Analiza fizico-chimica

ANALIZ ANALIZE E FIZICO FIZICO – CHIMICE CHIMICE SPECIFI SPECIFICE CE INDUST INDUSTRIEI RIEI ALIMENTA ALIMENTARE RE EXTRACTIVE

 ANALIZA FIZICO – CHIMICĂ A SFECLEI DE ZAHĂR 1.Determina 1.Determinarea rea continutului continutului de zahar polarizabil polarizabil :

Principiul determinarii : se aplica metoda digestiei care consta in extragerea zaharului din sfecla maruntita, maruntita, cu ajutorul ajutorul apei calde calde ( 75 - 80º C ).). Determinarea concentratiei de zahar a extractului se face cu ajutorul zaharimetrului. Se iau in analiza 26 g produs si se foloseste un tub polarimetr polarimetric ic de 200 mm. Modul Modul de lucr lucruu : Sfecla Sfecla de de zahar zahar ---- taieretaiere------ marunti maruntire-re----- terci terci de sfecl sfecla---a---- omo omogen geniza izare--re----- cantari cantarire re ( 26g 26g )---- transvazare transvazare cantitativa cantitativa(( apa apa distila distilata ta 75 75 - 80ºC )---- limpezire limpezire ( defecare defecare , acetat bazic de  plumb – 7cm³ )---- incalzire ( 75 - 80ºC )---- agitare ( din 5 in 5 minute )---- completare aproape de semn ( balon balon cotat- apa distilata distilata 75-80ºC 75-80ºC )---- spargerea spumei spumei ( eter eter 1-2 pic. )---- racire 20ºC---20ºC---comple completar taree la semn semn ( apa disti distilata lata - 20ºC )---)---- omogeni omogenizare zare ---- filtra filtrare re ---- limpez limpezire ire(( acid acid acetic acetic dilu diluat at  – 2 pic.) ---- filtrat limpede ---- umplere tub polarimetric ( tub polarimetric 400 mm ) ---- citirea rezultatului ( zaharimetru ).

 ANALIZA SUCULUI NORMAL Sucul normal se obtine obtine prin presarea terciului de sfecla. Pentru aceasta terciul circa circa 1 kg se infasoara intr-o panza alba, curata si uscata si se preseaza la o presa de laborator. Sucul care trece prin  panza se colecteaza intr-un pahar curat si uscat si se pastreaza la rece pana pan a la efectuarea analizelor. 1.Puritatea sucului normal  se calculeaza calculeaza cu formula formula : Q

 P   B x

 100 ,

in care care : Q reprezinta reprezinta puritat puritatea ea sucului sucului ; P – polarizatia polarizatia sucului sucului ( zahar polari polarizabil zabil , in % ) ; Bx – Brixul ( substanta substanta uscata aparenta aparenta , in % ).

1

 ANALIZA APEI  Pentru operatia de difuzie se foloseste apa de la condensatorul barometric, apa de condensatie si apa de la retea. Pentru aceasta apa, principala conditie care se impune este aceea de a avea un pH cuprins cuprins intre 5,8 – 6,2 pentru a se evita solubilizar solubilizarea ea substantelor substantelor pectice. pectice.  Determinarea pH – ului se face cu hartie indicatoare de pH sau pe cale potentiometrica ( pHmetru echipat echipat cu un electrod de calomelcalomel- electrod electrod de referinta si un electrod electrod de sticla- electrodul electrodul de masurare ). Cand se foloseste hartie indicatoare, se alege hartia corespunzatoare pentru domeniul de pH respectiv, se introduce in proba de analizat , se tine 3s, se scoate si dupa 30s, in care timp se stabilizeaza culoarea. Se compara cu scara de pH a trusei de hartie.

 ANALIZA ZEMII DE DIFUZIE  a) Aciditatea zemii de difuzie este data de acizii organic ice se extrag o data cu zaharul din sfecla. Determinarea aciditatii se face prin titrare cu o solutie de NaOH si se exprima in procente de CaO. Pentru ca aciditatea sa se exprime exprime in acest fel, determinarea, se efectueaza cu o solutie de NaOH n /28. Modul de lucru. 25 cm³ zeama se introduc intr-o capsula mare de portelan, se dilueaza cu apa neutrala proaspat preparata si se titreaza cu solutia de hidroxid n /28. Sfarsitul reactiei se constata cu o hartie de fenolftaleina pe care se picura solutia de analizat. Cand apare o coloratie roz in jurul picaturii, titrarea este terminata. Calculul Calculul aciditatii aciditatii.. Daca titrarea titrarea s-a facut facut cu solutie solutie de NaOH n/28 – la fiecare fiecare cm³ de solutie solutie corespund corespund 0,001 0,001 g CaO, deci deci : CaO ( % ) = 4·V·0,001 b) Determinarea pH-ului se face, rapid, cu ajutorul hartiei indicatoare de pH sau mai precis,  potentiometric.  ANALIZA PUDREI DE CACAO : - 100 g pudra de cacao cacao se cantaresc cantaresc cu precizie precizie de 0,01g 0,01g si se se cern prin prin sita cu tesatu tesatura ra de sarm sarmaa 9 STAS STAS 1077 1077 – 67. Cernerea se poate efectua manual sau mecanic. In cazul cernerii manuale, durata cernerii este de 6 minute, cu circa 80 pana la 100 miscari de du-te vina pe minut, schimbandu-se sensul miscarii la fiecare 2 minute. In cazul cernerii mecanice, durata va fi de 3 minute, iar turatia de 120 rot./min. Se cantareste cu  precizie de 0,01g reziduul de pe sita a carui masa reprezinta rezultatul determinarii, e xprimat in %. 1.Determinarea finetii

2

 DETERMINAREA CONTINUTULUI DE ZAHARURI – prezentare generala zaharurilor cu ajutorul ajutorul areometrelor  areometrelor  Determinarea zaharurilor prin metode fizice : a) Dozarea zaharurilor ( zaharometre )consta in determinarea directa a cantitatii de zaharoza, din solutiile pure, exprimata exprimata in grade sau in g/100g g/100g la temperature la care este gradat aparatul. Se folosesc zaharometre Balling si zaharometre Brix la 17,5ºC sau 20ºC. Un grad zaharometric Balling sau Brix corespunde la 1 g de zaharoza in 100 g solutie. b) Dozarea refractometrica a zaharurilor  , bazata pe determinarea indicelui de refractie, este cel mai utilizat in productie dar numai pentru o gama limitata de produse, deoarece indicele de refractie este influentat de compozitia chimica complexa a acestora. c) Determinarea polarimetrica a zaharurilor se bazeaza pe proprietatile optice active ale acestora,  putand devia planul de polarizare a luminii care strabate solutia, spre dreapta sau spre stanga, cu un anumit anumit unghi, care care depinde de natura, natura, concentrati concentratiaa si grosimea grosimea stratului stratului de solutie. solutie. Examinarea Examinarea se face la 20ºC si in lumina monocromatica de sodiu.Aparatele folosite sunt polarimetrul si zaharimetrul. Polarimetrul este un aparat optic alcatuit din doua parti principale principale : polarizorul si analizorul, analizorul, montati la capetele unui tub in in care se introduce substanta de analizat. Polarizorul este orientat spre sursa de lumina si are rolul de a transforma lumina normala in lumina polarizata, iar analizorul prin care se priveste si care permite analiza imaginii se poate roti la dreapta sau la stanga cu un surub micrometric. Solutia de cercetat se introduce intr-un tub polarimetric din portelan sau sticla, cu o lungime determinata de 200 mm sau 100 mm. Zaharimetrul este un polarimetru special gradat incat permite citirea directa in procente, a continutulu continutuluii de zaharoza dintr-o substanta substanta solida sau dintr-o dintr-o solutie. Zaharimetrul Zaharimetrul este etalonat etalonat pentru o anumita cantitate de substanta solida sau solutie, numita masa normala. Pentru majoritatea zaharimetrel zaharimetrelor or masa normala normala este de 26 g. Exemplu : 1º zaharimetric = 0,26 g zaharoza in 100 ml solutie. solutie.

Figura 1. Polarimetru Polarimetru

3

 DETERMINAREA CONŢINUTULUI DE SUBSTANŢĂ USCATĂ – prezentare generală Substanţa uscată reprezintă totalitatea substanţelor care rămân după evaporarea apei din produs. Metodele de determinare a conţinutului de substanţă uscată : prin cântărire, prin determinarea indicelui de refracţie, prin determinarea densităţii.

 Determinarea conţinutului de substanţă uscată refractometric.  Principiul metodei: Metoda refractometrică se bazează pe proprietatea substanţelor transparente de a devia raza de lumină lumină care le străbate.Gradu străbate.Gradull de deviere este specific specific fiecărei substanţe substanţe şi este caracterizat caracterizat prin indicele de refracţie n.Indicele de refracţie variază în funcţie de concentraţia soluţiei.În cazul soluţiilor   pure, indicele de refracţie indică exact concentraţia soluţiei analizate.Dacă soluţiile conţin amestecuri, valorile obţinute indică doar aproximativ concentraţia.  Materiale şi aparatură aparat ură folosite: 

Refractometr Refractometruu portabil, termometru, termometru, pipetă de sticlă ;

 Mod de lucru Calibrarea 1 Se deschide capacul prismei 2 Se pun 1-2 picături din apă distilată pe prisma inferioară,utilizând o pipetă 3 Se închide prisma superioară (capacul prismei) 4 Se ţine refractometrul cu partea frontală către o sursă de lumină (naturală sau artificială) 5 Se priveşte prin ocular şi se roteşte inelul de compensare compensare spre stânga sau spre dreapta până când se obţine o imagine clară. 6 Linia de demarcaţie dintre zona luminoasă şi cea întunecată trebuie să coincidă cu intersecţia diagonalelor.Linia de demaraţie dintre zona luminoasă şi cea întunecată indică valoarea concentraţiei în substanţă uscată solubilă, în % şi trebuie să fie 0 pentru apa distilată. 7 Dacă există o deviaţie faţă de această valoare, se parcurg următorii paşi (la temperatura de 0 20 C) a) se stabileşte piuliţa de fixare a şurubului de calibrare  b) se roteşte şurubul de calibrare pentru a ridica sau coborâ scala sc ala c) se strânge piuliţa de fixare a şurubului de calibrare  Măsurarea În cazul produselor proaspete,porţiuni mici din acestea se pun în presa de mână şi se storc până se obţine suc.Apoi, se parcurg primele etape de mai sus, folosind în locul apei distilate proba de analizat şi se continuă astfel: 8 Se citeşte pe linia de demaraţie dintre zona luminoasă şi cea întunecoasă valoarea în procente sau în grade Oechde.Aceasta trebuie să coincidă cu intersecţia diagonalelor. 9 După folosire, se curăţă cu mare atenţie prisma şi capacul prismei cu o cârpă moale înmuiată în apă sau alcool. Corecţia rezultatelor  Refractometrul de mână Zeiss Zeiss poate fi folosit fără a se corecta rezultatele la temperatura de 20 0 C. Dacă atunci când se efectuează citirea, temperatura nu este de 20 0C, se poate aplica corecţia conform relaţiei : 4

Grade refractometrice = R ± 0,07 ·t unde : R – numărul numărul de grade grade refractomet refractometrice rice citite citite,, în º Brix Brix ; t – diferenţa diferenţa dintre dintre temperatur temperaturaa citită citită la termomet termometru ru şi cea prescrisă, prescrisă, în ºC. Aparatul Aparatul se compune compune din: -prisma -prisma inferioa inferioară, ră, capacul capacul prismei, prismei, piesa de focalizar focalizare, e, şurubul de calibrare, piuliţă de fixare a şurubului de calibrare.

Figura 2. Refractometru portabil

 DETERMINAREA ACIDITĂŢII – prezentare generală Aciditatea naturala a materiei prime din industria extractiva este diferita pentru fiecare categorie de produs si o crestere a acesteia indica interventia agentilor de descompunere, in primul rand al celor microbieni. Acicitatea se poate exprima prin concentratia concent ratia de acid ( aciditate totala) si prin pr in pH (aciditate reala sau actuala ). Pentru determinarea aciditatii titrabile se intrebuinteaza metode bazate pe titrarea directa a unui volum determinat din lichidul de analizat, folosind o solutie s olutie alcalina titrata pana la reactie neutra, stabilita cu ajutorul indicatorilor acidobazici acidobazici ( fenolftaleina, turnesol, metiloranj, metiloranj, rosu de fenol ). Aciditatea se poate exprima in procente, adica in grame de acid anorganic sau organic, ales conventional, conform indicatiilor din standard respectiv la 100 ml sau 100 g produs. Indicele de aciditate reprezinta cantitatea de hidroxid de potasiu, in mg, necesara pentru a neutraliza acizii grasi liberi dintr-un gram de produs. Exprimarea aciditatii in grade Thorner se face la lapte si produse lactate, care reprezinta volumul in ml de hidroxid de sodium, 0,1 n, necesar pentru neutralizarea aciditatii din 100 ml lapte sau 100 g produse produ se lactate. 5

Figura 3. Biuretă folosită la titrare

 DETERMINAREA CONŢINUTULUI DE SUBSTANŢE GRASE – prezentare generală Substantele grase de pot determina prin diferite metode ; majoritatea se bazeaza pe proprietatea grasimilor de a se dizolva in solventi organici (eter etilic, eter de petrol, toluen, benzene ). a) Metoda de extractie cel mai des utilizata este metoda Soxhlet. Produsul (ulei) este extras intr-un aparat de extractie prin trecerea dizolvantului peste produs timp de 6-8 ore.Apoi se elimina dizolvantul din miscela obtinuta prin distilare. Reziduul se usuca la etuva si reprezinta cantitatea de substante grase din proba. b) Determinarea uleiului din semintele oleaginoase se face prin metode densimetrice. Metoda consta in extragerea rapida a grasimii cu un dizolvant greu volatile, avand densitatea diferita de a uleiului. Se determina densitatea miscelei obtinute si in functie de aceasta,continutul de grasime. c) Determinarea refractometrica a substantelor grase se bazeaza pe extragerea grasimii cu un dizolvant cu indice de refractie ridicat. Prin P rin citirea indicelui de refractie a miscelei m iscelei si cunoscand indicele de refractie a uleiului si dizolvantului, se poate determina continutul in ulei al probei. d) Determinarea substantelor grase prin centrifugare se bazeaza pe hidroliza substantelor proteice prin tratare cu acid sulfuric concentrat si separarea grasimii prin centrifugare, operatie ajutata de alcoolul amilic.

6

Figura 4.Aparatul Soxhlet : balon cu fundul rotund, extractor, refrigerent.

 Etape de lucru :  se cântăresc 5….10 g material cu precizie de 0,01 g, se trec cantitativ într-un mojar de porţelan, se introduc circa 5 g nisip şi se omogenizează ;  materialul mojarat se trece cu o spatulă într-un cartuş de extracţie ;  se închide cartuşul cu un tampon de vată curată şi se introduce în extractorul aparatului Soxhlet   balonul, în prealabil uscat la etuvă până la masă constantă, se conectează la extractorul aparatului şi se toarnă solvent în extractor până când se produce sifonarea ; se lasă să sifoneze complet şi se mai adaugă încă circa 50 ml solvent ; se asamblează întreaga instalaţie instalaţie şi se  plasează pe baia de apă ; temperatura băii se reglează astfel încât să se prod ucă 8…10 sifonări.  timpul de extracţie ( ore min. ) depinde de materialul care se examinează : 1. pentru pentru seminţe seminţe şi miez miez de semi seminţe nţe oleagi oleaginoa noase se ( exclu exclusiv siv ricin ricin şi şi soia soia ) : etapa etapa I – 7 ; etap etapaa II – 2 2. pent pentru ru sem semin inţe ţe şi şi miez miez de de semi seminţ nţee de rici ricinn : eta etapa pa I – 16 ; etap etapaa II – 3 ; 3. pent pentru ru broc broche hen, n, şro şrot, t, soia soia : eta etapa pa I – 6 ; eta etapa pa II II – 2.  după trecerea timpului total de extracţie, se îndepărtează cartuşul şi se colectează solventul evaporat în extractorul aparatului ; fă ră impurităţi ;  miscela obţinută trebuie să fie limpede şi fără   balonul cu ulei se mai ţine circa 15 min. în poziţie înclinată pe baia de apă ( până c ând pe gâtul  balonului nu mai apar picături de solvent ) şi apoi se usucă la etuvă la 105 ºC timp de 30 min. ; se răceşte 1 oră în exicator şi se cântăreşte ; se repetă operaţiile de uscare şi cântărire până la masă constantă. % Ulei ( raportat la materialul cu umditatea la care s-a făcut cântărirea probei ) =

m2  m1 m3

 100 ,

în care : m 1 – masa balonului gol, în g ; m2 – masa balonului cu ulei extras, în g ; m3 – masa probei supuse analizei, în g.

7

% Ulei Ulei ( A ) ( raportat raportat la substanţa substanţa uscată uscată ) =

 m2  m1   100  100 , m3 100  U 

în care : U – conţinutul conţinutul de apă apă al materialu materialului lui măcinat. măcinat.

% Ulei ( raportat la materialul cu umditatea dinaintea măcinării sau la o umiditate    

oarecare U ) = 1 

U   

  A , 100  în care : U – umiditatea umiditatea la care care se face raportarea conţinut conţinutului ului de grăsime, grăsime, în % ; A – conţinutul conţinutul de ulei ulei raportat raportat la substan substanţa ţa uscată, uscată, în %. Ca rezultat se ia media aritmetică a două determinări paralele care nu diferă difer ă între ele cu mai mult de : 0,4 în cazul materialelor materialelor cu un conţinut de ulei peste 25 % ; 0,2 în cazul cazul material materialelor elor cu un un conţinut conţinut de ulei ulei între între 2 % şi 25 % ; 0,1 în cazu cazull mater material ialelo elorr cu un conţ conţinu inutt de ulei ulei sub 2 % .

 DETERMINAREA CONŢINUTULUI DE APĂ LA SEMINŢELE OLEAGINOASE – prezentare  generală Metodele de determinare a conţinutului de apă pot fi grupate : directe, indirecte. Prin metode directe se determină conţinutul de apă propriu-zis, pe când prin metodele indirecte se determină substanţa uscată, iar conţinutul în umiditate este calculat prin diferenţa dintre proba de  produs cântărită înainte de uscare şi masa substanţei uscate.

Figura 5. Etuvă electrică termoreglabilă 8

 EXAMENUL SENZORIAL AL SEMINŢELOR OLEAGINOASE   Principiul metodei . Se determină pierderea de masă prin î ncălzire ncălzire la 130 ºC.

 Materiale şi aparatură folosite: 

Proba de seminţe, seminţe, balanţa tehnică tehnică (balanţă (balanţă analitică), analitică), trusă trusă de greutăţi, fiolă fiolă de cântărire cântărire (de  preferinţă din aluminiu, cu diametrul de 5-6 cm şi o înălţime de 3 cm), exsicator, cleşte metalic, etuvă

 Modul de lucru.  ETAPE: 1.Pr 1.Prob obaa de semi seminţ nţee preg pregăt ătit ităă 2. n fiolă de cântărire, cântărire, cu capac, capac, tarată tarată în prealabil (având (având nisip în interior) interior) 3. cca. 5 g seminţe cântărite la balanţa balanţa tehnică tehnică (doar în caz de litigiu litigiu se cântăresc cu balanţa balanţa analitică) 4.Usca 4.Uscare re la la etuvă etuvă 1 oră oră la 130 ºC (fiola (fiola este descope descoperit rită) ă) 5.Răcire 5.Răcire în exsicator 30-60 minute (fiola este acoperită) acoperită) 6.Cântărirea fiolei cu probă după uscare şi răcire Obs. Obs. Etuva Etuva este este în prealab prealabil il încălzit încălzităă la 140 - 145º C. În caz de litigiu, litigiu, cântăririle cântăririle se fac cu o precizie precizie de 0,001 g. Se efectuează efectuează în paralel două două determinări.

Formula de calcul. Umiditatea se exprimă n procente şi se calculează cu formula:

Umiditatea [%] = în care: m1 = masa masa fiolei fiolei cu proba proba de seminţe, seminţe, înaint înaintee de de uscar uscare, e, în g; m2 = masa masa fiolei fiolei cu cu proba proba de semin seminţe, ţe, după după uscare, uscare, în g; m0 = masa fiolei fiolei goale, goale, în g. Rezultatul se calculează cu două zecimale z ecimale şi se rotunjeşte la o zecimală. z ecimală.

 Interpretarea rezultatelor. rezult atelor. Ca rezultat se ia ia media aritmetică a celor două determinări efectuate în paralel. Diferenţa dintre rezultatele a două determinări paralele, efectuate de acelaşi operator în cadrul aceluiaşi laborator, trebuie trebuie să nu depăşească 0,5 g apă la 100 100 g probă de seminţe. seminţe. 9

Umiditatea Umiditatea seminţelor seminţelor oleaginoase oleaginoase se poate determina prin două metode: metode:  

metoda conductomet conductometrică rică (electrometrică (electrometrică)) - cu ajutorul ajutorul umidometrului umidometrului (este o metodă metodă foarte rapidă) metoda prin prin uscare - la etuvă (prin ea ea se obţin rezultatele rezultatele cele cele mai exacte, exacte, fiind recomandată ca metodă de control n caz de litigiu)

 Principiul metodei. Metoda conductometrică: constă î n modificarea conductibilităţii aparatului (umidometrului)  prin introducerea probei, deoarece rezistenţa electrică a materialelor solide este invers proporţ ională cu umiditatea acestora.

 Materiale şi aparatură aparat ură folosite: 

 proba de seminţe, umidometru "Electronica tip T1", trusa de greutăţi a umidometrului, termometru;

 Modul de lucru. 1. Meto Metoda da cond conduc ucto tome metr tric icăă Umidometrul electronic este un aparat portabil, alimentat cu baterii. Pentru a efectua măsurători corecte, aparatul trebuie aşezat pe o suprafaţă orizontală şi reglat.  Reglarea balanţei dozatorului  dozatorul ui . Se atârnă de cârligul cârligul dozatorului dozatorului cupela (12) şi o greutate greutate de 40g, iar în centrul cupelei se pune greutatea de 100g. Dacă dozatorul este bine reglat, acul lui lui trebuie să se găsească în dreptul reperului de echilibru de la jumătatea scalei (e). Pentru reglare se roteşte o contragreutate (grosieră sau fină), slăbind contrapiesa care se găseşte în spatele aparatului. Etapele modului de lucru sunt :

10

 Reglarea punctului de zero al aparatului. Apăsând pe butonul de evacuare (10) se verifică dacă aparatul este golit de seminţe. Se roteşte butonul central (1) pentru aducerea indicatorului (14) cu linia linia de citire (c) în dreptul reperului (r). Se apasă apoi pe butonul de măsurare (2).

 Determinarea umidităţii. Proba cântărită cântărită se se trece din cupelă cupelă în pâlnia pâlnia (7)şi se apasă apasă până la refuz refuz butonul de încărcare încărcare (8),  pentru ca întreaga cantitate de seminţe să cadă în traductorul aparatului. Pentru citirea umidităţii se roteşte butonul central (1), se aduce indicatorul (14) aproximativ la mijlocul scării şi se apasă pe  butonul de măsurare (2). Acul (15) instrumentului de măsurare va devia; atunci se roteşte butonul central pentru a readuce acul la reperul zero. În această situaţie, în dreptul liniei de citire a indicatorului, pe scara corespunzătoare produsului analizat, analizat, se poate citi umiditate umiditatea. a.

11

 Evacuarea probei din aparat. La sfârşitul sfârşitul determinării determinării se apasă pe butonul de evacuare evacuare (10), seminţele seminţele cad în sertarul sertarul (13) care se scoate şi se goleşte.  Părţile componente ale umidometrului "Electronica tip T 1"( figu figura ra 6 ) sunt sunt::

1. - buto butonn cen centr tral al 2. - butonu butonull "MĂSURA "MĂSURARE" RE" 3. - opritori opritori pentru scările scările de citire citire 4. - scări scări meta metalic licee de citi citire re 5. - butonu butonull "CONTR "CONTROL" OL" 6. - carcas carcasaa metalic metalicăă a aparatulu aparatuluii 7. - plni plnie; e; 8. 8. - buto butonn de ncă ncărc rcar aree 9. - dozator dozatorul ul (balan (balanţa) ţa) 10. 10. - buto butonn de evacu evacuare are 11. - buton buton "REGLA "REGLAJJ ZERO" ZERO" 12. 12. - cupe cupellă ; 13. 13. - sert sertaar  14. 14. - indi indica cato torr 15. - inst instrum rumen entu tull de măsură măsură 16. 16. - capa capac; c; 17. 17. - cont contra rapi pies esăă 18. - cont contra ragr greu euta tate te;; 19. - loca locaşş 20. 20. - bate bateri riii a. - acul indicato indicatorr al instrumentulu instrumentuluii de măsură  b. - limitele scalei instrumentului de măsură c. - lini liniee de cit citir iree e. - reperul de echilibru echilibru de pe placa placa dozatoru dozatorului lui r. - reperul reperul "regl "reglare are de pe pe scară" scară"

Corecţia de temperatură Determinarea umidităţii trebuie să se facă la o temperatură temperatură de 20ºC. 20ºC. Dacă temperat temperatura ura seminţelor seminţelor diferă (este (este între 10ºC şi 30ºC), 30ºC), se aplică aplică o corecţie corecţie de ± 0,1% 0,1% pentru pentru fiec fiecare are grad grad în plus plus sau în minus minus faţă faţă de 20ºC, 20ºC, valoa valoare re care care se adună adună în cazul cazul temperaturilor inferioare şi se scade în cazul temperaturilor temperaturilor superioare valorii de 20ºC. Astfel : U20ºC = UtºC ± 0,1 · t ( % ) unde : UtºC - umiditatea umiditatea seminţelor seminţelor citită citită pe scara scara umidometrul umidometrului, ui, la temperatura temperatura t t - difere diferenţa nţa de de tempe temperatu ratură ră .

12

 DETERMINAREA Ph –ului LA SFECLA DE ZAHĂR – prezentare generală  pH – ul se defineşte ca fiind logaritmul cu semn schimbat al concentraţiei ionilor de hidrogen dintr-o soluţie sau logaritmul numărului de ml de apă în care se găseşte un atom gram de hidrogen în stare de ion. Determinarea pH-ului se face prin metode colorimetrice şi metode electrometrice (  potenţiometrice ).

Figura 7 . Hârtie indicatoare de pH

Figura 8 . pH pH - me m etre

13

 DETERMINAREA CENUŞII ( CONŢINUT ÎN SUBSTANŢE MINERALE ) LA SFECLA DE   ZAHĂR – prezentare generală Conţinutul în cenuşă reprezintă un indice calitativ important pentru sfeclă. Determinarea Determinarea se face  prin calcinarea produsului şi se dozează cenuşa rămasă care ca re este formată din oxizii diferitelor elemente existente în sfeclă.

Figura Figura 9 . Cuptor de calcina calcinare re

14