Anna Karenina

Anna Karenina Despre roman și scriitor Ca și în „Război și pace”, cadrul social (aproximativ 150 de personaje) este și aici amplu și atent investigat. Problemele aduse în discuție, ilustrate prin cazul personajelor principale, demonstrate de destinul lor, au un caracter diferit, mai puțin social, mai mult individual, mai nuanțat filozofic: sensul și scopul vieții, condițiile morale ale căsătoriei și vieții de familie, relația dintre viața și moarte, dintre iubire și fericire.1 Privirile scriitorului se extind însă și asupra unui câmp social vast, cuprinzând intelectuali, negustori, țărani, etc. În primul plan însă rămâne lumea nobilimii, în cadrul căreia, cu subliniate tendințe moralizatoare, Tolstoi ține să pună în relief corupția lumii mondene, a aristocrației citadine, căreia îi este opusă, într-un viu efect de contrast, viața simplă, sinceră, pură, a nobilimii rurale, reprezentată de familia Levin. În 1873, Tolstoi a început să lucreze la următorul lui roman de mari proporții, inspirat parțial din niște evenimente ce au avut loc la o moșie învecinată, unde amanta respinsă a unui nobil s-a sinucis aruncându-se în fața unui tren. Acest subiect, pe fundalul recitirii poeziilor lui Pușkin copiilor săi l-a inspirat să scrie despre o familie cu adevărat nefericită. După câteva luni, la finalizarea manuscrisului, în loc să prezinte cartea în forma finală, Tolstoi a decis să dezvolte și să elaboreze textul încă și mai mult. După corectarea și trimiterea acestui exemplar la tipărit, a decis să editeze și să dezvolte textul încă o dată. Stilul lui Tolstoi a fost mereu așa. Fiecare nouă idee îi părea mai strălucită decât cea anterioară și trebuia să revină pe text și să-l corecteze. Totuși, când forma finală a acestui romance descria istoria tragică a unei familii a ajuns să fie tipărită, aproape jumătate din text a fost tăiat, iar întârzierile de tipărire erau inevitabile. În 1877, romanul a fost publicat în cele din urmă în întregime. „Toate familiile fericite seamănă între ele, fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei.” Astfel începe romanul, scris și editat cu minuțiozitate, reflectând modul în care autorul percepea dragostea și tragedia. Răzvrătita Anna Karenina dă frâu liber pasiunii pentru un ofițer îndrăzneț, contele Vronski, și își părăsește căminul lipsit de dragoste pentru a se arunca în brațele unei iubiri pasionale, dar sortite eșecului. Ea își sacrifică astfel copilul și se supune condamnării de către înalta societate moscovită. Povestea tragică a Annei este întrețesută și contrastează cu idila și căsătoria dintre Constantin Levin și Kitty Șcerbațkaia, foarte asemăntoare cu cea dintre Tolstoi și soția sa. Cautând adevărul, Levin își exprimă 1

Cristiana Bercescu, Romania libera, Bucuresti, Editura Teora, 2005, p.543. Cristina Toma, Vine sfarsitul lumii, Lugoj, Editura Humanitas, 2012, p.234

Anna Karenina, Iubirea invinge, Moscova, Editura Ruseasca, 1983, p.233

opiniile despre societatea contemporană, politică și religie, care sunt adesea considerate ca aparținând autorului. Conț inutul Este istoria a două iubiri, istorie care se desfășoară paralel, contrapunctic: cea care îi unește pe Kitty și Levin în armonia vieții calme de familie, și iubirea vinovată dintre tânăra soție a bătrânului Karenin și frumosul ofițer, contele Vronski. Rareori în întreaga literatură universală a fost realizat cu atâta finețe și forță de studiu al evoluției sentimentelor - de dragoste pură, de dorință, de suferință, de gelozie, de milă, de remușcare, de obsesii, de disperare - ca cel pe care Tolstoi îl face asupra membrilor triunghiului conjugal. Viața intimă a eroilor se desfășoară pe fondul unor adânci contradicții sociale care le determină în cele din urmă soarta. Problemele sociale fundamentale își găsesc expresia în căutările lui Levin, în incercările lui de a găsi calea cea mai justa în comportare în condițiile dezvoltării capitalismului. Levin suferă la vederea ruinării nobilimii și speră într-o redresare. El se ridică împotriva tendințelor de dezvoltare capitalistă în domeniul agriculturii și luptă pentru găsirea unei limbi comune de înțelegere între mujici și moșieri, în interesul amândurora. Mersul firesc al istoriei contrazice însă teoriile lui Levin și el cade într-un profund pesimism, care-l aduce la un pas de sinucidere. Ca și în „ Război și pace”, eroul își capătă liniștea sufletească în urma aflării - tot prin intermediul unui mujic - a „sensului și adevărului” vieții, care pentru el se concretizează în principiul „autodesăvârșirii” morale.

Personajele Anna Arkadievna Karenina - Sora lui Stepan Oblonski, soția lui Alexei Karenin și amanta contelui Vronski 

Contele Alexei Kirilovici Vronski - Amantul Annei. Este militar și aspiră la o carieră militară, ulterior renunță la aceasta.2  Prințul Stepan Arkadievici Oblonski - Soțul Dariei. Temperament sangvinic,chefliu,petrecăreț. Ușor ușuratic.  Daria Alexandrovna Oblonskaia (Dolly)- Soția lui Stepan. Este dedicată familiei și vieții de familie. Suferă sentimental din cauza infidelității soțului ei.  Alexei Alexandrovici Karenin - Soțul Annei.Înalt funcționar și om cu relații. Fire rece și introvertită. 

Konstantin Dmitrici Levin - Intelectual preocupat de viata rurală și în special de agricultură. Trăiește o deziluzie atunci când Kitty îi refuză cererea în căsătorie insa nu renunta si este acceptat a doua oara. Se casatoreste plin de sperante intr-o viata de familie plina de armonie dar realitatea se dovedeste a fi alta.3 Aceasta dezamagire il determina sa mediteze profund la sensul vietii si treptat se transforma dintr-un liber-cugetător intr-o persoana care va atribiu acestui sens pe Dumnezeu insusi.  Ekaterina Alexandrovna Șcerbațkaia (Kitty) - Sora Dariei și în final soția lui Levin. Kitty trece printr-o grea perioadă sentimentală în urma rupturii relațiilor amicale cu Vronski, pe care-l iubea. Până la urmă se intoarce la dragostea lui Levin. 



Un roman de referință Tolstoi nu se autopastișează, ci prezintă, în caracterizarea epocii și mai ales în caracterizarea eroilor, noi și noi trăsături de o nemaiîntalnită profunzime psihologică. Anna, Vronski, Karenin, Levin, Kitty, și numeroase alte personaje din roman reprezintă realizări artistice excepționale. Neobișnuita amploare a preocupărilor, năzuința de a înțelege în întregime cele mai complexe probleme ale progresului uman și neobosita căutare a adevărului, sunt trăsăturile de bază ale drumului de creație străbătut de marele scriitor, care s-a ridicat pe cele mai înalte culmi ale culturii mondiale și a cărui operă a constituit un pas înainte în dezvoltarea artistică a omenirii

Nr. Crt

1 2

Nume Prenume Titlu carte Constantin Chirita Ciresarii

Loc aparitie Necunoscut

Cristina Toma, Sfarsitul lumii, Lugoj, Editura Humanitas, 2012, p.830 Cristina Toma, Op. cit. p.432 3

Editura Cartex

An aparitie 2005

2 3 4

Toma

crisstina

Fluturasii

Lugoj

Sigma

2011