Almanah Tipografic 4, 1901

:, 4

,.

1 wX'Aitili it ..

Vf

I,: *. -. 4.- :-.:.. -...

''''''''O' '

"4 .

.t'

, .! .,'.4.',:,i.!..':.i

1

C.

,,,tk,,..,,..,...... ... ,..... ,,, ........4.., t.....t... ."1",f*,'' :;",:*----"'"' ' !!""r""""r"'"ft..:',Irf.1, -- 3pote,. , .....

1

.'"4:"ir'N...

,,.' ii;;5),i6S-1:

7-

7:

www.dacoromanica.ro

.

4:

'...14»,, ,;.'.,,,:;`...;;;

ALMANA CH TIP 0 GRAFIC

www.dacoromanica.ro

Leipziger Duchbinderei,kctiengesellschaft win. Gustav frifizsche * LEIPZIG-R., (GERMANIA) tr Ezecutd cele mar frumóse sedge de caril In tóte modurile moderne cu preturt moderate REPRESENTANT PENTRU ROMANIA

GEORGE FILIP, (Tipografia M nerva") Bucuresci

'ate drepturile reservate

1,t_64209,ca/ia

DEnewa

!I

executA

cele =1 framoase lucrärT cu pre-03.11 moderate

o www.dacoromanica.ro

o

diietei CS)424 t_geyaié

(7

eairband

PRINCIPE DE ROMANIA, MOp'ENITOB PRESUMTIV AL COROANEI

Inch n eu eel rnal profund

r sp ct ac st Almanac:5h T p graf c, editat in m d specrtty,in n

r a aniversarei de 5G0 zie ani a nase r I Marp III Inaestyu Gu tenb rg, desecDerrteikil artei tip grafic . a. FILE?

www.dacoromanica.ro

c2*-b

www.dacoromanica.ro

Anul IV.

1901

Almanach 1K

Zipografic EDITAT DE

GEORGE FILIP TIPOGRAF

i

,..

',qtr,i'-;.::'`r)PZ-"%n:43:"Zfei:4.1-\''Vq,.%\1=\;ir,*e(>'5>,::-M':fse'rM-177r-V=4 R-.11.'''''l

6

PP

e

r r .401,9,941 1,11141 www.dacoromanica.ro

mrfrwipiir 111/0

PM

itt 0'14

6411

elif

An

alrOW*-0-1

446414106411441114114164.064144111441b641,4411111t41141114414111114)46,

FABRICA DE MA$INi

Preusse & CoLIPSCA Recomandk masinile sale spectate ca :

4

Ittasini k faltuit p,eengtslinti:rnrIg coase eu fir in acelasT timp. fiparate öc fältuit jurnale Le unit rua oandito pttia to la a7irIS-

si YiLltueste In acelael timp cu aceasta.

P gr e

0

jgasini Ue brosat cu *ma I cu fir pee= Brosuri, Blocurl, Caete de scoalk Calendare, Cartonage.

Toate ma§inile pentru

4

de Cartonage pretu ti curente la dispositie

Masin1 de filtuit 1-4 Biltuen

si cu cusiturl cu fir

4 4

4

Resin/ de eusut eu sirmi. No. 2. Coase piing. la

grosimea de 16 mm.

www.dacoromanica.ro

eV

REGATTM ROMINIBI

49

Olteful, mal mult cimpos Suprafata 4577 km. 0 Locuitort 233.450 (israel. 217) Com. urb. 2, rurale 117 cu 266

atune. fcolt 127. Spitalurr la Corabia i la Ba 15. Bisericf 276. Populatiunea urban& 19,915, rurali 213,637; pe km. D 49 loc. Capita& Caracal 11.000 loc. Orasul lutemeiat cum se presupune In timpul Romanilor. Mihal-Viteazul a batut Mel pe Turd In a. 1567. Local m. Imp. fn ;lad. Corabia corn. urb. port pe Dtmire Infiintat In 1862. 3000 loc. Bat peste 1000 loc. lilaz pang. la 6000 loc. alci s a proclamat revolutiunea din 1848 (la 9 lunie). Brancovenl 9 Martie, Caracal 98 Apri lie, de la Iniltarea Domnuluf paná Dolgestl 20 Mal, 14 Septembre, 14 Octombre.

MIJNTENIA Muntenia saü Romania Mare, numita in vechime Tara Romaneasca, de streini Valachia sad Vlachia,

iar de Romanii din Ardeal Tara, se intinde intre Olt, Milcov, Dunarea si Carpag, cupriqênd 12 judete si anume: Arges, Braila, Buzati, Dambovita, Ilfov, Muscel, Olt, Prahova, R.-Sarat, Telporm'an si Vlasca.

De la intemeierea ca stat a avut de capitala ora-

sele: Cdmpu-Lung, Curtea de Arges, Targovistea i Bu-

cure" Documentele unguresti, earl ne vorbesc despre

voevodatele din Oltenia pomenesc si de un voevod

muutean Seneslav, iar isvoarele privitoare la navalirea Tatarilor (1242) si anume o cronica persana, povestesc despre Kara-ulaghi sail lionsdnI Negri, earl locuiaii

in tam numita in sec. XII Cumania Neagra i mai tarziti Vlachia Neagra. Tara Romaneascit si la Turd:

se numea oneagra» Kara-Iflak, la Bulgarl Karaiar la Greet Mavro-Vlachia.

www.dacoromanica.ro

4

50

REGATUL ROTANIEI

Organisarea tore RomânestI intr'un stat se atri-

buie lui Radu Negrn-Vodit, dupa marturisirea traditiunilor venite din Fdgaras. D. B. P. Hasden stabileste ast-fel cronologia primilor domni al Munteniel: Mircea Basarab (Tugomir san Tihomir) 1298-1310 ; Alexandru Basarab 13101363, Nicolae B. 1363

1364, Vladislav B. 1364-1373,

Radu Negru 1373-1384. («Negru Vodd» in vol. al IV

«Etym. Magnum»). D. Gr. Tocilesen rândueste cu

totul alt-fel pe primil stdpânitorl al -Orel Romanestl: Tugomir Basarab, numit in domnie Negru Voild 1290-1310, urmasul lui este Basarab cel Mare, iar fiul acestuia Nicolae Alexandra Basarab ; el domnese de la anu11310-1364, Vladimir B. 1365-1372...

GIst. ilustrati a Românilor" 1901 p. 127-141. La D. Al. Xenopol sirul primilor domnl este ast-fel:

.Radu Negra 1290 1310, Ivancu Basarab 1310-1325, Alexandra Basarab 1825-1360, Vladislav 1360-1375 si

Radu II 1375-1385.... (Istoria 1?omdnilor, Editiunèa populard, vol. III). Dupti D. D. Onciul primiI Basarabi Muntenl ad domnit in ordinea urindtoare: Tu-

gomir Basarab pe la anul 1308 si dupd dânsul fiul

lui Ión Basaraba Voevod sail Bai.araba cel Mare, cel d'intal domn independent al Munteniel 1310-1338. Fiul acestuia Nicolae Alexandra Basarab domn. 1338 -1364. Vladislav 1364-1372. Radu I Basarab 13731384 (Originele terilor Romdne, Enciclop. Rom. vol. I, Guy. «Basaraba» p. 410. Velf si Istoria popnlard a Rominilor in Biblioteca PopularA «Minerva», No. 1, pag. 31, etc.). latit mal departe sirul domnilor Munteniei zu anil urcarel lor pe tron: Radu Negru 1373, Dan I 1385,

Mircea eel Mare 1386, Mihail 1418, Dan II 1420, Radu III 1425, Vlad II 1430. Dan III 1439, Vlad III 1452, Vlad Tepes 1456, Radu IV 1462, Laiot 1471,

Vlad CAlughrul 1483, Radu V 1496, Mihnea 1507, Vlad VII 1511, Neagoe 1512, Radu CAlugdrul 1521, Radu de

la Afumatl 1522, Vladut 1524, Moise 1529, Vlad IV

www.dacoromanica.ro

REGATTJL ROMINIEf

51

1530, Vintilà 1532, Radu Paisie 1534, Petra din Arges 1535, Mircea II 1546, Pi-Armen 1554, Petru Schiopil 1560, Alexandra II 1567, Milli lea II 1577, Petru Cercel

1583, Stefan Bogdan 1591, Alexandra III 1592, Mi-

haiii Viteazu11593, Simeon Movilit 1601, Radu Serban 1602, Radu Mihnea 1611, Alexandra Ilia§ 1616, Gavril

Movila 1618, Alexandra Cuconu 1623, Leon Tomsa 1629, Matei Basarab 1633, Constantin §erban 1664, Mihnea III 1658, Gheorghe Ghica 1659, Grigore Ghica 1660, Radu Leon 1664, Anton 1669, Gheorghe Duca

1674, Serban Cantacuzino 1679, Constantin Brâncoveanu 1688, Stefan Cantacuzino 1714, Nicolae Ma-vrocordat 1716, Mihail tlacovitâ 1730, Constantin Mavrocordat 1731, Grigore G-hica 1733, Matehl Ghica 1762, Constantin Racovit1 1753, Scarlat Ghica 1758, Stefan Racovittl 1764, Afexandru Ghica 1766, Grigore _klexandru Ghica 1768, Alexandru Ipsilaute 1774,Nicolae Caragea 1782, Mihail Sutu 1783, Nicolae Mavrogheni 1786, Alexandru Moruzi 1793, Constantin Hanger li 1797, Const. Ipsilante 1802, loan Caragea 1812, Alexandru Sutu 1818, Tudor Vladimirescu 1821; Origore Ghica 1822, Alexandru Ghica 1834, Gheorghe Bibescu 1842, Barbu Stirbel 1849, Cdimdciinie 185650, Alexandru loan I Cuza 1859, Carol I 1866. Suprafata Munteniel: Dupd Petrescu (1865) 52.057 Milaiilescu (1891) 52.002 klm. [1], Strelbitzky klm. (1882) 54.869 khn. , Trognitz (1890) 52.530 klm. Li dupa datele Creditulta Rural (1892) 52.565

Judetul Buzdft. - Marca un TESIPLU CU 0 PASPRE. Suprafata 4.862 km. 0, cultivabil 204.000 h., finete 36.000 h., parinl 75.600, live41 6,000 h., vil 10,671 h., padurl 117.906 h. Populatia urb. ( 2 comune) 30.761 rurale (107 comune, 681 catune) 223.083. total 253.834, (israelit1 2.192); pe klm. 0 62 locuitorl. colt prim. 140, Biseriel 289 (268

preotl, 7 msnastirl cu 105 calugorl, ni maid), Spitale 5.

Capitale Buziqi, 21.463 locuitorT, (israe-

HU 1.677), Mizil 6,000 1., Monteoru 2,000 1.

Bälcliirl: Buzai 25 Iunie (Dragaica) www.dacoromanica.ro

52

REGATUL ROMINIEf

Judetul Arge§.

Mar. un VULTUR PE

STINCI (m. vechie Vultur ce doe capete 1).

Suprafata 4.335 km. 0, cultiv. 90.000 h. Popu latia urbana (2 comune) 20.209, rurala (147 com. 760 citune) 218.183. Total 38.392, israeliI ...)i pe klm. D 64 loc.

col! primare 162, BisericI 370, Spite le 3. Capitata Pitesti, 17,000 locuitorl. Curtea

de ..4rgef 4.003.

BälciurI: Curtea de Arges la Sf. Pantelimon, Sf Maria mare. Poenarl Schimbares la fatä, Tigvenl 26 Martie. Ulmen! Dumineca tuturor Sfint. Piteetf 23 Aprilie, Inältarea Domnulul, Dinnineca tuturor sf. Dragaica, Campul mare 9 Marta, Inaltarea Domnulul, TitestI, Copacenl-Racovitä.

Judetul Dfimbovita. Mara! PRIOARA. Suprafata 3.456 klm. 0, cultivabil (pr. 2.500.000 hect cereale). Populatia urbanit (3 comune) 13.874, rur. (116 comune, 394 catune) 233.460, total 247.324, (isr. 857); Re klin. D 71 locuitorl. Soon primare 120, Bisericl 276, Spitale 2. Capitata TArgovistea 8.600 locuitor!, CorWild 1.600 loc., Pucioaea statiune balnearl, 61ties/1 2.470, Titu.

Eàlciurl: Corngel 24 funle. Voinestl 13 August. Giesti 8 Septembre.

Judetul BrAila.

Mares. o CORABIE.

Supr. 4.968 klm. D, eultivab. 102.000 h.

Populatia urb. (1 comuni) 64.109, rurali (34 comune, 102 catune) 84.861, total 149.030

(israelitl 7000); pe klm. D 34 locuitorl. scoli primare 93, Biserici 67 (98 preotl), Spitale 2. Capitala Brälla, locuitorl 64.000, (1sraeliti 6.762), greci 4,238, ortodoxl 35,708. Din po-

pulatia Bräilel mal bine de 10,000 locuitorl aunt populatie flotantä. Lacul Sdrat, statiune balneark: Bilcinr! : Ceaciir Inältarea Domnulul 24 Iunie. Sutest! 9 O. 26 Martie, 21 Mai 29 lunie 20 Ellie 16 August, a Sept. 14 ii 26 Oct. 8 6i 21 Noembre, 6 DecembrP. Merit. Dumined. Tome!. Tiziru, Filipesti, lanca 29 Iunie, Braila 9 Martie, la mosi, 6 August, 14 Septembre. 9 B. P. Haedeu «Etymologicum magnum , vol. II, p. 1696-1600.

www.dacoromanica.ro

REGATUL ROMINIEI

Jud. Ialornita.

53

Marca un PESTE PE TIN SNOP DE GRi17.

Suprafata 6.789 km. 0, oultiv. . . . Populatia urbana (2 comune) 12.509, rurala (93 comune, 227 catune?d190.098, total 192.642 rn. p 28 locuitorl. 252); pe

colt primare 128, Biserici 140, (181 p.) pitale 8. Capftala Calfiraai, 9.500 locuitori. BS Marl : Brosteni 29 Iunie, Cd/draft 29 A ug. 1-10 Septem. Ciochina 8 Sept. Flora Gbrojdeni Durnineca tuturor Sf. Giurgent Martie, Dragaica, 20 lulie, Sf. Maria mica 1 Oct. Florii. Dum. Tomei Sf. Maria mare Mucenici Buna-Vestire, Grindu 9 Martie

Lucia Dum. tuturor Sf. Saldi Duminica Aprilie Inaltarea tuturor Sf. Slobozia Domnulul 24 Iunie, Tinerea mare. trzi-

cenTFloritle ai 14 Octombre. Jilavele 20 Tube ai Pogor. Sf. Duh Broatenil noi 26 Itlartie Dura. Tomei si 4 Octombre.

Judetal 1110v.

SF.

Marca TEMPLE CET IMPnRA.TI CONSTANTIN 81 ELENA.

Suprafata 6.780 km. 0, cultiv. Populatia urb. (2 corn.) 253.000, run (122 com. 437 ditune) 264.747, total 467.808 (isrl. 2.345); pe klm. 0 82 locuitorl. $coll primare 346 , (173 rurale), Spitale ruxale 8. Capitala Bucurestl. Suprafata dupa zona

nouit 56 kilom. 0, 260.000 locuitorl, (16.256

Jud. Prahova.

israeliti), Oltenif.a, lialclurl Colentina la Drigaica. Cotrocent Sf. Maria mare 12 Mal, Jilava Dum. tuturor Sf. 24 lulie Oltenita la Mosi, Pantelimon, 27 Iulie Ulmeni Sf. Marie mare. Marca un TAP g 0 COARDI DE "VITA. Suprafatit 4.664 km. 111, cultiv. 114.191 h. Ifinete 26,084), (Padurile stat. 42,621 h.) Populatia urb. (7 comune) 08.812 rurale (149 comune 878 catune) 259.169. Total 832 962 (israeliti 2.121); pe kilometru 0 63

locuitori. *colt primare 176. biserict 287 (302 preot1) Spitale 6. Capita/a Ploeqti 46.000 locuitort. Campina

3,500 loc. Slanic 4,488 Inca'. Sinaia 2,000 locuit. Predeal-Azuga 4000 locuit. Valeni de Manta 3,000 locuit. Targul Filipestilor 1,3000 locuitorT. Balelurt : Plottra 28 Aprilie. Sinaia, Sf.

Maria mare, Busteni 8 Sept. Telega 14 Sept., 8 Noembre, Cimpina, Drajna.

www.dacoromanica.ro

REGATUL ROMAITIEI

54

Jud. Teleorman. Mares. TRET OITE. SupTafata 4.685 km.

, cultiv. 286,663 h. (32,000 h. padure, 4,000 h. zavoaie, fan ate prunete 8,000 h. bal. 16,000 h.) Popul. urb. (4 com. 39.900 rur. (12F. com. 184 catune) 217.563, Total 267.453 locuit. (israelitl 553) ;

pe klm. 0 55 locuitorl Scoli pri-

mare 163 biserici 200 (246 pr.) spitale 6. Capital(' T.-11larurele (orae intemeiat In. 1836) 6,357 loc Alexandria 11,603 lee. Zhunicea 5,000 lee. R03101.1 de Vede 6,642. Balciuri: Alexandria Rusalii Turnu-Mi-

gurele 1 - 15 Aug. 24 lunie, Roeiorl 26

Marte ei 8 Septembre, Crangeni 9 Martie, Floril, 20 Iulie ei 8 Sept. Uda-Clocociovu 15 Aug. g 29 Iunie, Conteeti 25 Martie 26 Oct. Piatra Dum. Tomii ei 29 Iunie, Mavrodin la .Rusalil si 20 Julie, Peret la Inaltare, Orbésca 26 Iunie, Urlueni 15 Aug., 8 Sept., 27 Julie. Min* 23 Adr. el 14 Oct. Balacil la 29 Julie. Dobroteeti 24 Iunie. Gumeeti-Silietea 8 Mal, r Aug. Cialanest! la Dummare ei 14 Sept., Tatarettl 20 Iulie Tecuci Marte, 27 'Iulie.

Judet. R.-Sarat.

Marco. UN ARMÄSAR

Suprafata 3.268 km. D, cultiv. 130.000 h. Populatia urbana (7 con].) 15.141 rurale (85 comune 233 elt.) 156.968 Total 172.109 (israe-

litl 1477) ; pe km. 0 63 locuitorl Scoll prim. 102 Blserie1187(150preotT) Spitale 3. Capitale 11.-Siir at locuitorl 15 000.

Balciurl: Buda, Dragaiea, S-ta Maria

mica, Chiojdeni, Buna-Vestire, Dumineca tuturor Sf. Dimitrestl 20 Julie S-ta Maria

Mare, Pleeeetl sf. Pantelimon Reiannien-Sdrat 25 Marte 23 Aprilie, Inaltarea Domnul.

24 Iunie, Salcióra 23 Apalie, Varteetl Sfinta Maria-mare, Stäneetl 26 Marte,

An-

dreia3 Orleanu la Irv. Tamad. si 30 Aug.

Judet. Muscel. Marca un VULTUR PE 0 RADIURA. Supraf. 2954 km. Ocultiv, 128,510 hect. Popul. urb. (1 com.) 14.644 rurale (82 com. 218 e9.t.) 116.592 Total 131.289 (isrl. 188); pe km. 0 44 loe scoll prim.

92 BieeTie1165 (179 pr.) Spitale 2. (de la capet) Capitala C.-Lung 14.000 10euit. Ruciir 2.500 loe.

CeImpu-Lung. Drsgaica, 20 Julie

Godenl la Vinerea-Mare, Marculeeti Flamända Iniltarea-Domnulul ei 21 Mal.

www.dacoromanica.ro

REGATUL ROMINIEf

Judetul ,

55

Marco. TRET STEJAR1. Supraf. 4.488 klm.

cultivare 262,934 hectare (vil 4400 hectare tutun 988 hectare

paclurl 62,654 heet. Popul. urbana comuni) 28.176 rur. (111 eomune 260 eatune), 231.301, Total 259.476 locuitorl (isr. 707) ;

pe km. E 68 10cuit. Sufi! primare 126, Biseriel 187 (160 pr.) Spitale 2. Capita la Giurgiii 16.600 loc.

Balclurl: Calugaren1 1 Februarie Ciupagea 9 Martie, Frätetti 23 Awl lie Giurgiii 2 Iunie Sf. Maria mica, Fratestl 9 alartie si 23 Aprilie, Arsache 26 Iunie, Draganestl 25 Martie, Camineasca 29 Iun., Stramba 9 Martie si 6 August, Tamasestl la Floril, Vida-FOrculestl 21 Martie 14

Septembrie, Glavacioc 26 martie, Buteasca la Dumineca Tomi, 29 Iunie, 26 Octombrie. Frasinet 9 Martie, 20 Iu lie, 8 Septembrie. Gratis. 20 lulie, 14 Septembrie. Corbi-Mari, Adunat1-Sarben1 16 August, Cartojani 23 Aprilie, 1e0i-Mooeni 21 Mata, 24 Iunie, 6 August, 8 Septembrie, Iupa 9 Martie.

Jud. Olt. Mares. 1171 TURN. Supraf. 2826 CM. E cultivabill

140.822 (Cereale 136.000 hec. live1 5.200 h. vii 2.878 h. padurl 9441 h) Pop. urb. com.) 8.281 rurale (101 comune 267 at.) 163.616 Tot. 161,896 (israel. 384) pe km. 0 67 locuit. Sean prim. 82 Bisericl 233 (244 pr.) Spitafe 2. Capitala Slatina 7.600 locuitori. Bâlcliirl: Dobrotinet 21 Mal, DrIganetAl 14 Sept. Vinerea Mare Draghicenl tare& Sf. Cruel 27 lunie, Greci 26 Martie.

Ipotestl Dragaica, si Dum. Tornel JiS Inaltarea Doninulal, Campul Mare la Muceniel, Buna Vestire, S. Petru, Vinerea Mare, Urluiasca la aceleasi rifle. Constantinestl 24 Febr. Rusalil, 29 August, Ballnesti Inaltarea si Sta. Marie mare, Valeni la Blagovestenil, Sf. Imparatl i Schimb. la Patti,.

slatina 23 Aprilie, Sf. Gheorghe tine s Ole, Rusanestl 2 Sept. pang. la Sf. Maria mica.

MOLDOVA Moldova sail tinuturile românestl dincolo de Milcoy, era compusa pana la r5zboiul. cu Turcia In anul 1877 din 15 judete din cari 2 basarabene, dupa Tracta-

www.dacoromanica.ro

56

REGATITL ROMINIEf

tul de la Berlin aft fost rapite de catre Rusia, alipindu-se in locul lor la Romania 2 judete ale Dobroga. Actualmente Moldova coprinde urmatoarele judete: Bacaii, Botosanf, Covurluf, Dorohoiii, Mehl, Iasi, Neamtu, Putna, Roman, Suceava, Tecuciii, Tutova, iar in Dobrogea Constanta i Tulcea. De la intemeierea ca stat, Moldova a avut de capitala orasele Suceava, apol Ia Despre Romani ca locuitorif tinuturilor moldovenestf, isvoarele istorice vorbesc de timpuriii i deja in secolul XII exista In Moldova un stat bine organizat : Knezatul Bärladulni, in care domneste Ianco Berladnic in 1134. De pe atuncl se amintesc in diplo-

mele mal multe orase ale Moldovel: Haliciul mic

(Galati), Tecuci-Y si In urma Suceava, Icisr (Askil Torg),

Peatra, Seret, Neamtul. Pe HMO Knézate existaii re-

publicele Campulungulur, Vranca si Tigheciulia (dincolo

de Prut). In Moldova de sus populatiunea româneasca se pomeneste de cronicarif byzantini in anif 1146, 1161, 1167.

Intre anif 1211-1225 o parte insemnata din Moldova intre Carpatf si Siret stapânesc Cavalera Cruciatt Teutonil din fara Beirsa, earl ridicaserâ castelul Neamtu i alte cetrvti. In 1234 exista in partea sudica Episcopatnl catolic (cuman) al Milcovuluf, românif insa avusera episcopif sal' de ritul grec despre cari vorbeste bula papala din a. 1234. Deja in anul 1343 unul din Knezif Maramuresuluf Dragos incerca a uni mal multe tinuturf moldovenestf. intemeiând un stat maf puternic. In acest timp regele Ungariel Ludovic si Alexandru Basarab luptandu-se incontinuu cu Tatarif (1345-1352) if alunga din Moldova spre Mama Neagra. Dupa Dragos domneste fiul luf Sas-Voevod (1345-1349), mostenitorli câruja suntgonitf de care Bogdaniroda cel bâtran (1349). Acesta reumte pe la anul 1355 a organisa definitiv prin-

www.dacoromanica.ro

REGATUL ROMÂNIEf

57

cipatul MoldoveT, ca un stat de sine statator; moare in anal 1369 1).

Sirul domnitorilor Moldovel de la moartea lui

Bogdan Vodit, insemnându-se anil urcarel pe tron, este urmator : Latcu 1365, Iuga Koriatovici 1374, Petru Musat 1375, homan Musat 1391, Stefan Musat 1394, Roman II 1399, Iuga II 1400, Alexandra 'eel

bun 1401, Ilie 1447, Stefan III 1433, Roman III 1447, Alexandra II 1451, Slefan cel Mare 1457, Bogdan III 1504, Stefänith 1517, Petru Rares 1527, Stefan LA.custä 1538, Afexandru Cornea 1540, Dias 1646, Stefan Rares 1551, Alexandra Läpusneanu 1552, Despot Vodd 1561,'Bogdan IV 1568, loan cel Cumplit 1572, Petra

Schiopul 1574, Iancu Sasul 1579, Aron Vod6. 1591, Ste-

fan Rksvan 1595, leremia Moghila 1593, Simeon koghila 1606, Constantin Moghila 1608, Stefan Tomsa 1611, Alexandra Moghila 1615, Radu Mihnea 1616, Gaspar Gratiaai 1619, Alexandra llias 1620, Miron Barnovschi 1626, Alexandra Coconul 1629, Moise Moghila 1630, Vasile Lupu 1634, Gh. Stefan 1653, Gt. Ghica 1658, Stefânitil 1659, Eustratie Dabija 1661, Gh. Duca 1666, him 16'67, Stefan Petriciscu 1672, D. Cantacuzin 1674, .intonie 'Ruset 1675, Constantin Cantemir 1685, Constantin Duca 1693, Antioh Cantemir 1696, Mihail Racovip, 1704, Nicolae Mavrocordat 1709, Dimitrie Cantemir 1711, Gr. Ghica 1727, C. Mavrocordat 1733, I. Mavrocordat 1744, Const. Racovitä 1749, Matef Ghica 1753, Scarlat Ghica 1757, I. Câlimah 1758, Gr. Calimah 1761, Gr. Alex. Ghica 1764, Constantin Moruzi 1777, Alexandra Mavrocordat

1782, Al. Mavrocordat II 1785, Alexandra Ipsilante 1786, Alexandra Moruzi 1792, Alexandra Sutu. 1802. Scarlat Calimah 1812, Mih. Sutu 1802, Mihail Sutu 1819, I. Sturza 1822, Mihail Stnrza 1834, Gr. Ghiea 1) Gr. G. Tocilescu, deterja ilustratd a Romanilora 1901 pp.116-116 ei 186 etc. D. Onciul cOriginele Principatelor Romano. 1899, incepênd

de la p. 70.

www.dacoromanica.ro

58

REGATIlL ROMINIEt

1849, Cadmilcanie 1856-1859, Alexandru Joan I Cuza 1855, Carol I 1866. Rang la anul 1777 la Moldova apartinea i Buco-

vina, trecênd In acest an sub domnia Austriei, iar

in ariul 1812 Rusia cuprinde Basarabia, pânà atunci asemenea facênd parte principatului Moldovel. Judetul BacAfi. Mama o ST./NCI. Suprafata 4.020 km. 0, eultivatk 97.903 hect. (viile 4000 hec., padurile pfink. la 250.000 hectare). Populatia urb . (2 comune) 26.082, rur. (89 comime, 405 c3tune) 221,921, total 248.003, (isr. 12.566, populatiunea catolica 38.000) ; pe klm. 61 lo-

euitori. Scoli primare 87, Bisericl 218 (139 preo-(1), Spitale 6 Capitala Baiiií, 17.000 loc. (6122 israelitl), T.-Oena 6525 locuitorl, T-21oinefl0 4000 lo4

cuitorl, Baile Stank. B3lciurl: Bacilli 20 Iunie, 20 Iulie, 8 Sept.

Bogillinestl 13 Martie, 26 Mal Casin 15 .A uq. ComAnestl 9 Martie 8 lunie 29 August 2101-

mesa 6 kart. 28 Aprilie 29 Alal 26 Octom. 6 Decembrie, Oena 17 Martie 21 Mal 27 Iunie 8 Noembrie, Onest1 13 Martie 29 Iun. 29 August 14 Sept. 8 Noembre. Slinie 20 Ovestl 6 Martie. Judetnl Roman. Mares. 'FRET SPICE DE GkIt. Suprafata 2091 km , sultry. 58.807 hect. Popul. urb. (1 com.) 18.179 rurali (corn. 69, tirgurl §i cktune 211) 123.136

Total 1.44.914 (israelitl 8.638); pe klm. 0, 69 locuit. Scoll prim. 86, Bisericl 121 ortodoxe si 30 catolice. Spitale 2. Capitala Roman 16.179 locuitorl Micleinfdai 8.203 locuitorl, Dolgeftf 2.679 locuitorl Sablfoant 2.642 loc.

1131ciurI : Agiudenl 10 Nal BalusestY, 29 Mal, .Boghicea 29 Iunie, Botestl 23 Aprilie 16 August, Buruenestl 21 Aprilie 29 lunie, Crive2t1 19 Mal, Damienestl 6 Aug., Ghe-

r3estl 80 Mal, Halluce9t1 8 Sept., Juganl 29 August 18 Sept., Micliusestl 3; Mal, Mircestl 29 August, 18 Septembre, Mogoestl 6 si 29 .August, Muncel 6 si 29 Aug., Nesporestl 23 .Aprile, 16 August, Otelenl 9 Decembre, Pildestl 15 Auglist, Poiana lul Iuraseu 18 Iunie, RAchiten1 13 Iunie, Boman 6 August, Sabaonl 8 0. 28 Mal, Sagna 9 Mal 29 Iunie, Schela 14 Septembrie, Todirenl 16 August, Trifegt1 InAlt -Domn., Tupilati 24 Iulie,Vulpestl 26 Mal.

www.dacoromanica.ro

REGATUL ROMINIEI

59

Jud. Botooni.

Mama 0 Co ASA.

Judet aaezat la nordul loldove1 intre Bucovina i Basarabia, unul. din cele mal agricole in tail. Suprafata 2.950 klm. 0, cultiv. 105.000 hectare (viile 660 hectare, livedile 20.324, pädurile 27.234 h.). Populatia: urbanii (2 comune) 36.924, rural& (52 comunl, 5 tirguri 91 221 eätune) 134.760, total. 170.674 (israeliti 23.968); pe klm. 64 locuitorl. Seca primare 103, Bisericl 141(131 preoti), Spitale 6 9i 7 farmacil. Capitula likoaani, 81.024 locuit. (israeliti

14.416), Harloii 4196, Burdnjent 1960 ( 577

israeliti), Satila 2860, .*frinegti 3902, Fruniugica 700 (400 israelitl).

Boto3aai de la 1-15 Septemb. Marca o ANCOR/L.

Jucl. Covurlui.

Judat aaezat la nord de Bräila intro Dunäre, Prut ai Siret, productiunea agricolä inseninati. bogate in peate. Comerciul (iindustria se concentreaza in Galati, exportându-se produse agricole, lemne, pete, fringhil, peril, sarrnä, etc., etc. Supr. 2.961 klm., cultiv. 112.971 (pro.due 37.237 h., ville 3608 hect.). Popula-

-Oa urbang. (1 comunI,) 68.860, ruralit (37 com. 111 cat.) 96.208, total 154.391 (israeliti

14.677), pe Una. p 63 locuit. $coll primare 97, Bisericl 119 (preal 108), 1 Spital Capitale Galati, 68.860 focuitorl (israeDV 13.442)

ilâlciurl : Galag 2 Febr. 15 Mart., 21 Mal, 0 Aug. 14 Octombr.

Judet. Nearntu.

Marco. 0 CAPRI

Suprafata 4.180 km. 76.163 hect. finete, p5.3uni 25797) NEAGR

Populat. urbanI (2 com.) 25.886 rurale

(corn. 72 attune 176) 151.6e3 Total 177.560 (israelitl 12.047); pe klm. 44 loc., co1.1 primare 102, Disericl 219 (200 preotl, 11 ma,ngstirl cu 354 calug. si 864 maim) Spitale 4.

Capienla Piatra 18.660 locuitori. Targul Neamtn 6.672 locuitorl mfinästirea Neamtu infiintata in 1392. .Rosnov 2.561 locuitori. Silifileis 2.407 locuitorl Talpa 1.000 locuitorl. Balciurl Blrgäoanl 23 Aprilie, Dudeati, 20 Iulie, Davidenl 27 Iunie 29 August, Do-

brenf 26 Mal, Neamt Ináltarea Domnulul 6 August. 6 Decemlire. Pietra 8 Februarie 18 Mal Dumineca tuturor Sfintilor 8 Noembre 5 Decernbre,Roznov 2 Februarie, 9 Martie. 21 Mal, 24 Iunie, 27 August, 2 Oct., 12 Decembre, Fioril, Talpa 29 Iunie.

www.dacoromanica.ro

RE GATUL ROMINIEI

60

Judetul FAIclu. Mama TIN BOU. Judet a6ezat de alungul Prutulul. PAclurl

Intinse, agricultura mal putin desvoltatA, bogritia principalii. a judetulul sunt viile pescuitul. Industria slab desvoltatA. Supraf. 2.207 klm. D, cultiv. 102.620 (viile 4299 hectare). Populatia urbang. (2 eomune) 80.210, ruralri. (62 comune, 7 trirgurl

VtgAdt *AIN WIVOIPIIIIIIAM51111011' 1MIUMOVNIMV.

6i 159 cAtune) 96.648 locuit., total 111.292 (isrl. 6.059); pe klm. [0] 51 loc. Scott pd.mare 66, Bisericl 126 (119 pr.), Spitale 2. Cap. linP, 16.149 loc. (2.986 israeliti), Teirgul Fdlciê auezat lringA Prut, 2000 loc., T4rzu6orul Raduceineni 1600 locuitorl.

BrilciurI: FAlciu la Dragaica, S-ta Maria Buna Vestire. Judetul Putna. Marca PACES PE BUTO1 DE VIE. Judet auezat pe riul eu acelay nume de a dreapta Siretulul, muntos, Mare,

putin agricol, pAdurile destul de intinse. Productiunea i comerciul vinulul important la Odobe6tI i Panciu. Suprafata 3.249 cultivabill, 41.960 heet. (viile 12,270 hectare frinete naturale si artificie 18.397 heat.) Populatia urbanii (b com.) 35.084 ru-

ran. (com. 62 cAtune 270) 161.473 Tota1186.687

(isr. 6.882); de klm. E, 67 loc. $col1 primare 89, Bisericl 210, (164 pr ) Spitale B.

Capitata Foepal 21.000 loc. (4.269 Israel.) Adjud 2.159 loc. (614 israel.) Sascut 2.414 1. Márámtt 1 41.1 loc. Odobeft1 3694 locuitorl. Brilciuri : Focfauf la DrAgaica.

Judetul Vaslui.

Marco. TIN STUP CTJ

ALBINI. Suprafata 2 294 km. El cultivab. 74.963 h. (fanete 9i pri.6unI 44.592 hectare, pridurl 43.744) Pop. urb. com.) 7.294 loc. ruralri (78 comune 291., tfirguaoare i critune) 114.674 ; total 121.968 (israelitl 4914)

pe klm. D 60 locuitorl. scoll primare 62

Jdiseriel 166 (cu 124 pr. ortodoxi. MAnAst. 6) Spitale 1. Capit. Vesta 6.878 1. (2823 (isr.), Corldefa trirgusor 1.393, locuit. Negreflf targ. 1.000 locuit. Pungeft1 61.00 loc.

Brilciuri: Borose6tI 25 Martie 25 Mai 4

lunie 26 Octombre 21 Noembre 6 Decembre

Deleni 15 August, Flore6ti 20 Iulie, Ne-

gre6t1 1 Februarie 23 Aprilie, Tots Sfintil DrAgaica 26 Oetembre, 6 Deceinbre Fiori Buira-Vestfre Ziva Crud!, Voine6t1 S-ta Maria Mare. Vaslui 1-8 Februarie.

www.dacoromanica.ro

REGATUL RomiNrEf

Judetul Ia 3i.

61

Marca UN CAL. Supra-

fata 3.110 khn. 0, cultivatä 116.000 hect. intinse. Cresterea vitelor 3i agricultura destul desvedtate. Industria si co-

merciul concentrat in capitala judeului.

Populatia urb. (2 comunD 80.210 1. rurali (44 com. 10 têrguaóre 3i 261 cltune) 129. 416

loc., total 208.626 (isrl. 41.692); pe klrit. fi 66 locuitorl. col0 primare 129, rurale 87. Biserici 188, Spitale 4.

Cap. la§l, 78.277 lo cuitorl (48.630 israelittl, Térgu-Frumos 4600 loc., Podu Iloail 3000 loc., Bivolari 2000 locuitorl, Socola 1600 locuitorl.

Meier' : T. Frumos Sf. Teodor 23 Aprilie, Iniltarea Domnulul, Dragaica, Ia0i Sf. Maria Mare Floril Judetul Tutova. Marca ThEt PEsmt. Judet a3ezat inpartea esticit a Moldovel pe nul cu acela31 nume afluent al Bärladului. Agricult. relativ desvoltatit .BogItia principalit a judetulul sunt pesciiriile i cregterea porcilor. Suprafata 2.391 ldm. cultivabilA, 118.240 hectare. Populatia urbanA. comung.) 24.409 rur. (78 cltun 207) 110.467.

Total 134.878 (isr. 6.162), pe km. P 66 lo-

cuitorl Scoli primare 87, Biseriel 103 Spitale

rurale 2.

Capitala BIrlad. 24.000 loc. Murgent 3.000 1. Puiefts 1.600 loc. Adam 1.600.

Balclurl : Ildrlad 23 Aprilie, 20 Iulie, 30 August, 14 Septembre, 8 Noembre, Bogdana 6 Aug st.

Judetul Tecuel.

Marca o vipi cu

STRUGURÌ Supraf. 2546 km., fi cultiv. 126.000 hectare, vil 6.170 beet. livezl 3.624 Mete 6.749, padurl 32.000 h. Agricultura desioltatä. Productiunea vinulul importantit (NicoreatC. Industria i comeriul in general putin desvoltate. Populatia urbang. (1 cona.) 14.084 ruralit (corn. 75 at. 132) 128.345. Total 142.429 (isr. S.969) ; pe km.

locuit. *colt prim. 86, Biserici 153, fi(12367pr.), Spitale 2.

Capitala Tecucl 14.084 (dupit Diction. din 1897 numal 9.690 loc.) Pedal Turculta 1.973 155910 1498. 2slicoreqt0 1500 loc.

Binder': Tecucl 9 Martie, 24 lunie. Altfel comerciul se concentreazl in afari. de capitala judetulul in Nicore5t1, Ive3t1 i Podul Turcului.

www.dacoromanica.ro

69

REGATTJL ROMINEE1

Judetul Dorohol. Marco. ITN RAC. Supr. 2.980 klm.0, cultiv. 85.932 (gradint 4296, Tulle 214 h., fanete 71.610 hec., pasiunl 85.932, padurl 89.3.33 h.) Agricultura des-

voltatati mal eu seama. in produetiunea cartofilor. Fabricl de spirt importante. Comerciul destul de activ in cereale vite. PopulaIia urbana (3 comune) 20.228, rurala. (72 comune, 235 catune) 166.672 (israelitl 16.681); pe klm. E 65 locuitorl.

*coil primare 78, Biserici 150 (120 preotl), Spitale 4. Capitala Dorohol, 14.600 locuitori Herla 4.000, .Mihdileat 126r locuitorl (884 israel.), .Darabani 3369.

Balciurl : Dorohol 24 Ernie. Judet. Suceava. Mares, TREf BRApt. A gricultura desvoltata, productiunea sfe-

clel pentru zahar importanta.'Exportarl

forestiere insemnate. Suprafata 3.420 km. eultivabile. 61.176 hectare. Po pulatiune urbana (1 corn.) 8.883 rurala (eomune 88 cit. 186) 140.196 Total 155.078 (let. 11.690) ; Re km. 0, 46 locuitorl. Scoff primare 87. Biseriel 138 (preotl 116, 3 manastirl si 4 scht(uri ortoclox. 2 manastirl lipovene) Spitale 2. Capitala Fälticenl, 9.476 locuitorT (5.110 israelitl) Paecant 1.000 locuitorl.

&Merl: Baia 6 Mal, 20 lithe 16 Sept.

Falticeul 20 Iulie.

DOBROGEA Judetul Tulcea. Mama Dot DELFINI

Suprafata 8.626 km. 0, cultivab. 166.115 (p3.cluri 200.000 hect. livezi 31.649 si viile

6,676 hect. Populatia urbana (7 comune) 46.654 rur. (67 corn. 120 cat.) 86.947, total

(26.000 Bulgarl, 22.000 Rusl lipovenl, 8.900 Musulmani din earl 6.000 Turcr si 3.900 'Marl 2.700 Nemtl, Ovrel 3.500. Populatiunea ortodoxa 76.300); pe km. E 17 loc. Scoliprimare 72, Biseriel 74 ortodoxe. Cai3itala Tuicea 17.356 (cifra anului 1890, astaz1 peste 20.000 loc.) Salina 4.500 locuit. 132.601,

Isacea 3.100, lidcin 4.000 loc., Babadag 3.800 Mahmuclia 1 600 loc.

Balciurl : Chilia-Veche 14 Octombre.

www.dacoromanica.ro

REGATUL ROMINIEf

63

Jud. Constanta. Mama o BARCA. Judet insemnat prin comerciul pestelul. Agricultura slab desvoltatk asemenea si industria ; bogat in minerale, care insä sunt incit putin exploatate afar& de piatra pentru conitructrl. Suprafatà 6.910 km. 0,

cultivab. 259.016 hect. pOdurl 28.393 hect. Popul. urbank (2 com.) 30.913 rur. (73 corn. 801 at.), 111.062 loc. Total 141.974 loc. (Turd si Titter! 30.412, Bulgarl 4.139. Oreci 3.636, Nemti 3.362, Lipovent 1.153, Ovrel

998. Populat. ortodoxl 74.694) pe km. 21 100. *0011 primare 83, Bisericl 66 ortodoze cu 71 preoti, Spitale 2. Capitala Constante 10.419 (1894) Meddidia 1293 locuitori. Insemnat loc balnear la lacul Vain. Ghiol, ale cOrui ape contin bromurl si sulfate. Miami; kedjidia hi Octombre.

SYSTEMATISCHE FARBENLEHRE VON

HERMANN HOFFMAN 1..0111-

Acesta este titlul cela mar remarcabile luerdef pentru combinarea lucrarea cu culorr tipografice çi litografice. Acéstd remarcabild lucrare confine 40 de tablourY colorate de o mare .valóre fi de o frumusefe uimitóre. Acéstd lucrare sd nu lipséscti nicr una tipograf care 'Ø iubefte i respectd meseria.

Se ride procura de la

Förster & Borries In Zwickau i. S. (Germania)

www.dacoromanica.ro

GUTENBERG SI OPERA SA

In fruntea inventiunilor din evul media este, far& indoialli, arta tipografica datorita lui ION GUTENBERG. Acésta este cea mal rnarép, inventiune, cad singura

dinsa a dat lume o fata noua i progresele realisate pang asta-zi de popórele culte, sunt cea mai vadita dovada de fructelenepretuite realisate prin ajutorul el. GUTENBERG, ca un al doilea COLUMB, a deschis sciintel omenesci o noua lume.

Inaintea descoperirel artel tipografice, totul traia

in intuneric i ignoranta ; prin ajutorul tiparului insa,

s'a facut lumina. Incetul cu incetul ea s'a respandit intaiii in Orile apusene ale Europe.; ape razele ei. bine-facötóre aü inceput treptat i dupa imprejurttri, sà strabata pretutindenT.. Pana la GUTENBERG tóte artele si sciintele eraft un privilegiii i un numör fórte restrans de 6meni le

puteall cunósce. In general numal preotii i calugaril

de prin manastirl se ocupail de sciinte, pe earl le

scria6 pe pergament si. papyrus, cari insa nu puteall fi transmise omenirel din cans& ca nu puteati fi reproduse.

In imprejurarile acestea de nesiguranta i nestire cari apasau greii asupra popórelor, aparu figura maréta a lui GUTENBERG. Inventiunea artei tipografice a fost ea un far care stralucesce n6ptea, aratand corabiilor ratacite drumul spre t6rm.

www.dacoromanica.ro

G. GIESEL Ca lea Mo Olor, 59, Bucuresei

DEPOU GENERAL PRODUSELOR

FABRICEI DE HÂRTIE SI MUCAVALE

a D-lor C. & S. SCHIEL BU$TENI Premiat eu medalia de aur la Eposi din Paris 1900

N HIRTIE DE TIPAR

HIRTIE DE TIPAR

PENTRIJ .TURNALE SI SATINATA DE SCRIS VELINA PENTRU REVISTE SI BROSURÌ

PENTRU CARTf DIDACTICE

qi LITERARE ÎN DIFERITE MARIMI

SI CANTITAr

MARE ASORTIMENT DE Mucavale qi

Carthe pentru LeOtorii de Hrti

fabrica cle Cartonage www.dacoromanica.ro

=1j

Wive4OWSW4rWeikaviiiTAWS 1147-4

C11400111aallainedirmailhOMISPASSER WA

101 kai V

Plel AN

VI It

0

iistermann & BERLIN N. 20

Cs'id1. ow 101

Mk

0 04 Kt 04 IA V `14

PR I NZENALEE 74 "1/62

FABRICÄ:

MAINI COMPLECTE

N4It

01

de turnat litere (turd sisternul proprin IltV'14 !ifip

Ni V

MA*INI COMPLECTE de turnat litere sistem Fond-1er

**

Tot soiul de: 1Y1asini de turnat,

Ajutatóre

4*.

* I % *4 :041

...

0,.

r: ,..

4o,...

Utensilii pentru turnAtorie de litere UTENSILII

perrtru fabricaliunea liniilor de alama A PARATE DE NUMEROTAT

4

Aqh penlru ma5iniIe tipografice

114

,

Preturi eurente, Cataloage i devise la eerere gratis

www.dacoromanica.ro Nsmatawakt*441*,emereimtiaiwikeim****,***

wit

Vi e*alre*Alt,

1. ......

---E1111_-=-M-147.1_111=M-1111:ellell:_=1111_=111 1

s--.11H-.7-111104.... 111011-1111E-1111.W.1111.=-1111E11111-7.11

1 1:41111E-711lial 1 sill

7

1

11 -111 =11

11 -10 -1 1-

FONDATA IN 1847

E. T. GLEITSMANN DRESDA (Germania)

FABRICA DE CERNELURI PENTRIT

i Litografie, tipar pe tinichea, Firnaise, funingine Tipo

si cleiü de valurt Fabrici filiale: Vierta, Florenta, Griwa, Semgallen, Dudapesta

Deposite ái RepresentanVe_ in

toate eapitalele eontinentultli

FurnisézA calitAti superióre recunoscute et PRETURi COSIVENABILE

Representant7 pentru Romania:

Fratii D. & M. VICTOR BUCURESCI

Strada SmArdan 8, et agiul www.dacoromanica.ro

11161111.411116M1=M=IIR 0%0.4.4

PRIMA SOCIETATE ROMANI PENTRU

FABRICAREA HARTIEI

fabrica tetea (B A CA U) EXECUTA ORI-CE COMANDA DE

COLORATA

Hârtie Ministeriala

VELINA

LINIATÄ

DE SCRIS

CADRILATÄ

si

DE DESEMN

STAMPATA

PENTRU

DE

piARE, ANUNCIURÌ ?P' ETC., ETC.

ORI-CE MIRDIE ETC., ETC.

Deposit De plicurt De Diferite marimi

-

CARTOANE COLORI Comenzile se primeso la sediul SOCietatei

DucuretT, 4, Str. *ademiei, 4

www.dacoromanica.ro

17,

GUTENBERG SI OPERA SA

65

Este un frumos obiceili la popórele culte serbarea aniversarilor &cute In memori a Omenilor marl, earl', prin faptele saü descoperirile lor, aU devenit bine-facatoril omenirel. Prin ast-fel de aniversarf, care stall in legaturi cu datele istorice, se reimprospateaza urma-

silor faptele marete ale acestor genil, i generaiuaduc, in modul acesta, omagil de recunosdual memoriel lor.

nile

In dilele de 23-26 Iunie a anului 1900 .0-Le pop6rele culte, incepênd cu centrele marl panil la oraselele cele mai mici provinciale unde se alia discipoll demni al maiestrulul, s'a serbat cu mare pompa a 500-a anivers are a marelui

barbat JOHANNES GUTENBERG, inventatorul artel tipografice. Mal mult ca ori uncle, Orasul Maienta, locul natal al maiestrulul -a organisat In numitele zile serbarl grandiose in onórea acestel remarcabile aniversari a celuf mal demn flU al sail, la care a luat parte intreg poporul i tOte autodimpreuna cu cel

mai de valóre barbati aï tarel.

Casa pdrinfilor la Gutenberg (din partea tattklut)

S'a serbat cu demnitate a 500-a aniversare a nasceril marelul maiestru; din nenorocire, cu to:Ste cercetarile &cute, data zilel in care s'a nascut, ba chiar nici anul, nu sunt cunoscute. Dupft datele mai vechl, nascerea ar fi avut loc In anul 1397 sail 1398. Din causa acesteI nesigurante s'a luat anul 1400 si eredem eft nu s'a adus nici o stirbire istoriel omenesti, de Ore-ce, cu inceputul acestul secol, prin arta WI GuTENBERG s'a dat intregel luml 0 notta fasa.

www.dacoromanica.ro

66

GUTENBERG SI OPERA. SA

GUTENBERG se cobóra dinteo familie nobila de paGENSFLEISCH. 'Tatra sèü s'a numit

triciani

FRIELE saü FRIELO GENSFLEISCH iar mama sa se numia ELISA si era fiica lul WERNER WYRICH zum Gu-

tenberg In Maienta. Numele intreg al maiestrulul este: JOHANNES GENSFLEISCH der junge zum Gutenberg (adica : JOHANNES GENSFLEISCH tinerul numit

si la GUTENBERG) prin urmare, numele de GUTENBERG i se trage din partea mameI sale. Se zice ca pe timpul turburarilor din Maienta, GUTENBERG ar fi parasit acest ora i s'ar fi dus la Strass-

burg. Date precise de cum si and a ajuns In acest oras, lipsesc. ca a fost

in trassburg i ca aci s'a ocupat cu «Etna secreta» (geheime Kunst) cum s'ar zice astit-41 d. e.

incerchrl ind ustri ale, este istoriceste docu-

mentat si din aceasta

se vede ilestul de bine tipografia nasanda. Intors la Maienta, el urma Casa parinfilor Zuf Gutenberg

a'sI perfectiona descoperirea sa, Ins& numal

dupa ce se asocia cu care asociatie avu urman atht de triste pentru el, pentru ca sa (din partea mama)

FUST,

duca lucrul la un sfirsit practic. Dupa procesul ce Il avu GUTENBERG cu.PusT, cel disparu iants1 pentru un timp óre-care, insa chip& ce inventiunea sa produse lucran de valóre ca Biblia de 36 si 42 de rindurl, precum si din o parte a Psalmului din Maienta. Prin acestea, arta tipografieI

s'a format deja inteun corp solid. La anul 1460 reaparu iarâï ca tipograf cu opera «Katholikon», iar dupti acésta nu se mai pote constata nimic dupa unna

www.dacoromanica.ro

GUTENBERG SI OPERA SA

67

sa. Cum a trait asa a si murit. Anul si diva nascerel sale aü remas ricuno.scute, tot asa i ziva mortel sale. Acésta se presupune c ar fi avut loc la sfirsitul anulul 1467 sail pe la inceputul anulul 1468 Intre lunile Noembrie si Februarie. Din tot ce stim clespre GUTENBERG este ca el a fost

un adevèrat inventator, adica ca a fost un barbat

modest, care urmarea inainte de t6te ca sa aduca la indeplinire ideile sale, el n'a fost omul de afacerl in adeve'ratul sens al cuvêntulul, si n'a urmttrit castigul material de pe urma inventiel sale. Acesta se póte vedea, ca el niel ()data nu si-a pus numele pe imprimatele facute de el, ba chiar niel pe «Katholikon», el dadu singur ILA Dumnezeii onórea inventiunel sale.

Tacerea acésta a maiestrulul a dat nascere la multe banuell inexplicabile ; uniI zic, di GUTENBERG in modestia sa nu i se parea inventiunea ca cornplecta, alii zic. ca GUTENBERG prin lucrul i Incercarile

sale ar fi intrat fórte tare in datoril si neputênd a

le plati s'ar fi ascuns ; acésta presupunere ar pun e caracterul nobil al descoperitorulul In umbra, ceea

ce nu se póte admite din purtarea sa aratata fata de Frtsm. Barbatif cel mal autoritarl cred, cà tocmal FUST este acela care ar fi adus pe GUTENBERG la tacere, cacl

din procesul ce l'a avut cu acesta, reese planurile ce le-a avut fata de GUTENBERG si acésta se vede clar, CàCI dupa m6rtea lui GUTENBERG, FUST dimpreun cu ginerele Sèii PETER SCHÖFFER, nusera pe o carte ti-

paritti de el ca Onsil ar fi descoperitorii artel tiparulul. Vicleanul F UST, Vé end ca maiestrul GUTENBERG este

nial mult un om ideal, dupa, ce inv'eta bine tóte secretele tiparului de la GUTENBERG, astepta 'Ana ispravi acesta din urma t6te lucrarile marl si Inainte de a le pune pe piata intenta proces, cerênd banil ce II dase lui GUTENBERG pentru intreprinderile sale, cu tóte ca scia bine ca maiestru nu avea bani. Scopul

www.dacoromanica.ro

.68

GUTENBERG SI OPERA SA

lui era acum sit punk' man°. pe Intreaga tipografie, dimpreuna ca operile executate. Lucru care sa, si intampla, del suma de 2000 fiorini pe timpurile acelea era o suma considerabila. Dar FUST nu se multumi numal cu anta, ci voia, ca pe lângit beneficiile materiale resultate din descoperirea lui GUTENBERG,

sa pun& main si pe numele artel si sit tread el, dimpreuna cu ginerele s6ii, ca descoperitoril artel tipa-

ruluf, si de aceea GUTENBERG, In modestia luf, lauda

pe Dumnezeii la sfirsitul tiparurilor sale, ca i-a dat

puterea sit indeplinéscit opera sa. FUST Insá null putu realisa scopurile sale egoiste, cu tóte ca numele lui GUTENBERG eclipsase un timp óre-care ; totusi adevarul a invins si lumina lui. a

alungat negura din jurul s6ii. Chestiunea inventiunei

este asta-sli bine stabilita in favoarea lui GUTENBERG

si nu se mai póte aduce pe tapet de dt de aceia, cari ar vroi anume sit devieze de pe calea adev6rului. 0 alta chestiune s'a mai pus pe tapet de acel

earl voese sa micsoreze meritele luf GUTENBERG si anume dad. GUTENBERG nu a ajuns din inttimplare fa

inventiunea sa fara multe Incercarl si fara multa osten Oa.

Pentru a mat urmari astazi mersul descoperirel lui GUTENBERG nu mai este nimenea in stare si acestel

chestiuni i se p6te da un réspuns negativ, de óre-ce in decursul unuf lung sir de ani, dupa cum se 'Ate vedea din procesul cu bRITzEini unde este vorba de carta secretà» (geheime Kunst) este bine dovedit in decursul anilor 1439-1450.

Este adev6rat ca s'a facut descoperiri marl si In urma unor intamplari fericite, dar de la descoperire pânit la punerea in practica a acestora se cere multa munca, ostenéla si sacrificil, In general Insá sunt resultatele studiului unui lung sir de ani, a observitrilor minuti6se si incercarilor costisitére. i inventiunea lui GUTENBERG, care consta din tiparulfacut cu litere

www.dacoromanica.ro

GUTENBERG SI OPERA SA

69

mobile, se potriveste de minune cu aceste observant.

nu este considerat ca inventatorul tiparului de imprimate propriü zis, cad inainte de el se tiparea de pe planse de lemn blocurt de cartl, dar GUTENBERG

mai rnult chipuri representand figuri cu texturt explicative in jos, si amAndouè la un loc eraü taiate pe o singura planse de lemn; acest document datéza

de pe la inceputul secolului al cincl-spre-zecelea. Póte câ prin examinarea unor ast-fel de planse saü tipar, sâ fi ajuns GUTENBERG

la ideia ca dad( s'ar putea desSigi lial her Friele Geh8fileisch (dupd Köhler)

lipi literele unele de altele, adica sit le isoleze pe fie-care in parte, ar da ca dupatiparul exe-

cutat cu aceleasi litere sa for-

meze alte forme si apol tipare ; de sigur cà va fi cercat apoi ca sà taie litere mobile in lemn, in scurt timp va fi ajuns la ideia, ca executarea numèrulUi lite-

relor necesare pentru formarea unel pagint, este o munca lunga i obositóre si din pima de vedere technic aprópe irnposibila. Aceste greutati air adus pe GUTENBERG la ideia de a face litere pe calea turnatulul In metal si la acésta ideie trebue sa fi ajuns fOrte repede, de Ore-ce el lucrase intru cat-va ca au-

rar lucrarl in metal. ca tiparele hit

GUTENBERG ar fi facute cu litere ex-

clusiv din lemn este o hipoteza pus& de óment, cart nu cam pricep lucruSigniul rile in tipografie si deci ort-ce ti- la Johann Gutenberg (dupd Lemperts) pograf trebue sa respinga. E posibil insa, ca GUTENBERG sit', se fi servit cu litere de

lemn pentru formarea matritelor, adica sà fi apäsat Urea literel in metal fluid iormand ast-fel matrita ;

www.dacoromanica.ro

70

GUTENBERG

I OPERA SA

prin acésta s'ar explica neregularitatea unel i aceiasi litere la cele (Until tipare ; de óre-ce sigilul de lemn

presat in metal topit dupa o scurta intrebuintare si-a perdut forma regulata din cauza caldurel si matritele obtinute in

modul acesta nu resistaù de Cat fórte putin. Se zice ea in orasul Maienta s'a con-

servat in timpurile

trecute litere de lemn si ca acestea ar fi tost in partea de jos a piciorului,

adica acolo unde se gill la caracterele n6stre de astazi sig-

natura, gaurite si prinse cu sirma, acésta dovedesce clar c sirma servia pentru o mad usóra manuare a acestel litere pentru formarea de ma-

nrueltor de ¿Here, Gravurd in lemn de Jest Amann, (Din &hoppers Panoplia 1568)

trite, nu cum pre-

supun unii laici, cti,

sirma acésta ar fi .servit ca caracterele sa aiba o resistenta mai mare la tipar, acésta, presupunere stä in contrazicere cu technica tipografiel

si nu merith a mai fi luata in considerare.

Facerea literelor mobile singuratice i turnarea acestora formeazd baza descoperirel arter tipograf ice, i acésta este opera lit)" Gutenberg, si numele 1111 va purta pentru

Vote timpurile gloria inveirtiunel sale, fie ca a ajuns

www.dacoromanica.ro

GUTENBERG SI OPERA SA

71

la acest resultat printr'o intamplare fericitg, saü prin incercgri i cercetitri indelungate i costisitóre, nimic nu pote schimba acésta. S'a zis deja cg, dupg aparitiunea operel sale «Ka-

tholikon» nu s'a mal ggsit urme de activitatea lui

GUTENBERG ca tipograf. In timpul din urmg al vietel sale, ADOLF DE NASSAU l'a numit membru al curtei

sale episcopale, instalfindu-se in Eltville unde acesta isi avea resedinta princiard. Aci se pare cal marele

maiestru ar fi avut zile ma): linistite de cat pe tim-

pul továrásiel cu FUST cu care sfirsi prin procesul atit de defavorabil pentru GUTENBERG. Acesta muri cu consciinta impgcatg cg, descoperirea sa va trili pen-

tru tot-dea-una pentru binele i fericirea intregel

omenirl.

Pang, in nóptea de 28 Octombre a anului 1462 cand

episcopul ADOLF de NASSAU, dimpreung cu ai sel asedig orasul Maienta pentru a detrona pe DIETRICH de

ISENBURG i a'i lua locul acestuia, inventiunea lui GUTENBERG nu trecuse peste bariera acestui oras, de Ore-ce FUST si SCHÖFFER impuse emenilor s 61 cel mai

mare secret, si acestia nu aveaii voie sá párgsiascá orasul. In zisa nópte insg dimpreung eu alte multe case, arse si tipografia lul FUST

i SCHÖFFER

iar disci-

polii artei tipografice Ii cápátarti, libertatea i pleear& in lumea

Inainte de acésta se mai tipgrea afarg de Maienta numal in doue locuri si adicg, in Bamberg de ALBRECHT PFISTER Si in Strassburg de JOHANN MENTELL, cel dintâiü fárá indoialg un elev al lui GUTENBERG, care

dupg, rezultatul procesuluf intentat de FUST maiestului, párási orasul Maienta. Cel d'al doilea tot din Maienta a plecat unde venise cu GUTENBERG de la Strassburg. Dupg asedierea orasului Maienta arta tipograficg sg, imprgstie fOrte iute in Germania. Deja in secolul descoperirei se afla peste 200 tipografil in 50 de orase.

www.dacoromanica.ro

GUTENBERG SI OPERA SA

72

4ntipir rpifiala fluxdi ilmmind att

paulinum prOlannu ta omnibus Diuint bircuritlibrie-rapimifitnnti.

a ant ambulant)

tua man lung, cute pfaran-ttruffr

fif n fimuirnman It.:11 a prinripio

te tam WI a undo miring ma: Remittal rra ad& watinitm giutino rowlaraim on nab a tan ra famitiarin-mi pnria tanntin

rozpui.n fUtala i palpFro add), NI rid inum-a Tduinan frripturarfe

Una anudiantiktim9 in unct1b3 44tarija.quuftai tuftraffumina:

noun *a lpfue-maria dififfr . into UØD rg Mt% =mamma .

rr; uinnir.tirur pitagman numptii, firanuatre.fir plara nzfiptil4 arc* tareuriml-tantauni ream ytalit-gna INCEPUTUL BIBL1EI DE 42 RENDURI (Dupd original)

www.dacoromanica.ro

GUTENBERG SI OPERA. SA

73

In Italia se afla pe la anul 1480 peste 40 tipografif In 23 de orase, asa ca In timpul acesta scurt ne miram

de unde ail venit atatia tipograff. Acésta este fórte lesne de explicat, to:4f invetatil si 6menif de litere s'aii aplicat la noua art& v646nd in ea marl folóse. Tipografia luf GUTENBERG dupa mórtea sa a cum-

parat-o rudele sale fratif BECHTERMIINZE de la sindicul orasului Maienta Dr. HUMERY. Duprt orasele Bamberg,

Strassburg si Eltville se fondarit tipografif In Niirnberg si Basel de elevif luf GUTENBERG, iar acestora urmarrt apr6pe tine orasele cunoscute ale Germanief. Buda in TJngaria capeta prima tipografie deja in anul 1472, iar In Subiaco langa Roma doI elevf af liff GUTENBERG tiparira in anul 1464. In Franta si Englitera primele prese tiparira in 1470, In Spania in 1474, in Portugalia 1479, In Olanda 1471 (in Har-

lem s'a tiparit pentru prima data in 1483 cu tóte

pretentiunile sale pentru Koster); Belgia primi primale tipare in 1473, Danemarca In 1482 si Svedia In 1483.

Prime le téscurf in t6rile române s'aii instalat mal

intai in Brasov la anul 1533 de HUNTER; acésta tipo-

grafie a fos.0 inzestratii si cu litere cirilice, cu care se tiparea pe timpul acela In limba româna. In Muntenia prima tipografie s'a fondat de catre MATEIU VonA BASARAB si instalata de catre tip ograful

Meletie la manastirea Òovora din Viilcea.

La 1642 tipografia de la Govora este mutata la

Câmpu-Lung. La 1644 trece de aci la Monastirea Dea-

luluf si la 1652 este din noii mutata la Targoviste. Aci tipografia este reinoita si inzestrata cu material non. In IasI primele téscurf s'ati instalat in anul 1640 In manastirea Tref Ierarchf de catre VAsrLE Vora LUPU.

Bucurescif nu v6zu lumina tiparuluf d cat In anul 1675 sub domnia luf DUCA Vora.

www.dacoromanica.ro

--1

ir

1MPRESSIO LIRRORUM www.dacoromanica.ro

(Tspografie. Gravurd de Theodor Ga lle dupd Johannes Stradanus 1523-1605.) Mir ...prat.

GUTENBERG SI OPERA SA

75

Si ast-fel se imprascia descoperirea luI GUTENBERG

pâna la sfârsitul primuld veac in tóta Europa si in scurt timp cuprinse ota lumea. Descoperirea luI GUTENBERG 41 primi incoron area prin inventarea presd cilindrice de FRIEDRICH KÖNIG.

De la acésta, data arta tiparulul lg. lira o noua fasa si progresele realisate ptinà in zilele nOstre sunt incalculabile. Acésta este opera lui GUTENBERG, Si omenirea if

va fi recunoscatóre in táte timpurile. ,'i lumind se f'dcu !

** *

Si in capitala pref. Românesd s'a serbat in mod

demn a 500-a aniversare a nasterel lui GUTENBERG inventatorul artel tipografice. In ziva de 11 Iunie 1900 Societatiea «Gutenberg» a lucratorilor tipografI din Romania avênd in comism de organisare pe D-niI I. L. CARAGIALE, valorosul pu-

blicist, IOAN WEISS, C. P. CONDURATU, Si AL. IONESCU,

presedintele SocietateI «Gutenberg», a organisat frumósele serbari in onórea aniversard de 500 aril a marelui maiestru. Serbarile ail avut un stralucit succes

si aü fost patronate de primarul capitalel, Domnul 13ARBU STEYLNESCU-DELAVRAN CEA

Duminica la orele 9 diminéta s'a tinut un congres solemn al Corpulul tipografic in Sala Bailor Eforief care a fost onorat si de dare D-1 primar al capitalel.

Sala congresuld era plina de lucratori tipografi si de persone particulare, care sciura sa aprecieze insemnatatea zileI.

Presidentia congresulul s'a dat bâtrânuld nostru

coleg IOAN WEISS, care rosti urmatorul discurs pe care

il reproducem dupa ziarul «Gutenberg» :

www.dacoromanica.ro

76

GUTENBERG SI OPERA SA Onoraid adunare festiml, Prea onorate Domnule Iubig colegt ! Prin tine, o Gutenberg, fia ai orasului Maienla,infloresc sciinfele Ø vorbesc divanele ntarilor spirite fie-cdrel etoft categoril de cad lent.

Prin puterea divinuita teg spirit se desvoltti sciinfa,

imprifstiindu-se pretutindeni.

Dupa poetul persian Mira Maluirem din Susa.

Suntem in ziva unel memorabile serbtitori S'at pregatit popórele de t6te limbile spre a triimite representantil lor la a 500-a aniversare a nascerel lid GUTENBERG in Ma-

ienia, léganul marelui birbat, acolo, unde langa mareata catedrat& se inalta monumentul lui de bronz, riclicat in semn de multumire si adoratiune de generatiunile urmase lui, celui mat mare fit al acelui ora i gloriel hit Cine 6re din etti ir glorifica istoria lumeT ar fi mal demn de multumire i vene;ratiune de cat ION GUTENBERG, care in t6te timpurie trebue numit bine-fActtorul omenirel, in sensul cel mai larg al euvintulul? La fie-care pas ee'l face spiritul uman in necontenitul progres al actiunef sale, lui i se cuvine o nouil lauda. Maestrul GUTENBERG a croit calea, pe care, tot ce nascocesc creiaza conductitorii spirituali al omenirel, se comunicii universalitail luminarea, nobilitarea i inaltarea ei internt. Arta lui a apropiat popoarele vastulul pamint,inventiunea luT a tesut corcionul care leagit spiritele la conluerare comuna. Ce a dat cuvintul gandului, a dat, o nemuritorule GUTENBERG, arta ta, cuvintulul. El a creat o noui mare putere, puterea presel, fart de care nu se mill pot conduce si infrina popoarele, puterea presei, care a ereat M rästurnat imptratit 1 In ope'ra sa 'si are radadnile mindrul pom al vietel, ale arid ramuri se intind azi paste intregul glob terestru. Tati pentru ee gloria lui GUTENBERG a crescut meret in cursul veacurilor. Epoca nostra nu vrea si nu póte rbmine maT pre jos de decenitle trecute. Mai ales locuitorii din Maienta, azi la inceputul secolului al 20-lea, nu voesc sa raminit mai pre jos de eat precedesoril lor intru marirea lui GUTENBERG Cand dar azi, ziva de sf. I6n Botezatorul, dupa stil german, soarele va ajunge in punctul culminant, cand de peinalta catedralä clopotulul va reaminti, ca inainte cu 6 secole s'a niscut bärbatul, menit a deveni cel mat mare representant al culturel tuturor timpurilor i tutulor popoarelor, se desfasura in Maienta o serbare atät de mareatii, atilt de grandiása, entusiasta

www.dacoromanica.ro

GUTENBERG SI OPERA SA

77

splendidl, cum nu s'a mat vidut intre muril oralului rhenan numentulul marelui blrbat, representantil tutulor popoarelor eulturale pentru a'sl depune din nod trifiutul de recunoscinta, pentru a se insufle4 de inalta cugetare care l'a intArit in maiea sa creatiune i actiune, care l'a insotit in tOte luptele i vicisitudinele Din calla caluglrilor, din cabinetul savantilor, stab ate cuvintul inaripat prin tipar, i uimit transporti cugetul roditor peste tot globul terestru ping. in cele mal depärtate colibe, prefaandu-1 in o avere comunit a tutulor ! impreunn cu ucenicil lui GUTENBERG, se vor aduna in jurul mo-

Nemnsurate aunt azI localurile deschise privirel scrutatorulul de descoperirea lul GUTENBERG, i nicl o limbn nu e destul de bogatn in expresiuni, pentru a putea descrie bine-faeerile el. Privésa cu plIcere GUTENBBRG din cea-l'alta lume asupra ucenicilor BIT, dea D-zeù a fie multumit cu resultatul obtinut din moscenirea lAsati de el, dea D-zen, mat ales sg. fie multumit cu

ucenieil al din Romania, si a le recunósa. silinta de a sta in frunte, intro eel d'intiit are cultivit arta sa!

Ne-ara adunat aei in Capitala României, sub gloriosa domnie

a REGELUI CAROL I, dea D-zen bine-euvintatel soLtil-poete CARMEN-SYLVA §i a apeteniel acestei Capitale, d-lul BARBU DELA-

VRANCEA, care a bine-voit a patrona aasta serbare inaltktóre pentru care li aducem omagiile nOstre 1 Narele numir de protectorl i amicl, cu to/it ne angajdm a cultiva opera lui Gutenberg in spiritul lui fi insurlefig de idealele lui fi tot-dea-una Ø pretutindent sa o punent in serviciut binelut, fericiret poporutur, in serviciul adevirului, libertatif Ø drepteifit I

Asa si. ne ajute Dumnezed I Deelar acésta serbare festivi. pentru jubileul lul GUTENBERG

deschisa.

Mal vorbirit D-nil Alexandru Ionescu si C. P. Conduratu, ambit

prin euvinte alese si calde arittari importanta zilel i valorea deseoperirel lul GUTENBERG.

Apol ia cuvintul D-1 CARAGIALE, care clg. expresiune fericirel

ce o simte de a putea lua parte ea literat la acesta rarn serbare. D-sa vorbesce apol despre rolul lueritorului tipograf i tOte fasele prin care acesta trece, arata apol tite greutittile cu care trebue sg. lupte, 1i ce ar trebui si. faa ea sérta lul si. devink din ee in ce mal bung,. In scopul acesta sfatuesce pe lucrat rii tipografl, ca fie-care a cate a se cultiva cat mal mult pentru ei sunt clasa cea mat cultg. a muncitorimel. Astn-zi mat mult ca orY and fie-care lucritor tipograf trebue si. posede o culturd meta, cici numal in modul acesta arta tipografica va ajunge la acelall nivel de desvoltare ca in tarile apusene. In mijlocul aplauselor nesfarsite i se dg. cuvintul Primarulul Capitalei d. B. STEFILNESCU DELAVRANCEA.

www.dacoromanica.ro

78

GUTENBERG SI OPERA. SA

D-sa

declaa ci. se simte fericit el i s'a facut onórea a II

ales ea patron al serbarilor jubilare pentru aniversarea nemuri-

torului GUTENBERG. Cu euvinte alese, de poet, arata importanta zilel de asta-zI 2;11 grata folösele incaleulabile ce le-a dat arta tiparulul omenirel.

D-sa se simte ferieit ci. póte Barba nn eveniment atlt de rar in mijlocul acelor cu cari a trait o viati. Intreagi ca autor-literat si ca gazetar. D-sa inclémna corpul tipografle la munci si progres acI el este chemat prin arta tiparulul, a da un avint mal mare culture! In töte ramurile activitatil sociale romanescl.

Dupa sffirsirea congresulul tot corpul tipografic impreunii eu iiublicul asistent form& un cortej maret cu musica militarri in frunte, parcurgênd calea Victoriei

p&na la «Vila regala» unde s'a tinut serbiirile, cari avur& un deplin succes.

Séra s'a tinut Banchet la care a asistat i primarul

capitalei D-1 BARBUTEFINESCU-DELAVRANCEA Si. I.

L. CARAGIALE. S'a tinut multe toaste bine simtite ae care Conduratu, Al. Ionescu q. a. Apol luä cuvintul D-1 primar BARBIT-*TEFANESCIIDELAVRANCEA. 9rDE-1.A.-17R4diGE8. Orr-ate laude mi-at! aruncat, tot ea amin da-

tornicul d-vástrii, am venit in mijlocur d-v. nu cu ofIcialitatea treatóre ce o am, ei eu sentimentul ramas de and eu manuscrisul in mina mergeam intre lacrAtorr. D-sa Inclémna pe tori sa inflinteze cursur1 de seara, pentrut ridicarea nivelulul kr cultural, declarandu-se gata de a face chiar de acum cite o conferinta pe siptimina. Dupii D-1 DELAVRANCEA ia cuvIntul

CARA GIALE care, intre

alteie spuse ci. d-sa erede ci. aliturl ea d-nu DELAVRANCEA va

face cu incepere de la tómna cursor! eu tipograflf, II va invata ortografie, si este sigur ci. nicl Academia Rominit nu va intirzia de a adopta aeea ortografle.

D-1 Weiss, intre altele, pronunt& urmätorul toast pentru presa : Arta tipograficd in mina celor chemati i aleta,ente o bine-covintare ceHeal i o iuminél lucitóre pentru omenire, in mina color rin närävip hied o arma infernal&

www.dacoromanica.ro

BARBU BTEFANBSCU-DELAVRANCEA Prinuonil OrtpfialeY

ClifeurY : Husnik

Hauster, Pmga Sup/. C Almanach Tipografies

www.dacoromanica.ro

GUTENBERG SI OPERA SA

79

Cugetarl adevercae ies din capete tnedioct e, de spirit, din capetele eelor talentait, dar cugetart mud numar de la genii. d-lor siaristt, tot-dea-una ltber et independent. Exprtmag in eerie ceea-ce aft constatat lu vial° stinted. Descrieff invederat, ort-ce s'ar intimpla. Scrieft adeverat, chiar daca mite v'ar contrazice fi daca all deschide

mite rant.

Infepaturile panel voastre ne pot Issue insanatoei. &Melt ce e drept et ce sinteft obltgalf, dar nu scrift MCI odata contra convingerilor prop,*

hag i telegrama de felicitare trimisa cu ocasia

serbarifor din Maienta.

OBERBORGERMEISTER Dr. GASSNER

INZ Societatea luerdiorilor tipograri din Romania, serband astd-zI sub paronagiul primarulut Capitalet .Regatulut, d-lut Delavrancea, publicist fi deputat, a BOO-a aniversare a mareluf maestri', trittatte salutart cordiale oraeulut Maienta, locul natal al nemuritorulut Gutenberg, bine Mator al omeniret.

Maienja.

Comitetul DELAVRANCEA1 MAN WEISS, CARAGIALE, CONDURATU, AL. IONESCU

***

eel: earl ad asistat la serbarile jubiliare organisate in onórea aniversarif de 500 de ani de la nascerea marelui maiestru GUTENBERG, pot sa fie multumit! ca aü indeplinit o datorie sacra, aducand omagiile lor de re-

cunoscinta catre cel mai mare bine-facator al omenirei. G. FILIP.

www.dacoromanica.ro

SPICUIRI DIN TRECUTUL LEGATORIEI

Din tóte ramurile cari forméza complexul artelor grafice, legätoria singura a fost cunoscutit si practicata de eel vechl. Urme le legatoriel se Intind pawl. la origina cartil. Trebuinta legEttorului de cart): s'a simtit din iva and GreciI, cu 300 ani inainte de Christos, hotkrirâ schimbarea formel cartilor din sul, cum erail pan& atuncl, in forma patrata de astadi, pentru ca sa pótat. incäpea mal multa materie. In timpul 1111 Iu liu Cesar si a lui Cicerone cartile patrate nu se intrebuintaii de cat pentru tiparirea codicelor de legI, a decretelor i ordonantelor, a acte-

lor administrative si judiciare si a nomenclaturef

demnitätilor imperiilui roman, iar cartile de sciinta literatura se facean pe fol de papirus saü pergament subtire (velin), earl se puneail unele peste altele, apoI

se infasuraii in jurul unuI cilindru de lemn sail de fildes.

Aceste carti de format mare se formali, ne spune d. Ern. Bosquetl) din caiete de 5-6 dole si se coseati pebenc,fi de pergament suptire impletite, dnpa format. De aceste bendl se atasaü scOrte de scândurd, earl' formail scheletul legaturei. Modul cum se facea si se cosea o carte atuncl e prea putin deosebit de cel de all.

Ornamentatia era fOrte simpla. 0 linie In relief

1) EM. BOSQUET, Notes historiques et technologiques, sur la. Reliure, Bulletinwww.dacoromanica.ro de l'Imprimerie No. 831-634 din 1900.

SPICITIRI DIN TRECIITUL LEGITORIEI

81

(gaufrage) de jur imprejur i un medalion cu efigia impdratului, asedat in mijlocul cdrtil, precum i patru cuie cu flóre bdtute peste cele 4 colturi. de alarnit, era tad podóba usitatit pe acele vrernurï la o carte. In epoca romand. sulul era Inc& la fav6re pentru legatul cartilor. Abia In epoca lui Martial, la finele I-iului secol al erei crestine, formatul pittrat se aplicit si chrtilor de literaturd si sciintä. E tot atât de inexplicabil faptul ca Romanil n'aii

fdeut us de formatul pätrat la crti, pe cat este si

acela eS. n'ad filcut us de arta tiparului, el earl avead o culturd destul de inaintatd i cunosceaft tipul mobil, ba posedati chiar prese de tipdrit inert Inainte de distrugerea cetdtilor Herculanum i Pompei. Cicerone pomeneste despre acésta in refutatia sa asupra doctrine lui Epicur. gäsit chiar tipe gravate i tur-

nate in bronz, in ruinele Pompeel. Asa cd, mal am putea dice di inventiunea artel tiparului nu le era necunoscuta Romanilor, dar din motive cu totul neintelese voit sà fact'', us de ea, de si avead atâtea neve pentru reproducerea scrierilor marilor lor scriitori. In schimb librariile eraii in flóre la Romani. Cel mai celebru librar-editor din epoca lui Iuliu Cesar, ATTIcus, amic cu Cicerone, ocupa un mare numär de copisti (librarii) si leghtorl de chrtl, earl aveati misiunea a aduna folle de papirus sad velin, a le tilia cu un cutit cu lama curbd, in us tried si adi. prin unele legätoril, a le subtia reirginile a le lipi cu coed, formând fascicule cu bentite. Aceste fascicole se inftisurad pe un ciindru de lemn sail de

fildes, täiat pirtid mal lung de cât inältimea manuscrisului, ce se infdsura pe el, formând cea ce se numia volumen. Märginile acestuf cilindru erati rotunde simple, sad impodobite cu butonl de fildes ofi metal, cari erad ornatf câte-odatit cu pietre scumpe. Foile de asemenea, dupd ce se taiad si se netezead

www.dacoromanica.ro

SPICUIRi DIN TRECUTUL LEGATORIEI

82

bine, se colorail cu galben sail rosu purpur. De cilin-

drul pe care se infasura cartea se atasa si ate o

fofrie pe care se scria titlul, un fel de eticheta. Titlul se mai scria si pe dosul primel file, care, sail ca era strinsa intre curele sail sapata Intr'un toc de pergament. Cartile ast-fel legate se aseclaü In biblioteel, unele peste altele. Cele pe earl voia cine-va sa le aiba mai la indemand se puneaii inteun scrin special pentru acésta, intrebuinta,re.

Cartile de format mare se legaii cu pergament sail

velin Fos, earl se prindeali intre ele prin cusaturi incrucisate cu fir de in. Acésta operatiune, care se

numia iigare, era executata de un specialist numit ligator, de uncle si cuvintul nostru de legator. Mare parte din aceste volume in sul fur& cu timpul transformate in carti patrate.. Transformarea cartilor in sul, in carti patrate dede nascere cuvintulul religare, de unde si frantuzescul relieur.

Numai dupa ce uvragele literare si sciintifice In-

cepura a fi legate in forma' patrata, acésta arta incepu sä faca progrese. Ni se citéza de catre scriitoril vechl legaturi ornamentate cu pietre pretióse, earl aü stirnit admiratiunea tuturor prin luxul si scumpetea lor,

cea ce revolta pe sfintul Ieronim, care trade in secolul al 4-lea. Autorii de prin jumetatea vécului V, spun ca cartile demnitarilor impèratesci erail legate in piele galbena, rosie, verde si albastra, decorate pe scórtil cu portretul impürattilui. In Biblioteca nationahl din Paris se afla nisce scorte

din secolul V, lucrate in fildes sculptat. Pelea, cu diversele sale specif in tot-d'aima a lost intrebuintata de legatori pentru legarea cartilor, ma)." ales pergamentul subtire (velinul). Din cartile cu legaturl scumpe ale vechimel nici.

una n'a putut ajunge pana la nol, din causa inva-

www.dacoromanica.ro

SPICUIRI DIN TRECUTUL LEGATORIEf

83

ziunil popórelor barbare cari in cupiditatea i ignocrutat nimic de pret care sa ne marturanta lor

risésca de vLsu despre inaintata civilisatiune a popórelor

antice. Cu mare greutate a putut scapa i cea ce avem. A trebuit de multe ori ca posesoril volumelor cu legatuff de pret sit le desbrace de podóbele lor scumpe, spre a putea pastra textul si a transmite ast-fel pos-

teritatil conceptiunile inalte ale marilor cugetatori ale atator veacurl departate. Yana la Carol Magnul produsele cugetaril i mal ales cartile fur& dispretuite, i decl si arta legatoriel cac,luse in desuetudine. bdata cu reaparitia cartilor, reapare si arta legatoriel. De asta-data ins& legatoria ni se presinta ca obiect de indeletnicire al calugarilor.

Numai in linistea chiliilor se desvolta arta legatorid moderne i ajunse la formele artistice de 41, earl' fac admiratia cunoscatorior. Documente cu privire la legatorie avem Inca, din timpul hi Carol Magnu. Acest suveran incredintase frumósele manuscrise ale Bib lid', Oroiogiulu i altele, fusese &cute present de calugari, vestitulul le-

gator ALCUIN, earl le legit eu un lux uimitor; in stofe pietre pretióse. Se citéza asemenea Diploma prin care Carol Magnul acorda calugarilor din St.-Bertin dreptul de a-si pro-

cura, prin vinatóre, peile necesare pentru arta legatoriel. In diverse timpuri i chiar de la inventiunea tipa-

rului, s'aii facut legaturi cu diferite pel àe caprióre, tabacite cu per, neavênd alta ornamentatie de cat ridicaturile de pe cotor i titlul pe scórtä, care era tiparit pe un pergament inchis inteo rama de alamil ajustata in piele. Stilul bizantin jóca un rol insemnat In ornamentatia cartilor din evul mead. Smaltul, placile de metal, in Migrant", si de fildes, impreuna cu stofele pretióse, constituira in timp de mal multi secoll, Mate-

www.dacoromanica.ro

84

SPICUIRi DIN TRECUTUL LEGATORIE1

rialele utilisate In arta legatoriel, produand modele earl' fac caracteristica acestel epoce. In evul medifi arta legatoriel constituia un privilegid, care nu se acorda in total umil singur legator. Asa unii adunati, presaii i coseaii agile pe vine de boti sad pe sfori de camel* de earl se legaii nisce sedge de lemn, iar altif imbracati scórtele cu stofe si eu diferite orfevrerif. Acésta era ornamentatiunea legaturil si constituia adeverata arta. Numal calugaril unor anumite manastirf avead privilegiul artel complecte, pang la secolul XII, cand tóte manastirile, in virtutea acelorasi privilegil, dobandira autorisatiunea de a fabrica peile si a le imprima diferite ornamentatil propril legaturilor de carp'.

Intrebuintarea pelei ast-fel preparata, fu pentru legatoria acelel epocl, un progres enorm; calugaril legatorl, ajutati de calugaril gravorl sail xilograff, facura prim ele aplicatiunï de ornamentatiuni in gravura sad xilografie pe peile cu earl se legad cartile. De la numele manastirilor in earl se executaii aceste gravurl s'ad numit monastice. Primele incercarl de xilografie se facura pe lemn de cimisir, si se aplicaii pe peile subtiate cu cutitul de legatorie. Greutatile ce presenta insa acest sistem de ornamentare, facu pe calugarf sa recurga la gravuri pe metal si in special pe bronz, care se putea încà1ii, farl inconvenient si a se aplica pe piele. Acestor gravurf

li se adaosera manere de carl se putea tine usor cu mama. Ast-fel se descoperira cliseurile de poteit de gaufrat in relief in chiliile manastirilor. Dupa acest sistem sa continua ornamentarea earchiar, dupa inventia tiparulul, pang la 1500, pórta numirea de incunabul. Aceste ornament:1ff se aplicad pe volumele legate in pergament, vitel, piele

www.dacoromanica.ro

SPICUIRf DIN TRECUTUL LEGATORIEI

85

de scrófd i chiar in marochin sad caprd de Maroc, precum si la semi-legaturi. Scheletul legAturil consista din scórte de scânduri

de stejar sad de cedru eu muchile tdiate oblic. Pe deasupra se in:kb/Ilea en piele de vitel saii de scrófit

pusa pe vine de bud, avênd doué sad trel linil cu

ornamentare, iar in mijloc se gaufrati Ore-carf motive caracteristice. La cartile religiOse se observa planse cu figuri. printre acestea Arborele lu Iesa. Aceste planse ad de jur imprejur legenda subiectulul precum i numele legatorulul. La formate mid aceste figuri ocupd ate o paging, separatil, iar la formate mai marl se ase4aii

Cate doué saii chiar si ate patru. Fie-care plansa

are un dienar fdeut eu rotita sad cu diferite cliseuri gravate sad xilografiate. Nisce tinte cu gamdlie, col-

turf si balamale in metal ciselat sad gravat, complectail

im ensamblu artistic, ba chiar si de fantasie. Prin mijlocul vécului XV, In fine, pielea nu se mai

intrebuintéza in stare brnat ca pang. acum, Ci primesce

o preparatiune speciald, care este ultima expresiune

In materie si care a dus arta legatoriel la apogeu. Acésta preparatiune constd in a compune figuri alegorice sail de sfinti, din bucdtele de piele de diferite colorl, pe scórta de deasupra. Acésta arta disparuse din atelierele de legatorie i numal gratie distinsului legdtor LEON GRUEL, se datoresce reinvierea ei.

MANUTIU ALDINI, celebrul tipograf venetian, care

trai prin secolul XVI, crea un gen de ornamentatie, fOrte apreciat. cautat si a4l in legatoril. Descoperirile lui Aldini cari flicura scóla in Italia, servird ca punet de plecare frumóselor leghturi, ale lui JEAN GROLIER, viconte d'Aynisy, tresorier al Fran-

ciel sub Francisc I, Henric II, Francisc II si Carol IX,

legaturi cari poarta i a1 numele inventatorului lor. Acest ilustru Mecena fd.cu sd se execute mai www.dacoromanica.ro

86

SPICUIRI DIN TRECUTUL LEGATORIE1

intal In Italia, unde datoriile sale de tresorier si intendent al armatel Il retinura mai multi anl, i unde facênd cunoschita lui Aldini, se initirt in acésta arta, pe urrat in Paris, acele splendide legaturl, dupa

propriele sale desemnurl, cautate chiar astrilI de amatori, earl sunt inceputul scólei de legatorie artis-

tich din Franta. Ornamentele lui Aldini se intrebuintara In legàtone, la inceput, asa cum le imaginase el pentru tipografie si numal mai tarziii se facura prin gaufrage si apol poleite. Aldini Manutiu este Intaiul care adauga stabilimentului sell de tipografie, un atelier de legatorie, servindu-se de lueratorl greci, literati si artist): de prima ordine. Marca lui Aldini era ancora pe care

era incolacit un dofin, avênd devisa Aldus. In primele

legrtturl ale lui Grolier se resimte influenta ornamentatiunilor lui. Aldini, i numai mal tarziti Grolier, In colaborare en GEOFFROY TORY, simplifica mo-

delele lui Aldini, earl eraii prea compacte, prin liniile

azuril, de un stil mai usor i mal apropiat gustului frances.

Un alt legator italian, vestit prin lucrarile sale, fu

si THOMAS MAIOLI, care era contimporan si bun prie-

ten cu Grolier. Acest Maïoli simplifica Inca si mai mult ornamentele lui Aldini, scobindu-le mijlocul, lasând numai marginile i inlocuind mijlócele prin mosaicuri lucrate in piele colorata. Atat Grolier cat si Maïoli i Aldini nu erari legatori de meserie, ci numai amatorl. Abia in secolul XVI, legatorii de meserie se facurà strtpani pe maestria lor i dusera arta poleituluf la apogeü, simplificând tot ce era prea incarcat din mostenirea ce le lasase amatoril secolului XV, si ajungênd a intrebuinta drept ori-ce ornamentatie numal o simpla linie aurita, aranjate i imbinate cu atata arta si delicateta in cat le confunli adesea cu

www.dacoromanica.ro

SPICUld DIN TRECUTIIL LEGATORIEi

87

adeverate bijuteril. Amtoril lor nu mad sunt name cunoscute, ci nisce simpli artisani. THOVENIN, un abil legator de pe la finele secolulul

XVI, executa o frumósa lucrare in arabescurl impletite pe o carte intitulata : Le fanfare des courvois abbadesques, cea ce facu pe scriitorul CH. NADIER sa dea

numele acestul chenar Fers et la fanfare, dupa numele carçil pe care s'a aplicat In secolul XVII, apare ilustrul poleitor LE GasooN,

ale carui lucrari sunt imitate de tori succesoril sel, ca Inertiai de arta neintrecuta. Cea mai frumosa din creatiunile sale, o forméza o Impletiturä formata din trel fire, impletituri in mijlocul carora se formeaza nisce casute, inchidend alte impletiturl in forma unor fninzulite.

Lucrarile luf Le Gascon insa sunt atat de artistice, in cat se crede ca el nu era un simplu legator, ci mai mult un artist poleitor, care auria pentru alti le atori. arcina generatiilor viitóre fu usurata mult prin creatiunile acestor artistf. Legatoril ce urmara aveaii numerese modele de imitat, nu se mai cerea acel spirit inventiv de care dedera dovedi artistil secolelor trecute, putina staruinta i inaemanare putea

sa suplinésca cu destul succes ingeniositatea artistulul creator.

Prin acésta Insa nu voim sa dicem ca secolele urmatore, XVIII si XIX null avurii artistii lor In acésta bransa ; ba din contra, numeral lor crescu din ce in ce, mal prin tete statele, i tocmai pentru aceia ne e cu greii sa-i mentionam pe toff in cadrul acestuf articol, dar nid unul nu atinse originalitatea unul ALounsi, ALDINI, GOLIER sail LE GASCON, si nu forma cea ce

se chiama scóla.

G. IONESCIT

www.dacoromanica.ro

SECOLUL AL XIX (DDPA SCH. GRAPH. MITT. DE THEODOR GöBL)

La schimbarea fie-carul an, comerciantul II inchee conturile i îI face Bilantul spre da seama de activul i pasivul anului trecut, tof asa si tatal de

familie care are grija ca familia sa sá progreseze, aduna intrarile si esirile si se bucura daca soldul intrarilor intrece pe acela al cheltuelilor. De oare-ce secolul al XIX-lea s'a ificheiat, sa aruncam o privire examinatoare, fac'endu-1 bilanul, spre

a veclea ce ne-a adus el noua In bransa noastra si citt de mare este a suma soldul ? De la inceput trebue sit o spunem, ca soldul sëü este mare si foarte multamitor, de oare-ce niel un secol de la descoperirea tiparului de genialul Gu-

TENBERG nu a facut atAtea progrese ca acesta. Cu

trel descoperiff geniale îi facu intrarea triumfala,

adeca Cea Litografia saü tiparul de pe piatra ; cea de-a doua Stereotipia i Pressa de fier i cea de-a treia Presa eilindried cu mare viteza.

&supra detaliilor acestor descoperirl precum si asupra progreselor realisate de fie-care in parte, nu este nevoe a reveni, de oare-ce ele sunt destul de cunoscute discipolilor lui GUTENBERG, iar In ceea-ce

priveste inventatoril, sa le reamintim numele In

semn de recunostinta cu ocasia incheerel secolulul in care ail trait. ALOIS SENEFELDER inventatoi ul tip arul tit

www.dacoromanica.ro

SECOLUL AL XIX

89

de pe peatra s'a nascut la 6 Noembre 1771 in Praga (Bohemia) si a murit la 26 Februarie 1834 in Minchen (Bavaria). Descoperirea tiparului de pe peatra

se atribue unel intâmplari fericite i cu toate ca

mult timp i s'a discutat prioritatea descoperirel sale, totusi i-a remas gloria acesteia, de oare-ce 8enefelder singur a perfectionat tiparul de pe peatra in diferitele moduri, i pâna la descoperirea fotografiel procedeurile lui aii rèmas nestirbite. Descoperitorul pressel de fer Earl CHARLES STANHOPE s'a nascut in anu11753 si a rnurit in anul 1816.

Acest nobil englez s'ar lua astä-zi ca un amator

mecanic, care, pe linga chestiuni politice i filosofice ar cauta sit resolveze i probleme mecanice. Aceste

descoperirf se atribue pe timpul celor 10 ani cat a stat in Geneva. Presa descoperita de el a facut un progres decisiv in constructia presei tipografice, de oare-ce presa construita de Wilhelm Haas in secolul trecut nu corespundea cerintelor unel prese bune.

A doua descoperire a luí Stanhope a fost stereotipia in gips, care nu a fost o descoperire originala, ci continuarea unel perfectionari fericite a until lung sir de incercari fâcute de precedesoril sèl, printre cari in frunte se afia preotul german Johannes Miller din Leiden in Olanda i aurarul din Edinburg

pe la anul 1725. In acelasi timp cu Stanhope au adus stereotepia in gips la perfectionarea praxei de toate Vele PIERRE si Finuar DIDOT in Paris. 0 perfectionare considerabilit s'a adus stereotipiel pe la anul 1836 de francesul PAULL in Paris. De o

importanta colosalit pentru tipar, dar in special pentra tiparul de jurnale, a fost descoperirea procedeuluí de hârtie, inventia francesului Genaux, care descoperire si-a patentat-o in Lyon pe la anul 1829.

Cea mai importanta descoperire pentru arta tipa-

www.dacoromanica.ro

90

SECOLIIL AL XTX

rulul si cele-l'alte arte inrudite in decursul secolulul al Xd.-lea, este presa tipografica cu mare viteza, de FRIEDRICH KÖNIG, nascut in Eisleb en la 17 Aprilie 1774,

mort la 17 Ianuarie 1833 in Kloster Oberzel. Acesta, dupa o munca neobosita, dupa multe incerari i desiluzil, reusi in fine a complecta opera mareata inceputa in Suhl la anul 1808, continuat& in Meiningen, intrerupta din cauza lipsel de mijloace, care ina dupa incerearl zadarnice de a gasi protectie i mij-

loace in Germania, Austria si Rusia, reluà iaas

construetia ei in anul 1807 in Londra impreuna cu amicul söti Andreas Friedrich Bauer (nascut in Stutt-

gart la anul 1783, mort in Oberzell la 27 Februarie 1860) si dupa o muna de 10 anl, aduse constructia masinel la bun sfarsit. Prima masin& patentata la anul 1810 se puse in'miscare in anul 1811.Era o ma-

sina cu pedala, un sistem pe care König 11 abandon& pentru a construimasina diindrieà asupra careia luà o patenta in acelas an. Dupa aceasta urma constructia unel masinf duble pentru ziarul «Times», si inainte de a se intoarce König in Germania, consirui Inca o noua masina desevêrsita, complectand ast-fel trel sis-

teme diferite, earl formeaa baza preselor tipografice cu mare viteza p&na la construirea masinel rotative.

Trebui sa treaca un sir de anl Omit and pressa lul König putu a fie introdua in toate partile.Pretul el mare, neincrederea tipografilor in ea si privirea ostila a tiparitorilor presel de mlna, adarnicise introducerea timpurie a acestor prese. Incetul cu incetul aceasta se perfecpona tot mal mult si la

anul 1840, pe and se serba jubileul de 400 anl cle la descoperirea artel tipografice, constructia preselor tipografice cu mare viteza luara un avênt formidabil nu numal in perfectionare si in num'er, dar i in diferite constructil.Preselor simple si duble urma apol presele quaduble i aseduble, apol cele in douê trel culorl. www.dacoromanica.ro

SECOLIIL AL

xrx

91

Imprimatele si mal cu seama jurnalele, tiparindu-se

in masse formIdabile, indruma.pe cei interesatl la noul descoperirl pe terenul masinilor. Americanul Richard M. Hoe din New-York construi o masina nouti, care perfectionandu-se din ce in ce, duse la construi-

rea masind rotative. Prima maFind rotativa in Europa fu construita in atelierele ziarulul «Times» din Londra, constructoril el servindu-le de model o masina americana care a fost expusa la expositiunea universala din Londra in anul 1862. In Germania, prima masinä rotativa a fost construitä In fabrica de masini Augsburg si pusa in miscare la expositia din Viena Iii anul 1873. Dupa aceastä data, masinele rotative s'aii luat in construcltie

si de alte fabriel mal întâiü in formate fixe iar Wilhelm v. König, fiul inventatorulul pressel, descoperi masina rotativa cu formate variabile. Fabrica de

masinl Augsburg, construi in urma masinI rotative pentru tiparul in 2 culori, i acum construeste deja masinl rotative pentru 6 culorf. Pentru tiparul de jurnale se construeste masini rotative duble si triple de o productiune uimitoare in numèrul tiparelor i variatiunea'formatelor asa ca se poate zice, cu drept cuvêni, ca secolul al XIi-lea

ne-a adus nu numal pressa tipografica eu mare iuteala, ci prin complectarea acesteia a provocat o adevèrata perturbatiune in modul de tiparire. nu numaI tiparul tipografic a capatat masinl cu mare iuteala, ci i litografia, tiparul pe tinichea, heliotipia si se mal poate numi i algrafia, pentru

care s'a construit chiar o masina rotativa. Toate

acestea aft ajuns la o perfectiune uimitoare, prin perfectionarea schiabuluI de cernealä, prin un tipar dar puternic, obtinerea sigura a registruluf, marirea sumel tiparului si alte imbunatatirI. MaI departe, per-

fectionarea tiparului ilustrativ si multicolor care a devenit universale, i earl mult timp dupa descope-

www.dacoromanica.ro

sEcoLm. AL XIX

92

rirea presel cu mare iirteala, ail fost executate numai pe presa de mana. Presa de man& a perdut cu totul importanta sa de odinioara ; ea a fost inlocuita cu presele americane cu pedal& si cu pressa cilindrica numit& masinh pen-

tru tiparul de acsidente. Aceasta din urma a fost introdusa in Europa pe la anul 1850, venind din America, unde a fost descoperita de George Gordon, si

Degener & Weiler, si. care a fost construitit, apoi in diferite sisteme. Aceste doua din urmii lucreaza cu o capacitate numeric& imp atrita de at pressa de manii., se ifitelege numai tipitriturile de formate mal mici; cad: cele de formate mal marl se tipAresc pe prese

marl cilindrice. 'Jac& mal gasim id si colo citte o presa de mana, ea nu mai serveste de cat pentm darea corecturilor.

Este foarte natural eh dac& masinele de tipar a ajuns la un grad asa mare de perfectionare, cit si materialele de lucru s& ajunga la acelas nivel. In primul rind este cerneala de tipar. Inainte, fie-care ti-

pograf 41 prepara cerneala singur, care foarte rar se gasea destul de bine preparata, si fiu rar se int&mpla di cutitele sghiabului se infundat asa cit cerneala nu mat putea fi comunicata valurilor, earl inegreall forma. In toate pärtile s'a fondat fabrici

de cerneala si nu credem c& se mai gaseste tipograf in zilele noastre, care s& mai gäseascit avantage preparându-sf singur cerneala. Crearea de mafini ajutatoare se impunea din ce in ce in industria tipografieLS'aii construit masini de udatul h&rtiel, de satinatul acesteia, apol masini de titiat si faltuit (pliat) etc. etc., si dach luttm si leg&toria de cErti: si fabricarea de cartonage, de oare-ce si ele fac parte din industria de carti, atunci gasim

ea nunaërul si felul masinelor descoperite p&n& astrt-zi

este considerabil, si cu drept cuvint putem zice cd industria de cart]: a tinut pas cu progresul timpulul,

www.dacoromanica.ro

SECOLTJL AL XIX

93

cad la inceputul secolului al XIX-lea nu se auzia in

tipografie de cat tscartaitul» capaculuf presel de lemn.

Tiparul tipografic cu inceperea secolului al XIX-lea scapa de vechiul sistem de tiparire cu presa de man& prin introducerea masinei cilindrice cu mare iuteala ; din contra insa problema compositiei tipurilor tipo-

grafice trebui sa astepte papa aproape de sfarsitul acestul secol. Turnatul caracterelor tipografice ramase tot cel vechiii pana pe la sfarsitul deceniulul al 3-lea al acestul secol: turnatorul turna eu aparatul de mama liter& cu litera. S'aal facut multe incercari pentru construirea de masini pentru turnatul caracterelor (tipurilor) tipografice. Deja la anul 1805 si 1806 s'a luat deja pa-

tente asupra aeestora in Englitera si America, dar numai David Bruce jun. reusi pe la anul 1838 a con-

strui o masina de turnat litere in adevar practica, care fu introdusa foarte iute in Europa si aci perfectionata. F. A. Brockhaus in Lipsca si Ed. Hanel

in Magdburg, sunt primil earl ait introdus In atelierele

lor masini de turnat litere. Masinel simple II urma. masina complecta construita de Johnson &Atkinson din Englitera, asupra careia luase o patenta in anul 1859. i acésta se simplifica i perfectiona considerabil, iar asta-zI masinele lui Kiisterman & Co. in Berlin, precum si acelea a WI Foucher Frères In Paris, sunt cele mai de séma de pe continent. Pana, pe la mijlocul secolului al XIX-lea s'a ajuns ca tipurile tipografice sa se tOrne cu masina, dar problema masinelor de cules ramase neresolvata, cu tOte incercarile ingenióse i samificiilebanesci, constructolor rèmaserti neresplatitI.Masinile construite ca16toriail din exposktie in expositie, far& sa gaseasca. aderenti. Numai masina de cules a germanului Carl Kastenbein fu introdusa intru cat-va in tipografii. Im-

plinitul rindurilor si i'mpartitul matritelor cu mana

www.dacoromanica.ro

94

SECOLIIL AL XrX

facea ca aceasta masina sa, fie redusit la un minimum

al productiunei sale si aceste inconveniente, destul de serióse, ii opri intrarea in atelierele tipografice. In ultimul deceniu al secoluluf s'a mai construit masinf de cules carf inlesniaii maf bine iiitul rindurilor si acela al clasarei matritelor, ca d. e. masina consiruita de danesul Sorensen numita cliachygraph» cäreia II urma masina «Thorne» care impartia i compositia; totusI problema masinelor de cules o resolva ceasornicarul Ottoman Mergenthaler, nascut In anul 1854 la 10 Mal In Diirrmenz in 'Wartenberg, mort la 28 Octombre 1899 in Baltimore, prin constructiunea masinei de cules numita «Linotype»,

care culege i tórna in mod automat rinduri intregf.

Mergenthaler emigra in America si dupti o munca neobositä de anf intregf reusi in finé complectarea masinef sale, care facu epoch. 0 bola de plamâni earl nu iarta, if tae iute firul vietef si nu putu sa se bucure mult timp de ingeniOsa sa descoperire. Pe acelasi princip ca masina Linotype, care prin apasarea claviaturef de operator, matritele formandu-se In rindurf, i acestea implinindu-se In mod automat, apof conduse la cazanul cu metal unde se torna inteun bloc, justificand apof rindul el, matri-

tele IMpartindu-se singure, s'a mal construit in America Inca, done masinf de cules i fondat rinduri, adica masinele numite «Typograph» i alonoline», earl Inca se introduc pe o scara intinsa in tipografil.' Precum descoperirea siintroducerea masinef cilindrice tipografice cu mare vitesä provoca o adevärata

perturbatiune in exploatarea tipografief, tot asa masina de cules va avea o mare ineurire asupra corn: positief tipografice Acésta inriurire nu va fi atilt de imposanta ca acea pe care a provocat'o presa cilindrica, cacf pe cand acésta a acaparat tone modurile de tiparire de la tiparul simplu de jurnal pina la tiparul cel maf delicat de ilustratiuni i cele mai

www.dacoromanica.ro

SECOLUL AL XIX

95

complicate compositiuni multicolore de accidente, masina de cules este aplicabilit numal pentru text curent de jurnale sail brosurf cu mid: intercalan i. de cursive, capitalute sail aldine de diferite grosimi. Pentru comp ositiunl complicate si in general pentru lucra-

rile de accidente si tab elarice, masina de cules nu

va putea fi nicl-odatit aplicabilit. Cu tóte acestea, descoperirea masinei de cules remitne o faptit mitreata a secolului al XIX-lea si numele luf Mergenthaler va figura in viitor langil acela a lift Gutenberg si König. Alte doua marl descoperiri" ne-a adus acest secol, si cu tóte crt acestea nu fac parte direct& din domeiliul tipografiel, totusi ail contribuit in mod vbdit la

marele event ce a luat acésta in timpul din urmit.

Acestea sunt Fotografia si Galvanoplastica. Primele incercarf, ca chipurile obtinute prin lumina sórelul su fie aplicate in straturl pe placa, datézil deja din secolul trecut, basà numal in anul 1838 reusi pictorul francez L. J. M. Daguere (n. 18 Nov. 1789; m. 10 Julie 1851), a aduce acest procedeii la bun sfersit. Pentru obtinerea chipurilor, acesta se servea de placi de argint iodate. Mai in urmit insà, englezul Fox Talbot, descoperi un fel de hitrtie sensibilil la lumina, pe care

o intrebuintà la copiarea chipurior. De la el datéza

denumirea de fotografie. Descoperitorul Galvanoplasticel este MoritzHermann v. Jacobi (n. la Potsdam 21 Septembre 1801 in. in Petersburg la 10 Martie 1874. Descoperirea sa o facu in anul 1838 in Petersburg ca membru al Academiel. de Sciinte ; in luna Septembre a aceluiai an, englezul Spencer din Liverpool, facu aceiasf descoperire fitril

sit fi avut cunostinta de lucritrile lid Jacobi in acest procedeii.

Ce influentit uriase avu aceste doué descoperiri in industria de citrti este destul de bine cunoscutil. Cu ajutorul lor reproducerea ilustratiunilor ail putut fi

reproduse in mase si popularisate in tóte partile.

www.dacoromanica.ro

96

SECOLUM AL XIX

Toate asa numiteleprocedeurï fotornechanice de reproduc-

tie Isi trag originea lor din fotografie i galvanoplasfica, cari aft contribuit enorm la desvoltarea acestora. Panü i cel mal vechiù procedeü de ilustratil, adicü Xilografia (gravura in lemn), fotografia i galvanoplastica o facura tributara ; cea dintlf contribue ca chipul de sapat sit fie copiat pe zinc, si cea de a doua, odata gravura fiind stipata, putea fi reprodusa in facsimile in o asemanare ireprosabila cu originalul. Inaintea descoperirel fotografiel s'a facut nenum6rate incercarl pentru a inlocui xiografia (gravura in lemn), care este fórte costisit6re dar numai done procedeuri reusira : zincografia i chemitipia. Cea dintâia a fost intrebuintata dej a pe la inceputul secolulul in lito-

grafia planit; in tipografie îi facu intrarea in al 4-lea deceniu al secolulul prin francesul Gillot, care Isi numi inventiunea Panichomografle; acest procedefi esie

mat bine cunoscut sub numele de gillotage, si se intrebuinta la lucrarile mal bune. Fotografia o lull i pe acésta in domeniul se'd i tóte transporturile pe zinc pentru sapat in relief se fac cu ajutorul Descoperitorul Chemitipiei a fost danesul Piil procedeul sea' servea mal mult pentru tiparirea de harp.' si planurf ieftine, dar fotozincografia ca procedetimal ieftin i usor pare a o fi inlocuit.

Cea mal puternicii influentâ asupra desvoltarel

ilustratiunilor a facut'o descoperirealuI G. Meisenbach in München, numitti Autotipie. Ceea ce fu imposibil

Zincografiel pentru a reda semi-tonurl, reusi Meisenbach a desface acestea In linil i puncte amp& ce pictorul LotharMeggendorfer desemna cu penita in linil

sub-tiff o suprafata care, fiind fotografiata, si al caref diapositiv plasat intre obiect i placa de zinc, forma dupa sapare semitonurile formate din puncte, ast-fel

ca placa era buna de tipar. Primul tipar de autotipie s'a %cut la 2 August

1881 in München, si cu -Vote cü acesta era destul de

www.dacoromanica.ro

Mr 0

IIIM

war .....14,1,...w......wig war.oh

....

or.% WIP,IV.M111,1, .60 WAIL 1.111,490.T.1,10. ../ aril,. M .111VNIM11,11, 11r,IMIIIWPV.111.111,

TA

tilf a

0 g 0. .. ir. 0 ri

g4 041 g4 01

os *Oa P O mi. PC.. Willga

0 g ...0

0Ire irk ler .... gOr

0

..0

CERNELURI TIPOGRAFICE

C I

n,,-,,,_,.xv.,::,,,-,,;,,,,d

'

1

II

LITOGRAFICE

olori si Firnise Mel de Valuri

a0i

)4

it4 AI

MIME MAISOM LAFLÈCHE-BRÉFIAM .........,

,..., I

-`,,1

z,.,1

,

4' )1

r. '-Z(,,=")',M%,%"..;%:e".

eNt

SUCCESSEURS

0141

ii0r*

Clef de valuri tipografice. Colori fine. Creioane litografice. Culorf in pulbere de ori-ce nuante. Culori preparate. Bronzuri de toate nuantele. Culorf secf Härtie preparata. Cerneala neagra. Culorf pentru afise si firnise, etc., etc.

Alm bill

Premial la Exposiliunile Gniversale dig 1855-67-78-89

WI\

gfir.14

tit

1

ERNEST LAFLÈCHE & FILS pads, 12, Rue de

.,:;

0I

tej

RN 1

It

RI

A

Ittio

N www.dacoromanica.ro MealISIMINZIAIIItalealtale4.126:12611:1141:411:01tAltaltalralea P

Römler & Jonas DRESDA

Stabiliment grafic de primul rang PENTRU TIPARUL IN

Heliotipie, autotipie

in 3 culori

tipar

EXECUTA CLI$EUR1 TIPOGRAFICE PRECUM SI

CärU postale ilustrate Vederi de orase si Albumuri (i)i din Bueuresci, Sinnia §1 Predeal) Calaldge precum ;1i prospeele

penini idle indusirille. Ilus !rare de edril

Corespondenta in limbile: germanii, engleza, iraneeza §1 italiand r

r www.dacoromanica.ro

97

SECOLUL AL x_rx

primitiv, totusi a deschis calea facerel cliseurilor In

zinc, arama alama si otel, care a ajuns astazi la

cea mai inalta perfeetiune. Descoperirea lui Meisenbach a dat procedeulul ilustrativ o fasa cu totul noua.

Tiparul In culorl a luat o desvoltare mare prin

ajutorul autotipief si tiparul.in treI culorr attlt de apre-

ciat a inceput sa fie tot mai bine cunoscut. Singura dificultate pentru tiparul in trel culori este ca extragerea ortochromatich a culorilor de pe original este

fOrte grea cea-ce face ca placile sa fie atat de scumpe, ' tiparul lor cere o deosebiat atentiune mal departe

pentru a obtine resultate frumóse. Credem ea timpul nu va fi departe pânti sal se gasdsca un procedeii mai usor pentru facerea placilor, eftinindu-le pretul, caci

aiunci tiparul in trei culorl va deveni obicinuit intrebuintat in praxa de tOte zilele. Tiparul in trel

culori prin autotipie nu se pOte intrebuiuta cu acelasi

succes in litografie de Ore-ce nu pOte intrebuinta cleat culori transparente i pe placile odata facute nu se mal pot face corecturl. Heliotipia s'a format din procedeul fotografic, a fost descoperita in primul deceniii a junfétatii a doua a secolului al XIX de fotograful curtel :Josef Albert In München, si la inceput acest procedeü se numi Albertotypie. Forma saü cliseul de tiparit a acestui procedeü consta dintr'un strat fOrte subtire de gelatina pusa pe sticla i preparata prin influenta lummel si spälaturilor cu apa rece. Cliseuf ast-fel obtinut i tipArit pe presa saü masina litografica, tiparele seamana fOrte mult cu fotografia. FOrte frumóse sunt si tiparele obtinute prin ca nuantele culorilor heliotipie In trel culori, nu sunt desfacute in puncte ci in suprafete, dand ast-fel tiparulul obtinut un caracter de acuarelle. Tiparul Woodbury descoperit de englezul W. B. Woodbury este o imitatiune fidela a fotografiel ca si heliotopia. Acest procedefi merge 'Meet i numal fn

www.dacoromanica.ro

7

98

SECOLIM AL XIX

formate mid este admisibil. Pentru tiparul multicolor nu se pOte intrebuinta ; dupa un scurt timp procedeul acesta disparu aprópe cu totul. Pe terenul ilustrativ al tiparulul artistic, fotografia

d'impreuna cu heliografia sihelio sad fotogravura, apar-

tinând ambele tiparului atund, tiparite pe presse speciale spre acest scop (Kupferdruckpresse) aü ajuns la cea mai mare desvoltare. Aceste procedeurf se deosebesc unul de altul astfel ca heliografia consta din puncte i linif pe cand fotogravura din suprafete (tonurl). Cliseurile

acestor doue procedeuri difera intre ele, la heliografie ele sunt formate ea la heliotopie prin chrom-

gelatina care formdza, reliefurile prin galvanoplastica

si placile obtinute In acest mod sunt bune de tipar.

laeile pentru fotogravura se obtin prin sapat cu

apa tare si cu ajutorul prafului fOrte fin de asfalt ; in

modul acesta se pote reda copil fOrte fidele dupa originale de gravuri in arama earl cu gred se pot distinge copia de original. Heliografia din contra se aplica mal mult pentru executarea de harti, planuri, desenuri liniare s. a. Litografiel i s'a adus in ultimul decenifi al secoluluf al XIX-lea o imbunatatire, care este de o mare importanta in diferite directiunl. Acesta se numeste Algrafia si este descoperita 'de Joseph Scholz, proprietarul until institut litografic din Mainz. Acest proce-

deft consta cá in locul pietrelor sail al placilor de zinc, sa ia placi de aluminiu. La scumpireaincontinuii a pietrelor litografice acésta

reserva este de o mare valore si cu atât ma): mult ca placile de aluminid se pot indoi pe cilindru de tiparit al masinel asa ea inlesneste construirea de

masini rotative, earl acceleréza tiparul litografiel saü mal bine zis tiparul algrafic.

Inca doue procedeuri n oul intrebuintate in lito-

grafie merit& sa fie numite i aceste stints tiparul anastasic i tiparul notelor de musicti.

www.dacoromanica.ro

SECOLUL AL XIX

499

Cel dintaia serveste parte a reproduce tipare vechl prin transport pe piatrit, spre scopul acesta se pre-

para tiparul de reprodus pe cale chimica inmuindu-se cernéla de pe ele, acesta este un procedeil ieftin de reprodus sume mici de tipare, este adevërat acelasi lucru se póte obtine i prin fotolitografie. Tiparul notelor de musica care se grava inainte in arama in urma dupil reforma sistemului de note tipografice se tiparea In tipografie, dar acest procedeii lasa mult de dorit ca estetica. Acum notele de musica se esecutil in modul urmator : Notele se bat in placf de cositor apoi se inegresc cu cernülii si se transporta pe piatra litografica i apoi se urméza tiparul. Acest procedeii inlesnesce si acceleréza mult lu-

crul pe langa o executie perfecta a tipurilor de note. Placile de cositor dupa cari inca se pot tipari sume mid sunt cu mult mai ieftine de cat pietrile litografice si se pot conserva mal lesne. Prin urmare acest procedeil represinta un progres considerabil pentru executia tiparului de note musicale.

Acestea sunt in sumar descoperirile principale facute pe terenul artelor grafice in secolul al XIX-lea. Afara de acestea mai sunt inca o multime de descoperirl, complectari saü perfectionari printre care putem numi fotogalvanografia, Laimtipia, tip arul Aubel, Synchromia, Stenochromia, Chaostypia, Gelatinographia s. a. 'Pi:Ste aceste descoperiri aü atras atentiunea ómenilor grafici un timp Ore-care u pe o parte din ele se puse marl sperante, ins& incetul cu incetul aii disparut i that si astazi mad exista in praxa ate unul din ele, nu i;,..putut sá aibá o influenta hotaritáre asupra desvoltarel technice grafice. Nol trebue sa fim multumiti cu darurile aduse de secolul al XIX-lea si dorim ca secolul al douezecelea sa fie tot atilt de norocos in inventiuni spre fericirea acelora cart se ocupa cu bransa artelor grafice si a omenirel intregl !

www.dacoromanica.ro

G. FILIP

PENSIILE LUSATURILOR DIN IMPRIMERIA STATULUI

Prin articolul de fata nu augajam pe : el tratoza despre o chestiune, desi de cea mai mare importanta si in vederile mulfora, inclusiv a celor direct interesati, totusi nu e de cat o idee i con-

vingere personala. Dar, daca nu va trebui sti lueram niel o-data dupa convingerile nOstre perso,nale, fiiud-ca dênsele ar fi considerate ca gresite, atunci ne vom lasa in para.-

sire toate interesefe, vom neingriji de a mai hideplini vre-o datorie.

*

*

«Almanachul tipografic», menit a face epoca in Corpul nostru atat in ceea-ce privesce executia de tipar si compositie cat si in ceea-ce privesce materia

pe care o tratéza, el nu va uita niel o-datit de revendicarile la cari aii drept aceia la cart se adresézil, i carora le arata in mod exceptional de vadit,

cat pote sa faca cine-va in tara românéscti pe calea artel tipografice, depunênd muncä cu pricepere, cu curaj i mal cu séma eu cunoscinte technice. El, prin volumul de fata, arata colegilor tipografi, ca in fie-care an, di In fie-care nouti aparitie, scie sa se inalte tot mai mult, ambitiontindu'i sa mun-

www.dacoromanica.ro

PENSTILE LIICRIT. DTN IMPR. STAVE:Mil

101

césca ca sit póta ridica arta la nivelul celei din streinatate. Atat in ceea-ce privesce acésta cestiune. Sunt in «Almanachub de fata zed. de pagini cari tratéza despre partea technicit. Nu spun mat' mult ca sa nu micsorez interesul. Ceea-ce void spune însâ, ceea-ce void atinge aci, este partea materiala, este viata acelora pe cari ii dorim a deveni artist'. Voim sa vorbim de bdtrilnetele lucratorilor tipografi, de viitorul ce li se reserva, artisti chiar fiind, talente admirate In acésta bransit. Lasam de o parte pe colegii din tipografiile particulare. Despre asigurarea bétranetelor lor nu e nevoie ca sit vorbim. Vorbesce in de-ajuns miseria tineretei lor, nesiguranta pentru iva de mane, lipsa de lucru, pentru ca sit mid rescolim nisce taciunl, de mult acoperiti in cenusit, de 'i-am si uitat si de cari dênsii nu 'si" mal daii mid macar osteneala sa 'I réscolésca spre a vedea daca s'ail stins sad daca trebue sa 'I mid aprincla! Voim sit vorbim de o ramura din corpul tipografic, de colegil din Imprimeria Statului. *

*

Nadajduim ca a trecut vremea, ca sit ne mal gandim ca in corpul tipografic nu exista armonie ; so-

cotim ca nu mal e trebuinta astKi a ne Inteti la

rdsboiii unif contra altora, pentru ca interesele nu ar fi identice. Interesele nóstre ale tuturora sunt aceleasl voim sa ne urcam si daca nu putem top, sa se urce aceia earl pot, dar s se urce. sa via Tilsit la fapt. 0 parte din ramura tipograficit este pusit sub directa slujba a Statului de mai bine de 40 de ani Lucrlitora din tipografla Statulur.

Ei bine, acésta ar trebui sa multumésca pe Corpul tipografic, pentru ca Statul atat de multa newww.dacoromanica.ro

102

PENSIILE LIICRIT. DIN IMPR. STATULTA

voie are de lueratorul tipograf, in cat i l'a apropiat §i l'a Meat slujbas al sett Dar, dintre toti slujbasii Statuluisi earl produc in sensul adeverat al cuventulul cine sunt eel mai obijduiti, cine sunt fara reazam la betrânete si infirmitate, si ale caror familil, dupa mórte, dintre toti slujbasif, sunt lksate la voia intamplariT, ea a lueratorilor tipografi din Imprimeria Statulul ?.. Este prea vedita nedreptatea, pentru ca dênsa sit nu fie relevata. daca sórta colegilor din atelierele particulare

este mai rea sub töte rapórtele, nu urrnéza de aci ca trebue sit vedem cu ochi buni acésta nedreptate ce li se fae. Acésta tine in loc intregul mers al revendicarilor la care are drept fie de la ori-cine Corpul tipograft intreg. In dese randuri colegil nostri din sus disa insti-

tutie aii adresat Directiunei proiecte de Statut pentru inAintarl de case de pensiuni pentru betrânetele lor ; ele insa aù rernas fara succes. In anul 1890 intregul personal al Imprimeriel Statulul, inclusiv seful atelierului i sefil de servieiii, at

lucrat in orele lor libere, un volum intitulat : Ltd V. ALEXANDRI

Mbire i admiraliune

tiparit in 5000 exemplare a 1

lefl,

i

earl haul

strânsi, cu scop de a servi ea fond la Casa pensiilor, se gasese i pana astadi la Casa de depuneri cu dobend& de 20/e.

Statul n'a depus nimic pentru strangerea acestui fond : nici munea, nici hârtie.

Hârtia a fost data gratuit de care D-nul Stefan Ioanid din fabrica Letea, ilustratia in xilografie a fost facuta gratuit de catre D-nul I. Popp, xilograf.

www.dacoromanica.ro

PENSIILE LUCRIT. DIN IMPR. STATULUf

103

Dar nu numal atat. mal adaogat la acest fond o suma, de apr6pe de 1000 let, i tóte acestea n'aii

avut darul sa convinga pe cel in drept a satisface dreptele cererl ale lucratorilor. Sunt ani: de la tiparirea acestei carp' i s'air Mont marl sfortarl pentru infiintarea acesteI case de pen-

siunl la care densii aii contribuit cu munca lor ca sa pima temelia. adresat, in acest interval si Camerel deputatilor. Glasul aparareI Irma a lipsit. A lipsit acea Ord& care face sa vibreze in atmosfera parfumata a onoratel adunarl legislative. Si daa acurn 500 de anI nu se ivea un orn genial ca «Gutenberg» care sa dea in maim nenorocitilor sel urmasI facla luminósa a tiparule, cine stie daca astaTI exista cuvêntul: adunare legislativa L..

Oameni earl fac atittea sacrificil StatuluI, niai

mult ca off-cari functionarI, lucrand peste 80 de anl neintrerupt in& o asemenea Institutie si and, redusi prin obosela, nu maI pot munci sad mor, eI i famihile sunt privag de sprijinul StatuluI, rezemen-

du-se pe infima pensiune acordath de societatea Gutenberg»,

dacti din fericire sunt societari

care

are inscris in statutul sed acordare de pensil pentru infirmI si familiile decedatilor si care se achita in mod constiincios de datoria sa.

Dar at de mica este acesta ajutorare, rupta din Statul, in serviciul carnia lucratorul se pnne ea off-ce slujbas; Statul, caruia lucratorul if da jertfa intrega sa viata i activitate ; el care, primesce de la fie-care lucrator ca coat doua left si 3 patrime, o tot asa de slab& cotisatie a societarulul L..

plus procente, el, cum resplateste pe lucrator atunci, and istovit de mina, i dupa un serviciii de peste 30 de anI, moire, lasandulf in urrna familia fara nicl un ajutor ?...

Trebuinta simtita de top: aceia earl îsi sacrifica

www.dacoromanica.ro

104

PENSIILE LUCRIT. DIN IMPR. STATULUI

viata in serviciul StatuluI reclam& resplata i top'. asigurat'o. Ea reclam& cu atat mal mult pentru lucratoril tipografl, earl nu o ail i carI modest.' in preteatiuni, pune la dispositia Statulul un fond de peste 6000 fraud, fruct al muncel lor cu concursul bine-voitor al unor 'foment ca Stefan Ioanid si

altil, cerand ca Statul sa intervin& pentru a face o lege retinandu-se fie-caruia ca sit se formeze Casa p ensiilor.

Sute de mil de lei s'aii cheltuit pentru a se face mitretul local al Imprimeriel Statulul. Trebuia ca odatit cu aceste primenell de local si material sii se gAsésca i cate-va mil pentru a se imbunatati starea material& cu tendinta de asigurarea bètranetelor, a acelora, earl era& destinati a lucra in acest local. Nu s'a fticut nicl pan& acum acésta, desi interventil i demersurl ali fost, desi s'a cheltuit muncá ostenélit.

Va trebui, ca de aci inainte, pe masurit i paralel cu progresul artel, sá tindem si in acésta directie, fortand maim acelora earl aü putinta sá faca pentru ca acést& dorinta a lucatorilor sá devie o realitate. Iarnumele lor vor fi bine-cuvintate de familiile acelora earl o viata Intrégá aü urcat, li eu scitrile falniculul local din fata Cismigiului. ...Si osandit va trebui sit fie acela, din Corpul tipografic, off-cine va fi el, care s'ar pune curmezis cu bun& credinta, cu rautate saü netolerant& de sen-

timent, contra asigurarel de pensiuni, bétranilor nostri colegi din Imprimeria Statului. TH. GH. PETRESCU.

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORICUL PRIME! FABRICE ROMANE DE HARTIE DIN TEARA

Materialul cel mat important in industria n6strit

de cArti, este hârtia. FLir& }Artie, tót& munca nóstr&

ar fi zadarnicii, cad tot ce culege zetarul saù culegätorul, trebue se tipiirésc& masinistul pe hârtie cu ajutorul masinelor de tiptirit, fie acestea de ori-ce categorie ar fi. La noi, in lipsa de reviste i carti. technice se stie f6rte putin despre acest product, care este de o important& capital& pentrutipograff si de o incontestabil&

valóre pentru cultura nationala, care este produsul industriel de at*. Fie-ne deci permis a face in resumat istoricul primei n6stre fabrice de lfartie din téril, aril-rand tóte

fasele prin earl' aü trecut pentru a ajunge la perfectio-

narea el de astazi.

Frartia la inceput se fabrica din planta numitâ

«Papirus» de la care ig

ia numele, si o gAsim in multe

secole intrebuintatn la Egipteni, areci si Romani. Prin secolul al cincilea, fabricatiunea hartiel din planta «Papirus» ne mai corespumpnd cerintelor se cercrt fabricarea acesteia din bumbac. Fabricatiunea h&rtiel din bumbac dur& vre-o 700.

www.dacoromanica.ro

106

DIN ISTORICUL

FABRICEI

LETEA

www.dacoromanica.ro

107

ISTORICUL FABRICEI LETEA

anI, si In urma bumbacul scumpindu-se din ce In ce

mal mutt se incera, cu succes, fabricarea hârtiel din cârpe de in si de câneph. Pfind la sfirsitul secolulul XVIII-lea, hârtia din arpe se fabrica cu mâna, In azï, sistem ce se prac-

tica si astd-zI prin unele Off. Sistemul fabricatiunel mecanice se datoresce Frantel, cacl prin anul 1798 un lucrator la fabrica din «Essone» annme Robert, lud cel d'ântail brevet de inventiune, pentru fabricarea hârtief continue. Noul proceded a suferit diferite modifiarl rnecanice si Imbuntadtirl in prepararea pastel pând pe la 1849, and s'a inceput treptat Inlocuirea arpelor cu pasta mecania, din lemn, pasta chimick (celulosa) pasta de pae, bast, etc. rdmänând cârpa numal pentru hârtil find. Industria hârtiel, de la inventiunea ultimulul proceded, a mers progresând. Tabloul urmiitor ne va da o idee. Vom Incepe cu Franta, uncle la 1798 sd breveteazd I-a masind de fabricat hârtia continue. La anul 1827 se gäsese 4, in 1833 functioneazd. 12, la 1849 functioneazd, 160 de masinl, de la aceastä datd.

vom vedea ate masinl se gdseaii la diferite epoci si la diferite tèrI. Statele Unite Anglia . . Germania

Francia Italia Austria Rusia

. .

.

. . . .

. . . .

Spania Belgia Suedia-Norvegia .

1851 604 413 140 210 35 49 25

1883 842 640 684 639 207 160 160

r7

63 49 26

28

Canada . Danemarca Glands Portugalia. Elvetia .

. .

Turcia România Grecia

.

1861

1883 20

2

16

26 2

15 46 4

1

1

18,

Australia . . .

i

1

Productiunea totald a acestor masint la epocele

de mal sus era :

La 1851 chilograme 215,000.000 pe an »

1883

»

1.542,000.000

www.dacoromanica.ro

»

»

Stdvilareie, edgazurile 0 lucrarile de aparare. www.dacoromanica.ro

DIN ISTORICUL FABRICEf LETEA

109

Asta-zl productiunea totala se ridica la 21/2 miliarde

chilograme de hartie anual. In tara la not', dupit cum se vede, industria hârtiei a Inceput tarziii de tot ; cea d'ântal fabric& o gasim

pe la anul 1865 In judetul Neamtu, infiintata, de

Asache ; ziarul cAlbina Romana», se tiparea cu hârtia din fabrica lul Asachi. Aceasta fabrica din nenorocire nu a putut tine mult timp piept concurentei strOine, care se folosea de libertatea absoluta impusti alta-datil de tractatele de comert si ast-fel fabrica se Inchise pentru tot-d'a-una.

Pe la anul 1865 in tarit se consuma 4.000.000 chilg.

hârtie, astazI consumatia se ridicE la 8 milioane

chilograme. Barbatif marl al tét-ii cu dor si dragoste de propasire s'aii gândit de timpuriii, cum s'ar putea inrildticina industria hârtiel si la noI. Prin anul 1875 se propune si se voteazil o fege prin care se ftiga-

dueste furnitura hârtiel trebuincioasit statulul si

tuturor autoritatilor atarnatoare de stat, aceluia, care va infiinta in tail o fabric& de hârtie in bune conditiuni. Aceastä lege nu a putut avea efect imediat,

cad s'a pus in cale evenementele, care ail sguduit popoarele din Peninsula Balcanicit intre anil 1875

si 1879 si. unde dorobantul nostru plecând din camp,

a'acasa, de la plug, insotit frateste de mat maril

têrel, condusl de inteleptul si marele Carol I, a inirint pentru tot-d'a-una semeata semi-luna, ce ameninta de veacuri sfinta si blânda cruce. Tara era salvata, dar acum incepe lupta cea grea, lupta cea de pe urma, lupta pe calea industriel si a comertuluf, lupta pentru viata. Barbatil lumiliati si cu cuget curat spre propäsirea Orel si pe aceasta cale, unde dusmanul (concurenta) este mult mal tare, chibzuesc si. alcatuesc o societate In anul 1879 si bazatl pe legea din 1875, se declara gata a Infifnta o fabrica de hârtie. Marele si nemuritorul patriot loan C. Bratiann, [pe atuncl

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

110

DIN ISTORICUL FABRICEI LETEA

DIN ISTORICUL FABRICEI LETEA

111

prim-ministru, nu astepta de cat alcatuirea acestel asociatiunl pentru a o insufigi, a-'I da concursul spre pilda indrumitril Romanilor si la alte intreprinasa in 17 Ianuarie 1881, Corpurile legiuitore,

voteazil o lege pentru infiintarea unel fabrici: de hârtie, cu toate inlesnirile arâtate mal sus, pe un termen de 12 ani din ziva când fabrica va incepe a fuuctiona in conditiunile art. 2 din acea lege. Sub

auspicele acestel legi, se fundâ Prima Societate Romand pentru fabricarea lutrtieT.

Societatea Romângt pentru fabricarea hârtiel, constituitâ, in 1879, îi ia forma definitiva la 6 Septembrie 1881, cand adunarea generald votit statutele sale.

Spre lauda lor, vom arata numele primilor socie-

tarl ; Domnif : C. Porumbaru, Al. Crutescu, E. Alcaz,

I. P. Balanolu, I. V. Socec, N. Ioanid, G. Dem. Teodorescu, Gr. G. Pkucescu, I. Marghiloman, D. Cesianu,

Al. Lahovari, E. Carada, Anton Carp, Radu C. Porumbaru, C. Lecca, D. Protopopescu, G. Vernescu, I. P. Dimitrescu, P. Simionescu, C. Oliinescu, P. S. Aurelian, Gr. Angelo, D. Matac, Dr. Petrini-Paul,

Costescu-Comaneanu, Al. Orriscu, I. Pencovicl, Dr. D. Severeanu, E. Costineseu, M.Blanc. La 4 Maid 1882, Consiliul de administratie in depliná intelegere cu o comisie speciala, decide ca fabrica sit fie instalatá pe dealul Beldiman la hotarul mosiel Statuluf «Letea» lângâ riul Bistrita, 4 chilometri departe de orasul Badiu. La 21 Maid acelas an bleep lucrtirile sub conducerea distinsului nostru inginer Radu C. Porumbara. In Septembrie 1884, in entusiasmul tuturor, incepe fabricarea hârtiel cu o singurâ masinâ de o productiune de 3000 chilogr. zilnic ; in fine in 1885 se terminft asezarea tuturor masinilor i aparatelor i fabrica

este pus& pe picior de egalitate cu fabricele marl

din alte tári. Multumirea acestel strAlucite intreptinderl, fu un moment abiltutä, citel in August 1887

www.dacoromanica.ro

rl

v-I

0.1

www.dacoromanica.ro

Sala oleudrLlor

CHR. HOSTMANN Celle, proy. )(annoyer

w

I

,f)

FABRICA DE CERNELURI TIPOGRAFICE

LITOGRAFICE

Firnise si Clei de valurI R e p re s en tant general PENTRU

Ytustro-Ungaria ai Romania

SIGMUND PUSZTAFI Dudapesta

Panonnia utcza, 2 b. 1

www.dacoromanica.ro

V.V.WANWINWINIVi COMANDITA PE ACTIUM Capital 1,000.000 lei

Commoretti 8 C°. MILAN (Italia)

FABRICA DE MA$INII PENTRU

TIPOGRAFIE §i LITOGRAFIE

FONDERIE DE CARACTERE TIPOGRAFICE

fabrica De caractere De lemn

www.dacoromanica.ro ..W.V.V.V.Velimel

bTa2ekheit

0

FABRICA DE CERNELIIRI PENTRU

6

,

_.

tipo- si ritografie

4,-

Ehinger STUTTGART (Germania) I

Specialitate in : I 'ernelnri (c.lorl) in prat' si frerate consistent (ea aloat)pentru tipo si litografie,

Gernelort pentru jilt.-

nale, ilustratiunt ti imprimate splendide

de lox pentru teasI

....0.W.

T

CERNELURI NEGRE LITOGRAFICE

curl (press de mein: i i

pentrn mafini tipografts 0 »uulinI ro-

papal de pe gram./ de aramtl.

(alive.

1

I

prernm .?i pentm 1 i-

------3,

, Selaff, 7. «Curtei Regale», Fr. Göbl Fif, Regalh, 19. «Chile Ferate Române», Gara de Nord. «Chrtilor Bisericescl», str. Principatele-Unite, 60. Codreanu, Sf. Dumitru, 5. «Comercialii», Grasi any, Selarl, 10. cConcurenta», D eceb al14.

«Corpula Didactic», Is-

phsescu i Brilthnescu, Academia, 30.

Cucu Dorothea, Academia, 13.

-cEliad», ClementeI, 3. cEminescu», Shrindar 6. «Gutenberg», Dórnuel, 20. Göbl Carol, Dómnel, 14.

«Gazeta Sitteanului»,Vic-

toriel, 107. Grossmann A., Stravopoleos.

Hasan Moscu D., Hanucu-Tel.

lmprimeria Statula, Bulevardul Elisabeta.

Ionescu Tache, Isvor, 10. Kalber J., Basarabilor, 3.

Klein I. M. Gabrovenf 20. Laziireanu G. A., Episcopiel, 1.

«L'Inclépendance Roumaine», C. Victoria, 56.

cLucriitorilor Asociatl», Marinescu & Serban , Stravopoleos, 6. MINERVA, Isvor, 80. Mayer Simon I., Carol, 62. Miulescu Eufrosina, Aca-

demia, 12.

«Mod eral» Academi el, 14.

Motateanu L., Intrarea Rosetti, 4.

«Monethria StatuluI», Soseaua Kiseleff. Mutterperl Iosef, Selarl 7. < Roumanie», Victoria., 29.

www.dacoromanica.ro

ADRESELE LITOGRAFIILOR DIN BUCURESa

eRumanischerLloyd»,Vic-

tofiel, 23.

Sche.rmer W., Belvedere,7

Socec I. V. Berzel, 59. «Speranta», Bis. Enel, 6.

Taranu I. & Co. Smarclan, 9.

,

Voicu N., Mihal-Voda, 15

«Vointa Nationala» Brezoianu, 1.

LITOG RAFII

Baer A., Numa-Pompili

Cornelius S., Vulcan, 1 Ghiulea G., Rahovel, 44 Göbl Carol, Dómnef, 16 Göbl Fil, Regala, 19

Grasiany E., Saul, 7

Miltzner D., Victoriel, 77 Naghel I., Academief, 12 Socec I. V., Berzei, 59 Soc. «Tiparul», Covaci 14 Taranu A. I. & Co., Smärclan, 7

TURNITORIf DE LITERE Basilescu T., Casarmel, 89 Imprimeria Statulul, Bu-

Cucu Dor. Academiel, 13

levardul Elisabeta, 25

ZINCOGRAFI

Brand J., Apolodor, 17 Socec I. V., Berzel, 59

Duschek Fr., Franklin, 6. Marvan I. F., Fântanel, 99

XILO G-RAFT

Dose Wilhelm, Tarani-

lor, 31 Hohriem H., Teatrulul, 8

Popp Iuliu, Model 10. Tomeck I., Apolodor, 6

GRA -PORI

CarniolHaim,Labirint,14 Karniol M. Fiu, Carol, 30 Karniol I. M., Victoriel, No. 51.

Feigeles Moritz, Florilor, 17 Fessller Anton, Occident No. 53

www.dacoromanica.ro

170

ADRESELE FABRICANTILOR DE CARTONAGE

Kanner M., Carol, 22 Maurer Heinrich, Pasag.

Niculescu Anghel,Zaharia

Maurer Leon, Carol, 10 Mendel Frantz, Vultur, 54

Schwartz Solomon, Fundiítura Vânittorf, 7

Maca

Schmidt W., Carol, 17

Schwartz David, Pas Maca

DEPOIJRÍ DE HARTIE (en gros)



E

i0

I ! 0 0 0

iIl I

0 0

,

cg

i

1

: t

,--

0 8'

O rZ .

0

LYON Fabricá de cerneluri

i

clei de valuri

Masirti fipografice nota ,i de ocasie Pietre litografice

: 4

4400 0 www.dacoromanica.ro

i :

ka,W

ROMAN SCHERER LUZERN (HELVETIA)

FABRICA DE LITERE DE LEMN

Cea mai veche §i mai mare firma din aceastä bran§d -,-

Caractere de Lenin DE TOATE

RA DELE

si foafe soiurile CU PRETURI MODERATE

MOSTRE LA. DISPOSITIE FABRICA DE TORTE UTENSILIILE NECESARE

Cea mai mare Fabricä de Case, Regale si Fundamente tipografice

XILOGR A FIE

A se adresa direct la Firmá Corespondenta In limbile: german6,trancezà,englez6 i italianA www.dacoromanica.ro

FONDERIA DE LITERE cesaro

'4(

r0

regala

poppelbaum V1ENA

't,1\ rr!,-

V. GRÙNGASSE 16^

.1,1\ .F.K"

CEA MM RENUMITA FONDERI I

I

CARACTERE TIPOGRAFICE 7:z?

COMANDELE SE EFECTUEAZA N

CELt .11/11=k1 .SCORT TIMID

CU CEA MAI MARE ESACTITUDINE

PROBE DE MODELE

SE TRIMIT LA CERERE , GRATIS

v//, u

/

I FRANCO

www.dacoromanica.ro-

11E-

III

mains =

I ="71-1=-171:2-rITIFASE:iiiiErITINnii-mlfigIirigiff0111:tr

al11_,7111:_EIIIIEfillE-1111Z-111111111z=:.11112-111t-f;1111E-1111.211--7: =

Cea mal renurnita si mai mare Fabrieä special& de

z-vv------'s 'Anil de alama

LIPSCA (Germania)

lioutati continue I It Mostre si specimene

fórte bogate la cerere gratis si franco. Representant pentru Rorn'ania :

L

(lima Heichel BUCURESCI

Str. Buciumultil, 40

www.dacoromanica.ro

III

177

ADRESE DIN PROVINCIE

BERLAD

Tipograft: G. Catzofani, G. V. Munteanu, «Comercialh», Finkelstein, Lipiner i Letcaie. Libritrit: G. M. Barbu, V. D. Vasiliii, G. V. Vasiliu.

Legator:7 de elf : G. Catzofani, G. V.Munteanu,

Elias Friedrich

Fotograft: Moritz Wandel-

man, Ion Costeschi.

BUZEti" Tipografif :Al. Georgeseu, Fotograff Schimdin, Frik B. Davidescu Legeitorr de calif: Alex.

Libritra: Al. Georgescu, B. Davidescu, «Cruces»

Georgescu, Herman

VMd

CAL ARAO Tipografit: C. I. Seicarescu Librifrf f: C: I. Seich*rescu,

V. R. BrAcilcescu Legatoril de carp': C. I.

eicärescu, V. R. Bra-

V. R. Brazacescu Fotograft: R. Boni

cacescu

CIMPIJ-LUNG

Tipografil: G-heorghe N. VbIdescu Legatorie de cdrri: Gh. N. Vladescu

Librdra: , str. Golia 42 ; «Miron

www.dacoromanica.ro

180

ADRESE DIN PROVINCIE

Costin», Golia 52; «Evenimentul >, Lapusneanu

Maximovicl, Golia 51 ;

Codrescu ; M. Popovicl,

cursala librariel «Nona»

44; P. P. Stanescu str. Alexandri 14; M. Goteb, Stefan-eel-Mare 48;

Z. Leivand, Stefan eel

Mare ; I. Sor, tefan cel

Mare 25 ;.«No6», I. A-

berman & C. Goldenberg, Stefan cel mare 10 ; «Comerciala», Veche 84.

Litografiï fi Tincografil: V.

Braileanu, Alexandri 9. Gravorï: N. Sternberg str. Lapusnénu 29; D. Hand-

mann, str. Stefan cel

Mare 17. Legatorii de carp": F. Frankel & fiü, Lapusneanu ;

D. P. Ornstein Lapusneanu 2 ; I. Fischoff, Golia 71 ; M. Steinberg,

Primariel,. 19; Rabinovicl, Veche 84; F. Knol, Golia 61; M. Rosenfeld, Stefan cel Mare; A. Talisman, Golia ; S. Goldstein, Lapusneanu ; M Silberman, de Sus : L. Perlitz, Veche. Libr6rz7: P. Iliescu & D. Grossu, Stefan cel Mare 11 ; Fratii Saraga, Stefan cel Mare 28; P. Th.

I. Cup erm an, Stefan eel

Mare 8 ; «Dacia», suLapusneanu 6; I. G. A-

berman & C. Goldenberg, Stefan cel Mare

10 ; M. Gotlieb, Stefan cel Mare 38 ; D. P. Ornstein, Lapusneanu 2; L. Klein er,Anastasie Palm 36

Fotograf Nestor Heck, str. Golia, 83 ; «Franchette»,Lapusneanu 44; «Nona», Stefan cel Mare 7 ; M. Margulies, Arcu; H.

Flaschner, Lapis-

neanu 41 ; «Chaland», Lapusneanu 10 ; Paker,

Arcu; Gherber, Pala-

trdul. Editorï:Fratil Saraga, str.

Stefan cel Mare 28 ; Iliescu & Grossu, str. Stefan eel Mare 11; I. Cuperman, str. Stefan

eel Mare 8; tipografia

H. Goldner, str. Primariel 17 ; Tip. «Dacia», str. Golia 42.

Fabricantl de eartonage: S. Goldental, str. Golia 71;

Fratil Schiller, str. PalatuluI 2 ; L. Rabinoviel

str. Veche 84.

www.dacoromanica.ro

181

ADRESE DIN PROVINCIE

PIATRA

LegatoriT de carf f: Pascal

Tipografii: Tip. judetuluï. Neamtu, tip. K. Iacob.

Avram, Sufrim F.

FotografT: Daniel P.

LibrarzT: Ivan ovicl C., Gol-

ner S.

PLOE8Tf Tipografii: « Progresul », pendentel; «Modernrt», Bulev. Independentel ; strada Francesrt ; «Lu-

«Moderni», str. Fian-

mina», Palatul Bìiior

Unirel; «Lumina», P ala-

Piata Uniref ; «De lux Piata Uniril; Gh.Andronescu, str.

cesit;«Gutenberg»Piata

Muni cip. ; «Gutenberg>

tul brtilor Municipa,le;

G. Andronesch; «Demo-

cratul»,piata Fructelor.

D. Em an oil, st. Justitiel.

Librarii: «Centrala», Al.

Litografiï : « Progresul

Bulev. Independentei. Cartonagirt: «Progresul», Bulev. Independentei.

Stgnciulescu & V. Geor-

gescu, Piata Unirei; G. Crtciulescu, Piata Uni-

Fabrica de pungï: «Pro-

ref ; S. Nristrtsescu, str. Francezh ; Bercovici. ,

gresul», Bulevar. Independenteï. Fabriea de plieurï: «Progresuf», Bulevar. Independentei. Liniatura Mecanica: «Progresul», Bulevar. Independetei. Legatora de carp*: «Progresul», Bulevar. Inde-

str. Franceztt ; Zaharia lor.

Piata Fructe-

FotografT: A. Brand. str.

Francezà; S. Kessler, Calea Bucuresci. ; Leon

Hirsch, str. Sciintei; I. Carmin, Bul. Independentel.

RiMNICU-SÄR AT

Fratif Posmantir, IOn Spann. Legatora de carp': Grill. Tipograri :

I

Librarii: Ion SpAnu. Fra-

tu Posmantir.

www.dacoromanica.ro

182

ADRESE DIN PROVINCIE

RÎMNIC U-ViLCEÎ

Tipografi: Oprea Bernetrescu, Tip. Prim itrief comunel Rimnic. Legittorii de edrfn Anton

Wilhelm, Iosef Aftalion

Lihrrtrin O. Thiiringer, Alexandrescu I., Oprea Dimitrescu.

Fotografn I. Moldovénu.

ROMAN

Tipografin Wolf Haber, Luis Smolen ski, L. F rid-

man, Fratil Rottenberg Legatora de' earff: L. Berani, Wolf Haber. Librilrg: M. Leon Abe les,

FratiiRotemberg,Goldschläger & Cie, L. Berani. Fotografn Iulius Helvig, I. Avramescu.

SLATINA

Tipografil: C. Constanti-

nescu. Librigriz: G. Mihrtilescu.

Fotograf i: S. Iacowitz. Legittoril de arti: C. Constantinescu.

TE CUCÎ

Tipografii: Anton Theodor

Librdrin D. Cristescu.

Legtitoril de edqi: Simion Horovitz.

TÊRGOVI§TE tel.', 59 ; «Universala», V Angeles cu, str. Lib ertrtMihrtlescu, str. Heliade. teI,59; «Dimbovita», R. Legiitoradeceirti:«Viitorul»

TipografiY: aiitoral Elie

PEtrvulescu, str. Lib er-

Elie Angelescu. Fotograff: Haimovicl, str. Lib ertiltil.

Libr'arin «Scólelor», Elie Angelescu, str. LibertàTÎR1U-JItJ Tipograff:N.D. Milosescu Legärtortsi de ctirF: N. D. Litografin N. D. Milosescu Lihrtirii: N. D. Milos'escu.

Ilie

erbu et Comp.

Milos escu.

Fotograff:A.Pfafenhauser

www.dacoromanica.ro

ADIIESE DIN PROVINCIE

183

TULCE

Tipograff: P. Malos chi tski &Antonovici, SavaD oncef. Legeitora de c6rp: S. Papadopol, Moise Buhand

Librarif : D.P.Maloschitsk

Sava Doncef, S. Papadopol, Iordan Hincef.

Fotograff : Iordan Mincet, Constantin Naghel.

TUR NU-SEVERIN

Pandele Dumi-

Tipograft Emil Knoll, Ion Niculescu,SucursalaSa-

LibrffriT :

LitografiT: B as arab es cu D.,

Legtítorii de carp": T. Nicu-

mitca din Craiova.

Coman CostovicT C.

Fotograff : Ion Mendl & Kikomb an.

trescu, I. Rilducknescu, «Severinul , Soc. Coop.

lescu, Sncurs. Samitca din Craiova, Knoll I.

TUR NU-MA GUREI E

Tipografil :

Joan C. BA-

nescu, Vârvoreanu I. S.

Legat.de carp": DiamandiI.

Fotograff : Drosu I., Stu-

rescu Eleonora.

VASLIA

Tipografil: Constantin Gh. Onceanu. Leg ?don't de calif : Marcu

Libr6ra: Samuel Groswald

Gustav Segal.

Fotograff : G-h. Balusescu.

Tipografille romans din Austro-Ungaria Arad : Tipografia archidecesaml greco-orientalh; Tip.

«Tribuna Poporului».

Brafov : Tip. Aurel Muresanu, (Gazeta Transilvaniel);

Tipografia I. Ciurcu & Comp. Blasiu : Tipografia archidiecesang greco-catolia. Cernauf ; Tipografia Archidiecesanâ. Gherla : Tipografia Aurora, A. Todoranu ; Tipografia diecesann greco-catoliat. Oraftie: Tipografia româna, «Societate pe agiunl». Sibiu : Tipografia archidiecesanti ; Tipografia «Societate pe actiunl» (Tribuna).

www.dacoromanica.ro

184

REDACTORIE ZIARELOR

BEDACTORII ZIARELOB DII4 CAPITALA

Adel/drill DIRECTOR: C. MILLE REDACTORÍ: I. TEODORESCU

E. D. FAGURE B. BRINISTEANU A. HONIG'MAN M. KAUFMAN N. MARINESCU NORA CASTELAN

N. MANTU ADMINISTRATOR: SACHE PETREANU

Bukarester Tagblatt I. M. MAYER, redactor-sef; Ca lea Grivitel, 209 L. KLEIN, redactor ; sti:. 13 Septembre, 65 I. SCHEIN, redactor ; strada Romulus, 69 A. PROX, redactor ; str. Putu-cu-apâ-rece, 62 A. STINESCU, redacor ; Calea Victoriel, 29 M. REINIGER, redactor ; Hotel de France A. KUTICHBACH, redactor ; str. Luteranii, 8 Conservatorul J. NEGRUZZI, strada Rom anti. ANG. DEMETRESCU, Liceul St. Gheorghe. Gs. VENTURA, strada Nona, 5. C. BACALBASA. Pasagiul Român, 1 D. R. ROSETTI. G. RADULESCU, strada Plantelor, 41 ALEXANDRESCU-DORNA, Rumeoara, Ibis

P. IOANETESCU, Belvedere, 25 I. Rusu A.BRUDEANU, strada Romanit, 136 G. SIGALA, 11 Lillie. EMIL NICOLAU, strada Fântânei, 37

www.dacoromanica.ro

REDACTORII ZIARELOR

185

Depela M. E. PAPAMIHALOPOL, director ; str. Romulus, 12

E. S. CERBU, director; str. Impritneriel, 55 ST. PETICA, prim-redactor ; str. 13 Septembrie, 21 SIMIONESCU, secret, de redactie; Calea G-riviIel, 22 AL. CHIRIACESCU, redactor ; str. Carol, 38

O. FELD, redactor ; Calea Dudesti, 34 N. BARZON, reporter; str. Paunilor, 25 EMILION, reporter judiciar. Epoea T. PISANI, Director G. RANETTJ, secretar de redactie P. GH. CIORÄNEANU, redactor A. ANTEMIREANU M. CALUDESCU P. IOANITESCU

ATH. RANETTI C. SANDU

OSCAR SPIRESCU, cronicar muzical. DR. SILVIUS

»

medical.

N. ARGYRIADE, corector

A. I. CAMPEscu, Administrator.

L'Indeperidanee Roumaine ALEX. Rumx, prim-redactor ; Scaune, 65 H. JoingsmsT, redactor; Model, 6 Osc2urt BRIOL, redactor ; Romanà, 106 B. MDRGULESCU, redactor ; Clopotari-Nol, 74 MIHAIL VICARESC-0, redactor; Clopotarif-Nol, 40 GUSTAVE BERAUD, corector; Yosta-veche, 3 L SOTIRESCU, reporter ; Victoriel, 56 ST. RIDULESCU, reporter ; BuL Pache, 49

A. MARCU, Administrator; Rahovel, 93

La Roumania VICTOR BERA.RDI, Calea Victoriel, 29 IULES BRUN, str. Armasulul, 8

www.dacoromanica.ro

186

REDACTORIÍ ZIARELOR

AL. KIRIACESCO, strada Carol, 88

E. de CADILLAN, strada Minerve, 15 H. THIBAULT, strada Sf. Spiridon, 7 PAUL CICULESCO, Ca lea Dorobantilor, 99 RODOLPHE FLORESCO ; strada Armasului, 10 EmILE BELLANGER.

Rumäniseher Lloyd G. ALBRECHT, Proprietar-editor; Calea Plevne, 124 Dr. TOS. BEER, redactor; strada Saturn, 12 CAROL TEUTSCH, redactor; strada Icóne, 100 GUIDO WÄCHTER, LEO SCHÖNFELD,

» >

Calea Plevnei, 122 strada Vintila, 11

Universul NICOLAE PROCOPIU, strada Rotarr, 8 DIM. MARINESCU MARION, CaSa Torök

PETRU MIRTO, strada Romand, 65 PEPPIN MIRTO, str. Carol, 38 PANAIT MAORI, sf. George noii, 4 C. SCURTU, Dulgheri, 12 B. MARIAN, Fundatura VenItoruluT, V. MESTUGEAN, sf. Apostoll, 7 1ULIAN NISTOR, str. Uranus, 4 I. NEGOESCU, str. Brezoianu, 11

VoinIa National& G. P. PARVULESCU, redactor ; Piiunilor, 19

AR. I. HODOS, redactor; Bul. Elisabeta, 76 SEVER S. DA'RIU, redactor; Isvor, 46 GEORGE D. NICOLESCU, redactor; Sculpture, 37 ANTON VULTURESCU, redactor; Belvedere, 25 G. N. COMPOTECA, redactor ; Telor, 50 GIUGOME PETRONIU, Administr. ; Clopot-Noi, 27.

www.dacoromanica.ro

Publicatiunile periodice rornâne apdrute in anul 1900. Cu inceperea secolulul not se inchid socotelele celui trecut...

Intre altele ar fi interesant 4i bilantul veaculul XIX in cea Intocmirea insä a unul asemenea bilant nu este lueru tocmai

ce prive0e publicatiumle perlodice romdne. u§or.

Bibliografta periodicelor romdne de la 1S25-1SSS publicatä de citre Academia nóstri. in ordinea cronologict i alfabetica, formézt un respectabil volum in 4° (234 paginl *). Cifra publicatiunilor periodiee ce at apArut de atuncl (1888) in limba rominésca a erescut considerabil. $i sit nu uitim, ca pint la finele an. 1887 /a Bucmrscl numaT7 at fost de semnalat dejapeste 500 de aparitiun1 periodice (la A. Pop 5 2!) la Iasi 14a), Craiova 39, Galat1 35, Briiila 31, Foc§ani 19, T.-Severin. 16 etc., etc... Dar cite aparitiuni nol at suferit presiunea ma0.nelor tipografice de la 1888 ificóce !... Ast-fel, enumeratiunea cat de sumard a publicatiunilor periodice romine ale sec. XIX ar fi compus asttzl Ufl vedurn mat mal vast de cfit cel elaborat de Dl. Alex. Pop... Cadrele aAlmanachulut Tipogratico nu pot eoprinde o asemenea enumeratiune... De aceia ne-am märginit in

Gris Letea Brunt{

»

A

» z a

n

s

s

60 42 42 45 60 42 45

4 20 2 94 3 36 3 60 4 80 4 20 4 50 4 20 5 04 5 40 6 88 7 14 10 92 6 72

Bruni. No 2 . . .

4242 45 2 2

Carton s s

Diferite culori .

idem de ital idem

.

.

.

Hartiile de impaehetat, cerêndu-se satinate, pretul se mareste cu 6 bani de chilogram. Impachetarea in topurl de 400 sag 500 eble se face dupl dorinta

La comande ce tree de 1000 kgr. se acorn o reducere !litre 5-100 0 la calitAtile 1, II, si III. La hirtia de impachetat redueerea Incepe de la 10.000 kgr. in sus.

Hartiile, a caror greutate este ma mica de 30 grame pe metre patrat nu se pot fabrica. flartiile a cAror greutate pe metru patrat ay fi 30 de grame, vor fi cu 20 0/0 mai seumpe.

www.dacoromanica.ro

FABRICA D

206

HARTIE LETEA

Hartia ce se Ott in permaneng la depositul

FABRICEI DE HARTIE LETEA" Strada AcademieT No. FORMATELE MARI EI GREUTATEA LOR

a

i -,t'

iF4

t2

-

-22

;:i

,?!

E .F.

.

-8

4...

DENUMIREA HÄRTIEL

*:,

n

Prelul

Gre a.

,t1;

.

.... 0

r...

ia;.,-

`4',,

0

X

Ler

B La

B

Speciald de mana,exelusiv

nuinal din carpe

144 145 211 212 215 221 605

Sp.

42 42 46 42 43 42 50

68 68 69 64 56 64 65

467 468 469 471 473 474 475

Sp. 44

68 67 59 69 69 69 69

a a »

24 24 11 9

16 26

81 Alb A a vargatA a a

84 40 40 62

3 3 3

Johanot Extra forte

.

114 108 330

«Real Volum Bristol»

82

Sugatóre roaie .

.

.

.

.

3

.

3 60 3 60 3 60

72 72 33 27 52 0 91

378

Sugiitdre

t

»

a » » a

45 48 48 46 46 46

280 16 62 170 62 25 88 38 140 40 147 40 147

»

.

.

a

.

. .

. .

»

albl rozI

50 123

50 50 50 1 50 1 60 1 50

24 26 25 37 60 67 60 60

1 0

31 20

1

0

1 1

30

41 60 46 80

1 1

. .

. .

.

.

. .

. . .

.

.

.

.

albA finI 160 0 eArpe .

. .

rouie

1

.

1

Caliialea I-a 802 826 836 1121

I »

42 »

a »

48

68 68 68 65

24 32

84 112 126 120 384 36

a

»

25° ,

A

0

250 0

Carton alb 250/0

. .

www.dacoromanica.ro

.

30 156

206

FABRICA DE HIRTIE LETEA Preted

Greut.

a

41' z>

44 :,-7,

DENUMIREA. HARTIE1

n rs.

is-

oo

4.*:

'41,1

Lef B Ler B

P.,

Calitatea ./-a 1122 1123 1124 1126 1126 1127 1128 1166

I

1416 1428 1603 1623 1651 1678 1700 1809 1813 1870 1895 1920 1946 1948 1885 2020 2066

48

65

OD

»s» »

»

a

» »

»

»

»

s

»

» »

»

73

74

II

42 42 49 49 54 54 64

68 68 76 76 84 84

120 384

DD »

a

a

z a »

» »

Carton albas. desehis » galben .. . . TO§ » verde . . roz gris oranj

»

» »

a 138 255 »

.

alb fin .

D

. .

.

. .

Calitatea II-a venue, »

s » » »

s s

84

s

»

80 80 96 96

»

a

»

z

D

A

z »

D

D

»

a

»

s

» 1

»

a

60 60 66

DD

20 24 28 36 32 40 60 40 60 BO

70 84 75 96 70 88 110 83

-

0 168 40 168 0 168 40 168 40 168 0 168 40 168 0 179 40

1

albit »

1 1 1 1 1 1 1

A

s »

a *

z » »

1

1

a

40 60 60 60 70 80 100

1 1 1 1 1 1 1 1

1

» »

1

marmoratil p. eoperte albA eu 20^ o eirpe »

»

A

»

» »

» »

.

.

1 1

.

. . .

1 0 1 10 1 20

20 24 29 36 32 40 60 40 60 30 40 60 60 60 77 88

120

Calltatect III de aerie eat/natal 3861 3876 3906 4096 4301 4311 4321

III

42

68

»

D

»

»

»

49 64

»

s

»

»

76 84 84 84

» » »

14 16 20 20 26 28 30

49 66 70 64 67

albit s

» »

s

61

66

»

www.dacoromanica.ro

70 70 70 70 70 70 70

9 80 11 20

14 14 18 20 19 60 21

FABRICA DE HARM LETEA

07

Pre pa

Greut.

.r.: *.g

-.

.1 . '3' Wi

g 4:

-

,

v0 01a, 2 z,

3:

DENUMIREA HiiRTIEI

0 TA

..- 0

0

a,

F.

°Ft , ,`P.,

Lei B Lel B

Calltatect III de eerie satinabi 4302 4312 4322 4332 4416 4645 4714 4761 4722 4770

III

64

84

a

a

»

A

a 5

»

,

66 61 65 65 65 66

77 88 96 96 96 96

96

a

66 a

A

»

a

*

»

A

a a a A

26 67 6 amoa 28 61 a 30 66 » 32 70 » 30 69,» 36 65 » 36 48 , a 40 64 32 51 sarnoa 40 64 »

70

707070 70 7070 707070

OA

18 0 19 0 21 22 40 21

24 0 21 28 22 40 28

Calitatea III coloratc1 4710 4712 4713 4716 4717 4720 4766

la 5

»

a

a

a a »

4'63 4764 4765 4771 4782

»

» »

s

a

» » »

a a

a

s a »

30 48 30 48 30 48 30 48 48 30 30 48 38 80, 40 64 40 64 40 64 40 64 60 96

marmoratg. p. coperte

85

85 8685 8586 86 86 85

galbeng.

verde

rozt

gris roeie

oranj deschis route rozit

.

gris oranj inchts

marmorati p. coperte

85 85

.

90

26 60 26 50 26 60 26 60 26 60 26 50 32 60 34 84 34 34 56

Calitatea III tipar 4387 4441 4474 4686 4690 4661 4681 4701 4711 6141

III a a

. a a a a a

56 77 57 79 58 80 64 91 64 91 66 96 65 96 66 96 65 96 91 128

22 20 18 26 29 24 26 28 30 58

61

albi de tipar

44,4

a

38, 44, 60

s

.

.

.

.

.

.

»

.

.

P

.

.

.

.

. . .

»

38,, 41,5 44,5 48 50

a » »

www.dacoromanica.ro

60 60 60 90 60 *-- 60 60 60 60 60

13 20 12 10 80 15 60 17 40 14 40 15 60 16 80 18

8480

208

FABRICA DE HARTIE LETEA Freful

Greta.

-

.. F.. "i .c7,-,3-

.... 'a

1';

...

o

"01 d

Z.

s Z.

,Tj ' Z

Z

...v

-,

4'2' 42

Fp

Ci

QI

DENUMIREA HIRT IET

'''

.Zo

0

k

'Z' , ,1

J

Lel B Lel B

Caliledea 111 tipar 5200 5206 5007

Ill

alba in bobine .

60 65 66

62

.

62 02

»

Afie 4641 4622 4623 4624 4026 4626

III

65 >

96 e

» »

»

20 20 20 20 20 20

32 32 32 32 32 32

alba albastra

65 76 75 75 7576

ro7a.

verde galbena oranj

13 15 15 15 15

15

Calitatea 11' de impachetat 6982 5937 6942 5976 5977 6983 6984 6451

IV

05

4

90

96 96 96 96 96 96 66 120

30 48 34 64 35 66 50 80 50 80 52 83 62 83 120 1165

Albastra de lipit . Bruna nesatinata . Albastra de lipit . Galbena Manila . Albastra de lipit . Bruna satinatil . . » nesatinata . Gris Letea

60 42 6060

. . .

. . . .

.

60 48 42 45

18 14 28 21

30 BO

24 96 21 84 51

Hartiele Brune de impachetat satinate si nesatinate se pot comanda dupa dor nta in ori-ce formate si greutAI, ins& comanda trebue sa fie de cel puOn 5000 chilogr. de fie care format si greutate. Impachetarea in topuri de 400 sau 600 coale se face dupa comanda. La comande ce tree de 1000 chilogr. pentru calitatea 1, 2, 2 3 oi 3 se face o reducere intro 6 10, La hartiele brune si de impachetat reducerile se fac cand comanda trace de 10,000 chilograme. Preturile se inteleg franco gara din oratzul unde se afil clientul Hfirtiile a caror greutate este mal mica de 80 grame pe metru patrat nu se pot fabrica. Hártiile a carer greutate pe metro patrat ar fi de SO grams vor fi cu 20 0 mai scumpe.

www.dacoromanica.ro

WALDFIERR 8 Ge FABRICA DE MASINI

VIENA IX. HALLENGASSE

PRESE CU PEDALA NUMITE

Vidobona Eiegeldruckpressen In ease märimi pentru acsidente, autotipif, ilustratiuni in tref mai multe culori precum §1 pentru Stantuit l preguit

Representant: EMIL REICHEL sucuRESCI

www.dacoromanica.ro

ll

t11

1

h. II= 11a 1 :J.- 11 a- ilEllii=I = II= I

UI

Ill

1 1111 III II= 111=

11

anouranl =toir.lorammormutou Eli1121111.P..111M11110111211113:11

COLORI SI FIRMS

Cerneluri de Zipar CLEI DE VALURI

Diplome de enure

Diplome de Declare

F.31

Medalil de aur

MedaiiI de aur

LA

LA

Expositiunfie Universale

Expositiunile Universale **

..:=47:7_

hi

tril

5

Ch. torilleux 8 CC Societate anonimA pe actiunit

lilI

CAPITAL: 2.000.000

PARIS,

16, RUE SUGER, 16,

PARIS

En

ff El ni

Eli

gj

SUCCURSALE qI DEPOURI :

Milan. sill

lift

Roma.

Barcelona. Madrid. Londres. Viena. Lipsca. Amsterdam. Bruxella. Lisabona. BUCURESCI Budapesta. Rio-de-Janeiro. Buenos-Ayres Santiago, etc., etc., IA EXPOSITIA UNIVERSALA 1889, AFARA DIN CONCURS

17_--

MEMBRU DIN JITRIU

1.111

5 V lE 111E

Depositar i Representant pentru Romania

D-nu yoritz Follak, Shah Väcärqh, 5 www.dacoromanica.ro

HE1111-111E1111E11111-1H1-111

11=1111EIME1111-31111E11110111

ill 1M

ii

=1111_E111E111,-4=1 Ellyelia!1=1111

fabrica Oe Cerneturi

Alf Ell flP

Ìill

Berger & Wirth

Eli Ill S' ll 4111

1,11DSGA (Germania)

TOATE SOIURILE DE CERNELURI P ENTR

ARTELE GRAFICE

Cleiurl de valuri de primele calititi VICTORIA" SI BIANCA" FILIALE

Eli llf

SPECIALITATE :

:

BERLIN, FLORENTA, LONDRA, NEW-YORK ST. PETERSBURG Representant general pentru România

MORITZ APPEL & Cie EWCURESCI

Strada Campineanu www.dacoromanica.ro

fabricA si aeposit ae articole necesare

Tipografiei Litografiei LegAtoriei

Emil Reichel ."0.0"44.00.11

BUCURESCI

40, STRADA BUCIUMULUI, ko Representantul celor mai renumile fabric;

CORESPONDENTÄ IN TOATE LIMBILE :

Instalatiuni complecte in timpul cal mal scurt si conditiuni favorabile. CEL MAI MARE DEPOSIT SPECIAL 'IN ROMANIA

OE CERNELURI TIPOGRAFICE

SL UTENSILII

Sirme pentru broat Drouri ore., ETC.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII PAG.

IX XI Francisc GObi (biografie) XIV Stefan Demetriu (biografie) 2 Anul 1901 (anotimpurile, sërbâtorile nationale) 3 Cronologia pe anul 1901 3 Intunecimi. 4 Calendarul (lunile cu notite)

Prefata

Stabätorile legale ce se tin de instantele judiciare Extras din legea Repausulul Duminical , Taxele postale pentru Romania Taxele telegram. pentru România i stranâtate Tarifa cililor ferate (de la Bucuresci, gara de Nord la töte statiile din tali% si forturile din jurul Capita lei) Extras din tariful vamal, privitor la art. grafice . Regatul Româniel (cAte-va date statistice) . . Gutenberg si opera luI ipicuirl din trecutul legâtoriel

www.dacoromanica.ro

28 28 29 29

30 39

44 64 80

FAG-.

Secolul al XIX-lea 88 Pensiile lucrittorilor din Imprimeria Statuluil . 101 Din istoricul primer fabrice Rornâne de hârtie din targ, 105 Semnele de corecturii 11F Masinistil nostri 121 Tiparul fotografic rotativ 126 Spicuiri technice de legiitorie 121 Arta si specula i. Mësuri radicale 4 Despre tiparul de autotipil Educatiunea lucrâtorilor nostri 1: Produsele fabricer George Assan en privire la artele grafice 15 Aseqarea paginilor la masing 16 Adresele tipogrOilor, litografiilor, turrnitorilor de litere, zincografiiloi, xilografilor, gravorilor, depositelor de hârtie, editorilor, fabricelor de cartonage, legatoriilor de cartf, fotografilor si a ziarelor din Bucureser 16 Idem a celor din provincie 176 Tipografiile din Austro-Ungaria 183 Adresele ziaristior din Bucurescr 189 Publicatiileperiodiceromâne apilrutein 1900 . 18'

Hârtia ce se girt in permanenta la depoul fabricer de hfirtie Letea

www.dacoromanica.ro

20

AceastA scoatla este fAcut4 de

.

LEIRIGER BUCHBRIDEKRKT.-GES.

vorm. GUSTAV FRITZSCHE in UPSCA (Germania)

Representant: GEORGE MP

www.dacoromanica.ro