avand,

Merge la brutar cu ele

si le (1'6'n

zicând:

Poftim aceste parale, datoria sa-ti platesc, Si pentru ca avui credit, iti prea foarte multumesc. Ce fel? dator când imi ramasesi? Intreabg brutarul: Nu stii, alalta-eri (zice) o pâine când imi dadesi? S'asupra-mi ne-având parale de tot, ca sa ti-o platesc, Ti-am zis, rnâine sau poirnaine, Cusurul ti-1 implinese. Brutarul se gândi'n sine: Ce stiu?... poate i-oi fi dat, Si, precum se vede treaba, nu tiu minte, am uitat; Dar bravo! orn drept saracul, cu frica lui Dumnezeu! cer eu. 0 datorie uitata, plati far% Dupa ce dete parale acela, chip a-i plati, $i putin Incoaci-incolo dupa ce se invarti,

Veni la brutarul iarasi, se facu a curnpara, FAra sa aibá in punga macar o chioara para. Fratel Eu azi, cu graba plecând. Zice catre dansul: Am uitat pe masa punga, niste socoteli fäcânci, Ci te rog iarasi fa bine si-rni cla in credit trei páini, Si mâini de dimineatii iti dau paralele'n maini. Bucuros, zise brutarul, ma'ncrez la un om cinstit, Ca Wiz ceia ce uitasem, ai venit i mi-ai Asa brutarul se'nsald, c'uneltitul mestesug. Nu-i da prin gaud c'o sa-i joace un astfel de viclesug.

Cel cu undelemnul jar& un mare ulcior hand Si pe gurä un burete, inläuntrul lui bagând, Se duse la bacanie cu dânsul numai de eat Si porunceste sa-1 umple cu untdelernn pana'n gât; Dupa ce-1 umple bacanul, el atunci cu grai semet spuie, cum II vinde? cu ce pret? Il intreaba ca Pretul, raspurise bacanul, chiar sa stii i singur pota, Trei lei II este ocaua, precum ii vindem la toti. Trei lei? acesta ii zice, toarna-1 inapoi, nu-1 iau, Cu asa pret nici odata n'arn cumparat, nici nu-ti dau:

Iti dau doi lei jumatate pe oca, de-1 dai sa-mi spui.

49

www.digibuc.ro

Nu poci mai jos li räspunse, mai bine 'napoi il pui; $i zicând aceasta 'ndatä., 1-a'ntors cu fundul in sus, De necaz multe zicAndu-i, inapoi in chiup 1) 1-a pus; Atuncea 'nselAtorul, luAnd ulciorul, s'a 'ntors $i spargAndu-1, din burete destul untdelemn a stors. Al treilea, ca i ceilalti, in pescarie mergând $i la un loc un crap mare, ca de opt oca, vAzAnd, Porunci (ca un orn mare) sä-1 atArne in cântar; Dupa ce-1 cântäri zise: Acum sä faci bine dar, Sä-mi dai un orn sa mi-I duca acasä sa-i i plätesc,

Finda n'am bani la mine, atâtia câti trebuiesc. Pescarul: Bucuros, zise. $i ii dete un fecior, Spuind câ(i lei sä-i räspunza, cel gändit de negustor. Luând pestele feciorul s'abia ducându-1 de greu, Merge dui:a el in curtea unuia arhiereu,

$i ad 'ntr'un loc oprindu-1, ii zise: Stai putintel, 66 má duC sä spui in cask cati bani sa-ti dea pentru el.

Rämäind sluga afarä, el intra la arhiereu $i zise: Venii, prea sfinte, cu un Met frate al meu, Sä-ti faci pornanä cu dânsul, vr'o moliftä sa-i citesti, Ca prea mult se bantuieste de supäräri diavolesti; Alte rautáti nu face, nici nu da cu bolovani, Ci tot vorheste de peste, si se ceartd, cere bani. Ii zise arhieretil: Unde e? Adu-1 aici. $i sluga mea ca sä-1 tie sä viná 'n casä sä-i zici. Pescarul biet, ca tot prostul, in casá dacä inträ. De cAteva vorbe groase ca sä-i zicä se pastra, $i'ndatä: Pärinte! zise, hai mai curAnd de 'mi dati bani, Ca n'o sä stau eu aicea, si va astapt zece adi!

Ti-a spus pestele cât face? este tocmai opt oca,

Mi-arn rupt mAinile cu dânsul, dar era proaspät, misca. Cuviosul orn crezuse, cä'n adevar e nebun, $i chiemAnd doi insi indatd, iau cu sila, jos ti pun, Cere 'n grab un molitfelnic i 'ncepe a-i citi. Iar pescarul striga tare, pestele a i-1 plati;

Pe care neascultându-1, il linuri jos, mereu, 1) Borcan.

50

www.digibuc.ro

PAnä'i citi o gramada, batrAnul arhiereu, Apoi, afar& scotAndu-1, el iar bani cerând striga. Iar slugile ii ziserä sa taca ca-1 vor lega, Atunci pescarul se 'ntoarse, la scaunul sau, nedijit

Si spuse ca pentru Oath' o molifta i-a citit. Iar acel amagitorul, (sic) luhnd pestele porni

Si mergAnd cAt mai in grabä, cu ceilalti se intAlni, Sfiituirä impreunä cum §i ce fel a-1 gäti, Si vreun nlestesug iarä.5i, pentru vin a unelti.

Asa cu totii deodatd, la un arciumar mergAnd, Ii deterii 'n milna toate, invatându-1 i zichncl Crapul sag curete bine,'sä-1 cresteze frumusel,

Sä-i puie piper si sare, s'undelemnul peste el, Si cu o tava sa-1 duck sh se frig& la cuptor, In loc de apd turnându-i pe deasupra vinisor, Si ca ei, ceva prin piata, pAna se vor invArti, 0 sä vie sa mänâmce, dupä ce se va gäti. Dupa ce dar s'a fript crapul, chtesi trei s'au aclunat, Si s'au asezat in odaie, la un chef Indelungat;

Vin, rachiu, pelin baura, pang când n'au mai putut, Si and voirá sii piece socoteala au cerut; StapAnul &And socoteala unui baiat ce-1 avea,

Il trimise in odae zicAnd, atAti lei sä dea. Dând biiatul socoteala, ei pe loc s'au apucat Si fiestecare mAna, in buzunar, a bagat, ZicAnd cu toti inteo gura: Eu platesc, ba eu pritesc! Se fac cii unul pe altul, a se läsa nu voesc: SThdindu-se ei, in astfel, ca la un minut de ceas,

Dintr'insii se sculä unul si zise cu mare glas: De vreme ce fiecare avem poftä sä plätim, Ce trebue, inteatata, sii. stain i sa ne sfiidiro? Ci s'aruncam sorti mai bine si pe cine va cadea, Atuncea toti sh se traga i numai unul sii dea. Raspunse altul Prea bine, bravo! asa vom urma, Sä legam pe cArciumarul la ochi bine c'o basma,

$i din noi, din trei, pe care mAna ii va pune el, numere banii indath i sä pläteasca acel;

51

www.digibuc.ro

Si cu 'nteles se'nvoirA, cum si fitcurd asa. Când la ochi legat b5ìatul, prin odaie se 'nfäsa, Au sters'o toti cede unul, pe us'a' in graba esind, L-a läsat sä dibuiasa incoaci, incolo pdsind; Intr'acestea iacii vine stilpânul s'au dupit el, Sä vazd ce viboveste Si nu vin,e nici un fel; Iar bdiatul, care parch' de-a mijeal) umbla juand, Puse mâna'n grab pe dânsul: Tu, tul sà pliitesti" strigand. Iar stdpAnul sau ii trase câteva i il Wan, Zicând: Eu paid odatä s'acum o s'a' p14testi tu. L'aceastà insehitorie, celor trei li s'a infundat. CA in mana stàpânirii, prinzándu-i, legati i-a dat Unde si de alte multe, cercetând i-a dovedit Si prin judecatà dreaptii la ocna i-a osândit. *

-*

Ce nu ar face cridrnea 'de n'ar fi stzipiânitoril De n'ar fi temnite, ocne i n'ar fi pedepsitori! De aceea totdeauna, trebue srt multumim Stutpânirii cei inalte card supusi ne numirn;

Cad prin marea sa 'ngrijire privigheaM peste noi, Ne apiirá, ne fereste ca pdstorul de oi, Care-si ingrädeste turma cu câini vioi si'natati, Ziva, noaptea s'o pazeasa de lupii inversunati.

VIII. Despre ngravuri rele iarris Naravul din fire n'are lecuire. Lupul pitrul îi schimb'a dar Miravul nu §i-1 Ce ese din pisica soareci miinâncl Toate merg dupà neam. Pestele de la cap se impute. Poama nu cade departe de tulpina ei. Dintr'un räsur ese i trandafir i märilcine. Copilul e ca maimula: ce aude face. Ce a fAcut mam'a i tata, o sà faca fiul i fata. 1) De-a v'ari ascunselea.

52

www.digibuc.ro

Unde a sdHt capra, mai presus sare iada. Prost se naste, prost creste, prost moare. Cine furk azi un ou, mAine furA un bou, Cine furA azi un rac, =line furd un gAnsac, Calul far& dipastru, cade in präpdstii.

Unde nu e pisick soarecii steag ridick

Insà

Nelegiuitului il vine de hac necredinciosul. Tiganul, pAna nu furd, nu se tine om. Uncle gAseste pus rAu, e pune bine. Ovreiul, pAnA nu insalk nu mAnAncd. GAseste sat fAra cAini, umblú fAra ciomag. Jj ia Mima in dinti i funia in traistii.

Nu judeca urma, iasa unde o ei. Este ac si de cojocul lui. Rau faci, rAu gäsesti.

Dar

Bataia e din rai

totdeauna E rasfA(at inaintea bAtiiii cu cAteva palme.

Ca'

Unde se gAseste saua se cere ipingeaua.1) Vinovatul -negonit fuge.

Desi,

Insd

Fuge de ploae i dà de noroae. Hotul furà i jurA. Dar geaba. Incotro .sovai 2) tot de belea dai (zisa tiganului).

De n'ar fi hoti, n'ar fi nici puscárii, temnite, De n'ar fi pAgubasi n'ar fi nici hoti, adica:

CA

In putina cu argAsealk

[PIELEA IN AIi,GASEALA] 13. Povestea vorbii 0 vulpe rAu stricatoare, Ducându-se 'n vAndtoare,

IntAlni in drum p'o vale, Pe cum:km lup iii cale si-i zise rAnjind mAsele:

Cale bunk cumetrele! Dar incotro, Ong unde? Ia, pAn'aci ii rAspunde, MA auc pAn'la o vecinA SA"ngrijesc de vreo gAinA,

1) Haina de drum cu gluga. 2) Incet, incet (te duct).

53

www.digibuc.ro

Dar tu ce

läsat casa?

Am plecat sà dau cu plasa

Co lea 'n acea coteneatä 1) SA vAz n'oi vAna vreo ratä?

Ne-am folosit astA searä. Dar unde ne'ntAlnim iarA?

Zise ea: fArA gresealà In putina cu argAsealä.

Zise astAlaltA iarA:

Aideti impreund darà Si gAini, rate ori ouä Le vorn impárti in douA. Bine, aide! Si -plecarA, VAnard pe cAt vAnard

Drept este si prea fireste CA hot cu hot se'ntrilneste, Mai lesne in puscdrie

Si dupä ce impArtira

DecAt in negustorie.

Toate cAte le hotirA, CAnd cu ele se'nclircard pe la case-si plecarA, Incepurä sa-si ureze, Santitosi sA ospäteze: Noapte bund, cumetrele, Feri-te-ar sfAntul de rele! Iti multumesc cumetritii. Domnul bine sA-ti trimita,

Dar betiv, cu betiv unde? Inca si el ne räspunde: Unde-mi toarna sä-mi ud [gAtul

Si imi mai petrec uritul. Asa i alt, prin urmare, Mai lesne 'ntAlnirea-si are

Unde-1 trage pe el ata Ca sä-si petreacá viata.

IX. Despre frica lui Dumnezeu La orce te pricepe,

Te inchind si incepe. FA orce in legea ta

$i la alti nu te uita, Omul care e stricat,

Legea lui cea pArinteascá. Fiecare, cum apucA

Astfel trebue s'o ducd. Creden Domnul cinstind [sfintii,

Nu se teme de päcat. Cine injurä de cruce, Ca ea o sA se usuce.

Cum te-a invätat Din cele ce-ti scrie'n carte, Nu te duce mai departe.

Cine legea nu-si cinsteste FArd lege se numeste. Cine'ntealtä lege sare,

FA'n viata ta tot bine, Chiar i legilor strAine, Binele de rAu te scapA,

arunci chiar si in apA,

Nici un Dumnezeu nu are. Omul trebui sA cinsteascd

Omul d'unde nu gAndeste,

1) cotet mic.

54

www.digibuc.ro

Toata fapta e 'nprurnuta. $i cea rea i cea placuta. Astäzi faci räu cuiva, orce,

Bindle se räsplateste. Dumnezeu când te ajuta,

Plumbul ti se face plutä, Când Dumnezeu vrea cu tine

$i dracul cu colaci vine. Munca când ti-o cauti bine Si Dumnezeu e cu tine. Când se trudeste säracul, Dumnezeu ii umple sacul. Cine'n lene se táraste, Dumnezeu il paraseste, Când rogi pre Domnul, [munceste,

Ca. atunci te miluieste.

Mergi, munceste ca sa ai Si la un sarac sa dai, Când dai la cei neavuti, Pe Dumnezeu imprumuli. In bani nu te gurguia, 1) Ca Dumnezeu da i ia.

Maine altul ti-1 intoarce. De faci astazi cuiva bine, Maine dela altu-ti vine.

Dumnezeu douä sari are, Sä suie si sä coboare. Pe saracu'n nevoi crude Numai Domnul il aude. Urgii asuprii ii chiamä. [Cäci

Durnnezeu tiran nu este, Binele la toti voieste. Ci Roagä-te pentru or cine, Ca sa-ti dea si tie bine. Gaud vreun cuget te'nboldeste,

Intai la pacat gândeste. Scriptura i sfanta lege, D'a'ndoasele n'o'ntelege.

[SPOVEDANIA TIGANULUI]

14. Povestea vorbii

Multi dacä aud cuvinte din scriptura s'alte carti, Dupri neroada kr minte le strâmbez in alte Popa satului odatá la biserica'nvatând, Si tiganul, cum e data, cu toti atunci ascultând, Daca sfarsi cele scrise din invätätura sa, Ca un dubovnic, mai zise si de ceia ce-i päsa. Aelica : sä ingrijeascä mic si mare, bun si prost. Ca sä se ispovedeasck (fiind atuncea in post). Dup4 vorbele acestea le mai zise, la sfârsit : Si sä stiti cà iertat este päcatul märturisit. Insä pentru tot pacatu-i zece pomeni de va da, 1 Fuduli.

55

www.digibuc.ro

Miluind säraci din satu-i, or de prin alt undeva. Asa dar tiganul care In bisericA era Si aceastä predicare de la preot auzea, Asta nu e lucru greu, GAndind, zise intru sine: Dacii este asa, bine! impac eu pe Dumnezeu. $i astfel mergând el face, si milostenii Cä popii asa Ii place, gândind in cugetul säu, Apoi, fileAnd el acestea, in minie iar i-a venit, Cä pAcatul iertat este, daca e märturisit. Asa la preot se duce sä-si spuie al sail pdcat, $i'n mânä ceva Ii duce din cele ce a furat, ZicAndu-i: Eu, Orin tele dupA cum ai cuvântat, Am fäcut bune si. rele i crez ca voi fi ertat. Dar ce ai fAcut? ii zise preotul la el privind; Raspunse el: D'ale scrise pentr'un ca mine misel. CA d'o face ceva rele, dupA cum am fAcut eu, 5'o da pomeni pentru ele, 11 iartä i Dumnezeu. Dar ce lucru fAcusi, drace? duhovnicul l-a 'ntrebat, SA väz lui Dumnezeu place cele ce tu le-ai lucrat? Apoi sit vezi pArintele, ii räspunse el tusind. Odatä 'n zilele mele, la bisericA viind, Brodii când citeai p'o carte...of! Doamne! cum imi placeai! Ca eu cum starn, de departe am auzit cAnd ziceai:

Tot päcatul ertat este, dacä e märturisit."

DupA ce zise aceste, stând putin, iar ai grAit:

Dar insa sA impärteastà zece pentru un pdeat, Sà dea ca sä-1 rdsphiteascA i asa va fi ertat." Eu, biet, On' la acea vreme furam si nu prea furarn, CA mA temeam de blesteme, sä fac pomeni nu tiam, Iar de-atunci pAn'acurn drept, am furat s'am hotit spuiu numa ce pomeni am impArtit: Aci'n sat inteo grädind, vdzând un porn pArguit, Zburai dupA o albira i sus pe el m'am suit; Mâncai cât mâncaiu de foame, si apoi m'am apucat, N'am läsat pe dânsul poame, tot cu traista le-am carat. Si ca vr'o zece din ele la unul, alt Insurni cu mâinele mele, cu care le si hotii, $i ascultA

56

www.digibuc.ro

Ca sii-mi mAntuesc pacatul, dupti cum am auzit, S'apoi mergAnd fäcui altul i iarAsi am impartit. Popa fAcAndu-si rAhdare, dupa cum si trebuia, Ii zise blAnd: Spune-mi care? El ins& cam soviria. VAzänd insA cà nu-1 lasA i sa spuie il silea,

Itispunse:

Apoi imi 'Jas.& sä nu dau de vr'o belea. Popa zice: Nu te teme, eu nu sunt judectitor, Ci Durnhezeu dupa vrerne iti va fi räsplätitor; De aceia spune toate, de vrei de pAcat sà Scapi, Ca sä vAz eu de se pcoate In iad, in munci, sa nu'ncapi. Apoi, zise: PArintele, gAsii un bou rätäcit $i vilzAndu-1 bun la piele, 1-am thiat si 1-am befit; Carnea o fäcui parale, la alt sat daca trecui, Ca stlipAn pe ale sale, pielea opinci o fAcui,

$i zece perechi din ele am luat, am numArat Mai slabe, mai subkele i de pomand le-am dat. Proclete, 1) popa ii zice, of ! vai de sufletul tau! CA'nvAtAturile scrise le-ai ttilmäcit asa rtiu. Ce ai socotit ligane, pe Dumnezeu s'amäge,sti? Amar de tine", sill-mane! Iadul o sti mostene§ti,

Pentru una sä dai zece ai uneltit mestesug? Dar sa stii eh' nu se trece la Dumnezeu viclesug. De vreai sä fuH cui-va bunul, trebuia sà intelegi SA dai zece pentru unul, nu opinci, ci hoi intregi. Asta-mi era 'nvättitura in bisericä atunci, Aste mi le-a rostit gura, ca sA vA feresc de munci. N'am zis sä fuH, sä faci rele i pomeni sA impArtesti,

Ci sä te feresti de ele, sä nu le obisnuie,ti,

Cu astfel de datoHe sä nu te insArcinezi, CA lesne nu o sd-ti fie päcatul sà4i usurezi. 0 vai de mine, sAracul! Zise el dAndu-5i in cap, CAA de rAu mi-a soptit dracul, in mAna lui ca sä 'map! Eu cAnd le fAceam aceste gAndeam cä mä folosea, Dar acum vaz fArA veste esind altfel la vopsea. Sunt rtitäcit, pArintele, invatä-m6 ce sä fac,

Ca pentru faptele rele n'am ce sti dau, sunt 1) afurisit.

57

www.digibuc.ro

DA-mi un canon cum iti place i eu sri mil pocäesc, CA doar il voiu putea face, de iad sd mä mAntuesc. Raul meu! preotul zise, canonul 1-ai auzit, Pe cAt citeam cele scrise i tu altfel le-ai sucit. Dar canoanele mai grele altii ti le vor da, nu eu, CA or cine face rele, il dä in cap Dumnezeu. StApAnirea temniti are, cum i ocne pentru hoti, Pe lAngd bdtaia mare, oe-o dd drept canon la toti. X. Despre Men. lui Dumnezeu iarn's

Ochiul lui Dumnezeu nu doarme. Dumnezeu nu rdsplätete ca dumianul, ci gone§te cu anul. Pe omul räu il insemneazd Dunmezeu. Pdcatul hi cautd vinovatul, De aceia nu asculta la care zic: Pdcatul nu e cAt mAnzatu1,1) ca sä-1 vazii tot satul. Si Cine crede in cruce, ca crucea se usucd. Sau Dece sd-mi plec capul sdnältos la evanghelie. Sau Nici sä vdz vr'odatd drac, nici cruce de el sd-mi fac. Ci, De oameni lid sä te inchini i sd. fugi ca dracul de tdmAie, Fd-ti cruce mare pe sAn, ca dracul este bdtrAn,

Dracul nu are treabd, nici nu §ade de geabd. Dracul nu face punti §i biserici, ci intinde curse i piedici. Omul are §i. moarte §i. viatd. Moartea nu vine cAnd o chiemi, ci te ia cAnd nu te temi. Dar Pdcatul mdrturisit este iertat.

Nu linge unde-ai scuipat. Fd ce iti zice popa i nu face ce face el. Cáci, Se intAmpld sd cazd in cursä §i. cine te invatä sä. te pdze§ti rde (Musa.

Unde e intelepciune scurtä, §i nebunie multi.

Vulpea cAt e de vicleanä §i de multe ori cade in cursä [cu toate picioarele ei. Calul e cu patru picioare i tot se poticnqte. Nimenea nu e u§e de bisericä. 1) vitel de doi ani.

58

www.digibuc.ro

Cine este sfânt, pe asternut moale nu doarme. Dar Cine nu roaga pe Dumnezeu? Nimenea nu zice: Ia-mi Doamne, ci: Da-mi Doamne. [Insa

Rugaciunea omului beat Dumnezeu no primeste. In loc de dobanda se porheneste cu osanda. S'apoi Pe laugh lemnul uscat, arde i cel verde.

[OLOGUL PEDEPSIT] 15. Povestea vorbii

Doi cu picioare oloage mergând s'ajungând un deal, Unu 'ncepu sa se roage, cand se octihnea supt mal: Doamne, dad)." ai putere sA faci minune din cer, cer: Implineste a mea vrere la pasul meu ce Sloboade de sus acuma inaintea mea un cal,

Sa 'ncalec pe dânsul, numa Odà voi sui ast deal, Ce spui, prietenul meu? Celalt incepu sa zica: Nu Ai este tie frica cà mânii po Durnnezeu? Vai! nu 'ndrlizni fratioare astfel de vorbä sa zici, Vr'un traznet sa nu pogoare sa ne omoare aici. Tocmai când vorbeau aceste d'odata s'au pomenit Ca 'n spate-le fara veste un inarmat a venit, P'o iapa slaba cLare, c'un mânz bolnav dupa ea sili ca'n spinare, pe bolnavul mânz sä-1 ia. Dând cu un bici ca mai tare sa-1 suie pe acel deal; 'Tap in loc de &Mare, ruga-1 facu pe el cal.

XI. Despre prostie Prostia i nerozia

Se rudesc cu nebunia, Prost din prost care se naste

E ca vita, doar nu paste.

Prost traeste, fära nume, Prost se duce si din lume.

Cad

59

www.digibuc.ro

DM or §i ce lemn ti place, Fluier nu se poate face. Spre pilda : Fä om dintr'un lemn de tei

$i ii boteazä Mad. Prostul zice :Tot, tot am numai o minte,

De varä intai sd-mi fie,

Or de krill? (ce prostie!) Prostul uitä din naturä De la mar& pan' la gurä. Prea e tânär, n'are minte, I-o creste d'aci 'nainte.

Zic unii :

E tânär i s'o mai face Tivga de i se va coace.

Prostul, Pune-1 sä stea sa-ti vorbeascd

De vrei sà te päcäleasca.

Calci

Or gura or vägäuna 1-) Prostului este tot-una.

Umbra ca sà prinzä roiul intoarce inapoiul.

Si

Cata traistä sà gäseascä, Vrand &saga sä-§i goleascä. $i Yrea sà umple 'n put gäleata Cu gaura neastupatä. Si Se cilznWe d'adineaurä Sä faca in nisip gaura, El Nu tie unde-1 mänânca $i zice :

ScarpinA Inca.

Il mänâncä 'n altà parte $i scarpina in alta parte. Prostul, cat sa-i dai bdtaie, Face capul cat 11 taie. Unde nu te in(elege,

Prostul,

De aceia,

Nu mai umbla sä dai lege. La u§a surdului

Or bate deed fi pasa, Or mai bine fugi, te lasà.

1) Vale Ingustä.

60

www.digibuc.ro

Prostul,

Sä cumpere carne merge $i pecea 1) vacii alege.

Acum

A pornit in cale lungä $i va 'ndatä sä ajunga.

$i

Ca sä scuteaschl din cale,

De cu searä a plecat $i in tin& s'a culcat. Prostul este ca Orbul când dal de perete Tocmai aci socote0e, acum se ispräve*te.

Sau

Tocmai cAnd s'a repezit $i lurnea s'a isprävit. Prostul este : Tine capra impunge, Iar altul stä i o mulge. Adica El poartä ponosul 5'altul roade osul. Cad.

Cine nu se aflá la nunta-i acasà, Atunci altu'n locu-i joaca cu mireasa. S'apoi Lumea prin târg o voibe*te $i el taind o gAnde§te. Prostul îi zice singur : $i altul are cap, da, Dar ca al meu ba-ba-ba! Sau cum a zis una : Cap d'avea, n'avea, el *tie, Dar

cumpärat tichie. 2)

[NEGHIOB FARI CAP] 16. Povestea vorbii Trei feciori3) mergând p'o vale

$i zArind un urs in cale

Altul a zis : Cum se poate Din vizuina-i a-1 scoateP-

Intl cum, altul iar zise,

CAnd suia cu grozAvie

$i intra in vizunie ; Zise unul : Ai sä-1 prindem Si la vr'un tigan sà-1 vindem.

$i indatä se descinse, Dati brAele fiecare, sa facem un' lung i mare,

1) Carne de rânsà. 2) Cliciula de noapte. 3) Neghiobi in ed. L

61

www.digibuc.ro

Si legändu-mä pc mine, Cu el de picioare bine, SA tineti stráns cu

and voi intra 'n vizunie,

S'apucând pe urs d'odata, Sä ma trageli voi indata,

Si apoi d'aci scotându-1 Facem cu el ce ne-e Astfel daca sfatuira, Brae le ii inädirii, De picioare il legara Si'n vizunie-1 bägarä. Când vru alarm sA intinza Pe urs de urechi sd-1 prinza Ursul de cap 11 apucä Si cu totul i-1 imbuca, El strigind intr'a sa ghiara, Ceilalti cum 1-au tras afara,

Stau, se uitä cu mirare,

Vazandu-1 ea' cap nu are, Se'ntreb, zicând: Fra(ioare,

Avutu-au Vlad cap oare? Nu tin minte. Unul zise: Altul iar alte cuvinte, $i nedomirili l'aceasta, Au mers sa 'ntrebe nevasta. Ma ei pe mortul lasa $i mergänd la ea acasä. O'ntreb :Stano, ia ne spune, Cä vrem sa stim a minun6, Bärbatul tau ce fel fuse, Acum cu noi cand se duse, Avea cap ca fie-cine

Or nu, cd tu stii mai bine? Ea gânclind putin in sine, Le raspunse :

Nu stiu bine,

Dar la Pasti imi par' si mie Cä si-a cumpirat tichie.

XII. Despre prostie iara's Ce mi-e prostul, ce mi-e nebunull Ce mi-e Rada Badea, ce mi-e Badea Rada 1 Ia pe until de picioare i loveste pe cellalt in cap. Cine se apuca sa invete pe nerod, nu se osibeste de nebun. Prostu 'nvata barbierie la capul tau. li dai un ban sa te raza i doi sa te lase. Cu nebunul sa nu-li pui nici in clin, nici in mania,

El nu sae ce e lae, nici ce e Mae.

Nebunul nu asuda, nici la vale, nici la deal. Tu ii faci cu ochiul, el iti face cu capul. Prostul este: Cautä Nan iapa si el calare pe ea. N'au ajuns la rau i si-a ridioat poalele la brat'. Nu-1 primeste in sat si el intreaba de casa parcalabului. 1) Cineui pune mintea cu nebunul, este mai nebun, 1) Primar de sat.

62

www.digibuc.ro

Pe nebunul nu-1 aduci la cuno§tinta. E anevoe sa tai porn i sa gone5ti orn.

Ziva buna de dimineata se arata. Vitelul dupa baliga se cunoate, ce bou o sa se fad.. Puica pe creasta se cunoWe ce neam o sa iasa. La satul ce se vede, calauza nu trebue. Din coada pisicii gita de mätase nu se face. In tigva seaca cat si sufli, nu poti s5. o urnfli, Mintea de ar cre*te pe toate cararile, ar pate-o i magarii. Orbului de geaha ii spui ca s'a facut ziva. Prostul face ce vede i ce aude crede,

Ii pare ca cate sbor se manânca. Surdului degeaba ii canti de jale.

El este, Buna ziva, nea Istratel doi boboci de rata, frate! Ma Istrate, tu e§ti surd. Mai era colea un card. Unde dai i unde crapa 1 Tu ce-i cânti i el ce-t-i dascânta? Tu il trimiti la foc i el Ai aduce busuioc. Tu 11 trimiti la surcele i el fti aduce floricele.

[GINERILE NEGHIOB] 17. Povestea vorbii

Un negbiob, cu totu'n vremea mai de multä, ia nevasta facAn,d i el nunta,

Ca

De masä, bucate, in gaud li venise,

Dar cu ce sa fiarba de loc nu 'ngrijise. Socrul ca i dânsul, vazând cii nu-s lemne Aleargä la hora pe tineri sa 'ndernne. Cine este mai voinic de duck? Strigind: Sa mearga indata, lemne sa aduca? Ginerele sare, ia car i secure, Ma duc eu, raspunde, i pleaca'n padure.

Ajungând se uita la un copac mare... Sa-1 duc intreg, zice, ce de mai haz are! 63

www.digibuc.ro

I-as face indatA pe -I.:4i ca sa-mi zicA : Hop odatA mAre ! ce mai ginericAl

Dar numai el singur in car cum sA-1 suie ! Si-i veni'n gând, carul aläturi sä-1 puie, Ca tdind sA-1 culce, drept in car sa cazit FAcAnd dar el astfel si trtind stejarul Cum cAzu, indatä ii turti jos carul, Acum ce sA facti? FluierA, priveste, Si'ntr'o parte s'alta sta. si se suceste! ViizAnd cri nu-s boii, sii-i caute pleacä, Cu securea'n umiir si cu hirea 1) seaeä. Si nemai gäsindu-i, a i-a pierdut crede. Iacil si'ntr'o baltii niste rate vede. Nu-i venea prin minte ce o sA mai patii, AsvArli securea sä dea intr'o ratä. Nu innemereste, ratele zbor, scapA, Si securea cade liAldAbAc in apA.

Pe loc se desbracii, se arunca'n baltä, NegAndind nerodu c'o sti path' s'altä. Pe cAnd el cu totul se da'n afundare, SA scoatä securea din apa cea mare, Vine oare cine pe ascuns, in tainä, Si-1 furA de-1 lag fArA nici o haind.. DupA ce rAmase gol numai in piele Privind imprejuru-si, vAzu floricele. S'a pus sA culeagri zicându-si : Nu-mi pasa, Cu mAinile goale tot nu merg acasii.

S'asa numa'n piele se duse cu ele, In loc de surcele ducAnd floricele. XIII. Despre nerozie cer sA-mi dea mie, Si el iti intinde tie. Pentru di Eu '11

Nerodul si cu nebunul AmAndoi sunt frati ca unul. 1) Capätânil.

64

www.digibuc.ro

Sau

110P0'11M1 ConmAHAgn 11041 sicrk ;76. CgA Wi COMfigA KgM 11110 4HWAA% Elf 0MgA , iLkffE

LID MA; UpTor 4i4 TOT EirkKgA

IltnAflpf

Elf

C%pAKgA ;

K% 6A ¡ioa 91 rAHAftin COAMIgA 'I M t91111E ; IlpfKgM .441TpE AATE 6CTE

Lili gpizToark C%flitql41-1 Agtm, gli orriiiiT Ai MghlK%

WOE KAH,A,

111EVAHA RiOC 1111

Ariphici

nglkiH'TEA CE 411TincE

AA gMgp% KAM Elf Opli%

Uil OMA. Kg ilina'n MAN% HAIETIM'A Aponnip%

Hal% KASHA 4A AA09Mip.

Anton Palm. Pagini din Povestea

www.digibuc.ro

thml 'altul tot un clrac,

Arandoi un ban nu fac. Precum e o vorba, S'a intalnit in drum Päcala Cu frate-sau nea Tandala. To tdauna Nerodu'ntaiu o croe5te, Si'n urma se socote0e. Si

Nerodul la ori ce fie Pe loc zice ca Nerodului i se pare

Cii toate 'n palma le are. El e Barba lunga panii'n burta Si minte pana'n gât scurta. Cate le gande0e, Rau le isprave0e. [MAGARUL ZBURATOR]

18. Povestea vorbii La toata invártitura Belia ochii, cdsca gura. Ca sa vaza crangi uscate De proprietar iertate: Fiind verziIe oprite

Un nerod odinioarä,

Cu mintea lui cea u5oara, Se scoala, i§i ia magarul, Ii pune 'n spate sarnarul, S'arunca 'ndata pe dansul, Da cu nuiaua intr'insul Si pleaca dare padure In mama cu o secure, Ceva lemne sà doboare

legiuite.

Din copaci crangi, uscacioare.

Deci privind el spre o parte Yazu'n vale, nu departe, Un copaci gros la tulpinä Uscat pan' la raidacind,

Padurea din intampl are,

Carele cracile sale

Se afla pe un deal mare Si jos in poalele sale

Le pleca spre apa'n vale,

Aci el daca se duse

Alearga'n graba-1 prive0e. Se bucura i zambe$te Ca i-a ajutat norocul

La toti copacii d'arandul,

Nu tie 'ngrab cum sii saie,

Spumega un eau la vale;

A privi pe sus se puse Pironindu-se cu

incarce dobitocul,

Sa se urce ca sa taie.

65

5 Anton Pann

www.digibuc.ro

Cum se urea sus, indata, Craca 'ntâia fu jos datd, Pe loc p'a doua loveste: Apoi se urea la alta. Dup'aceia la mai 'naltd, Taie, nici una nu lasti, Vrând sä le care acasa. Child lash' lemnul präjina

Se uità jos la tulpind, Sd vazd grämada datä Cum sta la pämânt culcatd. $i uitându-se sdracul S'a inchinat ca de dracul, Vdzând cri crengile sale

Se duceau pe râu la vale; Ca toate in el cazuse $i de aph au fost duse. Acuma dar ce sä. facd? Numai ramdsese cracä, Trebuia acea tulpind S'o taie din iddäcind; Se dä jos si se gândeste, In tot chipul chibzuieste, Ce fel sa o nemereascii, Nu cumva iar sd greseasca; Ca vrea el cu vre-o paid Copacul spre deal sd cazd, Cäci si el cauta Inca Spre prdpastia adAncd.

Dar gândirea i-a fost scurta, Nu cd pierdu vreme multd, Ci pAnd scobesti un dinte Ce sd facä veni 'n minte.

$i luând funia Cea de la samar legatä,

Mai ia cdpästrul, brat' scoate,

Leaga una d'alta toate,

Pace o tunic lungd Mai departe sri ajunga, Apoi urc5. dobitocul

Unde era mai sus locul. Apucti funia 'noada, De samaru-i despre coada, D'acolo in copac se stiie, Vrând pe voia-i sal supuie, Teapan de varfu-i o leagit $i face o fapta 'ntreaga. D'aici in grab' se pogoarti

Ca o pisicä ward, Apuca securea latä $i'ncepe sd taie 'ndata. Taie, mii de ori ioveste, Stà putin, se odihneste, $i iar ia securea 'n grabd, Ca un ager l'a sa treabd. Taie 'Ana nu mai poate, Aschii peste aschii scoate; CAnd s'apropie sä caza Astepta spre deal sd-1 vaza, Dar, unde? copacul mare Nu vrea sa-i dea ascultare, Ci incepAnd sit trozneascii, $i spre vale sä porneascil

Ridica in zhor mägarul, Cum era cu tot samarul, $i in vederile sale Ii arunca peste vale. Iar el, privind la indltime Mägaru 'n zbor cu Cazu indatä pe vine $i incepu sä se inchine, Zicând: Ce minune mare,

Din cele in lume rare!

66.

www.digibuc.ro

De ce muri bietul taica

Eri de murearn, Doamne

Si nu triii draga maica Sii vazal magar cum zboara Ca o pasare u*oara,

Nu vedeam asta minune.

[bune,

XIV. Iargq despre nerozie Nerodul, toata a lui nerozie E de la parinti mo*ie. Ii pune capul cel sec Cu 'nteleptul la intrec. Tu stai sä-1 inveti de bine Si el te 'nvatal pe tine. C'o liu de coarne se uita Si tot striga eii e ciutä. Pe nerod la treaba-1 manä Dar s'aibi zburätura 'n mina, Cu nerodul când vorbesti

[De aceia,

La poarta surdului Poti sa bati or cat mult Ca el iti va *edea mut. [dul.

Nerodului,

Zi-i tu lui or cat Ai place

Ca el tot ce *tie face. [Dupa proverbul vechiu: Sa-i dai gura de Targovi*te

[ Dar magi

Bastonul sä-ti pregAtesti. Unde 's ochii 'nteleptului Este mâna nebunului. Si. 'n pat *i cu-ochii pe foc, I se pare tot un Mc. Nerodul,

Si mágarul câte-odata Binisor si el se poarta.

Gull are de vorbit

Nerodul cand e 'ntrebat: Cine e mai mare 'n sat, El pe Mc räspunde: Eu! Cii ntarit câinii mereu". [Dar de multe ori Sä gäseste câte-o mâni Sa-1 scuture de Walla.

Si cap n'are de gândit.

El, Strigä de la munte ca sä-1 auza,

Si de la Dunäre va sa-i ras[punzä. Si zice cä: Este tare de urechi, Cii n'are doua perechi.

Si

Nu-ti incerca vadul cu nero-

Pe magar la nuntá când il [pofteste Acolo or lemne or apä lipseste.

[CATELUKL MAI MARE] 19. Povestea vorbii Lupul flamând, le*inat Ne 'ndraznind sä intre 'n sat,

De are in el vril*rna*i, U! ma! 'ntrebil prin urlat,

Si vrând sa afle, cumvasi

Cine e mai mare 'n sat? 67

www.digibuc.ro

Incepe a alerga Eu! eu! eu! a striga.

Caine le, duldu batrân,

Cu botul brigat in sân,

Ul cine-1 mai mare'n sat? Batrânul iar nemi*când,

Lupul auzind astfel. Netemándu-se de el, Sare asupet-i pe loc Si ii rupe din cojoc. Prostul critelu* atunci,

Räspunde :

Mursicat, 1)

Ii raspunde nemiscând : Eu nu *tiu, nu *tiu, zicând.

El iar striga cu urlat,

Nu *tiul"

zi-

scdpAnd din

munci, Aoleu,

[când.

Iar javra, catelul prost, Sdrind de sub adApost,

Fuge strigând :

Si :Nu *tiu! nu *tiu nici eu.

XV. Despre nerozie iarií Nerozia are Cheltuiala mare. Caci ne[nerodului In mâna-i ce pica Sparge tot *i strica. Si Umbld gurà cascg, Pana sa-tt vorbeascil Insereazá Si 'nopteazii. Para sá zied bou breaz 2) Vine soarele l'amiaz. Intreaba ce ai ascuns,

De vei sa-ti auzi ritspuus, Din gura corbului de cat cra!

$ade *i el intre noi Ca rnägarul intre oi.

La or ce ii sare glasul $i râde nebun cu ceasul. [Si inch'

Face ceva neroze*te

$i fluerând il prive*te. [Zicând: Eu 11 lau *i el se rade.

[EC IL LAU SI EL SE RADE] 20. Povestea vorbii Un chirigiu cu tocmeaI5, Incoaci incolo umblând, $i luni intregi primeneald $i spalare nevàzând,

Cum se intoarse din cale $i la casa sa veni, Porunci nevestei sale, A-1 la 3)

1) MuFEtt de ilarA

2) BAltatrar. 3) A-1 splila.

www.digibuc.ro

primeni.

Nevasta lui mai in graba CAldarea la foc puind 5i el umblând dupA treahrt,

5i-i toarng de-1 optireste

Tocmai ca pe un purcel. El, biet, cum era zripadii, Tot d'odatA alergil

De caii lui ingrijind; Ii intreb6 pe nevasta:

5i aci intr'o gramada Capul in grab ti brigA,

Pusesi dragâ, ce facusi? Ea ii raspunse l'aceasta:

5i cAnd il trase afarA PArul in ea i-a Minas,

Da, da, bArbAtele-acusi:

Ca un brici titios, de pail

Este caldá, mi se pare, C'am pus-o de multicel. Ia-o 5i ad-o mai tare, Striga cdtre dânsa el. Ea, scotând apa afartt, El se dezbracA pe loc, Se 'nfAsurA ca la Ora, Cu crtmasa pe mijloc, Se pleacd porunceste, Ca srt-i toarne acolea, (Precurn se obisnueste, Pe la sate sA le lea). Ea umple oala prosteste Ne'ncercAnd apa de fel,

Intr'o clipA fuse ras. Nevasta la acea'ntAmplare

Incepu a se'nchina, Zicând cu mare mirare: Uittt-te acuma, na! faci cruce Tot sA stai si De poznasul meu barbat,

CA prin câte OA se duce Vine cu una 'nvAtat!

Eu ti lau si el se rade, Cu brici fArA sä mai dea. PArul lui de sine cade, Ce avui a mai vedea!!

XVI. Despre nerozie iads Ne gândind, Bid socotind, Se porneneste vorbind.

CA

mi-a umplut izrnenele? 5i Cine mi-a luat banul din gurti? Tu il pui srt-ti toarne, el te'ntreabd CAli se spalA, toti prAnzesc? Cuna a zis unul: Cine

Unde-1 trimet, unde-1 mAi Umbra Para cápáthi. 5i UmblA cAscAnd din porn in pom.

Ca cAscatul din orn in om. 69

www.digibuc.ro

[CASCATUL SI NERODUL] 21. Povestea vorbii

Un nerod, sa zic, sau prost Ca intelept el n'a fost, TemAndu-si muirea ran, Ca un neghiob, natarau, Intr'o zi un orn vazAnd, Mergând pe drum si cascAnd, Si nevasta-i 'a'ntAmplat

Deci impreuna mergind $i in ograda intrând,

Din loc in loc o purta

S'un porn lesnicios cáta ; Ea gindu-i necunoscAnd, StAnd, il intrebä, zicând :

Ce ma porti din pom [in porn

In acel ceas d'a cascat, El intra in banueli Ca au arnândoi tocmcli,

Ca cascatul din orn in om? Dar cc? o intreba el,

$i d'aceia a cascat, Prin cdscat raspuns i-a dat, Astf el necajit el foe, VrAnd s'o spânzure pe loc,

Dar au nu stii? Zise ea : Geaba dar esti intre viil El privind-o a raspuns :

Far' a zice care ea, 0 funie 'ndata ia, Si o chiamd dupa el, Ai colea nitel. ZicAnd :

ascatul umbla astfel?

A sa?... Bine ca mi-ai spus,

CA eu asta n'o stiam $i sa te spinzur umblam.

XVII. Despre nevoia0 Tine-ma, Doamne, incai Daca vrei sa mai ma ai. [Nevoiasul este Sluga oloaga Sau

Dui:A clArloaga. 1)

Loaza 'nbaerata, 2) Vita incaltatä,

and umbra* prin poticele Pared e luat din lele. Te uiti la dânsul i parch'

Tot prin strachini goale calca. Umbld parca freer% la ma[racini.

and te uiti la el si trece

Para este in chiostece. 3) Umblarea-i e 'ncovoiata Ca la pisica plouatä. La o treaba când se scoala, Parcil are oua 'n poalrt. Pân'a se gati mireasa,

1, curea dela frau. 2) nerod legat. 3) butuci la picioarele cailor.

70

www.digibuc.ro

De-ar muri tata ca

Ochii ginerului iasrt.

A visat cà s'a 'nghimpat $i umblit la picior legat. [Fata mamii, Schiopäteaza mititica, Ca a calcat-o pisica! Vorbeste cu mormaitura,

Parca are mamaliga'n [gura. Parer& are orbul

$i

Vorbeste vorba'nginatrt. Parca i-e gura legata. Marna, unde esti sa mA vezi, CA si eu am tot ochi verzi? De-ar muri mosul, sti-i apuc [toiagul.

iau

[briceagul.

De-ar muri socru Ca sa-i apuc locu. La-ma mama i pe mine Si ma fa frumos ca tine. Trimite pe nevoias slujeasca la cevasi. Dar pleaca i dupti el, Ca nu-ti face'n grab [El este Caine surd dus la. vânat, Cal schiop pus la alergat. Nevoiasul la toate Zica ea nu poate. CA uite:

0 trag, nu vine, o 'mping [nu merge.

$i

[NEVOIA$UL I BATA] 22. Povestea vorbii

Puind pe sateni la dacti oare care arenas, S'a 'ntâniplat in ei sa fie si un lenes nevoias. Care de-1 punea la sapA, adormea in maini cu ea. De-i da coasa sa coseasca, nu stia cum sa o ia, De-i da securea sa taie innopta pana sa dea, Abia stand si ardicandu-si cioarecii1) cari cädea. Vazand, gandi arendasul, cA nevoias cum era, Doar o sa poatä din curte niste gunoi a-i ctira; El chiema, ti dete roaba, el o lug, se uitti, 5'ncepu sit o incarce, dupa cum II aratä, Dar vazându-1 arenda.ul, mâini dupa ce o ia, 0 tine'n loc incarcata si stand se uita la ea, Incepu la el sa strige, ca sa care mai curand; Iar nevoiasul ritspunse, catre arendas zicând: I) pantaloni ttirAnevi. 71

www.digibuc.ro

Apoi uite-o trag nu vine, o'mping nu merge. Atunci puind arendasul asupril-i un dorobant, Tot särind o ducea roaba, ca cAnd parch' juca dant, ZicAnd: Vezi ce usor merge, ajutat de biltul meu? Apoi, zise nevoiasul, asa cu räu, stiam eu.

XVIII. Despre lenesi Lenea e cucoanä mare Care n'are de mAncare. Toti copacii infrunzesc,

De lene si de urit Tocma supt pat s'a vArlt.

Dar multi din ei nu rodesc. Plopul e destul de mare, Dar pe dânsul poame n'are.

Sd o dea muri in gurA. Insi Mai bine ar tot mAnca DecAt ceva ar lucra. ElJoacil dant pe rnämäligi, Si-i ajunge cit cAstigä. CAnd in cea dupii urmä La o pomanrenghesuit BAut, situl a murit, A mâncat pAnd Inca I-a venit pAnd la gät.

Pe nevoiasul si lenesul

Cu o funie sä-i legi Si p'amändoi sii-i ineci. Pardi-i gura 'nclestatA Si de ielele luatil. 1)

De lene ochirsi Inchide Si buzele isi deschide. I-e lene sä si vorbeasci; Dar Wei sd mai munceascd; Dup.& cum a fost sadit Ast-fel a Si rAsärit.

Umbli drumurile'n rand,

Asteaptil imbucaturil

[Lenesul

Are gura 'mpiedicatä

Dar taina o spune 'ndatd.Si De vrei sfat la vre-o trebä Mergi, pe lenesul intreabä.

Poc Rune 2) numArând.

Toti pretutindenea sapä,

El duce câinii la api. Parcä, pentr'o vorbd vie, [gura ii cere chirie. Rumegä vorba, ca oaia iarba. Lenesul fuge de dant Ca si cainele de lant.

[El

Altora le dä povatA,

Dar pe sine nu se'nvaiä. [Lenesul zise: Mamä, zi SA vie nenea

Ca sä-mi mai scuture le[nea.

Sau

Ast lucru l-as face 'ndatá, Dar ream cine sA mä batä.

1) paralizatä.

2) scânduri de dupmea.

72

www.digibuc.ro

[TIGANUL LENES] 23. Povestea vorbii Caldura dupa ce trece $i incepe vântul rece,

Tiganul usor in pene Dar lenea tot, iar nu-1 lash"; Acura vede cà Ii pasa,

Dar lenea tot iar nu-1 lasa; Iarna iar nedându-i pace, Ia $i el, un plocon face $i'n sat la zapciu1) se duce,

Un bordei pana mi-oi face. Deci luând el dorobantul, Juca intr'acea zi dantul Ca, chid incepu a-I bate, Cu gârbacele pe spate, Bordeiul gata ii fuse $i in el copiN puse, Zicând:

Bog-da-proste, [frate,

Grabind din somn sa-1 apuce; Când el in mAiM cu ploconul,

Ma cam burdusi$i in spate, Dar iti multumesc de cask

Jaca e$i si coconul.

Ca acurn de frig nu-mi pasa.

Ce vrei tigane? il intreaba,

Te rog, cocoane, d'o [treabar Da-mi un dorobant, fa bine, Ca sa stea astazi de mine, Cum o sti sà nu-mi dea pace,

[ Dar ins&

Lenea cánd este mai mica

Tot $tie si ea de frica. Dar când este lenea mare, Vede arzând pe el casa $i i-e lene ca sa iasa.

[LENE$II Alt$I} 24. Povestea vorbii. Sa zice ca oare uncle, un imparat curios ce chip este omul cel mai lenevos, Vrea sa porunci sa-i adune cAli-va din tinutul sat',

Insa de cei mai de frunte, ce se leneveau mai rau. Dupa ce dar ii gasira i dupa ce i-au adus, Tocma 'n marginea cetatii sa $aza 'ntr'un loc i-a pus. CAtva timp asa tinându-i, fàrä sh faca nimic, De la curtea imparateasca le da bucate, medic, Si intrebAnd imparatul, cum petrec ej i ce fac? 1) sub-prefect.

73

www.digibuc.ro

Ii povestira slujbasii, cum ca toata ziva zac,

$i and le da de mâncare o manânca rästurnati, Le-e lene gura sA-si casce, parcä 's niste De aceasta imparatul auzind, la ei s'a dus $i de la use privindu-i, sa dea casii foc a pus, Ca sa vaza ce vor face, vor sedea tot nemiscati? Sau vazAnd focul, indata o sa fuga toti speriati. Dar vazAnd ca privesc foali si nu se misca din loc, strige: Eii, cii ardeti in focl Puse un slujbas Nu ti-e lene sa vorbesti2... Jar until din ci raspunse: $i asa sa prapadira, arzând in foc, toti acesti. XIX. Despre betie Popa toacä i ii chiama

La biserica sa mearga, Ei la arciurna alearga. Cu oala de dimineata Sii tarnaie

toata apoi

Porunceste si-i aduce

Mat cat nu poate duce. Bea, pipota 1) Lsi ineaca, Altul ca sa nu-1 intreaca.

Vinul II face nebun. Omul beliv nu stie Ce face la betie. Sau El ce face la betie Se caieste la trezie. lush' Belia o vindecä sapa i lopata. Noaptea când Insetoseaza Sticle i oale viseaza. Se pomeneste strigând:

Eri vinu-1 batu la spete

Mai dati ea udatura Ca mi s'a uscat gura. In

Cad El si-I bate si-1 mângAie, Merge iar sa se tamAie. 2) Beat dintr'o cArciuma ese,

Betia este usa tuturor räuta[tilor. Precum vedem cii Cine bea vin îi bea punga si

S'azi iar merge sa se 'In[bete.

Infra 'n alta, fiind dese. Umblä pe drum beat PenCa chine turbat. [tru ca Omul d'ar fi cAt de bun,

[adevar

[mintea, ca si sanatatea, [Betivul

De mic si mare in sat,

E cu degetul aratat.

[Uite-1, zice,

Priveste la el

1) stomacul paserilor. 2) sit se inbete.

74

www.digibuc.ro

scrie la fel, Fluierä in bute, i suge cep. Mustätile ii cautd a oalä. A suflat in fundul oalei. S'a afumat cu luleaua, L-a bätut ciirbunii la cap. Picioarele nu-I mai tin Adu yin! Si tot strigd: Il atarnä intr'o parte. Sau A pus mai mult de o parte. cu mintea Nu i-e destul [neroadd.

A luat I purceaua de coadd.

[ Dar insd

De la nebun i de la beat

Adeväru-i lesne de anat.

[Cad.

Ce e 'n inima treazului E in gura beatului. Singur se &I de gol, FärA

dea ocol.

Betivul când este beat Ii pare cd-i impärat. Când e plosca la mijloc, Mare, mic e cu noroc. Tine fine, na si tie, Cât p'aci sd-mi dea i mie. Satul mic i rotocol Ii dau i curând ocol. Sau Satul mic il ajunge pod[voada 1) des.

Dar cum zice un invätat:

ha butucul vitei trei vlästari cresc, unul al sänlitiitii, altul al veseliei si altul al turburärii.

De multe ori Ai vine acru de el. Povestea tiganului, acr-u-u-u de la nasu. De rosu, rosu; de acru, acru, de Ploesti,

Si

Cu un cuvânt, chef nenai. Vinul face pe säraci bogati, pe ciungi cu rnini, pe ologi cu picioare i 'pe orbi cu ochi. Ploesti 1

[CIUNGUL, OLOGUL, ORBIT $1 GOLANULI 25. Povestea vorbii Ciungul, ologul, orbul i Golanul ce-I purta, La o cArciumä 'mpreunä, bând pân'a se irnbäta.

Orbul ardicä paharul, fata vinului privind, U-iu, ce floare frumoasd 1 zise tare chiuind. Ei, (zice), mà 'nebunesc! Ciungul, necdjit de vorba-i: De unde vezi floarea tu, mrii! or vrei sä te pälmuiesc! 1) bir in naturn.

75

www.digibuc.ro

nu sta, zise ologul, la-1 cu mAinele de par, Sä -ti-1

calc eu sub picioare, sä-1 pisez sä ti-1 las mar.

Iar golanul ce sta fatd, viizAnd ea' se necajesc, Dati mill zise cAtre dAn.5ii, at ce-o fi eu implinesc. [In sfAr*t, Ornul se imbata i de inimd rea i de inimA bunk'.

Dar de multe ori necazul imbatä mai rail de cAt or ce [bAuturA.

Betia tineretii intrece pe a vinului.

InsA

DupA proverbul ce zice:

Cine umblrt pe drum cu gandul acasä, hi pierde caciula, [in arg. De aceia, SA fii treaz nernAncat, de-ti va zice lumea cA eti beat, [mergi de te culcd.

XX. Despre betie iar4 Cine bea in cinste or in dator, se irnbatii de cloud ori. -- CA, Una gAndete cArciumarul i alta betivul. CArciumarul zice:

Bäutura e unde e, mAncarea e fudulie. Apa nu e bunii nici in cizma. Vinul e pentru noi, nu e pentru boi. Cu vinul i cu somnul uitä'grijile omul. Vinul e toiagul bAtrAnetelor *i. nebunia tineretelor. Lisa Virml bun i nevasta frurnoasd sunt cloud otrAvi dulci la om.

Tu il bei pe clAnsul el te bea pe tine. Tu il bagi in mate i el ese 'n fatä. Cat sa dai ocol, tot te dil de gol. Mergi pe dirare linti

i

dai drept in tinA. 1)

[UNGUREANUL BEAT] 26. Povestea vorbii Un ungurean oarecare Cc n'a prea avut umblare Si nici vie nu vAzuse, Nici vr'odatil vin bäuse;.

Si vilzAnd odata vie,

i vin pan' la betie, P'alt ungurean intAlne§te BAnd

Si cu el astfel vorbe0t:

1) noroiu,

76

www.digibuc.ro

Mai soate, vaz't-ai tu ghie?

Am vaz't, miii, (zise)

f;.'o

[mie.

No da cum ii? de-ai vaz't [spune.

Da au fi mAi, v'o minune?

De n'ai vaz't cred. poat' para. No ma, sa-ti spun cum Pi dark Ii alba §i sta. chicioare Rascracänata la soare. No! mint' tu, ca n'ai vaz't [ghine,

Sa-li spun io, cati la mine: Ghia ae'i p'un deal push' Tot cu tepi pin ea Impunsa, Si cochile, voinici, tuna Poama ei de i-o adunk Si supt chicioare imparca Sa-i cure zcama, o mkt'.

Si 0-1 da de-1 beai cu oala. Ma, da-i *elau ghinul ala! Ca când beai te imbunk. Papa banii ti-i aduna

Si se duce, nu-i mai pask Cu punga goala te lash; Si sà vezi cum nu m'asculta La hiclenia-i a mull:a;

Io beui din el odata

0 oala ghine'ndesata, pan' grail irei cuvinte, Ma lua un chic de minte, Când plecai sa meriu pe cale Drumul

pArea vale.

Ca el se linea de mine Si-mi da ghes sä caz pe vine;

Io dam pe poteca link El ma da'n litan prin fink Dac'am vAz't ca joc 4i face Vrui sa-1 ghirui, sa-mi dea [pace,

Dar' el mo trântit tri tina $i ma dete pe hodinä.

Apoi p'acea zeama draga

0 botez ghin §i. o baga

In o scorbura intinsk Cu bete d'alun incinsk

Când m'o desteptat o tuse Mi uit, sA vezi ce-mi facuse

De-aci mere o boreasa, Ce ii zic carciumareask Si chiama ghinul pi-o boartk Tinând o cofä cu toarta,

La gura-mi se baligase, .Banii din punga-mi luase

Si se duse la dracu $i unde i-o fost lui placu.

Vinul, luica cui ii place, n'are cu ce sa se 'mbrace: Betivul child trece pe punte, inchide ochii sa nu vaza apa.

Arama omului la belie se arata. Hotu 'nvata la hotie i betivul la betie.

Si bei pan'

ti-o

esi parul prin caciuli i crunasa prin [izmene.

Gine se ia dupa musci ajunge la Megan

Dar

Ca'

77

www.digibuc.ro

Cine bea pan' la 'mbdtare, nurne bun in lume n'are.

Si

iasa nume rau, mai bine ochii din cap. Spune-mi cu cine te'nsotesti, ca sa-li spun eu cine esti. Cine te vede intrând in carciurna, nu zice ca ai intrat Decal

rte 'nchini.

Omul a intra in baie si a nu se 'mbäia, nu se poate. Omul este ca oaia, lesne se ia dupa altul, nu judeca nevoia.

[BETIVUL $1 MAGARUL] 27. Povostea vorbii Un grec care care, din sate plugar,

Plea si se duse c'un al sau magar, Pânil la o rudä ce-i era cumnat $i avea sederea departe l'alt sat.

Cumnatu-sau, care prea mult li iubea, $i'n casa-i vazandu-1 odatä abia, Il primi vesel, cum i s'a cazut,

Si seara la cina cu el a sezut, Cu vorbe, cu glume tot s'a indemnat. S'a dat cu paharul pan' s'a Culcându-se astfel i dormind ceva

A doua zi capul grozav Ii urla, 1i parea mai mare de cum era 'ntai trägea sa-I puie iar pe capatai; Il punea, i geaba, or cum nu-i trecea, 11 atarna, pare& locul nu-i placea, Necajit se scoala, greata a-si scuipa, Vrand i dobitocul a si-1 adapa, $i dud se duse in sat la cesrnea, Fluiera din buze, silindu-1 sa bea. Dobitocul ins& daca a baut, Isi ridica capul i 'n loc a statut. Deci vazând laranul pe al sau catar, Ca la fluerarea-i nil face hatâr, $i de imbiere n'are nici babar, 78

www.digibuc.ro

Ca o picriturrt siViighitä mäcar, Hai dobitoc, hail Zise : (cilitind capul)

Tu mai multa minte decat mine ai! De fiiceam asearà ca tine si eu Nu era sä-mi fie astäzi asa greu.

Fiindcä j urmiitoarea poveste este a rildácinei [betie, o aläturrim aici.

tPOVESTEA POAMELOR $1 A LEGUMELOR]

28. Povestea vorbii

and a fost odatá pre pämänt aleasä, Nobila Gutuie poamelor Dând obliiduire 1) i peste legume Celor ce se aflä in intinsa lume,

Tronul isi pusese sus la inältime, Intinzându-si cortul in acea lätime Sta inconjuratri ca criliasit mare, De destule poame pând'n departare,

Iar in jos, pe vale, sta in sir supt coaste Feluri de legume drept viteazá oaste. Astfel dar regina, nobila Gutuie, Vru in rânduiald tronul ca sä-si puie dupä talente ce ea cunoscuse, Pe vestita Chitrii, cap a fi, o puse; Rodià alese, cum si pe Lrimâia, Piersica, Naramza 2) pentru treapta 'ntaia

Iar a doua treaptd rándui pe Párul

Cu Cireasea, Viina, Zarztira i Märul ; Iar pe supt acestia Coarna i pe Pruna, Cum si d'o potrivii Nuca i Aluna ; suma Cu acestia darii Despre toatä poama i despre leguma, Sta din inrilrime, se uita in vale, Räspändind la toate poruncile sale, 1) stäpanire. 2) portocala.

79

www.digibuc.ro

Prin Migdalul tainic ce ii sta la spate Si-i avea credinta a pazi dreptate. avea sederea, Deci bubosul Strugur Pe langa craiasa cu apropierea, Pârca lab sa fie cinste avusese, De aceastä slujba vrednic s'alesese, Insa el, zavisnic 1) cMre celeialte,

Care ocupase slujbe mai inalte, Incepu cu ura multe pâri sä faca, Socotind reginei ast-fel ca sa placa, pe d'alta parte poamele grace Nu aveau dé dânsul nici odatä pace:

Nu 'nceta in Lauri tot sa se intinza; Sä se mai lungeasca, loc sa mai coprinza; S'atârna de une, sugruma pe alte. N'avea pa's in sine de porunci inalte. sburdalnic dintr'a sa naturd,

Supära pe toate prea fara masura, Ji placea sä-s bata joc de fie care, Ametea o lume ca cu fermecare; Intr'aceste s'alte cu semeata. favd,

Infoiat in haine, rasucind mustatä, Plin de nebunie, cu artag in sine, Se ardica 'ndatä, la craiasa vine A aduce pâra despre celelalte Si'ntr'acest chip zise cu strigari inalte: Mà inchin, stapIna, cu sups raport; Cum am si poruvica 'n slujba sa ma port, Eu umblând cu. toate'n bun prietesug Am aflat in ele mare viclesug, Multe din legume rele uneltese, Rânduelii bunii se impotrivesc: Mai cu seama Varza cea'ngâmfata'n foi. Umbla sá aduca'n toate mari nevoi, Ceapa cea barboasa d'alta parte iar, Ea inlacrameaza prunci i mume chiar 1) invidios.

80

www.digibuc.ro

Prazul jar, mojicul, cu obrazul tras, Are niste fumuri de rup, pared, nas, Când e Usturoiul, el 5i mai grozav, Turburä väzduhul cu al sdu nrirav,

Asti potrivnici dari n'au de tine Os, Ci pre celelalte toate le apäs ; Eu acela care am puteri de Mac S'ametesc simtirea ca un tiriac, 1) Ei mä venineazä cu spirtosul duh, Si pe loc m'apuch tusea cu naduh, Despre care astäzi veste ti-am adus, Dupä datorie ca un mic supus. Auzind cräiasa vestea cea adusä.

De mustosul Strugur, sluga-i cea supusil, Zice care dAnsul : Ai tu märturie Ca sa stea dovadá dupà datorie? Am, el ii räspunse, i nu o dovadri, Ci îli pot aduce chiar i o grämadü, Nu persoane proaste, ci de cinste'n lume, $i mii rog ascultA sä le spui anume : Am intAi dovadii pe Piperul, care E la fie-cine prea de cinste mare. Am si dupä dânsul pe Enibaharul, Chimenul, Molotrul, Cimbrul i Märarul, Capera, MAslina care sunt de frunte, $i intAi pofiite la oaspeti i nunte : Pe lângä acestea am si pe ciuperca Si cu prea cinstita sora-i Mânatärca, Mazirea, Näutul, cuvioasa Linte. Care tot-dauna e la multi in cinste, Bobul stingAtorul de or ce duhoare, Postnica Fasole cea prea umflätoare : Am i pre cinstitul verde Castravete Agresele, cum si Coacäzele fete, $i ghebosul Roscov cel supus poruncii, Cu Zmochina care lesne'mpacd pruncii 1) leac Impotriva veninului.

81

www.digibuc.ro

Am

i pe Curmaua cea in sâmbur tare

Cum si pe Castana cea cu mezul mare, Am i pe Stafida soru-inea cea micä, D'o fi primitá la ceva srt zici, De voesti, acestia gata sunt si vie Ca sit stea sä spuie care or ce stie". Cum simti aceasta Ceapa, totd'odatii, Cum e din naturi foarte veninati, Se'mbraci indati, iute, cu mânie Dourt-spre-zece haine puse de dimie, Si cämrtsi atâtea albe subtirele,

Imbr kind binisul row peste ele, Pieptänând i barba-si albi si baring, Scuturând-o bine de prtmânt, farina, Pleaci necäjiti'n toat'a ei putere, Veninind vizduhul de catran i fiere, Pe pimânt târandu-si barba sa cea Sus in deal ajunse la criiasa 'ndati; Cum infra de WA' gura îi deschise Si cu indrAznealä intr'acest chip zise: Sri triegi, stäpâtii, pe î naltu-ti tron, Si ne fii la toate pururea patron, Sii 'nfloresti ca mrtru 'n fie-care an, Aibä-ti chipul vesel fata de sofran,

Rog cu pleciciune pini la pimânt, Mu lta-li bunitate, pentru crezimânt, Mincinosul strugur multe ne-a VAAL

CA 'ntr'a noastri slujbä ne-am purtat urlt, Dar aceste toate cite le-a vorbit Insusi de la sine el le-a niscicit, Te increde mie, adeviru-ti. zic, CAI am barba albä, nu sunt copil mic:

Pot si-li fac indati orce jurimânt, Spre a te increde la al meti cuvânt, Când porni din gurä Ceapa jurimântul Zgudui indati toati frunza vântul, Cit de groazi multi jos se scuturard:

82

www.digibuc.ro

Pasarile 'n aer de prin craci zburara. Ascultali §i. ce fel fuse juramântul Care cu un ritor &.-a urmat cuvântul:

Jur cu dreptu-mi cuget BA n'am parte eu, Intr'aceastä lume, de tot neamul meu, $i sä nu ma bucur ca d'acel noroiu De al meu iubitul frate Usturoi, Cum §i. in osânda sa ajung sA caz

Ca sa plâng de moartea socrului meu Praz: Sa se stinga neamul cuscrului meu Hrean, SA-1 manânce vermii viu chiar in ast an, SA ingrop in viata 5i sA tânguesc, Fiicele-mi Ridiche care le iubesc, Cum §i. al meu unul ginere Ardei,

Praf sa se prefaca 'n fie-ce bordei, SA ajung eu insumi unchiului meu Nap Si mätui-mi Sfecla groapa sa le sap, Nici sa am in lume parte 'n ochii mei De nepotii Morcovi i de Patrunjei. SA se rataceasca 'n lunci *i. prin câmpii Verde-mi drägule Broajbe §i. Gulii, $i sa n'am iar parte de Cartoful liar, De nu spui de WA dreptul adevar; Si bubosul Strugur de n'o fi mintit Moartea mea sä fie de tdios cutit.

Cum §i sa ma faca 'n mici bucati pe loc $i sa ma prajeasca in tigäi pe foc; Rog dar ca sa fie Strugurul idus, Ce-a bârfit de mine i minciuni a spus, Voi prin judecata, ca or eu or el, SA ni se aleaga dreptul la un fel; Voi aci acuma la 'ntrebäri sa stea $i minciuna spusa 'n fatA sa sp dea. Auzind Craiasa aste juraminte, Porunci Salatei ce-i sta Mainte, (Zic) cAtre Marula i catre Laptucl CA aci de fata legile s'aduck 83

www.digibuc.ro

$i sobor s'adune 'ndatä prin chemare, Frunte stând Dovleacul cel cu capul mare, Pepenele verde lânga el sä $i slujbqi sa aibä imprejur spre pazii, Pe Pätlägele 'n row imbräcate $i pe cele 'n vândt, ce sunt veninate: tlamiile incá, Loboda §i $tirul S5. se afle fata, sà 'mplineascd Decì acestea toate cum se adunará, Pe mustosul Strugur il infati§arä, Cumpäna, balm*, aducând pornirit $i pe cele spuse drept le cumpaniril, Ast-fel dar pe Strugur 1-au gásit de vinA, $i cà insui numai este de pricina, Iar vinosul Strugur incepu sá plang5 $i ceru din parte-i mArturii sá strângá, Dar i furá 'n spate-i trei ce il iubirá, $i partineze singure venirâ: Pepenele galben, Piersica, Caisa, Dar nu ascultaril a acestor zisa,

Ci ti os'audia toti ca dintr'o gur5, Curn i hotárirea dintru Pepenele care pârtinire puse

Se crápd 'n dou5 c'auzit nu fuse, Piersica aserneni i Caisa iará, De necaz i ciudá 'n loc se despicará:

far Urzica care sta aci zbArlità, Vrând sä ias'afari iute nedijitd, Urzic5. 'mprejuru-i pc câti ii atinse $i dinteasta mare zarva" se' aprinse, Dar crAiasa foarte 'n sine supáratil Cu urgie mare se porni ìndatuí Pe särmanul Strugur prea greu s5-1 blesteme, $i toate relele sä cheme, zicând: Tu In a ta viatä, ca un blestemat, Tot de lemne 'n lume sâ fli spânzurat, Soare sá te arzä, sá te batil vânt, 84

www.digibuc.ro

$i sa ajungii trupul de pamant: Ochii ciori sa-li scoata s'alte pasari mid. Si de bruma toaninei in bucati sa pici, Si apoi in urind grin cutit taios Trupul tau sa fie dat d'acolo jos, Si sa n'ai pe nimeni a se umili Ca sa-li tragä clopot sau a te jeli. Ci cu rAs, cu cântec a te arunca, Cum si. sub picioare dant a te calca. Dupä ce dar astfel, cum zisei te calci Si in mici färâme daca te prefaci SAngele sa-li stoarca, trupu-p tescuind, Si sa-I bea voinicii veseli chiuind: Cu strigäri i jocuri a se bucura, Cu oalele b1ndu-1, bunuri a-si ura, Grijile sa-si uite in acel minut,

Sa se socoteasca cei mai cu avut; Unii iarasi limba a-si. impletici, Iar neindriiznetii a se 'nvoinici, Altii iar, tuícutii, cAnd li vor gusta Filozofi la vorbe a se ardia; Altii când dinteinsul ceva vor sorbi, La artag sa prinza 'n certuri a vorbi; Altii iar sa mearga pe douii carari Cainilor pe drumuri dând intarAtäri, Cum ca i nebunii vântul ocarand, Sa se taväleasca in noroi .cazAnd;

Altii iar, cei lacomi, or pe unde man' Indärät sa-I toarne i sa-I verse sari; Alti cu nermine a se desbraca,

$i golasi piperul 'ntr'altii a juca, SA* se bolnaveascii i sa zaca 'n pat; Insii toli acestia cand se vor trezi Stand sa se caiascä in cealaltä zi,

Sä se rusineze chiar de fapta lor Ne'ndraznind sa-si scoatä fata la sobor."1) 1) adunarea frunt41or.

85

www.digibuc.ro

Astfel dar blestemul fuse 'n acel ceas, De aceia Care pânä astdzi Il vedem rdmas. Vinul e dat sä-1 bea voinicii, iar nu toti nevoia5ii. Cä Toatä lumea bea vinul, dar nuli bea mintea.

Ii innoatá gura in vin pânii (Id dintr'insul. Gânde§te sd nu mai lase in bute. Umbld cu ochii

Pe unul il vede ca doi.

*i

Ci

Dacä nu e5ti vrednic sä-I duci, nu te incdrca peste miisurd.

[ Cum a zis Tiganul;

Dacd nemai puterinfä la ce chichirezi gâlceava? Iar nu Toarnd, umple foalele, PAnd-*i udd poalele.

Vede cä nu mai incape Si toarnd pOnd sä crape. Ardica paharul strigând: Durnnezeu sd-1 inmulteased Ca

i pe piaträ sà creased.

XXI. Despre manure Omul trdie*te cu ce bag& in gurd. Pântecele omului n'are fereasträ ca sa-i vezi ce a mâncat. Paine cu sare e gata mâncare.

Dintr'o ridiche patru feluri de mâncäri se fac: rasa,

*i

[nerasd, cute i felii.

Cine cautä gurii i se cilizgole§te Cine mdriâned putin mänâncä mai de multe ori. Cine mAnâncd mult milnâncd mai de putine ori. Omul nu träe,te sri mänânce, ci mi.-Maned sd trdiascO. [De aceia,

Mâncarea de dimineag lasd-o pentru seard, Lucru de seard nu-1 Lisa pentru dimineatd. Gura omului e iad, cât sd-i dai tot zice ad'. Astäzi

sd mdnânci cât un bou, maine ceri sà mänânci [cat doi.

Insd

un nebun mänâned nourt pâini, dar e mai nebun [cine i le drI. 86

www.digibuc.ro

Orce Iucru, când e mai putin, se pare mai cu gust. Gahm când se vede in grämadä, râcâie cu picioarele. Iar Priduchele, când se satura, ese in frunte. Fliimândul codri viseazä si vrabia mei. Posteste robul lui Dumnezeu dacä nu gaseste tot mereu.C6 Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale. Cine are bea i manâncä, cine nu, stä si se uitri. Omul care este harnic totdauna are praznic, Iar nevoiasul ,si prostul i in ziva de Pasti postul. Cü Astäzi când are parale milnâncä zaharicale, si ia pâine. Cánd se catil mâine, n'are cu ce Azi are, satura zece i rnâine flämând petrece. De aceia Gândeste de astazi i pentru mAine. De ai venituri mititele, mai opreste din mäsele.

[HAMM SGARCITIILIJI] 29. Povestea vorbii

In Tarigrad este un han (auzim) Cäruia turceste-i zic: Sanchi-edirn: Fiincicd acela care 1-a facut

Prea särac fusese, cu nici un avut; Fär' de venit mare, cu câstig putin, Isi vieata ca toti cum si-o tin, Decât pe nimicuri bani nu cheltuia, De si-i zicea gândul ce vedea sä ia; Dar cu infrânare mai mult petrecând, Ji stiipânea pofta in sine zicând: Pe cutare lucru atAt o sä dau; Când pot far de dânsul, pentru ce sä-1 iau? Ia sä pui eu banii bine ce-i de dat zic in gându-mi cä 1-am cumparat. Când mergea in piatä i vedea vânzari, Pometuri, dulceturi i alte mâncari,

Intreba de toate cu cat se vindea, numärând pretul ce era sti dea, 87

www.digibuc.ro

Intr'o alta pungA bAgand II strangea, Si.-1 lAsa intr'insa, nu-1 mai atingea, Zicând intru sine : IatA ea luai Si zic (sanchi-edim)- ca i can& mâncai. Astfel el tot strânse pAnA gramAdi Si'n Tarigrad hanul, curh am zis, dAdi. XXII. Dospre s5rileie Decat toatd bogatia E mai scumpa sarAcia, CA panä nu-i va da toate SA o capete nu poate.

Mai mult alA de cat falti

De la cel ce e de mild

SArAcia pretutindenea

N'ai ce lua nici cu sild. Intr'un hambar gol i oa[recele sä caza Capul o sali sparga. N'are casd, n'are mash'.

Se intinde ca pecingenea. 1)

Unde insereazk acolo doarme.

Necäjita lui viatA

Se tine Intr'un fir de atd.

Casa säracul o are Toga ca melcu. 'n spinare.

De särAcie nu scapA,

W. ia ouäle *i. cuibul.

SOrAcia rand ii-e 'n \Tatra,

E ca o stanA de piaträ.

N'are dupa ce bea apA. De foame-i se lungesc ure[chele.

De sArac nici unghii n'are La yreme de scArpinare. N'are cer, n'are pâmant, Sade ca intr'un mormant, Trage neincetat -

Vetrela pe uscat. 2)

E imbrAcat ca un nap, Din cAlcAie pan' la cap.

N'are in lume sdracul Unde sAii plece nici capul. S'a ars, s'a stins intr'un ceas, Numai cu de§tul a rOmas. L-a luat sArAcia dupa urmA, Ca o oaie rAtAcitä din turma.

Si faina .1-aluat Tot imprumut le-a luat 5), DacA moare juncul 4) se ril[pune jugul. Se rupe zagazul, ti. sta

11-laina lui

[sfarleazul ;

1) boa% de piele. 2) 'Will zic: ctrage verde pe uscat», Ins& nu e bine, ci vetrela, care se inte1ege panza coritbiei. 3) Lipsesc in ediOa cBibl. pentru toti».

4) taur tânär.

88

www.digibuc.ro

I-ai luat apsoara, a statut si [moara.

li zmulgi aripioara d'ad nu [mai zboara.

De foame se invârteste, Sub cacAi locul gdureste. Arzánd nurnai doi taciuni, Nu se pot face carbuni; Nurnar inteun tdciune, Nu se face mamdliga, Nici poate ceva sä frigd.

$i braniste 2) numai de-o tuf A.

Nu se face niciodata.

Murdturä din mura nu se [face.

Insä

and n'are cu ce saracul, Rabdarea II este leacul.

Se strange ca melcul in [coaja lui. Gaud irnbrdcat, când despuiat, Câncl mâncat când nemâncat, Inghite la noduri cat pumnul,

Herghelie de-o iapa 6'1E11)

$i suferA in nas fumul. Cum a zis un copil: Taa( noi n'avem pane nici o coajä $i câinii umblä cu covrigii 'n coada. Gaina curaturd 3) viseazä, s'i vrabia mei.

Melcii ii frig pe carbuni $i ei cânta ca nebuni. Asa si saracul,

Altul a zis iarasi :

Cu necazuf se harseste, ca until ce cu el creste.

Ca

Arapul de n'ar vedea pe tatdl sau si pe mosul säu negru, [el s'ar omori. De aceia Si sAracul isi aura' singur : Tu foamete lungd unde ai iernat? La sdracul in pungä si mai mult sub-pat. Insa : Cei mici vor multe si de toate. -- Dar Saräcia invald pe orn sä fie econorn. Sau Ddscalita sardcie 'nvatd pe om meserie. CA dacA n'ai ce sa manAnci, rnuncesti panä cazi pe brânci. Sardicuta lelea plateste cu pielea 1

Calul raios se scarpina de copacul scorboros. Ochii sáracului sunt in, in:guile bogatului. Bogatul se scarpind .5i sdracul socoteste c'd cautä sA-i dea. Dui:4 toatä sardcia, il mai ma.nânca si raja. Dach-ti moare calul, 'Ai vezi pe jos haluL 1) ciufulitti.

2) padure.

3) rest dela grAu cernut.

89

www.digibuc.ro

E destul de rau daca n'ai al tau.

Un bordei s. ai cht de rim, numai sa fie al tAu.

Caci Te raisfatil intr'al tau ca ariciu 'n cuibul sau. Ajungi in casa altuia, nu poti sedea cum iv place. Ajungi la masa altuia, nu mtinânci dupa cum ti-e gustul. Ajungi in patul altuia, nu poti dorm' duph cum ii-e voia. Tot chinele iese din iarna, dar numai pielea lui stie. Ca.

Ori cht de mica piatra, e mai Grea intr'a sa vaträ. Tot cocosul pe gimoiul situ cântä.

Din pumni strain', nu te saturi churl bei ap4. Walla altuia nu te scarping cum ii place. Dacti nu te saturi mancând, dar lingând niciodatit Albina vrednicä insa d'orce floare face strânsa. Dintr'o munch cat de midi Dacä nu curge, tot pica. Acul este mic, dar scurnpe haine coase. Surdul n'aude dar le potriveste. Tot omul Are ochi, mAini i picioare, Dar Poate munci cu sudoare.

Vara cine ij lama nu se Inchrligit Sdracul de ce e sarac! Cil Nu crede ce e in carte, Ci crede 'n lucruri desarte, N'are nici ce sä imbrace Si sade, särbatori face. [ADEVARATA CIICERNICIE] 30. Povestea vorbii

0 femeie saracuta, c'o roclie pe ea, capot, Veche, rupta, peticoasa i chrpith peste tot, Mai mult ata de cht fata, se vedea in al ei port, De cânepa, in si lâná i de tot felul de tort, 1) Fiind astfel imbracata, nici mai bine, nici mai prost; 1) Mananchiu de fire toarse.

90

www.digibuc.ro

s'

S'a dus sä se spovedeasca la tm duhovnic in post, Si mai intai de cat alte incepu acest cuvânt, Cinstite parinte! Nu caci ma vezi precum sunt, Zicand : De saraca sunt saracd, dar or pe unde am fost M'am pazit ca de otravA i n am spurcat sfântul post. Ba i in zile de dulce lasate de Dumnezeu, Neavând sa-mi cumpär carne, am postit iaräsi mereu, De cat numai cateodata când imi dau oameni sträini, Si când prinz vreo gAinA venitä de la vecini, Atunci dau i eu de dulce, atunci manânc mai pa plac. Atunci irni este CrAciunul, atunci Pastile imi fac. Dar tot, cinstite pärinte, gresii odata i eu, Care pacat ca un ghimpe il port in sufletul meu. CA 'nir'o zi, mergind in piatä i prin pescarii trecAnd Imi veni la indemâna i un cosacel furând, Uitai ca e sfânta lunea i fiindcä nu manânc des, Cum mersei pe loc acasä, pornii pe gura sä 'ndes, Arai! and mi-am adus aminte, ca chiar sfanta luni a lost, Cat m'am cait pärintele, ca am spurcat sfântul post! M'am ucis in cap cu pumnii, am bagat degetu 'n gat Si sA ierti, toata mâncarea o turnai numai deck. Apoi mai o saptamânä zacui de inimA rea, De 'Area ca toata carnea i oasele mä durea. Asa cinstite parinte, pacatu-mi rnarturisesc, Si or cum stii rândueste-rni canon sa ma mântuesc, De alte särbatori iarAsi nu stiu de le-oi fi pazit, Sant in iad si de acestea, d'o fi. cum am auzit : Ca este o vAduvitä, cu care mat 'nvecinesc,

Bogert si milostiva, mai mult de la ea trAesc. Si nu-i fac vr'o slujba mare, ci nimic sa zici de vei: MA trimite sa diem numai cAte-un prieten de-al ei, alte ori ma pune de departe angrijesc, Când va fi sa vie altul, sä mA repez sä-i vestesc. Apoi imi da mälai, paine, bucate, rachiu i vin. Cu'n cuvânt mult bine face la cAti in casa ei vin. Si este evlavioasä, sa fereasca Dumnezeu, Nici calugaritä'n lume ca dansa n'am vazut eu. 91

www.digibuc.ro

CA nu o vaz niciodata lucru in mânä luAnd, Ci orcând ma duc in casa-i, o gasesc in pat ezAnd, Gallia, impodobita; hainile ei ochii-ti ia Felice de bärbatelul ce-o avea parte de ea! I-am zis odatä: Fetico! fá bine a mä ierta, SA te 'ntreb, pentru ce oare azi nu lucrezi dumneata?

Or este vr'o sarbatoare §i tii pentru vre un sfânt? Spune-mi, ma rog, ca tii carte i toate de pre pa'mânt. Ea imi raspunse, zicându-mi:

Mama, daca vrei

Peste toata saptamAna gaseti sarbatori sa tii, Ca lnnea sunt sfintii ingeri, marteh sfântul Ioan, Carii i tu alte zile se prAznuesc peste an. Mercurea e ziva Crucii, d'aceia i post mâncam, Si furca fiind mai rnianainte-i n'o :ridicäm, Joia sunt sfintii Apostoli, cum i sfântul Nicolai, Vinerea e sfânta Vineri, s'o tii chiar sä n'ai malai; SAmbata facem coliva §i de raposati vedem, Duminica'ncai sA tie ca trebue sä edem. Asta e, mama', pricina lucru'n mAini de nu iau eu, Ca sAnt prea evlavioasa i ma tern de Dumnezeu; Iar tu, mama, Wi saraca i nu-ti da mAna sä §ezi, Cu voie i fära voie, trebue*te sä lucrezi. S'ap cinstite parinte, ca o säraca ce sunt, Nu le-am putut tinea toate tocma dup'al ei cuvânt: Ci alte sarbatori numai, a vr'o cAtiva mai mari sfinti Dintr'a mea copilärie, de când eram la pärinti, Cum am vazut de la dânii, le-am tinut i le-am pazit, Chiar i cAnd n'am avut pAine, sa lucrez n'am indraznit. Vinerea n'am tors cu furca, Pilipii toti i-am Noua Marti §i Rapotinii i-am pazit cum am putut. Joule On' la Rusalii, eu nu m'aut atins de fus, Si la Circovii Marinii mAna pe nimic n'am pus. Cum i alte ca aceste, dupa cum am apucat, Le-am prAznuit, mi-a fost fricA sa nu caz in vr'un päcat, Cad, dupá ce sunt saraca, sà n'ajung sit mä slutesc, Sa pierz vr'un ochi or vr'o mAna i sä ma ticalo$esc, Si cu nädejde, parinte, ea doar (acestea pazind) 92

www.digibuc.ro

Voi scapa de saracie, sa nu umblu flämânzind, Dar Viz ca i cu acestea nu pot sa ma procopsek, Nu pricep ce o sa fie, pentruce nu izbutesc. A5a, cinstite parinte, stau i mii mir ce sa fac. Gen loc sa-mi mearga'nainte, imi spore5te ca la rac.

Nu pot deloc sa leg douä, c'una ma Milanese, Mai ma rup, i mii sparg, Inca, in loc sa ma mai cârpesc. Mica! duhovnicul zise, in felul ce te privesc Puteam fara d'a'mi mai spune, acestea sa le ghicesc. Chiar portu-ti marturise5te i te arata curat C'ai tinut sarbatori multe i nimica n'ai lucrat. In de5ert dar ti-e mirarea i in zadar te ciude5ti De ce merge'nainte .5i de ce nu procopse5ti, Cii tocma pentru aceasta, cum zici, toate iti lipsesc, N'ai haine, n'ai paine'n cask 5'a1te nevoi te'mbulzesc, Fiindca atAtea zile, de sarbatori ce le crezi, Le-ai petrecut in 5edere, dormind- fära sa lucrezi, Care putea sa-ti aduca indestul spor i folos, Ti-a pricinuit tot lipsa i a5a trai ticalos, Caci, Dumnezeu porunce5te 5ease zile sa munce5ti 5'a 5eapta zi, Durnineca, din lucru sa contene5ti. Biserica iar opre5te sä se tie osebit. Ni5te sarbatori alese, ce praznice s'au nurnit. Aste trebue cre5tinii a le numi särbatori $i cu evlavie bun.a a le pazi sunt datori. Iar nu Rapotini 5i Pilipi sa tii i sa praznue5ti. Or Marti, Joi, Vineri i Circovi, särbatorile drace5ti. Care le tinea norodul in vremilé pagâne5ti, $i sa inchina la Moll, la Dumnezei Lepadati, zic, ratacirea, daca credeti in Hristos,

Intoarceti-va-ti la lumina, fugiti de drumul noptos.

Läsati credinta de5arta, departati acest narav, Apucati-vä de maned i goniti traiul trândav. V'ati invatat tot in lene i va place sA 5edeti, Iar lipsa i saracia d'asupra-va n'o vedeti.

V'ali deprins in toga vremea la clopote s'ascultati Ca sa traga in trei rânduri din lucru sa incetati. 93

www.digibuc.ro

N'a mai ramas orn sa rnoara, ca clopot cum auziti, Indata de sarbatoare sunetul ii socotiti. Apuca-te, zic, de muncil §i nu umbla hairnanând Si u§ile unei-altei inverigand i pazind. Tu zici ca nu faci Vacate si de loc nu socotesti, Ca gresesti de o potriva, altei când il inlesnesti, Imi spui ca tii curat postul si apoi fun l. la gaini, De pe la pescarii pe§te, s'altele de la vecini, Post curat nu se numesce and furi §i faci rau mereu, Ci spurcat scârnav 1) cu totul i urit lui Dumnezeu. Post zicAnd nu se 'ntelege numai de a nu mânca,

i poruncile legii sä tii a nu le calca. Nernancând si fäcând rele, nu te poti tu mântui, In zadar numai cu postul Raiul vei nadájdui. Ci

Postind §i facând pacate, pe Durnnezeu nu-1 impaci, Ca dracii'n veci nu manânca si nu se mai schimb din draci,

Ci când postesti, fa si bine, nu magi, nu fura, Nu pizmui, nu ucide, nu ocari, nu jura; Nu face nici tu pacatul, nici altui nu-1 inlesni, Si a baga in nevoe pe niminea nu 'ndrazni. Nu râvni la pacatoase 'n trai mai bun de le vezi. Ci sa-ti aperi cat poti cinstea i sufletul sd-(i pastrezi, Nu cädea ca oaia'n râpa vazand p'altele sarind, Nu face ce face altul, ci fti fa cruce fugind. Cu al tau te multumeste, d'al altuia nu dori, Inima-ti de vr'o pläcere n'o rani când vei zari. SA vorbe§ti tot adevarul, minciuni sa nu limbutesti; Fugi de fleacuri §i de vorbe nebune i nerozesti. Cinsteste pe fiecare, pe riiminea nu uri, Iarta greselele altor, cu vorbe nu-i amari, C'atunci postul iti ajutä i atunci te mântuiesti, Atunci poti fara'ndoialä crestina sa te nume§ti. La praznice §i Dumineci la biserica s'alergi, Daca nu te iarta lucrul si'n alte zile sä mergi. In sarbatori mititele, in care poli sa lucrezi, Repede-te de te'nchina i mergi de treabá sä-ti vezi; 1) murdar, ru§inos.

94

www.digibuc.ro

Ca sfAntul nu se cinsteste cu sedere, nelucrand, Ci cu pazirea de rele si cu bundtati facând. Sfântul nu iti porunceste sa dormi si sa stai pe brânci Când Ili lipseste in casii si nu ai ce sii miinânci. Sfântul nu va cuiva raul, ci va bindle la toti, $i nu cere de la tine peste aceia ce poti. Suflet curat totdauna Dumnezeu si sfintii cer $i, or'ce fapta vei face, srt gândesti intai la cer... 0 asemenea povata ascultand ea s'auzind Si lacrami de pockinta din ochii ei siruind, Cu o inima infrAnta si cu suflet umilit Când a plecat sA se duca, intr'acest chip a vorbit: 01 cAt de intunecatil si ratäcita am fost!

0! cat mi-am petrecut anii

si

viata fail rost!...

XXIII. Despre nenoroeire Cui i se croeste rat', Rau ii merge tot mereu. Dupa ce pomul il bate grin[dina,

Il bate si ornul dându-i cu [prajina.

Când e omului sil-i vie Vreun rat' f Ara sa-1 stie,

[Caci

Noi unele-adastam S'altele intampinam. Phil-10nd c'a ramas cu una,

Pierdu si pe cea din mânii. Noi intr'un fel le gândim Si in altfel le brodim. SA nu mai dea rele Domnul,

Or zaboveste

Pana4 soseste, Or da fuga Sä-I ajunga. In loc sa-1 scoata din unda, In vultoare 11 afunda. Fuge de la aoleu $i dii peste oleoleu.

A vrut sa fuga de Stana Si a dat peste Satana. Se plângea d'o intâmplare Si a dat peste mai mare.

Cat poate suferi omul.Dar Cine n'a gustat amarul Nu stie ce e zaharul. Pe multi cai (de cei buni [Inca),

Hamurile id manânca; Van' riu-i iei seaoa din *ate,

Nu vezi in ce loc II bate. Capul, la:Ana nu se sparge, [creeri nu se OA. Când esti in luciul marii

Di tuna 95

www.digibuc.ro

Anevoie o sa scapi d furtunti. Marea e plink* de talazuri $i lumea cu feluri de necazuri.

E invälat cu greutatea jugu[lui.

Nimeni nu se vaita de gras.

[ Dar

Se plânge i al ae are, Se plânge i al de n'are. [CAci

Totdeauna desfatarea are sor' [pe intristarea. Epuroalca fata i epurile de

[inima se vaitä. Insa

Nu vaita pe s'Arac de traista

[si de sac.

[jug.

Ca

La neploaie e bung si grinomul nenorocit

E invatat ca calul cu pofi[1111. 1)

$i

E máncat ca Alba de ham.

[ El

$i

Trage in greu cât poate, [Ca nenorocirea

Ii face sac in spinare 5i el sufere'n rabdare. [Mereu

Ii da necazul de nod. Si Curg belele, rabda'n piele. Un necaz abia il trece $i vin in locul lui zece. Dar el rah& zicând ca fiecare :

Asta e pe d'asupra ea

De nevoie trebue sä se Inv* Sa manânce i pere padu[rete.

Ca

E ros ca ceafa boului do

[fuiorul popii.

Si

Nu ne ajung c'avem

$i ne vin i alte noul [Dar insa La nenorociri saracul,

Rabdarea ti este leacul.Ca 11 ahdarea e totdeauna,

La orcine cea mai bung.

[RABDAREA]

31. Povestea cinteenlui P'a virtutilor livede trebue in capatâi Pomul cel scump al ribdarii sa se afle mai intâi, $i daca din intâmplare nature nu-1 va sadi, Trebue orcurn sa feed cineva a-1 presadi, $i sii ingrijeasca bine ca sa prinza radacini, Nu cumva sa se usuce de ceva'ncontra pricini; S'apoi vârfurile 'nalte sa le taie ne'ncetat, Ca sa se inramureze i sa fie mai plecat, 1) curea lunga ce trece pe subt coada calului.

96

www.digibuc.ro

Cum *i bine sa se'ntinza l'adAncirne in parnânt, Ca nu cumva doboare vr'o furtunä sau vr'un vânt; Care .5i in timpul iernii sä nu poata degera, De §i toat' a lui verdeata sev' atuncea scutura; Mai vartos ca nici nu trebui l'a§a timp a se mândri. Ci'n frumoasa primavara când va'nfrunzi i 'nflori, Si in lini.5tita vara, vesel stand i ramuros va da. cu bel*ug rodul cel prea dulce i gustos.

XXIV. Despre luerare Celui cu meserii multe Cad Casa ii este Lira curte. Doi pepeni intr'o mana nu poti tine niciodata. Nici in doua luntrii. Ci Nu poate omul sit §eaza cu Tine-te numai de una, nu sari din una intr'alta. Cil Deck multe i tot rele, mai bine una i buna. Multe §tie, multe croe*te, niciuna nu ispräve§te.

Totdeauna,

Croitorul umbrà cu haina descusuta. Cismarul urnblä cu cismele sparte. Popa cu opinci incaltat De putini e ascultat. Zicând:

Si

Ins& nu

De la un colic nu afli nimic. Cä Ochii inteleptului vad mai departe. Pentru ca totdeauna, Lumânarea se aprinde pentru cei ce vad, nu pentru cei orbi.

Omul se uita in fata si ii judeca viäta. Cum zice oarecine: Nu tie barbatul, pe cat §tie satul.

Ca

Nimenea nu intreaba de casa frumosului, Ci de casa vrednicului. Vrednicia omului se cunoage dupa port. Dad. des sarbatori fad, Nu o sä aibi ce sä 'mbraci. Deci dar Munca e blagoslovita,

Când te tii de ea, ai pita. Cel intelept ii gatete, 7

CA

Omul

97

Anton Pann

www.digibuc.ro

Inca pAn'nu fiamAnzeste.

Furnica isi strAnge hrank De cu varA pentru iarnrt. $oarecelut nu-i lipseste,

SA luArn pH& ca $i

Iar Greerele 'n vremea agoniselii cântrt Asa si omul nevoias, $i iarna cere sä se imprumute. Vara 'ntins- la umbra doarme $i iarna moare de foarne. CAnd fierturA in oalii, $i cAnd mämAliga goalà. Sau CAnd florile rodului, Pentrucd nd frunzee pomului. Cine seade coada-i cade, cine miscil el tot piFá. CA din vreme grAmAdeste.

La tinerele cine nu lucreazà, la btrânete rAiazd. [aceia zise un intelept : Si Arvuneazit din vreme pe fericita muncrt. Si Scoalä-te de dimineatA i te culcd mai tArziu. Cine pleacä de dimineata departe ajunge. Pentru cA tin ceas al diminetii plateste cat trei dupA prAnz. -- *1 De multe ori nu aduce anul ce aduce ceasul. CA De unde nu gAndesti, d'acolo sare iepurele.

Toate sunt la vremea lor.

Iar nu

ia mucul. PentrucA Lasa-ti lucrul Vorba lungA e sArricia ornului. $i Cine vorbeste, lucrul nu-i sporeste, Iar cine tace, mai multi treabrt face. -- Nu fii CA Bun de gurrt i räu de lupru.

Numai cu vorba nu se face ciorba. DA din mAini daca vrei sA esi la liman. LucreazA pe mult i pe putin. Mai bhie ceva, decAt nirnic. 98

www.digibuc.ro

Si

Mereu

De

[POVATA MUERII] 32. Povestea vorbii Doi (hrani, and vrurá la lucru sá plece, Ne estele'n cash pAnh a-i petrece,

I-au satuit ce fel si cum sh urmeze, Cum sit se tocmeakä si cum sh lucreze. Una zise: Frate, vezi de tine minte un'a muerii din zece cuvinte,

Eu nu ji zic alta deck sä stii cum di Duptt cum esti mare si vrednic de munch,

Când te tocmesti, cere sh-ti dea plath bunh, Nu lua inurabä pe nimic arvunk sa-ti pierzt surda vreme ,si zilele tale Si sh vii acash flea de parale. Iar -cealalth zise:

Bhrbate, asculth,

Lucreazd pe plath putinìt i Cum ti se intâmplA, nu dupd placere, Deck sh pierzi vremea degeaba'n sedere. Deci dar ei plecara amândoi d'odath, Stiind fiecare sfhtuirea data'. In oras intrarà, lucru sh ghseasch, Venird si'ndath oameni tocmeasch,

Cel cu plata mare nu vim jos sh lase, Nevasta acasä cum II. 'fill/Rase.

Astälalt se duse, lucril, lud plata, A doua zi iarà la altii ftr gata, A treia zi inch n'o pierdu degeaba. In scurt, totdeauna se afla in treabil. Iar celalt tovariis stând in asteptare, Ca sh se tocmeasch tot pe plath mare, Mai mult a lui vreme era petrecuth Fhede nici un lucru si'n desert pierdutd. Ce lua'n trei zile dintr'o s'aptilmânä, Da pe d'ale gurii odihnind p'o rând...1) 1) pe o parte.

99

www.digibuc.ro

Ascultä din zece vorbe si una a muierii. Sfatut muierii, muierilor foloseste.

Dar

Deci el cu sederea diii zi pAnti'n searä,

Se invätä lenes prin munca cea med.

Inteaceste vine o vrtduvä'n piatä Si väzându-i trupul i viteaza Ce orn voinic, mare! Zice intru sine: Asta crez cä'n lucru cât trei puteri are. 5i'ndatä cât cere ii dä sä nu-1 scape, Il duce la vie si-1 pune s sape, Ea ca o femee vkluvd, sdracg, faca, Se dete d'o parte, bucate Cugetul zicându-i: plata ca plata, Pe corn intürote la munch' bucata:

Dei n'am tocmeald sà i clan de mâncare. Dar vazAnd se'ndeamnä mai mult la lucrare. Stând insä intfaceast'a ei gândire bund Ascultä

i vede ca sapa nu sunä,

Ce sezi? 11 intreabä, Alearga la dânsul.... Odihnesc, rdspunse, nu sez eu de geaba, Se scoalä 'nainte, incepe lucreazä,

Si ea iar se duse mâncarea sà vazd. Cum II läsä insä stritu totd'odatä, Särmana femee s'a 'ntors iar indatä. Incepu sä-1 certe, zicându-i, ce sade? Cà ea ti pläteste dupil curn se cade. incepe sä sape, El iar duck' sä crape; Ea pleaca la oalä Dar când se intoarse cu strachina 'n mana Il glsi la umbrit culcat pe o rânit Stau dupä munch'. Ce faciP il intreaba. El: Ia scoal' de mänâncä, s'apoi iar te culcä. Ca' pe trupu-ti mare te-am ales pe tine, Gândind sli-mi iau bine *'a fost vai de mine!

lath omul dard lenes cum se 'nvatä, 100

www.digibuc.ro

Si de a sa minte si de rea povata, Deci când trece vara si lucru 'nceteaza,

Plec si ei acasá copiii sa-si vaza. Gel cu plata scumpa duse punga goal& Trist, galben la fata si slab ca de boar& Iar celalt umpluse de sfanti 1) chimirasul Si se duse vesel ca trandafirasul. De aceia zice un [intelept :

Foamea se uita la poarta ornului muncitor e nu [indrazneste sa intre. Iar cel lenes : Pana se incalta, soarele se 'nalta, e pará se gateste, [soarele sfinteste.

De aceia,

In casa trândavului e saracie lucie. Când malai are, sare n'are, când sare are, mälai n'are. Rämâne in sapa de lemn si. in cask' fall piemn. 2)

Lenea face pe bogat a i se mi. Si pe sarac in nevoe a se Cad. Intr'un papuc s'o opine& lipa, lipa nea Stanica : Toata vara cu cojoc si iarna cu ... la foc. Se incalzeste la fata, far spatele-i inghiata. Traeste viata carpita cu ata. Pica para pica, dach-i pica eu te-oi mânca, iar de nu, [acolo vei sedea. Umbla cu capul in tre urechi, casca-gura, pierde-vara. Wasare uncle nu-1 semeni.

Unde sunt doi, cu el trei.

Incârduit 3) cu terchea berchea, trei lei perechea. $i Saracia de el se tine ca pulberea dupa cane. Umbla pe drumuri Mind cainilor frunza. Casa i-e in trei pereti si cu usa p'in pod. Saracia ii roade urechile. Umblä gol ca un pistol. Se 'mbracä numai pe dinduntru. 1) monetä veche in valoare de 20 creitari 2) Mina de porumb gros macinata. 3) adunat In card.

zwanFig.

101

www.digibuc.ro

[NEVASTA LENESA] 33. Povestea vorbii Unul avea o nevasta, Lenese de tot si proast5 Atât, ineAt pan' la guse Se tävälea prin cenuse, lIainh nu avea, nici treanth, Decât o cama0 zdrean(ii, Ruptä de tot, priiphditä,

In mii locuri gäuritri, Nu se mai tinea pe dânsa, se vedea tot printr'insa. Bhrbatul ei ca ea iard, Umbla capiu1) pana'n searh,

Mai mult sedea pe o ránä Decât lucra'n shptämânii,

Cata tot munch ward, Numai pentru panisparä. Nu-i phicea trupul sài [frângh, SA' lucreze si sh strângd.

Amândoi se potrivise

Si la toate se unise, Câti Ii vedea'n astii stare Zicea de ei fiecare: si-a gasit hârbul capacul, [tigva dopul i Idea bdrbatul.

N'a spart Dunmezeu douä [case.

Deci hst bArbat, biet, pe sine Vedea, nu se vedea bine, Dar vazhnd nevasta-i goalii,

Färä pre i fàrà poalit I se priru cu rusine, Dei ea nu sirntea bine. cu grijirile sale Striingind un leu de parale, Zise--ai sale neveste:

Dragä, o zicala este: Bogatul mänânch când voeste [si shracul când grtseste. Patile säracului este cand (imbrach càmae noud [când are pe mash oud".

Si tu azi dar te gäleste, Te spalit te curriteste, Cà merg sh-ti cumprir camase,

Ca sh lepezi ale fw.

Deci dar esind el din poartii, Ca sä se clued la bolth 2),

Intâlni in drum pe nasul si-i ceru la el sàlaul. 2) Finul acum ce sh zich, Punga-i era usuricii. De chmase so lipseste Si de mash targueste. Grise§te o gâsch. grasä, 0 ia i pleach acasit Cu nasii sui impreunh, Shltând de pärere bunti. Copilul siiu cum il vede,

La mumd-sa se repede

1) beatametit. 2) prävälie. 3) gazdä.

102

www.digibuc.ro

Si de departe o chiamä

Tata aduce pe nasal Ei Ii suflä'n urechi Strigând vesel :

Vede gàscà, ria. i nase, Alearga lipan 3) s'adune, ;

Mamäl [mamti!

$i Ii se prau cuviintul : Tata aduce cirmasa" Tata cu nasu si nasal

Rupe, irnprejur isi pune, $i tocma ca papáruda Viind ii priirni ruda. Apudi gilsca mai tare,

Ca s'o faci vr'o mâncare.

Sau cum zice pruncul : masa.

$i "'Anil ea sä giiteascil, Nasu 'ncepu sii vorbeasci,

$i de bucuric mare,

Zicând :

Pierzfindu-si cumpätul, sare Numaideciit se despoaie De treanta ei cea cu soaie,1) S'aruncând-o 'n foc rimase,

Säräcia'n lumea astii! Despuiata cum aude, Unde ali vizut-o oare?

Muma ei cum o filtase. Si asa ca o päpuse Ese indatti la use, Sä-1 adaste 2), sti soseasci, Cimasa Dar când in loc de cárnase,

Rea a Lost, nevastti,

Or astäzi in targul mare?! Cui i-e friar sIi se'nsoare, ia o nesimtitoare. Ca i aceastä neroadd,

Si nu-i va mai cere modi.

XXV. Despre siiracul mindru Umblà pe drum cu alai S'acasä n'are Parcii il scot banii afaril din

$i le socoteste ea' sunt unturri.

Dupä ce nici n'are de cercei Umblii

Pe uli(á Chirii

[urechi, cumpere si cloud [perechi.

ajunge nas cii n'are,

S'acasä chisälità. 4)

Dupi ce are chelie, Mai are si fudulie.

Mai e si cu - - - mare.

S'a vazut cu niste bale la gurä

Se incearci la zbor, Ca puii de cocor.

1) murdärie de gräsime. 2) a§tepte.

3 copac cu frunze late. 4) bor.

103

www.digibuc.ro

N'are pe sine nadragi Si ii cumpärA dasagi1)

Ca coco,ul se rote*, Intre grtini cand se prive§te. Se umfla in sprâncene, Ca curcanul in pene. Se rasfatä'n haine lungi, Ca un ban in jioua pungi,

[Capra De rAie coada ii pica

Si ea tot sus o ridica. Si särac i nesupus,

Umbla cu nasul pe sus. Dar Saracia il in treabrt: La oras. Capra rAioasa, unde ai plecat?

Poti

[merge 0 mai departe de te-oi lasa. Nu te gita ca-i e crum4a alba, cA poate in credet este [stapAn pe dftnsa.

Buna e mâneca lunga,

Dar pAnza nu va s'ajunga. Mielul dupa ce e slab, are 0 coada 'a infoiat ca varza i s'a 'ngimfat ca barza. Si Sare ca capra neagra din clotan 2) in clotan sa meargrt. Saracul mAndru se uitA la ceilalti ca la niste mu0e. Il intrebi: PAnä ii ia cineva musca dela nas. De ce-li curg mucii? De iarna. Lasa cA te tiu

§i

[d'astA yard.

Ca päunul se mândre0e.

Si

Tot cu laude trAe0e. Dar Lauda de sine pute, Ca vinul rrtu din bute. Cad

Pentruca Mai credincio0 ochii, deck urechile. Alta e a auzi i alta e a vedea. Cum a zis una:

Nu crede, bArbate, ce vezi cu ochii, Ci crede ce-ti spui eu. SAracul mândru zice: Nu sunt numai cu detul in garA, ci cu mâna toatrt. este:

Se laudä oala ca va sparge crildarea. Si Potrive0e mirosul trandafirului cu putoarea porcului. Corbule, cum iti sânt puii?Frumo0, pe cat merge inegresc. Gaina când va oua 1) co$ deschis la mijloc i formând doul buzunare.

2) aici In inteles de colt de stâncd

104

www.digibuc.ro

Aude o mahala. Prepelita se tine c. e cu coadA, Si ea ii e pAnd la noadâ. 1) Ma e stiracul mândru. Plata dà la om, anume, Ca sA4 laude in lume.

VIJNELE LAUDAT] 34. Povestea vorbil Un june 'ntr'o vreme rugA pe oarecine, Petitor sä meargil'n satele vecine, La o fat& care el tot o väzuse Si.'n inimä dragä cu foc ii cAzuse. Pelitorul, care era iarAs june, Primi sá facti acea repejune, Dar gândi in sine : vedea cd-mi place, Vorba pentru mine mai bine_voi face,

roagâ si lace tocrneald CA-i dà ce va cere pentru osteneald, Nurnai orcurn stie mijlociri sii facä, Acest

Prin laude multe si

el ei

placA.

SA zica cA este j tine prea de treabä Si are de toate, de mice intreabit : Car, boi, vite multe i holdele sale,

Pe lângä acestea are si parale. Dar ca sA se'ncreazd ce o rAspunzä, Se'nvoi sâ meargä i sä se ascunza La spatele. casii tocma'n ferestruie S'acolo s'asculte cele ce-o sA spuie. CAci ei impreunä mergând cam pe searA,

Si de casa fetii când s'apropiark Petitoru 'ndatâ in casä se duse, Iar junele merse 'n fereastrA se puse. Aa petitorul incepu sä spue La pnrinhii feii, cereri sA propuie, 1) ultimul os din sira spinärii.

105

www.digibuc.ro

Spuse pentru june cg este ca stare, Cu doud guri insä, i optind si tare, Când vorbea de bine striga sal auza. Si când spunea rele, abia misca buzä. Uite e un june de treabd, cu minte. Incet : 1)

E un neghiob mare si orn fard cinste. El belly nu este, vin, rachiu nu-i place.

Tare : 2) Incet :

Bea de se turteste si coca se face. Tare : Are boi, vaci, vite, batatura linà. Incet :

Ba n'are sarmanul macar o Wang. Tare : E chiabur, se scaldd'n ayerile sale. Incet : Ba, 1-a pazit sfântul, n'are cinci parale. Tare : Incat despre haine portu-i e dovadli. Incet : ladd. Tare : Ce este pe dânsul aceea Ar fi pentru fata cea mai bung soartii. Incet : Ba'n mormânt de vie o bagati ca. moarta. Tare : Un g-inere astfel nu-1 pierdeti din mama, Incet : Mai bine'n fetie sá moarä bdtrânä. Tare :

Chiar sa nu vrea fata, sá o dati cu sila.

Incet :

Va deschideti ochii, nu 'necati copila.

Asa petitoru 'n loc sii mijloceascri, Isi facu lui târgul, p3 el sa-1 voiascä. Si junele, care cu plata il puse, Ii perdu dorinta prin relele spuse, Când ese afar% si se intâlneste : Ai vazut, ii zise, ce fel se peleste? Da, el ii rdspunse, funi indoiald, Ti-as multumi foarte pentru osteneala,

Dacren yorba-li tare argtai spre mine Si dada in soapta aratai spre tine. Cunosc ci petitul nu ti se va trece, Ca ai scos din gull când cald i când rece, C'acel care sufla sa se incillzeasca S'apoi iarasi sufla caldul -sa raceascii. Imi pare räu insa l'aceasta pricind 1) De ate ori läuda, s'aräta pe sine bAtându'si piepiul. 2) Când defitima, arnta cu degetul dive fereastrii.

106

www.digibuc.ro

Nu strici tu, ci singur chiar eu sunt de vina. C'am trimis pe corbul ca Noe stramosul, Si am facut tocma, cum facu Cocosul Când 'nand pe Vulpea in partea vecina, Mergând sa-i peteasca dorita Gaina, 5i-i arata insusi, fara ea sa stie, Uncle sa-si gaseasca de mâncare sie.

Dar la asa treaba, d'acurn inainte, Prin a ta urmare, ma invatai minte. Lupul hi gaseste sinGur demâncare Si d'aceia ceafa mai groasa o are. L-a laudat de l-a procopsit. A facut si Visa grâu din calcâe pan la Glezne. L-a laudat de i-a pus coarne. L-a facut ca pe dracu. L-a facut cu mot. A

tiut sa-1 potriveasca.

L-a potrivit cum se cade,

Ii taie iapa de la gard. I-a suflat in lumAnare.

L-a legat ca pe un dobitoc la Gard. Ii lua turta depe spuza. A dat burduful cu brânza cu tot pe searna cainelui.

Si praful nu s'a ales de dânsul. S'a luat cu arnândoua mainile de par. S'a saturat soacra de poama acril. Si acum, Da-li bacte pintenu si-tr bate iapa cu calcâiu. Si zi: Nici n'a avut popa porci, nici nu trebue sa aibil. Si coada securii face rau padurii. Limba taie ca foarfecile. Iar Buzele cele multe vorbesc pe tilcute.

Ca

Unul cased 'alttil. inghite.

De omul rau sa fugi mancând pdaiântul. Cii Parca ii sopteste dracu la ureche. Si d'aceia zice: In soapta trebue sa, fie si veo diavolie. Dar insa Cine defairnä pe altul inaintea ta, el si pe tine 107

www.digibuc.ro

[o sä te defairne inaintea altuia.

Cii

Din gura omului bun, vorba de räu nu ese niciodatä, hi pune lacat la gura. Iar care In fatil te cinste§te i in dos te vorbqte, Ii gäse§te rnoa0 sa-1 mwasca. Gii e o lorbä: Nu face, sa nu se faca. Si cind o parte incepe

i asta e cercel la ureche. Oi tinea-o v'asta minte: Mi-a facut-o cât de bung. Si A dat Nan de gävan.

[sa-i zica: Sau

S'a gasit cine sa-i taie din obricaritii.l)

De aceia,

Nu face nici un lucru dupa care sa fil dator a-ti [cere iertdciune.

Fii la orce in fereala, Nu da loc de bänueala. Unul in dos te-a 'njurat.

Si

Dacä-ti zice cineva: In lipsa mea putea [sa mii si bata.

Cât o vrea lumea sa-ti strige, Tu sa nu fil cum iti zice. Ca

ln urma dijrnarilor multe bârfesc babele.

Ii cauta de treaba.

Si ei

Si

Jî vede de saracie. *bind ca

Cerul 'impede traznete nu educe. Si Nu-1i mai pune mintea cu nebunul. Ca E mai bine cu binele decat cu null. Mai värtos ca De nebun i de muiere rea fiece Intelept fuge. Nu se lnoada la cearta ca mojicul. XXVI. Despre invälAturit Poarta condei la ureche Ca sa-i zicem, logofete; [cAnd Il iei de scurt zice:

Este tânar s'o mai creste, D'o trill se pricopsqte. [In adevar,

Sunt logofät sa te'nvat

Nu e nicio indoialä,

Cu cu(it sa scrii pe bat. Ca

Are semn de procopseali.

1) portiune de mancare.

108

www.digibuc.ro

[Dar S'o procopsi când mi-o creste

Par in palmä si'ntre deste. [Caci ce fobs?

Rasur frumos inflorit $i 'ntre spini a rasdrit.

$i

$tie ce e in carte: slove negre

Pe cat poate pâinea-si scoate.

[ Lisa

Tot invatani cat traim Ca $i neinvatati murim. TrAind, omul când i când Afla ce nu-i clä prin gând. [Zicând:

[pe 'Artie alba. CA, Iti citeste ca in palma. $i

De multe in lume am dat Si tot nu m'am invatat.

Numai pe deste

[De aceia Cate cuvinte le zici, vinzi,

Orce-ti socoteste

$i câte le auzi, le prinzi.

[zice:

Una este una, doua fac mai [multe.

Sau:

Una si cu una fac doua.Sau Tu

tii una, doua, eu stiu $i [pan'la nourt.

[Ca zice un filozof : Piciorele-li sa roaza pragu[rile invatatilor.

-Scoala face pe omul om 5'altoiul pe pomul, pm.

[INVATATURA INFRUMUSETEAZA]

35. Povestea vorbii Ascultii, mama Marghioala, zise fata care ea, Ce incepuse la scoala de curând lectii sa. ia. Ce sant aste bordinele s'acele clondire mari? Ce ai de vânzare'n ele, de stau ca la carciumari? Frumusele, rnäiculità, raspunse baba cu haz. De care si tu, guritä, o sa-ti cumperi de obraz; Vezi tu asta alifie i acel clondir lucios, Cei mai urâte stafie ii da aer dragastos. Copileala cea istea(a de vorba babii razand,

Cu un glas plin de dulceala o'ntreaba iarà, zicând: Daca dar poti chipul face din urit placut, frurnos, $i din zmolit a-1 preface alb, rurnen i luminos, Poti buze largi, destramate sa schimbi, vrând sà te apuci $i nasuri lungi, borclinate 1) la masura sà aduci? 1) umflate,

109

www.digibuc.ro

Poti un chip oarecare slut, de natura gresit, Sa-i dai o dreapta formare i sä-1 schimbi destivarsit? Poti un trup gros c'osebire, crescut trunchi mai nmlt Malt faci mai delicat? Si1-1 aduci la semuire In starsit, un cap mare si lipsit, sec, vreun fel Poli sa-i dai vreo schimbare, or sa bagi creeri in el? Copilità, vorbele-ti le 'nteleg, Zise baba:

Dar nici macar färâmita sà fac d'astea nu ma leg. Eu stiu numai de la fete zbärciturile sti trag, Sa dau rumeneli, albete i incolo nu ma bag.

Dupa cele ce-mi spui dar, Ii zise copila iard: Drept iii zic, räu sa nu-ti parg, ca toate-ti sunt in zadar, Daca chipul s'alte toate unui tâniir sau baträn, Ca sti le schimbi nu se poate, ci tot precum sunt Surda ostenesti, tu baba, cu ale tale albeli,, In desert stmt si de -geaba foite i rumeneli 1 Ce folos cu milestrie un perete-1 vei spoi, Dacä iu e din mistrie, neted cum va trebui? In zadar pierde tâmplarul lucru'n lemn nebarduit, Ca mlicar sa-i dea cu carul, tot este neranduit, Asemenea

i

nevasta, or fata, nu va putea

Cu rnestesugirea asta intre frumoase sa s tea. Nu poate, zic, sa se placa numai cu chipul frumos. Si pe cineva sa-1 facä s'o iubeasca mai vârtos, Ci daca ea din natura n'are de frumuseti talent, S'aibtt 'ncai invättitura si laudat sentiment. Scoala, mamä, pe orn face sa se numeascä frumos, Si asculta o poveste ce

scoala azi mi s'a spus

Ea pe unit it preface ca sä fie dragästos, .Care ì lectia-mi este si s'o 'nvät de rost m'arn pus... Au fost trei fete odata, care pe rând s'au nascut, Si d'a lor mama si tata pe voile s'au crescut, Doug atat de frurnoase, ca ar fi fost, se credea,

Matt erau dragastoase la toti de câti se vedea. Iar a treia prea urità: trup strâmb si chip slut având, Neciijitti s'amaritti träia in casa ,ezAnd, 1) degeaba ostene4ti.

110

www.digibuc.ro

Cad la vr'un bal câte trele pArintii când le scoteau Numai cele frumu5ele valsul, jocul invârteau, Ele erau de minune, pe ele toti le iubeau, Pe urita nici un june n'o vedea, nici nu-i vorbea; Ci sta 'n seama nebagatä inteun colt a se uita, Si cu simtirea 'ntristata intru sine a ofta; Dar uncle e urâciune 5i chip slutit, neplacut, Mai multa 'ntelepciune firea sil dea s'a vazut.

i aceasta fata, prea inteleapta fiind Si cu buna judecatä, socotind i chibzuind, A5a

Ceru

faca pArintii partea ce i se 604

Si impotriva vointii sa nu-i facä, ci sä-i dea.

Zicand ea, cu a ei parte are a se ritera, 1) SA träiascä inteo parte, farä a-i mai supara. Ei 5tiind-o cu minte, bucuros s'a induplecat, Si dup' ale ei cuvinte numarând partea i-a dat. Deci cu a sâ zestriwará, profesori buni ea luand,

S'a tras la o mo5ioarä, precum pusese in gaud. acolo, intr'o parte, indatii s'a apucat SA invete limbi 5i carte, muzicä i oHce alt. La care ea cu suintA urmând toate le-a pA5it,

Si avuta sa dorinta in scurt timp lull sfar5it, Apoi dupil ce se roade c'o gramada de 5tiinti, Pe profesori sloboade .5i. se 'ntoarce la OHO. Cari in astfel vazand-o, in bratul lor o au strans, Si pc grurnazi särutând-o, de bucurie au plans. Auzind vecinii 'ndata i dorind a o vedea, Seara fuserä toti gata pentru dansa bal s. dea; Mergand iaca câte trele la casa ce le-a poftit, Toti la'sand pc frumu5ele, la dânsa s'au grarnadit. far Gaud ii i auzirA vorba 5i dulcele glas, Cu gurile in uimire, cascând la ea au rtimas, A da toti laude sume, de ea nu se saturau; Cea mai frumoasa din lume li se pärea cä era. Astfel, mama, se preface chipul urit in frurnos, Scoala pe orn, om if face, 5i sa fie drOguistos. 1) retrage: francez : retirer. 111

www.digibuc.ro

Ca d'ar fi fata nascuta cat de frumoasa, macar Si n'o fi bine crescuta, toate-i sunt intr'un zadar, Degeaha va purta nume unuia chip laudat, Dad, nu va sti in lume sii trateze un barbat. Ce folos cii 'ntai e deaga, cand se cununa s'o ia, $i 'n urma, in iad ji haga cu scarbele ce-i da ea. Cu incetul it raceste, ca fierul ars cAnd II. scot, Si dragostea ii descreste pan' o uräste de tot, Si atunci acea frumoasa, ce ca un soare-i 'Area, I se face 'ntunecoasa, urita i cea mai rea. Neputand sa se 'n(eleaga, in veac nu se mai impac,

Ajung judecati sa taiga, de basmu 'n lume se fac. Acestea mica scolara zicandu-le catre ea,

Se duse la scoala iara, alta lectie sa ia.

XXVII. Despre învàtàturä Ce inveti la tinerete aceea stii la bateau*. Ornul in copilarie lesne'vat4 oece fie.

Mestesugul la orn e brätara de aur. Niciun mestesug nu e eau, ci oamenii sunt era, Cine invata la finer*, se odihneste la bateau*. Calul bateau nu se inva(.il In huiestru. 1)

Cine stie carte are patru ochi. Dar

Orice cu batae de cap se dobândeste, Pe drumuri nu se gaseste. Procopseala nu se cumpara cu bani, ci se castiga cu ani. Banii nu aduc procopseala, ci procopseala aduce bani.

Omul cat traeste invatä si tot moare neinvatat. Nirnenea nu poate sa zica: Acum le stiu toate". De aceea, CA, La orice treabä pe Stan-patitul intreabä. Cine intreaba, nu greseste. Orbul cu intrebarea a nemerit 13raila. Dar Ca Nu cere dela prost invat i dela bateau hat. Orb pc orb povatuincl, cad arnandoi in groat:4. 1) mers repede al calului.

112

www.digibuc.ro

Orbul îi cauta acul in aria cu paiele,

i surdul 11 [Povatuiesie unde sung. Nu cine triieste mult: stie multe, ci cine umblá mull: lstie multe.

Mu lt traiesti, multe auzi; mult umbli, multe vezi, Mu lt

traesti, multe patimesti, multe gresesti, multe in-

Iar, [yeti. Gäina care cloceste, niciodata nu e grasa. Dar si Piatra care se rostogoleste din loc in loc, nu prinde muschi.

Toata musca nu face miere. Toate strachinile nu sunt pentru ciorba. Procopseala nu e cArpa sA o mototolesti

i

sa o bagi

[in sAn.

Ca

Unde nu e cap, vai de picioare. A lipsit de acasa nota ani i s'a inters cu doi bani. S'a dus bou i s'a inters magar. Citci Omul sfinteste locul, iar nu locul pe pm. Toata lumea este scoala. Si .

Vremea invala pe aceia ce n'au dascäl. Adica: Nevoia lavatA pe om i nuiaua pe copil. Ursul nu joaca de voie, ci de nevoie. De aceia, Pisica rAzgAiata nu prinde soareci niciodata. Copilul nepedeprit rarnAne neprocopsit. Copilul rAzgAiat ramAne neinvalat.

[FIUL DE IMPARAT

1 URSUL]

36. Poves'tea vorbii Un inapArat oarecare neavând niciun fecior fiind la intristare crt n'are mostenitor, Prin rugaciuni i postire Dumnezeu 1-a ascultat

Si dupa a lui dorire cu un prune 1-a mAngAiat; Care cu dragoste mare din ceasul ce s'a nascut, râzgaieli 1-au crescut. Parintii in rasfälare At At de mult irnparatul asupra lui tremura, CAt strApicì tot palatul, nu cumva a-1 supara. 113

www.digibuc.ro

Asa-1 liisii pan' la mare sd creased tot in desfrâu, Pentru orke rea purtare nimeni nu-1 tinea de rill'. $i cand el era intr'o parte si alta, purtat pe sus,

Ca sa invete si carte un dascia i s'au adus, Poruncindu-i sd-1 invete cu rnangâieri i cu joc, vorbeascd cu bland*, sà nu-1 supere de loc, Sä nu-1 sileascd vr'odata, ori sa-1 certe'n vreun f el, Ori sä 'ndrazneasch sd-1 bath', c'apoi va fi vai de el.

Asa dar aceste toate urmate'ntocmai au fost, Din care un copil poate lesne a ramânca prost. Câti-va ani dacil trecurk impiiratul a cerut vazd ce 'nvätilturd copilul sau a trecut? $i aducându-1 de fata incepu a-1 intreba, Cu mângâeri, cu dulceatd, ca sä citeascii ceva. El incepu: Alfa, vita, gama, delta, omicron.

Capa, iota, sigma, tita, pi, mi, ni, csi, ipsilon... Bravo! zise impdratul, num'atat ai inviitat? Apoi, riispunse bdiatul, celelalte le-am uitat. Impdratu 'ngrijat foarte de al sdu iubit fecior, ramâne dupa moarte un prea prost mostenitor, Pe ministrii sdi ingraba li alunä pentru el, Cere sfat i ii intreabd sd-1 invete'n vreun fel, Ce sd fack din ce parte s'aducii vr'un iscusit, Ca sd-1 poatii 'nvata carte cu vr'un metod osebit. I-au zis ministrii, 'mpilrate, e un filozof aici, Cu stiinti prea minunate, la orice vei sta sii-i zici: El ne-a invdtat la carte pe copiii nostri toti

Si am vrea sd avein parte de el si pentru nepoti: Pe dânsul de vrei Il chiamd vezi duhul cel inalt $i copilul in seamà fdra sä mai cauti alt. Acest sfat dar ascultându-1 _imparatul a trimis $i pe filozof chemându-1 de fatk asa i-a zis: Am auzit pentru tine c'd esti om prea iscusit $i toti te vorbesc de bine, toti zic ea esti pricopsit, D'aceea cu râvnii mare te chem i te ro i eu Cu asemenea urmare sii 'nveti i pe fiul meu: $i vazând ca-Ii pui silinta mai curând a isbuti, 114

www.digibuc.ro

Pe cat imi va fi putinta i eu iti voi raspläti. Prea slavite imparate, filozoful i-a raspuns, Toate sunt adevarate câte de mine s'au spus, Dar acum suat batrân foarte, nu mai sunt tartar c'atunci, M'am apropiat de moarte, nu mai am gust sa'nvat prunci, M'am dat acum pe odihnii, voi sii trdesc petrec viata n fibula, ca destul am obosit;

Fug de sgomot, do nepace, singuratatea iubesc, Sluga chiar sa am, nu-mi place, ca sa nu ma necajesc; Dar, ca sa nu calc cuvântul i hatâru 'mparatesc, Voiesc, de va vrea i sfântul, pe cat pot sa va slujesc.

Trimite(i-1 dar la mine, rog sa nu fiu strämutat,

precum v'am spus, nu-mt vine sa vi-I invLit la palat.

Imparatul zise: Bine, fie i a5a cum zici, Sa urmeze i la tine, daca nu te'mpaci aici; Dar insd iti dau de Oire, nu cumva sa-1 necajegi: srt-I bali, sii-i dai dojenire, or la el sa te raste0i, Ci voiu cu economie invatatura sa-i dai, Toat'a ta filosofie cu bine sii i-o predai. Dupa ce'mpuiratul zise catre filozof astfel, A doua zi trimise i pe fiul situ la el.

Cum veni ii dete carte, pe-un scaun il

cinsti,

Si it puse la o parte, poruncindu-i a citi. Nu apuca sii-i arate §i 'ndata s'a pomenit Cu câti-va ini din cetate spre vederea-i au veldt; Dupa ce ceva vorbira, filozoful a wit

Ca, cu ceea .ce venira sa púie de gustarit:1) (Ca pe atunci cum se vede cafea nu obicinuia, Dupa cum astazi se crede- ca n'ar putea f aril ea). $i neavând slujeasca vreun fecior sau argat Puse ca sa-i poslujeasca 2) feciorul de imparat :

Ii indreapta pe fereastra dându-i in mana tm ban Zicându-i: 1a, tine asta §i mergi colea la bacan, Sii-ti dea mezelicuri, paine i o carafä de vin, Cusurul mi-1 va da at:Arne, du-te i mai curând vin. Deci, dupli ce le aduce masa, tacâmuri a pus, 1) mancat. 2) sa-i fie sluga.

115

www.digibuc.ro

Stolnic, paharnic le fuse, pAnd mai cAtre apus,

CA' ei dacd s'apucarä de vorbA i de lung sfat,

De sluga lor îi uitara cA. slujeste nernâncat. $i auzindu-1 cA plânge la spatele lor de post, Vino de stränge si 'nvatä sA nu fii prost, Ii zise: Apoi mergi i tu acasä sA mAnânci i sA prânzesti,

Dar sA nu spui cA la masA te-am pus sä ne poslujesti. $i dimiueata te scoalA, ziva pan' nu s'o'nälta, SA vii mai curând la scoalä, s'avem vreme Plecând copilul se duce cu plânsete, cu väitat, $i pe rAnd mumä-si-i spuse cum 1-a intrebuintat. frAnge spusele lui ascultând. ManaA-sa Merge la'mpAratul, plânge, bocindu-se i strigând: Vai de mine, impArate, alt dascal n'ai mai gäsit,

De 1-ai dat anvete carte la un nebun i lipsit?

Filozofu 'n grab sA vie, impAratul 1-a chemat,

$i 1-a intrebat cu mAnie, de ce astfel s'a purtat? Imparate, stiut fie, räspunse cel invAtat, CA azi din filozofie o lectie i-am predat; De aceea fiti in pace, l'Asati sh-1 invdt cum stiu, Daca voiti i vA place sA aveti intelept fiu. Negresit, Se domoli impäratul i ii zise:

D'aceea-li &dui bhiatul, ca sä-1 faci desavArsit. Se fAcu zahar amarul cu cele ce s'a mai zis,

$i a doua zi scolarul la scoalä fu iar trimis. Filozoful primindu-1 iarAs a citi I-a pus $i in casA incuindu-1 la trebile lui s'a dus. Prea mare fiind orasul abia s'a 'ntors pe'nserat $i gäsi pe coconasul plângând acasd 'ncuiat. Ai, mergi de manâncd pAine, li zise, i prost nu fi $i aibi in grije ca mâine de dimineatA sA vii. Se duse iarAs bdiatul plângAnd ca'ntAi cum am zis, Aude i imparatul cA 1-ar fi -Omit inchis, Se necajeste i chiamA pe fiozoful pe loc, II intrebä sA dea seamA de ce-si bate de el joc?

El rapunse: -- SA nu fie vr'odatA eu joc sä-mi bat, Ci azi din filozofie iar o lectie i-am dat; 116

www.digibuc.ro

$i impArritia voasträ nu mil socotiti nerod, Cä" filozofia noastrii are osebit metod. Se gAndeste imparatul, ciudate lucruri ii par,

Si zise crare biliatul sä meargä la scoalä iar. A treia zi viind iar feciorul de impärat, L-a luat si pânä seara dui-A sine 1-a purtat, Pe unde avea sä meargä sta in loc .?,i.-1 intreba: $tii tu astä piatä largá curn se nurneste, au ba? Nu fi dobitoc, Când ii tricea la'ntrebare, zicea: Asta e piata cutare, ästa e cutare loc. $tii tu cum se cheamd acest pod? Mai mergând, intreba: Nu fii nerod, Când rdspundea 6-'1 nu stie, ii zicea: Asta e podul cutare, ästa e cutare han. Co lea sade un domn mare, iar dincoaci cutare ban. Acestea zicând intrara inteun loc care i-a spus $i pe copilul la scard, ca sä-1 astepte, 1-a pus. Unde filozoful iarä sà seazá a trebuit, $i tocrnai cam care searä ca sä plece a esit; Bietul scolar, vai de dânsul, fhimind in frig asteptAnd, 11 giisi inginand plansul, tremurând si suspinând. Dupri ce merse acasä porunci catre scolar, Zicând: Mergi si tu la masä, dar vezi mâine sä vii iar. Cum se duse iar bäiatul plângând mumá-si a spus, Auzind si impäratul 1-a trimes si 1-a adus. Il intreabd, ca sd-i spuie, de ce 1-a purtat astfel? Asta nu e decât lectii pentru el. El räspunse: Nu-ti pot lectia pricepe, impäratul h. rosti,

Eu stiu cä omul incepe intâi dela a citi. $i aceasta o sä fie, inteleptul a rilspuns, Dar la o fiozofie cititul nu e de-ajuns.

Am sä-i predau si moralul când 1-oi pune la citit Si intâi materialul adunäm pentru vorbit. Se muiè iar impiiratul cu &ate el i le-a zis S'a patra zi pe bhiatul la scoalii iar 1-a trimis. Deci cum sosi el la scoald dascalul ia o nuia Si ii &A pe pielea goalä vreo câteva cu ea, Zicând:

Mai spui altä datil p'acasä ate fac eu? 117

www.digibuc.ro

Mai superi mumä i tatä i sä voe*ti räul meu? Aceste t allele darA zicând câte i-a pläcut,

I-a dat drumul catre searä sa se duck *i bAtut. Pân'aci toate ca toate, imparatul le-a iertat, Acum sä vedem ce poate mintea unui invAtatt CA, cum auzi 'mpäratul, de cele ce s'au urmat, Ca i-a i batut baiatul cu totul s'a turburat, Si nici vru'n fata sä-i vie filozoful cel pârAt, Ci porunci'n pu,c4ie sa-1 bage numaidecilt. Ca a doua zi sä-1 piarza judecându-1 cu divan, Sä-1 spânzure i sä-1 piarza ca pe un vräjma* tiran. A*a a doua i iara, imparatul poruncind, Mini*tri se adunarA ca sag judice voind; Deci, intrebä Imparatul uitându-se räu la el, Zicând: Spune, cad baiatul mi 1-ai pedepsit astfel? Prea sldvite imparate, astea filozofii stint, $i ca súnt adevarate ascultati al meu cuvânt. Ce fel de filozofie, ca, tu chiar cum ai venit, L-ai pus paharnic sa-ti fie i stolnic de tArguit? Imparate, a*a este, eu nu o tägaduiesc, Dar i le-am facut aceste vrând ca sA-1 inteleptesc, Adica: când va ajunge mâine, poimAine'mpArat,

Masa sA nu indelunge *ezând la chef ne'ngrijat, lar supu*ii pe de-o parte flamânzi imprejur sA stea S'allii pe de altA parte imparatia sa-i ia. Bine, bine, a*a fie, impäratul iar 1--a zis, A doua zi spune-mi mie de ce 1-ai tinut Inchis? S'asta e filozofie, lectia proasta nu-mi e, Când va fi 'mpArat &A *tie i inchisoarea cum e, Iar nu pentru'n fir de atä or d'alt ceva vinovat SA tie pe orn, toga viata, in pu*carie bagat. Si aceasta a*a fie, impäratul a urmat, De ce ca p'o slug& tie a treia zi 1-ai purtat? S'asta e filosofie, caci prin oras I-am purtat $i poduri *'altele sa *tie i-am spus i i-am arAtat, Iar nu daca se va face mAine, poimaine 'mparat De-orcare cum ti place sa fie de nas purtat. 118

www.digibuc.ro

Bine, bine, s'asta lasa, imparatul zise iar, Intr'atat de mull nu-mi pasa, fie cum zici, n'am habar; In sfar;it dar spune-mi mie, de ce pricina sa-1 'asta e filozofie, ce trebue la'mparali,

Ca nu cum ii este vrerea pe vinovati a-i munci; Sa stie ce e durerea, putine a porunci, far nu ca la jucarele sa strige: Dati i iar dati. Ca cinci sute de nuiele in spate la alti. Lash $'asta la o parte, imparatul iar a zis, Dar n'o sa-1 inveti la carte, prin urmare si la scris? Anevoie, impärate, ca prea mult e razgliat, El de vorba nu se bate, tine ce a apucat;

Dea caul sa aeU parte de fiu-va cel iubit,

Dar eu mai lesne'nvat carte pe un urs nenäravit. Se turburä imparatul auzind acest cuvânt Si racni 'ncât tot palatul s'a cladit pan' la pitman t, Zicánd:

Auziti necinstel Vedeti, in ras cum ma ia? Se cade asa cuvinte sa zica 'naintea mea? Se'ntoarce care el iara i ii dä acest raspuns: De vreme ce tu zici dal% ca mai lesne'nveti un urs,

Sa inveti, iar de nu moarte, aceasta iti hotarasc! Zise el: Bucuros foarte, v'am spus ca eu prirnesc, Dati-mi un urs, dar nu mare, ci sa fie mititel. Si'n trei luni, cu 'ncredintare, ca dau examen cu el. Dupa ce aceasta zise, imparatul hotärat Penteun ursulet trimise s'au adus numaidecât; Cu soroc, cu legatura &dull pe dobitoc, La a carti'nvalatura si el il primi pe loc. Acasa dacii il duse, cumpara piei de cizrnar

sa faci carte puse pentru noul ski scolar. Facând aceasta aduce, baga fleici prin foi de rand, Si-i drt ursului ambuce foae cu foae'ntorcând, Ursul, curn e din naturä, fleica and vrea sil o ia, Ca cum ar citi din gura cauta Mancarea lui totdeauna din acea carte fiind, Nici nu implinise luna vedeai mereu. citind, Or rand flamânzea, de voie cartea in mâna land, Prefira foae cu foae i mormaia fleici catând. 119

www.digibuc.ro

Asa dar viind sorocul ursul examen sit dea, Se rândui ziva, locul, i toti adunati sedea,

i dascMul darä cu scolarul sán cel mic, Cürui trei zile de yard nu ii driduse medic. Si din acea adunare la nimeni nu se uita, Deck la oHce miscare la dascrilul salt cata. Impäratul cu mirare la ursulet tot privind lath'

Astepta cu nerdbdare ca sä-1 vaai i citind,

$i pravila 'mpartiteasa având pe masä aci, Ca sd-1 puie sA citeascd dascalului porunci. Ursul pravila cum vede, crt e cea cu fleici gândind, Ca un fliimând se repede, o ia'n mâini nezAbovind,

0 deschide i apucä sa mormAiasca in loc, Negäsind nimic de bucA,1) intoarce foi intr'alt loc. StA, mormde*te in carte, nu gäse0e iar mertic, altA parte si iar nimic, i nimic. Intoarce lidsund de ris palatul d'acest scolar curios Il väz, citeste frumos, $i li zice impäratul: Dar nu putem intelege zisele lui nicidecum, ce lege ne citeste el acurn? In ce limbä

In limba lui, imparate, zise dascaul gräind.

Cum scrie aci, curate el le tAlmaceste citind. Atunci zâmbind impAratul necazul si-a risipit, $i iertând pe vinovatul, cu daruri 1-a slobozit. Care va sd zicd: Mutt mai lesne se invatä un dobitoc simtitor, Deck sä ia de povatä un neintelegätor. Dupä proverbul turcesc: Annaiana bir sivri, sinec sazdAr.

Annamaiana daul, surna azdâr. Celuia ce intelege, tântaru-i e trâmbi(ar, Iar celui ce nu'ntelege, tobe, surle's in zadar.

XXVIII. Despre invgViturg, iari0 Orce fel de meserie, Nu e rAu omul sA stie.

$i

Mestesugul vreme cere, Nu se'nvalA din vedere.

1) imbucatmâncat.

120

www.digibuc.ro

Pe tot omul in viatä

C'a fost odath la mori $i in thrg de douh ori. Dar

Patimile ti im as.h. De aceea [multi zic:

[nu trebue sh ridem Dumnezeu cum i-a pldcut

[Iar la alte,

De multe in lume am dat Si tot nu m'am invätat.Dar Cine a mâncat papari11), Stie dulce-i or amarä. Iar [cel ce, Lapte fiert 1-a oplirit, Sufluí si*n cel coväsit. Ca, Cht sh-ti ascunzi glasul gurii, N'ai ce srt mai faci naturii.

[Cum a zis una: $tiam sh cos eu odath

and eram la mama fatä, a mama acu'rnpungea $i mâna mea il trägea. [Alt prost a zis iarh: Asta mos Ion o stie, Pe el sh-1 chiemam sh vie, [UCENICUL

$i buni i rhi a ficut.

Olarii dintr'un phinânt Çe tot un fel il främânt, Fac i ulcior i alt vas,

Tot un fel pe math tras. Sh nu râzi de oameni sluti, De orbi, de schiopi si de muti.

Ci când vezi asa caliqi, Doamne fereste" sh zici. [In sfârsit, La orce invätäturk, Nu grubi peste

Cu vreme si cu incetul Se face tare otetul. Pre[cum e o vorbä: Lucrui bun care iti place. Nu'ntrebi in cât timp se face.

I LULELELEJ

37. Povestea vorbii

Odatä'n Constantinopol mi târar vârstnic, voinic, Vrând un mestesug sä'nvete, s'a i bagat ucenic La un mester de Iulele, a pus soroc, s'a tocmit In trei ani sA-1 scoa(ä calli, invitat, desävârsit. Deci puindu-1 sii lucreze, plimântul a frrunânta, Lulele'n tipar sh puie, i la cite-i arita, In douh, trei luni de zile, inviWand, orce ficea, Deck nu iti aritase si in ce chip se cocea; Tândrul, väzând cil poate intru toate a lucra, Incepu sd se gândeasch a intra,

$i inplat sä se tie ca in trei ani s'a bägat, 1) fiertur6 pentru copii.

121

www.digibuc.ro

Ca el in prea scurta vreme mete5ugul 1-a 'nvatat: Dar ca sa se 'ncredinteze mai bine'n pilrerea sa, Ar fi vrut i sa le coaca, dar stäpânul nu-1 Pisa. Aa pazi'ntr'o zi vreme; când era §tiipanul dus,

$i vr'o câteva lulele sa coaca'n cuptor a pus. Dar cand se uitä i vede ca toate s'au fost cräpat, Ne*tiind ce e pricina tot s'a gândit, s'a mirat, Se mai incerca sa coach* inch* vreo apte, opt,

Si cunoscu c'alt nu este, ci me*wgul in copt. Ce sä faca? Nestiind el, se impaca d'acest gaud, Si cu munca, cu rabdarea, anul cel dintái trecand, A pazit inteo zi vreme §'a zis stapânului siiu: Jupane, sa-ti spui o vorbä, dar nu voi sa-li pari Tack* s'a implinit anul de când slujesc ucenic,

Si inch' sa coo lulele nu mi-ai aratat nimic. Fatul meu 1 stäpânul zice, doi ani sun t pan'la soroc $i când va ramânea unul, ti-oi arata cum. se coo! Ucenicul iar incepe a lucra ca un supus, $i stapânul iar le coace p'ascuns, cum am zis mai sus. Al doilea an impline§te, i ucenicul vazand Ca Wand n'are arate, ii vorbi iar4, zicând:

Jupâne, doi ani trecuri, mai am un pan' la soroc, Arata-mi incai acuma, cum trebue sa le cod Fätul meu! el ii rispunse, n'o sii. ramai ne'nvdtat, D'a mea purtare de grije si fii bine incredintat. Când vor rämânea acum pse luni pan'la soroc, Sa-mi aduci atunci aminte arat i cum se coc. Sezând ionca ucenicul, cele .5ase luni trecând $i gäsind cu prilej vreme aminte i-au i adus, Jul:6'11e, iaca ase luni mai am sa sez, Doi ani jumatate tocmai trecura de cand lucrez, $i nu §tiu pang acuma lulele cum se coc, Care, precum mi se pare, o sa ma 1ai dobitoc. Raul meu! stapânul zise, lasii, grija o am eu, Nu ramAi prost, cum 'Ai pare, când e4ti ucenic al men, Ci vezi, sa-mi aduci aminte la trei luni pan' la soroc, Si-li voi arata atuncea lulelele cum se coc.

Zicandu-i:

122

www.digibuc.ro

Bietul ucenic acuma sedea i se tot gândea,

Ca in asa scurtd vreme ce stiintrt o sä-i dea? Jupâne, ii zise iar, Astfel slujind trei luni inci, Trei luni ant pin' la 011ie, invatil-md acum dar.

Fitul meu! clii rdspunse, crez ci tu te indoesti, ardt te gräbesti, Si d'aceia tot intr'una ca Dar pe cinstea mea te 'ncrede, c'o sà te invit negresit,

Când va rdmânea o lund pin' la sorocul numit.

Slujind el cloud luni 'hied i o lund rimiind,

Si tar ca i pin' acuma vreme cu prilej Jupine, iaci, nu mai at acum cuvânt, Ii zise:

Pin' la sorocul meu numai o lurid de zile sunt. Acuma, el ii rdspunse, tot mai ai' sä te supui, Când va fi o siptimind pund la soroc si-mi spui. Peste trei siptiimâni iards ucenicul säu veni, Si-i zise q'o siptimând are pin'i s'o 'mplini. Chiar in ziva de soroc Iar stdpinul säu Ii zise: Si vii

aduci aminte si dim cuptorului foc,

Si atunci sezând cu tine o sd-ti ant negresit, Ca'nteaceasti meserie si te faci desivirsit. Rah& ucenicul iards, o zi pând a rimas, Si-i zise; Jupâne, kick mi-e sorocu'ntr'acest ceas. Prea bine, elli rdspunse, hai dar l'angii mine sezi Si si fad i tu intocmai dupd cum cu ochii vezi. Astfel cu dânsu'mpreund la cuptor cum se afla,

Incepu'n lulea 'nduntru pe cloud pill a sufla, Si suflindu-o indatd o bdga si in cuptor, Pe rind, una dupd alta, ficand astfel tutulor; $i le scotea sindloase, fiird a cripa cumva, Care vizind ucenicul incepu a-1 intreba,

Bine jupâne, numai pentra un suflat Am slujit eu trei ant tie si tot mereu ti-am lucrat? Asa fitul meul el zise, a sufla, pufl nu e greu,. Dar astfel Ind invdtard, astfel te învà i eu; La orcare meserie e cite un secret mic, Care, cine nu-1 invati lucrul lui nu e nimic; Multi numai vizind cu ochii la un mestesug lucrând, Zicându-i:

123

www.digibuc.ro

Nu se supun sA-1 invete, in parerea lor zicând: Asta este lucru lesne, in scurt timp 1-am invAtat. De ce sA slujesc cu anii, sA muncesc ca un argat?... Dar la asemenea oarneni ce se fac singuri dibaci, Nu le dau nume de mesteri, ci le zic pro5ti i cärpaci. Si prin urmare i pretul e deck la toti mai mic.

XXIX. Despre virtute (faptä bung) FA bine 5i.-1 arunan drum.

Fiecine ce face, pentru el

A face bine e totd'auna mai

Curn îi va a5terne, a5a va

H

[bine, decât a face. rAu, Bindle,

zic, nu se face

Numai la cine iti place, Ci binele este bine SA-1 faci la fie5tecine. [Chiar 5i

La cel ce te du.51nrme5te, Tu cu bine-i ruisplAteste.--Cd

De te laträ vreun cAine, AstupA-i gura cu pAine.

[este.

[dormi. Cum isi va gAti, a5a va prAnzi.

Nu trebue sA imitärn deck [p'acei ce-i vedem fAcAnd [bine.

CA

Setosul bea apA din oHce lac.

[ Multi zic cA,

RAul cu rAu se gonege

rAu cA te pomeneste. [Dar,

[Stiind cA, Orce la neNoile tale

CAt e cerul departe dela 0-

Cu räul nu-1 scoti la cale.

AtAt n'are

[ Iar

Bindle pe orn il scapà Cu vremea de foc i apd. [Dar vei zice:

SA ne luArn dupA lume.Si Ce-o face lumea sA. facem [5i noi.

InsA

Ce avem cu lumea? Lumea [ca lumea, i noi ea noi.

Altii dacä 5i-or scoate ochii noi nu o sA-i scoatem. Altii de'or da in gArlA i noi [nu o sA ne innecArn.

[mânt, Asemilnare.

Pentrucii,

Omul la rdu aleargA cu ar[mäsarul i la bine merge

[cu carul. Räul lesne Il face ornul, dar [binele anevoie. Si, Cu vreme toate se fac bune.

[ Numai,

Vrernea ce a trecut nu se mai Dar, [intoarce. Binele ce-1 faci la oarecine Ti-1

intoarce vremea care

[vine.

124

www.digibuc.ro

Vei auzi numai,

Vine binele ca albinele. Si [apoi vine bine peste bine, CAnd vine e tot mai bine.CA, Cine face bine, bine gäseste,

Cine face riu, rAu insoteste. [Insa

Totd'auna fapta buna Este tuturor cununä. Fapta bunii in viará La nenorocire inalti.

CAci

Si

Faptele bune in lume li fac nemuritor nume.

[TRIUMFUL VIRTUTII]

38. Povestea vorbii Bog Atia, Desfiltarea, Virtutea i SdnAtatea

Disputându-se'ntre ele cui a da'ntAietatea, Descriind i una s'alta bunul sia i fericirea Ce din parte-si totdeauna varsä &Are omenirea,

nandrità fiecare ii gäsea siesi dreptate, CA in adevär ea este, si cerea intAietate. Inteaceastä a kr luptA in cuvinte nepAtrunse krdicAndu-se virtutea catre dânsele räspunse : De voiti cu multurnire dreptul sd se inteleagi, Aideti la zei i la oameni, kr sii cerem si aleagä, Si a cäruia problemA li se va pArea mai bunk äst mär de aur si a premiei cununA. Ei

$i alegerea aceasta mai perfect& a se face Va fi timpul d'adunantd lnptelor olimpiace. StAtuirea dar Virtutii s'a parut prea de minune. Fiecare sperând märul, bunul cum isi va expune. Deci, când fu'n Olimp multime de popoare adunate, Alergarü fiecare ca si ceari 'ntâietate. $i'ncepu'ntAi BogAtia sa exprime inteaceste CA, nemärginitul bine numai ea in lume este, Pentruci e dAtiltoare de orsice fericire, Desmierddrii t a Faimei i oricirei norocire; Fleà dânsa orsicine pre pAmânt se tiräneste, Ticilos yiaan lume i cumplit se vinuieste.

Mind dar de aur mie (le zice) mi se cuvine, De se cauti rezonul i dreptatea de se tine. 125

www.digibuc.ro

Alearga in loc Desfatarea i raspunde 'n grab cu stima; Ca-i nedrept ca Bogatia sat ia numele de prima. Cad pre dânsa fiecare, dupa cum i $titi prea bine,

0 trimete prin tot locul sä ma caute pre mine;

Eu ddr in comunitate sunt dorinta cea centrala nici o indoialä. Si crt-mi este ea servicea nu Pe pamânt vietuitorii ce bun simt numai cu tine? Alt deckt amaraciune gust, când Na ei far' de mine? Fericirea omenirei nu sta in multà avere, Ci in ceea ce desmiarda sufletele in pläcere; De n'as mici eu in oameni durerile cele rele, N'ar mai suferi cu anii a rabda necazuri grele. Unde insa eu m'apropii, izgonesc ticalo$ia, Departez durerea 'ndata i aduc voioia; Eu sunt dat tot bunu'n lume indeob.5te la oricare, Eu sunt dulcea mangâiere celui mic i celui mare; Prin urmare dar i märul alta sä-1 ia nu se poate, Caci eu covaresc cu bunul pe aceste alte toate. Cu asemenea cuvinte incepu i Sanatatea

Ca prin ale lor probleme n'au drept sa ia 'ntâietatea. Pentru ca nici Bogalia, nici Desfiltarea cum spune Nu pot cu nemärginire s'aiba toate cele bune. Ca de n'as fi eu in oameni, ar fi toti cu neputinta, N'ar da folos bogätia, nici ar fi de trebuintä, $i nici desfatarea poate sil stea pe parnânt vfodata, Dacä nu voiu fi cu dânsa impreuna totdeodata. Când pe pat cineva ade in duren i chinuire, Cine va putea s6 fie singura lui fericire? Bogatia o sA strige? Desfatarea o sd .chieme? Or pe mine Sänatatea ma cere in acea vreme?

Cel bogat farä de mine nici o simticiune n'are, Nici la vreo de3teptare poate s'aiba aplecare,

Caci atuncea mintea, trupul sunt in nelucrare toate Si sa aibri multumire frträ mine nu se poate. Imparatii, generalii, c'o zicere i osta$ii

Eära mine-ar fi fiinte ce nu pot

mica

Iar 'de a lipsi cu totul in natura §i in nume 126

www.digibuc.ro

Atunci, fara indoialla, n'ar fi pe piimânt nici lume. Eu imbarbatez pe omul, eu dau curaj, vitejie, Eu aduc puteri in suflet, eu dau trupului Si când sunt in judecata celui ce ma pretuieste, Far'avere, desfatarea iii natura o gaseste. Socotesc dar cii In lume eu intai sunt trebuitA, Batranimei, tinerimei fAra taga 1) sunt dorità. Eu sunt bogAtia lumii, eu sunt bunul vietii, Eu sunt dulcea desfatare i cununa frurnuselii. Bogatia numa 'n sine este moartA intru toate,

DesfAtarea inainte-mi nici cat fir de par nu poate. D'aceea ca una ce sunt eu nemarginitul bine, Darul i intaietatea sa le am mi se cuvine. Deci c'o maniera sfânta stand virtutea inainte Incepu spuie dreptul far'a se lungi 'n cuvinte.

Zicand cum ca: Bogatia, Desfatarea, Siinatatea Desi dup'a lor pArere singure-si gasesc dreptatea Si doi fiotecare are i de baz cuvinte,

Dar insil ale lor bunuri sunt pamântesti, iar nu sfinte. Nu c5. nu sunt i aceste de la Dumnezeu tot date, Ci de n'as fi eu cu ele, sunt de lume defaimate. Eu sunt bunul provedintii, eu sacrific p'om pe lume, Eu fac saibA muritorii pe primânt glorios nume, Eu sunt linistea vietii, eu sunt calea mântuintii, Eu sunt pacea, eu sunt bunul, eu sunt cArma Unde nu ma au pe. mine, acolo amenint rele. Vin peiri, stricaciuni, patimi s'alte mari greseli cu ele; Eu sunt baz zeestii lege, dau bun nume omenirei, Eu sunt povata in lime cAtre drumul fericirei; Bogatia, Desfatarea, Sanatatea, fArii mine

Toate 'n lume omenirii sunt de sine-le rusine, Si nu numai sunt rusine când lipsesc eu dintre ele, Ci sunt i supuse toate pe pamânt la multe rele, $i d'aceea câi in lume au fericea astor trele, Tremur, se turbur adesea, dacA nu sunt eu cu ele. Asa dar märul de aur i titlul de 'ntAietate 1) Tagaduia111

127

www.digibuc.ro

Mintea 'ntelepciunii voastre sii-1 dea cui are dreptate. Atunci Zeii s'adunanta oamenilor se intreamä $i cuvintele Virtutii le iau in bAgAri de seamd, VAzAnd si cu osebire manierele ei toate, Cu sfat de obste 'mpreunti se inaltd glasuri gloate, Strig d'odatä cd Virtutii se cuvine cu dreptate,

Sä ia darul si bununa si titlul de 'ntketate, S'a$a cut sfatul de obste, dupä hotärirea datä, Dându-i märul cel de aur, fu Virtutea intronatd. * * *

Nimica dard pe ornal nu-1 poate 'nAlta in treaptd, Deck singurd Virtutea, prin alegerea cea dreaptä; CA ea de comunitate se sacrificd in lume,

Ea si dupd moarte lasd memorabilul stiu nume. Felice d'acela care stie sä o 'mbrdtiseze, $i va putea dupä. dânsa pasii sa si-i indrepteze, Ca este ca diamantul, care si 'n gunoi de cade, Tot ii zice piaträ scumpä si pretu-i de loc nu scade.

XXX. Despre vitiuri sau fapte rele §i hotii Piatra, care nu e bunk R du macind totd'auna.

$i

Omul cel niträvit rail,

Tot la ran e gândul sail. Insä Cine face tot la rele, El nu scapa de belele. Zisa tiganului: Tot la noi in saträ Bate vânt si piatril. Cd, Pe muieri cunosti din rochi $i pe hotii dupä ochi. Povestea Aluia: Unde md uit tot Vulpe, de ce-ti sunt ochii rosii? Dar coada de ce-ti zvâcneste?

[la soare. Cd ia, colea, dintr.o cursä,

[abia scâpai nemulsä. Vulpea cäzând in curs& ca sail scape pielea si-a ros coada cu 128

www.digibuc.ro

dintii, zieánd cd asa e la moadd sd umble fdrd coach. Omul rdu, ca toti sd-1 vazd, Dumnezeu il insemneazd. Si

CA

Carele a furat stupul

De§i §i-a scuturat trupul, Dar albino, din caciuld

E de dovadd destuld. Hotul La intrat, lesne päsi, Dar nu §tiu cum va esi. Ca Cine nu cautä §i tot gäseste pe dracu, dar cine-1 eautä I... [Dacä el, Umblä dupä secerat

Pe unde n'a semänat.

Si

Adund undo n'a risipit,

Dar nu se sfinteVe.

CA

Ii scurteazd gbiarele lungi. Si Il bagá la umbrä (in ternnitd). Pentrued Oile grdmadd merG,

Iar caprele se aleg. Mdlura 9 din gilu s'alege la rau. Si Cei ce multe garduri sar 0 sd dea cu ... 'n par. Vine vremea sa-i zicd: Tot boul mi 1-a belit Si la coad'a ostenit. Si Tot boul mi 1-a mâncat $i la coach' s'a 'necat.

I s'a dus pe gât cu noduri.

Cd,

Când cu gândul nu ginde$te, Il prinde si-1 ciomdgeste. Dupd ce-1 face cam scapat din mânä, Strigând: Pared e cotoiul bdtut la smântânii. DA-il mai bum! dd-i de-1 lasAl dä-i §i. pentru mine, Ch si mie 'mi-a mâncat o oald cu unt. $i clued ee-1 bat [mat zic: A scdpat scurt de coadä.

A scdpat ca din gura lupului. 1) Boat& la grau.

129

9 Anton Pann

www.digibuc.ro

A scapat ca câinele de lant. De aceea,

L-a tuns bine, cum se cuvine.

Mai bine sa mori de foame, decât sa iei pâinea säracului Si Mai bine putin cu dreptate De esti särac, Decât mult cu strâmbatate. Bate si ti se va deschide, cere i ti se va da, cauta i vei afla. [Sf. Evanghelie]. De esti neputincios, Mai bine sa ceri decât sa furi, Cii cersetorii se miluesc, Iar hotii se pedepsesc. S'apoi

Hotul este numai cu tin pacat Si pagubasul c'o mie 'ncarcat. Caci Rana nu apuci pe cel drept, cel strâmb nu iese. Caprele dau la ... i oile pat rusini. Unul face si aItul trage. Insä, Dreptul de auzui rau nu se teme. Psalm, David.

Ca

Dreptatea totd'auna ca untdelemnul pluteste deasupra [apei.

Acel cu pricina sadeU odihna $i cel fArá vina plânge i suspinä. Hotul fura i jurä. E drept ca 1 umánarea. Dar

Desi,

Iar

E drept ca funia in traista. Ca tiganul când jurd: Sa-i sara iapa cui a väzut ochü".

Minciuna o are ca in palma, Este procopsit la rele,

Ca caspaciul cu curea de gát, Ii pune i pingeaua numaidecât. Si Ca olarul oalele când face, Pune mânusa 1) unde li place. Pentruca Muma celui omorât doarme, iar ucigasul privegheaza. [De aceea zice: Prinde pe hot când iti vine,

PAn'nu te prinde el pe tine.

[ Ca

Prilejul face pe toti

Ca sä fie hotil hati. El Ardica lucrul in sus,

1) Mânerultoarta.

130

www.digibuc.ro

Nici lui altul nu-i o face.-[Intrebare i raspuns:

Care nu e de el pus. $i Hotul zice c'a glumit Când vede çà 1-a zarit.Dar Vremea descopere toate

De ce-1 tranteste de cilia? L-a prins cu ocaua mica.

[ Ca

$i pe hot de fata scoate.

Nu se parasea de rele,

[C5

Dar 1-a cam strans in cu-

Nu se poate nicidecum,

CAnd frigi sa nu iasa fum.

[rele.

Dar acru la scarpinare.

Cine e cu maim lunga, Pierde

i

Si

Dulce i-a fost la mâncare,

[lush'

ce are'n pung6.

[Facatorul de rele CAnd cu gAndul nu viseaza

[Caci

Hotul de unul se prinde

El in cursa o sa caza,

Si

$i atuncea il piseaza,

de o mie se ntinde. [S'apoi

$i potecile-i scurteaza. [Pentruca

Plateste cu pielea ca lupul.

Ii pune'n saramura trupul.

Dracul care il invata, li da faptele pe

[ Ca

Altuia pang nu face,

[MESTEKGUL DRACULITI] 39. Poveste a vorbii Spun batrtmii de chid veacul, Ca trei lucruri poarta dracul: Sula, ipingea i toaba,

Cu care el da de gloaba; Cu sula il imboldeste Fa! fa! ii porunceste, Ca eu, sa nu pati beleaua, Te'nvelesc cu ipingeaua.

S'asa dacd-1 savarseste $1 el daca-1 inveleste, .

lncepe atunci indatd, Toba in sbor s'o batà,

Cum si cu 'nalta strigare, Veniti mic si mare, $i vedeli ce statu dracul Sa'nvete p'acesta, saracul. Zice:

XXXI. Despre sapin

i supus

Pe cel cu putere multa

Legea cum Ai porunceste.

Te supune i ascultà; Iar pe micuti stiipaneste

Rana and esti nicovala, Raba., suferä lovealli, 131

www.digibuc.ro

Iar cat esti ciocan, loveste:

Fil tatä celor buni,

i bici

[celor

bati, Laptele pâna Smântänä nu poti sa scoli, [Cad Nu se poate cu burete

SS. bati piron in peretc. [De aceea

Sa fii bun i bland la toate, Dar pana unde se poate, Deck toata vara cioara, Mai bine-o zi soim hì vara. Vulturul strn loe, vegheaza,

Dar el muste nu vâneaza. [CA

Alti ochi are vulturul S'alti ochi are fluturul.

Orcand pestele cel mare Pe cel mic in burta-1 are. Toata jigania'si are

Pe lupul ei (spre mâncare). Cum are nas copilasul, $i Asa are nas Cum are sluga jupanul, hi are i el stapanul.

Pe ciobanul fära dine, Lupi-1 lasa fara pane,

Unde nu e cap, (sau Voda), Acolo e vai de coach! Unde nu este pisica, $:)arecii Olaf ardica. Moartea Bucuria soarecilor. Schimbarea Domnilor, Bucuria nebunilor.

[DIN RAU IN MAI RAU] 40. Povestea vorbii Spun ca'n vremea pagâniei ar fi fost un irnparat De carele toti crestinii se plângeau neincetat, Ca pe lânga celelalte rele i cumplite munci, Daduse si'n tot tinutul foarte strasnice porunci, Cum ca, cAnd vor vrea sa 'ngroape crestinii pe ai lor morti, Peste gard toti sa-i porneasca i sa nu-i scoata pe porti: Pentru care toti cu totul inaltând glasuri, striga, Dumnezeu sa le dea altul, totdeauna se ruga. Imparatul dar acela cu intamplare murind Se bucura fiecare, lui Dumnezeu multumind. Prin urmare s'a pus altul, dar el face si mai rau,

Ca a pus la toti crestinii prin porunca lui alt Ca pe naorlii lor de obste, când ii vor duce la gropi, Tot peste gard iar

scoatä, dar sa nu-i clued cu popi.

132

www.digibuc.ro

Incepura iar cu totii la rugaciune mereu, Ca sa se indure sa-i scape i d'aceasta Dumnezeu. Peste cati-va ani ca omul, murind s'acest imparat Si ea' au scApat de dansul mari ì mici s'au bucurat; locu-i porni si el a-i munci Cum se puse Si pentru ingropaciunea mortilor iar porunci, Ca pe langa celelalte ce pan'aci s'au urmat, SA se faca i aceasta, care s'a i publicat. CA, adicä: ei pe mortii sa nu-i scoatä nici pe traga pe ferestre, iar nu ca pan& acusi. Ci Astfel urmand ei o vreme, li se pärea prea cu greu, Asupra-i striga blesteme i ruga pe Dumnezeu, Ca sä se milostiveascä i d'aceasta a-i scäpa Si dupa cum se cuvine pe morti a si-i ingropa. Dup'o suferinta lungä, murind s'acest imparat, Toti sältau de bucurie, ca si de el au scäpat; Dar indatä, cum se puse in locul lui fiul säu,. Incepura sä se vaite i sa plânga si mai rat', Vazánd ca legi si mai aspre pentru raposati a pus: Sä nu-i scoatä pe ferestre, ci pe cos sa-i scoata'n sus. Cum i la mormânt 84'4 &Ica cu picioarele 'napoi Si cu capul inainte, iar de nu cad in nevoi. 0 asemenea porunca când acum au auzit, S'au späinaântat toti cu totul i prea malt s'au ingrozit. Vazand ca. mereu le vine dintr'un räu altul mai greu, Cunoscura ca aceasta le e dela Dumnezeu, Pentru ale lor pacate vrand pedepsi astfel, Si'ncepura c'umilinta sä se roage pentru el: Doamne, tine pe 'mparatul ani mai multi a vietuil .

Nu ne mai da altul, sfinte, s'alt räu a orândui,

dupA faptele noastre cu astea plätiti sä fim, Daca n'am stiut, stapane, cu ceilalti sä-ti multumim Prin urmare: Au fäcut ochi cat boul, dar tarziu, N'a stiut ca sa multumeasca lui Dumnezeu. Totdauna trebue omul sA zicl: Multumim lui Dumnezeu 133

www.digibuc.ro

$i de bine si de räu. CA Orice ne dà Dumnezeu, toaie sunt bune. Taina lui Dumnezeu nimenea nu o stie. Noi, Nu stim ce cerem dela Dumnezeu. Cad Bolnavul multe zice, dar doftorul ce stie face. Rugäciunea ran fäcutii, Niciodatä nu ajutä,

Ci cuvinte mai putine

i

zise cum se

Pentru ca

cuvine.

Cum:

[a zis liganul: Doamne, tii tu ce gAndesc

$i nu mä mai tigänesc.

Nu e zisii bine, cäci Omul gindeste i rele i bune. Gândul omului e iad Si un adânc färd vad. $i asa, Ci la orce rdu N'are nid coac", nici capätâi. Omul sä zicä in gândul situ:

Doamne fereste de mai rail!" [SPANZURATOAREA

I TEAPA]

41. Povestea vorbii Doi.. insi, filatori de rele Cazând sub judecdti grele dându-i din inchisoare, sa-i puie'n spânzurAtoare, Când mergeau cu pazd bunä In acel drum impreund,

Unu'ncepu sa ofteze $i moartea sä-si obideze,1) Of I of! cepacatel Zicand: Ce soartd am avut, fratel Cel'alt zise &Are dânsul: Niciun folos nu dä plânsul,

Ci cerului nmltumeste $i stand. zi: ,.Doamne fereste

De alt räu, dintr'äst mai [mare."

Iar acum, frate, rabdare.

El oftând ii

zise

Frate, vezi moartea amarä, Ti s'a citit hotäritu-ti,

Vezi i funia de gâtu-li, $'apoi nu stiu cum iti pare, De zici de alt rdu mai mare! Abia sävârsi cuvântul, Si iatä unul ca vântul Venea dupá ei cllare

$i striga in gura mare: Stati, nu gräbiti omo-

1) Planga.

134

www.digibuc.ro

[rirea; CA s'a schimbat hotiirirea; Acum s'a gAsit cu cale, De la Paste si Aga le, SpAnzura4 a nu-i rapuneti, Ci de vii in tepi sä-i puneti. Atunci vinovatul, care

Nu &idea l'alt au mai mare, Auzind aceastA veste, Zise: Adevarat este

CA la cAte pate omul, Sä nu mânie pe Domnul,

Ci a zia 'n gAndul sAu; Doanme, fereste de mai räu. Insfarsit, cum zice un intelept: Omul este pilda shibiciunii, jefuirea vremii, jucaria norocului, icoana nestatorniciei, cumpana zavistiei si a primejdiilor.

XXXII. Despre stápin si supus la negot Copaciul and infrunzeste

Copaciul voieste

Pe mai multi sub el um-

Sa.

[breste. Asemenea si Un stäpAn avut, and are,

Dar nu conteneste

La mai multi &A demâncare.

[ Precum vedem a,

Tatäl zece fii hraneste Si le implineste toate,

Dar pe el (de säraceste), Un fiu a-1 hi-dui nu poate.[Caci

tot odräsleasa, (sä in(frunzeascA),

Bruma sa-1 pArleasca.

In loc a mai creasa, scade, PAna vezi cA de tot cade. [Asa si la negot,

Unul umbra si strabate $i pe alt fericea bate. De [aceea

Copaciul and se sfärama $i p'alti mici cu el &aroma, Multi copaci de mare vânt Se vad trântiti la pArnânt. Anevoie s'a 'naltat,

Singur cine isi gäteste, El mai cu poftä prAnzWe. Lupul are ceafa. groasa,

Vulturul de aripi smuls,

Lupul slugä de-ar maim,

$i prea lesne a picat.

Ca-si gateste singur masa. [51

Nu mai poate sbura'n sus. Puterea la orn sunt anii $i aripile lui banii.

El de foame-ar lesina.CA In nadejdea slugii, Dai de fundul pungii. 135

www.digibuc.ro

[ARGATII NECREDINCIOSI] 42. Povestea vorbii Un stapAn avAnd oi multe S'argati destui sä-1 asculte, unul alege, Ii dA invätAturi ai lege

Cum el sä le pAauneze Si de ele sä vegheze; Iar el cu nepAs in sine, Ca pe niate oi strAine, Le lasd pe deal, pe vale, SA' pasca'n voile sale, Umblând prin locuri ster[poase,

and flAmânde, când setoase, Laptele, caaul mAncându-1, $1 prisosul l'alti vAnzAndu-1.

Fiind vremea intru care StApAnul prin cercetare dea socoteala, Ceru Precum cerea rânduiala; Argatul, care de sine

Purtase grije mai bine, Cu neptis i mojiceate, Acest rAspuns Li trânteate: StApAne, oile tale

Fiind in stare de jale, Slabe, cum le veil, mAraave, Au fost mai mult tot bolnave,

$i mi-a fost de ele mila, S'apuc sä le mulg in sire*, puteam $i crezi [strânge In loc de lapte, nici sAnge, CA n'avea mieii sä sugA, Necum omul sä le mulgä.

StApAnul, atunci mudatìi

Cu mânie 'nflAcaratii, Goneate din oi argatul S'orAndueate pe altul; 'n socotealä turma, Poruncind ca pAn' acuma De ele sä ingrijeascA, SA umble i sri le pascA, Si strângându-le la stânä SA ia lapte, unt, smAntânä, SA faca caa, sal le tunza Si lui sit i le rAspunzA. Argatul a'acesta fuse, Tot ca i cel ce se duse, Vându laptele, smântina, Caau-1 facu bani i lAna, Umple punga ai-oare unde 0 ingroapA a'o ascunde.

StApAnul iar (het vine, SA vazA de e mai bine $i sà-i cearA socoteala, DupA cum i-a fost tocmeala, La cercetare, räspunse CA nici o oaie nu tunse, Ci'n BArAgan pe câmpie,

Nu ar fi mai fost sä fie, PAscAnd le-a smuls'o ciulinii, Mai cu seamä mArAcinii; Nici lapte n'a putut scoate,

C'a fost anul sterp la toate, Si sri crezi cA e minune Cum nu fatarA niciunet StApAnul vAzAnd p'argatii,

CA se port rAu, blestematii,

136

www.digibuc.ro

$i din turma sa cea mare Nici un folos nu mai are. Pe argat il oropseste 1)

$i pe fiu's rândueste, Judecând, adica, 'n sine, CA el va 'ngriji mai bine. Dupä ce in fiu se 'ncrede, $i el, stapän cum se vede, Nu mai scoase lapte, branza,

Ci incepu sä le vânzA, Astäzi una bani a face, MAine alta, ca s'o toace; Taie, in frigare 'nfige, La mielusei grasi tot frige, Nu-i mai pasä lui de turma, Nici se gândeste de urmä, Nu vrea de nimeni sA stie,

Fiul meu, unde e turma, CA nu-i pot vedea nici urma? Iar el zise: Scumpe tata, Am pätit ca niciodatA, Lupii oile-mi mâncarri

5'astea numai imi Inc At ce-am smuls din ele,

Fu spre hrana vietii mele; CA atA(ia lupi multi furá, Cât ochi-mi nu mai vazura, Cari i pe mine iarii

Putin de nu ma mâncarä. Tara sau in ochi catándu-i $i vorbele ascultându-i, Ii zise cu necaz mare: Of 1 fiul men, räu imi pare,

Numai lui bine sä-i fie.

Dar mi-ar fi parut mai bine,

Intr'aceste, tatäl vine

De te mânca i pe tine,

Si când in loc de mai bine, Vede turma 'nputinatA si-1 intrebä ca un tatä:

SA nu m'amärästi cu cata 2) $i sä-mi amärästi

Prin urmare dar:

Cine line pAinea in sânul altuia, de multe ori rabdä de $i [foame. Cine bea apä din pumni strAini, nu se saturä niciodatd. Ci

Puncti nädejdea in Domnul, Decât s'atarni la tot omul. Cauta-ti de sAracie. CA in alt chip, Viata iti petreci ca nädejdile seci.

XXXIII. Despre supus sau slugit Omul, pAn'a nu slujeste, stApAn nu ajunge.

Copilul stäpAnului pima e mic, nu se osibeste de slugi. Nimenea deodatä nu sare ca cocosu'n pridvor, ci se suie 51 daca esti sluga, [pe trepte. 1) Gone§te.

2) Bata ciobaneasca.

137

www.digibuc.ro

Când te trimete la treabil Mergi, te'ntoarce in grabä.

Adica

Descaleca iute, Inca lied,

du-te, sat nu face.

Nadä nu face'n prietqug, Ca nada e bunä mimai la plug.

Cä

Cine lucreazd i tace, El mai multä treabä face.

Care tot mereu vorbqte El treaba'§i z5bove§te.

De aceea Treaba fit-o cum se cade Si ezj atunci cum se ade.

Gaud te apuci la vr'o treabil N'o läsa filrá isprava. pentru cA, La§i vreun lucru pe mâne, Il vezi ea' aa rámâne. Argat vrednic cine are, Se cunoa0e pe mâncare. Cä, Când mänâncä ii trosnesc fTticile.

Dar sunt i multi [de aceea,

La mâncare leu *i la treabd bou.

Care

Nu e vrednic codru sä-&. pläteascd Ji blestemit pânea care o mänâncä, Slugá va fi cat trde§te, Slugd l'alti imbátrâne*te.

Si care Unul ca acela

sluga se präpäde0t, Deloc nu se procopse0e. Umblä. gonind vânturile Si mäsurând câmpurile. Se bate ca pe*tele pe uscat. Cd Unde nu e socotintd, socoteala merge rAu.

Ii sporete ca la raci, De§i sunt cu mai multi craci. Ageaptä ca porcul muchea la cap.Sä nu te blesteme cineva: umbli ca banul din mânä in mând. Insä Omul vrednic se face luntre i punte. Nu-i mai zice stapimul: 138

www.digibuc.ro

Ochi avänd ai fost ca orbul. Te-ai dus, m'ai slujit ca corbul (cel din corabia lui Noe).Sau, Vrednicia-ti mi-e oglindä,

m'ai slujit pänä'n tindä. Sluga nevrednicd stäpânii des ii schimbd, Ca pupdza 10 umple cuibul.

J MICITL] 43. Povestea vorbii

LPIJP.IZA

Pupaza motatd i frumoasd'n pene Gunoindu-si cuibul din ndrav i lene,

Il ldsd i merse iar in altä yarte, S'apudi sä facd alt cuib, mai departe; Dar vdzând-o cucul ii filcu'ntrebare : Ce faci iar aicea, soru-mea cutare? Cuib imi fac, räspunse; s'o'ntrebä el jar& : Dar fdcusesi pared altul astA yard? Mi-am fäcut, ea zise, s'altul dupd dânsul,

Dar mai mult nu este d'a sedea intr'insul, dupd cum, poate, e stiut 0 tie, L-am umplut cu total de necurdtie. Cucul auzind-o zise iar :

Ei bine,

Dar iti lasi ndravul, or il iei cu tine? Cum, ea ti räspunse, un närav din fire Poate vreodatd s'aibä lecuire? De vreme ce, dragä, ii zise ei cucul,

Nu iti Iasi raravul, geaba-ti este lucrul, Cáci 0 de acesta nu o sd ai parte, 0 sä-1 umpli iardsi ca pe celelalte; Ci intâl ndravu-li lasa, de se poate,

*'atunci o sa-li fie cuibul ca la toate.

i sluga cu ndravuri rele, Care nu se poate pdräsi de ele, Or pe unde urnbld, loc nu-si mai gäSeste,

As tfel e

139

www.digibuc.ro

Tot schimband stäpânii nu se procopse4te,

$1 apoi stäpanii zice as de vinA, Ei la toate stricä, ei sunt de pricinä, Iar näravu-§i care groaznic ti apasä, Tot cu sine-1 poartà 'n fiecare casd.

XXXIV. Despre slugi

i stäpan iar

Cand stäpanul nu'ngrije§te, Starea-i se primejdueVe. C5 Magura cea gurguiatil 1) N'o doboara vânt vreodatä, Dar §oareci o scobesc, Pe dedesubt *'o gäuresc. Si

and vor vrea ciobani'n strunga 2) $i pe tapi pot sa-i mulga, Dar in loc de lapte, sAnge Dar instk

Dela. dan§ii ei vor strange.

Nici o faptä färä räsplatit

CA

Nelegiuitului li räspläte§te necredinciosul. Cine va mânca multA miere, El o sä verse i fiere.

gätit, a5a a pranzit. Cum a semänat, a*a a mancat, Capra face stricäciune scumpiei 3) $1 scumpia ii rdzbunä cu pielea ei. Cine îi bagä secera in o sä o scoa(ri cu sange. A 'nghitit un ac i o sit* scoatä un fier de plug. Cum e sluga i stäpanul, Cum

Sä-I fi tot cdutat. nu 1-ar fi Oat. Si-a gäsit coasa gresia. Ii nemeri §chiopul cobor4u1. La w barbd, a§a rAsAturA. La a.5a cap, ap chiulaf. 4) A cautat cat a cäutat, 1) Tuguiat.

2) Tare de vite.

3) Arbustotetar.

4) Cdciulik turceasa.

140

www.digibuc.ro

Dar soacil bunA apAtat. La tabaci cine slujeste,

Pie lea i se tdbäceste. $i

Vai când ajunge lupul same* 1) la oi ! li tunde lana cu piele cu tot. Pentru cà $oarecii când au pace cu pisica, se primejduesc bucatele.

Sä nu te blesteme cineva

S'ajungi slugd la cai albi

$i stapân femee s'aibi. Dar ins5

Capul plecat sabia nu-1 taie. Trestia care se pleacä vântului, niciodata nu se frânge.

LTRESTIA 51 COPACUld

44. Povestea vorbil Un copac bâtrAn clzuse De un mare, groaznic vânt, $i precum se asternuse Cu 'ntregimea-i la pAmânt, S'afundase intr'o baltä Din vecinätatea sa,

Vântul cu asa iutirne Chiar din rádácini m'a secs?

Unde trestia cea 'naltd E'n proprietatea sa;

Cát de mult de-as creste rnaltä, Eu de loc nu mit mándresc,

Vede trestia intreagii Legänâridu-se de vânt 5i-i vorbi: Veda. dragâ!

Trestia rirspunse'ndatá: Pentru ce eu nu mä. stric?..

Cä'n viatâ sunt plecatâ $i la vântul eel mai mie;

$i parte si de altit, La orcare mil smeresc.

Eu la prea mirare sánt, Cum, fiMd tu subtiricd,

*

$i fárá puteri in trup, Vânt, f urtunä, nu te stricá, Vijelii mari nu te rup?! Iar eu care din vechime Am crescut puternic, gros,

Astfel e i omul care

Nu e mândru, ingAmfat, Ci'n viatä la orcare E supus i e plecat.

1) Cagier.

141

www.digibuc.ro

Prin urmare: Dela copacul cdtut Toti alearga lemne sa .strAnga,

Ramuri, cráci, din el sa frânga. Precum zice: Pomul, dupä ce-I bate grindina, ir mai bat si cu präjina. Tu insa Nu-ti asmuti câinele mâncat pâinele. Pe om, Cui Când il vezi, la vr'o nevoie Ca Nu-i mai da brânci in noroaie. Nu sth cum se'ntoarce roata, Azi la mine, mâine la tine. De aceea, Cu mai marele tau calul nu-ti alerga,

Pentruca Nici vreodata cu el in plug nu baga. Vai de câinele care latra pe stapanul sàu. $i $i Vai de vitelul care'mpunge vaca (pe muma sa), Vai de boul care-1 injuga i umbla ca sa 'mpungd. Vai de casa unde cotcodacesc gainile si cocosul tace! [$i iarasi Ci, cum a zis o femee: Vai când ajunge coada cap!

Fie un bat descojat, tot se numeste barbat, Tu mare, eu mare, cine sà tragl cismele!

Cà

[PREA MULTI DOMNIJ 45. Povestea vorbii Un Wan viind odata cu treaba la Bucuresti, $i trecand de dinaintea boltilor bogaseresti,1) Baietii ce stau la use i unii pe-altii se 'ntrec, Ca sa cheme i sa 'ndemne pe câti pe ulita trec, Incepura totdeodata a-1 striga mai mu1ti din ei, Domnule, ce vrei sà cumperi? Domnule, ce vrei sa iei? trageau de spate, altii Il trageau de maini,

De i se parea saracul, ca intrase intre caini, Unul: Mtul:

Domnule, aici! Domnule, pofteste! Altul: Domnule, la mine, ca' am orce-i vrea sh

1) Prtivälii de manufactura.

142

www.digibuc.ro

In sfarsit, silit el fuse inteo bolt& a intra,

CA, domnule", asta vorba. prea mult il indatora. Lu'andu-se la tocmeala, din domnule" nu-1 scoteau.

Domnule", la toga vorba, dornnule" li repetau; Care pe el inteatata de mult 1-a indatorat,

Incât vazu ca boltasul 1) punga i-a cam usurat. Deci scapând d'aici sateanul, patind ce n'a mai 'Alit,

i merse acasa, de domnule" ametit, Zicand pe drum Intru sine: Zan, frumos lucru a fost A sti omul sii vorbeasza si a nu fi asa prost, Ca uite, c'o vorba numai, te pupa cineva'n bot, Pleaca

Rana când singur, de voe, imi dedei din punga tot.

Cum ma voi duce acasa o sa'nvat copii mei,

Astfel frumos sa vorbeasch dare orcine i ei, Ca nu se poate mai bine a vorbi la cinevas, iIai \ ârtos când se va duce de ceva la arendas. Mergand el i invatându-si copiii .(precum am zis), Odata la arendasul pe unul 1-a i trimis Sa ceara sa-i imprumute-o banita de macini5i, 2) Zicându-i: Vezi de vorbeste dupa cum mä auzisi.

Metal dupa ce merse, caciula din cap brand, Ii facu inchinaciune urma-i ceru, zicând: Tidal meu, domnia sa, m'a trirnis la dumneata Pe mine, domnia mea, sii cer a-1 imprumuta

C'o banita de Lind, or de malai, ce-i avea, $i cum va macina, 'ndata inapoi o sa li-o dea. Arendasul auzindu-1 vorbinduti in zisul fel, Cu o seriozitate stand, raspunse dare el: Greu la deal, mare copil, tata-tau, domnia sa, Eu, cum zici, domnia mea, tu iarasi domnia ta,

Cine o sa tie sacul? Cine o sa toarne'n el? $i cine o sa-1 aridice?... Ca nu-i unul mititel. $i asa s'a'ntors baiatul i cu sacul gol s'a dus,

Dac'a vrut toti domui sa fie..i nici unul mic, supus. 1) Stspânul präväliei. 2) Ceea ce a fost mäcinat.

143

www.digibuc.ro

XXXV. Despre stApin

Mai bine e sà fil stApan mic, decal slugA mare. [poate Nu

sA

Cad

zicA:

Sluga veche, mascara1) bAtrânä. Am plecat sA-mi cant stapan, da* Doamne sà nu gAsesc.

Bate fiend pan' e cald. Dar si Fierul räu cat sA-1 bati, e degeaba. Cine de cuvAnt nu 'ntelege, nici de ciomege. Insfi Milueste cainele de vrei fâtaie coada. Si coala. CAci Netezeste mâta de vrei Ochii itäpanului ingrasA calul. Nu-ti asmuli cainele cui ai mAncat painele. Mielul bland suge la douA murni. Cel bAgat fArA tocmealii,

Iese färä socotealA,

Dar si drept cine slujeste, Dumnezeu il noroceste.

[PISICA MOSTENIRE] 46. Povestea verbii Mai de mult, din vremea veche, balranii ne povestesc CA dobitoacele toate cAte astaz-i se gäsesc Domesticite i blAnde, cu care se joc

i yrunci

Nu era 'n fiece tarA cunoscute pe atunci, Ci in urmA, thrziu foarte, s'au rAspandit pe pAmant, Mud cAnd acum aceste in toate partile sant. P'atunci un negustor mare, bogat, in lume vestit, Urnbland prinAAri depärtate, cum era obisnuit,

Si tot gAzduind adese la un tAran prin câmpii, Care era siirac foarte i c'o spuzA de copii, Ii ceru dea pe copilul mAricel, Ca s'engrijeascA de dansul i sA-1 procopseascä el. 1) Paiatii.

144

www.digibuc.ro

Taranul CU bucurie propunerea-i ascultând, Luä copilul de mina si'ndata. 1-a dat zicând : Tu, fatul meu, pAn'acuma ai fost in parintesc sân, Dar de astAzi o fie Asta tatA i stApAn. SA-i fii supus, cu -dreptate, sa slujesti i sa-1 asculti, Ca si tu, negustor mare, s'ajungi dupa ani mai multi... Deci pe copilul luAndu-1 acel bogat negustor,

Il duse intr'a sa tara si-1 crescu ca p'un fecior, Invätându-1 Mtn' toate, dupa cum lui Li. placea, Si istet foarte vazându-1, adeseori Ii zicea : Fatul meu, tu cum vezi bine, eu alt pe nimenea n'am, Ruda, strain si d'aproape numai pe tine te am. D'aceia de lângA mine nu voi a te depärta, toat'a mea bogatie, prin urmare, e a ta. Dupa moartea mea tu, singur, ca un copil ce Ind esti, 0 s'a las cu intarire s'o ici, sA o mostenesti. Ci sa ne sârguim numai sA o 'nmultim cât putem, Sa. nu sedem fara treaba i mâncind sA o scadem. Astfel ziand negustorut i gatindu-se s'acum,

Ca s'alte dati cu bani suma, a plecat iaräsi la drum. Si'mpreuna cu copilul mergând lar marfA sA ia, Din alte tari departate, dupa cum obicinuia, Ii iesira Mainte o haita de hoti tirani, Il jefuira de toate si-1 lasara fari bani. Neavând acum ce face, a fost silit d'acolea, La tara lui sa se 'ntoarcA, sa ia alti bani avea. Dar and o. ajuns, cc vede?.. Alt mai mare nenorocl Gaseste casa topita de venirea unui foc, Si neramAindu-i stare de vr'un negot sä se ia, Inchiriè o cascioara ,si traia cu mila'n ea. Feciorul care-1 crescuse de si in vArstA era

Si de si in sAracia cea mare se strâmtora, Dar mila ii era foarte pe stapAnul a-si lAsa

Tocmai la acea rea stare si la bätrânetea sa. Ciii slujea cu iubire ca i bogat când era, Pentru dânsu'n toata vremea drumurile treiera. 1) 1) Cutreierit.

145

www.digibuc.ro

FArA a cârti vf odatrt si frträ a-i veni greu, NadAjduia'n ajutorul si mila lui Dumnezeu. A sa'n cele duprt, urmil, negustorul scripatat, &Alin fiind, dintr'o boald cAzu la zAcere'n pat, Si vAzând ea' o sA moarä, sfârsitul sAu cunoscând,

Chiemä pe fiul de suflet si-i vorbi astfel, zicând : nitul meu, stii ca-ti zisesem pe când eram bogat en, Cii o sA-mi las toatä starea tie prim legatul meu, Dar acuma, cum vezi bine, singur, färii sä-ti mai zic, Cil deck astä pisica alt nu mai avem nimic, Ea dar numai ti-a fost partea, pe dânsa chiar ti-o si las

Ca sä o iei drept simbrie si drept un bogat rämas.

Ia-o sub a ta 'ngrijire, n'o Lisa, n'o päräsi SA umble, sä rAtAceascä si ran a se pedepsi. Mai vârtos de pornenire s'o tii dup'al meu sarsit, SA-ti aduci aminte cumeä pentru dânsa ai slujit. Si Dumnezeu care'n lume ingrijeste de saraci, Sii se'ndure si spre tine sA te'nvete ce sd faci. A ceasta dar el diatà clironomului 1) lAsând,

A contenit din vigil si s'a dus la al sdu rând. Deci fiul säu cel de suflet, dupd ce l-a ingropat, BAgind pisica'ntr'o traistA la tara lui a plecat, Ca sa se clued sii-si vazA pärintii, d'or fi &grid, *i. sd'ngrijeascA de dânsii iaräsi ca IntAi muncind Mergänd dar el lungA cale, trechnd tAri, loc depärtat, Ajunse'n marginea mrtrii si grizdui la un sat. Aci, din bun& 'ntâmplare, ei pisici n'au fost având, Nici n'au fost stiut de ele, nici nu le-au fost cunoscând,

Ci de multimea de soared ce in case se'mbulzeau, Ca de niste fiare crude cu ciomege se prizeau. Asa, fiind el la gazda care l-a fost priimit, A vAzut cd puind masa cu._ eke a trebuit, PuserA pe lânga dânsii si câte un ciomdgel. Fiind si el la acea masrt, pusera si längA el. El necunoscând pricina si ciomägelul vAzAnd,

Gân di &A in acea tarä obicei o fi având 1) Testament mostenitortflui.

146

www.digibuc.ro

dupä ce s'or sdtura asa 'ncepu de fried imma a-i tremura. Dar indatd mic si mare la maan rAnd cum s'au pus SA se batA unii

S'au inceput sa 11151-lance bucate ce au adus,

Pe loc multime de soareci do prin gduri au esit Si din strächini sd rdpeasca mAncarea au návälit. Mesenii atunci in grabd luAnd ciomegele 'n mAini SA se apere 'ncepurd tocmai ca de niste cAini. Oaspele tocmai atuncea si-a cunoscut gAndul prost, *Wiz And acele ciomege pentru ce puse au fost. Si sculAndu-se indatd la traista lui alergd, Si cu cea mai mare grabd apucAnd o dezlegd. Scoase pisica dinteinsa s'aci, cum o slobozi, Tr Anti o sumA de soareci pe loc, cAnd se repezi.

Si intr'o clipA nici unul cu viatA n'a lasat, Numai aceia scdpard, cAti in gäuri au intrat. Ei vdzAnd acea minune, care n'au mai fost vAzut, Cum si rAmAind in pace la mash' cAt au sezut, Il rugarA sA le spuie i stAnd a le tälmdci, ce jiganie este ce a adus el aci? Oaspetele, prosti vAzAndu-i, inteacest chip le-a vorbit: ! nu stiti voi ce e asta, e lucru nepretuit, Eu am slujit pentru dAnsa peste cincisprezece ani, Gad s'o cumpere nestine, trebue sä dea multi bani. Dar cum se chiamA aceasta, il intreabd un voMic.

Ciuma soarecior, zise, pe la noi asa ii

zic.

Ce ceri sa-ti ddin pentru dAnsa, un altul a intrebat, Ca sd ne o Iai aicea, sA o Avem in sat? El luAnd din cap cAciula i tiind-o ca un vas, S'o umpleti, zise, cu galbeni, de vreti ca sA vA o las. Mai jos ceva nu se poate? il intrebard ei iar, Vrei cu argint sd o umplem, cA e mult i asa chiar? Nu pot, zise, scump m'ar tine, i nici s'o vAnz nu as vrea. SA vi-o dau i cu galbeni destul rAu imi va 'Area, Dar pentrucd mA rugardti, hatArul sd nu fa. stric, Puneti-mi atAtia galbeni i atunci nu zic nimic. ZicAnd astfel bagd iardsi pisica in traista sa, 147

www.digibuc.ro

Pricepând el C. cu dânsa sä plece, nu-Ivor läsa;

S'asa se face cä pleacä cu grabnic i iute pas, Ca sá se clued la mare sä se puie'n vreun vas. dupä el au alergat, Ei sfAtuindu-se in Cu tm sAculet de galbeni i ca sA stea i-au strigat. Dack imi dati, El iarAsi scotând cäciula le-a räspuns: Cum am zis, atAtia galbeni, iacätä-o, o luati. Ei väzând cA mai la vale s'o scoatä de loc nu pot,

Ii umplu aciula 'ndatA si-o iau cu traistä cu tot. Deci dacä o duc acasä si din traista o slobod, Cum se uitä ea indatä la atAt strAin norod, Se sperie i ¡min cask' incepe a alerga $i, miau! miau cu un glas groaznic a tipa si a striga. Ei de spaimA fug din casd, inchisA aci o las, $i la oaspele aleargA pAn'a nu se pune 'n vas, Ca antrebe ce mänâncä soared când nu va gäsi, Nu cumva vr'un eta sA pat& in loc de-a se folosi, Dar ajungând il väzuril ca. s'a i fost pus in vas $i in adâncimea márii, ca sä piece, s'a fost tras. El cu grâmada vazandu-i viind ca turma de oi, Putintel sA se opreascä cA au ceva a-I ruga. El cu grämada väzându-i viind ca turma de oi, GrAndi cA si-au luat seamä i vor o dea'napoi, Dar fiind de lärm departe, nu s'a prea infricosat Tiindu-se foarte sigur ca de dânsii a scApat. Ei insrt stand de departe, incepurA a stHga :

Jigania ce manâncA, soareci când nu va Oa?

El le zice cam in glumä:

Mu lt sunteti prosti, vai de voil

Când n'are soared, mánâncit carne de puici si de oi. Ei fiMd foarte departe i neazind curat, Coprinsi fiind si de frica, Ji s'a pärut c'a strigat:

Când n'are soared, mänâncA carne de prunci si de voi" $i d'ar fi fost cu putintá, i-ar fi dat-o inapoi, Dar neavând ce sä Lea se pun pe fugA, alerg, Ajung in sat si indatä, in casa lor daa merg, Cum era pisica dau din patru pArti foc $i-o pAzesc, ca sä nu scape, gäsind pe undeva loc. 148

www.digibuc.ro

Pisica ins& cum vede focul, miuind urât, Esi pe cos si indata'n altä casä s'a vArit. Ei de graba-si scot copiii, trag usa i ii dau foc, D'aci, iar fugind pisica i intrând i in alt loc, Ei iar alerg de pe dânsa, aprind casa i aci,

Pang când n'a ramas casä si tot satul saraci. Iar pisica 'n cea din urma vazänd in tot satul foc

$i ne mai avänd acum, sa se van_ in alt loc, LuA de-a lungul câmpia, spre crângul ce vazu ea, Ei cum o väd, dupA dânsa desnädAjduiti se ia,

Cu ciomege, cu topoare, cu vätraie si frigAri Alerg, o gonesc cu totii dând chiote i strigäri. Cum o tid cä in crâng intrA, ti iau imprejur ocol Si apucându-se 'ndata pun foc i ii dau pärjol. Arzind crângul, so intinde focul i prin araturi Si se 'ntoarserä veseli trecând tot prin pârlituri, Ziand: SlavA tie, Doamne! cä de si am nadusit A alerga dupä fiarä, dar am scApat in sfärsitl XXXVI. Despre slug&

Când vrei sá te bagi la stäpan, Nu te rezima de stAlp putred. Ca Cine se reazima de umbra da'ndata peste cap, tumba. 1) Sä tii ca incA

Sita pänä e noua sa pune in cui. Matura veche ajunge la grajd: Armasarul când imbatrâneste, ajunge la rAsnitä. Calul bun se vinde din grajd. Caci

Iar

Mai bine cu un vrednic la paguba, decât cu un nevoias [la astig. Dar Incarca-ti dobitocul pâná unde e sorocul, 2) Nu umbla sä-i iei pielea de viu. I) De-a rostogolul. 2) Pe clit ti e firea.

149

www.digibuc.ro

[BARBATUL

I LUCRUL FEMEII]

47. Povestea vorbii Unul totdeauna nevastaii certa, 0 facea lenoasä i ii imputa CAci nu gAsea seara gata de cinat,

Ci li punea masa at de amânat, Ea se'ndrepta iarä, zicAnd

Bine, vezi

Câ treburi sunt multe i trebui sä crezi PAn'aduc vitelul din crâng, Oaie, rate, g4te din drum pând strâng, spAl

obielele, 1) vaca pAnA mulg.

$i tece mAini incA sa am, nu-mi ajung. Ba eti nevoia.5e, li rdspunse el, CA de-ai fi barbatti, ar fi mai altfel; Treburile tale, eu ma rAm4esc, 2) CA intr'un ceas toate ti le isprävesC. Ii trtiò vorba, zicAnd Prea frumos, Dacti inteatâta eti tu Mimos, RrunAi dar acasä, mâine chiar, $i eu merg in cu plugul sA ar, $i de le vei face toate, precum zici, Atunci zi-mi ce-ti place, GA eu sunt aici. Aa dar l'aceasta amândoi voind, Ea mergând cu plugul i el rArnâind, Statu, gâncli ce fel sA le ia pe rând, Sä le isprAveasek toate mai curând, Ca viind ea seam gäseascA sfânt, Pentru cel mic lucru sA n'aibA cuvânt. Deci având o gAsca ce de mult clocea, Ji gârâia 'n use, strigare Jacea,

El, ca s'o impace, merge cu grab pas, Ia un codru rece, de seara ramas, Il fdramiteazA §'arupcA 1) Rufele. 2) MA prind rämii§ag.

150

www.digibuc.ro

dea,

Si ce sä mai facä mereu se gandea. Când iacä purceaua vecinului, zi,

La merticul gästii in grab se repezi. El, ea s'o goneasca, cu un lenm aruncä Si'n locul purcelei pe &ea o culcd, Foc se necdjeste i ia 'ntr'acel ceas Inchide purceaua fad. ispas.1) Acurn vränd sd-si spele obiala la râu Ia i putineiul, si-1 leagá c'un brâu, Il atArnd 'n umär cu o mânä dând, Si'n cealaltä codru, se ducea 'mbucând, Câte-si trei odatá vrând a isprävi, Altfel avea fricä. cá s'o zilbovi; La râu dacá merse obiala 'nmuia,

0 scryä din mânii, apa ii o ia, Se pleat la dânsa, ea se duce 'not, Varsä putineiul i se umple tot. Se desbrac6 'ndatä i ramâne gol,

Hainele i5i spalä de lapte, nomol, Apoi le intinde la soare, de rând, De necaz i ciudd mereu injurând. Asteptând si-acuma pân'a se usca,

Cildura il trase de a se.culca, Si prinzându-1 somnul, un altut viind, I le f urá toate si-1 lasä dormind, El, dacil se scoalä, numa'n piele gol, Se uitä cu octii imprejur, ocol, Si väzând sarmanul ed. mers tot rati, Zise intru sine: Eu sunt nátáräul Ce-mi trebuia mie, singur sä mä bag, La ce nu mi-e treaba s,'aste sä le brag! Vorbind el aceste la cer s'a uitat $i soarele vede eti a scäpatat; Asa, ce sä facd?... Indata s'a dus, Si la cuibul gâtii pe ourt s'a pus, Socotind acuma el a le cloci 1) Foaie de despdgubire.

151

www.digibuc.ro

5i sa nu le lase de a se rAci. IacA i nevasta de la câmp sosi

$i väzând cA gata nimic nu gAsi, Incepu sA zicd:

Vezi, bArbatul meu,

Le lasa pe loate sä le fac iar eu, 51 el cine stie cu cine din sat, La carciumä suge i sa-mi vie beat. Apoi se apuck ca i pAn'acum, Vacä, oaie, toate strânge de pe drum, Aleargd la apA, aduce pe loc, Si de mArnAligA pune vas la foc, Merge 'n magazie sä cearnil

Când deschide usa: aoleo i vail CA purceaua care o 'nchisese el, MAlai nu lAsase nici un pumnicel: Vase rästurnase, vArsând i mâncând, Cepuri destupase, trupu-si scärpinând, Cu un cuvânt, toate stricate gasind, ca sà vazA ce-o fi mai lipsind,

$i prin intunerec pe când ea trecea Pe lângä bärbatu-si unde el clocea, 0 ciupi de hainA, destul legAnând $i si-si, la dânsa ca gâsca fäcând.

Ea deocamdatä seamd n'a luat, Dar ciupind-o, iatA la el s'a uitat, Dar asta! ce lucru drAcesc! Si strigâ: zice, fu-ugi cA clocesc! El iar: BArbate, tu esti? Auzind ea zise:

$i cine te puse aici sá cloceti?

Taci, sä tac, nevastä, nu-mi mai zi nimic, CA m'am prins cu tine, tu nu, ci eu stric. Daa n'ai putere nu IntArAta gAlceavii.

152

www.digibuc.ro

XXXVII. Despre negot Cine mâneca 1) de dimineatä

Izbuteste mai mult in piatä; nu-i mai zice cineva: A ajuns la spartul targului. Sau Au ajuns i ei, saracii,

Dap& ce-a 'mpartit colacii. Sau,

Desi biet n'a dormitat, Dar târziu s'a desteptat. Ci ii zice: I-a cântat cucul astazi. Ii umblä plugul bine. I-a venit apa la moara. I-a batut ceasul norocului. Vilelul nici ,nu l-a taiat i musterii pentru piele au venit. Vinde pielea ursului in târg i ursul in padure. Cumpara câte douii i vinde ate noua. CA asa e targul: Uneori curge i alteori pica. Si rar omul Traeste ca in sail de rai. Dar când II line norocul de par, atunci I-a ouat gaina 'n caciula.

Da c'o mâna, ia cu alta. Pentruca Targul se face cu bani, i nunta cu lautari.

Si

Când Ii da Dumnezeu, nici dracu n'are ce-i face. Dar Nu vinde ce nu-i al tau, Sa nu-ti vie 'n urma rau. E lesne de vândut i anevoe de cumpärat. Ci mai bine, Unde n'am trebuinta, nici nu vând nici nu cumpar. [Decât sa-ti itca: Vinde via si cumpara stafide. Sau Vinde mosia i eumpara sanie.

LVANZAREA NES000TITA1

48. Povestea vorbii

Unul având o mosie, Tot, tot numai o fasie, se apnea i o vinde,

Prinde pe dânsa ce prinde, Si îi curnpärk indatä, 0 san.ie minunata.

I) A porM de vreme.

153

www.digibuc.ro

Copilul sau, cum o vede,

Vesel la ea se repede, Se urea, infra intr'insa $i se bucurä de dansa,

Zicând cu vorba zâmboasa:

Of, ce sanie frumoasal Tata! dar vom putea oarä,

Sa umblam ,eu ea la vara? El täcând nirnic nu zise, Ca. l'aceasta nu gândise.

Lesne e a zice :

Fie si un lup malice de oaie. Sau Doar n'o fi capul lui crai. $i Cu o fâs'ie tot n'aveam mosie. Dar pe urma ramâi,

In mând punga turceascä $i in ea sermea (capital) nemteascä. Daca-si incurca itele, îi pierde i mintile.

Minte am i bani n'am;

$i incepe a zice:

Când aveam cu ce, n'avearn in ce, i când am in ce, n'am [cu ce. Ci, Asculta cucul pand îi cântä. Ca

Mid nu vine primavara, nu se face vara. Pâna nu plonk nu se face ciupercile. Si Cucul pand nu vede mugur, nu cântä. CA Vremea vinde paiele i nevoia le cumpärä. Cine cumpära mai scump? Saracul. Când n'ai, cämila de un ban e scumpa.

Si

[IEFTIN 51 SCUMP] 49. Povestea vorbii Tata! zise un baiat, Uite, striga la mezat

O camilä de un ban... E prea scumpa, fätul meu,

Ii zice el oftând greu,

$i poate striga un an. Tatä! iar veni zicând:

O camila in târg vând $i cer o mie de lei.

Ii raspunse el zicând: Dute fätul meu, curând, Na, dà banii sa o iei.

Fiul sau privind la Ii zise :

el

Apoi ce fel,

Intr'un ban n'ai vrut sui iei, $'acum scumpa inteatat, Fusi gata numaidecât,

154

www.digibuc.ro

Sit dai o mie de lei?

0 scosei si o dedei, C'avui de unde s'o iau.

Nu te mira; Ca ieftina and era, Zise el:

Când cumperi insä, Deschide ochii in patru.CA

N'aveam banul sa o iau,

Dar acum mia de lei

Cine cumpara ou de la cocos, Il gaseste fära gälbinus. Si PAnza si nevasta noaptea sa. nu-ti alegi. Ca sa nu-ti [zica cineva: Ai rupt inima tArgului. Si Tine-te panel, nu te rupe. Si Ochii au vazut, ochii sa-i Sara. Si când cumpèri,

Plateste ca popa, tocma pe tocma.

Ca atunci nu-ti mai [zice nimenea:

Haim asta straina a ta este? Si mai vârtos, Haim imprumutata nu tine de cald. Si Schimbul nu traieste.

Ci,

Pe cat li-e pätura, atat te intinde. Lumea viermueste si se grAmädeste.

La bald Ca

Unde este starvul, acolo se aduna ciorile. Au tabarit ca furnicele la stejar. Dar

Cali merg in targ, toti nu cumpara.

Si

Ca.

Unii numai te intreab5. S'al(ii casca guri degeaha, Curg musterii, bolta gerne,

Unii tarziu s'altii de vreme.

Seara insa,

Unul vine sa cumpere, Altul sä ceara indator, Altul bani calpi1) s5. aduca, S'altu'n tain'ascunzator.

XXXVIII. Despre negot si továrAsie S'au intalnit doi rataciti [ 5i S'au hotarât a se duce, S'a 'ntovargsit raiosul Drumul incotro-i va duce. Cu cbelul si paduchiosul. I) Falti.

155

www.digibuc.ro

[ Dar

[Dar,

Negotul nu vrea paluchi,

Ci tot d'ai bdtuti pe mu[chi.

Cä

Banul face bani i püduchele [päduchi. Totdauna, Banul bani unde zdreste 'Colo se rostogoleste. De [aceea,

Numai cu o floare, nu se face [primdvarä.

C'o ceapd i c'o ridiche, nu [se face gradind. CA

Cine are cal ticallos,

Jurndtate umblä pe jos.Si Cine are tovaräs nerod,

Ajunge din pod in glod. [Ca

In loc sd te scoatil'n undit, La mai adânc te afundit. [De aceea zice: Unde sunt moase mai multe Rrimâne bietul baial

Cu buricul netdiat. CA Unde sunt douä cumnate

Ce folos sd ai minte li bani

Casele's nemdturate.

[sä n'ai! Sau Ce poti face, dacit ai bani [n'ai minte?--Zice cineva :

Undo cântd cocosi multi, acolo

Banii pe orn il invatä Ce sä facd in viatd. Si Chnd vei avea'n pungal bairn],

El iti face in cap planul.Si Cu bani poate omul face Orsice lucru Ai place. [In adevär, Multi toyaräsi totdauna, Fac mai mult decât o mând.

Si

[intârzie a se face ziva! Corabia cu doi cârmaci se [inneacd.Vorba :

Doi insi una nu zicea,

Unul: lags!"

i altul $i Unul taie i creste S'altul stä i priveste.

[cea!"

Praful nu se

alege de a[mândoi.

[BANII IN APA] O. Povestea vorbii Doi insi se 'ntoväräsirä cu 'nvoire inteun an Si mergând inchiriard 'n oras cârciumä i han, Insá unul c'ostenealii la vânzare-a stdrui, S'altul puind capitalul vin, rachiu a-i târgui, Deci acel cu capitalul incoace incolo umbländ, Pe la dealuri i poverne, 1) vin, rachiuri cumpArAnd, 1) Fabrici de spirt.

156

www.digibuc.ro

Si

[pe urma,

Pretul la fiestecare mai incarcat il spunea 5i dstigu'ncurcaturii intr'altA pungA-1 punea.

Cel din han iar, ca si dânsul alte'n folosu-i fAcea, El bAga cu doniti apA in marfa ce-i aducea, 5i pentru acel adaus din vânzare bani trAgea 5i'ntr'o osebità pungA ji baga i ii strângea. Dar pentru aceastA faptä li veni a se gAndi, Ca nu prin vreo intâmplare taina a se dovedi, $i având tu han, la soare, o butie de otet, In care tot turna apa i vindea, incet, incet, Arum& pe vrana 1) butii banii ce ii tAinuia,

5'apoi d'aci innainte tot mereu punea in ea. Cel cu capitalii.1 iarAsi se tot gindi ne'ncetat, In ce loc sä puie banii câstigati din incArcat. TovarAsul sA nu-i simtA uneltitul mestesug

$i sA i se dea pe fata tainicul sAu viclesug. Intfaceasta vAiând butia cea cu otet, zisA sus,

Socoti d nu se poate alt loc mai sigur de pus, 5i scotând prin tainä banii inteinsa a-i slobozi, Unde i cellalt tovards punea in fiece zi;

Apoi d'aci inainte amândoi ce câstigau,

Pe ascuns unul de altal tot mereu in ea bagan. Deci implinindu-se anul, au luat, s'au socotit 5'amândoi, ca s'A mai fie tovarAsi, nu s'a 'nvoit:

Marfa nu le rdmAsese, nici mai mult nici mai putin, Deck butea cu otetul s'o butie iar cu vin: La 'mpartire fiecare butia cu ()let cerea $i pe cea cu vin nici unul in partea lui nu o vrea, Desi costa mai mult vinul, dupa cum I-au pretuit, Dar in butia cu otetul, era câte s'au hotit. Dad vAd i vAd ei cum cA, cu certuri nu se impac, $i pe oameni d'acest lucru, ca sA se mire ii fac, Incepurd intre dânsii oarecum a bAnui,

Si nu putea unul altui gândul ali destäinui. Unul zicea intru sine: Poate tovarAsul meu 2) Gaura butoiului.

157

www.digibuc.ro

M'a vazut cumva veodata când aruncam banii eu!"

Celidalt îi zice iaräsi: Poate ca'n ea când am pus, M'o fi vazut oarecine i ducându-se i-a spus!"

Si ca sä se inteleaga intre dânsii prin cuvânt, Se pun si unul pe altul, se intreb cu jurämânt, ce este pricina intre dânsii de se cert Cum Si'n partea sa fiecare cere butia cu old? La 'ntrebarile acestea socotind cá s'au simtit, I§i spuserä unui altui cum si ce fel s'a hotit, Si cum banii tot in butia cea cu otet ii läsa, Socotind fiestecare sá o ia j partea sa. Dar de vreme ce secretul intre ei s'a dovedit, Acea butie cu otetul s'o sparga a trebuit. Asa dar prin invoire acea butie ei spargând $i unul i altul parte deopotriva luând, Puserä banii 'n chimire i s'au despärtit pe loc, Si sà1i caute, plecarä, norocirea intr'alt loc.

Unul dar plecând sà mearga la un oras osebit, Fiind vará i cäldurä foarte de nesuferit,

Când veni un rau sà treaca, care era foarte lat $i se vedea apa inteinsul ca cristalul cel curat, El poftind ca sä se scalde, sä räsufle de zaduf, DescAlecând lega calul la umbra a unui stuf, Se dezbracit pan' la una, cântând bucurat nespus $i d'asupra peste haine chimirul cu bani 1-a pus. Când inträ ca sd se scalde i 'ncepu a innota, Ii veni 'n gând sà se intoarca spre haine a se uita, Când jaca un vultur mare in zbor pe aci trecând Si zarind chimirul rosu ca e vr'o carne crezând, Se repezi deodata cu un zbor grabnic nespus $i räpindu-1 intre ghiare se inalta iar in sus; El zärind ingrab' din apa alerga dupa el gol, Strigând, zbierând, räcnind tare, slobozind si un pistol, Vulturul de spaimii 'ndatii armä, glas, când auzi, Chimind care 11 luase drept in rAu il slobozi, Care a sältat prin unde ceva, unde a cazut, 158

www.digibuc.ro

$i II petrecu cu ochii 'Ana când nu s'a vazut. El atunci clatind cu capul i privind spre cer in sus, Zice: Din apa venira i iat in apa s'au dus. Celait, i el plecând iarasi la un oras departat,

Unde trebuia sa mearga pe apa i pe uscat, Daca ajunse la mare, pe un vas se imbarca, Si cu totii impreuna spre acea parte plecä. Ca lea fiind foarte lunga, el in oarecare ceas

In corabie d'o parte in singurit loc s'a tras, $i îi descinse chirnirul in care banii era, li scoase, ii turna'n poala si 'ncepu a-i numara: 0 maimula, cdpitanul corabiei ce-o avea, $i din catarg de sus tocma cum sta i la el privea, li vedea toata rniscarea in acel ceas ce-o facea, $i galbenii in chimiru-i carii frumos stralucea; Se cobori pe hoteste si de departe pândi, Rand când aduna" banii, in chimir ii gramadi, $'alaturea langa sine dupa ce II lasa jos, Ca sa-si potriveasca trupul, sa-1 incinga mai frumos, Il rapi dirt ochi odata i fugind pe catarg sus, Cu chimirul impreunä. tocmai tu varfu-i s'a pus, $i acolo deschizându-1, incepa-a scoate din el,

Galbenii care-i vazuse si a face 'nteacest fel: C'o mAna hiind chimirul, alta cu galbeni umplea, $i privindu-i câte unul in mare Ii asvarlea. Rar, numai din doi, trei, unul i in partea-i arunca, Care sta cu priveghere sä-i .adune cum pica. Astlel tot fäcând maimuta pana când a isprävit, In cele mai de pe urma chimirul i-a asvârlit. El vazându-se saracul, fara veste 'ntr'acest rau, $i numarând ce adunase, oftând zise 'n gândul Banii câli cu nedreptate, chtigati care-i i-am pus, Dupa cum haram 1) venirä astfel i haram s'au dus!" Astfel e omul, Dupa ce rastoarna carul, atuncea vede drumul cel bun.Ca 1) Vai de ei.

159

www.digibuc.ro

Dobanda multi rupe ciochinile. 2) Dar insist Cinci degete sunt la o mâna i unul cu altul nu se potrivesc. Roatele se gonesc una pe alta si nu se ajung niciodata. Unde e marfa i paguba. 5'apoi,

Butiile goale mai mult sunet fac. Si Vinovatul mai mare gura face. Mica : A mâncat agurida parintii $i si-au strepezit copiii dintii. $i A mâncat urda cu lusturoi i cere sa-i miroase gura a lapte. Tovaras numai la câstig, la paguba pune carlig. Margaritarul sta. in fundul marii i mortaciunea pluteste [Pe

d'asupra apei.

Daca-ti este casa mare

Ci mai bine

Raga 'n ea un maracine, Decât pe fieste-cine.

Ca

Cine are strain, are in cash' spin.

Dar si

Daca vom socoti noi, Cat infra 'n pläcinta foi, niciodatä nu mâncam.

Ii incearca gândul sau, or pe bine, or pe rau.

Omul

Carmaciul cti ingrijire buna, Scapa corabia de furtuna. Totdeauna Socoteala deasa e fratie aleasä. Ca Din gräunte mdrunte se fac gramezi mai multe. Pentruca In oala acoperita, nimenea nu stie ce fierbe. $i Omul de treaba nu iese din casa cu rnâna goala.

Nici odatä de tot pomul Nu se poate 'ngrasa omul.

[Multi zic ca

LPOFTE DE$ERTE] 51. Povestea vorbii Nici o fling in lume Garde numai caci ode, Nu e pläpânda ca omul, In putin timp se cloceste El poarta mai mare nume, $i se sparge jos de cade, $i el e tocmai ca oul, Sau de alt de se ciocneste. 1) Legaturi.

160

www.digibuc.ro

Omul este ca o floare,

Co de umbra ve*tejege $i de stä la prea mult soare Se arde i se pArleste; De

d'a mai multi ap4

Incet-incet putrezeste,

$i daca iar n'o adapa Se usuca, nu mai cre*te.

Multi zic: Omul de ce-i [place

De aceea se ingrap"

Ca otrava i veninul",

Precum de pilda ne este Un tartar ce voi a spune,

Care le-a urmat aceste La furia lui de june: El indragi o fiinta Ge altul *'o alesese,

Gaud la nunta-i spre privinta Ca prieten se dusese. Drintuind ca c'o mireasa Se rani de dAnsa foarte,

5'acest proverb pe multi face A cadea 'n vieti patima*e.

$i d'aci spre acea casä Incepu amor sa poarte.

TAnarul lesne se 'n*ala,

De asemenea cuvinte,

VrAnd sa-*i incerce norocul Dragostea sä-i dobAndeasca

Dar Intrebati, cAti manknca

Cu 'ncetul ii crescu focul, Neputand sA isbuteasca. ranara nevinovatä Lisa sà se amageasca

Pe care el din grevala, Le judeca ca's cuminte; Cad multor le place dulce,

Folos ceva de aduce,

Si-i zOmbi cAte odata.

Ori ii mai vatama inch'?

GAnd se'ntAmpla s'o'ntal-

La un ce-i place betia

[neascä.

Vedeti, se 'ngra*e el oare? Ca pe lAnga avutia Ii pierde i viata, moare. La cAti nu place frumusetea? Ai cui ochi ea nu 'ndulce§te? Dar intrebati tineretea

Cu ce èa ii folose*te? Ingra§e ea pe vre-imul? Ii dä zile seninate? Ori ii darapana bunul 5i scumpa lui sanatate? Dupa un proverb ce zice: Dama frumoasä i vinul Pot pe cine-va sa-1 strice 1) Ambitie. 11

Barbatu-i vazAnd aceasta,

A putut sä banuiascá, $i de aci pe nevasta Incepu sä o pazeasca. Socotind el ca ea poate S'o fi inteles cu dansul, Of ta in zilele toate, Pedepsindu-se intr'instil.

S'a*a d'o parte barbatul Patimea s'o dovedeasca. $i de ceialaltä altul Patimea izbuteascä.

Ce-o fi urmat nu se *tie, DecAt n'au mai trait bine, $i el de filotomie 1) 161

Anton Pann

www.digibuc.ro

Muri tacându-o'n sine, Ca doua oua and s'alearga $i a se ciocni apuca

In piept mereu rana coace $i patirna mai mult creste.

$i trebue sa se duca. Deci vaduvind tinerica

Dar nu stim de au ei pace Intr'ast'a lor casnicie Decât tânarul se vede Prea apropiat de groapa,

Un' din ele o sa se sparga Pärintii ei o luara,

$i tocmai ca pasarica 'N colivie o bilgarä. 0 pazea cu strasnicie,

$i neputând altfel face 0 lua cu cununie,

$i daca vom putea crede, Curand ji va cânta popa;

Nicairea a nu merge, Vrand ei iar in casnicio. Cu cineva sa o lege. Amorezul ei acuma Neputând sä o'ntalneasca Lipsindu-i cu dânsa gluma,

Incepu sa se topeasca. Cad când nu vor fi mijloace, Durerea se indoieste,

Asa dar s'ast tanar moare $i nevasta tot traieste, Nici nidari nu o doare, La altul acum se gândeste.

Iata amorul ce face binele i dorul Iata de ceea ce-i place, Ce fel se ingrase omul.

XXXIX. Despre negot iaras Putin folos de cel: Prävälie cu chirie i marfa in datorie. Cere sa-i dai la soroc,

Para te pune pe foc.

$i,

Ca stapânul

Daca n'ai, din umeri dai. Il vezi ancepe sa zica: Negustor mare de piei de closci. Negustor greu ca fulgul pe apa. Cu un ulcior de braga negustorie intreaga. An n'arn castigat, estimp am pägubit, la anul trag nädejde. Trei lulele in doua zimbile,1) Cumpara d'o para cloud si le dä la o lescaie 2) nouä. Nu se alege castigul din paguba. De azi pan& mane numai pentr'o pane, ca sa-i zica [doar: jupâne. Multi zic: 1) Copite.

2) MonetA de cea mai micA valoare 1/, para.

162

www.digibuc.ro

Decât sluga mare, mai bine stapân mic. Dar, Omul e nascut ca sa umble i pasarea ca sa sboare. Chink desteapta pe chirigiu i drumul pe caator. Insa, Drumul soroc n'are, nici pe jos nici calare, Baba caatoare n'are särbatoare. Mult umbli multe'nveti, mult träesti multe vezi. Gana care cloceste niciodatii nu e grasä. Dar Piatra care se rästogoleste din loc in loc, nu prinde muschi

[ Ca,

Cine schimba stäpânii, sluga imbätraneste. Lac -sa fie, ca broaste multe.

Stapan nu poli ajunge, dar sluga când ei vrea. Dar basal, Cine päzeste sofraoa (masa) manâncä ceorbaoa. 1) lar Negustorul fricos nici nu câstiga, nici nu pagubeste. La multe cine gande.5te, nici una nu ispräveste.

Cine alearga dupa doi iepuri, nid unul nu prinde.

Omul vrednic se face luntre i punte i trebue sä iasa la [liman.

Din piaträ seaca scoate band.

Iar,

Omul nevoias se inneaca pe uscat.

Tioanul când a ajuns la mal, atunci s'a innecat. Deck sa dai cu manile si sa alergi cu picioarele, mai [bine sä te uiti cu ochii la marfa. Ca, Fa bine sa-li auzi rau. Mai bine, Pesingea 2) pe epingea. 3) Deat Cu toptanul 4) i banii la arml. Te tocmeste dusmaneste i pläteste omeneste. Bunä invoialä, rea tocmealä. Ci, Pune aici, baga aici. Decât pe urn-fa,

Iar nu,

Prinde orbul, scoate-i ochii. Gana când ii vine, atuncea oua. Daca risipesti meiul, anevoie it aduni. Versi cu pumnul i culegi eke unul. Din bun sal-1'41os to faci bolnav. 1) Ciorba.

2) Cu bani numerar. 3) Ipingea manta mare.

4) Engroscu ridicata.

163

www.digibuc.ro

Te gAseste boala gäbindrii si. frigurile pungii. Ti-a trecut baba cu colacii. $'apoi, Dacd cade omul, anevoe se indrepteazd. La copacul cäzut toli aleargd sä taie crAngi.

0 boald dacä vine la orn strigA atre celelalte:

Skill

[cd 1-am prins. Cu toate acestea curaj, Barba lasd sd se duck capul sd trdiascA. Dar, Greu la deal, räu la vale.

Nu mi-a nins ca sA nu'mi degere, nici mi-a ploat ca sa [nu md ud, One are mult, de multe ori vine vremea sd n'aibd uici [de cum.

Unde a mers mia, meargri si. suta. Orzul il aril boii si-1 mAnAncä caii. Lupul mAnâncd si din oile numärate. Unde e warfA trebue sá fie si pagubä. Marfa gata bani asteaptd. Si

Apa trebue sä vie la matca ei, si omul la teapa 1) lui. La toate urma alege. $tie Dumnezeu al cui e sacul cu fdina si podul cu sldnina, De ate ori se bolnaveste, omul nu moare. Ce-am avut si. ce-am pierdut, Gol m'am ndscut, gol o sd mä duc. Cine nu. e claton, e destul de bogat.

Insd,

Nu e dupä cum va omul, ci dupd cum va Domnul, Necazurile sunt pentru oameni si oamenii pentru necazuri. Cu nAdejdea omul nu moare. Dar datorniGul zice: Eu, Slav& lui Dumnezeu, am sd dau n'am sd iau.

Nu o sd ind omor singur, ca Lida. Capul sä trAiased, belelele curg.

Säräcia la om e stand de piatrA. Deck bogat si. bolnav, mai bine sdrac si sändtos.

Cu un rac tot sdrac, cu un lucru mic tot nimic. Ciung nu sunt, olog nu sunt, Cap, mäini si picioare am, Munca e comoard. 1) Rangstare. 164

www.digibuc.ro

Mick

[COMOARA IN PAMANT]

52. Povestea vorbil. Unul, cAnd a fost sA moarA, fiii sAi toli intr'un ceas Viind patu-i inconjoarA si-1 intreabA de rAmas,

ZicAnd: Tatä, esti slab foarte fi diatA caci 0 sa te apuce moartea §i nimic nu ne spui, tacit

faci?

Noi mai intAi de iertare am venit sä te rugdm, Si asa si pentru stare indrAznim sA te 'ntrebdm. CAci pe lAngd aste toate cAte ti-a dat cel de sus,

n'aibi si strAns nu se pate d'o parte-undeva pus, Fiind-cA aici prin casä stim prea bine cA nu sunt, Si. e pAcat sA se lase sä rAmAie in pämAnt.

Noi, tatA, nu-ti cobim moarte, ci pe Dumnezeu rugAm, Sänätos sA te mai poarte, sA trAesti ne bucurAm,

Dar a omului vialä, dupA cum singur spuneai, Se tine 'ntr'un fir de ata si se rupe cAnd gind n'ai. CAt mai vArtos cAnd e'n boal.A i se poate proroci,

CA or moare, or se scoala, nimeni nu poate ghici, De ti-e fricA a ne spune nkläjduind sà trAesti, Ca sä scrie inc'ai spune aceia ce tAinuiesti. Nu poli zice cA n'ai stare, cáci tim ca särac nu esti, Poate dovedi orcare de-i vrea sA tagaduiesti. Vestea e in lard sfoarii crt esti putred de bogat, Si cA ai gäsit comoarà o povestesc toti din sat, Ei incA numär si anil cAnd n:aveai para de ac,

Si acum te joci cu banii, turnAndu-i din sac in sac. Dar or si cum nu ne pasa, zicä lumea ce o vrea, Fie-care 'ntr'a sa casA zice si bunä fi rea. Noi tim cA un bun pArinte va Sa"-i lase fArA de minte, sAraci a se amAri.

Copiii mei, le rAspunse, bogat e numai cel sfAnt, S'are mii comori ascunse, pe fata Astui pAmAnt.

$i cel ce innaduseste tot. inteuna cautAnd, Acel negresit gäseste cu sArguinta sApind.

Multi nerozi gAuresc pämAntul, comori in el cAutAnd, 165

www.digibuc.ro

Dar nestiind cum, pasc vântul, surda

desert umblind.

Comoara nu se gäseste când ici, cAnd colea sApind,

Ci lesne se nemereste, când iei pamântul de rAnd. Si'n adânc nu e bmgatä pe ona mult a-1 obosì, Ci d'o palmä. e 'ngropata ca sa o poatä gäsi. De aceia, de VA place ca sä vä imbogatiti,

Cum am facut eu veti face, s'ascultati, Eu vrând sä caut comoarä si'n desert sA nu muncesc, Gump Arai o mosioarA, dorinta sä-mi izbAndesc. Si o apucai d'alungul sA cant comoarA 'n ea, Când cu sapa, cAnd cu plugul, o sApai cum trebuia, S'adevärat asta treabA mA osteni 'n acel an, Dar si nu mi-a fost de geaba, cA tot gäsii un borcan. Apoi cumpArai bucate i locul cât il sdpai, II semAnai jumätate i 'ncolo vita bagai. FAcând tarina si via am luat grAu, orz i vin,

Si suta a adus mia, sau un borcan cu vArf plin. acum acea comoarä färä nici un scazamânt, 0 am tot pe mosioarA ingropatä in pAmânt, De voi muri, impreunA yeti merge s'o cäutati, Sap And cu 'ngrijire bunA, mosia sa nu stricati; Ci faceti, zic, cum e bine, adicA derAnd säpati.

Ca sa puteli ca si mine rod dinteinsa sa Abia pAn' aci el zise i ostenind Adormi,

inchise si nu se mai desteptä.

Feciorii lui s'apucard (dupä ce I-au ingropat), Pretutindenea Ward, loc n'au läsat nesApat, Dupä ce se necäjirä cA nici un borcan n'au scos, Locul cel sApat pornirA si-1 sernanará frumos,

Din care cu 'mbelsugare in acel an rod luAnd FAcurä o sumä mare, cu pret bun toate vAnzAnd. Attmci ei cu pareri bune friiteste banii 'mpArtind, Le-a venit intelepciune, i zise unu zâmbind:

Vedeti, fratilor, cornoara de care tata a zis? Borcanul e mosioara i banii, cum ne"-a descris. Adica: lucrAnd piimântul scoatem comoara din el, De munch' i-a fost -cuvântul, iar nu cum gindearn altfel. 166

www.digibuc.ro

Munca e comoari mare ce stä 'ngropatil 'n pämânt, Care sfârsit nu mai are din porunca celui sfânt, dacä nevoitorul cu nädejde va sapa, El hi va dobandi dorul comoara a desgropa. Munca pe orn niciodatä nu-1 lasd a flAnanzi, Când cu firea 'mbärbätatä noaptea o va face zi; Asa dar, d'aci 'nainte sIi nu edem lenevosi, Ci, cum ne-a dat tata minte, sii mimcim mai inimosi.

XL. Despre amor san dragoste Mai bine varzá acri cu De cat zahar dulce cu cârtealii. Si, Mai bine leguma pulinà i dragoste multä. Iar nu, Mi-e drag ca taciunele la nas. bäga de pär in sân. De drag ce mi-e Se uitä la el ca dracu la popä. Ii std ca un gunoi in ochi. Zicând: Of I imi vine au de tine. Mi mir ce parte ai avut, bärbate, s'au innecat i tu ai scdpat. Si ea Il iubeste ca ghiata in sin. 0 iubeste ca sarea in ochi. Cäci Douä, trei -wade de topor curg din dragoste. Iubirea mojiceascA e ca gIuma aineascä. Despre care e o zicalá: Face chef de cured beatá. 51, Dintr'o scântee se chid focul. I-a can't la inimä tronc, S'apoi, Ca clasca pe ouä clone,

Dragostele pre'noite Ca bucatele 'neálzite.

Este si dragoste-:

Eu lein, mor pentru tine, $i tu habar n'ai de mine. 167

www.digibuc.ro

[STRAINUL INDRAGOSTIT] 53. Povestea vorbii

Un strain prost, 1ntr'o vreme, in România viind, Si doua, trei româneste ca sa Inv* dorind, CAM i ii tocmi slugä, din sate, pe un roman, De calul lui sa 'ngrijeasca, fiind el tare batrân; Si 'ntr'o zi sluga väzându-1 neincetând de oftat: Pentru ce oftezi, stapâne! indrilznind 1-a intrebat. Strainul oftând, raspunse: Ald nu stii tu bre, Ivan, Era sa spunem la tine mult, e! inca de an, Este una Mariuta, dincolo de Vadulat,

Eu mult iubeste la dânsa si me ranit na ficat. Dar ea te iubeste oare? 1-a 'ntrebat sluga cel prost; El oftând iar, ii raspunse: Ama eu 'ncolo n'a fost; Tovaros a spus la mine ca este prea mult frumos, Eu Warn vazut, dar vaz poate, daca este sanatos. XLI. Despre amor i nrA iar4 Le lea joaca pana'n noapte, In focul lui c'a murit, Iar barbatu-i e pe moarte. Ingrab' s'a casatorit. dat peste dracu. *5De focul barbatului, Pe dracul a cautat, pe dra-

Joaca'n capul satului. Si, Le lea joaca, dantueste, Iar barbatu-i patimeste. Si, Cumetrii barbatu-i zace Si ea face ce ti place. [Zicand:

Daca m'am casatorit, Nu m'am i calugäHt.Ca De drag ce 11 vede, Din ochi parca-1 pierde.

NJ:1'a nu-i muri barbatul,

Ea a dat mâna cu altul.Si,

[gul a gasit.Si acum,

Buna noastra gazda,

Se dete pe brazdä.

Ca

[calusaoa,

Se dä incoaci incolo, se lo[veste de tânjale, [s'apoi vine singura [ham.

la.

Trage ca calul la gräunte, [

Toate îi au leacul.

Ca

Artagul 1) 1si gaseste pârta[gat 2).

1) Manie.

2) Furie,

168

www.digibuc.ro

[ARTAGITTL

I PARTAGUL)

54. Povestea vorbii 0 vas:luau varsta, batrana, zbarcita, Cu doi dinti in gurA, barba ascutita, Nas cat pattageaoa, la vorba'ntepata,

Cu ochii ceacâra 1), gura labartata, Fruntea-i cucuiata, fata moborata, Peste tot negoasa i posomorata,

i tot innoratä, Nu o vedea nimeni sa raza veodatä, N'o puteai ctmoaste, când e multamita, Ca ea'n toata vremea, era necajita; Cânta-ti lele cântecul, ca" mi-e drag ca sufletul: limbla'ntuneca Lii

(Neaga-Neaga, reaoa, sparge mahalaoa). Nu putea ei nimeni intre in voe, Din zi pana'n noapte, zbiera ca strigoae; Cu nimenea'n lume, nu se avea bine, Se certa cu sine, când n'avea cu cine; Slugi, câine, pisica, batea cu sudalme, pentru o musca 2) îi da'n obraz palme. In scurt, nu ajunge omului

Ca sa-i spuie toate, din fir plan ata;

De-ar fi (cum zicea lumea o zicalä), Cerul tot }Artie i marea cernealk Ca sa se descrie, ar li putintele Toata istoria, astei mueri rele. Dar_de i in astfel, era cum ziseram,

cele mai multe, nu i le scriseram, Tot se maritase pân'aci odata sa se marite iar era rugata, Ca era vestita §i in starnba data 3), De vaduva grask putreda bogatk pentru avere, tocmai ca nebunii 1) Cu privire cruc41. 2) SupArare mica. 3) DatA pe &tit.

169

www.digibuc.ro

Se'mbulzeau s'o ceara vaduvii i junii:

Nu-i cauta chipul, nu-i cauta anii, Toata frumusetea ii era ei banii. O vaduva musk cand va dupä lege, Cu a doua nunta capul sAu sa-si lege, Ea atuncea zice, cum ea se insoark

Iar nu se marita pentru-a doua oark $i cauta'n lume barbat sa &eased, Ca pe o muere sa-1 imbrobodeasca,

Ea sa fie mare, ce o . vrea sa facd, Barbatu-i la toate ca mutul, sa taca; daca gaseste vre un la-ma-mamä, Nu vede, n'aude i nu-i baga seamd,

De Were bunk pe care'ntilneste,

Ij

lauda casa i se fericeste, Ca ea bärbat are bun peste masura, Ca painea a bun& (cu pruna in gura). $i astfel de vorbe vorbind intro ele, Zmintesc i stric casa unei tinerele; O fac sa-si urasca indata barbatul $i sa indrageasca in locu-i pe altul. Pentruca barbatul un amorez nu e Tot dui:a placerea-i la minciuni spuie, Si tot s'o man*, sa o giugiuleasca, Cheful i dorinta, pan' sAu ispraveasca; Ci el ii vorbeste serios la toate, Ca tot chef sä aiba- omul, nu se poate ; Grijile vietii, care II apasa, La placeri i chefuri rare ori il lasa, Si ea, daca vede ca alt ii zâmbeste, Umbla dupa dânsa i o curteneste, Ii face bizele, versuri ii citeste, O 'nalta in slavA, zânä o numeste,

Socoteste, cuman toat'a lui viatk Din gura-i nu curse de cat tot dulceata. $i se'nebuneste, dupa el sa mearga, Lasa copii, cask la altul alearga, 170

www.digibuc.ro

$i väzAnd c'acela i-a vorbit ei bune, Tot cu dragä, dragä, pAn'a o supune; LasA-1 si. pe dânsul, la alt bärbat du-te, Ca vinul cel stricat din bute, in bute. RABA rAmAne, Nici cu fetele la horä, nici cu nevestele la biserica. Po[vestea cântecului:

Fost-ai lele cAnd ai fost, Dar acum esti lucru prost,

Ai fo4 floare trandafir, Dar acum esti bors cu stir, Ti-a mers vestea, cAnd ti-a Emers,

Te-au läsat toti, s'ai rämas Ca un odorog de vas? CAt sä. te dregi la obraz,

Te-ai trecut, nu mai ai haz. GAndeai cA chipu-ti frumos 0 sA stea tot abanos. Acum poate sa plätesti Frumoasä sä te numesti.

D'acum lescaia-ti s'a sters. Geaba cochetärii faci, CA la nimeni nu mai placi. Asa si aceasta vAduvä bogatà, Fiind pentru zestre de prea multi rugatä, CAnd venea'n petite cineva s'o cearä, Ca sil se märite, sA-si ia bArbat iarA,

Ea la acei oameni bärbati sau neveste Cu mAndrie mare propunea aceste, ZicAnd: Mergeti, spuneti celui ce mä cere, CA am sä-i dau zestre destuld avere,

Bani, casä, mosie, cum si stie poate, Scule, diamanturi In fiintd toate, Dar pe rangä astea, am si din naturd, Iln artag, o palA,1) de cam cert din gurä, Si nu totdauna aceasta imi vine, Ci numai de fatä, când e oare cine, Sau cAnd stau de vorbä, la vr'o adunare, Din ceva atuncea, landära imi sare, Si incep indatä, ca sA-mi cert bärbatul, SA-I fac de ocard, WA de tot satul. Iar el, la necazu-mi, il voesc sä. tack SA-mi sufere toate, nimic sä nu-mi facä; 1) Toana.

171

www.digibuc.ro

Ii cer dinainte conditia asta,

De ma priimeste, eu ii sunt nevasta. ati auzea d'astea, fugea ca de ciumä, Li se faia pofta de astfel de gluma. Mai pe urma insa, hi gäsi ea unul, Cam lovit cu leuca, 1) facând pe nebunul. $i-i trimete vorba ca el o priimeste, In felul ce zice si cum ea voieste; Dar li da sa stie ca, din intâmplare Si el M.A. voia-i un pârtag mic are, Care, In an, numai oclatbi ii vine

$i, ca si un praznic, intr'o zi, ll tine. Si, el cum se leagä sa-i rabde artagul,

Si ea sa se lege sa-i rabde pârtagul. Spuindu-i aceste, zise ea 'ntru sine: Zart ca nu se poate din asa mai binel Nu e lucru mare, inteun an odatä, Un pârtag, cmn zice, si lui sa-i abata. $i cu chipul Asta, daca se legara Amândoi indata se si cununara. Mireasa, acuma, gäsindu-si norocul,

De Were buna, nu o'ncapea locul: 4i pierduse cumpatul, Ca gaina umbletul". 5i luând la mäsä, de coadd, purceaoa,

Cum era strâns satul, facu si safteaoa, Vr'o cate-va vorbe trânti dupa lege, D'ale nodoroase, ca niste ciomege. Ginerile l'astea trebuia sa tack C'asa se legase, n'avea ce sà La, Facând ea safteaoa, Li paru mult bine, %and cil barbatu-i, legatura-si tine, A doua zi iaras, urma obiceiul, A treia ii, inch' si mai cu temeiul. Iar el la nid una, cheful nefrangandu-i, Le suferea toate, in gandu-si zicându-i: 1) Lemn /neovoiat la car.

172

www.digibuc.ro

Lasä sä taie dracului bureti. Las& sä se scalde in apele ei. LasA sh-si Merge calul, cAt o vrea. LasA sA latre ca catAlele la luna.

Acum e la largul ei i la strâmtul meu, i mie, palele nebune, tai eu de unghisoarA, Eu ii snt doftorul ei. Cum WI asterne asa va dormi. Muerea, poale lungi, minte scurtii. La baligA moale, putinticA apA trebue. Cu vreme i cu paie musmulele 1) sA moae. 0 sA-i iash toate po nas. 1 s'a urAt cu bindle. Deci, A patra zi dimineata, pe loc cum se scoalA, Incepe sA geamd ca un prins de boalA, El nevastA, azi te-a calcat focul, ZicAnd: M'a guisit pârtagul, i-a venit sorocul.

PAnA mi-o veni

Si zicAnd acestea o cam ia de coach,

Si pe dupA mAnä frumos mi-o inoadA,

Si'ncepe sä-i care mai in jos de spate, Cam pe piele goalA, gArbace 'ndesate.

Ea ii zicea:

Fratel bine, ce e astd?

El rAspundea dându-i:

E pârtag, nevastä.

Mid cAnd te tine? ea Ii zice iarA.

El dAndu-i rAspunde: Numai pAnA'n searA. $i rabdä nevastä, cum f(i rabd eu tie. C'astfel n'e legatul i mult n'o sä tie. Ma rog, InirbAtele? mai stail contenestel Stg sA ne'ntelegem, putin odihnestel Eu imi intorc vorba, pui lacAt la gurä, Dud e pricina, pentru legAturA. Nu, dragA nevastA, näravul din fire, lecuire. Leslie nu se poate, -- MA rog, bArbAtele, da putin cu milA, Ca nu stiu bätae, de mica copilä. 1) Nespilupoarna.

173

www.digibuc.ro

Aoleo, ajunge! aoleo, mä lasA!

VAz eu cä cu zapis, nu se tine cask MA leg, mä jur lie, cä d'azi Mainte, Nu-ti voi mai rAspunde nici douä cuvinte. E ! bine, el zise, daca-ti lasi artagul, Iacä i eu darä imi opresc pârtagul. Numai îì pAzeste cum zici jurärnântul, C'apoi jar imi vine (sd pazeascri sfântul). Asa ei d'atuncea, cu pace trAirä, Si. singuri aceasta, o i povestirä.

A.sa am cumpärat-o, asa o vânz. Toatä pasArea, pe limba ei, piere. InvAtul 11 desbara bAtul.

Ei mai ziceau cd: Si. cA,

Pentrucd,

GAlceavä färä 'ncAierare, nici un haz nu are. Eu fac, eu trag, p'altu'n belea nu bag. De aceia,

Matele In orn se ceartä, dar om cu orn! Lasä-i

scoatA ochii, cA ei o da searnA.

Cine ce face, lui-si face. Nu-ti pune obrazul pentru altul, Sä nu te pomenesti cu un Doamne-ajutd pe spinare. Ei se ceartk ei se iarta. Zicând cd, Câteva coade de topor curg din dragoste, Insk

Lesne a ierta, dar anevoe a uita.

[MMINIREA]

55. Povestea vorbil Un bätrân oclinioard de nouäzeci ani trecut, Care astepta sä. moarä in orce ceas i minut, Intr'o zi cu pipa'n gurA, cam pe gânduri el sezând, Scoase o rasuflaturk lung din inimA oftând. Feciorut situ cel mai mare auzindu-1 1-a 'ntrebat: De ce, tatk 'asa tare si dessirat ai oftat? Iar tatAl stiu n'ascunse ce Mima ii rodea. Ci cAtre dânsul räspunse, spuind ceia ce &idea: 174

www.digibuc.ro

Ma gandii la varsta-mi fraga,1) ca eu când m'am insurat,

N'am gasit r ma-ta 'ntreagä si d'aceia am oftat. Te vaz, u zise el, tata, ea ai minti copilaresti, Daca ce-a trecut odata stai de iI mai socotesti. Si ce-a esit dintr'aceasta? ce paguba ai avut? Nu cumva ti-a fost nevasta cu vr'un madular pierdut? Cusurul mami-1 Iii minte, il zici si il pomenesti, Dar tu oare mai 'nainte, puteai sfânt sa te numesti? Bairânul, tragand din pipa si la dânsul ascultând, Cum tacu tot inteo clip& ii zise iarls oftând:

. Nu mi-e, fatul meu, atâta de ceia ce sa 'ntâmplat, Cat mi-e inima-amarâta de ceia ce-a mai urmat. Cad ea se jura.pe soare, cu cel mai strasnic cuvânt, Cum ca este ca o floare, neatinsa nici de vánt,

Si dupa ce fu saraca, zestre mai nimic avand, 0 facura alti sa-mi placa, läudând-o si zicand: Tu, daca esti cu stare, o fata skraca ia, Ca: Ca 'Mfg, precum ne pare, iii faci pomana cu ea, s'al doilea iei sotie, sa-ti dea cinste la cuvânt Si credincioasa sa-ti fie, pan' va intra in mormant, Intr'acestea oare cine ducându-se pe la ea, Si pomenind pentru mine de va de sot sa ma ia, Ea inaltând ochii 'n graba, cd vede cerul gândind S'a intors catre oglinda s'a zis asuprä-si privind: Ah 1 nu sunt eu norocita sa iau astfel de barbat, Ca m'as tinea fericitä si la el m'as fi 'nchinat. Crezând-o dar- eu aceasta, ca e cum am auzit, 0 §i luai de uevasta, la altele n'am gândit, Si dupä nunta in graba, am inghitit acel nod, N'am vrut peniru asa treaba, sa fim de râs la norod, Ci gandind ca. fac cuminte, uitând toate, o iubii, li facui imbräcaminte, frumos o impodobii. Astfel, ea mergind odatai si 'n oglinda cautand, Väzându-se 'ntotonata, o auz p'ascuns zicând: Ah! acum ma cunosc binel acum vaz cine sunt eu 1 Acest barbat ce ma line, nu e de obrazul meu! 1) Frageds.

175

www.digibuc.ro

Si 'ncepu d'aci 'nainte, de tot a se desfrâna, In urmäri si in cuvinte, a orn nu mai semäna. Pamir' chard, ea din cinstitä, pAsi i 'n drumul urat, Fu de lume povestitA i eu vecinic amärât. Cat pentru aceasta, tata, ti zice feciorul iar, De ai avea judecatd, nu te-ai necäji 'n zadar, Caci cu o adtfel de faptä, legea ea de a cAlcat, Räsplätirea o asteaptä, pentru'acest al ei pAcat.

Ea singur5. va da seam& nu tu, or altul, or eu; Ea trebue sä se teamä de fafa lui Durnnezeu. Care curn ii va asterne, asa se va i culca, va pleca. Pe pamant goI, sau pe perne, capul säu Iatä omul cel cuminte. iatä cum cel intelept, Se sileste prin cuvinte, ca sä facA strâmbul drept.

Astfel cine-va impacä la manic, p'un obraz, Iar nu inca sA-1 mai facA, sA turbeze de necaz. XLII. Despre elsâtorie Mama i fata.

Fata

Muma

Mama, bärbat iii cer

De! cA te-orn märita.

[voM sä mi-1 dai acum.

CA. orzul in copt a dat $i vAz $i trebue secerat.

[5i

Nu te uita chiondorus1) la [mine.

CA Inca,

Nu stii sä torci, nici sA tes5i.

La toatä casa bate coasa,

Inumai la mine n'are

S'apoi, [due. In 1oc sA planga fetele:

Numai la horil te'ndesi. [Nu stii cd, Ca lul bun din grajd se [vinde

Se vaetä nevestele,

Si mai bun pret pe el prinde

Care au avut luau Cate doi i trei bArbati,

PAzesti casa, cu prastia.$1,

1) Chior1§.

176

www.digibuc.ro

[ Iar tu,

Una, douä. la Marled,

Mucii tot la ea ¡a picA.$i

WirEitul gandeam päpu.5e

$i el nu'ncape pe u§e.

[parca

Sunteti douä rudiKare, C'ati uscat rufe, la un soare. [

Si

[nu 5tii cA,

Si

Te-ai fAcut cu (Musa rudd,

DupA mämäliga crudä.-5i,

Märiti§ul te leagä de maini de picioare. Ca ['Ana la anul i gävanul. 2) [5i pe urmä nu poti zice:

Duca-se, n'am tors pe el.

Amandoud mAncati dintr'un [ciob 1)

Fata

[Ci,

Puiul pene daca face, Tot ca sa zboare ii place.

Dacä te prinzi in horA, tre-

[Ca,

$tiu i traiul de acasa. Nu-mi plâng copii de foarne. [

Si,

Pe cine Il doare sa-i pese. iti zic:

Or da-mi bärbat, or cd plee Sä mä duc sa ma inec, fi lacul mai sec, CA astäzi se lasä sec. Muma

[bue sA tragi dantul.$i Cine infra' in cwä. trebue [sa chute coco§e§te.

De aceia e mai bine. Nici drac sa-ti iasä 'nainte. Nici sä stai sà dai pläcinte, [CA inch' e§ti Nu tii pe unde se udd gaina [

Cate zboard de sus incä, Toate-ti par ea' se mAnancä. [

aceia,

Ca

Or unde vede muere, Para' 11 lipeti cu miere,

crWe pär in

[palmA.Tu eti

Plete lungi i minte scurtd. [

Si,

Pe cAti ii vezi cu nadragi, Toti i sunt frumo§i i dragi [ Ca O. aceia,

0 sä-ti vie mintea, mama', Gaud

lui Satana Plocon 3) de pomanä. CA Sunt sätuld, de a5a sculä.

Crande§ti cA e

[päpu$e. CA una cum a [zis:

[De aceia, Nu gräbi cu Pa§tile. CA Nici un pArinte nuli ineacä

1) vas stirbit.

2) Strachina mare. 3) Dar facut catre un mai mare.

177

www.digibuc.ro

[copiii. [asculta,

Iar de nu vei

Poama bunk' porcii o Ca

[mananca.

Ascultarea e viata, iar ne$i [ascultarea moarte. Blagoslovenia pärintilor, Intareste casele fiilor.

XLIII. Despre easiltorie Tanis Tatttl st Fiul.

Ritul meul Omui o nevasta i o pisica trebue sa OA in casä.

Cil

Si, Toate sunt pAnä la o vreme. Daca inima iti cere, Ca Te'nsoara si-ti ia muere. SA-ti car la nuntA apa cu ciurul (zapada).

Seumpul men tattil

Omului cu sua poti sä-i iei, dar sa-i dai nu poll.. Lesne ea se 'nsura

CA

Ca $i greu a se dessura. 1) Muerea are noua gun i multe cere.

De cat sA zic pe urma, vai de noi, mai bine sä zic vai [de mine:

Nevasta nu e carpi, sä o descosi

CA.

i sil. o lepezi.

CA pe multi ti vaz, De unde stie omul, ce noroc va nemeri! Duminecä cununie In adevar, $i Luni la Mitropolie, 2) Nevasta cu minte buna, E bärbatului cununa. Dar,

Bar la om asa noroc.

Cum a zis unul:

FA-ma, de poli, prooroc,

Ca sA te fac cu noroc.Ca, Ce e frumos la toli place,

Dar nu stie'n el ce zace. [CA te uiti,

Din afara mar frumos

1) Divorta. 2) La Mitropolie se faceau divorturile.

178

www.digibuc.ro

$i in

läuntru &mos. 5i.

De departe trandafir, De aproape bors cu stir. De departe calu-ti bate,

Adusei in casA gloaba.-5i, Am gAndit cA iau pe Stana

5'am fost luat pe Satana. [CA

[Si,

De aproape ochi-ti scoate. [51 atunci,

E micä i a dracului, Sare'n capul bArbatului.Cä AlAuta zice din strund:

0, ce frumusia junä

Cu läutari i cu mesa', Aduci pe dracul in cash'.

Iar toaba zice:Lask lasä, Ca s'o vedem

[CA

i mireasà.

PAnd nu IRA cu omul in plug, Nu-i tii boii cum trag la

Viespea, miere dupa ce nu

PAnA nu incaleci calul,

Sere

Nu-i poll cunoaste nAravul. r Sau cum a zis unul: Cu lAuta i cu toaba,

Vai de mine, de urât Sunt sätul pAnä in gall

rjug.-5i,

[face,

i te 'mpunge cu ace.

[NECAZURILE CASATORIEI]

56. Povestea alnia N'a mai rAmas frätioare, Cineva ca sA se 'nsoare, CA precum cAstig nu este, De vom lua i neveste, Pas' apoi de mai trAeste, Or in lume pribegeste. CA ele nu te intreabd, D'ai negustorie Ci: ad-o, da-i, cheltueste, La mode mereu croieste,

Ce in toatd sAptAmAna,

croiascä le clä mâna; Astfel i ele se 'mbrack Nu lasä modd sä treacA.,

Tot Ili cer, tot te frAmântä PAM' vAd cA cuculi cântk,

Apoi atunci or te lasä,

Or de tine nu-i mai pasä, CAt träesti nu mai vezi pace,

DA bani pe palArie,

Casa 'n iad ti se preface; De ocari si de blesteme,

De n'ai, ia in datorie. Ele privesc la cocoane, $i la alte mari persoane,

Irnbdtrânesti färA vreme; Perii in cap iti albeste $i obrazuli. increteste, 179

www.digibuc.ro

Ure5ti lumea, ure5ti viata nu-ti mai vesele5ti fata:

i mAngAierea-li e popa,

El El? fatul meul

AmArAt Ili prive5ti groapa

Cine cauta nevasta fara cusur, neinsurat ramâne. i atunci, Alege, alege pang culege. CA precurn Dad, n'are frumos, pupa i mucos.

Ma nu se

BArbat bun 5i usturoi dulce nu se poate.

[poate, LAnoasä

i lAptoasa i grasa

SA vie 5i de vreme acasa.

CA nu se poate iar,

Moarte far% bAnuiala nunta far% &gala.

Si vine vremea sa zica: Din pricina lui Nicolai urAi i pe santul Nicolai.

Dar [insa,

Rau este cu ritu, dar e mai rAu farA rAu.

Ca

Ceiace savAr5e5te muerea, nimenea nu poate sAvAr5i. Si [prin urmare, Cine 'ricaleca magarul, SA-i sufere i naravul. Ca Ci Unde sunt oi, acolo-s i foi. Cu Dumnezeu inainte.

Cum ti-o fi partea. CA Ce e scrisa omului, trebuie sit o pAtimeasca, FA j tu ce face toatA lumea.

Or te insoara, or te fa osta5, or fa-to calugär. [PACOSTELE S1NG1JRATATII] 57. Povestea 111nia

Multi doresc singurAtatea, dar eu de ea sunt satul, I-am cunoscut bunatatea, mi-a venit acra, destul. Un om singur inteo casA, 5ade ca un surd 5i mut, Manama far& de masa, doarme Mat a5ternut; and pleaca din cas'afara, drumu-i e farA soroc, Umbld ca un pierde-vara, zabovind din loc in loc. 180

www.digibuc.ro

Prânzeste unde-i e foame, mAnânca ce o Unde insereazA doarme, asterne ce s'o 'ntampla.

In case familiare cu vaz bun nu il primesc,

E grelos la fiecare, de si'n fag il cinstesc. De s'ar purta cat de bine si d'ar umbla ca un

Tot ti defaima orcine i Ii zice: paste-vant. Fiesteeare isi teme nevasta, fata de el, Si se sfieste sa-1 chieme, sa petreaca 'n vre-un f el. El cat de mull sa posteasca i sA umble nemâncat, Mate le sa-i chioraiasca, tot ii zic ca e 'mbuibat. De se duce la vr'o treaba, mai des unde sunt femei, Curtezan Il fac in graba, rad de el intre ei. De se duce la plimbare, umbra' singur ca un cue,

$i priveste cu jind mare, la call de bratet se duc. Unde vede vr'o figura, vr'o tânara, veun pantof, Stil, se nit& cased gura, i se alege cu ofl Acasa, iar dacii vine, trAeste cu totul prost, Rareori mananca bine, mai mult urscAturi si post. and e bolnav n'are cine, un pdhar apA dea, Moare 'Ana child ii vine un cunoscut a-1 vedea. De-are bani tot mai gaseste Cate un doritor $i vine de-I linguseste, sa-I lase mostenitor;

Iar de este sarac, moare cu zile din necatat. De patru, MI% plânsoare, in groapa e aruncat Si se pierde de pe lume, ca o pulbere in vânt, Neamul sau si al sau nume, merge cu el in mormânt. Nu-i ramâne in viala pomenire c'a trait, Traeste fara dulceatA, se duce cum a venit. lath' dar singuratatea, pe care multi o slAvese, Asta e, zic, bimatatea traiului filo-sofesc,

Fie, fie, daruita, dintru tot sufletul meu, Aibd-o cui e dorit5, mai mult nu o voesc eu. Cu Dumnezeu inainte imi iau inima in dinti, Ma'nsor, cununa parinte,

toti cA n'am. mina;

Cunoscut i tiut este, c'am mai fost casatorit,

Am tinut doua neveste i nici una n'a murit,

Una ma lasa pe mine, pe una o lasai eu,

181

www.digibuc.ro

De am trait raiu sau bine, sa ne ierte Dumnezeu. Sapte ani trail cu una si mereu m'a judecat, Gára, mâra, totdeauna, dar in sfarsit am. scapat. Cu a doua fìlcui casa si la al zecilea an, Vrand sa se faca mai grasa, ma un i. si-mi fu dusman. Sarace fusera toate, saraca i acum iau, Cu doar, c'o fi i cu poate peste mai bine sa dau, Dar insil de loc nu-mi pasA, or &. cum de-oi nemeri, Uncle o esi sA iasA, sunt deprins a suferi. Ca un soldat in razboaie, mai de multe ori a fost, N'are frica i nevoe ca acel recrut i prost.

Cine n'a umblat cu arma, e frica 'n maini sa o ia, In ochi ii e ca o spaimal, *11 manânc' câinii cu ea. Iar cel invatat, indatä, o ia si-o are de joc, Se aprinde i sta gata, sa intre cu ea in foc: Il vezi cu fruntea semeata, peste arrnati Pe moarte or pe viata, nu-i pasa, e hotarit. Ma i cel ce se 'nsoarä s'a tras dantul casnicesc, L'a doua treia oarä, frici, spaime, nu-1 ingrozesc, Gara, mara nu-1 sfieste, cantecele i se par, Cand se'nvata si-i lipseste, duce dorul l'alor har..

Omului de or ce bine ti vine imbuibaturi, De dulceturi, greata-i vine, doreste i acrituri.

Pelinul amar ca fierea ca o doctorie-I ia Si mai cu gust de cat mierea, pe nemâncate il bea. Mângaerea, asa iarA, saturA, des cand o vezi

Si'ncepe a fi amara, de n'o fi ceva sfezi, Ca uncle sunt iubiri multe, sunt i multe 'ntristaciuni, Ca plânsurile la nunte i râsul la 'ngropaciuni.De când lumea, astfel toate au fost i vor fi cum sun t, Nici s'a putut, nici se poate, impotriva-le cuvant; Cui dar pielea se'nfurnica, nevasta'n cash' sä-si ia,

S'o lase, cui nu e flick sa traga dantul cu ea; Dar nici ne 'nsurat, in urma sA umble prin sat hfirbar,1)

Ca-si gaseste, de ti curma, drumul din sat vreun par, Pentru sfânta scriptura e 'nvederat, i citim, 1) foarte acru.

182

www.digibuc.ro

Unde dà invAWurA in lume cum sa trAim; Ca, una din trei la numAr, sA-si aleagA cinevas: Or insurat, or cAlugär, or SA se facA ostas.

lubite tea/ Toate fomfoloagele 1) astept noroacele,

$i,

Mägarui se vinde tot in oborul armAsarilor. 5'acolo $i pentru calul scbiop, se gäseste surugiu. Dar, Cioara, in loc de privighetoare, nu se poate vinde. Cà Unuia 'ti place popa, altuia preoteasa, i altuia fata popii.---5i, Gustul dispotä n'are. De-aceia zice: Cautä muere sa-ti placA tie, iar nu altora.

Cu funia altuia nu te Lisa in put. Cà Nu e frumos ce e frumos, ci e frumos ce mi-e frumos.--$i, Nu este bun ce este bun, ci este bun ce-mi place mie. [Dar insä, Ce mi-e drag fuge de mine, $i uritul calea-mi tine.. 5'apoi, Cine cade de sine, SA p1âng4 ii e rusine. Cä Nebunul, pe mai marele sAti, nu-1 cunoaste. Tara piere de TAtari i ea bea cu lAutari. $i Totdauna gAra mâra, i trai cu vAtrai. 2)

Nu erode barbate ce vezi cu °chit ci crede ce-ti spui eu.

Iti judecá pe dracul i ti-I scoate i dator.

[Muerea

Atunci iti iei ale trei fuere i lumea in cap. Te duci opt cu a brânzii. Sau, Te duci unde a dus mutul iapa i tiganul cArlanul. 3)CA Muierea a'mbatrânit pe dracu. 1) $tirbele. 2) Viatil cu cearta. 3) Manz de doi ani.

183

www.digibuc.ro

[1NVOIALA DRACULUI]

58. Povestea vorbil Un orn de mult, de cand [vacu

Se invecina cu dracu:

El avea o mosioarä $i dracu o fasioara,

Ins'a omului lucrata Ca o gradina curata, Iar a dracului baltoasä, Glodoroasa i ghimpoasa. $i asa, dracu ca dracu, Vrând sa-si mai lärgeascä,

Or lacul al tau sä fie; Ai sä. facem invoire, Cu zapis, cu intarire, Ca sA fiu fàrä. sirnbrie Sa-ti slujesc acasa tie, Dar mush' numai atâta,

Pe o vreme hotäratä,

In care, sa-li fac tot treabä Una dupa alta'ngrabä, Iar cat n'ai avea poruncä,

Ca sA mà pui la vre-o

lacu,

Pazeste când na e omul, Ii smulge din rnarginipomul,

Cate putin, putin gapa, Cade pämântul in apa; Vine omul in livede, Tot raul fAcut il vede. Intreaba, räspunde dracul: Ca pAn'aici i-a fost lacul, ca' aci e hotarul, Uncle si-a batut el parul. Bietul orn iaräs 11 lasa, Merge necäjit acasa;

Dracul iaras muta parul, mailargeste hotarul. Vine omul, iar se ceartA,

Ii arata i pe hula,

Cá i-a 'mputtnat pämântul, $i ca-si are tot cuvântul. Inteaceste zise dracul:

Ce tot cearta, in tot vacul? Or tu sa pierzi o mosie,

[munca,

$i la mijloc timp va trece, PAna când sä numAr zece, Atuncea a ta mosie,

Cu totul, a mea sä fie; Iar pe cat vei avea treaba, Poruncita tot in grabil, Atunci si a mea Rwie, S'o iei drept a ta mosie. Zise

el :CAt despre asta,

M'oi sfatui cu nevasta, Stai aici, pAna m'oi duce, Si raspuns I1 voi aduce. Se duce dar i vorbeste, Cu nevasta sfatuieste, Ce mestesuguri sa puie Pe dracul ca supuie, Sa-1 faca'n näcaz sä crape, $i de galceava sa scape. Socotindu-se nevasta Ii zise: 'N pricina asta FA zapisul, ote'nvoeqte,

184

www.digibuc.ro

Tocma dupä cum voeste, Ca' stiu eu sa-i dau lui

Si-i porunci ca stapânä,

Zicand:Apuca 'ndrepteaza

[munca,

Acest par intins sa seaza,

Odata dintr'o poruncä,

Ori cum stii, mi-1 descovoaie,

Numai nu uita, ci scrie 5i mie supus sä-mi fie. Astfel daca sfatueste Si cu dracu se 'ntalneste Facu zapis, in el scrise Toate cele mai sus zise,

Dar de-I rupi dai de nevoie,

S'acasa daca-1 aduse Sa-i argäteasca il puse,

Il baga 'n gut* il moaie, El mai rau se incovoaie; Il mai ia iar, it mai linge, Mereu in gura-1 intinge,

Dracul land paru 'n graba,

Zise 'n gându-si: Ce mai [treaba! 'ncepu sa-1 netezeasca, Sä-1 intinza, sa-I suceasca,

Dracul, iar la tot cuvantul, Se pornea iute ca vântul indata 'n mare pripä Fäcea lucrul ca 'ntr'o $i ispravind venea 'n grabä Zicand: Mai da-mi s'alta

Ia in deste

'1

netezeste,

Sa-1 intinza se munceste; Dar geaba, nu se 'ndrep[teaza,

Mai mult se 'ncarlionteaza;

[treabä.

S'atat facea ori ce iute,

In cat and ii zicea:Du-tel El räspundea: Este gata, Poruncese-mi acum alta.

Omul alta-i da sa faca, Neavand timp nici sa tack Ca cum ii zicea din gura, Il fäcea 'ntr'o 'nvartiturä! Omul tremura de flick Nestiind ce sä-i mai zica,

Se necäjeste, se sburdä, Dar toate-i erau de surda,

Para' ti venea sa crape, Gandind mosia sa-si scape. Fierbea 'n el de ciuda fierea, Cum sa-I ram'aie1) muierea?

Se facu 'n acea zi seara, Maine ii apucä iara, 5'a treia zi insereazá

5i el tot nu-I indrepteaza. Trecu saptämana, luna,

$i cat pe aci, säracul

Era sä-I incurce dracul;

lar femeia lui, cum vede, Vreme fall a mai pierde, Merse 'n pripà, se ascunse, Un par de suptiori smulse, Esi, dete in manä

Casnindu-se tot intr'una, Femeia tot il zoreste Strigind: De, del ispra[veste

$i du-te de adu apä, Ca fierea in mine crapa,

I) Invinga.

185

www.digibuc.ro

D'at'ata multi zabavä,

Färä sä fad vr'o ispraväl El merge apd s'aduca $i iar de pär se apucä; Ea iaräs 11 mai strigil: Hai de-mi fä o märnAligA 1

El s'aceasta isprävekte,

$i iar pärul netezeste; Ea II strigä, iar sA saie, Ceva lemne sä mai taie;

5'abia iar ia päru 'n mând, Ea la alt-ceva il mana; El neavând, cuvânt, tace,

Ba ì cocosat rämase, Neviindu-i sä se lase,

0 muere sä-1 supue $i mosia sä-si räpue; Dar, in cele de pe urmk Moartea, care toate curmA, SciipA si de dânsii dracul $i iar isi stärkini lacul. Dar cocoasa din spinare $i barba crescutä mare, I-au rämas ca mostenire, Spre vesnica pomenire:

Când una, când alta face;

Cà muierea de când veacul A imbAtrânit pe dracul.

Vai de el, dracul, särmanul, Caznind ii trecu i anul! Al doilea an porneste Tot cu pärul se munceste,

Esti dracul impelitat.Dar

De necaz sa se innece,

si al treilea an trece; And trecea sir ca lantul $i muierea-1 juca dantul, Tot mereu sii-i imputeze, indrepteze; Parul ca 5'atAt se necAjea dracul,

Cu pustiul par, sdracul, Cat incepu sä-i albeascd Pärul i sä 'mbätrâneasck

De-aceea zice proverbul: Cine n'a vazut pe dracul, sä [se uite la tine.

Copiii oamenilor sunt draci

[goi.Pentru care zice:

Nici dracului nu-i da in ghna

[sA o facä asta.Unii [zic:

Dracul m'o invälä s'o fac [asta.

$i dracul poartä ponos.

[1NGHITE AUR] 59. Povestea vorbii Un sgârcit odatà când era sA moark Se tad cu 'ncetul la strânsa-si comoark $i 'ncepu cu galbeni gâtul sA-si indoape, 186

www.digibuc.ro

Dar,

Ca, murind, cu dânsii in el sa-1 ingroape. Când fäcea aceasta vine farä veste,

Un nepot sA-1 vazä, ce fel ii mai este,

Si privind la dânsul cu mirare mare Cum inghitea aur ca pe o mâncare, Incepu a zice i cruce a face: UcigA-te toaca, ce il inveti, drace Dar dracut raspunsul nevazut ii dete: Ba, uciga-1 toaca pe unchiu-ti, baiete, CA nici chiar eu insu-mi, de-mi zic drac anume,5i aceasta inch' n'am vazut-o 'n lume. Prin urmare dar

Pe om la mai mari dracii Il tale capul. Insa, Gunoiul din ochiul altuia 11 vedern i bArna din ochiul [nostru n'o vedem. 5'apoi, La unii unele si la altii altele. Zice cineva ca, Muerea necertatä e ca moara neferecata, nu macina bine. [

Dar,

Toate ca toate, numai dragoste cu sila nu se poate. [Altele sunt iar, Barbatul sA aduca cu sacul, muierea sA scoatä cu acul, tot [se isprAveste.

Omul de hotul din casä nu se poate feri.

Pentruca,

S'apoi vii [la povestea cântecului:

Punga plina pâra-mi fuse, Mândra pe mânä mA puse, Când veni la jumatate, Mânda ma dete la spate, Cand de loc nu mai sunara, Mil dete pe us' afarä. [BANC]:

I CUSURITL]

60. Povestea vorbii Un tânär din intámplare ramAind la ochi beteag. Se 'nsura ca fiecare, cu plAcere i cu drag; Iì luä de nevesticA p'o fatä care-I voi; 187

www.digibuc.ro

Pentru c'avea stäricia prea lesne se invoi. El d'a doua zi de nuntA pAnA'n sase, sapte ani, Cu'ngrijirea lui cea multi, Ora când avu i bani. Or and pleca de acasä, i 'napoi se intorcea, Toate cele pentru masä cu brat plin le aducea Si nevasta lui cea dulce de grab' la scarA sbura, Si de cele ce aduce, mai curând il usura. PAnä fu asa bärbatul nu avea nici un cusur, Cu adusut i aratul fu frumos ca un rasur;

and n'avu si'nteo zi numai, cu mina goala, veni, Nevasta lui i acuma când iei si-1 intAlni, Väz And cren mAini nirnic n'are de cele ce o'ngrAsa,

li privi 'n ochi cu mirare, zicând Care el asa: Dar ce ai pitit birbate? Ochiul cine ji 1-a scos? Uite pociturä, frate 1 Ti-ai slutit ochiul frumos I El privindu-i vreme lunga ochii ei cei dragistosi, Cunoscu cA pentru punga i-a fost cdutat $i legänând capul zise: Dar ce, dragi, pAn'acum, Ti-au fost vederile 'nchise de nu vedeai nici de cum? Sapte ani trAii cu tine, cu acel slut ochiu al meu, S'acum stai, te miri de mine, ca cAnd nu-s tot acel eu? Nu cumva avur perdele in ochi-mi de nu cAtti, Ci tot in mâinile mele i in pungA te uitai? Zise ea: Cu de aceste nu poti sä te intreptezi, Aceia ce zic eu este, vedeai, dar acum nu vezi; CA dintru int'Aias data de erai cum esti acum, Chiar sä fi 'mbitrânit fatd, nu te luam nici de cum. BArbatul scArbit in sine, de un astfel de cuvânt, Mai vArtos cunoscând bine, ci banii sunt unde stint, PleacA pentru vreme lungi, fuge, lumea in cap ea,

Cafar and i-o suna 'n pungA, atunci sA vie la ea. Feitul meu!

Ariciul cu mestesug se prinde i vrabia cu mei. Copilul cu leaganul se amAgeste i tace. CA, Verdarea 1) ceara copaciul, si mai slab unde gäseste, acolo 1) Gale o mac cu pene verzi.

188

www.digibuc.ro

[ciocAneste.

Calul cunoaste ce orn il incalecd, pe fie-cine nu trânteste. [

Dacä 11 vede chi este

Atunci, Lä-md mamä ti p:i mine, cd azi este tâmbiltd. II imbrobodeste ca pe o muiere. Si, Ba li pune testu11) in cap, mi-1 intoarce ca'n dulap. 2) [lira*,

Il bagá sub pat si-1 pune sd cânte cocoseste. Iar, Cine e vrednic scoate i simbucatura din gura omului. Muierea este vas slab, de nimic se neciijeste, i cu nimic [se irnblânzeste.

Te joci cu ea ca cu o pdpuse.

CA 0 faci de joacd innainte-ti pe taler. Cu binele de nu vei putea, rar cu räul nu faci nimica.

[Iubite tatd!

Bani de-as avea m'as insura. Cum a zis unul: CA Cu puscd seacd la vânat sa nu pleci. Osul gol nici cainele nu-1 roade.

La copaciut far% poame nimenea nu aruncd piaträ. Cum [a /is altul: De ce nu chtigi? N'am bani. De ce nu te 'nsori? Dud nu-mi vine De ce nu mori? N'am noroc. Sd iau zestre mi-ar zice: [moartea 1 Insd, Se scaldá in zestrea muierii. cu pui si cu oud. CA Gdina nu se poate cu S'apoi vine la Cine se bucurd la avere, ia färd pldcere. [vorba Aluia:

Zestrea imi sade in 1acrä

Si eu cu sluta pe vatrd:

Luai fata dracului. MA fdcui pentru bani multi, Oldcar 3) de cai stAtuli 4).--

De dorul bogatului

Pentru bani luai bdtrân

[(bold)

$i ma bagai la stäpân.

1) Teasta. 2) Leagan Invälitor. curier. 3) Stafeta 4) Cai istoviti

189

www.digibuc.ro

[BARBATUL SAMAR]

61. Povestea vorbii

Inteo dimineatä pe ceatä, pe fum, O cadând p'alta intanind pe drum, Soro! or pätisi cevasi? O intreaba: Astfel pAna'n ziuä incotro plecasi? Ba, lele, räspunse n'am vre'un alt zor Deck silesc jute s'ajung la obor, S. gäsesc cumpar un mdgar i eu,

D'o veni vre until in norocul meu. Ce sä faci cu dânsul? o intreaba iar. Ind, ea raspunse, ca sa-1 am sà car, and lemne, când apa, când alt-ceva greu, S'am adica 'n curte ajutor si eu. 0 Doamne! ii zise, prietina ei, De ce-ti trebueste mägar sä-ti mai lei? Mai bine 'ngrijaste iei un bärbat, Si fa i tu c'alte ce s'au maritat; Ca mkgarul numai apa-ti va cära, Lemne, s'alte ckte le vei cumpara, Iar bärbatu'n vreme hamal o sä-1 ai. Din zi pänä'n noapte, bani fAra sa dai; Incepi, sapun, sare poruncesti, Pan' la lumânare cerând, il spetasti. Si asa cadâna d'obor s'a läsat Si fail zabavä luat un bärbat.

Astfel dar saracul e ca un hamal, Carä'n zi i noapte, cara ca un cal,

Cä de nu aduce este vai de trai. Nu poate sA tie casa cu vatrai, Ci sa se gändeasca, cánd se va'nsura, Ca sa. nu Inceapä 'u urm'a fluiera, CI nu este numai sä te'nsori, sit pupi, Ci's mai multe care cer sa le astupi. 190

www.digibuc.ro

Astfel dar

Cei mai multi astäzi se bucura la zestre. Cand vor fi la mijloc banii Zicand: Nu se mai intreaba anii. Minded, Gana bAtrânä face zeama buna. Are in palind sä-i scuipe, La ochi5ori d'Ai de vulpe (galbeni). Fie ca o naiba, Numai bani sa aiba. Pentru Mille i sutele MAritti slutele.

Ca

Zestrea toate le astup5, 5i a.5a nu ramane, Ea i pe dracu il pupa. Nici märgea nein§iratA, Dar insA la firea mea, Nici fat& nemäritatit De cat sa mananc mamaliga cu unt, i sa mA uit in piimant, [mai bine paine cu sare i sa ma uit la el ca la soare. Pentru cA, Totdauna fetiwara, . De Maritä pe fetiwara. La vreme de nevoie fiece laturä stinge focul, Dar i rdu impute locul. Ci, Mai bine un dram de nurite Deck un car de frumusete. Mai multi se uitä la mireasa, decal la ginere. Iar, Barbatul sä fie putintel mai frumos de cat dracul. Cum zis un baiat: Mai multi intreaba de mama decat de tata. Fie

[care zice:

Ce folos de multA albete, clack n'are un vino'ncoace?CA pun d'asupra pilafului. $i Piperul e negru Zapada albil o udä canii. CA A venit sulemenita

$i iar: Si se duce terfelita. Ce folos de chip frumos, daca nu e lipicios?

Are chip frumos cu dar $i i-e vorba de vAcar.

Fie, 191

www.digibuc.ro

N'am ochi sA-1 vAz.

Si,

Fie mAcar aurit, Nu-1 voi, nu-mi este dorit. LIVOROCUL $1 A MORIJL]

62. Povestea Aluia

Amorul nu poartA'n lume Ca norocul mare nume, Dar de noroc nu duc dorul, Mai bun gäsesc pe amorul. Bun ar fi fost s'i norocul D'ar fi c'amoru'n tot locul; Dar el la rare pArti vine Nu c'amorul la oricine. . Norocului ii e silä De cei ce plâng si-i cer milA.

Dar amorul, in tot vacul, MângAie si pe sAracul. CA pe noroc cAti il chiamA

N'aude, nu-i bagrn seamA, Dar amoru'n orce vreme Vine si fAril sA-1 chieme. Norocul din intAmplare AjutA pe oarecare,

Dar amoru' lumea'ntreagä 0 uneste si. o leagA. Noroc chiar si sà.' nu fie Lumea poate sA se tie, Dar amorul sA lipseasat Toti pot sA se präpAdeascA. Norocul unde se duce Posacia cu el duce, Dar amorul inzAmbeste

Or pe unde se iveste, Chu norocul la &Ali vine,

DA §i. griji pe lângA bine,

Ii bagd in neodihnä, De nu le-i nimic in tiling, Le dA gAnduri in tot ceasul, Se tem, tremur in tot pasul, Sä nu-si supere norocul Si sA-si intoarca cojocul; CA el de loc nu e dornic

Si tot intr'un loc statornic. Pe Ioc binele isi stoarce, Si fuge, nu se intoarce. Dar amorul la cAti trece PAn'la mormânt ii petrece, Si nici atuncea nu-i lasA, Ca norocul ce nu-i pasA, Ci si. pe ale lor oase VarsA lacrämi dureroase, Le rAdicA monumente, Cele mai tari elemente, Le zideste chimitire Spre vesnicA pomenire, Iar dacA din vre-o parte, IncA trAind se desparte,

E'n amestec si norocul, Si nu i-a fost intreg focul, CA nu-I tratez cum se cade D'aceia fuge, nu sade.

Cad cei mai multi prin tot

192

www.digibuc.ro

[locul

Mai mult cinstesc pe norocul.

Adesea la ochi se leagd

Pentru bogatii s'avere, P'amorul trec cu vedere, Ba li i dau cu piciorul

D'amijile 1)

Si la hori, la nunti se duce

Si pe urmd ii due dorul. D'aceia in asa locuri, Unde 1l iau in batjocuri, E numai umbra-i cea rece Cu intregimea-i nu trece, Si In mai mult timp nu tine, Ci minuturi prea putine, Ca'ntr'a sa prietenie Nu-i place fätärnicie, Diplomatica ureste,

sA

apuce,

Bun cu bun sA'mpreune, Prost cu 'nlelept sA adune, Dantul cdsnicesc sA tragd. FArA sä se inteleagA,

Tot cu gAr, muir sä trAiascä, Vesnic sd se amAreascii. Bine zice, asa este, Amorul face aceste. la chemati zic innainte Pe prea inteleapta minte faceti intrebare

Viclenia n'o voieste, El slAveste in viatá Un adevAr cu dulceatit,

D'a norocului purtare,

Si o dreptate cinsteste,

Au nu si el tot orbeste,

Aceasta ti raultArneste. La neam, l'averi nu se'nchinA

AleargA si se roteste?

Cum umblit el? --te lucreaa? Ce face el si sà vazA?

(Lumea de pilde e La el sAracul e una Cu cel ce poartä cununa, Inteleptul i nebunul La el amAndoi sunt unuL Mândru de loc nu se tine,

Si drumuri drepte nu line, Ci merge pe umle-i vine,

Si la 'ntelepti nu alege, De simlitori nu 'ntelege.

Ci'n fuga lui se izbeste De or i ce intAineste S'aci numai pe brânci eade

Petrece cu fiecine Pe nimeni nu osibeste

La toti d'arândul zâmbeste;

Peste busteni i stânci sade, Carii nu stiu sä träiascA Nici pe alti sA foloseascA.

D'aceia uneori mintea Ii apArA de el cinstea, Il ia'n rAs, nerod II. face,

ZicAnd: de una nu-i place, CA e copilAros foarte,

Prea bine zice täranul,

$i nu stie sA se poarte

N'are gresalA, särmanul !

JucAria prea e dragA,

Cä norocu-i un prost mare,

1) Pe ascuns.

193

13 Anton Pana

www.digibuc.ro

Stiinta de nimic n'are, Cu bArca cu totul goat&

Ca un netrecut prin §coall Ce n'a'nvAtat socoteala, Ca sà" tie impärteala, SA judece and imparte,

Au nu de el firea zbiara Ca de o cumpliita hiarA? De cine a fost el dornic?

In ce loc a fost slatornic? Au nu joacA el o lume Ca cu jucArii de glurnc? Aci analte, sit suie, In slava pe tron s'o puie, Aci iar jos s'o pogoare, S'o rastoarne sub picioare?

Sit faca tuturor parte, Si azi vezi cuma la unii Dà neroze,te cu pumnii. Umple lada peste ladA $i clue peste grAmada,

Au nu din om in orn trece, CAnd un, and alt läsAnd

Iar pe alti grad ii lasA

De n'au nici pAine in casii, Pe l'anga aste cuvinte

Mai intrebati iar pe minte De norocul sa vit spuie:

Au el tiran cumplit nu e?

[rece

Si bindle tot i§i mutä, Vremelnic

11

imprumutA?

De aceea nu-i duc dorul Mai bun gAsesc pe amorul.

Fedul meal Arn.auzit vorba.

CA,

Uncle e dragoste multa e i urAciune Cotoiul clued 'mbAtrAne0e §oareci mititei iube§te. 13Abinul iube5te pentru tAnAr, iar tAnArul pentru bard. [$i

ia din pung6 tot.

Te pupa in bot

Ne-am departat cu povestea. Sit o lAsArn incurcan. Sit venim iar la prochim en. 1)

InsA,

Ci,

Aa e omul,

El altuia dA povalA

*i pe sine nu se'nvatd. Cine e rnu§cat de §arpe, se pAzete i de §opArla. Omului, Cine cade in glirlA, de ploaie nu se mai fere0e. a zisDe Nimenea nu poate sa-i dea minte i noroc. Fa-mrt mama cu noroc

[oarecine Dar,

mA aruncA in gunoi.

1) Subiectul de discutie.

191

www.digibuc.ro

Nu e vorba aia, sau aia e vorba, e stiut ca La o fatä mare si un milgar zbiarä la use. Insd. Btirbatul temdtor îi invatti 'nevasta rea, stdpanul scump, shiga hoatti. De aceia zice: Sdrutti pe oarbä, dar ii cautd. si in ochi. Ci când vrei Uitd-te la mumd-sa i cunoaste pe fie-sa.

Precum ii este firea

iei nevastd, $i mai vârtos,

Asa si ndrävirea. Toate femeide poarta Dar le cunosti dupti ochi. S'apoi, Cea din toate mai vestitti Cere sä-i zicd cinstitd. Stie cä,

Cinstea e mai scumpd de cât toate. Dar, Cdteaua pan' nu pleacd prin mahala,

Gail nu se iau dupä ea. Dec lit

sti-si pdzeascd cineva nevasta, mai bine crângul cu [epurii,

Ca pisica, sapd i înveleste.

CA ea e

Insä,

Dumnezeu nu sparge doua case. Cd Ii nemereste sacul petecul. Si, Vine rânced lângd muced. Ii gäseste tingirea capacul. Cine-i vede zice: Si ea si el, amândoi, Vai de ei, cloud nevoi. Trdiesc impreund Ca pftinea a bund.

Toti zic ca : Doud mueri intr'un bc Nu trdiesc, se cert de foc. Dar e vorba, Mud nu ne potrivim. Amândoi nu ne'ncuscrim.

Cdci

Prostut cu prost and traieste Leslie se ingäduieste. $i atunci, Parcti i-a fdcut un tatti i o mumä.

$i.

Pared a tunat i i-a adunat. 195

www.digibuc.ro

[MIREASA NEROADA] 63. rovestea vorbii Oare uncle iarii, bärbati §i. neveste Au mers sd peteascä, obiceiu cum este. Priviril, vAzurA, vorbirti de fatti,

Si se invoirli cu mumg, cu tatä. Acuma rämase sti bea aldäma§ul D'aide cuscru, socru §i. de alde na§ul A§a el §.1 zise: Draga tatei fatA, Du-mi-te de scoate niiel vin indatd. Ea luând o oalä, o spalä, o §-terse

Si ingrab' cu dänsa in pivnità merse.

Daca vAzu tat-sAu cA prea zilbove0e, Mumi-sii indatd, zicând porunce§te: Du-te curând dragä, dumneata de scoate CA' pe cum bag mama copila nu poate. Mergänd ea gäse§te in plans pe copila,

Si privind la dânsa, i s'alâtä mila,

Ce ai drägulitä? Ia spune-mi §i mie, spune-mi mAiculitä, Atunci fata 'ncepe §i. ii zice: Mara! Acum cum vezi bine, Ind märit se chiamä, Se sperie, 'ntreabä:

A§a sit zic darä, o §i fAcui asta,

5'am rämas grea'ndatä ca toatä nevasta. Am fäcut acuma, sh zic, §i. pruncutu, Si-i puse na§u nunlele Vlädutu, Il vezi gras la fatA, frumos ca un soare, Cre§te, se inaltä, merge §i'n picioare, Umb lä §i. aleargd, se joacd prin curte

Cu izrnene ale §i cu haine scurte, Inca lecä bdtul, sare täetorul, Se duce indatä, apuca toporul, Abia it ridicti, pe umär il pune, Toporul greu foarte puterea-i supune, Neputând sA-1 ducA, cade, il doboarä, Ii reteaza gâtul §i aci-1 omoarti. 196

www.digibuc.ro

Aceasta când zise, incepu s strige: Of! VIAdutu marnii! moartea ta rdá frige, Inima-mi rAneste, viata imi scurteazA,

Ca n'o sA mai poatA mama sä te vaiä. Murna cum aude plânsul fiicii sale Si ea se porneste sA tipe cu jale: Of! veil Dula mamii I of! drag, nepotele ! Prea avusi in lume zile putintelel 'Dag logoditei, väzánd ca acuma,

Cu vin nu mai vine, nici fata nici muma, Pleacä dupä ele, 'n pivnitä se duce, Sà vazä ce este, vin dece n'aduce? Si dacä le vede plAngAnd p'amAndouä Ce vA este vou'd? Incepu antrebe:

De ce vä e plânsul? spuneti-mi i mie? Minunea ta, Doamne, asta ce-o ad fie! Atuncea

ì muma i fate se puse

$i ii povestirA, cele de sus spuse. Aceste cuvinte auzind i dânsul

Cu ele 'npreunä porni si el plánsul: Of! of! vai de minel cum ne aka* focull Of! cum nepotele te omori jocul recut, crescut gate, scos din tot necazul, Cum nu träisi incA sA-ti mai väz obrazul! /4a ei grAmadd rAmáind sä plángA FAcurA Koaspeli la ei sä se strAngä. Dacà II intreabA si le spun pricina, A voasträ e vina, Dau rAspuns cu totii: CAci läsati toporul incolo, incoace, Ca sA-1 ia copilul, cu el sA se joace, Dad. tdieti lemne nu-1 bagati in case.; Plângeti dar acuma, nouA nu ne pasä.

lar unul dintr'Ansfi vrând sä-i mai mángáie, Läsati, zise, frate plAnsul sä rämttie, Casa nu vA-i spartä, c'a murit bAiatul. Sunteti inch fineri 5'o sA faceti altul.

Un vecin l'aceste ce prin gard privise 197

www.digibuc.ro

Si auzind toate catre dánsii zise: Uncle a tunat de v'a adunat! Dar insa, Nu trebue sa radem de zidul lui Dumnezeu. Ca Cine a facut pe bunul, A fäcut i pe nebunul. Cine a facut pe bogatul, A facut ì pe säracul. De aceia sit rtu zicon:

Urfa tait 1-a facut (sau a avut). Dupa ce e prost Il chiama i Vladu. Si, Dupa ce e urât bea i tutun.

Parca o lovit peste obraz cu leuca. L-a bagat mama-sa in lack' si 1-a mâncat moliile. [adesea,

Mai multa intelepciune gasegi in fetele cele urâte de cat [in cele frumoase..De aceia Nu te uita'n pocitura-i, Ci vezi ce iese din gura-i. Dar, Unde e minte multa e i nebunie multa. VATA ISTEA TA] 64. Povestea vorbii

Au plecat odata unii sa peteasca, 5:au mers la o fan' ca sa o priveascal Daca se uitara ei in bdtätura $i pe fata'n spate dacä o vazura, Farä sa vorbeasca cu toti imprauna, Navalind d'odata i-au dat ziva Fata, fara Neste vazându-i gramada, Cu necaz in sine, zise 'n vânt cu sfada: O fir'ar pustie casa fara toacti. 1)

Ei o intrebara: Maica-ta ce face? Fata le raspunse: Sade'n dos si tace 1) Casa fart aine. 198

www.digibuc.ro

5i din douA rele, face una bunA.

Dar tata-tau unde-i? S'a dus ca sä vie. Vine curând oare? Eu nu tiu, el stie! De va da d'a dreptul, o sa zaboveasca,

De va da d'ocolu 'ngrab, o sa soseasca.

Dar lelea-ta unde-i? Ea raspunse iara:

plânge'n cAmarA rasul d'asta vara. Auzind acestea ceia ce venise,

Fara srenteleaga fata ce le rise, Pe muma-i catánd-o, de dânsa &Aura, Stand carpind supt umbra la o vechitura. Ii dau bunA ziva, ii spun pentru fata, Cum ca la raspunsurt, le fura. ciudata, $i ea nu puturA vorba-i anteleagA, Ce rAspruns le dete, nu pot sa-i aleaga. Muma ei rAspunse: 0 stiu, asa face, Ei tot cam in pilde, sa vorbeascA-i place. Deci ei o rugara sa le talmaceascA: Vorbele copilei ce-o anchipuiasca ? 1) Muma fetii zise:

Daca vá mirare,

De a vi le spune nu e lucru mare.

Casa fara toacd, copila ce zise E eh' n'avem chine, care trebuise SA latre, sA spuie din poarta, d'afara, SA ne dea de stire, ca strAini intrara. De tatAl sAu iara, v'a xis cà pe semne Fiindca -dus este cu carul la lemne,

Si d'o da de-a dreptul, e un noroi mare, sa zaboveascA ad, prin urmare, lar ocolind drumul, atuncea se stie, CA n'are zabavA, curând o sa vie. Ceia ce va zise de soru-sa jai% Càii plange 'n carnarA râsul d'astA yard,

E cil, ca mireasa din rhs si din glume 1) Sa 'nsemne.

199

www.digibuc.ro

Se pomeni groasä, ca toate din lume, 5'acum vrAnd s4 nascA, ca i-a sosit ceasul, PlAnge si se vaitA i îi sung nasul. De vorba iar care v'a zis pentru mine, MA cian ese aicea, precum vede(i bine, Din aceste doua cArnAsi rupte, rele,

SA fac una bunk d'oi putea, din ele. A sa dar acelor, din aste cuvinte, Mult le plAcu fata cá este cu minte $i far% zAbavä ti i pomenirk Cum c1 ei pe dAnsa s'o cearà venirk Atunci rnuma fetii, lucru din mAini lask SA le feed cinste, ii pofteste'n casä. i indatA pe fatA o mAnA, Cum e obiceiul, sA särute mAna.

Apoi

MergAnd dar copila, pe loc cum se pleack SA särute mane, mätänii sA faca,

Un'ce deodata sunk din gresealk Din care indatA iesi mirosealk Muma-i de rusine'ngrab scotAnd servete, Tutulor prin mAnä cAte unul dete, lertati oameni, greseala fAcutä ZicAnd : Ponos 1) nu ne puneti, faceti-o tAcutA. Fata stAnd de fatä s'aceasta cum vede Cu o supArare pe loc se repede, Le zmulge din In Ana .5ervetele toate pese, aste vorbe scoate : fArä EI

voua va-i lesne cA gala VA vine,

Dar ia sA ma 'ntrebe cinevas pe mine, CAte greseli d 'astea, mari i mititele, Am scapat eu pAnA le tesui pe ele I

Esind ei pe poartA, cum le-a luat daral, S'a 'ntAlnit cu tat-sdu ce venea cu carul, povestira din fir pAn'A'n a tä, Pentru ce venird ei de dimineatä.

El vazAnd in june ce prostie zace, 1) Nume rat'

urftt.

200

www.digibuc.ro

Nu-si mai spuse gândul, s zicd nu-i place, Ci'ncepu de fat& multe sä vorbeascd. Zicand: goneasca. $i rele i bune, vrând ca Nu crez c'o fi Stana noasträ Ca Cum o cereti dumneavoastrd. Si

Umb 15 noaptea ca liliecii.

E nebuna, lunaticd, Umblä ca o zanatied 1). De rea, câmpii nu o 'neap, lar lelea-sa Ji ia poalele in cap. A mâncat astä yard prea multa miere Si acum are la inimd durere.

Eri se juca intre fete

Ca

S'astdzi sade 'ntre neveste.

A fost la mure odatd S'a venit cu rochia sparta.

Acum Tango in cdmard Râsul ei de astä yard. A poftit la ardei prajit

Si

Cd

$i negustând, s'a stápinit.Insä despre dumneavoastrá, De gata toate sunt gata Se vede cà Numai nu voieste fata. Nu i-a venit ceasul poate, Cd Dar se fac prea lesne toate. Vaca rästoarnd galeata dupd ce o umple cu lapte. Iar Dacd o fi de la Dumnezeu Cd Si-o vrea fata i muma, voi i eu. Nu e pentru cine se gkeste, De aceia Ci pentru cine se nimereste. Ca, Deck in fata arii, mai bine in capul locului. Deck sil porti pe omul cu vorba, spune-i mai bine a nu

[se poate.Sau

$i Alba, neagrd asta e, cum se vede. Cui voiu pläcea sd mil ia, cui nu, sd ma lase. $i Bate samarul sd priceapd magarul.

Adicd

1) NebunS.

201

www.digibuc.ro

Intâi sii se gandeasca si apoi sä o croiascä. Sä n'ajunGri [treaba

Singur cu paraua Gäsesc beleaua. i sä se plangd: Casa mi-e in trei pdreti i cu usa prin pod. $i &I se facd de poveste'n tarA, si din orn ne-om.

[OM $1 liE011] 65. Povestea Aluia

Un tânär, voinic, in vârstd, in anii infläcdrati, Când mergea la adunare intre oameni insurati, $i când le da bunä ziva, ei de mult ce le pläcea, Iti multurnim, impärate, totl d'arândul ii zicea:

June le ne'nsurat, e ca un impdrat". Umbld cu floarea la urechi. $i

Cii

N'are copii

$i plângd de foarne. N'are cdtel, n'are purcel. Asa tânärul se 'nsoard, dupd cum i trebuia, $i o nevastä prea bund, sotie in casd-si ia. Dupti aceia el iards mergInd infra adunati $i clându-le bund ziva, rdspunde cei insurati: Ii multumim dumitale om ca oamenii de rând, Pus in catastihul nostru ca insurat decurând. Cii asa [zic i astdzi la insurati: Esti in catastihul nostru. Te-am scris in rândul bärbatilor. Te-a strâns in chingi bietele opinci. Si Ti s'a scurtat potecile. CA $i Ge ai vâhat ai prins. Ai dat un ban sti te prinzi in dank $i nu poll scdpa sä dai un sfant.

Tândrul dar multurnirea vdzdnd cd i-a micsorat

Pärându-i rdu On' la suflet, se ciii cii s'a insurat, Din impärat om sd-1 facd derând cu alti nu-i veni, cu vind, fried vind, mergând nevasta-si Goni. Apoi iar, ca pan'acurna, ducându-se intre bärbati 202

www.digibuc.ro

dându-le buna ziva i-au rAspuns cei insurati: multumim dumitale din orn neom ajuns. Care pe dânsul aceasta ca sägeatä l-a inpuns; A cunoscut cA pe talpA putredA a fost cAlcat Si ducându-se indatä cu nevasta s'a 'mpAcat. CA el A judecat numai fata, iar nu §i inima. Aa dar, Mu] Am vorbit §i verzi i uscate.

S'a vorbit ce e de vorbit. An scuiparn in iarbA $1 estimp in barbri.

tmeul

Dar ins6 Eu skit acum britrAn,

Si

Când este luna veche Nu auz de o ureche. Child este lunä nouA, Nu auz de amândouä.

$i $i

Uit imbuctitura

De la mând On' la gurA.

Cum am zice:

Am venit in doaga copilAriei.

$i

Umblä cu coliva In piept. $i Ca mâne o sa-mi mAnânci cohva. $i /Wept in tot vacul Ca mortul colacul. De aceea zice:

Dacii incepe sä iasá barba fiului täu, tu arde pe a ta. Nu e,ti copil filed dinti, Sà te ia omul de minti.

[5i tu dar, ,Ci,

E.$ti orn in toatA firea. Iii zic inc.& Insoarà-ti pang nu-ti trece vrernea.

CA

Toatil pasiirea îi are odihna in cuibul ei. Totdauna la colt de lard, sä-ti faci casa $i sA-ti alegi loc la mijloc de masd. Until te lasA de ostenit

$i altul te ia de odilmit. Zicând: PAnA. vei odihni sä ardiciim la gard. Nu vine orba la cadelnitä. Ci

$i de vrei

[sA trAqii bine,

CA almintrelea,

Nu cäuta cA

S'o lovi, nu s'o lovi, iacA el biet ti.o vorbi.

InsA,

203

www.digibuc.ro

Ornul sade Iânga un gard si tot rnatura imprejur. Dar Sa venirn iar la vorba noastra. Tu yen bine a Unul trage sä. moarä S'altul joaca, se insoara. Dar, Insuratoarea de tânar, e ca gustarea de dirnineata. Si Mancarea de dimineata e ca nsuratoarea de tanar. Ca Ce e intai, nu e pe urma. Cum a .zi.9 unul: Daca aduci intâi terciu11), Pe urma &duel de surd& Oaspetelui ou i urcla. Atunci vine vorba,

Dupa ce nu erau tineri,

Si Se logodira i Vineri. Dupa ce toate-s in cercuri (in invárteli), nunta o avem Miercuri. Si. Toate lucrurile ne sunt pe dos. ca. Unul gustä, zice: dulce; altul gustii, zice: acru!

[LAPTE APUMAT] 66. Povestea

ca unui nevasta murind Si plin de 'ntristare vaduv ramaind, Se insura iaräsi ca un orn sarac, Socotind la jalea-i sáhi gäseascä leac: Luä o fetica, care ii pläcu, Si cu ea intâia cash' ìi fäcu: Ei träiau prea bine, ca ea 11 iubea, Si el, pentru &rasa, prea mult se robea; De cat despre alte Gate ji facea, De-1 mullumea una, alta nu-i placea; Mai ca seama lapte dulce and mánca De loc, nici odata el nu se 'mpaca, Ci oftând adesea in sunet vorbea: Nu stiu raposata ce fel 11 fierbea, Povestesc

1) Fiettura de mAlaiu cu aria.

204

www.digibuc.ro

CA de când, sArmana, o am ingropat, Lapte fiert o data, cu gust n'am mâncat ! Biata lui .nevastil, astfel de cuvânt A uzind adesea räsunând in vânt, Se mira sAraca, cu ce ingrijiri fiarbA mai bine s'aibA multumiri! Späla, freca vasul, punea, il fierbea, PAzind sIi. n'afume i 'n foc sA nu dea ; Dar geaba, bärbatu-i, la gust nu-i venea, Tot pe riposata, oftând Toomenea. Asa dar, nevasta vAzAnd i väzând

Cä pe plac nu-i este or si cum fäcánd, In cele din urmä il puse pe foc 5i-1 napusti'n vatrA, ne'ngrijind de loc. Laptele dar singur fierbAnd 1-a uitat, DacA-1 batu fumul i in foc a dat, TurnAnd ti aduce, si el cum sorbi

Plin de multumire cAtre ea vorbi : Ah ! draga mea astäzi m'ai indatorat Cu laptele dulce, de când te-am luat, CA uite intocma acest gust avea, Biata räposata, orcând il fierbea. Dar, cum fricusi, dragil? ce ai uneltit? Si asa de bine astúzi 1-ai brodit? 1) Vezi dar tine minte, tot asa sä-1 faci, Apoi totdauna sä tii sà md'mpaci. Auzind nevasta zicându-i astfel : Apoi, bdrbAtele, zice cAtre el : Eu dupA pArerea-mi am gresit acum, CA nu purtai grijA sä nu ti-1 afum, Fiindcit cu treaba, pe foc 1-am uitat, $i gustând in urmd 11 väz afumat : Ba hni era 'MO cA o sä mA certi,

$i vream de gresealä, sá cer sä mä. ierti. BArbatu-i räspunse : Nu stiu ce-ai fAcut, Decât stiu atâta, ca. azi mi-a pläcut ; 1

Nemerit.

205

www.digibuc.ro

Si ea aste vorbe ma faci nätäräu, CA la ce mi-e gustul sä zici eh* e rAu; Nu voi niciodati sA m'aibi de nebun, Ci ce zic cd-mi place, zi i tu: e bun, Si nu-mi spune mie c'ai ficut greseli, CA cu asa vorbe nu, poti sA mA'nseli : GAndu-ti nici o datä nu 1-oiu sfinti eu,

Ca sä nu-mi fierbi lapte dupä gustul meu; Asa il voiu tocma cum fuse acum, Si curs in foe fie, si cum zici, cu fum. Biata lui nevasta pe loc o sfecli, Gändind cA cu pumnii o va DecAt cu tdoerea care o fäcu Il aduse 'nstare si el de tilcu.

Zicând:

I.asA sä ningA, sil plouA, numai vreme rea sA nu se facii.

[Dar tu copilul meu,

SA-li iei nevastA de casii, nici frumoasä.

Nu o sA o pui cadrä'n perete. Nici Nu o sä o atârni cercel la ureche. Nici, Nu o sA o scoti în tArg de vânzare. Ci, SA-ti iei nevastä de poIriva ta. Corn e sacul i peticul. Si Corn e tingirea i capacul.

Precum am mai zis adich: CA,

Ce nu-ti este de potrivA, Nici, ii va fi tot impotrivii. DupA gustul altora sä nu-li alegi niei materie nici nevasta. [Ci

E destut sa-ti placa tie. Iar nu ca acela, In hatârul dumneavoasträ, lad( m'arunc pe fereastrà. Ca liganul care: In hatArul prietenului sau s'a spAnzurat.Cum a zis unul: CA a gresit croitorul, S'a spânzurat spoitorul. Ci tu, Esti stapân pe capul tAu,

Or pe bine or pe rAu. Voia este la tine

CA

206

www.digibuc.ro

Cum zice vorba: Ca sä faci cum iti e bine. Eu Mie nici nu-mi intra in pungh, nici nu-mi iese. btiu ca,

Si lita casatorie e frigurd de livie1). Numaii cand vrei sa te'nsori, Nu face din capul tau calendar. De e$ti vita' de Jos sA nu iei neam de sus, ca sa, nu-ti zica: [scoar tu, sa *ez

De n'ai bani nu lua cu zestre, ca sa nu-li zicä:

Taci

[tu sà vorbesc eu.

Ia-li nevasta saraca ca sa-ti zica: Fa ce §tii tu.Si atunci Tràiti ca in sail de rai. [ORA$IIL

I SATUL]

67. Povestea Aluia Orânduita lui clacd, Sáui dea dijma 2) cuvenita cumpere vr'o vita. Daca le-a facut aceste, Lumea seninata-i este, Umbla sanatos ca fierul Fata i se lumineaza,

Felice i iar ferice!

O mie de ori poti zice De viata lärtineasca, Care este prea fireasca; El intr'adevar traie§te,

orcum se multumqte; El pe lânga de mâncare Si haina simpla de are,

Cânta O. se desfateazA,

Ii face pre pämânt raiul,

Nu-1 infioreazä gerul;

Nimenea nu-i are traiul.

El n'are grije in lume,

Pe viscol, pe vânt, pe ploae Nu simte nici o nevoie.

SA* gramadeasca banii sume.

Se ingra$e mâncând ceapa Si se imbata bánd apa.

Or vreun lux sa 'mplineasca vr'o moda croiasca. La mult iar ca sa ca§tige Nici o data nu se 'nfige, pe cât s'agoniseasca, Dajdia ca plateasa. faca Grija-i e numai

ia solie, El când vrea Nu cautä bogatie, Ci de vrednicie 'ntreaba,

Cum §i sä fie de treaba; Daca o aduce 'n cash', Apoi de haine nu-i pasa,

1) BoalA infectioasA de care nu scapi. 2, Bir zeciuialA (decima).

207

www.digibuc.ro

Ea peste tot ti imbraca, fad"; Ingrijind i ei Iona toarce, coase, tese, Vara la camp cu el iese. Cu dânsul 0 ea munceste, La toate Il insoleste; Copil daca dobândeste, Cu lucru 'n mânä il creste, 11 leagänä cu piciorul 5i din bat' toarce fuiorul, Cu o mana Ii da Vita,

Cu alta focul atâta. Cand vine bärbatu'n casa.

Si fiertura e pe masa, 5ed, manânca cu gust mare, Farà nici o suparare; Ei de nimic nu se ceartä, Cred unui alt 0 se iarta. Se Inte leg in cuvinte, minte, Se unesc in duh Voia unui alt nu-si strica Cu 'mpotrivire sa-si zica.

Iubirea 'ntre ei domneste, 5i fericirea straluceste;-Iata inteadevär viala $i 'nsotire cu dulceata.

Iar noi oräseni näscuti

In zadar suntem pc lume,

Traim numai cu un nurne, Fel de patimi ne'mpresoarä

5i mii de griji ne omoara.

Nimic nu ne rnulturneste, Luxul pe toti stapttneste, Traind in filotimie, Dam cu neiconomie;

Când ne vedem cu parale: Azi mâncam zaharicale, Si când ne cautärri rntdne, N'avem cu ce lua paine. Ne imbracam in matase, Facem mobile in case, Croim mode peste mode, Iar saracia ne roade. N'avern la nimic masura,

Nici la haine, nici la gura; Mica-ne agoniseala

0 intrece cheltuiala, Un ban pe zi de nu vine, Cheltuim cinci i mai line, Pe unde nu se ajunge err vorbe a unge. $tim Ne facern la multi drum (neted

$i civilizati crescuti, Ce mâncäm nu ne hraneste, Ce bem nu ne foloseste, Caldura ne bolaveste,

$i lam orce in credet;

$ederea ne moleseste;

feed. Le da mâna ca Or cat sá dea, le ajunge $i le ramâne i 'n punga,

Frigul cel mic ne raceste, Umbletul ne oboseste,

Or cum, neted nu ne vine, De orsice nu ne-i bine;

Facem datorii gramada, 5i ne'mbracarn de parada. Nu ne catam neaverii, Ci ne imbräcam ca boierii, Carii or cum sä le placa,

208

www.digibuc.ro

Cad jurnalele de mode,

Nu-si scurg ca cel ne nu [poate

I3uzundrasele toate, Cum ne-i proverbul dovad5.:

Ce e pe noi i in lada.

Când umblarn dupA 'nsurare, CAutain cu zestre mare, GrAndind co sA ne ajungi

Zestrea spre trai vreme [lungd.

51 ea d'ar fi cat de multd 0 cheltuim chiar la nunta, Cumparand lucruri galante, Ca si cei de trepte 'nalter Tocmim pe loc jupânese Slugi, slujnici, bucatarese, Si nu ldsan pe stApAna La nimic sà puie mâna. Punem alte s'o gateaascA, S'o 'mbrace, s'o papuseascA,

Iar ea alt sä nu lucreze, De cat sA se oglindeze.

Sunt lungi, la spate cu coade A se tart sunt croite, Pentru trasuri potrMte;

Ma dar cu trasuri toate, CA in alt chip nu se poate. E! bine, dar vezi ca iacA,

Punga din zi in zi seacA, Si mergAnd din sus, la vale, Ramânern iuft1) de parale, CA banul, cum vedem bine, Asudam pana ne vine.

Cam cu greu se dobândeste $i usor se cheltueste; Dar d'astea, nu va sA stie Iubita noastrA sotie.

Copil daca dobandeste, Si o doica-i trebueste; CA ea ce fel o s5.4 creased, Hairia cu el sAii. mânjeascd;

Si mai vârtos cum sA lase,

Jurnalele de mAtase. 5i corsetul ce o strange.

Dupa ce o gAtim bine

Si drosca de birje vine, Pleaca dupa vizitare, Galanta cu infocare, De nu .stii ca ce persoanA, Ce doamnA i ce cocoana I

Si ea 'n orce sa. se suie Si orce haine sa puie Tot o cunoaste orcare, CA e de treapta cutare,

SA-i scoata in obraz sange $i mijlocul sd-i Mai delicata. sA fie. Si cum sA seaza in casa La petreceri sA nu iasd?... Copilul in casA o leaga, Tocmai &And i-e lumea draga

$i când inima Ii cere SA guste orce placere;

Si nu-i adaogA cinstea Drosca i imbracarnintea. Pe jos iar cum! o sA mearga? Cu haina podul sA teargA?

CA de se casAtoreste, Nu se si calugareste.

De la cluburi sä lipseasca, SA seazA sa jinduiasa 2)

1) Lipsit. 2) DoreascA.

209

www.digibuc.ro

Vase sä spele nu-i place, Copilul nu tie cre$te,

Si mai vârtos pildA are, Pe cutare, i cutare,

Decât stä $i se jele$te:

CA nu e vreo neroadA, Ci vede cum e la modd. In zadar ei ii vei spune, Aste y'aste nu sunt bune. C'a luat ea bine searna, CA ap fAcea $i mama; cu tata trAgea danturi, Ca sA numere la sfanturi.

Vai de ea, nenorocitA! ArsA, friptä i pârlitA

Deci fiind ea invAtatA,

i-a lost tri$tile 1) sparte Si n'avut de bärbat parte! D'alde aceste i alte In$irA cu glasuri 'nalte, Zi i noapte nu mai tace, Un minut nu gustarn pace.

SA trAiasca rAsfAtatA,

Apoi iatä orA$anul,

In bel$ug i veselie, C'altele färA sä $tie,

Cum ofticeaza sArmanul !

CAnd ajungem in rea stare Si in vre o scApâtare slujnicile din cask' Negonite, fug, din casA, Atunci numai cu neveste, Vai i amar de noi este!

CA ea nu $tie sä toarcd, Rufe nu poate sA stoarck Bucate nu $tie face,

lar cumva de ii dA mâna, Si ii cam sgärce$te vâna, Nefäcându-i pe plAcere, Orce dupä curn ea cere, Atuncea ea ofteazI Si zilele îi scurteaza. De aceea, dar, voi zice: Ferice i iar ferice! De viata tArAneascd, De $i-i zicem mojiceascä.

XLIV. Despre neunire i neinte1egere Boii uniti la pri$une Lupul nu-i poate rApune.

Si

0 nuia in mânti. lesne se 'ncovoaie, Dar când sunt mai,multe, se frâng anevoie. Oaia retrasä din turmä Lupii o iau dupd urmuí. Vai de acea insotire Unde nu este unirel C5 Nu poate fi 'nAlbitorul Tovarii$ cu väpsitorul.

Nici care

1) Soarta.

210

www.digibuc.ro

$i

Ca s'o 'negreascä din alliä, Ca i mAini albe

Il joacä cu viclenie,

Muierea sA plámrideasca $ade cerne pAnA mAine

In ciur far% vAcAlie.1 [zicAnd:

$i tot nu frAmAntä tottine.

0 amärAtii de noi,

De va fi sä nu voiascd

Nu ne unim amAndoi!

[ 5i,

CA,

Eu nc tuns& $i el rasa,

Se munce*te s'amArd*te

Nu 5tiu la ce o sä iasA.

$i nimica nu-i spore§te.

Eu strig in cAt capul mi se desc1ee5te $i bArbatu 'n lene abia mormäe§te. Unul zice: Nu ne putem intelege,

Un fel nu ni se alege.

Altul

M'a inzAbillat muierea

$i mA joacii cum i-e vrerea. Ma fierbe in oalA seack Zi, noaptea nu va sA tacit

Of!

ciocAne0.e cu covaciul 2)

$i ca ghionoaia copaciul. CAnd se necAje§te, Strigil i ipri ca din gurA de §arbe, De ma iau fiori din cre,tet pAnä'n talpe. Zbiarà tocmai ca o proastA, Parcii4 punc sula coastA. ElestemAnd: Doamne ia-mi moartea, i zilele bArbatului meu.CA Nu pot scApa de el, ca de dracul.-5i eu nu-i zic decAtii: Ci mai zi, zice-ti-ar popa la cap. $i ori unde mA duc: Se line dupA mine (n'ar fi sA mai zicd) Intocmai ca dracul dupA copilul mic. S'a lipit de mine ca scaiul de cAine. De prea mult ce mA iube.5te, Ca coco*ul mA chior4te. MA cbior4te parcii vrea sii ma impiWe.Cum zice vorba : Nici nu te Iasi" sri te prApade§ti,

Nid nu te lasA ca toli sä trAeti.

CA

1) Cercul de lemn In jurul ciurului. 2 Potcovarul faurul.

211

www.digibuc.ro

$i ea M'a imbatrânit, mi-a scos peri albi. CA $ade tot abanos, tapin i vârtos. $i Dracul cat traeste, nu inabi.trineste. Se vede ca Drac mort n'a vizut nimenea vrodata. Are noua suflete ca pisica. Iar mie, laci, Zma i noaptea, imi roaga moartea. Niste zile amarâte, Dar intr'o zi Necäjite ì tirite. Era sa lepede potcoavele. avut Dumnezeu de stire putinticii norocire.

Cii

A zis hopa si a skit groapa, Dar de mult era sa-i cante poya. A dat mina cu moartea. Dar N'a dat zapis Ini Dumnezeu. Eu stiu insa, Daci moare n2vasta mea, se duce lumea jurnitate. De aceia Dud mor si eu se ispraveste lumea. Rabda inima i taci, ci n'ai alta ce sii faci. [MANGAEREA RABDARII] 68. Povestea cilntecului

0 rabdare sfintrt, baz mântuitor, Liman de scipare tu esti tutulor 1 Din copilarie tu La toati nevoia lupta-ti protejasi.

D'or ce 'rnprejurare tu ma izbivisi 5'or ce veninare tu mi-o Multele-mi necazuri a i le descri, Ii sunt cunoscute, nu ma parisi. Tu i la 'nsurarea-mi cu mine venisi $i multele valuri mi le stavilisi. lláuri de necazuri, ce vrea a m'a'neca, Le pusesi hotare a nu ma calcal Furtuni dud biturA, mi addpostisi, Vrajmasi se sculari 212

www.digibuc.ro

M'ai trimes cu gAndu'n veacu batrAnesc, Ca sA-1 iau de pildA, sA mA rAcoresc:

Mi-ai pus de icoanä, pe cAti te-au urmat, CAti te 'mbrAli4arA si au triumfat: Scorpii, serpi, balauri ei au biruit, s'au izbAvit. Tu le-ai dat putere Abdare! rAbdarel zid sprijinitor, Imi cunosti consoarta, vezi cA imi d'AL chin,

Vino §i mA scapti de cumplit suspin, Nu-mi zugrävi plata, desfAtAri ceresti, Nu pot sA mai sufer zile tiranqti. Pentru ne'nte1egeri amarAt trttesc,

Ah! viata-mi scurtA, rAu o cheltuesc! Vezi dacA se poate stavilA sii. pui, SA-mi ridici nevoia, cA 'ndreptare nu-i, Soarta-mi impileazA via(a la pAmAnt,

Nam trai, n'am odilmA n'am nici creztimAnt, 0 rAbdare sfAntA! cIA-mi a imita

5'a lua de pildA chiar nurnirea ta. Solomoane drepte, tu pilda ne-ai scris, Tu cu. 'ntelepcmnea ai cAntat si-ai zis: Leu

i balaurii tot se imblAnzesc,

Iau de 'nvAtAturA,___se. domesnicesc,

lar a relfi boa.% n'are nid un leac, N'are imblAnzire, ea e crudA 'n veac: Ca vierme ce roade pomi verzi i copaci, Ca rugina fierul, i n'ai ce sA-i faci; De consoartil buna cAti sunt norociti, Le sunt cununi scumpe, viez Eroti 1) ribdare, c1A-mi un bun rAspuns, Nu-mi curma viata, vezi cum am ajunsl Nu mai am putere, viata nu-mi rApi 5i petec de petec, nu mi-o tot cArpi. 5tie ce puternic, cAt d'amArit grit, Care soarta 'mparte la toti pe ptimAnt. 5tie ce consoartA e pe capul men, 1) Eroick

213

www.digibuc.ro

Care imi raspunde ca un Dumnezeu: Prin raidare, zice, và yeti mántui, Despre câte rele vit veti bAntui.

Vino dar, Räbdare, vino, nu 'meta, Vino ch prin tine voi inainta. Trista mea viatä tu o sprijinesti; De (nice ispite tu mä mântuesti, Tu mi-ai fost i coalä, tu invätätor, Te-am avut in patimi, ca un protector. Ale tale sfaturi mi-au fost de folos, Mi-ai dat mângMere'n timpul dureros, Tu pe cáti te-ascultä asa-i incununezi, Nu'n flori impletite ce se vestejesc putreitoare, lucru pämântesc,

Ci de raze sfinte luminind mereu, Drept rrisplatil bunä de la Dumnezeu. 0 maicä Ribdare nu mä pärisi, Tu imi esti sperarea, sprijin a-mi gäsi, Sunt peHt atuncea, când mä vei Lisa,

Fii-mi mie razim si nu-mi va päsa. Voi sä. mor cu tine, sä mi 'ncununez, Ca tine'n brat viata-mi voi si incetez.Asa e omul. El de boali pätimeste Insi p'alti de leac satuieste. Gana 'ntr'un loc cotcorogeste $i'ntr'alt Joe oul se gäse§te.

$i

El inteun fel o ursea S'altfel esi la vopsea. Ursii c'ursul ursiresc

Cici

In danturi nu se lovesc. Vorha e Joci cu tichia chelului, Ajungi i tu'n felul lui. Adicä Cu cel ales, ales vei fi, i cu cel indärätnic te vei [indiritnici. (Psalm David). 214

www.digibuc.ro

XLV. Proverburi tureesee en românesee (Stt se stie ca la cele mai multe vorbe, Turcii tonul il au la sittrsit).

Ectiini bicersin, etiini

Ceeace semeni seceri, [ceeace faci gäsesti.

[lm

Picand, picând, baltä se

Damlaiia, Damlaia gheol [olur.

[ face.

Fudul olan diuschiun calâr.

Cine se mândreste rámâne

Isten artmase disten artsân.

Din lucru de nu-ti priso-

[scdpatat.

[seste, din [opreste.

Danisan daa asar.

diinti mai

Us lu olan rahatlanir.

Cine intreabk munti, sare. Cine este linistit, se odih-

Az caz, uz caz, boiungiac caz.

Putin sap& neted sapk

Az sadaca cioc belea

Putinâ milostenie de multe

[neste.

[dupa statu-ti [savdârâr.

[nevoi scaprt,

Gailesiiz vas bostanda biter.

,,Cap fard de griji lcareteb5ost.an

Chemicsis dil chernic cârar.

Limba fara oase, oase

Coruntan petmez olur,

Din acrt-, urida miere se face, [cu ce? Cu rabdarea.

[neilen? sabârâlen.

[sfärâmrt.

Sabâr selternettir. Tuzlan ecmec hazâr elnec.

Babdarea e mântuire.

,,Musafir umdunu iemes [bulduunu ier.

Oaspetele nu mänâncä ce

Isin iocse seit ol, paran

De n'ai treaba f5.-te martor,

[ciocse chefil ol.

[de ai bani multi, fa-te

Dud iàpnândan atlaz oluri.

Din frunz'a de dud, atlaz se

Nine cu sare e gata [mâncare.

[gândeste, ci mânâncd ce [gAseste.

[chezas.

[face.

215

www.digibuc.ro

Muft sirche baldan tatladar

Otetul de geabl e mai dulce

Iochiuze boinuz, ve cusa

Boului coarne, päsärii aripi

[decat mierea. [povara nu &Int.

[canat iuc

Chiopec chiopei iemes.

Caine pe caine nu man:5mA

Iatan ilana basma.

Nu calca sarpele care

Chendi iazasanâ ocumaian

Cine

[doarme.

[esee benzer.

poate ciii scri[soarea lui, magarului se [aseamitna.

Ichi reiz bir ghemiibattarar.

Doi carmaci o corabie o

Bacsis ia verese icoen ichi [cheret sarhos olur.

Cine bea in cinste ori

Chioriun istedii nedár? Ridil gheoz),

Cererea chiorului ce este?

[ineaca.

[dator, se imbata de doua [ori.

[(doi ochi),

Disin ardâi erdei dil docanâr

La maseaua care doge,

Iriuzgheara tiuchiuren iuzi

Cine scuipa in vânt, in

[limba atinge (totdeauna).

[une tiuchiurur.

Acalla dusman acâlsas [dostan eidar.

[obrazul sa'u scuipa.

Vrajmasul intelept e mai [bun deck prietenul fax% [minte.

Insan eti ve dirisi hici bir [see iarâmas.

Annaiana, bir

Sivi-sinec

[sazdar, annamaiana, daul [zurna azdar.

Carnea i pielea omului nu

[sunt bune de nimic. Celuia ce intelege, un tantar

e trámbita, celuia ce

[nu intelege, tobe surle sunt putine.

XLVI. Despre vizite sau eereetari Vizitele mai pi:acute,

Sunt cele mai rar acute. [Mubi zic: Mai sezi, ea nu 5ezi Fe

[ghirnpi,

Ce te grabesti ca 'n alti [timpi?

Omul dintr'un copaci cade

216

www.digibuc.ro

vr'o trei zile tot sade. [Si ed De iubit ce ne iubitn, Tot la anul ne [stii ins& 0, Astea sunt nurnai niste

[vorbe. De vrerne ce Mai rara vedere

Este mai cu miere. Rara intalnire E mai cu iubire.

Si

[SOACRA.]

69. Povestea vorbii Soacra unuia intrând Pe risk zâmbi, zicAnd: Bund ziva, fiaul meu!

[mai trdi.Cii,

Ia vezi cum te iubesc eu!

Gi tot des te cercetez! Rdspunse el: vàz i crez, Dar de vrei, in felul meu, Ca sii. te iubesc i eu, Mai rar sä mà cercetezi, Cì prea mult ma. 'nclatorezi.

iar trdind räu, a zis Soacrd, soacrä poamd acri, De te-ai coace cât te-ai coace,

Poami dulce nu te-ai face.

Nai si. te 'ntorci, din pricina [lui. Si parch' e Vdtitsel de mahala,

A plecat a colinda.Zicând [cd,

Lupul imprejurul lui nu

Sade ca lupu 'n rirspkutie [*i,

Unde sunt doi, cu el se fac [trei.Adicd: Martie din post nu lipseste. Il intrebi:

De unde vii?D'acask [Unde te duci?Acasi,

[De aceea dar, Rarisor sä cercetezi

Si mai putintel sà ezi.Sd [n'ajungd vremea sd-li. zicd: A. cdsunat -ca baba la mor-

[mânt.Si,

Pared l-a lintuit de scaun. [Sau Pared-1 -au in spinare. Si,

Pared casd, mask n'areSi, De nu l-as vedea, pared as

Geaba vii, geaba te duci. Geaba rupi niste papuci. A plecat prin mahalale, sa umble cu haimanale (va[gabonzi). Addogând Dacd sade el de geabd, Gândeste ci. toti n'au treabk

I se urdste sezând, Nici o- treabd neavând.

217

www.digibuc.ro

[CARTEA TOVARMA] 70. Povestea vorbii Un Oran mergand odata 'n casa unnia poet. (Ca ingrijitor al viei livezei cu pomet). Domnule, ti zice el: cu cärti, hartii gasindu-I, Eu ma mir cum totdeauna poti sedea tot singurel! Iar poetul ii ragpunse: Eu sunt singur num'acum, crt cu tine sez de vorba, insa numai eu stiu cum. Vizita sau cercetarea unuia nepedepsit, 1) Sau Este mare greutate 'n casa celui procopsit. Numai atunci este singur cel ce este procopsit, De and sta de vorlya in casrt cu omul nepedepsit. [aceea a zis fii, De Irate, frate Dar la noi mai rar sa vii. Ca, CAti merg mai des sit' se vaza, Cum a zis un prost: Cinstea li se 'mputineazd. De cate ori la biseric'am mers, Popa salcie mi-a dat, Daca am inceput sa merg mai des, La mine nu s'a uitat. Fiindca. el,

La bisericd a mers Prea de multe ori si des, Din Florica' in Pastica: Ca, Ii era frica sa nu-I ia sfintii la goand.

XLVII. Despre conversatii san petreceri i glume Vreme e a rade, vreme e a pi:Inge. (Eclesiastul). CAnd se vorbff,te de xis, nu se spune pentru Si cand se spune de plans, nu se vorbeste de rAs. Cum a zis una: BAs amestecat cu plans. 1) Nelnvaat.

218

www.digibuc.ro

Iar nu,

Barbatul meu zace mort in casa j m5. facusi de rasei.

[ Cu toate ca,

Moarte fara râs i nunta Para plans, nu se poate.Dar Glumele nevinovate

Sunt ca sarea in bucate. Cu râsul i cu glumele Se culeg toamna prunele rachiu.-1 bea zapciul.

CA

Iar nu,.

Inima-mi crapa de foc lui li arde de joc. Inima mea plânge si el rade. Ci cum am zis: Toate îi au vremea br. i când glumesti, Glumeste numai cu gura Iar nu si cu 'mbrâncitura. Ca Cand joc magarii 'mpreuna Se stria vremea cea buna. Pe multi prieteni in lume, 1i facem dusmani prin glume. Ca Unul ardica la gluma S'altul te 'njura de muma. 5i atunci, *i de* e gluma dar nu e buna. In adevar, L'adunare cine tace

El la nimenea nu place. Dar Cine tot mereu vorbeste, j El la multe i greseste. Insa, De multe ori la 'ntrebare *i tacerea raspuns are. De aceea zice un intelTt: Or zi ceva mai bun de cat tacerea, or taci. Ca sa [nu-ti zica: Pan'acuma a vorbit, iar acuma a tusit. 0 vorbi pe negindite iesi cam pe brodite. Para o scoase din buzunar. *i N'a deslegat sacul incd, Dar sd vezi vorba adânca. Tot ce este, Nu vorbi peste masura, Ci pune-li lacat la gura. Dintre toate, 21 9

www.digibuc.ro

5i pe urmä, Vorba de rdu mat lesne se crede. Ci e mai bine Dintr'o vorba îi aprinzi paie in cap. [sa-ti rica:

Este grädind de orn. De cat sa-ti. zicä: De vorba lui nu te saturi : $i Este cam dupa prânz. $i

Iar,

Are sämântil de vorbd.

and la adunare multa

Spui ceva si nu te-asculta, Da-le pace tuturora

$i iti zi cit esti la moard.

Cit atunci,

Para garitiesc Wastele Mai vârtos, $i sbarnaiesc =stele. and pornesc toti sä vorbeasca, Parcä-i havrà ovreiasca.

[SURZII]

71. Povestea vorbii Un surd caprele pazind

5i la umbra adormind, Dupa ce s'a desteptat

5i imprejur s'a uitat, Nici o caprä c'a A crezut ca le-a pierdut. A. le cauta plecând

$i din loc in loc umblând, Zäri p'un plugar cioplind $i la un gard impletind. Se duse a-1 intreba,

De i le-a väzut sau ba? El iarasi tot surd fiind $i ce zice nestiind Socoti cli 1-a 'ntrebat

De mai are de lucrat $i nasu 'n sus ardicând

Aräta cu el zicând: Iata mai am putintel, Pan' la acel copäcel, Apoi isprävesc, mit duc D'amiazd ceva sit imbue. Asa dar el a plecat, Spre uncle i-a aratat,

Socotind cit i-ar fi spus Ca p'aci turma-i s'a dus,

De le voi gasi 5i tu te vei folosi, Ca e in ele un tap, Zicând:

Cu cornul drept frânt in cap. P'acel iti fägaduiesc Ca pe loc "1.4 däruiesc. Deci acel loc ocolind

5i turma in crâng gäsind,

220

www.digibuc.ro

S'a 'ntors cätre lucrätor, Zicând cu chip zâmbitor:

lack mä lin de cuvant, la tapul cu cornul frânt. Plugarul cum s'a uitat raspunse supärat: SA fereasca Dumnezeu! Nu. nu i-am frânt cornul eu, Ciobanul. ii zise iar :

Te necajesti in zadar, Nu-ti dau altul sanatos, Dar p'acesta bucuros. Plugarul tapu'npingând

Se uita urât zicand:

Ma! o, omule nätâng Cum eram cornul sä-ifrâng? Cánd eu nici nu 1-am väzut.

Nici sä mä uit am sezut.

De batrân se cocosea $i calare far' de sea, Ei pe loc, curn I-au zarit $i pe dansul 1-au oprit. $i

spuie s'au pus,

Toti, cum ziseram mai sus. Preotul, surd fiind jar $i ce zic ne-având habar, Când la unul asculta, Gaud la altul se uita, $i sarind jos dupa cal,

De e al tau, na-1, Ca la treaba mea mergind Zise:

Il gaRii colea pascand.

$i pe el m'am aruncat, Sa ma duc pan' la al sat. Deci ei cum s'o fi 'nteles, Nu pociu sa va spun ales, Ca cu totii au plecat

Hind Acestea acurn La marginea unui drum, \Tad pe o fata trecând

5i la cânepä torcând, O opresc, o chiem pe loc O aduc aci 'n mijloc, $i unul s'altul se pun. $i cearta 'ntre ei isi spun. Ea intamplandu-se iar, Surda, ca i dânsii chiar, Gancli ea o 'ntreb pe ea Pe cine-i place s. ia, De vreti voi $i le zise: Eu iau pe unul din doi,

Apoi fii tu, fie el,

Mie-mi placeli tot un fel. Pe când acestea spunea 1) Elegant. 2) lndispus

Iaca s'un popa., veRea,

5'au mers la zapciu in sat, Sa-i impace la un fel,

Ca doar n'o fi surd si

el.

Zapciul in acea zi, Când a vrut a-i auzi, S'a 'ntamplat a-1 nemeri Când nu-i putea suferi $i vorba. când nu-i. placea, Fiindca cura fäcea; Ca umblase cam zarif $i era putin zaif 2). Venise atunci la el S'un mester c'un cojocel $i se necäjise foc Ca nu-1 incdpea de loc.

bolnav.

221

www.digibuc.ro

Surzii gramadA intrând,

Zapciul privind uimit,

Färä a-si astepta rând, To;i de-odatd s'au pornit, Ii spun la ce au venit,

La lucru nepomenit, Find si supdrat foc, De curd si de cojoc,

De pArea cA urlA lupi

Se desbrAcii 'n acel ceas

Si zise strâmbând din nas:

$i albinele in stupi.

Plugarul jura pe sfânt, CA el cornu nu i-a frânt; Ciobanul striga inalt,

Ast lap ii dau, nu-i dau

SA n'am parte d'Ast cojoc,

($i il arundi in foc), SA se prefaan cArbuni, De nu sunteti voi nebunit

halt!

Fata aräta si ea, CA pe unul din doi ia; Preotul spunea de cal, ArAtându-si al sAu hal,

Cum ca el nu l-a furat, Ci numai

'ncillecat,

L'asa oameni pätimasi, Poate crede cinevasi Când ii taie vr'un cuvânt

5i-i rämâne vorba 'n vânt, Dar ti-e ciudd foarte mult, Gaud aud si nu ascult.

XLVIII. Despre iuealA, manic i posacie El chiar singur e stricat Si iar el s'a luminat. $i apoi, Nu judeck cu coasa i cu gresia. Uncle o iei sA iasà, Or cà tunsA, or cA rasA. CA Focul când se incinge, Anevoie se stinge. Insä, Cine se iuteste, curând osteneste. Cine s5. oteteste, sA bea otet treacd,

CA

Cela ce se pripeste, adesea se poticneste.De aceea. SA nu te pripesti cA o gresesti. Totdauna, MAsoarà de multe ori si croieste odatà. Insä Sunt firi intre fiH, de nu stii cum sA te miri. Unul $ade posac i tAcut,

Pared este surd si mut.

Pared i-am fript serpi pe burtA;

222

www.digibuc.ro

Parch i s'au inecat corhbiile; Parch toath lumea ii e datoare; Parch mi-a tors si nu i-am plätit; Parch i-a murit curca eu ouä 'ri cuib ;

Para tot ii plouà si-i ninge;

Parc4 i g'a thiat lefeaua; Parch i-am luat apa de la moarä; Parch i-am täiat iapa de la gard ;

Parch ii jeleste CAnd râde, soarele rhsare. CAnd se neckjeste, tunA i fulgerh. Ii pierde i cumphtul i umbletul. [NECAZITL]

72. Povestea vorbii

Unul trecând un au mare, and vrii carul a-si suci, Cu 'ntAmplare deodatd, rupe oistea aci. El nechjit stA, se uitti, fluierAnd ì injurAnd, palme, bate bofi, dA'n car i 'n toate de rAnd;

Dup'aceea ca s'o lege, o funie de tei ia Si incepe sA o scuive, s'o poath ceva muia. Dar din contra si 1 aceasta injura, se nealea, Cd cum vrea el sh o moaie, scuipatul nu-i ajungea, Iar un ()in ce sta d'o parte si la clinsul :se tad) Vai de mintea ta! Incepu de el sa azA, zicAnd : Moaie funia in rAu, Mdi omule, dar nebun Da, bine zici, el rhspunde, a mai stiu ce fac Parch-mi lipseste o doagh, acum la necazul meu.

Unii de necaz cAnd dau, mintea ce o au : Tar altii, de el nu mai scap 51 tot au simtiri in cap.

Pierd

223

www.digibuc.ro

XLIX. Despre iuea1í i mânie iara§i Omul indärätnic toate d'andaretele le faca. Tu umbli sa-1 imblânzesti $i mai rAu il indrAcesti.

El,

Pentru o muscA isi di palme. Ce tot stai i scuipi din gurA când ti-e apa pAn' la brAu? Pentru un soarece, Pentru un purice, ii arde plapoma.

Usá sä arza i moarA,

Numai soarecii sA moarA.

De aceea zice:

RAul ce si-1 face omul singur, nimeni altul n'ar putea sA [i-1 facA.

CA

Omul indärAtnic stricd. Otetul tare, vasul sAu Ce apucá se usucd. Adia: Toate d'andaratele Ii merg. DupA ploaie chepeneag.1) Si El nu stie cA Dupd moarte cal de gmere.

Toatä graba stria treaba.

Iar One se gräbeste curând osteneste. Incet, incet, departe ajungi: Lucrui bun anevoie se dobândeste. Si Si, Cu incetul se face otetul. De aceea, Copaciul mare dinteo aschie nu se taie. Nu te grAbi ca fata mare la argea 2) i ca vAduva la märitat.

[ Ci,

Cu räbdare si cu tacere Se face agurida miere. C nici odata Dourt pietre tari nu pot mdcina bine. Iar, Cine se iuteste la mânie pentru orice fie,, e dobitocie.

LDe aceea *Si Nu fü iute ca piperul in toatA vremea. Nu umbla cu tâfna in nas. Nu fii ca VAcarul care s'a mâniat pe nevastä i nasul si-a tAiat.

1) Hain5. cu gluga.

2) Caier In care tarancele tea vara.

224

www.digibuc.ro

[POSTUL PROSTULUI] 73. Povestea vorbii Un vacar adesea se tot mania, De care satenii nimic nu stia.

Asa el odata iar s'a mániat o zi intreaga, nimic n'a mâncat. Seara daa vine la nevasta sa, Cu pärere'n capu-i cà lumii päsa, 0 'ntreaba zicandu-i

Ce zicea prin sat?

Le pasa de dânsul, a el n'a mâncat?

Nevasta lui, care era ca si el, Prea cu minte mare ca de copacel, Ii zice: Liu nu stiu, ei nu mi-au vorbit, Poate i pe mine s'or fi necajit,

Ca orati cu carul pe la noi treceau, Asupra-mi nici ochii nu si-i intorceau, biciuiau can, boii hi bateau, Ca and de la ansii necazu-si scoteau. Fie-atunci el zise, tot nu ma impac,

Nu mänânc nici Maine, ca sa vAz ce fac.

Asa el se duse ca un sec si prost Si tinu saracul s'a doua zi post. Seara iar intreaba ce au zis de el? Si ea II raspunde tot in acel fel. El iar se 'ntarâta cum o Si: Nu manânc, ice; nid a treia zi, Dar razbindu-1 foamea n'a mai intrebat, Ci ii parea miere, codrul cel uscat.Prin urmare dar, S'a mâniat ran pe sat Si trei zile n'a mâncat. Le-a facut-o pe piele. Ca Nu mai putea de dansul. Ins& Omul indäratnic i pismas ca racul hi manána carnea [singur. II auzi strigând: Nu ma plec d'as sti ca m'as tart cu hiima pe pamânt. [Omul rautacios i neajicios, 225

15 Anton Pann

www.digibuc.ro

Ca De nu poate strica altui, îi stricd luisi. Ursul and n'are de mâncare, ii muscä din labe. Muierea rea singurd i dà palme si-si bate capul de pdreii.

[ De vreme ce pe

Muierea inteleaptil o bate cineva si-i e rusine sA plângd, iar [muierea rea numai dintr'o vorbA ardicd mahalaua 'n cap. Tipà ca i and o beleste cineva de vie. Ca si când Ii frige cineva serpi. pe inimá. In necaz cà i-a zis neroadd, si-a -Diet din rddAcind -coada.

[ARTAGOASA INECATA] 74. Povestea vorbii

Unui sateen, odatà, muierea i s'a 'necat, and la râu impreund cu altele s'a scdldat.

El cu o pràjinà 'n mând, in vârfu-i cu arlig pus, Se ducea tot autánd-o, pe cursul apei in sus. ARIA trecând li intreabii, ce tot umbld cdutând? El spunându-i tot odatd îi cent i sfat zicând: Mi s'a 'necat, frätioare, nevasta colea mai jos Si cum sä o gdsesc nu stiu cA caut fArd folos; Bine, acela rdspunse, ce cauti pe rAu in sus? CA apa, incolo la vale, trebue sA o fi dus. Nu crez, frate, 'el Ii zise, sä fi mers pe apâ'n jos? a ea cât trAia in viatd, toate le fAcea pe dos Si socotesc cä i moartd d'andaratele s'a dus, Si trebue prin _urmare s'o caut pe. apd'n sus.

L. Despre amide sau prietenie Timpul trece cu azi cu mAine, Insä, Ier vecinul rAu tot rAmâne. Cine a aflat in lume prieten adevrtrat, El o comoard bogate 'n viata sa a astigat. Pe cAti ii credem de prieteni Ne skit ca niste cunoscuti, 226

www.digibuc.ro

aci

Numai din vedere vazuti;

Iar

Pe câti ii numim cunoscuti, Ne pot fi vrajmasi nevazuli.

Cei mai multi sunt,

Prieteni ai mesii, iar nu ai nevoiei.

Care zice:

Il cunosc ca pe un cal alb, S'alearga sa te-afunde 'ngrab, iar nu cari zicând: Se raspandese ca potarnichiile De-1 voi mai valea odatä se face de douä ori. Cuiul cel nou scoate pe cel vechi, afara.

Zice un

[proverb Insä,

Nid odatä pentru un prieten nou astigat, nu lepada pe [cel vechi.

Ca'

Prietenul vechi -este ca vinul, care pe cât se invecheste, atAt [mai cu gust se bea. Prietenul adevarat este acela care te sfatuieste spre bine, iar [nu care iti lauda nebuniile, Precum zice alt proverb :

Dacä din nenorocire ai prieten nerod, tu fil intelept. gar de este, Bun, ca pâinea a bunk II ei imbucatura din gura. Ziee [alt proverb:

Daca prietenul tau este miere, tu nu umbla sa-1 manânci [tot. Cum a zis Tu dci ca-mi voesti bindle si ma 'nghimi ca albinele. Prietenul la vreme de nevoie se cunoaste. [URSUL SI CALATORII] 75. Povestea vorbii

Doi prieteni impieunti pe un drum calatorind, Un urs le iesi 'nainte, cu groazä spre ei venind. Until dintr'ânsii de flick váz.ând ursul furios, Se sui i se ascunse, sus inteun copac stufos; Celalt inteacest pericol singur &CA s'a vazut, S'a 'ntins la parnânt indata si in mort s'a prefacut. Ursul dar; totdeodatä asupra lui cum sosi, Pe la nas, pe la ureche, se pledi a-I mirosi; 227

www.digibuc.ro

Iar el îi tinu suflarea sä nu simtä ca e viu, CA ursul more nu mánAncá, dupä cum zic cei ce stiu. $i asa de mort gAndindu-1, cum sta nesuflAnd lungit, läsat i a fugit; Nici de cum ne-atingAndu-1,

Iar prietenul säu, care sta in copacul stufos, Ia spune-mi, mäi frätioare ursul ce lucru-ti sopti, Dupd ce se duse ursul, l-a 'ntrebat dAndu-se jos: Gaud se puse la urechea-ti? (Si 'ncepu a hohoti.) Mi-a poruncit, el raspunse, sä tiu minte sä pgzesc Si cu'n prieten ca tine s'A nu mai cdlAtoresc. LI. Despre pizniA, vrAjmiLlie i urA

Am mai zis cä, Mai bun e un vrajmas intelept, deck un prieten nerod. [CA

La casa aprinsa i vecinul vräjmas aleargl sä o stingä. [De aceia,

Nu da nimnuia loc $i Sä te blesteme cu foc. Nu te lua cu nimenea 'n pizmä. CA pizma scoate Totdauna, Ca picioarele de opinci. Cine va umbla cu pizma, $i Isi va sterge singur cizma. Cu pima nu o scoate nimenea la cäpatái. CA Nu te juca cu coada ursului.

De aceea

Intre o mie de prieteni, un vrajmas de vei avea, e destul [ca sA-ti facA pe toti vräjmasi.Si. apoi, Zece gAste cAnd se pornesc Si Pe un cAine-1 biruiesc.

Zece mártoage, pot duce pe un armäsar,

Iar un armasar nu poate

Ci te fereste Nu da ciomag cui nu esti drag, Ca sä le ducA pe toate.

Si SA nu ti-1 intoarcA in cap. Nu da sable in mâna .celui vräjmas,

228

www.digibuc.ro

Ca pe altul dupa ce taie $i asuprali o sä saie. $i vii la promerbul: Vino lupe de ma mänânca de-a gata. Insä De pizma i vrajmasie, atârnä. i zavistia. Cari odd vad mai bine?... Ai zavistnicului. Ochii zavistnicului vad i cele ce nu stmt. Are vaz de lup i auz de vulpe. El

$i atunci, Ca Zavistnicul.

Este ca un dine de usi multe. Ca Pe câti nu-i poate musca, ti latra. Dar, Insä pe unde 11 stie Nu-i da me§ii 1) silt mai vie. CA De multe ori, unde nu se ajunge pielea de leu, implineste [cu pielea vulpei.

LII. Despre eeart

i nelnvoire

Lupii se cert pe unde yin. Pentru dobitoc strain. Waffle se gAlcevesc Pentru meiul omenesc.

Oamenii prosti se cearta ca tiganii 0 se bat ca Stau intro nicovalli i ciocan. S'a pomenit L-a traznit ca din senin. Vai de eil Traiesc ca cajun cu porcii. Ca Se ceartä de-si mänânca capetele. Ornul gâlcevitor, Cauta gâlceava cu lumânarea. El este: Tu-i dai buna dimineata

$i el de par te inhata.

Tu-i ceri numere toate $i el dator te mai scoate. S'apoi Nu se 'mpaca când se 'ncurca, Sa-i dai i urda de cured. Dar Ii gaseste uneltioara Sa-i taie din unghisoara. Ca Il dete afara indata, Ca pe o masea stricata. Sau: 1) Nu cuteazti.

229

www.digibuc.ro

Il luí pe loc de bete (brâu) $i 5'afara pe usa-1 dete. De batai i lovituri, $i Scapa printre picaturi. Scapa ca din ghiarele ursului, cu parul vaivoi.

$i

I-a dat pan' s'a saturat 5'atunci l-a fatcut scripat. Se pomeneste din cale De coadd tocmai in vale.

Ca câinele 5'apoi,

S'a spart pricina 'n sbor, Fiindca a fost, Tot iardsi in capul lor. Ca, Cu invd(ul altuia i cu pdrul sau. El zice: Altui ce-i pasal de pásul tau. N'o sd cânte cocosul meu pe gardul lui.

Desi Deaceea

Du Ipa nor si ploaie räsare i soare.

Tine minte in tot vacul $i nu-ti baga 'n card cu dracul. Lasd-1 sa-si impartd parul, Cu furca (bdtut ca marul). $i Pe cine-I mänânc'o spinare, Lasa-1

dea scrupinare.

Ci

$i

Cá nesupusului, Lasa-1 sa-i ia pdrul foc. Mai bine odata, na! $i deck Deck tot, strii cal ti-oi da. $i Ti-o fac eu tie, tine minte. Ti-o coc eu tie, stdi ma. $'apoi, Dumnezeu sá te fereased, De bataia cea orbeasca, $i piciorangal) schiopeasca. Povestea tiganului: Care cum venea, Zicánd: Tot Udrea-I chema. Lasä-1

mosesc eu.

Altul,

Lasa-1 pe searna mea, eu sant nasul lui. Lasa i eu sd-1 ating, Spate le sa-i mai lacing.

Bunioard,

1) Carja.

230

www.digibuc.ro

$i altul iar:

Au venit salbatecii Sa 'mpace domesticii.

Insa

Cine are mintea 'ntreaga, In cearta allor nu se baga. [CREERII TARANITLUI1

76. Povestea vorbii Doi ostasi odinioara stand cu sabii la duel, Un tasan prost, cum ii vede, se vara'ntre ei si el, Stati, mai frate, ia stati pentru Dumnezeu. Nu va omoriti cu zile, ascultati cuvantul meu! Dar ei când sd se loveasca, sabia unuia pica Drept in capul taranului i 'n douí i-1 despica. Comisia, luând stire cu doctori, a alergat Ca sa vazil pe saracul de este de vindecat; Intr'aceasta comisarul când zise: Ea và uitati Dacìi creerii in capu-i sant de sabie stricati, Trtranul: Ia lasati, zise, cs eu creeri de aveam 'Nu rn'amestecam in ceartd, ci drumul imi cautam.

LW. Dcspre pricini de judeciti Judecata e in capul omului. De aceea zice: Ca, l'une-ti caciula inainte i te judeca singur. Judecatorul and ti-e protivnic, cu cine o sa te judeci? [Daca va

Face hatarul corbului, ca sä invinovateasca porumbul.--Si, Cine plânge inaintea judecatii îi pierde lacrimile. Ca [de e vinovat,

Il intinde ca pe-o opincd. scurtd. Sau, Il poartd pe la rcoane.

Il pun.' de nas, pe uncle ti place. Schiopatura. oilor e bucuria lupilor.

CA

Pentrucd,

Lupii -totdeauna se bucura in timp de furtuna.

Ca

Dona orá când se tot ciocnesc, unul trebue sa se sparga. [

Insä, 231

www.digibuc.ro

Gardul, cu proptele bune,

Nu cade 'n timp de furtune.

$i

Cine cla din máini nu se beach'. $i Darea trece marea. $i Aurul deschide raiul.

Ca

Sabia de aur taie mai mult deck cea de fer. Ci, Bate-te cu sageti de argint, de voiesti sa biruesti. Banul e ciocoi de usi multe, Are trecere 'n ori ce curte. De aceea, Or sä fii cu miere 'n gull, or cu mâna 'n buzunar. Bogatul greseste i saracul cere iertäciune. Dreptatea iese ca undelemnul d'asupra apei.

Ca,

Ca [totdeauna Desi Dar,

Mai bine o invoialä strâmba deck o judecata dreapta.Caci S'apoi, Dreptul totdeauna umbla cu capul spart. Cine li-a scos ochii? Frate-meu. D'aceea ti i-a scos [asa adánc I

Povestea äluia,

Tiganul, când a ajuns imparat, Intk pe tata sau l-a spânzurat. Ca Dar insa, Prietesugul judecatorului e 'pe genunche. Corb la corb nu scoatee ochii. Dacä vrei sa nu scarpe roata, unge osia. Ma' o ungi merge mai bine. Cum a zis unul: Carte nu stie, dar calca popeste. Cum a zis altul: $tie bine vladica

Pe cine ia de chica. Daca pui untdelemn in candela, iii va lumina. Când pui piemn mai mult, se face mamaliga mai mare.

[ Pentrucä,

Boul nu treiera cu gura legata. Cine slujeste altarului, din altar manâncä. (Apost). Cine va sa se roage sfantului, duce lumânare i tämaie. [5i atunci, Olarului unde-i place, acolo pune mânusa. CA rareori Buturuga mica rastoarna -carul mare. Ci mai bine Fa-te cu dracu tovaras, pana &ed. puntea. $i Zi cA e laptele negru. De cat sa strigi, 232

www.digibuc.ro

Cu judecata, nu cu lopata. Adevarat, E stiut ca pricina nu ajuta. Dar, In tara orbilor, cel cu un ochiu este imparat. RAmE batut, ()aril i cu banii dati.

De multe [ori,

[CUCUL CNNTA ZAPCIIILUI}

77. Povestea vorbii Primavara, inteun nuc, Stand i cucuind un cue. Doi prosti cum il asculta,

Tu pe mine?... Na dar, plicit

Ce dai tu in mine, ma?

(Si ciomagu-s intrema).

Pornira a se certa,

Na, podma! plici, sap?

Pe unu-1 chema Palmus 5i pe celalt Ciomagus.

[na buf

Palmus privind la cue sus 5i vazându-1 spre el VIA

Or vazusi tu mà Ca cucu mie-mi cânta? Zise:

Ciomagus zise:

Minti tu, Ca cucu'n nuc cum statu

La mine 'ntki se uitä 5'apoi atunci cânta. Dar nu vezi, Palmus a zis, Cu ciocu 'ncotro e 'ntins?

stai ma, uf? Ho, ho, ce aveti de gaud? Aoliol

Striga Bunea alergând, 5'apucând ii descAlci,

Pe un pe alt imbrânci, Pe amândoi ocärând,

Judecându-i i ricând:

Daca tie ti-ar cânta

Firea-ti porci-de câini [sa fitil V'ati pornit sii va slutiti! Palmus, aprins grozav foc, Merge la zapciu pe loc,

Ciomagus se 'ntarâta

5i spuind cum s'a certat, I-a dat bani i l-a rugat,

La tine s'ar si uita.

5i bâta ti arata, Zicându-i:Nu-mi tot vraji Ca de ma voi necaji,

Cu asta in cap te pocnesc, Ai auzit ce-ti vorbesc? Ti-am spus ea când a cântat Intai in ochi mi-a &Oat

Ce e? tu sa ma bati, zici?

Ca, and ti va infalisa SA' rich' ca el asa.

Ca cucul lui i-a cântat 5i sa certe se celalt. Ciomagus p ascuns si el Mergând in acelas fel,

Pe zapciu unse pe bot, Dând cat avea 'n punga tot, 233

www.digibuc.ro

$i unu' *'altui

Si sA zica ha rugat,

ZicAnd:

Cil cucu lui i-a

Deci cAnd i-a infAtipt Si jalba a ascultat, Zapciul putin.m*And Si genunchiul ardicAnd,

Imintiti Si ca nebuni vb.' sfdditi, CA cucul, sd titi. curat, Numai mie mi-a cAntat; $i voi, zic, vb.' impdcati.

Supt saltea le-a arAtat,

SA n'auz ca vA certati,

Banii ce i-a fost ei dat,

C'apoi iau gArbaciul meu

cAntat.

Si vd impac cum tiu eu.

Vezi a§a,

Cine face ca mine, ca mine sA patil. Capul face, capul trage. Uncle nu e cap, vai de piciore. Multi zic cä. Banul e ochiul dracului. Si ca Banul te baga afund, banul te scoate in und. Si, Culca-te pe urechia aia. Ai fi bun cAt ai fi. CAci Bolnavul multe zice §i. siinAtosul face ce §tie.

Dar, Cil

A baga mina in miere §i a nu-ti linge degetele, nu se poate.

[COTOIIIL SI OWL] 78. Povestea vorbii Douà surori intr'o cash', surori, frati cum vrei sA zici, In cAmarA dupl masA intrAnd ca niste pisici, Mirosira, cotiliri 1) din taler in tä1era5

S'intre altele gasird §i. o felie de ca.. Sar amAndoud d'odatd, asupra-i se gramAdesc, Pentru el vor sil se batd, fac gull, se gAlcevesc. Si una *i. alta rele, mArAia i miuia, SA-1 impartA intro ele nici de cum nu se 'nvoia, Si ca szl nu se mai certe, merg la cotoi, cer la el Ca prin dreaptA judecatä sä le'mpace la un fel. Cotoiul ca un cuminte, le-a zis: Nu vd mai +certati, I) Linserà.

234

www.digibuc.ro

Ce folos mii de cuvinte? eu stiu cum va impacati. Care le impacd toate: e cumpäna pe pamânt impotriva-i nu poate nimeni sa zica cuvânt, Zicând aceste apuca i cumpenele pe loc, Ceru casul sa-i a duca, il rupe drept in mijloc, Pune intr'o parte s'alta casul cel in doua fránt. lnalta cu mâna 'ndata cumpana de la painânt. Dacit vede ca 'ntr'o parte _atarna mai greu nitel,

la din cealalta parte si musca ceva din el. Il pune iar, iar ridica, acum dincoaci greu vazand, Musca i d'aci niicá ca sit potriveasca vrand.

Apoi iar, i iar i iara, cánd aci cand colea greu,

Vrând lor rau sa nu le park, el a muscat tot mereu, Pan' se satura pe sine si lash' pärtile mici, Atunci se potrivi bine si le dete la pisici.

Ele dar silite flirt astfel a se multumi,

Dada minte nu avurd singure a-1 imparti.

L1V. Despre minare i neru§inare De oarneni cine nu se rusineaza, Nici de Dumnezeu nu se 'nfricoseaza. Sit aiba cineva rusine Pand unde se cuvine. Adica: Sa aibd omul rusine

Insa

Cand face rau, iar nu bine.1---Si catre nerusinosi a zice: Parca mi-c rusine mie, Ca nu ti-e rusine tie. 1mi crapa obrazul de rusine. Mi se pare de rusine Ca cade cerul pe mine. Dar nici sii fii de aceia, Pared n'are nas sa ne dea obraz. Cad Omul cu rusine piere. Ca Nimeni nu da pan' nu-i cere. Toate-s cu timp i soroc

rusinea la al ei loc,

Foamea

i rusinea 235

www.digibuc.ro

Nu se pot do loc uni Sunt rusinosi si d'aceia cari, Inteun loc a locui. S'a invätat desbrdcat Sau, 5i i-e rusine 'mbrAcat. Insä Ii este rusine sä manânce bine. A mânca nu e rusine, (and mänânci cum se cuvine). Omul la masä când sade, Iar nu cum rice: SA mänânce cum se cade. Si-a plecat gura si nasul, Nici iar Ca, când o sä imbuce vasul. Nu sta ca un nemernic,

ad

Dacti te cunosti vrednic.

Adicä:

Nu sta departe ca sä nu fii uitat,

Cad Nici te vAri ca sä nu fii pe brAnd dat. Obrasnicul are ceas, cAnd sa ia rusinea'n nas. Cine are adunare cu cei fAra rusinare, e tot intr'o defaimare. [Indata ii zic: Cioard laugh' cioara trap,

Alte pasan nu-i sunt drag.

S'a vAzut cA,

Celui fara rusinare, De-i dai ceva obraz, sare El, Sa li-se urce in spinare. De certare, nu se rusineazä, De biitaie, nu se infricoseazä. Dar insa Isi gäseste Para voie Lungul nasului sä-i moaie. ZicAnd: I se moaie nitel nasul, cel de otel. Si Gäsi orn mestesugos a-i ciopli obrazul Gros.

LV. Despre obrAznicie 0 calicie Omul calic si obraznic

Ce-mi este mojicul, Ce-mi este calicul? Unul s'alt obraznic

Si in zi de praznic.

Merge nepoftit la praznic. [El

Ca,

Ca porcul, da nävalä.

236

www.digibuc.ro

Dar

Duce la tavaleall.

Ajunge dup5. use.

Di De

[multe ori, Ca oala de mAnuse,

Obraz-

[nicul este: Lasa-mA sub pat, lasl-mä in [pat.

[OBRAZNICITL]

79. Povestea vorbii Un cAlAtor intr'o vreme, ltwgä un sat inserAnd,

Trase aci la o casa, femeii sales ceránd. Nu pod dragul meul Femeia mush* rdspunse, zicând: singurA numai. eu. CA Mrbatu mi-e la moarä Si ce vatAmä, el zise, sä prirnesti un drumas, Care nu-ti cere alta, de cAt numai un sales? Adevärat, ea raspunse, aa e dup.A cum zici, CA te-oi primi in casd, nimica nu o sa-mi strici; De cât nu e cu cadere unei tinere femei, sa doarmä cu altu 'n casA, cand e dus bärbatul ei. Nu, nu drag& el ii rise, nu cer cu tine 'ntr'un multumesc ici in tindä si la ziva plec pe loc. Se indupleca femeia, auzind acest cuvânt, Ma se poate, tot esti l'adapost de Ant. Si zise : El asezându-se 'n tinda, ca un foarte multumit, Ea se inchise in casä i mai mult nu i-a vorbit. Pe la miezul noptii insä, el nelinistit de gând, Lele, lele, 'ncet strigAnd, Se sculA, bAtu in use: bine i imi deschide, te rog pentru Dumnezeu,

CA vântul bate prea rece i mor tremurând mereu, Ci lash-mä dupk use, a tot e'n casA oricum. Nu-ti face pilcat cu mine, sa mä duc bolnav pe drum. Femeea fiind miloasA, deschizAnd, il primi; Ca aci, precum ceruse, dupa use a dormi.

Nu trecu cloud minute si incepu iar a striga,

Zicând: Lelel lele, draga! indrasnesc a te ruga, CA tot ti-ai fAcut pomana si in casA m'ai bägat,

FA bine 'ncai de mä lasä sa viu acolo sub pat, 237

www.digibuc.ro

Ca prin crä'patura usii, vine vânt sagettitor

$i m'a inghetat cu totul de tremur par-ca s mor. Femeea cea 'nduratoare iaräsi se miostivi $i .sub patul ei sä doarma nu i se impotrivi. Trecând astfel pulin Inca, iar Ii auzi strigând: Le le! lelisoara draga! i aci mor tremurând,

Ca vine vânt si mai rece din päretele cräpat, Ci fa bine de ma lasa inteun coltisor din pat. Pan' aci, vazând femeia ca i-a vorbit tot cinstit Si inteun colt aci, in patu-i, sa doarma 1-a 'ngaduit Dar el neastampäratul, in pat daca a trecut $i vazand-o cd ea toate vointele i-a facut, Ii lungi nasul i zise: Draga lele! tot mi-e frig, Aici fried mai ran trernur, uitä-te cum ma 'ncovrig,

Ci tot ti-ai facut pomana, te rog fd-o 'ncai deplin $i mà lag lângli tine sa mä incalzesc putin.

Omulel femeea zise, dar prea obraznic ai fost, Intai cerusi numa 'ntincla sä te las la adapost, Apoi cerusi dupa use, si de acolo sub pat, Para in cea dupa urrna cerand 'n pat te,ai urcat; Eu iar ti le 'mplinii toate, gândind di esti orn cinstit, Dar tu, ca ti-am facut bine, de proastit m'ai socotit. $i in loc de multumire, ca un orn nerusinos, Te 'ntinzi cat nu ti se cade cu obrazul tau cel gros. striga. sa Nie Grivei, 2icând astfel esi Ii arata pe sträinul cel lungit in patul ei, $i.asmutindu-1 asupra-i, si el iar cum 11 zari, Il facu 'ngrab' sa nu stie, usa cum o nemeri; Auzindu-i latritura i fratii lui din vecini, Sarind i ei desteptard catel, purcel i gaini; $i asa toti cu parada, cu muzica de latrat, Cu subtiri i groase glasuri, II petrecura din sat. [Obraznicul insa

Orce o fi nu-i pas& Unde o iesi sii jag,. Ca Porcului aci ii dai bice, $i el se intoarce si zice: 238

www.digibuc.ro

Omul obraznic, Antert1) mà batea p'aice. Cineva or de-I cinsteste, Or cu vorbe-I ocdräste, El una le pretuieste. vezi numai, Iti stä inainte cu cracii, $i Ca ursu 'n spinarea vacii. Nu-(i mai cautil in obraz, Iti dà cu luleaua 'n nas. Si Ingroase obrazul. CA' este Ia rusinea in nas in fie ce ceas. Cu obrazul gros i semet $i cu gurd de orbet. Inca

Orsice obrdznicie

Curge tot din mojicie. Tot cam dupd neam merge toate. Din ce este, nu-I poti scoate. Cdci, Calicul impdrat sti ajungd, Cât de multi.bani sà ailid in pungi, El pând când nu va cere, Nu mAnâncd cu phicere.

[IMPARATEASA CERSETOARE]

80. Povestea vorbii A uzim din alte veacuri, cà un fecior de 'mpärat Preumblându-se prin tard in-ibrdcat in port schimbat, marginea unui oras, A vdzut cu 'ntâmplare

0 prea frumusicä jund, cu chip ca de ingeras: Care inteatât de dânsa Mima i s'a rdnit, Cat asupra-i de odatd gândul i s'a pironit: 5'astfel, cu desävarsire la amorul ei cdzând Incepu sd pätimeascä, somnul, linistea pierzAnd; Se afla in toatd vremea fel si chip a se gândi Cum si ce mijloc sä facä el spre a o dobândi! Si de neamu-i vrAnd sä $tie a trimis cercetätor, 1) Acum doi ani.

239

www.digibuc.ro

Care 'i-a i spus ea' este fata unui cersetor: Fie, zise el, nu stricä, slobod este la sultani Ca sh-si ia sotii chiar roabe, cumpärAndu-le cu bani; Legea vdz ch nu ne 'nvatä ca sà cdutam la neam, Dacá toatä lumea 'ntreagä este de la un Adam, Astfel el duph ce zice, o aduse in serai (palat).

Unde ca o 'mpärAteasä träia cä in sail de rai; Dar insä acele bunuri nu o multumeau pe ea, Ii 'Area cá cu cersitul cu mult mai bine trdia Ace le mâncari lucsoase nu o puteau impaca,

CAnd le mânca ii I:area cá dupa umeri arunca, Mai de multe ori ea inch la mash daca sedea Se scula mai mult flämânda, de dânsa nu se prindea; Dar insä i nemâncatä vre-odath nu umbla, Ci dupä mash in urmh se 'ndopa când se scula, CA mergea pe la dulapuri, se ducea pe la cämäri, Uncle se afla in vremuri feluritele mâncäri Si 'nchizAndu-se induntru mâna la ele 'ntindea, dea; Faceti-vä mild! Si cersea, ca child Zicând: Si-apoi lua rämäsitele d'ale mesii i mAnca, Rand se satura bine, si astfel se impaca. LVI. Despre mojicie

Mojicul e tot mojic chiar i in ziva de Pasti, Ca, E un bogat i calic, i un dobitoc sa-1 pasti. Fie 'n zarpale1) de aur, Nu este decAt un taur. Pe mägar cAt sä-1 'mpodobesti Armäsar tot nu poti sa-1 numesti. Pe mojic 11 cunosti dupä ochi

Ca pe mägarul dupd urechi. Din afarii zmältuit $i din läuntru mânjit. At At de treabá ce este, 1) Haine scumpe de brocat,

240

www.digibuc.ro

Ca

E ca un borcan,

Numai jujeu1) ii lipsote. Tu obrazul iti intorci

CA;

Pentrucd Si el dosul, ca la porci. Porcul or incotro face, Lui tot noroiul li place, Din ce e nu-1 poti preface. Ca Gardurile da ocol Si se trântote 'n nomol. AdicA: Zi cu un cuvânt, neam Zgirios ca un herdsträu. Cd, Dac'a fost mojic E i pin' la cdpätii. In zadar, Salcia cát sd cäznoti, Porn nu poti s'o altooti. Si Cioarei cât si-i cânti mdcar,

Ea tot iti va zice gar!

[MCI SALCIA POM MCI MOJICUL 031] 81. Povestea vorbii Spun c'un nobil oare-care, Ce avea coprinsuri, stare, Insurându-se ia fah', Nobild, iar i bogatd; Si trdind ei impreund In iubirea cea mai bund, Dumnezeu voind le dete Vreo câti-va prunci tot fete. clintr'aceste 'ncepurd

Certe intre ei El fäcându-o cu vind Cum cti ea de pricinä, Printre fete sä nu nascd $i o parte bärbdteascd.

Ea iar ne Wind ca muti, Amândoi stând la disputä,

El in cele dupd urmd Vorba hotArât li curmä,

Ci cu dânsu n'are pace

Un fecior de nu-i va face.

Si Bind ea 'ngreunatä,

Zice: Iar de-i face Ltd

Zic o vorbd ca o mie Cii nu-mi vei mai fi" sotie. Auzind ea cu 'ntristare Hotdrâtu-i de lisare, Prange i se amdri5te, Notiind iar ce va na0e.

1) Jug de lemn ce se pune la gâtul porcilor sau cainilor, ca sl-i

Impiedice a face striaciuni.

241

www.digibuc.ro

Se gandea tot cum va face Pe bärbatul ski ampace, Si se ruga c'umilinta Celui ce i-a dat Ca 'ntr'un chip s'o lumineze Si spre bine s'o 'ndrepteze. Trebuind dar sit soseasca Ziva, ceasul, ca sä nasca,

El li ia tovarasie

Si se duce la mosie, Ca sa faca vânätoare Pe la munti, de caprioare, La plecarea sa zicându-i, S'acel tot cuvânt lásandu-i. Ca de-o face iaras fata, Sit stie ea e lasatä, Iar fecior de ii va face, Toata'n berlant1) o s'o ['mbrace.

Deci dupd a lui plecare

Ea flind la intristare, Zice catre moasä: Mama! Foarte mult imi este teama Nu cumva sa fac iar fata,

Ci sä mor rni bine .ndata

Moasa ei prin cercetare, Auzind a sa 'ntristare, Zise:

Lasa, fii in pace,

Supärare nu-ti mai face, Sä te vaz eu usuratä, Fie chiar mäcar i fata, Ca avem noi meserie, S'o facem fecior sd fie, Ca asearä p'o sarmanä, Am mosit-o de pornana

5'a facut un brtiat care E frumos de sot nu are. Barbätelul ei, saracul Este sluga in tot vacul, La o proasta meserie, Adica la olrtrie,

Care d'stäri pâni mâine Piet munceste pentr'o pMne, N'a putut la ea sa yie, Nici ce a näscut sh stie ;

Si usor cu ea vom face Cum vom vrea si cum ne [place;

De voi vedea ca nasti fata,

Ma repez la dânsa 'ndatä, Fac schimb, le luam fecioruI Si ne implinim tot dorul.

Ast-fel moasa cea cuminte Mangâind-o cu cuvinte,

Fu cucoana usuratä,

Cu 'ntâmplare iar c'o fatri. Moasa cum o vede pleaca Tocmai la acea sdrach, Duce fata, se 'nvoeste,

Cu ceva o därueste,

cu elocventä limba

0 indupleca i schimba. Cum facu aceasta treaba, Ia baiatul mai ingraba, Aleargä cu el, se duce Si la nobila ti duce: Care toate inteo noapte, Se facurä numa 'n soapte Intre moase i lauza,

Altul frtra sä auza

1) Briliant.

242

www.digibuc.ro

Chiar la care il näscuse; S'a fäcut c'o cerceteazil,

Si cuvânt fära sa iasä Nici la sluga cea din casa. Dimineata se aude Prin vecini, prin neamuri, [rude,

$i se risipi cuvântul Pretutindenea ca vântul, Ca cutare niiscu june, Cu frum'sete de minune, 51 stafeta gata fuse, La bärbatul ei se duse; (Pentru ca el când plecase

Vorba dare alt lasase vesteascä Ca indata Or ce s'o 'ntâmpla sà nascd.) El citind scrisoarea 'ndata, Lu inima bucurata Da amicilor o masa 51 se 'ntoarce in grab acasa, Pe doritul prune il vcde $i mai bine se increde, Astfel dar a lor sfadire Se preface 'n päciuire Carii i cu vorba bunä Sfätuindu-se 'mpreuna, Cum si moasa cea isteatá Trebuind sä fie fata, Cu noblete o rugará $i o i indatorard, Ca vre-o doicä sa gaseasca Pruncul cel iubit sa-1 creasca,

5'a venit numai s'o vaza, Ea cum vede moasa 'n graba. Ce face bdiatul 'ntreaba, Dar bairâna cea cu dracul Pe loc ii gäsi capacul, Si ti zise: Mdmuwarä Fie-i täräna usoarä, ingropara murit

Inca de alalta-seara: Zául tu esti de fericire! T'a avut Dumnezeu de stire,' Caci cum lipsa te apasa

murea i el in cask

Tu ai fi avut ce pune Ca sa-i faci ingropäciune?

*tie Dumnezeu ce face. El mângâie pe sarace. Tu dar ca o norocita Esti cu cloud folosita, Una cä ai si fetita 5'al doilea ai i WA, Care d'aci inainte

0 sä te aduca 'n cinste, CA eu ca o moasa iara Am mosit chiar i aseara P'o cocoana prea bogata, Si de dânsa sunt rugata, Cu barbatu-i impreuna, Sa-i giisesc o doica band,

Sa o caute sa fie Cum cunoaste ea si stie, Moasa ce era 'nteleasa

Si plecasem a ma duce Spre a le o i aduce, Dar mi-a fost in gänd de

Ca o mehenche1) aleasa, Bucuros, zicând se duse,

Ca sa-li fac acest mult bine,

[tine

1) Sireatä.

243

www.digibuc.ro

SA te duc la asa cask Sa tediesti ca o crAiasA. Marna! zise ea, sunt gata,

Merg, dar nu ma'ndur de [fatä, chiar bArbatu-mi

Pe la mine când venise:

Dupa ce vei naste, draga, Mergi vre-o doicI de te bagA.

Deck nu mA lasä mila

Ca sa depärtez copila. Moasa care vrea chiar asta, A räspuns catre nevastd: $i de fatä fil in pace, CA vom face ce vom face; Sunt femei sdrace multe,

C'alta e mirosul floarei 5'alta este al putoarei;" Alt miros da florAria S'alt miros da balAria". Astfel dar i copilasul, Ce-1 numea toti coconasul, S'a väzut de vârstä mica

C'o sil iasa o urzick Sau o floricea de laur, De i cheltuiau ei aur.

Dându-1 sA invete carte,

S'a urma tiini inalte Ii era de surdä toate,

Nu putea la cale scoate;

Ca prostia din nascare NiciodatA leac nu are;"

Care chiar aci in curte Vom putea aduce una

Nu putea nimic anvete Nici din vorbk nici din

Moasa dar cu câte-i spuse La prochimen o aduse,

El stia anjure bine

[bete; Cu putin plkind pe lung, 5'astfel o sA aibi prin mine' Dar nAravurile rele Era eminent la ele; $i copila king& tine; O sa zic cA-mi esti nepoatk M4eliile din lume Le stia el toate-anume; $i ce vrem o sd se poatä.

o duce sA doiceascA, Chiar copilul ei sa-1 creased,. Cu iconomii c'aceste,

Fär'a sti ed al säu este, SA se afle i fetita Tot pe lângä cuconita. Deci crescând Miatul mare, $i'ntai si dui:A 'ntärcare, $i de când umbla ca broaka Incepu sA se cunoased:

CA este o floricicä Nasul care Ili bAsice;

$1 cântece de rusine;

Invkase si la fluier,

Inca si din buzä suier, gunoaie. A se täväli

S'a se juca cu noroaie. D'alde aste s'alte multe $i mai mari i mai mArunte, Nobilei fiind vAzute

Nu i se pareau pläcute; Se amära, ofta n sine, Neamul lui stiindu-1 bine, TrisA co era sd fack

Taina trebuia s'o tacAl

244

www.digibuc.ro

Dar când ii vedea copila, Ii rAnea ficaii mila!

Did fiind c'a doicii fag. Mai prost era i tratatä; InsA oricum, trandafirul

De si il cuprinde stirul, Fata-i tot se osibeste Si frumos tot miroseste. Intr'acest chip i fetita Ii aräta chipul, vita, Toat'a ei delicatetA, Ii adeverea nobler& Mai vartos intelepciunea, Spiritul i iertäciunea,

O facea la toti iubità 5i cu dragoste privitAl Nobilul chiar din cuvinte Cunoscându-o cu minte, Si cA, cand s'o face mare,

O sa fie de mirare, Nu o depärtA din curte, De i avea fete multe, Ci la 'nvälAturi o dete Ca si p'ale sale fete; Doica iar rAmase 'n casd, A sluji pe jupâneasä. Fata dar invätiitura, Cartea cum si cusatura, Prin suinta ei cea multA Le trecu in vreme scuff& Si se procopsi in toate Dupä cât natura poate I Care si cu osebire Se fiicu mai de iubire;

S'o avea ttot lângä sine, Cad pre celelalte fete Pe la casa lor le dete; Cum si nobilul ei tatA 0 iubea chiar c'a sa fatä; Pentru a ei intelepciune Si urmarea 'n purtari bune. Dinpotrivä pe Il mustra tot cu certatul, Se mira cu ce cuvinte, SA-i mai bage in cap minte. Si se necäjia in sine Cum sA Lea rAul bine; Dar toate-i erau de geaba, Nu-I putea face de treabii. Abia pân' se fAcu mare Trecu collle primare, Care 'n cele de pe urmä, Toatä. 'nvätätura curma Si rAmâne prost in lume, Purtând de procopsit nume, De la cei ce 11 väzuse, Cä de mic prin scoli crescuse

Deci acest fecior i fatä.

Cu doicd, mumä i tatä, Intr'o zi de varA bunä, Se duserä impreunä La mosie sd se plimbe,

Ca pe insä-si a ei Ltd,

Aerul ca sA-si mai schimbe; Satenii toli cum aflarä Cu mari, cu mici alergarä, SA se plângA fiecare Spuind päsul sau ce-1 are, Cerând dreptAti a le face Si. 'ntre dânsii impace De pagube, de ispasuri,

O purta 'mbrAcatil bine

De pierderi si de pripasuri.

Muma-i cea adevAratA,

245

www.digibuc.ro

Intre alti vine de fatit

Si un biet cioban c'o cata Cu un sätean din mosie, Care avea a sa vie oile 'n ea intrase Peste tot de o stricase; Pentru carele sateanul, Apucase pe ciobanul, Paguba sa-i implineasca Si tot rodul sa-i plateasck Nobilul l'acea pricina Socotind cui sa dea vind, Fiul sau raspunse 'n datk Facându-le judecatä. Si botariirea le curma Ca sa-i ia sateanul turma Pentru via cea päscuta Si pagubirea fitcutd; Care, auzind ciobanul, Incepu-a plânge, sarmanul, S'a se vaita cä ramâne Stins, saracu, far' de paine! Dar fata fiind copila, Nu-si putu stapâni mila, Ci cu mintea sa pätrunse Si inteacest chip räspunse.. Cum ca nu este cu cale Ca sil-i ia 'oile sale,

Cad ele alt nu stricara, Ci numai roclul mâncara; Prin urmare i ciobanul, Rodul sa-1 dea la stapanul, Adica: en fataciunea Sa plateascii stricaciunea;

Iar turma sa nu-i atingk

La aceasta juAcatit, Ascultäml nobilul tata, Se coprinse de mirare,

Pentru mintea ei cea mare Si hotari judecata,

Dupa cum o facu fata. Dup'aceasta 'n multe rânduri Pentru dânsa stand pe gân[duri

Zise catre a sa sotie: Dragä cum iti place tie? Fata asta mult imi place; Nu vom putea oare face Sa o insotim cu tot rostul, Cu feciorul nostru, prostul?

Ca precum e ea cu minte, cuvinte In purtare $i pe el capul nu-1 taie.,

La doi boi sal'mpartä paie.

Ea o

sa-1 chiverniseasca 1),

In lume cum sa tritiasca: Ca de-1 vom uni cu altk De o vita mai innaltk Pacat cu dânsa vom face Ca n'o sa traiasca 'n pacel Sotia sa. cum stim bine, Cà pastra secretu 'n sine, Fa cum e cu cale Zise: Cii eu ma plec voii tale. Astfel dupa ce vorbird, Pe loc Ii i insotira, Cu nunta, cu cununie A trai in caznicie. Sfärsind nobilul aceasta, Zise catre el nevasta:

Pe bietul cioban, sa-1 stingä. 1) Procopseasa.

246

www.digibuc.ro

Aoi astor copii acuma,

Le sântem tata

i muma,

farit deosebire,

Ii avem la o iubire, Or fata asta crescuta, De va fi de noi nascutd, Or cä in locu-i feciorul, Care ne-a implinit dorul,

Acum tot atâta

face,

S'a fricut, nu se desface.. De cât fata, sii tii bine, Cli e nriscutd de mine, Iar bdiatului e muma

Doica ce-o avem s'acuma, Care insäsi ea nu stie Aceasta iconornie.

Zicând acea6ta se puse toate pe larg ii spuse. Ascultând el cu mirare A sotiei sale-urmare, Incepu cu vorbd mica Pentru bdiatul sit zich, Nobilei sale neveste Proverburile aceste.Adic5.:

Nici salcia porn, Mci mojicul orn. Si Nici talpa casii cerc de bute Nici mojicul boier de frunte. Ca Bata siilbatecà nu se domesticeste. $i Pe porc nu-1 faci sä bea apä din fedelo. 1) LVII. Despre mojicie iarAs Pashrea duph ce se cunoaste? Dupri cântec. Mojicul duph ca se cunoaste? Duph vorbri. E politicos ca gardul, jupoaie obrazul. Nu-si cunoaste lungul nasului. Cri, De unde stie ciobanul, ce lucKu e sofranul? Cri Omul neslujit e ca lemnul necioplit. Te pornenesti cii, Iti tránteste vorba, ca ciomagul. Zicând: Nu chuta ce am fost, ci te uitit ce e subt cojoc.De aceea. Nu te baga in tar*, crt te mar-ranch porcii. Insä Dumnezeu sii te phzeascd de tiganul turcit si de mojicul

[groit. $i Dumnezeu srt te fereascA de bätaia cereasch, de urgia rmpäräteascrt si de pâra mojiceasscri. 1) Butoia de apS.

247

www.digibuc.ro

[PARA MOJICEASOA]

82. Povestea vorbii

Un impärai prea cuminte, rugile cand isi facea, Pe lânga alte cuvinte si aceste el zicea: Dumnezeul sfânt sä pázeascil Toata firm crestineasca. De bataia cea cereasei, De urgia 'mpäräteasca, $i de pâra mojiceasca. Fiul situ, ce totdauna la rugi cu el pus era, Toate le zicea, dar una nu-i placea, 11 supära; Nu-i venea sä se zmereasca sä zicä acest cuvánt: Si de pâra mojiceasca sI-1 pazeasca Cel-prea-sfânt". Zicand: Ce putere are un mojic, prost, nataräu, Unuia impärat mare, prin pare sa-i Lea räu? Imparatul daca vede ca nu il poate muia, SA-1 find pe el a credo ceea ce-1 povatuia, Gandindu-se facu planul, zicAnd: Voi sä-1 pedepsesc! Si chiema 'ngrab' pe liganul, potcovaru 'mparAtesc, Caruia din intamplare atunci dinteun foisor, Cazuse si II murise copilul ski cel micsor: Ii porunceste in taind ca, cu cardul tigAnesc, SA se scoale sä dea jalba de fiul 'mpärätesc, Cu dovezi s'aduca pârA, or cum vor sti mai urit, Ca el de sus imbrâncindu-1 cu zile 1-a omorit. Deci ingropand pe copilul potoovaru 'mpdratesc, Ridica dovezi, educe tot sdlasul tigänesc,

Dau jalbil cdtre 'mpäratul, cu juräminte paräse, CA i-a imbrâncit copilul, feciorul imparatesc. ImpAratu 'nfatiseaza pe fiul sau in divan, Dovezi]e-1 fac sa creazil cd a 'mbrâncit pe tigan;

Pentru care impAratul chiar singur a hotarit, Sa-1 dea sa-1 tail tiganul, in loc celui omorit. Asa dar fail de voie feciorul de impärat, A trebuit sii se clued fatal sau precum 1-a dat;

248

www.digibuc.ro

$i'n deosebi impAratul pe potcovarul chemând, strasnica porunca pentru fiul sau zicAnd: Ii poruncesc ca indatA cum te vei duce cu el,

SA-1 imbraci in haine rupte, sA nu-i faci határ veun fel pui la foi sd sufle tocmai ca pe un tigan; Când vezi cä nu te ascultA ingrozeste-1 din ciocan $i cu praftorita1) udA mai adesea sa-1 lovesti, Dä in el, numai pAzeste unde-va, sA nu-1 slutesti; CA voiu pentru o gresealA in astfel sa-I pedepsesc, Dec At cum zic, tu ascultä cele ce iti poruncesc. Deci ducându-se tiganul cu porunca inarmat,

Le-a urmat toate intocmai cu feciorul de 'mparat; .11 imbräcA 'n niste sdrente, ca p'o slugä de tigan, Negro 'n cArbuni tävAlite, de nu fAceau nid un ban; Ii puse la foi sA sufle i cu barosul sá dea, De nu putea: vai de dânsul! cu praftorita-1 lovea; De eke ori stropea focul cu dAnsa 11 atingea $i, obrazul, nasul, gura ti umplea i ii mânjea. Pedepsele asto toato trebuind sá ia sfârsit, Dupa trei zile 'mpäratul ierta pe fiul gresit; $i trimetând aduse iar cu cinste la palat, Sp gat i imbräcat bine ca un fecior de 'mpArat. Apoi seara impAratul mergänd sá se roage iar, A rostit ca mai 'nainte aceleasi cuvinte chiar. Fiul sdu, ce impreunä sta 'ngenunchiat pre pämänt, Zise: Tatäl mai va Inca sh zici i acest cuvant: Dumnezeu sfântul sä te pAzeasca 5i de praftorita tigäneascd. Atunci ImpAratu 'n sine de vorbele lui rázând $i isprävind rugAciunea pleca in iatac, zicánd: Omul pana nu pätimeste nu se invatd. $i Pan& nu (la cu capul de pragul de sus, nu vede pe cel [de jos. $i tocmai, Când ti dä. cutitul de os. 1) Stropitoare de udat fierul ars in foc.

249

www.digibuc.ro

Despre fried i vitejie In vremea rdsboiului e mai scump :cierul de cAt aurul.--Si, Cine e viteaz, in urma rdsboiului se cunoaste. J)upí räsboi se vede capul viteazului i urma fricosului. Si Lupului de i-ar fi fried de ploaie, ar purta ipingea. Si Leoaica numai un pui face, si bun.

Omul oinic nu se sperie de toate mustele. -- Multi se

[laudA, zicând:

Deslega-voiu sacul, vedea-vei pe dracul. 0 sA cauti in gaurd de sarpe sA te

o sA strigi:: Dar,

Jeiti morti sit inträm noi, cd e vremea de apoi. De cei Dupd räsboi multi viteji se gdsesc. $'apoi, Cu curaj de gAind moartä.

Nu li-e necaz când te izbeste vre un armäsar, ci cAnd te rtrânteste un mAgar.Dar, InsA Când gerne mortul, i dracul moare de necaz. Vulpea nu se sperie de Al de se laudd seara, ci de Al de [nninâncii dimineala.--Sunt multi Sau La plicinte inainte si la rAsboi inapoi.

La risboi in coadä si la fugA in frunte: Fuga e rusinoasd, dar e i silmItoasä. Ji face spaimA singur, ca calul de vânt. Fuge ca dracul de tam Aie. Strigând: Apropie-te crAng, depArteazd-te cAmp.

ZicAnd: Si Si, Si

Si Fuge ca când il goneste cu biciul de foc. StA pitit ca iepurile i ciuleste urechile. I se face 'n cap pArul mAciucd. Tremuri de parcA-I gäsesc toate nàbAddile. 1) Pared' 'i-a dat cineva mAtrigunä. CA I se face fata ca turta de cearA. El, Omul fricos umbld cu ghiata 'n sat]. $i Se sperie de toate buruienile. PArul in cap i se zbArleste, Si De fricä cAnd poestete. 1) Furiile.

250

www.digibuc.ro

De fricd inima'n mine, Se lash' in jos pe vine.

Se sperie de umbra lui se uith 'n urma lui. De o ginganie Pdru'n cap i se ardich Si pielea i se furnicä.

Fricosului,

Cánd vede groaza, Fuge ca cttinele cut coada 'ntre picioare. De o umbra, d'o ndlucd Frigurile il apucd. Numai când -

Este la largul lui si la strâmtul altuia. Zice: Infricoseazd-ti cusurul sd nu-ti umple c... Dacd n'ai bdtut c... mic Nu'nfricosa voinic. Ch numai, Babe le cu sânge bâtrân, Se sperie scuipd 'n sán. Iar când II ei la trei parale Atunci,

Mai multe din c... b... Deck la tabaci mesini. Bea niticä apd rece,

5i altä data', ca soarecii când cântd [jucând hora : Sus de mând, jos de vând i mai aproape de gurd. -- Cu De sperieturd-i trece.

[toate acestea,

Frica pdzeste pepenii. Câinii sunt paza oilor.

Cd.

Mai rdu se sperie cineva din auiit, decdt din vdzut.

[INSURATOAREA COTOIULUI CU VULPEA] 83. Povestea vorbii O vulpe odinioard, (povestea strdmosii mei), Mergea seard sä vâneze, dupe obiceiuI ei. 5i mai cu seamil adese se ducea la moara 'n sat, Unde gdsea gaste, rate si gdini pentru vânat. 251

www.digibuc.ro

Ma si un cotoi iarä venea pe lángA tarasi, 1) CA gAsea si prinza soareci -§i mari si mititei, grasi. Aci vulpea cu pisoiul intAlnire des având, Amândoi se'ndrägulirA, unul altuia plAcAnd. Intrard §i in tocmealA de a se lua amándoi, A trAi in cAsnicie s'a se mângâia 'n nevoi.

Aci fAcura si nunta, puind masä de vánat, Mencând, se inveselird si sä joace s'au sculat. Pisoiul isi drese struna si rasuna grosul bas, lar vulpea cant+, cu vorbe, slobozind asculit glas: Bine este doi cu doi $i noi, neica, amândoi, Bine era mai demult, Dar, noi, neicrt, n'am stiut... Cánd era ea sä mai zicA, un chine ii auzi $i'ndata si el la nun-tit pe fugA se repezi, Dorind si el sil se prinzA ea acesti tineri la dent, Si 85. joace vre-o polcä, vr'un vals sau vr'un contradant, Dar cotoiul pierdu cheful indatä cum l-a zdrit. Vulpea -Mu cântecelul, il lAsA neisprAvit;

$i croind-o la fuga, spre pustie atnándoi, Tocmai in crâng se oprirA a se uita inapoi. Oc Arând aci pe câine vulpea cu glas intepat,

Nu vrea nici de cum sA-1 ierte (de §i el era in sat). ZicAnd: -- Ai vAzut mojicul cu obraz gros necioplit?1 Cum venea fuga la nuntä, färä bilet, nepoftit? Ce? Te-ai speriat bArbitele? BAspunse el: Nu se prea sperie lesne o inimä de voinic;

MI nimic I

Dar n'am vrut sA fac gAlceavd la nunta mea cu-un netot, CA ti-1 fAceam sii se lingA de cinci-gheara mea pe bot; $i rezimându-mA 'n grabä mä. suiam in vreun loc, Stam aci fax% sil-mi pese §i-mi bAtearn de dâtisul joc; Dar imi era pentru tine, cA din mânä te pierdeam, 5i-atunci, cu inima frântä rAmAind, mä prApideam.

Mireasa la aceste vorbe, negresit ca ar fi plâns, 1) Pari.

252

www.digibuc.ro

Dar nu-i cputea veni jalea de gadilituri i strâns, Ci cu hohote i râsuri, fiind departe de câini, Ca sä piarzA supgrarea 1.1 luA iarAs de mâini Si cu el bora sArit-a vizuina 'nconjurând, lläsuna cu glas din gurA, acest cântecel, zicând: Bärbiitelul meu Voinicelul meu, Mu lt e inimos, Mu lt e nefricos.

De si am fetit, Dar am nemerit; Luai pui de drac, Tocmai dupä plac. N'am fried de fel, De nimeni cu el. CumAtrul lup, care 'n vreme, umbra' ca un vátAsel, Trecând p'aci cu 'ntâmplare s'auzind joc, cântecel,

Cu raport despre aceasta degrab in fuga s'a dus Si la leul, impAratul dobitoacelor, l-a dus.. Leul, cum citi raportul, pe lupul a intrebat; Dar n'ai aflat tu pe cine, a luat ea de bärbat? Nu stiu, Ii rAspunse lupul, cA in casA n'am intrat, Dar fdrA sA vaz imi pare, eh' pe dracu a Nat; Cum asa! rise 'mpAratul, dupA ce ai cunoscut? Dupa cântec, el räspunse, ea' cam nu prea mi-a pläcut. and vorbea acestea, iacA cuviosul urs veni Si cu zmerenia toatä 'nainte-i se ploconi. Mistretul grof 1) dupa dânsul indatA intrA si el, Gras, gros, umflat ca cu teava, si se inchinä la fel. Porunci leul indatA sA le dea cáte un jet, stânga porcul mistret. Puind pe ursul in dreapta Apoi le citi raportul, de ránd in jos i in sus, adus. Pentru mAritisul vulpei, care lupul Se uitarä toti la dânsul i cruci i curmezis Si se zbárlirä de groaza acestuia mAritis, Zicând: D'o fi luat vulpea chiar pe dracul de bärbat, 1) Nobil

dela graf (german).

253

www.digibuc.ro

Ne-a fäcut pe toti papard, suntem pieriti, ne-a máncat; Dar, dupd povestea vorbii, nici un lucru sd nu crezi, Asa din auzit numai, cu ochii pând nu vezi; Insä ahfel nu se poate deck un prânz sit gatim pe vulpea cu bärbatu-i la mdsd sä o poftim; 5i de va fi chiar si dracu, cum sántem noi grämdditi, Luptându-ne 'rnpreund, tot putem fi mântuiti; De cât cilte unul-unul, prin päduri a ne afla, *i cu noi prea cu 'nlesnire pântecele a-si umfla; Iar de nu va fi bdrbatu-i drac, dupd curn auzim, Atunci il facem prieten i impreund prânzim. Zice leul: Prea bun este acest sfat care mi-I dati, Dar si asa ciudat vine ca sit fim asigurati; Cdci pe dracul vreodatd din noi cine l-a vdzut? ca sd-1 putem cunoaste este prea de necrezut. De unde stirn alb e, negru, galben, rosu, or altfel Si. cum I-om zäri indatd, sii zicem cd este el? Noi auzim ca'n orase, prin acest mare parnánt, Ar fi multa dobitoace si nu stim ce f el sânt; Cä noi la ele nu mergem, nici ele la noi nu vin, Nu ne-am vilzut unii p'altii, nici odatä cel putin; Asernenea si do dracu numai doar cât auzim, CLi ar fi cea mai rea fiard, s'ar fi fäcând mari cruzimi. Dar pân'intr'acest ceas sfântul, ne-a ferit ca sd-1 vedem. Fie de äst loc departe, d'al vedea lipsd n'avem. Dar dacd vriljmasa vulpe, legea cumloa a calcat,, Ca numai rdu sa ne Lad cu dracu s'o fi 'ncurcat, Trebue cu cbibzuire sd facem toti vreun plan, Ca sä ne ferim de rdul acestui cumplit dusman: Cu toate aceste, lupul sit se clued a-i pofti ingrabd sd se 'ntoarcä cu räspuns a ne vesti. Apoi vom vedea ce-om face, atuncea vom hotdri,

Von' gitsi fiestecare loc capul a ne Dupd ce se sfdtuird in felul de mai sus zis, Gdtind masa. fu indatd vdtdselul lup trimis, Ca sa pofteascd pe vulpe la prânzul impärätesc, Cu sotul ei dimpreunä, sä vie ad ii doresc. 254

www.digibuc.ro

Se repezi lupu 'ndata ca un grabnic curier, Ardicând pulbere 'n ca norii *la la cer. Si tocma drept ghizunia 1) tinerilor cánd veni, Incepu'ncet sa paseascii, corajul ii conteni; Nici nu indrizni sa intre, ci tacerea-si dezlega

Si cu sfiala d'afara, din departare striga: Cumatral... Cumatra vulpe!...Cine e? ea a râspuns. la poftim pana afara, li zise el stand ascuns. Dar ce vrei? intrebd vulpea, pana la use ioind. Sant trimis, räspunse lupul, de prin stuf capul A auzit imparatul cum ca te-ai cäsatorit Si prea mult ii pare bine ca sot bun ti-ai nemerit. De aceea va poftote ca sa veniti mai apoi. Fiindca azi are masii, sa prânzi(i si amândoi. Zise ea: -- Cat pentru masa din parte-mi bucuros eu, Dar sa 'ntreb sa vaz voieste sa mearga. bärbatul meu? Auzi barbatel ne chiama, spune-mi ce raspuns sa dau, Mergi la masa'mparateasca?... liaspunse el: Mâramiau !

Mâramiau;" auzind lupul, i S'a parut prea ciudat Si dete inapoi fuga cu totul inspäimântat. Ajungând la imparatul si de fried tremurand, Ostenit cu limba scoasa sufla i spunea zicând:

Impäratel nu e hine sä stiti ca ne-am prapädit. Il intrebd leul: Spune-mi ce ti-a fäcut? Ce-ai pätiP El d'as fi statut, el zise, ce tii ce mi se'ntâmpla, Crez ca mä invAta minte, curier a mai umbla. Ei bine, ii zzise leul, 1-ai väznt? ce fel era? Nu 1-am vazut, el raspunse, dar glasu-i ma 'nfiora. Vorbea o limba pocita, pentru care eu ma. leg Si mli. prinz pe capu-mi cum ca, numai dracii o 'nteleg, Deck ea bucuros prinse, dar nu stiu de vor veni; Si fnai bine ar fi dacä barbatu-i nu va voi. Auzind leul aceste, ceru de la ceilalti sfat, Zicând: Spuneti ce sa facem? cii. nu e de amanat, Ci trebue mai ingraba vr',un fel a ne folosi, Ca ei o fi plecat poate i indata vor sosi; 1) Vizuinea.

255

www.digibuc.ro

Eu gäsesc de cuviintä cä aici sä nu sedem, Ci mergänd sä ne ascundem care pe unde putem: $i pe ascuns cu ochianul in drumul Mr sä privim, Ca din cale departatä, uitându-ne sa-i zärim: $i de va fi cum se zice, bärbatul vulpii veun drac, SA nu faceti vr'o miscare, ci sä taceti si sä. tac, CA ei negasind pe nimeni o sa seazd ce-o sedea $i o sä piece acasä, de treaba Mr a-si vedea. Astea vorbindu-le leul, tuti ziserA 'ntr'un cuvânt: CAte le-ai zis, impArate, toate intelepte sânt. Dacä e asa, el zise, faceti-vä toti in pärti, CA eu m'ascunz dup'o stanch', pe marginea astei bälti. Eu iar, ii räspunse ursul, sus in Ast copac ma sui 5i prin frunza lui cea deasä, oroe voi vedea va spui, Porcul zise: 5i eu iards, jos in frunzet, Ind 'nyelesc, SA scot o ureche numai, ca sa-i auz ce vorbesc.

Lupu-si gäsi si el locul, vArindu-se inteun stuf, Ca sa poatä fugi lesne and va vedea vr'un záduf. Vulpea dacä inträ 'n casä si cotoiului i-a spus, Zise el: Drag& nevastal Eu pAn'acum nu m'am dus SA vaz impäratul cum e, precum si pe mine el, Nu ne stim unii pe altii, cum sAntem si in ce fel; Ba nici nu stiu inaintea-i, cum sä mä infatisez, Nici cum sä mänânc la masA-i nici pe scaunu-i sA sez, Ci ia sä sedem mai bine in cascioara-ne aici

$i de va fi vreo intrebare, doar vei sti tu ce sä zici. Cineva cu o minciunä scapä de alte neyoi,

Dar incä de la o mesa', sh nu putem scApa noi? Ii 7ise ea: Ba barbate, ai sä mergem sti máncam, CA se rnAnie impäratul, hatärul dacil-i stricam; Chiar si politica cere sä mergem sä-1 salutäm,

Sä-i facem inchinAciune si mâna sä-i sdrutäm, Necum sä fim poftiti inca si sa urmam in altfel, SA ne purtam mojiceste si sa nu mergem la ell -- DacA e asa, rAspunse bärbatul ei, bine dar,

Apia' de te gäteste, stergeti äl cojoc murder.

Se sculd vulpea indatä si in cel mai grabnic pas, 256

www.digibuc.ro

Se scuturil de Virán.a, se linse pe bot, pe nas. Cotoiul iar ca i dânsa, scuipa in laba pe loc

$i la cap se netezeste, la coada i intealt loc; Apoi luandu-si nevasta, de bratet ca un barbat Plecara pe potecuta sa se due& la palat. El insa. zglobiu la fire tot in jocuri se ducea, Sarea i glumea cu dânsa, mii de comedii facea, Leul cum sta dupa stand', tot adesea intreba, Cuvioase, vede-se ceva au ba? Pe urs zicând: Ursul raspunse ca vede cu vulpea un ce viind Cu mult mai mic cleat dânsa i ca un drac tot sarind,

Poate ii pare asa, Ii zise lui imparatul: Uncle 11 vezi de departe, dar nu te infricosa; Intinde ochianul bine si te uita mai frumos, Tine-1 tot spre acea parte, nu-I Iasa din 'Tana jos, Ca nu cuim a far' de veste cu ei sa ne pomenim, Cum vorbim sa ne auza ii ceva sii patimim. Curaj! Curaj! Sri n'ai frica, striga porcul catre leu, Cad, cänd vor veni aproape, pasii lor ji auz eu. Deci, precum am zis, rnatoiul cu vulpea pe drum viind $i inteo parte si 'n alta facând zglobii i sarind, azu pe o colofana sus intr'un copac cântând Si se opri aci 'ndata catre mireasa zicând: Nevasta! lacri ploconul, ingaduieste nitel, Sri ti-1 prinz ca sa ne ducem la imparatul cu el. Aceasta zicând indata se urea in gopac sus Si 'ntr'o clipa ca iuteala ghiara pe dansa a pus. Ursul, care aste toate cu ochianul le-a Vazut, Ca ar fi chiar necuratul desavársit a crezut, $i d e spaina cu cutremur, zise 'mparatului leu; &Intern pieriti toti, stapâne, dupa cele ce vaz eu;

Daca el o zburatoare o prinse din várf de sus, De m'o vedea i pe mine, apoi ait! Atunci m'am dus; A avut dreptate lupul inteatat de s'a speriat, Dar si-il stati in tacere ca iaca s'a apropiat. Stand ei astfel in tacere i ascunsi, cum am zis, toti, Ajunsera i intrara in casa tinerii soli; 257

17 Anton Pann

www.digibuc.ro

Carii Wind masa 'ntinsil i pe nimenea aci, Ft' pricina ca sà iasii la use, d'a se suci Si a privi child de-o parte, cand de alta ne 'ncetat, doar vor vedea sd vie marele lor impärat; Dar sezAnd cu amAnare pe verdeatA s'adAstAnd,

lin lAntar din intArnplare dintr'un loc in alt zburAnd, Viind s'a pus pe urechea mistretului cel ascuns Si fdrA ceva sA-i pese infigAnd botul l-a 'mpuns. El tot scutura urechea sii fugd, a nu-1 pisca, cAnd zäri pisoiul frunzele care misca, Si gAndind cii oareci umblii, de odatá s'a sculat, DragA! o sA mai prinz un vAnat. ZicAnd catre vulpe: SA te uiti acuma numai, corn ti-1 mánAnc viu, nefript 5i in loc suirind cu ghiara dinti 'n ureChea-i si-a 'nfipt. Mistre!ul ingrozit foarte, gAndind ca n'o mai scApa,

In rAn ca nebun, dAnd fuga din puteri strigAnd, tipa: Fugiti! Fugiti! vä münâncà, pe mine m'a i rApus! Cotoiul de spaimä sare sä scape in copac sus, Ursu pärAndu-i cA vine si pe el a-1 nirnici, Din copac jos se arunca si se lungeste aci, FAr'a putea alt sii zicd deck numai: Mor 1 Mor! Mor!

Impul corn auzi iarái alergd la leu ca'n zbor, Cc stai, impArate, cii mAncd pAn'acum doi StrigAnd: Si acum inda Vt. vine sä ne piarza i pe noi!

Leul, auzind pe lupul, dAndu-i astfel de raport, DecAt viu in ghiara-i, mai bine in apd mort. Zise: Si inchizAnd ochii'ndatà in valuri s'a aruncat. Lupul si el dupA dAnsul asemenea a urmat. Cotoiul in acea clipA pe ursul sus cAnd vázu De spaimd shind indatd ca o minge jos crtzu. Si se'nfipse in tandära, unui copac rupt de vAnt, Care era ca o t eapä ardicatá de pAmAnt.

Vulpea iar in aceá groazá de spaimä fierea-i plesni, Somnul col lung o cuprinse si nu se mai porneni. 258

www.digibuc.ro

LlX. Despre viclenie In fatii una-ti vorbeste Si in dos alta-ti voieste.

Fatâe coada ca ulpea in toa-

[Si

In ochi cu gura to unge Si'ii dos cu ac te impunge.

vezi numai, [te Bunä ziva, toatri ziva, si din [cap, la toti, mereu mot.

[ 5i.

Te mângâe cu glìimpi. albeste In fold Si inima isi negreste.

Si

Te atinge cu bumbac. Si

Cât sá umbli

In fatd te netezeste

Si in spate te ciopleste. [El este C'albina in gura cu miere Si'n coadá cu ac si fiere.

Pe [vicleanul, sa-1 pipriesti,

Nici in pima nu-1 nemeresti.

[ Curn a zis unul:

De scund este scund

Dar nu-i dai de fund.Cu [un cuvânt,

[Vicleanul,

Este taler cu douà fete. [TALERUL CU DOUA FETE] 84. Povestea vorbii El talerul intorcând Si icrele rristurnând Pune-le aici, a zis.

Oarecare mesteras A trimes un bäetas,

Cu un taler rudaresc1)

S'a mers d'unde l-a trimis.

Cu doua fete, prostesc, Ca sä ia dela bdcan,

Acolo când s'a ardtat,

.Stâpânul sdu l-a intrebat:

Icre rosii de un ban, Ii mai dete i alti doi, Srt ia icre negre moi.

Celelalte uncle sAnt?

Or nu 'ntelegi de cuvânt? Copilul iar intorcând,

13iiiatul cam prosticel

Cerând icre de un fel, Le-a pus pe taler aci Si altele porunci.

Crizurri s'acele jos,

Bacanul dacri i-a dat,

StrIpânul silu necâjit,

Si iacritele,

Nimica fiind d'n dos.

.Uncle le pui? l-a 'ntrebat. 1) Grosolan

tigAnesc.

259

www.digibuc.ro

Zicând :Vezi minte sa $i pâzeste sa nu fii,

Cu cloud fete si tu,

C'ast taler ce te

LX. Despre poertire sau fílìírnicie Mänâncä sfinti i scuipä draci,

$i

Cu trupul in biserica i cu gándul la dracul.Falarnicul, Ca Este o floricick cine-1 miroase nasu-i pica. Nici dracul mai infai,

Nu ii dä de dipatái. Maria care n'o poate rnusca, o sAruta. Ca cärbunele stins, care te mánjeste $i ca cel aprins care te pârleste. Ochii porcului cautä tot la pârnânt,

El este

Dar, Gerne ne bolind i cauta ne pierzAnd. Ipocritul este, Boa la lui e sjiMitatea noastrâ. WWI bl,ândâ, zgârie rau. $i Ca e C5rbune cu cenuse acoperit. Umb la, La unii murnd si la altii ciurna. $i In gura cu Dumnezeu, si in inima cu dracu. Ziva fuge -de Mvol i noaptea apucd pe dracu de coarne. In cuibul zmeritului locuieste dracul. $i Cu lingura iii da dulceata i ea coada fti scoate ochii. Lup imbrâcat in piele de oaie. Umbla sa sperie lupul cu pielea ou. Dar, Baba Mitrâna nu se sperie de druga groasd.

[CALUL NAMILA]

85. Povestea vorbii

Un impârat oarecare Având un cal bâtrAn tare, Care piciorele sale Abia le târa pe cale, $'abia putea roade fânul, Ca si cojile britrânul;

Dar pentru ca îl iubise, De bine ce il slujise si-1 scâpase in rAzboaie, De oarecare nevoie,

Se milostivi 'mpäratul Sd-si slobozeascä soldatul,

260

www.digibuc.ro

Ca sa umble 'n buna pace

Von' pieri cu mic cu mare.

Singur pe unde i-o place.

Un lup care-1 auzise

cu totul se 'ngrozise, Vine la dânsul ingrabir: *i tremurând il intreabä:

ca sa-1 cunoascä bine, Când il va vedea oricine, Ca'n slujba imparateasca,

Ce e? Ce strigi? 0

A fost s'a luat ostafca,1) Ii fiicu o haina 'n spate,

[minune Cine te goneste !... Spune? Leul abia se _cpreste raspunzând, ti vorbeste

Cu petici, fete schimbate. Albastre, verzi, galbene, (Cum se imbrac comicosii). 5'asa dupa ce-1 imbraca,

Porunci ca sii-i mai faca potcoave iii picioare,

De old

(scánteietoare),

Ca mai multi ani sa traiasca, Pietre sa nu le toceasca. Facându-se aste toate, Porunceste de it scoate,

Afarä 'n câmp ca sa pasca 5'unde-o vrea sa locuiasca. Umblând dar in astfel calul (Precum li spuserarn halul), Cánd cobora pe o vale, Se 'ntalni cu el in cale, Un leu, care in viata, Nu vazuse de cal fatd. Pe loc, el cum il zareste, Se spainanta, se 'ngrozeste 5i de fried 'ntr'o suflare, Se 'ntoarce 'n fuga mare, Strigând:

Fugiti, fugiti [toate,

Fiare, care 'ncotro poate, Ca vine filed zabavä,

0 jiganie grozava. de-i vom intra in gbiare,

Lupule, nu este bine, Vine peste noi, ce vine, Nu stiu sIi o spui p'anume, Ca n'am mai vazut pe lume. Ce fel e? Intreaba lupul, Cum si'n ce chip ii e trupul? Leul incepu sa zica: Ifi spui pe scurt, ca mi-e [frica,

Zabmind cu vorba lungii, Nu cumva sa ne ajunga; Nu departe colea'n vale, Tocrna'n potecile tale, Este o namila mare, Tot pestrita pe spinare; Capu-i este lung, si botul,

Gura-i te 'nghite cu totul, Pielea-i e impestritata, Pânil la coada Numai bägai Hama l'alte,

Dar picioare are 'nalte Si din ele fulger scoate, In pasurile lui toate; C'un cuvânt e o nalucii, S'o vezi groaza te apuca. Lupul rise: Fii in pace,

1) Concediu din armatA.

261

www.digibuc.ro

Nimica nu ne va face, Lucru de spainià nu este, Cá namile de aceste, Multe in zilele mele, Am petrecut prin masele. lupule, el zise, Te Tie-li pare cd spui vise, Dar vei vedea tu acuma Cum ti-se'nfundeaza gluma, 0 Doamne! li zise lupul,

u-i pot vedea d'aci trupul! (Si se 'ndlta din picioare, va zari. care?) Vin la mine, Leul zise: vezi bine. Sä te'nalt ca Si ardicându-1 in brate, --Strânse'n &are de male. Lupul având urdinare,1) Il trecu, Met, de strâns tare. Sa

Leul aceasta vilzAndu-i

Il trântrndatä zicându-i: Tu nici nu-1 väzusi bine Si 'ncepu sà dea din tine, Dar de îl vedeai ca mine?.. Atunci mureai, vai de tine! Zicând acestea Il lasä

fuge 'n pádurea deask Multi se sperie de nimica,

alti bagd frica; Te miri de ce-si fac nàlucà Si frigurile ii apucd. Astfel de oameni in lume S'apoi

Au näscocit spairne sume: Strigoi, stafie, Murgilk Miazd-noapte i Zorilä,

S'alte multe de aceste, Care nici au fost, nici este.

LXI. Despre hicomie i neeconomie S'a ospätat pân'a crApat.

A lins pând a pus vasu cu fundu 'n sus. Pestele din elestiu limblä s5.-1 inghitd viu. Stä, imbued Idcomeste Zicând: Ca un lup când se pripeste. Sunt de unde n'are mdrul coaje 5i cireasa sâmbure. El relinâncil un purcel S'apoi cere S'altui dä un puricel. Si din cos grainte Insd $i din postavä 2) tärâte. Closca, care cuprinde ouii multe, nici un pui nu scoate.Cti Mierea in gurd e pläcere, 1) Diaree.

2) Copaie de moara.

26

www.digibuc.ro

Lacomul, Dar la inimâ durere. La gustare cát cal mare.

5i la prânz nici cât un mânz.

Neeconomul este

Ca feciorul lui bani gata, Risipeste cu lopata. Banii din mând ii scapd, Ca ciurul cum tine apii.

Azi intinde pân'o rupe, mâine n'are s'o astupe.

C5,

A imbracat pe dânsul haine noi

5'a tinut de Joi Oat mai apoi. Ajunge din cal milgar

5i catâr din armäsar.

51 pe

De aceea a zis cineva:

Cumptina, nepoate, Si E bunii la toate. Cheltuieste române Caci, 5i vezi ce-li mai râmâne. Caine le de este câine, Iar 5i tot opreste pe máine. Cine se biruieste, De orsice pofteste, Pentructt Dobitoc se numeste.

Cu cele putine Totdauna, Acel mult sIi line. Or la unul or la trei, tot o lumánare arde. Celui cu economie,

Poate zice: Suta ti este lui mie. Sunt bogat, de cât Iar, Pe cat am, p'atat. Cine îi mtinâncâ sâmânta de in, îi mänâncil dimasa.

LXII. Despre iconomie Cáci, Cât li-e pätura, atAt te intinde. Cum lii vei asterne, asa vei dormi.

Cine cbeltueste poste ceea ce 6.5110 n'are 'n cash' mrundligâ. Cum e tara i obiceiul. Cum e sfantul i ttimâia. 263

www.digibuc.ro

Sa ne cArpim ca nu putein tot sa ne innoim. Spartura pAna e mica trebue cArpita. Dar incA,

Omul nu iese cu dosul la oameni, ci cu obrazul.

llainele nu fac pe orn mai de treabä. BrAnzil buna in burduf de dine. Sau, Margarita" atArnat de gâtul porcului. Cii Belciug de aur atArnat la râtul porcului. Alta e floarea de gradina i alta e floarea de câmp. Obrazul subtire cu multa cheltuiala se line. Fiecare îi tie päsul sau. Tot obrazul îi are necazul.

Ca,

Fiecare singur stie unde 11 strAnge opinca, De aceea, Corabia mare si valuri mari o bat. Nu te mäsura cu cei maxi. Si Cine are piper rnult baga si in terci. Dar, Dupa ce e carnea grasa mai pune i seu.

Invalid are si desvat. Ca, Si Nu e totdeauna Pastile.

Cui nu-i place sa traiasca ca gaina la moaräl Nevoia il imald s'a" trdiasca ca vielul la orasl

Insa, Ca,

Nu e dupa cum vrea omul, ci dupa cuin vrea Domnul. ma5toui ii plac toate, dar sii le roaza nu poate. Rau la vale, räu la deal. E anevoie când ajungi sa cumperi orz de la gAste. Strange misind 1) de cu vreme. Gunoiul de yard e piper dé iarna. Omul intelept îi cumpara vara sanie i iarna car. Leaga sacul pawl e rotund, nu cAnd ajunge la fund. -- Cì Banul e fa'cut rotund, lesne se rostogoleste. Anevoie se cAstiga i lesne se cheltuieste. $i Iei cAte unul i dai cu pumnul. Nu risipi meiul, cii anevoie se aduna. Ca Ci, Soarele si iar nu poate sä le incalzeasca pe toate. Si Gaud inseteaza curtea ta, apa 'n drum nu lepäda. Apa limpede 'And nu vei vedea

Cea turbure n'o lepada.

Si

1) Provizii de iarnS.

264

www.digibuc.ro

PAnil nu vei vedea pe cel bun, nu lephda pe cel prost

Cine o ia prea lath, riimâne cu ea ne crilpath. 5i apoi, Il ghsesc frigurile pungii. crt Nu e mai grea boalä decât punga goalil. Omul flärh de bani e ca pashrea fkril aripi, când dii sii zboare

[cade jos si rnoare.De aceea,

Nici sh te inbolnhvesti, nici sh aibi trebuinti de docto Cine truieste nädäjduindu-se, moare jinduindu-se. Ruda omului e punga cu bard i sacul cu mälaiul. Shtul la flämând nu crede. l'ânh vine cheful bogatului iese sufletul .shracului, In nklejdea tati moare mama,

Nu e nimic ca sinhtatea

i

banii.

Ca

Cii

SiinAtatea face banii i banii sdnatatea. Când ai bani trebue sh ai i dusrnani.

Dar si Ornul farrt dusmani nu-i pläteste pielea nici un ban. Banul muncit nu se präpädeste. De aceea, Omul face banii i banii pe om. Stránge bani albi pentru zrle negre. Child îi intrà paraua in mânh, leag'o in nouh noduri. iei când mä gäsesc, Sii mh aibi cánd lEi lipsesc.

Ca,

Fiece nebun stie sh chtige bani, dar nu tie sh-i pastreze. Cine nu cruth paraua, nici de galbeni nu-i e

[PARAUA. RIDICATA]

86. Povestea Vorbii Un sultan odatzi umblánd prin cetate, Pe jos eu vizirul in haine schimhate, Viizu inaintea-i o para schpath, 5i-o ridich singur plecându-se 'ndath. aceastä urmare 'Nrizându-i

Si päzindu-i vrerne, 1-a 'ntrebat zicându-i: Mii iartuí, stiipAne, pentru inderznire

Cii imi sth in cnget o nedomirire: 265

www.digibuc.ro

Mi-a fost de mirare ca o para micil, Care 5i nimica poate sa se zicd, Un sultan ca tine, bogat cii haznale, Sa te pleci la dânsa sä o iei din cale! Acel ce din fire Sultanul rdspunse: Ira hia paraua in dispretuire, Din pu(in sä 'nvata intru nepästrare Ca sil nu se uite nici la banul mare; Omul care stie a trai cu pAstru1), Paraua o are la galben capästru: Zísesi ea' paraua nu e lucru mare,

Dar cat de greu este omul când n'o are! Paraua e mica, dar Toe mare prinde, Ca, când iti lipseste pAinea nu ti-o vinde, D'aceea paraua omul cel cu min te,

Trebui ca pe galben s'o aiba 'nainte, Ca joc cineli bate si-i dä cu piciorul, Cu vremea ajunge ca sa-i clued dorul. Eu mi zic ea omul cumplit sit se faca Si pAna 'nteatAta argintul sa-i placa, In cat sä ajungd la el srt se 'nchine Si sä ingrijeasca numai pentru sine; Ci zic ca la pastru firea sa-5i deprinza $i când da, sä yard banul loc sd prinzd; Ca sd strángd, s'aibd atât pentru sine, Cât sä poatil face si altuia bine. De ce pentru sine?... Pentru vremuri grele Pentru niscai boale, pentru 'ntámplari rele. Când se cheltueste si chtig nu este Pentru neputinte s'alte ca aceste; Tar pentru alti cum?... Ca mart sa-i fie, Sä aiba sa scape oameni din robie, Saii dea pentru suflet §i. bine a face Scapate (i s'ajute, sarmani sa imbrace,

Pe câti pradä focul, pe câti apa 'nneacit Pe 6 ti ii las hotii in stare saraca, 1) Economie.

266

www.digibuc.ro

Vazând, sd nu-i lase'n lacrimi sd, mângâie; Ci sti aibd'n mând cu ce Imi aduc arninte despre o poveste, Care ca o pildd pentru pilstru este. 87. Povest. a impilratului Au plecat odatii câtiva dupd Ca sà strângii zestre pentru o copild, Care prea sdracii era si siírmand Si sd o miírite îi fAceau pomand.

Timblând dar ei astfel prin case a eel e La oameni mai nobili si mai cu avere, Intrard'ntr'o curte, unde nemerirä Cà stdphnul casii un biinut pierduse, Ocari, ceartil, guià, 'n care auzirà Si slugile toate erau de el puse; Unii asternutul scutura din case, Allii cerneau praful care-1 mdturase, Altii iar, grin curtea cea mare ca hand, Ciuruia gunoiul stt-i gäseascii banul.

Irdzilnd ei aceasta prea mult se mirard, 51-au zis intru sine cd'n zadar intrard, Si neagri sau albil fàrä sä-i vorbeascii Deterd sd piece l'alti sd ntizuiascd. Dar el cum ii vede andärtit pornird, Chiemd sa-i intrebe pentru ce venird? Ei sta 'n chibzuire curn sä-i pomeneascd, (Väzându-i scumpetea, sd nu-i ocdrascd). Dar el tot zorindu-i i-au spus cam de sild Gli strâng srL 'nzestreze p'o fattt cu mild. El cum li aude nu-i lasä sii iasà, Ii chiamii indatii cu cinste in casd, cercetare, ce-au strâns pAn'acuma,

Cât mai trebuieste amplineascd suma? Si spuindu-i, scoase punga lui indatd Si'nzestra pe fatd cu sumil'nsemnatil, 267

www.digibuc.ro

Nu vá para. lucru de mirare, Ca fac pentru un ban atâta &Mare; Zicând:

De n'as fi fost astfel cu buna 'ngrijire, Sä-mi pästrez averea cu nerisipire, N'as fi avut astazi, nici chiar pentru mine, Necum s'am prisosuri sa fac cuiva bine. Ei plecând pe poarta, destul se miraril De asa vedere ciudatri si

De si unul zise, din minte putinä

scump la ¡rake, ieftin la fäinr.

LXIII. Despre cumpliinte san agfircenie Omul nu trebue sa fie nici prea prea, nid foarte foarte. Nici carnea sa arzä, nici frigarea. Adica: Nici prea econom, nici prea galanton. Ca Cine stränge, nu mänâncä. Banii strângatorului in mâna cheltuitorului. Lopata gramadeste i sapa risipeste. Bogatia ramâne la nebun. Care Nici pe sine nu se procopseste, nici pe altul nu foloseste. Nu stie cum se câstiga paraua. Pentru Ca, Cine dumica i) stie, cine manânca nu stie. Dar si, Dac'o socoti cineva câte foi intra in placinta, niciodata [nu manânca. Omul cumplit, de toti e clevetit. Când nu taco o gura, nu'tace o lume intreaga. Zicandu-i [frige Bute.

Li manâncii, de sub talpi, (de subt unghii). Pentru o para îi pune streangul de GAL Pentru bani isi vinde sufletul. Ii trernura mana de milostenie (care nu o face). Ar da trinfaie lui Dumnezeu si nu se 'ndura sa dea parale. Punga-i mare si aura n'are. Insa el zice: A cui e punga mai mare? A cui se vede. 1) A 1mpArti (painea).

268

www.digibuc.ro

Scumpului nici odatä sä nu-i

Dti-mi" d totdeauna [Na".

ZgArcitul, numai stângrt are, (care ia), dreapta-i este uscatä [(care dil). Scumpul cu inselátorul lesne se'nvoiesc. Ii fagrldueste marea cu sarea si-i da Ce nu curge pe apä. Vulpea in palure si el II vinde pielea 'n targ. Il face sii umble dupä potcoave de cai rnorti. Si-a grisit icoanà sä se 'nchine. Scumpul cumpärä stafide si cere adaoge piper. Pune brânzä 'n strachinti i 'ntinge p'aläturea. Dar totdeauna, Umblä sä scoatä douri. piei dupd o oaie. Scumpul mai mult pägubeste i lenesul mai mult aleargd.

[CINE SE SCUMPESTE MAI MITT PAGUBE$TE]

88. Povestea vorbii Un ovrei odatä, in negot umblând Si'n Constantinopol la mania mergând, Mai mult decât toate ce ii trebui, La cesti i filgene intâi târgui; Si'ntr'un zimbil mare dupà ce le-a pus, Umplându-1 gramada, cu vârf pânä sus, ducä un hamal la han Chiemä Si ii ceru platä de opt lei un ban. Chemând el pe altul si mai Mult ceru, Or pe câti aduse nici unul nu vru. VAzand dar oreiul, stând si socoti, Cu inseläciune dulap a 'nvârti, Aptici i zice onni alt hamal: Voinice, mi-e mili cii esti in âst hal! Dar de imi vei duce iist co§ pan' la han, Firi sä-mi ceri platä de sus nici un ban, Numai trei cuvinte sii te'nvät sä stii Si-1i ajunge'n viati procopsit si fii. Auzind hamalul pc ovrei zicând, 269

www.digibuc.ro

C'o sa-T procopseascil asa de curând,

Zise intru sine: o fi. ce $tiu oul Ai srt fac $'o slujbä in norocul meu. S'ardicâncl indata zimbilul cel greu, Ai, ardica-1, zise, pe umärul meu, Se coco$6, duse pan' la un soroc, Si sa odihneasca puind la un loc.

Jupane! ii zise, ia spune-mi acum.

-- Hai la han, raspunse, nu pot aci'n drum. Spune'ncai o vorba, bamalul a zis, Ca sit merg gandind-o pe drumul Wins.

Deci viizand ovreiul cil in loc $edea Si pan' nu i-o spune sä plece nu vrea,

A$a, ii raspunse, sa-ti spui una dar Si o line minte, sä nu mil 'ntrebi jar! Cine îi va zice ca e mai bine cillare de cát in carutil,

srt

[*tii sä nu crezi.

Ast,a este zisii de un intelept Si 'n adevar, bravo! a vorbit prea drept. Auzind hamalul iarasi se scula, Cu zimbilu'n umar $i drumu-$i urina, Merse ianiii merse, pe drum cat patu Si sii odihneascii la im loc Jupâne! iar zise, una imi spuse.si Si de pricopsealrt, väz, mii umpluse$i. Ia mai spune incd, unica mäcar, Sii merg cu ea 'n gurd procetind'o 1) iar, Vazând iar ovreiul cii nu vrea altfel Si a doua este, zice catre el: Cine ti-o zice cii e mai bine pe jos de cat calare, iarrt$i [sit nu urezi.

Tine-o $i pe asta 'n minte ca'n scris, Cii iar de un mare mntelept s'a zis. Cu aceste vorbe intru al silu gaud, Plead( iar hamalul i ceva mergand, Tar sii odihneasca puse la pamânt 1) Repetind.

270

www.digibuc.ro

'ntrebrt sä-i spuie i celalt cuvánt. i nevránd spuie i urmii zictuid: Trebuia --- Si cine ti-o zice c e bine slugui de cAt staptm, srk nu [crezi i:ar niciodatä.

Cain cârmi ovreiul, dar chiar

Ai mai áuzit tu astlel de cuvânt? zis, bravo! a fost un om sfânt. Cine Vaziincl dar bamalul ca

in$elat,

Ardicánd zimbilul iará$i a plecat

Si mergiind cu ansul acolo la han, Il tránti odatá de un bolovan, Jupáne, si tu, chiar sil vezi si-i zise: Cá-s aci filgene, eu zic sii nu crezi. Scumpul cu galantomul sunt doi vrájmati nehnpuicati.LSi Bumbricarul nu se uitá cu ochi buni la cáinele alb. ZgArcitul, nici el nu mitnâncri, nici pe altul nu va sii vazil [mAncând.Insä Cine se culcä nemâncat, se scoald find vreme. Stripanul vinde $i telalul nu se 'ndurd si-1 dea. &line ]e osul nu-1 roade i nici pe altul nu lasá sä-1 roazá. Scumpul nu e stápán pe banh l'ui. ci banii Il stápânesc pe el. Sade dracul cu c... pe banii lui. Adicrt: Tot el la masa altuia $i la masa lui nimeni. Orbul de la toti $i de la orb nimeni.

Cauti tot sa ripeascá.

ZicAnd:

Nici lupul flá'mând, nici oaia cu doi miei. Va sIi, ia i lâna i pielea. Bucatele de la masa altuia sunt mai cu gust. Gima vecinului e mai grasd. Punga altuia e mai mare. In sfilr$4, Mai bine trdie$te un sárac lipit, deciit un bogat sgArcit. 271

www.digibuc.ro

[BANII ZGARCITULUI]. 89. Pove Qtra vorbii A fost un zgârcit odatti, care mereu grirnadea, Zi i noapte, totdauna pe bani dormea i edea: Si de cumplitate multi triia singur, singurel, Nu line,a'n casi nici stagi, nici pisicä, nici Nu putea si se indure sä cheltuiascti un ban, Si mänânce si el bine micar odati'nteun an; Ci triia tot caliceste, mânciri proaste curnpirind, Privind cu jind cele bune, ca i un särac de rind. Asa el la o zi mare, cánd la peste deslega, %And cii. fiestecare la pescirii alerga, Se duse si el s5 vazi d'o gtisi vr'un cosice1,1) sa-§i cumpere, sä mänânce, ca sii se spurce si el. Njungând la pesc5.rie incepu a se plimba, De la un loc pân'la altul si de pretuli a'ntreba. Umblä vr'o douä, trei ceasuri pretutindenea cerand Si nu-i venea si-si cumpere, mai ieftior cäutánd. Deci, când sta in doui ganduri, ca si ia or si nu ia când scumpetea cu pofta in el nu se invoia; Vede viind un fin al sin, carele dulgher era, Cu bani chtigati din munch' vránd peste a-si cumpära; Si firá si ziboveasci, or sti intrebe de pret, Alese un peste mare trânti banul semet. D'acolo trece îndatuí. aläturea l'alt pescar, Alege alt neam de peste i il pune in cántar. Scumpul privind cu mirare la Emil cumptiruitor, Care WI targui peste ca fiece negustor,

Când plecä ca sä se ducii, dupá dânsul s'a luat, 5'ajungându-1 dupä urmi, Ce faci fine? I-a intrebat. Cum viz ti-ai cumpärat peste?... Da, ii zise, am luat. L-a intrebat iar: Pentru tine, or altui 1-ai cumpärat? Ba, pentru mine, el zise, i pentru casa mea chiar. Dar ce o s5 faci cu a-tat mutt? Scumpul 1-a intrebat iar. 1) Pete alb, mic.

272

www.digibuc.ro

0 Doarnne, nasule! zise, pentru mIncare, te miri?

Pe lângil copii, nevastd, se gäsesc i mosafiri;

Si la o zi ca aceasta, mai dai i la un vecin, ia, or si l'alt särac strein. Ce nu i-a dat mâna Dar dumneata-ti luasi peste, or esti la altii poftit? Ba, nu sunt poftit, ii zise d'aceea am si venit; cumpiir, dar iarás am judecat Si era si eu CA, cine sä mi-1 gAteascd!... Si asa nici n'am luat. Ai dar la noi, finul zise, impreunä. sà serbam,

De si nu avem gätire, pe un nas sd ospàttim; Si vei avea sti vezi astäzi cum träiesc niste mojici, Dar ne vei ierta cusurul, ca la niste fini mai mici. Finul vorbe d'alde aste i altele indrugánd

Si cu nasul impreund la casa sa ajungánd, Cu destulä bucurie pe oaspet au prirnit, Pânä una, alta, fuse si prânzu 'ndatä gätit. Asezându-se dar masa si bucate aducând Sezurà, o 'mprejurarti, puind i plosca in ránd. S'apucarà sit mänânce, vorbe vesele spuind Si cu inzâmbite 1) fete unii la altii privind ; Plosca incunjura masa de la un la alt mergánd Si 'ndemna sà se mângâie pe toti in guri särutând. Ii indupleca lndathí pe ea a o asculta facä pe voie, incepurki a chnta: Si ca Unu in coarda sub:ire, altu bâzoini inea,

i mare îi da glasul, la care cum ii venea. Zgarcitul care 'n täcere era. 'nvdtat a mânca, Si earele cu plkere la acesti gura cAsca, Prea mult minunata plosca särutându-1 tot des, des Si la curaj indemnándu-1, färil nici un interes, Il aduse i pe dânsul in stare d'o asculta Si 'ncepu si el cu totii impreuni. a cânta. Si. 'ntr'atât se simli vesel, si'ntr'atat s'a mângâiat, Incât toatà zgArcenia indatìl i s'a muiat: Fine, tu. vAz cii. tii sà träesti, Si. 'ncepu sä zicä: ru dar voiesc si pe mine ca sii. mil chivernisesti. Mic

Vessl.

273

www.digibuc.ro

Toatd a mea bogälie, de la mosi, strámosi rrunas, Ci 'ad o fi ti-o dau tie, astuzi chiar in acest ceas. Na cheile, mergi acasa i in pp/nip intrând, Vei vedea stând zece chiupuri1) tot de galbeni pusi in rând; Si cu däsagi, sac, or traistä, cu ce tii cu ce poti,

aicea la tine pána discarä pe toti: Fa tu ce vei vrea cu dânii, fu i economul men,

place, nici antrebi, nici sa nu vaz cu; Cá mosii mei si párintii sä traiasca n'au stiut, Nici vr'odata in viatä, asa chef n'au facut; Ci s'au chinuit sä strângä i sá grämädeasca bani, Cheltuieste cum

CAnd au murit imi lasase noua chiupuri sau borcani, Sfatuindu-ma'n diatä ca sä urmez lor i eu, Iar de nu sä mà ajunga blestemul lui Dumnezeu; Adicä; din noud chiupuri zece la rând sa le fac

S'am trait ca vai de mine, mai rilu decât un sdrac; Umblai 'pe uscat, pe ape, m'am cäznit ca un tiran, Am radat foame si sete, inchinându-mä la ban; Nu m'am indurat odatä un sarac sä miluesc. Numai si numai borcanul sa-1 umplu, sa-1 vârfuesc;

Ast räu mi s'a fäcut fire, nu pot alt sä má prefac, Nu-mi vine sa dau paraua, nici miar un prânz sä-mi fac. De aceea, dar acuma, du-te unde te-am trirnis, In traista, sac, or ce-li place 0 fa dupA cum ti-am zis. Bietul fin cu bucurie pe loc desagii luAnd, Alerga tot intr'un suflet, i in pivnitä intrând, Cum s'apropic de chiupuri mAiniie a-si implânta, Auzi un -glas daodata, d'aiurea a-1 spaimânta,

Strigându-i: -- Nu te atinge, teme-te a nu gresi,

Capoi d'aicea zdraviin sä tii ca nu vei lläspunse el axe glasul care it infricosa: Apoi nasul mä trimise, n'arn venit singur asa.

Glasul ii racni d'odatd atAt de infricosat, In cât pivni(a i casa parch' s'au cutremurat, StrigAnd:

Jei, zic, ma'nteleige, nIstepta si alt cuvânt,

N'are treabA el aicea, acesti bani ai lui nu sunt, 1) Borcan.

274

www.digibuc.ro

Ci ai diaconului Badea, el e pe dânsii stäpAn. Bietul orn fugi afard, speriat, scuipând in sân, Merse la na.5u1 sti-i spuie, cum s'a'ntArnplat si ce fel i cum crt diaconul Badea este stApAn, iar nu el. Nasul sat' cum 11 aude se necäjeste pe loc, Plosca-1 WA% mai tare, de se fäcu nurnai foc.

Cä ea are multe daruri, aci face pe orn bun,

Si aci il intärâtrt de-I preface in nebun. Se scoald tot deodatrt si racneste ca un leu: Dar cum se poate, el zice, sd nu fiu strtpAn pe-al meu? Cine e diaconul Badea, si ce treabrt are el Cu banii mei, pentru cari m'am trudit de mititel, Strti mä!... Srt väz acuma dacä eu stäpAn nu stint! Si plecd acasä iute inspulberat ca un vânt, Inträ'n pivnitä indatä, se uitii, ii dit in end 5i, spre negot, o grärnadd pive 1) de cires având, MO' aurul prin ele si cu alt lemn le'ndopä, PAnrt crttre miezul noptii l'acestea se ocupd; Si pe dinaintea portii fiind un rttu spumegat, Aruncrt pivele toate §i a mers de s'a culcat.

5i astfel din bogat putred, a särticit de s'a stins, Isi vindecä cumplitatea si zgArcenia-i s'a 'ntius. Iar pivele toatit noaptea dupà ce au innotat,

S'au oprit intr'o vAltoare la marginea unui sat, Unde avea locuintä, un slujbas bisericesc, Anurne diaconul Badea, orn cu totul sufletesc. Acesta prea dimineatä totdeauna se scula Si'n marginea acei ape, se 'nchina si se späla.

Asa 'n acea dimineatá, ca si alte ddli mergAnd Si pivele in vAltoare invArtindu-se väzând, Le-a tras câte una, una, ptmil când toate le-a scos 5i. vazAndu-le 'ndopate si prea Grele mai vârtos, Se apucrt cu toporul, desincil una pe loc

Si ca sä vazrx in ea ce e §i ca sä puie pe foc, Dar câtä mirare fuse, cat s'a bucurat vazand, Acea mul (ime de galbeni cu strAlucire curgAnd 1 1) Vase groase.

275

www.digibuc.ro

Va las sa judecati singuri ce i s'a mai intdmplat, Si din celeialte pive lucrul când il a aflatl De cât sa va spun acuma, ce fel a 'ntrebuintat Acea avutie multa i cu ddrisa ce-a lucrat;

Câti saraci tia in satu-i câte unu l-a chemat $i in taina fiecarui, a dat i l-a ajutat;

Unuia-i cumpard vaca, altuia-i darui boi, P'alt scäpa de datorie i p'alt scapa de nevoi; Alpoi zidi un han mare, de saraci priirnitor Sr gdzduia färä plata pe fiece dilator: heat ducându-se vestea, prin cei mângiia(i in plâns putut ca sii auda i zgârcitul ce i-a strâns, Cum ca un diaconul Badea, acel nume c'un cuvânt, Ce i I-a fost strigat glasul, cii acei bani ai lui sunt. Care si pleca indata ca sa se clued la el, Cu o trarstioara um:1r i 'n }Tama cu'n toiegel, Din sat in sat cu 'ntrebarea i hrana cerind mergánd Si'n sfârsit, l-acel diacon cu incetul ajungândr. Ceea ce-1 filcu pe dânsul mai tare, de se ncrezu,

Fu o pitra ce drept treapta 'n care-o väzu. Stând si lung privind la dânsa si din cap tot leganând, A iesit diaconul Badea i il intreba zicând: E,5ti un strain cum se cade, i cauti sa-ti dau salas?

Ma este, el raspunse, sunt un strain i drums; Dar ma uit la piva asta, si-mi diesc capul cel prost, Ca cu altele 'mpreuna ea'n pivnita mea a fost. Care 'ntr'o zi, beat, pe toate cu galbeni le indopai Si gándind ca fac ran altui, toate n tau le aruncai. Dupd ce zise aceasta, saracul zgârcit s'a pus Si cu amanuntul toate, cum s a intâmpiat i le-a spus. Ascultând diaconul Badea la povestea lui tticut, De loc a nu-i intelege vorbele s'a prefacut, Dar in inima .sa foarte mult l-a cait pláns, Ca s'a pedepsit atâta, in cumplitate 1) d'a strâns ; Si fiindu-i de el mild, ii raspunse: Fatul meul

Eu am indestulä stare, dar mi-e de la Dumnezeu 1) Sgarcenie.

276

www.digibuc.ro

Si fac poinanä cu dansa, eu dracului nu o clau. Ajut cu economic pe toti cati cunosc cä n'au; Prin urmare i tu dard do te plängi cii särac esti, Mina in curte la mine, hrana sä-ti agonisesti; Nu ai faci nici o treabä, ci de urât srt nu sezi,

Sä 'ngrijesti de una alta, de argati

i slugi sil vezi. Cuvântul bun si blândetea, Astui diacon cuvios, Induplecä pe zgârcitul i priimi bucuros. Rämäind, cum zic, in curtea-i era ca i stapAn, Fiindcii diaconul Badea era de värstli bdträn; El sta pentru fiecare socotelile srt dea, In care cu prisosintrt zgârcenia-i se vedea; Dreptul de la unul s'altu1 tot sd rupd ii placea

Si filrä sä cheltuiasca, iar strânsoare îi fäcea. Diaconul Badea vdzându-1 facAnd acestea de rost,

S'a 'ncrezut färd 'ndoialä cii banii ai lui au lost, Si gândindu-se 'ntru sine de cugetul ce-1 mustra, Cii cel ce-1 imbogätise acum slugil ii era, Socoti sä-1 departeze cu oarecare mijloc, Supt ascuns ceva bani dându-i sä trrtiascä. intealt loc; Si 'ntr'o zi porunci casil sii facti câte-va pâini, Lisa' de filinii neagri i albà, de cloud mâini; Si coca pâinilor albe cu un cutit despicAnd, A bagat hi tainii galbeni, cáte-o sutii numärând ; $i astfel dupti ce-o coapse si le scoase din cuptor, Il chemä ca trimeatrt la un sat mai departsor, Ia i înali calul cel iubit al meu, Cu care din-säricie m'a ridicat Dumnezeu; insà cu ale lui toate, desi nu sunt asa noi, vie banii 'napoi: Dar poate din norocirea-i na aste trei pâini albe sii le minânci tu pe drum,

Na de prisos s'una neagri, 61 nu stria'. oqicum. El dar cum inselä calul, dupd cum i-a poruncit Si a plecat sä se ducä la satul cel ränduit, Dacrt merse o bucatä, aproape de un alt sat, S'a rupt chinga, fiind veche, i aua s'a risturnat; El zgärcit fiind din fire, sa nu dea din mânrt-i ban, 277

www.digibuc.ro

A luat o parae albd s'o dete unui satean, Cerând sa-i dea pentru &rasa o chinga vechivard iar, Care si'n data ii dete, bucurandu-se de dar; De aci 'ncalecând iarasi si la drurnul salt plerand I s'a rupt pofilu'ndata, pe o cale coborând. Cu destula greutate ajungând iar la un sat, Sa cumpere de la hanuri, cu bani nu s'a indurat; Ci hid iar alta paine, din albe, care avea 5i unui satean o dete, un pofil mai vechi sa-i dea. De acolo plecând iarasi i mergând On' la un I s'a rupt in bucatele i putregaiul de frail; Acum scoase din desaga i acele doua pâini, Una neagra s'alta alba si stand le privea in naini, Zicând: De voi da pe neagra ca sa cer un frâu cuiva, Nepretuind-o atâta. pentru dânsa nu-mi va da, Dar dându-i aceasta albi stiu ca prinde bucuros; Si mergând o dete 'ralata pentru un few ruginos. Sätenii aceia rasa painile albe hand 5i de ele fiecare intru sine judecánd, Cel dintâi zise in gându-si: Ce jiinblìí, ca cozonac! Cine stie din ce parte o avu acel sirac! E buna si o mänânce bineficatorul meu, Ca cc folosesc c'o Vaine, si stau sa o manânc eu?" pe un crawl s'a pus Zicând el aceasta 5i la mos-diaconul Badea, sa o dea plocon s'a dus. Al doilea satean iaris, la painea alba privind, Zise i el intru sine, ca i cel dintâi gândind. mergând ingrab, se duse cu painea de capatat, Tot la mos diaconul Badea carele 1-a ajutat. Al treilea astfel iards, in gându-si a hoilirit 5i lui mos diaconul Badea, o duse numai deck. Care câte una, una, aceste trei albe paini, Dupa cum le-a dat intocmai, viindu-i ianiii in maini S'a mirat diaconul Badea, zicând: I na gândeam eu altele impotrivri vaz cd. face Dumnezeu!" Dupa trei zile zgarcitul, când s'a 'ntors din acel sat, Chemându-1 diaconul Badea pâinile i-a artitat, 278

www.digibuc.ro

Spuindu-i cum i hi ce chip sitteldi i le-au adus Si iaUí (despichnd phinea) galbenii care i-am pus; Aa dar nu-s ai thi banii ce zici cli. i-am grisit eu, Ci poU märturisi singur ca mi-a trimis Dumnezeu.

LXIV. Despre eumplitate iar14.

Ca sh desbrace un sfânt sä imbrace pe Cu coliva omeneasch ca mortii pomeneasch. Face pomana fuird voia lui.

[CACIITLA POMANA]

90. Povestea vorbii. Un ligan, cam pe la munte, Vrând ü treach pe o punte, Din inMmplare ii scaph Caciula din cap in aph.

5i neputând sa se 'ntinzh: Cu iuteahi sh o prinza,

Se uita la ea cu jale, Cum sälta pe ráu la vale, Zictind:Du-te dar mai tare CA tot aveain gaud imi pare,

Ca sh dau tati o cand 5'o chciulti de pomand. Aa facem i noi poate, De unde nu putem scoate, Zicem vorba cea ob.5teasch: Dumnezeu sä priimeasa [De la zgircit,

Nici dracul nu furri thmhie [de la el. Tremurh duph un nap Ca de ochii MI din cap.-5i, Shracului in loc dea, Inchide ochii a nu-1 vedea.

[Ca,

Punga i-a fricut phiajen la [gurh.-5i, In casa-i pimen nu gäse§ti Un §oarece sh orbeW.-5i, Rabdri parch e de fier 5i-i crapä ochii de ger.Cd: Se 'nvele*te cu ipingeaua

5i se scarpina cu surceaua. Cine-i tine haincle

Me lui sunt numai pe jumhlatc. Cà ale sgârcitului, Cele drepte sunt jumiltate ale dracului, iar cele hedrepte cu [striphn cu tot. In casele zgarcitului nici §oarecii nu se due, 279

www.digibuc.ro

C'd Cdci, el dacri nu mánânca nici ei nimic nu apuc'. Si Urine le sade pe fân. Nici mdnâncil, nici va sd lase De aceea miroase. Calul mdcar n'ai indurare de omul c5iare, când vezi cd-i atarnd [picioarele la vale. De la bogatul calic, El Nu poti apuca nimic. Se plânge cd n'are dinti Caci, S'apoi roade la cojiti_

necaz "Mar

Dar, i singur ce rnänâncii. Porcul tot strânge, se 'ngrase bine, Si, Dar pentru altii, nu pentru sine. Dar firsd, Milgarul card pentru alU povard. Porcul tocmai dupd ce moare, i atunci, Pe toti saturtt de unsoare. Unii salad si Ovesc, Mtii beau si chiuiesc. Chrar

[DISPUTA INTRE MArMI, PICIOARE PANTECE].

91. Povestea vorbii. Picioarele ostenite

mâinile obosite Stánd, pe pAntece certa

ZicAnd :Tu pântece crude Nu stii mulled, nu stii trude Deat a te desfata. In lene 'n trândävie, Astepti d'a gata sd-ti vie,

Noi sd-ti ddm sà te lirá[nim.

Tu nu cruti nid finer*,

Tiran esti pe bdtrânete, Nu lasi sä ne odibnim. Ziva 'ndatd cum se face, Incepi sA nu ne dai pace, SA ceri sà minânci, sä bei,

Ne mâi pe noroi, pc ploaie. Pe ger, vant, viscol, nevoaie, Noi sA muncirn. tu sà iei.

Dar stdi, d'acurn inainte, Vorn face noi mai curninte nu-ti vorn mai da mer-

280

www.digibuc.ro

[tic,

Precum iatri i Iti spunem, Ca d'azi hotArare punem Si de loc nu-ti drim nimic. Pântecele le räspunse, SfAtuindu-i cu cuvânt, Zicând: Frati, và rog cu bine, Nu NA maniati pe mine Cil eu vinovat nu sunt.

Voi asa sunteti ursite, Chiar de când sunteti croite, De vesnicul Ziditor, S'alergati pe vai, pe munte, Peste mari, sa faceti punte i

prin

[nor.

Sá munciti pe rau, pe bine, S'agonisiti pentru mine, Sa-mi dati sa mänânc, sa [beau,

Si geaba-mi ziceti aceste, CA iaras pentru voi este, Aceea ce eu vii. iau.

Si-ti faci ale tale dresuri, Avem cap de priceput. Noi hotartit iti mai spunem, Cii piciorele'n prag punem, Si vorba nu ne schimbam, Nici un cuvânt nu mai poate, Din pepeni, a ne mai scoate; Supunere ca sa-ti dam.

Ia-ti dar prastia i hamul, Pune-ti in cumpand dramu], Si masurile fi ia. Du-te i tu de munceste, UstigA i te hräneste, Cu vorbe nu 'ntârzia.

Cii nici cat un fir de ata

Eu vA imputernicesc, Far' de mine fi moarte,

N'ar fi cine sii va poarte. Eu pe voi vA cârmuesc.

bate capul de geaba, Ca nu mai faci cu noi treabrt, Ti-am spus-o dintru'n[ceput; Ca-li vorbesti la interesuri

Nu sta sa ne dai povatil,

Pentruca voi far'de mine Nu yeti putea fi in bine,

Winne iar necrijite,

D'aste vorbe d'ale tale, Gogosele, trancanale,

Suntem sAtui de ajuns.

La aceste rase, tunse,

Faripi prin vânt

Suparate, indarjite, Pântecelui au raspuns:

Nu-ti dam prin gura sii [tragi.

De tine nu ne mai pasi, Unde o esi sa Macar in tun sti ne bagi. Cu asemenea cuvinte 281

www.digibuc.ro

Si judechli färh minte, Pe pântecele certând, Indath it pärdsirh

Si la treaba lor pornirii, De necaz tot ocarând. Deci astfel dacii umblara Si'ncoace, incolo miscarä,

Farh a 'ngriji de el, Incepurd sá se rnoaie, De lesin sä se 'ncovoaie Si sh miste 'ncetinel.

Oasele bor parch-s coapte, Muncind din zi prinâ'n [noapte,

De dânsul a ingriji,

Zicând:Asa e cuvântul, De când lumea si phmântul Ca, omu'n fiece zi, Trheste cu bhuturti Si cu ce bawl in guril, noi dar ii vorn päzi. Mai zice o vorbá inch:

Intr'acea zi, se tArârä, Dupä cum si hothrarä,

Cu vai, cu chiu si abia.

A doua zi, opintird iar se mai bizuirä

Cu a muri A treia zi când vázuril, Cá de loc nu mai putura, A umbla si a misca, Cunoscurh ca-s gresite, $i de tot tichlosite,

De nu i se vor pleca. Si lephdând hcea urü, Cu dragoste incepurh A-i da iará merticel, S'acuma de multe ori inch, Ii dau mai mult de manânch, Pânä când 414 si din el.

II indeasä, várf ii face, Numai ca sa aibä pace Si a nu-1 mai nechji,

Cine strânge nu mänânch, Crhmäde,ste pentru alti,

däch mor strânghtorii $i ramân risipitorii, Ei stiu sh fie galanti. Nu grrunddi dar, creoine, Ci muncind, trheste bine,

Ca cu bani n'o sh te 'n[gropi.

Nu-ti trebue sa-ti ramâie, Deck numai de thmâie,

De trei scânduri si de

[popi,

Pânh trilesti fh-ti pornanh, Nu zgArci mâna-ti dusmanä, Intinde-o la sdrac; Cil singur ce dai de sine, Aceea vine cu tine, Nu ailii ceea ce-ti fac.

Preghteste-ti pe placere Si sufletul cum iti cere

282

www.digibuc.ro

Sh ghse5ti uncle te duci, Cil precum iti vei a5terne Si cum iti vei pune porno, A.5a o sà te i culci.

Ca sà nu dai de belele Si de vreun necaz greu; Legea, pravila cinste5te, Urmeazii .5i le phze5te,

Ch a5a va Dumnezeu.

Phze5te-te 5i de rele

LXV. Despre hIcomie iarìt

i nemullumire.

Cd, Lacomia de multe ori strich omenia. D'aia n'are ursul coadh. Ochii omului sunt din mare cil se bucurh tot la mare. [Dar ce folos de o fi, Ch, Lacom la hoghtie i shrac la minte. Si, Musca pentru putind dulceath i5i rdpune viata. 5oarecele nu'ncape pe gaurh i ei-a legat 5'o tigvh de coadä.

[ De multe ori,

Cine imbrhti5eazA multe, putine adunh.

CAci,

Doi pepeni inteo mânh, nu se pot linea. Cu c...

douà luntri nu 1)90 edca.

De 5i,

Ochii vad, inima cere, dar e rdu când n'ai putere. Ti-e drag cu doi pesti in oalä i coadele afarh. dai, el nu zice ha. Lacomului cht

Si

Mhnânch pânä dA din el. De la cinci phini miezul 5i de la nouä colaci coaja. Zicând: Se inchinh phntecelui. Dou'A hathi strich, dar cloud mânchri nu strich. Dar, Lacomul de putin nu se mu1tume5te.

One nu se multumege de putin, pierde 5i eel mult.

De

[aceea,

El Cel nemultumit trhe5te nefericit. Nu se multurne5te nici in car, nici in cAruth, nici in sanie, De multe ori mush, [nici in teleguth. Vrând sä aibA armAsar, ajunge de la cal, la mAgar.

283

www.digibuc.ro

[MAGARUL DA DE GOL] 92. Povestea vorbii. Unul avAnd poftil sä meargd la tad!, Dupd* trebuintd inteo zi de varA,

Duandu-se'ndata la un oarecare, Ceru armäsarul, stiindu-1 di are. Acel ii rAspunse: Frate, rAu imi pare, C'ati sluji l'aceasta, nu-s acum in stare, CA nid trei minute nu sunt incal bine De când 1-am dat altui, prieten ca tine. El it rugA jarA, zicând: Dd-mi dar calul. E! frate, rAspunse, când i-as spune halul, De milA i-ai plânge si nu mi 1-ai cere, CA sta'n grajd sAracul numa'n trei picere. El il rugd incai mägarul. Apoi 1-am dat, zise, tot cu armrtsarul. Cand zise aceasta, in grajd dobitocul A zbierat mndatà, viindu-i sorocul,

El auzind rise: Cum nu e aice? Uità-te, el singur, cd e in grajd, zice. Frate ii räspunse, n'am cinste la tine, DacA crezi mAgarul, mai mult decât mine! Tu nu stii lume e zicala asta: CA, sd nu-1i dai altui calul i nevasta? Si pe laugh* asta mai e o poveste: Frate, or nefrate, brAnza pe bani este. Asa dar, Omul la Devoe miroase ce nu-i voia. De dorul fragilor mAnâncii frunzele. Sau, Inghite la rdbdAri präjite. Cdci, Lucrul strAin nu tine de cald. CA, Tocma când l'U pas& fArA ansul te lasA. DacA nu ti-se trece vorba, nu-ti mai rAci gura.CA, DacA nu esti vrednic la o treabA, Nu-li bate capul .de geaba. Precum rice: Nu-ti este puterea, eat iti este vrerea. 284

www.digibuc.ro

[BARBA CARUNTA] 93. Povestea vorbii.

Un turc care n'a mai fost, Intru nici un f el de post, Ducându-se a cerut Un post, care i-a placut. Cadiul 1-a cercetat,

Dupa jalba ce a dat vAzAndu-1 tinerel,

Ne având par alb de fel, CunoscAndu-1 si cam prost, Nevrednic de acest post,

Ii zise lui:Fatul meul

Voia ti-as implini eu, Dar de postul ce-1 voiesti, Inca foarte tAnar tsti, Ci un altul sa-ti alegi, Dupa ale noastre legi,

Iar in acel post poli fi Barba când i(i va albi. Insa prea mult dorind el, A-1 orându-i 'n aca, Cu mintea lui cea de prune, Raspunse marelui turc: Efendim, sAnt ihtiar,1) Barba-mi este alba, var, Dar drept sa-ti marturisesc, Eu o cdnesc si-o 'negresc; Iar de cere acel post, Ca sä fiu alb cum am fost, Pot färA sA zabovesc, SA o spal i s'o albesc.

Deci dar astfel el mintind, (CA o va albi gAndind),

Voia dacA si-a luat, DupA leacuri a plecat; 5i'ncoaci incolo umblând, Pe unii alti 'ntrebAnd, qhvi li auzeau, rAdeau e nebun credeau. Dar el searna nu baga, Vrea sa se facA aga. umblând din u.5i in usi, Intreba babe, mAtusi, Cu fAgadueli de bani,

Sa-1 facä de mai multi ani. asa când obosi, 0 sarlatana gäsi, Care i-a fagaduit CA-1 va albi negresit, Numa'ntAi sA-i puie ei,

In mAini cinci sute de lei. *i il va face de grab' Ca colilia de all). El auzind. bucuros,

Puse banii 'ndata jos *i spre a o rnultami,

Inca o mai darui.

Matusa banii luAnd,

II opri aci, zicând: *ezi pAnä sA tArguiesc Ace lea ce imi lipsesc.

5i mergAnd in acel ceas, Ii aduse intr'un vas 0 apa ce a vrut ea, Numai banii ca sa-i iea

1) Bittran.

285

www.digibuc.ro

Tocmai dupä cum doresti.

Si 'ncepu a-1 invata,

Asa dar el ascultând Si la casa sa mergând,

Cum a o 'ntrebuinta, ZicAnd:lacri! (vai de el!) $i sii faci intr'acest fel:

Cu-acea apa a fost dat,

Acasti acum mergAnd

invätat; Dupä curn Si'n loc barba a-i albi, Incepu a niipArli,

Si asta apa luând, SA torni intr'un vas din ea

IncAt intr'un dell de ceas, rimas ca de brici ras;

Si. 'ncepi barba a-ti muia, FrUMOS de jur imprejur Sa nu rimAie cusur;

S'atunci cunoscu c'a fost, Nevrednic de acel post. Prin urmare,

Si in trei zile de rând, Tot asa cum zic facând, O sä te vezi cum albesti,

Camila vrând srt dobAndeascrt coarne si-a pierdut i urechile. Omul nemultumit fuge de bine i da paste mail:wine.

Sare din lac in put. Ajunge de la moarA, la rAsnita.

LXVI. Despre laude. Veda binisor in punga, Are ochii ce ungrt. dat cu mAinile in foc.

$i

E gros la ceafa, are de ros. Are chiag la inirna '(chimirul). E ca un stup neretezat.

Trileste din seul Dar Are de moat* nu-i e fricä sii moarA. La parul laudat, cu sacul mare sil nu to duci. Când esti poftit la vr'o masA, pleaca satul de acasii.

Dar,

Nepoutitul scaun n'are. Si, Craina care cânta seara, dimineata n'are our'. Lauda de sine pute. Ca Ci, Cine se lauda singur, se ocaraste pe sine. Lumea sa te laude, cAinii lasä sii te latre. Vorba Aluia, Lisa, Pe mine Cali cAin1 m'au litrat, toli au turbat.

286

www.digibuc.ro

Cine are vecini rAi, se laudA singur. la-1 dupil mine cd-1 omor. Cum se läuda, Laudii-te guril, cä pumnii curd. CAnd cram la mama si eu stiam sä cos, di mama impungea [si eu trägeam acul. Tot liganul îi laudA ciocanul.

I GEAMBAKL]

[TIGANUL

94. Povestea vorbii. Mergând la bâlci, un ligan

Ii da de incere un bid

Se'ntAlni cu un Oran,

5i la dinti dacA-1 Ce imi ceri, 11 intrebä, Fastä mArtoagd de cal, Ca sA-1 arunc dupa mal?

Si stând se ruga de el, Mdi românel! Zicându-i: Tot mergi la Al bâlci in deal, De ce nu-mi lauzi äst cal! Fri-1 tânär, fa-1 mânzulet, CA li-oi drege vr'un ciure1.1) Or ti-oi pune vr'un potlog; 2) Laudd-1, asa mii. rog!

llomânul ce aci sta 5i la dânsul asculta, Ce! jupâne, zise el, Nu te uita ca-i astfel, Uite, zboara ca un zmeu, N'am bani ca 1-as lua eu! Intrece pe armäsarul,

Pranul fiind iar un

N'are ce-i face ogarul.

Ca sit-1 poci vinde cu pret; FA-mi äst bine românel,

spun drept, päcat ca-1

Dtii de palavre cam bun treabd neavând, Cu tiganu'n bAlci mergAnd, Stain cu el in obor, 3) fie läudator. 5i zAbovind ei câtvas,

Iaca vine s'un geambas, Care era iar tigan, Geambas Rid( nici un ban. Privi calul colea, ici.

[vinde,

Dar nici, cu dânsul nu-1 [prinde,

Ca nu ii tie merchezul 4) 5i sä-i piphe lui mezul; El e stApAn, cum vezi bine *i nu il tie ca mine: Mergi cu el la vânätoare

5i uite, îi fac prinsoare,

sita.

1) Diminutiv dela ciur 2) Bucata de piele pentru carpitul ghetelor 3) Targ de vite. 4, Rostul.

287

www.digibuc.ro

lepurile 'n ptirliturk /) Dai cu el pân'aräturA $i In fuga lui a mare, Il prinzi cu mâna calare. Tiganul ce 1-a adus $i sä-1 laude 1-a pus, Cum chsca gura la el $i il auzi astfel, Zise:

nul uite aici,

D'ar fi calul meu cum zici, Ca e armäsar si mânz, Pre legea mea nu-1 mai vânz.

La ispravnic cu dovezi,

Pentru calul eel furat: Ispravnicul 1-a intrebat: Ce etsti ligane?Geambas.

Dar calul cum II furas? Sri mä bath' Dumnezeu,

D'oi fi furat calul eu, Calul, zâu, e vinovat,

El pe mine m'a furat. Auzi, auzi cal mi§el!

Cum te-a putut fura el? Coconasule! sii-ti spui,

Dar geambasul, neaos hot,

Eu vrând pe el eh ma pui

Deprins la asa negot,

Sä ,fac Imprejur un cerc,

Stai, zise, sä-1 incerc eu, Sa-mi dau si cuwintul meu. $i cum 1-a incalecat,

Sii Wiz cum e, sä-1 Incerc,

El, cum 1-am inchlecat,

Drept la-Giurgiu a plecat. Ei au rämas asteptând, Cine stie pând când, (Liguditrosul râzând

$i vânzätorul plângând). $i säracul prigubas Tot crtutând pe geambas, 11 gasi dupa un an,

In cârciuma unui ban;

$i ducându-1 in obezi, 2)

Spre Giurgiu a apucat; $i fugit fugil pogoark urci Ca sâ mil vânztt la Turci. Gaud la Giurgiu ne-am wizut

El turceste n'a stiut, Ci cât stiam eu nitel, Ciat, pat, 1-am vândut pe el. Dar banii ce i-ai fäcut, Dacti zici 6 1-ai vândut? Ma temui de niscai hoti

$i-i bäui de loc pe toti.

LXVII. Despre Imprumutare si platà. Cine bate la poarta altuia, o sa bath' si altul la poarta ltd..

[ $i,

Cine cumpârä In dator, pläteste de douti ori.Desi mid zic: Sau, Scrie pe lumânare pentru neuitare. In loc de plath spatele ti-aratd. 1) UrmArire vajnicA.

2) Fiare, lanluri.

288

www.digibuc.ro

Ai carte? ai parte; n'ai carte? n'ai parte. Nici usturoi am mâncat, nici gura nu-mi pute. Sau, Nici n'am mâncat miere, nid la inimä n'am durere. CA,

Dai, n'ai. -- Si,

Lesne e a da si-anevoie a lua.

CA,

Când ii dai, ii fed iapa, si dud ii

ceri, ii rnoare mânzul.

[--- 5i,

Tu umbli dupä el cu mila $i el dupä tine cu pila. FA bine, sti gdsesti räu.

Povestea Aluia:

Ai dat un cazan mare s'ai luat o cadare.

Dedesi si luasi din secure toporas. Lisa, Odatä vede nasul buricul finului. De aceea: De cât sa-ti dan si sä ne sfddim, Mai bine tot prieteni sil fim. CA, De frate imi esti frate, dar brânza e pe bani. S'a bägat brânza irr_putiiiii. A'nlarcat Murgana. S'a isprävit de moara. Am vAzut in Virg de vAnzare.

Sau,

CA.,

CA,

Mila imi e si de tine, dar de mine mi se rupe inima,

Climasa e mai aproape de piele. CA, Pe altul cine plAnge, ochii lui isi scurge. CAinele imbiltrâneste de drum, iar nebunul de grija altora. [Cum zice un proverb turcesc:

Eu dator si tu grije duci?

Adicä:

Arde lumânarea noastril, Pe socoteala voasträ. Ci, Cu radele sd mAnânci, sa bei,

Daraveri sti nu aibi cu ei. CA, Imprumuli pentru dobända si pierzi capetele. 1) AdicA : Pentru un cui pierzi potcoava. E mai bine cAnd, Iei c'o mând si dai cu alta. Iar, Cine n'are cal, sil urce pe jos la deal. Dacä n'ai treabä fri-te martor, iar dach ai bani, fit-te [chezas.

Dar insd,

1) Capitalurile

289

19 Anton Pann

www.digibuc.ro

Datoria nu moare niciodatil. Ca, Te trnprumuti nude, gardul se prApAdeste, datoria nu

O ceri rasa s'afaatil,

[putrezeste.Si,

O dai cu vârf si'ndesatd. TAgârtd 1) ruptd te 'mprumutA, si cere la soroc [sac nou in Mc. Cum era, build rea, irni fAceam treaba cu ea. Sacul finului e tot nou.

dai ZicAnd:

[SACUL IMPRUMUTAT]

95. Povestea vorbii. Unul se imprumutase dela final sAu un sac Rupt, prlipddit, plin de petici, ca al unuia sdrac. Dupd celi isprdvi treaba inapoi nu, i l-a dat, Ci, ca pe o treantd vecbe, intr'un colt ha aruncat. Dupd ce a trecut vreme, finul sAu la el mergând, A cerut ca dea sacul, cam cu rusine zicánd: Nasule, nu cumva mai tii acea rupturd de sac, CA uncori i cu dânsul câte-o trebiseard fac? Nasul, care nu'ngrijise de un astfel de sac rAu, CAutând i negAsindu-1, zise dare finul situ: E-ei! fine, cine stie unde o fi aruncat! pânil mai deunäzi li vedeam colea sub pat. Finul pe Mc schimbd vorba, zicând: Ce fel?... Ei sarac! S'a pierdut!... Si era uite, o bundtate de sac!De aceea dar Cine are barbd srt-si cumpere i pieptene. Cad, De la un rdu platnic i cu cenusa durrA yeti% sau un sac de paie sd. te rnultumesti.

LXVIIL Despre cei co piling (le copii. Decât sA. fü bogat (de copii) i sA n'ai ce mAnca, mai blue

sd fii sdrac si sA aibi bani multi.Sau,

1) Traistä

290

www.digibuc.ro

Sii

fii cat de särac nurnai sit aibi. bani multi.

De copii, de barbä i de coate goale sä nu te plângi

Deck sìl, zici: Vai de noi!" mai bine: Vai de mine!" Deck orb si cilare, mai bine schiop i pe jos. Chelului ce-i lipsesteP Tichie de margäritar. Zamfirica toate le avea, numai topi1) ii lipsca. De copii case sparte, nu s'a vazut. Creste pui de sarpe, sIi te muste.

Dar

[CELE TREI SFATURI] 96. Povestea vorbii. Un britran odinioarrt sfarsitul sin cunoscand Si väzând crt o si moaril, bani, avere neliisând, Chiemi sä vie la sine, pe fiul säu cel inbit Si cu cuvinte putine, in .astfel 1-a povaluit: meu, eu mor acuma i alt nimica nu-ti Deck trei cuvinte numai, in eel mai din urmrt ceas. Care ca p'o bogätie sä ti-le pästrezi de mic, Sd le aibi la bärbätie, aceste ce ti-le zic: P'al tau stiipan sau mai mare cu dreptate sa-1 slujesti, Dar bani s'au vreo imprumutare sii nu-i dai, sä te prtzesti. Pe nevasta ta in viatä din inimä s'o iubesti, Dar nici cat un. fir de ati, taina-ti sii nu-i dcsvälesti. Pe copiii tii, fireste, o sä-i iubesti dc-or Dar fiu de suflet nu creste, cri n urmit te vei ern. Aste ale lui cuvinte ca o diata fiind, Le tinu fiul säu minte, ce 'nchipuesc nestiind. Omul lima din naturä este fäcut curios, Cat sä-i dai invatatura ii este far' de folos; Cäci el pârtä mi incearcä orsice va auzi, Neted lui nu-i vine pared odihnit a le päzi. Sa-i spui c'o sii patimeascrt, sii-i spui ca se va jertfi, 1) Coade de par

291

www.digibuc.ro

El va sa le pipaeasca, sil vaza asa vor fi? De aceea dar ferice dela cel ce va primi, Ceea ce lui i se zice pána a nu patimil Asa s'acest, prin urmare, lângd un stäpân fiind $i cu buna sa purtare mai multä vreme slujind, Crescu, veni'n barbatie, fu cuminte, bani facu, Se insura, luII. sotie o fatä care-i pläcu. Se iubeau cu osebire, unu p'alt se mángâiau cea mai mare unire, in viata lor trdiau; Ii venea in multe rânduri, sa-i spuie câte ceva, Dar se oprea, stánd pe gânduri, sII. nu greseasca cumva. Intr'acestea, vine vreme, Para el a cugeta, Ca staptmul sau sa-1 cheme sa cear' a-1 imprumuta. Zicând ca-i trebui acuma o mie de lei sa-i dea, Ca sa implineasca suma, pentru graba ce-o avea: $i ca, dela oare uncle niste bani cum i-o veni, Indata ii va räspunde, fära a idai pomeni.

El îi iubea pe stäpânul, cum i pe. loc a gândit,

Cum ca tatal sàu bâtrânul sa nu dea 1-a sfatuit. Dar socoti iar in sine ca, poate, n'o fi nimic, Ia sil-i dau eu lui mai bine, ca bätrânii multe zic." raspunza banii deli, Dupa ce-i da, stä se uita, Stapânul säu iaras uitá cii bani are 'mprumutali. Daca vede ca tacere de banii lui s'a facut, Merge inteo zi si-i cere sa-i dea acel imprumut. Stäpânul säu auzindu-1 bani imprumutati cerând, Il marl izgonindu-1 cu injuraturi zicánd: Ce bani sunt dator eu tie?... Om viclean i prefacut! De unde ai tu bogalie sa-mi dai mie imprumut? Nu-mi esti tu, slugg mie de atátia ani trecuti? Eu iIi dau tie simbrie, s'apoi tu sa mä 'mprumuti? uitat, Ti-am dat, säracul de mine dar se vede Ia aminte bine si nu intra in pacat. Auzi! auzi! viclesuguri! sa nu stiu eu ce lucrez! Ia vezi cu ce mestIsuguri va sa mii faa sa crez! Iesi afar& de ma Iasi, nu ma face sa turbez $i sä nu-mi mai calci in casa ca mii. pui de te pisez. 292

www.digibuc.ro

Esti un hot, un porc de câine, nu voi sit te vAz mai mult. Nu esti vrednic d'a mea phine, fugi, piei dintr'acest minut! Iei bietul orn iindatä nechjit i amdrit, SA nu sarä sA-1 i bat& cit destul 1-a ocarit.

Pe drum zicând intru sine: ha' una s'a 'mplinit,

Din cele trei ce pe mine tatäl meu m'a sfätuit" Trecând ceva dup'aceasta i copiii lui murind, LuA un särman nevasta sd-1 creascA c'al ei dorind; Vrând si el ca sä nu plängä, pentru care i-a ntscut, Nu vru voia sä-i infrângA, o lasä i 1-a crescut. Dupt ce fäcu aceasta, cugetul tot ii muncea: Acest copil i nevasta, ce mi-o face, el zicea Nu o fi de geaba zisul i sfatul cel pArintesc. Voi inch' 'ngrab sa-mi vAz visul, s'apoi sA mA odihnesc". Ma 'nteastä cugetare furä el un copilas, D'ai stApanului, pe care il duce in alt oras; 'Apoi dupA ce il last, o cdmäsut'a lui ia, 0 sängereazg, s'acasa se 'ntoarce in grab cu ea. DragA nevesticd! o taind sä-ti spui a vrea, Zicând: Dar mult mli. sfiesc de fried, c5, n'o vei putea iinea. RAspunse ea: Vai de mine! De astfel mä socotesti? Asa cinste am la tine? $i'ntr'atilta te feresti? Mit iartii dar, clii zise, tu stii ca stApánul meu, Cand i-a trebuit, trimise de 1-am imprumutat eu Si in loc sit mi-i phiteasca m'a 'njurat, m'a necinstit, Ca p'o albie porceasca m'a fAcut i m'a gonit; D'acel necaz i eu dart sámbetele i-am purtat $i tocmai in astä scant, cum am vrut mi-am räsbunat, Cit 'ntâlnind din intâmplare pe al säu copil urit, depärtare ducându-1 1-am omorit; Il momii Numai asta crandsut,A, avánd pe el, o luai, Ca sä prinz vr'o pärAlut,A, cu clánsa nu-I ingropai. Dar sit' taci dragul. nevasta, st nu-ti iasA vre-un cuvint.

C'apoi ait! din lumea asta cum vei spune, pierdut sânt. Vail cum pot eu sit crácnesc? Nevasta incepu sä zicA: Nu vezi cA trernur de fricA, numai unde mt gändesc? Ba sA tAcem, zAu, ca zidul, ca. nu-i lucru sA-1 vorbim, 293

www.digibuc.ro

De se va afla ucidul 1) cu toii ne prapädim. Lasandu-o dui" bärbatul in filgaduiala ei, Astepta sil vaza sfatul de va avea vr'un temei. Stapânul prin tot locul copilul isi eäuta, Muma-sa-1 jelea. cu focul si'n destul se väita. Inteaceste ucigasul, ca sa zic acum astf el, Ce omori copilasul, cum a -spus nevestei el,. Nu stiu pentru ce pricina ca nevasta s'a certat

Si la acea a ei viná ateva palme i-a dat. Ea pe loc afarrt inima'n guril îi ia, Si tip& racneste, zbiard: &oleo i vai de ea, Särili, ma junghe barbatul, ho(ul, talharul de cling. Cum omori i hälatul stapânilor säi, ce-1 plang"

Oamenii cum auzirä, au alergat de I-a spus indata, sträji venirä de il duserä pe sus. Ducându-1 la judecatii dupä cum a fost Färä prelungire 'ndata la moarte fu hot-irk. Care vázand vinovatul ce ruga'l ingddui Ca diata, sau legatul, pe scurt orándui:

Si 'ncepu 'n vileag sa zica:Eu am treizeci mii de lei,

Dragii mele nevesticá ii las zece mii -din ei; Cinci mii las la baiatul ce-1 crescui neavând prunci Si ceilalti ii las la gadea, ce m'o agata de furci. Auzind báiatul suma ce gâdii o hotara, Uita mila, ca i muma, i sari a-1 spânzura : Ii arunca streangu 'ndatä zicând : Gade ma fac eu, Am drept l'aceasta diatä, ca la a tatalui meu, Deci dupa ce 'n paza mare pe vinovatul 1-au dus, La locul cel de pierzare i il inhätarA 'h sus; $i cand tocmai se suise &lea cu streangul de gat Atungi gura isi deschise cel de moarte hotärit: Si'ncepu o cuvântare la auzul tuturor,

Pe care o strigä tare in chipul cel urmdtor: Stati, crestini, nu ma rapuneti s'ascultati al meu cuvánt, L'alta pedeapsa mA puneti, c'atat vinovat nu sant. Dau stapánului meu veste si-1 rog sa-mi fie milos, 1) Crima

294

www.digibuc.ro

Ca copilul mort nu este, ci e viu i sunatos; El este in depärtare dat de mine 'n pansion Si'n prea buna cautare se afla ca un cocou. Decát asta a mea fapta numai cercare a fost, Pentru povata'nteleapta a tatalui meu celui prost, Care mi-a zis srt tiu min te, sfatul salt cel prtrintesc aceste trei cuvinte cat traiesc sa le päzesc-;

Adica: p'al tau mai mare sau stapârt nu 'mprumuta. Taina iti pazeste tare de catre nevasta ta sa nu ,iei in viata, copil de suflet sä cresti; Päzeste a mea povata, de vrei sa nu te caiesti", Dar eu nu m'am putut teme c'oi pätimi vreun rau, Ci le 'ncercai dupä vreme, ca un prost i nritäräu! Mi-a zis tatal meu, batranul, i eu nu 1-am ascultat, Imprumutai pc stapftnul i ura mi-am castigat. Spusei in urma nevestei o taina ce o facui Si dupa pâra acestii, iata, viata imi rapui. Crescui copil, uite-1, Ode; el imi e spanzurator, Lumea plânge si el rade ca il las mostenitor.

LXIX. Despre fagiidneli si daruri. Ce e'n mânä nu e rninciuna, Decât o mie de vrabii pe gard, mai bine una in mânä. Decât la anul un bou, mai bine azi un ou. Cä La anul or armasarul, or samarul.

De cat doi ti-oi da", mai bine un na". Tragi nadejde ca spanul de barba. Cum a zis o fata: Nita nu m'oi veclea cununata, nu mä tiu ca sunt [maritata.

Ca,

Eu de fagaclueli am o lada indesata cu genunchele. E *o [vorba:

Caprelor, mugurul ala voi o sa-1 mâncati. Trileste, murgule, la Pasti, iarba verde Sä pasti. Decât in fata ariei, mai bine in capul locului. Ca Fägaduiala data e datorie curata. De aceea, Nu fägadui ce nu poti implini. Ca, 295

www.digibuc.ro

Pe unde iese cuvântul, iese i sufletul.

Sä nu fie vorba [aia :

Un intelept fägAdueste si un nebun trage nadejde.

Cí

Un nebun arunca o pi atrd in girla i o mie de in telepti [nu pot sd o scoatà. Numai micro zictuid, gura nu se indulceste.

Vorba asta e de &and cu mosii putrezi. Dar la' dar merge si cinstea imprumut. Insd, Ce lie nu-li place, altuia nu face.

Magarul de dar nu se mild pe dinti. Darul nemultumitului se ia.

[PESCARUL $1 S1TLTANUL].

97. Povestea vorbii. Spun ca un sultan odatá care des tip til 1) umbla, Iesind la marginea märii, spre a se mai preumbla, A vazut aci pe unul sezând i peste undind de curiozitate aproape de el viind, faca vorba i ceva a-1 intreba, Incepu Prietene, prins'ai -vreun pestisor au ha? Zicând : viata, târta, vârta, mai nimic, Raspunse el : Vr'o cateva fâtisoare, dupti proverbul ce zic : Oaspetele nu manâncd ce gândeste, ci mänânca ce gäseste.

Cine n'are frumos pupà i mucos. In pofida fragior manânca frunzele.

[

Marancrt giorginele 2) si ingând mäslinele.

Vazändu-1 sultanul golan i cu curaj raspunzând,

Ii placu sa mai vorbeascd

i

il intrebli ziand :

SULTANUL

De undo esti? 1) Pe ascuns 2) Daliile.

296

www.digibuc.ro

PESCARUL

De uncle mi-e nevasta. SULTANUL

Din cc lard? Care ti-e patria? PESCARUL

Patria omului este acolo unde i-e bine. SULTANUL Ai copii?

PESCARUL

Unul in poale si altul in foale. SULTANUL

Ai vr'o stare? PESCARUL

Proverbul imi e dovadä: Ce e pe mine si'n ladä. SULTANUL De ce e5ti särac? PESCARUL Sunt särac pentru crt nu sunt bogat. SULTANUL Cum triliesfi? PESCARUL

Te uitä in fatii si mä 'ntreabä de viatii. SULTANUL Esti nenorocos? PESCARUL

Norocul se tine dupä mine ca pulberca dupä câine. 297

www.digibuc.ro

SULTANUL

Mai ai acasä vreun ajutor? PESCARUL

Numai eu sunt topor de oase. SULTANUL

Sdrac e§ti de fel, or scäpätat? PESCARUL

Dacd fatal meu a lost dornn i eu nu sunt orn, ce folos I SULTANUL

Te vdz scliptitat §i nu te plângi. PESCARUL

Cine aide de sine, nu plânge. Omul singur ceea celi face nimeni nu-i poate desface. SULTANUL

Copilul pânä nu plânge, muma âtä nu-i dä. PESCARUL

Pânä vine cheful bouatului, iese sufletul sdracului.

Saul la fldmând nu crede. Atunci zâmbind sultanul si baz de dânsul fäcând, 5coase din sari portofelul i scriind, i-a dat zicând: Na acest bilet i du-te la vizirul mai curând, dea lei una mie i nu sta vreme -pierzánd. Ca Ludnd pescarul biletul, atuncea el a vilzut, Crt a vorbit cu sultanul i nu l-a fost cunoscut. Sdrmanul de buòurie rtimâind in loc uimit, adus aminte, cà nici nu i-a multurnit. Tárziu

Deci alergà intr'un suflet inima in el sältând, Nurnaidecat la vizirul a ajuns nepricepând, 298

www.digibuc.ro

i vizirul ii citi; Si numarifid lei cinci sute ca sil si-i ia. II pofti, Intrd, ti dete biletul

Cine imparte, parte-si face. Si Din gura lupului, anevoie scoli intreg. Väzänd ea nu-i da pe toti h zise: Apoi ce fel? Nu scrie sa-mi dai o mie? De ce-mi dai mai putintel? Vizirul cu necaz zise: Si ce nu te multurnesti? Ia-i dat cu imprumutare si nu vrei sä-i primesti? $i porunci s5.-1 impingrt pe use cum a venit, Zichnd: Nu-ti dau nici pe ästia dacä nu te-ai multumit. Si cu câtä bucurie când venea a alergat, Cu atäta intristare la casa lui a plecat. Intâi ii parea ca zboara si de pamlint n'atingea. S'acum parch-I incarcase cu plumb asa'ncet mergea: Se duce& i drurnul pared tot mereu i e lungea, Ca când cineva de spate-i se atärna tragea. Daca ajunge acasti se trânti, sezu oftând, Si nevestii sale spuse toatä 'ntämplarea pe rând.

Ea cum auzi indatá asupra-i s'a necäjit Si'ncepu sti-1 ocarasca la gurti cum i-a venit, Zicând: 0, orn fär'de minte! o, orn ticalos i prost? Cum läsasi darn! din mânii, maw or cat sa fi fostl Nu vezi cä n'ai cinci parale, la copii päine sä iei Si n'ai avut multumire da cinci sute de lei? Nevastri! lasà-mä, zise, mi-ajunge necazul meu, De-mi va ajuta norocul acei bani tot ii iau eu. NEVASTA

Departe griva (nume de cáine) de iepure. zburat odatä de la mânil, s'a dus. Tragi nadejde ca spánul de barbil. Säracull de ce e särac? cà n'are minte in cap. PESCkRUL

Nevastril taci sà tac. La cuptorul cald putine lemne trebuesc. Nu atâta foc poste foc. CA 299

www.digibuc.ro

Imi ajunge mie necazul care ill am. Nu-mi tot indruga la verzi i uscate. Ce tot dai dracului bureti? Joacä ursul la cumätru, vezi sä nu vie i la noi. Vezi-ti de furcd i de câlti. Nu-mi aprinde paie in cap. Ca, Omul zice i ispräveste. Iar nu Toga ziva clanta-clanta din gurä. Ce-am avut i ce-am pierdut? Din vánt a venit, in vänt s'a dus. Cu toate aces te Am nädejde la Dumnezeu. Dumneieu nu lash* pe orn, Dupá intristare vine bucurie. Dupa ploaie, trebue sä räsard soare. Necazul e de la dracu.

Pescarul d'alte aceste dupa ce multe a spus, A doua zi dimineatä, iar sti undeascä s'a dus. Deci când trecu vreme multä i când toate s'au uitat, Iatä dar, tiptil, sultanul a qit la preumblat; Care väzând pe pescarul i zicându-i: Merhaba 1) Iar4 ca i mai 'nainte incepu a-1 intreba: SULTANUL

Ai prins, prietene, ceva? PESCARUL

Pe câti i-am prins nu-i am, pe cAti nu i-am prins ii am. [(El vorbia de paduchi). SULTANUL

Ce ai zis? PESCARUL

Pentru o baba surdit, popa nu boacii de douä ori.

Scump eti la vorbá.

SULTANUL

1) Fii bine venit.

300

www.digibuc.ro

PESCARUL

Vorbá pulina i mâncare putina niciodata nu strica la orn

[ Ca

De multe ori, tacerea e mai build decât raspunsul. SULTANUL

Socoteam ea ai fi murit. PESCAR.UL

Banul rosu nu se pierde lesne. Caine le de stârvuri nu moare. SULTANUL

Mit cunosti? PESCARUL

Nu e numai un cline scurt de coada. SULTANUL

Asa vorbesti cu un orn de treaba? PESCARUL

Gura mai lesne vorbeste adevarul, decât minciuna. Numai cu Uil gainat de cioard marea nu se spurcä. SULTA.NUL

Nu tii minte ca am mai vorbit noi arnandoi? PESCARUL

Ochii care nu se \tad, se uita. SULTANUL

Nu-mi daruesti un paste? PESCARUL

Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are. Ceri la vaduva barbat si ea ii duce dorul. De geaba n'a dat nici mama tatei.

Insa,

301

www.digibuc.ro

SULTANUL SA'

duc acasd? PESCARUL

Nu dau eu izinene pe cilátor. Nu-mi spune la palavre de aste. La gridinar castraveri sii nu vinzi, cri inima lui e acri de ei. Tu unde aduni surcele, eu aixi tiiiat nuiele. SULTANUL

Mrt faci dusman. PESCARUL Ce mai jaf hi ciuperci. Ce?

0 sri-mi iei boii, sii mi lai cu caru 'n drum? Si sä beau bragä cu tine. N'o sit cânte cocwil meu pe gardul

*du

SULTANUL

Poate si mori de mkna unui dusman. PESCARUL

Odatii o si mor, n'o si mor de douri ori. Si d'oi muri n'o sii dea eu tunul pentru mine. SULTANUL

Nu-ii place sä triiesti? PESCARUL

Nici n'am la ce muri, nici la cc trii. Mangilierca säracului e moartea. SULTANUL

Omul cht de riu triliascä, tot nu se induril si moarri, Se liar,este cu necazurile. Si Se Invatil ea viermele in brcan. PESCARUL

La orasul ce se vede crtläuzi nu trebue. Mi-am vrizut visul cu ocbii. 302

www.digibuc.ro

Mi-a trecut fdina prrn traistä. Ce-a fost verde s'a uscat, ce-a 'nflorit s'a scuturat. De acurn inainte n'o sä mai fac boi MOIL Tot alba (cillusa) in doi bani. Tot douil oale-mi fierb: una seacii s'alta goalä. Destul am lost topor de oase. SULTANUL

Vrei sä te däruiesc cu cera? PESCARUL dau pernä? Vrei Intrebi pe bolnav: Dar, Numai bolnavii se'ntreabil.

E rtiu cand astepti de la mâna altuia. Bogatul mai tare se plänge ca säracul. Wind a geme boii, scarlaie carul. SULTANUL

Numai un cersetor de ar fi, toti cu zahär 1-ar hräni. In sfärsit, vaiând su!tanul cä nu-1 cunoaste de fel, Scrise un bilet i iards dändu-1, a zis cätre el: Na aceastä härtiutä, mergi la vizirul cu ea Si de la dânsul acuma lei tocma cloud mii ia. Säracul pescar atuncea, pe sultanul cunoscând Ctizu, särutti pilmäntul, multe multumiri zicând. Sultanul insä cu vorbe d'aste era 'ndestulat Si nici start sa-1 auzil, ci indata a plecat. Deci plecá iaräs pescarul biletu'n mánä nicând in capul säu planuri i intru sine vorbind; Acum pe toti banii iards nedându-i de voi vedea, 0 sd'ncep cu rugAciune sä-1 induplec sii mi-i dea. C'atunci, i-am cerut cu zorul i d'aia s'a supärat Si gândind d'alde astea a si ajuns la palat. Dând vizirului biletul, el tilid iaräs din ei Si-i numärti innainte, numai o mie de lei. El väzänd cli ii opreste jumatate banii iar, 303

www.digibuc.ro

Incepu ca sd se roage srt-i mai dea ceva mäcar,

Sd-i facii Dumnezeu parte de or ce se va ruga, srt-i dea sänätate, zile, i altele indruga. Vizirul vorbe d'aceste nevrind a auzi, L-a dat pe bete &fall ca i in cealaltii zi. Zicând : Pe siirac d'aceea nu-ti vine sä-I Sd-1 scoti din noroiu afarä, ci mcii s6-1 imbrâncesti.

Ii dai lui banii cu pumnul si nu poll

multumesti,

Din pepenii tuui te scoate de ill vine sii pleznesti. Pescarul iards, srtracul, vAzându-se izgonit, Ii . venea sl se omoare ca un desnädäjduit.

Merse, spuse iar nevestii, ea iards a inceput S6-1 certe, sa-1 ocdrascd cu eke s'a priceput, Nerod, nätdrrat 1äcându-1, nätäflet, guguman, prost, : $i ca vorba biltrâneascrt adeväratA a fost. Cu pulin cine nu se multumeste, $1 Nici de mult nu se invredniceste. Nemultumitului i se ia darul. Ii zise el : Nevastd! Nu ma cdlca pe coltul islicului, 1) Cinste la cinste merge si darul impTurnut. 0 'mind spald pe alta i amândourt obrazul. Imi zici hârb, iti zic ciob. Imi zici uritä, iti zic Tu nu stii pe unde se udä gäina. Sfatul muierii, muierilor foloseste.

Maimuta tot maimuti, de i-ar fi sfatul aura. Am eu glagore 2) in cap. Nu mi 'nvdta inn ec copiii.

Inveti pe dracu sii dea cu pusca. Toatä ziva gâra, mâra. Dar Esti un drac impelitat. Asta e boald cu leac, am eu de cojocul tdu ac. Deschide ochii cii, 1) Oiciultt boereascti.. 2) Minte.

304

www.digibuc.ro

Cat sunt de necajit, sa dau cu cutitul in mine, sange nu [iese.

MUIEREA

Fierbe sangele in tine ca intr'o coaje de rac. Bun de gurg, räu de lucru. Cu suflet viteaz i cu trup Viermii te manânca de viu. Nu-ti vezi casa? Gaud malai are, sare n'are; cAnd sare are malai n'are. Iti chioraesc matele de foame. N'ai o para chioard i lenea te doboara. Am ajuns de poveste 'n tara. BARBATUL

Cine rade gura îi 'Mande. Gura lumii numai pamântul o astupa. Nu o sa indreptez eu lumea cu umarul. De poale ridicate nu ride nimeni ci de. poale calcate. MUIEREA

Intreabä pe lene, sä te invete minte. Ti-ai intins vrejul 1) ca dovleacul ,'ai umplut lumea de [castrave0..

BARBATUL

Tronc Marko! (a,a o chiema). Love,te-ma lele in spate sa-ti dau un bulgare de iasca. Se lovi ca nuca in perete, ca.mireasa la moara i ca musca'n [lapte. Uncle dai i uncle crapä 1

Na-ti-o frânta, ca ti-am dres-o. Vorbil sa fie, dä-mi o lulea de tutun, ca bAlci se face. Ai vorbit de te-ai prapadit. MUIEREA

Si eu acatare poarna nu sunt, dar nici fiece pasare nu [ma manâncä. 1) Coton de plante.

305

www.digibuc.ro

Soarele fie bun, luna s'o milnânce vârcolacii. Ctlinele nu fuge de codru, ci de ciomag.

BARBATUL

Mi se aprind calcilile de doru-(i. De dragii ce-mi esti, te-as bilga de pry in sân. Lac sä fie, cä broaste fnulte. Mumä i tatii nu gäsesc, dar muieri ate voiesc.

Pe muiere toatä viata sä o porti in spinare i odatri s'o [Iasi jos, iar ea se vaietii cä a ostenit. Povestea illuia: Câte belele, câte hube rele, tot pe capul nevestii mele.

Aceasta zicând, indatil, undisoara lui ii ia Si ca i pânti acuma, pleacd la mare cu ea, Zicând: Asta mi-a fost soarta, geaba umblu eu sä scap, Trebui sil triliascä omul, cum i-o fi scrisui. la cap! Asa undind totdeauna i vreme multi" trecánd, Iej iar tiptil sultanul, i 'ncoaci i 'ncolo umblánd, Zdri aci pe pescarul j iar veni lángä el, Stând : Cola-igele

zise el :

Colai se senda gel! 2)

SULTANUL

Au nu e lesne? PESCARUL Sau,

Lesne, pune vita i bea vin. Aril, macinä, milnâncil. Vrednic esti!

SULTANUL

PESCARUL

Apa o beau pe picior ca o pasäre din zbor. Gilndesti ca' e floare la ureche. Sri

Cauti acul hi carul cu fân. Adevärat, Lesne e a baga in urechile acului când vezi. 1) Lesne vie. 2) Dacä e lesne, vino §i tu

306

www.digibuc.ro

SULTANUL

Nu ne potrivim la vorbA. PESCARUL

Cei ce se potrivesc, lesne "c irnprietinesc. SULTANUL

Mi se pare cri te cunosc. PESCARUL

Mi se pare, poate, o fi i vom vedea, sunt toate sor cu [minciuna. SULTANUL

De nu te cunosteam, nu veneam la tine. PESCARUL Adev twat,

Fiecare unde cunoaste, acolo trage. Adica: Omul trage la orn i dobitocul la dobitoc.

Iti sunt prieten.

SULTANUL

PESCARUL

Prietenul omului este punga CLI bani si sacul cu [ Povestea Aluia: Cu rudele sh bei i sà mänânci, daraverâ sil n'aibi. SULTANUL

Poate eh' ai gândit ca o sa-ti cer vreun peste? PESCARUL

Si pisicii ii place pestele, dar când trece puntea, inchide [ochii.

SULTANUL

SA n'ai grije, nu-mi place. PESCARUL

Pisica unde n'ajunge, zice cá pute. 307

www.digibuc.ro

SULTANUL

Cum vâz, esti säracl PESCARUL

Dar si Bani au si tiganii. Vasului gol toti li clau cu piciorul.

Nu e mai grea boali, cleat punga goalii. SULTANUL Si Eu iU sunt voitor de bine. Imi vorbesti una de la risdrit si alla dela apus.

PESCARUL

Cunosc de care poamil mil ingras eu.

Deci vâzând iarris sultanul ea necunoscut a fost $i ii vorbea dupil haine, cum si era 'mbrricat prost; I se fdcu iard's mild, vAzánd crt e tot golan, Para' a sti cä vizirul nu i-a dat mricar un ban; Gandea in sine cd poate o fi fost cumva dator, Or a intâmpinat alte, ca un sdrac muncitor. Socotind acestea scoase o 'Artie din sinet 1) Na, iti mai clau un bilet, Si scriind intr'insa zise: Aici scriu catre vizirul ca sä-ti dea trei mii de lei, Aleargd acum indatd si numaidecât sri-i iei; Dar sii nu te vdz s'aledatd trentäros ca pán'acum, Ingrijeste de te 'mbracrt cri nu-li mai dau nicidecum. El väzând cd e sultanul, crizu iards la parnânt Si i-a fost fried sil zicd de vizirul vr'un cuvánt, Ci ducându-se la ansul sd tacd a hotririt, Sri nu-i zticii nici o vorbä, de ii va da or si cât. Intrd, ii dete biletul, stdtu cduand zmerit.

Vizirul isi stia treaba, cd dupd ce l-a citit, Ii opri, ca si inainte, jumritate din ei $i ii dete, adicd numai o mie cinci sute lei. Pescarul cu bucurie bani in cdciulil trigánd, 1) Chitantäpolitä

308

www.digibuc.ro

Incepu sa-i multumeascri, vorbe multe indrugand. Dar când se gdtea sa iasti vizirul l-a intors din drum, Vezi asa te 'nvata, iar nu ca 'Ana acum; Zicând: 0 para chiar sa-ti dea omul de pomand, esti dator S. o ici cu bucurie i s5. fii multumitor; dau tie? El: Una mie de lei. Cat scria 'ntâiu Douri mii de lei. Vizirul: Cat al doilea? El iar: Asa! Vizirul ii zise, s'acum trei mii, sease fac, Un capital cum se cade pentru'n orn ctit de sarac; Na-ti-i pe toti, pan' la unul i du-te cu Dumnezeu SA nu fii prost, tine minte invritul ce ti-am dat eu. Luand el banii gramada i cu multumiri plecând, I se prirea crt viseaza, catre casa lui mergand, Tot ii pipdia cu mana, cu ne'ncrecléri se uita, Se temea cil ii va pierde, dacd se va destepta. Ajungând ca 'n sbor acasii i ca din sinatiri Ce fac eu nevastri, zise, dorm or sunt invalmasit! Vai de mine! ea ti zise, doar nu vei fi inebunit? Vino-ti in simtiri, ce ai? Ce nevoi iar te-au gasit? Uita-te la mine bine, critre ea vesel a zis, Am scäpat de sardcie, de nu va fi cumva vis; Cä de multe ori hi somnu-mi cu bani in maini rn'am visat când ma sculam la ziuri, ramâneam iar intristat; De aceea tocmai maine, o sà ma vaz ce fel sunt. Zicând aceasta indata, turndt banii pe pdrnânt. Nevasta cu bucurie repezindu-se jj ia, Se 'mbat5. de prireri bune, mai ca-si dânsul si ea. Nu-i prinde somn toata noaptea, tot sedea si-i numrira Si cu grije à nu vie vre-un dusman a i-i fura. A doua zi dimineata, apucand din cripataiu, Merge la telal indatd, se 'mbracrt pe sine 'ntáiu; Cumpara nevesti roche i zrnochine la copii, Dar kr haine? El ii zise: Tu nu stii, Zicându-i ea: Copilul numai ce manânca e halal, ce imbracd e haram, Lasa-ma in boii mei. Asteaptrt intain sil vedem albu in capistere. Copilului da-i cu palma peste c. sa-i vie minte la cap. 309

www.digibuc.ro

Muma unde loveste carnea creste. Decât sà plâng eu; mai bine sa pianga ei. Cui i-e mila nuiaua sa nu-si frângd, mai pe urmä copilul [o sa-si plangii. Atât îi zic. Cum fi cânt asa trebue sà joci. Ajungd un ciomag la un car de oalc. Dar, Surdului de geaba ii chilli de jale. Orbului de geaba ii spui c'éL s'a fácut ziud. Dupd ce pescarul nostru se 'mbracii curat de rând, Ii mai ia s'ochesea 1) buna, s.'un ciubuc mare zicând Decât toatd vara cioard, mai bine Intr'o i oim.

Boierul e tot boier, macar d'ar fi incins cu tei,

Apa curge, pietrele Când vrea Dumnezeu cu omul, vine i dracu cu colaci". Zicând &aide astea plecd cAtre mare, Cu ciubucu 'n m'asa ca in preumblare, Unde cu sultanul se tot intâlnise, Ca imbrdcat sa-I vazd, cum li poruncise. Si, cum sa-i vorbeasca când el filcea planul, Tot intr'acea vreme, iatd i sultanul. El cade inaintea-i, se face jos broascd, Sultanul nu poate acum sa-1 cunoascd. Se uita la dânsul... Ce vrei? 11 intreabd: Eu sunt, eu pescarul, rdspunde ingrabd.

Lupul pc unde a mâncat miigarul, tot dà ocol câteodatd.

[Eu sunt acela,

Da-mi, Doamne, ce n'am gândit sa má mir ce m'a gäsit! Caprii ti pica coada de râie si ea tot sus o tine" Ii zise sultanul: -Vezi asa se cade, Ai vdzut acuma ce bine sade?

vrea sA tiu numai, dacd tu de mine Ai veo multumire cA ii-am fdcut bine? PESCARUL

Gdina bea apti si se uitii la Dumnezeu. Stint gata in foc si in apd sä mà arunc. 1) Punga de tutun.

310

www.digibuc.ro

Nu sunt vrednic sà multumesc. A vrut norocul cu mine". SULTANUL

Lash aste vorbe, s'a isprávit gluma; Cer i eu o slujbh la tine acuma.

Tu §tii mi se pare ostrovul cutaye, Care un put are adânc foarte tare. Sà te -dud indati. acuma, la dánsul, Sii te pui la gura-i i sii strigi intr'insul: Care e norocul sultanul ce-1 are? $i e§ind la vorba-ti sii. fach 'ntrebare, Tu srt zici: Noroace, m'a trimis sultanul, SA-1i fac intrebare de ce-i e,5ti dumanul? Ce te-ai pus in pizmä ei-i tot dai avere? Se roagh prin mine i mili iti cere Si-ti contene0i ura, d'ai da boghtie, Ci loc nu mai are unde srt o tie. Pescarul indatä in luntre se puse $i drept la ostrovul acela se duse; Gdsind pe loc putul i strigAnd intr'insul,

Iei o fantomi indatä la dânsul,

Cu sceptru in mând ca o 'mparhteash, In chipu-i frurnusete de cea mai aleash: Hainele, porfira-i cu totul, galante $i impodobite numai cu berlante, De phrea ea este o razrt soreasch,

Astfel nu putea orn, la ea si priveasch, Aceastrt fantomd, zic, sau nilucire,

Ficu intrebare c'o dulce zâmbire, Zichnd: Ce e vrerea? Pentru ce o chianti? Pescarul, sirmanul, tremurând de spaimh, Ii zise: Noroace, m'a trimis sultanul, Se roagh prin mine sh nu-i Lii dusmanul; Ce-i tot dai avere? Ch el srtrac nu e, Nici loc nu mai are unde sil o puie. Fantoma ii zise: Du-te de ii spune 311

www.digibuc.ro

C. el dator este a mi se supune sh nu se 'ncerce a-mi da suprirare, Cu asa cuvinte de ingretosare, Cri mil pui in piznirt inch si mai tare S1 ii mai dau inch de trei ori cht are. Auzind pescarul astfel de cuvinte, Speriat peste fire si iesit din minte, Se'ntoarce, se pune in luntre i pleach, Afreo intrebare fàrä sh.-i mai fach. Când plutea pe mare, ii veni 'n gAndire: Nu intrebai, zise, d'a mea norocire? Si cât mai in grabä inapoi se 'ntoarce, Noroace! Noroace! Merge la put, strigh: Care e norocul lui Udrea Pescarul,

Care pe sultanul facu sä-i dea darul? un negru ca arapul, Si indath-i iese C'o tamburrt 'n mAnh i shrind ca tapul. El cum 11 zäreste, groaza il apuch, Se intoarce in fugh grilbind sä se dual; Iar nörocul negru zornhind tambura,

Incepu deodatri la dânsul cu gura, Fugi! du-te! sä nu-ti vriz obrazul. Strigându-i: Ca nu mi se stinge nici acum necazul! Ti-am slujit, shrace, tie mititelul, Cr mi se rupsese la tamburil telu1,1) Si-mi perdui cu dânsa, atuncea eu ceasul, De-i indreptai tonul si-i ascultai glasul:

Dar de n'aveam treabä, cum nu am cu anii, Tu dela vizirul tot nu pupai banii, Dar iti coc eu turta, nu te las in pace, Am de furcil inch cu tine, sdrace! Si fugind pescarul pe mare cu vasul, I se parea inch aude glasul. Sdracul de mine, zicAndu-si in soapte, Mu lt imi este frich cri-1 visez la noapte! CAnd gAndea acestea de spaimil, shrmanul 1) Strunä,

.312

www.digibuc.ro

Si era aproape sa ajunga limanul, Iese totodatä o furtuna mare Si-i impinge luntrea inapoi pe mare; Valuri mari eft muntii se ardic de spume, Sc turburä cerul, nu mai vede lume. Luntrea lui ca paiul saltând poste valuri; Cänd se trägea 'n mare, child se da de maluri; Se legäna omu 'n biata lui luntritri, Cum legeni copilul inteo cophita ; Sta, când aci valul in ea sa se toarne, CAnd pe dincoaci altu'n mare s'o rästoarne. El vazänd cA este'n primejdie mare Si de mäntuire nadejde nu are, plänga, Incepu cu jale peirea SA se anguiascri,

frAnga;

Si and el cu luntrea lupta In apa cea nee, Vine un val mare tocmai cât un munte, Ii repede luntrea, o sparge de-o stâncd Si el se afundä in marea adâncii. Inghite la apa, 'ncepe sa se umfle,

Incât nu mai poate de loc sà rAsufle; Si când el cu luntrea lupta in apa cea rece Se afla in chinuri ca sA se innece, Se de0.eptil 'n data, din aceste vise, Si gändind la ele intru sineV zise: bate joc de om la britrânete I" Dracu

LXX. Despre singiate i boale. E mai bund simätatea, DecAt toatä bogiitatea.

Ca,

CAnd eti srmätos, barbat, E*ti indestul de b ogat. Dar

Când nu-li swill 'n buzunare, Pätime§ti de gälbinare (galbeni n'are). Si de friguri grele'n pungä, Cu scuturaturà lunga. Cad 313

www.digibuc.ro

Nu-i altri mai grea boald Decât când este punga goalä. Atunci Este bolnav foarte greu Si ar mânca tot mereu. Cu toallea lui gemriturd, Duce lingura la gurá. De aceea Holnavul credintä n'are, Când germ cerând mâncare.

Dar insa Nu 'Btreba pe orn la boale: VoieVi dau pernä moale? Sau

Numai bolnavul se 'ntreabii: Vrei sd-ti dau cutare treabri?

Ce-ai mânca, tatri? spune!

Cum a 'ntrebat liganul [pe fiul sau:

Of! cum q mânca crtpune!

-

LungeVe-i, Doamne, zilele Pân'o creVe cdpvmele! Asta se potriveVe cu,

TräiAte murgule On' la Pasti, Ca sa-ti dau iarbd sd pasti. Cad Toate la vrernea lor date Sunt ca i o sändtate. Lucrul la timp diiruit Pretuete indoit. Cd

Geaba bindle cu sacul, Dupd ce moare säracul! Precum zice el: Dupd ce 'nchiz fcrestrele Joace-mi rnìícar mdiestrele.1) Cìt Ce foloseVe orbului obrazul frurnos? Ci, CAnd mi-e foame

dai

lar nu-mi zice: vino mbine" 5i ciind mi-e sete dai ap5, Iar nu dupd ce firea-mi crapri.

Unii insri zic:

13olnavul zice o mie,

Doftorul face ce Vie. Iar babele Nici nu-1 scoald dupit boald, Nici nu-1 last( ca sii moard. Ele mai zic I) Zanele

314

www.digibuc.ro

c'd

sil dea Dumnezeu, ca leacuri -sunt destule. Leacul fie or nu fie, Colacul babil sa fie. Si pe urrna, A murit cil i s'a ispravit zilele. Boa le

Crimp veche umbli sa o cârpesti si mai rail o spargi. [De aceea la orce,

Intreaba pe patimas, Nu intreba de drumas. Insa, La orsice bolnav greu, Doftorul e Durnnezeu. Dar orcum, Nimenea n'o s5. traiascri, Lumea sa o stäpâneasca. Si Nimeni n'a dat zapis cu Durnnezeu, eat o sa tralascitCa, Lurnea e inselritoare, Moartea hoata, riipitoare.

Si

In desert sunt toate Daca este moarte! Astazi cati mâncarn i bem $i mâine nu mai suntem! $i Vremea toate le mistueste! Ca, Multi copaci pe dinafara se vad frumosi

$i pe dinauntru sunt putrezi, scorburosi.

Si apoi,

E mult de la rnâna pân' la gurri, dar de astäzi pând [maine? liar gäsesti Si cum zice vorba: Arde doua suflete ca pisica. Sau sa poti zice: Mosul traiul nimerit 1 $i ca vulturu a 'ntinerit! S'a lungit firu'i de atä, Pentru putina $i

Om tare de sfânt.

Avu zile gramadite,

Cat carul cu patru vite. Era sa-i cânte popa, Dar a sarit groapa. Si

Si

Târas, grapis bietul mos Sari afara din cos (cosciug). Cam thras, cam grapis

Sau,

315

www.digibuc.ro

$i Ajunse la suis. Picioarele î.i impiedica,

Dar siirind rupse piedica. Cii A fost pânii in calea intoars5. I-a avut Dumnezeu de s tire Dar mai multi sunt cari, $i l-a prtzit de peire. umblat, tot a nmblat,

MI5 când pe brânci a dat.

$i

$i Când a dat fuga, atunci s'a isprävit primAntul. Cri N'a zacut de geaba, desi nu muri 'n grabil. Cum a zis un biliat : Nu i-a fost boala säniitoasä. Nu-i este prea bine vacii, (I-a trecut baba cu colacii) C5 vine tata imi pare Cu pielea ei in spinare. S'a ingrosat gluma, Cii C'o sií-i pling5 urma. In sfiirsit : I-a cântat popa aghiosul. C5, Nimic nu e ca sandtatea. Boala intrìí ca prin roata carului $i atunci, $i iese ca prin urechea acului. Dar este Ce foloseste bolnavului patul de air! Ziand Parigorie 1) de om bolnav.

Omul i din necAtoare, Moare i zile când are.

[GALCEAVA BOALELOR].

98. Povestea vorbii. Frigura 2) tremuräTharea, Lingoarea 3) aprinzAtoarea

Ciuma cea rea, cu de, Fiind surori câte trele,

Plecari toate Prin orase sii se duca $i pe drum intre vorbire, Neputând sta la 'nvoire,

1) VortA lunga. 2) §i 3) Boale infectioase

316

www.digibuc.ro

Ajunsera la galceavä Si la sfadire grozava,

Numindu-se calAtoare

Cerând drept fiestecare, Spre a se numi mai mare; dupa multe cuvinte: Stati, zise cea mai cu[minte,

Rau ne putern intelege, Alti de nu ne vor alege. Aideti sä-1 curmam din cale Si sä mergem colea 'n vale, L'acel cioban ce se vede Pascand turma in livede; Dar insa nu toatä ceata, Sii ne aratam d'odatä. Ci pe rand fie*tecare,

Si pe aci trecätoare. Ciobanul ca pe .o baba O i priimi in graba Si cu pläcute cuvinte,

Ii adwe inainte, O glugä 1) in loc de masa Si mamaliga rämasa; Puindu-i i branzisoara,

Zise: Poftim, mainuwara De vei vrea iti voi aduce

Si putintel lapte dulce.

Frigura de masa data

Si galceava sa lipseasca.

Ii raspunse suparata: Geaba pusei aci brânza, CA nu mi-o sufere rânza Si lasA, nu-mi mai aduce, Nici lapte acru, nici dulce, Care pe orn nu-1 hräneste, Ci mai vartos slabete; Un miel nu e lucru mare

Deci, dupa ce sfatuira Si in astfel se 'nvoirä, Merse Frigura indata, In cer,etoare schimbata,

Eu sunt stapan p'ale mele Si când imi poruncete,

Tragandu-se celelalte,

Necinstit se izgoneste...

Supt niste mäguri inalte, De departe stand sa vazä, In ce chip se ospateaza; Si pe loc daca se duse,

De-mi ceri mie mâncdri

Stand sa-i cerem de mancare, Sii vedem de cine-i pasa cui da mai bunA masa,

S'o ospateze cum cere, Cu mâncäri dupa placere. Si de care, prin urmare

La ciobanul ce-1 väzuse, Far% sa se milogeasca, Ceru sA o gAzduiasca,

SA tai, saLmi faci demâncare I

Ciobanul li zise:

Lelel

Si ce e§ti tu? Ia irni [spune,

[bune?

Eu sunt Frigura, räspunse, $i imi plac mâncari tot unse Nu fac haz nicidecum[postul,

1) De Matt brAnztt.

317

www.digibuc.ro

II las sa-1 mdnânce prostul. Zise ciobanul :Ei 1 dragä ! Si cine in seamd te bagd? Fii tu or slabd, or grasa, Mie nicidecum nu-mi pasa; Ci card-te cu bine, Pân' nu'ncarc cata pe tine.

Ea tot suflând ostenitii, Le rdspunde necäjitd: De uncle stie ciobanul, Mojicul i baddranul, Ce fel sä te priimeascd Si ce fel sd te cinsteascd?

Erigura 'nsälbdtdcitd, Sare pe el neap-La Si indatd se porneste scuture vrajrn'äsestc.

Ia sä Ind duc eu la dânsul

El iar färd a se terne, De loc nu mai pierde vreme, S'aruncii gol sa o 'nnece, Supt un jghiab de apd rece. SezAnd muiat pan' la guse, Band si câte-va Ouse, 1)

Frigura ii pierdu rostul

Si 'ndatd lAsAnd pe prostul Incepu 'n fugä sA saie, Ca un scApat din bdtae, Prin crâng, prin câmpie [lung4

Silind mai curând s'ajungd. Nu vedea nici märdcine Uitându-se dupä sine, Erica intrase intr'insa CA s-o lua dupa dânsa. S'o goneste s'o apuce

In apa s'o mai arunce.

Ajungând la celelalte, Supt mAgurile inalte,

Ele pc loc o 'ntrebard:

Lingoarea incepu sA zicd: Cunoaste-te dar de mica;

Si sd vezi ce scot dinteinsul. Zicând astfel, merse Intr'o bAtrAnd schimbatii Si ceru s'o gdzcluiascd In coliba-i ciobdneascii.

El o priimi in grabd Si pe dânsa ca p'o baba S'aceias masa ii puse, Aceleasi mâncdri ti duse.

Dar Lingoarea si ea iara, Incepu alte sä ceard Si mai vârtos Un iedulet si sa-i friga. Ciobanul ii zise:

Bine,

Dar ce rudd esti cu mine? Orce coconitd mare, De-mi ccri astfel de ran[care? Eu stint Lingoarea, ii zise, Care vântul md trimise, SA dau boale grele foarte

Si sa chinuiesc de moarte. Si ce? urrnd el sä zicA, Vrei sà te am eu de fried, Ca dau orce-mi vei

Soro, cum te ospätard? 1) Vas de baut apa.

318

www.digibuc.ro

[cere

Si masti dupa placere? la cara-te mai in grabli,

Dacd vrei sà fii de treabk

C'apoi ma vei intelege, Cu vreo câteva ciomege. Lingoarea iar suparatd, S'arunc' asupra-i indatä,

Si 'ncepând sit-1 biciuiascd, Aci moartea sd-1 gdseascd,

In dureri, junghiuri bägânSà rdsufle neldsându-1. El iards stiindu-si leacul, Aproape fiind i lacul, Intl% sub jgheabul cel rece $i incepu sä se frece, Fddind acestea ciobanul, Ii inspdimântd dusrnanul;

Prin cetati i pnin orase Sa vedeti case, sdlase, Sa vedeti asternut moale, Iar nu fân i burieni goale; SA vedeti acolo mese mâncdri bune, alese, Iar nu post; pâine cu apd Si 'n loc de bucate, ceapä. Ba I ha! sunteli mititele,

Zise Ciuma dare ele,

Si de voi putin Ji pasd vä cinsteascd cu masii; Dar ia sa vedeti acuma Curn tremurd el de Ciuma. Zicând aceasta indata

Cdtre cioban se area Ca o baba furioasil

Sa-i sufere riicitoarea, Ii apucti 'ndatd drumul Si pieri 'ngrabd ca fumul.

hand in mánd o coaSd, De se 'ngrozea orn de dAnsa Când scotea vorba dintr'insa. Care väzând'o ciobanul Se cutremurd sdrrnanul

Ajungând la celelalte,

Si o 'ntrebd zicând:Maindl Unde mergi si cum te

Cd ne mai putAnd Lingoarea

Sub n-rdgurile inalte,

[chiamil?

Indatd o intrebard:

Pe ea cum o ospdtarä? Lingoarea le zise: Geabd, Ne-am gdsit omul de treabd, .Cine suntem sd 'nteleaga Si umbldm sd ne aleaga! Cunoaste el dobitocul

Cui de ce ii e cojocul?

Ia aideti voi mat 'nainte La oameni zdraveni, cu

Ciuma-mi zic, zise, anume, S'am plecat sà cosesc lume, Numai, dragul meu, fa bine, Para odihnesc la tine, De-mi pune putind masa Si-mi fä o fripturd Ca am foarte mare grabd Sa merg sa-mi caut de [treab rt.

[minte,

Ciobanul pe loc se duse Si asternut ti aduse, 319

www.digibuc.ro

Zicand:

Sezi putintel, [inamd,

Sä-ti frig, sä-ti fac i o

Sü vazil de nu 11 sare,

Mama! Ii zise ei iards: Eu nu prea am bdgat

[seamd;

[zearna.

Apoi indata aleargd, De fried, tremurând vargd, FAcu slugilor strigare Fu i friptura 'n frigare.

Deci pe când se frigea [rnielul

Si fierbea in oalä felul, Stând el cu neindräzneald Ii zise ei cu sfiald: Marnäi te rog de se poate Pând vor fi gata toate, Ia deschide acea carte Sri vezi sunt eu in vr'o parte Scris anume Ion Bucur,. Ca sit prang or sä Ind bucur? Indatä, el cum ii zise, Ea catalogu-si deschise Si 'ncepu pc toti din lumc

sa-i spuie de And anume; $i sfârsind, zise: Nepoate! Astea sunt numele toate; $i precum auzisi bine Tu nu esti trecut la mine.

la mai citeste odatà Sà-mi stea inima 'mpäcatd. facd pe voie Vrând ca Ii citi iar foaie, foaie, $i isprävind zise: Nu esti scris, ti-am spus [odatd.

Auzind, el, ia frigarea 5i-i arde cu ea spinarea.

Zicând:Scoarboalä urâtä Ca sii nu-li trag i vr'o bâtä.

Dacà nu sunt scris la tine, De ce ai venit la mine? Du-te, cere de mâncare Unde de fricd te are! Atunci ea inspitimAntatà Plecä i fugi indatä.

De rusine ce ti fuse Pe alte drumuri se duse Ldsánd d'atunci pe acele

Ca sä umble singurele. Prin urmare dar, Ornul boala singur

cautd.

[-5'apoi, 0 boalà când vine la orn, strigd ciltre celelalte: Sdriti [cd 1-am prins".Insä, El vrând spre incredin tare

A dat Duinnezeu i boale, dar a ldsat i leacuri.

LXXI. Despre timp i virsti. Frumusetea vestezeste, Dar intelepciunea creste. 320

www.digibuc.ro

and n'avem in gurd dinti, Cii N'avem atunci in cap minti. Nu se poate omul sa fie cu doua, i Ulm-Jr si cu minte.

[ Dar insti,

Este tândr intre tineri si batran intro batrani. cumpere. Cine n'are batriin'

Si

[SOACRA DE IPSOS].

99. Povestea Unul auzind aceasta, prin povesti a se vorbi, 0 gândea in toti do oWte frirti a mai osebi.

Pentru ca nu auzise p'asL proverb zis de Romani: Ca sunt tineri intre tineri i bätrâni intre britrâni." Intr'acestea se insoara i cu intAmplare ia, 0 copilä prea de treabil si-orfand ca el i ea; Dar moralul i virtutea cc asupri-i se vedea dea; S'ardta ca se silise muma-i, crestere Ca blândelea la cuvinte si unirea 'ntre bärbat, Er i. pilda 'n alte case, si amorul neschimbat. Totdeauna ea pe dânsul intr'acest chip Il trata, Chiar ca'n ziva cea de nuntd, cánd cu drag se märita. El in toat'a ei purtare, mullumirea ce-o simtea, Pe riposata ei mumii 'n inima sa o sfintea, Zictind: Ah! cum n'avui parte soacra mea sa fi trait, suflet s'o fi iubit! Sa ma 'nchin ei ca la stint& Care intr'a ei viald, acest inger nascut o astfel de consoarta. pentru mine a crescut; Dar orsicum chiar tot omul, de familie stapân, Asa dar: Este bine ca sri aibbi in casa sa, un bitrân.

S'a 'nttunplat sil fie moarta. Dar când vrea omul sa faci,

Mullumit tânäru 'n sine, Cii traia tihnit i bine, Dorea

soacra. numai,

21

impacä Si'n dragostea soatei sale, Lesne

S'o iubeascri ca pe muma-i; Insd, din reaua lui soartd,

Puse indati la cal°, 321

Anton Faun

www.digibuc.ro

$i mergând clete arvuna Sa-i Lea de ipsos una; Care dupa ce fu gata,

El cu fata bucuratk

babele Inca zic: Am ajuns sä ne ia copiii in [picioare,

Zicând:

dulap o aseazä, Ia Unde mai des sä o vaza.

N'are dinti sa roaza paine [si-i cere inima mere acre,

Deci intr'o zi, cu 'ntâmplare. D'a casii cutremurare Cade soacra, il loveste Si capul Ii ameteste. El atunci de usturime Zise soacrei cu asprime; spargi Tu n'ai suflet

Nu se lasa nici o babk

[capul;

Nu te-a multumit dulapul? Dar vai 1 de erai si vie, Ce-mi faceai, Dumnezeu

5i

Caci e batrânA i slaba, Ci pentru cA ii zic: mama $i n'o mai baga in searna.

[$i ea, Pruncul i batrAnu 'n toate,

Para doica nu se poate.$i Când ai pisica batrAna, $oarecii'n casä-ti fac stâna.

[ Ca

Pared are orbul gäinilor.

[Dar,

[stie!

In adevar, Este batrAn sä te 'ntinzi,

D'ar avea O. baba ca oamenii

Cu patru mAini, sa-1 coprinzi,

Atunci iar

E si de care sa fugi, Opt cu a brânzii sA te duci.

Cum a zis unul:

Soacrk soacra

[barba,

Ce mai

[mos de treaba!"

Insk $tiu d'aci 'nainte bine, CA n'o sa faca doi din mine!

[ Sau,

Amnia aced'.

De te-ai coace, Cat te-ai coace, Poamd dulce Nu te-ai face.

D'acu 'ncolo bine vezi CA n'o sa. fac eu boi brezi! 5i

CA

Umblând sä ma prind in

Lasa sä latre 'n spatele mele, Ca catelele seara la stele.

[dant,

Dând un ban intrai in lant Rhora) $i de voie dau cinci, sase, Ca sa scap i sa ma lase.

[Ca,

Ursul de latratul câinilor nu [se speric.

Ei nu stie ca, Ceasul umbla

322

www.digibuc.ro

i

loveste,

Iar vremea se odihne0e. [ Si

Trebue sa vie 0 ei, Ca mâine la anii mei.

[TOATE TREC]. 100. Povestea efinteeolui. Un timp c'unele se duce, Cate le-a adus cu el, S'alt timp altele aduce, Osebite i 'n alt fel.

Vezi pe unul ce 'n rnarire Era groaza celor A zi ckut in fericire, Ocolit 0 de amici.

Unul vine si desface,

Deci dar toate sunt departe. Ale lumii c'un cuvânt, Câte timpul le imparte, Unui s'altui pre pAmânt.

Câte celalt a fäcut S'altul vine, iar preface, Din pliicut in nepläcut.

Lurnea este ca o roe& Ce se 'ntoarce tot de rost,

Totdeauna fiecare

E c'unelte incärcat Si se afld in lucrare, Zi i noapte ne'ncetat.

FArA cineva sá poatä

SA farnaie n ce a fost:

Noi dormim 0 el veghiazA Si lucreazA când edem, Din zi 'n zi ne 'nfäliseazä, Câte-un ce nou, sA vedem:

Frumuselea---cea mai sfântii

Vezi p'un tantir in putere, Cu cuvânt viu i cu ton,

Multe lucruri trecatoare,

Azi bultrân fárd vedere, Rezemat p'al sau baston.

Sunt la orn vatArnatoare,

Vezi pe unul, ce in lume,

Astfel tu dar, prin urmare, Câte-ti zic de nu le crezi S1 frumusetea-ti in ce stare Va ajunge, o sä vezi:

Maine, vezi cà s'a zbArcit.

Griji, necazuri de nimic, Frumusetea care-i stric.

Era 'n sdracie stins, AstAzi intre alti cu nume,

Cu misii §i cu coprins.

Nu stä 'n punctul fericit, Azi frumoasa ce se 'ncântä,

323

www.digibuc.ro

LXXII. Despre timp i virstI De care De ani e mare i minte n'are. Si e A invatat carte pânä la glezne. Povestea äluia, Trecut prin ciur i prin därmon 1). Ca Mops Ion stie, el sä vie sa vä spuie. Ca' A fost odatä la moarä si de cloud ori la rásnitä. De aceea, A invätat altii ce a uitat. Ca Din tigvd amara in zadar iei sarnânta. Nu cine träieste mult stie multe, ci cine umbla mult pnvata multe. Iar nu, A lipsit de acasä cloi ani i s'a intors cu doi bani. Prin urmare Fierul care nu se 'ntrebuinteaza, rugineste. [si raul rrunâne, Adica, Om batran i cu minte de copil. Cii Vrabia e totdauna pui. El este: Copilul ce vede cu ocbii, cere. Vino, tan, arät pe mama. Ca Mintea lui nu plateste o ceapa degeratii. Pomul dada 'mbatrâneste, pArleste. Pune-i paie Calul baträn, un maestru Si, Nu-I poate 'nvata 'n buestru. Armasarul când imbatraneste,

La rhnitä ajunge de rasneste. Cii Si mägarul e batran, dar il incaleca Lupul când imbatrâneste, toate javrele 11 latra.

Insa Ca

Si. Valea e tot aia, dar nu e poteca aia. Dadi la patruzeci n'am putut, la optzeci cc-0 sä pot7

inainte sapa i lopata. Viata carpita cu ala. Cil Vorbeste cu duz;ii de pe lume. *aide, dormiteaza Si destept, viseaza.

Totdauna

Cánd il intrebi raspunde: Curând si de graba, a treia zi dupä- infierbinleala.Caci e I) Sitti mare.

324

www.digibuc.ro

Cu un picior in groapd l cu altul afard. N'a apucat sd-i iasd sufletul si-i dii cu Dumnezeu sa-1 ierte.

[ Ji chiamä singur moartea.

Treci zi treci noapte, apropie-te moarte. Dar, Omul cât sii 'mbdtrâneasca, tot cere sd mai triliascd. [BATILINUL $.1 MOARTEA].

101. Povestea vorbii. Un särac, bdtrân cu toful, cocopt, incovoiat, Abia umblând pe picioare, de moarte fiind uitat, Fleck* odatd lii piidure,

adune uscdturi,

Vârfuri de lemne tdiate $i de vânt ddramilturi; Dupd Ce cu osteneald -alergâ, îi adund $i dupli ce in spinare cu ele se 'ncrosnä, 1) Gaud a vrut sii se ardice, se plea, se opinti, Dar pdrându-i-se grele pe spate, jos se trânti; Se mai opinti odatd, $'inci de câteva ori, Si de geaba n'avea cine scoale de subsiori; El, atuncea cu oftare, incepu a se ruga, Zicând: Moutte, moarte, vino!... Cum $i altele 'ndruga, Moartea nefiind departe, numele-$i cum auzi, Ca 'ntr'o clipa acea oard, la dânsul se repezi intrebd spuie, pentru ce o a chernat? far el väzând-o grozavd ii rdspunse cu oftat, Zicându-i: Ma iartd, mama! i de-i vrea sii te supui, Fa bine i mii ardicd, rnânii d'ajutor sä-mi pui, Cd, cum vezi. neam de orn, nu e aici intr'acest ocol, Ca sd vie sd-mi ajute cu lemnele sd Ind .scol! Asta e. asta, Stau pice potcoavele si tot cere sri mai trdiascd. Moartea nu vine la om atuncea când o Ci aleargil la clânsul de ea când nu-i e teamd.

[Dar insd, De aceea,

Lud In spinare.

325

www.digibuc.ro

Cine sapA groapa altuia, intrA el hit Ai intr'Insa,

CA,

Mai multe sunt pìei de miei dedt de oi batrâne.

E

[stiut ca Cum zice un proverb:

Tot omul are moarte i vial& N'am omorît eu pe tata i pe mama, ci au murit cA n'au [avut zile.

Ca toate acestea, Tot omul trAeste pentru sine. Si, Cinsteste pe bAtrâni, cAci i tu poli fi bAtran. Batrânetele nu vin singure, ci cu multe nevoi. In sffirsit Itrebuie a sti crt Stiintele sunt ui, iar cheile lor sunt cercetdrile. Omul la tinerete trebue sa se pdzeascd de desfrAnare, La barbatie de trandAvie si la bAtrânete de filargirie (iubire

[de argint).DupA toate

acestea,

SfAtueste-te cu cel mic i cel mai mare si pe urmA hotArAste

[tu insuti.

326

www.digibuc.ro