Analiza financiară pe baza datelor din bilanţul contabil A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT S.A.

Universitatea ” Alexandru Ioan Cuza ” din Iași Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Specializarea: Finanţe-Bănci

Referat la disciplina: Finanţele întreprinderii Analiza financiară pe baza datelor din bilanţul contabil A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT S.A.

Titular:

Student:

Prof. Univ. Dr. Dumitru Bucătaru

Aghiniţei Monica FB. Grupa 1, anul2

Iași 2013 1

Cuprins

1. Scurtă carte de vizită a firmei A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT ............................................ 3 2. Analiza poziției financiare pe baza bilanțului contabil ......................................................................... 5 2.1. Categorii de fond de rulment .....................................................................................................................11 2.2. Necesarul de fond de rulment ....................................................................................................................13 2.3. Trezoreria netă ...........................................................................................................................................16

3. Analiza performanțelor economico-financiare ................................................................................... 17 4. Concluzii ............................................................................................................................................. 18 Bibliografie ............................................................................................................................................. 19

2

1. Scurtă carte de vizită a firmei A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT Societatea a fost înființată prin HG nr. 192/1991 prin reorganizarea fostului SMA GHIMBAV sub formă de societate comercială pe acțiuni, în temeiul Legii nr. 15/1990 fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului Brașov sub nr. J08/453/1991, codul unic de înregistrare RO1133390 sub denumirea de AGROMEC GHIMBAV. În anul 2001 societatea își schimbă numele în A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT S.A. S.C. A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT S.A. are drept scop prestarea de servicii în agricultură, arendarea de terenuri agricole și prelucrarea lemnului precum și realizarea de profit pe baza obiectului de activitate. În conformitate cu documentele de înființare, societatea are ca obiect de activitate: - Producție agricolă pe o suprafață de cca 300 ha, teren arabil luat în arenda de la persoane fizice în Ghimbov, Codlea, Cristian și Brașov; - Prelucrarea preliminară a lemnului, folosind un fierastrau multiplu de tivi și tăiat la lățime, o mașină de retezat și un circular universal; - Servicii pentru agricultură pentru proprietarii de terenuri agricole. Activitățile de bază ale societății nu au impact semnificativ asupra mediului înconjurător. Se folosesc pesticide pentru tratamentul culturilor agricole iar ambalajele sunt predate centrelor de colectare autorizate. În domeniul prelucrării lemnului au un sistem de exhaustare a rumegușului, care a fost modernizat în anul 2010. Numărul de salariați la finele anului 2011 era de 19 persoane. Societate își desfășoară activitatea principală pe o platformă industrială în localitatea Ghimbav, cu o suprafață de cca 20.00 mp. Aici sunt birourile, atelierul mecanic, două depozite, hala pentru producția de cherestea și depozite de cherestea și bușteni. Tot pe această platformă se află o hală de producție cu birouri închiriată. Unitatea mai deține un teren în Stupini de 2816,40 mp cu un atelier mecanic de 300 mp și un teren de 2914,8 în Dumbravița. Capitalul social al S.C. A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT S.A. este de 610193.54 lei, împărțit în 47.597 acțiuni nominative, în valoare de câte 12,82 lei fiecare, în întregime subscrise și vărsate. Conform registrului consolidate al acționarilor, capitalul social este impărțit în următoarea structură: - 8.554 acțiuni, în valoare totală de 109.662,28 lei, reprezentând 17,9717% din totalul capitalului social aparțin unui număr de 211 persoane fizice; 3

- 9.039 acțiuni, în valoarea totală de 244.079,98 lei, reprezentând 40% din totalul capitalului social aparțin PAS AGROMEC GHIMBAV; - 20.004 acțiuni, în valoare totală de 256.451,28 lei, reprezentând 42,0279% din totalul capitalului social aparțin societății REDOXA LEM S.R.L. În prezent, acțiunile sunt dematerializate și tranzacționate pe piața RASDAQ. Evidența acționarilor societății se ține de Depozitul Central SA, cu posibilitatea schimbării opțiunii asupra pieței organizate și a registrului independent privat. Societatea este organizată și funcționează în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicată privind societățile comerciale. Modificată prin Legea 441/2006 și OUG 82/2007, conducerea fiind asigurată de: 

Adunarea generală a acționarilor, care în conformitate cu legislația românească în

vigoare și actul constitutiv al S.C. A.T.C. AGRO TOTAL CONSTRUCT S.A. Ghimbav, decide asupra activității societății și asigură politica economică și comercială. Principalii furnizori ai S.C. A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT S.A. : 

VICFOR S.R.L. – buștean;



AGRORENT – îngrășăminte chimice;



PETROSIBOIL – carburanți;



AGRICOVER – îngrășăminte chimice.

Aprovizionarea cu produse pentru activitățile agricole se face de pe piața internă. Pentru activitatea de prelucrare a lemnului aprovizionarea se face cu buștean, în principal prin Romsilva, prin licitație publică și prin societăți de exploatare. Principalii clienți ai S.C. A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT S.A. : 

FABRICA DE ZAHĂR BOD– sfeclă de zahăr;



ANATCO S.R.L- cherestea;



ȘAPTE SPICE S.A. – cereale;



Persoane fizice – cherestea și produse agricole.

Vânzarea produselor din lemn și a produselor agricole se face pe piața internă. S.C. A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT S.A. deține o cotă mică pe piață atât în ceea ce privește prelucrarea lemnului cât și serviciile pentru agricultură. În domeniul prelucrării lemnului concurența locală este formată de S.C. LOSSAN S.R.L. și S.C. FOREX S.R.L. Sfecla de zahăr este achiziționată de un singur beneficiar – Fabrica de zahăr Bod SA, iar grâul se livrează de asemenea unui singur beneficiar S.C. ȘAPTE SPICE S.A. Pierderea acestora ar avea un impact negativ asupra veniturilor societății. Profitul societății se stabilește pe baza bilanțului aprobat de adunarea generală a acționarilor.

4

Din profit se constituie fondurile destinate modernizării, cercetării și dezvoltării de producție, investiții etc., în baza hotărârii adunării generale.. În 2012, societatea nu intenționează și nu există actualmente motive care să determine reducerea activității sau încetarea acesteia. Nu există risc major de încetare a activității. Sunt asigurate resursele de finanțare, capitalul de lucru și forța de muncă necesare desfășurării unei activități eficiente în continuare.

2. Analiza poziției financiare pe baza bilanțului contabil Analiza poziției financiare a întreprinderii implică un studiu amplu, static și dinamic, asupra activelor, datoriilor, capitalului propriu și, în mod special, asupra corelațiilor ce se stabilesc între aceste elemente, de gestionarea cărora depinde existența durabilă a întreprinderii. Informațiile necesare analizei poziției financiare a întreprinderii sunt oferite de Bilanț și Notele explicative la situațiile financiare anuale.

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Indicatori Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Active imobilizate Stocuri Creanțe comerciale Disponibilități Active circulante Total active Datorii curente Datorii mai mari de un an totale Datorii totale Capital propriu Capital permanent Total pasive Rata activelor imobilizate Rata imobilizărilor necorporale Rata imobilizărilor corporale Rata imobilizărilor financiare Rata activelor circulante Rata stocurilor Rata creanțelor Rata disponibilităților Rata resurselor curente

Exercițiul financiar 2010 2011 113 0 2.033.385 1.677.229 0 0 2.033.498 1.677.229 743.172 987.433 1.263.697 1.090.814 20.202 18.708 2.027.071 2.096.955 4.073.896 3.782.763 1.413.645 1.515.693 910.680 613.545 2.324.325 2.129.238 1.749.571 1.653.525 2.660.251 2.267.070 4.073.896 3.782.763 50,08 44,44 0,002 0 50,08 44,44 0 0 49,92 55,56 18,30 26,16 31,12 28,90 0,50 0,50 34,70 40,07 5

Abaterea absolută -113 -356.156 0 -356.269 244.261 -172.883 -1.494 69.884 -291.133 102.048 -297.135 -195.087 -96.046 -393.181, -291.133 -5,64 -0,002 -5,64 0 5,64 7,86 -2,22 0 5,37

Indici (%) 0 82,48 0 82,48 132,87 86,32 92,60 103,45 92,85 107,22 67,37 91,61 94,51 85,22 92,85 88,74 0 88,74 0 111,30 142,95 92,87 99,63 115,47

25 26 27

Rata îndatorării globale Rata autonomiei globale Rata stabilității financiare

57,05 42,95 65,30

56,29 43,71 59,93

-0,77 0,77 -5,37

98,66 101,78 91,78

Rata activelor imobilizate arată ponderea elementelor de activ care se află la dispoziția întreprinderii mai multe exerciții financiare în activul total, sau altfel spus gradul de investire a capitalului întreprinderii. Se observă o scădere a acestei rate cu 5,64%, de la 50,08% în 2010 la 44,44% în 2011; ceea ce reprezintă neangajarea întreprinderii într-un program de investiții. Rata imobilizărilor necorporale exprimă ponderea imobilizărilor necorporale în activul total al întreprinderii. Indicatorul înregistrează, în anul 2011 scădere cu 0,002% față de anul 2010 când înregistra o valoare de 0,002%, această scădere este datorată reducerii investițiilor în domeniul cercetării, conceperii și promovării de noi produse etc. Rata imobilizărilor corporale reprezintă ponderea imobilizărilor corporale în totalul activelor întreprinderii și înregistrează o scădere cu 5,64% față de anul 2010 când înregistra o valoare 50,08%. Întreprinderea are drept scop prestarea de servicii în agricultură, arendarea de terenuri agricole și prelucrarea lemnului deci are nevoie de dotare tehnică semnificativă, din acest motiv valorile acestei rate sunt ridicate. Rata imobilizărilor financiare reflectă politica de investiții financiare a întreprinderii și intensitatea relațiilor financiare stabilite cu alte entități, în virtutea intereselor de participare. Firma analizată nu dispune de imobilizări financiare ceea ce indică neangajarea întreprinderii în operațiuni de capital. Rata activelor circulante reprezintă ponderea utilizărilor cu caracter ciclic în totalul activelor întreprinderii. Indicatorul înregistrează o creștere cu 5.64% față de perioada de referință, anul 2010 când avea o valoare de 49,92%. Această creștere caracterizează întreprinderea ca fiind una elastică la solicitările pieței. Rata stocurilor exprimă ponderea celui mai puțin lichid activ circulant în totalul activelor întreprinderii. În perioada analizată a înregistrat o creștere cu 7.86% față de anul 2010 când înregistra o valoare de 18,30%. Întreprinderea înregistrează valori reduse deoarece activează în sfera serviciilor. Rata creanțelor reprezintă ponderea creanțelor comerciale în activul total al întreprinderii. Valoarea raportului a scăzut cu 2,22% față de perioada de referință, anul 2010 când avea o valoare de 31,12%, fapt generat de relaxarea relațiilor comerciale cu terții, de folosirea imobilizărilor în procesul de producție. Această rată este mică deoarece întreprinderea este prestatoare de servicii (încasările realizându-se cash). Rata disponibilităților se prezintă ca fiind raportul procentual dintre disponibilitățile bănești și totalul activelor întreprinderii. Această rata înregistrează valoarea de 0,50% atât în anul 2010 cât și în

6

anul 2011. Indicatorul are valori reduse ceea ce indică probleme de lichiditate în întreprindere și necesitatea apelării la credite bancare pe termen scurt pentru finanțarea activității de exploatare. Rata resurselor curente reflectă proporția în care resursele curente participă la formarea resurselor totale de finanțare a întreprinderii. Valoarea acestui raport a crescut cu 5,37% față de anul 2010 în care a înregistrat o valoare de 34,70%, ceea ce semnifică ne compromiterea gradului de stabilitate financiară și gradul de îndatorare a întreprinderii. Rata îndatorării globale exprimă gradul de dependență a întreprinderii față de resursele financiare provenite de la terți. Se observă a scădere a indicatorului cu 0,77%, în anul 2011 față de valoarea înregistrată în 2010 de 57,05%. Diminuarea ratei pe seama creșterii datoriilor totale într-un ritm mai lent decât ritmul de creștere a pasivului total sporește autonomia financiară a întreprinderii. Rata autonomiei globale este reprezentată de ponderea resurselor proprii ale întreprinderii în totalul resurselor financiare aflate la dispoziția sa. Acest indicator a înregistrat o creștere cu 0,77% în 2011 față de 2010 când înregistra o valoare de 42,95%. În ambii ani având o valoare superioară limitei stabilite de bănci în vederea acordării de credite, ceea ce înseamnă că societatea nu este considerată riscantă pentru bănci având acces liber la credite. Rata stabilității financiare evidențiază măsura în care întreprinderea dispune de resurse financiare cu caracter permanent. Raportul a indicat o scădere cu 5,37% în anul 2011 față de perioada anterioară când indicatorul a înregistrat o valoare de 65,30%. Această diminuare reflectă totuși o situație favorabilă întreprinderii fiind explicată prin reducerea datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. În structura capitalurilor permanente predomină pe parcursul celor două exerciții analizate capitalul propriu. Valoarea întreprinderii și, respectiv la averea acționarilor o oferă situația netă sau activul net contabil. Ea se determină ca diferență între activul total (At) și datoriile totale (Dt), aceasta fiind de fapt ecuația fundamentală pe care se bazează bilanțul contabil:

SN= At-Dt

Nr. Crt. 1 2 3

Indicatori

Simbol

UM

Activ total Datorii totale Situația netă

At Dt SN

Lei Lei Lei

Perioada de referință 2010 2011 4.073.896 3.782.763 910.680 613.545 3.163.216 3.169.218

Abaterea absolută -291.133 -297.135 6.002

Indici (%) 92,85 67,37 100,19

Situația netă reprezintă activul neangajat în datorii. Acest indicator interesează preponderent creditorii și acționarii.

7

În cazul societății A.T.C. AGRO TOTAL CONSTRUCT S.A., situația netă a înregistrat o valoare de 3.169.218 lei în anul 2011, cu 6.002 lei mai mult față de anul 2010, ceea ce reprezintă o creștere a averii acționarilor cu 0,19%. Acest fapt se datorează scăderii datoriilor totale cu 297.135 lei față de anul 2010 în care s-a înregistrat o valoare de 910.680 lei, ceea ce reprezintă o scădere cu 32,63% într-o proporție mai mare față de diminuarea activelor care a înregistrat în anul 2011 o valoare de 3.782.763 lei, cu 291.133 lei mai puțin față de anul 2010, ceea ce reprezintă o scădere cu 7,15%.

Situația modificărilor capitalului propriu al întreprinderii între două date ale bilanțului, reflectă toate variațiile activului net sau ale averii întreprinderii în cursul perioadei, inclusiv tranzacțiile cu proprietarii (aporturi de capital, dividende). Capitalul propriu al societății se cuantifică la 1.653.525 lei și are următoarea structură: -

Capital social subscris vărsat – 610.194 lei;

-

Rezerve din reevaluare – 436.462 lei;

-

Rezerve legale – 72.567 lei;

-

Rezultatul exercițiului – profit – 14.856 lei.

Capitalul social nu a înregistrat modificări pe parcursul anului 2011. În capitalul propriu sunt cuprinse, în afara aporturilor acționarilor, diferențele de valoarea rezultate din aplicarea reevaluărilor. La 31.12.2011, capitalul social este de 610.194 lei împărțit în 47.597 acțiuni cu o valoare nominală de 12,82 lei/acțiune. Situația modificărilor capitalului propriu la data de 31.12.2011 Creșteri

Sold la Denumirea elementului

A

Reduceri

Sold la

începutul

Total,

Prin

Total,

Prin

sfârșitul

exercițiului

din

transfer

din

transfer

exercițiului

financiar

care:

financiar

care:

1

2

610,194

0

0

610,194

Patrimoniul regiei

0

0

0

0

Prime de capital

0

0

0

0

551,700

0

115,237

70,117

2,450

Rezerve statutare sau contractuale

0

0

Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare Alte rezerve

0

4,336

558,990

0

0

0

Capital subscris

Rezerve din reevaluare Rezerve legale

Acțiuni proprii

8

3

2,450

4

5

4,336

6

436,463

0

72,567

0

0

4,336

0

4,336

0

0

558,990

0

0

Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită Sold C

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Sold D

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS 2931 Sold C

0

0

0

0

Sold D

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

41,430

0

0

41,430

0

0

Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile Sold C Sold D Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităților Economice Europene Sold C

0

0

0

0

Sold D

0

0

0

0

0

0

Profitul sau pierderea exercițiului financiar Sold C

8,150

14,856

8,150

Sold D

0

0

0

8,150

2,450

2,450

8,150

8,150

2,450

1,749,571

19,192

4,336

115,237

4,336

1,653,526

Repartizarea profitului Total capitaluri proprii

8,150

14,856 0

Pentru majoritatea întreprinderilor, resursele financiare reprezintă o constrângere în realizarea obictivelor strategice. Având în vedere acest fapt, un obiectiv esențial al analizei bilanțului îl constituie evaluarea măsurii în care structura financiară aleasă de întreprindere, respectiv resursele financiare, acoperă necesarul de finanțat reflectat în activul bilanțului. Aceasta se realizează printr-o analiză pe orizontală a bilanțului, cunoscută sub denumirea de analiza echilibrului financiar. Realizarea analizei echilibrului financiar trebuie să fie precedată de operațiunea de transformare a bilanțului contabil, sub formă de listă, în bilanț financiar, cu posturile de activ și pasiv poziționate față în față, sub formă de cont.

9

Bilanț financiar (Lei) Activ = Necesar

Pasiv = Resurse

Necesar permanent

2.033.498 1.677.229 Resurse permanente

2.660.251 2.267.070

Active imobilizate nete mai mari de un an Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Active circulante mai mari de un an Creanțe comerciale Cheltuieli în avans mai mari de un an

2.033.498

1.677.229

Capitaluri proprii total

1.749.571

1.653.525

113 2.033.385 0 0

0 1.677.229 0 0

Capitaluri proprii Capital Prime de capital Rezerve din reevaluare

1.749.571 610.194 0 551.700

1.653.525 610.94 0 436.462

0 0

0 0

Rezerve total Acțiuni proprii

629.107 0

635.893 0

Pierderi legate de instrumente de capitaluri prorii Rezultat reportat Profitul/Pierderea exercițiului Repartizarea profitului Patrimoniu public Provizioane Venituri în avans mai mari de un an Subvenții pentru investiții Datorii mai mari de un an

0

0

- 41.430 8.150

- 41.430 14.856

-8.150 0 26.347 0

-2.450 0 14.897 0

275.831 608.502

218.672 379.976

Necesar temporar

2.040.398 2.105.534 Resurse temporare

Active circulante mai mici de un an Stocuri Creanțe comerciale Active de trezorerie Cheltuieli în avans mai mici de un an

2.040.398

2.105.534

Datorii până la un an

1.413.645

1.515.693

743.172 1.263.697 20.202 13.327

987.433 1.090.814 18.708 8.579

Avansuri încasate Datorii comerciale Efecte de comerț de plătit Alte datorii

0 408.570 0 202.605

0 282.238 0 293.354

Pasive de trezorerie Venituri în avans mai mici de un an

802.470 0

940.101 0

Total Activ

4.073.896 3.782.763 Total Pasiv

1.413.645 1.515.693

4.073.896 3.782.763

În urma comparării succesive a grupelor din activul bilanțului financiar cu cele din pasivul bilanțului, se nasc o serie de indicatori clasici pentru studiul echilibrului, cum ar fi: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.

10

2.1. Categorii de fond de rulment Fondul de rulment reprezintă excedentul rezultat atunci când resursele permanente depășesc necesarul permanent de finanțat al întreprinderii. Indicatorul are caracterul unei marje de siguranță care permite întreprinderii să-și conserve o anumită independență financiară față de creditori, în cazul în care intervin dificultățile financiare la nivelul activității curente. Unii autori propun mai multe accepțiuni pentru indicatorul fond de rulment. Se face astfel distincție între fondul de rulment brut, fondul de rulment net, fondul de rulment propriu și fondul de rulment străin.

Nr.

Simbol și formula

Indicatori

Crt.

Perioada de referință 2010

2011

Abaterea

Indici

absolută

(%)

1

Fond de rulment net

FRN = CP - Ain

324.575

356.272

2

Fond de rulment propriu

FRpr = Cpr - Ain

-283.927

-23.704

260.223

8,34

3

Fond de rulment străin

FRst = FRN – FRpr

608.502

379.976

-228.526

62,44

4

Fond de rulment capitalului de lucru

626.753

589.841

-36.912

94,11

al FRw = AC – DC

31.515 109,77

Fondul de rulment net sau permanent reprezintă partea resurselor permanente rămasă după finanțarea necesarului permanent, respectiv surplusul de capital permanent rămas după finanțarea activelor imobilizate nete și înregistrează în anul 2011 o creștere cu 31.515 lei, respectiv cu 9,77% mai mult față de anul 2010, când avea o valoare de 324.575 lei. Fondul de rulment este pozitiv ceea ce reflectă o sporire a marjei de siguranță a întreprinderii. Cauza care a determinat un fond de rulment pozitiv și în creștere este diminuarea necesarului permanent de finanțat (activele imobilizate nete) prin procesul de depreciere și cesiuni de active imobilizate. Fondul de rulment propriu reflectă autonomia de care dispune întreprinderea în finanțarea investițiilor. Acesta înregistrează în 2011 o creștere cu 260.223 lei față de 2010 când avea o valoare de -283.927 lei; respectiv o creștere cu 91,65%. Acest indicator este negativ în ambele cazuri, deoarece întreprinderea nu își poate finanța necesarul său permanent numai din capitalurile proprii. Fondul de rulment străin reflectă contribuția datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanțarea necesarului permanent. Se observă o diminuare a valorii fondului de rulment străin în anul 2011 cu 228.526 lei față de anul 2010, adică o scădere cu 37,56% care se datorează reducerii datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Fondul de rulment al capitalului de lucru se calculează prin compararea celor două grupe din partea de jos a bilanțului financiar, respectiv a necesarului temporar cu resursele temporare și înregistrează în anul 2011 o scădere cu 36.912 lei, respectiv cu 5,89% mai puțin față de anul 2010, când avea o valoare de 626.753 lei. 11

Prin punerea în relație a activului circulant și a unor elemente constitutive ale acestuia cu datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, se obțin ratele de lichiditate. Nr. Crt

Indicatori

Perioada de referință Abaterea absolută 2010 2011 1,16 1,21 0,05

Simbol

Indici (%)

1

Rata finanțării stabile

2

Rata autofinanțării

0,86

0,99

0,13

115,12

3

Rata finanțării străine

0,45

0,37

-0,08

82,22

4

Rata lichidității generale

1,44

1,39

-0,05

96,52

5

Rata lichidității reduse

0,92

0,74

-0,18

80,43

6

Rata finanțării globale

0,23

0,24

0,01

104,35

104,31

Rata finanțării stabile permite aprecierea măsurii în care resursele permanente asigură finanțarea activelor imobilizate nete și este expresia relativă a fondului de rulment net. Indicatorul înregistrează în ambele perioade o valoare supraunitară asigurând un fond de rulment net pozitiv și posibilitatea finanțării parțiale a activități curente a întreprinderii. În 2010 înregistrează o valoare de 1,16% iar în 2011 de 1,21%, se observă o creștere a ratei cu 0,05% care a fost generată de reducerea activelor imobilizate nete. Rata autofinanțării este expresia, în

mărimi relative, a fondului de rulment propriu și

evidențiază rata de acoperire a imobilizărilor din capitalul propriu. Întreprinderea nu are o soliditate patrimonială bună, raportul înregistrând în ambele perioade o valoare subunitară de 0,86% în anul 2010, respectiv 0,99% în anul 2011. Indicatorul a înregistrat o creștere cu 15,12%, ceea ce exprimă creșterea autonomiei financiare a întreprinderii. Rata finanțării străine reprezintă rata de acoperire a imobilizărilor din datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Indicatorul a înregistrat o scădere cu 17,78% , în anul 2011 față de anul 2010, când avea o valoare de 0,45%. Acest rezultat certifică finanțarea într-o măsură tot mai mică a activelor imobilizate nete din împrumuturi pe termen lung. Rata lichidități generale evidențiază în ce măsura datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an pot fi acoperite din activele circulante. Scăderea indicatorului cu 3,48% în anul 2011 față de valoarea înregistrată în 2010 de 1,44%. Valoarea supraunitară a raportului implică superioritatea activelor circulante în raport cu pasivele curente. Scăderea acestui indicator este 12

consecința creșterii datoriilor către furnizori, ceea ce este un semnal pozitiv pentru gestiunea financiară a întreprinderii. Rata lichidității reduse se prezintă, prin excluderea stocurilor din activele curente, ca un indicator mai sever ce prezintă măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite numai din activele realizabile și disponibile. Deși înregistrăm o scădere a valorii raportului cu 19,57%, întreprinderea prezintă o situație normală de lichiditate atât în anul 2011 când înregistrează o valoare de 0,92%, cât și în anul 2010 cu 0,74%. Rata finanțării globale se determină raportând fondul de rulment net la necesarul de fond de rulment pentru a evidenția măsura în care surplusul de resurse permanente participă la acoperirea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare. Se observă o creștere cu 4,35% a ratei finanțării globale în 2011 față de 2010, când avea o valoare de 0,23%; astfel fondul de rulment net acoperă parțial necesarul de fond de rulment, consecința fiind trezoreria netă.

2.2. Necesarul de fond de rulment Necesarul de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant pentru studiul echilibrului financiar, pentru că ține seama de structura activelor și pasivelor curente și de raportul lichiditate/exigibilitate dintre ele. NFR = (NT - AT) – (RT - PT) NFR2010 = (2.040.398– 20.202) – (1.413.645 – 802.470) = 1409021 lei NFR2011 = (2.105.534– 18.708) – (1.515.693 – 940.101) = 1511234 lei Necesarul de fond de rulment înregistrează o creștere cu 7,25% , respectiv cu 102213 lei mai mult față de anul 2010 când avea o valoare de 1409021 lei. Valoarea pozitivă a necesarului de fond de rulment reflectă un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele temporare care pot fi mobilizate.

13

Nr. Crt

Indicatori

Simbol

Perioada de referință 2010 2011

1

Viteza de rotație a stocurilor

4,37

4,24

2

Durata de rotație a stocurilor

82,45

84,90

3

Viteza de rotație a materiilor prime

33,38

19,87

4

Durata de rotație a materiilor prime

10,78

18,11

5

Viteza de rotație a producției în curs

6,27

5,88

6

Durata de rotație a producției în curs

57,39

61,26

7

Viteza de rotație a produselor finite

25,22

65,13

8

Durata de rotație a produselor finite

14,28

5,53

9

Viteza de rotație a creanțelor

6,29

10,60

10

Termenul de recuperare a creanțelor

57,21

33,97

11

Viteza de rotație a datoriilor

5,14

9,50

12

Termenul de plată a datoriilor

70,02

39,78

13

Viteza de rotație a activelor circulante

1,60

1,99

14

Durata de rotație a activelor circulante

226,36

181,04

15

Durata netă în zile a ciclului monetar

69,64

79,09

14

Viteza de rotație a stocurilor este raportul dintre cifra de afaceri și valoarea stocului mediu. Indicatorul exprimă, în număr de rotații de câte ori stocurile se transformă în cursul exercițiului din formă materială în formă bănească prin intermediul cifrei de afaceri. Indicatorul înregistrează o scădere a numărului de rotații în 2011 la 4,37 rotații de la 4,24 rotații înregistrate în 2010. Acest rezultat indică o creștere a stocurilor într-un ritm mai rapid decât ritmul de creștere a cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă că s-a realizat o aprovizionare semnificativă cu elemente de stoc fie din rațiuni speculative, fie ca urmare a facilităților de preț și decontare primite de la furnizori. Durata de rotație a stocului mediu este inversul vitezei de rotație și exprimă intervalul de timp în care se reînnoiesc stocurile prin intermediul vânzărilor. Creșterea înregistrată de acest indicator ( de la 83 de zile la 85 de zile) exprimă o înrăutățire a situației întreprinderii din punct de vedere al lichidității. Viteza de rotație a materiilor prime înregistrează o valoare de 19,87 rotații în 2011, valoare redusă față de viteza de rotație înregistrată în 2010 de 33,38 rotații. Acest rezultat semnifică o activitate de aprovizionare-desfacere ineficientă, care imobilizează inutil resursele financiare. Durata de rotație a materiilor prime pune în evidență intervalul de timp la care se realizează reînnoirea stocurilor printr-o nouă aprovizionare. Durata de rotație a crescut de la 11 zile înregistrate în 2010, la 18 zile înregistrate în 2011. Volum ridicat al stocurilor de materii prime care se reînnoiesc la intervale mai mari de timp, cheltuielile de depozitare cresc ceea ce limitează capacitatea de plată a întreprinderii. Rata de rotație a produselor finite este raportul dintre vânzările de produse finite și stocul acestora. În 2011 înregistrează o valoare de 65,13 rotații cu 39,91 rotații mai multe față de anul anterior când înregistra o valoare de 25,22 rotații. Accelerarea vitezei de rotație, ca efect al creșterii într-un ritm mai rapid a vânzărilor de produse în raport cu ritmul de creștere a stocurilor reflectă faptul că produsele întreprinderii au desfacerea asigurată și eliberează resurse financiare pentru exploatare. Durata de rotație a produselor finite exprimă în număr de zile intervalul mediu de stocare în magazie a produselor. Se observă o scădere a duratei de stocare, de la 14,28 zile în 2010 la 5,53 zile în 2011. Această scădere indică reducerea intervalului de stocare în magazie, cu consecințe favorabile asupra necesarului temporar de finanțat al ciclului de exploatare. Rata de rotație a creanțelor exprimă, în număr de rotații, de câte ori creanțele comerciale se pot reînnoi prin efectul vânzărilor, într-un exercițiu financiar. Se observă o creștere a indicatorului cu 4.3 rotații, în 2011 când valoarea acestora era de 1,56 rotații, față de 2010 când se înregistrau 6,30 rotații. Întreprinderea dorește pe lângă conservarea relațiilor comerciale cu clienții, sporirea cifrei de afaceri. Acest trend crescător al raportului este confortabil pentru lichiditatea întreprinderii. 15

Durata de recuperare a creanțelor înregistrează în 2010 o valoare de 57,21 zile, cu 23,23 zile mai mult față de 2011. Rezultatul reflectă un grad normal de lichiditate a creanțelor comerciale. Viteza de rotație a datoriilor pune în evidență de câte ori datoriile către furnizori pot fi plătite prin efectul vânzărilor. Acest indicator înregistrează o creștere cu 3,91 rotații în 2011, față de anul 2010 când înregistra 5,14 rotații. Așa cum valoarea ratei de rotație a datoriilor către furnizori este inferioară ratei de rotație a creanțelor comerciale, putem aprecia gradul de lichiditate a întreprinderii, deoarece recuperarea creditelor comerciale se realizează mai repede decât se plătesc obligațiile către furnizori. Perioada de timp în care datoriile către furnizor devin exigibile este exprimată cu ajutorul duratei de plată a datoriilor. Întreprinderea a înregistrat în anul 2011 o scădere substanțială a acestui termen, de la 70,02 zile, la 39,79 zile, schimbare care poate fi efectul creșterii gradului de lichiditate a întreprinderii. Viteza de rotație a activelor circulante înregistrează în 2011 o valoare de 1,99 rotații cu 0,4 rotații mai mult față de anul 2010 când înregistra 1,59 rotații. Deși această scădere avantajează situația întreprinderii, se reflectă totuși o capacitate limitată de plată , derivată din imposibilitatea întreprinderii de a rentabiliza investițiile în active circulante, astfel încât acestea să genereze resurse financiare. Durata de rotație a activelor circulante exprimă, în număr de zile, intervalul necesar pentru reînnoirea activelor circulante prin intermediul vânzărilor. Înregistrează o scădere cu 45,32 zile ceea ce reprezintă o reducere a intervalului de timp în care activele se transformă în lichidități, ca efect al gestiunii eficiente a ciclului de exploatare. Durata netă în zile a ciclului monetar este un indicator care exprimă, în zile, durata medie a intervalului cuprins între momentul în care se plătesc datoriile către furnizori și momentul în care se încasează creditele de la clienți. Nici în anul 2011 și nici în anul 2010 ciclurile comerciale nu depășesc 80 de zile, dar au valori apropiate, creșterea acestei valori ar duce la creșterea necesarului de finanțat al ciclului de exploatare.

2.3. Trezoreria netă Trezoreria netă este definită ca excedent de disponibilități derivat din activitatea desfășurată de întreprindere într-un exercițiu financiar. Acest excedent este expresia echilibrului financiar de ansamblu al întreprinderii și se determină după formula: TN=FRN-NFR

16

Printr-o altă accepție, trezoreria netă este definită prin prisma activelor și pasivelor de trezorerie, ca excedent de disponibilități rezultat din evoluția curentă a operațiunilor de încasări și plăți ce se derulează în întreprindere într-un exercițiu financiar: TN= AT – PT

Nr. Crt

Indicatori

1 2

Trezorerie netă Trezorerie netă

3

Rata lichidității imediate

Perioada de referință

Simbol TN=FRN-NFR TN= AT – PT *100

2010 -782.268 -782.268

2011 -921.393 -921.393

1,66

0,97

Abaterea absolută

Indici

-139.125 -139.125

(%) 117,78 117,78

-0,69

58,28

Trezoreria netă reprezintă excedentul de disponibilități derivate din activitatea desfășurată de întreprindere. Acest indicator a înregistrat valori negative evidențiându-se o situație preocupantă în legătură cu echilibrul financiar de ansamblu al întreprinderii, ceea ce înseamnă că este imposibilă finanțarea necesarului de fond de rulment din resurse financiare permanente. Aceasta este consecința fondului de rulment net inferior necesarului de fond de rulment. Întreprinderea este tributară resurselor de trezorerie pentru a asigura cel puțin parțial acoperirea necesarului de fond de rulment.

3. Analiza performanțelor economico-financiare Analiza performanțelor economico-financiare trebuie să utilizeze toate sursele de informații susceptibile, să evidențieze caracteristicile economico-financiare ale întreprinderii. Informațiile furnizate de către contabilitate, în particular de către contabilitatea financiară, constituie materialul esențial utilizat în demersul metodologic al analizei rezultatelor. Analiza performanțelor economico-financiare și a cauzelor, care au o contribuție însemnată la geneza și evoluția rezultatelor, trebuie să se realizeze în corelație cu obiectivele pe termen lung, urmărite de fiecare întreprindere.

17

4. Concluzii În acest proiect am realizat analiza poziției financiare a întreprinderii SC A.T.C.-AGRO TOTAL CONSTRUCT SA, pe baza bilanțului contabil, dar și analiza performanțelor economico-financiare pe baza contului de profit și pierdere. A.T.C.-AGRO TOTAL CONSTRUCT SA are drept scop prestarea de servicii în agricultură, arendarea de terenuri agricole și prelucrarea lemnului precum și realizarea de profit pe baza obiectului de activitate. Societatea este supusă unui risc de credit datorat creanțelor sale comerciale. În vederea diminuării riscului de credit întreprinderea include în contractele sale cu clienții clauze referitoare la depunerea de garanții, penalități de întârziere sau daune interese. Lichiditățile societății sunt influențate de un risc valutar crescut în ultimii ani datorită evoluției contradictorii a cursurilor de schimb, precum și de ratele ridicate a dobânzilor la creditele în lei și valută. Riscul de lichiditate impune menținerea de numerar suficient și a unor linii de credit disponibile pentru finanțarea activităților de exploatare, monitorizarea permanentă a scadențelor activelor și pasivelor financiare. Activitățile de producție vegetală precum și cea de prelucrare a lemnului pentru construcții sunt influențate de decalajele sezoniere. De asemenea, activitatea agricolă este afectată de plata subvențiilor și de riscul compromiterii culturilor datorită factorilor climaterici. Având în vedere cele de mai sus, administrația a luat măsuri pentru diminuarea riscului de cash-flow prin negocierea unor termene de plată cât mai scurte, mai ales în cazul desfacerii produselor agricole, încheierea de polițe de asigurare pentru culturile cu risc mare de paguba și nu în ultimul rând utilizarea creditului-furnizor ca fiind o bună sursă de finanțare. În anul 2012, societatea nu intenționează și nu există actualmente motive care să determine reducerea activității sau încetarea acesteia. Sunt asigurate resursele de finanțare, capitalul de lucru și forța de muncă necesare desfășurării unei activități eficiente în continuare.

18

Bibliografie 1. Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Performanță – Poziție financiară – Risc, Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009

2. http://www.bvb.ro/

3. Bilanț la data de 31.12.2011 ( A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT ) 4. Cont de profit și pierdere la data de 31.12.2011 ( A.T.C. – AGRO TOTAL CONSTRUCT )

19