2
3
O zi (aproape) solemn , 30 ianuarie 2011 Festivalul Interna ional de Poezie i Epigrame „Romeo i Julieta la Mizil”, edi ia a IV-a, a fost organizat i coordonat de Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” i a avut loc în cadrul S rb torii liceului, edi ia a V-a. Institu ia noastr mul ume te: Prim riei Mizil, B ncii Raiffeisen, S.C. Ana i Cornel, S.C. Carmistin, S.C. Afiliu, S.C. Cassytech, S.C.Miratelecom, S.C. Proactive Computers, Biroului Notarial Hurduc, d-lui C lin Panait, d-lui Dumitru Vârg , d-lui Costantin Cazacu, d-lui Cemal Birinci. Mul umim domnilor Sorin Ro ca St nescu i Florian Bichir pentru promovarea în mass media.. Am avut parteneriate cu: Departamentul Românilor de Pretutindeni, Inspectoratul colar Jude ean, Casa Corpului Didactic, Palatul Copiilor, Clubul Copiilor din Mizil, Liga Tineretului Cre tin Ortodox, Casa de Cultur , Consiliul Jude ean al Elevilor, pensiunile “Gen iana” din Bucovina i “Surâsul Muntelui” din Dragoslavele, WEB Incident. Prof. Victor Minea, directorul institu iei, i prof. Lauren iu B dicioiu, coordonatorul proiectului cultural “Romeo i Julieta la Mizil”, au deschis festivalul, pe 30.01.2011, ora 10. Au fost prezente personalit i ale vie ii culturale române ti : Mircea Ionescu-Quintus, tefan Cazimir, Corneliu Leu, Corneliu Berbente, Sorin Ro ca St nescu, Mircea Dinescu, Nicolae Drago , George Stanca, Dan Lupescu, Lucia Olaru-Nenati, Aurel Antonie, George Corbu, Elis Râpeanu, Efim Tarlapan, Doru Dumitrescu, Alexandru onea, Vasile Avram, Gheorghe Borovin , Gheorghe Matei. Premiile au fost oferite de Nicolae Drago , Corneliu Berbente, Gheorghe Borovin i Emil Pro can. Din juriu au mai f cut parte Adrian Botez i Dan Lupescu, la Poezie, Corneliu Leu, Mihai Mole ag i Ion Busuioc la Epigram . Corneliu Leu a apreciat calitatea produc iei umoristice a festivalului, în raport cu aceea de la edi ia precedent . Nicolae Drago i primarul Mizilului, Emil Pro can, au eviden iat nivelul ridicat al multor texte lirice. La festival au participat 314 concuren i din România dar i din Belgia, Brazilia, Spania, Italia, Fran a, Germania, Republica Moldova, Siria, Macedonia, Albania, Canada, SUA.
Sorin Ro ca St nescu i Corneliu Leu au prezentat sintetic portalul-libr rie www.corect.books.com . Publicului, alc tuit din oameni de cultur i personalit i culturale, i s-au explicat avantajele ce decurg din achizi ionarea de c r i on-line în raport cu cartea luat dintr-o cl dire-libr rie. Prezentarea, asistat tehnologic de un laptop, un ecran i un proiector, s-a bucurat de un apreciabil succes. Mircea Dinescu a vorbit despre cartea „Femeile din secolul trecut”, carte pe care o promoveaz în ar prin „Caravana cu cântecele, versurile i vinul lui Dinescu”. El a cântat melodii de pe un CD pe versuri din volum, puse pe muzic de autor. De asemenea a „servit” publicul cu vinul din produc ia proprie cu ‘versuri pe sticl ’. Mircea Ionescu Quintus, Quintus care a fost prezent i la edi ia precedent , 2009-2010, a apreciat calitatea festivalului, a organiz rii i a invita ilor i a oferit un Memento „Mihai Eminescu”. Corneliu Leu, prezent la toate edi iile, a fost numit de c tre organizatori Patriarh al festivalului. festivalului Lucia OlaruOlaru-Nenati, Nenati scriitoare din Boto ani, fost directoare a Teatrului „Mihai Eminescu”, a f cut o incursiune în timp, prezentând piesa de teatru „Romeo i Julieta la Mizil”, ce s-a jucat pentru prima dat pe scena acestui teatru, d ruind organizatorilor afi ul reprezenta iei. Cristiana Maria Purdescu a coordonat o superb prezentare de mod cu ajutorul elevelor liceului. Crea iile doamnei Maria Cristiana Purdescu, etalate de elevele liceului, s-au caracterizat prin distinc ie, naturale e i un blând joc al culorilor. O scenet , „Lec ia de literatur ”, a fost jucat de elevii colii, sub îndrumarea prof. Lumini a Burlacu. tefan Cazimir l-a evocat pe I.L. Caragiale, impresionând auditoriul prin comicul... serios care îi caracterizeaz de obicei interven iile. Frumoasa zi de 30 ianuarie 2011 s-a încheiat printr-o întâlnire într-un cadru nonformal, unde încânt toarele melodii ale forma iilor „Trei parale” i „Select” din Bucure ti au înso it bucuria spiritual a unei zile memorabile, aproape solemn … A consemnat prof. Lauren iu B dicioiu
4
Premiile au fost acordate astfel:
Men iuni:
Poezie
Vasile Larco-Ia i; tefan Alexandru- Câmpina; Nicolae Paul Mihail-Sinaia; Elis Râpeanu-Bucure ti; Petronela Slavu-Vulcan, Hunedoara; Corneliu Zean -Bucure ti; Ion Ruse-Constan a; Gheorghe B l ceanu-Ia i; Ioan Petru Garda-Cluj; Ion Moraru-Gala i; Vasile VajogaIa i; Janet Nic -Ostroveni, Dolj; Ionic LaurianBoureni,Dolj;Viorel Martin-Bucure ti; Ion Munteanuoimari, Prahova.
Marele Premiu „George George Ranetti”: Victoria Milescu – Bucure ti i Liviu Ofileanu – Hunedoara Premiul „Grigore Tocilescu”: Liliana Fili an – Constan a
Detalii despre festival sunt pe: www.romeojulietalamizil.ro
Premiul „Agatha Bacovia”: Raluca Dumitran – Câmpina Maria Postu – Bucure ti
Men iuni: Gheorghe Bâlici-Chi in u; Oana Zahiu-Ploie ti; Loredana D nil -Slobozia; Floarea Dan-Bucure ti; Alexandru Ghe ie-Pite ti; Mihaela Lunc -Galda de Jos, Alba Iulia; Alexand r Stoikovici-Timi oara; Vasile Vajoga-Ia i; Roxana B ltaru-Suceava; Maria CucuCâmpulung Moldovenesc; Theodor Damian-Woodside, New York, USA; Maria Ion-Craiova; Ariadna PetriPloie ti; Lic Pavel-Bucure ti, Ana Maria ZlavogBr ila; Cristian Petru B lan-Sycamore Drive, New Jersey, USA; Ioan Barb-C lan, Hunedoara; Aida Hancer-Bucure ti; Marilena Apostu-Gala i; Constantin Badea-Bucure ti; Alexa Bale- i e ti, Maramure ; Magda Botezat-Oradea, Bihor; Cezar Ciobâc -Boto ani; Carmen Cium rnean -Zal u, S laj, Simona Cr ciunescu-Vatra Dornei; Ion Moraru-Gala i; George Chiriac-One ti; Bac u, Mahmoud DjamalRakka, Siria, ; Eugenia Dumitriu-Campo Real de Madrid, Spania; Florina Isache-Ro iorii de Vede, Teleorman; Alexandru Piscu-Parava, Bac u; Marina Popescu-Bucure ti; Iulian Radu-Baba Ana, Prahova; Corina Stoean-Caza u, Br ila.
Epigram pigram Marele Premiu „George George Ranetti” Ioan Todera cu – Vaslui Premiul „Grigore Tocilescu” Lauren iu Ghi – Bucure ti Premiul „Agatha Bacovia” Bacovia”: Constantin Iura cu – Ia i
Numele tuturor participan ilor la sec iunea Poezie: Poezie: Numele concurentului
Localitatea
Jude ul/ ara
1. Agavriloaie Lucia 2. Aionesei Mihaela 3. Albu Andreea 4. Aldea Marius 5. Anghel Beatrice 6. Antal Bianca 7. Apostu Marilena 8. Arsene Marina 9. Badea Constantin 10. B descu Irina 11. B dicioiu Adrian 12. Baki Ymeri 13B lan Cristian Petru 14. Bale Alexa 15. Bâlici Gheorghe 16. Balmez Andrada 17. B ltaru Roxana 18. Barb Ioan 19. Barbu Andreea 20. Barbu Diana 21. Barbu Lizuca 22. B rbulescu Elena 23. B tean Paul 24. Bebu Ana 25. Becart Valentina 26. Bengescu Otilia 27. Bistrianu Teodora 28. Bivol Zina 29. Bodolic Alexandru 30. Bogdan Adriana 31. Bohâl ea Elena 32. Bordi Andra 33. Bota Sorin 34. Botezat Magda 35. Brânciog Justin 36. Burde Victor 37. Burduja Natalia 38Caraghiaur Eugene 39. C rbune Floarea
Bra ov Târgu Secuiesc S la u de Sus Motru Urla i Timi oara Gala i tef ne ti irna Sinaia oimari
Bra ov Covasna Hunedoara Gorj Prahova Timi Gala i Arge Prahova Prahova Prahova Macedonia SUA Maramure R. Moldova
ipkovi a, Macedonia
Sycamore Drive i e ti Chi in u Oravi a R d ui C lan Rm.Vâlcea
Cara Severin
Suceava Hunedoara Vâlcea
M neciu Ungureni
Prahova
Ghizela Ploie ti Timi oara Valu luiTraian Ia i Târgu Jiu Ghizela Chi in u Bucure ti Mizil Poiana Câmpina Suplac Alba Iulia Oradea Oradea Alba Iulia Bordeaux Quebec Constan a
Timi Prahova Timi Constan a Ia i Gorj Timi R. Moldova Ilfov Prahova Prahova Mure Alba Bihor Bihor Alba Fran a Canada Constan a
5
40. Cârdei Mariana 41. C t lin M d lina 42. Ceau u George 42. Chelariu Tudor 43.Chelu Alexandrina 44. Chiriac George 45. Chiriluc Diana 46. Chiri Andreea 47. Chiroiu Tudor
Bucure ti Cire anu Bulze ti Boto ani Oradea One ti Timi oara Nov ce ti V lenii de Munte
Ilfov Prahova Dolj Boto ani Bihor Bac u Timi Prahova Prahova
48.Chistrug Cristina
Chi in u
R. Moldova
49. Chi C t lin
Medgidia
Constan a
50Cicoveanu Alexandra
Medgidia
Constan a
51. Ciobâc Cezar
Boto ani Zal u One ti C line ti Tecucel Bucure ti Hajdieni Orhei Vi eu de Sus Alexandria
Boto ani Salaj Bac u Prahova Gala i Ilfov R. Moldova R. Moldova Maramure Teleorman
Vatra Dornei Gala i Câmpulung Moldovenesc Mizil Constan a
Suceava Gala i Suceava
52. Cium rnean Carmen
53. C ocia Elena 54.Codârl Georgiana 55. Codi Constan a 56. Codreanu Viorela 57. Cojocaru Dinu 58. Colun Mariana 59. Coman Andra 60. Cr ciunescu Henriette 61.Cr ciunescu Simona
62. Cristu Georgi 63. Cucu Maria 64. Cujb Andreea 65. Curteanu Delia 66. Damian Theodor 67. Dan Mioiu 68. D nil Loredana 69. Daroczi Andrei 70. Dengel C lin 71Diaconescu Liliana 72. Dinu Ion 74.Djamal Mahmoud 75. Dobre Alina 76. Dr gan Liliana 77. Dr g nescu Florentin 78. Dragomir Amalia 79. Dragomir Marian 80. Dr gu in Lusiana 81. Dumitran Raluca 82. Dumitru Eugenia 83. Dumitru Bianca 84. Dumitru Ana 85Durlan Gheorghi 86. Elvireanu Sonia 87 Enache Otilia 88.Feies Ofelia 89. Filic Vasile 90. Filip George
Ploie ti Slobozia Jibou Ploie ti Alexandria
Prahova Constan a SUA Prahova Ialomi a S laj Prahova Teleorman
Rakka Ploie ti Olteni a C l ra i
Siria Prahova C l ra i C l ra i
M neciu Ungureni
Ploie ti Slatina Câmpina Campo de Madrid Bucure ti Matee ti
Prahova Prahova Olt Prahova Spania Ilfov Vâlcea
Alba Iulia Agigea Bocsig Mizil Montreal
Alba Constan a Arad Prahova Canada
New York
91. Fili an Liliana 92. Floarea Dan 93.Frusinoiu Daniela 94. Furtos Valentin 95. Gîdea Florentina 96. Galetar Gheorghe 97. Garlonta Gabriela 98. Ghe ie Alexandru 99. Ghi Cristina 100. Goga Constantin 101. Goti an Irina 102. Grozea Denisa 103. Gruia Brigita 104. Hancer Aida 105. Hîncianu Mihaela
106. Iana Iuhas 107. Iancu Maria 108. Ihora Adina 109. Ilie Andra 110. Ilie Stan 111. Ilie Vasilica 112. Ili iu Eugen 113. Ion Adina 114. Ion Atanase 115. Ion Costinela 116. Ion Larisa 117. Ion Maria 118. Ionescu Adrian 119. Iordache Cristi 120.Iord chescu Robert
121. Isache Florina 122. Iva cu Ioan 123. Jerc l u Ana 124. Jianu Liviu 125. Jitariuc Laura 126. Jitc Andrei 127.Joau Elias Antunes
128Jurcan Alexandru 129. Kimberley Jones 130. L c tu Daniel 131. Larco Vasile 132. Late Adina 133.Laz r Alexandra 134. Laz r Denisa 135. Lixandru tefania
136. Lunc Mihaela 137. Maftei Ioan 138. M lai Marius 139Manolachi Emilia 140 Manole Gheorghe 141. Mare Ilinca 142. Marian R zvan 143. Maricenschi Andreea
Constan a Bucure ti
Constan a Ilfov
Oradea Dr.T.Severin Cenad Sibiu Pite ti Buz u Fete ti Chi in u Berceni Sântandrei Bucure ti Vaslui Bucure ti Colceag Bucure ti Plopeni Plopeni Bucure ti Deva Lehliu Gar R svani Dor M runt Turcoaia Craiova Pite ti Târgovi te 2 Mai Ro iorii de Vede Cluj-Napoca Fulga de Sus Craiova Grigoriopol Alba Iulia Taguatinga Huedin Ploie ti C lan Ia i Constanta Bra ov Buz u Bucure ti Galda de Jos Buh iesti Cluj Medgidia Gala i Bistrita Zlatna Ploie ti
Bihor Mehedin i Timi Sibiu Arge Buz u Ialomi a R.Moldova Prahova Bihor Ilfov Vaslui Ilfov Prahova Ilfov Prahova Prahova Ilfov Hunedoara C l ra i C l ra i C l ra i Tulcea Dolj Arge Dâmbovi a Constan a Teleorman Cluj Prahova Dolj Transnistria Alba Brazilia Cluj Prahova Hunedoara Ia i Constan a Bra ov Buz u Ilfov Alba Vaslui Cluj-Napoca Constan a Gala i Bistrita N. Alba Prahova
6
144. Marinescu Cristian
Plopeni
Prahova
145. Miclea Georgeta 146. Mihai Andra 147. Mihai Emma 148. Mihai Valentin 149. Mihu Bogdan 150. Milescu Victoria 151. Minoiu Dan 153. Moraru Cristina 154. Moraru Ion 155Mure anu Adrian 156.Murg anu Nicu 157. Neagu Andrei 158. Neagu Oana 159. Nedelcu Ana 160. Neme Bianca 161. Ni ic Andreea 162. Ofileanu Liviu
Verona Medgidia Târgovi te Bucure ti Breaza Bucure ti Ploie ti Ungheni Barbo i Cluj Alba Iulia Lehliu Gar Mizil Ploie ti Bra ov Tecuci Hunedoara
Italia Constan a Dâmbovi a Ilfov Prahova Ilfov Prahova R.Moldova Vaslui Cluj-Napoca Alba C l ra i Prahova Prahova Bra ov Gala i Hunedoara
163. Olteanun Georgeta
Toporu
Giurgiu
164. P durean Otilia 165. Pan Florentina 166. Paparuz Adrian 167. Papp Elena 168. Paraschiv Larisa 179P tra cu Andreea 170. P un Mihai 171. Pavel Lic 172. Petri Ariadna 173. Petri Fabiola 174. Petru B ne ti 175. Picu Georgiana 176. Piscu Alexandru 177. Pojar Ovidiu 178. Popa Mura 179. Popescu Marina 180. Poraicu Simona 181. Postu Maria 182.Preutescu Drago 183. Pric Cristina 184. Profire C t lina 185. Purdescu Maria 186. R caru Laura 187. Radu Iulian 188. R du Simina
Sibiu Turnu M gurele Z rne ti Timi oara
Sibiu Teleorman Bra ov Timi Prahova Prahova Ilfov Ilfov Prahova Prahova Prahova Prahova Bac u
189. Romaga Maria 190Rosentzveig Alice 191. Rotaru D nu 192. Rotaru Nicolae 193. Rusu Laura 194. Sava Lucica 195. Sava Manuela 196Scânteianu Paula 197. cladan Silvia
Valea C lug reasc
Plopeni Bucure ti Bucure ti Ploie ti Ploie ti Câmpina T t rani Parava Bistri a C l ra i Bucure ti Or tie Bucure ti Ia i Sinaia Chi in u Bucure ti Ciorani Baba Ana Olteni a Câmpulung Moldovenesc Ia i Berceni Bucure ti Gala i Râmnicu Vâlcea Buz u Rebricea Suceava
Bistri a Nasaud
C l ra i Ilfov Hunedoara Ilfov Ia i Prahova R.Moldova Bucure ti Prahova Prahova C l ra i Suceava Ia i Prahova Bucure ti Gala i Vâlcea Buz u Vaslui Suceava
198. Scurtu Tania 199. Simion Mihaela 200.Simonati Claudiu 201. Sîrbu D nu 202. Stej ri a Serena 203. Sp taru Ovidiu 204. Stanca George 206 tef nescu Florea
Gala i Baba Ana Geoagiu Oradea Bac u Bra ov Bucure ti Munchen Jirl u Ialoveni Caza u Picior de Munte Timi oara
Gala i Prahova Hunedoara Bihor Bac u Bra ov Ilfov Germania Br ila R.Moldova Br ila Dâmbovi a Timi
Ciocana Bucure ti Ungureni Râ ca tef ne ti Foc ani Bucure ti Piatra Neam Bucure ti Piatra Neam Târgovi te Chi in u Sebe Bucure ti Giurgiu
R.Moldova
Neam Ilfov Neam Dâmbovi a R. Moldova Alba Ilfov Giurgiu
Finta Ia i
Dâmbovi a Ia i
Ia i Movila Miresii
Ia i Br ila
231. Vechiu Alexandra 232.Voiculescu Daniela
Constan a Pite ti
Constan a Arge
233. Zahiu Oana 234. Zean Corneliu
Ploie ti Bucure ti
Prahova Prahova
207. tef nescu Marius
208. Steg rescu Lucia 209. Stoean Corina 210. Stoican Monica 211. Stoikovici Alexandar 212. Stroncea Nicolae 213. Surleac Marius 214. u el Elena 215. T l l u Roxana 216.T n sescu Costin 217. and r Ionu 218. Tecu Ionela 219 Todiresei Elena 220Topârceanu Elena 221. Trifan Bogdan 222. Tudor Clara 223. Tulbure C t lina 224. Turcu Bogdan 225. u ueanu Alina 226. u ueanu Goergiana 227. Untaru Ion 228. V ideanu Alexandru 229. Vajoga Vasile 230. Vâju Cornelia
Dâmbovi a Suceava Arge Vrancea
Poezie Marele Premiu „George Ranetti” Victoria Milescu, scriitor, 18.12.1952, Bucure ti. Volume de poezie: “Welcome December” , ed. Român englez , 1995; „ lefuitorul de lacrimi”, 1995; „Izbânda furat ”, 1995; „Inim de iepure”, 1998; „Arleziana, 2000; „Zâmbet de tigru”, 2001; „Flac ra nev zut ”, ed. Român -maghiar , 2007; „Roua cuvântului”, 2008; „Conspira ii celeste”, 2008; „101 poeme”, 2009; „Dreptatea înving torului”, 2010, „Floarea vie ii”, ed. Român -georgian , 2010. Colabor ri la revistele: „Luceaf rul”, „Via a româneasc ”, „Revista Sud”,
7
„Literatorul”, „Caligraf” etc. Premii: Premiul „Iulia Hasdeu”, 2001; Premiul special de poezie, Oradea, 2002; Premiul pentru poezie „Literart-XX” i al revistei „Origini”, 2008-2009; Marele Premiu al Festivalului „Titel Constantinescu”, 2010 Oameni ferici i, I I-am v zut pe acei oameni ferici i mergând nep s tori în noapte fluierau, fredonau, aruncând spre cer bancnote argintii, m t soase aureola i de jetul ampaniei vaporoase duhnind a glorie i a moarte i-am auzit cosind iarba cerului coasa lucea ca luna s tac, ori s le ies în întâmpinare cu iubire i sare cu sângele zb tându-se ca un pe te via a strig , moartea scrâ ne te scriu pe hârtia cu col i de elefant prim vara înainteaz f cându-i s înfloreasc i mai mult pe cei înfloritori deasupra lor umbra se lumineaz ei rezolv ecua ia de corec ie a fericirii la viteza absolut moartea î i face provizii, mereu precaut i-am v zut pe acei oameni ferici i lustruindu- i trofeele prea mari într-o lume prea mic umplut f r voia ei cu ap , aer, lumin cu obiecte con inând timp ei aprind la ro u ghe urile polare gr besc a teptarea zadarnic libertatea mea, o iubire barbar nimeni nu e liber, nici soarele moartea m iart , ei nu unde se termin fericirea începe lumea ce cump r pâine, salam, ig ri veselia ei sinistr negociaz resturile regurgitate de planete damnate marea – un monstru în propria-i plas i-am v zut pe acei ferici i pe mal împ r ind gloan e de aur prietenilor ei au darul de-a sfâ ia estetic cerul cade-n buc i, f r a fi pedepsit precum uraganele desfiin ând tot f r a pretinde nimic scriu sub bolta unui cântec de obolan
plou în purgatoriu peste un înger i un diavol îmbr i a i sub ploaia de pietre c ci iubirea e i durere strig tul de izbând al celor ferici i e un geam t în ghetoul lor superînstelat cu semnele luptelor din somnul demoniac paloarea cadaveric denun sacre autotorturi heraldica poemului exanghinat ei împacheteaz lumea i ne-o trimit ramburs izbindu-se de turnurile de încercare de prim rii, de spitale unde mor ii î i continu via a de apoi i-am v zut pe cei ferici i când î i luau mâna luau totul cu un ochi de rubin, un altul de cobalt în asfaltul fierbinte l sând un blacheu de copit sacerdotal pe zid conturul unui schelet fumegând noaptea se teme uneori pentru ei cutreierându-le carnea, oasele cristaline luna se ridic pe vârfuri s vad parada lunaticilor goi pe un fir sub ire lumea e un m r în gur de arpe scriu la cap de linie beau ploaia din palma unui cer etor ziua intr la semnal pe un peron soldatul cu rani deschide scrisoarea din care se scurge lanul carbonizat o mam al pteaz un copil i un câine dând fiec ruia mai nimic din pu in cei ferici i ne oblig la replici alimentându-ne supersti iile inimile, în vrafuri pe biroul somptuos sunt aprobate, tampilate apoi puse pe foc s înc lzeasc sala profesorului cu barbi on inând cursul de spiritologie cei ferici i nu cer nimic, nu se roag primind de la sine orice f r jerfa zadarnic f r îndoiala sacrificatorului al c rui venin din cup poate face nemuritor poemul din tomberon i ei plâng uneori fericirea e obositoare fericirea doare inspirându-i permanent i profund aerul cu diamante...
8
Oameni ferici i, II
moartea ridic un fanion
i-am v zut pe acei oameni ferici i aureola i de ceva neîn eles în ve mintele lor fo nitoare în neverosimile nop i de var când flori de tei cad pe cre tet cu zgomotul unui mic foc de pistolet
r sfoiesc o pas re zbor cu zbor tainele ei au fost odat tainele mele când nu exista pe p mânt loc pentru a muri ci doar dou inimi ca dou imperii moartea m prive te în ochi i strig : intr odat în mine pe u a din fa !
scriu pe o coal de ap cu o gânganie chitinoas dac nu acum, când s se întâmple potopul oamenii stau la coad s înfig fiecare un cui, s dea un pumn, s mu te s vad dac tresare, dac vorbe te viitorul sun disperat
Oameni ferici ferici i, III
pe t vi de argint vin anii celor ferici i la osp ul celest ei pot s fac s tac p mântul pentru un vers ce tic ie-n creier prin fumul de fier, prin aerul calcaros noaptea arde cartea pe m sur ce o citesc implor fiece lucru întâlnit noaptea poemului e o secund din cele apte zile de ploi moartea e mai statornic decât noi calc pe garoafele strivite de cei ferici i biciui i-m dac sunt lumin i nu luminez dac sunt întuneric i nu v orbesc vine ora când intr în scen pictorul orb, compozitorul surd, poetul nebun cu cheia fericirii de gât de i u a e ve nic deschis s intre sângele de lâng abator unde b rba i i femei în costume str lucitoare taie i spânzur foamea nemuritoare cei ferici i înghit pastile de frumuse e, curaj, noroc ei stau pe loc i lumea se-nvârte-n jurul lor via a i moartea se calc -n picioare spre aceea i destina ie cei ferici i nu simt frigul c ci vremea se face dup voia lor ei nu car saci, canistre, butoaie, ci doar medalii la proba de fericire absolut î i procur boli rare, chinuri exotice pentru pl cerea de-a fi mai vii în moarte decât în via oamenii ferici i sunt inven ia celor ce nu au curaj s jupoaie, s jumuleasc , s tran eze pân la ultima consecin mirabila existen dintre ruinele exorbitante
în limuzinele întunecate, prin lentilele fumurii cei ferici i v d lumea-n crepuscul ei declan eaz ierni gigantice, crize astrale cu mâinile înfundate adânc în alveolele pulmonare ale socotitorilor de stele c zând la punct fix înfiorând chiar moartea vara î i înfig din ii în valul s rat ling pe tii, înghit meduze sunt înghi i i i ei mai apoi moartea nu face discrimin ri cei ferici i tânjesc s fie aidoma celorlal i cu straie de cânep direct pe pielea gelatinoas s rind ca un iepure, ca o broasc sine ira et studio via a merge cu pa i uria i eu cu pas de furnic urc treptele de cear pe care i-au pus sigiliul ferici ii dinaintea mea urc f r grab cu tor a olimpic a mor ii i-am v zut pe cei ferici i captivi în agonia orgasmic pe ultima turnant ruleta se-n epene te vântul trece abandonându- i r ni ii ierta i fie cei ferici i cu aerul lor aiurit punând orice eroare f ptuit pe seama impruden ei de a tr i din epava putrezit ce sunt curg perle ciugulite de p s ri femeie i doar atât pe mas , paharele se îmbat i plâng luându-mi de la gur bucata otr vit pentru care moartea atât a trudit lacrima cade în farfurie ca un proiectil fericirea e inuman de scump moartea î i taie o por ie din mine, din tine, pofticioas din fire în valea plângerii se ridic un munte cu turnuri de ap rare cei ferici i nu tiu s in în mân
9
o cazma, o lopat , o borma in mâinile lor glasate doar tasteaz veselia incon tient , baluri de caritate în func ie de viteza de propagare a durerii ei perforeaz blindajele cu privirea pot vitrifica un nes buit ce le-a t iat calea în ara ce plânge i când râde i prinde stelele c z toare venind din viitor cei ferici i sunt mai singuri decât secunda n scut pentru a muri i a învia exasperant dar cine s le ia locul la excentricele gale i curse dintre ro i, crose, elice scot uneori p s ri mirosind a divinitate... Oameni ferici i, IV mi-e dor de vremea când d râmam copaci cu privirea când fericirea era la primii pa i i moartea o înv a s mearg cop cel sunt fericit ca floarea pe care e ti gata s o rupi din pomul în fl c ri stins cu o flac r deschid balul celor ce vor muri mâine cerul a contribuit cu un spadasin, cu un arca de lumin moartea întoarce capul dup mine ca floarea soarelui nici chiar cei mai ferici i nu o pot corupe ea, cea mai dreapt dintre drep ii Sodomei i Gomorei dezlegându-i arada noi suntem scopul ei în via va fi iar noapte, va fi iar zi p s rile vor veni ciugulind provizia îngereasc din fiece cas uria ul în cârje va plânge pe um rul prostituatei desfigurate de pitbull sub copacii cu limbile despicate de trilurile de cupru, o el, wolfram p mântul ne înghite pe to i i îi prie te zilnic dau proba la fericire nimic nu doare mai mult decât izbânda ei trec prin fl c rile mul imii ora ul î i deschide larg bra ele
cu o crizantem pe eava de tun fericit cel ce s-a lep dat de mine scriu de la cap t na terea, dragostea, moartea o fil plute te dar p mântul nu o prime te nimeni nu o cite te nici m car ferici ii exaspera i de propria lor fericire i eu am fost uneori fericit i-am iubit uneori fericit între ferici i – o vrabie alb cu ochi de vultur i gheare de leu dansând în palatele plutitoare ale unei lacrimi fierbin i cu o floare în din i i un cu it înfipt în spinare...
Marele Premiu „George „George Ranetti” Liviu Ofileanu 06.9.1972, Hunedoara. Activit i de cenaclu „Lucian Blaga” i „Katharsis” (1990-2003), Emisiuni la „Radio Sica” Hunedoara, 1997. Debut literar în revista „Kilometrul zero”, 1994. În prezent este redactor al revistei „Algoritm literar” din C lan; traduceri din poezia american ; Premiul I i premiul Editurii Emia la Festivalul interjude ean” „Vlaicu Barna”, Brad,2002; Premiul revistei “Via a Româneasc “ la Concursul Na ional de poezie „Porni Luceaf rul…”, Boto ani, 2002; Premiul I i premiul „Ioanid Romanescu” al Muzeului Literaturii Române din Ia i ; premiile revistelor „Sinteze literare” i “Convorbiri literare” la Festivalul Na ional de poezie „Aron Cotru ” , Media , 2002 ; Diploma acordat de Societatea Scriitorilor „C.Negri”, Filiala Ploie ti 2002 .Premiul „Octavian Goga”, Cluj, 2009, Premiul I la Festivalul Na ional de Poezie „Agatha Bacovia”, Mizil , 2010. Inclus în Antologii i Caiete literare. Colabor ri cu poeme, recenzii i eseuri în revistele : „Provincia Corvina”, Constela ia Dragonului, „Opinii culturale, „Ardealul literar i artistic”, “Arhipelag”, „Semne”, „Sinteze literare”, „Steaua”, „Poezia” , „Axioma”, „Fereastra”, „Dacia literar ”, „Literaria”, „Agero” Stuttgart, „Oglinda literar ”, „Citadela”, „Vatra veche”. C r i publicate: „Corigent la fericire”, Ed.Emia, Deva sfaturi pentru fiul meu nen scut erpii ies de sub pietre s vad cum toarce lumina pe ceasul de aur, câte un hulub cu penele jumulite. al turi, trandafiri cu bobocul desf cut i spinii t ia i grijuliu, între r coroase ferigi aduse la târg,
10
dac dragostea ta nu face lumea mai bun - treci mai departe: te po i ascunde dup dou -trei vorbe - ce folos? îmi place s culeg fragi, s privesc împotriva cerului ploaia, ra ele sc pate din luneta braconierului, acoperi urile cu igl schimbat de vânt i fereastra zidit a lui Dumnezeu unde c lug ri în ispit viseaz lumina l mpii schimbat pe o pâine cu gust de ora . de aceste bun t i tiu s m bucur i-apoi, fragii sau scrumul de pip al norilor nu mai pot îneca pl mânul vân t al p s rii c zute; ajunge s fumezi pasiv, s bei pe ascuns din sticle mici muzica surd a sângelui prelins pe foi de Biblie, chemarea puicu ei r mas între hornuri – un punct gri, o scam enervant … vântul de sud îi num r alicele din piept: destule – i întotdeauna lipse te una: inima. iat ce lucruri po i vedea în lume i care au s i se par bune: libertatea, femeia, banii i a pierde timpul cu nimicuri. despre libertate po i citi lungi eseuri, ca s ajungi sclav sau de inut politic. despre femeie nu vei afla nimic chiar dac toate c r ile au fost scrise datorit ei. mai r mân banii i timpul, fiul meu – dac îi ai, f bine i folose te-i pentru al ii; dac nu ai, nu- jindui – oricum i-ai fi pierdut pe spatele altora, datorit generozit ii tale. s nu pierzi vremea scriind poezii sau romane pentru fetele nem ritate; s-au scris atâtea c r i proaste pe lâng Scriptur – de ce s le înmul e ti? ca s se nasc un copil e nevoie de un pariu cu trei for e: voin a ta i a femeii, apoi un zeu care s confirme cu da sau nu. nu te-ai n scut fiindc am fost un la , o târâtur lipsit de con tiin ; am crezut în libertatea spiritului mai mult decât în circumferin a stomacului, în dragostea pur i existen a unui singur Dumnezeu. acum pl tesc – te vei na te departe de mine, cu fiecare moarte, ine minte fiule, te vei na te înc o dat într-o ar unde cuvintele cresc pe lujer de garoaf , i muzica lunge te str zile în orele amiezii cu mirarea pr bu it într-un decolteu.
oricât de gri ar fi fi betonul vor veni s - i cear ap de b ut oamenii care nu s-au sc ldat niciodat în ap dulce. cine caut dovezi de fericire – e mort înainte de termen, o trestie pascalian la cheremul vântului schimb rilor. s ne fix m – într-o var cu multe inunda ii în ar , sate cu casele înecate i mal pretutindeni. schubert alint sear de sear urechile tale mici i surde. m întreb rhetoric, de ce fotografia asta cu margini rupte, mâinile împreunate ca un copil prostu m roag s a tept, s ridic fruntea sus – adic s nu m sinucid. ce fac aici, se poate r spunde concret sau în doi peri: continui ni te fragmente apocrife – dao i despre Unul, ca nemi care a Mi c rii; sau despre neputin a unei pietre s se rostogoleasc din munte pe rmul m rii. discursul diversionist al ploii: album pluvial, referin e la rodenbach, verhaeren sau bacovia. ce iubire poate fi spune-mi Tu, între un papagal de plastic i o maimu de plus, între un avion de hârtie i o minge de cauciuc, între stilou i cerneal ? numai tu tii c apa scurs în bocanci l-a înecat i pe ion stratan când a încercat s o spele. i doar e la mintea coco ului c numai apele nu mor, deci omul nu trebuie s se lupte cu apa, cu puhoaiele, doar dac are suflet de noe, suflet de olandez care smulge m rii uscatul. ascult ave maria – accentele grave, umilin a ca o salvare din furtun , scot la suprafa un character despre care la bruyere nu a scris nimic, omul-care-nu exist . din sticla goal a be ivului se-aude o muzica lent , dintr-o camer de hotel un urlet – esenin? nu se mai pun bilete, scrisori de adio – se strig la buza sticlei numele disp rutului i pu toaica mângâiat pe câteva monede devine bunic pioas cu re etele uitate în cartea de rug ciuni i nepo ii pleca i la studii în francia. copilul care mo tene te ceva din tine – nasul fruntea ochii sau mersul e mo neagul cer etor pe treptele bisericii ortodoxe. i florile tale preferate se usuc pe cruci a a c nu- i umple po eta cu prostii – te voi a tepta, negresa mea, am preservative cu gust de c p uni. din misterul satului românesc au r mas poemele lui ioan alexandru,
11
pariul lui faust pe cump na rupt a fântânii folosit în loc de arac pentru mere. mâr oaga asta surd merge pe mal de pârâu ca pe rmul m rii i are ca s nu se sperie ochii acoperi i cu petice de piele, ciucuri purpurii s nu fie deocheat calculând pe copite viteza luminii în ap . îi dau pinteni cu stema de pe bonet pân î i roade z bala i las de durere un b legar în fa a casei-de-cultur , o gr m joar locuit de priviri ofensate ca ni te insecte zdrobite la mijlocul c r ii. are bube albastre crescute pe z ri i g ina ul-de-bufni primit azi-noapte pe um rul drept e alb cât o zi de post. oricât de gri ar fi betonul luna va citi mereu f râm de voio ie sau regret chiar dac a luat-o razna pe ar tura pân la casa cu mosaic pe fa ad unde st grete, s soaica râvnit înainte s plec în armat . Ea nu-i scoate din ii arpelui-de-cas , ci ad i crap vreascuri de foc. acum e o gloab , zice lumea. Eu tiu c a fost o ranc autentic , îmi zicea: s tii c numa’ dac stai cuminte i toat lumea tie cum socoteau pe copite n r va ii cai din elberfeld dând din cap “mehr licht, mehr licht” ca un om alungit pe un lied de bach ucenicind la nemurire între picioarele ei blestemate s nu le ui i niciodat . Amintiri de la canal lâng mare nu se mai aud oache ii profitori d n uind pe sub icoanele sexy ale micului paris, diva ro cat din apocalips cu piciorul de lemn i ochi de sticl ce reduce din bucuria inimii de câine logoped. pa ii trecutului se opresc la rm, cu palme însângerate omul de ieri se las acopeirt de ap i nisip, câte un pesc ru bate în movila nemi cat i apa se înro e te cerul se face iar i albastru infernul devine microscopic i ca un colar prins min ind-moartea salut cu un chip de un prieten, cinci minute de mise en amîme.
i carnea bântuit de gânduri trecute dintr-o via în alta se retrag în sine ca un melc i vântul cheltuit în mii de explozii ne-ngroap în nisip. dac plecarea e o moarte – r mânerea e o moarte pe m sur i marea aduce la rm triste ea z vorâ ilor în ospicii melancolia din ochii statuilor câinele cu botul uscat între stinghiile gardului i umflata bucat de covrig spre care s-a întins… marea plânge cu lucruri, marea- i aminte te de Noi cu obiecte. i ultima oar te împotrive ti chiar dac vrei s mori ca esteban: parc i-e drag o femeie necunoscut , târgul i stâna, biserica pres rat în fiecare ograd – gr un e pentru vr biile lui Dumnezeu. gerul din oase p streaz forma zilei pierdute, acoperi urile grele ca ni te mo negi i sunetul de vâsl al femeii înd r tnice care mai spal rufe în albie care mai face dragoste în grâu. O lacrim te petrece În timp ce fumul poveste te Cum înghea motanul la geam i copii cu nasul curgând Mânji i pe obraz cu dulcea a p rin ilor A teapt s vie Hristos i ninsoarea cade peste acoperi ul lumii, Peste gura încremenit deschis în valuri Ca un pahar de ap adus prea târziu muribundului. lâng vechiul zid de execu ii a crescut o brându gloan ele au desenat o fereastr , în fereastr femeia despletit – a cui s fie frumoasa ultimei clipe? în zorii secera i de mii de ori în nop ile înjunghiate din spate condamna ii piereau cu ochii la fereastr cu cerul deasupra ca un verset i o vreme f r s se întrebe de ce se refugiau în memoria pietrelor ca într-un opru din copil rie cu mâinile galbene al turate ca doi pui de g in zeghea soioas inuse loc de piele amintirea mamei de icoan minutul acela se strînse ca un vreasc în volbura focului i pe când varul saluta ochii mor ilor cu imagini noi gardienii b trâni plângeau pe ascuns fiindc nici un glon n-a trecut n-a p truns nuan a surrealist a fericirii de mâine icoana de aburi a bucuriei p mântul dinainte lor c zut pe genunchi.
volutele p rului t u, undele c prui ale ochilor
12
Arta mumific rii în fiecare diminea m duc la serviciu cu microbuzul unii cuc iesc în picioare, al ii ca ni te lilieci pe sp tarul scaunului i de obicei nu vorbe te nimeni iar somnul se dezlipe te precum guma de mestecat din p rul elevilor. oamenii urcau i coborau, eu m uitam la imaginile flash dincolo de geamurile ma inii – clipitul semafoarelor ca ni te aparate de supravegheat st rile comatoase apoi miriapodul mul imii târându- i trena viselor prin zorii sp l ci i cu fericirea mulat pe fa ca un ciorap de dam i orizontul acestor adormi i: un soi de grot dotat cu electrocasnice pisici în loc de copii/manele versus mozart. când obosim ochii (aceste sugative ale memoriei) iau amploare impresiile vechi i neduse cum trebuie la cap t sedimentele scârbei: obolanii viermii i mu tele ceva dinl untrul fiin ei elimin extinc ia sub forme virile: te bucuri pentru înlocuirea ghilotinei cu amvonul a seringii letale cu s rutul seropozitiv dar pe jum tate-treaz-jum tate-adormit nu vezi ce v d ochii t i pe din untrul vederii, cum evenimentele rele se marcheaz prin stelu e verzi i realitatea e o materie gelatinoas plutind nu se tie cum în miezul creierului, prins ca o verighet într-un nasture de pijama, între zile aruncate la co risipite pretutindeni cu orgoliul nemuritorului. câteodat moartea pare s aib calit i taumaturgice, un ceva al vie ii situat între batjocur i venerare dizolvând ultimul rest de gândire – poate urletul ca o cruce, linii i virgule lungi asemenea secundelor de groaz în gura unui rechin. s ti i i voi, fra ilor, c shakespeare e un gardian sufletist, î i uit cheia în u pentru o droaie de copii i poli e de pl tit, discu ii interminabile pe tema „cine a fost primul în ceruri”… crede i c exist asem n ri între somnul motanului i o hernie de disc, între lacrima cancerosului i a pruncului din acest salon?
scriu prost i foarte greu de parc mi-a traduce ve nicia din suflet. cine se mai umple de fiori copiind manuscrise? scrisul de mân muceg ie te în chitan e, scrisori de soldat de la cap tul lumii. nu am voie s trag în copii, femei gravide i b trâni, nu am voie s -mi apropii tâmpla de eava fumegând , nu am voie s spun „te iubesc” în corpul de gard . regret c n-am scris „corbul” de poe, „un veac de singur tate” sau m car „jocul cu m rgele de sticl ” – regret c n-am putut deschide ochii mamei mele, s v d ce mai face tata în sânul lui avraam, regret c vorbele astea nu pot duce în rucsacul a dou sensuri dup -amiaza domestic i fericit , o banal durere de din i, surâsul femeii mele când î i vede odrasla mergând de-a bu ilea pe covor. aceasta e t ria de caracter – s crapi pe din untru iar surâsul t u s deschid ferestrele ora ului. i ce po i spune lumii în dou rânduri? oamenii pe care nu i-ai cunoscut niciodat , strigoii faptelor nef cute vin s stea cu tine la zid – fiindc numai gloan ele pot vedea precum iubirea, soarele perfect rotund i înghe at. nu intereseaz pe nimeni ce spui, ce sim i tu – îns oamenii vor s vad moartea prin ochii t i i capul rostogolit pe e afod.
Premiul Premiul „Grigore Tocilescu” Tocilescu” Liliana Fili an Constan a, 02.08.1964. A publicat în : revista „Flac ra” lui Adrian P unescu, martie 2000, Bucure ti; „Revista Nou ”, nr.12(45)/ 2008, Câmpina, revista „Arge “, nr.3, martie 2010, Pite ti; revista “Luceaf rul de diminea ”, nr.14/ 2010, Bucure ti; revista „Poesis“, nr. 4 – 5/ aprilie – mai, 2010, Satu Mare; revista „Vama literar ”, anul 3, nr.1/ 2010, „Cartea de poezie - 33 de poeme ”, Bucure ti; Volum: ”O sâmb t care nu a existat“, supliment al Revistei “Vama Literar ”, anul 3, nr.4/ 2010, Bucure ti. Ceasuri potrivite niciodat la ora uit rii e unu f r tine în orologiul de sânge tic-tac secundele tac aproape de doi ceasurile potrivite niciodat la ora uit rii stau în buzunarul lui Chronos vrem s inem iubirea aceasta între buze cu din ii s-o inem tu de o parte eu de cealalt a formei ei col uroase
13
timpul va rotunji toate culorile ip tului din continuarea triste ilor noastre i va r mâne perfect la fel ca toate întâmpl rile privite de departe între trupurile noastre e o lagun în care cresc culturi de canabis culeg toarele tale duc t cerea sub unghii ale mele car mere în sân stai spate în spate cu umbra mea întunericul î i sprijin palmele pe conturul incert al umerilor dezbr cându-ne lumina pân la epiderm fac dragoste cu b rbatul ce l-ai ascuns mereu între coaste de teama de a nu fi v zut iubind în trup str in fac dragoste f r s tiu a cui sunt pentru ca nicio diminea s nu fie ca o femeie o femeie tân r al c rei b rbat se întoarce în zori obosit de la alta iubirea este anestezia dinaintea mor ii nimeni nu tie ce doz o face suportabil zilei de dup numai pe mine poate s m amor easc pân la neuitare doar când îmi vor deschide venele vei vedea aceast hemoragie de cer pân la ultima pic tur de albastru atunci îmi vei spune „tot ce am iubit crezându-m capabil de o durere deplin m desparte acum la fel ca o pr pastie de mine însumi” dar eu voi ine cu din ii de acela i cap t dat în l rii mele voi ine chiar i atunci când la cel lalt cap t nu va mai fi decât un ceas „un ceas cu orele furate una câte una pentru a fi omorâte cu pietre” am avut dintotdeauna o singur nevoie nevoia de apartenen d ruindu-m toat Des vâr ire baroc sunt trist ca o crisalid ce tie c nu va avea niciodat aripi ca un copac ce simte pe trunchi respira ia fierbinte a joag rului ca o mam închis în azilul mizer al min ii ei r t cite murmurând un cântec de leag n solemn ca un cântec de îngrop ciune nu mai pot suporta mirosul plec rilor m sp l pân la sânge de b rbatul ce mi s-a impregnat în piele îmi aprind igara de cânep fumându-mi nelini tile pân la vârful unghiilor
aerul m sufoc m clatin i m sprijin de mine ca de o fereastr deschis pu ini tiu ce înseamn s dormi cu noaptea întins dea curmezi ul peste trupul t u s nu te mai po i întoarce de pe o parte pe cealalt f r s îi sim i ap sarea i totu i s strigi dimine ii s plece de team c î i vei vedea chipul zidit între cearc nele ei vine ii nimeni nu tie ce înseamn s dormi cu inima învelit într-o fil rupt din biblie gândind c astfel Dumnezeu este mai aproape triste ea se strecoar între zidurile spitalului de urgen ca umbra unei femei p r site între cearceafurile bolnave de t cere rece i goal îi simt buzele pe buze pe sâni fac dragoste pentru ultima oar în trupul acesta singur tatea cu esen de t mâie aprins cu lemn de santal i mosc alb nu- i dezminte des vâr irea baroc Religia c rnii timpul m înf oar în jurul trupului pân la sufocare nu am unde s plec la cine s m întorc la cap tul inimii e dou zeci ipatru februarie mi-e frig a a de frig încât urlu dintre coaste ca întâia n scut a lumii în cel de-al dou zeci iultimul ceas al b rbatului sunt nop i în care despici întunericul pân la os te strecori ca un uciga pl tit la locul crimei m cuprinzi între bra ele alungite de povara tuturor femeilor p r site în r spântii sub sânul drept strig t pe sânul stâng t cerea se ghemuie te în c u ul palmei nu e a mea t cerea aceasta nici femeia aceea nu sunt eu b rba ii care au iubit-o au fost întotdeauna ai altora de la o vreme am înv at s respect via a nu îndr znesc s o mai ating o privesc de la distan deasupra tuturor întâmpl rilor alerg înspre fiecare diminea cu privirea întoars peste um r cum alergam în copil rie de team s nu m acopere umbra nu mai tiu cine sunt îmi salut sângele cu deferen i el se opre te în loc îmi salut cunoscu ii dar ei trec speria i mai departe n-o s în eleg niciodat unde se gr besc oamenii de ce m convertesc în religia efemer a c rnii înainte de fiecare moarte f r niciun Dumnezeu
14
Cartogram epidermic sunt coloana sonor de care a r mas ag at strig tul final dintr-un film prost în sanatoriul de carne oasele tale se leag n în balansoare albastre al turi o femeie te învele te cu nevrozele ei adulterine sunt un sunet îngropat între trilurile unui disc de gramofon uzat pentru un film prost cine s - i restituie banii da i pe bilete îmi decupez sufletul din pelicula care a rulat mereu cu s lile goale i îl ascund sub c ma a f r nasturi a umbrei o umbr pe care nimeni nu o poate acuza de complicitate la furt nu are identitate i nici domiciliu stabil îl ascund de ru inea de a fi recunoscut mereu pe afi ul unei alte singur t i i ar tat cu degetul pe oriunde ar trece ecran alb o derulare înapoi pe buzele mele orice str in în acest ora este un alter ego al poetului Mircea Bârsil a striga în numele tuturor iubirilor neduse pân la cap t a încerca s decriptezi inutila enigm din cartograma violacee scris cu din ii de eros în sanatoriul de carne oasele tale se leag n în balansoare albastre ca ni te inutile prelungiri ale cerului al turi o femeie te învele te cu nevrozele ei adulterine zâmbe te f r s tie c în sanatoriul acela nici m car mor ii nu sunt înhuma i cre tine te sunt arunca i la groapa comun i li se terg minu ios urmele a striga în numele tuturor iubirilor neduse pân la cap t uneori cuvintele tale m leag n i tot ele m fac s tac a a cum tace o p pu de paie aruncat de un copil ce a dezbr cat-o din curiozitatea de a vedea ce are sub haine în mine nu mai este loc de înc o pr bu ire printre camioanele cu moloz r sturnate pe str zile închise în suburbiile inimii ecran alb pentru un film prost cine s - i restituie banii da i pe bilete
Premiul Premiul „Agatha Bacovia” Raluca Dumitran, student . 22.03.1990, Câmpina, Prahova. Volum de poezii publicat: „Zbor clandestin”-editura Palimpsest, Bucure ti, 2009; grupaj de poezii în revista „Luceaf rul”, nr. 7/2009 i nr. 8/2010; men iune la faza na ional a Olimpiadei de român -anii 2004 i 2006; Premiul II la Concursul de crea ie din cadrul Festivalului Interna ional „Lucian Blaga”, 2007; Premiul III la Concursul na ional de poezie „Nichita St nescu", 2008; Premiul II la concursul „Romeo i Julieta la Mizil" 2008; Premiul II la Concursul „Ocroti i de Eminescu”, Blaj 2009; Marele Premiu i premiul special al Asocia iei Scriitorilor Bucure ti la concursul de proz scurt „I.L.Caragiale”, 2007 Premiul I la Concursul de proz scurt „I.L.Caragiale”, anii 2008, 2009; Men iune la concursul de crea ie din cadrul Festivalului Interna ional „Lucian Blaga”, 2008; Premiul II la Concursul de poezie "Iulia Hasdeu"R t cit Literele tale mi s-au scurs în palme În roiuri de ace, pres rate cu flori. N-am tiut s - i mai caut rima, Erai, undeva, suspendat între podul de piatr i marea, infinita mare, ucis de valuri Ca un pion în vânt… Te-a fi salvat de aerul înghe at, de stropii s ra i, de plutirea-n deriv , Dac -a fi avut coordonatele exacte ale locului În care te-am pierdut. Dar nu tiu când s-a-ntâmplat i unde, Între care cuvinte, între care s ruturi, Între care nem rginite priviri de cenu . R mân departe, te chem… F r sens, pentru c tiu C nu m pot întoarce… Peisaj opte te asfaltul rime parfumate, de cauciuc, Nuan a cernit a valului de oameni, Secerat de semafoare i ma ini Se-ncrunt indiscret sub norii de hârtie. Lupta de vat se rescrie pe cerul pictat în alb, Norii alba tri se-aprind-tor e de suflet-între c derile Paradisului, Zeii îmb trâni i vegheaz în înaltul cuvintelor, Poseidon î i ascute tridentul în t i ul rimelor de cenu Plutind în deriv peste marea stins -n clocot selenar. Nici un zâmbet sub soare, în metrou fe e triste; Încreng tura boem a nop ii respir latent Peste chipuri de tinichea, înr mate-n tabloul vivace Al ora ului. … Pe sub strea ina casei mele se plimb toamna
15
Care cerne lacrimi stacojii-frunze-nrobite De pa ii trec torilor, cu ochi de cer, de cenu , de-ntuneric Sclipind într-un ultim imbold ludic În fa a non-minunilor. Ropot de ploaie pe portativul inimii Intro: Ropotul ploii de geamul stins, Degete picurate pe clapele pianului, pe portativul sfâ iat de t ceri prelungi, Ropotul silabelor împiedicate în aerul tare, încins de nesomn, Degete picurate pe glasul r t cit în întrebare… Caden a dezmembrat a tunetelor de-o clip , Palmele prea mari înghit trupul i sufletul deodat , Covorul adoarme sub dulcele abandon i ne-acoper frunze albastre, petale cristaline, Respir m în ritmul fulgerelor de piatr , Topite sub surâsul zeilor. Din fiecare celul r zbate o nou întrebare, Unghii pictate-n ro u de sânge se-nfig în carnea trecutului, Sfâ ie mormanele seci de negare,sângele picur nep s tor… Metamorfoz ! Cresc din cioturi fierbin i un nou nume, un nou suflet, un nou glas; Chemarea îmi fulguie pe sub piele, în adieri de catifea, R zbat spre literele dintâi, rescrise în alt gam de iluzii, Dar sunt acolo visul, oapta, c utarea febrile, în fiecare atingere, M p trunde muzica de-o clip -ecoul spulberat în linii r sfrânte El picur nectar pe buzele-adormite-n uimire. Vorbesc pe limba ploii, m -nal în tunete, cutremurat Fiecare strop se prelinge peste pieptul gol ca o lacrim uitat … Ropotul ploii pe geamul stins În ritm de zâmbete i palme suprapuse-n fl c ri albe Peste seninul înrobit de c ldur , Peste pielea albastr , ca petale de cer. Te sorb în alb Te sorb în alb, z pezi fumigene Se preling pe la col urile ochilor stin i, Cenu a danseaz cu roua , fierbinte în clipa dintâi Când P mântul era un imens gol de t ciune, spulberat în bolovanii c derii Gravitând în iluzia unui soare mereu ro u La fel ca buzele timpului, întredeshise de-un s rut. i-a vrea s cuprind câte-o secund , pe rând, în dezmierdarea p gân
De dinainte de oameni i lucruri, i de Paradisul renegat M rul cunoa terii s -l mu te arpele, otr vit de con tiin a de teptat , Noi s p im pe frunze transparente, ca doi copii într-o diminea de mai R suce te, numai, chei a din spatele visului S se roteasc -n jurul nostru ca un carusel de ciocolat , Pic turi topite s -mi curg peste sâni, tu s le sorbi cuminte; Noua devenire s ne-nghit ca pe-o bomboan în dou arome: Mar ipan i cirea acri oar … *** P mântul înc suspin de vechea facere, De ordinea nestins din inima faptelor. Eu m tai în lame ascu ite de idei i, orice-a face, nu reu esc s înv din gre eli…
Premiul „Agatha Bacovia” Bacovia” Maria Postu, profesor de român Colegiul Bilingv „George Co buc”, Bucure ti. 27.10.1963, Izvoarele, Telorman. Volume: „Insomnii molipsitoare”, Ed. Pandora, 1994; „Întâlnire cu Altamira”, Ed. Eminescu 1999; „Abonament via -moarte”, Ed. Vinea 2003; „Din spatele ferestrei”, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2007 Cuvinte de care am absolut nevoie Cineva îmi dicteaz cuvintele dup care m orientez în fiecare diminea ca dup alte puncte cardinale reinventate de mine, când deschid ochii, o carte sau fereastra, m înva s nu m a ez pe un pervaz fragil i totu i o fac cu o inocen tragic de fiecare dat i m las adunat cu f ra ul în fiecare zi de cineva grijuliu f r s tiu dac femeia astfel descompus i recompuns zilnic e aceea i cu cea pe care o vede i voi trecând impenetrabil cu po eta spre serviciu sau alunecând în cascadele cuvintelor riscând s nu mai ias niciodat de acolo, ascunzându-se în t cere ca într-un fotoliu de ultim genera ie f r arcuri, perne sau culori imprimate e doar ideea de fotoliu cea în care m odihnesc ca o femeie în mintea b rbatului care o iube te, întorc uneori capul s îl privesc, s -i mul umesc, el îmi întoarce înapoi un cuvânt pe care nu l-am cerut dar de care aveam absolut nevoie...
16
Dezv area de poezie Nu voi mai scrie niciodat poeme, îmi repet, cum al ii bilete postate pe frigider iart -m , azi ajung târziu acas , te iubesc, cump r lapte, nu uita s încui u a când pleci m dezv încetul cu încetul s mai scriu poeme cum te dezve i s mai respiri sub ap , la început i-e fric , apoi ai vrea s strigi, pe urm deschizi ochii s nu pierzi ultimul spectacol e splendid dezv area de poem, parc ai fi în rcat a doua oar , e ti atît de aproape de sânul preaplin al mamei, mirosul laptelui î i r scole te sim urile dar nu ai voie s mai atingi cu primii t i din i sânul mamei, po i privi dansul algelor în jurul t u, pe tii str vezii a teptând cumin i s i se a eze pe burt , fiecare pe te va lua câte o bucat din poem devenind el însu i un poem al scafandrului care- i va c uta mâine trupul când poemele te vor fi dat disp rut, sau poate tu vei anun a dispari ia ta dintr-un poem pe care-l st pâneai ca un regat neînsemnat pe nici o hart a poemelor sau poate c el te st pânea f r ca tu s tii , urma i se pierde în poem i a poemului în tine ca i cum i-a fost extirpat poemul ca într-un proces de lobotomie, nu tiai ce tot admira la tine asistenta aceea cu zâmbet de carton care- i oferea în fiecare diminea o doz de proz ca s te vindece de poezie ca într-o cur de depoetizare for at ca i cum ai fost prins scriind poeme pe ascuns, în podul colii riscând s declan ezi o molim de sentimente, la sfâr it când m ve i întâmpina la poarta spitalului cu bra e de poeme i metafore parfumate, testându-mi imunitatea dobândit cu greu, m voi preface c nu v cunosc, c nu m-am servit niciodat de voi ca personaje în poemele mele vechi de alt dat … Dac m ve i întreba ce ascund acolo în adâncul privirilor mele, nimic, dar nimic, crede i-m i voi fugi aruncând spre voi ultimul meu poem, pe acesta, refugiindu-m înapoi în bra ele infirmierelor i asistentelor u or de mituit pentru a-mi îndulci cura de depoetizare cu poeme cump rate din ganguri întunecoase când sistemele de alarm s-au oprit, paznicii au a ipit iar doctorul, ah, doctorul de gard care-mi cunoa te atât de bine viciul, face dragoste cu asistenta ef chiar pe muzica poemelor pe care nu am avut timp s le scriu… În c utarea femeii cu tor ele stinse De teama de a nu-mi fi descoperit umbra abandonat în aer, m îndrept spre mine cu tor ele stinse ,
mi-am luat urma pe malul unei ape, apoi m-am z rit reflectat straniu într-un iezer adânc, m îndrept spre mine, ascultând cu aten ie cum se apropie de mine urm ritorii pe care îi a tept de mult, atunci bucuroas aprind tor ele, eliberez cuvintelejivine pe care le p strez strânse în mine de atâ ia ani, i mun ii devin dealuri dulci, oceanele-pârâia e inocente de traversat în joac , dar ei trec mai departe, în c utarea femeii cu tor ele stinse, m întreb, am devenit între timp invizibil , inutil precum clorofila într-o fabric de flori artificiale, inofensiv ca o albin electronic lâng o floare debordând de polen, risc din nou s trec neobservat cu toate aceste r m i e primitive în con tiin a mea ascultând strig tele lor într-o limb moart sau pe care am tiut-o în copil ria mea acum o mie de ani: Nu e ea, nu e ea... Antiportret Vreau s - i amintesti despre mine ca despre cea care te-a vizitat în co maruri i i-a l sat cearc ne pe fa ca despre cea care la o petrecere unde ai uitat s-o invi i, i-a spart masca i toat lumea i-a v zut ridurile eu sunt cea care i-a vândut castele în Spania i vize pentru fericire expirate, aminte te- i despre felul cum tiam s chem tornadele asupra ora ului cînd toat lumea era la fiesta i s provoc soarele când to i se preg teau s mearg la schi, vreau s - i aminte ti de mine ca de cea care i-a spart parbrizul existen ei tale la negru i a disp rut în noapte, ca de cea care te-a amenin at cu un pistol de juc rie provocându- i un infarct adev rat i-a întins apoi pastila salvatoare când nu tiai care e cel mai scurt drum spre ultima u , s pleci dincolo doar cu amintirea mea, ine-m minte ca pe cea care te-a amenin at c divulg toate aventurile tale i tr deaz confesiunile de pe canapeaua psihiatrului, chiar dac nimeni nu a auzit înc despre mine, de i to i îmi b nuie în co maruri existen a, imaginându-mi un portret–robot sinistru, mai e timp, e i mâine o zi lung cât un sistem solar, s afle cine sunt eu cea adev rat , dincolo de masca lui Dorian Gray, dincolo de replicile lui Stavroghin, de inocen a lui Alio a i de cumin enia Margaretei, sunt eu, cea adev rat , mai ales s - i aminte ti de mine ca de cea care i-a mâzg lit toate pânzele înaintea marelui vernisaj anun at cu surle i trâmbi e, s - i aminte ti de mine ca de cea care a incendiat tirajul ultimei tale c r i pentru care i-ai amanetat dou zeci de ani din via ,
17
au ars toate poemele în afar de acesta pe care mi l-ai dedicat mie de i nu tiai c ne vom sinucide împreun pe acela i monitor în v zul tuturor pe care eu i-am anun at deja trimi ându-le invita ii cu marginea neagr …
Men iune Bâlici, func ionar, Chi in u. Gheorghe Bâlici 3 februarie 1963, Hiliu i, R cani. A absolvit Facultatea de Filologie a Universit ii de Stat din Moldova, 1980. A activat ca profesor de român la Colegiul de Medicin din Tighina, apoi la Ungheni, func ionar la Prim ria Municipiului Chi in u. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Volume : “Floarea din inim ”, poeme, 1991 ”Contra bolilor de stat”, poeme satirice, 2001 ”Epigrama de diminea ”, 2003 ”Cu limba de un hexametru”, 2008 ”Co ul minim de râs”, epigrame, 2009 Premii: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, 1997; Premiul U.S.M., 2008; Titlul onorific “Maestru al Literaturii”, 2010 28 iunie C lcat de enile este vara i visele, uitate, ve tejesc, când plânge în surdin toat ara pentru p mântul nostru românesc. Se scutur lumina din icoane i sângereaz lemnul de alun, când mercenarii bat piroane în palmele cuvântului str bun. În inimi cre te câte-o r stignire, când nu putem c ra atât de greu, dar, ca o a teptat izb vire, din ceruri ne zâmbe te Dumnezeu... (Întâi, în mai 1992, 1992, la Tighina) “Tat , nu vorbi, c vin gardi tii”. (fiica mea, elev în clasa întâi, în mai 1992, la Tighina) Am avut noroc C nu ne-au împu cat Gardi tii, cazacii, Veni i din alt timp istoric. Am avut noroc C ne bocea mama n sat Ca pe mor i
i poate de aceea nu am murit. Am avut noroc C fiul meu, în a noua lun de via , tare mai dorea s vad cum arat sufletul mamei lui privit de afar . Am avut noroc C ne mai a tepta cineva La nunt , la hram i cum era s venim Noi mor i printre vii?!... Precizare La marginea lumii, unde opresc melcii s - i mai trag sufletul, este un stâlp pe care scrie: „Pân aici Oamenii nu ajung, Pentru c Mereu se gr besc…”
Men iune Oana Zahiu, Zahiu profesor de englez -francez 11.03.1978, Ploie ti. A publicat în revistele „Singur”, Târgovi te, „Atitudini”, Ploie ti i Antologia „Melancolie diesel”, 2010, Ploie ti. F r cuvinte vara aceea nu a adus nimic bun cu ea bunica st tea la r spântie a teptându- i b rbatul s revin c lare pe unul din zimbrii de-i picta aia mic cu stâng cie i-nver unare pân când se rupeau foile sub ap sarea ei pân cr pa p mântul i nu mai cre tea nicio floare din râna stearp eu îmi f cusem vizuina la mijloc de câmp strivisem sub t lpi tot ce era grij i n past pocniser ca boabele de strugure i totu i ceva s-a întâmplat cum le p stram înc în mine mocnind ciorchine-n piept m-am dus la aia b trân i-am luat mâna i i-am a ezat-o în dreptul inimii -n-are rost atâta a teptare i am tiut atunci c uite eram amândou ca dou ulcele sparte se scurgea via a din noi pe la încheieturi i nu aveam bra e s cuprindem atâta fiin . eu m-am întors în câmp f r s privesc în urm d deau târcoale p s ri negre
18
pe mute te, f r scuturat de-arip m-am ghemuit cu genunchii la piept i pumnii strîn i uneori e bine s închizi ochii atunci omul negru nu mai vine uneori e mai bine s hibernezi atunci nu mai ai gânduri uneori e bine s fii fuior s la i mâinile altora s te spun ca pe o rug ciune uneori… doar uneori ar fi atât de bine s nu existe cuvinte Cântec de leag n uneori sim i cum moartea te pânde te într-un col i tii c n-are s - i sar în spinare cu spatele-arcuit c n-ai s-o sim i cum te de ir os cu os e doar t cerea, nici ip t nici durere n-o str bate i s-au oprit pescarii i au tras de plas cu toat puterea lor, dar nu tiau c sub ei se deschidea un h u. i i-au ters frun ile, s-au opintit i au tras iar i. atunci tot cerul s-a schimbat la fa . dar ei nu s-au oprit iar barca li s-a r sturnat de atâta-nver unare ei au tot tras, cu cerul la picioare pân când au v zut-o stând acolo în plasa lor, ca o feti care-a plâns prea mult i-apoi a obosit. îi a tepta cu mâinile împreunate i doi b nu i pe ochi. i s-au oprit pescarii, cu palmeleatârnând pe lâng ei. i-au dat s fug . dar barca nu se mai l sa urnit . i-au luat-o dar cu ei i au colindat m rile, f r s priveasc spre dânsa. pân -au c zut, pân la unul, în h ul deschis. dar nu te teme, am s - i fac urzeal de iarba proasp t cosit am s - i dezmierd pletele-n somn
2009; Romanian kukai 2007-2009, editura Grinta, Cluj Napoca, 2009. Autoare de haiku din România – Editura Societ ii Scriitorilor Români, Bucure ti, 2008 (Florin Grigoriu, Adina En chescu) Texte publicate în revistele:, „Helis” (Slobozia) , „Cafeneaua politic i literar ” (Drobeta TurnuSeverin), „Cetatea Cultural ” (Cluj Napoca), „Academia umorului” (Chi in u), „Bucovina Literar ” (Suceava), „Plumb” (Bac u), „Ateneu” (Bac u), „Sud” (Bolintin Vale) „Dor de dor” (Dor M runt), „Fereastra” (Mizil), „Oglinda Literar ” (Foc ani), „Datina” (Constan a), „Arca” (Arad) Volume în preg tire – „Scrisori netrimise” „ A unsprezecea porunc ” – proz scurt „Tot un fel de ez toare” – proz scurt umoristic „Nimeni i steaua” – haibun „Gânduri pe frunze c z toare” – haiku Asocia ii literare: Membru fondator al Clubului Umori tilor din Constan a Sens interzis cât vreme înc mai e var n-am s -mi îmbrac deziluziile ca pe ni te straie s -mi in de frig am s-a tept toamna ca pe ultimul tren i dac n-o s vin asta e cât vreme înc mai e var îmi voi plimba gândurile pe sens interzis Dou aripi
Men iune Florentina Loredana Dalian 29 martie 1968, Bucure ti. Foarte multe premii literare, dintre care le amintim pe cele mai recente: Premiul III – Festivalul de literatur umoristic „Alb Umor”, proz umoristic , Alba Iulia, 2010; Premiul Revistei „Arca” (Arad) - Festivalul interna ional „Lucian Blaga”, poezie, Sebe , 2010; Premiul III - Festivalul Na ional de proz „Alexandru Odobescu”, C l ra i, 2009 Volume de proz scurt : „Aceea i lun peste sat” - Editura Remus, Cluj Napoca, 2010 „ i copiii se îndr gostesc” - Editura Clubul Saeculum, Beclean, 2008. Volume colective: „Pr v lia cu umor” vol. I - Editura „Dobrogea”, Constan a, 2010; „Florilegiu”-poezii-Asocia ia Florema Design, 2010; „Amintiri din dictatur ”/”Memorie di una dittatura” - Volum bilingv româno-italian, Asocia ia Cultural „Carpatina Onlus”, Torino, Italia,
Ai t iat dou aripi ce cu greu vor mai putea înv a zborul chiar i cusute la loc nicio arip nu- i mai aduce aminte s zboare odat frânt odat înfrânt ... cu sânge rece ai t iat dou aripi iat o crim de care nu se vorbe te în c r ile sfinte pentru care nu exist pedeaps a adar nici iertare... P pu i din linguri de lemn a fost odat o feti cuminte ca toate feti ele
19
care se juca frumos cu p pu i din cârpe înf urate pe linguri de lemn în timp ce se visa o alt p pu mare frumoas îmbr cat -n prin es precum p pu ile din vitrine de lux pe care doar le v zuse f r s le-ating feti a aceea avea un mare defect era prea credul i nimeni nu putea s-o conving de faptul c iubirea nu circul întotdeauna pe ambele sensuri între timp a crescut nu mai tim ce s-a întâmplat cu ea dac a ajuns sau nu p pu a frumoas i rece îmbr cat -n prin es în saloane de lux ce tim cu siguran este c sufletul ei a r mas printre acele p pu i din cârpe înf urate pe linguri de lemn pe care uneori i le imagina copiii pe care avea s -i aib când va fi destul de mare destul de frumoas i destul de iubit
Men iune Floarea Dan 03.08.1971, Bucure ti Câ tig tor al Marelui premiu “Mihai Eminescu”, 2010, la concursul organizat de Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. VerdeVerde-aprins Afar , vântul cade în p cat i rupe frunza - pomului copil . În seara asta moartea m-a ratat, i-ncerc cu tine (groaznic) o idil .
Un ochi se zbate peste visul t u, Surâd în palm - tu... pe nic ierea, M rog de-un apte ... zarul cade greu, i sting în talp clipa i pl cerea. Un mic r zboi a tept, pe la amiezi, C s-a-mb tat odrasla lui Vasile, i-a dat, iar, foc la cartea cu mul i iezi, Tot savurându- i votca cu pastile. O lume oarb iese din chenar, Întind, pu in, la est, o acolad , Lipesc pe geam doar sufletul amar i plec, gr bit, cu mine, la parad . Nici pa aport nu am, de starea ta, i nici nu vreau s emigrez în tine, Mai bine trag o prun , la m sea... S tot visez domni e bizantine. M -mbrac în frac - costumu-i demodat, Îmi face r u iubirea - universal . Cum te nume ti? ... e frig... i am uitat ... Oare mi-ai fost vreodat necesar ? Mai trag din via a asta doar un fum, Dau foc la cimitir... povestea-i gata, Un rug de cruci se surp i sunt scrum... Ssst... am fugit. Pe cale, vine, tata. Tablou de via Cred c diminea a nu mai vine mâine, oapta nop ii bate în fereastra spart , Toat via a noastr latr ca un câine... Gândul e-o povar f r drum sau hart . Mi-am pierdut iubirea în odaia- i goal , Când strângeam inele printre frunze moarte, Când în fiin a noastr mirosea a boal Iar cuvinte goale tot c deau din carte. Am fugit de tine ca de-o halt veche. Trenul meu alearg printre alte ine, Sunt vagoane surde între noi, pereche, Totdeauna goale... niciodat pline. Se ridic geruri din p mântul aspru, Bate vânt de de step pe la noi prin oase, Sângele înghea i se face-albastru. Crap iar povestea... ziua ore coase. Prag de oapte stinse, vorbe f r rime, Ies culori din pânz . Trist tablou de via . Margine de sil ... început de tine... Noi i am girea... mult ... mult ... noapte.
20
Men iune Alexandru Ghe ie 05.06.1980, Pite ti Poezii în „România literar ”, „Arge ul” Premiul II - Concursul Na ional de Poezie „George Suru” - Caransebe – 2010 e sear , elena te-am a teptat am ajuns s sar otronul prin parc s-au culcat lebedele s-au culcat paznicii un câine se t v le te prin iarb i eu - vreau s tii, elena chiar te-am a teptat e var p mântul se crap frumos furnicile au ni te mu uroaie imense vino s vezi cum se înal castele de fericire s nu crezi c am plecat m sor doar distan a merg pe dunga asta de la talpa piciorului la chio cul de pop-corn i sunt b rbat, elena, vezi? am un echilibru uluitor a tept i tac fumez i merg singur sunt pe drumul sta ascu it de la via la moarte elena i am un echilibru stra nic s tii london girl (orange talk) când am v zut-o vorbea cu tamisa ea – sub o umbrel portocalie ca o coaj de portocal stoars tamisa – sub un cer portocaliu ca o cagul lucitoare p rea o conversa ie la mod mie mi s-a p rut substan a poeziei aceast osmoz natural-ideal (london sexy girl and time problems) era cea mai sexy femeie din londra le-am dat dracu de poze de ig ri engleze ti de five o'clock fucking english tea am fugit spre ea spre cea mai tare tip de pe malul tamisei aparatul foto se leg na la gâtul meu ca un tic-tac enervant inima b tea mai tare ca big ben-ul pân ce l-a l sat în urm ca pe o coaj de timp decupat (english butter) i totul a început s se mic oreze de jur împrejur mi-am spus c e ceva normal când fugi spre cea mai frumoas fat din
londra i am l sat totul s se topeasc îmi p rea c p mântul nu se mai ine c stau pe o bucat de unt zvârlit în tigaie i da p mântul se t ia se topea i curgea în unde (wax-water-tamisa) disp ruse trotuarul strada am v zut tower of london pr bu indu-se în gol westminster abbey luase forma unei coroane pe care se luptau prin i i cer etori i madame tussaud ceara din madame tussaud se v rsa în tamisa prin dou guri ochii angelinei jolie clipoceau ploaia cre tea m umplea i cea mai frumoas zâmbea f cea nuri tamisei (english flood english fog) picadilly circus c zuse sub ape eu o priveam doar pe ea lumina din jurul ei p lea c doar era cea mai frumoas ce dracu i înotam prin smog-ul sta englezesc i ea cre tea cre tea cre tea ca un cozonac englezesc abia îi mai ajungeam pân la glezn i înghi eam umezeal l tram fog m-am gândit la gulliver la anglia la fran a la cea mai bun tip (eventually) m-a luat în bra e mi-a spus hello i am urinat pe inelarul ei de emo ie de umezeal de tamisa asta curg toare am bolborosit ceva aparatul foto nu mai tic ia m-a întrebat române te dac vreau o camer o fat curat un ceai un ghicit (romanian flood) big ben-ul i-a revenit timpul p rea s cad prost nac în unde pe victoria street s-a pornit o ploaie româneasc peste londra totul p rea englezesc nu tiu de ce trafalgar square sem na leit cu oborul (dreaming) mi-am pus mâna la ochi. am visat stonehenge-ul - pietre bor oase într-o salb –
Men iune Mihaela Lunc înv
toare 25.05.1963, Alba Iulia. A publicat volumele: „La hanul sufletului meu”, „Aripi în temni i de vreascuri”, „Sub umbr ”, „Al treilea ochi”.
21
Trecere M trec ca o trecere. Doar o trecere între dou podi uri. Uneori sinele-mi, loc de popas cu miros de lemn ars, pentru prea b t tori ii pa i. Alteori, înzepezit de mine, m t inuiesc între cercuri albe. C l uz printre z pezi cearc nul dintre necuvinte. Printre cele dou podi uri, trec tori nep s tori, p s ri f r aripi, migreaz mereu, dintr-o lume în alta, f r ca eu vam s cer. Alteori, po talioane învijelite, cer loc de-noptare în trec toarea ce leag cele dou podi uri. S ge i f r vârf sfâ ie carnea cailor suri. M trec mereu Trec toare între dou podi uri cu ochii a inti i spre r s rit. Geometria absolutului
rup linia în segmente în timp ce apostolii sting lumân rile mântuirii întor i cu spatele. -Nu pleca i ! strig. Nu m pot r zvr ti spre voi cu monotonia liniei. Drum drept, Amorf. Eu f r form i joc f r sinusuri în mine seam n a supu enia ce dat nu mi-a fost. Sfin i de r mâne i prinde i-mi lacrima oval atât de oval c m pot sufoca în ea. Le plâng sfin ilor în oval iar ei m privesc cu chipuri p trate. Ai frânt linia ! m ceart ei în calendare negre. -Adoarme-te a cumin enie ! -Cum? întreb. Segmentele de dreapt m sufoc . Limitele lor ip în mine pierzania. Ridic ultima palm , Spre Dumenzeu care –mi zâmbe te. -Copil neghiob, Rupt-ai fost în linii frânte. Urcu i coborâ ai fost i asta r masa-ai. Între mine i Dumnezeu z mislit de atunci, unghiul drept.
Plin de sine, raza râde într-o îmbr i are cu nume diametru. Diametrul, puternic, sfideaz absolutul, unind r s ritul cu apusul, întregind cercul. Doar linia închis perfect st cuminte în sine de team c ar putea s -i creasc col uri
Mi-e dor de-o amintire amprentat în mine înainte de-a m na te. În ea, Tat l Tat lui Dintru-nceputuri ara p mâmtul cu buzele a ve nic s rut. Cu mâna stânga Ridica copacii timpului, Cu inima Gravându-le frunzele.
Unghi drept
Men iune
Apostoli cumin i îmi arat linia ce-ar trebui s-o urmez. Cu capul sus
Atemporal
Aleksand r Stoicovici, Stoicovici student 26.05.1988, Timi oara. Debut în „Symposion”, Ia i, 2003, cu un grupaj de versuri. Colabor ri cu revistele: „Cronica”, „Poezia”, „Orizont”, „Tiuk”!, “Banat”,
22
„Reflex”, „Sinapsa”, „Arge ”, „Oglinda literar ”, „Orient Latin”, „Actualitatea literar ”, „Singur” .a. i revistele de cultur sârb „Književni život” i „Naša re ”. Apari ii în antologiile de cenaclu „Virtualia”, Editura Pim Ia i, în Antologia „Ultima genera ie, primul val”, Ed. Muzeul Literaturii Române, Bucure ti, “Pa ii profetului”, Biblioteca Municipal Lugoj, precum i în Antologia “LicArt”, Ed. Cermi, Iasi, 2006. Membru fondator al cenaclului „Virtualia” din Ia i i membru al cenaclului „Pavel Dan”, Timi oara. asta era copil ria noastr în pielea încins a cailor ap sam buc i mici de t mâie cu degetele ne imaginam c batem pietre scumpe într-un anotimp de piele ce mirosea de cele mai multe ori a departe i a mâl dar caii erau îngropa i la intrarea în cas cu lan urile de la c delni a ezate în jurul ochilor i asta era copil ria noastr în nop ile t cute de august auzeam albinele zburând pe sub p mântul uscat cerul atârna într-o plas imens de pe te pân aproape de frun ile noastre intram în Dun re i Dun rea era întunecat ca i când toate nop ile de pân atunci s-ar fi îmbibat în ap luna era prins în trestii apte cete de îngeri cu palmele însângerate o legau în curele de piele i o tr geau în adâncuri noi adunam lacrimile de pe obrajii lor i fugeam în sat arhanghelul Gabriel suna în goarn dezlegarea la pe te i asta era copil ria noastr S pân a blues Sunt o gr mad de babe dispuse s dea Cina cea de Tain jos din tergar pentru o copie Guernica încre it i pixelat dar care se vede irepro abil de la distan O gr mad de mo i ce in urzici sub t lpi cât bat lân în piu am v zut cu ochii mei. La cântecul coco ului - u a i z brelele sunt puse cum se ridic pu in soarele felina îmblânzit iese singur din calota p l riei
Diminea a popa taie prescura i se întreab dac s-o fi preschimbat apa ia mici trag lan ul c delni ei la bicilet lungesc spi ele de grâu Într-un vis se f cea c în fa a altarului în loc de icoan st tea un fier de c lcat veneau credincio ii i când s pun buzele fierul se încingea brusc (url pân î i trec coastele prin piele url cât po i în urechea lui Van Gogh toate lucrurile ipate în disperare le voi bate în cuie pe crucea de ploaie) calendarul capucin sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines mi le-amintesc prea bine cam de acum un an pe când mâncam cire e cu fiicele lui Pan i-mpodobeam cuvinte cu oase de ciprin sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines în care se-ntâlnesc cam pe la ora trei în zilele de var – b trânii din Pompei s - i bea propria cenu din c nile cu vin sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines i le-am notat asear pe asul de caro în timp ce tu sorbeai din palma lui Miró un curcubeu de a aproape bleumarin manifest puseu cu un num r finit de obiecte vulgare sunt deja ore bune de când vorbim sunt ore bune de când ne lingem resemn rile de pe epole i încep s cred c nu vom termina niciodat dar cui s - i dai ara ce i-a r mas de tr it cu cine s te înfr e ti din irul sta de oameni acum când mâinile lor sunt mai galbene ca niciodat când limbile le sunt fixate ca ni te ace de ceas pe tan a curat a supunerii acum când copiii din care au crescut bâjbâie în somn dup un sân otr vit cui s - i dai pu ina r bdare când moartea e cel mai bun pre pe care-l po i scoate când din revolte se revars râuri de lapte peste corpurile inerte reac iile nu sunt totu i foarte conving toare privim cu deta are un spectacol gratuit în care
23
ni se lipesc hârtii de turnesol pe ochi pentru a vedea clar viitorul str lucit ce ne a teapt organele noastre sunt proiectate sub piele ca ni te filme de prost gust reluate la nesfâr it în acela i cinematograf ambulant în care se pun la cale revolu ii sângeroase numai atunci când se gole te sala sunt ore bune de când vorbim i parc o ducem deja mai bine
Men iune Vasile Vajoga, artist iluzionist. 13.07.1953, Ia i. Prezent în volume colective. Sonetul sonetistuluisonetistului-mag Durând din versuri pure mici iraguri, Maestrul-Mag, înconjurat de muze, Ca un copil în ir s se-amuze Metafore-simbol i perle-gaguri
Sonet realist Nu cred deloc în visele fatale C ci v d realitatea analitic, Privind c-un ochi pragmatic, dar i critic La tot contextul vie ii sociale. Ca una din figurile banale Din a a-zisul „spa iu mioritic”, Ignor domeniul spectrului politic Brodat pe vremuri caricaturale! Iar când atâtea lucruri sunt ciudate, Nu pot vorbi de vreo fatalitate, Desigur, în concep ia modern ; A a c dac am o halb -n fa , Zâmbesc amar i strâmb ca o paia , Luptându-m cu orice clip tern ! Sonet de cenaclu
Culese în pierdute-arhipelaguri Din marea cu recife i meduze, S lase boabe de sidef pe bluze, Ca ploaia pe exotice meleaguri!
Nu voi pana ul s -l cobor în bern La „prolonjeuri” bacho-literare; i la pahar, i la umor sunt tare, Fiindc -a a-i structura mea intern !
i sub puterea magicei baghete Ajung m rg ritarele sonete În joc de ape sc p rând pe a ,
C-a fi livresc e pur balivern . Eu scriu s în eleag fiecare; R spund subtil la orice provocare, Cu ironii în limba mea matern !
Iar sonetistul, r t cind pe cale Ca un trouver din vremi medievale, E filosof, boscar, poet, paia ... S râd to i… S râd to i, c ci sta mi-e destinul: Eu v amuz c-o mie de secrete În vechi bar ci de bâlci sau la banchete, C i Poetul sunt, i Arlechinul Ce h r zit a fost de Prea–Divinul Spre-a converti banalul în sonete i cu puterea vorbei s v -mbete Cum din potire v îmbat vinul! A a c ... râd -n hohote norodul Chiar când, damnat, urca-voi e afodul Pe care încruntat, crud, analitic, Al turi de-un butuc i-un co cu paie, Având în mâini securea care taie, M-a teapt , impozant i dur un...critic!
Iar dac simt c nu mi-i muza-n gra ii, Nu are rost s -i plictisesc confra ii Utilizând figuri de stil banale; i-atunci renun la Ottonel i Gras , C tiu prea bine ce m-a teapt -acas Când m lansez în vaste bacanale!
Men iune Maria Cucu Cucu, elev 08.8.1992, Câmpulung Moldovenesc. Colegiul Na ional „Drago -Vod ”. reverie la castelul iuliei suntem prizonieri în acest or el în care lumea se uit cu ochi mari vor s te vad mai bine s te simt în carnea lor ca o bucat de cancer ie it de nic ieri cineva fur oasele iuliei ea e furioas un carusel din oase se desprinde i plute te în v zduh i tot ceea ce e straniu va r s ri mon cher i cât a vrea s tiu c
24
în castelul meu de la câmpina e o petrecere surpriz pentru mine i pentru siameza mea care st moart lâng mine dar nu vrea s recunoasc nimic s primim un teddy bear i pentru tine un alt teddy bear siamezi i ei nu mi-e fric de aceste exactit i dar cine tie prin ce or el bântuie alte siameze ca noi alte fiin e t cute care num r cum se sting luminile de pe bulevarde a a cum se sting luminile din castel i to i se ascund nene-a acoperit z pada nu trebuie s bei pân pupi podeaua nu trebuie s pierzi pantofi de sticl la miezul nop ii nu trebuie s te plimbi pe la mormântul iuliei ha deu mai ales noaptea sunt doar gurile care ne caut ca ni te rechini uria i care te pândesc sub luciul apei printr-un acvariu cu multe alte mor i o moarte dou mor i trei mor i una pe fotoliul liber una pe venele tale f când acolo edin e de spiritism o mic incizie prin care va intra lini tea i nu trebuie s te mi ti nu trebuie s î i ar i sânii la un concert rock nu trebuie s valsezi în z pada de decembrie aici suntem noi doi siamezi într-un acvariu cu z pad noapte bun eram în sta ia de troleu dau cu pietre într-o mâ breaz hei bun ziua mori mai repede i spune das vidania dar nimic din ce pare alb nu e chiar alb scara de incendiu e plin cu pisici a teapt s mori s vezi cum vor s ri pe tine s te pip ie pe str zile acestui ora în care trebuie s te plimbi doar pe întuneric s sim i cum cea a î i intr -n piept î i sugrum venele putrede ca dou mere simte cu mine c ldura acestor pisici negre care î i taie calea bate de 13 ori în u a cu num rul 13 vezi cum scheletele în noaptea de halloween bântuie pe str zi trage i tu de tine hai c po i rezist arunc -te în fa a troleului 13 iulia te va trage de mân te va înv a s cân i la pian sigur vei ajunge s deschizi de partea cealalt a u ii cu num rul 13 i toat povestea e un fel de a spune noapte bun
iulia merge pe dincolo aici e locul în care lupul sufl peste cele trei case aici e locul în care vân torul face lec ia de anatomie pe trupul lupului aici iulia îi dicteaz tat lui cum s -i fac culcu la bellu acum e timpul s strângem din din i i s mergem mai departe felinarele indic nordul fata cu bocanci mângâie o pisic bun seara dragilor aici se pune fier str ul pe buze i cheia la gât aici e infernul aici se pune b nu ul sub limb i niciodat nu treci pentru c nu tii s îno i mutilarea e o dorin vie z pada se tope te u or peste gleznele tale
Men iune Roxana B ltaru 11.04.1991, R d u i, Suceava. Numeroase premii pentru poezie, proz i eseu. Le men ion m pe cele mai recente: Marele Premiu la Concursul Na ional „Eusebiu Camilar i „Magda Isanos”; Marele Premiu, Festivalul Na ional „Iulia Hasdeu”, poezie, 2009; Marele Premiu, Concursul Na ional „Nichita St nescu- Dreptul la timp”, Ploie ti, 2010; Trofeul Concursului Na ional „Mo tenirea V c re tilor”, 2010; Premiul I, Concursul Na ional „Mo tenirea V c re tilor”, 2010, proza Premiul I, Concursul Na ional „Mo tenirea V c re tilor”, 2010, poezie; Premiul I, Concursul Na ional „Lucian Blaga”, proz , 2010; Premiul I, Concursul Jude ean „Oratori, retori i atât...” discurs, 2010; Premiul I, Concursul Na ional „I.L.Caragiale”, Ploie ti, proz , 2010; Premiul II, Concursul Na ional „George Suru”, Caransebe , poezie, 2010; Premiul II, Concursul Na ional „Gib L. Mih escu”, Vâlcea, proz , 2010; Premiul II, Concursul Na ional „Gellu Naum”, poezie, 2010; Premiul II, Concursul Na ional ,,Costache Conachi’’, poezie, 2010; Premiul III, Concursul Na ional ,,Nichita St nescu’’, Pite ti, poezie, Premiul Bibliotecii Jude ene „Dinicu Golescu” – Arge , Concursului na ional de poezie „Ion Pillat... Acolo unde-n Arge ”, edi ia a V-a, 2010. Antologii i reviste: „Ramuri”, „Atitudini”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Oglinda literar ”, „Cafeneaua literar ”, „Tribuna”, „Luceaf rul de diminea ”, „Alecart”, „Poesis”, „Fereastra”, „NordLitera”, „Litere”, tusea ei apoi se întorcea pe partea cealalt o auzeam prin somn cum deschide ochii f r bucurii i f r triste i a a cum îi ade bine omului s se trezeasc
25
r mânea o clip pe marginea patului ai fi zis c îi e dor de ceva îns trecutul era prea curat ca s se întoarc asupra-i trebuiau despicate lemne de coborât fânul din poclid dar se l sase bruma sub ire i aspr ca o rud îndep rtat
am mâncare i uneori oameni nu mi-e dor de voi poate doar lipsa limbii române m transform într-un fum tor f r ig rile sale dac m-ai strânge de mân acum aceasta s-ar îndoi ca un cilindru gol de carton
tusea mea ,, i-am zis s nu mai dormi cu fa a la geam’’ m învelea cu atâta lini te în mâini în acel moment i-a fi încredin at lumea scâr âitul u ii lumânarea c ldura mirosul de seu rug ciunea ‚, Fere te-ne Doamne de foc de potop de primejdie de n pastie de tunet de fulger de scârb de grea de moarte grabnic ’’ f cea patul aprindea focul împ turea hainele i pe rând fiecare obiect atins începea s respire plita trosnind u a pa ii frigul apoi mugetul animalelor mari i mici diminea a pân i dumnezeu îi cerea de mâncare iar dânsa le mul umea pe toate f r s tie bica Raveca inea pe umeri un basm pe cale de dispari ie ast zi propria mea halucina ie în care orice om putea muri în somn la fel de fericit Andreea Mea, am despachetat deja iar trecutul l-am înghesuit într-un folder cu poze aici nu e r u i nu e bine doar departe nu am plâns m-am adaptat repede
am spus c vreau s cresc i toate au plecat f cându-mi loc
Men iune Theodor Damian, Damian, profesor universitar, New York 28.12.1951 C r i: Teologie:„Introducere în istoria cre tinismului” Primul mileniu, Editura Funda iei România de Mâine, Bucure ti, 2008; “R s ritul cel de sus”: “De la Na tere la Înviere”, “Lumea Credin ei”, Bucure ti, 2006 ”Implica iile spirituale ale teologiei icoanei”, Eikon, Cluj, 2003 ”The Icons”: “Theological and Spiritual Dimensions According to St. Theodore of Studion”, “The Edwin Mellen Press, Kingston”, New York, 2002. Critic literar , eseuri etc.: ”Filosofie i literatur ”: “O hermeneutic a provoc rii metafizice”, Editura Funda iei “România de Mâine”, Bucure ti, 2008. ”Roua c r ilor. O hermeneutic teologic în context literar”, eseuri, Danubius, Bucure ti, 1998. ”Pasiunea textului”, Universalia, Bucure ti, New York, 2003 (Editor), “L untrul i departele”. Antologia Cenaclului literar “Mihai Eminescu” din New York, TipoMoldova, Ia i, 2007, ISBN 978-973-8900-70-7, 214 pp. (Editor) Eminescu 2000: “Anivers ri NewYorkeze”, Axa, Boto ani, 2000. (Editor) “Mai am un singur dor”, New York, 1995 Poezie: ”Prayers in Hell” (poezii, în engleza), Trafford, Vancouver, Canada, 2010 ”Exerci ii de Înviere” , Universalia, Bucure ti, 2009 ”Stihiri cu stânjenei”, TipoMoldova, Ia i, 2007, 88 pp. ”Semnul Isar”, Paralela 45, Bucure ti, 2006, 112 pp. ”Nemitarnice”, Ed. Dionis, Boto ani, 2005 ”Poesías” (bilingv), Ed. Lumin Lin , New York, 2005 ”Ispita r nii”, poezii, Limes, Cluj, 2001. ”Calea Împ r iei” (bilingv), Timpul, Ia i, 2000 “(Premiul Festivalului Interna ional de Poezie Religioas ”, Deva, România, Septembrie 2001). ”Rug ciuni în Infern”, Ed. Axa, Boto ani, 2000. ”Diminea a Invierii”, Ed. Axa, Boto ani, 1999. ”Lumina Cuvântului”, poezii, Libra, Bucure ti, 1995.
26
”Liturghia Cuvântului”, poezii (volum bilingv), “Tremain, Klamath Falls”, OR, 1989. Poeziile i-au fost publicate în reviste literare de prestigiu din România i din str in tate, precum “România Literar ”, Bucure ti; “Al cincilea anotimp”, Oradea; “Ardealul literar i artistic”, Deva: “Convorbiri Literare”, Ia i; Hyperion, Boto ani; “Via a Româneasc ”, Bucure ti; “Scrisul Românesc”, Craiova; “Literatura i Arta”, Chi in u, “Apozi ia”, Munchen, i de asemenea în alte peste 60 de reviste din România, S.U.A., i alte ri. Traduceri ale poeziilor au fost publicate în: ”Architrave”, Bogota, Columbia; “Empireuma”, “Orihuela”, Alicante, Spania; “Epiphany”, NYU, New York, S.U.A.; “Faultline”, Journal of Art and Literature, University of California, Irvine, CA, S.U.A.; “Poetry East”, De Paul University, Chicago, IL, S.U.A.; “Rockhurst Review”. “A Fine Arts Journal”, Dept. of English at Kansas University, Kansas City, MI, S.U.A.; “The Monthly”, Fordham University, New York, S.U.A.; “Nuevo Amanecer Cultural” (suplemento de El Nuevo Diaro), Managua, Nicaragua; “The Thinker”, Metropolitan College of New York, S.U.A., “Tempulli i Fjalës”, Albania i în antologii în limbile corean i arab . A publicat peste 300 de capitole în c r i i articole. A participat i prezentat comunic ri tiin ifice la peste 70 de congrese interna ionale din S.U.A., Japonia, Malta, Polonia. Apofaza Cum vin caii p scând pe norii cerului domestici dar f r de ei a a va veni ziua aceea dies illa cu întunericul ascuns în lumin din care vrei s te adapi dar nu po i s bei Norul necunoa terii non posse scire este punctul unde soarele i-a-nghi it raza Ilie mân caii pe norii cerului Veni i de lua i lumin apoi întunericul apofaza Ca o lumin lin Luna se înal peste pe ter
ca o lumin lin a sfintei slave peste credinciosul îngenuncheat în rug ea nu tie peste ce trece cum el nu tie c -i îngenuncheat Atunci ai s mu i mun ii din loc ca Maria Egipteanca cea izb vit de stric ciune când te rogi dar nu mai tii unde e ti i ce faci când deja ai devenit rug ciune V zutzut-am pe Satana ca un fulger Singur tatea are forma pe terii de aceea când ai c zut în ea sim i c e ti captiv întunericul i umezeala nu conteaz doar forma te face s stai acolo cu sau f r motiv Dup un timp captivitatea i se pare frumoas acesta este lucrul cel mai grav Laz re vino afar i se spune nu tu r spunzi c ci nu tii c e ti de moarte bolnav Singur tatea îl cerne pe cel slab de cel puternic a a cum se cern duhurile în v zduh în fa a credin ei a a cum solda ii r stignirii s-au f cut ca ni te mor i în clipa cea mare a învierii a biruin ei V zut-am pe Satana ca un fulger din cer c zând spunea proorocul ca un fulger cade i înaintea ta atunci când mergi spre zorii zilei a opta str b tând noaptea aceasta
27
cu moartea pe moarte c lcând ca atunci când ai cur at de demoni pustia i-ai adus-o în ea pe Maria Egipteanca Maria Singur tatea pare mult mai frumoas nu-i a a Gellu Dorian când stai singur în fa a lui Dumnezeu când stai în pe ter ca Iona în pântecele chitului i te întrebi cine zic oamenii c sunt eu?
de liturghie i glasurile lor vor sfin i universul Kirie eleison To i au sfin it cele din jur fiecare în felul s u ca Adam dup facerea lumii dând nume fiec rui lucru pentru a-l feri de cel r u Fiecare prieten al meu este un înger literar botezând universul i-l fac s creasc cum criticii ne cresc pe noi poe ii i fac s ne scânteie versul
Un înger literar botezând universul To i prietenii mei s-au c lug rit implicit M.N.Rusu, Aurel Sasu, Mihaela Albu, Vasile Andru, Gellu Dorian, Ioan N. Ro ca i ceilal i mi-au luat-o înainte a a-mi trebuie dac am ales teologii teologii se c lug resc ultimii barba nu conteaz la unii cre te în afar la al ii în untru sau în ambele sensuri problema e cum stai singur în fa a lui Dumnezeu nu-i a a Gelule C lug ria interioar nu-i utopie M.N.Rusu tie asta de mult Andrule, Andrule cum o iei pe Mihaela în isihia imperiului t u poate ne spune Aurel care e duhovnicul nostru nealterat de prejudecata lumii acesteia el care pleac cu îngerii Veronic i Balaj la arat sau poate Nelu Ro ca ce- i construie te filosofia precum Kant pe cerul infinit de albastru ca-n visul neîmplinit al Genovenei de Brabant Prietenii mei c lug ri i înainte-mi piramide vii navigând prin galaxiile acestui eon în curând voi da binecuvântare
Men iune IonMaria IonMaria, Maria, profesor Colegiul Na ional „Elena Cuza” din Craiova 28-10-1961, Craiova. Volume de versuri: „Patmos”, „Balene zburând", „Dincolo de zid”, „Povestiri din cartierul de est", „Pozi ia Lotus”. Câteva premii: Premiul de debut al Filialei Craiova al USR, 2002. Premiul pentru volum de poezie la Festivalul Interna ional de poezie, Sighetul Marma iei, 2008. Premiul I la Concursul Na ional de poezie „George Co buc”, Bistri a 2008, Premiul pentru volum de poezie la Festivalul-Concurs „Armonii de prim var ”, Vi eul de Sus, 2009. Premiul Revistei „Contemporanul la Festivalul Interna ional „Lucian Blaga”, Sebe , 2010. cece- i spune dragostea m ag de ultima iubire ca de o boal veche o boal cu picioare multe care î i spune atâtea despre tine i despre to i oamenii se spune c într-o zi to i vom fi s n to i atunci va fi a doua venire cea care nu are nevoie de pa aport te-am iubit Julieta cu disperarea b utorului de votc ce intr în cârcium ca într-o biseric i se roag în fa a paharului gol i minune acesta se umple de la sine
28
ochii mei v d tot mai pu in întunericul e prezent peste tot chiar i atunci când cerul e limpede ca un plâns de copil via a mea se înf oar într-un ghem nu tiu ce pisic se va juca cu ea sper s o fac fericit undeva st scris c va ie i unul cu hain lung din mare i va aduce mult suferin eu nu-l voi vedea ochii mei sunt a inti i spre casa ta Julieta dincolo de dealurile pe care –dac vei venile voi despica a a cum Moise despica o mare pe platourile înalte pe platourile înalte ale mun ilor acolo m sfâ ie vulturul în a teptarea ta Julieta i de fiecare dat ficatul meu are chipul t u sunt o carte veche pe care nu mai po i s-o traduci în a teptarea ta toate paginile s-au albit i s-au f cut cumin i de când stau aici sus pe platourile înalte nu mai tiu s cânt paharul meu cu ap ori cu votc s-a umplut dar nu mai tiu s -l duc la gur sunt o statuie sunt un sfinx am uitat toate cuvintele cu toate astea dragostea mea tie nenum rat de multe vise te voi a tepta te voi a tepta julieta o infinitate de ani dac va fi nevoie a a cum stau aici pu in aplecat atingând cerul cu ceafa i îngropat pân la biserici
în p mânt între noi se insinueaz t ceri mai lungi decât tunelurile din elve ia i clipele au greutatea catedralelor gotice cineva ne-a pictat în tabloul singur t ii eu alerg înt-o culoare tu în alta ca dou aripi ale unui înger dac va fi nevoie te voi a tepta o infinitate de ani i din secundele care ne despart voi construi un paradis în care nu va exista niciun m r
Men iune Ariadna Petri, Petri student 09.09.1986, Ploie ti. Volume personale i colective: colective: Debut editorial „Firul Ariadnei”, Biblioteca „Nicolae Iorga”, Ploie ti, 2002; „Cuvintele Luminii”/”The Words of Light” Ed. Paralela 45, Pite ti, 2005; Instantáneas en cuatro hilos” (în spaniol ), Ed. Niram Art, Madrid, Spania, 2010; Antologia Literar „Armonii de toamn ” Antologia de versuri i proz scurt „La por ile visului”, Biblioteca Jude ean „Nicolae Iorga”, 2001; Antologia de versuri i proz scurt „Solilocvii”, Biblioteca Jude ean „Nicolae Iorga”, 2002; „Vorbirea Mâinii”, Antologie liric a laurea ior concursului de poezie „Nichita St nescu” Ed. Libertas, 2003 Apari ii în reviste literare. ”Liceeni” (Ploie ti), „Gazeta de Transilvania” (Bra ov), „Dealul Melcilor” (Bra ov), „Oglinda Literar ” (Foc ani), „Revista Noua” (Câmpina), „Calende” (Pite i), „Poesis” (Satu Mare), „Poezia” (Bucure ti), Revista Sud (Bucure ti), „Contemporanul” (Bucure ti), „Intercultural” (Bucure ti), „Literatorul” (Bucure ti), Confluen e” (Oravi a), „Arrarat” (Bucure ti), „Dacia” „Literara” (Ia i),” Antares” (Gala i), Euforion (Sibiu), „Sinteze Literare” (Ploie ti), „Axioma” (Ploie ti), „Atitudini (Ploie ti, serie veche i nou ), „Vatra” (Mure ), „Adam International Review” (Gran Bretaña), „Madrid en Marco” (Madrid), „Cuadernos Literarios” (Madrid), „Niram Art” (Madrid). Premii ob inute/selectiv: inute/selectiv: locul I - Concursul interna ional epistolar pentru copii i tineret, organizat de Po t Român i Ministerul Educa iei i Cercet rii, „Scrisoare pentru cineva care îmi lipse te”,
29
2004: Premiul III la cocursul de poezie „Nichita St nescu”, Ploie ti, 2005: Premiul I pentru debut în manuscris pentru volumul „Cuvintele luminii” acordat de Ministerul Culturii i Cultelor i Funda ia Cultural „Antares”, Gala i, 2006: Premiul „Darie Magheru” pentru debut în poezie pentru volumul „Cuvintele luminii” / The Words of Light” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bra ov, Premiul I la concursul literar “Mihai Eminescu”, Oravi a, 2009, Expozi ie de poezie: Ariadna Petri, 2009– Serata literar organizat de cenaclul „ArtGotica”, Sibiu, Prezent ri ale volumului de versuri „Cuvintele luminii” / The Words of Light”: 2005 – 2009, “A Romanian Musical Adventure” „Festival and Book Launch- poetry by Ariadna Petri”, sub patronajul Institutului Cultural Român, Ambasada României in R.U., Londra, 2006, Festivalul de poezie “A Romanian Poetry Festival”, Universitatea Sheffield, Marea Britanie, 2006 Instantaneu cu ciocan Ciocan sf râmând easta mielului pe prispa pe care dormeau vara bunicii mei: creierul eliberat palpit se scurge gândul lui sângele victorios zburda spre temelie creierul se c le te cu ceap bunicii mei au fost la r zboi toamna se secer ara dormeau ora ele sub cuvânt pe prispa roas de cari mielul a mâncat cânepa care întins pe easta pietrelor din râu s-ar fi sf râmat în plasa de prins ciocanul. Instantaneu cu secer Privind în oglinda din apusul sângerând am v zut secerând oi. Apoi cum se înnegrea cerul, apoi o iarb gri, apoi copii cu mâinile de o el-inox i în urm gol. În secunda mea m-am întors s culeg prunii i s adun porumbul. În fa a pu tii îmi spuneai: „Ai fost în Valea Plângerii!” În fa a pu tii îmi spuneau: „To i suntem în tine, sau am fost!” To i suntem tu, sau vom fi. Instantaneu cu spa iu negativ Puls 168 la dou zile dup detonare. N scut spiral într-un cer de ape, îno i în zborul t u c zut, ca un înger în îmbr i area str puns . Un pumnal str fulgera uneori bulele de aer în zbor marin. Profunzimi mai mari decât noi ne absorbeau ca un spa iu negativ inundat de lumin . Ne cambram în zbor s înot m mai lin prin aerul din ap , mereu în noi,
mereu afar . M re ia a tept rii i m re ia momentului se întrupeaz în unica spiral a luminii. Ne încle t m i ne descle t m neîncetat pentru a ne potrivi mai bine îngenuncherea pân când ni se tocesc picioarele i de tot c dem pân când ni se tocesc trupurile i de tot îngenunchem. Pân când t cerea se va rev rsa din unicul punct din centrul i sfâr itul i începutul ei. Ca dou unice artificii ale unui foc, rev rsate în direc ii diametral opuse i care se reîntâlnesc în c derea parabolic . Plutind pe apa de sub florile din jungl , un râu spre golf, spre oameni i spre mare. Ca un luceaf r hristos te ridicai cu toat haita de vise din adâncurile mele. Instantaneu pe lacul Chapultepec Din inima mea de tigru â nesc trei aorte zdrobite, se azvârle spre inima de panter neagr , ca un p ianjen care umple camera. La salonul de art spaniol plâng pe z pad inimile cu trei aorte zdrobite. O armat de inimi, cu aorte legate de mitraliere i seri pe balconul nostru luxuriant portocaliu aplecat in plié peste lac. Membre rupte, cu uvoaie ca o auror boreal . Patruzeci idoi de chinezi indeci i ca ni te meduze pe apa sâmbetei. Întunericul pietrificat se sprijinea de gardul rupt al cimitirului. Un bâlci mai sus pe deal i ni te oameni semiautoma i.
Men iune Lic Pavel, Pavel pensionar 22.02.1950, Crângeni, Teleorman. Membru al U.S.R. din 1996, membru al U.Z.P. din 1991. Lucr ri publicate: “O lume minunat ”, “Numai zâmbet numai soare”, “Hai s color m pove ti”, “M iastra i prin ul”, “Prieteni necuvânt tori”, “Zvon de prim var ” - toate versuri pentru copii, “M garul i aleg torii” – fabule”, “Conjura ia nebunilor”- proz umoristic , “Printre zei i lupi de mare” - însemn ri de c l torie. Premii: locul II pentru crea ii literare umoristice la Festivalul umorului “C. T nase”-Vaslui, 1982 i 1984, Marele premiu la Festivalul umorului cazon Sibiu 1991, men iune la Concursul interna ional de poezie STARPRESS 2010. La Mizil, Mizil, Julietto! Disear , Julieto, te scot de la azil, S - i dau un mic i-o bere în gar la Mizil; Sosi-vom cu expresul de noapte sau de zi Care-n vestita urbe un ceas va poposi. Iar când în gar trenuri vor fluiera discret, Eu î i voi recita din Shakespeare un sonet Dar, iart -m , uitasem c nu prea-l agreezi, De-aceea fi-voi însumi aed între aezi.
30
În trosnetul de ine, o s -mi vibreze pixul Ca s te pun în versuri, s la i în urm Styxul i s l s m Verona, la dracu tragedia, C ci în Mizil i moartea iube te comedia. Putem schimba, iubito, al vie ii noastre curs Dac -n Mizil particip cu versuri la concurs, În care s ar t cât de frumos sughi i Dup un mic i-o bere în gar ghiftui i. Î i spun toate acestea dar nu de sub balcon, Ci doar printr-un e-mail c-a a e de bon-ton, A adar, Julieto, f - i repede valiza, S-ajungem la concurs cât nu-l termin criza!
Criz Criz malefic C l ii au intrat în omaj tehnic: Din cauza crizei mondiale A sc zut produc ia De cruci i de piroane Iar martirii, Fiind prea s raci Cu duhul, Nu le pot cump ra Din venituri proprii Pentru a- i permite luxul R stignirii.
Concediu Ascul i, iubito, cum danseaz ploaia În anotimpul frunzelor pierdute? Ce singuri st m, cu inimile mute De i de-afar iar ne strig oaia. De-atâtea zile plou moc ne te, Dar las-o-ncolo de melancolie, E în Mizil atâta poezie: Ascult vaca ce duios muge te! S ne trezim acum din amor ire i s privim pe geam în curtea veche, O, iat porcii-n balt , ce pereche, Cât de romantic groh ie-a iubire! E-o-ntoarcere, iubito, la natur , Doar tu ai vrut concediul la p rin i, De ce mai strângi acum a a din din i? Sau strânge totu i, ca s taci din gur ! Omagiu Îngenunchez în fa a ta, femeie, Uimit c-ai fost cândva la mine-n trup, Din coasta-mi însumi vrut-am s te rup S -sufle e ti a lumii epopee. C ci Dumnezeu n-a vrut s m sfâ ie Pentru p catul nostru cel dintâi, La care tu e ti pus c p tâi Cum Biblia îl trece-n ve nicie. Nu ai gre it când arpele minciunii Te-a am git cu fructul interzis, Ci eu am vrut s plec din paradis, Robit de trupul închinat minunii. tiam c moartea de atunci mi-e dat i c rânei îi voi fi un rob, tiam c voi sfâr i ca un neghiob, Dar tu e ti nemurire-adev rat !
Ca s parvin , Unii au încercat s se lipeasc De ochiul dracului, Îns el i-a respins Pentru c miroseau a t mâie. V zând c tot mai mul i cre tini Îl caut , Ca s - i salveze inutul, Satana a pus în calea lor Un indicator de circula ie Cu sens obligatoriu Spre Golgota.
Men iune Ana Maria Zlavog Profesor de limba i literatura român , Colegiul Na ional „N. B lcescu” Br ila 18 martie 1972, Br ila Prezent în antologiile: „În umbra salcâmilor”, Centrul de Crea ie, Br ila, 1998 „Drumuri de spice”, Uzdin, Iugoslavia, Editura Augusta, Timi oara, 1999 „Din vadurile Chiralinei”, Antologie de literatur contemporan br ilean , vol. II, Editura Ex Libris, 2005 „Porni Luceaf rul”, Boto ani, edi iile din 1994 i 1995 „Junimea, azi", Muzeul Literaturii Române Ia i, 1996 „Caietele Balcanica” 2010, Editura Proilavia, Br ila „Antologia vinovatelor pl ceri”, Asocia ia Culturala Maria Domina, 2010 Referin e critice în volume - „Dic ionar de scriitori ie eni contemporani”coordonator Nicolae Busuioc - „Prezen e br ilene în spiritualitatea româneasc ”, edi ia a II-a, 1994- „Scriitori br ileni de azi”- Aurel M. Buricea, Editura Danubiu, Br ila, 2008 - „Dic ionarul scriitorilor br ileni”, Ed.Proilavia, 2010 Premii ob inute/selectiv: inute/selectiv: Premiile pentru eseu: - premiul revistei „Convorbiri literare” la Concursul
31
„Porni Luceaf rul...”, 1996 - premiul revistei „Dacia Literar ” la Concursul „Porni Luceaf rul...”, 1995 - men iune, „Mo tenirea V c re tilor”, 1994 - premiul I, Concursul Na ional „M.Eminescu”, Oravi a, 1997 Premiile pentru poezie: - premiul na ional de debut în volum „Aurel Dumitra cu” pentru manuscrisul „Galeriile de Art ”, publicat la Editura Timpul, Ia i, 1996 - Marele Premiu „Porni Luceaf rul...”, 1995 - premiul revistei „Timpul” la Concursul „Porni Luceaf rul...”, 1995 - premiul I la Concursul „Panait Cerna”, Tulcea, 1994 - premiul I la Concursul „G.Co buc”, 1994 - premiul III la Concursul „V.Voiculescu”, în 1994, 95 - premiul III la Festivalul Interna ional „Drumuri de spice”, Uzdin, Iugoslavia,1995 - premiul Asocia iei Scriitorilor din Ia i, 1996, la Concursul „Junimea” - premiul II i premiul special pentru poezie tân r „Constantin tefuriuc”, la Concursul „Magda Isanos, Eusebiu Camilar”, 1995 - premiul III i premiul revistei „Ateneu” la Concursul „G.Bacovia”, 1994 - premiul revistelor „Poesis” i „Saeculum” la Concursul „V.Lucaciu”, 1996 - men iune i premiul revistei „Banatul” la Concursul „N.Labi ”, 1994 - premiul II la Concursul „N.Labi ”, 1995 Prezen e, contribu ii - membru al Cenaclului „Junimea” i al Societ ii Culturale „Junimea 90”, Ia i ( 1992-1996) - colaborator la Radio Ia i, 1992- 1994 - redactor de rubric la revistele” Cronica” ( rubrica „Men iuni critice”, 1993-1995) i „Convorbiri literare” (rubrica “Accente”, 1996-1998) - redactor la sec ia cultur a cotidianului „Independentul”, Ia i, 1996-1997 - semnarea prefe elor volumelor de poezii „Dincolo de mine” (V.B jenaru, prefa scris în colaborare) i „Colivia cu unicorni” (Gh.Rotaru), autori br ileni, Cenaclul online „Noduri i semne” Gala i Rareori norilor li se face mil de cer M-am întrebat adeseori de ce norii nu au nume, de ce nimeni nu s-a gândit s le g seasc simboluri înl n uite pe degete, s le învârte pe inelar i apoi s scrie despre ele idile blamate de stele, planete, comete încovoiate de frig, de ce nimic ie it din comun nu li se întâmpl norilor f r umbre i ploi, în sanctuarul aurorei boreale sufocate de atomi ce se nasc odat cu muzica sferelor, când limbile de foc ale cerului împletit în codi e rebele
ne însp imânt cu imaterialitatea lor dar ne garanteaz c , poate, odat i-odat ar fi timpul s devenim nemuritori. Rareori norilor f r nume li se face mil de cer i de noi, nestingheri i a teptând clipa de gra ie a facerii în dinastia culorilor de 24 de karate în care instinctul de a fi radical se m soar în pâini de hârtie ca mana preasfânt ce le acoper fe ele încerc nate s nu le recunoasc aerul îmb ls mat în cobze-ndoite de mâini clandestine, nev zute de oameni, i departe, în cerul din cer, în ploaia de mai pe care împietrit i azi o descânt i-o admir, s alung de norii ace tia sublimi stigmatul t cerii definitive. Dup -amiaz vom înv a la chimie în buc t ria de var Nu conteaz cine spune azi nu mai avem bani de pâine. Nu conteaz dac mai avem sau nu suficient putere ren scut din cuvinte de foc atunci când credem c putem s l s m dintr-o simpl c dere timpul în loc, uscat în fum de ig ri girat ecologic, la aceea i mas rotund din buc t ria de var unde mereu ceapa are gust fierbinte i din acest capriciu oamenii închid ochii înainte de vreme, f r a li se împlini ruga din miez de noapte, cople it de patim . Ruga pudrat cu lacrimile ce se formeaz discret în podul palmelor ca un scut de lumin strâns în curele, izvorât din neputin a altor ochi de-a privi în gol cum se zbat puii în g oace sub iri, sub iri încât i-e mil s -i atingi sub arip chiar i în joaca de be e-ncruci ate i mingi de cârp , s nu se frâng odat cu puful lor g lbior i zborul încordat, nevinovat, pe care de mai multe ori am pariat c dintr-un simplu moft grosolan s-a n scut la ar povestea-ndoliat cu gripa aviar din toamn pân târziu, în prim var . i apoi, în mod repetat, în fiecare ajun de Sânt M rie, pe când înv am la chimie, bobocii de ra se ascundeau în papucii de paie sp la i pe pragul din buc t rie, unde nelini ti i concurau cu greierii în materie de chenzin neprimit la termen pentru masa lor zilnic . Acum nu mai mir pe nimeni c buc t ria de var
32
e un imens paradis, o Arc a lui Noe în variant modern , un loc bun de întâlnire pentru cei ce- i a teapt cumin i perechea promis i cei care cresc pe lâng cas animale de suflet. În buc t ria de var dup -amiaz înv m de drag la chimie cum inima p mântului se electrizeaz de fiecare dat când laptele gros, auriu, se odihne te pe iarb în c ni sm l uite cu lân ca s -ntoarc din drum istoria lumii nescris pe lun .
Men iune Cristian Petru B lan, scriitor Sycamore Drive, SUA 27 iunie, Sibiu, scriitor, jurnalist, traduc tor, editor i artist plastic român din Statele Unite ale Americii, membru al Uniunii Scriitorilor din România i al Academiei Româno-Americane de tiinte i Arte (ARA), este autor al câtorva romane, piese de teatru, scenarii cinematografice, dic ionare, monografii, c r i de poezie, al Enciclopediei imnurilor de stat ale rilor lumii i al unui Ghid de conversa ie român-latin, primul de acest fel din ar , ca, de altfel, i enciclopedia. A fost profesor în România i Statele Unite, unde locuie te cu familia în suburbia Glen Ellyn, de lâng Chicago Globalizare Din tenebre adânci, impenetrabile, Ei fac gargar cu con tiin a noastr , Ei ne înfig în trup dejec iile metalice ale creierelor lor înecate în gr sime; Ei ne pun în gur z bale de ghimpi i h uri electronice, dirijându-ne-n turme dezorientate; Ei ne atârn de gât fericiri otr vite de plumb... Ei dau drumul haitelor de câini h mesi i ale crizelor elaborate, s sfâ ie naturale ea etniilor mapamondului rotund. Ei le adulmec pr bu irile acestora construindu-le cavouri pe care s jubileze op ind pe mun i de valut . Ei construiesc abatoare electronice de masacrare a spiritului uman, Ei planific r zboaie, p ci, lideri, victime, eroi, eroine, cine, unde, când, cum, cât, câ i (câ i s fie i câ i s nu fie). Ei proclam c mul i înseamn gloat i-s periculo i, greu de supus; c pu ini înseamn neputincio i, dar robi valoro i. Ei cer s fim cu to ii alinia i sub firma lor luminoas : „Corect Politic”... Ei - “Big Brother”, noi – “Small Stupids”, idio i dr g la i i utili... Ei - mae tri demonici de ah pervers, mânuitori de regi, de regine, de pre edin i reeligibili; noi - nebuni, pioni,
cai steriliza i, cu c pestre pe bot; Ei - planificatori de E-uri, de aspartamuri, de prafuri tâmpitifere, Ei - plantatori de antene cu kilobi i lini titori de spirite agitate, Ei ne schimb pretutindeni macazul destinelor noastre, Ei sunt Constructorii Secreto i, fondând Ordinea Dezordinii Mondiale! Ei ne transform în numere cu legitima ii de trei cifre cu cozile-n sus; Ei ne sap pretutindeni gropi uria e, acoperite cu covoare sub iri de iarb i flori, invitându-ne s ne bucur m de frumuse ea lor.... „Ei”, „Ei”, „Ei” - adic ... „Dân ii”!!... „Dumnealor!”: Mon tri invizibili, ascun i în bunc rele de la por ile infernului! Iar noi? Noi... pân când? Pân când? Harpa Harpa uitat în miezul nop ii lâng fereastra deschis într-o noapte de mai, atins suav de razele lunii, cânt singur ... Nu intra i! L sa i-o s acompanieze-n tain trilurile privighetorii din tufi ul de trandafiri de sub geam... Briza flutur -ncet perdeaua, însufle ind-o în ritmul sunetelor dulci, abia perceptibile. Ecouri La ce gânde ti acum, nu cred c am idee... S ge ile de ghea str pung inima soarelui deasupra universului nostru acum îndep rtat. Escaladez amintiri. Escaladez... E-a a pl cut urcu ul virtual, chiar dac mai alunec i mai cad, dar m ridic i iar i urc mai fascinat, tot mai fascinat. Pe culmile lui secrete, c lcate doar de pa ii inimii mele, m înal ame it spre locul unde toate stelele r s reau numai din mine. Cuvintele tale au fost totdeauna roze i deplin reverberante în celulele gândului meu. Un murmur melodic r sare i ast zi din flori. Priviri umane cu sclipiri subîn elese reflect undele lacului sacru din flora i fauna amintirilor noastre.În sufletul meu mai r sun i-acum ecoul sufletului t u.
33
Din piscurile montane cu m re e z pezi însorite, seninul cerului albastru se topea de dragul nostru în puritatea cristalin a acestor z pezi orbitoare i reci, transformate acum în picuri calde sub genele mele tremur toare. Cred c ar trebui s culeg florile r s rite din urmele pa ilor pe unde ai trecut, pentru a le presa într-un ierbar cu ve tejiri lente sau, mai degrab , cu o secer virgin de cristal t ios, s le retez f r mil , una câte una, în ritmul pic turilor de pe obrazul meu, chiar dac florile toate ar ipa de durere. În acest amurg târziu... În acest amurg târziu, când s ge ile solare înjunghie blând aurul norilor, însângerându-l, spicele fragezi de grâu, cu ml dieri feline de aer v ratec, î i mângâie pulpele superbe, ame itor de frumoase, navigând triumfal prin mijlocul lanului care fierbe lasciv în jurul splendorii tale... Ele îmi r scolesc to i fiorii nelini tilor p gâne din mine. Sub ocrotirea orizontului ce tremur arz tor pân în str fundurile dep rt rilor, eu te chem cu tonuri vr jite, aproape timide, s -i urc m treptele orbitoare de raze hipnotizante, s încerc m a-i sparge voalul vulnerabil al purit ii provocatoare i apoi s cobor cu tine lin într-o lume de basme efemere cu esen e de fericiri incredibile... Tulburat , tu te sperii de vibra iile ce le sim i venind de dincolo de orizont, izvorâte ciudat în sângele meu nelini tit i rev rsate în culorile apusului ame itor, de i ochii mei te mângâie blând ori te înv luie cu consol ri calde de-o clip , reverberând toate culorile furate din ochii t i i din incendiul amurgului care, iat , încet, încet se stinge, chemând umbrele nop ii i ale uit rilor vinovate...
Men iune Ioan Barb, avocat 5.11.1960, C lan, Hunedoara. Repere literare: „T cerea ca o flac r ”, poeme, Ed. C l uza, Deva, 1998, debut editorial. „Pic tura de infinit”, poeme, Ed. ATU, Sibiu, 2010 “Sub via fiin ei plâng strugurii”, poeme, 2010, Ed. ATU, Sibiu. Premii: premiul I pentru carte publicat , „Pic tura de infinit”, Concursul literar “Visul”, Or tie, Ed. a V-a , 2010; premiul I al revistei „Cenaclul de la P ltini ”, Concursul de poezie „Astenie de prim var ”, 2010; premiul II, Concursul literar na ional „Carmen Patriae” Bra ov, Colabor ri „Agonia”, „Roliteratura”, „Bocancul literar”.
nebunia vântul îmi fura ig rile m c uta prin buzunare g sea bile ele de dragoste în fiecare noapte fuma o femeie tr gea adânc în pl mâni cerul de culoarea tutunului când expira aerul descria mici rotocoale albastre to i b rba ii erau înnebuni i ame i i în fiecare diminea furau ig ri de pe tejgheaua vântului de fapt acesta era un recep ioner galant î i primea invita ii la poarta ora ului în ziua liber î i ducea inima ca pe un portofel sub aripi o ag a cu butonii de la man ete sub lun pân ce mantia îi aluneca sub nori se f cea frig prin taverne se auzeau b rba ii tu ind intoxica i de pl cere în jurul meselor de stejar î i fumau zilele scuipau pe jos t cerile din ei mirosea a coctail votc zitnaia cu sentimente dup o s pt mân de nebunie mi-a crescut în piept o plant carnivor a doua zi avea cerul gurii umflat sf rma pietrele din sânge ca un concasor când se oprea din mestecat auzeam cum noaptea cânta la clavecin lua inima ta din scrumier o scutura de scrum tr gea un fum i flirta dac te-a iubi în toamna asta o singur noapte mai a tept voi intra în înc perea oglinzilor via a îmi va face semne cu batista înr mat în fiecare perete voi admira-o în timp ce se va îndep rta l sând în urm prezentul o inim uitat într-un trunchi uscat de copac dup transplant toamna mi-a ridicat pleoapele cu degetele în epate de spini de pe crengi frunzele ce se d ruiesc îmi plutesc prin sânge în deriv printre mici b rcu e de hârtie i deodat aud cum te apropii din rochia ta picur în boabe mici întunericul
34
te p r sesc ultimele oapte fo nesc rostogolite pe scara de piatr descoperind o alt diminea dac te-a iubi în ceasul acesta i-a mu ca inima ca pe un m r m vei cunoa te dup buzele arse de sînge vei sim i timpul deschizând o sticl cu vin în anticamer de irându- i aburul într-un suspin în zori cea a î i va îmbr ca sufletul în catifea te va r scoli urma trecerii mele ca amintirile unui mort purtate printre ciulinii nop ii de un strigoi
Men iune Aida Hancer, Hancer, student 15.03.1989, Bucure ti. Poet, redactor la „Bucovina literar ”, membr a Societ ii Scriitorilor Bucovineni. Colabor ri la: „România literar ”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, Tribuna, Apostrof, Tomis, „Dacia literar ” etc Debut publicistic-„Luceaf rul”- 2007 Debut editorial- „Amadiada”, Princeps Ed. Ia i, 2008 „Eva nim nui”, Vinea, 2008 Cronici ale volumelor de debut: Horia Gârbea (“Luceaf rul”) Claudiu Komartin (www.egophobia.ro) Felix Nicolau (“Luceaf rul”), Valeria Manta-T icu u, Gellu Dorian (“Convorbiri literare”), erban Axinte (“Convorbiri literare”) Nicolae one prefa la volumul “Eva nim nui” Daniel Corbu prefa volum “Amadiada” Florin Caragiu (“Vatra”) -prezent în culegerea de texte critice “Anticanonice”Felix Nicolau, „Tritonic”, -prezent în Antologia de texte critice „Cititorul de Poezie”, semnat de Gellu Dorian -apare cu pagini de poezie tradus în sârb în revista româneasc “Europa”, din Novi-Sad -poeme în curs de traducere în sloven (unul dintre volume). Premii/selectiv Premii/selectiv: selectiv -premiul I la concursul de poezie „Arena cu vis tori”Pite ti-2007 -Marele premiu la concursul de poezie „Provers”-Nicula 2007 -premiu revistei „Poesis” la concursul de poezie „Provers”-Nicula 2007 -Marele premiu la Concursul Na ional de poezie „Tudor Arghezi”-Tg-Jiu –sec iunea manuscris-mai 2007 -Marele premiu la Festivalul Na ional de poezie „Costache Conachi”-Tecuci -premiul editurii „Princeps-Edit”-la Festivalul
Na ional de Poezie „Porni Luceaf rul”2007 -Marele premiu la Festivalul Na ional de poezie “Lira de Argint- Alexandru Sihleanu 2007 -Marele premiu la Festivalul Na ional de poezie „Agatha Grigorescu Bacovia”2007 -Premiul I la Festivalul Na ional „Varlaam”2007 -premiu I la Festivalul Na ional „Vasile Voiculescu”2007 -Marele premiu la Festivalul Na ional de poezie „Iulia Hasdeu”-Chisin u 2007(Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova). -Marele premiu(premiul de debut în volum) la Concursul Na ional de poezie „Gheorghe Pitu ” 2008 -premiul II la Concursul de poezie „În dulcele stil modern”. 2008 Premii pentru volumele de debut: -Premiul pentru debut al Funda iei i revistei „Luceaf rul”, Bucure ti , 2008 -premiul pentru cel mai bun volum de poezie al anului 2008 la la Festivalul Na ional „Avangarda XII”, pentru volumul “Eva nim nui” -Premiul Festivalului Interna ional “Ronald Gasparic”Ia i ,2009 pentru Amadiada -Premiul Uniunii Scriitorilor-Ia i-“Amadiada”, 2009 -Nominalizare la premiile anuale Euridice pentru ambele volume, Bucure ti, 2009 -Lecturi în cenaclurile bucure tene: “Euridice”, Cenaclul de la muzeu -invitat la Festivalul Interna ional Colonia literar de la Cortanovci- Serbia (Novi Sad), septembrie-2009 -lecturi în cadrul Serilor de Poezie Sinapsa- Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor (Bucure ti) al turi de: Ana Blandiana, Ioan es Pop, Constan a Buzea, Liliana Ursu, Marian Dr ghici, Paul Aretzu, Nicolae Tzone, Octavian Soviany -lecturi Prim vara Poe ilor- Colegiul Na ional „Jean Monet”, al turi de Mihail G l anu i Peter Sragher -prezen a în emisiuni la Radio România Actualit i i Radio România Cultural (Genera ia 2000, realizator Dana Pitrop)2008 Hohot dintre to i eu nu pot s râd coloana mea vertebral nu poate s zâmbeasc nu se poate întoarce brusc nu hohotesc vertebrele nu se încalec e lini te un arpe blând s-a oprit pe spatele meu un arpe de cas care nu provoac scandaluri ci st lini tit se preface c -i mort i viseaz c -i într-un ou viu de erpoaic dintre toate loviturile una singur î i face loc în carne i-o trage la loc ca pe o plapum aceea r mâne un semn c jumate hohote te i jumatea cealalt poate s tac
35
între ele vame ul st tol nit i aproape c i se v d oasele deasupra plute te un fir de sânge ca o fund a norocului putea s m despice pur i simplu dar maic -sa-i rafinarea i arpele î i las capul pe moale ca o feti cheal i sincer Banquet undeva în cer se discut obsesiile noastre i noi st m lini ti i bolnavi terminali la petrecerea de cr ciun ologii primesc invita ia la dans a reginei în lini te nu po i s faci un pas gre it dac n-ai picioare dar de la brâu în sus s urli cu mâinile ca ni te samovare spunea makine nenorocite de samovare împ r ite-n oribile ce ti chineze ti din ele sorb guri care cândva s rutau i- i l sau s rutate picioarele cu ochii apatici ca ni te melci mângâia i de gene vorbim ceaiul fâ âie petrecerea mu ilor un fast al naturii aproape executate în mijlocul c reia un samovar încearc s se ridice înspre tavan i fiecare parte a corpului lui delireaz i fiecare parte a corpului lui sunt chiar ceilal i care stau pe coate semn al îngenuncherii mâinilor samovare v rug m fierbe i-ne ceaiul gurile-s ca floarea uscat de tei dansul v pa te pe din untru Dumnezeu v-agit ca pe manunchiuri de chei Glanda p mântului tat noi vrem s te vindem diminea vom da jos perdelele s te acopere soarele ora ului cu obraji de vin oranj înghe at noi st m cu tine în groap numai în primele cinci minute ale mor ii tale ca s ne spui ce v d porcii în ziua nun ii st pânilor f -ne loc lâng tine cinci minute între cutele hainei tale ca un fulger între scândurile din gard sau o femeie sub ire dând pe-o r z toare hainele murdare ale familiei
tat în cas mizeria cre te ca apele i ne umple de lini te. soarele apas pedala co ului de gunoi se deschide o gur a nepl cerii îmbrac -te eroii t i prefera i au parcat ma inile în ru inea ta dar tat l calc prelung î i adun p mântul mai aproape un sfânt cu p mânt sub picioare. el locuie te o gland jos în p mânt noi st m în picioare îi gâdil m orgoliul dar eu dau primele semne de disperare îmi fluture mâinile în aer ca într-un aluat urc în g leat i fac semn s m scoat afar de-aici unde sfin ii latr ca animale de cas i nu r mâne carne pe os eu sunt copila ul ora ului eu sunt copila ul ora ului i ridic spre tine din asfalt mâinile mie îmi bate inima cu b t i de borma in i pe dedesubtul ora ului cer etori cu brichetele readuc focul în pe teri m ridic din patul de dragoste ca o macara în epenit i cobor în cel lalt pat ca un escavator cu p mânt în burt oamenii m comand . cu ei prind lumea în bra e i-o strâng pân când îi ies ochii ca doi sâni prin care lumea de jos este femeia lumii de sus eu sunt copila ul ora ului i în fiecare duminic m rog cu geamul ma inii deschis i parbrizul sp lat cu venele proeminente ca s vezi i tu c acvariul s-a murd rit i sângele trebuie schimbat ia-l cu g leata i adu-l înapoi cu pipeta planteaz ca la început sângele cu penseta eu sunt copila ul ora ului i cel mai frumos r s rit de soare cre te din blana acestui ora dup ce noapte de noapte ai înfipt cu itul adânc în acela i loc i l rgit noapte de noapte i diminea a ai s iei ora ul-hermin i ai s tragi cu cu itul prin el liniile tramvaiului pe deasupra z pezii.
Men iune Marilena Apostu, Apostu profesor documentarist 22 iunie 1969, Gala i. Prezent în Antologiile de poezie “Arta de a fi” i “Armonii celeste” Gala i, 2009 -în revista “Ecouri Literare”, Vaslui nr.4. 2009 -în Suplimentul literar al revistei ”Climate literare” prefa at de Radu Cârneci ”Antologie de poezie i proz “Boema” '33, vol. 4, Bucure ti, 2010
36
Doar amintirea aripil aripilor or Pe strad doar nev zu i trec tori i doar amintirea aripilor în umerii mei
opt vise r t cite nou t ceri în f g duin zece anotimpuri de referin chiar dac zidul e rece ea zâmbe te
luna î i sparge singur tatea-n fereastr ner bd toare a tept trenul cu clipe de halte uitate i m visez culoare r sf at în secundele privirilor tale Aici între aceste ziduri Aici între aceste ziduri am fost ferici i zidurile sunt tot aici tu e ti foarte departe ziua a murit de mult în zarz rul din dreptul ferestrei m ghemuiesc în pat i m tot gândesc la tine aerul din înc pere crap de dor i în jurul meu risipite pe jos numai nop i nedormite diminea a deschid larg fereastra respira ia mi se umple de frezii. chipul t u m dezleag de albele nop i ca s pot tr i mai apropiat soarele Plâng cu ochii mei Pe urma pa ilor împin i în frunze plâng cu ochii mei de acum privirea ta e un lemn dulce ce m a teapt în catedrala în l at de cuvinte pân când luna urc un deal verde pe um rul t u stâng oare vom r mâne doar inten ia degetelor? Frumoasa i zidul Frumoasa femeie st tot lâng zid are de vânzare un strop de fericire doi ochi alba tri trei sl biciuni patru por ii de încredere cinci victorii oneste ase opere de filosofie apte re ete pentru a cunoa te splendoarea
Men iune Constantin Badea, inginer peisagist 10.05.1958, irna, Prahova. Pe proprie r spundere A, sigur c da am fost pe paji te când vulturul a c zut din cer; bolovan cenu iu i greu nu m-am repezit precum odinioar patriarhii din Ierusalim la piatra g sit prin preajma Mormântului Sfânt s caute texte scrise de Dumnezeu pe proprie r spundere v spun nu m-am repezit cu barba-n vânt i împiedicându-m -n ve minte eu ce a fi g sit în gu a vulturului inert: resturi din iedul de capr neagr r pit dintre stânci câteva codi e s rmanii oricei de munte poate pene i multe sferdii de oase am stat pe loc pe proprie r spundere v spun m-am cutremurat cum furnicile aliniate se-ndreptau cu pa i siguri de infanterist c tre ochii lui stin i i reci!
Men iune Magda Botezat, Botezat profesor 25.08.1985, Suceava. Timpul viu Nimic candid în zborul nostru de lemn: Eu, tu, aceea i pereche de aripi
37
i crucea pe care o purt m împreun . Cotidianul mu c din noi clipe dragi: ne trezim, ne sp l m, mergem la serviciu, dormim apoi iar ne trezim, ne sp l m, mergem la serviciu i dormim devreme Ca s fim odihni i mâine când ne trezim din nou. i din când în când Ne omorâm timpul privind la televizor tirile, Ne întreb m când va trece criza mondial , Cum a murit P unescu i de ce nu avem timp viuTimp de topit cu privirea un r s rit la malul m rii sau la balconul de la etajul V m car Timp de ghicit în palm fuga sfin ilor prin oameni Timp de cuprins c r i cu inima, ca pe vremuri când eram tineri. De ce nu avem timp viu? Timp de dragoste prin diverse loca ii cu umerii goi i trupurile arse de fiorul omidelor în metamorfoz . Cu crengile împreunate, încle tate, înrobite de pasiune, Cu sfârcurile tari. Avizi dup buze mu cate pân la sânge i niciodat prea obosi i ca s-o lu m de la cap t... Nu avem timp viu pentru c ne-au legat picioarele, ne-au întors cu spatele unul la cel lalt i ne-au t iat aripile anii. Vom pierde i crucea îndat ! Azi te iubesc mai mult ca întotdeauna i mai pu in ca niciodat ! Bacovia al nostru iubito, închide ochii încerc na i sublim înainte de vreme, vreau s v d i azi cum peste pleoapele tale se scutur cire ii... mi-e foame de forme, iubito, mi-e sete de nori, iubito, mi-e multe de tine, iubito; cu ochii închi i am deschide visele tii tu - cutiile acelea cu funde roz i cu miros de infinit la care nu îndr znim s umbl m decât atunci când ne zvâcnesc tâmplele; am deschide visele i am evada (pentru a câta oar , iubito, pentru a mia oar ) în parcul solitar cu copaci goi, cu p s ri albe, p s ri negre i cu Bacovia al turi scriind
poezia noastr de dragoste: ochii no tri, iubito cutiile noastre cu funde roz Bacovia al nostru, iubito i nebunia noastr de dragoste Punct.
Men iune Victor Burde, pensionar 07.03.1942, Alba Iulia. Volume ap rute: „Se roag p durea” „Sub zodiacul pe tilor”, „A ternut pe frunza toamnei”. Premii literare: Premiul IV la Concursul Interna ional de Poezie „STARPRESS”, edi ia 2010, Premiul I la Concursul Na ional de Poezie „Pe aripi de dor domnesc”, edi ia 2010; Colabor ri:Revista „Starpress”, Revista „Gând românesc”, Revista „Speran a”. Ap i dor A bea ap din vasul de lut, Brumat de apa prea rece Din care mama i tata-au b ut, Înainte ca-n hum s plece . S stau la fântâna din sat, Odihnind, dup fânul cosit S umplu urciorul secat, Ca dorul meu mistuit. S num r r chite pe cale, i-n susur de plopi s ascult Din frunz o doin de jale, Cântat de tata demult. Degeaba-i urciorul umplut Cu apa fîntânii oglind , Departe i-e chipul durut i dorul m-a teapt în tind . Satul meu Satul meu, e amintirea mamei N frama împ nat legat înapoi, Caru-nc rcat, mânat în pragul toamnei, De tat l meu, p ind pe lâng boi. i ce miros era în sat atunci, Plutea din vii aroma a-busuioac , Cântau r ncile t ind tuleii-n lunci i glumele curgeau, când era clac . În pragul iernii, î i torceau fuiorul, La ez tori, în serile brumate Iar doina, suspina, s le aline dorul, De so ul sau iubitul, dus departe.
38
i iar i înfloreau cire ii-n prim var , Iar albul lor p rea, ca un ve mânt ales, Ne revedeam cu drag, în fiecare var , La prispa str mo easc , pentru alt cules. De satul meu, m simt pe veci legat Nu pot uita de Some i de deal, De i-s b trân, din el, de mult plecat, Îmi aminte te c -s rân , de Ardeal! La casa p rinteasc M -ntorc la mica mea bucat de p mânt R mas de la tata, din str buna-i glie. În sat, mai toat uli a-i pustie nici copii la joac nu mai sânt. C su ele prin vremi s-au co covit, Stând s alunece spre mal de ap , C ci timpu-n trup i-n maluri sap i buruienile-n fere ti au n p dit. În curtea casei mele p rinte ti Doar nucul pus de tata mai rode te. Cire ul s-a uscat i creanga-i m rgine te Gr dina din vecini cu meri domne ti. Prin geamul colbuit de anotimpuri, Z resc n frama mamei i-un tergar i-n cui mai rugine te, b trânul felinar Ce sta de veghe noaptea-n alte timpuri. Icoana cu Iisus aproape c -i desprins De pe peretele cu lavi i mas Mai binecuvînteaz lini tea din cas , Dar candela nu-i mai demult aprins . Îngenunchez precum la Liturghie i spun o rug ciune pentru ei, Mama i tata, dragi p rin ii mei i pentru timpurile din copil rie, Ce tiu c niciodat nu au s reînvie!
Men iune Cezar Ciobâc , Boto ani. pseudopastel în cazul în care nu ti i azi-noapte a nins amintirile de dinainte de a m fi n scut i cele de dup ce nu voi mai fi le ningeau cumplit pe celelalte
torcând o biseric pe pl gile criv ului în pragul dintre dou vise unul cu tine i altul cu o moarte minion de prob un ou mare cât un clopot n tea un ghem cu care se juca o pisic b trân cu din i de arm sar clinchetul lacrimilor de ghea a eza alfabetic în jurul omului de z pad un cor de îngeri buh i i de ve nicie în creierul meu o cârti se îngra cu absen a ta continuu în cazul în care nu tii asear ningea prin suflet i eu eram un poem plin degre eli sângerând ghemuit ca un fetus în pântecul umbrei i înc mirosind a cerneal din c limara ta tic loaso s nu vii la na terea mea *** Mi s-a f cut semn S m nasc i am ie it sfios din burta mamei Ca dintr-o biseric Pe cear aful zorilor Un imens fluture ro u mi-a t iat buricul râzând ne tiind ce s fac cu mâinile am început s decupez aerul în apa lui ireal de adânc i de limpede o a ezare pur i simplu pustie ters în dep rtare de un strig t parc omenesc poate l tratul întunericului poate vântul ve ted era inima pe care me terul olar mi-o trimitea printr-o pas re de foc mi-am s pat în trup o firid cât o etuv de cald i-am îngropat-o acolo ca pe-o comoar când am început s ip s-a deschis cerul i tot nimicul s-a îmbr cat în culorile curcubeului dumnezeu privea în gol cugetând asupra unui vers care s îmbete moartea ** Asear Am n scut în vis Punctul În stânga lui
39
Pe-o raz de câteva versuri Un zbor respira din greu Am crezut c -i clon ul ei Dar nu Era inima uzat Aplecat peste margine Cu microfonul între aorte i sângele dansa Eliberând în lumea aceea Posibil O singur tate foarte luminoas În dreapta lui Pe epiderma unei amintiri Nimbul ochilor amu ina Un buchet de numere Desfigurate exhaustiv De târfele vidului Dedesubtul foii Larvele neobosite ale gândurilor eseau de zor Brandenburguri pentru Poemul nostru ce se vrea Bine antifonat i peste toate dragii mei Se a eza scrâ nind i mirosind a fum Un anotimp ce-avea la gât Sufletul drept amulet ** Ideea e c m-am s turat s vie uiesc Într-un poem în care Cuvintele m-au lins pân la os Aproape de sevraj Din balonul gumei de mestecat Iese un înger schilodit De rugina dintre din i i se tope te ca un arpe Printre frunzele care Î i beau noaptea cu ciorile Câteva silabe de lapte Încearc din r sputeri S se in strâns De ugerul sterp al cuvântului ultim Printre sticle goale în care zac R m i e de sensuri m runte i locuri comune pe unde Realit i infinitezimale Î i pun majuscule de bufon i intr în ordine alfabetic În cuibul de eoni Alta era ideea fra ilor S caut fericit Un punct Suficient de funerar i tragic Cu care s astup Pân la-nviere
Ie irea din trup A echilibrului S încheie sezonul La marginea exfolierii Stau nemi cat i privesc Cum pulsul unei frunze Îmi toarn în vene cenu i m arunc în tine femeie i tot cad cu apte în gând Pân se face vânt Pân când Între ironie i erezie Limba alege visul Asezonat cu rana întru terapie A auzului întrez rit i dilatat biografic Printre secunde sulfuroase Cu care diminea a Îmi ung beh ind Necrozate iluzii Concluzii Tu te dezbraci din nou De crisalida zilei Iar eu de urubându- i sânii Caut laptele cu care vreau s -mi cresc Pân la debutul astral Poemele rahitice Ideea era Pe o insul ponosit Exilat printre Viermi plenipoten iali
Men iune Carmen Cium rnean, rnean grefier 27.12.1974, Zal u, S laj Membr a Cenaclului literar „Caiete silvane" Volumul „Ultimatum iubirii" - ap rut în dec. 2010 Târziu Un timp alb din orologiul ce nu- i mai g se te locul în perete o u din lemn fumuriu desparte dou camere în stânga centrului arunc somnul ra iunii care treze te instincte în mijlocul centrului zace, a teptând,
40
în elepciunea de pe urm ferestre din sticl mat separ pere ii atârna i de lumea-n care zboar pas rea Simorgh pervazul fiec rei cr p turi ascunde porumbei cu ciocuri-guri neprih nite care mimeaz înl untrul dac îi numeri din doi în doi sunt apte unul întotdeauna moare candelabre stinse cu globuri mari din sârm ro ie zgârie podeaua orologiul asurzitor arunc limbile timpului târziu
Men iune Simona Cr ciunescu, elev 19.02.1992, Vatra Dornei, Suceava. Liceul Teoretic „Ion Luca”. ÎntrÎntr-o zi voi face i cepele s plâng ! Nu-mi place busuiocul c ci cre te din cenu a str mo ilor. Nu îmi place c e ti fiin dual Între îngeri i noapte Pe strada lui Blaga cu Bacovia Exact la intersec ie. - Visele se cl desc la încheietura dintre Lemnul cu poveste i cel verde Mascat de lacul cel modern Sub esen a de lemn tare. Cutia sufletului cred c e poroas C ci uneori p rticele din el Ies, se plimb pe str zile l turalnice, (Vede femeie, se spovede te, î i face prieteni, Are grij de tine) iar seara vine i îmi poveste te. Mâine vrea s o ia de la cap t. Acei pori se dilat uneori mai mult decât trebuie Îndeajuns cât s intri, dar, Cu cât stai mai mult, cu atât porii încearc s te ascund (p streze) acolo, în untru, Iar dac vrei s pleci, nu for a, Ai r bdare c ci m r ne ti.
Cutia sufletului meu e f cut din lemn Din cedrii Libanului. Flori mortuare i fete cu tricouri în blugi Verde crud. Trebuie s promov m o maturizare În esen e de cidru, la o igar . Mozart i bucle, carnagiu de trandafiri, Bomboane delicioase. Amare. Juc m jocuri de societate îmbr ca i în halate albe i mim m c nu ne pricepem s descoasem ( i nu vrem s tim ) adev ruri. Alerg m în diferite st ri de laten Unde ilariant cre tem vise în ghivece de silicon Va fi o lume supus mor ii Tu suferi ( trebuie) Mai ales de când e ti îndr gostit ca un nebun, ... ca un tâmpit Orar spontan de iubit Vreau praf de stele, Nici Channel no.5 D -mi realitatea în care ne ascundem “Je veux la bonheure”” Dar nu într-o limuzin , c ci cerul e mai albastru în jocul ielelor Când Cervantes construia destine. i prin jocuri, cu mâna pe inim Se ascunde libertatea mea... prin inima ta. În hipoderm i derm locuiesc, epidermul îl sim i Î i place. D -mi un manual s te înv (c ci e ti ciudat-diferit pentru c te iubesc) Cum ai o ureche în palm când ascul i inima unei fete cu maniere. Celulele endorfine salt la minciunile tale Întârziate uneori… de vremea înz pezit Trec tori. -Integral din tine vreau Nu derivate.S nu te pierzi pe rue de la vie C ci eu te a tept, la Bucure ti.. Sau te a tept pentru când te întorci cu spatele S tii c te sus in. Nu vreau un ceas… poate unul stricat S se învârt mai încet când sunt cu tine.. Nu cu fiecare mine Pe strada mea! Momente f r cet enie spune ea Unde moartea gândului ucide ce Nu s-a n scut înc .
41
Scutur globul lumii noastre de trei ori, Roste te vraja, pune la r cit, nici mai mult, nici mai pu in, trei minute! hai s mergem s vedem Cum copacii n-au idee de ce acum sunt verzi i ieri sidefii.
Men iune Ion Moraru 27.03.1951, Puie ti, Vaslui. În anul 1987 debuteaz cu epigrame în revista „Urzica”. În acela i an devine membru al Clubului epigrami tilor „P storel Teodoreanu” din Gala i. Public epigrame în ziarul local „Via a nou ”, precum i în „Caietele de cenaclu” i în revista „P storel” editate de clubul g l ean. Membru al „Uniunii Epigrami tilor din România” (U.E.R.) din anul 1993. Membru al Clubului Scriitorilor Umori ti „VERVA”Gala i din anul 1994. Membru al Societ ii Scriitorilor ”Costache Negri”Gala i din anul 1995. Pre edinte al Clubului Scriitorilor Umori ti „VERVA”Gala i din anul 1998. Inclus în peste 50 de culegeri i antologii de umor. De in tor a peste 60 de premii importante ob inute la concursurile organizate în cadrul Festivalurilor de umor desf urate, de-a lungul anilor, în România i Republica Moldova. A publicat epigrame în ziarul local „Via a liber ”(suplimentul umoristic „Buzunarul”), precum i în revistele umoristice : „Epigrama”, „Haz de necaz”, „Hohote”, „AG pe rime”, „Cacealmaua”, „Porto-Franco”, „Spinul” i altele. Apari ii editoriale: -„Epigrame”-Editura „Evrika”, Br ila-1993 -„Ace de cojoace”-Editura „Geneze”, Gala i- 1998 -„Umor la Mila 80” (volum colectiv)-Editura „Alma”, Gala i-2000 ZiZi-i pe americ ne te! Fi’ndc e democra ie, Tot românul azi vorbe te, (Ba, adeseori i scrie), Numai … americ ne te! De-ntrebi unul : „Cât e ceasul?” Tipul se opre te-n loc i, schimonosindu- i glasul , Î i r spunde : Five O’clock! În aceast criz grav Unii, dup cum aud , Nu mai merg la ,,plimb tav ” Ci m nânc la … Fast Food !
Chiar la ar , prin v ioag , Mândrei, un fl c u acu’ Nu-i mai spune ”îmi e ti drag ”! Ci-i opte te : I love you! Un v car, pe-ntregul sat , (Cum e vorba pe la noi), Nu mai este sup rat Fi’ndc azi e … Cowboy! Cowboy! Am v zut o bab care, Vrând s intre- n bar, discret, V zu Closed la intrare i-a crezut c e … Closet! Closet Mo i cu lacrimi precum roua, Care n-au un trai decent, Cump r ,,la mâna-a doua” Numai de la … Second Hand! Încotro se-ndreapt ara Nimeni nu mai poate ti … Doar la show-uri, câ iva, seara, Spun : To be or not to be! be Vezi pe strad o zambil De femeie, cu mult fard, Înso it de-o goril Care cic -i Body Guard! Guard Unii vând Pop Corn se tie, Ca alicele de plumb, În cornete de hârtie, Juri c -s boabe de porumb! Fetele când v d, în fine, Un b rbat ca Don Juan, Nu mai spun c ,,tipu-i bine”! Ci c este … Number One One! Dragii mei compatrio i, Asculta i-m un pic : I’m sorry! pentru to i Stupid People c v zic! De ce s stârni i mânia Cu engleza asta-n zon , Când noi tim c România Este ar … francofon ?! Via de câine Azi mai mult decât oricând, Chiar de n-ai nimic pe mas , Nu e ti un om cu lume-n rând Dac n-ai un câine-n cas .
42
Unii- adun prin od i, (Chiar i prin sufragerie), Câte patru -cinci pot i Parc-ar fi … menajerie. În capot, cu cea ca-n mân , Cu ig ri mai ac t rii, Vezi, în zori, cum o st pân Scoate javra-n fa a sc rii. Parc stând pe pioneze, Cl n nind din din i s racul, Fuge s se u ureze Nimerind cu greu copacul. V d cum unii azi, cu droaia, Dau anun uri în ziare S - i recapete potaia Contra … ,,recompens mare”! C ci dul ul cel de ras , Ca s-o spunem mai pe scurt, Este, la intrarea-n cas , Cel mai sigur … antifurt. De un ho sau de-un tâlhar Ce s fure au tupeul, Te p ze te-un ORICAR Mai ceva ca … S.P.P. –ul! Câinii-s animale faine Ca s -i cre ti nu-i o scofal , N-au nevoie nici de haine Nici ca s -i trimi i la coal ! Dar, de regul , în case, Nu m nânc orice-ar fi (M m lig , pâine, oase …) Numai mu chi sau PEDIGREE! ……………………………….. A fi foarte bucuros, De-a vedea umblând pe strad , Câinii tia-n sus i jos Îns … cu covrigi în coad !
Men iune George Chiriac, student Pseudonim literar: Stan Cristiana. One ti, jud.Bac u. I. mâini sc moase scormonesc în p mînt hai s prindem din ii de aur ai mor ilor o can cu vene peste perlele aruncate înaintea porcilor col ii lor vi inii. groh iala. versul acesta este un m r putred pe capul unei c lug ri e virgine
i plou înv m alfabetul cânt m din iarb c su a noastr cuibu or de nebunii lyli marlen [trecea tren dupa tren ca-n lyli marlen] zicea gellu naum o dorin de moarte ca un cuf r plin cu rom pe fundul oceanului apa trece pe bulevard c lug ri a î i ridic mantia i p e te lin ca prin saliva aman ilor II. II. ce adiere odioas femeia aceea trage vânturi în cada mea în cada mea cu spum i lapte de iap sunt un degetar pe mâna unui gangster inima mea înflore te ca o carne macr veni i s vede i cum se pl te te vâsla ul de pe styx aceasta poate fi ultima suflare. în timi oara lui `89 rece i pur pur i cast herta müller în floarea vârstei linge creierii lui ceau escu ea e un pitbull ea e un cortegiu funerar III. III. merg i m izbesc de ziduri trupul meu poate fi cel de pe pachetele de igarete nu pricep care e asem narea dintre un os i un s pun nu pricep care e diferen a dintre pacientul englez i t cerea mieilor sunt ziare fugind prin vânt sunt piei de animale la ferestre sunt centuri de castitate ruginite în creierul meu se intr ca în pânza unui p ianjen IV. IV. când atentatul de la sarajevo e în floare se mi c burta p mântului noi st m în mijlocul câmpului de lupt ascult m rug ciunile din tran ee pe rug st ioana d`arc cu sfârcurile ei tari i roz cu zgomotul mor ii i alte p cate
Men iune Mahmoud Djamal, Djamal medic, scriitor 04.05.1962, Rakka, Siria Debut editorial editorial: orial volumul de versuri, "De ce", Editura Daco-press, Cluj-Napoca, România, 1995. Public în:"Tribuna", “Haiku” „Vatra veche”-Târguîn: Mure , "Via a de pretudindeni, "Cuvântul Liber", , "Actualitatea literar ,"Oglinda literar ", "Citadela", "Feed Back-Ia i", “Litere”, Revist "Singur","Ecoul" "Tân rul scriitor", "Via a literar ", "Nova Provincia Corvina"“Un ev literar al d-lui Eugen Evu”,
43
“Bucovina”, Ziarul radio online,Radio metafora. Revistaonline RomanianVip, Agonia, Hermeneia, Roliteratura, Sferaonline, Poezii.biz, Arabworldbooks, Ana-news, Scribd.com, Clubul sirian.ro i reteaualiterara, etc. Afilieri: -Membru al Societ ii române de Haiku, Bucure ti. -Membru al Asocia iei mondiale de Haiku (WHA), World Haiku Associations, Tokyo. -Membru al Asocia iei scriitorilor de limb român din Quebec, Canada. -Membru al orginaza iei arabe"Poe i f r frontiere". Antologii&Volume colective: -Prezent în antologii din România i din str in tate: 1-World Haiku 2009, No5, în care sunt antologa i 177 de haijini din 25 de ri, din România 2-A dou carte a întâlnirilor, coordonat de poetul i publicistul Eugen Evu-editura Astra-DevaRomânia,Decembrie-2008. 3-Antologie de poeme i comentarii, coordonat de valentina Becart-editura-Paneurope-Ia iRomânia2008. 4-Antologia "Virtualia 7", coordonat de Alina Manole, Editura Pim-Ia i-România-2008. 5-Mi carea cultural din Rakka, o carte bibliografic coordonat de scriitorul Sirian Subhi Dsuki publicat la editura Kiwanhouse-Damasc-Siria, 2008. 6-A treia carte a întalnirilor de poetul Eugen Evu, seria Corvina, Deva, România-2009. 7-Antologia "Virtualia 8", coordonat de Alina Manole, Editura Pim-Ia i, România, 2009. 8-Antologie de poezie, 55 de poe i contemporani (Pagini alese), coordonat de Valentina Becart, editura Arhip Art, Sibiu, România, 2010. 9-"Primul Cocor", volum colectiv de haiku, Ed.GrintaCluj-Napoca, România,2009. 10-"Dimine ele cocorilor", volum colectiv de haiku, Ed.Grinta, Cluj-Napoca, România, 2010. 11-"Când greierii tac", antologie român de haiku, realizat de actualul pre edinte al societ ii române de haiku, poetul Valentin Nicoli ov, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de haiku în România, editura Societ ii Scriitorilor Români, Bucure ti, 2010. Tradus în limbile: arab , francez (volum de versuri, Nicole Pottier), englez (Poeme, Paul Abucean, Haiku-uri, Magdalena Dale), spaniol (Poeme, Paul Abucean) i japonez (Haiku-uri, Banya Natsuishi). C r i publicate: publicate 1-"De ce?", volum de versuri, Ed.Daco-Press, ClujNapoca, România, 1995. 2-"Pe muchiile cercului", volum de versuri, 112 pagini, Ed.Brumar, Timi oara, România, 2010, prefa a: Eugen Evu, coperta4: Felix Nicolau, editor de carte: Robert erban. 3-"Albe&reci", volum de versuri, 122 pagini,
Ed. Vinea, Bucure ti, România, 2010, Prefa a: erban Foar , postfa a: Alex tef nescu, Gheorghe Grigurcu, Octavian Soviany, Florin Caragiu, clapeta1: Nicolae Tzone, redactor de carte: Nicolae Tzone. 4- "Le Berger des rochers" (P storul de stânci), volum de versuri în limba francez , tradus de Nicole Pottier, Editions Clapas, France, 2010, Prefa a:Nicole Pottier,Eugen Evu, Postfa a: Angela Nache Mamier, redactor de carte: poetul francez Cristophe Liron. Umbra angelei furtun de câ iva ani am un obicei ciudat în fiecare zi ies descul în curtea casei la ora trei dup miezul nop ii îi pip i zidurile de parc a bea din t cerea lor m rezem de trunchiul unui palmier iar el mângâindu-m cu aerul din palma sa îmi poveste te tot felul de întâmpl ri asear mi-a spus c eu m-am n scut într-o zi de toamn la aceea i or când a fost plantat în cas nu era nimic verde pe atunci în afar de el i de ochii mamei î i aduce aminte de ea mereu avea o atingere cald o umbr cuminte ce nu f cea niciodat vreun zgomot îi sp la frunzele adesea încât îl învidiau to i copacii din jur a a îmi poveste te palmierul pân ce r sare soarele iar când încep s a ipesc scoate umbra mamei ascuns bine în r d cini mi-o întinde i cheam toate p s rile s -mi cânte pân -i adorm în bra e strig t nu nu strig cu urmele tale înc pe trup nu m unge i cu ap s rat i cald apele curg toare sunt limpezi i reci tu îmi astupi gura cu sânul î i ver i toate c r rile umbrite în sângele meu nu nu strig cu gura plin de cruci i de morminte lumina nu-i aici lumina nu-i aici sub pielea mea privesc în gol cu ochii abia deschi i i umezi
44
tu î i modulezi sunetele îmi faci semn plecându-te eu ridic din umeri nedumerit privind în gol cu t lpile îndreptate spre cer ca dou lumân ri aprinse travaliu pleoapele înc se desfac da da înc se desfac ochii îmi privesc în t cere clipele ce se crucific pe liniile palmei fiecare înviind din moartea sa o alt clip culorile se dezbrac între mor ile lor de întuneric inima continu s bat exact ca în timpul potopului mâinile m ajut i acum s -mi acop r ochii între plec ciuni t cerea vine într-un erve el alb s -mi tearg petele Regele Apei din umeri mi se ridic dou stoluri de p s ri migratoare pasionate de trasat linii i cercuri câteodat formeaz cu arca din capul meu cruci i semiluni stele cu ase unghiuri în arca mea geme o femeie-n travaliu nu e prima sa na tere nici nu va fi ultima o dat a n scut un munte o s v mira i dar chiar a a a fost a doua oar a n scut o sabie atât de lucioas parc era rupt din soare ner bd tor sunt abia a tept s m nasc i pe mine însumi s m a eze lâng fra ii mei al ptându-m pân mi se vor întoarce stolurile în umeri sunt regele apei acum la comanda mea i se mi c valurile când obosesc o usuc b tând din palme doar o transform în mormânt i m înfig în el iar mâna dreapt o ridic deasupra ca un epitaf pe care scrie Dumnezeu un epitaf cu vârful necuib rit înc ...
Men iune Eugenia Dumitriu, Dumitriu pictor 2.07.1960 Locuie te în Campo Real de Madrid, Spania. Debut colectiv: colectiv „Zodia Harfei”, capitolul „Umbra de stea”. Premiul II la Festivalul Cântecele „Iancului”, Premiul revistei „Tomis”, pentru poezie. A publicat în revistele: „Lyceum”, „Teleormanul”, „Ramuri”, „Tomis”, Yareah Magazine, re eaua literar , am participat cu poezie la Festivalul interna ional “Palabras transhumante” i a publicat poezie în “Libro de Abstractos”la Al V-lea Congres Global de Metapoesia Madrid 2010 Vremuind C utând toamnele, Am ascultat pulsul arborilor i steaua nordului Mi-a îmbr cat orele, în culori vegetale. Privind oamenii, Am înv at a-i cunoa te i într-o zi n-am mai tiut : Care sunt oameni, care paia e ? Tr ind singur tatea, Am adormit la pieptul iubirii, în chem rile nop ii. Desenând maternitate, Am l crimat cuvântând: „-Mama !”, i mi-am deschis bra ele Pentru vremuirea miracolelor. În târziul orelor Când am ap rut eu, bunii mei au început a pleca. Unul, câte unul, o dat cu crizantemele, Când a venit prim vara, le-am împletit cunun , din muguri de cais S mai vorbesc cu ei, în gând, în vis. Când am început a iubi, la marginea lumii, Nu am avut pe cine înl n ui, cu bra ele i cuvintele. În târziul orelor, am înnodat visul în col ul basmalei i m-am d ruit începutului, o dat cu iarba fiarelor i descântecul. Când am îndr znit a-mi cînta dorurile, A venit Mistralul, într-o sear i mi-a furat doinele Din pomul meu, tivit, cu-atâtea frumuse i N-a mai r mas, s -mi lumineze-n ultim ceas, decât, cuvântul.
45
Pentru totdeauna
B rbatul în alb
În bra ele mele, mama Se pref cu într-o pas re,
Primul b rbat pe care l-am cunoscut dup ce am murit, ai fost tu. Ai ajuns întotdeauna la fix insomniile se vindec cu zgomotul din noi se desprind atingeri stratificate esen e între o sosire i o plecare se acoper cu z pezi florile în gar s rutul s-a desprins de obraz, s-a f cut nd ri pe asfalt. - Semn r u, strig rud reasa care vinde t mâioare la col ul str zii înmormânteaz resturile într-o batist . - Nu ai noroc în dragoste - cioburile aduc fericire, spun. La serviciu, b rbatul în alb povestea cum mi-a desf cut mormântul cu lama unui cu it de buc t rie. Anca ne prinsese inimile într-un ac de siguran .
Noaptea se zdren ui, i c elul p mântului începu s urle. Marmur de Carara, îmbr cat în straie de toate zilele Mama, O dezmierd în cântec i cuvinte. Din cerul înalt se desprind stele, Ursoaica î i pierde labele din fa p mântul se crap în dou , R mâne pierdut -n univers, pentru totdeauna, Mama.
Men iune Florina Isache 17 02 1968, Ro iorii de Vede, Teleorman. Volumul de versuri ,,Ie irea din anotimp’’,Ed. Punct. Buc. 2006. Public în revistele: „Steaua”, „Oglinda literar ”, „Drum”, „Caligraf”, „Meandre”, „Dealul Melcilor”, „Cetatea Cultural ”, „Fereastra”; prezent în Antologia de poezie i epigrame „Romeo i Julieta la Mizil”, coordonator prof. Lauren iu B dicioiu. Revista Phoenix Magazin- Arizona, în antologia „Scriitori Ro ioreni’’, Premiul revistei „Steaua’’- la Festivalul Interna ional „Lucian Blaga”, Sebe 2010 Premiul “Naji Naaman”- Liban 2010 Miro i a poezie La MT. Company SRL Se îmbrac viii i mor ii în haine cu miros de diluant, de mucegai i de erve ele parfumate nedumeririle se netezesc sub pielea cu aspect modificat de roc . Fata de la cas bate poeme în sânge. eful zice c au sc zut vânz rile de când m-am îndr gostit plec în timpul programului te caut într-o camer f r ziduri, f r perdele, f r ceas... am nevoie de aer - Respir -m ! îmi strigi de undeva… nu tiu de unde.. ora 16 e p tratul perfect al unei convorbiri f r intermiten e tii ? Miro i a poezie.
Frig Un somn cu u ile închise. Chiar dac de in cheia, nu o g sesc. i cum un co mar nu vine niciodat singur asediaz u a unui sentiment interzis. Captiv într-o cochilie de cea înv cu p ienjenii urzitul perspectivelor sumbre. Sângele trandafirilor uci i îmi curge pe mâini mentolat într-un amalgam de culori ip tul lor anuleaz inten ia de a merge mai depare. Îmi este sete. Paharul are sânge alb de crin, frunze moarte i embrioni de cais. Simt cu itul sec ionând nervuri în îmbr i area ta e frig Ca pas rea Phoenix Rupe-m de la r d cini, dezbrac -m de frunze, de flori, de parfum, iube te-m ! Sau pune-m la presat în cartea de rug ciuni sau la oglinda în care î i piepteni dimine ile arunc -mi amintirea între anotimpuri. Ca pas rea Phoenix renasc în cuvânt...
46
Men iune Alexandru Piscu, Piscu student 24.11.1988, Parava, Bac u. Ninge peste noi Ninge sfânt i sublim, noi vis m c iubim o iubire dulce-amar . i oricât ar fi nins, iubirea-n noi nu s-ar fi stins, va rena te-n prim var .” Peste tot a nins, tu nu te-ai dep rtat, ai pa ii ascun i în z pada noastr . Peste mine ninge, ninge ne-ncetat, fulgii or s-a eze perdele la fereastr . Ninge peste ceasuri, orele sunt ninse, de n-ai fi aproape, a fi înghe at. Ninge peste ceruri, iar lumina lunii, sfâ ie z pada, ce ne-a îngropat. Ninge peste noi ca o amintire, mun ii de z pad sunt un tainic scut. Sub z pada deas ca o-nchipuire, ninge cu iubire, ca-ntr-un rai pierdut. Din ceruri înc ninge, iar Domnul ne adie, un evantai de sticl alung fulgii goi. Iar de va fi s ning i peste ani, o mie, s ning cu iubire, iubito, peste noi.
Men iune Marina Popescu 04.07.1982, Bucure ti Mai multe premii la concursuri na ionale de literatur dintre care amintesc: “Dimitrie Bolintineanu” (premiul al II-lea sec iunea Poezie, oct. 2009), “Romeo i Julieta la Mizil” (men iune, Mizil, ian. 2010) “Eusebiu Camilar” i “Magda Isanos” (premiul al II-lea i premiul revistei “Convorbiri literare”, sec iunea Poezie, Suceava, mai 2010), “Nicolae Labi ” (Premiul revistei “Conta”, Suceava, oct. 2010. Administrator al Cenaclului online “Lira 21” (http://lira21.ro/). Poeme publicate în diverse reviste online sau on-paper (“Litere”, “Oglinda Literar ”, Egophobia, “Watery times”, Conta i altele) Salonul 1 (poem de colorat moartea) M plimb cu o moarte pe limb o port a a ca pe o acadea cineva îmi spune c ziua înc nu
a secat de bune inten ii cineva î i cheam mireasa la o partid de ah e soare pe holurile lungi, halucinante i întristare mult e aici cineva întreab dac am ajuns dincolo sunt îngeri în halate albe cu aripi ascunse în buzunare mai suntem noi, tia care scoatem limba unii la al ii i ne ar t m moartea, ne l ud m care o are mai viu colorat . Salonul 2 (poemul (poemul urii) i-am zis c via a e un spital aici ne vindec m sau murim a treia cale nu exist a patra nici nu se poate visa. Te-am urât în secret st teai într-un salon mai spa ios supa ta avea mai multe stelu e de gr sime infirmiera care te tergea la fund etala un piept voluptuos (ce folos ie numai de asta nu- i mai ardea). Te uram i î i zâmbeam cu sufletul bandajat atele în cele 1000 de bra e cu care te-a fi sugrumat te uram cu toate cele 7 guri care înfulecau diminea a pâinea uns cu margarin i gem te uram când înghi eam pastile te uram când f ceam pipi în vasul ruginit te uram când doctorul la gras îmi lua pulsul te uram când transpiram te uram când din gura ta â nea moartea i îmi p trundea în vene ca un sedativ. Te uram i spitalul încol ea în mine prim var boant f r muguri i flori.
Men iune Iulian Radu, poet Baba Ana, Prahova. Pustiul alb Ninge de vreme mult i e frig, Privesc pustiul m rii de z pad Sunt singur i c zut, zadarnic strig, Nu e nimeni nici s aud , nici s vadã. in ochii închi i, nu tiu de-am adormit Sau dac lupii albi m îngropar , V d chipul t u înve mântat în alb i a început tot trupul s m doar , M doare sufletul de-atâta alb
47
i trupul meu aproape e de moarte A vrea s m -nc lze ti cu trupul t u Dar munte de z pad ne desparte. Azi m-am convins c via a e un joc, C e din Univers doar o verig Oricât a fi de dur i de rebel Regina neagr în final câ tig . Dar suntem înc vii i mai sper m, Prin ul z pezii din v zduh s-apar , Înve mântat în alb ca i z pada i are s -mi arate unde-i strada. Încovoiat i aproape f r via Am rev zut i ultimul p cat Dar am zâmbit când mi-am adus aminte, C i Isus în alb e îmbr cat. Urme Despre ce s mai vorbim iubito Când toamna ne-a înghe at pe amândoi Când cerul plumburiu mai vars lacrimi i din copaci cad frunze peste noi? În p rul t u s-a prins o frunz moart , Pe ploapa ta o lacrim de ploaie i-un vânt rebel ne biciuie te fa a Copacii de pe margini îi îndoaie. M simt trist ca niciodat azi, Nu îngrijorat de ziua ce-o s vin , De clipa ca va trece peste noi, De noaptea ca o pas re hain . Îmb trânim cu fiecare clip i ne înt rim cu fiecare pas Hai s tr im ca la-nceputul lumii Ãst rest de via ce ne-a mai r mas! i urma noastr ce-am l sa-o aici Va fi un vers dintr-o nescris carte, Câ iva nebuni ce ne-or urma în veci Ne-or duce poezia mai departe. Mireasa de cea Te priveam în ochi, Sângele meu începuse s fiarb i s -mi inunde trupul. Îmi ineam capul în palm strâns, Nu erai trup Pluteai deasupra p mântului la câteva palme Ochii t i imen i ca dou pr p stii P reau dou ochiuri de ap albastr . Purtai voal de ceat Gura t iat de forma semilunei Arunca s ge i de minciun spre mine. Îmi spuneai c e ti cel mai poet dintre poe i, Cel mai de tept dintre de tep i, Cel mai s rac dintre s raci,
Cel mai nebun dintre nebuni. Se iviser zorii, Duminica trecuse, Era deja luni Din paharul meu pe jum tate gol Ie eau aburi sângerii Mirosind a fum de igar , Din degetele mâinilor ce-mi strângeau tâmplele Ie eau fl c ri ca din ni te lumân ri. Tu mireas de cea , Te risipeai în camera mea Mi-ai p truns în n ri inundîndu-mi l untrul cu moartea Când am respirat te-am aruncat din mine Ca pe un ip t În câteva clipe te-ai strâns ca la un semn, Te-ai adunat în fa a u ii Ai p r sit camera Ie ind pe gaura cheii L sându-m cu nebunia mea Pentru totdeauna.
Men iune Corina Stoean, Stoean profesor 6.11.1984, Br ila Alitera iile destinului Pa ii m conduc c tre azi i mâine o regin se joac cu acalul în de ertul primejdios arti tii cutreier f r fric acordurile pline de farmec, devotament i fantezie ame itoare autorit ile unei lumii care nu iau în considerare prea mult a spune dup afirma iile reginei juc u e c se cam uit originea arti tilor în butoiul lui Dyonisos mesaj direc ionat c tre: uniunea arti tilor ov itori asista i la un proces dureros argumentele curg la vale în galnice resorturi de motivare absurd nimic nu mai conteaz a a de mult decât c derea în p cat, a afirmat la o conferin regina. nu e bine s te joci cu cuvintele astfel încât, v rog s m crede i : « asista i la o victorie important , seriozitatea arti tilor a câ tigat lupta deschis în de ertul asurzitor al pr d torilor, f r reguli.”
48
Dumitru,, Bucure ti, Bianca Dumitru
crezi c dac pleci ai reu i s m scute ti de plâns de vise i alte minciuni de dimine i de luni i ultima zi de Cr ciun? Nu vreau s zbori! nu am înv at s îngrijesc aripi prin aer m-a pierde i totu i n-a respira. Cum ai putea tu s m ii dup tine prin ploaie eu, cu umerii goi, i pielea uscat de soare? Cum ai putea tu s m la i pe p mânt pe mine tutun ieftin i blând n scut poate doar dintr-un gând. Tu, Eleonora, chinuit de pro ti i prin ese care înc mai cred c iubirea amân decese.
Colegiul Na ional Bilingv „George Co buc”, profesor coordonator: Maria Postu
Gluma Unu
Încântare Suferin lin , lin cristalin Î i spunea în gând fata de împ rat Care avea 14 ani ori i trecu prin fa a ferestrei de unde am auzit-o Nu c a fi avut curaj s scriu despre ea, dar Pre iosul s u con inut sufletesc a ters barierele statale i printr-o conven ie încheiat de curând a convenit s îi aduc l muriri, preciz ri i explica ii Pentru comportamentul bizar pe care îl manifesta fa de ea îns i Demonstrând o sete uria de a se l sa înghi it într-un borcan, într-o clepsidr sau o c limar de unde s nu mai poat ie i niciodat . Diversitatea alegerilor a împiedicat-o îns s ia vreo decizie A a c r mân în continuare fidel pove tii sale nepieritoare.
Nu mai tiu unde stai Cheam -m înapoi la etajul apte sau poate era doi, mai sus sau mai aproape, blocul gri i înalt iunie mult prea cald i-amândoi în alb am intrat prin spate. arpele se-ncol cea pe glezna stâng i strângea. „ce preten ii ciudate nu po i urca spre soare, draga mea” îmi tot spunea erpoaica, valsând în mintea mea. Povestea-i simpl , nimic spectaculos; eu sunt nisipul din clepsidr tiu fiecare secund în care ai clipit. Degetele mele reci încercau de vreun ceas s reg seasc drumul pe coloana ta vertebral am construit i-am alergat pe linii de metrou complet aiurea pân pe la 12 i ceva
A teapt ! Nu e timpul s fugim acum, demonul alb doarme-n noroi i la televizor au spus c plou încontinuu de vreo 2 zile i câteva nop i. Haide s credem ce ne zic, hai s r mânem aici, pe covor… alegem între spa iu i timp i fent m goliciunea camerei cu noi. Buc i din trup pe post de mobilier: ochii t iveioza de pe noptiera umerilor mei, genele melescut pentru ploaie, vor sta pe fereastra obrajilor t i, iar patul… numai restul din noi. Demonul alb era gluma ta, când am uitat s mai râdem la ea?
AnaAna-Maria Dumitru, elev 02.04.1993, Rm. Vâlcea. Colegiul Na ional „Mircea cel B trân”.
Eleonora
M plictisesc
De ce te zba i i nu m la i s-adorm? De-ai fi un val printre stânci tiu c-ai îneca toat vara doar s m iube ti de parc a fi un om. Unde vrei s-ajungi?
M plictisesc i îmi mânjesc degetele cu tu i muzica m enerveaz când bat ritmul cu degetul pe pat. Soarele p trunde printre draperiile albastre i îmi închide ochii, îmi mângâie fa a, Atunci zâmbesc, cu gura pân la urechi i îmi ar t din ii i scot limba, m strâmb la soare.
49
El îmi zâmbe te sarcastic cu raze portocalii Ca sucul din pahar ce zace pe noptier de seara trecut Pe care a vrea s -l beau dar multitudinea de mi c ri întortochiate Ce ar trebui efectuate sunt prea grele s le desf or acum. Zâmbesc la soare în continuare, m strâmb i îi s rut razele Iar el îmi mângâie fa a i îmi închide ochii i eu adorm în dup -amiaza cald i portocalie Cu raze ce îmi m tur camera i vântul ce lin Mi c alene perdeaua iar eu visez c zâmbesc C ci razele m gâdil pe gât i pe piept i… fac amor cu soarele Octombrie f r umbrel Ora ul jilav se scurge pe trotuare, Cerul plânge rece peste blocuri, Frunzele se lipesc de tot ce le st -n cale, Ma inile stropesc tot ce e-n jurul lor. E octombrie i-n teni i eu am ap i p rul ud pe fa a r v it îl am i n-am umbrel i cerul m strope te Alerg spre cas cu visele-n ghiozdan. To i trec torii se-nghesuie la semafor i ei sunt uzi i le e frig, dar au umbrel , Obiect vital, pe care eu de diminea , Din neglijen poate, sau din neaten ie L-am uitat acas , pe m su a din hol. Parcul i-a pictat o nou fa , mai cald , i-n culori mai dulci, i parc acum Când trec prin el, îl plac mai mult a a, G lbui i umed, ro cat i-nce o at, Ici, colo maroniu i negru-ntunecat. Cl dirile rezist , mai stau înc -n picioare Chiar dac apa asta din ceruri curg toare P trunde peste tot, prin orice cr p tur Încet, cu grij , c ci nimeni n-o gr be te i are timp destul, cu stropi s ne inunde. E octombrie, e toamn , ora ul e jilav i plou cu pasiune. În jurul meu pe strad To i pietonii spre cas se gr besc, doar eu Nu mai alerg. M-am oprit. Sunt ud toat Ce rost mai are graba? Oricum nu am umbrel i plou i-n teni i eu am ap ...
Iana Iuhas 19.09.1967, Bucure ti 1999-2000: Poezii publicate în revistele „Mami", „Biserica de lemn”, „PLACEBO" i cotidianul „Diminea a” 2001: Premiul II la Concursul Na ional de Crea ie Literar „Dimitrie Bolintineanu” - edi ia a XXII-a 2004: Apare în volumul „Pove ti de la bunici pentru… pitici”, editura Ametist 92, povestea în versuri „Poveste
din p durea fermecat 2006 - 2009: Poezii postate pe www.poezii.biz sub pseudonimul Yanka Despre glasuri i pa pa i I Deschide por ile, ajut -mi gândul s le treac pragul, s caut pa ii, s le ajung din urm umbrele i vocile s le aud din noapte cântând cu chip de bezne, ajut -mi mâinile s le ating p rul crescut prin moarte lung pân la glezne Acolo unde se sfâr e te Adev rul încep Legendele M-am oprit la o r scruce a zilei cu noaptea, când oapte frem tau în preajm -mi, le-am auzit povestind: opacul e via ce se hr ne te cu moartea, r d cini prelungi se înfig în trupul nefiin ei, pas cu pas; lumina ce- i a teapt chemarea se strecoar dând glas: al biruin ei refren! Rena terea e atunci când frunzele se s rut cu fo net, înfierbântate în noaptea adierii i p s rile le poart zvonul etern mai departe, pe lungul drum, amplificând sunetele E timpul nem sur rii de timpuri, acum, când v aduce i aminte, voi, aripi frânte, de zborul c tre în l imi i încerca i prin noi s -l lua i de la cap t iar V-au fost trupurile înfrânte i a i r mas goi, doar suflete r t cind, spirite fl mânde c utând s mân a în care v-a i putea din nou ascunde i mi-a spus cel ce i-a v zut dansând: E-un joc ce nu are nicicând sfâr it! Povestea celui care moare e doar o aparen -n el toare, un simplu dansator ce-a ostenit El st un timp deoparte i arat celor ce vin secretul, la plecare; se duce, dar r mâne câte pu in în fiecare: din Cercul dansului doar trupul îi dispare, în Ritmul dansului el poate fi g sit Despletit i descul în întuneric alerga pe potec , iar p durea îi f cea loc înainte i în urm i se-nchidea cu piedici i fric Îi era sete de r coare
50
i s-a aplecat peste trupu’ apei gol care-a ademenit-o aproape, mai aproape... pân când s-au contopit în nefiin Abia atunci începu na terea de zi: întâi timid, cu zbateri palide de umbre, apoi din ce în ce mai grav, pân când izbucni prin amintirea unui ip t de fiin , incredibil i pur R s ritul! Prive te prietene, se ridic cea a ca o cortin , l sând liber ochilor orizontul, p e te spontan diminea a spre noi, cu lumin Aminte te- i ce spunea Filozoful despre nisipul clepsidrei: E doar o pierdere de vreme! Ai vrea s -i cuno ti i tu? D timpul un pas înapoi; încearc , hai, nu te teme s cau i pas rea m iastr r scolind cu mâinile p mântul: adâncul e odihna în l imilor i oasele mor ilor nu tiu s blesteme... Cazi în genunchi i roag -te, prietene: Cre te i voi, stâncilor, deasupra mormintelor; vom sta cu urechea lipit de piatr i vom a tepta glasurile s - i croiasc drum pân -n fiin noastr , prin stânc s r zbat fiorul: sunt mor ii care- i cânt zborul pentru ultima dat Hai, cazi în genunchi i roag -te, prietene: Ajut -mi s -i ating în visul meu de-o clip despre nebuni care iubesc cântând! i mi-a spus cel ce i-a v zut dansând: E un dans trist la care nu te-ai fi gândit i fiecare gest oprit ce i se pare c e f cut la întâmplare nu e deloc un pas gre it, ci face loc mi c rii urm toare i tot a a... la infinit! Ah, Filozoful acela care nu credea în vulturul lui Prometeu, nici în cer etorii orbi din biserici i ne-nv a c nu exist cap tul P mântului: P mântul e rotund i se-nvârte te! Dar noi îi r spundeam: La mul i ani, Cetate ce ba i cu zidul t u în poarta casei mele înc dinainte de-a m na te Î i rabd priveli tea c ci mi te închipui câmp cu ruine Pari ve nic pe lâng mine... La mul i ani, Cetate!
U a casei mele te sfideaz c ci în vremi îndep rtate cineva va sta pe locul casei mele i nu va mai avea ce privi: Cetate muritoare ca i mine! El zâmbea: Sunt tineri înc i plini de idei! crezând c glumim Ah, da, Filozoful acela care se inea scai de noi i nu ne l sa s tr im! II Cu copite de cal nu te ar ta, ai putea p rea un animal ciudat în ochii lor Nu trebuie s - i cunoasc secretul! Încal -te când mergi pe strad sau dac prietenilor le e dor de tine i vin s te vad mai bine fugi i ascunde-te undeva sau spune-le c e ti cu o femeie Mai bine nu le deschide poarta, las -i s cread c nu e ti acas Mai bine taci i a teapt -i s plece, s - i g seasc altceva de v zut, în alt parte Tu, alungat din raiul lor de rând, înger cu aripa cernit de triste e, sec tuit de vlag i de cânt, cu pa ii limita i de z voare pân la u a camerei tale Da, tu, cel care n-ai gemut i nu te-ai ar tat înfrânt, de i tiai c vei aluneca de-a lungul pere ilor umezi i reci pân la cap t, undeva... Ai r mas singur i s rac de când le-ai d ruit scânteia sfânt precum un preot credincio ilor din turm ; oare au în eles pân la urm ? i via a ta: o zbatere de pleoap , clipire nepereche de-o secund pe care-au încercat mereu în versul lor deghizat s-o ascund ... Pe scara durerii cea veche te reg seau urcând câteodat cu greu înc-o treapt spre mâine, cu masca cea sumbr-a t cerii pe buze lipit , st teai în spatele cuvintelor ca un câine izgonit de st pân, ca o umbr În interior î i zace îngerul smolit, iar tu, pe dinafar pr bu it,
51
c zut, nu se mai tie cum, dinspre lumin ... Ce tragic r spânde te împrejur miros puternic de cal care asud , o, carnea ta rebel , ce nu te mai ascult !
Alexandru Jurcan, profesor, doctor în filologie 15 iulie 1948, Dîrja, Cluj Palmes academiques Cet ean de onoare, Membru al USR. Debut editorial :”Printre iubirile altora”, Dacia, 1997, Colabor ri la : „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Axioma”, „Orient Latin”, „Arc-en-ciel”, „Echinox”, „Glasul”, „Discobolul”,”Excelsior”, „Dilema”, „Aurora”, „Arge ”, „Cafeneaua Literar ”, „Saltimbanques” (Nantes), „Ora ul”, „Verso”, „Familia, „Baadul literar”, „Saeculum, „Vatra Veche” ; Prezent în antologiile: „C r ri spre oameni” „Lecture et interprétation, 1989 „Pe masa de lucru”, 2000 „Pa i în iarba nins ”, 2000 „Umorul reformei. Reforma umorului”, 2001, „Pulbere stelar ”, 2002, “Din arhivele unui cenaclu”, 2002, La Beclean pe “Some cândva”, 2004 Dictionare des relations franco – roumaines, 2003 „Miresme de org ”, 2004 „Repeti ie f r orchestr ”, 2004 „Chemarea amintirii”, 2004 „Anotimpul cailor”, 2006 „Peregrini prin timp”, 2007 Antologiile lui Dan Bruda cu în englez i corean Antologia lui Balasz Attila în maghiar „Întâlnirile de la Nicula”, 2008 „Starea prozei”, 2008 „Clujul în cuvinte”, 2008 Antologia prozei scurte transilvane actuale, 2010 “ Varz a la Cluj”, 2010 Volume publicate: publicate Printre iubirile altora (povestiri) Ed. Dacia, 1997 O decapitare nocturn (roman) Ed.Anthropos, 2000 Ran albastr (versuri bilingv român-francez), Casa C r ii de tiin , 2001 Revelion cu sicriu, (roman) Casa C r ii de tiin , 2002 Un câine legat la poarta raiului (versuri bilingv) Casa C r ii de tiin , 2003 Chiar daca mi-a da trupul s fie ars, Casa C r ii de tiin , 2004 (edi ia I) 2006 (edi ia II) S ie i din via a mea cu o lumânare în buzunar (povestiri), Casa C r ii de tiin , 2005 Coco ul i Cocoa a (roman comic), Casa C r ii de tiin , 2006 (edi ia I), 2008 (edi ia II) St pânul i Silberta (versuri), Casa C r ii de tiin , 2007119 (versuri în francez ), Casa C r ii de tiin , 2008Plou peste crimele ora ului (povestiri), Casa C r ii de tiin , 2008
Fuga insulelor (versuri), Editura Limes, Cei r ma i pe p mânt, roman, Casa C r ii de tiin , 2010 Traduceri: Via a lui Moise, de Grigorie de Nyssa, Editura Paralela 45, 2001 Varianta francez a volumului „Boeme”de Marcel Mure eanu Regizor al trupei francofone “Assentiment” Turnee la : Istanbul, Poznan, Pecs, Napoli, Viena, Stuttgart, Brno, Ankara, Roche-sur-yon, Gand, Huesca, Tarascon, Sorrento, Landerneau, Brest Premii: Premii Pavel Dan (pentru proz ); Premiul revistei „Formula As” pentru proz ; Premiul revistei „Tribuna” 2004 Premiul Uniunii Scriitorilor 2006 pentru volumul “S ie i din via a mea cu o lumânare în buzunar”; Premiul pentru „Coco ul i Cocoa a”, Vi eul de Sus, 2009 ; Profesorul Anului, 2009 Egon lui Egon Schiele Obosit , dup câteva vizite nocturne, a poposit la mine Moartea, s mai st m de vorb în tihn … avea oasele putrede ale mamei mele, purta cearc nele vi inii ale prietenilor mei, haine mototolite în lupte inegale, genunchi de cremene, e arf neagr , iar eu, Egon, i-am întins paharul cu vin… A atins faldurile sp l cite ale cearceafului, de parc erau buc i înv lm ite de erpi, apoi a intrat sora mea cu pulpe vinete, l sându-se u or în bra ele Mor ii , ca un caier de lân bolnav … – Nu pentru tine a venit, sor drag , las -ne s povestim despre via , despre cum po i îmblânzi moartea, cu o simpl privire – despre cum s bem pân la cap t euforia venit din ne- tire Ceas din lemn Veneau s rb torile i nu tiam ce cadou s -mi fac s se bucure palida mea singur tate de pe cel lalt mal al vie iiUn ceas! Un ceas imens din lemn încrustat cu cifrele tulbur tor de mari cu o pendul du m noas i aspr Nelini tit îl atârn ca pe o frunz de cucut amintindu-mi de vorbele profetice ale mamei: „iube te- i toate hainele- nu tii în care vei muri”
52
„ur te toate ceasurile- nu tii care- i m soar pa ii spre hotarul de unde nu vin scrisori”. Cortina negr it Numai la sfâr itul reprezenta iei vor muri fluturii negr i i pân atunci mai po i aduna culori de pe mantiile lor livide . Miroase a dragoste f cut în grab ... copilul nen scut ne alung vremea noastr a obosit ca un fluture înspumat Peste via a noastr aplaudat cade o cortin cât un mormânt Decembrie cu p s ri To i îngerii au fost chema i la cina p s rilor albe Pe margine pândeau ciorile vreo firimitur rebel ip tul în bu it al z pezilor ne învelea trupurile Dumnezeu continua s tac În spatele cortinei cere ti
Kimberley Jones, licean 11.09.1994, Torrance, California, SUA Colegiul Tehnic „Laz r Edeleanu”, Ploie ti. Profesor îndrum tor: Beatrice Anisoiu Poveste de iarn Cu un pachet în mân , b ie a ul merge cu pa i gr bi i, înecându-se în gânduri. Cu cât urc poala muntelui, cu atât i se întunec p rul ca de lân , cu atât adierea lunii noiembrie îi love te obrajii înro i i i se învele te mai mult în hainele sale i în p turi. inând pachetul în bra e, b ie andrul alearg , concentrat la destina ie. Timpul nu se poate opri, dar totul este în repauz. P s rile î i p r sesc ni ele l sând p durea într-o complet lini te. Umbrele crengilor de foioase danseaz mut; Se întunec i Noaptea se las peste Munte. Razele lunii p trund printre crengi printr-o fin cea geroas . Fiecare particul de cea devine cât o stea înghe at i se suspend printre foioase i conifere. Muntele î i întoarce fa a spre P dure; îi confrunt singur tatea.
Suflarea vântului începe s o înconjoare cu ger, vocea vântului, necuprins i acromatic, îi d confort. Dansul umbrelor crengilor de conifere eludeaz mersul unui t nâr, cu pachet în bra e, vrând s -l distrag de la int , pentru a r mâne cu p durea singuratic . Norii grei se deschid, aruncând aerul într-o frenezie de fulgi învârtitoare, nea în c dere. Nu se poate continua drumul, muntele alb îl înconjoar pe c l tor cu om t care se înghesuie sub om t. Sim indu-l singur, sim indu-l rece, P durea î i împ tur crengile în jur Ceva a trecut pe lâng tân r, apoi a intrat într-un vis. Dintr-un lac glaciar s-a ridicat un b rbat, i s-a g sit neab tut din drum. Iubita lui deschide pachetul i îi unge r nile. ……………………………………………… Când vine vara, trece peste p mânt, aducând de ertului de ert i p durilor p dure, fructelor fruct, i omului indulgen a. Dar când vine iarna, Se a eaz peste p mânt, aducând odihn de ertului, frumuse e p durilor, securitate s mân ei i omului ce este omenesc. Cine merit inima noastr ? Vara, c aduce p mântului ce este al p mântului? De ce ne sunt urâte primele adieri de vânt - a toamnei i a iernii? De ce consider m iarna o pierdere i nu un început? De ce un sfâr it i nu un câ tig? Din nou, de ce ne sunt urâte primele adieri de vânt, anume a toamnei i a iernii? Tineri r zboinici întreab la începutul c l toriei lor prin via de ce este aceasta dificil de cele mai multe ori? R spunsul b trânilor vor exista triste i i bucurii, ridic ri i c deri, noapte i soare. A a cum exist i pentru anotimpuri, Iarna poate avea propria sa poveste, dac am înv a s o apreciem din plin Povestea unui început, o poveste de cre tere, de învingere, de câ tig, de bucurie prin triste e de ridic ri dup c deri.
53
Premiul Premiul pentru Excelen George Stanca, Stanca, scriitor 7 mai 1947, Buftea, jude ul Ilfov. Scriitor (poet) i publicist, realizator de emisiuni culturale radio/tv. A profesat ca inginer de execu ie, în investi ii, sistematizare teritoriu. Se dedic pentru o vreme i muzicii, între 1969 i 1971 fiind solist vocal al forma iei rock Oden. Pe lâng organizarea de spectacole, realizeaz emisiuni radiofonice, fiind angajat ulterior la revista „Flac ra", ca redactor al paginii de „muzic tân r ”. Devine secretar al Cenaclului Flac ra, pe care îl va p r si în 1975, când revine la profesia de inginer. A colaborat pân în 1989 la „S pt mâna”, „Flac ra”, „România literar ”, „Scânteia tineretului”, SLASTSuplimentul literar artistic al „Scânteii Tineretului”, „Secven a”, „Contemporanul”. Dup 1989 este redactor- ef la „Independentul" (Deva, 1990), „Fair Play" (1990-1991), „Politichia i România" (1991), „Expres magazin" (1991-1992), „Telegraful de Prahova" (1997-1998) t „Obiectiv" (Bra ov, 2003). Înfiin eaz revista „Via a monden " i este director al publica iei „VIP", dup care va fonda revista „Supervip”. Este i director la „Ziarul de plaj ”, 1999, „Vocea Valahiei" (din 2000) i la publica ia „Ro-Coop". A colaborat la Universul (SUA), Baricada, „Tineretul liber”, Magazin, Observator, „Zigzag”, „Zigzag coppa del Mondo”, „Secven a”, „Speran a”, „Fi uica”, „Fraierul român”, „Expres”, „Expres magazin”, „Evenimentul zilei”, „România telegraf” „ tirea”, „Glasul”, „Opinia”, „Cotidianul”, „Jurnalul na ional, „Gazeta de Sud”, „Gazeta de Vest, „Via a Vâlcii”. Din 2006 are rubric permanent în „Adev rul, „Adev rul de sear ”, „Click”. Realizator de emisiuni radio la Contact-divertisment, Fun - sport. Realizator emisiuni de divertisment, cultur la TV: Soti Bucure ti, NeptunAmerom Constan a, Amewr, TL7ABC, Antena1, OTV, TVRM. Colaborator la TVR, Antena1. Din 2001, 2002 devine lector la sec ia de jurnalism din cadrul Universit ii „Constantin Brâncoveanu" Pite ti, Br ila i din 2004 la Universitatea “Valahia” din Tîrgovi te. Opera • „Tandre e maxim ”, Bucure ti, 1981, versuri • „Poeme pricinoase”, Bucure ti, 1983, versuri • „Excursie cu liftul”, Bucure ti, 1988, versuri • „Angel radios”, prefa de Ion Cristoiu, Bucure ti, 1994, versuri • „Un an sub Ciorbea”, Bucure ti, 1998, pamflete politice • „De la marea schimbare la marea dezam gire”, Bucure ti, 2001, pamflete politice „Stare de gr(e)a ie”, prefa de Eugen Simion, postfa de Ion Rotaru, Bucure ti, 2001, versuri
• „Giule tina i ai mei”, Bucure ti, 2003, cronici i pamflete de sport. • „Piese neterminate pentru o vioar dezacordat ”, Bucure ti, 2004, nuvele • „Eu v sfidez pe to i”, Bucure ti, 2004, eseuri consumculturale • „Angel radios” (Beaming Angel), Pite ti, 2008, versuri româno-englez , traducere Maria Mugura Petrescu • „Angel Radios” (Ange Radioux),Deva, 2010, versuri româno-francez , traducere Maria Mugura Petrescu • „E ti mic , Boc ”, Bucure ti, 2001 (în colaborare cu Lena Stanca), colinzi, cântece. Îngrijitor la “Istoria Presei, Pamfil eicaru”, Pite ti, 2007, prima edi ie Evaporata Hai s t cem o or împreun i ochi-n ochi abulic i absen i s ne privim t cu i, indiferen i s medit m la stele i la lun înl n ui i i ochi-n ochi i mân -n mân s sim i în podul palmei tale geografia palmei mele, moale i relieful t u în podul palmei mele s fie un nisip, un praf de stele. i dup ce-am t cut a a sau am visat, am plâns mute te-am râs, am meditat s scoatem din adâncuri un oftat i regretând acel p cat ratat ne preumbl m prin ceruri rotitori prin trilurile de privighetori prin ciripit de paseri aripoase ce in în cuib arome i miroase ce înc lzesc doar ou de rubine i cutiu e de argint ce-s pline de “te iubesc”, “te vreau”, “ mi-e dor de tine” … Apoi te pierzi ca leb da-n z pad Ca porumbelul alb când cea a st s cad Te fofilezi, dispari evaporat nu e ti femeie, nu mai e ti nici fat nu e ti nici praf, nici pulbere de stea. E ti doar atât: Evaporata mea Gr dinile Semidoctidei Uu chef, v spun, nebun în gr dinile Semidoctidei amestecuri lichide i multicolore giusuri cerneluite,
54
culori tari, rozuri chilo re ti, rozuri Elvis, verde brot cel umbrelu e-scobitori cu hârtii creponate înfipte-n buc ele de mandarine în m sline în struguri m slinii, în semilune de ananas alcooluri cockteilizante rimând cu brilliante i cu diamante (dac for m avem i amante armante) femei ucig toare pulpe plecând de sub east sâni mari - pâine la est pâine de cas fesele tari - carapace estoas forme demiurge emisfere-magdeburge prive te omul s rac i plînge… fuste cu fente m t suri transparente ca zefirul puse peste tanga mângâind cu firul canioanele, cheile râului pori orii brâului pe vale de ombilic fos magic parfum de furnic aflat în c lduri m st suri acoperind tandru peste nuri *** decolteuri obr znicoase pe forme simandicoase pe reliefuri provocatoare nu te uita mult c doare! *** Geta Bioenergeta Nimfeta UltraVioletta înfatuate i pline de fumuri las în urm -le numai parfumuri mortale, dulce otrav gust ca banana dolce odore, dolce gabana. aerul geme de atâta odoare
i de culoare fluturi exotici se arunc în mare mari sinucideri vor fi precum pare. *** Copii ai seringii în bancuri ca heringii se masturbau, se excitau se pastilau fund ro ie- i puneau pe urma în ep turii la marginea urii pe buza p durii. Urlau-limbaj tribal priviri în spectral sunet gutural tram sincopat mioar drogat . Grup antropofag mult zice cu drag Vrei s scapi de stress? Ia- i un Mercedez! Se rostogolesc… Macarale ierburi idei liberale m icu e ONG-uri telegu e lideri de sindicat anemone opozi ie de rahat minerale pre ioase bandi i miss-uri simandicoase viitor funambulesc Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc constantine ti pietroaie nici-o brânz de oaie falia lui huntington gherman fukuyama , golanilor to i da i iama antone ti ceau e ti wieseli ilie ti istorii r v ite inunda ii idei pleo tite monarhie autonomie tone de prostie marxism liberalism mitoc-grobianism comunism prostesc se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc
55
fa ada vilei c soaie ope ti cutia milei virtute castitate prostitu ie mironosi e politice corup ie secte ortodoxie una mie-una ie buddha isus iuda barajul de la arcuda toate se duc se ve tejesc Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc biblia thalmudul b ica i udul coranul moartea viciul de a pip i cartea yahve sfin ii pavel i petru berea la metru graalul pustia capitalul de trei ori potcovii calul odiseu thales din milet ac iunile la pachet. se înva se citesc se pre luiesc Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc.
Otilia P durean, durean profesor 26 10 1982, Sibiu
Voi merge la târg, f r desag , s -mi cump r ni te v z Atunci poate voi cânt ri mai mult Câte nu se pot întâmpla ? Poate nu vreau s v d, poate m-am resemnat Îmi place bezna asta în care nu se v d amintirile, nici viitorul Zgomotele grote ti ale u ilor trântite dup visuri Sunt bine legate acolo Ce s fac cu acei ochi ?
Teodor, elev la Colegiul Militar Liceal Bogdan Teodor „Mihai Viteazul ” Alba Iulia. 17.10.1994, Piatra Neam . Profesor coordonator: Locul II Concursul Na ional „Ocroti i de Eminescu” Men iune Concursul Na ional „Lucian Blaga” Publica ii în revista „Ethos XXI” a Asocia iei Astra Desp r mântul Alba-Hunedoara Iarba masacrat Ascult fumul cum se ridic din hornul casei... M pierd mu când din buza ta rece... Te întinzi pe noroiul uscat al cur ii. m prive ti cu ochii t i de c prioar ... Acum mintea-mi alearg pe câmpurile în care.. din loc în loc se vede iarba... uniform masacrat cu unealta mor ii..
Lac te rupte U ile deschise nu m conving s intru, ci s r mân acolo unde îmi e locul. T cerea înc tu at , frustrant , m alung din nou. Gonit de duhoarea ei o iau la deal, la vale… Serpentinele sunt reconfortante. M car tiu c noaptea nu se umbl pe poteci i nici pe ap Voi ajunge în fa a muntelui, voi chema soarele i voi striga: Deschide-te, tiu! Voi l sa timpul s putrezeasc în lini te, gesturile largi ale c derii nu vor mai fi absurde. Mai întâi voi descifra stelele trufa e r sunând pe alt cer f r regretul plec rilor absurde i voi vorbi despre dragoste Sfidând astfel gravita ia. Sim inutil Cine m întrebase dac mai pot vedea? Oare, dac nu am ochi e cu temei? Balada asta îmi spune mie totul.
Totul miroase a fân ... i ochii-mi l crimeaz , i simt cum irisul se scurge fierbând pe p mântul cald.. M întind pe p tura de cadavre ale ierbii ... i apoi caut irisul, i-l d ruiesc , închid orbitele goale ca s v d.... Se aude în zare cântatul unui coco gâtuit m treze te misterul stejarului f r frunze din centrul universului, un univers mic... dar al meu.... m îndrept spre prispa casei, Loc p gân de rug ciune, în care nimfele trecutului simplu... m-au înv luit odat , V d ochii bunicii privind direct din mormânt sfredelind inima, Iar pe bunicul înc îl v d c lare pe arm sarul acela alb... mort... O adiere îmi înce o eaz privirea... Caut putere... m întind în pridvor... i adorm
56
Aldea Marius tefan 23.06.1987 Motru, Gorj Debut editorial în cadrul Festivalului „Sensul iubirii”, premiul pentru debut, cu volumul “Al Treilea Ochi”, ”Iona îl a teapt pe Godot”, editura Marineasa, 2010 ”Poetul.str
[email protected]”, editura Magia (editur pentru diaspora din SUA), New York; redactor- ef al revistei “SubCultura -kala nikov de idei” Colabor ri cu mai multe eviste literare: “Amfitrion”, “Oglinda Literar ”, “Convorbiri Literare”, “Poezia”, “Litere”, “Tiuk”, “Contemporary Horizon”, “13 Plus”, “FeedBack”. Cel mai recent premiu l-a câ tigat în cadrul Festivalului Interna ional “Grigore Vieru”, prima edi ie, Premiul al II-lea pentru poezie. Este membru al Cenaclului “Pavel Dan” din Timi oara i colaborator al „Ariergardei”, condus de scriitorul Daniel Vighi. Pentru mai multe informa ii accesa i: http://mariusaldea.wordpress.com/ http://subculturaonline.com/
odat cu ceasul ei sc pat în iarba înalt pân la brâu când o bruschez i îi mângâi craniul mic al genunchiului boarea coapselor a pântecului i mugetul surd al buzelor acum sunt aproape de ea cu trupul sufletul nostru este unul singur r suflarea noastr una singur simt cum din n ri i gura între-deschis îi iese canicula c rnii i a dragostei aluni ele de pe spinarea i pieptul ei formeaz constela ii de stele i uite a a se însereaz i a putea s o am chiar aici în s lb ticia asta verde în seara asta de mai (...) ce frumos este totul cu Sara pe deal. Domni oara A
totul este frumos buciumul sun cu jale când o prind de mijloc cu bra ul meu de macara o simt cum dospe te toat în timp ce sângele îi dizolv inima ca pe o buc ic de drojdie i dintr-odat îmi amintesc de mama mamei mele i de mâinile ei care fr mântau aluatul pentru cozonacii de pa ti sau de cr ciun cât de frumos este cu Sara pe deal pe cerul albastru norii sunt înghesui i unul într-altul ca ni te coconi rochia ei este dezm pentru fluturi sandalele ei sunt palme de copil p rul ei este biciul cu care vântul se autoflageleaz ca un c lug r râsul ei s n tos este i al meu vorbim pu in clipim rar dau s o s rut
Domni oara merge leg nat domni oara miroase atât de frumos încât pere ii întorc capul dup ea ca pensionarii albind la o partid de ah domni oara coboar sc rile chiar acum domni oara coboar sc rile ca i cum ar coborî ni te clape de pian schimbând gama în care cânt de obicei vecinii obi nui i chiar acum în momentul acesta domni oara coboar sc rile i sânii ei se mi c precum doi dirijori nervo i i experimenta i trec i eu pe lâng ea îmi ridic p l ria imaginar îi s rut mâinile i poimâinile trag aer adânc în piept i r mân îndr gostit neg sindu-mi cheia de la cas i auzind cum se pierde tocul ei ca un metronom de acum interior. Ana Bebu profesor la coala cu cls. I-VIII Nr. 1 „Valu lui Traian”. 25.02.1965, Vii oara, Bihor.
se retrage râzând chicotind în timp ce de pe um r îi alunec po eta de acum exil pentru insecte fire de iarb i dou p p dii cu capul greu
Literatura pentru copii, inclus într-un auxiliar, la Ed. Aramis („Cum s fac un teatru de p pu i”) Dou materiale în lucru, la Ed. Aramis, cu scenete i serb ri colare.
îi prind pulpa ca pe o încheietur de mân de copil când îl treci strada
Binecuvântare
Cu Sara pe deal
timpul se pierde în noi
Drept i curat ai intrat în via Ca o c ma de duminic .
57
ip tul t u a salutat cu mirare zorile Te-au binecuvântat toate florile, Copilul meu... Te-am a ezat curat la temelia acestei lumi O c r mid din ce va s fie Lumea de mâine... Te-am adus în lumin , din lumin . În tine tr iesc deopotriv i eu i str mo ii. Dator e ti a tr i frumos i pentru ei. Când fruntea grea de gânduri Vei veni s i-o sprijini de um rul meu i n-ai s m g se ti, Tu s nu plângi, copilul meu, A az i tu o c r mid la temelia lumii, Vegheaz-o s nu se n ruie i- i voi zâmbi de dincolo de moarte...
i-ar împietri pe buze strig tul lebedei Încrez tor ca roua mai poate fi O promisiune a acelui înger de demult Ce biciuia în somn copil ria nim nui Prin od ile fulgerului s treci Ducându- i umilin a cu nep sarea pelerinului Ce- i uit libertatea În rigorile pierderii de sine Ca pe o piele t b cit de vânt Ca pe un înec în muzica asfin itului Vei ti doar retorica acestei c l torii Când disperarea ta în eleapt Te va goni la marginea imperului de frunze Acolo s l luie te o diminea orgolioas (stigmatului înfrângerii cu care s - i speli în t cere erorile des vâr ite)
Gheorghe Galetar
D nu Sâr Sârbu
8 septembrie 1947, Cenad, Timi Profesor de român -francez la coala cu clasele I-VIII ,Dude tii Noi, Timi .
03 martie 1975, Lugoj, Timi .
Volume: „Inefabila ninsoare”(poezie)-1981, „Alfabetul mir rii” (poezie pentru copii)-1987, „Vara de crini”(poezie)-1977, „Înduplecarea nop ii”(poezie)-1998, „Steaua ta, copil rie”(poezie pentru copii)-1999, „Epifanii pentru Daniel”(poezie)-2003, „Alte epifanii pentru Daniel”(poezie)-2007, „Cântec pentru somn i drum”(poezie pentru copii)-2008, „Voci din penumbr ”(proz scurt )-2008,”Lacrima seninului”(poezie pentru copii)-2009, „Colivia de aur” (roman)-2009, „Lec ia despre îngeri(poezie)-2010, „Utopia Umbrei”(poezie)-2010 Colabor ri în reviste: „România literar ”, “Luceaf rul”,”Amfiteatru”, „Via a româneasc ”,”Tomis”,”Familia”,”Orizont”,”Orient latin”, „Poesis”, „Semenicul”,”Reflex”,”Semne” Premii: Premiul Festivalului i Concursului Interna ional „Lucian Blaga”, Sebe , 1994; ”Premiul “Revistei Sud” pentru proz la Concursul Na ional „Vasile Voiculescu””, Buz u , 2005; Premiul Bibliotecii Jude ene „Lucian Blaga” la Concursul Interna ional „Lucian Blaga”, Sebe , 2006.
Debut literar în revista „Alfa” a Gr. c. Ind. „Electrotimi ”, Timi oara - 1991; - volum de debut, „Vân torul de iluzii", RâmnicuVâlcea, Editura Offsetcolor - 2006; - ap rut în antologia "Fream t de timp", volumul colectiv „Fream t peren", Drobeta Turnu-Severin, Editura 3D - 2007; - ap rut în antologia de poezie patriotic „Zalmoxes gratia, ab Romania condita", Drobeta Turnu-Severin, Editura 3D - 2007; - ap rut în antologia de poezie, îngrijit de Valentina Becart, "55 de poe i contemporani (pagini alese)", Sibiu, Editura ARHIP ART - 2010; - membru al Societ ii Culturale „Anton Pann" Râmnicu-Vâlcea; - membru al Cenaclului literar-artistic „Anton Pann" Râmnicu-Vâlcea; - publicat în diverse publica ii culturale, cu caracter zonal ca: Monitorul de Vâlcea, revista Societ ii Culturale „Anton Pann" - Râmnicu-Vâlcea, „Povestea Vorbei"; - revista literar „Semn" - Râmnicu-Vâlcea; - publicat în revista „Timpul de Gorj" etc.
Retorica acestei c l torii
Diminea a preexisten ei duale
În amiaza fulgerului s stai În inima lui golit de silabele-înser rii S visezi cu ochii deschi i La utopiile ierbii La lespedea ce desparte cuvântul De umbra lui proiectat pe cer E o fervoare acolo De care s te sim i vinovat ca i cum
... sim ind inexplicabilul... ... „nu se poate”, spune (scrie) ea, f r s realizeze cuvintele care se pot întoarce împotriv -i, ca o îmbr i are dureroas de mugur pocnind în prim var ... ... i tocmai prim vara aceasta î i pierde albastrul
58
cu fiecare strop sc pat în sentiment... ... „posesie” spune (scrie) ea ne tiind c nici noi nu ne apar inem nou în ine ne tiind cât dor zace în fiecare vocal ... ... neîncredere e ceea ce simte ea ca un siaj pe aripi de vânt culminând în cuvânt cu vânt în cuvânt... ... i cauza lui devine i cauza ei pentru c ea, luptându-se cu fumul din zmei î i întreab lumina tot din sufletul ei – din sufletul ei... ... „în lumea ei”, spune (scrie) ea exist doar ea uitând de tangen e de ipotenuze i de alte artificii fixe ce-i sus in pasul... ... alte artificii pe care, spune (scrie) ea nu le simte în pa i, nu le simte nici m car în rest dar le vorbe te (scrie) nerealizând cât de mult le exist ... ... iar el el o doar cite te la nesfâr it ca un etern îndr gostit permanent orbit... ... femeie mi-ai orbit durerea! ia- i zborul în bra e i arunc -mi i mie o pan , numai una, pentru început s pot s te ajung în zborul spre absolut... ... s pot s te palpez printre zbateri planate, dintre raze aruncate... ... „e ti în mine”, spune (scrie) ea i crede ce spune (scrie), iar el o doar simte cu frenezie... ... femeie, alearg -mi globulele s lbatice pe câmpiile noncolorate i franjurate de singur tate... ... i ea nu mai spune (scrie) nimic doar înghite aerul pe care din nu tiu ce motiv uit s -l mai respire sau s -l doar mire...
... iar el î i pune punctele de suspensie în privire i-i spune (scrie) la rându-i: îmblânze te-m , femeie...!
Adrian Paparuz, Paparuz pensionar 10.04.1968, Z rne ti, Bra ov. Premiul al II-lea Festivalul Na ional de Poezie „Andrei Mure ianu"-1990 Bra ov, apari ii lirice în „Z rne teanul”, articole de fond „Sub soarele speran ei” volum de poezie editat în 2007, Premiul al II-lea la Festivalul Na ional de literatur „Eusebiu CamilarMagda Isanos”-, sec iunea Poezie, 2008 Suceava; Premiul al III-lea la Festivalul Na ional de literatur , sec iunea Proz : „Eusebiu Camilar-Magda Isanos”2009 Suceava. Apari ii lirice în revista „Dealul Melcilor” Bra ov-2007 „Îngerul din urm ”, volum editat în martie 2009 clepsidra clepsidra uite se termin te înro e ti mai rar nu mai zâmbe ti cro etezi zile pe balansoarul bunicii ai uitat modelul firul tot mai sub ire urc timid pe coapse printre degete în inim pân în centrul pupilelor tale albastre eclipsate -4,-5 cro etezi o zi pe dos dou pe fa numele celei de-a noua pisici s-a pierdut acolo de unde nu se mai întoarce nimic îi e ti recunosc toare i-a ascuns ghemul toarce amintiri firul tot mai fragil se încurc îl tragi obosit
59
cro etezi o singur întrebare umple pendula cât a r mas
Pojar, inginer Ovidiu Pojar 11.10.1962, Jibou, S laj „Un alt anotimp”-2008, „Imobiliare de lux”-2009 Premiul pentru debut - Festivalul „George Co buc”2008 Echilibru Mai r m seser doar câteva oase în stare s -mi men in o relativ pozi ie vertical , celelalte s-au frânt una câte una de fiecare dat când m aplecam periculos peste marginea echilibrului fragil al unei existen e pe care o descoperisem deodat foarte vulnerabil , încât neputând s -i pun sprijin în câteva locuri îi aruncam peste bord câte un sac dinspre sud, apoi unul din nord, i tot a a, pân când am observat c de fapt tot ce aruncam m scufunda tot mai adânc c tre un cer pe care îl întorsesem între timp cu susul în jos. Don Quijote Aleg ce-am câ tigat de tot ce-am pierdut. M sor dimine ile scurte cu îndoieli prelungi; îmi construiesc morile mele de vânt apoi îmi îmbrac armura i încalec pe ultimul vis acum e ora perfect , sunt gata pentru lupta cu întreb rile. La tâmple mi-au înflorit doi luceferi. Manuela Sava, profesor 08.02.1978, Râmnicu S rat, Buz u Volume de versuri: „Între da i nu”, Ed. Valman, Rm.S rat, 2009; „Fe ele infinite ale poemei”, Ed. Valman, Rm.S rat , 2010; secretar de redac ie al revistei „Spa ii culturale” din Râmnicu S rat, din mai 2009.
Îngerul La bra ul meu, atârnat, a coborât Îngerul cu ultimele amintiri despre mine. A venit mai aproape i a strigat: - Mam ! Destinul Cifre, l tratul câinilor vagabonzi i linii confuze îmi sun între pleoapele arse de neodihna zilei de azi. Via a mi-a citit-o în palm iganca cu fustele ei colorate, apoi destinul i-a închis toate visele în clepsidra sa. Ca o mare de valuri î i strângi durerile în suflet i în pa ii t i. Te ui i pe câmpia obtuz a tuturor, dar nu e a ta i vezi c prin seva frunzelor circul nestingherite stelele.
Nicolae Nicolae Rotaru 28 03 1950, Leordeni, Arge Prof.univ.dr.ing. la Agen ia Na ional de Informa ii “M.Viteazul” i la Universitatea “Hyperion” C r i de Nicolae Rotaru: 1. Statui de hum , poezie (vol. „9 poe i”), Ed. Cartea Româneasc , Bucure ti, 1984 (red. Mircea Ciobanu) 2. R stimpuri, proz scurt (vol. „Gustul livezii”) Ed. Facla, Timi oara, 1985 (red. Ion Anghel) 3. Semne de arm , povestiri, Ed. Militar , Bucure ti, 1986 (red.Mariana Avanu) 4. Lumina zilei, proz scurt , Ed. Facla, Timi oara, 1989 (red. Marcel Tolcea) 5. Front de inimi, povestiri, Ed. Militar , Bucure ti, 1991 (red. Firi Carp) 6. Petale de sidef, poezii pentru copii, Ed. F t Frumos, 1991(prefa i red. L.Roman) 7. Destine arestate, povestiri, Ed. Militar , Bucure ti, 1993 (prefa Eugen Simion) (red. Firi Carp) 8. Moarte de prob , roman poli ist, Ed. AMB, Bucure ti,1993 (red. Aurel Maria Baros) 9. Bârlogul terori tilor, proz scurt poli ist , Ed. M.I. Bucure ti, 1995 (red. Claudiu Istrate) 10. Proprietarii de iluzii, proz scurt , Ed. Porto Franco, Gala i, 1996 (red. Constantin Vremule ) 11. Ultima dorin , roman poli ist, Ed. Militar , Bucure ti,1996 (red. Firi Carp) 12. Criminal de elit , roman poli ist, Ed. AMB, Bucure ti, 1996 (redactor Aurel Maria Baros) 13. Muzeul muzelor, poezie, Ed. Sagittarius,
60
Bucure ti,1996 ( prefa Ghorghe Tomozei ) 14. Eternitate aproximativ , poezie, Ed. Florile Dalbe,Bucure ti,1996 (pref. Ion Dodu B lan) 15. Emo ii c runte, poezie, Ed. Fiat lux, Bucure ti, 1997 (prezentare i red. Constantin Sorescu) 16. Alibiul inutil, roman poli ist, Ed. Militar , Bucure ti, 1997 (redactor Firi Carp) 17. Uitarea de mine, poezie, Ed. Helicon, Timi oara, 1998 (redactor Ioan I. Iancu) 18. Noaptea de apoi, nuvel poli ist , Ed. Paco, Bucure ti, 1999 (pref. Alexandru Piru) (red. V. Achim) 19. Îngerii de o el, roman, Ed. RAO, Bucure ti, 1999 (redactor Ovidiu Enculescu) 20. Amintirile unui terorist (Dosarul Romida), memorialistic , Ed. Timpolis, Timi oara,1999 (red. Dan Barda ) 21. Deceniul Secsy , poezii, Ed. Helicon, Timi oara,1999 (redactor Ioan I. Iancu) 22. Compendiu etic, eseistic , Ed. M.I., Bucure ti, 1999 (redactor Claudiu Istrate) 23. Aripi de hârtie, haiku-uri ( în patru limbi), Ed. ArThema, Bucure ti, 2000 (red. proprie) 24. Cuf r de soldat, povestiri, Ed. M.I., Bucure ti, 2000 (prefa George ovu) (red. Marian Nencescu) 25. Tandem liric, poezie, Ed. Artprint, Bucure ti, 2000 (prefa Mircea Micu) *(red. proprie) 26. Cartu iera mov, publicistic , Ed. Timpolis, Timi oara, 2000 (pref. Doru Sp taru) (red. Melania Cincea) 27. În armura legii, povestiri, Ed. M.I., Bucure ti, 2001 (prefa George Arion) (red. Marian Nencescu) 28. Dincolo de Styx, proz scurt , Ed. RAO, Bucure ti, 2001 (prezentare Victor Atanasiu) (red. C. Codi ) 29. Pa ii f r urm , poezie, Ed. Diagonal, Bac u, 2001 (redactare proprie) 30 .Cartu iera roz, publicistic , Ed. M.I., Bucure ti, 2002 (pref. Florentin Popescu) (red. Dana Mihalache) 31. Dincolo de ieri, povestiri, Ed. M.I., Bucure ti, 2002 (pref. D. R. Popescu) (red. Mariana Ciob na ) 32. Pic turi de mir, aforisme, Ed. Fd.Rev. Jandarmeriei, Bucure ti, 2002 (pref. Marius Tupan) (red. proprie) 33. Frate cu dracul, roman poli ist, Ed. Phobos, Bucure ti, 2002 (redactor Ion Aram ) 34. Comunicarea în organiza ii militare, eseistic , Ed. Tritonic, Bucure ti, 2002, ed. II, 2005 (red. Mireille R doi) 35. Bis in idem, poezie, Ed. Anastasia-Ina, Buz u, 2002 (prefa Nicolae Drago )* (red. proprie) 36. Cartu iera gri, publicistic , Ed. RAO, Bucure ti, 2003 (redactor Mioara Andrei) 37. Calea de mijloc, povestiri, Ed. M.I., Bucure ti, 2003 (pref. Corneliu Leu ) (red. Mariana Ciob na ) 38. Via expirat , poezie, Ed. Timpolis, Timi oara, 2003 (redactor Melania Cincea) 39. Criz i dialog, eseistic , Editura RAO, Bucure ti,
2003 (prefa Ilie B descu) (red. Ioan Dr gan.) 40. Eroism de veghe, proz /poezie, Ed. MAI, Bucure ti, 2004 (pref. tefan Mitroi) (red. Mariana Ciob na ) 41. Cartea picilor, poezii pentru copii, Ed. Contrast, Bucure ti, 2004 (redactor Maria Macovei) 42 Peni a de bronz, poezii, Ed. Apollon, Bucure ti, 2004 (redactare proprie) 43. Cine, ce, cum, când, memorialistic , Ed. Funda iei Revista. Jandarmeriei, Bucure ti, 2004 (pref. C. B l ceanu-Stolnici) 44. Cartu iera bej, publicistic , Ed. Detectiv, Bucure ti, 2004 (prefa F nu Neagu) (red. proprie) 45. R spântia, roman, Ed. RAO, Bucure ti, 2004 (Cartea întâi a Trilogiei de lut) (red. Ilie Cîmpeanu) 46. Rena teri, roman, Ed. RAO, Bucure ti, 2004 (Cartea a doua a Trilogiei de lut) (red. Ilie Cîmpeanu) 47 Ruinele, roman, Ed. RAO, Bucure ti, 2004 (Cartea a treia a Trilogiei de lut) (red. Ilie Cîmpeanu) 48. Linia de sosire, povestiri, Ed. MAI, Bucure ti, 2005 (prefa Paul Everac) (red. Mariana Ciob na ) 49. Mirabile dictu (101 nemuritori), portrete literare, Ed. Detectiv, Bucure ti , 2005 (red. Firi Carp) 50. Carcera de oase, poezie, Ed. RAO, Bucure ti, 2005 (Tom 1, Trilogia de foc) (pref. Ion Rotaru) (red. Ilie Cîmpeanu) 51. Istoria umbrei, poezie, Ed. RAO, Bucure ti, 2005 (Tom 2, Trilogia de foc) (pref. George Stanca) (red. Ilie Cîmpeanu) 52. Fântâna de leac, poezie,Ed. RAO, Bucure ti, 2005 (Tom 3, Trilogia de foc) (pref. Nicolae Dan Fruntelat 53. Psi-leadership, eseistic , Ed. ANI, Bucure ti, 2005 (redactare proprie) 54. R u de în l ime, rondeluri, Ed. MAI, Bucure ti, 2006 (pref. Radu Cârneci) (red. Mariana Ciob na ) 55. Lider i actant, eseistic , Ed. ANI, Bucure ti, 2006 (pref. Traian Liteanu) (redactare proprie) 56. Psi-management, eseistic , Ed. ANI. Bucure ti, 2006 (pref. Constantin Stoica) (redactare proprie) 57. Psi-sociologie, eseistic , Ed. ANI, Bucure ti, 2006, pref. Ioan Chi ) (redactare proprie) 58. Bucurii simple, poezie, Ed. RAO, Bucure ti, 2006, (Val 1, Trilogia de ap ) ( red. Ilie Cîmpeanu) 59 Dispensa de a fi, poezie, Ed. RAO, Bucure ti, 2006,(Val 2, Trilogia de ap ) (red. Ilie Cîmpeanu) 60. Poemele tople , poezie, Ed. RAO, Bucure ti, 2006, (Val 3, Trilogia de ap ) (red. Ilie Cîmpeanu) 61. Cartu iera uni, publicistic , Ed. Detectiv, Bucure ti, 2006 (pref. Horia Gârbea), (red. Firi Carp) 62. Informa ie i metode, Ed. ANI, Bucure ti, 2007 (pref. Gheorghe Toma) (red. proprie)** 63. Omul din co mar, roman, Ed. MAI, Bucure ti, 2007 (pref. A. Titu Dumitrescu) (red. M. Ciob na ) 64. Psi-comunicare, eseistic , Ed. ANI, Bucure ti, 2007 (pref. Cr. Fl. Popescu) (redactare proprie) 65. Cartu iera fov, publicistic , Ed. Detectiv,
61
Bucure ti, 2007 (pref. Vasile Ursache) (red. F. Carp) 66. Criz i comunicare, eseistic , Ed.Detectiv, Bucure ti, (red. Firi Carp)*** 67. Terra teribil , fapt divers,Ed. Timpolis, Timi oara,2007, (pref. D.T.Popa) (red. Melania Cincea) 68. Topul de hârtie, versuri, Ed.RAO, Bucure ti, 2007 (Inspira ia prim , Trilogia de aer) (red. Ilie Cîmpeanu) 69. Amor cu n b d i, versuri, Ed. RAO, Bucure ti, 2007(Inspira ia secund , Trilogia de aer) ( red. Ilie Cîmpeanu) 70. Polifem ceacâr,versuri, Ed. RAO, Bucure ti, 2007(Inspira ia ter , Trilogia de aer) ( red. Ilie Cîmpeanu) 71. Al aselea sim , povestiri, Ed. MIRA, Bucure ti, 2008 (pref. Anghel Andreescu) (red. M.Ciob na ) 72. Art management, eseistic , Ed. ANI, Bucure ti, 2008 (pref. Constantin Oni or) (red. Aura Aldescu) 73. Cartu iera siv, publicistic , Ed. Detectiv, Bucure ti, 2008 (pref. Pavel Abraham) (red. Firi Carp) 74. Duhul zborului ,versuri, Ed. RAO, Bucue ti, 2008 (Vol. I Trilogia de duh) (red. Ilie Cîmpeanu) 75. Duhul amorului, versuri, Ed. RAO, Bucure ti, 2008 (Vol. II Trilogia de duh) (red. Ilie Cîmpeanu) 76. Duhul duelului, versuri, Ed. RAO, Bucure ti, 2008 (Vol. III Trilogia de duh) (red. Ilie Cîmpeanu) 78. Psi-Securitate, eseistic , Ed. ANI, Bucure ti, 2008 (pref. Teodoru tefan) 79. C limara cu tu , publicistic , Ed. ANI, Bucure ti, 2009 (red. proprie) 80. Cartu iera red, publicistic , Ed. Detectiv, Bucure ti, 2009 (postfa Petre Fluera u) 81. Zodii de p mânt, povestiri, Ed. Detectiv, Bucure ti, 2009 (red. Firi Carp) 62. Cine, ce, când, cum, autointerviu, Ed. ANI, Bucure ti, 2010 83. Communication, eseistic , Ed. ANI, Bucure ti, 84. Conduc, ergo sum, eseistic , Ed. ANI, Bucure ti, 2010 C r i didactice: * C r i scrise împreun cu Ilie Gorjan ** Volum realizat împreun cu Teodorul tefan *** Tom alc tuit împreun cu Pavel Abraham
Ce hara o era odat , Când într-un sacru libe dih N-ai mai dorit s r mâi fat i...Ce a fost nu spun în stih. i m-ai iubit -am fost bal oi, Adic boss, un fel de mah r, M poreclise i Polevoi, Pe bolta cu pl ceri – luceaf r. Când dulce savurai brio a, Credeam c m iube ti. În van, Gândul i-era la Alio a, La Ilici, Iosif, Lev, Ivan... Dar s-au scurs anii spre Apus, Ludmila visului ingrat, i pe-arca vie ii-am ajuns mus În c utare de-Ararat! Am hoin rit i eu i tu, Spre rai i iad f când naveta, Ne-am dat cu moartea randevu, Romeo - eu, tu – Julieta! Îns-am avut noroc suprem, Fiindc-am întors-o ca-n Ploie ti, i pe-un peron mi-ai zis jo tem... Era-n Mizil... Î i aminte ti? Revela ie Mi se revel -n fa , gol, un blid, Ca geometria plan , ieri, lui Euclid; În vas (în vis) îmi pui, iubita mea, bucate i- i cer (ca-n cer) s iau pe s turate. M la i, hulpav, gr bit, s m înfrupt, F r s v d (un m r) de unde-i rupt… Mu case i prima? Eva, tu erai? M-ar prea mâhni de n-ai fi fost în rai! Nu-mi spui, surâzi i m -ndemnezi Ca-n basmul „Capra cu trei iezi”, Ca lapte-n â e i-apoi smoc de flori, S mu c din m r, la pat - ce calzi fiori!
R mas zevzec Cac ia libliu tebia, Ludmila i ce ai laviu, chel amore! E umed i ast zi fila Din plânsetul acelor ore
i-n zori, de zor, trezit cam r tutit Constat c nu tiu: pleci sau ai venit, C -mi pare totul noi efemeride, Când m revel Adam sau linge blide! S ne iubim
Când, singur, cufundat în bezn , Visam s -mi fii muz pe veci... Te simt i azi, inel la glezn , R mas zevzec între zevzeci!
Hai s ne iubim biunivoc Vin din Colentina-Tei în Grant, Hai s ne iubim extravagant, S d m acatist pentru noroc!
62
Haide, înger blond oxigenat, Pa i, cu mine, f în ig nie, Spune-le la to i c mi-e ti so ie i c -s cel mai bun gagiu la pat. F -i pe u i s moar de necaz, Mi c - i oldul, calc la mi to, S -i aud vorbind ruse te: to? Hara o haziaic ! Bag gaz! Hai s ne snopim o noapte-n doi, S murim de pofte i pl ceri, S ne doar , s mai vrem dureri Ca-ntr-o alt via de apoi. Scrisoare de la Ion Î i scriu, iubito, laiv, din Europa Adic î i vorbesc de-aici, din ar , Întreab , dac nu-n elegi pe taica papa, i spune-i c Ion (deci eu) se-nsoar ! Î i dau de tire, deci, iubit fost , C m-am c p tuit aci, în lumea larg , tiu c , sentimental, asta te cost – F -l pe b rbosu- i tat s -n eleag ! Am vrut s - i spun de mult cam cum e pilul, Cine-i consoarta, ce i cum, ce nu e, Dar nu-s obi nuit cu e-mailul, C eu, ca ardelean, mi-e greu în UE! Dar m descurc am înv at destul tiu s vorbesc i am statut de rege, Am tot ce vreau, o duc beton i ful Cu doamna mea, nem oaica, se-n elege! E ea de-o seam cu bunica Marta, Dar ce conteaz , i-am jurat, am acte, A a a fost s fie, asta-i soarta – O voi iubi tot timpul, pân-la moarte! Adic pân -n cinci sau ase ani, i, gata, o s fiu din nou holtei, Cu cas limuzin i cu bani – Dac-ai s-a tep i, iubito, tu m iei!
Aionesei Mihaela, pensionar 6 decembrie 1971, Târgu Secuiesc, Covasna. A publicat în: Antologia „Lira în patru puncte cardinale”, Ed.Rovimed 2010, Antologia „Captivi în sfera de minuni”, Ed.Rovimed 2010, „Antologia vinovatelor pl ceri”, Asocia ia cultural „Maria Domina”, 2010
lumin din lumin (s dezbr c m p catul i s -mbr c m lumina) neobosit oseaua alearg durerea cre te rupe orizonturile din noaptea jupuit curg iroaie de priviri r nite aerul miroase a foc însetat de sânge la locul nelini tii ipetele fac gard viu a tept rilor incertitudinea st la pând cu ve ti neîndurate se apropie cortegiul de crini înve mânta i în pucioas disperarea se sparge în oglinzi f r chip închis în cu ca destinului primul înger dezbr cat de lumin se zbate în c ma a prea fierbinte p mântul se opre te cutremurat cu umerii pleca i copacii stau pr bu i i în rug ciuni în bezna de t ceri gândurile bat clopotele pentru fiecare zi încununat de spini deasupra cerului îngerii ard tor e (zâmbind ne îndeamn ) "veni i de lua i lumin !"
Diana Barbu 23 martie 1962 M neciu Ungureni, Prahova. Implorâ Implorând rând Iart -m pentru c am îndr znit s dau buzna în via a ta f r s te întreb dac e ti fericit, dac ai fost norocos, dac pur i simplu e ti un om i nu o fantasm . Iart -m pentru c am n v lit în via a ta, cum p c tosul în biseric f r s -mi sterg glodul de pe pantofi i efemerul din suflet. Declara ie M-am s turat s te iubesc, Las jugul altora s -l poarte… Ce nenoroc dumnezeiesc! i via a e un fel de moarte.
63
M uit la tine – un str in, Z rit cândva-n oglinda mea… i trandafirul e un spin – i muzica – t cere grea.
Mariana Colun, Colun, student 14.05.1990, Orhei, Republica Moldova Au ap rut patru poezii în ziarul “Literatura i Arta”, în nr. 27 din 8 iulie 2010. Miros de stele Cerul de piatr s-a dilatat deasupra mea i, ca printr-un ochi încins, prive te spre mine steaua polar . Îi înghit irisul. M frig. Sunt stea acum? Urusvati? Mu c soarele, soarele t u.. S rut sângele rece.. Îmbr i ez cuvintele, oaptele. Curg, curg în palmele tale, Palmele tale, care au miros de m r.. Îmi cos aripi ifonate din buc i de lun coapt . Sparg cerul de piatr . Îngrop m rul în gr dina cu spini. P esc acum, P esc spre Calea Lactee, doar eu i palmele tale, Palmele tale, care au miros de stele..
LilianaLiliana-Naumi Diaconescu, Diaconescu, profesoar 22.11.1978, Alexandria, Teleorman. De inim albastr Frunz verde mic unea Om tr i i om vedea Ce-a v zut un inorog De ucheat si pintenog Sus, la coasta fagului, Lâng stânca magului. Roi de plopi care fac pere, Caravane de t cere În absintul clipelor Zgomot viu-aripelor. În aplauzele lumii Cântece din boaba spumii Se înf ur pe fluier i alunec în uier. Ramses din cavoul mut Duce ibi i la p scut. Între eu i tu i noi Piramide de noroi.
Avoca ii dragostei, De uchea ii pacostei De alean, ce se îngroap În noian rotind de ap . Albatro i, beteal , flori Într-o amfor de nori. Frunz verde de cicoare M-a vrea ramur de soare. Curriculum vitae M cheam fiica nenorocului. Ursitoarele bune m-au pierdut Demult, la c r i, Din când în când m droghez cu felii siderale, Dau cep evaziunii-mb t toare Sau m eternizez în clipocitul clepsidrei Cu o garoaf neagr între din i. Arti tii absurdului Îmi dau bine e În spuma de confetti când Dans m în glum pe sârma ghimpat . Pe strada mea curge lapte si miere i venin la liber. M bat cu pumnii în pieptul destinului i fac piruete de triluri Pe asfaltul partiturilor idealiste. Îngerii din preajm se gudur , dar eu le dau cu tifla i-mi port cununa de spini pe-o ureche.
Alina Georgiana Dobre, student 09.01.1990, Ploie ti. A debutat în revista "Liceeni" de la cenaclul "Nichita St nescu" din Ploie ti, A ob inut premiul "Dreptul la timp" la Concursul Jude ean "Nichita St nescu", Prahova; premiul la Concursul Na ional "Tinere Condeie". A f cut parte din dou cenacluri, la Ploie ti i la Bucure ti, "Nichita St nescu", respectiv "S get torul", de la Uniunea Scriitorilor. C l ul Con tien i c fiecare pas Are un în eles, Ne invent m o mie de bucurii. În bra ele unei iluzii Vecine cu cerul, Degetele moi ale somnului Mângâiau zece pisici speriate. Valul t cerii Acoper amarul lag r al mor ii. Dedic existen e terse Ultimei tale minuniO biat umbr pe hârtie.
64
Esen e de dor Deasupra Parisului str lucea soarele. Pentru tine, dragul meu, Scriu în z pad un testament. Vremea Cerne cenu a îngerilor ar i în ceruri i m cina i de vânturi. S n toas într-o lume nes n toas , Deschei o stea. Tumori sentimentale U urate de greutatea unui pai Coboar de la cer la infern. Omul, enigma mea.
Adrian Mure an, an profesor, regizor 24.09.1982, Cluj-Napoca. Autor al c r ii "Hristos nu trage cu ochiul. N. Steinhardt&Genera ia ’27\", prefa de Gheorghe Perian, postfa de Ioan Pintea, editura Limes, ClujNapoca, 2006 Coautor la : Dic ionarul Echinox, coord. Horea Poenar, editura Tritonic, Bucure ti, 2004 PUBLICISTIC : de in tor al rubricii „Fe ele textului” la revista clujean „Verso” i colaborator cu eseu, recenzii i cronici literare în reviste precum : „Contemporanul”, „Cuvântul”, „Vatra”, „Tabor”, „Rena terea”, „Mi carea literar ”, „Aisberg” etc. ÎNGRIJIRI DE EDI II : membru colaborator în colectivul editorial responsabil cu publicarea integralei operei lui N. Steinhardt la editura Polirom – Rohia. PREMII : Premiul I (2009, 2010) la Festivalul Interna ional de la Sanremo pentru film de scurtmetraj („Five”, “Coffee with love”). Premiul al II-lea la Festivalul de poezie „Vox Napocensis” (2004). Premiul I pentru cea mai bun regie la Festivalul Na ional de Teatru „Mihail Sorbul”, Boto ani, (2010). Premiul I pentru cea mai bun regie la Festivalul Na ional „Stage”, Cluj-Napoca (24-25 noiembrie 2010). 1. „Senin tatea de dincolo de text” în „Mi carea literar ”, anul III, nr. 3-4, 2004 2. „Apologia împ c rii” (I-II) în „Mi carea literar , anul V, nr. 3-4, 2006 3. „De la Steinhardt spre Noica”. Escale de-a lungul unui drum cu lumini i umbre în „Rena terea”, anul XVII, ianuarie, 2006 4. Steinhardt în „Aisberg”, anul II, nr. 3-4, iunie-iulie 2006 5. „Când (nu) moare o epoc ” în „Rena terea”, anul XVII, septembrie, 2006 6. „Ridicolul cre tin i fantoma lui Gide în „Verso”, anul II, nr. 12-13\2007 7. „Fantasticul macrantropic” la M. Eliade i la M. C rt rescu în „Mi carea literar ”, anul VI, nr.1\2007
8. „C lin Teuti an sau voca ia sintezei critice„ în „Mi carea literar ”, anul VI, nr. 2\2007 9. „Pledoarie pentru un ghid de buzunar„ în „Cuvântul”, nr. 10/2007 10. „Hristos nu trage cu ochiul”în „Cuvântul” 11. M rturisirea Ortodox , Chicago 1959 în „Tabor”, anul I, nr. 3, iunie, 2007 12. „Despre o ipotez hazardat a lui N. Steinhardt” în „Tabor”, anul I, nr. 9, decembrie, 2007 13. „Mircea Eliade în cheie ortodox ”în „Verso”, 2007 14. „Iubirile preo ilor” în „Vatra”, nr. 8\2008 15. „Manual de cur re a ochiului” în „Verso”, 2008 16. „Eseu despre un ghid de buzunar în „Tabor”, anul I, nr.12, martie, 2008 17. „Gro an, Agârbiceanu, Galaction” în „Tabor”, anul III, nr. 3, iunie, 2009 18. „D ruind vei dobândi sau despre Imposibilul care ne prive te” în „Tabor”, anul III, nr. 4, iulie, 2009 19. „Muceni e nesanctificate” în „Vatra”, nr. 12\2009 20. „Schi e lirice pentru o literatur cre tin ” în „Verso”, anul 5, nr. 81, martie, 2010 21. „O punere-în-abis a scriiturii lui Dan Lungu” în „Verso”, anul 5, nr. 86-87, iulie-august, 2010 Delirul Delirul marginilor De unde-atâta sânge i noroi În ochii perdelelor? Covata din baie, plin ochi de lav A-nceput s fac muguri de turnesol În form de crizanteme bune de ag at Pe brazii plapumelor. La tav , pr jit u or, pe tele migrator Viseaz spectaculoasa virginitate A pendulului din vestibul. Din ifonier au ie it recent Cinci pelicani gonflabili Bandaja i cu volane i oglinzi Cinci pelicani gonflabili Ce scuipau întruna dantel putrezit . Spuneau: Doamne, când ne vor da i nou Gurile oamenilor carnea pe care am pl tit-o noi? Câte dintre cariile de pe jos sunt ale noastre? A a ziceau spânzura ii aceia i se evaporau trecând prin capacul spart Al chiuvetei. …De unde-atâta sânge i noroi În ochii perdelelor? Peisaj Se scurge luna în fiecare pahar cu stele Adâncit , tocit , uimit , mocnit . V zu i de jos, albi, rotunzi, În clipa Flautelor, sub bra ul Lirei
65
Desc tu a ii sâni pulsând pe din untru Stau cu fa a r sucit Privindu-ne prin ochii Sferei Deasupra lor, spânzurat de perdele Fermoarul. Pact De neagresiune: m convertesc mereu Tablourile astea translucide, Dorian, Translucide, ca ni te oglinzi sparte În care pleoapele pivni elor se închid scâr âind i când se-nchid, Crap -n ele evile ruginite – Mu cat , dilatat , obosit , s rutat , Luna se scurge-n paharul cu stele. Pulsa ii Mult prea ag atul în cui cordon ombilical L-am auzit b tând în pere ii ascensorului. Feti a îmi spuse cu voce de sârm : Plou . În pivni a z pezii stropite de sânge cald V rsat din sabia bunicilor de cear M-am furi at o dat cu sângele ce pi c . “Fere te-te de devoratorul de retine” îmi spuse piticul. evile erau prea lungi i nu l-am auzit. O, de-a putea S -mi amintesc ce-mi spuse piticul… Cordonul ombilical lovea tot mai puternic. Ascensorul o lu la goan , cadranul se oprise i picuram din acele lui verzi.
Nicoleta--Mihaela Papp, elev Nicoleta 17.08.1993, Timi oara. Membr a Cenaclului „Pavel Dan” din Timi oara de trei ani. A publicat poezii în revista „Orizont”, „Subcultura” i „Forum Studen esc”. Un telefon la care nu se prezint nimeni în fiecare diminea m sun cineva dar nu m ridic întotdeauna s r spund iar atunci când o fac la telefon e presa acelei zile gata s îmi citeasc subiectele tari cu toate cuvintele adunate în mijlocul paginii ca o gaur neagr ca i cum prin cuvinte po i ajunge
unde sunt numai ziare pe linia cealalt îmi aud respira ia cu un ecou abrupt de parc visul r mas neterminat s-ar fi mutat într-o pâlnie din care va ie i atunci când voi adormi iar sau nu voi mai recunoa te modul în care învârt aerul printre din i
Lucica Sava, pensionar 10.10.1970, Bucure ti. Dor de Univers Mi-i dor de Univers Ca de o pâine coapt în vatr de mâinile duioase. Ca de o piersic zemoas pe buze însetate, Ca atunci când pomii cântau de al fructelor miros. Nu era pragmatismul, doar vers miraculos. Singurul loc îmi este cas , Unde tresare corp de reveria întâii ploi din an Când iese din om t firul de iarb chiar i nori i în gr dini e Cimbrul perdea peste vreo cea . Unde e briza de Camelii înflorite în glastre. În Dor exist ceasuri f r vârste, laolalt . Parc ai sta pe prispa unui veac i nu a unui trecut Când împar i cu s tenii colaci în duminici sfinte, Pragul la biserici îl calci cu gândul desf cut, La por i de cimitire iei coliv ori dai pl cinte, must. Un ceas în curtea colii s îl am, B t i de flori sub vânt prim v ratic peste umeri. Stropit cu amintire chip din jocuri i pove ti, ninsori la geam. Mi-i dor de oameni buni! De lucruri care au fiorul autentic, S am în cea c fragi, coapte c p uni i cana cea cu ap din munte ce pârâuri ese, S simt miros de deal împ durit. Când îngerii coboar s -i ating Tr iesc cu bucuria c -i punte spre alt timp.
Marius Surleac 20 august 1982, Bucure ti. Activitate literar : Debuteaz cu poeme în antologia „Iubire, lumin , poezie” la Ed. Lumen, 2003, Ia i ; membru activ în perioada 2001-2004 al Cenaclului Facult ii de Litere, Univ. „Al. I. Cuza”, Ia i ; public în revistele: „Convorbiri literare”, „Hyperion”, „Oglinda literar ”, „Egophobia”, “Feedback”, „Algoritm literar”, „Singur”, „13 Plus”, „Ecouri literare”, “Novo slovo (Serbia – în
66
englez ), în curs de publicare în Atlas politic (SUA) ; scrie postfa la dou volume bilingve (turc -englez ) ale scriitorilor turci: Günsel Djemal i Attila Elüstün ; particip cu grupaj de poeme în englez i român la „Simposium I III NDËRKOMËTAR “Muza Poetike Pegasi 2010”, Tirana, Albania, 2010 ; public pe site-uri literare din ar i str in tate; implicat în diverse proiecte culturale r t ciri cu un ochi peste nuditatea celuilalt p s rile de la geam au zburat mai departe – tiau, probabil, c noaptea ne-a uitat la col de strad , printre tomberoane, prostituate, aurolaci deseori ne cuib ream în crepuscul pe plaj – dup câteva ore de c ut ri asidue ale lapilor încremeni i în nisip, zdreli i în genunchi la ad post printre alge, cu valuri de spumos i tescovin peste umerii p ro i diminea a pesc ru ii practicau arte mar iale pe du manii din pupilele sângerânde – orizontul ag at în trandafirul unei pete de soare la nici 10 centimetri de balie a erupt noi doi, drumul spre rai fum nu-mi fura momentul acesta vreau s -l modelez dup asem narea ta s -i dau foc i s p esc în fumul ce-a îndr znit s te cuprind cenu a o voi înmuia în balta ajuns pân la genunchi cu pensula î i voi aranja sprâncenele pe o plachet de lut – s le po i purta în buzunarul gol de la piept cu fiecare b taie a inimii particule fine vor p trunde prin porii pielii vor da na tere câte unui tatuaj în relief ce te va purta încet încet înspre moarte imponderabilia întinde sfoara pe care merg clovnii, cu spatele gol cerând de mâncare p r i reci de curcubeu, butelii cu heliu, gloan e de plumb m ti negre de gaz
Bogdan Adriana, Adriana student 11.03.1990, Mizil, Prahova Conversa ii Termin - i cafeaua; voi a tepta cu bra ele supuse s primesc greutatea cuvintelor tale. Nu te gr bi ! Timpul i-a uitat ceasornicul când ne-am s rutat de noapte-bun . E tare cafeaua, a a cum î i place. De ce nu m ridic de pe covor ?! Ah, ce întrebare ?! De parc n-ai ti cât îmi place s las capul greoi pe genunchii t i… De parc n-ai ti cât iubesc p mântul. De ce nu beau cafea ?! Ah, prea banal lucru pentru o stare perfect ; m-am trezit înaintea ta, îmi place s - i aud pa ii urmându-i pe ai mei prin cas ., îmi place când te treze ti cu instinctul de a m c uta ! Cum adic de ce plâng ? Ah, ce întebare ?! Plâng, oare ?! un om care plânge pentru c a fost întrebat, înseamn c a auzit altceva decât ceea ce implora s aud pe p mânt, cu gura uscat , Seac de dureri. Proces Vino i ine-mi tâmplele în balan a mâinilor tale. D -mi puterea de a- i citi suferin a prin s rutarea amprentelor. Vreau doar s închid ochii i s plâng pentru tine ! D -mi-te i te voi elibera ! Într-o asemenea noapte, trupurile stau lipite pân când durerile noastre vor începe s plâng din cauza strânsorii.
Iva cu, cu profesor Ioan Iva 7.08.1980, Cluj-Napoca, Cluj. poemul de mar i r t cesc în prelungi dimine i cu sufletul dilatat, anevoie ridicându-mi privirea ochii mei, boabe de rou -nghe ate, pe pragul dintre suflete, buchisind cântece de curând interzise rând pe rând, visele mi se refuz ,
67
late i lungi giulgiuri pustii, delirând pe sub coviltire se aude doar respira ia înving toare a întâiului meu n scut tulburând stalactitele de lini te ale dimine ii sâmb t , octombrie i tu poze în fân, toamna ne bate pe um r treng re te, îngerii dorm strivi i sub petale de crin, lumea din ochii t i se ive te. plou toren ial, cu trandafiri, se boteaz sufletele noastre în frunze, mocnind sub aceast nelumeasc amiaz se zbate în ghearele zilei clipa n scut din clip , nu mai avem suflete, trupul ne e fo nitor de sub ire arip , r v ind i ochi i petale, toamna apune în gleznele tale f r titlu i ninge cu fluturi pe coame de cai, z pada miroase a moale hodin , a tept s porneasc iar primul tramvai pe str zi m rgina e, pr bu it în lumin . scrisori de amor dintr-o provincie trist sunt trist ca o odaie p r sit , în care tu, mai goal ca oricând, î i fluturi nimbul moale a ispit , l sând s cad -n lucruri praful blând al trupului t u, suvenir de-o sear , înl n uit cu dulci parfumuri tari, i- i sorb din suflet ca dintr-o igar de foi, sl vit -n vise de barbari
Ana Lucre ia Nedelcu, filolog, traduc tor, masterand. 26.09.1984, Ploie ti, Prahova Participarea la concursuri na ionale i europene de poezie, teatru, articol i eseu, apari ie în Antologia “Romeo i Julieta la Mizil”, ed.a III-a, 2010 Contribu ii la mai multe publica ii, specializate în s n tate i psihologie.
Lupii atac Lupii atac oameni pe la col uri, Cu ai lor col i de om nes tul. Oameni pe str zi Atac asfaltul moale De atâta greutate. Plou în case Cu om de blana neagr , i cu lupi umani ici- colo. Cl dirile pulseaz De prea mult atac: Panic , fric , R utate, invidie... Numai lupii de mare Înoat lini ti i În ape limpezi acoperite cu Cu p turi de alge, i r pite de stânci rebele. Stau la uet cu lupul meu, i îi descop r umanul Care a dep it de mult i cu mult Umanul meu. Str zile plâng în hohote, Cl dirile îmb trânesc pe rând, Albesc arborii de aer negru... Aer negru respirat dintotdeauna, Aici, unde lupii atac oameni... i unde oamenii atac lupi... Îmi umbl blana sub piele F r s vreau, F r s o pot controla. Timpul se sufoc Din greutatea de necuprins Când eu stau i a tept... Nu mai vreau s lâncezesc pe timp ! Vreau s -i dau bice i s p esc pe drumuri De necuprins... Alte drumuri ne tiute Unde lupul este om, Iar omul este lup.
Adina Late , elev 28.01.1993, Constan a C. N. „Mircea cel B trân” din Constan a. 1. Premio Internazionale “Marco & Alberto Ippolito”, Premiul I poezie, Reggio Calabria, Italia, mai 2010 2. Premio Internazionale “Marco & Alberto Ippolito”, Premiul special, Poezie, Reggio Calabria, Italia, 2009 3. Premiul II, Poezie, Concursul “ tefan Brânz ”,2010
68
4. Premiul II, Poezie, Concursul literar “ tefan Brânz ”, mai 2009 5. Participare la Olimpiada de limb , comunicare i literatur român ”George C linescu”, Na ionale, 2010 6. Participare la Concursul na ional de eseuri “Cum v imagina i cet eanul european al viitorului?” C.E. 2009 7. Membru al Cenaclului literar “Noduri i semne” 8. Membru al revistei online „Visul” un alt iacov am stat aici la cap tul sc rilor mi-am r sfoit timpul ca pe pagini noi pe care le schimbi cu grj s nu r mân cutremurul, cenu a vocii impregnat pe-un rând i de fiecare dat când îl atingi cu firea dilatat de soare str fulgerat de gând, sim i c se zbate ca într-un cocon un mugure al clipirii al începutului, de aici, din punct din ou s se sparg templul acesta din sticl din sticl i foi Ierusalimul creat din p mântul pe care patima a c lcat cercul pe care piatra l-a creat un centru. i la cap tul sc rii mele acolo unde zâmbetele cad, pagin cu pagin mi-am b tut sufletul, numele singura form de curaj real în realitate de piatr ce îmi promitea centrul. îmi spui c inima pulseaz ap în iarb , fir cu fir neag existen a ta de parc fiin a fantomatica ar fi supt din nori, n scut din lapte i spum de râu rece în care- i tremur inima când îl atingi cu vârful degetului de la piciorul drept. existen a ta abrupt e valea pe care am p it doar ca s-ajung într-un loc unde mi-ai optit c ai ascuns un ghem i am coborât privindu-mi pa ii, degetele care se prindeau de p mântul stâncos printr-o ultim r d cin de parc a fi mers pe stele, pe cer, c zând pe nori, pe formele fe ei tale, pe pome ii aluneco i, pe privirea languroas , zâmbetul care cuprinde într-o mi care calmul i surprinderea, na terea i devenirea
lini tea sepulcral pe care fiin a ar fi tr it-o, murind clip de clip în tine, pentru a putea tr i. i i-ai sc ldat bra ele, zâmbetul l-ai sp lat de parc fericirea ar fi ultimul t u scop i i-era fric , atât de fric c l-ai atins deja în oapte frenetice în oapte de început de zi, spuneai ‘nu acum, nu, nu, prea devreme, prea rece apa, prea rece statuia ai prefera s te îndr goste ti de o mumie cu con tiin a vie ii trecute, de un sarcofag în basoreliefuri vitale, cu promisiuni de fericire viitoare, dup puncte terminale decât de bra ele de marmur s tii c albul e al t u, e atins, e aici cu apa care ar fi sp lat trecutul i i-ar fi l sat în centrul oaptelor, în centrul dorin elor, singura ta aspira ie care a devenit scrum pentru c s-a împlinit printr-un vis. n-ai vrut visuri în iarb fluturii se repezeau spre tine ca p s ri care ciugulesc infinitul, iarba proasp t jumulit , carnea timpului, când tu nu voiai nimic altceva decât oapte. str funduri arhitecturale când st team întin i, când îmi gâdilai clavicula i omopla ii cu râsul t u simplu i-mi s rutai în joc, fiecare coast , optind c numeri raze, c a tri s-au concentrat în mine, c filde s-a ascuns în leag ne de dorin e, pe fiecare dege el e o floare. pe Unul, doi. m-am deschis, prin s rutul t u m-am dezlegat spre o leg tur . te priveam în vis, pe tine, sorbind zeama ce se scurgea din fiecare portocal ag at de firmament. cum se storceau în priviri încordate tu-mi smulgeai cu surâsul t u, câte o coast , câte o coast i-mi înlocuiai str lucirea cu pene. înfigeai pene în stern, pene în carne, f când s circule un sânge translucid prin care înoat mici viet i / pe ti ai propriei tale imagina ii, visuri cu mine. tine. noi. m-ai f cut u oar din pene pentru judecat . aripi interioare, aripi ce îmi gâdil pielea s in de cald într-un vânt dulceag inima ce bate acum mult prea tare. dar ie î i place s stai, s stai doar i s-o ascul i. s -mi ascul i sufletul cum zboar
69
cum î i ia avânt i se leag n pentru mine. tine. noi pe culoarul imenselor mele speran e nu se love te de materie. nu are cum. sunt u oar , ah, abur al con tiin ei
Denisa Laz r, elev 15.09.1992, Buz u. Premiul I la Concursul interna ional de crea ie literar „Ars Nova”- Br ila 2010- sec iunea Poezie. Colegiul Na ional „B.P. Hasdeu” din Buz u. Prof. îndrum tor: Lumini a Cazacu. Promenada în suflet Pic…Pic…Pic… Pic tur cu pic tur simt cum M strecor în mine. Acolo îmi adun fiin a În muguri de catifea verde i-i plesnesc înceti or În r suciri de buze aprinse Agitând parfum de smirn . Duhul îmi rode te nectar Ca s poleiesc luminile ochilor i-n slove de psalmi urcate-n gând Îmi h r ze te inima Un zâmbet curat. Trupul mi se îngem neaz Cu nem rginirea Înflorind cu ramuri- vise Le strâng în palme i-mi cânt în tain fericirea. Tu, Fiin , opre te ceasul! Opre te-l! S pot s m -mb t Cu a clipei savoare S pot s topesc cerul în priviri, S torn cu urcior de aur , Soare p tima , lun i praf de stele S te po i plimba prin mine Fiin !
Ion Untaru, pensionar Comuna Finta, Dâmbovi a. În afara Festivalului Festivalului În vremile de trist amintire Tr ia un Niculescu la Mizil Cu aerul vetust ca de vechil i poza lui în cartea de citire Trecur anii, vlaga ni s-a scurs... În vremea-aceea eu eram copil,
Azi lumea d n vala la concurs: „Romeo, Julieta la Mizil!” Citesc afi ul l cuit vernil i mugurii speran ei dau în pârg. Alerg s prind spectacolul din târg: "Romeo, Julieta la Mizil!" Scrisoare deschis Stimat doamn , pic de somn i ve tile m întristeaz C vine iar acela i domn i-mi bate-n u la amiaz L sa i-mi draperia tras i storurile f r fant C vin triste i care m-apas Cu energie radiant ; i nu-n eleg ce tot îmi spune, Adesea bate din picior Eu b nuiesc c nu sunt bune Aceste vorbe care dor I-am ar tat i buletinul Da-mi face semn c-o s se-ntoarc i-am s m-ascund ca arlechinul În nu tiu care col de zarc ; Stimat doamn , cer iertare C noaptea mi s-a f cut ziu i m-au pisat atâtea tare Cum se piseaz grâu-n piu : A vrea s dorm i nu mai pot C mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere s le spun i visul La care înc n-am ajuns C patul meu e prea departe i vine frig i m-a p truns C geamurile vie ii-s sparte
Cornelia Vîju, Vîju laborant , student . 26 noiembrie 1974, Movila Miresii, Br ila. Volum: „Ancor la rmul iubirii”, poezii, Br ila 2010 Degetele mele Degetele mele înc rcate de iubire, te-ascund în c u ul palmelor de team s nu te piard . Degetele mele te strâng ne tiind c te pot strivi, cu dorul ce arde în ele. Pe degete
70
presar s rutarea buzelor, fiindc ele te ating întâi. Degetele mele sunt clepsidra ce adun genele iubirii tale i, le strecoar atât de încet încât universul î i schimb pulsul dup ele. Degetele mele sunt altarul ce- i venereaz sim irea, de când le-ai oprit c utarea i-ai fr mântat cu ele fericirea.
Corneliu Zean , profesor universitar, medic cardiolog 11 aprilie 1939, Râmnicu-Vâlcea. Î i desf oar activitatea la Spitalul Clinic de Urgen Floreasca din Bucure ti. Ca s ajung profesor doctor în cardiologie, Corneliu Zean a trebuit mai întâi s lucreze ca muncitor la CFR, întrucât fusese exmatriculat din cauza arest rii tat lui s u, medic i cadru didactic universitar la ClujNapoca. La Cluj absolv i Corneliu Zean Medicina, cu Diploma de Merit, în anul 1961. Având dreptul, ca ef de promo ie, s aleag locul de munc , tân rul medic a solicitat o circumscrip ie din categoria “foarte grea”. Înfiin eaz dispensarul i casa de na teri din comuna Muiereasca, jude ul Vâlcea, iar dup 5 ani în mediul rural ajunge preparator la Facultatea de Medicin „Carol Davila” Bucure ti. Ca doctor în medicin , medic primar în Cardiologie i medic primar în Medicin Intern , a dobândit o experien bogat în activitatea clinic specific Spitalului de Urgen . Este membru în comitetul director al Societ ii Medicilor Scriitori i Publici ti Români (SMSPR) afiliat Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici (UMEM). A publicat poezie, eseu i proza scurt în publica iile „Dacia literar ”, „Literatorul”, „România liber ”, „Adev rul”, „Contemporanul” s.a., figureaz în antologii de epigrame i în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii. Este director fondator al publica iei „Cugetarea european ”, axat în principal pe filosofia politic a unific rii europene; pre edinte fondator al Sec iunii Române a Mi c rii Europene i al Asocia iei Europene a Cadrelor Didactice, sec iunea România. De ine dou brevete de inven ie, dou inven ii nebrevetate dar aplicate, zece tratate de specialitate, peste 500 de lucr ri comunicate i publicate în ar i str in tate, este membru în comitetul de redac ie al revistei londoneze “Magnesium Research”, publica ie unicat dedicat rolului magneziului în biologie. Este membru de onoare al Crucii Ro ii România i al Radiodifiunii. Beletristic : „Trei Secole dup Milescu” (roman, 2002); S n tate i Comportament (1998) - Premiul Fondului Literar.
Iubito, nu pleca de lâng mine! Precum c priorul s lbatec, ce tân r i sprinten În salturi alearg de voie prin iarba poienii i-abia dac vezi sau ghice ti pe alocuri L sându-se fire sau floare sub pa ii U ori ca zefirul de sear i nu se-nfirip -n v zduhul de plumb nici o boare Când tremur frunza cea crud , ne tiutoare… Dar ea sperioas -i precum o p rere… Se-apropie oare sau se-ndep rteaz ? Acum, lâng tine, în largi rotocoale i iar i se pierde ca fumul, în zare, Când ochi l crimeaz de vor s-o petreac … Ginga e-n aprilie-i moartea! Ci las-o de-acum, sau mai uit-o pu in, P catu-i ca secera-n grâul necopt Furtuni sunt pe-afar , l untru-i senin, Albastr e floarea de nu-m -uita Iar macul e-asemenea cu inima ta… Trecu i iunie, i-mi pare domolit , Coapsa l ut , sânul de ispit i unduirea grâului copt… -„Frumos e grâul când e de coas Dar eu, iubite, sunt mai frumoas ”. - Târziul florilor de tei în plete adie înc … - Nu mai continua, rogu-te, îmi opte te, C ci dulcea poezie e mult prea dureroas i pieptul îmi sfâ ie. Nu rupe toat taina! Ah! Doamne, maiestatea grâului copt! Tresalt boabele, prea vii, în spic de-acuma mort. Yat sat tat Ksanika Principiu budist: („Durata tuturor lucrurilor este cât o clipit ”) Clipit de fulger dragostea s-arat , Un tr znet las -n inim intars, Iar tu r mâi infirm pe via a toat De-a mai r mas din ea ceva nears! Zidul Dedicat fo tilor de inu i politici Hai, vruta mea, au înflorit gutuii i iat , am venit s - i bat în geam, Ginga a flare tremura-n risipa Cea trec toare-a fiec rui ram i nici c -mi pas -n clipa de ispit C zidul n-are geam, nici eu iubit .
71
Celei plecate plecate--n lume Take care, Mein Liebe Cara mia, Be careful and go slow, Pe sângele-nchegat se-alunec u or! Vei reveni cândva Din timpul t u ce curge Din timpul meu ce-a curs? O, dragile meleaguri, natalele meleaguri… Ce adiere rece! O frunz ce-a c zut pe um rul meu stâng i-n geam o floare ro ie ce-adast . Eu voi zîmbi, Tu nu vei ti c plâng.
Liviu--Florian Jianu Liviu 19 aprilie 1961, Craiova. Membru al Societ ii Scriitorilor Olteni CV selectiv: a absolvit Facultatea de Electrotehnic din Craiova; membru al cenaclului „Al. Macedonski”al Societ ii Scriitorilor Olteni i al cenaclului „Marin Sorescu” al Sindicatului Electroputere Craiova. Volume de poezie publicate: 1. „Musca, p ianjenul i paralelipipedul”- premiul I la Concursul Na ional de poezie „Al. Piru”, organizat de editura Vlad&Vlad, 1996, ap rut la editura Sitech, Craiova, 1998. 2. „Cheltuieli de suflet" - 1999, editura Sitech, Craiova. 3. „S -mpu ti o pas re care viseaz ” - 2000, editura Sitech, Craiova. Volume de proza publicate: 1. „Lumea are cele mai bune inten ii!” - proz scurt , Ed „Contrafort", Craiova, 2008 Antologii: 1. „T râm de dragoste", 1979, poezie, Antologie a Comitetului Jude ean al Partidului Comunist Român, Dolj; 2. „La început a fost Cuvântul...", 2000, a "Societ ii Scriitorilor Olteni" , poezie, proz 3. "A patra antologie paradoxist ", New Mexico University, SUA; 4. „Vara visurilor mele", 2003, antologia revistei „Amurg Sentimental", Bucure ti; 5. „Zugravul de cuvinte", Antologia Cenaclului "Marin Sorescu", al Sindicatului "Electroputere" Craiova, aprilie 2004; 6.”Fifth Paradoxist Anthology”,Râmnicu-Vâlcea,2006; 7. „Medalionul literar - structur permanent de cultur i educa ie”; 8. „Dic ionarul Biografic al Societ ii Scriitorilor Olteni”, Editura MJM, Craiova, 2003; „Împreun dumiriri pe cale”, volumul 2, Funda ia „Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavriil”, Craiova; Antologia Concursului de crea ie literar : „Vara visurilor mele”, ed. a VII-a, 2008, organizat de revista
„Amurg sentimental” i cenaclul „Vis torii” al Liceului din Puie ti, Vaslui. „Golgota de hârtie”, Antologia Cenaclului „Marin Sorescu”, al Sindicatului „Electroputere" Craiova, 2009; Colabor ri la: Radio-Oltenia Craiova ( poezie, reportaj) , Radio Bucure ti ( poezie), Radio-Vacan a Costine ti ( poezie, reportaj, epigrame ), Radio Charlie, Radio-Sud, publica iile „Lic riri", „Înainte”, „Cuvântul Libert ii”, „Ramuri", „Ra iunea", „Edi ie special ", „Gazeta de Sud", „Femeia ortodox ", „Family News", „Mozaic”, „Contact”, „Arca lui Noe”, „Lamura”, „MJM”, „Glasul femeii ortodoxe”, „Millenium” - Craiova; „Limba i literatura român ”, „Jungla Universitar ”, „Amurg sentimental”, „Oglinda literar ” - Bucure ti; „Al cincilea anotimp", „Cri ana plus de duminic ”, „Familia" - Oradea; „Monitorul”, Convorbiri literare" Ia i; "Paradoxism" - Universitatea New Mexico, SUA; „Gazeta de Sud-Est” - regional; „Cetatea cultural " „Almanah 2004 - „Bucovina literar ” - Suceava; "Orizont Lupenean" - Lupeni, Gorj; „Murmur” - revist virtual de gândire na ional i ortodox ; „Nordlitera” - revist virtual ; „Pasager” - revist virtual ; "Terra Nova" - Canada - revist virtual ; „Pr v lia cultural „ - revist virtual ; „Clopotul”- revist virtual ; „Altermedia”- revist virtual ; „Agero” - revist virtual , Stuttgart, Germania; "Observatorul" – Toronto, „Noi, NU!” - revist virtual ; "Candela de Montreal", Canada; "Destine literare”, Canada; „Starpress” - RâmnicuVâlcea; „Ecoul”, „Epoca”, „Neamul românesc”; „Glas comun”, „Slova cre tin ”; „Destine literare” - Canada; „Singur” - Târgovi te; „Caiete Silvane”; „Rapsodia”Sibiu; "Phoenix Mission" - Arizona, SUA; „Cuvântul Liber” - cotidian mure ean; Referin e critice:: Virgil Dumitrescu (1996), Alexandru Firescu (1996), tefan Tunsoiu (1996), Simona Lica (2000), tefan Marinescu (2001), Marian Barbu (2000-2008), Maria Prochipiuc(2006), Tudor Negoescu(2006), Doina Pologea (2006), Florentin Smarandache (2006), Melania Cuc(2007), George Filip(2007), tefan Vl du escu (2008), tefan Doru D ncu (2009). Membru al Societ ii Scriitorilor Olteni, mai 2000; Laureat al concursului „Vara visurilor mele” - sec iunea proz - organizat de revista „Amurg Sentimental” din Bucure ti i Cenaclul „Vis torii” al Liceului din Puie ti Vaslui, 30 iulie 2002; Motto: „Ce este limba? Hain neagr ce c zu de pe zid/ Cu mânecile încercând s spun ceva. ( Merwin)"; Redactor i tehnoredactor al „Dic ionarului Biografic al Societ ii Scriitorilor Olteni”, editura MJM, Craiova, Membru în colectivul de redac ie al publicatiei on-line de gândire i atitudine ortodox - „Murmur”, din 2004;
72
Premiul I la Concursul Na ional de Poezie Religioas "Daniil Sandu Tudor", Vatra Dornei, 2006; premiul al II-lea la Concursul Na ional de Poezie „Dor de dor", Cluj-Napoca, 2007;premiul al III-lea, sec iunea proz scurt , 2007, la prima edi ie a Concursului Na ional de Poezie, Proz Scurt i Pictur , cu tema IISUS, organizat de Trustul de Pres „Ambasador”, în parteneriat cu Direc ia Jude ean pentru Cultur , Culte i Premiul pentru literatur cre tin , sec iunea Proz , la Concursul Na ional de Poezie i Proz Scurt "V. Voiculescu", edi ia a XVIII-a, Buz u, 2007, premiul I, sec iunea proz scurt , la Festivalul na ional de umor „Ion C n voiu”', edi ia a XV-a, 2007; premiul al II-lea, concursul de crea ie (sec iunea literatur umoristic , proz scurt ), Festivalul na ional de umor „Liviu Oros” Deva - edi ia a VIII-a, 2008; premiul Editurii „Junimea”, la Concursul Na ional "Ion Creang ” de crea ie literar - pove ti, organizat de Muzeul Literaturii Române, Ia i, 2008; premiul IV (Men ioune special ) - „De ziua ta” - al edi iei I a Concursului Interna ional de Poezie al Românilor de pretutindeni “Starpress"; premiul al II-lea pentru eseu, la cea de-a VII-a edi ie a concursului de crea ie literar "Vara visurilor mele", Bucure ti,2008. „Apostolul Strongu” ( Cel Mare )" - "roman epopee"; "Alter Iuda" poezii; Proloagele de la Ohrida”
Alexandra Roxana Laz r, student 30.12.1990, Bra ov. Premiul special i men iune la Colocviul Na ional Studen esc „Mihai Eminescu” , Ia i, 2010. Premiul doi la Sesiunea de Comunic ri, sec iunea Literaturã Român , organizat de Facultatea de Litere, Bra ov, Universitatea “Transilvania” 2010 Premiul II la concursul “P rul Berenicei”, 2009 Prima men iune la concursul de poezie organizat de Casa Mure enilor, „Andrei Mure anu”, 12.06.2009 Poezie publicat în „Astra”, Bra ov, 2009 Premiul 3 la concursul de eseisticã organizat în memoria lui Ioan Vlad, cu tema „Prietenia”, 2008 participare cu grupaj de poezii la Colocviul Na ional „Lucian Blaga”, Sibiu, 2009; participare la Maratonul de Poezie, organizat de Facultatea de Litere, din cadrul Universit ii „Transilvania”, Bra ov, 2009 Apari ie în prima Antologie studen eascã a Casei de Cultur Sibiu, Student Creation , 2009 Eclips acum un an i-ai tatuat pe obrazul drept poza de la primul meu revelion cu ciocolat îndesat între degete z ng neam la toba primit de mo azi ridurile uleioase din jurul gurii tale mi se urc pe bra eîn ora umbli doar cu geaca albastr î i ascunzi fa a în fularul pe care l-ai luat din târg
atunci când bluza ta înc m mai purta halal ninsoare de parc dac ne-am r suci limbile mai tare ne-am putea privi ca acum 5 ani Vat de zah r ipetele copiiilor se strâng elastic în jurul parcului de distrac ii cioc nelele se învârt deasupra teraselor nici n-ai crede c luminile joac X i O pe fa a ta ezlonguri fac break-dance pe nisip muzica sare din pick-ul bunicii e ti tot în vi in bunicul e pe banc de fapt dracula nu i-a luat niciodata haine la reduceri auzi scâr âitul cretei pe tabl când valuri izbesc umbrelu ele colorate
Larisa Paraschiv, elev 07.07.1994, Valea C lug reasc , Prahova Colegiul Na ional „Mihai Viteazul “ din Ploie ti. Profesor îndrum tor: Mihaela Neagu. Cenu a i alte aiureli Mi-e somn. Calmul i lini tea s-au a ezat cu un strat gros Tr irea abia î i face loc. Ce ciudat! Erau nop i când îmi lua toata m duva din os i lacrimile îmi picau ca turnat. Acum stau la ele cumin ele se feresc de mine Nebuna ce tânje te dup faim , i te amuz într-atâtea noncuvinte pe tine, Acum s-a a ezat. Greu s pui în valiz tot bagajul, Dar întâi le-a da foc, s v d cum cenu a s-a noncolorat. E cenu , o cenu parc îngr dit pân sus. Vântul refuz s o spulbere Nu m pot certa cu el, stau unde m-a pus. E ca o pânz pe vedere, e pur alegere. Dar ce alegere? C eu nu am ales s fiu golit ? i tare mi-e team de modul cum voi fi iar lefuit
Paula Scânteianu Scânteianu 02.09.1987, Rebricea, Vaslui. Masterand la Univ. „Al.I.Cuza” Ia i. Reporter la cotidianul „Adev rul de Sear ”. În 2000 a câ tigat concursul „Tinere condee”, al turi de al i tineri. În 2005 a luat locul III la Concursul Na ional „Mihai Eminescu”. Bis Mereu din visul t u fanatic Transcris în palme de-un copil Reiese un poem virgin Cu con inutul enigmatic
73
Tu, Cu priviri de imbecil Mimezi c derile dramatic Într-o-n l are plagiat Ce n-o s se repete Niciodat . Iar eu, la fel, pe-aceea i scar o treapt lung spre nimic Îmi beau cafeaua mai amar Decât acum un infinit. M simt un Crist strivit în palme Scalpat i pus între icoane La expozi ie în vid. Iar tu cu Biblia-ntre din i Nebun, imun, iconoclast te-ai convertit. M -nchin, m -mpiedic i mai stau Într-un picior Poate în trei, poate în apte Strigând în si bemol Resuscitat, spre tine un cadavru dezgropat acela i “te iubesc” retoric crucificat în sens ironic pe piatra funerar Lâng pat.
Andreea Barbu 23.03.1998 Elev clasa a VI-a la Colegiul Na ional „Mircea cel B trân”, Rm.Vâlcea. Prof. îndrum tor: Lumini a M nescu Un peisaj str in... Ating i gust lumina catifelat A cerului uscat de toamn . Simt în str fundurile vie ii Un alt parfum, Ce- i sap mormânt din stânca vr jit amar De norii cuf rului etern. M pierd printre negre frunze sf râmate De iataganul timpurilor calcaroase i adun semin e din campanula Tristei seri. Le s desc în zidul plumbuit cu n moluri reci, otr vitoare, Ce usuc str jerii visului - arbori strivi i i arunca i în c r i. Apoi adorm pe nisipuri leg nate
În scrânciobul de paie pitit înl untrul muzicii albastre Pân când para focului stingher din trupul meu se va stinge. Timpul i natura O zi a tept... O zi trece... O noapte pleac ... alta vine... S pt mâni, luni, ani, veacuri se pierd în abisul Clepsidrei suflat de zei i c zut în miezul zemos i copt al Soarelui. De ce oare, r mân doar amintiri? Tr iri în cloroformul sufletului Ce pâlpâie, lovind-neîncetat Ca într-un aprig r zboi, Între dou lumi ce se zbat s m p streze. Frunza cald î i f ure te cascada în aburii de var , Iar „gâze” multicolore, te în eap cu siringi nev zute Ascultându- i respira ia parfumat cu infuzii pitite în fiece liter . Chircit -n iarba împletit cu doine - lag re de grâu ade steaua firului de rou clipind alene. Tresare liliacul udat în ploi s rate Fantasm vie Prizonier în cubul iubirii, Dar visându-se-ntr-o sfer ampl de îmbr is ri, În care omul unific totul! Lumea mea În pe tera alb stau oglinzile înalte. În bârlogul vie ii mele locuiesc luna i soarele. i-n abis-amintirile mele: urma pa ilor t i. În apa cristalin cad gene de stele. În casa de zâmbete st bunica. i-n inima mea–iubirea: un s rut ruginit. În ploaia de frunze o raz . În soarele meu zâmbesc p rin ii. i-n toate frângerea mea: pata s rutului t u. Un vis Pl nuiesc demult o evadare din tainele nespusului i vreau s inventez bun tatea-ntre oameni, iubirea... Lacrima mea vine din amintire s - i împreune gustul cu amintirea lacrimii tale c ci numai tu m po i ierta, mam … S ne împreun m mâinile reînviind mângâierea de foc din vremi uitate a râsului i-a plânsului ferecate...
74
O ploaie sfânt picur -n cana cu lapte, m oglindesc în str lucirea-i albastr i-apoi m-a ez la dreapta ta, mam …
Alexandru Bodolic , student 09.11.1990, Bucure ti Debut în revistele "Alunelul" i "Florile Dalbe" din Republica Moldova în 1999. Volum de debut, "Am întrebat un orb cum vede cerul" Editura AgentPress, Bucure ti, 2009 A publicat versuri în revistele: "Agora literar ", “PortoFranco”, "Vatra", "Oglinda Literar ", revistele Dacoromânit ii, etc.
Elena Bohîl ea, 13.09.1992, Poiana Câmpina, Prahova. Elev la Grupul colar Industrial Energetic Câmpina Prof. îndrum tor: Alexandru Du u. Dou volume împreun cu elevii Grupului colar Energetic Câmpina , „Întrez riri”, „R sfoind clipe...”; Premiul Bibliotecii jude ene Buz u la cea de-a XII-a edi ie a Concursului Na ional de Crea ie Literar "V.Voiculescu-arc de suflet peste timp"; premiul Revistei „Rena terea cultural ” la cea de-a X-a edi ie a Concursului Na ional de Crea ie Literar pentru Elevi i studen i - „V.Voiculescu-arc de suflet peste timp”; premiul al II-lea - Proz la concursul de crea ie literar „Al. Tudor Miu”.
Monologul cuiului Nisip pr fuit Nu vreau s fiu eu Cel ce-i str punge palma. Nu sunt f cut s tai în carne vie, Nu sunt un cui, Sunt... o pan de scris! Vreau s scriu durerea pe Retina celor de sub cruce Te rog, nu m duce Spre mâna preg tit . Te rog s nu m legi de mâna lui cu un ciocan nu sunt decât un cui s rman nu vreau s fiu p rta la moartea tuturor. Cuiul plângea acum Din mâna de pe cruce Rugându-se s moar Înaintea Mântuitorului. Prea mult t cere întrîntr-un singur cuvânt De ce visezi la nemurire Când tii c muritor te na ti sub soare De ce te lup i pentru iubire Când vezi sub ochii t i Cum moare... De ce încerci s numeri stele Mai multe decât infinitul În loc s te revezi în ele Atunci când vine asfin itul De ce pui prea multe flori pe mormânt i atât de mult t cere într-un singur cuvânt?
Calc p mântul! Las nisipul printre degete, Sim i particuli mângâind folia sim urilor... Desfãtare, încântare, visare, artistic contopite, Într-un glas, într-o voce, de vânt pr fuite! Cântã lacrimile, a az -le pe ml dioase note, Iube te urâtul din el, ur te r ul din tine, Trupul p gân cre tineaz -l cu gesturi imprudente, Într-un glas, într-o voce, de vânt pr fuite! Acord crezare vorbelor citite pe buze mute, Împlete te înrâurite dorin e din mine; Închide-mã în tine, mi cãri subite, Într-un glas, într-o voce, de vânt prãfuite! MiMi-e toamn De dou zile jumate încoace, mi s-a fãcut toamn „ i ce?Nimic ciudat”, a i spune voi, scobindu-v de sub unghiile verzi p mântul de abanos. Da, mi s-a f cut toamn , chiar dac frunzele care v cad înc ip ascu itul verdelui. Mi-e toamnã de la r d cina c lcâiului stâng pân la cerul ochilor lui. Nu mai in minte de când nu mi-a mai fost atât de toamn .
75
Delia Delia Curteanu 26.04.1986, Constan a Volum de proz i poezie simbolist „În pod”, volum de poezie „Spasm Matricid”, volum colectiv de poezie:” „Sentimente diacronice”, volum colectiv de proz scurt „Destine poetice”; colabor ri: revista „Helion”literatura SF, Premii: Premiul I pentru eseu cu tematica filosofic „Nelini ti Metafizice”, edi ia I 2005, Premiul I la concursul de crea ie literar integrat proiectului „Curtea cu arti ti”, 2008, premiul II la Concursul Na ional de Crea ie Literar „Poezia tinere ii Lumen”, Ia i, 2006, sec iunea Poezie. Premiul III la Concursul Na ional de Crea ie Literar „Lumen”`, sec iunea Proz scurt , men iune la Concursul Na ional de literatur SF „Helion”. Ultima terapie cu Hybris „O octav mai jos!” spuse el, Senin, f r zâmbet, f r craniu, Mistuit de mistificare, „O octav mai jos!” piezi , Râsului acrobat, plânsului vulcanic. Precum un alchimist M-a-nchis în creuzet spre topire, S -mi disece râsul i plânsul În lava lui, aurul cel mai crud, Cel mai trist aur, M-a strâns în cutia de lut S -mi cearn din nou Lumina i osul... Nu are rost Nici s -ncerc vre-un cutremur Când n-are privirea întoars spre mine… Iatrogenii de toamn M roade pieptul, Tu esc ce-am inhalat peste zi, Toate razele pref cute-n cu ite, Toate-ncovoierile, tot smal ul De pe din i nen scu i, Toate poftele râncezite, Tot molozul caselor Demolate-n uitare... Tac, Tot ce-am agonisit Nu se mai pierde, Toate vocalele îmi sun -n urechi, Cercei nesfâr i i, ocoli i de-oxidare. Îmi in consoanele toate Înfipte în inim .
Eu tiu dar tac, Chiar de m roade pieptul... A opta sfer ``Aceasta nu-i durere`` I-am zis În timp ce m privea trecând „Pe raza smuls din orbita ta Am s m pot urca pân -n infern. Am s - i explic de ce-i mai simplu S fii zdrobit Decât s fii… …Oricum… Am s - i explic de ce … Am s - i explic… Am s … „Am…`` În jurul c ruia m -nvârt Mult... ...Prea aproape de p mânt. i norii care trec sunt doar „De ce”-uri de nerezolvat Ca ni te amintiri n scute De vreun „a fost” Mereu neterminat...
Andrei Daroczi, Daroczi profesor psiholog. 03 noiembrie 1984, Jibou, S laj. „Spiralele vie ii”, ed. Anamarol, 2006 „Drumurile vie ii”, ed. Anamarol, 2007 „Izvoarele vie ii”, ed. Lidana, 2009 Volume de antologii literare. Sonet necredincios Doamne, sunt sup rat de azi pe Tine C î i vorbesc cu sufletul pe fa , Iar Tu-mi prefaci c rarea în ruine i râzi sublim, pe-ascuns de-ntreaga-mi via . M zbat s fiu corect în gând i fapt , M lupt strigând c nu-mi ur sc vr jma ul, Dar v d c Tu-mi ignori purtarea dreapt i-n schimb apari ca s iube ti trufa ul. Cum s mai cred în sfânta Ta dreptate? Cum s -mi p strez substan a imortal ? Când m izbesc de suflete mascate Ce zilnic îmi aduc un fulg de boal !... Te-am definit în cântece de murmurOmul-un vierme ce se d drept vultur!
Gabriela Garlonta, profesoar 26.03.1954, Mih ileni, Sibiu. „Poezii în alb i negru”, Ed. Imago, Sibiu, 2002. „Persisten a m tilor”, Ed. Universit ii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2004
76
femeiefemeie-vis Am b ut cer. i verde infantil de iarb strâns în somn îl strâng în palm . îndr znea a arhitectur fluida mi care gol de sprijinit în oase castele de nisip Am construit un castel de nisip. Timp infinit pentru fundament, c r mizi mici, mai mici tot mai mici una sub alta. Era minunat Castelul nostru de nisip. Dar a venit un val i acum... S începem din nou acest joc infernal R spunde, vreau s tiu. femeia p c toas Eu sunt femeia p c toas tu e ti femeia p c toas m r carnal lun cald arom dens de alge n mol i lumin strivit antica noapte ne atinge A iubi este o c l torie pe ap i pe stele A iubi este o b t lie de fulgere o b t lie dintre dou corpuri cu gust de miere s rut dupa s rut marginile tale fluviile tale c l toriile tale minuscule i focul transformat în delicioase inimi subtile drumuri de sânge care se precipit ca o garoafa nocturn pân se face sau nu se face noapte în umbra ta Femeie p c toas , unde e ti, dragostea mea?
Mihaela-Abiana Hîncianu, MihaelaHîncianu student 31.07.1989, Vaslui. Men iune la faza final a Concursului literar „La izvoarele în elepciunii”, edi ia a XVI- a, „George Topârceanu”, 2006, Premiul special la Concursul de caligrame „Univers în vers”, 2006, cu ocazia zilelor Liceului „Emil Racovi ” Vaslui, Diplom de participare la Concursul Na ional de Poezie, Epigrame i Calambururi „Romeo i Julieta” la Mizil”,edi ia a 2-a Credin a unui ateu Dumnezeu e surd, Îngerii plâng dup aripi, Ceru-i e arf cu nodul la gât i sfin ii-s ar i de soare. Floarea-i pat naiv , Iarna prea pur se crede, Frunza- i piapt n toamna i moartea-i o via -n p mânt. Dragoste vezi doar în mine, Plete lungi pe-un spate gol, Poezia- i e m rturisire: “Sunt ateu, cred în iubire”.
Ioan V.Maftei Profesor de matematic , membru al UER Vizit Vizit … de mân cu inima cobor valea trecutului unde m adulmec ruinele, iarba i umbrela… Ne recunoa tem, eu i câteva semne, tres rind împreun iar în jur, se ridicau oglinzi… Rosteam , în gând, unele cuvinte, Chemând ecourile i duhurile veghetoare în mine, în iarb i umbre, în arbori usca i, în strigoii jocurilor noastre i-n scheletele iubirilor… încet, muzica unei brize ne-a adormit.
77
Gheorghe Firicel Manole, informatician omer
D nu Rotaru
8 mai 1961, Gala i.
20.10.1987, Berceni, Prahova
Ora apte i Un Sfert
Scrisoare : Ultimul om printre ultimele rânduri Tot ce iarna a n scut în noi Cu primele promisiuni de soare A fost sc ldat în vânt i ploi An sterp între hotare. Seceri , de atunci rodul nu r sare Hârciogii ies în cale totmai des P s rile împart le uri, oase f r carne Iar mieunatul e strident. Toxicitatea apelor cre te, Bur ile pe tilor se v d tot mai des Debitul scade, acum, în toamn Cu to ii ne mut m din es.
Prea cardiac ne-ai salutat, prea cordial Ai fost t iat de-a lungul i de-a latul; Un pacient lovit piezi de vreme în spital Nu vede ochii lumii, plânsul, nici p catul. E totu i iubirea, o stare de veghe în min i, S ne iubim pe tunuri, ai coborât cortina, Ca s te rogi, în cer te-ai dus cu-ai t i p rin i Un sfert de or dup apte. i ai stins lumina. Pentru festival Don Quijote C lare spre homeric vis, ajuns co mar, Utopic don din paralele existen e, Asediat de anacreontice demen e, E abonat etern la lupta în zadar. Lovit f r delege, de pale rotitoare, i neputând s -i curme ursita nemuririi, Pe r nile oblojite cu odele iubirii, Egocentri tii lumii r sfir mun i de sare. i de hidalgo râd acele mori de vânt Ce-n turnurile lor, proscri ii î i adun Minciuni fardate, doliuri, i-mpreun , Coboar Dulcineea în mormânt. Strategia de loialitate (a auditorului intern concediat) Chiar rude sau amici de-mi sînt, Nu pot s fiu, spre doi, cu-adev rat loial, Tr ind în plin sperjur de tribunal, Un ipocrit a fi sub falsul jur mânt. Un paratr snet natural am devenit, Obi nuit mereu cu vol ii ce ucid, Prieteni n-am, i-n tunet fratricid, Infame, fulgerele strâmbe m-au topit. Logic, învins de propria-mi strategie Ce clare pun i întinde peste h u, Vroind s fac tot binele în chip de r u, Mai stai, Poete P unescu ! Mai stai, te rog, Poete P unescu, doar un pic, Copilul meu, s te citeasc , e prea mic! Tu cânt - i rimele perfecte pe p mânt, Nu lua cu tine geniul în mormânt ! Mai stai, te rog, Poete P unescu, doar un pic, Copilul meu, s te în eleag , e prea mic! Ca s petrecem un cenaclu ca-n pove ti A vrea s -i spun, în loc de-ai fost, c e ti.
Astrul r sare mai cald ca ieri, Frigul nop ii doare Secate sunt carierele negre Petrol mai g sim doar în petele din mare. P durea s-a r rit, p durarii nu mai au ce vinde, Puie ii nu mai cresc, Grânele sunt scumpe, caii tot mai rari Mergem descul i prin piatr vâna i de leii cei mari. Am fost atâ ia dar zilele ne-au r rit Împotmoli i au r mas mul i Cu vederi orbite i familii p r site Au r mas mu i. Tot ce ne-a r mas e s ne scriem scrisoarea Atâ ia ani am uitat s scriem S iubim p mântul, apa i zarea Iar sufletul s ni-l pre uim.
Laura Rusu, student 11.09.1991, Gala i. Premii/selectiv: premiul I la Concursul de poezie “Mihai Eminescu”, edi ia I, Gala i (15 ianuarie 2010) ; premiul I la Concursul „Qui a peur de la litterature française”, Gala i (2009) ; premiul al III-lea la concursul literar „Genera ia MM”, premiul al IV-lea la Concursul Na ional „Tinere condeie”, sec iunea Poezie - liceu, etapa jude ean , (2008); organizat de Asocia ia „Prietenii Muzeelor Minovici” (21 mai - 10 iunie 2008); Publicarea în Antologia de Poezie i Epigrame a Concursului Na ional de poezie, epigrame i calambururi “Romeo i Julieta la Mizil”, edi ia a III-a, Publicarea în Antologia Participarea cu eseul “Profesorul meu - îngerul cu o carte în mâini” în revista Cenaclului literar g l ean “Noduri i semne”,(2009)
78
Nodul B teau în mine cearc nele mor ii Când pasul pedepsit, de domni oar s-a strecurat timid în rândul lumii ca o trudit , mult râvnit tain . M învoisem, cred, temeinic i sub ire, S întorc obrazul înspre dumneata i, chiar i pentr-o vreme, s m las fl mând de ochiul t u, de sânii t i, de gura ta. C ci oldul t u împleticit i crâncen, Ca-n prima noapte de amor târziu, i gustul t u duios, aproape rânced sunt patimi smulse, cu ecoul viu. În es tura nodului din palm mi-ai fost mireas vie i întregi la rând, iar cu a sfintelor iubiri maram te-a cere pân -n pumnul de p mânt!
s - i pot strecura printre gene o mângâiere un cântec o poezie un cuvânt – ca o lumin adânc frumos s încol easc în inima ta! Blestem S - i fie frate geam n chinul meu i gura uscat de dorul s rutului! ploaia-de-mine s te ude! p mântul-de-mine s - i ard t lpile! în dorul-dorului s te-mpr tii, mereu c utându-m , mereu neg sindu-m ! Cuvinte
Alexandra Marina Arsene 13.08.1993, tef ne ti, Arge . Elev la Liceul Dinu "Lipatti". Prof. îndrum tor: Gra iela Tofan. Broderie Cum s privesc ninsoarea cu sfial Topind în ochii iernii lotu i Când printre iri i fuge-o îndoial i tu-mi a ezi pe buze „totu i”? Cum s te caut printre vechi absinturi Când iederile nu mai vie uiesc? P strez în mine blânde cânturi, Aroma vie prins -ntr-un…”iubesc”? Ne flutur în vânt fantasma iernii i spintec t cerile din noi, Ridic -n slav imnuri de decenii Topind o rug -n pic turi de ploi. i dac -ar fi o iarn s ne plâng To i fluturii pe care i-am ucis, S nu l s m uitarea s ne plâng Statornicia unui vis promis. Viorela Codreanu Tiron, scriitor 8 aprilie 1954, Bucure ti „Zidire în cer”, „Anotimpuri ostile”, „Ochiul somnului” darul iubirii, „Vraj-B-a clipei” i traduceri Colabor ri: „Hiperyon”, „Convorbiri Literare”, „Dacia”, „Poezia...” Înva -m ! cum s opresc timpul acesta ce curge haotic?
Cuvinte aruncate, pierdute, t cute, r mase nespuse, pe toate le-am cules i le-am sp lat cu rou -de-soare. Le-am pres rat pe ropotul ploii i le-am înfipt în mare, de unde valul le va aduce la picioarele tale. S nu te apleci! Eu am închis odat valul în mâini i-am pres rat fire de iarb pe cre tetul universului i-am v zut: Deasupra... Dedesubt... Nimicul î i face culcu .
João Elias Antunes de Oliveira, scriitor S-a n scut în Goiania, Brazilia, în 1964. A publicat apte c r i: poezie i romane. Func ionar public începând cu anul 1993. A fost profesor de istoria filosofiei, scriere, i Literatura i Estetic de Drept i legisla ie. A tradus poeme de Horace Castillo. A fost tradus în limba spaniol în 2005. Fratele timp Cel lalt este fratele sprijinit pe cruce; cel lalt este bagajul de dragoste i vise împotriv cântec de abis, altul este în mâna dreapt , la soare piele a adev rului, cealalt este oglinda câini de vân toare, inima Bird albastru pe fereastr , cealalt este podul în pa aport, bec în cas , întuneric, domeniul de grâu în conformitate cu ploaia, curte plin de p s ri
79
i fructe, o strad f r nume, atunci când c ile au fost sparte, alta este de tine, de vis i a istoriei sale, voca ie pentru eternitate.
Simona Poraicu, student 06.01.1989, Or tie, Hunedoara. Premiul III la Concursul de poezie ”Dominic Stanca”, Premiul I la Concursul de poezie „Dominic Stanca”, 2008 Premiul III în cadrul proiectului ”Constantin Noica – modelul paideic”, 2008 Men iune la Concursul ”Dominic Stanca”, 2005 (În) trecere i când va bate miezul nop ii Vei ti c azi e ieri Vei ti c tinere ea, frumuse ea i dragostea îmb trânesc. Iar în spatele gratiilor fizice sufletul î i pierde speran a ca un câine în lan . Iar la judecat , regretele rod m duva din aripile bietului înger care va arde pentru dorin ele neîmplinite. Labirint Idio enie mut întoarce pe dos labirintul, dar când oasele pisate vor fi reconstituite ca un puzzle microscopic calea va fi revelat captivilor. Zidurile devin transparente, cerul se deschide, iar faunul vr je te noi lolite în capcana sa.
Daniela Voiculescu 27 octombrie 1969, Pite ti Membr în Liga Scriitorilor din România, filiala Arge Primele poeme ale autoarei au ap rut pe 9.9.1989, în revista de cultur „Arge ”. În ziarul „Arge ul liber”, în suplimentul literar „S get torul”. Premiul Special al Palatului Culturii din Pite ti, pentru participarea la Concursul Interjude ean de poezie „Arge ule, plai de dor” – edi ia a-XVIII-a; Medalia de lut cu chipul lui Neagoe Basarab); Autorul lunii ianuarie – 2010, titlu acordat de s pt mânalul interna ional „Acum”; Premiul I la Concursul Na ional „Pe aripi de dor domnesc”, edi ia a III-a, Domne ti, 2010, sec iunea poezie; Premiul „Artur Silvestri” pentru poezie, la Concursul Na ional „Cetatea lui Bucur”.
Colabor ri: „Arge ul”, „Curierul zilei”, „S get torul”, „Cafeneaua literar ”, „Jurnalul de Arge ”, „Viitorul”, „Observator”, „Societatea arge ean ” (2005-2006, peste 450 de articole publicate), „Destine Literare”, „Phoenix Mission”, „Acum”, „Nou Horizont, „Oglinda literar ”, „Cuib”, „Cetatea lui Bucur”, „Viitorul”, „Pietrele Doamnei”, „Candela de Montreal”, „Scrisul românesc”, „Glasul iubirii”, „Curtea de la Arge ” etc. C r i publicate: „Anahata”, Ed. Vasicos Media, 2004; „Nsoromma”, Ed. Carminis, 2007; „Mercurul filosofal”, Ed. Carminis, 2007; „Doimea materiei, Ed. Carminis, 2007; „Zei a de turcoaz”, Ed. Tiparg, 2008; Spica, Ed. Tiparg, 2008; „Indigo i portocaliu”, Ed. Tiparg, 2009; „Orphika”, Ed. Tiparg, 2009. C r i colective: „M rturisirea de credin literar ”, vol. II, Ed. Carpathia, 2008; „Ce enigmatic e ti, femeie...”, din Antologia semestrial „Fream t de timp”, Ed. 3D, Drobeta Turnu Severin, 2008; „In memoriam Artur Silvestri, Ed. Carpathia, 2009. C r i în curs de apari ie: „La malul M rii Imbrium”, „Latona1969”, „Dora, Umbra ploii devine Fortuna”. C r i care vorbesc despre poet : „Clubul iubitorilor de cultur din Curtea de Arge ”, „Cronic 2009”, „Lumea v zut de un matematician”, de acad. Gh.P un Articole, eseuri, recenzii, de prof. C.Voiculescu A fost odat erpi de z pad se odihnesc în salcie. inima mea, verde-rece, e ochiul lui Nichita... adormit pe silexul r mas înfipt într-o amintire. ninge mai mult pe umbre. i îngerii au pierdut pârtia cu stele i flori dalbe... viziteaz fermele de perle, ag ate la ferestrele din metroul de sub ghe ari. cineva cere iertare orei care trece f r femeia cu trup de ancor ... m uit la r zboiul ce ese o nefericire a soartei... i ochii mei se fac dou lacrimi ro ii, povestind despre Romeo i Julieta.
Dan Minoiu, Minoiu, Ploie ti De dragoste... S-au t iat în ferestre copacii E sânge în parc i ne doare Prin focuri ne-alearg gonacii, Când lacrimi prin ramuri de soare.
80
Ne sfârâie-n talp doar focul De vânt adunat în cetate E frig i ne-ncingem în jocul De iele ce nu au dreptate. Copac în p durea pustie T iat de o mân nedreapt tiam c dai rod numai mie C zând, ai v zut ce m-a teapt . Pierdut pe un drum de-ntuneric Mai v d ramuri pline din tine Î i spun un „Adio!”-homeric i- i cer s fo ne ti pentru mine.
Cultural Român, a fost redactor la ora de radio în limba român , redactor la revista multicultural Humanitas i director cultural la Teleromânia, Teleromânia prima televiziune din exil, în limba român . C r i publicate: „Matematica pe degete”, 1974, „Anotimpul legendelor”, 1975, „ Desant satiric”, 1976, „Drumuri de balad ”, 1977, „Zei f r armuri”, 1989 „Poemes sur feuilles d'erable”, 1998, „Era confuziilor”, 1993, „Din taine”, 1999, „Diana”, 2002, '89 Poeme îndoliate”, 2002, „V d lumina”, 2003, „La planet plate” - Poemes, 2004, „Singur împotriva destinului”, 2004, „Aezii privesc”, 2005, „Zilele s pt mânii”, 2005, „Din oglind ”, 2005, „ ara din lacrim ”, 2006 Fântânarul
Marian Dragomir 14.12.1980, Ploie ti Volumul „Stihuri pentru via a mare” Colaborare la revista „Atitudini” a Casei de cultur I.L. Caragiale Ploie ti; membru al cenaclului „Atitudini”. Timpul Cochilia timpului, înv luie totul sub tâmpla c rnii. Casa de spiral , mestec putrede oase, via a e ve ted sub lespede. O! cuget de timp ipocrit, animalul îl înghite, iar copilul îl joac . Casa de timp alene danseaz , toaca de vorbe e plin de suspin. Cas - cochilie de viermi , toac i timpul din mine odat , viscereaz din sob un ger s m-adoarm !
George Filip, scriitor 22 martie 1939, Tuzla, Constan a. Tr ie te în Montreal, Canada. Este fiul lui Pandele i al Floarei, str nepoat a marelui poet Octavian Goga. Din cauza atitudinii sale, neagreat de „democra ia româneasc ” a acelor timpuri i a propag rii genului de poezie „incomod ”, a fost judecat public la Turnu Severin i arestat. În 1977, dup al i ani de priva iuni i suferinte, s-a înscris pe lista pentru drepturile omului i a cerut protectia Ambasadei americane. În urma aceste ac iuni, i s-a intentat un nou proces public, care a avut loc la Tuzla. i-a f cut debutul în România cu 4 volume pe tematici diferite. A p r sit ara la 7 ianuarie 1979. Dup peregrin ri în Austria, Germania i Fran a se stabile te în Canada. Alegând Montrealul ca ora de re edin , poetul s-a num rat printre fondatorii Centrului
Mi-au trebuit mai multe veacuri s sap fântâna demnit ii, eu fântânar i eu st pânul pe ciutura umanit ii. S-adap cu znag de cuvinte privighetori, l stuni i corbi i-n zilele de s rb toare s sp l picioarele la orbi. În prim vara mea etern vreau nemurirea s o spintec i icnetele de povar a vrea s le prefac în cântec i la fântâna mea curat s fiu i slug i st pân c , botezat cu tinere e e prea târziu s fiu b trân. Veni i la cump n o clip i asculta i cum cânt apa eu am urcat în jocul tainei cu târn copul i lopata i-acum, dac sorbi i r coare înmiresma i de dalbul spumii, s ti i m car c apa vine din str -str fundurile lumii. ...Un fântânar cu palme late i tuturor ne e menirea s transpir m o via -ntreag s se adape omenirea. De nu s p m se surp totul i vremii i-am sorbi otrava, dar fântânarii omenirii mai pot s -i smulga Terrei, lava.
81
Veni i i be i, drume ii lumii, jivine i hulubi i fluturi, crezul p mântului pulseaz în sfintele de dud - din ciuturi.
...iat , se face târziu i te las singur în marele cerului plai, cel far -ntindere, cel f r glas. iart -mi privirile, Doamne – Mihai !
i nu v teme i, ap este s ne adape telegarii dar, câteodat se întâmpl s ne lipseasc fântânarii.
Oameni buni
Acest poem e smuls din mine, sau dintr-a timpului caden eu am s pat i sap, s pa-voi mânat de o efervescen Ce m atrage spre adâncuri cu gresii i furtuni rebele c vreau s sap i s -nchid ochii lâng fântâna vie ii mele...
Oameni buni, eu vin de niciunde i nu m-am n scut niciodat . Am crezut c timpul nu rugine te i c via a-i o fat . Din iste negustor de idile Am ajuns, timpuriu, s vând ani. Dau i carne din trup cui îmi cere, Lua i tot, n-am nevoie de bani.
La teiul domnului Mihai
Nu regret c-am tr it într-o floare i c evul par iv m-a durut, Dar de ce nu mi-a i spus ce e dorul Oameni buni, dac voi a i tiut ?
te salut, fratele meu-Mihai ! vreme bun î i zic, dac vrei d -mi o frunz din tine i-mi dai lacrima ta izvorît din Tei.
Nu-i acesta poemul din urm . Rug ciunea din sânge i glas O voi spune prin cârciumi i-altare i oriunde voi face popas.
te credeam mai înalt, mai frumos, cum te tiu c prin vremuri erai; iasca î i arde tulpina de jos. iart -mi privirile, Doamne – Mihai !
i-a mai vrea s se-aud pe-acas Cum pe rime de doruri suspin Blestemat s iubesc neodihna ; Iart - i m icu hoinarul: AMIN
umbra ta, umbra ta-nalt , sub ire, cu-o palm -n iarb , cu-o raz -n sori, printre mirese te-nal mire i n-ai cu cine s î i m sori
Constantin Gr. Goga, profesor.
nici întristarea-frunte înalt i nici privirea: gânduri adânci. muza la tine pe um r tresalt când neodihna te strig în stânci.
8 mai 1947, Fete ti. Conduce Cenaclul „Lumina”; a scris Prefa a la cartea lui Ion Zaporojan, „Veteranii”, a scos cartea” „Singur tatea luminii”, foiletoane i eseuri în presa local , filme i casete culturale cu edin e de cenacluri spectacole : „Parodii Minulescu”, Roman a celor trei alese”, „Dor de Nichita”. Spini
Mihai, de când ai plecat dintre noi, Multe minuni am scris în uitare; Uneori am plecat la r zboi, Rareori am s dit câte-o floare...
E înc troienit calea pân' la tine, Tr im în ve nicia unui ger apatic, Când secera vioi vântul s lbatic R mas în vine
Doamne – Mihai, s m ier i c-am venit; dulcele târg are toamnele bete. i-am adus un ulcior i-un colac rumenit ; poate- i e foame, poate- i e sete...
Prin galaxii de vis ne c ut m cu dor , i înghe m r ni i de viscolul polar; Speran a a r mas în sufletul stelar i-i mai u or
frate – Mihai, s m ier i, n-am tiut c din lacrima vremii, nins de dor, gr dinarii de timp lâng trup i-au crescut dorul atât de târziu : un fecior.
Ne c ut m pierdu i, ca orbul i lumina Nu are rost de-acum, mai mult s ne min im, Tu, s m ca i, în vai i-n gropile stelare,
82
Eu, s te cat, iubire, mereu, pe în l imi Purtând în poezia din fruntea înghe at , Coroanele de spini!
Lucia Agavriloaia 4 august, 1982, Sînpetru, Bra ov. Nina Josu a publicat un articol „Inspirat de Eminescu” în s pt mânalul „Literatura i arta”(din R. Moldova) în care a comentat poeziile autoarei, f când o selec ie i dând exemple de câteva versuri care i-au pl cut în mod deosebit. Lumin vie Lumin vie din albastru pur M cheam -n raza galben de-azur Cu-n verde crud te rog s m cununi S uit de negru i am r ciuni Lumin vie din albastru cânt M cheam -n raza crea dintr-un vânt Un mov s -mi pui pe cre tet i pe nor S uit de lacrima ce-a curs u or. Voi rupe sarea dintr-o pâine alb Voi pres ra-o pe-o felie cald L sat de o dragoste str veche R mas ast zi f r de pereche. Cu ochi i minte într-o zi fierbinte Ea curge-n ghea c utând cuvinte Sorbind dintr-un uvoi plin de verdea i cu o strun de pian înva . O ter nou dintr-un do major Uitat -i paralela la minor Doar amintirea a r mas în timp Urcat azi la rangul de Olimp.
Denisa Grozea, student 16.01.1989, Ploie ti, Prahova. Cinemalove Un sfânt a avut o revela ie când i-a înc l at papucii gre it; i înainte de asta i dup fetele î i f ceau dest inuiri de toxicomane în fa a unui castron cu sup viseaz la havana i memoreaz afi e de jazz de teatru de cinema. Fetele râd! fetele stau în vitrine radiare peste bol îns tu e ti aceea care poart oasele toracelui ca pe o vest antiglon . Nu este cazul… dar …n-a face din mine un tri or dac a vorbi acum despre ursit ? atunci ca în extensie de la avizier capul s-ar întoarce s vad c armonia st întotdeauna în culise
Costin T n sescu 22.11.1971, tef ne ti, Arge O clip cu Luci* mi-am amintit c sunt poet am r sturnat toate mesele din jur am spart paharele descul am ie it afar s m bat cu iarba, cu ulii care se rotesc zi i noapte deasupra cur ii nu am nimic m decât un vers-dou aceste poame ale tinere ii în irate pe o sfoar putred mi-am amintit c sunt poet i dragostea e ceva ce se ascunde la piept ca un parfum într-o ma inu de sticl niciodat faruri aprinse doar dopul de plastic pe lâng care se scurg pic turi pe diafragma în jos la hopurile v zute i nev zute ale dimine ii ce vreme frumoas ! sunte i bine, domnule T.? ce vreme frumoas ! * luciditate În cartierul meu, zilele Cubei În cartierul meu sunt zilele Cubei. Pungi purtate de vânt i pisici în c lduri pe sub ma ini ruginite... Via a nu mai e de mult un motiv s tr ie ti îmi spun asta în timp ce ni te copii am r sc un câine orb. Pentru ei, oamenii care vorbesc singuri sunt haio i. Merg mai departe, ferindu-m de chipurile oamenilor i de canalele adânci, asta înseamn c îmi in privirea-n p mânt. Poate g se ti ceva pe jos în ultimul timp lumea î i pierde cu pl cere
83
banii, obiecte mici i lini tea. Îmi aduc aminte c trebuie s m bat cu cineva. M întorc brusc i m îndrept c tre biseric .
Alexandrina Chelu, student 01.04.1990, Oradea, Bihor. Men iune la Festivalul de poezie „Nicolae Labi ”- 2005 Premiul special la Concursul Na ional de Poezie „Porni Luceaf rul”, 2009; premiul Tinere ii la Concursul Interna ional de Poezie pentru românii de pretutindeni, 2010.
ii minte? Totul era privire i oapte. S ream peste ziu ; doream ziua în noapte. Ne privea doar raza lunii i-ochii t i ca bruma prunii. i-acel decembre, rece, pustiu, nesfâr it, Când, la o piedic , pasul a fost gre it. Poate mai bate secunda de-atunci, Nu i pentru noi, ajun i n luci. Sufletu-i de vin ; el, ca un vechi burete E obligat s prind lacrimile încete. R mâne doar un gând nel murit: -De ce-ai strigat? De ce te-am auzit?
Ana Jerc l u, student
Omul frumos
22.03.1990, Fulga, Prahova.
Îmi place s mi te imaginez Un om frumos, ascuns în gândul meu, Pe care îl p strez când mi-este greu, S -mi dea puterea ca s recreez.
Te voi l sa, de vrei, vrei, s -mi spui Ileanã
Sunt fericit -n visul meu amar, De parc a conduce-un paradis; De e ti real, ori poate doar un vis, E ti cel mai scump, frumos i nobil dar Din partea unei vie i nenorocite. Te-am îndr git, nu-mi pare r u, nu-i joc... Mai ai tu, oare, multe de-ntrebat?
De-aceea uneori cred în minciun Când unii nu aud decât ceea ce vor; A a c te asigur, pentru noi, voi fi mai bun . Minciuna a învins azi crudul adev r. Nimic nu s-ar schimba… doar fericirea ta. De ce s - i dau eu fericirea pe-o minciun ? Când pentru tine lumea e mai frumoas -a a Iar eu sunt mai frumoas când port ochi de zân .
Dou întreb ri
i a rosti într-o secund sute de cuvinte. În schimb doar î i zâmbesc din buzele-mi fl mânde Ce par în ochii t i atât de inocente O sut de cuvinte n-ai zice c-ar ascunde. Dar tu nu vezi. Tu crezi în Mo Cr ciun A a cã azi port ochi de Cosânzean i mâine sear , în noaptea de ajun Te voi l sa, de vrei, s -mi spui Ilean .
Mai ii minte cum tânjeam cu disperare S umplem ziua, noaptea, cu-mp care? S -ncap -ntr-un ceas i zile o mie S nu conteze ce a fost, ce o fi s fie.
31 martie 1979, Bucure ti Volum de poezie „Balad pentru saxofon”, Editura „Nelini ti metafizice”, Constan a, decembrie 2009.
R mâi în dorul tinerei iubite Adic -n gândul meu - un sfânt noroc, Pe care (ilegal?) l-am câ tigat.
Adrian B dicioiu, dicioiu, economist 1955, oimari, Prahova.
ii minte când prindeam dou s ge i, Cu aurul lor aprindeam dimine i? Zilele-a ipeau toat ziua pândindu-ne. Nop ile se desf tau reaprinzându-ne. ii minte tersele noastre portrete Atârnând pr fuite, uitate-n perete? Cum ne aminteau, resemnate: Se poate merge i mai departe.
Mihai P un
Opera ii cu noi Dac peste al t u unu minunat Mai pun eu unu Vom face unu prin toate fe ele corpului? Ce zi minunat s ne adun m! Unu i cu unu într-unul, Dar dac ne facem doi?
84
Cum am putea atunci s ne-mp r im ca mai apoi s-ajungem unu? Putea-vom s ne împ r im amândoi la amândoi, iar atunci am fi din nou unu! Ce zi minunat s ne împ r im! Vezi? Oricum am încerca rezultatul opera iilor noastre r mâne constant i eu ie!
Baki Ymeri 01.08.1949, ipkovi a, Tetova, Macedonia. Este fiul unui filogerman pe nume Aivaz Voka. S-a n scut la ipkovi a (Macedonia). Marin Sorescu îl considera un foarte bun român (dup mam ) i un foarte bun albanez (dup tat ). A absolvit Facultatea de Filozofie la Universitatea din Pri tina (Limba i literatura albanez ). Între timp, a urmat cursuri de specializare a limbii române, la Universit ile din Viena i Bucure ti. Este un tezaur de suflet românesc, doctorand al Universit ii din Bucure ti, membru a Uniunii Scriitorilor din România, redactor- ef al revistei Albanezul/Shqiptari, autor a numeroase articole despre aromânii din Balcani, românii din Valea Timocului i albanezii din Kosova. Pentru activitatea cultural i publicistic în folosul societ ii, a fost nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI), Omul Anului 2001. Volume: „Kaltrina” (edi ie român -albanez , Editura Kriterion, Bucure ti, 1994); „Dardania” (edi ie român -albanez , Editura Deliana, Bucure ti, 1999); „Zjarr i Shenjtë” „Foc Sacru” (Tetova, R. Macedonia, 2001); „Lumina Dardaniei” (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucure ti, 2004); „Iadul drumului spre Rai” (Editura Academiei Interna ionale Orient Occident, Bucure ti, 2005) etc.Colabor ri la revistele „România literar ” i „Luceaf rul”, în urm cu câ iva ani, iar în ultima vreme la „Oglinda literar ”, „Poezia”, „Vatra”, „Climate literare”, „Impact literar” etc. Mai multe premii, dintre care cel mai recent Premiul pentru traduceri literare la Festivalul Interna ional de Poezie din Br ila, 2010. „Poezia lui Baki Ymeri are menirea sfânt de a ine nestins flac ra cea vie a unui destin comun, str vechi i zbuciumat, al celor dou popoare, care izbucne te str lucind, din mu uroaiele stelelor.” Marin Sorescu Trecând prin România Ca Ovidiu am venit Pe Marea cea Dulce Spre rmul înflorit Al trupului t u.
Nop i i zile-am venit Plutind pe sub pânzele albe Ce m leg nau ca pe un prunc Ame it de miresme de fragi. Ca Ovidiu am venit Drept spre Pontul Euxin: i Când s m leg de catarg, Când s -mi pun ceara-n urechi, Când s-o iau pe drumul spre Rai, O, Doamne! Sirenele tocmai atunci Uitar s cânte. Puterea iubirii iubirii Cu pielea ta luminezi stelele, Cu glasul t u sorbi izvoarele, Cu buzele tale înc lze ti iernile, Cu gura ta roste ti rug ciunile, Cu ochii t i orbe ti zorile, Cu numele t u albe ti zilele. Cu sângele t u înro e ti rodiile, Cu sânii t i str pungi nop ile, Cu pântecul t u rote ti soarele, Vezi?! Cu pântecul t u rote ti soarele. Perla Poetului E ti ca boara cea u oar Ca o poft leg nat La un piept de domni oar E ti oricând ca niciodat Niciodat nu tii când E ti ca pas rea furat De v zduhuri pe pâmânt E ti aripa care-n ceruri Las -n urma ei un rând Din poemul care zboar Scrisoare Din Sud am venit S v v d cum în vatr Da i s rutul luminii. Fo net de stele. Zidul caselor vechi, Ca în cuib, i între ele Suflarea. Fiin vie, Istoria intr i iese pe u i : Oglinzi pune în Sala Oglinzilor, Revolte a eaz în vasul revoltei, Tihn seam n printre statui, Case leag între case ; Ziduri leag între ziduri.
85
Suflarea voastr ine nestins lumina în vatr . Vie, Istoria cre te în cuiburi. Între ziduri Istoria î i spal i rufele. Albe, rufele a teapt : Ce frumuse e ! Rufele albe vorbesc între ele, Focul se vesele te în vetre, Oamenii aud ce spune vântul spre sear , Zidurile aud ce spun rozele în zori, Oglinzile aud ce spune Chipul vostru-n amiaz . Ce frumuse e: rufele albe Curg prin Mure ul nop ii, Se duc spre marea cea neagr . Fiin vie, istoria Î i coace pâinea pe vatr .
V ran Valentina - Valentina Becart 12 aprilie, 1961, Pa cani, Ia i. Promotor literar pe situri literare. Apari ii în publica ii: Revista „Columnele vie ii”, „H l uce ti”; „Tân rul scriitor”; „Ecoul”; „Via a literar ” ; revista „Agero”; revista de cultur , civiliza ie i atitudine moral „Singur”, „Moldova literar ”, „Contrasens”, „Vatra Veche”, „Lira în patru puncte cardinale”, selec ie i concept; volume personale: „Fata sihastr ”, poeme, Editura Timpul, Ia i (2005); „Clipe arse” , poeme, Editura Timpul, Ia i (2006); „Dou lacrimi de cer” , poeme , Editura Alfa, Ia i (2007) ; „Undeva, un poet...”, Editura Arhip Art, Sibiu Coordonatoare de antologii: Antologie de poezie i comentarii, Editura Paneurope, Ia i, (2009) ; Antologie de poezie (55 poe i contemporani) ( pagini alese), Editura Arhip Art, Sibiu (2010) ; Antologie de proz „Declin”, Editura Arhip Art, Sibiu, 2010; premiul III la sec iunea Poezie religioas , din cadrul concursului: „Doruri la R s rit”. Secretar i membru fondator al Ligii scriitorilor din România – filiala Ia i; redactor la „Moldova literar ”. DeDe-mi vei cere … De-mi vei cere s m dezbrac de trupul meu de lut – s p r sesc al lumii vechi tumult i, ca flac r sublim , s transced în absolut – voi face-o! … i voi îmbr i a o tain , unde cuvintele n-au loc … ci doar t cerea,
nem rginirile albastre, i inimile noastre … atât! De-mi vei cere... m voi desc tu a de patimi, de umbra grea a nop ii, p gânul cânt al sor ii, i-n urm voi l sa dureri ce temni mi-au fost ca pân – ieri – dar… trebuie s -mi ceri … Numele tuturor participan ilor la sec iunea Epigram : Localitatea Jude ul/ Numele concurentului ul/ ara 1. Agavriloaie Lucia Sînpetru Bra ov 2. Alexandru Paul Roman Neam 3. Apostol Nicolae Constan a Constan a 4. Atanase Ion Bucure ti Ilfov 5. Badea Constantin irna Prahova 6. Baji Ludovic Timi oara Timi 7. B l ceanu Gheorghe Ia i Ia i R.Moldova 8. Balici Gheorghe Chi in u 9. B rbulescu Elena 10. Bebu Ana 11. Bud Nistor Baia Mare Baia Mare 12. Bunea Radu Bucure ti Ilfov 13. Calot M d lina Târgu Jiu Gorj 14. Calot Rodica Târgu Jiu Gorj 15. Calot Valentin Târgu Jiu Gorj Neam 16. C ruceru Nicolae Piatra Neam 17. Ceau u George Cârna Dolj 18. Chelariu Tudor Boto ani Boto ani 19. Chiriac George One ti Bac u 20. Chiroiu Tudor V lenii de Prahova Munte 21. Chi Daniela Arad Arad 22. Ciobâc Cezar Boto ani Boto ani 23. Cristu Georgi Gala i Gala i 24. Danielescu Mihai Ploie ti Prahova 25. Diaconescu Liana Alexandria Teleorman 26. Dima Andreea Bucure ti Ilfov 27. Dr gan Cristian Olteni a C l ra i 28. Dragu Ion Tulcea Tulcea 29.Dr gu anu Constantin Bucure ti Ilfov 30. Dumitrache Adelin Rachieri Prahova 31. F rca Florin Reghin Mure 32. Garda Petru Cluj-Napoca Cluj 33. Ghi Lauren iu Bucure ti Ilfov 34. Goga Constantin Fete ti Ialomi a 35. Groza Gen iana Cluj-Napoca Cluj 36. Ilie Vasilica Bucure ti Ilfov
86
37. Iliescu Antonia 38. Ili iu Eugen 39. Ionic Laurian 40. Iord chescu Robert 41. Iura cu Constantin 42. Janet Nic 43. Larco Vasile 44. Loga Alexandru 45. Maftei Ioan 46. M lai Marius 47. Martin Viorel 48. Micu Ion 49. Mihai Valentin 50. Monu Mircea 51. Moraru Ion 52. Munteanu Ion 53. Neagu Maria 54. Nicolae Paul Mihail
55. Olaru Elena 56. Oprea Marilena 57. Pavel Lic 58. P un Condru 59. Petru B ne ti 60. Podaru Aspasia 61. Popescu Ana Maria 62. Popescu Anastase 63. R inaru Ion 64. Râpeanu Elis 65. Ro u Petru 66. Rotaru Nicolae 67. Ruse Ion 68. S lcu an Mihai 69. Slavu Petronela 70. tefan Alexandru 71. tef nescu Florea 72. Steg rescu Lucia 73. Tabuia Cristiana 74. Todera cu Ioan 75. Vajoga Vasile 76. Zean Corneliu
Boi de Siroux Deva Boureni 2 Mai Ia i Ostroveni Ia i Timi oara Bucuresti Cluj-Napoca Bucure ti Rm.Vâlcea Bucure ti Rm.Vâlcea Barbo i oimari Bucure ti Sinaia R duc neni Constan a Bucure ti Br ila Câmpina Constan a Bucure ti Br ila Mold. Nou Bucure ti
Belgia Hunedoara Dolj Constan a Ia i Dolj Ia i Timi Ilfov Cluj Ilfov Vâlcea Ilfov Vâlcea Vaslui Prahova Ilfov Prahova Ia i Constan a Ilfov Br ila Prahova Constan a Ilfov Br ila Cara Severin Ilfov
Bucure ti Constan a Buz u Vulcan Câmpina Munchen Ialoveni Sântana Vaslui Ia i Bucure ti
Ilfov Constan a Buz u Hunedoara Prahova Germania R.Moldova Arad Vaslui Ia i Ilfov
Epigram Marele Premiu „George Ranetti”: Ioan Todera cu
PIM, Ia i - 2010. Peste 70 de premii la festivalurile na ionale de umor i epigram . Prezent cu lucr ri (epigrame, fabule, rondeluri i sonete umoristice) în peste 100 de publica ii din ar i str in tate: „Urzica”, „Flac ra Ia ului”, „Scaiul”, „Epigrama”, Rebus Tim”, „Haz de necaz”, „Post Scriptum”, Hohote”, „Ecran magazin”, „Ziarul de Ia i”, „AG pe rime”, „Dor de Dor”, „Literatura i Arta” „Cronica” i altele. Texte în almanahuri: „Integrame cu umor”, „Realitatea buzoian ”, „Flac ra Rebus”. Inclus în peste 80 de culegeri i antologii de epigrame. Ora ul Mizil i renumele s u MiziluMizilu i poart mândru eticheta, C ci ieri, pe strada mare - cea cu crama Romeo se plimba cu Julieta Iar azi m plimb i eu cu Epigrama! pigrama Schimbare Schimbare în rela iile cu mamamama-soacr Chit c - i mai ie ea din fire, De vreo patru luni încoace, N-a avut nicio ie ire... Odihneasc -se în pace! Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?” Intrând în platou, zâmbitoare, i vrând pe niciuna s-o scap, Le-admir, exclamând: „Ce picioare!” Dar, brusc, îmi revin: „Vai, ce cap!” Criza i necazurile premierului Emil Boc Îl vedem - marcat de-al rii vaier Suferind al turi de mul ime, Doar c el, fiind complet în aer, Are-n plus i... r u de în l ime!
Premiul emiul „Grigore Tocilescu” Tocilescu” Pr Lauren iu Ghi , inginer 07.02.1966, Bucure ti Volume de autor: „Singur între patru versuri” (2007), „Zâmbetoniera” (2010); Antologii UER, Agonia, etc.
06.12.1959, Coste ti, Vaslui
Nedumerire
Membru al Academiei Libere „P storel” Ia i – 1988; membru al Cenaclului Umori tilor „Valentin Silvestru” Vaslui – 1994; membru al Cenaclului literar „Ion Iancu Lefter” Vaslui – 2001; membru al Uniunii Epigrami tilor din România, 1999 Volume personale: „Pe drumul de costi e”, editura Bolta Rece, Ia i- 2001: „Submarin pe patru ro i” editura
Mergând cu automobilul Pe drumul prost, m-apuc sila. Cum a g sit un orb Br ila, Iar eu nu nimeresc Mizilul?!
87
„Inova ie”
Anatomia
Fabrican i de unci i seuri, Au decis, în mod abil, C „mezelul” f r „e”-uri Se va denumi „mizil”.
Anatomia insipid S-o studiezi, când i se cere Ca disciplin , e arid Dar pe iubit , e-o pl cere...
Constatare
A dat în mintea copiilor
Avem un pre edinte marinar, i-un geolog avur m. A adar, To i politicienii-s, pe cuvânt, Precum vede i, o ap i-un p mânt!
De i subliniaz -n chip subtil C -i dec dere din maturitate, Prefer s am o minte de copil Pentru fa eta ei de puritate.
Excesul de religie în coli În coli din sate i ora e, Elevii sunt tot mai n uci, Nu mai încep cu bastona e, Ci trec direct s -nve e cruci.
„Omul „Omul, mul, aceast trestie gînditoare” (Blaise Pascal) Când a emis celebra-i cugetare Monsieur Pascal avut-a o sc pare, Deoarece nu s-a gândit la chestia C în mocirl vie uie te trestia.
Premiul „Agatha Bacovia” Constantin Iura cucu-Tataia, pensionar
Men iune Vasile Larco, profesor în Ia i.
1 martie 1929 în ora ul Vaslui. „Iat c în cel de al patrulea an al concursului de umor de la Mizil am fost clasat pe locul al treilea dintre cei peste 70 de epigrami ti ce au trimis catrene la sec iunea „Epigrame”. Un rezultat onorabil tiind c în urm cu un an fusesem clasat pe locul al patrulea. Pân la aceste festivaluri nu tiam mare lucru despre acest or el decât ceea ce am re inut de la lec ia de geografie: c localitatea este a ezat pe paralela 45º, deci exact la jum tatea distan ei între pol i ecuator i bineîn eles nostimada înscris de marele Caragiale într-o celebr schi . Se în elege c eu, ca epigramist, m bucur enorm de aceast ini iativ a capetelor luminate din acest simpatic Mizil, de a încet eni un concurs anual de crea ie umoristic i literar . M bucur cu atât mai mult cu cât se tie c nici Bucure tii, scumpa noastr capital i, din p cate, nici urbea mea, Ia iul, care g zduie te de circa 15 ori mai mul i locuitori decât Mizilul, nu s-au învrednicit s organizeze i s g zduiasc astfel de manifest ri l udabile. În încheiere asigur gazdele c :
01.01.1947, Bucecea, Boto ani.
Umorul la Mizil – vers ori eseuri De câ iva ani ori ni-s prezentate, Nu ca un „mizilic” cu multe E-uri Ci ca produs de ’nalt calitate. Mizilul ast zi Mizilul – or el chivernisit, Ranetti, nenea Iancu, l-au cinstit Iar azi la zestrea lui edilitar Se-adaug i faima literar .
Volume personale: Epigrame: „P catul omenesc”, „În asteptarea lumin rii” i „Semnalul de alarm ”; Poezie: „Pedeapsa timpului”, „Un bob z bav ”, „Un buchet de ironii”, „Dincolo de orizont”, „Visuri” i „Un popas pe aripa timpului”, „Cartea copiilor cumin i”; Proz : „Zodia râsului” i „Hohotiera”; apari ii în peste 80 de antologii i culegeri literare satirico-umoristice sau de poezie; colaborare cu circa 13 reviste i ziare în paginile umoristice; membru al Uniunii Scriitorilor din România i din Republica Moldova, membru al Uniunii Epigrami tilor din România, i al Academiei Libere „P storel” din Ia i; câstig tor a multor premii i men iuni la concursurile literare satirico-umoristice. Leonida Condeescu i Emil Pro can, edili ai Mizilului Doi primari activi, cu un aparte stil, tim c -n via a ob tii fost-au ancora i: Primul a oprit Expresul în Mizil, Cel lalt s-aduc -n urbe litera i! „Mult lume, oameni pu ini!” Aceast vorb , bun oar , Ce contradic ii a atras, Ranetti-a spus-o-ntâia oar … i actual a r mas!
88
Brandul ora ului Mizil „Romeo Julieta la Mizil”” E-un brand ce manifest mult lirism, i-i unul trainic, nicidecum fragil, Cum fost-a cel cu… „frunza” din Turism! Epitaf Statuia mea pe roib c lare S-o amplasa i în gura v ii, Dar nu o d ltui i în sare, C-or n v li pe ea ling ii!
În afara festivalului
Uniunea Epigrami tilor Prahovei, Prahovei,27.07. 2010)
din
Legenda locului sus ine, De i n-o cred adev rat , C -n gar la Mizil, pe ine, Rapidul a oprit. Odat ! Justificare Când i-am spus: nu ai cultur , Ea, cu mult aplomb, îmi zice: Cu-a a sâni i cu-a a gur Vrei s îl citesc pe Nietzsche? Caracterizare
Doream de când eram copil, Expresul chiar de nu opre te, S-ajung cândva i la Mizil Iar ast zi visul se-mpline te.
Amicul meu e o bomboan , Mereu m-ajut -a a cum tie, Un bun b iat, c -l pui la ran . (De vrei s faci septicemie!)
Sunt mândru i la ad post, Cum nimeni nu mi-a stat în cale, C -s la Mizil, pe unde-au fost Ranetti i Caragiale.
Exod
Un tren de marf , personal, Drezin , ori locomotiv , Orice vehicul, chiar banal, Alegerea e subiectiv . Deci, c l torule iubit, Mijloace sunt, pe îndelete, Confortul nu e diferit, Doar altu-i pre ul la bilete.
Men iune tefan AlexandruAlexandru- Al. Sa a „Alexandru tefan, Sa a, cum îi spun prietenii, s-a n scut în Câmpina. A absolvit Colegiul „Nicolae Grigorescu”, apoi a urmat coala de Mai tri Mecanici. În momentul de fa este referent cultural la Casa Municipal de Cultur „Geo Bogza” din Câmpina, r spunzând de lans ri de carte, expozi ii, târguri de art , festivaluri de folclor i altele. Atras de literatur înc din copil rie, s-a îndreptat c tre poezie, publicând mai multe volume, devenind cunoscut prin umorul cu care î i presar epigramele, catrenele, fiind membru în
(Valea Valea
Din vremuri vechi
Expresul nu opre te la Mizil dup George Ranetti
Dar pe Expres nu dau un ban, S -l tot salute impiegatul, C ci eu, ca orice mizilean, Prefer s iau acceleratul,
România.”
Se duc to i medicii din ar , La bine fug peste fruntarii i-n „chestia” umanitar , R mân aici… veterinarii.
Men iune Nicolae Paul Mihail 3.07.1923, Caracal. Locuie te în Sinaia. Ofi er superior, scriitor, scenarist, om de vast cultur , Nicolae Paul Mihail-Nicomah locuie te i creeaz la Sinaia. A fost redactor ef al revistei „Cacialmaua”. Nicolae Paul Mihail-Nicomah a publicat volumele personale: „Catrene, endograme”, în anul 1998; „M nu a de catifea”. Epigrame i catrene, 2006. La solicit rile colegilor epigrami ti, Nicolae Paul Mihail-Nicomah a prefa at numeroase dintre volumele de epigram realizate de ace tia. Epigramele scrise de Nicolae Paul Mihail-Nicomah au fost publicate în peste 35 de volume colective, în reviste i în ziare. Mare umorist, realizator de scenarii radiofonice i autor al multor publica ii în revistele umoristice i de divertisment. Scenarist, prozator, epigramist, este cel care, al turi de Eugen Barbu, a dat via personajului M rgelatu din legendarul serial, dar i cel care a încântat cu schi ele sale umoristice. De numele lui Nicolae Paul Mihail se leag existen a a 29 de scenarii de film, printre care „Haiducii“, serialul „Urm rirea“, „Un august în fl c ri“, opt filme de lungmetraj cu personajul principal M rgelatu, dar i
89
numeroase c r i pentru copii, nuvele satirico-umoristice. Povestea sa începe cu ani în urm , pe vremea când era doar un copil. „Înc de când eram copii, eu i cu sora mea eram la concuren . Eu scoteam «Universul copiilor», iar sora mea, «Diminea a copiilor», dou publica ii copil re ti, care au r mas undeva în memorie“, î i aminte te cu pl cere Nicolae Paul Mihail. i totu i, con tientizarea talentului a venit ceva mai târziu. „Mi-am dat seama de talentul pe care-l am abia în ultimii ani de liceu, când am scris ni te pove ti. Urma s facem chiar i o revist , dar pân s o finaliz m a venit r zboiul. Am plecat în armat i s-a dus povestea. În armat am stat mai mult de 11 ani, am fost ofi er de jandarmi. Nu am avut timp s scriu mare lucru. Nu puteai s te ocupi de scris. i totu i s-au adunat ni te mald re de hârtii, care, dup ce am ie it din armat , s-au concretizat în patru volume“, m rturise te scenaristul, prozatorul i epigramistul oltean, c ci Nicolae Paul Mihail este originar din Caracal. Familie de automobili ti S-au luat deja de-o s pt mân i Doamna face azi rapaj C el nu are demaraj… Ce, parc ea mai are frân ? Primul b rbat Când i-a optit: „e ti primul care…” El s-a sim it (cu-nfiorare) C -i Cineva… nevoie mare! (Dar era primul din parcare!) Vacan separat Au fost la Mare separat Într-o vacan minunat . Ea s-a întors îmb rb tat Iar dumnealui… afemeiat! Prioritate Chiar dac scriu un vers subtil Nu vreau ampanii, nici confetti, C -n urbea voastr , la Mizil Maestru fi-va tot Ranetti. Extra concurs Fra ilor ce la Mizil S le spunem „La mul i ani!” Poate dau i ei un chil! (Dar s fie de Tohani!)
Men iune Elis Râ Râpeanu, peanu, profesor pensionar 27.08.1939, Valea C lug reasc , Prahova. În prezent locuie te în Bucure ti. Autoare a peste 70 de lucr ri tiin ifice (manuale, culegeri, dic ionare, comunic ri tiin ifice etc), doctor în tiin e filologice, avându-l conduc tor tiin ific pe prof. univ. tefan Cazimir, cu teza „Epigrama în literatura român ”. Colaboratoare (cu poezii, epigrame, articole etc.) la peste 30 de publica ii. De in toare a numeroase premii la concursurile de epigram i poezie. Inclus în peste 45 de culegeri/antologii de epigrame; prezent în culegeri i antologii de poezii, Vorbe te franceza, spaniola, engleza, i rusa. Volume: Volume „Simfonie”(poezii), Editura Litera, 1970; „Sfatul din poian ” (poezii pentru copii), Editura Ion Creang , 1985; „Epigrame”, Editura Metropol, 1995; „Amfora de vis” (poezii), Editura Metropol, 1995; „Pun i. Catrene lirice”, Editura Metropol, 1999; „Catrene aproape cumin i”, Editura Metropol, 1999; „Epigrama în literatura român ” (studiu de istorie, critic i teorie literar ), Editura Dealul Melcilo, 2001; „Anotimpuri în clepsidr ” (poezii), Editura Sagittarius, 2002; „Orizont reversibil”, „Editura Sagittarius, 2003; „Catrene cu sprîncene”, Editura Sagittarius, 2003; „Epigrame mai mult sau mai pu in picante”, Editura Sagittarius, 2004; „Valea C lug reasc pe spiral de timp”, Editura Printeuro, 2004; „Prea Fericitul P rinte Teoctist – o via închinat lui Dumnezeu, Bisericii i C r ilor”, Editura Printeuro, 2005; „P rintele Arhimandrit Grigore B bu – o via închinat lui Dumnezeu, Bisericii i C r ilor”, Editura Printeuro, 2005; „Epigrammes”. Edi ie bilingv român /francez , Editura Via a Medical , 2006, „Amurgul î i cerne polenul”. Poezii (pan) lirice, Editura Sitech, 2006; „Râsu’– plânsu’”, Epigrame, Editura Ma ina de scris, 2007; „La Masa T cerii mele” (1111 Aforisme), Editura Printeuro, 2007; „Risipitorul de frumuse i” (Tudor Gheorghe), Editura Prineuro, 2007; „Lumin din lumin . Marea Profesoar Zoe Dumitrescu Bu ulenga”, Editura Prineuro, 2007. „Carré de a i” (poezii), în colaborare cu Arcadie Donos, Ioan Tec a, Geo C lug ru, Editura Sagittarius, 1996. Antologii. Culegeri de epigrame: „Fumuri” (epigrame despre fumat); „În radarul epigramei”: Poli ia, Jandarmeria, Circula ia, Pompierii, Editura Printeuro, 2005; „Spri uri cu sughi uri”,Editura Printeuro, 2005; „Dic ionarul medicilor epigrami ti”, Editura Via a Medical Româneasc , 2006; „Epigrame în minijup ”, Editura F t Frumos, 2006; „S ge ile lui Cupidon”, (Bibliografie preluat de pe www.wikipedia.org )
90
Una dintre embleme
Men iune
Mizilul a schimbat clepsidrei axa C dup ce-a sporit pe vertical , Azi fabric saltele la Relaxa Visând la sporul pe orizontal .
Corneliu Zean 11.04.1939, Râmnicu-Vâlcea.
Vremile sunt suferinde, Sexul liber se extinde Bate vânt de libertate i prin fa , i prin spate.
Profesor universitar, de forma ie medic cardiolog, desf urându- i activitatea la Spitalul de Urgen „Sf. Luca” din Bucure ti. Doctor în medicin , medic primar în Cardiologie i Medic Primar în Medicina Intern . Activitate tiin ific : dou brevete de inven ie OSIM (aplicate) ; 10 tratate de specialitate în edituri consacrate: Ed Medical , Ed tiin ific ; patru capitole în tratate publicate în str in tate: Londra i Moscova; peste 500 de lucrari communicate i publicate în ar i str in tate, în reviste de înalt prestigiu tiin ific (International Journal of Cardiology, New England Medical Journal s.a.); a fost ales membru de onoare al Crucii Ro ii Române precum i al Radiodifuziunii Române (inclus i în Fonoteca de Aur). A realizat peste 400 de emisiuni radio pe teme de s n tate i de ecologie; membru în Biroul Societ ii Medicilor Scriitori i Publici ti Români, autor de eseuri, poezie, epigram (a avut i un premiu na ional), un roman “Trei Secole dup Milescu”. Pre edinte fondator al Sec iunii Române a Mi c rii Europene i al Asocia iei Europene a Cadrelor Didactice, sec iunea România.
Men iune
Branduri celebre de ar
Petronela Slavu, Slavu, înv
Succesul României noi E-asigurat în mod subtil De cârn arii din Ple coi i umori tii din Mizil.
Ini iatorul festivalului Ca numele s nu i-l piard Un om se-aga de-o femeie Ca spânzuratul de o coard i B dicioiu de-o idee. Evolu ie O juliet de prin sate Veni-n Mizil, s rac tare i a stat de multe ori pe spate Ca s se pun pe picioare. Spre globalizare
toare 11 mai 1970, Aninoasa, Hunedoara. O zi solemn Caragiale-a evocat Un primar din vechiul val, Ce Mizilul l-a-n l at … Îns nu prin festival! În cabina de prob Voiam o hain s m prind , Frumoas , deci s -mi ad bine, Dar v d, uitându-m -n oglind , Ce bine-i ade ei cu mine!
M rire salarial Atunci când leafa mea, de bugetar, Cu 90% s-a m rit, S-a transformat cel mai cumplit co mar În vis frumos… P cat c m-am trezit! Visând la un premiu, în vremuri de criz ... Am scris catrene bune i cu fler, N scute din a-n elepciunii sev , Dar, pentru a lua un premiu, sper S intre to i epigrami tii-n grev !
Urbanism Cum carburan ii se scumpesc. Spre-a nu mai cheltui-n ne tire Spitalele se construiesc Al turi de cimitire. Cenaclul epigrami tilor bucure teni Ast zi, cenaclul Cincinat Ce-i patronat de domnul Corbu E mai vestit ca niciodat: L-aude surdu-l vede orbu’. Turismul i gripa Pe când credeam c se-nfirip , Turismul a c zut la pat. Epidemia e de grip , Iar economic ne-am gripat.
91
Men iune Ion Ruse 31.03.1949, B neasa, Constan a. Câ tig tor a trei premii III la concursuri na ionale de epigram . Apari ii în revistele: „Epigrama”, „Agora” (Constan a), „Hohote”, „AG PE RIME”, „Book-Look”, Antologia „Agonia” 2009. Volumul colectiv al Clubului Umori tilor Const n eni – „Pr v lia cu Umor”. 30 ianuarie Mizilul azi o s aclame, În ale snoavelor - arti ti Compun tori de epigrame i unu-doi... epigrami ti. Stop cadru la mare Se „frig” la soare mii de dame, Ici, colo, dou -trei „lib rci”, Matrozi voinici ce „trag la rame” i fete... ce se „dau în b rci”. *lib rci (s.f.pl.)- prostituate (lic.) Litoralul românesc Plaja prost administrat , Pre uri mari i oameni tri ti, Marea Neagr -i poluat ... Cu turi ti. Eroare medical Chirurg, de altfel reputat, A suturat deschiz tura, Da'-n pacient i-a uitat... Progenitura.
Men iune Gheorghe B l ceanu, cercet tor tiin ific, doctor în psihologie. 20.03.1950, Lespezi, Ia i. Volume: „Privind înapoi f r mânie”, Ed. Pim, Ia i, 2010, proz scurt satirico-umoristic ; „Umor pe strada lui P storel”, Ed. Pim, Ia i, 2010, epigrame; „Cartea copiilor cumin i”, Versuri: Vasile Larco; Desene: Gh. B l ceanu, Ed. Rocad Center, Ia i, 2010, poezii ilustrate pentru copii ; ”Pilule contra devierilor de caracter”, Ed. Pim, 2009 „Fragmente de suflet pentru suflet”, Ed. Pim, 2005; „Pagini de art naiv ie ean ”, Naive art pages from Ia i, Ed. Pim, Ia i, 2003;
„S ne cunoa tem arti tii în via ”, Ed. Timpul, Ia i, 2001; „Descifrând limbajul inimii”, Ed. Eurocart, Ia i Premii literare Premiul Uniunii Epigrami tilor din România pe 2009, pentru volumul de debut „Pilule contra devierilor de caracter”, 2010; Premiul I, Festivalul Na ional de Epigram „Apostrof”, Caransebe , 2010; Premiul I, Festivalul Na ional de Epigram „Nicolaus Olahus”, Sibiu, 2010; Men iune, Concursul Na ional de Crea ie a Epigramei „Cobra”, edi ia a XV-a, Reghin, 2010; Premiul III, Festivalul Na ional de Epigram „Glume la ... Masa T cerii”, Târgu Jiu, 2010; Premiul I, Concursul „Alo ... P storel”, Academia Liber P storel, Ia i, 2009; Premiul I, pentru cea mai reu it epigram la tema „Concubinajul politic”, Concursul Na ional de Epigram ”Ridendo 40”, Timi oara, 2009; Premiul III, Festivalul Na ional de Umor „Ion C n voiu”, Tg. Jiu, 2009; Locul I, Concursul Revistei „Ag pe Rime”, Nr. 22, martie, 2010 Colabor ri : „Convorbiri literare”, Ia i; „Cronica”,Ia i, „Ziarul de Ia i”, „Acu ”, Sibiu, „Feed Back”, Ia i; „Moldova literar ” (Ia i); „Book Look” (Ia i); „Epigrama”, Bucure ti; „Ag pe Rime”, Pite ti; „Cugetul”, Craiova. Punct de atrac ie De-o ia Ranetti cu areta Pe strad to i din ochi nu-i scap , C -n tot Mizilul, Julieta E chiar cea mai frumoas iap ! „ ranu’ ranu’ ” la concurs concurs de epigrame la Mizil (1) Cum de-a a la 45 di gradi, Mizilu-i într-o parti, ’nic di zâs, Da-n epigramâ mergi cumsâcadi ... Câ încâ tot nu s-o f cut di râs! „ ranu’ ranu’ ” la concurs de epigrame la Mizil (2) De-or zâci cei din juriu câ-i mai breazâ, Di epigramâ zâc, atunci Ioane Distul câ ai talent, ci mai conteazâ … Doar nâ-i mai vre â premiu, u i arane! „ ranu’ ranu’ ” la concurs de epigrame la Mizil (3) â dacâ nu ieu premiu, nu-i ninica, Da m socot â eu a a câ-i ghini Ca sâ ni-l deie, câ-i pacat adica Sâ-l ieie unu di-i mai slab ca mini!
92
Men iune Petru Garda, Garda inginer profesor 26.03.1954, C tina, Cluj. Colabor ri la „Epigrama”, „AG pe rime” etc. 10 premii pentru epigrama i poezie în 2010. Volume colective ale cenaclului „Satiricon” din Cluj-Napoca, revista „Epigrama” www.agonia.ro etc. T ria opiniunilor politice Independent sunt, la putere i-a a r mân de-ar fi s mor! (Dar, dac patria mi-o cere, Sunt liberal, conservator...). Superspecializare -S fac balcoanele de vis De la Mizil, Mizil din România, Am studiat i la Paris! - Arhitectura? – Chirurgia... Ridendo castigat mores? (La Mizil) Putem s facem oameni, oameni noi, Mai mult ca fe e geniale: Ranetti, Bogza din Blejoi Sau I.L.C. ... din Haimanale? aimanale Scopul scuz mijloacele !? (Ligamente) Pe micile-mi scorneli, corneli, un u premiu vreau, D -mi, mi, hai, o,, Crist ! (e, azi, a credin a, pia ), Constant insist, in cu drag o pag dau… Dee mi l-a l i da, m-a i onora on pe via !
Men iune Ion Moraru, Moraru, inginer pesionar 27 Martie 1951, Puie ti, Vaslui. În anul 1987 debuteaz cu epigrame în revista „Urzica”. În acela i an devine membru al Clubului epigrami tilor „P storel Teodoreanu” din Gala i. Public epigrame în ziarul local „Via a nou ”, precum i în „Caietele de cenaclu” i în revista „P storel” editate de clubul g l ean; membru al „Uniunii Epigrami tilor din România” (U.E.R.) din anul 1993; membru al Clubului Scriitorilor Umori ti „Verva”-Gala i, 1994. Membru al Societ ii Scriitorilor ”Costache Negri”Gala i din anul 1995. Pre edinte al Clubului Scriitorilor Umori ti „Verva”- Gala i, 1998. Inclus în peste 50 de culegeri i antologii de umor. De in tor a peste 60 de premii importante ob inute la concursurile organizate în cadrul Festivalurilor de umor
desf urate, de-a lungul anilor, în România i Republica Moldova. A publicat epigrame în ziarul local „Via a liber ”(suplimentul umoristic „Buzunarul”), precum i în revistele umoristice : „Epigrama”, „Haz de necaz”, „Hohote”, „AG pe rime”, „Cacealmaua”, „PortoFranco”, „Spinul” i altele. Apari ii editoriale: „Epigrame”-Editura „Evrika”, 1993; „Ace de cojoace”Editura „Geneze”, Gala i- 1998; „Umor la Mila 80” (volum colectiv)-Editura „Alma”, Gala i-2000 Expresul Bucure ti - Berlin via Mizil Normal c fuse prins în plan S treac trenul i pe-acia: Fiind la poale de Tohan Mizilu-avea ceva… cu via! via Solu ie contra virusului West Line Nou , azi, români mai mici, mai mari, De-acest virus straniu nu ne pas ! Nu ne este fric de ân ari C-am luat, cu guvernan ii,…plas plas ! Joc de biliard Uneori m-apuc mila Dar nimic nu pot s fac : Soa a vrea mereu la Billa Eu înghit în sec i…Tac Tac! Tac Unui parlamentar În actuala sa legislatur , Când ia cuvântu,-n coloratu-i stil, Îi iese-adesea porumbei din gur Motiv s cred c e… columbofil!
Men iune, iune, artist iluzionist Vajoga,, Vasile Vajoga 13.07.1953, Ia i Previziune Previziune la… tem ! Când criza bântuie febril Nu ies românii din tipic; Iar „Le Grand Prix”de la Mizil, Va fi un mare… mizilic!! … i trei epigrame porce ti Opinie Cu riscul de-a p rea anost, Convingerea îmi este clar : Sus in c porcul e „de post”. (Un post cum nu sunt multe-n ar !)
93
Confesiunea fabulistului Ca fabulist, la Ia i sau la New York, În fabula-mi erou când e un porc, Eu nu-mi bat joc de bietul animal, Ci îl tratez a a... ca pe-un egal! Imagina ie… pre colar Nici vac n-am v zut, nici porc, nici cal, C eu n-am fost la ar la bunicu’, Dar cred c porcul e un animal Ce se îmbat -ntocmai ca t ticu’!
Men iune Janet Nic , profesor de francez 12 mai 1948, Ostroveni, Dolj. Este pre edinte al cenaclului „Comuna literar Bechet” din 1975 pân în prezent. Redactor la revistele „Lamura”, „Sfâr it de mileniu” i „Mileniu”, Craiova; Debut cu poezie în revista „Ramuri”, 1967; fondator al revistei „Cadran universitar” a Universit ii din Craiova, 1968; membru al Societ ii Scriitorilor Olteni din 2000; membru al Uniunii Epigrami tilor din România din 2009, membru al Ligii Scriitorilor din România din 2009. Poezii i eseuri publicate în revistele: „Ramuri", „Luceaf rul”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Tibiscus” (SerbiaMuntenegru), "Dorul" (Danemarca), „Glasul na iunii” (Republica Moldova), „Sfâr it de mileniu”, „Mileniu”, „Ra iunea”, „Mozaicul”, „Arca lui Noe”, „Lamura”, „Dacia literar ”, „Monitorul de Vâlcea”, „Cuvântul libert ii”, „Mesagerul Olteniei”, „Autograf MJM”, „Semne”, „Fereastra”; „Longevitate”; Premiul pentru poezie al revistei „Familia" la Festivalul „Vasile Lucaciu”, Baia-Mare, 1980; Premii: premiul I pentru critic literar la Festivalul „Porni Luceaf rul”, 1986; premiul Cotidianului „Cuvântul libert ii” pentru poezie la concursul „Elena Farago”, 1992; premiul revistei „Convorbiri literare” pentru eseu la Festivalul „Porni Luceaf rul”- Boto ani, 2003; premiul revistei „Dacia literar ” pentru eseu la Festivalul „Porni Luceaf rul”, Boto ani, 2004; premiul revistei „Semne” pentru eseu la Festivalul „Porni Luceaf rul”, 2006; premiul I pentru proza la „Concursul National de Literatura „A.G.Bacovia”, Mizil, 2007; revista „Lamura” acord Premiul „Al. Macedonski” profesorului Janet Nic , poet i critic literar, primarul Comunei Literare Bechet, jude ul Dolj, pentru prospe imea i fervoarea spiritului s u oltenesc i sus inerea celui mai longeviv cenaclu s tesc, „Clepsidre”, aflat în cel de-al patrulea deceniu de activitate. Craiova, 11.12.2007; premiul „Grigore Tocilescu” pentru epigram la Festivalul Na ional de poezie, epigrame, calambururi „Romeo i Julieta la
Mizil”, Mizil, editia I, 2008; premiul II pentru proz umoristic la Festivalul Na ional de Umor Oltenii i restul lumii, Slatina, 2008; premiul III pentru epigramã la Festivalul Na ional de Umor „Oltenii i restul lumii”, Slatina, 2008; premiul I pentru epigram la Festivalul Concurs de crea ie umoristic Al.C.Calotescu-Neicu, Turceni, 26 aprilie, 2009 C r i publicate: „Sem n torul de limite” - Editura Litera Bucure ti, 1981; „Testamentul vesel”- Editura Cugetarea Tigero, Craiova, 1997; „Shinto - calea zeilor” Ed.Sitech, Craiova, 1998; „Crily - floare de lotus” – Ed. Sitech, Craiova, 2000; „Cocheta pas re din ochi”, Ed. Anteu, Craiova, 1995; „Puls toria-sonet glos ”, Ed. Mim, Craiova, 2001, „Cuvintelnic aproape rebel”, Ed. Mim, Craiova, 2000; „F t Frumos din lacrim de paradox”, Ed.Mim, 2004; „N stru nicitelnic”, „Roman postmodernist în aforisme”, Ed.Mim, Craiova, 2007. Longevitate Veni Romeo la Mizil La Julieta în azil, S se-mplineasc -n romantism i-n clasicul reumatism… Propagand Iliescu, cu gargara, A adus la râp ara. Cu B sescu pre edinte, Facem pasul înainte! Piftia Rece, moale, evident Ca un sân l ptos de doamn , Tremur ca un student La restan ele din toamn … Târziu Chiar de ne priveam în ochi, ehei! Ne vedeam din ce în ce mai greu. Eu m -mpiedicam de bârna ei, Ea se-mpiedica de paiul meu… Olteanul Statutul de oltean m -mpac De sunt frumos, a a mi-i harul. Dar i de tept, în plus, chiar dac E i Caracalul i Carul.
94
Men iune Laurian Ionic , pensionar 6.5.1938, Boureni Afuma i, Dolj. Pentru chema ii la un concurs literar Când dezb tur în edin Cam câ i s fie cei chema i, Un for le-a spus ca o sentin : - S fie cât mai limita i! Nebunul la tratament Con tien nu supliciu, C -i bolnav recunoscu. Merge singur la ospiciu, Politicienii nu! Pe timpul lui Caragiale nu opreau opreau trenurile la Mizil Cu epigrama-n diplomat, Merg la Mizil chiar nepoftit. (Caragiale-i decedat) Dar trenul tot nu a oprit.
Limbari a prostului Eu a zice bogdaproste i ar fi de-nv tur , De-ar ti prostul cât de prost e… C ar mai t cea din gur ! Rug ciunea ortopedului Doamne, te mai rog o dat , Eu i asisten ii mei: Iarna asta minunat ... ine-o doar într-un polei.
Men iune Ion Munteanu, înv
tor pensionar
oimari, Prahova. Faima Mizilului E singurul ora din lume Ce nu-l atrage pe poet, C ci i-a f cut al s u renume Din vinul devenit o et. Remember
Men iune Viorel Martin, Martin, inginer 19.05.1953, Bucure ti Epigramist „înr it”, publicat în toate revistele i ziarele posibile, prezent în antologii. Primul secretar al Uniunii Epigrami tilor din România; primul editor i director al revistei „Epigrama”, seria de dup r zboi, realizat cu Mircea Trifu; este autor al volumului de poezie „Nelini tea ierbii”, editura” Vimar, 1994, altfel inginer TCM. Apari ii editoriale: „Epigrama”, revist trimestrial ,1993; „Nelini tea ierbii”- volum de poezie liric , Bucure ti, Ed.Vimar 1994; „Epigrame i poezii umoristice”, Bucure ti, editura Semne, 2010; „Stele cu noroc”, volum de sonete i poezii de suflet, Bucure ti, Ed. Semne, 2010; „Lumea epigramei”,2011; „Alfabetul” – volum de poezie pentru copii, Ed. Semne, 2011. Concurs, la Mizil, cu banii clientului La Mizil, cu anii, Epigrama-i totul, Fraierii dau banii... mecherii iau potul! Reconversie profesional
Cum deap n -amintiri i victime i zbiri, c-a a-i la noi în Est a a-i, dar „idem est”? Din cuget rile unuia de vârsta a IIIIII-a Doamne, le-ai f cut cu rost; Dou mâini, doi ochi, urechi… Dar ce bine-ar mai fi fost i-altele s-avem perechi. Dup lectura ultimului volum al lui George Zarafu Isme, isme, „zarafisme”… Cartea-i plin de sofisme, Mostrele de epigrame Fac, oricum, pu ine grame.
Ana Bebu Notorietate Prev d c o s -i mearg buhul „Lucr rii” patronate de edil Cum musulmanii merg la Mecca Epigrami tii-or merge la Mizil.
Mul umesc lui Boc! – a câta oar ? C i-a dat pe bugetari afar . Au mai fost i greve i pichete... Dar centura-i doldora de fete!
95
Julieta contemporan c tre Romeo: Îmi plac b rba ii-adev ra i, Dar naturali, nu ho i, Ce- i bag botox în pome i i push-up în chilo i. Romeo contemporan contemporan c tre Julieta: Sus ii c-ai sânii naturali... De-am s te strâng prea tare M -ntreb, s mergem la spital, Sau la vulcanizare? Concordie familial Când are-o zi mai înc rcat Ea vine-acas surmenat . i ca s nu o tulbure El vine... praf i pulbere. Alexandru Paul, profesor 16 ianuarie 1966, Roman, Neam . Mizilul Pe Paralela „patru cinci”, Mizilul e o urbe mic ; Cu epigrame de-l încingi, Se face stea, o stea… pitic . C s torie condi ionat Pe-ast criz , un Romeo Juliet i-ar lua Din Mizil, dac primarul Din gar casa le-ar da.
Florin Sorin F rca 3 dec. 1971, Reghin, Mure . Muz de Mizil Ce-l inspira odinioar pe Ranetti, Într-un s rman Mizil cu patru felinare, S scrie drama lui Romeo i-a Julietii? F r -ndoial , un vin de Dealu Mare! Excelentele Excelentele vinuri din zon sunt o marf bun la export Cu-atâtea podgorii ce erpuiesc în trâmb Cu-atâta busuioac , feteasc i pelin Propun, i judecata nu mi-e strâmb : Mizilul s opreasc ... m rfarul de Berlin! Mersul vremurilor: E mic Mizilul dar potent: Produce ast zi armament. Fleicu a nu mai e turbat C -i de import i-i congelat ! Ora mic, planuri mari i investitori care se las a tepta i: Ca-n a teptarea Penelopei, Sugând „505 cu dung ”, Visa Mizilul s ajung M car... „Bomboana Europei”.
Florea nescu, inginer pensionar, Munchen Florea tef nescu,
Dor în vremea crizei
B sescu reclam c are salariul mai mic decât al unui profesor
Via a-n criz nu-i u oar , Râsu-plânsu’ te apuc i, din draga ri oar , Te cuprinde-un dor… de duc .
Face tevatur De venitu-i mic ; Fa de cât fur E un Mizilizil-ic!
Nedumerire fonetic
Vinul de Tohani i Valea C lug reasc Esen de soare Ce-i scurs în struguri; B ut licoare Tu sim i c înmuguri.
„ – Carácter sau caractér?” Întreb un eminent. „ – Ast zi, pe a a ceva Nu se mai pune accent”.
Repro marinarului Marinar de curs lung , Pensia-mi redus tare N-are cum s îmi ajung C eu n-am furat vapoare.
96
Celui care a zis c coala scoate tâmpi i
Va fi un an cu adev r i ne-o cre te mult simbria, De nu ne-om mai lua de p r... Garan ie pun chelia!
„G.Co buc”din Cluj-Napoca i „Iosif Vulcan” la Liceul Teoretic „N. Jiga” din Tinca, Bihor. Scrie poezie, proz , epigram i haiku. Debut literar în revista „Steaua”1995. Volume ap rute: Debut editorial cu „Pe punte... peste pun i”, 1994, versuri, Bucure ti, Imprimeria Filaret, „Jocul cu clipa”, versuri, 1995,Bucure ti, Filaret, „Rostiri, versuri”, 1997, ed.Dacia, Cluj-Napoca, „Murmurul sevei”, haiku, 1999,ed. Casa C r ii de tiin Cluj-Napoca, „M roaca”, povestiri pentru copii, 2000, ed. Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca, „Papucul p pu ii, poezii pentru copii”, 2001, Casa C r ii de tiin , ClujNapoca; „Gen igrame”, epigrame,2002, ed. Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca; „Brevi finietur...” versuri 2002 -Martinescu Nicolae i Gabriela Gen iana Groza ed. Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca; „Sfâr it de sezon”, versuri i proz ,2003, ed. Grinta, Cluj-Napoca; „P aniile lui Boac n i Prietenii lui Pe tinel”, 2004, proz , ed. Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca; „Fulga i Fulger”, proz , 2005, ed. Grinta, Cluj-Napoca; „Amurg pe Some ”,2006, haiku i tanka, ed. Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca; „Sertanianul”, proz ,2007, ed.Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca; „Irundel i Irundica”, proz , 2008, ed.Casa C r ii de tiin , ClujNapoca; „Lampioanele vii”, 2009, proz i versuri, ed. Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca; a fost premiat pentru epigram i haiku în ar . În anul 2000 a luat Premiul al II-lea la Concursul Interna ional ‘Kusamakura’ de haiku din Japonia. Pe lâng cele 15 volume publicate este cuprins în antologii cu poezie, proz , epigram i haiku.
Politicienii
Recunoa tere
Purta i de valuri ne arat – De i nu recunosc nicicând – C navigheaz to i odat i se îneac rând pe rând.
Era Mizilul cunoscut Prin mobila lui Cataram Dar mai recent a ap rut Un brand puternic: Epigram
„Tratamente” pentru supu i
O nou viroz
Fo ti tovar i, ac t rii, Azi sunt domnii cei mai r i, Ce ajun i în fruntea rii Ne trateaz doar cu B i!
M trezesc lac de sudoare i de poante-s chinuit , -Doctore, ce am eu, oare? -Sigur ai epigramit !
Gabriela Gen iana Groza, Groza, profesoar pensionar
Venitul unui dasc l
C din coala ies tâmpi i , Asta poate s-o pretind Doar unul din troglodi i Când se uit în oglind .
Mihail S lcu an, an, avocat 02.01.1946, Buz u. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; unul dintre fondatorii (1993) Bibliotecii „Basarabia” din ora ul Soroca (prima bibliotec - de carte cu grafie latin de pe teritoriul Republicii Moldova); autor a patru volume i vicepre edinte al Uniunii Epigrami tilor din România. Cramele Mizilului De la Mizil înspre Tohani Drumu-i neted, panta lin , La coborât - doar bolovani i e tot o serpentin ! Anul Nou
14.09.1942, Vadu S pat, Prahova. Locuie te în Cluj-Napoca. Membr a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Epigrami tilor din România i a Societ ii Române de haiku; a înfiin at cenaclul literar-artistic „Traian Brad” în cadrul Bibliotecii Jude ene „Octavian Goga” Cluj în anul 2002; a înfiin at i coordoneaz cenaclurile literar-artistice „Poiesis” la Colegiul Na ional
Se fr mânt -n buzunare Câte un fi ic de bani: ,,Sunt salariul, cresc eu mare, La anul i la mul i ani!”
97
Incon tien
Râvna dezbr catului
Doi studen i de la Chimie, Experimentând mai tainic, Ajung la infirmerie Pe motiv etnobotanic…
tiind c haina l-a f cut pe om, A tot sperat mereu, ca pe-o prihan S aib straie scumpe, de bonton... i-a dobândit un pardesiu de ... blan .
Petru Ro u
Boemul virtuos
29.09.1999, Bucure ti Elev la coala ‘Happy Planet Kids’ „Pro Ingenio”, Bucure ti; profesor îndrum tor: Elena Busuioc. Proasp t debutant la „Dilematix”, revist pentru copii, editat de Dilema Veche’.
Nu se dezice, e un vicios, Bea în ora , acas , la serviciu, Posed , ca boem, întru folos, Virtutea de-a avea un singur …viciu!
Pentru Mizil
Gheorghe B Bââlici
Nu-i sus i sigur nici prea jos, Nici anonim, nici prea faimos. Pentru acestea-n mod subtil, Destinul l-a numit… Mizil. (Desigur de la mezzo i menzil)
03.02.1963, Gratie ti, R.Moldova. Func ionar la Prim ria municipiului Chi in u. Volume publicate: „Floarea din inim ”, poezii, 1991, „Contra bolilor de stat”, epigrame, 2001, „Epigrama de diminea ", epigrame, 2003, „Cu limba de un hexamentru”, epigrame, 2008, „Co ul minim de râs”, epigrame, 2009, Colabor ri: „Literatura i arta”, „Epigrama”, „Timpul satiric”, „Jurnal de Chi in u” i alte ziare i reviste din ar i din Republica Moldova, Multiple premii la festivalurile de epigram i umor din România i Rep. Moldova.
Unei tinere needucate Gra ioas ca o floare, Treci suav ca o boare. Po i s - i controlezi statura, Din p cate nu i gura. Unuia lipsit de punctualitate
Unui grandoman vizavi de importan a cultural a Mizilului
Pretinzi respect i te irit Când al ii nu sunt chiar pe faz , Începe prin a fi prezent La ora când te-apreciaz .
Mizilul ca ora e cunoscut Prin oamenii pe care i-a avut i ar fi fost demult i mai vestit, Dar uite, X în el n-a locuit!
Nicolae Rotaru
Iarna E a teptata feerie Cu ger i cu z pezi curate Ce vine pentru Prim rie Tot timpul… pe nea teptate.
Pentru biografie vezi sec iunea Poezie. Poezie. Metamorfoz Amza Pelea, o cu stilul i umorul Na ii Retii, De-ar mai fi azi, tot Mizilul I-ar spune M rin... Ranetti. Tunarul Nu e cazul s insist, Tipul are-atâtea bunuri, C ci n-a fost artilerist, Dar e priceput la... tunuri.
Lupta cu mafia Cu mafia luptând, strivind urgia, Am cucerit democra ia, Dar pentru-a o p zi – s-o aib to i, Ne-au trebuit vreo câ iva mafio i! Sprijin de n dejde Amicii mei, fideli comic riei, În timpul când eram mai am rât, M-au intuit la stâlpul infamiei, S am i eu un sprijin cât de cât…
98
Ion Atanase 08.09.1956, R svani, C l ra i Un reporter în dialog cu Ion Iliescu despre primarul Constan ei, Radu Maz re - A reu it s - i ca ere Cât mai sus lacunele. Totu i, v place Maz re ? - Sincer, detest legumele ! Prefectul Buz ului, în vizit la abator cu limuzina „proprie” cump rat din banii publici Vremurile bune cred c se întorc. Abatorul are carne cu duzina: Dup oaie, vit , au adus i porc, Nu cu camionul, ci cu… limuzina ! La o vân toare organizat de A. N stase, ministrul Ilie Sârbu i-a împu cat un „ou” - Pentru iscusin a lor A dat N stase tuturor De-au b ut, dar au mâncat… Fiecare… ce-a-mpu cat ! Epigrame la Mizil Mizil Am trimis ne-ntârziat, Epigrame la Mizil. Ce s vezi ? M-au premiat: Un concediu… la azil
Lic Pavel, pensionar 22.02.1950, Crângeni, Teleorman;locuie te în Bucure ti. Membru al U.S.R. din 1996, membru al U.Z.P. din 1991. Lucr ri publicate: „O lume minunat ”, „Numai zâmbet numai soare”, „Hai s color m pove ti”, „M iastra i prin ul”, „Prieteni necuvânt tori”, „Zvon de prim var ” - toate versuri pentru copii, „M garul i aleg torii” - fabule, „Conjura ia nebunilor”- proz umoristic , „Printre zei i lupi de mare” - însemn ri de c l torie. Premii:locul II pentru crea ii literare umoristice la Festivalul umorului „C.T nase”-Vaslui, 1982 i 1984, Marele premiu la Festivalul umorului cazon Sibiu 1991, men iune la Concursul interna ional de poezie STARPRESS 2010. Despre umorul românilor: E nemuritor poporul Cu un suflet de copil, Care- i duce-n veac umorul Cu... expresul de Mizil.
Bogza scria despre Bomboanele „505 cu dung ” din Mizil: Mizil: Când luai bomboanele „cu dung ”, Mizilu- i da umor la pung , Acum, când criza este cras , Cu tot umorul î i d ... plas ! Primarului Emil Pro can, membru al juriului Dom’ Emil Pro can se pare C -i în juriu cel mai tare: E poet în prim rie i primar în poezie! Ion R inaru, pensionar 2.1.1945, Moldova Nou , Cara Severin. Tocilarul din Mizil Tineri din spi a lui Escu, To i cu mintea ascu it , Au intrat la Tocilescu i-au ie it cu ea... tocit . Premoni ie Mizilul are un destin m re ! (Din primul pas a i luat contur) De i nu-i capital de jude Ajunse centru... de m garambur.
Antonia Iliescu 28.03.1953, Bucure ti; locuie te în Andenne, Belgia. Debut literar: la 18 ani, în revista „Gînd înaripat” a Liceului „Ion Neculce” din Bucure ti. Volume ap rute: „Curcubeul cu oameni” (Editura Libra vox, Bucure ti 2002) – proz , „Dora-Dor. “Le chemin entre deux portes” (Edition Kogaïon, Bucure ti 2006) – prozã, „Stropi de gând” (Editura Pegasus Press, Bucuresti 2010) – eseuri si cuget ri, „N sc torul de perle” (Editura Pegasus Press, Bucure ti 2010) – poezii si cântece; Colabor ri la diverse c r i de autor colectiv, precum i la diverse reviste (format hârtie i/sau format electronic), din România i din str in tate, 2005-2010. Cine ne scap De deprimare i belele, De min i zaharisite i manele, Ne scap , când ne ies în cale, Ranetti, Tocilescu, Caragiale.
99
Bomboana 505 cu dungã (specialitate de Mizil, descoperitã de G. Bogza) Bomboana-n dungi, cifrata div Lu trenul din Mizil spre Europa; G sind-o suferind, la cap cu popa, S-a oferit... bomboan pe coliv .
Valentin Calot , elev 03.07.96, Târgu-Jiu, Gorj. Colegiul Na ional „Tudor Vladimirescu”. Un matematician la dentist
Ioan V.Maftei V.Maftei Buh ie ti. Locuie te în Bucure ti.
-Ave i o carie-avansat , Spuse dentistul, bat-o vina! O s extragem r d cina! -Vai, r d cina e p trat !
Unui zis epigramist
Mihai Valentin
La b rba i dar i la dame Somnifere-a împ r it; Când citea el epigrame Cei din sal -au adormit Lupi i lupi Pe lupul cel fl mând i trist, Îl vezi în codru permanent; Dar, pe acela moralist, Îl vezi doar în parlament! M rinimia adev rului Un fapt ce nu e scris în carte Miroase parc -a busuioc: Azi adev rul st deoparte S -i fac i minciunii loc. Julieta infidel Cu Romeo prea hain Dar zâmbind ca i-un copil, Julieta, cabotin , S-a oprit i la Mizil!
M d lina lina Calot , student 11 04 1990, Târgu-Jiu, Gorj. Mâncarea d uneaz grav s n t ii - De ce ai pensia a a de mic ? O-ntreab nepo ica pe bunic - S nu r mân bani pentru mâncare C ci e teribil de d un toare! Consens Ea era iubibil . El, contabil, prezentabil. Ea, o Mizilibil Iar el doar un „mizerabil”!
Bucure ti A(d)vertisment La concursul din Mizil un epigramist subtil poate s aduc în tromb ni te epigrame-bomb numai dac au fitil. Afacere prosper Dac vrei ca s prosperi, un româna s î i cumperi, cump r -l la cât se vede i vinde-l la cât se crede. Corup ia Corup ia Mare i Corup ia Mic mereu preten ii ridic , cic au prin testament mo teniri în parlament.
Cristian Dr gan, elev 11.03.1998, Olteni a. Liceul Teoretic „Grigore Basarab”din Olteni a. Prof. îndrum tor: Viorica Cre u. Premii: Premiul III- Concursul Interjude ean de Crea ie Literar „C r ile copil riei”, Boto ani, 2008; Premiul I – Concursul Interna ional de Poezie „Muguri i Aripi”, ed a II-a Baia Mare, 2008; Premiul IConcursul Interna ional de Poezie „Muguri i Aripi”, ed a III-a, Baia Mare 2009; Premiul I Concursul Interna ional de Poezie „Muguri i Aripi”, ed. a IV-a, Baia Mare, 2010. Idealuri Condeescu a iubit Mizilul, L-a dorit la rang de capital , Iar urma ii lui, doar cu condeiul, Îl f cur urbe cultural .
100
104
105
106
