Analiza Potentialului Turistic Al Judetului Iasi

ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI IAŞI 1. Zonarea judeţului Iaşi din punct de vedere turistic 1.1. ZONA MUNICIPIULUI IAŞI Având în vedere că este vorba de un oraş, elementul de bază al fondului turistic este cel istoric şi cultural, reprezentat prin monumente, muzee de diferite profile, case memoriale, instituţii de cultură şi artă, specifice unei foste capitale. Oraşul se situează pe primul loc în Moldova, în calitate de centru al culturii, ştiinţei şi artei şi pe unul din primele locuri din ţară. Cu alte cuvinte, Iaşul dispune de un potenţial turistic excepţional putând fi unul dintre cele mai atractive oraşe din ţară, însă modul în care este conservat şi valorificat acest potenţial presupune elaborarea unei strategii coerente şi realiste. Tipurile de turism ce pot fi practicate în municipiul Iaşi sunt: - Turismul cultural - legat de prezenţa monumentelor istorice (Palatul Culturii, Curtea Domnească, Casa Cuza, Casa Racoviţă, Palatul domnitorului Mihai Sturza, Palatul Vasile Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa lui George Topârceanu, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri, etc); - Turism ecleziastic - Cetatea Iaşului, binecuvântată cu rugăciunile şi moaştele Sfintei Paraschiva şi împodobită cu multe biserici şi mănăstiri devine din ce în ce mai mult un loc de pelerinaj, spiritualitate şi cultură creştină. Mănăstirile şi bisericile din municipiul Iaşi şi din împrejurimi, unele dintre ele cunoscute în întreaga ţară contribuie la dezvoltarea turismului eclezial. Vom aminti doar câteva dintre ele: Catedrala Mitropolitană, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Cetăţuia, Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia, Biserica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, ş.a.; - Turism muzeistic - municipiul Iaşi este un important centru muzeistic format prin acumularea unui adevărat tezaur de obiecte de valoare istorică, artistică, etnografică, literară ş.a. Dintre principalele muzee pot fi menţionate: Complexul muzeistic "Palatul Culturii" (care cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de Literartură al Moldovei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul teatrului Naţional, Muzeul Unirii, etc.; - Turism etnografic - legat de organizarea unor târguri de ceramică ("Cucuteni 5000") precum şi festivaluri cu caracter folcloric ("Datini şi obiceiuri de iarnă); - Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel naţional prin valoarea recunoscută a medicinii din municipiul Iaşi prin complexul balnear şi de recuperare de la Băile Nicolina şi Spitalul de recuperare; promovarea climatismului în ariile forestiere de la Bârnova pentru cei internaţi pentru perioade mai lungi în Sanatoriul Bârnova, dar şi pentru cei care se deplasează din municipiu la sfârşit de săptămână spre această zonă; - Turismul sportiv se localizează în cadrul ariilor cinegetice în pădurile de la sudul Iaşului; turismul stimulat de întrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovăţ, Aroneanu (lacurile Dorobanţ şi Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului

1

Aeronautic Moldova, întrecerile sportive din arenele municipiului, întrecerile de orientare turistică etc.; - Turismul de tranzit (în interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat întro oarecare măsură şi de deplasările persoanelor înspre şi dinspre Republica Moldova; - Turismul de la sfârşit de săptămână este forma cea mai mult utilizată de locuitorii municipiului într-o zonă apropiată oraşului la Bucium - Repedea, Stâna Poieni, Bârnova, Dumbrava, Ciric, Breazu etc. şi o zonă îndepărtată - Podişul Sucevei şi Carpaţii Orientali. Principalele probleme cu care se confruntă municipiul Iaşi din punct de vedere al dezvoltării funcţiei sale turistice sunt: - poziţia geografică - din acest punct de vedere, municipiul Iaşi care este amplasat excentric faţă de axul turistic internaţional al Siretului, dezvoltă un flux de tranzit doar pe tronsonul magistralei rutiere E 20 de pe teritoriul vestic al judeţului. Pentru promovarea funcţiei turistice a localităţii sunt necesare noi legături rutiere dinspre vest spre est care să vizeze devierea acestui flux internaţional şi spre municipiul Iaşi, cât şi spre judeţ acolo unde este posibil. Includerea sa în marile trasee rutiere europene va fi dublată şi de dezvoltarea unui aeroport internaţional care să contribuie la transformarea municipiului Iaşi dintr-un punct terminus într-un punct de plecare. Avându-se în vedere existenţa elementelor de atracţie pe traseele ce conduc la zone turistice de mare interes (nordul Bucovinei, Ceahlău, Rep. Moldova) oraşul poate deveni nu doar un punct de tranzit ci şi un important nod turistic. - infrastructura turistică şi îndeosebi cea a unităţilor de cazare şi calitatea serviciilor oferite de către acestea. Baza de cazare la nivelul municipiului în 2001 era reprezentată de 11 hoteluri, 1 motel, 2 pensiuni turistice, 2 campinguri şi două tabere pentru elevi, o vilă şi un bungalow. Ca disfucţionalitate majoră în acest sens poate fi menţionată neîncadrarea în standardele internaţionale în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite, standardele ecologice. Din acest motiv se impune iniţierea şi promovarea proiectelor şi programelor de dezvoltare si modernizare a bazei turistice prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare şi promovare in turism, alte fonduri publice de investiţii sau fonduri private, din finanţări internaţionale, asistenţa si consultanţa de specialitate. În conformitate cu propunerile făcute de către unele unităţi de profil şi de întreprinzătorii particulari, în acest domeniu se intenţionează realizarea următoarelor capacităţi: - hotel sanatorial cu 300 de locuri în zona balneară Nicolina, completare cu unităţi de cazare şi loisir; - un hotel al "Companiei S.C. Moldova S.A”. cu o capacitate de 300 de locuri - hoteluri ale unor agenţi economici particulari; - extinderea complexului turistic Ciric cu 200 de locuri - extinderea complexului turistic Bucium; Rezolvarea unor astfel de probleme precum accesibilitatea şi infrastructura de cazare sunt prioritare, dar în paralel trebuie avute în vedere şi valorificarea potenţialului turistic şi punerea lui în valoare prin intermediul publicităţii. - slaba valorificare a potenţialului turistic al municipiului, îndeosebi a celui cultural şi ecleziastic;

2

Punerea în valoare a acestuia poate fi realizată prin organizarea unor trasee cu caracter cultural-religios. Trasee propuse: - Iaşi - Bârnova - Pietrăria - Poieni - Schitu Duca - Dobrovăţ - Grajduri; - Iaşi - Leţcani - Ţibana - Mironeasa - Mogoşeşti - Voineşti - Miroslava - Iaşi; - Iaşi - Ciurea - Mogoşeşti - Grajduri - Scânteia - Şcheia - Iaşi; - Iaşi - Aronenau - Holboca - Răducăneni - Schitu Duca - Bârnova; Un rol deosebit în dezvoltarea funcţiei turistice a municipiului îl are şi potenţialul balneo-climateric. Staţiunea Nicolina este situată în cartierul Nicolina în apropierea Gării Internaţionale, pe albia aluvionară a râului Bahlui sub dealul Galata de care este despărţit prin râul Nicolina, având o altitudine de 143 m. În staţiune se individualizează un climat de depresiune intracolinară alimentat cu aer provenit din zonele cu vegetaţie abundentă situate în NE oraşului. Forajele de adâncime executate în punctul Nicolina-Iaşi (1032 m) au pus în evidenţă existenţa unor ape clorosodice şi clorocalcice, uşor radioactive, cu o mineralizaţie foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11-43g/kg NaCl şi 16-30 g/kg CaCl2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl, SO4Ca şi Ca(CO3H)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existenţa a încă două complexe acvifere, unul în formaţiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu concentraţie mare în săruri, şi altul în formaţiunile miocene cu ape clorosodice, sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o concentraţie mare în săruri. Pentru calităţile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear format din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de cazare şi tratament şi o plajă amenajată. Prezentând un potenţial deosebit, ea poate fi dezvoltată ca staţiune balneo climaterică nu doar de interes local, dar şi naţional. Aceasta presupune o serie de amenajări respectiv: - extinderea bazei de cazare; - organizarea şi amenajarea versantului Dealului Galata pentru agrement şi continuitatea staţiunii ; - motel, restaurant, cofetărie, terase care să valorifice vederea deosebită spre principalele zone ale municipiului; - amenajarea parcului între calea ferată şi staţiunea Nicolina; Întrucât la nivel naţional, prin programul de guvernare, se urmăreşte crearea unor zone turistice "speciale" (litoral, Delta Dunarii, staţiuni balneo-climaterice) care să benefieze de un regim special în ceea ce priveşte proiectele noi de investiţii şi facilităţile fiscale acordate agenţilor economici, care vor investi în dezvoltarea turismului din aceste zone, poate fi propus ca obiectiv şi includerea Băilor Nicolina în acestă categorie. Având în vedere condiţiile concrete, forma de turism cea mai frecvent practicată la ora actuală se dovedeşte a fi turismul de agrement şi de week-end. Deşi municipiul Iaşi dispune de un potenţial deosebit în acest sens el este prea puţin valorificat. În situaţia actuală spaţiile verzi de folosinţă generală sunt formate din : Gradina Copou, parcul Expoziţiei, zona verde de la Palatul Culturii, parcul Ciric scuarurile şi fâşiile plantate. Analizând modul în care sunt distribuite aceste spaţii se reamarcă o distribuţie neuniformă pe teritoriul oraşului. astfel Parcul Ciric este situat excentric în partea de NE a oraşului, greu accesibil sub aspectul distanţei şi căilor de acces. Acest parc deserveşte

3

cartierele Tătăraşi, Sărărie şi parţial Moara de Vânt, necesitâd condiţii optime de transport. Cele două grădini Copou şi Parcul Expoziţiei, amplasate în partea de nord a oraşului, deservesc, datorită situării lor la o distanţă de sub 1 km, o populaţie relativ redusă la zona cartierelor din zonă, fiind la o distanţă apreciabilă faţă de celelalte cartiere ale municipiului. În partea central-sudică a municipiului există spaţiul verde din faţa Palatului Culturii, insuficient ca mărime şi funcţionalitate precum şi cel din faţa Teatrului . Pornind de la aceste aspecte se poate concluziona că municipiul Iaşi nu dispune de o zonă de agrement bine organizată înafara perimetrului construibil. Propunerile referitoare la îmbunătăţirea zonei de agrement a municipiului au la bază două principale aspecte: - repartizarea teritorială a zonelor pentru asigurarea deservirii populaţiei, îmbunătăţirii micro-climatului şi a cerinţelor de ordin sanitar şi estetic. - utilizarea eficientă a condiţiilor de relief, respectiv a terenurilor improprii pentru construcţii (cornişe, terenuri alunecătoare, vechi albii de ape, etc). a) Astfel,în parcul central de cultură şi odihnă amplasat limitrof zonei centrale, care are drept scop punerea în valoare a cornişei zonei centrale şi stabilizarea versanţilor se recomandă amplasarea de dotări culturale şi de interes orăşenesc. b) amenajarea spaţiilor verzi de la Palatul Culturii şi ştrand în sistem de parc, care în zona ştrandului să îndeplinească funcţia de parc de distracţii pentru copii, iar în rest pe lângă funcţia de odihnă de scurtă durată sau activă, va îndeplini şi rolul de separare a zonei de locuit de zona industrială. c) extinderea parcului Ciric. Se are în vedere transformarea zonei într-un punct de atracţie pentru localnici şi nu numai prin amenajarea în acestă zonă a unor spaţii de cazare adecvate (de genul căsuţe de vacanţă sau camping), a unei baze sportive polivalente cu dotări pentru sporturi nautice precum şi a spaţiilor de parcare. În zona lacului Veneţia există două propuneri: fie asanarea acestuia şi crearea unei baze sportive, de interes orăşenesc complet dotată fie păstrarea lacului şi crearea unei baze mai mici de interes zonal. Această a doua variantă contribuie şi la îmbunătăţirea microclimatului, atrăgând un număr mai mare de locuitori.Pe versantul stâng ar putea fi amplasat, în aceste condiţii restaurant, cu terasă şi grădină de vară. O altă zonă a Iaşilor, puţin valorificată din punct de vedere al agrementului este şi Frumoasa-Cetăţuia. Pentru punerea ei în valoare sunt necesare: - amenajarea unei grădini de vară şi a unor dotări comerciale, sezoniere; - dezvoltarea dotărilor sportive existente, îndeosebi a hipodromului; - amenajarea unui camping şi a unor spaţii de parcare; Rolul zonelor de agrement este hotărâtor pentru viaţa urbană prin funcţiile şi efectele favorabile pe care le are asupra sănătăţii omului.Aceste zone capătă o importanţă mereu crescândă datorită ritmului rapid de creştere al vieţii urbane, de poluare, de creştere a intensităţii zgomotului. Aceste cauze au drept urmare tendinţa de evadare şi refugiere a populaţiei în zonele verzi din oraş şi din afara acestuia. Din acest punct de vedere municipiul Iaşi, prin poziţia sa beneficiază de însemnate suprafeţe de pădure în special în partea de sud-est: Bucium, Poieni, Păun, Bârnova şi Cetăţuia iar la nord pădurea Breazu.

4

1.2.Zone turistice in judetul Iasi ZONA BÂRNOVA Comuna Bârnova face parte din categoria localităţilor administrativ teritoriale cu concentrare mare de obiective turistice naturale şi antropice. Obiective turistice naturale - Conform Hotărârii nr.8 / 1994 a Consililui Judeţea Iaşi cu privire la instituirea unor arii protejate, în teritoriul comunei Bârnova au fost identificate: - Rezervaţia paleontologică Repedea - protejează fauna fosilă pe care o conţin calcarele oolitice de Repedea, localizată la limita de nord-est a satului Pietrăria pe o suprafaţă de 4.98 ha; - Aria avifaunistică Repedea-Bârnova - cuprinde masivul forestier cu acelaşi nume în care sunt ocrotite 120 de specii de păsări; - Parcul dendrologic al Domeniului Inculeţ - păstreză elemente floristice valoroase ce necesită a fi protejate ( monumente ale naturii ): 1 stejar de 150 de ani, 1 salcâm japonez şi 2 nuci negri de 100 de ani; - Monumente ale naturii - tei argintiu la Măn. Bârnova de 350 ani, 2 tei argintii de 150 de ani şi un castan de 150 de ani - în satul Vişan, 3 stejari de 150 de ani - stejarii lui Movilă -, un stejar de 200 de ani - în satul Cercu -, 2 stejari de 300 de ani - pe propritatea Potop/satul Bârnova; - Perimetre speciale forestiere - trupuri de pădure cu rol de protecţie, în special pentru protecţia solului, localizate la sud şi nord de satul Păun, în lungul DJ 247 spre Iaşi. Obiective turistice antropice - Localitatea Bârnova se caracterizează printr-o concentrare foarte mare de patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional prin prezenţa Ansamblului Mănăstirii Bârnova, clasificat ca monument istoric de valoare naţională excepţională. În comună se mai întâlnesc valori cultural-istorice de importanţă naţională şi locală, Biserica Sfinţii Apostoli (satul Păun) - monument istoric şi ansamblu de clădiri ce au constituit Domeniul Inculeţ, arie protejată conf. Hot. 8 / 1994 şi Mănăstirea Piatra Sfântă (Schitul lui Tărâţă), din secolele XVIII - XIX (Sat Pietrăria). Bârnova este deja intrată în tradiţia locurilor pentru agrement şi practicarea sporturilor de iarnă putând fi amenajată ca staţiune turistică de interes local. Pentru aceasta se impune: - modernizarea structurilor de cazare existente pentru ca cca. 1.000 - 1500 de persoane să poată petrece sfârşitul de săptămână aici, oferind totodată condiţii de odihnă şi agrement. Baza de cazare este reprezentă în prezent de Cabana Bârnova (comuna Grajduri) ce dispune de 20 de locuri precum şi de pensiunile agroturistice cu alte 70 de locuri. În afara acestora, în zonă se mai află un camping la Schitu-Duca cu o capacitate de 38 de locuri. Asigurarea unor noi spaţii de cazare de genul căsuţe de vacanţă, camping, motel concomitent cu unităţi de alimentaţie publică trebuie să asigure condiţii propice pentru petrecerea concediului de odihnă, atât în perioada de iarnă câ şi de vară, şi pentru realizarea de drumeţii la Dobrovăţ, Poiana cu Cetate, Bârnova - sat. Odihna, aerul curat, consumul de alimente proaspete (inclusiv cura de legume şi fructe), degustarea vinurilor, rachiurilor, a unor preparate din gastronomia ţărănească sunt argumente serioase pentru practicarea turismului rural şi dezvoltarea agroturismului (Păun, Pietrăria, Poieni, Schitu Duca, Grajduri, Ciurea).

5

La intersecţia drumului care vine de la gară cu DJ 248 la 600m de Sanatoriul Bârnova, în apropierea pârtiei de schi, unde se deschide o poiană largă, un platou uşor înclinat este propice pentru amplasarea unui complex hotelier (capacitate de 100 de locuri), căsuţe de odihnă, piscină, restaurant. - amenajarea unei pârtii de schi (respectiv omologarea acesteia) şi de bob, precum şi a altor terenuri pentru practicarea sporturilor pe timp de iarnă dar şi a unor terenuri pentru baschet, tenis, minigolf pentru perioada de vară. În aceste condiţii promovarea zonei se poate realiza şi prin organizarea de competiţii sportive cu caracter local/regional. - promovarea zonei prin includerea ei în ofertele turistice precum şi ca parte componentă a unor trasee : - Pietrăria-Poieni-Schitu Duca-Grajduri-Ciurea; - Păun - Goruni - Chicera - Poieni - Schitu Duca - Blaga - Dumitreştii Gălăţii - Pocreaca Dobrovăţ; La 2 km de Bârnova se află satul Poiana cu Cetate, într-un cadru natural deosebit. La marginea satului, în poiana cu acelaşi nume se află ruinele unei cetăţi din vremea lui Ştefan cel Mare. Zona care oferă posibilitatea practicării schiului şi săniuşului precum şi prezenţa monumentului istoric care necesită restaurări este propice pentru amplasare unei tabere de vară şi de iarnă pentru tineri (pentru sport, drumeţii, restaurare cetate pentru cei pasionaţi de istorie). În afară de tabără mai poate fi amenajat în zonă un teatru în aer liber în scop de agrement. Având în vedere aspectele mai sus menţionate putem spune că zona dispune de potenţialul natural şi antropic necesar pentru dezvoltarea funcţiilor turistice complexe: de odihnă şi recreere, agroturism, climatism, turism cultural şi turism ştiinţific. ZONA ARONEANU – DOROBANŢ Amplasată în apropierea municipiului Iaşi, într-o ambianţă naturală foarte plăcută (relief colinar, păduri, lacuri, livezi) dispune de un potenţial de atracţie turistic şi un habitat deosebit. Zona poate fi amenajată ca important centru de agrement şi sportiv al municipiului Iaşi datorită prezenţei zonelor împădurite (pădurea Ghiorghiasa), izvoarelor de apă minerală (Aroneanu I, II, III - administrate de către R.A. "Apemin"), a lacurilor precum şi a obiectivelor istorice şi culturale. În vederea promovării zonei şi atragerii unui număr mai mare de turişti se pot întreprinde o serie de măsuri: - asigurarea accesibilităţii (respectiv pietruire DC15 şi a drumurilor comunale care asigură accesul spre obiective); - amenajarea lacurilor; Lacul Aroneanu 1 oferă prin lungimea şi lăţimea sa posibilitatea amenajării unei piste pentru desfăşurarea sporturilor nautice de agrement şi de performanţă. Lacul Aroneanu 2 poate fi amenajat ca pepinieră piscicolă cu posibilităţi de agrement şi piscicultură. Pentru agrementarea zonei se propune împădurirea versantului stâng al lacului Aroneanu 2, având rol de stabilizare a terenului şi crearea de liziere - perdele de protecţie între şosea şi malul lacurilor, unde poate fi amenajat ca loc de popas pentru plajă şi odihnă. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de sport nautic şi odihnă de scurtă durată (sfârşit de săptămână) se impune: - amenajarea plajelor pe malul lacurilor;

6

- modernizarea şi echiparea corespunzătoare a bazei sportive de canotaj Dorobanţ (eventual dezvoltarea unei baze de cantonament pentru sportivi ); - dezvoltarea unităţilor de cazare. Capacitatea de cazare a zonei este de doar 20 de locuri repartizate astfel: - 8 la "Pensiunea Barbarosa" (Dorobanţ) - categ. 2 flori - care dispune de terasă şi parcare; - 8 la pensiunea turistică "Little Texas" - categ. 3 flori -, situată în apropiere şi care dispune de asemenea de un resturant şi parcare amenajată; - 4 locuri în Cabana de vânătoare din pădurea Rediu-Aldei. Se poate astfel uşor observa din situaţia existentă insuficienţa locurilor de cazare precum şi a dotărilor în scop de agrement şi comerciale în toate localităţile comunei. Se propune astfel construcţia unui motel cu restaurant, şi a unui sat de vacanţă în apropierea lacurilor; - promovarea zonei, a obiectivelor istorice şi culturale (Biserica Sf. Nicolae, ruinele fostului palat al Roznovanilor) dar şi din punct de vedere sportiv, în vederea efectuării cantonamentelor şi organizării de concursuri sportive; Potenţialul ambiental plăcut reprezentat de relief, pădure, lacuri vii şi livezi specifice acestei zone oferă posibilitatea practicării pescuitului, vânătorii, sporturilor nautice precum şi a drumeţiilor. În acest sens poate fi propus ca traseu turistic Iaşi Aroneanu. Străbătut de drumul comunal propus spre amenajare dă posibilitatea vizitării monumentului istoric Biserica Sf. Nicolae, drumul continuând spre pădurea Aroneanu. De pe acelaşi traseu se ramifică drumul care duce spre lacurile Aroneanu I şi II, continuând mai departe spre nord la Stânca Roznovanu unde pot fi vizitate ruinele fostului Palat al Roznovanilor, care a contiunat cea mai mare şi mai bogată bibliotecă din ţară vestită prin volumele sale din sec al XIX-lea. În imediata apropiere a comunei se află complexul natural creativ al municipiului, pădurea şi salbe de lacuri Ciric precum şi clubul sportiv aeronautic "Moldova" Iaşi. ZONA DUMBRAVA Pe drumul judeţean 248 Dobrovăţ la 9 km. de la ieşirea din Iaşi, în apropierea satului Dumbrava se află iazul Ciurbeşti cu o suprafaţă de cca. 6 ha. În afara cadrului naţional plăcut, în zonă mai pot fi vizitate o serie de obiective turistice (rezervaţii arheologice - aşezarea dacică "Dealul Dumbrava", "Lunca Ciurei", Biserica Sf. Nicolae sat Ciurea, Biserica Sf. Gheorghe - Piciorul Lupului ş.a.). Trebuie menţionat faptul că Biserica fostului Schit Hlincea cu hramul Sf. Gheorghe (sec XVI) este considerată ca fiind un monument istoric de valoare excepţională. Amenajarea zonei pentru petrecerea sfârşitului de săptămână este necesară pentru a oferi o zonă de agrement populaţiei din cartierele apropiate de la marginea Iaşului. În acest scop se propune realizarea unor căsuţe de vacanţă (capacitatea 70 de locuri) precum şi a unui motel (singurele forme de cazare în prezent fiind pensiunile agroturistice). Pe lângă infrastructura de cazare sunt necesare şi dotări de agrement precum teren pentru camping, restaurant, plajă, ştrand şi eventual o bază de canotaj. Condiţiile oferite de cadrul natural sunt propice pentru practicarea canotajului, înnotului astfel încât se poate amenaja o bază sportivă de cantonament, un club pentru canotaj. Plaja, jocurile sportive, pescuitul canotajul oferă posibilitatea unei odihne active îndeosebi pe timpul verii. În acest anotimp pot fi organizate şi drumeţii (un exemplu de

7

traseu poate fi cel propus la zona Bârnova, cu extindere însă până la Hlincea). Iarna se poate poate practica patinajul. ZONA BREAZU Amplasată la nord de municipiul Iaşi, pe drumul judeţean D.J. 248, zona Breazu face parte din teritoriul preorăşenesc ieşean ca spaţiu plantat cu funcţii multiple: protecţie, microclimat, extinderea zonelor verzi intravilane, agrement (existenţa pădurii de agrement de folosinţă generală). În vederea dezvoltării ca zonă de agrement pot fi propuse o serie de dotări precum: - pârtie de schi şi săniuţe; - terenuri de sport (volei, handbal, baschet, badminton); - camping şi unităţi de alimentaţie publică; ZONA BUCIUM - REPEDEA - POIENI A intrat în tradiţia ieşenilor de a se deplasa în timpul liber spre acestă zonă dispunând de mijloace de deplasare în comun, acces bun pentru deplasarea cu maşinile personale. Zona dispune de un masiv împădurit dezvoltat, cu amplasamente favorabile pentru toate tipurile de activităţi recreative precum şi de locuri de cazare oferite de Motelul Bucium ( în prezent nefuncţionabil). Mai mult pot fi organizate de aici drumeţii spre alte zone precum : Bucium - Repedea - Păun - Poieni sau Dobrovăţ . Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de agrement se impun o serie de investiţii precum: - amenajări adecvate ale zonelor în aer liber (adăposturi, locuri pentru picnic, închirieri de şezlonguri, umbrele, etc); - dotări pentru practicarea sporturilor (terenuri de tenis, volei, bedminton); - dezvoltarea capacităţilor de cazare (căsuţe de vacanţă) precum şi camping; - dezvoltarea unităţilor de consum (în zona viilor) - teatru în aer liber (Pietrărie); ZONA CUCUTENI - COTNARI – HÂRLĂU - DELENI - PÂRCOVACI Zonă deosebit de atractivă din punct de vedere turistic al cărei potenţial este însă slab valorificat. Cucuteni - Situată la aproximativ 60 de km. de municipiul Iaşi, vatră istorică a civilizaţiei "Cucuteni" şi a altor vestigii istorice, accesibilă pe DN 28 şi DJ 118, comuna constituie un punct de atracţie pentru turişti atât pentru petrecerea timpului liber dar şi pentru tratament. Astfel, pentru dezvoltarea turismului în scop de tratament poate fi dezvoltată zona satului Băiceni unde au fost idenficate surse hidro-minerale. Satul face parte din comuna Cucuteni, fiind situat în partea de vest a judeţului, la 12 km. de Tg. Frumos şi 60 km. de municipiul Iaşi. Spre vest de acestă localitate se întinde platoul structural al Laiului iar spre N, NE şi E se află prelungirea Dealului Stroieşti - Osoi. Din punct de vedere climatic, se manifestă un caracter de adăpost cu însorire puternică. În ceea ce priveşte factorii naturali, au fost semnalate, identificate şi analizate un număr de 9 izvoare, din care doar două îşi menţin interesul balnear: izvorul P. Poni şi Cetăţuia. Aceste izvoare sunt caracterizate ca ape sulfuroase, bicarbonate, sodice hipotone. Celelalte 7 surse provin din fântâni insuficient amenajate şi neprotejate.

8

Bioclimatul localităţii considerat după ansamblul caracteristicilor sale şi a înălţimilor ocrotitoare prezintă evidente avantaje balneare şi turistice. Sub raport turistic vine în considerare staţia arheologică Cucuteni de importanţă europeană. În concluzie, apele minerale curative, elementele peisagistice şi fondul arheologic de valoare europeană reprezintă suficiente motivaţii pentru a dezvolta aici un complex balneo-cultural cu o serie de secţiuni precum: - balneoterapie; - spaţii cazare cu funcţie sanatorială şi ca popas turistic; - laborator arheologie cu sală muzeală de prezentare; - dotări pentru alimentaţie şi agrement; Localitatea poate fi amenajată pentru a deveni o microstaţiune balneară de inters local. Aceasta presupune construirea unui hotel dotat cu echipamentul necesar, restaurant precum şi cu dotări de agrement: terenuri de sport, amenajarea parcuri, club cu discotecă, sală de spectacole. Zona se remarcă şi prin gama diversificată de obiective turistice dintre care pot fi menţionate: - vestita civilizaţie “Cucuteni”, care confirmă faptul că această localitate a fost locuită încă din perioada neolitică şi până în sec. XVI-XVIII d.Hr., existând numeroase locuinţe care datează de mii de ani. Există documente care atestă existenţa localităţii încă din vremea lui Petru Aron (25 august 1454), deci 545 ani. Trebuie menţionate aici şi rezervatiile arheologice: “La Silişte”, “Cetăţuia” -aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană), “Dâmbul morii” - aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană). - Muzeul arheologic Cucuteni, care adăposteşte un mormânt princiar şi alte piese importante din punct de vedere istoric şi arheologic. - Dealul Cetăţuia - aşezare neolitică, descoperită în anul 1884 de către folcloristul ieşean Teodor Burada, cercetată din punct de vedere arheologic din acelaşi an de către specialişti români şi mai apoi de marele cercetător german Hubăr Smith; - monumente istorice si de arhitectură : Sat Băiceni - Biserica “Sf. Voievozi” (1804), cu adăugiri ulterioare, Biserica de lemn “Sf Treime” (1808), Sat Cucuteni Biserica “Schimbarea la faţă” (1777); Casele familiei Cantacuzino, aparţinând sec.XVIIXVIIL - în satul Săcăreşti poate fi vizitată casa memorială a marele chimist Petru Poni; - există un iaz piscicol (cu suprafaţa de 4,5 ha) unde se poate practica pescuitul sportiv; - pe un teren în apropierea Mănăstirii Secu s-a construit un schit cu biserică din lemn la etaj, având unele sculpturi din lemn foarte valoroase şi importante picturi; - în apropiere, în comuna Ruginoasa, se află vestitul palat al lui Alexandru Ioan Cuza; Punerea în valoare a obiectivelor istorice/arheologice, a mănăstirilor se poate realiza prin semnalizarea adecvată a acestora şi promovarea lor prin includerea în oferte turistice ale agenţiilor de turism. Numărul mare al acestui tip de obiective, dublat de cadrul natural deosebit din zonă favorizează amenajarea unui sat de vacanţă / tabere pentru elevi şi studenţi (capacitate de cca 60 de locuri) şi a unei cabane, îndeosebi pentru cei intersaţi de istorie/arheologie prin parteneriate cu facultăţile de profil în vederea realizării practicii studenţeşti. Mai mult conform celor afirmate de ministrul Culturii şi Cultelor, există un program pentru reluarea săpăturilor arheologice la Cucuteni, fiind vizată revitalizarea

9

cercetării istorice a siturilor arheologice din arealul de epocă dacică, inclusiv noi săpături şi amenajări muzeistice la Cetatea geto-dacică de pe Dealul Cătălina, lângă Cotnari. Zona este vizată pentru promovarea unor "discrete formule turistice", cu investiţii private şi tabere de artă. Dezvoltarea ei este motivată de existenţa unui cadru natural pitoresc şi variat, cu posibilităţi de valorifîcare: izvoare de ape minerale, iazuri piscicole, terenuri pentru agricultură şi pentru construcţii de locuinţe, cariere de piatră, nisip şi argilă, condiţii pedo-climatice favorabile mai ales pentru viticultură, resurse forestiere, obiective istorice şi arheologice naţionale nevalorificate şi necunoscute. Datorită resurselor de ape minerale, monumentelor istorice, peisajului, fermelor agroturistice, viilor, pădurilor, locuinţelor şi culturilor ce aparţin neoliticului, muzeului de istorie şi arheologie -unic în ţară, accesibilităţii rutiere, comuna Cucuteni poate îndeplini funcţii turistice complexe: agroturism, odihnă şi recreere, turism cultural şi climateric. Meşteşugurile continuă şi ele să confere zonei un plus de atractivitate. Vestita ceramică de Cucuteni, pentru că despre ea este vorba, poate fi pusă în valoare prin participarea la târguri regionale de olărit dar şi prin înfiinţarea în localitate a unei tabere cu acest specific pentru turiştii români dar şi străini. Comuna Cucuteni poate fi dezvoltată, şi prin rezolvarea măsurilor mai sus amintite satele Cucuteni şi Băiceni pot fi atestate ca staţiuni turistice de importanţă locală. Cotnari - este situată în partea de nord-vest a judeţului, la 64 de km. de municipiul Iaşi pe drumul naţional 28B şi la aproximativ 10 km. de oraşul Hârlău. Este o zonă importantă din punct de vedere turistic prin resursele turistice de care dispune. Dintre obiectivele turistice antropice pot fi menţionate: Biserica Sf. Paraschiva (sat Cotnari) şi Cetatea traco-getică "Dealul Cătălina" (sat Cotnari). La acestea se adăugă şi o serie de obiective naturale precum viile din zona Cotnari sunt legate de numele marelui voievod Ştefan cel Mare, care a constuit poduri şi pavat drumuri pentru a uşura transportul vinului precum şi pivniţe adânci pentru păstrarea acestuia. În lucrarea sa "Descriptio Moldaviae", Dimitrie Cantemir spunea "şi vinul cel mai bun se face la Cotnari şi îndrăznesc să-l consider superior tuturor celorlalte vinuri din Europa". Vinul emblemă este Grasa de Cotnari, care în 1900, la Expoziţia Mondială din Paris a fost premiat cu o medalie de aur şi de atunci a dobândit numele de "Floarea României". Alte soiuri de vinuri din podgoria Cotnari sunt: - Fetesca albă - vin demidulce sau dulce; - Tămâioasa Românescă (Busuioacă de Moldova) - vin dulce aromat; - Frâncuşă (Ţârţară) - vin alb, sec nervos, cu o bună aciditate; - vin sortiment - plasat în categoria vinurilor demidulci şi dulci cu următoarea combinaţie: (30% Grasă, 30% Fetaească Albă, 30% Frâncuşă, 10% Tămâioasă românescă). Există de altfel şi un mic muzeu în care sunt expuse unelete primitive de fabricare a vinurilor şi alte materiale scrise despre vie. La Cotnari vizitatorii se pot bucura de degustări de vinuri alături de tot felul de mâncăruri tradiţionale, tipice zonei. Aceste resurse pot fi valorificate prin dezvoltarea turismului viticol, care în prezent este slab valorificat. Promovarea unei asemenea forme de turism va fi stimulată şi de punerea în practică a unui traseu naţional aflat în prezent în fază de propunere, intitulat "Drumul vinului ", un segment al acestuia vizând şi partea de NE a ţării, incluzând şi podgoria Cotnari.

10

Deleni - amplasat la numai 7 km. de oraşul Hârlău, comuna este renumită pentru calitatea aerului şi a apei, livezile de pomi fructiferi şi viţa de vie, ce fac parte din zona Cotnari - Hârlău precum şi pentru salba de lacuri. Având în vedere şi prezenţa vestigiilor istorice şi arheologice putem considere că localitatea prezintă suficiente atuu-uri pentru a fi dezvoltată ca staţiune de inters local. În forajul Deleni - Hârlău se găsesc izvoare de apă minerală similare cu cele de la Nicolina. Acestea sunt ape clorosodice si clorocalcice, uşor radioactive, cu o mineralizatie foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11- 43 g/kg NaCl şi 16-30 g/kg CaCI2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCI2, SO4Ca şi Ca(CO3H)2. Satul Pârcovaci din componenţa comunei dispune de izvoare de ape minerale precum şi de un climat favorabil pentru amplasarea în zonă a unui obiectiv sanatorial şi construirea şi amenajarea unor căsuţe de vacanţă destinate curei de reconfortare. În localitatea Deleni există izvorul “Deleni Fierbătoarea”, administrat de R.A. Apemin. Aerul curat este datorat prezenţei pădurii de pe Dealul lui Holm, cu rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Pădurile ce se extind din zona Hârlău pot fi valorificate prin realizarea unor spaţii de cazare de tip camping /căsuţe de vacanţă precum şi a unor unităţi de alimentaţie publică în vederea dezvoltării turismului de agrement şi sfârşit de săptămână precum şi a turismului de tranzit, având în vedere proximitatea faţă de artera rutieră DN 28B). Ele sunt completate de importante suprafeţe ocupate de vii şi livezi. În afară de prezenţa apelor minerale şi a masivelor împădurite dintre obiectivele turistice naturale mai pot fi menţionate: - două parcuri dendrologice în localitatea Maxut: • Domeniul Ghica Polizu de 1‚5 ha; • Domeniul Ghica (Spitalul de copii Deleni) cu suprafaţa 3,50 ha; - parc de agrement la cota 518 m pe Dealul lui Holm în localitatea Poiana; - lac pentru pescuit sportiv în localitatea Poiana. Ca mărturie a bogatului trecut istoric stau numeroasele vestigii istorice şi de arhitectură care conferă zonei un plus de atractivitate. Dintre acestea pot fi menţionate: Ansamblul Curţii Boieresti (Feredeni), Ansamblul Cantacuzino-Deleanu (Deleni), Hanul din sec. XVIII (Deleni) şi Schitul Lacuri (Schitul Deleni-Sihăstria) din Codrul Delenilor cu Biserica Sf.Nicolae (Deleni). La acestea se adaugă şi practicarea meşteşugurilor, respectiv vase din ceramică neagră - de la Deleni care nu fac decât să sporească farmecul şi imaginea zonei. Toate acestea presupun rezolvarea unor probleme prioritare. Pe de o parte de este vorba de accesibilitate ceea ce impune dezvoltarea căilor de acces (DJ 281 BelceştiBahlui, DC 144 Bahlui-Cotnari, DC 135 Cotnari-Horodiştea) către aceste obiective şi îndeosebi dezvoltarea accesibilităţii către zona Cucuteni - Băiceni, relativ izolată în prezent datorită stării precare a drumurilor. Pe de altă parte este vorba de starea infrastructurii de cazare. În prezent baza de cazare este alcătuită dintr-un hotel amplasat la Hârlău (44 de locuri), o cabană (16 locuri) şi 12 căsuţe (24 locuri) la Poiana - Deleni şi un camping la Deleni. Pe lângă acestea se

11

propune şi construirea şi amenajarea unui sat de vacanţă precum şi amenajarea de terenuri de joacă pentru copii şi terenuri de sport în scop de agrement. Inexistenţa şi/sau starea proastă a spaţiilor de cazare poate fi într-o oarecare măsură compensată prin dezvoltarea agroturismului, respectiv crearea unor pensiuni turistice, agroturistice şi clasificarea acestora pentru a putea fi incluse în circuitul turistic. Turismul rural poate atrage turişti pentru aerul curat, consumul de alimente proaspete şi preparatele dîn gastronomia ţărănească, pentru utilizarea apelor minerale în scopuri balneoterapeutice (cura internă şi externă), pentru cunoaşterea şi chiar studierea obiectivelor istorice şi arheologice (muzeu, biserici monument istoric, aşezări ce aparţin epocii neolitice). Prin aceasta, dorindu-se satisfacerea dorinţelor clienţilor-turişti prin seviciile oferite acestora, turismul rural constituie un factor de dezvoltare economică şi deci posibilitatea relansării economice a comunei Obiectivele din zona Cucuteni-Cotnari-Târgu-Frumos sunt avute în vedere pentru pregătirea unui proiect ministerial ce vizează alcătuirea unui traseu naţional cultural şi turistic.Dar, pot fi organizate şi local o serie de trasee precum: Deleni - Hârlău - Cotnari Cucuteni - Tg. Frumos. Pe scurt, se poate spune că zona deţine un potenţial natural şi, mai ales, antropic deosebit, necesar pentru îndeplinirea unui turism complex: cultural şi religios, ştiinţific, de odihnă şi recreere, climateric, agroturism. Datorită vestigiilor arheologice unice în ţară şi chiar în străinătate, zona este vizitată de turişti şi specialişti români şi de peste hotare. ZONA STRUNGA – MICLĂUŞENI - TREI IAZURI – MIRCEŞTI Zona atrage atenţia îndeosebi datorită potenţialului balneoclimateric al staţiunii Strunga. Valorificarea presupune în primul rând atragerea de resurse financiare în vederea dezvoltării unei baze moderne de tratament pe principiul "totul sub acelaşi acoperiş" şi a dotărilor în scop terapeutic, în prezent inexistente. Singura staţiune de tratament balneo-climateric din regiune, necesită amenajarea unor spaţii de cazare corespunzătoare. Structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare este alcătuită din 6 pavilioane, 7 căsuţe, 2 tabere şi un camping dispunând în total de un număr de 234 locuri la care se adăugă alte 30 de locuri în gospodării particulare. Din acest motiv, apar ca necesare: - repararea şi reamenajarea vilelor şi pavilioanelor existente - gruparea tuturor modulelor terapeutice în prezent dispersate în staţiune şi comună; - echiparea cu aparatură completă care să înlocuiască aparatele uzate şi învechite, cu module de balneaţie, de hidrokinetoterapie modernă, sală de gimnastică medicală, fitness - amenajarea pădurii limitrofe ca parc balnear; Datorită prezenţei parcurilor ( unul natural de 8,5 ha cu bănci şi umbrare şi unul turistic de 5 ha cu arbori exotici şi seculari) şi a iazului natural, precum şi a amfiteatrului natural Poiana care poate fi amenjat pentru desfăşurarea unor spectacole în aer liber, Strunga poate deveni un important punct de atracţie pentru odihnă şi agrement. La aceasta se adăugă şi existenţa în zonă a altor obiective turistice la Hăbăşeşti şi Fedeleşeni. În acest scop se impune realizarea unor dotări de agrement: motel, sat de vacanţă, club (discotecă, sală de spectacole), terenuri de sport polifunţionale şi a unor dotări de alimentaţie publică şi comerciale. Relansarea şi promovarea festivalului naţional "Trandafir de la Moldova" dublat de atractivitatea cadrului natural şi microclimatul specific poate conduce la creşterea

12

fluxului turistic care a înregistrat o scădere în ultimii ani şi promovarea regiunii. Dezvoltarea pensiunilor agroturistice şi clasificarea acestora contribuie nu doar la asigurarea spaţiilor de cazare, dar şi la păstrarea caracterului rustic al zonei şi evitarea fenomenului de urbanizare. Dezvoltarea agroturismului în zonă este stimulată şi de prezenţa unor importante suprafeţe de vii şi livezi, precum şi a fermelor vegetale şi de creştere a vacilor, ceea ce oferă posibilitatea de a oferi turiştilor produse alimentare, naturale şi prospete. Prin amenajări corespunzătoare pot fi valorificate şi izvoarele hidrominerale din localitatea Criveşti - Gura Văii ce prezintă interes balnear. Complementar turismului de agrement şi în scop balneo-climateric poate fi promovat şi turismul cultural prin valorificarea obiectivelor cu valoare istorică şi arhitecturală, respectiv Palatul Miclăuşeni, casa-muzeu a lui Vasile Alecsandri, prin semnalizarea lor corespunzătoare şi includerea lor în trasee cu caracter cultural (spre exemplu: Tg. Frumos - Strunga - Miclăuşeni - Mirceşti). Se poate amenaja la Mirceşti o tabără (chiar o taberă tematică, cu caracter literar) pentru elevi având în vedere prezenţa cadrului natural deosebit (Lunca Mirceşti, parcurile dendrologice) şi altor obiective antropice din zonă. Pentru dezvoltarea zonei se impune construirea: - unui complex hotelier balnear, - hotel de trei stele (capacitate de cca 200 locuri) - restaurant cu salon clasic, salon cu specific, bar de zi; - motel (60-80 de locuri) cu restaurant; - sat de vacanţă şi a unui camping cu toate dotările de agrement (club, ring de dans, terenuri de sport) şi comerciale Tot în scop de agrement se impune dezvoltarea punctului turistic Trei Iazuri situat pe DN 28 în apropiere de Strunga, care să asigure pe lângă locuri de cazare (motel cu restaurant cu specific pescăresc) pentru turişti şi posibiltăţi diversificate de divertisment (amenajarea luciilor de apă pentru pescuit şi sporturi nautice, terenuri de sport, discotecă, terasă). Zona poate fi mai bine pusă în valoare şi prin includerea ei într-o serie de trasee de genul: - Strunga - Miclăuşeni - Mirceşti - Codrii Paşcanilor; - Strunga - Tg. Frumos - Iaşi (retur); - Strunga - Tg Frumos - Ruginoasa - Paşcani - Tg. Neamţ - Vânători Neamţ (retur) ZONA DOBROVĂŢ Localitatea poate fi dezvoltată ca punct de atracţie pentru turişti având în vedere existenţa obiectivelor turistice naturale şi antropice necesare pentru îndeplinirea de funcţii turistice complexe (religios, sportiv, odihnă şi recreere, agrement, agroturism). Aceasta în condiţiile care se asigură spaţiile de cazare, (întrucât lipsesc în prezent). În acest sens se propune construirea în zonă a unui han turistic cu restaurant, terase şi club de distracţii, precum şi a unei cabane de vânătoare. Problema spaţiilor de cazare poate fi parţial rezolvată şi prin dezvoltarea în zonă a agroturismului, care ar contribui la sporirea farmecului regiunii, mai ales că aici continuă să se practice meşteşugurile tradiţionale (ţesutul covoarelor, pielărie, blănărie, etc) care

13

pot fi valorificate prin comercializarea obiectelor artizanale şi participarea la târguri şi expoziţii locale sau naţionale. Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere,cinegetice ş.a.) cât şi pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum si pentru potenţialul turistic şi de agrement. În afară de aerul curat, ca factor natural de cură,zona poate fi promovată şi pentru efectuarea de drumeţii. Amplasată pe drumul judeţean 241 între Pietrărie şi comuna Dobrovăţ, face legătura cu zona Bucium - Repedea - Poieni la nord şi cu zona Bârnova - Dumbrava la sud prin pădurea Dobrovăţ. Prezenţa rezervaţiilor forestiere şi a pârâului Dobrovăţ oferă posibilitatea practicării vânătorii şi a pescuitului. Valorificarea cadrului natural deosebit de plăcut, poate fi completată cu valorificarea posibilităţilor turistice oferite de obiectivele naturale (Rezervaţii forestiere: Poieni şi Pietrosu, Parcul dendrologic Domeniul Coroanei Dobrovăţ ) şi antropice, respectiv Mănăstirea Dobrovăţ. Aceasta a fost ridicată în anul 1503 de câtre domnitorul Ştefan cel Mare şi este foarte interesantă şi valoroasă din punct de vedere istoric si artistic. Din ansamblul ei de construcţii nu s-a mai păstrat pânâ astăzi decât biserica. lnteriorul ei a fost pictat pe un fond albastru de Voroneţ la anul 1529, în timpul lui Petru Rareş. Pornind de la aceste aspecte se propune într-o primă etapă amenajarea drumurilor de acces şi în special consolidarea drumurilor (DJ 247) şi pietruirea celor comunale (DC 57) şi crearea unor parcări amenajate în câteva poieni. Ulterior se are în vedere amenajarea unei mici acumulări de apă şi a unei plaje, pentru perioada de vară şi amenajarea unei pârtii de săniuţe, pe timpul iernii. De asemenea, în zonă există posibilitatea creării unei pârtii de schi pentru începători, cea pentru avansaţi fiind la Bârnova. Sunt necesare şi efectuarea de lucrări de consolidare a versanţilor prin extinderea plantaţiilor cu rol stabilizator şi atragerea investiţiilor în vederea realizării acestor obiective. ZONA PAŞCANI – MOŢCA Zona prezintă potenţial pentru dezvoltarea : - turismului de tranzit - important nod de cale ferată aflat pe axele de penetraţie spre Iaşi, Carpaţii Orientali, Bucureşti, Delta Dunării, Marea Neagră, situat în apropiere de DE 20, oraşul Paşcani şi-ar putea spori funcţia turistică prin amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de cazare, îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor oferite de către acestea. În prezent, municipiul Paşcani dispune doar de un singur hotel care oferă 157 de locuri. În plus, este necesară şi echiparea cu dotări turistice şi de agrement, atât în cadrul oraşului, cât şi în alte zone aflate în vecinătatea acestuia, respectiv Moţca şi Ruginoasa. În afara spaţiilor de cazare de tip camping pot fi amenajate în aceste zone unităţi comerciale pentru desfacerea produselor agroalimentare şi artizanale precum şi de service şi PECO. - turismului de agrement şi de sfârşit de săptămână prin amenajarea şi dotarea corespunzătoare a spaţiilor de cazare şi unităţilor de alimentaţie publică din zonele

14

împădurite de la Moţca (Codrii Paşcanilor) precum şi de pe culoarul Siretului, lacul Blăgeşti, acumularea Paşcani; - turismului cultural - prin semnalizarea corespunzătoare şi promovarea obiectivelor turistice naturale şi antropice din zonă, îndeosebi prin includerea lor în cadrul unor trasee cu diferite tematici (cultural, religios, de odihnă şi agrement). În afară de acestea, mai pot fi identificate o serie de alte zone care prezintă potenţial turistic în prezent nevalorificat, dar cu posibilităţi multiple de valorificare. În această categorie pot fi menţionate următoarele: ZONA MĂDÂRJAC – SINEŞTI Zonă împădurită, deosebit de pitorească, care poate constitui un important punct de atracţie pentru turişti. Dintre obiectivele turistice pot fi menţionate: Obiectivele naturale: - de interes naţional : Pădurea Frumuşica 97,30 ha. - de interes local : Rezervaţia forestieră Gheorghiţoaia - 202,3 ha. Obiective antropice: - de interes local - Biserica Adormirea Maicii Domnului a fostului schit 1785 - sat Mădîrjac; Valorificarea potenţalului zonei presupune găsirea surselor de finanţare necesare pentru amenajarea zonei prin racordarea şi modernizarea căilor de acces şi construirea de spaţii de cazare (motel şi căsuţe de vacanţă) şi a unităţilor de alimentaţie publică, întrucât acestea nu există în prezent Într-o etapă următoare se impune şi valorificarea nămolurilor de aici. Poate fi promovată prin includerea în cadrul unor trasee tematice, îndeosebi cu caracter cultural şi religios (Podu - Iloaiei - Popeşti - Mădârjac) datorită numărului mare de obiective de cult din zonă. Face parte din categoria acelor zone care pot fi propuse a deveni în perspectiva mai îndepărtată zone sau centre turistice, eventual în legătură cu construirea autostrăzii, aflată în fază de proiect în prezent Roman - Iaşi - Bălţi precum şi cu înfiinţarea acumulării Ghideon din apropiere. ZONA VICTORIA Aflată pe traseul spre punctul vamal Sculeni, zona poate fi amenajată nu doar ca punct de tranzit, dar şi în scop de agrement prin punerea în valoare a obiectivelor naturale (Pădurea Icuşeni şi balta Teiva Vişina) precum şi a monumentelor istorice (Biserica Sf. Nicolae 1830 - sat Luceni, Biserica Sf. Nicolae 1825 - sat Sculeni). La vest de satul Victoria, în dreapta râului Jijia se află un foraj ce debitează apă minerală puternic sulfuroasă. Forajul este dispus în câmpia Jijiei inferioare în apropiere de Dealul Stânca şi Cotu lui Ivan. Apa minerală provenită din foraj, prin compoziţia chimică şi proprietăţile organileptice se aseamănă cu apele de la Drânceni (jud. Vaslui), situate în apropierea râului Prut şi cele de la Nicolina - Iaşi. Pe firul de scurgere a izvorului se formează un nămol negru, asemănător celui din staţiunea Nicolina, atât în ceea ce priveşte caracteristicile fizico-chimice şi biologice. Din aceste motive, se propune amenajarea în viitor aici a unei micro-staţiuni balneare de interes local. Pentru promovarea zonei în scop de agrement se poate amenaja plaja în spaţiul dintre foraj şi râul Jijia şi un debarcader pe malul râului, precum şi a infrastructurii de cazare, reprezentată în prezent de pensiunile turistice (pensiunea "Ursan" - categ. 1 floare, care dispune de patru locuri de cazare) precum şi construirea unui motel, camping şi

15

căsuţe de vacanţă. O soluţie la problema spaţiilor de cazare o reprezintă dezvoltarea agroturismului, respectiv înfiinţarea pensiunilor agroturistice. LUNCILE RÂURILOR SIRET ŞI PRUT - se impune găsirea unor soluţii de realizare a unor investiţii pentru dotări (campinguri, baze de agrement şi sport, alimentaţie publică) care să exploateze cadrul natural deosebit la nivel local (punerea în valoare a peisajelor) precum şi pentru asigurarea unor condiţii propice pentru practicarea pescuitului şi vânătorii, organizarea unor competiţii sportive cu acest profil pentru o mai bună promovarea a zonei la nivel local, atragerea investiţiilor şi finanţărilor. Amenajările turistice din zona Luncii Prutului trebuie să ţină cont şi de faptul că, respectiva este declarată zonă de interes naţional (de valoare excepţională). 2. Analiza comunelor cu potenţial turistic ridicat 2.1. COMUNA ARONEANU - Factorii naturali de cură Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere, cinegetice ş.a.) cât şi pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Datorită existenţei pădurii şi a lacurilor se constată o uşoară ameliorare a continentalismului. Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură. - Obiective turistice naturale: - Perimetru silvic de 500 ha (Pădurea Ghiorghiasa- alt. max. 218 m); - Lacul Dorobanţ cu baza sportivă pentru canotaj; - Lacul Aroneanu, bază sportivă pentru pescarii amatori. - Obiective turistice antropice: Rezervaţii arheologice - Sat Dorobanţ şi poala estică a dealului Şorogari, la 500 m sud de satul Dorobanţ, având poziţia 24A 021 în lista monumentelor. Monumente istorice şi de arhitectură • Sat Aroneanu - Biserica Sf. Nicolae a fostei mănăstiri, 24 B 427 în lista monumentelor. • Biserica Sf. Ilie din satul Rediu Aldei, poziţia 24B569 în lista monumentelor. Aceasta din urmă este unul dintre cele mai vechi monumente istorice ieşene, de mare valoare şi de interes turistic deosebit. Biserica Aroneanu - din secolul al XVI-lea, din cursul celei de-a doua domnii, Alexandru Lăpuşneanu zidi “în ţarina Iaşilor, sub dealuri o mănăstire”. Ajunsă mai târziu în ruină, Petru Şchiopu intenţiona s-o refacă. Misiunea i-a revenit însă lui Aron Vodă, care ridică o mănăstire tot “în ţarina Iaşilor”, dar în alt loc. Aceasta se întâmpla în 1594, după cum scrie cronicarul Grigore Ureche. Nota originală a monumentului constă în modul de dispunere a teracotelor smălţuite, în forma acestora: discuri şi stele aşezate pe toată faţada şi pe turlă. Sub streaşină un brâu de flori dă impresia de echilibru şi proporţionalitate bine concepute.

16

Arhitectura este în genere cea moldovenească, simplă, planul orizontal susţinând o singură turlă. Ceea ce apare cu totul nou este pridvorul deschis, aidoma celui de la o casă de ţăran de prin părţile locului. De aceea şi senzaţia de intimitate, de familiar, devine predominantă atât pentru vizitatorul obişnuit, cât şi pentru cunoscătorul artei. - Structuri turistice La categoria structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, menţionăm: - Cabana de vânătoare din pădurea Rediu Aldei - Pensiunea “Barbarosa” de la baza nautică Dorobanţ Pensiunea “Barbarosa” de la baza nautică Dorobanţ dispune de 18 locuri de cazare în 9 camere a câte 2 locuri, terasă cu peste 40 locuri şi parcare. Cabana de vânătoare din pădurea Rediu Aldei are două camere a câte două paturi, deci un total de patru locuri de cazare, o sală de dans cu circa 20 locuri, terasă şi parcare. Ca structuri de primire turistică cu functiuni de agrement există un teren de sport de 0,50 ha în localitatea Aroneanu, iar în imediata apropiere a comunei se află clubul sportiv aeronautic “Moldova” laşi. 2. 2. COMUNA BÂRNOVA - POTENŢIALUL TURISTIC • Zone şi locuri cu valoare deosebită a peisajului: - zona de podiş oferă prin intermediul pădurii, reliefului şi microclimatului specific peisaje mai deosebite, întâlnite în principal în lungul traseelor pitoreşti - DN 24 şi DJ 247 - şi în locuri cu potenţial turistic şi de agrement; - cea mai valoroasă zonă din punct de vedere peisagistic o constituie abruptul vestic dintre platoul Repedea-Păun şi Coasta Iaşului (microrelieful foarte variat aminteşte de zona montană, aspectul mozaicat al vegetaţiei, prezenţa rezervaţiei geologice Repedea deosebit de importantă din punct de vedere ştiinţific la nivel naţional, numeroase puncte de belvedere la nivel Iaşului şi zonei de contact geografic); Concluzie: prezintă potenţial turistic şi de agrement important, dar puţin valorificat. • Zone şi situri naturale protejate: Conform Hotărârii nr.8/1994 a Consiliului Judeţean Iaşi cu privire la instituirea unor arii protejate, în teritoriul comunei Bârnova au fost identificate: - Rezervaţia paleontologică Repedea - protejează fauna fosilă pe care o conţin calcarele oolitice de Repedea, localizată la limita de nord-est a satului Pietrăria pe o suprafaţă de 4,98 ha; - Aria avifaunistică Repedea-Bârnova - cuprinde masivul forestier cu acelaşi nume în care sunt ocrotite 120 de specii de păsări; - Parcul dendrologic al domeniului Inculeţ - păstreză elemente floristice valoroase ce necesită a fi protejate (monumente ale naturii ): 1 stejar de 150 de ani, 1 salcâm japonez şi 2 nuci negri de 100 de ani; - Monumente ale naturii - tei argintiu la Măn. Bârnova de 350 ani, 2 tei argintii de 150 de ani şi un castan de 150 de ani - în satul Vişan, 3 stejari de 150 de ani - stejarii lui Movilă -, un stejar de 200 de ani în satul Cercu, 2 stejari de 300 de ani - pe propritatea Potop/satul Bârnova; - Perimetre speciale forestiere - trupuri de pădure cu rol de protecţie, în special pentru protecţia solului, localizate la sud şi nord de satul Păun, în lungul DJ 247 spre Iaşi • Zone şi situri construite protejate

17

Localitatea Bârnova se caracterizează printr-o concentrare foarte mare de patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional prin prezenţa Ansamblului Mănăstirii Bârnova, monument istoric de valoare naţională excepţională. În comună se mai întâlnesc valori cultural-istorice de importanţă naţională şi locală, Biserica Sfinţii Apostoli (satul Păun) - monument istoric şi ansamblu de clădiri ce au constituit domeniul Inculeţ, arie protejată conf. Hot. 8/1994. - Factorii naturali de cură Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele pe care le oferă: resurse forestiere şi cinegetice, ape subterane, cât şi pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Rol de recreere pentru municipiul Iaşi au pădurile localizate în lungul drumurilor: DN 24, DJ 247 şi DC47. Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură, fapt pentru care s-a construit în apropiere şi un sanatoriu. - Obiective turistice naturale: Pe teritoriul comunei Bârnova au fost identificate obiective naturale, cum sunt: • Rezervaţia paleontologică Repedea, care adăposteşte fauna fosilă conţinută de calcarele oolitice de Repedea, localizată la limita de N-E a satului Pietrăria, pe o suprafaţă de 4,98 ha ( perimetru cu regim sever). La est de aceasta există o zonă de protecţie (zonă tampon) de 4,12 ha. Rezervaţia se extinde şi pe teritoriul administrativ al municipiului Iaşi, atât ca zonă cu regim sever (0,82 ha), cât mai ales zonă tampon (37,55 ha). - Fabrica de cărămidă Ciurea; - Sat Hlincea - Biserica fostului schit Hlincea cu hramul Sf. Gheorghe (sec.XVI) – monument istoric de valoare naţională excepţională. • Aria avifaunistică Repedea-Bârnova‚ ce cuprinde masivul forestier cu acelaşi nume (deci şi zona de pădure din partea de sud a comunei) în care sunt ocrotite 120 specii de păsări. • Parcul dendrologic “Domeniul Inculeţ”- cu o suprafaţă de 0,50 ha ce păstrează elemente floristice valoroase, necesare a 19 protejate cum sunt: 1 stejar de 150 ani, 1 salcâm japonez, 2 nuci negri de 100 ani ş.a. • Monumente ale naturii: un tei argintiu de 350 ani la Mănăstirea Bîrnova, 2 tei argintii de 150 ani şi un castan de 150 ani în satul Vişan ( proprietatea Donici Constantin), 3 stejari de 250 ani ( stejari lui Movilă), 1 stejar de 200 ani în satul Cercu, 2 stajari de 300 ani pe proprietatea Potop - satul Bârnova, ş.a. • Perimetrul special forestier reprezentat de Pădurea Repedea - Bârnova, ce are o suprafaţă de cca. 15000 ha. Trupurile de pădure localizate la sud şi nord de satul Păun, între Todirel şi Bârnova, între Cercu si Bârnova, în lungul DJ 247 spre Iaşi au rol de protecţie, în special de protecţie a solului (plantaţiile antierozionale şi de consolidare a versanţilor instabili). Pădurile cu rol de recreere pentru municipiul Iaşi sunt cele din lungul drumurilor DN 24, DC 47 şi DJ 247.

18

Din aceste zone şi situri protejate numai Rezervaţia Repedea are valoare naţională, restul fiind de interes local, judeţean şi comunal. - Obiective turistice antropice: Potrivit secţiunii III din P.A.T.N., comuna Bârnova face parte din categoria unităţilor administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare de patrimoniu construit, cu valoare culturală de interes naţional, prin prezenţa Ansamblului Mănăstirii Bârnova monument istoric de valoare naţională excepţională. Aşezată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, printre copaci umbroşi, vechea ctitorie, împrejmuită cu ziduri puternice, mai păstrează încă o clopotniţă la poartă, iar în interior biserica şi palatul domnitorului Miron Barnovschi, astăzi în parte ruinat. În comună se mai întâlnesc şi alte monumente istorice şi de arhitectură, cum sunt: Sat Bârnova - Gara Veche din secolul al XIX-lea; - Sanatoriul T.B.C. de la sfârşitul secolului al XIX-lea; Sat Păun - Biserica Sfinţii Apostoli din anul 1812; Sat Vişan - Biserica Învierea Domnului din secolul al XIX-lea; Sat Pietrăria - Schitul lui Tărâţă, din secolele XVIII-XIX; - Biserica Adormirea Maicii Domnului din anul 1755, cu reparaţii la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi adăugiri (pridvor) în anul 1836. 2. 3. COMUNA CIUREA POTENŢIALUL TURISTIC - Factori naturali de cură Podgoriile şi livezile reprezintă principalele resurse naturale ale comunei prin produsele pe care le oferă: struguri de diferite soiuri şi specii pomicole (meri -34,7%, prunii -24,0%, cireşi şi vişini -20,0%). Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere şi cinegetice), cât şi pentru rolul pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul, menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Fructele şi aerul curat al pădurii pot fi valorificate şi utilizate ca factori naturali de cură de către vizitatori. - Obiective turistice naturale: Pe teritoriul comunei Ciurea au fost identificate următoarele obiective turistice naturale: - izvoare minerale nevalorificate (Picioru Lupului); - cariere de piatră, nisip, argilă; - lacul de agrement-sport-pescuit Ciurea-Ciurbeşti (5,0 ha); - iazul Zanea-14,5 ha; - perimetrul forestier, ce are o suprafaţă de aprox. 1416 ha. Trupurile de pădure au rol de protecţie, în special de protecţie a solului (plantaţiile antierozionale şi de consolidare a versanţilor instabili). - Obiective turistice antropice: Rezervaţii arheologice: - Sat Ciurea - “Lunca Ciurei”- Aşezare din epoca fierului şi din perioada prefeudală;

19

- Sat Hlincea - Valea sud-estică a Dealului Cetăţuiei - Aşezare şi necropolă din sec. VII-XIV; - Sat Dumbrava - aşezare dacică “Dealul Dumbrava”. Monumente istorice si de arhitectură: - Sat Ciurea - Gara 1893; - Biserica Sf. Nicolae 1907 zidită pe locul bisericii cu acelaşi hram, care a fost construită în anul 1722; conţine icoane ce provin din patrimoniul primei biserici şi cărţi de ritual din sec. XVIII-XIX. 2. 4. COMUNA COTNARI 1 Obiective turistice naturale: 2 - rezervaţia forestieră “Pădurea Cătălina - Cotnari ” (HCJ 8/1994, Legea 5/2000), un făget secular cu arbori de peste 150 – 200 de ani, situat la limita între zona forestieră şi zona de silvostepă (comuna Cotnari), cu un strat ierbaceu bogat în elemente sudice şi continentale. 3 Obiective turistice antropice: 4 Monumente istorice şi situri arheologice 5 - Biserica “Cuvioasa Paraschiva”, din satul Cotnari, comuna Cotnari, construită în anul 1493; 6 - Situl arheologic al cetătii traco – getice “Cătălina”, din satul Cotnari, comuna Cotnari, ce datează din secolele IV-III Î. Hr.; 7 - Ansamblul medieval Curtea Domnească, din satul Cotnari, comuna Cotnari, datând din secolul XV, fostă reşedinţă de vară a lui Ştefan cel Mare; 8 - Ruinele Palatului Domnesc, din satul Cotnari, comuna Cotnari, datând de la sfârşitul secolului XV; - Castelul cu Campanulă, construit pentru regele Carol al II-lea, în prezent sediu al SC. Cotnari; - Ruinele bisericii catolice “Sf. Maria”, din satul Cotnari, comuna Cotnari, datând din secolul XV, epoca medievală; - aşezarea din satul Hodora, comuna Cotnari, datând din eneolitic şi aparţinând culturii Cucuteni; - aşezarea din satul Hodora, comuna Cotnari, ce datează din secolul IV, epoca daco – romană; - aşezarea din satul Hodora, comuna Cotnari, identificată ca aparţinând epocii romane, secolele II – III. Potenţial economic: podgoria de la Cotnari Masivul viticol al Cotnariului se răsfira sub formă de potcoavă, pe Coasta CotnariHârlău, la limita de nord a arealului continental cu viţa-de-vie. Circa 40 de kilometri măsoară pe direcţia nord-sud rezervaţia viticolă Cotnari-Hârlău şi între 3 şi 10 km vestest. Peste 2.500 ha are unica podgorie fidela soiurilor autohtone de culoarea ambrei, între care vestitele Grasă, Frâncuşă, Fetească şi Tămâioasă românească. Ordonată pe criterii ştiinţifice, vinoteca - cu o capacitate de peste 800.000 de sticle – se înscrie în circuitul turistic moldav. Cea mai veche mostră păstrată este din anul înfiinţării podgoriei, 1956, vin aflat de curând şi în tezaurul Băncii Naţionale Române.

20

Grasa de Cotnari ocupă locul de frunte, pentru meritul de a îngloba 30 de componente chimice şi minerale. Turiştii pot degusta licorile Cotnariului în crama rustică postată lângă vinotecă şi deasupra hrubelor. Degustarea se face după vizitarea Combinatului de Vin şi Vinificaţie şi a amfiteatrului viticol cu versanţii ascuţiţi: Dealul lui Vodă, Ţiglăile lui Balta şi dealul Cătălina. 2.5. COMUNA CUCUTENI POTENŢIALUL TURISTIC - Factori naturali de cură În zona satului Băiceni s-au localizat 3 surse de apă minerală sulfuroasă, bicarbonatată, sodică, hipotonă şi 5 surse de apă minerală sulfuroasă, bicarbonatată, sodică, calcică, magneziană, hipotonă. Au mai fost semnalate 2 izvoare minerale în satul Cucuteni. Caracteristicile acestor ape au fost evidenţiate pentru prima dată de Petru Poni în anul 1888. Caracterul permanent şi constant calitativ al acestor ape a fost confirmat de Institutul de Balneologie şi Fizioterapie Bucureşti. Mineralizarea acestor ape subterane îşi are originea în orizontal permeabil sarmaţian, datorită spălării şi drenării solurilor din argilele sarmaţiene. Indicaţii terapeutice. Din cercetările şi studiile efectuate asupra apelor minerale de la Băiceni pentru evidenţierea posibilităţilor de valorificare, a rezultat că acestea, se pot utiliza în scopuri balneo-terapeutice, în cura internă şi externă şi ca ape de masă după o îmbogăţire cu bioxid de carbon. La Băiceni este cea mai alcalină apă din ţară, putând fi indicată pentru afecţiuni ale aparatului digestiv. Mod de valorificare - Un izvor captat în zona Băiceni este utilizat pentru alimentarea ştrandului. Având în vedere posibilităţile şi calităţile apelor minerale din zonă, se poate spune că potenţialul balnear al comunei este nevalorificat. - Obiective turistice naturale Pe teritoriul comunei Cucuteni au fost identificate următoarele obiective naturale: - un ştrand cu ape sulfuroase (Băiceni); - un iaz piscicol (cca. 6 ha) în satul Băiceni şi alte două în Cucuteni şi Săcăreşti; - izvoare de ape minerale în satele Băiceni şi Cucuteni; - cariere de piatră, nisip, argilă. - Obiective turistice antropice • Rezervaţii arheologice Sat Băiceni - “La Silişte”-aşezare din sec. II, III, VIII, X d.Hr.; - “Cetăţuia” -aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană); - “Dâmbul morii” - aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană). • Monumente istorice si de arhitectură Sat Băiceni - Biserica “Sf. Voievozi” (1 804), cu adăugiri ulterioare; - Biserica de lemn “Sf Treime” (1808). Sat Cucuteni - Biserica “Schimbarea la faţă” (1777); - Casele familiei Cantacuzino, aparţinând sec.XVII- XVIII. - Structuri turistice

21

Capacitatea de cazare a comunei este de 24 de locuri, asigurate în cadrul unor gospodării ale populaţiei (6 ferme agroturistice cu câte 4 locuri). În comună există şi un camping. 2. 6. COMUNA DELENI - Factorii naturali de cură Comuna Deleni este renumită pentru calitatea aerului şi a apei. În forajul Deleni – Hârlău se găsesc izvoare de apă minerală similare cu cele de la Nicolina. Acestea sunt ape clorosodice şi clorocalcice, uşor radioactive, cu o rnineralizatie foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11- 43 glkg NaCl şi 16-30 g/kg CaCI2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCI2, SO4Ca şi Ca(CO3H)2. În localitatea Deleni există un izvor - “Deleni Fierbătoare” - ce este administrat de R.A. Apemin. Aerul curat este datorat prezenţei pădurii de pe Dealul lui Holm, cu rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Prezenţa pădurii a influienţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. - Obiective turistice naturale - două parcuri dendrologice în localitatea Maxut: • Domeniul Ghica Polizu de 1‚5 ha; • Domeniul Ghica (Spitalul de copii Deleni) cu suprafaţa 3,50 ha; - parc de agrement la cota 518 m pe Dealul lui Holm în localitatea Poiana; 1 - lac pentru pescuit sportiv în localitatea Poiana. 2 - Obiective turistice antropice 3 Monumente istorice şi de arhitectură - Ansamblul conacului Cantacuzino-Deleanu, din satul Deleni, comuna Deleni, din secolele XVII-XX; - Biserica “Adormirii Maicii Domnului”, din satul Deleni, comuna Deleni, datând din 1669; - Ansamblul Curţii Boiereşti Crupenschi, din satul Feredeni, comuna Deleni, construit în secolul XVIII şi refăcut în secolul XIX; - Hanul din satul Deleni - construit în sec. al XVIII-lea de către Grigore Ghica Vodă (astăzi se mai zăresc doar ruinele situate pe partea dreaptă a DJ 281A Hârlău - Poiana); - Schitul Lacuri situat în codrii Delenilor, construit în anul 1724 de către marele Vistiernic Iordache Cantacuzino (la început schitul s-a numit Deleni, apoi Delenii de la Lacuri şi astăzi Lacuri). Potenţialul etnografic - practicarea meşteşugurilor: prelucrarea artistică a lemnului şi nuielelor precum şi meşteşugul olăritului, cu fabricarea ceramicii negre de la Poiana – Deleni; Structuri turistice: 1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare În ceea ce priveşte structurile de cazare, acestea sunt grupate astfel: Localitatea Poiana: - cabană cu 10 locuri de cazare;

22

- 12 căsuţe de vacanţă cu 34 locuri de cazare; - 3 pensiuni turistice. Cabana din satul Poiana comuna Deleni. Căsuţe de vacanţă din satul Poiana comuna Deleni. Localitatea Deleni: - han pescăresc; - camping. Pe DN 28 A, la km 32 rnai sunt amplasate încă 6 căsuţe a câte 2 paturi, deci încă 12 locuri de cazare. 2.Structuri turistice de alimentaţie: Comuna Deleni dispune de o cantină în satul Maxut. 3. Structuri turistice de agrement: În localitatea Deleni există: - lac pentru pescuit sportiv; - parc de agrement; - teren de sport pentru volei şi fotbal. - lac de agrement 2.7. COMUNA DOBROVĂŢ - Factorii naturali de cură: Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere, cinegetice ş.a.) cât şi pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Prezenţa pădurii a influienţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură. - Obiective turistice naturale: • Rezervaţii forestiere: - Poieni II- 144,7 ha; - Pietrosu - 83,0 ha; • Parcul dendrologic Domeniul Coroanei Dobrovăţ - 1‚0 ha; - Obiective turistice antropice: Monumente şi situri arheologice: -“Cetăţuie”, la 200 m de marginea de sud-vest a satului, poziţia 24 A 071 în lista monumentelor; - “Palanca”, la circa 3 km nord-vest de sat, între pâraiele Pietrosu şi Palanca, la poziţia 24 A 072 în lista monumentelor; - “Tarlaua Velniţa”, la sud de sat, la circa 3 km pe dreapta şoselei Dobrovăţ, Codăieşti, poziţia 24 A 073 în lista monumentelor. Monumente istorice şi de arhitectură: - Biserica de lemn Sf. Pantelimon, poziţia 24 B 475 în lista monumentelor; - Mănăstirea Dobrovăţ cu Biserica Pogorârea Sf. Duh şi Biserica paraclis Sf. Gheorghe, poziţia 24 B 476 în lista monumentelor; Mănăstirea Dobrovăţ a fost ridicată în anul 1503 de către domnitorul Ştefan cel Mare şi este foarte interesantă şi valoroasă din punct de vedere istoric şi artistic. Din

23

ansamblul ei de construcţii nu s-a mai păstrat până astăzi decât biserica. lnteriorul ei a fost pictat pe un fond albastru de Voroneţ la anul 1529, în timpul lui Petru Rareş. - Structuri turistice: În comuna Dobrovăţ există o cabană turistică cu două încăperi şi cu o suprafaţă de 2259 mp, aparţinând de Ocolul Silvic dar care în momentul de faţă este închiriată şi nu se găseşte în circuitul turistic. Cu privire la dotările social-culturale putem spune că există o bibliotecă comunală şi un cămin cultural. Pentru recreere există un spaţiu verde amenajat, cu suprafaţa de 0,3 ha, situat în vecinătatea Ocolului Silvic, la fostele Domenii ale Coroanei. Mai există şi un teren de sport cu o suprafaţă de 0,95 ha, dar care în prezent este neamenajat. 2.8. COMUNA MIRONEASA POTENŢIALUL TURISTIC - Factori naturali de cură: Pădurea reprezintă principala resursă naturală a comunei atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere şi cinegetice), cât şi pentru rolul pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Fructele şi aerul curat al pădurii pot fî valorifîcate şi utilizate ca factori naturali de cură de către vizitatori. - Obiective turistice naturale: Pe teritoriul comunei Mironeasa au fost identificate următoarele obiective turistice naturale: - perimetrul forestier ce are o suprafaţă de aprox. 2606 ha, fiind administrată de Ocolul Silvic Grajduri. Trupurile de pădure au rol de protecţie, în special de protecţie a solului (plantaţiile antierozionale şi de consolidare a versanţilor instabili). - Obiective turistice antropice: Monumente istorice şi de arhitectură: Sat Schitu Hadâmbului - Biserica “Înălţarea Maicii Domnului” (1659), turnul de intrare cu zidul de incintă sec. XVII; ruinele clădirilor. 2.9. COMUNA MOŞNA - Obiective turistice naturale: Comuna Moşna oferă un peisaj destul de pitoresc cu un fond forestier bogat – fiind o zonă amenajată pentru vânătoare; pârâul Moşna. - Obiective turistice antropice: Monumente de arhitectură: -Biserica “Sfinţii Voievozi” sec. XVIII – reclădită în sec. XIX Rezervaţii arheologice: Pe dealul Crasniţa, la circa 2 km N-V de sat, există o aşezare fortificată datând din sec. IV – III î.e.n., înconjurată de un val de pământ care la partea de sud-est este completată cu o movilă naturală.

24

2.10. COMUNA RĂDUCĂNENI - Factorii naturali de cură: Principalii factori naturali de cură sunt cele două surse cu ape minerale bicarbonatate, sulfatate, calcice, magneziene, sodice, uşor carbogazoase, oligometalice, termale, ce au o mineralizare totală de 1‚4 -1‚7g/l. Factorii terapeutici existenţi sunt indicaţi îndeosebi în tratarea următoarelor afecţiuni: - afecţiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe (ficat); - afecţiuni renale (rinichi, căi urinare). - Obiective turistice naturale: Pe teritoriul comunei Răducăneni au fost identificate următoarele obiective naturale: cariere de gresii; fond forestier (peste 1000 ha pădure); oglinzi de apă; cursuri de apă. - Obiective turistice antropice: Rezervaţii arheologice: Satul Răducăneni - “Pârâul Hameiosul” (islaz comunal) -aşezare din sec. Xl-Xlll. Monumente istorice şi de arhitectură: Satul Răducăneni - Casa Roset-Catargiu sec.XIX; Satul Bohotin - Biserica “Sf. Nicolae” 1842-1845. - Structuri turistice: Capacitatea de cazare a comunei este de 30 de locuri, asigurate de structuri turistice de tip bungalouri (categoria *****)‚ structuri ce se află în administrarea S.C. Peco S.A. Gradul de ocupare al acestor structuri turistice de primire este redat mai jos: - 3camereX 1 pat = 3 locuri - 6 camere X 2 paturi = 12 locuri - 5 camere X 3 paturi = 15 locuri TOTAL = 30 locuri. 2.11. COMUNA RUGINOASA 1 - Obiective turistice naturale: • Perimetru silvic de 78 ha; • Parcul dendrologic Domeniul Al. l. Cuza - 10 ha; • Lacuri de agrement. - Obiective turistice antropice: Monumente istorice şi de arhitectură: - Ansamblul Palatului Al.l. Cuza; - Palatul din 1862, refăcut pe urmele celui din secolui al xvii - lea, avadat, restaurat în anul 1979; - Biserica Adormirea Maicii Domnului construită în anul 1813; - Mormântul domnitorului Al. I. Cuza; - Structuri turistice: În comună există doar structuri de primire turistică cu agrement,cum ar fi: - Sală polivalentâ de 0,16 ha în localitatea Dumbrăviţa; - Complex sportiv de 2,53 ha în localitatea Ruginoasa: - Stadion de 0,73 ha în Vaşcani.

25

Pentru recreere există un parc în centrul comunei dar care nu este amenajat. 2.12. COMUNA STRUNGA - Factorii naturali de cură: Sursa de apă minerală a fost descoperită cu cca. 150 ani în urmă (1834) de către chimistul Zotta şi farmacistul Abrahamfi. Apele minerale de la Strunga sunt ape sulfuroase, bicarbonate, calcice, magneziene, sodice, hipotone. După aprecierile cercetătorîlor din IMFBRM, la originea mineralităţii apelor stă conţinutul în sulfuri metalice şi, în special în sodiu din marnele sarmaţiene. Caracterul sulfurat al apei se datorează prezenţei în marne a unor eflorescenţe de sulfaţi de sodiu, pe care apele de infiltraţie le au în soluţie. Alimentarea zăcământului hidromineral de formă lenticulară se face pe seama nisipurilor sarmaţiene din baza loessului de pe platoul Hăbăşeşti, prîn preluarea unei părţi din debitul de descărcare al acestora şi în secundar din precipitaţii. Obiective turistice naturale: - două parcuri, unul natural de 8,5 ha cu bănci şi umbrare şi unul turistic de 5 ha cu arbori exotici şi seculari; - un iaz pentru agrement de 400 mc; - amfiteatrul natural Poiana Toporaşi; - pădurea seculară Soci. Se consideră că, în aceşti ani, apele minerale au fost exploatate la parametrii normali (cca 54,6 mc la nivelul bazei de tratament, respectiv 14 căzi de balneaţie). Obiective turistice antropice: - Biserica de lemn Sf. Nicolae a fostului schit 1747, poziţia 24 B 488 în lista monumentelor; - Turnul clopotniţă din faţa Bisericii de lemn Sf. Nicolae - Biserica Sf. Gheorghe 1762, cu reparaţii în 1822, poziţia 24 B 494 în lista monumentelor; Mai există: • biserici ortodoxe în satele Strunga, Brătuleşti, Criveşti şi Cucova; • biserică romano-catolică în satul Fărcăşeni; • casă de adunare a cultului adventist în satul Strunga. Structuri turistice Structuri de primire turistică cu functiuni de cazare Pe tipuri de unităţi, capacitatea de primire a staţiunii este următoarea: - 6 pavilioane cazare 112 locuri; - 7 căsuţe 14 Iocuri; - 2 tabere şcolare 80 locuri; - camping 28 locuri. Pentru turismul rural sunt în pregătire 10 case individuale cu cca. 30 locuri. Cele şase pavilioane sunt: Vila Crizantema, Vila Viorica, Vila Liana, Vila Liliana, Vila Ghiocelul şi Vila Panseluţa. - căsuţe din tabăra şcolară; - camping Strunga; În apropiere de Strunga pe DN 28, km 61 se află Campingul Trei lazuri.

26

Acesta dispune de 2 camere cu un pat, 3 camere cu două paturi, 2 camere cu trei paturi, 9 căsuţe cu două paturi şi de o parcelă de campare de 20 locuri. Structuri turistice de alimentaţie Staţiunea Strunga dispune de structuri de alimentaţie grupate astfel: o cantină-50 locuri; un restaurant. Structuri turistice de tratament Structurile de tratament cuprînd un pavilion de băi cu 14 căzi şi 2 buvete pentru cura internă (lzvoarele Doina şi Ciuperca) şi instalaţii de electrotermofototerapie, aerosoli, inhalaţii, af1ate întro-o clădire din comună. Structuri turistice de agrement În localitatea Strunga există: - 2 hanuri pescăreşti; - parc de agrement, - cantina din tabăra şcolară, - restaurant - un parc de agrement cu suprafaţa de 5,89 ha cu arbori exotici; - un iaz pentru agrement de 400 mc; - stadion în localitatea Strunga; - teren sport în localitatea Fărcăşeni. Există masă de biliard în clădirea magazinului Federalcoop laşi din localitatea Strunga, bibliotecă comunală, terenuri de joacă pentru copii în tabăra şcolară de la marginea staţiunii şi o sală multifuncţională în satul Fărcăşeni. Analiza tipurilor de turism PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

TURISMUL BALNEAR

- numeroase izvoare hidrominerale - concurenţă cu apele pentru cura internă şi externă; sulfuroase de la Nicolina; - ape sulfuroase, bicarbonate, calcice, - mai există doar 11 din sodice, magneziene şi hipotone; cele 14 izvoare din care 2 - tratarea afecţiunilor sunt utilizate în cura internă aparatului locomotor tubului digestiv, - scăderi mari de debit la boli hepatice, afecţiuni O.R.L. majoritatea surselor; şi respiratorii; - izvoarele 3, 4, 10 şi 14 sunt neigenizate; - pavilion de băi cu 14 căzi şi 2 buvete pentru -cura pavilionul de tratament prezintă o uzură internă; avansată; - instalaţii de electrotermofototerapie, - modulele terapeutice sunt dispersate în aerosoli, inhalaţii; comună şi teritoriu - bioclimat sedativ. - baza de tratament este învechită; - lipsa unor dotări de agrement terapeutic; - scăderea numărului de turişti. TURISMUL - cadru natural pitoresc, reconfortant; - la pavilioane doar 60 de locuri PENTRU - microclimat specific; pot fi utilizate în condiţii optime; ODIHNĂ Şl - o mare capacitate de cazare în vile şi - posibilităţile de RECREERE campinguri; divertisment sunt foarte reduse;

27

- două tabere pentru elevi; - parc natural; - trei iazuri; - două hanuri pescăreşti; - trasee turistice pitoreşti. AGROTURISMUL - importante suprafeţe de vii şi livezi; - două ferme pomicole; - fermă vegetală; - fermă de creştere a vacilor cu lapte; - numeroase obiective turistice naturale şi antropice; - accesibilitate.

- nu există dotări corespunzătoare.

- încă nu sunt amenajate pensiunile agroturistice; - nu există o agenţie de turism rurală.

PUNCTE TARI - poziţia staţiunii pe DN 28 (E 583) între laşi (puct de frontieră Sculeni cu Republica Moldova) şi E 85 Suceava-Bucureşti; - situarea comunei în triunghiul format de marile oraşe: laşi, Roman, Paşcani; - cea mai apropiată statie C.F.R. se află la 10 km în Târgu Frumos; - există numeroase autobuze în tranzit - potenţial cultural deosebit; - Festivalul naţional “Trandafir de la Moldova” şi alte manifestări culturale; - prezenţa datinilor şi a obiceiurilor de iarnă: Capra, Cerbul, Oaia, Struţul, Haiducii, Moşnegii -poziţia în drumul spre marea capitală culturală a judeţului. PUNCTE SLABE - căile de acces, drumurile interioare nu sunt într-o stare foarte bună. - turism puţin practicat.

28