Analiza Swot La SC Ursus SA

 

CUPRINS

Argument............................................................................................................................pag 3-4 Capitolul I

Prezentarea firmei S.C URSUS S.A……………………………………............pag S.A……………………………………............pag 5 1.1 .Istoricul şi pprofilul rofilul S.C. URSUS S.A. ……… ……….……………………….....pag .……………………….....pag 6-7 1.2 .Imbutelierea beri berii……………………… i……………………………...…………………..……p ……...…………………..……pag ag 8-11 1.3 .Sortimente de bere produs produsee de-a lungul anilor ……………… ………………………......pag ………......pag 12 1.4 . Structura organ organizatorică izatorică a S.C. URSUS S.A……………………… S.A……………………………..pag ……..pag 13

Capitolul II

Studiul de caz priv privind ind anal analiza iza SWOT a ffirmei irmei S.C URSUS S.A ….....pag 14-1 14-155

2.1 Puncte tari…………………………………………………………..pag 14-15 2.2 Puncte slabe …… ………………………………… ……………………………………………………… ………………………….pag .pag 16 2.3 Oportunit Oportunităţi……………………… ăţi………………………………………………… ……………………………………..pag …………..pag 16 2.4 Amenintări……… Amenintări………………………………… ……………………………………………………....pag …………………………....pag 17 Capitolul III

Analiza SWOT - prezentare teoretică…………… teoretică…………………………...….…pag ……………...….…pag 18-22 Concluzii ………………………… ……………………………………………………… ………………………………………………….......pag …………………….......pag 23-24  

 

ARGUMENT

În economia modernă, firmele reprezintă„forta motrică” a progresului, a dezvoltă, sunt cele ce asigură necesarul de supravieţu supravieţuire ire al societăţii. Studiind firmele, evidenţiem polarizarea acestora în două categorii: unele care obţin succese apreciabile, prospera şi se dezvoltă constant, iar altele care se luptă cu greu pentru supravieţuire supravieţui re sau înregistrează performanţe economico-fin economico-financiare anciare modeste. Examin Exa minarea area facto factoril rilor or car caree det determ ermin inăă succes succesul ul sau eşe eşecul cul une uneii firme firme (af (afacer aceri), i), a determinat cearea unor metodologii specifice de analiza şi diagnosticare a activităţii firmei (aface (afa ceri rii) i).. Ma Mana nage geme ment ntul ul stra strate tegi gicc es este te proc proces esul ul pr prin in car caree o firm firmăă po poat atee ob obţi ţine ne ef efec ecte te materializate în creşterea semnificativă a performanţelor sale, în consolidarea poziţiei ei pe piaţă şi anume anume prin elabor elaborarea, area, implement implementarea area şi cont controlu rolull stra strategi tegiei ei firm firmei ei în veder vederea ea realizării realizării misiunii asumate şi asigurării avantajului competitiv. Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineşte misiunea ei strategică, deduce obiectivele strategice necesare realizării misiunii, alege strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează modalităţile punerii în operă a acesteia. Luareaa deciz Luare deciziilo iilorr strat strategice egice priv privind ind defi definire nireaa misiuni misiuniii firm firmei, ei, stabi stabilirea lirea obie obiectiv ctivelor  elor  strategice şi a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializează strategia respectivă, se bazează pe un amplu proces de analiză şi evaluare a mediului de acţiune a firmei, a situaţiei competitivităţii ei în acest mediu şi a situaţiei firmei, a capacităţii acesteia de a înfrunta schimbările produse în mediu. Managementului strategic îi este specifică, în esenţa, analiza continuă, pe de o parte, a mediului extern al firmei firmei pentru a anticipa anticipa sau sesiza la timp schimbări schimbările le din cadrul acestuia iar   pe de altă parte, a situaţiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face faţă schimbărilorr . schimbărilo

3

 

Meto Me toda da de anal analiz izăă a me medi diul ului ui,, a comp compet etit itiv ivit ităţ ăţii ii şi a firm firmei ei pe ca care re o pr prez ezin intt în continuare, este analiza SWOT. Prin intermediul său şi (sau) al altor analize cum ar fi: analiza situaţiei industriei şi a atract atractiv ivită ităţi ţiii aces acestei teia, a, ana analiz lizaa com compet petiţi iţiei, ei, aut autoan oanali aliza za

firmei firmei şi a fo forţe rţeii ei com compet petiti itive, ve,

managementul de vârf al firmei poate anticipa schimbările, elabora si implementa strategia optimă pentru a asigura prosperitatea firmei. Metodele de analiza a mediului, a competitivităţii şi a firmei pot folosi şi eventualilor  investitori investito ri pentru aa-şi şi plasa investiţiile sau firmelor de consultanţă financiară.

4

 

Capitolul I Prezentarea firmei S.C URSUS S.A

Fabrica de bere URSUS este pusă în funcţiune funcţiune la începutu începutull lunii aprilie 1970, 1970, mai întâi cu sectorul fabricare bere, iar în următoarele luni şi cu sectoarele îmbuteliere la sticlă,butoi şi fabrica de malţ. Este amplasată în zona industrială industrială de vest a oraşului Clu Cluj,j, la mică distanţă de gară şi la aproximativ 8 km. de centrul oraşului. Ea se învecinează cu: Elpreco Cluj şi Baza de Aprovizionare. Proiectul noului obiectiv a fost întocmit şi avizat de către specialişti din Centrala Berii în 1968, iar construcţia lui a început în primăvara anului 1969. La sfârşitul lunii august 1970 este pus în funcţiune ultimul sector al Întreprinderii Întreprinderii de Bere Ursus şi anume Fabrica de Malţ, cu o capacitate anuală de 11.000 tone. Până la această data, sectorul fabricare bere a lucrat începând din 6 aprilie 1970 cu malţ indigen de la alte unităţi din ţara şi cu malţ de import din Germania, Cehoslovacia, Belgia şi Franţa . Unitatea este structurată pe trei mari sectoare de producţie şi anume: -

fabricare bere cu secţiile: fierbere, fermentare I şi captare CO2, fermentare II, filtrare şi

liniştire bere; -

îmbuteliere bere la sticle şi butoaie;

-

fabrica de malţ. Pe lângă aceste unităţi de producţie, fabrica mai dispunea iniţial de:

-

ateliere de întreţinere şi reparaţii: mecanic, electric, AMC;

-

centrală pentru producerea şi distribui distribuirea rea aerului şi a agentului de răcire;

-

punctul de primire şi distribu distribuire ire a agentului termic de la uzina Prefabricate din Cluj

5

 

1.1 Istoricul şi prof profilul ilul S.C. URSUS S. S.A. A.

Istoria este cea care autentifică valorile. Iar istoria celei mai bune beri a românilor  reprezint repr ezintăă mai mult decâ decâtt o simp simplă lă tradiţ tradiţie. ie. Este în primul rând o exper experienţă ienţă acumulat acumulată, ă, în decursul anilor, o continuă perfecţionare dusă mai departe de pasiunea oamenilor. Istoria celor peste 125 de ani a făcut din Ursus un brand puternic, a desăvârşit un gust unic, perfect echilibrat şi a dat calitatea recunoscută a celei mai bune beri româneşti. Istoria Ursus, "Regele Berii în Ro România": mânia": o valoare clădi clădită tă în timp. Începuturile berii Ursus se înregistrează în 1878. La această dată, fabrica de bere din Cluj  producea deja bere sub sub blazonul urs ursului. ului. În perioada interbelică, în anul 1929, fabrică de bere din Cluj urma să poarte numele nou înfiinţatei întreprinderi "Ursus - Fabricile de Bere Unite din Cluj". În perioada naţionalizării, în anul 1948, Ursus a primit denumirea "Fabrica de Bere Înainte" - Cluj". După lucrările de investiţii din 1958, modernizarea a mers în pas cu îmbunătăţirea  procesului de producţie. În această perioadă, s-a implementat şi procesul de pasteurizare a berii. După 1989, Ursus a cunoscut un progres accelerat. Relansarea mărcii a venit o dată cu privatizarea şi achiziţionarea fabricii S.C. Ursus S.A. în anul 1992. Începând cu 1994, începe distribuţia către zone învecinate Clujului, precum şi în Bucureşti şi în Constanţa. În 1994 se lansează berea Ursus Premium Pils în sticlă Euro, această fiind prima bere românească ce poartă denumirea de "Premium", dar şi prima bere românească a cărei imagine  publicitară a fost fost susţinut susţinutăă de reclamă TV  

6

 

În 1995 se lansează Ursus Pils care avea să înlocuiască Berea Blondă Specială. Fabrica de bere Cluj a fost prima fabrică din România care a produs bere Pils. Anul 1996 aduce o altă  premieră naţională, naţională, Ursus Premium Pils dev devenind enind prima bere ro românească mânească ambalată în doză. În 1996, South African Breweries din Johanesburg preia S.C. Ursus S.A. Această achiziţie a însemnat o nouă strategie care a făcut din Ursus una dintre cele mai bine vândute beri de pe piaţă românească. Distribuţia a fost extinsă la nivel naţional şi internaţional . Astăzi, URSUS continuă să îşi menţină poziţia de lider pe segmentul premium, cu o cotă de piaţă de 48%. În acelaşi timp, timp, Timişoreana a înregistrat cea mai mare creşter creşteree a volumului de vânzări în segmentul mainstream - de 56%. Este o performanţă remarcabilă având în vedere faptul că aceasta este singura marcă din segmen seg mentu tull său care nu se comerc comercial ialize izează ază în amb ambala alajj PET PET.. Ciu Ciucas cas a înr înregi egistr strat at o cre creşte ştere re a volumuluii de vânzări de 40% comparativ cu perioada similară a anului trecut. volumulu ”Suntem foarte bucuroşi de creşterea tuturor mărcilor noastre cheie. Marca URSUS şi-a menţinut poziţia de lider în segmentul premium, în timp ce Timişoreană a înregistrat cea mai ridicată creştere pe segmentul mainstream. Suntem încă în faza iniţială de dezvoltare a mărcii Ciucas într-o marcă naţională şi suntem foarte mulţumiţi de creşterea sa în ultimele şase luni. Lansarea Peroni în segmentul super - premium a avut rezultate foarte bune şi ne-am atins cu succes obiectivele initiale”, declară Dieter Schulze, preşedinte URSUS Breweries. URSUS ‘’marca de bere nr. 1 în România’’ a fost recunoscută la nivel internaţional,  primind numeroase distincţi distincţiii în diferite concursuri internaţion internaţionale: ale: medalia de bronz pentru URSUS Premium în cadrul ‘’ The Brewing Industry Internaţional Awards 2005’’, Festivalul Drinktec, care a avut loc la Munchen în 2005, medalia de aur pentru URSUS Premium în cadrul concursului ‘’Monde Selection” din Belgia în mai 2005, medalia de argint pentru URSUS Premium în cadrul ‘’Australian Internaţional Beer Awards” din Australia în aprilie 2005 şi medalia de argint pentru URSUS Black în cadrul concursului ‘’European Beer Star” care a avut loc în Germania anul trecut. SABMiller este unul dintre cei mai mari producători de bere din lume, cu volume de vânzări de bere lager de peste 148 de milioane de hl în 2004/2005. Compania este prezentă în 7

 

 peste 40 de ţări de pe patru continente şi deţine un portofoliu de mărci puternice şi cote de piaţă importante care îi conferă poziţia de lider în multe dintre ţările în care îşi desfăşoară activitatea. În afara Statelo Statelorr Uni Unite, te, SABMi SABMille llerr

est estee una dint dintre re pr princ incip ipalel alelee compan companii ii din din lum lumee care care

îmbuteliază produse Coca-Cola. URSUS Breweries, membră a SABMiller , a înregistrat o creştere puternică în primele şase luni ale anului financiar curent. În perioadă aprilie-septembrie 2005, cifră de afaceri a companiei a crescut cu 28% comparativ cu perioada similară a anului anterior. Creştere organică de 6% a volumelor de vânzări ale URSUS Breweries. Cu un volum al vânzărilor de peste 2 milioane de hl înregistrat în primul semestru al anului financiar care se încheie în martie 2006, URSUS Breweries deţine 30% din volumul total de vânzări înregistrat de membrii Asociaţiei „Berarii Romaniei” în aceeaşi perioadă, ceea ce reprezintă o cotă de piata estimată la 22 22%. %.

1.2. .Imbutelierea berii

În anii 1987-1988, liniile de îmbuteliere Seitz au fost înlocuite cu linii de îmbuteliere de capacitate similară, provenind de la firma Tehnofrig Cluj. Înlocuire a fost dictată de uzură avansată fizică şi morală a liniilor Seitz. Perioada 1990- 1996 este perioada cea mai înfloritoare cunoscută de S.C Ursus S.A,  perioadă caracterizată printr-o amplă acţiune de modernizare, de reutilări şi retehnolog retehnologizări izări de mare anvergură. Astfel, în anul 1994 s-a dat în folosinţă o centrală tehnică cu trei cazane pentru  producerea aburului, punând astfel definitiv capăt dependenţei de agentul termic livrat de către Elpreco Craiova; cazanele sunt de provenienţă românească, de la firmă Vulcan Bucureşti şi funcţionează cu păcurină, eliminând neajunsurile din perioada de iarnă a anului, când gazul este livrat la parametri necorespunzători necorespunzători.. În anul 1995 s-a dat în folosinţă o linie de spălare şi umplere butoaie care foloseşte ca ambalaje butoaie de 50 l, confecţionate din oţel inoxidabil; linia, complet automatizată, are în 8

 

dotare şi o instalaţie de pasteurizare bere vrac cu reglare automată a parametrilor de lucru. Linia de îmbuteliat bere la butoi tip KEG provine de la firma germană Kloekner Holstein Seitz care ne-a livrat şi butoaiele din oţel inoxidabil. Ea are o capacitate de 120 hl pe oră şi  prezintă o funcţionare ireproşabil ireproşabilăă contribuin contribuindd la menţinerea parametrilor superiori ai berii supuse îmbutelierii îmbutelierii.. În vederea măririi capacităţii de filtrare pentru berea brută ce se îmbuteliază şi pentru asigurarea unei limpidităţi corespunzătoare corespunzătoare s-au montat două filtre noi kiselgur de la firma Metav Bucureşti, cu o capacitate maximă de 150 hl bere fiecare. De asemeni, sectoru sectorull filtrare liniştire  bere a mai fost dotat cu un impregnat impregnator or cu funcţionar funcţionaree automată provenin provenindd de la firma KHS. Pornind de la ideea că o bună stabilitate a berii este determinată nu numai de calitatea filtrării ei, ci şi de condiţiile igienico- sanitare, din anul 1994 s-a trecut la dotarea secţiilor  fabricaţie îmbuteliere bere la sticlă şi fermentare, filtrare şi liniştire bere cu instalaţii de spălare chimică tip Scania prevăzute cu sateliţi mobili. Instalaţia foloseşte foloseşte agenţi chimici acizi sau bazici din categoria Topax care realizează curăţirea, decaparea şi dezinsecţia interioară a utilajelor,  precum şi a încăperilor încăperilor de fabricaţie. În vederea măririi capacităţii de producţie, Consiliul de Administraţie al S.C. Ursus S.A. a hotărât în anul 1995 dotarea cu două linii de bere de mare capacitate. În acest sens, la începutul lunii iunie 1996 s-a dat în folosinţă o linie noua de îmbuteliere bere la sticlă cu utilaje achiziţionate de la Tehnofrig Cluj, având o capacitate maximă de 20.000 sticle pe oră. Linia este cu un pasteurizator tip tu tunel nel pentru pasteurizar pasteurizarea ea sticlelor îmbuteliate, precum şi cu o maşină de spălare a navetelor. O achiziţie de marcă o reprezintă linia de îmbuteliere complet automatizată provenind de la firma KHS care asigură pasteurizarea în vrac a berii ce urmează a fi îmbuteliată, precum şi  paletizarea şi depaletizarea navetelor. Linia este de mare capacitate (36.000 sticle pe oră) şi este unicat pentru România prin gradul avansat de automatizare. Ea a fost dată în folosinţă la începutul lunii octombrie 1996. Aceste succese remarcabile pe linia extinderii capacităţii de producţie la unele sectoare şi îmbunătăţirii calităţii berii, că urmare a modernizării unor procese tehnologice se datorează în mare măsură faptului că, începând din luna iunie 1994, fabrică a devenit proprietate de grup, ea 9

 

fiind privatizata privatizata prin meto metodă dă MEBO. Pe de altă parte, priv privatizarea atizarea făcându-se cu participarea participarea  personaluluii din fabrică, a crescut preocuparea şi grija salariatiilor pentru bunul mers al  personalulu  producţiei,, pentru ridicarea calităţii produselor  producţiei produselor obţinute şi mărirea capacităţii de producţie, chiar  şi prin eforturi proprii. Ca urmare a eforturilor făcute şi ca o recunoaştere a calităţii produselor fabricate de către S.C. Ursus S.A., începând cu anul 1996, societatea a intrat în componenţa marelui concern BBAG BBA G Austr Austria, ia, acesta acesta deveni devenind nd acţ acţio ionar narul ul maj majori oritar tar.. Ace Aceast astăă aso asocie ciere re a adus adus nu numer meroas oasee  beneficii firmei, partea austriacă asigurând fonduril fondurilee necesare pentru investiţii în aparatură modernă. Colectivul de specialişti de toate nivelele: nivelele: ingineri, maiştrii, maiştrii, muncitori etc. era la pornirea fabricii alcătuit în mare majoritate din oameni tineri, mulţi dintre aceştia având doar cunoştinţe teoretice şi nici un fel de practică în domeniu. Spre deosebire de alte unităţi similare, mai vechi din din ţa ţară ră,, so soci ciet etat atea ea nu se conf confru runt ntăă cu cons conser erva vato tori rism smul ul,, cu ster stereo eoti tipi piaa sa sauu plaf plafon onar area ea  profesională.  profesional ă. Se confruntă, însă, cu o acută lipsă de experienţă în fabricarea berii. Din această cauză, încă de la pornirea fabricii, nu s-au folosit metode empirice de urmărire a fazelor de fabricaţie, ci a trebuit să se bazeze mereu pe metode de control de laborator, laborator dotat şi el cu aparatură modernă la acea dată. Astfel, a fost prima fabrică de bere din ţară care a determinat valoarea amară a hameiului, acizi alfa etc. La începutul anilor optzeci, laboratorul a mai fost dotat cu staţie de micromaltaj pusă în func fu ncţi ţiun unee de IC ICIC ICA A Bu Bucu cure reşt şti. i. Ac Acea east stăă dota dotare re bu bună nă în încă că din din star startt a la labo bora rato toru rulu luii a da datt  posibilitatea să se întocmească diagrame de fabricaţie pe criterii ştiinţifice. Astfel, tânărul  posibilitatea colectiv a învăţat, pe lângă artă de a face bere, şi ştiinţă de a face bere. Stagnarea tehnologică din anii 1975-1989 ia sfârşit la începutul anilor nouăzeci, după care urmează o perioadă perioadă inten intensă să de modern modernizare, izare, atât a ins instalaţiilor talaţiilor şi utilajelor, a tehnolog tehnologiilor  iilor  de fabricaţie. Astfel, la secţia de fierbere se folosesc diagrame moderne de zaharificare cu corectarea corec tarea PH-ul PH-ului ui la plămezi la mustu mustull fiert. De aseme asemenea nea se folosesc folosesc inte intensiv nsiv prep preparate arate enzimatice exogene exogene adjuvanţi pentru corectarea uno unorr ale malţ malţului. ului. La hameiere se foloseşte exclusivitate din import de la John Barth , sub de granule (Pellets) extract cu un bo bogat gat con conţinut ţinut de acizi alfa. 10

 

Dezincrustarea cazanelor de fiert se face acum cu instalaţii mecanice de pompare şi recirculare a agentului de curăţat. Periodic, Perio dic, cu ajut ajutorul orul unui oxig oxigenom enometru etru din dota dotarea rea labo laborator ratorului ului se face controlu controlull conţinutului de oxigen al mustului răcit. Aparatură modernă de laborator achiziţionată în ultimii doi ani permite să se facă un control riguros şi rapid pe fiecare fază de fabricaţie în procesul de  brasaj că de exemplu: PH-ul, conţinutu conţinutull în oxigen al mustului etc. În curând va fi pus în funcţiune şi spectrofotometrul recent achiziţionat care va permite să se determine compoziţia chimică a mustului fiert. La fermentarea primară primară şi secundară s-a s-a trecut la sspălarea pălarea şi dezin dezinfectarea fectarea mecanizată a liniilor şi tancurilor (pereţi, pardosele, serpentine) cu ajutorul sateliţilor mobili legaţi la o in insta stalaţ laţie ie aut automa omată tă mar marca ca Scania Scania.. În ved vedere ereaa menţin menţineri eriii gr gradu adulu luii final final de fer fermen mentar taree şi a reducerii conţinutului conţinutului de diacetil din berea finită se folosesc curent la fermentarea berii preparate enzimatice şi adjuvanţi precum: Finizim, Fungamyl şi Matirex.  Noi realizări s-au obţinut pe linia filtrării berii finite. Noile linii de filtrare Metav asigură o bună limpiditate a berii fără să mai fie necesare separatoarele centrifugale. Totodată, berea se  poate impregna, după după caz, cu CO2 cu ajutoru ajutorull unei instalaţii mo moderne derne cu funcţion funcţionare are automată. Toate aceste modernizări au condus la creşterea stabilităţii berii. Tancurile de inox de liniştire a berii filtrate se spăla, dezinfectează şi dezincrustează tot cu ajutorul unei instalaţii automate marca Scania folosind, după caz, diferite tipuri de Topax. Procesul de îmbuteliere bere la butoi este acum unul ultramodern, folosind o instalaţie de spălar spă laree şi um umple plere re but butoai oaiee com comple plett aut automa omatiz tizată ată şi ber berea ea pa paste steuri urizat zataa vrac. vrac. Din păc păcate ate,, la sectorul fabricare malţ s-a făcut mult mai puţin pe linia mecanizării şi modernizării instalaţiilor şi a procesului tehnologic, tehnologic, el urmând să fie modernizat abia în anii ce vin.

11

 

1.3. Sortimente de bere produse de-a lungul anilor 

Diversificarea sortimentală a producţiei de bere a început o data cu pornirea fabricii. Astfel, în perioadă 1970-1978 s-au creat în mod curent 7-8 sortimente de bere, dintre care 4 de  bere blondă: bere blondă obişnuită de 12,50 Bllg, bere Doljana de 140 Bllg, bere Minerva de 12,50 Bllg şi bere Stadion de 6,50 Bllg, slab alcoolică, precum şi mai multe tipuri de bere neagră că: bere Junior, bere Porter, bere neagră de 160 Bllg şi bere neagră de 130 Bllg. Tot în această perioadă s-au mai produs sortimente ocazionale: bere Union de 170 Bllg,  bere hipoglucidică, hipoglucidică, bere Union de 11 1100 Bllg,bere Premium etc. În perio perioadă adă următoar următoare, e, cerin cerinţele ţele cons consumat umatoril orilor or au orie orientat ntat prod producţi ucţiaa exclu exclusiv siv spr spree tipurile de bere blondă şi apar noile sortimente ca: Berea periniţă de 130 Bllg şi recent blondă tip Pils de 120 Bllg. Colectivul de specialişti ai S.C. URSUS S.A. nu are în vedere omologarea de noi sortimente de bere cel puţin momentan, momentan, când nu -au primit semnale acest sens de la beneficiar.

12

 

1.4. Structura organizatorică a S.C. URSUS S.A

13

 

Capitolul 2 Studiu de caz privind analiza S.W.O.T. a firmei S.C URSUS S.A.

2.1.Puncte tari

a) Societatea este privati privatizată zată prin metoda MEBO, iar în începând cepând din anul 19 1996 96 a intrat în componenţa concernului BBAG Austria, acesta asigurând fondurile necesare pentru investiţii mai ales în tehnologi tehnologiee modernă b). Privatizarea făcându-se cu par participarea ticiparea personalu personalului lui societăţii, a crescut pr preocuparea eocuparea şi grija salariatiilor pentru bunul mers al producţiei, pentru ridicarea calităţii produselor obţinute şi mărirea capacităţii de producţie, chiar şi prin eforturi proprii; c). Societatea beneficiază de uunn management modern; d). Structura organizaţională a societăţii este modernă, cuprinzând sectoarele, secţiile şi compartimentele necesare necesare unei întreprin întreprinderi deri moderne; e). Societatea are o structură de cercetare; f). Prin tehno tehnologiile logiile şi aparatura mod modernă ernă cu care este dotată, societatea are posibilitatea posibilitatea urmăririi eficiente a calităţii produselor, acesta fiind o preocupare constantă; g). Colectivul Colectivul de de speci specialişti alişti de toate niv nivelele: elele: ingineri, maiştrii, muncitori etc. era la  pornirea fabricii alcătuit în mare majoritate din oameni tineri, mulţi dintre aceştia având doar  cunoştinţe teoretice şi nici un fel de practică în domeniu. Spre deosebire de alte unităţi similare, mai vechi din ţară, societatea nu se confruntă cu conservatorismul, cu stereotipia sau plafonarea  profesională.  profesional ă. Se confruntă, însă, cu o acută lipsă de experienţă în fabricarea berii. Din această cauză, încă de la pornirea fabricii, nu s-au folosit metode empirice de urmărire a fazelor de fabricaţie, ci a trebuit să se bazeze mereu pe metode de control de laborator, laborator dotat şi el 14

 

cu aparatură modernă la acea dată. Astfel, a fost prima fabrică fabrică de bere din ţară care a determinat valoarea amară a hameiului, acizi alfa etc. h). Diversificarea sortimentală a producţiei de bere a început o dată cu pornirea fabricii. Astfel, în perioada 1970-1978 s-au creat în mod curent 7-8 sortimente de bere, dintre care 4 de  bere blondă: bere blondă obişnuită de 12,50 Bllg, bere Doljana de 140 Bllg, bere Minerva de 12,50 Bllg şi bere Stadion de 6,50 Bllg, slab alcoolică, precum şi mai multe tipuri de bere neagră ca: bere Junior, bere Porter, bere neagră de 160 Bllg şi bere neagră de 130 Bllg. Tot în această perioadă s-au mai produs sortimente ocazionale: bere Union de 170 Bllg,  bere hipoglucidică, hipoglucidică, bere Union de 11 1100 Bllg etc. În perio perioada ada următoar următoare, e, cerin cerinţele ţele cons consumat umatoril orilor or au orie orientat ntat prod producţi ucţiaa exclu exclusiv siv spr spree tipurile de bere blondă şi apar noile sortimente ca: bere Bucegi de 120 Bllg, Berea Periniţa de 130 Bllg şi recent blondă tip Pils de 120 Bllg. După 1996, se schimbă denumirea berii în Golden Brâu (fosta Bucegi) şi Craiova Premium Pils. Se introduc în fabricaţie sub licenţa Arbema şi Silva, precum şi Silva Regun şi apare sortimentul de bere neagră Golden Comet, devenind mai apoi Golden Brâu black şi Golden Brâu special black. Societatea mai comercializează bere Kaiser, pe care o îmbuteliază. i). Lini Liniaa de îmbu îmbuteli teliere ere complet auto automatiz matizată ată proven provenind ind de la firm firmăă KHS care asigu asigură ră  pasteurizarea în vrac a berii ce urmează a fi îmbuteliată, precum şi paletizarea şi depaletizarea navetelor. Linia este de mare capacitate (36.000 sticle pe oră) şi este unicat pentru România prin gradul avansat de automatizare. Ea a fost dată în folosinţă la începutul lunii octombrie 1996;  j). Comercializează şi bere Kaiser, pe care o îîmbuteliază. mbuteliază. k). Societatea prin produsele sale şi preţurile atractive ale acestora, are o imagine favorabilă pe piaţă, situându-se printre liderii de piaţă.

15

 

2.2. Puncte slabe

a). 51% din acţi acţiunile unile societăţii sun suntt deţinute de concernul concernul BBAG Austria;  b). Infrastructura Infrastructura de distribuţ distribuţie ie slab dezvoltată; c). La hameiere se foloseşte în exclusivitate hamei din import de la firma John Barth , sub formă de hamei granule (Pellets) sau hamei extract cu un bogat conţinut de acizi alfa; d). La sectorul fabricare malţ s-a făcut mult mai puţin pe linia mecanizării şi modernizării instalaţiilorr şi a procesului tehnol instalaţiilo tehnologic, ogic, el urmând să fie modernizat abia în anii ce vin; e). Lipsa sur surselor selor de apă, propr proprii; ii; f). Vânzări mai scăzute în anotimpul rece.

2.3. Oportunităţi Oportunităţi::

a). Creşterea rapidă a pieţei datorate existenţei unei singure fabrici de bere în întreaga Oltenie (la Turnu Severin), fabrică veche şi de capacitate mică, ce nu putea asigura nici pe departe depa rte cererea de bere a popu populaţi laţiei ei din aceas această tă importa importantă ntă zonă a ţări ţării.i. O serie de oraşe ale Olteniei, puternic industrializate, cu un număr mare de muncitori ocupaţi în industrie şi în construcţii - montaj constituie o bună piaţă de desfacere pentru produsul bere;  b). Podgoriile Olteniei, cu excepţia celor din judeţul Vâlcea, deţin o mică pondere din totalul terenurilor agricole, iar cantitatea de vin ce se produce anual în această zonă a ţării este relativ mică în comparaţie cu alte zone geografice.

16

 

c). Societatea are posibilitatea extinderii nomenclatorului de produse fie prin sortimente noi de bere, fie prin produse derivate: drojdie de bere, sucuri naturale (zonă pomicolă importantă aflată la distanţă relativ mică), etc. d). Exi Existe stenţ nţaa unor unor cul cultur turii întin întinse se de oar oarze ze (orz (orz şi or orzoa zoaică ică)) în jud judeţe eţele le Dolj, Dolj, Olt Olt,, Mehedinţi, materie primă în fabricarea berii; e). Societatea Societatea prin poten potenţial ţialul ul sau şi prin poten potenţialu ţialull zonei în care se află amplasată amplasată are  posibilitatea  posibili tatea integrare pe verticală şi ddee diversificare.

2.4. Ameninţări:

a). Presiunea tot mai crescân crescândă dă a concurenţei la bere imp importată ortată sau produsă produsă sub licenţă în ţara, cu renume: renume: Beck; Carlsberg; Hei Heineken neken etc.  b). Emanciparea consumato consumatorilor; rilor; c). Fluctuaţiile monedei naţionale ffaţă aţă de moneda EUR EURO O sau DOLAR; d). Degradarea solului solului în zonele de cu cultură ltură a oorzului rzului şi orzoaicei; e). Alternanţa de ani secetoşi şi umezi cu efecte asup asupra ra recoltelor de orz şi oorzoaică; rzoaică; f). Pauperizarea populaţi populaţiei; ei; g). Politicile de de reducere şi eli eliminare minare a consumulu consumuluii de alcool.

17

 

Capitolul III ANALIZA SWOT -prezentare teoretică SWOT repre reprezint zintăă acron acronimul imul pent pentru ru cuvi cuvintel ntelee engl englezeşti ezeşti „Strength „Strengthts” ts” (For (Forţe, ţe, Punct Punctee fo forte rte), ), „We „Weakn akness esses” es” (Slăbi (Slăbiciu ciuni, ni, Pun Puncte cte sla slabe) be),, „Oppor „Opportun tunit ities ies”” (Op (Oport ortun unită ităţi, ţi, Şan Şanse) se) şi „Threats” (Ameninţări). Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei. Punctele forţe ale firmei sunt caracteristici sau comp competenţe etenţe distinctive distinctive pe care această le  posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj în faţă lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezintă activităţi pe care firmă le realizează mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le posedă şi care depăşesc pe cele ale altor firme. Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de  performanţe inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezintă activităţi pe care firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă. „Oportunităţile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel spus şanse oferite de mediu, firmei, pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existenţa în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute.„Oportunitati” există pentru fiecare firmă şi trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară fructificării lor  sau pot fi create, îndeosebi pe bază unor rezultate spectaculoase ale activităţilor de cercetaredezvoltare, adică a unor inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiţionale pentru producţia şi comercializarea de bunuri şi servicii. „Ameninţările” sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea firmei de a-şi realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanţelor ei economicofinanciare. Ca şi în cazul oportunităţilor, „amenintari” de diverse naturi şi cauze pândesc  permanent firmă, anticiparea sau sesizarea lor la timp permiţând firmei să-şi reconsidere

18

 

 planurile strategice strategice astfel încât să le evite sau să le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci când o ameninţare iminentă este sesizată la timp, prin măsuri adecvate ea poate fi transformată în oportunitate. Aplicarea analizei SWOT este facilitată de probleme care trebuie urmărite în cadrul analizei şi ale căror răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situaţiei de fapt a mediului şi a firmei. Este recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce priveşte punctele forte, punctele slabe, sla be, opo oportu rtuni nităţ tăţile ile şi ame amenin ninţăr ţările ile să aib aibăă o anv anverg ergur urăă necesa necesară ră pen pentr truu a fi cu ade adevăr vărat at  probleme strategice, să aibă legătură cu planurile strategice şi să ofere indicii semnificative  pentru evaluarea judiciozităţii judiciozităţii acestora acestora şi, la nevoie, pentru reconsiderarea reconsiderarea lor. O parte din principalele probleme de urmărit în cadrul analizei SWOT sunt prezentate în continuare, ele pot fi folosite drept referinţă pentru efectuarea unei analize, dar pot şi este  preferabil să fie completate cu alte probleme specifice firmei în cauză. Probleme de urmărit în analiza firmei: A. Cu privire la „Punctele forte” esenţiale: •

suficienţa resurselor financiare disponibile; disponibile;

•

existenţa unei competenţe distinctive pe unul sau mai multe din planurile: - managerial; -organizatoric; -cercetare-dezvoltare; - calităţii produselor şi/sau serviciilor; -pregătirii personalului, -costurilor; -comercial, etc. •

 posedarea unor brevete de invenţii de produse şi /sau tehnologi tehnologiii care conferă firmei avantaj competitiv; 19

 

•

 posedarea unor abilităţi deosebite în materie de inovare a produselor şi/sau tehnologiilor;

•

•

•

•

deţinerea poziţiei de lider sau de vârf de piaţă;  posedarea unor abilităţi abilităţi comerciale deosebite; deosebite; existenţa unei imagini favorabile despre firmă;  posibilitatea  posibilit atea de a practica economia de scară;

•

existenţa unui sistem bine organizat şi eficace de planificare strategică;

•

viteză de reacţie decizională la modificările produse în mediul intern intern sau extern,

•

calitatea culturii de întreprindere întreprindere

B. Cu privire la „Punctele slabe” potenţiale: •

inexistenţa unei direcţii strategice clare;

•

lipsa unor abilităţi sau competenţe deosebite;

•

existenţa unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral;

•

lipsa competenţei manageriale;

•

deteriorarea continuă a poziţiei competitive;

•

•

erodarea imaginii firmei în percepţia deţinătorilor de interese; vulnerabilitatea vulnerabili tatea la presiunile cconcurenţei; oncurenţei;

•

reducerea ponderii pe piaţă;

•

existenţa unor dezavantaje competitive (handicap tehnologi tehnologic, c, costuri ridicate);

20

 

•

menţinerea unui nomenclator inadecvat de produse şi/sau servicii (prea larg sau prea îngust);

•

atenţie precumpănitoare dată problemelor curente în detrimentul celor de perspectivă.

C. Cu privir priviree la „Oportuni „Oportunitati” tati” potenţial potenţiale: e: creşterea rapidă a pieţei; •

•

 posibilităţi  posibilit ăţi de extindere a nomen nomenclatorului clatorului de pro produse duse şi/sau serv servicii; icii;

•

existenţa cererii de noi produse şi/sau servicii pe pieţele existenţe sau pe pieţe noi;

•

existenţa cererii pe noi pieţe a produselor şi/sau serviciilor existente;

•

•

 posibilităţi  posibilit ăţi de integrare verticală; manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente;

•

 posibilităţi  posibilit ăţi de încheiere a unor alian alianţe, ţe, acorduri etc. avantajo avantajoase; ase;

•

 posibilităţi  posibilit ăţi de încheiere a unor con contracte tracte de leasing, factor factoring, ing, franchisin franchising. g.

D. Cu privire la „Ameninţări” potenţiale: •

adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil; nefavorabil;

•

intrarea într-o perioadă de recesiune economică la nivel naţional sau internaţional;

•

schimbări demografice nefavorabile; nefavorabile;

•

schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelo preferinţelorr clienţilor;

•

creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei;

•

intrarea unor noi competitori pe piaţă;

•

cererea crescândă pentru produse de substitu substituţie; ţie;

21

 

•

•

•

 presiunea crescândă a concurenţei; concurenţei; puterea crescândă de negociere a furnizorilor şi/sau a clienţilor; vulnerabilitate vulnerabilit ate la fluctuaţiil fluctuaţiilee mediului de afaceri . Analiza SWOT se poate desfăşura la scară ansamblului firmei sau, pentru adâncirea

investigaţiei investigaţi ei şi conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a domeniilor domeniilor funcţionale din cadrul firmei: marketing, vânzări şi distribuţie, cercetare- dezvoltare, producţie, financiar şi personal relaţii de muncă. Analiza SWOT are un pronunţat caracter calitativ, permiţând formularea unui diagnostic asupra condiţiei trecute şi actuale a firmei sau a domeniilor ei funcţionale, pe baza răspunsurilor  la problemele menţionate anterior, conturându-se perspectivele de evoluţie pe termen lung ale firmei şi ale domeniilor respective. Diagn Dia gnost ostica icarea rea în urm urmaa utili utilizăr zării ii ana analiz lizei ei SWO SWOT, T, poa poate te fi def defini inită tă ca o cercet cercetare are complexă a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice şi manageriale ce caracterizează activitate activ itateaa unei firme, prin care se iden identifi tifică că punctele punctele forte, pun punctele ctele slabe, oportuni oportunităţil tăţile, e, ameninţările şi cauzele care le generează şi/sau le va genera, se formulează recomandări de eliminare sau diminuare a aspectelor negative şi /sau de valorificare a celor pozitive.

22

 

Concluzii cu privire la firma URSUS    În urma identificării punctelor tari, a punctelor punctelor slabe, a oportunităţilor oportunităţilor şi a ameninţărilor  se poate concluziona că societatea S.C. URSUS S.A -

este o societate profitabilă;

-

are un management modern;

-

are o structură organizatori organizatorică că optimă;

-

posedă o bază tehnico-materială modernă în proporţie de aproximativ 80%;

-

are o cultură organizaţion organizaţională ală bună;

-

are produse diversificat diversificatee şi de bună calitate;

-

are un preţ de cost al produselor competitiv;

-

are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea ei;

-

a obţinut profit constant;

-

are posibil posibilitatea itatea de integrare verticală;

-

are posibil posibilitatea itatea şi condiţiile de diversificare a produselo produselor; r;

-

are posibil posibilitatea itatea de a se menţine printre liderii de piaţă zonali şi chiar naţionali. Pentru menţinerea şi accentuarea dezvoltării societăţii S.C.URSUS S.A, se poate

acţiona prin: -

continuarea modernizării bazei tehnico-materiale;

-

dezvoltarea sectorului de desfacere şi desfacerea directă către clienţi a produselor produselor;;

23

 

-

dezvoltarea nomenclatoru nomenclatorului lui de produse (producţia de drojdie de bere, de sucuri şi chiar 

de alcool); -

realizarea de servicii către alte întreprind întreprinderi eri ( îmbuteliere produse, furnizarea de agent

termic, etc.); -

prod produc ucer erea ea şşii ccom omer erci cial aliz izar area ea ddee m mat ater erii ii ppri rime me sa sauu sem semif ifab abri ricat catee pent pentru ru al alte te

întreprinderi; -

pregătirea şi formarea de specialişti pentru întreprind întreprinderile erile de profil interesate;

-

executarea de „service” altor întreprind întreprinderi eri cu instalaţii identice;

-

altele. În urma analizei concluziilor de către conducerea la vârf a societăţii se poate realiza: -

redefinirea misiunii, a ddirecţiilor irecţiilor strategice şi a oobiectivelor biectivelor de dezvoltare (unde se vrea să se ajungă);

-

ierarhizarea obiectivelor de dezvoltare;

-

elaborarea măsurilor de dezvoltare şi stabilirea indicatorilo indicatorilorr de realizat. Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru

identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al întreprin întreprinderii derii şi a mediului extern general şi specific. Analiza SWOT dă ocazia să se identifice măsurile oportune pentru înlăturarea/diminuarea înlăturarea/diminuarea  punctelor slabe (ierarhizarea lor ca priorităţi) şi elimină în mare măsură surprind surprinderea erea în cazul ameninţărilor.

24

 

BIBLIOGRAFIE:

- Coneliu Russu,

Management strategic, Editura ALL BECK, Bucureşti, 1999.

- Ovidiu Nicolescu,

Management, Editura Economică, Bucureşti, 1996.

- Vasile Balaure,

Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2000.

- Yvan Allare,

Management strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1998.

-www.ursus.ro

25