Alistair MacLean - Unde Se Avanta Vulturii

 

Alistair MacLean - Unde se avântă vulturii Capitolul 1

Vibraţia permanentă a celor patru motoare uriaşe făcea dinţii să clănţăne iar asaltul asupra timpanelor - de nesuportat. Nivelul decibelilor, aprecie Smith, trebuie să fi ajuns la cel dintr-o cazangerie, şi ncă una n care se lucra pe rupte, iar fri rupte, frigul gul cum cumpli plitt din avi avionu onull tic ticsit sit de aparat aparatură ură părea părea dede-a a dre dreptu ptull siberian. !rin comparaţie nsă, o cazangerie n Siberia ar fi fost, totuşi, de pref pr efer erat at,, re refl flec ectă tă el, el, fiin fiindc dcă, ă, n ciud ciuda a ne neaj ajun unsur suril ilor or ei ei,, nn-av avea ea cu cum m să se prăbuşească din văzduh şi nici să se izbească de vreun versant, ceea ce, n  mprejurările de faţă, era destul de posibil, ba chiar foarte posibil, cu toate străduinţele pilotului bombardierului "ancaster de a evita o catastrofă. Smith renu renunţ nţă ă să se mai mai uite uite n ntu ntune neri ricu cull de di dinc ncol olo o de parb parbri rizu zull al ale e căru căruii ştergătoare se luptau inutil cu ninsoarea, şi-şi ntoarse privirea către bărbatul din st#nga sa, aşezat pe locul căpitanului. "ocotenent-colonelul de aviaţie $ecil $arpenter se simţea n elementul său, mulţumit ca o stridie n cochilie. $omparaţia cu o cazangerie siberiana i-ar fi păr părut ut pro produs dusul ul une uneii min minţi ţi del deliran irante. te. !entru !entru el, vibraţ vibraţiil iile e putern puternice ice erau, erau, nendoios, la fel de rela%ante ca serviciile celui mai bl#nd masor, zgomotul asurzitor al motoarelor, un bun somnifer, iar temperatura din jur, potrivită pentru un individ pasionat de lecturi uşoare. &n faţa sa, pe o măsuţă pliantă, cobor#tă din peretele lateral al cabinei, la o distanţă comodă pentru citit, se afla o carte. 'in privirea fugară pe care o aruncă pe ilustraţia lugubră a copertei, nfăţiş#nd un cuţit plin de s#nge mpl#ntat n spinarea unei june, ce părea a fi goală puşcă, Smith se lămuri că locotenent-colonelul nutrea un di disp spre reţţ supe superi rior or faţă faţă de ro roma manc ncie ieri riii co cont ntem empo pora rani ni mai mai seri serioş oşi. i. $arpe $arpent nter er  ntoarse o filă. ( $olo $olosa sal, l, e%cl e%clam amă ă ad admi mira rati tiv, v, trăg trăg#n #nd d ad#n ad#ncc di dint ntr-o r-o pi pipă pă vech veche e ce răsp#ndea un miros de mirişte fumeg#ndă. !e cinstea mea, tipul ăsta ştie să scrie. &nterzisă, fireşte) *rema+ne dragă, i se adresă el tinerelului cu chip de copilandru de pe locul copilotului, deci nu ţi-o pot da p#nă ce nu devii major.  *ăcu, mprăştie fumul pentru a mbunătăţi vizibilitatea, apoi l fi%ă pe copilot cu un aer acuzator. acuzator. fiţer de aviaţ aviaţie ie *rema+ne, iar ţi-ai luat mutra aia nfricoşată nfricoşată şi suferindă. ( 'a, sir. dică nu, sir.

 

(  ma mani nife festa stare re a pr proa oast stei ei st stări ări de sp spir irit it a ti timp mpur uril ilor or no noas astr tre, e, zi zise se $arpenter cu năduf. ulte nu mai au tinerii de azi, de pildă gustul pentru un tutun fin de pipă sau ncrederea n comandanţii lor. ftă ad#nc, lăsă grijuliu un semn n carte, ridică măsuţa şi se ndreptă n scaun. ş zice că orice om are dreptul la puţin calm şi linişte n propriul aparat de zbor. 'eschise hubloul din dreptul său.  rafală de ninsoare pătrunse năuntru, aduc#nd cu ea uruitul brusc amplificat al motoarelor. $arpenter făcu o grimasă, scoase capul, acoperindu-şi ochii cu m#na dreaptă, nm#nuşată. 'upă cinci secunde, descurajat, str#nse pleoapele, crisp#ndu-se ca de o durere intensă şi se retrase. &nchise hubloul la loc, şi scutură zăpada de pe părul roşu-flacără şi de pe mustaţa stil /ghidon0. Se ntoarse spre Smith1 ( Nu-i un fleac, domnule maior, să te pierzi noaptea, pe viscol, deasupra unei 2urope n plin război. ( &arăşi, sir3 protestă *rema+ne. ( Nimeni nu-i infailibil, copile. Smith i adresă un z#mbet politicos1 ( Vreţi să spuneţi că nu ştiţi unde ne aflăm3 ( 'e unde să ştiu3 $arpenter se lasă mai jos n scaun, nchise ochii pe  jumătate şi căscă prelung. Sunt un simplu m#nuitor de aparate. vem un pilot specialist, pilotul are un radar, iar eu n-am ncredere nici ntr-unul, nici ntraltul. ( 2i, poftim) făcu Smith. $#nd te g#ndeşti ce gogoşi mi s-au turnat la inisterul viaţiei) i-au zis că aţi zburat n vreo trei sute de misiuni şi că ştiţi continentul mai bine dec#t cunoaşte un şofer de ta%i străzile "ondrei. ( $ine ştie ce braşoave confecţionate de elemente duşmănoase care se zbat să nu capăt un post călduţ şi sigur ntr-un birou la "ondra) $arpenter se uită la ceas. *e anun anunţţ cu fi% treizeci de minute naint nainte e de paraşutarea paraşutarea n zonă. 4şi privi ceasul ncă o dată şi se ncruntă. fiţer de aviaţie *rema+ne, grava dumitale neglijenţă n serviciu pune n pericol ntreaga misiune. ( Sir)3 Neliniştea de pe chipul lui *rema+ne spori. ( r fi trebuit să am cafeaua gata, e%act acum trei minute. ( 'a, sir. &mediat, sir. Smith z#mbi din nou, se ridică din poziţia incomodă n care stătuse, n spat sp atel ele e locu locuril rilor or de pilo pilot, t, şi st stră răbă bătu tu fuse fusela laju jull n ndr drep ept# t#nd nduu-se se spre spre coad coada a "ancasterului - compartimentul sumbru şi ngheţat al bombardierului, adevărat cavou de fier, n care imaginea cazangeriei siberiene reveni şi mai stăruitor.

 

5gomotul deveni aproape insuportabil, iar frigul l pătrundea p#nă la oase6 pereţii metalici, pe care se prelingea apa, nu făceau cu nimic mai dulce viaţa, după cum n-o făceau nici cele şase scaune de p#nz p#nză, ă, cu rame metalice, metalice, fi%ate de pode podea a - culm culmea ea trăz trăzni nită tă a func funcţi ţion onal alit ităţ ăţii ii.. Nu Numa maii id idee eea a de a in intr trod oduc uce e asemenea sadice instrumente de tortură n penitenciarele aiestăţii Sale ar fi st#rnit un val de indignare naţională) !e scaune stăteau ghemuite ghemuite şase perso persoane, ane, şase dintre oamenii cei mai nefericiţi pe care i văzuse vreodată n viaţa lui, g#ndi Smith. &mbrăcaţi, ca şi el,  n uniforme ale corpului de v#nători de munte german, cărau, fiecare, c#te două paraşute. *oţi tremurau de frig, băteau din picioare şi-şi plesneau braţele cu palmele, ca să se mai ncălzească. burul respiraţiei at#rna greu n aerul  ngheţat, n faţa lor, pe partea dreaptă, de sus, a fuselajului, şi prelungit deasupra deasu pra uşii, se afla un cablu de care erau prinse nişte c#rlig c#rlige6 e6 de la ele, alte fire duceau spre c#teva paraşute mpăturite, aruncate peste un maldăr de boccele de diferite forme6 una singură şi dezvăluia conţinutul, din ea ieşind v#rfurile unor schiuri. !ara !a raşu şuti tist stul ul care care se afla afla ce cell mai mai ap apro roap ape e de Sm Smit ith, h, un tu tuci ciur uriu iu cu trăsături meridionale, ce sugerau trăiri şi reacţii emoţionale puternice, şi ridică privirea. /Niciodată nu l-am văzut pe $arraciola cu o figură at#t de nenorocită0,  şi zise Smith. ( 2i3 7lasul lui $arraciola trăda aceeaşi stare de spirit ca şi e%presia de pe chip. ( $e-i drept, e drept... pare că-şi face zborul de-a curmezişul 2uropei deschiz#nd hubloul şi adulmec#nd aerul, din c#nd n c#nd, recunoscu Smith. 'ar n-aş fi ngrijorat dacă...  *ăcu n clipa c#nd, din spate, apăru un sergent mitralior cu un ibric cu cafea fierbinte şi nişte căni emailate. ( Nici eu, domnule. Sergentul z#mbi nţelegător. "ocotenent-colonelul are micile lui ciudăţenii. $afea, domnilor3 $#nd se ntoarce la bază, pretinde că tot timpull nu face altcev timpu altceva a dec#t să citea citească scă romane poliţ poliţiste iste şi că depinde de ce-i spunem noi, c#nd şi c#nd, ca să se dumirească unde ne aflăm. Smith cuprinse cu m#inile-i ngheţate cana fierbinte. ( 'ar dumneata, dumneata ştii unde ne aflăm3

 

( 8inenţeles, domnule. !ăru sincer surprins de ntrebare, apoi se uită spre scara metalică ce ducea către turelă. &ntraţi o clipă sus, acolo, şi priviţi jos,  n dreapta. Smith Smi th rid ridică ică spr spr#nc #ncene enele, le, nt ntreb rebăto ător, r, i dădu dădu cana, cana, urc urcă ă tre trepte ptele le şi-şi şi-şi aruncă privirea n jos, prin calota de ple%iglas a turelei. 4ntuneric beznă. 'upă c#teva secunde nsă, prin noianul de fulgi, zări c#teva lumini slabe, n a căror fosforescenţă desluşi, treptat, un petec de străzi ntretăiate. !entru o ciipă, chipul maiorului trăda o totală surpriză6 dar şi recapătă numaidec#t e%presia obişnuită de sobrietate şi calm. ( 2he) 4şi luă napoi cana de cafea. r trebui să le spună cineva ălora de  jos că, n toată 2uropa, camuflajul e obligatoriu. obligatoriu. ( 'ar nu n 2lveţia, domnule) i e%plică sergentul. cela e 8aselul. ( 8asel3 Smith făcu ochii mari. 8asel) 'umnezeule, a deviat cu 9:; - 9+att-*urner, i informase, pe un ton grav, despre o misiune care, recunoscuseră ei, fusese iniţiată din pură disperare. ( 4mi pare al naibii de r#u, băieţi etc. etc., dar timpul este o chestiune esenţială. $olonelul >+att-*urner, un tip masiv, congestionat, cu o mustaţă mare, (-------------------------------------B 2ric cel Aoşu G navigator navigator vi=ing vi=ing,, cuceritoru cuceritorull 7roenlandei 7roenlandei66 sec. al H-lea, e.n. IN.*.J BB /8lac= >atch0 -- regiment celebru al infanteriei scoţiene din rmata 8ritanică. IN.*.J demonstra ceva cu băţul pe o hartă de perete a 7ermaniei, indic#nd un punct situat e%act la nord de graniţa austriacă şi puţin la vest de 7armisch!arten=irchen. mul nostru a căzut aici, azi-noapte, la două, dar tipii de la S.D..2.E.BBB, n marea lor ştiinţă şi nţelepciune, nu ne-au informat dec#t la zece dimineaţa. &dioţii dracului) &dioţi, fiindcă ne-au comunicat at#t de t#rziu şi, de două ori idioţi, că nu s-au sfătuit. mai nt#i cu noi. 'oamne 'umnezeule, c#nd o să nveţe ăştia să ne asculte3 $lătină m#nios din cap şi lovi din nou harta, n orice caz, omul e aici, la

 

Schl Sc hlos osss dle dler, r, $a $ast stel elul ul Vu Vult ltur urilo ilor. r. !e ci cins nste tea a me mea, a, nu nume mele le i se po potr triv iveşt eşte e perfect, doar vulturii pot ajunge acolo. isiunea noastră... Smith interveni1 ( 'e ce sunteţi at#t de sigur că e acolo, şir3 ( Suntem siguri. osKuitoul n care era a aterizat forţat la doar zece mile distanţă. !ilotul a transmis un mesaj prin radio, cu c#teva clipe nainte de sosirea unei patrule germane. $olonelul tăcu, z#mbi acru, apoi reluă1 Schloss dle d ler, r, domn domnul ule e maio maior, r, es este te cart cartie ieru rull ge gene neral ral co comu mun n al Serv Servic iciu iulu luii Secr Secret et 7erman şi al 7estapoului din 7ermania de Sud. @nde să-l ducă dec#t acolo3 ( 4ntr-adevăr, unde n altă parte3 $um s-au prăbuşit3 ( 7h 7hin inio ion n cump cumpli lit. t. zizi-no noap apte te,, s-a efec efectu tuat at un raid raid to tota tall deasu deasupr pra a Nurnbergului şi, n mod normal, n-ar fi trebuit să e%iste nici un avion german de v#nătoare pe o distanţă de o sută de mile de frontiera austriacă. "-a reperat  nsă un esserschmidt care zbura, nt#mplător, n zonă. 'ar asta nu mai are importanţă... $eea ce contează, acum, este să-l scoatem de-acolo nainte de a apuca să vorbească. ( Va vorbi, spuse *homas, pe un ton sumbru. *oţi vorbesc. 'e ce nu neau ascultat sfatul, domnule, de ce3 ( N-are nici un rost să ne punem ntrebări, răspunse >+att-*urner, cu glas ostenit. cum, e inutil. &mportant este că va vorbi. şa că-l vom scoate. dică voi l veţi scoate de-acolo.  *orrance-Sm+the şi drese glasul1 ( 2%istă echipe speciale de paraşutişti. ( Li-e frică, Sm+the3 ( Eireşte, sir. ( Schl Schlos osss dle dlerr es este te inac inacce cesib sibil il şi in ine% e%pu pugn gnab abil il.. r fi ne nevo voie ie de un batalion ntreg de trupe paraşutate pentru a-l cuceri. ( 'esigur, interveni $hristiansen, faptul că nu dispunem de timp pentru a organiza un atac masiv de trupe paraşutate n-are nici o legătură cu problema. !ărea sincer bine dispus, era evident că proiectul l atrăgea grozav. >+att-*urner i acordă privilegiul de a-l fi%a cu ochii săi albaştri, de gheaţă, apoi se decise să-l ignore. ( $aracterul secret al operaţiunii este singura şansă, continuă el. &ar n asta voi sunteţi specialişti specialişti şi ştiţi cum să suprav supravieţuiţ ieţuiţii n spatele liniei inamice, unde aţi activat cu toţii, perioade ndelungate. aiorul Smith, locotenentul

 

(--------------------------------------BBB $artierul suprem al Eorţelor 2%pediţionare liate IN.*.J Schaffer şi sergentul Darrod vor avea misiuni speciale, potrivit gradului şi preg pr egăt ătir irii ii lor lor mili milita tare re66 du dumn mnea eavo voas astr tră, ă, ce ceil ilal alţi ţi.. .... hm.. hm.... ve veţi ţi căpă căpăta ta alte alte  nsărcinări. $u... ( sta, ţinea odinioară, demult, sir) l ntrerupse $arraciola. $el puţin, n cazul lui Sm+the, *homas, $hristiansen şi al meu. Nu mai suntem la curent cu ultimele ultim ele noutăţi n materie de armam armament ent şi tehn tehnici ici de luptă. luptă. Numai 'umnezeu ştie c#t de lipsiţi de antrenament suntem. 'upă doi ani de muncă de birou, mi dau duhul alerg#nd cincizeci de metri să prind autobuzul. ( Va trebui să vă reintraţi n formă rapid, nu3 ntrebă >+att-*urner, cu răceală. &n afară de asta, aspectul cel mai important este că toţi, cu e%cepţia maiorului Smith, cunoaşteţi foarte bine partea apuseană a 2uropei. *oţi vorbiţi curent germana. Veţi descoperi că antrenamentele voastre, la nivelul la care vi se va cere, vă vor fi la fel de utile de data aceasta ca şi acum cinci ani. &n trec trecu ut, aţi aţi fă făcu cutt do dova vad da un unei ei e%cep %cepţi ţio onale nale com compete peten nţe ţe,, is iscu cusi sinţ nţe e

şi

inge ingeni nioz ozit ităţ ăţi. i. 'acă 'acă av avem em vreo vreo şans şansă, ă, nu numa maii prin prin vo voii am pute putea a reuş reuşi. i. *oţi *oţi sunteţi voluntari, desigur. ( 'esigur, l ng#nă $arraciola, ca un ecou, lu#ndu-şi, precaut, o mină impasibilă. 4l privi, apoi g#nditor, pe >+att-*urner. ai e%istă şi o altă soluţie, domnule. Eăcu o pauză, apoi, reluă, pe un ton scăzut1  soluţie s oluţie cu şanse sută la sută de succes. ( Nici eu, nici amiralul Aolland nu pretindem că am fi infailibili, rosti, rar, >+at >+ attt-*u *urn rner. er. Ne-a Ne-a sc scăp ăpat at cumv cumva a o alte altern rnat ativ ivă ă po posib sibil ilă3 ă3 'eţi 'eţine neţi ţi cheia cheia problemei noastre3 ( 'a. obilizaţi o escadrilă de bombardiere "ancaster, cu capacitatea de 9; tone. $redeţi, atunci, că ar mai /ciripi0 cineva la Schloss dler3 ( 2u nu cred, se auzi, pentru prima oară, vocea nceată a viceamiralului Aolland, care se apropie de grup. mul care deţinea o asemenea formidabilă putere n-avea nevoie să ridice tonul pentru a se face auzit. 2ra un bărbat scun sc und, d, ncă ncăru runţ nţit it,, cu ch chip ipul ul br brăz ăzda datt ad#n ad#ncc şi o e% e%pr pres esie ie de copl copleş eşit itoa oare re autoritate. 2u nu cred, repetă el. 'upă cum nu cred nici faptul că felul n care interpretez inter pretezii dumneata dumneata situaţia reală ar justif justifica ica brutalitat brutalitatea ea unei asemenea

 

idei. !rizonierul, generalul-locotenent $arnab+, este american. 'acă l-am ucide, generalul 2isenho?er ar deschide, probabil, cel de-al doilea front mpotriva noastră şi nu a nemţilor. Eăcu un gest dezaprobator, dar z#mbi, de parcă ar fi vrut să anihileze anihileze tonul de repro reproş. ş. 2%istă 2%istă anum anumite... ite... hm... amabilităţi amabilităţi obligato obligatorii rii  n relaţiile dintre !uterile liate. Nu sunteţi de aceeaşi părere3 $arraciola nu răspunse nici da, nici ba6 părea a nu avea nimic de zis, la fel ca ceilalţi, de altminteri. $olonelul >+att-*urner şi drese vocea şi confirmă1 ( şadar, cam asta e, domnilor. 'iseară, la zece, să fiţi la aerodrom. 4nţeleg că nu mai aveţi ntrebări, aşa-i3 ( 8a da, ar fi al naibii de multe, cu ngăduinţa domnului colonel, interveni, aprins, sergentul 7eorge Darrod, pe al cărui chip se citea iritarea. $e-i cu toată povestea asta3 'e ce e aşa de nemaipomenit de important babal#cul3 'e ce dracuM trebuie să ne riscăm noi viaţa3) ( 'estul, sergent) tună >+att-*urner, aspru şi autoritar. ţi aflat tot ceea ce e absolut necesar să ştiţi... ( $#nd trimitem un om ntr-un loc unde are toate şansele să-şi găsească moar mo arte tea, a, domn domnul ule e co colo lone nel, l, co cons nsid ider er că are are dr drep eptu tull să şt ştie ie şi moti motive vele le,, interveni, cu bl#ndeţe, viceamiralul. $eilalţi le cunosc. Se cuvine să le afle şi el.  *otu-i nemaipomenit de simplu, sergent Darrod. 7eneralul-locotenent $arnab+, coor co ordo dona nato toru rull şef şef al plan planur uril ilor or de ma man nev evre re cu cuno nosc scut ute e sub sub nu nume mele le de /peraţiunea verlord0 - cel de-al doilea front - este, nendoielnic, omul cel mai informat n legătură cu pregătirile Eorţelor liate pentru deschiderea acestui front. Noaptea trecută, a plecat pentru a se ntilni cu omologii săi din rientul ijlo ij loci ciu, u, @niu @niune nea a So Sovi viet etic ică ă şi de pe Eron Erontu tull it ital alia ian, n, pent pentru ru coor coordo dona nare rea a planurilor finale de debarcare n 2uropa. &nt#lnirea trebuia să aibă loc n $reta, singurul loc acceptat de ruşi6 ei nu au un avion destul de rapid care să poată depăşi viteza avioanelor de v#nătoare germane. osKuitoul britanic poate, dar iată că noaptea trecută n-a reuşit. &n austerul birou de operaţiuni se lăsă o tăcere grea. Darrod se frecă la ochi, apoi clătină din cap, ca pentru a-şi limpezi mintea. $#nd vorbi din nou, asprimea şi m#nia i dispăruseră din glas. &ngăimă1 ( Ci dacă generalul vorbeşte...

 

( Va vorbi, spuse Aolland, pe un ton bl#nd, dar ferm. $um spunea, adineaori, şi domnul *homas, toţi vorbesc1 efectul unui simplu amestec de mescalină cu scopolamină. 7eneralul nu va avea ncotro. ( 'eci o să le dezvăluie toate planurile celui de-al doilea front. Darrod rostea cuvintele rar, ca n transă. $#nd, unde, cum... 'umnezeule mare, ar  nsemna să anulăm ntreaga operaţiune) operaţiune) ( 2%act.  anulăm. Nu vom putea deschide cel de al doilea front anul acesta, &ncă nouă luni de război, un alt milion de vieţi irosite. 4nţelegi că e o misiune urgentă, de urgenţă pur şi simplu disperată, sergent3 ( 4nţeleg, sir. cum nţeleg. Darrod se ntoarse către >+att-*urner. Vă rog să mă iertaţi că am vorbit astfel. $red că... n fine, sunt nervos... ( *o *oţi ţi su sunt ntem em niţe niţeiu iuşş ne nerv rvoş oşi, i, se serg rgen entt Darr Darrod od.. şad şadar ar,, la ze zece ce la aerodrom6 acolo vom face verificarea echipamentului. ă tem că uniformele no să vi se prea potrivească6 azi, magazinele de pe Savile Ao? se nchid devreme, ncheie el, z#mbind, dar cu umor forţat. 'e fr frig ig,, serge sergent ntul ul Da Darro rrod d se ghem ghemui ui ma maii st str# r#ns ns n sco scoic ica a scau scaunu nulu lui, i, băt#ndu-se pe umeri cu palmele ngheţate6 şi inspecta, posomor#t, uniforma mototolită ca o piele de elefant - i era cu vreo trei numere mai mare - şi răcni, ca să acopere uruitui motoarelor1 ( 2i bine, constată el, amăr#t, cel puţin cu uniformele astea a avut dreptate, fir-ar ale dracului să fie) ( Ci-a dat-o n bară cu toate celelalte chestii, rosti $arraciola, apăsat. Susţin cu tărie că ar fi trebuit să trimită "ancasterele. Aezemat, n picioare, de peretele din dreapta al fuzelajului, Smith şi aprinse o ţigară, fi%#ndu-l, g#nditor, pe cel care vorbise. 'eschise gura ca pentru a-i spune ceva, dar brusc şi aminti că văzuse, la viaţa lui, şi oameni mai puţin c#rcotaşi, mai nţejegători. 4şi mută privirea n altă parte şi tăcu. &n carlingă, lungit n scaun şi cu ceafa rezemată de spătar, locotenentcolonelul $arpenter continua să se preocupe intens de ceea ce i făcea plăcere1 pipa, cafeaua şi literatura. *rema+ne, aşezat alături, nu putea, desigur, să-şi perm pe rmit ită ă lu%u lu%ull un unei ei as asem emen enea ea re rela la%ă %ări ri.. $u ma%i ma%imă mă conc concen entr trar are, e, ur urmă măre rea a permanent c#nd tabloul de bord, c#nd bezna de dincolo de parbriz, sau chipul superiorului său, care părea n pericol de a aţipi dintr-o clipă ntr-alta. 'eodată,  *rema+ne se ndreptă n scaun, se uită atent prin parbriz şi se ntoarse, agitat, spre $arpenter1

 

( Schaffhausen, sir) colo, jos) $arpenter mormăi ceva, nchise cartea şi mpinse suportul la loc. Sorbi ultimele nghiţituri de cafea, se ndreptă din şale cu un geamăt şi trase hubloul din dreptul său6 cu gesturi studiate, se prefăcu a e%amina atent reţeaua de lumini ce se zăreau jos, n depărtare, dar nu se osteni să-şi scoată capul n viscol, &nchise ia loc şi se ntoarse spre *rema+ne. ( Eantastic, făcu el, admirativ, am impresia că ai dreptate. i-eşti de mare ma re aj ajut utor or,, băie băiete te,, ză zău u aş aşa. a. Aăsu Aăsuci ci bu buto tonu null in inte terf rfon onul ului ui,, n vrem vreme e ce  *rema+ne şi arborase un aer st#njenit, aşa cum se cuvenea. aiorul Smith3 ai avem treizeci treizeci de minute. minute. &nchise, apoi către *rema+n *rema+ne1 e1 dreapta. $obor#m la sudsud-es estt de 8ode 8odens nsee ee şi, şi, 'u 'umn mnez ezeu eule le,, ai gr grij ijă ă să te menţ menţii ii de pa part rtea ea elveţiană. Smith şi scoase căştile şi aruncă o privire ironică nspre cei şase bărbaţi aşezaţi pe scaune. ( şadar, asta e.  jumătate de oră. Să sperăm că acolo, jos, o să fie mai cald dec#t aici. Nimeni nu avu nimic de comentat, după cum nici unul nu părea a nutri vreo speranţă. Schimbară priviri ntre ei, tăcuţi, cu chipurile golite de e%presie, apoi se ridicară, ţepeni de frig, n picioare. $u mişcări lente şi anevoioase, din cauza m#inilor m#inilor amor amorţite ţite şi a poziţiei incomod incomode, e, ncep ncepură ură să se pregătească pregătească de lansare. Se ajutară ntre ei să-şi lege raniţele n chingi, sub paraşute, şi traseră cu greu pantalonii impermeabili de schi. Darrod reuşi chiar mai mult1 şi puse hanoracul, se luptă cu fermoarul şi-şi trase gluga pe cap. Se răsuci pe călc#ie,  ntrebător, şi se bătu cu palma peste protuberanta protuberanta din hanorac. ( i-e neplăcut să ţi-o spun, i se adresă Schaffer cu glas sfios, dar zău nu văd cum o să reziste aparatul tău la şocul aterizării, sergent Darrod. Dar rod. ( Ci de ce, mă rog, să nu reziste3 Darrod arăta mai posomor#t ca oric#nd. ltora le-a reuşit. ( 'a, dar tu ncerci pentru prima oară. 'upă calculele mele, te vei izbi de sol cu o viteză de :; =m pe oră. $a să pun punctul pe i, destul de apăsat, cred că o să ai parte de niscai greutăţi la deschiderea des chiderea paraşutei. Darrod l privi, se uită apoi la ceilalţi camarazi, care nu aveau hanoracele pe ei, şi ncuviinţă, lent, din cap, pipăindu-l pe al lui1 ( Vrei să spui că trebuie să mi-l pun abia c#nd ajungem jos3

 

( !ăi, şi cumpăni Schaffer cuvintele, ca să-ţi spun drept, eu cred că aşa ar fi bine. Darrod i sur#se ironic. Schaffer i răspunse cu un r#njet vesel. !#nă şi $arraci $arr aciola ola schiţă schiţă un sur#s. sur#s. &n fuz fuzela elajul jul ng ngheţ heţat, at, ten tensiu siunea nea deveni deveni aproap aproape e materială. ( 2i, ei, iată că sosi timpul să-mi c#şt c#ştig ig şi eu leafa de locotenen locotenent-colo t-colonel, nel, c#t staţi voi, ţ#ngăii, cufundaţi n e%taz. $arpenter se uită la ceas. 'ouă şi cinşpe. 2 momentul să ne schimbăm locurile. $ei doi şi desfăcură centurile de siguranţă şi-şi inversară locurile, cu mişcări nesigure. $u gesturi minuţioase, $arpenter şi potrivi scaunul, cel din dreapta, şi paraşuta n poziţia cea mai confortabilă cu putinţă, şi puse centura de siguranţă, şi fi%ă căştile şi microfonul şi apăsă pe un buton1 ( Sergent Oohnson) $arpenter ignora totdeauna formulele regulamentare de apel. 2şti treaz3 &n nişa sa str#mtă şi oribil de incomodă, Oohnson, sergent navigator, era cum nu se poate mai treaz, şi asta de multe ceasuri, aplecat continuu peste radar, cu ochii fi%aţi pe ecranul verzui, cu e%cepţia unor priviri fugare peste hărţil hăr ţile e aerien aeriene, e, harta harta rd rdnan nance, ce, busolă busolă,, alt altime imetru tru şi ind indica icator torul ul de viteză viteză.. &ntinse m#na şi apăsă pe buton1 ( Sunt treaz, sir. ( Oohnson, dacă ne dirijezi pe partea dinspre >eisspitze, l informă, pe un ton ameninţător $arpenter, să ştii că te retrogradez şi ajungi iar soldat prost. ( Nu mi-ar place, sir. Nouă minute. ( m căzut şi noi doi o dată de acord. şa-mi ziceam şi eu. $arpenter  nchise interfonul, şi se uită afară, prin parbriz. Aazeje de lună fiind foarte palide, vizibilitatea era redusă. &n bezna de nepătruns, nu se vedeau dec#t fulgi mărunţi. $u o e%presie de regret, şi puse atent pipa n buzunar, gest care, pentru *rema+ne, fu dovada concludentă că locotenent-colonelul se pregătea să intre n acţiune. *#nărul rosti, cu un aer nefericit1 ( 2 o chestie cam riscantă, nu credeţi, sir3 Vreau să zic, să nimereşti piscul >eisspitze n zona asta. Line de hazard. ( 'e hazard3 repetă $arpenter, aproape cu veselie n glas. Nu văd de ce. 2 mare c#t un munte n toată regula, n-avem cum să-l ratăm, băiete dragă. ( sta voiam să zic. Eăcu o pauză semnificativă, şi-şi reluă fraza. !latoul ăsta de pe >eisspitze, pe care trebuie să-i lăsăm. Nici trei sute de metri lăţime,

 

domnule. unte deasupra, st#ncă dedesubt. &n plus, v#nturile adiabatice, sau cum s-or fi numind, care bat la munte din cele mai neaşteptate direcţii.  mică deviere spre st#nga, şi ne izbim de peretele muntelui, o mică deviere spre nord, şi băieţii se prăbuşesc pe st#nca aia uriaşă, şi-şi fr#ng g#tul) *rei sute de metri) ( Ci, ce-ai vrea3 se aprinse $arpenter. $arpenter. eroport eroportul ul Deathro?3 Deathro?3 *rei sute de metri, zici3 !ăi ai spaţiu berechet, băiete, mai mult nici nu-ţi poţi dori. $u rabla asta, aterizăm noi pe piste de zece ori mai mici, şi, oricum, mai nguste. ( 'a, sir. "uminile "uminile de semnalizare semnalizare de pe pistă mi-au fost ntotdea ntotdeauna, una, de mare ajutor. 'ar la o nălţime de două mii trei sute de metri, deasupra unui >eisspitze... 8#z#itui interfonului i curmă fraza. $arpenter apăsă pe buton1 ( Oohnson3 ( 2u, sir. Oohnson era aplecat deasupra ecranului radar, n mijlocul căruia, puţin către dreapta, apăruse o pată aibă. "-am detectat. 2%act unde trebuia să fi fie. e. 5ero 5ero-n -nou ouăă-tr trei ei,, domn domnui uie, e, i rap rapor ortă tă el el,, du după pă ce ve veri rifi fică că şi co conf nfru runt ntă ă calculele. ( 8ravo, flăcăule. $arpenter i z#mbi lui *rema+ne, modifică uşor cursul şi ince incepu pu să fr fred edon onez eze e o melo melodi die, e, n surd surdin ină, ă, ca pent pentru ru sin sine. e. &a de desch schid ide e n dreptul tău, băieţaş. ustaţa mea musteşte de apă.  *rema+ne se e%ecută, şi scorse capul c#t putu n afară, dar ochii i se izbiră de acelaşi ntuneric cenuşiu-opac. Se retrase, clătin#nd din cap. ( Nu-i Nu-i ni nimi mic. c. *reb *rebui uie e să fie fie pe unde undeva va,, pe acol acolo, o, zi zise se $arp $arpen ente ter, r,  nţelegător, după care comunică ordinul prin inierfon1 Sergent) $inci minute) !regătirea) Srgentul mitralior repetă ordinul către cei şapte bărbaţi aliniaţi pe partea dreaptă a fuzelajului1 ( !regătiţi-vă) $inci minute) &n tăcere, băieţii şi prinseră carabinele paraşutelor de cablul de deasupra capului, n vreme ce sergentul controla minuţios fiecare legătură. &n dreptul uşii, stătea sergentul Darrod, cel care avea să sară primul. 'upă el, venea locotenentul Schaffer care, datorită e%perienţei sale n cadrul .S.S.-uiuiB, era, de departe, cel mai bine pregătit paraşutist al grupului6 el avea sarcina, deloc de invidiat, de a nu-l scăpa din ochi pe Darrod. @rmau, n ordine1 $arraciola, Smith In calitatea sa de şef al misiunii, preferase să se plaseze la mijlocJ,

 

$hristiansen, $hristi ansen, *homas *homas şi *orran *orrance-Sm ce-Sm+the. +the. &n spate spatele le lui, doi tineri tineri soldaţi soldaţi erau gata să mpingă pachetele şi paraşutele de-a lungul cablului şi apoi să le azv#rle n gol, ndată ce *orrance, ultimul, va fi sărit. Sergentul-mitralior se postă l#ngă uşă. tmosfera redeveni ncordată. $arpenter dechise iar hubloul din dreptul său, pentru a cincea oară n cinci minute. ustaţa-i, acum pleoştită, nu mai aducea nici pe departe cu m#ndra podoabă de odinioară, dar locotenent-colonelul ajunsese, după cum se putea observa clar, la concluzia că, n viaţă, e%istă probleme mai importante dec#t mustăţile intrate la apă. 4şi pusese ochelarii de protecţie, pe care i ştergea ncontinuu cu o piele de căprioară, dar priveliştea - mai bine zis, absenţa oricărei privelişti - se ncăpăţ#na să răm#nă aceeaşi, cu fulgii cenuşii ce se topeau n bezna de nepătruns. &nchise. Se auzi b#z#itul interfonului. $arpenter apăsă pe buton, ascultă mesajul,  ncuviinţă din cap. ( *rei minute, i spuse lui *rema+ne. 5ero-nouă-doi.  *rema+ne e%ecută manevra, ncetase să se mai uite afară, fiind acum cu totul concentrat asupra pilotării bombardierului greu. tenţia i era absorbită de trei elemente1 busola, aitimetrul şi... $arpenter.  deviere de un singur grad spre sud, şi "ancasterui s-ar izbi de un versant al lui >eisspitze6 c#teva zeci de metri mai jos, şi pericolul ar fi aceiaşi6 o singură indicaţie a lui $arpenter să-i fi scăpat, şi misiunea s-ar fi ncheiat nainte de a fi nceput propriu-zis. $hipu-i t#năr, incredibil de t#năr, se golise de orice e%presie6 nţepenit n scaun, pilota "ancasterul cu precizia unui campion de tir. 'oar ochii i se mişcau pe o traiectorie fi%ă1 busola - altimetrul - $arpenter şi iarăşi1 busola - altimetrul $arpenter, c#te o secundă pentru fiecare şi at#t. (---------------------------------------------B ffice of Strategic Services G 8iroul de servicii strategice. IN.*.J

$arpenter deschise din nou hubloul6 răsplata fu aceeaşi bezna cenuşiuopacă. $u st#nga, făcu semnul /n faţă0. *rema+ne apăsă imediat levierele... @ruitul motoarelor scăzu n intensitate. $arp $a rpen entter şi şi re rettrase rase capul apul şi nch nchis ise. e. ri ric# c#tt de real reală ă ii-ar ar fi fost fost  ngrijorarea, nu lăsă nici o umbră să i se citească citeas că pe chip. &ncepu să fredoneze

 

din nou, n surdină6 cu mină calmă, rela%ată, scrută bordul avionului, apoi i se adresă lui *rema+ne, pe tonul său obişnuit de conversaţie1 ( "a şcoala aia, de piloţi, ai auzit, vreodată, vorbindu-se despre pierderea de viteză3  *rema+ne tresări, şi aruncă ochii pe bord şi acceleră puţin. $arpenter sur#se, se uită la ceas şi apăsă de două ori pe butonul de ape). Soneria Sone ria ba baza zaii de deasu asupr pra a ca capu pulu luii se serg rgen entu tulu luii mitr mitral alio ior, r, ca care re st stăt ătea ea n picioare, l#ngă uşa fuzelajului. Sergentul cercetă cu privirea chipurile, ncordate ale băieţilor şi făcu un semn din cap1 ( 'ouă minute, domnilor.  *rase uşa c#ţiva centimetri, pentru a verifica dacă funcţionează funcţionează uşor. !rin mica deschizătură, deschizătură, mugetul mugetul moto motoarelo arelorr deven devenii brusc asurzitor, asurzitor, dar nu era nici pe depa depart rte e at#t at#t de de depr prim iman antt ca rafa rafala la n ngh gheţ eţat ată, ă, şuie şuieră răto toar are, e, ce năvă năvăli li  năuntru. !araşutiştii schimbară ntre ei priviri privir i deliberat prudente, pe care nsă sergentul le interpretă corect6 trase uşa la loc. ( 'e acord, domnilor, asta nu-i noapte nici pentru jivine, darămite pentru oameni. "a fel g#ndea şi locotenent-colonelul $arpenter, care-şi mai scoase o dată capul n viscol. 'upă cinci secunde faţa i se acoperi de ace ca de arici6 n cincisprezec cincis prezece e secunde, secunde, pielea i amorţ amorţii total total,, ca sub anestezie. anestezie. 'istracţia 'istracţia avea să nceapă nsă c#nd va băga capul la loc1 se aştepta la dureri cumplite care  nsoţesc ntotdeauna restabilirea circulaţiei. 'e data asta, nsă, $arpenter era hotăr#t să suporte supliciul p#nă ia capăt, adică p#nă n clipa n care va zări muntele >eisspitze. $u mişcări mecanice şi meticuloase, şi şterse cu pielea de căprioară ochelarii de protecţie, scrut#nd ncontinuu spaţiul cenuşiu-obscur, n speranţa de a repera muntele nainte ca >eisspitze să-l repereze pe el. &n carlingă, *rema+ne şi rotea privirile după tipic1 busolă - aftimetru -$ar -$ arpe pent nter er,, buso busolă lă - alti altime metr tru u - $a $arp rpen ente ter, r, numa numaii că ac acum um n nt# t#rz rzia ia ma maii  ndelung cu ochii pe chipul comandantului, n aşteptarea semnalului de  nclinare bruscă a bombardierului spre st#nga singura manevră posibilă de evitare a impactului. $arpenter nu dădea nsă nici un semnal6 batea, n schimb, darabana cu degetele pe genunchi. "ui *rema+ne i căzu deodată fisa1 ăsta trebuie că era gestul care-l trăda pe comandant, n momentele sale de ma%imă emoţie şi ncordare - at#t lăsa să se ghicească.

 

Se scurseră zece secunde. ai trecură cinci, apoi alte cinci. &n ciuda fr frig igul ului ui di din n cabi cabină nă,, *re *rema ma+n +ne e simţ simţea ea pr prel elin ing# g#nd ndu-i u-i-s -se e pe obraj obrajii pi picu curi ri de sudoare. 2ra nerăbdător la culme să facă odată virajul la st#nga, pentru a evita coliziunea care ameninţa să-i zdrobească din clipă-n clipă. 2ra conştient de faptul că nu mai trăise n viaţa lui o asemenea spaimă, că nici nu se g#ndise vreodată la asta6 intră ntr-un soi de panică animalică. poi şi mai dădu seama de ceva1 $arpenter ncetase să mai bată darabana. untele, n sf#rşit, se ivi, nu at#t n dimensiunile lui reale, ci, mai cur#nd,  n cele bănuite, dar t#nărul, oricum, l văzu. păru ncet-ncet n faţa ochilor săi, puţin către dreapta direcţiei de zbor6 intui prezenţa cov#rşitoare a concretului, a acelui concret palpabil care eclipsează cu totul mica speranţă ce ncepuse să se materializeze din nimic. rice speculaţie fu nsă anulată de priveliştea reală, de neconfundat, a versantului neted ce se nălţa n văzduhul cenuşiu-opac pe o verticală aproape perfectă. $arpenter şi retrase capul, fără a nchide nsă hubloul, şi apăsă pe butonul, interfonului1 ( Sergent Oohnson3 articula cu greu, nu din pricina emoţiei, ci a faptului că ma%ilarele ingheţaseră de-a binelea. ( Sir3 Vocea albă, impersonală, a lui Oohnson, cu infle%iuni metalice, trăda o ncordare e%tremă, n pofida unicului cuv#nt rostit. ( $red că /ofiţer de aviaţie0 Oohnson ar suna s una mult mai bine. ( Vă rog, sir3 ( !e loc repaus6 l-am reperat. !oţi să adormi la loc. &nchise legătura, se ntinse n sus şi apăsă pe un buton de deasupra capului, după ce mai aruncă o privire fugară prin hublou. !e peretele din dreapta al fuzelajului, se aprinse un bec roşu. Sergentul mitralior se sprijini cu m#na de uşă. ( @n minut, domnilor. *rase uşa larg6 n fuzelaj se iscă un viscol n miniatură. $#nd se aprinde becul verde... Nu-şi mai termină fraza, fiindcă puţinele cuvinte rostite erau c#t se poate de limpezi6 pe de altă parte, ca să se facă auzit n vacarmul motoarelor şi al viscolului viscol ului ar fi trebuit trebuit să răcnească, şi orice vorbă n plus nu ar fi fost dec#t un efort inutil. 'in acelaşi motiv, nimeni nu zise nimic. &n orice caz, privirile pe care şi le schimbau paraşutiştii ntre ei e%primau mai clar dec#t vorbele g#ndul care-l

 

frăm#nta pe fiecare1 dacă aici, năuntru, era aşa, atunci cum trebuie să fi fost afară33 "a un semn al mitraliorului, afară mitraliorului, se aliniară l#ngă uşă, n frunte cu sergentul sergentul Darrod, pe al cărui chip era ntipărită e%presia martirului creştin n prima şi ultima sa ncleştare cu un leu. $a un uriaş pterodactil din negurile istoriei, "ancasterul nfrunta uruind stihiile, de-a lungul versantului neted. !eretele de st#ncă nvelit n gheaţă părea, ntr-adevăr, ntr-adevăr, foarte aproa aproape6 pe6 pentru pentru *rema+ *rema+ne, ne, neverosimil neverosimil de aproa aproape. pe. chii i rămăseseră ţintuiţi pe hubloul deschis, deasupra capului lui $arpenter şi ar fi putut să jure că v#rful aripii drepte zg#rie peretele muntelui. Eaţa continua să-i fie scăldată n sudoare, dar buzele şi le simţea ca de cenuşă. Ci le umezi pe furiş, să nu-l observe $arpenter, dar degeaba. Sergentul Darrod, n schimb, nu avea buzele arse6 asta nsă numai fiindcă  l biciuiau rafalele care izbeau din plin n fuzelajul bombardierului. ltminteri,  mpărtăşea aproape ntru totul spaima lui *rema+ne. Stătea n prag, n picioare, ţin#ndu-se str#ns de perete, pentru a nu fi smuls de pala de v#nt6 chip ch ipuu-ii e%pr e%prim ima a o ci ciud udat ată ă re resem semna nare re.. !riv !rivire irea a i era era aţin aţinti tită tă,, ca n tran transă să,, asupra unui punct, la st#nga sa, unde, dintr-o clipă ntr-alta, v#rful aripii din dreapta urma să se izbească de >eisspitze. &năuntru, becul roşu continua să p#lp#ie. itraliorul şi lăsă m#na pe umărul lui Darrod, ntr-un gest de ncurajare. Darrod, căruia i trebuiră trei secu se cund nde e să-ş să-şii poat poată ă de desp spri rind nde e oc ochi hiii de pe v# v#rf rful ul arip aripii ii de av avio ion, n, făcu făcu o  jumătate de pas napoi. $u un gest ferm, ndepărtă m#na sergentului de pe umărul său. ( Nu mă mpinge, camarade, urlă el, ca să se poată face auzit. 'acă n-o să am ncotro, mă voi sinucide, adică voi muri după moda veche, din bătr#ni, de propria-mi m#nă. &şi reluă poziţia, l#ngă uşă. &n aceeaşi clipă, $arpenter aruncă o ultimă privire prin hublou şi-i dădu lui *rema+n *rema+ne e semnal semnalul ul mul multt aşt aştept eptat1 at1 rotire rotirea a len lentă tă a m#i m#inii nii st#ngi st#ngi.. !ilotu !ilotull  nclină imediat bombardierul după care l ndreptă la loc. Se ndepărtară uşor de versant, care rămase undeva, mai jos. 2pisodul zborului razant nu fusese un act gra gratui tuitt de viteji vitejie, e, ci o etapă etapă pre premer mergăt gătoar oare e traseu traseului lui minuţi minuţios os calcul calculat at pentru zborul deasupra ngustului platou. &ncă o dată -, pentru ultima oară, nsă -comandantul şi scoase capul &n viscol, ntinz#ndu-şi ntre timp braţul, sub

 

privirile nfrigurate de nerăbdare ale lui *rema+ne, spre un buton situat n aparatura de deasupra parbrizului, pe care, n sf#rşit, l apăsă. 'in 'i n po pozi ziţi ţia a lui lui inco incomo modă dă,, cu capu capull pe sp spat ate, e, de-i de-i n nţe ţepe peni nise se ceaf ceafa, a, sergentul Darrod văzu că becul roşu se stinse6 la aprinderea becului verde, şi  ndreptă spatele, nchise ochii str#ns şi, flutur#nd anapoda din braţe, şi dădu drumul n gol6 lansarea nu fu tocmai reuşită, pentru că, n loc să sară direct, făcuse mai nt#i un pas nainte, acum se răsucea n aer, n timp ce i se deschidea deschi dea paraşuta, &i urmă Schaffer Schaffer,, cu o demonstraţ demonstraţie ie elega eleganta, nta, corectă, cu călc#ile şi genunchii lipiţi, apoi $arracioia, apoi maiorul. Smith privi n jos si chipul i se crispa, n hăul cenuşiu de sub el, l zări pe Darr Da rrod od zb zbăt ăt#n #ndu du-s -se e n ae aerr ca un pe pend ndul ul dere deregl glat at.. $orz $orzil ile e para paraşu şute teii se  ncurcaseră rău, iar n eforturile lui disperate şi st#ngace de a le descurca, nu reuşise dec#t să le nc#lcească mai tare. $ele din st#nga fuseseră trase prea  jos, iar bietul om aluneca pe o parte, cu o viteză demenţială, cum Smith nu mai văzu vă zuse se ni nici ciod odat ată ă n as asem emen enea ea situ situaţ aţii ii.. @r @rmă mări ri cu priv privir irea ea si silu luet eta a ce se rost rostog ogol olea ea ra rapi pid, d, sp sper er#n #nd, d, din din to tott su sufl flet etul ul,, ca soar soarta ta să nu-l nu-l azv# azv#rl rle e pe radiotelegrafist peste muchia prăpastiei. &n &ntr tris ista tatt se uită uită ia ceil ceilal alţi ţi66 slav slavă ă 'o 'omn mnul ului ui,, nu era era ni nici ci un mo moti tiv v de spaimă, căci *homas, $hristiansen şi Smith+ efectuau o cobor#re perfectă, la o distanţă at#t de mică unii de alţii, nc#t mai-mai să se atingă. Sergen Ser gentul tul mitral mitralior ior se năp năpust ustii spr spre e coa coada da fuz fuzelaj elajuiu uiuii ncă ncă naint nainte e de lansar lan sarea ea ultimu ultimului lui par paraşu aşutist tist,, *orran *orrancece-Sm+ Sm+the the,, zis Smi Smith+ th+.. *ra *rase se iute iute dede-o o part pa rte e un cufă cufăr, r, nde ndepă părt rtat ată ă o pr prel elat ată ă şi se ap aple lecă că să să-i -i aj ajut ute e unei unei făpt făptur urii ghemuite să se ridice n picioare. Noul personaj se dovedi a fi o fată, mai cur#nd scundă, cu ochii mari, negri, şi trăsături fine. $hipu-i gingaş sugera un trup firav, dar era greu să-ţi dai seama de adevăr, ncotoşmănată cum era, n veşm ve şmin inte te groa groase se pest peste e care care mai mai trăs trăses ese e şi o salo salope petă tă de schi schi.. &n &n.. pl plus us,, paraşuta. Eata era nţepenită de frig şi din cauza poziţiei n care stătuse p#nă atunci, dar sergentul avea ordine precise de ndeplinit. ( Daideţi, miss 2llison, o zori el, apuc#nd-o de talie şi mping#nd-o spre uşă. N-avem nici o clipă de pierdut. ai pe jos, mai pe sus, o t#r p#nă n prag, unde un ostaş tocmai dădea drumul penultimei paraşute şl penultimului container. Se auzi pocnetul sec al

 

c#rligului. ar+ 2&lison se ntoarse ca pentru a rosti ceva, dar se răsuci brusc şi dispăru n beznă, urmată, după o secundă, de ultima paraşută, cu containerul respectiv. Sergentul scrută c#teva clipe ntunericul, şi frecă bărbia, dădu din cap a  ndoială, făcu un pas napoi şi trase la loc uşa grea. "ancasterul zumzăi mai departe, despic#nd ntunericul şi ninsoarea, cu acceleraţie redusă. $ur#nd nu se mai văzu deloc, iar după alte c#teva clipe pieri şi ş i b#z#itul slab al motoarelor.

$apitolul : Smith şi ncleşta m#inile c#t putu de sus n faldurile paraşutei, mpinse cu putere şi realiză o aterizare perfectă - cu genunchii ndoiţi şi călc#iele lipite  n stratul de zăpadă, gros mai bine de o jumătate de metru. V#ntul izbea năpraznic p#nza. păsă dispozitivul de str#ngere rapidă a paraşutei, o trase la păm#nt, o rulă şi o mpinse ad#nc n omăt, folosind ca greutate pachetul pe care-l purtase n spinare. ici, jos - dacă se putea spune astfel, la o altitudine de peste două mii de metri - ningea bl#nd, prin comparaţie cu viscolul n care se aruncaseră, sărind din "ancaster, dar vizibilitatea era aproape la fel de redusă6 v#ntul sufla cu o viteză de douăzeci de noduri pe oră, iar pulberea fină de nea era destul de deasă. Smith şi aruncă iute privirea n jur, dar nu zări nimic şi pe nimeni. $u m#inile ngheţate, se scotoci n tunică, reuşind, n ceie din urmă, să scoată o lanternă şi un fluier, cu care semnaliza alternativ, spre est si spre vest. !rimul şi făcu apariţia *homas, urmat de Schaffer6 n două minute se prezentară toţi, n afară de sergentul Darrod. ( dunaţi paraşutele aici şi puneţi o greutate peste ele, ordonă Smith. şa, ngropaţi-le ad#nc. "-a văzut cineva pe Darrod3 Nimeni3 $hiar nimeni3 ( @ltima oară c#nd l-am zărit, se legăna deasupra mea ca un distrugător pe o mare agitată, răspunse Schaffer. ( şa l-am văzut si eu, ncuviinţă Smith. Ealdurile erau răsucite3 ( Nu le-ai fi putut desc#lci nici cu tirbuşonul. 'ar aş zice că nu era n pericol de prăbuşire. N-am avut timp să mă lămuresc... l-am pierdut din ochi c#nd erarn gata să ating păm#ntul. ( i vreo idee cam pe unde ar fi putut să cadă3

 

( 7reu de zis. 'ar n-a păţit nimic, domnule maior, poate are o gleznă scr#ntită sau un cucui, nimic grav. ( &mprăştiaţi-vă şi căutaţi-l, cu lanternele, ordonă Smith. Se răsp#ndiră, răsp#ndiră, păstr#nd ntre ei dista distanţa nţa la care fascicol fascicolele ele de lumin lumină ă se puteau ncrucişa6 Smith cerceta minuţios terenul. !e chipu-i ncordat nu puteai totuşi totu şi ghici dacă mpărtăşe mpărtăşea a sau nu opti optimismul mismul lui Schaffer. Schaffer. 'upă trei minute, minute, un strigăt se auzi din dreapta. aiorul o luă ntr-acolo n pas alergător. larma o dăduse $arraciola, pe care-l găsiră st#nd n picioare, la capătul aflorimentului, cu lanterna ndreptată n jos. "a vreo doi metri sub st#ncă, pe o porţiune de teren ce forma un soi de adăpost de v#nt, ntr-un troian nalt de zăpadă zăcea, pe jumătate ngropat, cu faţa n sus si braţele n lături, sergentul Darrod6 ochii larg deschişi parcă priveau nepăsători ninsoarea. junşi acolo, zăriră cu toţii trupul nemişcat. Smith sări n nămetele de zăpadă, ingenunche şi-l apucă de umeri, ncerc#nd şă-l ridice. $apul lui Darrod se legăna pe spate, ca la o păpuşă de c#rpă, stricată. Smith l culcă la loc, n zăpadă, şi-i pipăi pulsul, la g#t. Aămase o vreme n genunchi, cu capul plecat, apoi se ridică, greoi. ( ort3 ntrebă $arraciola. ( ort. Ci-a fr#nt g#tul, i lămuri Smith, cu un chip golit de e%presie. !robabil că s-a ncurcat n faldurile paraşutei şi a aterizat prost. ( Se mai nt#mplă, zise Schaffer, am auzit şi eu de asemenea cazuri. 'upă o tăcere, ntrebă1 i iau aparatul de radio, domnule maior3 Smith ncuviinţă din cap. "ăs#ndu-se n genunchi, Schaffer ncepu să caute catarama de la cureaua de la spate. ( Nu te supăra, interveni interveni Smith, nu-i bine. re o cheie legată legată de g#t, sub tunică. $heia se potriveşte la lacătul de la catarama de sub buzunarul de la piept. Schaffer găsi cheia, descuie lacătul cu oarecare dificultate, dădu jos curelele de pe umărul mortului şi scoase, n sf#rşit, aparatul. Se ridică, cu radioul bălăngănindu-i-se n m#ini. ( cuM, dacă ne g#ndim bine, ce rost mai are...3 făcu el, cu ochii la Smith. 'upă o asemenea prăbuşire, de şi-a fr#nt g#tul, nu văd cum ar mai putea funcţiona scula asta. Eără un cuv#nt, cuv#nt, Smith apucă aparatul, l puse jos, scoase antena, potrivi butonul de transmisie şi-l răsuci pe cel de apel. 8eculeţul roşu se aprinse, semn

 

că circuitul de transmisie funcţiona. Aăsuci apoi butonul de recepţie, mări volumul, umblă la butonul de acord şi prinse o melodie lentă. scultă c#teva secunde, apoi nchise aparatul şi i-l ntinse lui Schaffer. (  ajuns pe sol n condiţii mai bune dec#t sergentul Darrod, comentă Smith, pe un ton sec. Daidem. ( &l ngropăm, domnule maior3 ntrebă $arraciola. ( Nu-i nevoie, răspunse Smith, indic#ndu-i cu lanterna perdeaua de fulgi care ca re se cern cernea eau u ne neco cont nten enit it,, ntr ntr-o -o or oră ă l vor vor ac acop operi eri.. Da Daid ideţ eţii să că căut utăm ăm proviziile. ( !entru 'umnezeu, nu slăbi str#nsoarea) se auzi glasul speriat al lui  *homas. ( Psta-i necazul cu voi, celţii, c#rti Schaffer, n-aveţi ncredere nici n umbra voastră. N-ai motiv de spaimă, viaţa ta se află pe m#inile sigure ale lui Schaffer şi $hristiansen. N-ai de ce să te alarmezi. ( *ocmai de-aia, altfel de ce m-aş alarma3 ( 'acă ncepem toţi cobor#rea, l ncuraja Schaffer, n-o să-ţi dăm drumul dec#t n ultima clipă. $u o ultimă privire tristă peste umăr, *homas se lăsă să alunece pe buza neagră a prăpastiei. Schaffer şi $hristiansen se bizuiau fiecare pe c#te un singur picior, fiind traşi, la r#ndul lor, de ceilalţi. "a distanţa pe care o putea străbate cu lumina lanternei, *homas văzu un perete de st#ncă perfect vertical cobor#nd n beznă, o st#ncă goală ale cărei singure fisuri vizibile erau acoperite de gheaţă6 n rest, nimic de care să-ţi propteşti o m#nă sau un picior. ( m văzut tot ce aveam nevoie, rosti el, peste umăr. Eu tras napoi6 şi croi cu grijă drumul n sus, p#nă la maldărul de provizii, apoi se ridică n picioare, nşfacă pachetul din care se iveau v#rfurile schiurilor. ( 2%trem de utile, n-am ce spune, de mare ajutor n situaţia asta, făcu el, mohor#t. ( 2 chiar aşa de abrupt3 ntrebă Smith. ( Vertical, neted ca sticla, iar n jos nu se vede nimic. $e ad#ncime credeţi c-o avea prăpastia, domnule maior3 ( $ine poate şti3 Smith dădu din umeri. Ne aflăm la vreo două mii trei sute de metri nălţime. !entru asemenea altitudini, hărţile nu indică niciodată detalii. Scoate nailonul ăla.

 

7ăsiră pachetul cu nailon - o rolă de vreo trei sute de metri lungime  ntr-un sac s ac de p#nză, aşa cum fusese ambalat din fabrică. 'eşi nu depăşea ca grosime o s#rmă de rufe, fr#nghia era e%trem de rezistentă, datorită firului metalic din interior. &nainte de a ieşi din fabrică, coeficientul de rezistenţă fusese verificat metru cu metru. Smith legă capătul de un ciocan şi, ţinut str#ns de doi oameni, i dau drumul să alunece n prăpastie, socotind, ntre timp, numărul de metri. 'e c#teva ori, ciocanul se izbi de c#te un obstacol, dar l depăşi de fiecare dată. &ntr-un t#rziu, n ciuda manevrelor lui Smith, fr#nghia rămase complet ntinsă. ( 8un, făcu Smith, d#ndu-se napoi un pas, cam asta ar fi. ( Ci dacă nu-i aşa3 ntrebă $hristiansen. 'acă s-o fi agăţat, dracului, n vreun colţ de st#ncă, la trei-patru sute de metri altitudine3 ( i măsurat ad#ncimea prăpastie)3 ntrebă $arraciola. ( Captezeci de metri. ( Ne-au mai rărnas aproape trei sute, ai3 r#nji *homas. *aman bine c#t ne-ar trebui să facem un br#u n jurul garnizoanei de la Schloss dler. Nu r#se nimeni. Smith rupse tăcerea1 ( m nevoie de un piton şi de două aparate emisie-recepţie. $am la vreo patru-cinci metri de buza prăpastiei, curăţară zăpada şi  nfipseră ad#nc n st#ncă, cu ciocanul, un piton. Smith ntinse capătul fr#nghiei, alcătui două cercuri pe care şi le petrecu n jurul pulpelor, şi str#nse centironul şi-şj at#rnă pe umăr un aparat de emisie-recepţie. Er#nghia fu apoi răsucită n  jurul pitonului6 trei inşi din echipă, care stăteau cu spatele spre st#ncă, şi-o  nfăşurară de c#teva ori pe m#nă, gata să preia greutatea. Schaffer aşteptă cu celălalt aparat. 'upă ce verifică dacă nu e%istau colţuri ascuţite pe v#rful st#ncii, Smith se răsuci cu precauţie şi făcu semn să fie lăsat n jos. $obor#rea n sine era uşoară. şa cum le spusese *homas, verticala era perfectă, deci tot ce avea de fă făcu cutt era era să se fer erea easc scă ă de pe pere rettele ele st st#n #nci cii. i.  si sing ngu ură da dată tă n nt# t#ln lnii o protuberantă6 se răsuci puternic n aer, dar şi recapătă echilibrul n c#teva clipe. 0lpinismul pentru toţi0, g#ndi Smith, doar poate că uşurinţa cu care aluneca era o simplă aparenţă1 avea avantajul de a nu vedea nimic n hăul ce se căsca sub el. Se afundă cu picioarele ntr-un strat gros de zăpadă şi se opri. 'escrise cu lumina lanternei un semicerc6 se oprise pe o st#ncă, atunci trebuie să fie

 

foar foarte te mare mare,, căci căci se nti ntind nde e c# c#tt vede vede cu ochi ochii. i... .. un pl plat atou ou uş uşor or n ncl clin inat at.. Versa Ve rsant ntul ul nsu nsuşi şi avea avea o su supr praf afaţ aţă ă ne nete tedă dă,, cu e%ce e%cepţ pţia ia un unei ei sin singu gure re fisu fisuri ri superficiale, lată de c#ţiva paşi, situată chiar n apropiere. 4şi scoase fr#nghia şi răsuci butonul aparatului de emisie-recepţie. ( !#nă acum, e-n regulă. *rageţi fr#nghia sus. ai nt#i proviziile, după aia voi. Er#nghia şerpui n beznă. &n două transporturi, pachetele ajunseră toate  jos n cinci minute. $ur#nd şi făcu apariţia şi $hristiansen. ( $e s-o fi făc#nd at#ta caz de alpinismul ăsta3 ntrebă el, vesel. !#nă şi bunică-mea s-ar fi descurcat. ( !oate că ar fi fost mai bine s-o luăm pe bunică-ta n locul tău, i replică Smith, acru. ai avem de cobor#t. la-ţi lanterna şi vezi c#t de lată e st#nca şi cum se poate cobor mai bine6 şi, ferească 'umnezeu, nu te rostogoli n prăpastie. $hristiansen se ndepărtă, cu un sur#s ironic. Viaţa le aparţine celor vii, iar el era c#t se poate de viu. $#t şi ndeplini misiunea, ceilalţi cobor#ră cu toţii, pe r#nd, n afară de Schaffer. 'in aparatul de emisie-recepţie, răzbătu un glas pl#ngăreţ. ( 'aM eu cum cobor3 &n m#ini, aproape şaptezeci de metri3 $u m#inile bocnă, pe o fr#nghie aşa de lungă şi de groasă3 r fi trebuit să se g#ndească cineva şi la asta. ( S-a g#ndit cineva şi la asta, i e%plică Smith, netulburat. Verifică dacă fr#nghia mai este str#nsă bine n jurul pitonului şi dă-ţi drumul n jos. ( @n răspuns se găseşte ntotdeauna, comentă Schaffer. $obor. $hristiansen se ntoarse aproape n aceeaşi clipă cu el. ( Nu-i chiar at#t de groaznic... ai e o st#ncă, la vreo cinşpe-şaişpe metri deasupra noastră, ce se curbează nspre est. $el puţin aşa mi-a apărut mie, ca o st#ncă. N-am ncercat să văd c#t e de abruptă, că sunt om nsurat, dar platoul ăsta coboară ntr-o pantă lină, ncolo, nspre apus, şi pare a se prelungi o bună bucată de drum. Sunt şi copaci - am mers de-a lungul lor aproape două sute de metri. ( $opaci, la altitudinea asta3 ( ă rog, nu sunt ca nişte catarge, doar nişte pini pirpirii, dar tot te poţi adăposti printre ei. ( 2 destul de bine, ncuviinţă Smith, acolo vom petrece noaptea.

 

( şa de aproape3 *onul mirat al lui Schaffer trăda foarte puţin entuziasm pentru o asemenea idee. N-ar trebui să cobor#m c#t putem de departe p#nă diseară, domnule maior3 ( Nu-i nevoie. 'acă pornim imediat ce se crapă de ziuă, vom depăşi binişor şirul principal de pomi p#nă ce apucă să răsară soarele. ( Sunt de părerea lui Schaffer, adăugă $arracioia, cu un aer nţelept. Să  naintăm c#t mai mult posibil. *u ce crezi, laf3 l ntrebă pe $hristiansen. ( !ărerea lui $hristiansen $hristiansen nu are nici o impo importanţ rtanţă, ă, i replică replică Smith calm, dar cu o răceală de gheaţă, n ton cu aerul de munte. ici nu ne aflăm la o masă rotundă sau la un seminar, ci avem de ndeplinit o operaţiune militară, iar operaţiunile de acest tip sunt conduse de un şef. Ci, fie că vă convine sau nu, amiralul Aolland m-a nsărcinat pe mine cu comanda acestei misiuni. Vom  nopta aici. duceţi totul ncoace. $ei cinci bărbaţi schimbară priviri ntre ei, apoi se aplecară să ridice pachetele. &ntr-adevăr, conducerea grupului nu putea constitui un subiect de discuţie. ( &nstalăm corturile acum, şefule3 ntrebă Schaffer. ( 'a) &n limbajul lui Schaffer, 0şefule0 e%primă, probabil, mai mult respect decit 0domnule maior0 sau 0sir0, şi zise Smith, apoi continuă cu voce tare1 !e urmă, o masă caldă, o cafea fierbinte, şi ncercăm să stabilim legătura cu "ondra, prin radio. *rage fr#nghia jos, $hristiansen. Să se lumineze de ziuă, nu vrem să dea damblaua n figurile alea de la Schloss dler care se tot f#ţ#ie cu binoclurile la ochi. $hristiansen dădu din cap şi ncepu să tragă de fr#nghie. $#nd se ivi capă ca pătu tull li libe ber, r, Smit Smith h ţipă ţipă şi se rep repez ezii la $n $nri rist stia ianse nsen, n, apuc apuc#n #ndu du-l -l de braţ braţ.. $hristiansen se opri, mirat. ( Sfinte Sisoie) Smith şi şterse fruntea cu palma. *aman la tanc) ( $e s-a nt#mplat3 ntrebă Schaffer, ngrijorat. ( m nevoie de doi dintre voi, să mă ridice. Dai, iute, p#nă nu dispare nenorocita asta de sfoară) 'oi camarazi il săltară n aer. Smith se ntinse şi apucă fr#nghia care se bălăbănea, sări jos şi o legă apoi bine, cu multă grijă, de celălalt capăt. ( cum, că aţi isprăvit... interveni, politicos, *orrance-Sm+the, puteţi să ne e%plicaţi...

 

( Aadioul. Smith trase un oftat lung de uşurare. vem o singură listă de frecvenţe, semnale de apel şi un cod. Aaţiuni de securitate. "ista se află n tunica sergentului Darrod. ( oleu, pot să-mi şterg şi eu fruntea, şefule3 făcu Schaffer. ( ă duc eu n locul dumneavoastră, dacă vreţi, se oferi $hristiansen. $ hristiansen. ( ulţumesc, dar e vina mea, aşa că trebuie să merg eu. &n afară de asta, sunt su nt singu singuru rull de-a de-aic icii cu ce ceva va e%pe e%perie rienţ nţă ă de al alpi pini nist st - sau, sau, cel cel puţi puţin, n, aşa aşa apreciază colonelul >+att-*urner - şi am impresia că urcuşul pe st#nca aia e mai greu dec#t cobor#şul. Nu-i nici un zor. Să ne instalăm nsă mai nt#i tabăra şi să m#ncăm ceva. ( 'acă nu te poţi descurca mai bine de at#t, Smith+, să-ţi dăm un preaviz de o săptăm#nă... care e%piră azi, i zise, Schaffer lui *orrance6 r#c#i dosul pl plăc ăcuţ uţei ei de meta metal, l, scu scutu tur# r#nd nduu-se se de oroa oroare re.. -am am nă născ scut ut n ntr tr-o -o casă casă de creştini, aşa că nu trebuie să-ţi spun ce-mi aminteşte chestia asta. ( Nu-i Nu-i vina vina me mea a că au m mpa pach chet etat at un alt alt ti tip p de desc deschi hiză zăto toar are e de conserve, se t#ngui *orrance-Sm+the, amestec#nd n vasul de pe maşina de gătit cu butan, n care pusese la ncălzit gulaşul de culoare incertă. runcă o privire optimistă către camarazii săi aşezaţi n semicerc n cortul slab luminat1 ai vrea careva o porţie3 ( N-ai haz deloc, făcu Schaffer, sumbru. ( şteaptă p#nă o să guşti din cafeaua asta, l sfătui Smith, şi o să te miri de ce-oi fi c#rtit mai nainte. Se ridică, scoase capul afară din cort să vadă cum mai e vremea, apoi se ntoarse spre ai săi1 S-ar putea să lipsesc cam o oră, dar dacă acolo, sus, viscoleşte... &ncuviinţară din cap, devenind brusc, sobri. Sigur, Smith va avea mult de furcă p#nă să dea de cadavrul lui Darrod. ( 2 o noapte cumplită, zise Schaffer, vin şi eu să vă dau o m#nă de ajutor. ( ulţumesc, nu-i nevoie.  să mă caţăr şi o să-mi dau drumuj n jos singur.  coardă legată de un piton nu e chiar ca un ascensor, dar e destul de bună ca să ajung acolo şi să mă ntorc, iar o persoană n plus n-ar sluji la nimic. 'ar am să-ţi spun imediat ce-ai putea să faci. Smith dispăru şi reveni ndată cu aparatul de radio, pe care i-l aşeză n faţă1 n-am chef ca după tot chinul ăla p#nă sus, ca să recuperez carnetul cu cifru, să constat că nu ştiu ce cretin l-a

care umbra avionului i urmărea, n lumina clarului de lună, ajung#nd adesea at#t de aproape, nc#t avea senzaţia că ar putea-o atinge cu m#na. &ncercă săşi alunge din minte dezastrul iminent, n situaţia n care avionul şi umbra

 

acestuia s-ar fi suprapus perfect. 4şi dezlipi cu greu ochii de pe hublou şi se uită la ceas. ( 'ouăzeci şi cinci de minute, rosti către pilotul ce şedea rela%at, n scau sc aunu null de al alăt ătur uri, i, cu o mutr mutră ă plic plicti tisit sită, ă, ce cont contra rast sta a bi biza zarr cu po podo doab aba a impresionantă a mustăţilor roşcate, tip 0ghidon0. Aeuşeşti să ajungi la timp3 ( 2u, da, răspunse $arpenter, sigur de sine. ă ntreb nsă dacă şi ceilalţi vor reuşi. ( 'umnezeu ştie, eu, unul, nu prea văd cum. miralul, a cărui părere de altminteri altmi nteri o mpărtăşesc, mpărtăşesc, e convi convins ns că băieţ băieţiiii au rămas acolo acolo,, la Schlo Schloss ss dler. &n afară de asta, ntreaga ţară este, acum mai mult ca sigur, mobilizată p#nă n dinţi. $e şanse ar mai avea3 ( 'e aceea v-aţi ostenit să veniţi3 ( 'oar i-am trimis cu m#na mea, răspunse >+att-*urner, sec. Se uită n  jos. Văzu, cu groază, cum avionul şi umbra lui erau gata-gata să se suprapună,  n zborul razant deasupra unei păduri păduri de pini. 2 musai să te menţii chiar at#t de aproape de sol, ce naiba3) se t#ngui el, retrăg#ndu-şi privirea. ( Ne ferim de radarul duşmanului, duşmanului, bătr#ne, l consolă consolă $arpenter, suntem mai n siguranţă aici, printre tufişuri. Smith, ar+, Oones şi Schaffer se strecurar

&n preajmă, nsă, se vedeau destui militari narmaţi - două camioane pline, la nici zece metri de garaj, fără a mai pomeni de alte trei camioane oprite ceva mai sus, l#ngă staţia de teleferic. &n faţa localului 0"a cerbul sălbatic0, c#teva

 

patrul pat rule e şi parcas parcaseră eră motoci motocicle cletel tele. e. Sin Singur gurul ul obs obstac tacol ol cu adevă adevărat rat seri serios os i constituia const ituia un mic automobi automobill de campanie, staţionat staţionat chiar n dreptul dreptul porţilor de la garajul lui Sulz, cu şoferul la volan. $#ntărind atent situaţia, Smith decise că o soluţie tot s-ar găsi. Se retrase de la fereastră şi se duse napoi la uşă, să verifice dacă cele patru zăvoare fuseseră trase de-o parte. ar+ şi Oones, alias $arnab+, se şi instalaseră n autobuz. $#nd Deidi puse piciorul pe scară, Schaffer o apucă de umeri, pe neaşteptate, şi o sărută iute, sur#z#ndu-i şăgalnic. Eata l privi, uluită. ( 2i cum, nu te bucuri că mă vezi3 'oamne sfinte, măi fetiţo, prin ce  ncercări cumplite am trecut eu acolo, sus... era c#t pe-aci s-o mierlesc. ( Nu mai arăţi chiar aşa de frumuşel ca acum două ore, i z#mbi Deidi, m#ng#indu-l uşor pe obrazul v#năt 0opera de artă a lui $arraciola0 g#ndi el adică, taman de c#nd ne cunoaştem. Ci se urcă n autobuz. ( 2i, două ore) &n seara asta am mbătr#nit cu douăzeci de ani. Nu-ţi dai seama, deci, deci, de c#nd ţi trag clopote clopotele3 le3 !ăi ce, astaasta-ii puţin3 Vai de capul capul meu) $u o mină de m#hnire resemnată, l urmări cu privirea pe Smith, care se urcase  ntre timp la volan şi răsucea cheia n contact. Na, acum ne aşteaptă alţi douăzeci de ani. "a podea, toată lumeal ( 'ar tu3 ntrebă Deidi. ( $ine, eu3 făcu Schaffer, sincer mirat de ntrebare. $u patul armei, sparse parbrizul jos, apoi se lăsă n genunchi, cu Schmeisserul n poziţie de tragere. 2u sunt conductorul, deci e mpotriva regulamentului. $u m#na rănită, nfăşurată n bandajul pătat de s#nge, Smith apăsă pe demaror. !uternicul motor diesel porni imediat. 'ădu n marşarier, spre fundul garajului, ignor#nd cele două maşini din cale, un ercedes şi un pel n perfectă stare, pe care le transformă ntr-un maldăr de fiare, aidoma rablelor din curtea din dos. utobuzul utobuzul ţ#şni nainte, prinse viteză şi spintecă porţile porţile,, ca pe un perete de mucava. &n troznetul aşchiilor de lemn ce se răsp#ndiră n aer ca o ploaie de confeti, Smith vira brusc spre dreapta, croindu-şi drum prin mulţimea de gură-cască ce contempla fostul Schloss dler, acum un rug n flăcări. 'in 'i n cauz cauza a urui uruitu tulu luii infe infern rnal al al mo moto toru rulu luii amba ambala latt la ma ma%i %imu mum m şi al

zgomotului produs de uşile sfăr#mate, oamenii fură, totuşi, preveniţi să se dea  n lături6 cei din automobilul de campanie campanie - sergentul de la volan şi maiorul care şedea alături, cu un radiotelefon ntr-o m#nă şi un trabuc subţire, fumat pe

 

 jumătate, n cealaltă - n-avură, nsă, nici o şansă, nainte de a se dezmetici, maşina lor fu luată pe sus, fulgerător, de plugul de zăpadă.  t#r apoi c#ţiva metri si ateriza, ca prin minune, tot pe cele patru roţi. aiorul nu avusese nici măcar răgaz să scuture scrumul. otocicliştilor din trupele de v#nători de munte, care urmăriseră scena din pragul c#rciumii 0"a cerbul sălbatic0, nu le veni să-şi creadă ochilor. Se g#nd g# ndir iră ă nt# nt#ii or orii că şo şofe feru rull auto autobu buzu zulu luii po poşt ştal al,, 5ep 5ep Salz Salzma man, n, pe ca care re-l -l cuno cu noşt ştea eau u ca pe un cal cal br brea eaz, z, şi şi pier pierdu duse se minţ minţil ile, e, ori ori că i se bl bloc ocas ase e acceleratorul la podea. $ur#nd constatară, cu dezamăgire, că se nşelaseră. uziră urletul motorului căruia i se schimbau vitezele, iar n maşină i zăriră pe Smith, aplecat peste volan, n spate, pe locul din dreapta, şedea, ghemuit, Schaffer, cu ţeava Schmeisserului proptită pe fereastra spartă. Earurile din faţă se aprinseră şi autobuzul se ndepărtă. ricum, se lămuriseră. "a o comandă scurtă, patrulele se năpustiră spre motociclete. Nu-i Nu -i mai mai pu puţi ţin n ad adev evăr ărat at că şi Sm Smit ith h le vă văzu zuse se.. 'u 'upă pă un cl cla% a%on on de avertisment, răsuci volanul şi ntoarse n viteză autobuzul. &ntuindu-i planul, membrii patrulelor se hot#r#ră, ntr-o fracţiune de secundă, că retragerea era de preferat unui act de vitejie egal cu sinuciderea, aşa că descălecară iute şi urcară n goană treptele de la intrarea n c#rciumă ca să-şi salveze pielea. Sub tăvălugul plugului de zăpadă, motocicletele se transformară, cu un scr#şnet asurzitor, ntr-un maldăr de fiare şi de aşchii de lemn. $#nd Smith se  ndreptă din nou spre mijlocul străzii, se prăbuşiră pe trotuar, bucăţi informe, dar o motocicletă rămase agăţată de lama distrugătoare. păsă pe accelerator accelerator p#nă la fund şi altern altern#nd #nd faza lungă cu faza scurtă a luminii, porni a goni nebuneşte. "a urletul sirenei, pietonii nspăim#ntaţi se dădeau la o parte n ultima secundă, cu mişcări dezordonate de electrocutaţi. &n fine, rămaseră n urmă ultimii. !e dru drumur murile ile alp alpine ine,, aut autobu obuzul zul poştal poştal are pri priori oritat tate e absolu absolută tă asu asupra pra oricărui alt vehicol, anunţ#ndu-şi supremaţia, zi şi noapte, la orice oră, prin intermediul cla%onului ce emite un triolet de neconfundat. "a auzul semnalului sonor,, mai nainte ca vehic sonor vehicolul olul să apară n zare, toată toată suflarea suflarea omenească omenească,, fie ea pe jos, pe capră sau la volan, se fereşte n lături, ntr-at#t de nrădăcinată

este n minţile localnicilor, din fragedă pruncie, ideea că autobuzul poştal e regele necontestat al drumurilor, de nenfruntat nici cu o baghetă magică. şa a fost şi de data aceasta. 5idurile caselor i atrăgeau pe toţi, instantaneu, cu

 

forţa unui magnet puternic. $um oamenii se dădeau n lături automat, luaţi prin surprindere, chipurile lor nu e%primau m#nie sau ciudă, căci evenimentul, pur şi simplu, i depăşea. utobuzul ajunse la capătul uliţei, dar nu răsună nici o  mpuşcătură. &n st#nga, la marginea drumului, motocicleta agăţată se desprinse din  ncleştarea plugului, sfăr#m#ndu-se de un perete scund, de piatră.  nouă achiziţie sigură pentru cimitirul de maşini din dosul garajului lui Sulz, g#ndi, fără să vrea, Smith. &n faţă, drumul se ntindea drept, ca tras cu rigla, paralel cu malul ntunecatului 8lau See. &nchise butonul cla%onului, dar se răzg#ndi şi il răsuci la loc1 o asemenea urlătoare făcea, oric#nd, c#t două mitraliere. ( lte lte me melo lodi diii nu ma maii cu cuno noaşt aşteţ eţi3 i3 n ntr treb ebă ă Sc Scha haff ffer er,, sc scos os di din n sări sărite te.. "ocotenentul d#rd#ia de frig şi se aşezase pe jos, pentru a se feri, c#t de c#t, de aerul ngheţat ce năvălea prin geamul spart. 'aţi-mi un telefon c#nd aveţi nevoie de servicii speciale, cam peste o milă, după socotelile s ocotelile mele. ( $um peste o milă3 ( !orţile cazărmii. *ipul din automobilul de campanie avea radiotelefon. ( &a te uită, chiar aşa3 făcu Smith, privindu-l cu coada ochiului. Ci de ce nu l-ai mpuşcat3 ( 'eh, m-am schimbat, am devenit alt om, şefule, zise Schaffer, cu un oftat. &n viaţa mea s-a petrecut un eveniment nemaipomenit. ( Ci, n afară de asta, n-ai avut loc de ntors. ( &ntocmai. "ocotenentul se răsuci la loc şi se uită pe geamul din spate, să vadă dacă  i urmărea cineva. 'rumul era pustiu. ricum, meritase osteneala, şi zise, căci priveliştea nu era deloc lipsită de interes1 Schloss dler, complet nghiţit de uriaşele văpăi stacojii, l făcu să-şi nchipuie cam cum trebuie să arate iadul. Elăcările luminau terenul pe o rază de jumătate de milă, iar contrastul izbitor cu albeaţa strălucitoare a zăpezii i ntări convingerea că fortăreaţa nu mai avea nici o şansă de salvare. 'in orice perspectivă ar fi privit lucrurile - visul de glorie al incendiatorului maniac sau coşmarul pompierului - era clar că se terminase cu $astelul Vulturilor. &nainte de revărsatul zorilor, nu se va mai alege din el nimic. Va răm#ne doar un morman de ruine triste, fumeg#nde, ce

vor spulbera, pentru generaţii la r#nd, legenda celei mai splendide văi de pe faţa păm#ntului.

 

Scha Sc haff ffer er se sm smul ulse se din din rev reveri erie e şi-i şi-i că căut ută ă cu priv priviri irile le pe ce ceil ilal alţi ţi trei trei pasageri, pitiţi pe sub scaune. *rase o njurătură c#nd, la un viraj brusc, fu aruncat şi izbit de uşa din dreapta. chii-i căzură pe tabloul de bord, luminat. ( Suntem salvaţi) e%clamă el, n al noulea cer. Nouăzeci) ( 'e =ilometri, nu mile, il lămuri Smith. ( h, se dezumflă t#nărui, observ#nd cum Smith şi mută iute talpa de pe accelerator, pe fr#nă. Eluieră n surdină c#nd prin parbrizul făcut ţăndări, zări porţile cazărmii, de care nu-i despărţeau nici două sute de metri. &ndărătul lor, cabina de pază şi careul de defilare se scăldau ntr-un potop de lumini. 5eci de soldaţi narmaţi mişunau ca bezmetici, ncoace şi ncolo, ntr-o nvălmăşeală de nedescris, dar Schaffer şi dădu seama, ntr-o clipită, că lucrurile stăteau cu to totu tull al altf tfel el.. &n &ndi divi vizi ziii se nă năpu pust stise iseră ră sp spre re ni nişte şte ca cami mioa oane ne şi auto automo mobi bile le de campanie, conform#ndu-se unor ordine precise şi neirosind timpul. 5umzăie ca  ntr-un stup, dar nu aiurea, ca sa se afle n treabă constată locotenentul, cu glas tare. ă-ntreb dacă... N-apucă să-şi ncheie fraza c#nd, de după cabina pazei, se ivi, uruind pe şenile, un tanc uriaş. 2fectua o ntoarcere de o sută optzeci de grade şi bloca drumul de-a curmezişul. *urela se răsuci lent spre autobuz, aţintindu-se n direcţia farurilor. ( 2i drăcie) e%clamă Schaffer, n şoaptă, modelul 0*iger0, păi, ăsta are un tun cu calibrul de RR de milimetri, şefule) ( da, ce-i drept, nu-i o jucărie, recunoscu Smith. $ulcat) Se aplecă peste bord, trase de o manetă, iar acul semna semnalizat lizatorulu oruluii porni porni să osci oscile leze ze.. &n &nch chise ise mai mai nt# nt#ii faza faza lung lungă, ă, apoi apoi re renu nunţ nţă ă la faru faruri ri comp comple let. t. !arcurse ultimii metri numai cu luminile de poziţie şi imploră zeii ca tanchistului de pe cumplitul vehicol al uciderii să nu i se năzare să tragă. !rin nu se ştie ce miracol, degetele acestuia nu se atinseră de butonul infernal. Smith ncetini, intră pe poartă şi opri n dreptul cabinei de pază. "ăsă  n jos geamul, ascunz#ndu-şi cu grijă m#na bandajată şi, cu braţul st#ng proptit, urlă la cele trei santinele care, n frunte cu un sergent, toţi narmaţi p#nă n dinţi şi pregătiţi de tragere, i nconjuraseră, n goană1 ( *elefonaţi, imediat) Să vină urgent un chirurg la infirmerie) rătă cu

degetul peste umăr şi adăugă, iute1 $olonelul >eissner, l-au nimerit de două ori - n plăm#ni. Eir-ar să fie, ce stai acolo, ca o mom#ie3 ( 'aM... păi... autobuzul poştal... Ne-au zis la telefon că... b#igui unul.

 

( 8eat mort, mama lui) njură Smith, cu năduf, după care rosti, pe un ton ameninţător1 #ine n zori, l aşteaptă $urtea marţială, dar şi pe tine, dacă moare colonelul. işcă odată) păsă pe ambreiaj si o luă din loc lent, păstr#nd apoi o viteză mică. $onvins de uniforma de maior, dar si de atitudinea sigură a lui Smith, care conducea ncet autobuzul conducea autobuzul n curte curtea a cazărmii, cazărmii, n sunetul sunetul autoritar autoritar al cla%onului cla%onului binecunoscut n lpi, sergentul se repezi, n pas alergător, spre cel mai apropiat telefon.  *ot n viteza nt#i, ocoli cu grijă un grup compact de oameni şi maşini, trecu de un şir de motociclişti, n cizme şi cu m#inile ncleştate pe ghidoane, gata să ţ#şne ţ#şnească, ască, apoi de mai multe vehicol vehicole e blindate, blindate, cu motorul motorul merg#nd unele se şi ndreptaseră spre ieşire, dar, ce plăcută surpriză, nu cu viteza pe care o anticipase. &n faţă se afla acum un grup de ofiţeri, majoritatea grade superioare, care comentau aprins, ncetini şi mai mult. plec#ndu-şi capul pe fereastră, răcni1 ( l-au ncercuiţi ncercuiţi sus, la etaj, la 05urn >ilden Drisch0) "-au luat ostatec ostatec pe coloneiul >eissner) işcaţi-vă odată, pentru 'umnezeu) muţi nsă, c#nd recunoscu, pe dată, mutra unuia dintre ofiţeri - nsuşi căpitanul cu care se 0ntreţinuse0, la c#rciuma cu pricina numai c#teva ceasuri mai nainte, sub identitatea sa temporară de 0maior 8ernd Dimmier0. 'upă o clipă, cli pă, fu la r#n r#ndul dul lui lui,, recuno recunoscu scut. t. $ăp $ăpita itanul nul căscă căscă gur gura, a, nev neveni enindu ndu-i -i să-şi să-şi creadă ochilor, dar, p#nă s-o nchidă la loc, Smith şi apăsase pe accelerator p#nă p# nă la fu fund nd.. u uto tobu buzu zull ţ#şni ţ#şni cătr către e po porţ rţil ile e di dins nspr pre e sud, sud, cr croi oind nduu-şi şi drum drum,, fulgerător, printre mănunchiurile de soldaţi care se aruncau n părţi, plonj#nd n zăpadă, pentru a se salva de secera necruţătoare a uriaşului plug. anevra fu at#t de neaşteptată nc#t reuşiră să parcurgă vreo treizeci de metri, nainte ca rafalele mitralierelor să le ciuruie geamurile din spate. 5gomotul cioburilor se amestecă cu răpăitul gloanţelor. Aăsucind cu disperare volanul, Smith izbuti să iasă din curte, cu un viraj care i ferea, cel puţin pentru c#teva minute, de trăgătorii de elită de pe terenul de paradă. 'in păcate, aşa cum se contura noua situaţie, săriseră din lac n puţ. &n locul duşmanului de care scăpaseră, provizoriu, apăruse unul şi mai cumplit, n

fa faţa ţa că căru ruia ia er erau au to tota tall de desc scop oper eriţ iţi. i. Sm Smit ith h fu c# c#tt pe-a pe-aci ci să sc scap ape e co cont ntro rolu lull volanului c#nd simţi o izbitură puternică n partea de jos a portierei din dreptul

 

său şi imediat, un bubuit. "a nici cincizeci de metri n faţa lor, izbucni flacăra albă a unei e%plozii. ( *ancul 0*lger0, RR de milimetri) răcni Schaffer, firMar al dracului de... ( Oos) Smith plonja n echer, pe podea, de-o parte a volanului. "atura de  jos a parbrizului de-abia de-i trecea de nivelul ochitor. sta a izbit jos. @rmătoarea... @rmătoarea trecu prin uşa dn spate, sus, traversă interiorul autobuzului şi ieşi prin acoperiş, chiar deasupra parbrizului, dar nu se soldă cu o e%plozie. (  fi un obuz rebut)3 presupuse Schaffer, optimist. Sau poate... un e%erciţiu cu obuze oarbe... ( !e dracu) Aeaşezat pe scaun, Smith conducea n zigzag, nebuneşte, n tentativa de a-l deruta pe tanchistul care-i lua la ochi. buze anti-blindaj, băiete, făcute să străpungă cinci centimetri de oţel dintr-un tanc, mai nainte de a e%ploda. Se chirci brusc, c#nd un al treilea obuz rase ferestrele de pe partea st#ngă6 se treziră, am#ndoi, cu o ploaie de cioburi peste ei. 'acă vreunul din alea loveşte saşiul, sau blocul motor, sau plugul... ( Vă rog) "ăsaţi-mă să mor prost, nu-mi mai e%plicaţi nimic) l imploră Schaffer. 'upă o pauză, reluă1 'aM ştiu că-i calm individul, nu se zoreşte, parcar sta la r#nd n biserică, la cuminecătură. ( şi) 'upă ce privi n oglinda retrovizoare, Smith ndreptă volanul. Nu mi-aş fi imaginat niciodată c-o să ajung să-mi doresc a fi urmărit de haite de v#nători de munte. 2i bine, de data asta, chestia mă nc#ntă) Slavă 'omnului) Schaffer ntoarse capul şi se uită n spate. Numără cel puţin trei perechi de fa faru ruri ri,, iar iar alte alte do două uă se şi ivise iviseră ră n pr prag agul ul porţ porţilo ilor. r. 'in 'in cauz cauza a lu lumi mini niii orbitoare, tanchistul nu mai putea vedea autobuzul. ( ă nc#ntă, ha) l ng#nă Schaffer. ă si sim mt n al noulea cer) $amionaşele astea prăpădite nu se iau la ntrecere cu un 0*iger0, nici vorbă. Se năpusti printre scaune, trec#nd pe l#ngă ar+, Deidi şi $arnab+-Oones, care se căznea să se ridice, şi se opri n dreptul lăzilor ngrămădite pe locurile din spate. Case lăzi) Ci noi, care cerusem doar două) &ubito, se adresă lui Deidi, mai făcut cel mai fericit om de pe lume) 'eschise uşa din spate şi se apucă să gole go leasc ască ă lăzi lăzile le,, arun arunc# c#nd nd st stic icle lele le pe dr drum um.. $# $#te teva va se ro rost stog ogol olir iră, ă, le lent nt,, n

zăpadă, dar c#nd Smith acceleră, majoritatea se facură ţăndări. !rimull din cele două vehicole !rimu vehicole de urmărire, urmărire, aflat la ceva mai puţin de trei sute de metri de ei, intră cu roţile n stratul de cioburi. Eără a vedea clar ce se

 

petr pe trec ece, e, Scha Schaff ffer er ap aprec recie, ie, to totu tuşi, şi, că sp spec ecta taco colu lull era era mulţ mulţum umit itor or.. Ea Earu ruri rile le lumi lumina nau u c#nd c#nd la st st#n #nga ga,, c# c#nd nd la dr drea eapt pta a dr drum umul ului ui,, ia iarr sc#rţ sc#rţ#i #itu tull fr#n fr#nel elor or acoperea uruitul motorului diesel al autobuzului lor. ai tare se auzi nsă un zăngănit metalic, atunci c#nd maşina din frunte fu izbită n bara din spate. 'upă 'u pă şocu şocull coli colizi ziun unii ii,, ma maşi şini nile le se sepa separa rară ră - prim prima, a, cu bo botu tull n şa şanţ nţul ul di din n dreapta, n vreme ce a doua alunecă cu roţile din spate n şanţul din st#nga. Earu Ea ruri rile le li se st stin inse sese seră ră nda ndată tă du după pă ci cioc ocni nire re,, dar dar fasc fascic icol olel ele e emis emise e de vehicolele din urmă luminau suficient de tare pentru ca oricine să-şi dea seama că drumul era complet blocat. ( $urăţel, se lăudă Schaffer, bravo, băieţaş, lucraşi bine) Cefule, asta o să-i ţină pe loc) ( da, o să-i ţină, ncuviinţă Smith, pe un ton sumbru, dar numai un minu mi nut. t. $a $auc uciu iucu curi rile le groa groase se de ca cami mion on nu se spar sparg g cu un una a cu două două,, ia iarr obstacolele pot fi lesne măturate din drum. Deidi) ( !rezent) '#rd#ind de frig, fata făcu un pas nainte. ( $#t mai e p#nă la cotitură3 ( @n =ilometru jumate. ( Ci p#nă la podul de lemn, ăla, cum se cheamă, lten 8ruc=e3 ( &ncă at#t. ( 'eci trei minute, cel mult. Aidică vocea. "ocotenente, ai auzit3 *rei minute) *e ţin curelele3 ( 'a, zise t#nărul, care se şi apucase să arunce pachetele cu e%plozibile, lipite ntre ele cu f#şii de bandă adezivă. bia azv#rli ultimul pachet, c#nd o fr#nă bruscă l tr#nti la podea. utobuzul ieşise din şoseaua paralelă cu 8lau See şi nainta printr-un desiş de pini. $oti apoi la st#nga, pe un drum lateral. ( lart lartăă-mă mă,, te rog, rog, i st stri rigă gă Smit Smith, h, era era c# c#tt pe-a pe-aci ci să rate ratezz cu curb rba. a. "ocotenente, ne-a rămas aproape un =ilometru. ( Nici un motiv de panică, făcu Schaffer, vesel. Scoase un cuţit ca să taie fitilele. 2lanul i scăzu nsă subit, c#nd se uită mai atent n urmă. Nişte faruri puternice, cu fazele schimbate alternativ, se apropiau vertiginos. &n fine, poate că avem, totuşi, un motiv motiv mititel mititel de panic panică, ă, dacă-i pe-aşa, comentă el. Cefule, e groasă)

( 'a, văd şi eu n oglinda retrovizoare. Deidi, c#t mai avem3 ( !rima.

 

Schaffer lucra de zor la ftile, străduindu-se să le reteze c#t mai scurt. Smith, ncordat, se concentra din răsputeri să nu rateze locul. &n sf#rşit, trecură şi de asta. &ncă o sută de metri, sau chiar m#i puţin, şi ajungeau la pod. !odul... deh, nu l-ar fi trecut nici cu bicicleta, darămite cu un autobuz de şase tone. ă rog, dacă ar fi trecut peste un r#uleţ cu cotituri domoale, s-ar fi descurcat ei cumva, dar un pod ca ăsta, lung de cincisprezece-şaisprezece metri, improvizat din traverse de cale ferată neprinse ntre ele şi suspendat deasupra unei prăpăstii de şaptezeci de metri... &ar pilonii vechi, de lemn, at#t c#t se puteau vedea de la distanţă, păreau at#t de putrezi, că nu valorau mai mult dec#t picioarele şubrede ale unei mese de grădină, Smith intră pe podul prăpădit cu patruzeci de mile la oră. r fi fost, poate, mai indicat să meargă ncet de tot, dar se g#ndi că viteza va reduce considerabil riscurile. Aoţile grele, cu lanţuri antiderapante, muşcau traversele, disloc#ndu-le una după alta, cu un uruit ngrozitor6 autobuzul hurducăia pe podul ce se legăna greoi, ca un crucişător n luptă cu hula. &l fulgerase la nceput ideea să se oprească la mijlocul podului, dar odată pornit, n-ar mai fi făcut-o nici n ruptul capului, aşa cum nimănui nu i-ar trăsni să culeagă o floare de colţ, pe o cără că răru ruie ie n l lpi pi,, fugi fugind nd de o aval avalan anşă şă imin iminen entă tă.. Er#nă Er#nă66 auto autobu buzu zull se opri, opri, lunec#nd ntr-o parte, la c#ţiva metri de muchia prăpastiei. vură din nou păm#ntul sub roţi. Schaffer şi pregătise două pacheţele de e%plozibile şi deschisese, din mers, uşa din spate. $#nd se opri vehicolul, sări jos, imediat, şi se av#ntă, or orbe beşt şte, e, nap napoi oi pe po pod, d, alun alunec ec#n #nd d pe trav traver erse sele le di dislo sloca cate te,, p# p#nă nă la pi pilo loni niii centrali. &n c#teva secunde, fi%ă c#te un pachet pe fiecare pilon, de-o parte şi de cealaltă. uzi motorul unei maşini ce se apropia n viteză. Aidică ochii şi zări farurile n clipa c#nd lua curba, spre pod. Aupse fitilele şi alergă napoi, la autobuzul care şi demarase. Sări n spate, iar fetele l ajutară să se caţere. Se răsuci iute şi se aşeza pe podea cu picioarele at#rnate n afară. Văzu atunci că maşi ma şina na aj ajun unse sese se la nici nici o su sută tă de me metr trii de po pod, d, ia iarr şo şofe feru rull cont contin inua ua să accelereze. !e moment, fu cuprins de panică1 tăiase, oare, fitilele c#t trebuia de scurt3 Nu-şi dăduse seam că urmăritorii se aflau chiar at#t de aproape. 'upă chipurile ncordate ale celor din jur, văzu că şi ei i mpărtăşeau spaima.

2%ploz 2%p loziil iile, e, preced precedate ate,, fie fiecar care, e, de fla flacăr căra a stră străluc lucito itoare are,, caract caracteri eristic stică ă 0plasticelor0, izbucniră la o secundă una de cealaltă. 7rinzi de lemn şi traverse smulse din trupul podului se mprăştiară n aer, răsucindu-se ntr-un dans bizar.

 

Se pră răbu buşi şiră ră nap napoi oi pe cons constr truc ucţi ţia a ce se cl clăt ătin ina a şi tr tro oznea znea din toat oate  ncheieturite. !ilonul central se desprinse, iar podul dispăru. !e malul opus, fascicolele de lumini ale farurilor trădau manevrele haotice ale şoferului, care răsucea volanul nebuneşte, c#nd spre st#nga, c#nd spre dreapta, ca să nu se rostogolească n prăpastie. !răbuşirea părea inevitabilă, dar maşina derapa brusc, izbindu-se de un pietroi uriaş. Se dădu de două ori peste cap şi se opri la c#ţiva paşi de buza văii. Schaffer se uita uluit. Se ridică, nchise uşa din spate şi se aşeză pe un scaun, aprinz#ndu-şi o ţigară. runcă chibritul pe geam şi constată1 ( are baftă aveţi cu mine. ( !ăi, cum de nu, dacă punem la socoteală şi modestia, făcu Deidi, chipurile admirativ. (  combinaţie rară, aprobă Schaffer. m şi alte surprize plăcute n tolbă, pentru tine, p#nă ce o să mbătr#nim. 2 departe aerodromul3 ( pt =ilometri. Vreo opt minute, doar că ăsta-i singurul drum care duce  ntr-acolo. $um nsă podul a sărit n aer, n-avem nici nici un zor. ( !oate da, poate nu. Schaffer abia aşteaptă s-o şteargă de-aici. la spune, scumpo, sticlele alea de bere erau chiar toate goale3 ( $ele pe care le-ai aruncat, da. ( h, ah, pur şi simplu nu te merit) i zise, galant. ( &n sf#rşit, g#ndim şi noi odată la fel, i replică Deidi, din v#rful buzelor. Schaffer r#nji, nşfacă două sticle şi trecu n faţă ca să-l nlocuiască la volan pe Smith, care se simţea la capătul puterilor. 8andajul se mbibase de s#nge, iar chipu-i era cumpl cumplit it de palid. "ocotene "ocotenentul ntul observă toate acestea, acestea, dar nu rosti un cuv#nt. &n trei minute, ieşiră din pădure şi o luară pe un drum n plin c#mp. 'upă alte cinci minute, ,la indicaţiile lui Deidi, Cchaffer vira brusc la st#nga. &n lumina farurilor, faruri lor, apărură, pe r#nd, două hangare mici, o pistă ngustă ngustă şi, la capătul ei, un avion tip 0osKuito0, ciuruit de gloanţe şi cu un tren de aterizare prăpădit. ( Erumuşică privelişte, nu-i aşa3 comentă Schaffer. Psta-i 0mijlocul de

transport al lui $arnab+-Oones3 Smith dădu din cap1

 

( osKuito, osKuito, la dus, osKui osKuito to la ntors sau, mă rog, aşa sperăm. Ne aflăm pe aerodromul de la berhausen, cartierul general al piloţilor salvamont din 8avaria. ( @ra, ura, ura, de trei ori ura pentru piloţii bavarezi bavarezi salvamon salvamont) t) Schaffer opri motorul şi stinse farurile. Aămaseră pe ntuneric, aştept#nd n tăcere. $olonelul >+att-*urner aruncă o privire prin hublou. Aespiră uşurat c#nd, slav slavă ă 'o 'omn mnul ului ui,, pent pentru ru pr prim ima a oa oară ră n no noap apte tea a acee aceea, a, av avio ionu null lu luă, ă, pe neaşteptate, altitudine. ( Li-ai pierdut răbdarea, domnule locotenent-co&onel3 ntrebă, sarcastic. ( 2i, mi s-a nt#mplat şi la trei septembrie, o mie nouă sute treizeci şi nouă, i răspunse $arpenter, cu voioşie. 2 musai să urcăm, altfel nu pot repera nici un semnal din stufărişul ăla. ( 2şti sigur de direcţie3 ( bsolut sigur. !riviţi colo, >eisspitze. *rei minute de zbor. 'upă o pauză, adăugă1 la uitaţi-vă jos, parc-am fi n noaptea lui 7u+ Ea?=es, nu vi se pare3 "ocotenent-colonelul de aviaţie $arpenter nu e%agera ntru nimic. Silueta muntelui se profila vag n depărtare, dar pe la jumătatea distanţei dintre poale şi v#rf v#rf,, se năl nălţa ţau u vă văpă păii ur uriaş iaşe. e. $#nd $#nd cr creş eşte teau au n in inte tens nsit itat ate, e, flăc flăcăr ăril ile e se av#n av #nta tau u n văzd văzduh uh cu sc sc#n #nte teii de un ro roşu şu apri aprins ns,, aido aidoma ma un unui ui ma magn gnif ific ic spectacol de focuri de artificii. ( 2%plozibile sau cutii de muniţii aruncate n aer, aş zice eu, şi dădu cu păre pă rere rea a $arp $arpen ente ter. r. Ps Psta ta treb trebui uie e să fie fie Sc Schl hlos osss d dle ler, r, negr negreş eşit it.. 8ăie 8ăieţi ţiii dumneavoastră au luat cu ei şi chibrituri3 ( Se prea poate, altfel nu văd cum, răspunse colonelul, cu o figură impasibilă.  privelişte impresionantă, n orice caz. ( 'a, n toate privinţele, ncuviinţă $arpenter, făc#ndu-i semn să se uite drep dr eptt n faţă. aţă. lat lată, co colo lo,, n va vale le,, una şi mai frum frumo oasă, asă, po poat ate e ce cea a mai desfătătoare pentru ochi din c#te mi-a fost dat să văd. $olonelul se uită n direcţia indicată de pilot1 la nici :;; de metri sub ei,

şi cam la trei =ilometri depărtare, o pereche de faruri se aprindeau şi se stingeau alternativ, semnaliz#nd la intervale regulate de c#te două secunde. $u un efort de voinţă, reuşi să-şi smulgă privirea hipnotizată dintr-acolo, dar

 

numai pentru o clipă, c#t să tragă cu coada ochiului spre $arpenter. $lătină din cap, parcă nevenindu-i să creadă că imaginea era aievea. Schaffer conducea cu faza lungă. utobuzul poştal rula pe pistă, n timp ce bombardierul bombardierul negru, greoi, cu fr#nele fr#nele aerodinamice aerodinamice scoase, se pregătea pregătea de aterizare. ateriz are. *#nărul acceleră, acceleră, schimb#nd schimb#nd rapid vitezele. osKuito osKuitoul ul trecu razant pe deasupra lor şi se lăsă lin pe pistă, fără nici o hurducătură. $#teva clipe mai t#rziu, autobuzul fr#nă la doar c#ţiva metri de avion. &n treizeci de secunde, cei cinci fură cu toţii sus, năuntru. $arpenter ntoarse aparatul ntr-un unghi de 9R; de grade, ambal#nd motoarele la ma%imum şi apăs#nd puternic pe fr#ne. 8ombardierul prinse viteză. 7oni at#t de tare, că se  nalţă cu două sute de metri nainte de capătul pistei. "a nceput, se  ndreptă spre castelul n flăcări, care ilumina ntreaga vale, ca un rug uriaş, apoi vira nspre nord-vest, spre patrie. Schloss dler se pierdu n zare, pentru totdeauna.

$apitolul 9: "ocotenent-colonelul $arpenter menţinea avionul la o altitudine de o mie şapte sute de metri. 5borul n zigzag, aproape de sol, printre tufişuri, era de acum un capitol ncheiat. "a plecarea din ţară, singura-i obsesie fusese să evite prezenţa un timp prea ndelungat a avionului n raza de detectare a vreunui radar german, pentru a nu st#rni nici cea mai vagă bănuială asupra destinaţiei. cum, nsă, i păsa c#t negru sub unghie de toate radarele nemţeşti la un loc. Se ducea acasă, n nglia, cu misiunea ndeplinită6 numai să fi ndrăznit vreun avion de v#nătoare din orice colţişor al 2uropei să-l urmărească şi să-l doboare) "ocotenen "oco tenent-col t-colonelul onelul trăgea, cu infinită infinită satisf satisfacţie, acţie, din pipa-i ur#t mirositoar mirositoare. e. 2ra nemaipomenit de nc#ntat. Noii săi pasageri, n schimb, nu-i prea mpărtăşeau starea de spirit. 2i naveau parte de scaune comode, tapiţate. &nteriorul osKuitoului nu oferea nici

un dram de confort. Sumbru, rece şi str#mt, căci pentru transportul a două tone de bombe Incărcătură ma%imăJ nu trebuia cine ştie ce spaţiu, era lipsit de orice piese de mobilier de acest fel. $ei cinci - trei bărbaţi şi două fete - se aşezaseră pe nişte saltele subţiri de paie, iar pe feţele afanisite li se citea clar

 

pricina insatisfacţiei. $olonelul >+att-*urner, pe scaunul copilotului, se răsuci  ntr-o parte, ntr-o poziţie care-i permitea ssă ă se adreseze at#t lui $arpenter, c#t şi cel celorl orlalţ alţi. i. $ontin $ontinua ua să-şi să-şi ţin ţină ă pe genunc genunchi hi car carabi abina na automa automată tă Sten Sten cece-o o avusese anume pregătită, n eventualitatea unui eveniment nedorit la sol - un peri pe rico coll neaşt eaştep epttat, at, o cu curs rsă ă nt ntinsă insă de in inam amic ic.. NN-ar ar fi fost fost e% e%cl clu us ca semn se mnal aliz izar area ea cu faru faruri ri să pr prov ovin ină ă de la un ca cami mion on nemţ nemţes esc, c, bună bunăoa oară ră.. cceptase, fără să ceară alte lămuriri, şi aparent cu indiferenţă, e%plicaţia lapidară a lui Smith n legătură cu prezenţa fetelor n mijlocul lor1 0Să ne ajute să scăpăm de braţul lung al 7estapoului.0 vea el alte probleme pe cap, infinit mai complicate. Smith şi studie m#na rănită, cu pansamentul schimbat de ar+, din echipamentul de prim-ajutor de la bord, apoi şi ridică privirea către colonel1 ( p pre reci ciez ez amab amabil ilit itat atea ea du dumn mnea eavo voas astr tră ă de a veni veni pers person onal al să ne  nt#mpinaţi, sir. ( $#tuş $#tuşii de puţi puţin, n, mă mărt rtur urisi isi >+ >+at attt-*u *urn rner er,, pe un to ton n si sinc ncer er.. Nu mai mai puteam răm#ne la "ondra nici o clipă, simţeam că nnebunesc. Lineam morţiş să aflu adevărul, că eu v-am trimis, cu m#na mea, n misiunea asta. *ăcu o vreme, vre me, apo apoii rel reluă, uă, cu sol solemn emnă ă m#h m#hnir nire1 e1 *or *orran rancece-Sm+ Sm+the the,, mort6 mort6 sergent sergentul ul Darrod, mort6 şi acum, după cum aud de la voi, au mai căzut $arraciola, $hri $h rist stia ians nsen en şi *hom *homas as.. *o *oţi ţi au pier pierit it.. @n preţ preţ cu cump mpli lit, t, Smit Smith, h, un pr preţ eţ  ngrozitor. $ei mai bum oameni ai mei. ( $hiar toţi, sir3 ntrebă maiorul, aproape n şoaptă. ( m mbătr#nit, zise colonelul, clătin#nd din cap, cu un aer obosit. 4şi lăsă, o clipă, fruntea n palmă. ţi aflat cine...3 ( $arraciola. ( $arraciola3) *ed $arraciola3) &mposibil) Nu-mi vine să cred. ( Ci $hristiansen şi *homas, completă Smith, cu o voce egală, lipsită de infle%iuni. 2i fuseseră trădătorii. ( $hristiansen şi *homas... cum, şi ei3 &l c#ntări cu privirea1 i trecut prin grele ncercări, domnule maior, nu arăţi bine) ( Nu mai sunt eu cel de odinioară, recunoscu Smith, dar m-am simţit

perfect n formă, zdravăn şi sănătos, c#nd i-am ucis. ( $eee3 'umneata... dumneata i-ai ucis3) ( m mai lichidat eu un trădător la viaţa mea, după cum bine ştiţi. ( 'ar... ai zis 0trădători0) $um adică, toţi trei3 Nu se poate) 'e necrezut)

 

( tunci poate o să vă convingă chestia asta, sir. Smith scoase din veston un carneţel şi i-l ntinse1 Numele, adresa şi omul de legătură al fiecărui agent german infiltrat n sudul ngliei, precum şi numele tuturor agenţilor britanici di din n nord nord-v -ve estu stul 2uro 2urope peii ca care re au obţin bţinut ut in info form rmaţ aţii ii de la nem emţi ţi..  să recunoaşteţi scrisul lui $arraciola. "ista a ntocmit-o sub ameninţarea cu arma. $u mişcări lente, ca n transă, >+att-*urner luă micuţul bloc-notes şi se apucă să-l răsfoiască. răsfoiască. @ltimele pagini le parcu parcurse rse aproape n silă. 'upă c#teva minute, i puse deoparte, oft#nd. ( 2 cel mai important document din 2uropa, cel mai preţios document pe care &-am ţinut vreodată n m#ini, zise el. !oporul ţi este profund ndatorat, domnule maior. ( Vă mulţumesc, sir. ( Sau, n fine, aşa s-ar cuveni. 'in păcate, nu va avea niciodată şansa de a-şi e%prima recunoştinţa. &ndreptă spre Smith carabina1 Sper că n-ai să faci vreun gest nesăbuit, maiorule) ( $e 'umnezeu se... $arpenter se răsuci pe scaun. *resări şi se holbă la >+att-*urner, cu ochii c#t cepele. ( $oncentrează-te asupra zborului, stimate domnule locotenent-colonel, l soma acesta. junge c#t ne-am plimbat. Schimbă cursul, ca să aterizăm la "ille,  n cel mult o oră. ( *ipul şi-a pierdut minţile) e%clamă Schaffer, n şoaptă. ( Ci le-o fi pierdut, dar n nici un caz n clipa de faţă, ci cu ani n urmă, l lămuri Smith, sec. 'oamnelor şi domnilor, vi-l predau pe cel mai periculos spion din 2uropa, cel mai abil agent dublu din istorie. 'upă o pauză, n care toţi păstrară o tăcere morm#ntală, reluă1 $olonele >+att-*urner, vei fi deferit curţii marţiale chiar n această după-amiază. Vei fi condamnat, dus n *urnul "ondrei şi e%ecutat prin mpuşcare m#ine dimineaţă, la orele opt. ( Ctiai, deci3 >+alt-*urner renunţă brusc la tonul său de falsă politeţe şi siguranţă de sine6 cu o voce abia perceptibilă n uruitul motoarelor, repetă  ntrebarea1 şadar, ştiai3 ( flasem, ncuviinţă Smith. &ţi cunoşteam cu toţii biografia, nu-i aşa,

domnule colonel3 *rei ani, după spusele dumitale, ai activat n spatele liniilor germane, apoi n >ehrmacht, pentru ca, n cele din urmă, să te infiltrezi n  naltul comandament. $#nd nsă balanţa războiului s-a nclinat do cealaltă parte şi n-ai mai putut furniza !uterilor liate rapoarte false sau derutante n

 

legă legătu tură ră cu aşaaşa-zi zisel sele e pr proi oiec ecte te de of ofen ensiv sivă ă al ale e ne nemţ mţil ilor or,, te te-a -au u 0l 0lăs ăsat at00 să evadezi n nglia, ca să le transmiţi lor, nemţilor, rapoarte precise despre adevăratele planuri ale liaţilor, precum şi toate informaţiile necesare pentru a se trece la lichidarea ntregii reţele de agenţi britanici din zona de nord-vest a 2uro 2u rope pei. i. $# $#te te mi mili lioa oane ne de fran franci ci ai n co cont ntul ul dumi dumita tale le se secre crett di din n 5uri 5urich ch,, colonele3 $arpenter rosti, pe un ton scăzut, fără să-şi desprindă privirea de pe aparate1 ( !e cinstea mea, bătr#ne, chestia e ridicolă) ( 'ar nu şi o carabină automată Sten, amice6 ia ncearcă să faci o mişcare şi ai să te lămureşti. Se ntoarse din nou spre >+att-*urner1 ă tem că l-ai subapreciat pe viceamiralul Aolland. Suspiciunile lui n legătură cu persoana dumitale şi cu şefii de secţie din 'epartamentul $ datează de c#teva luni bune. S-a nşelat doar n privinţa lui *orrance-Sm+the. ( 'ă-i nainte cu speculaţiile, i replică >+att-*urner, care-şi redob#ndise calmul şi stăp#nirea de sine, o să ne treacă timpul mai iute, p#nă la "ille. ( 'in nefericire pentru dumneata, speculaţiile sunt e%cluse. Viceamiralul Aolland ne-a rechemat, pe mine şi pe ar+, din &talia. "a "ondra nu mai avea  ncredere n nimeni. i idee cum se răsp#ndeşte corupţia3 Eoarte inteligent a  jucat viceamiralul, deştept de tot. Li-a mărturisit că se ndoia de unul dintre şefii n subordine, fără a şti precis care anume trădează. şa că la prăbuşirea avionului n care se afla falsul $arnab+, ţi-a sugerat să trimiţi imediat la faţa locului locul ui ofiţerii din secţie, n misiunea misiunea de salvar salvare. e. &n felul ăsta, se asigura că nu vei avea prilejul de a discuta cu niciunul din ei ntre patru ochi, nainte de plecare. ( 'e-asta... de-asta m-aţi chemat şi pe mine3 ntrebă Schaffer, dezumflat de-a binelea. 'oar pentru că n-aţi avut ncredere... ( *ot ce ştiam noi, era că .l. F nu dezlegase misterul... 2i bine, colonele, n-ai sărit n sus de bucurie bucurie dec#t atunc atuncii c#nd Aolland ţi-a ncredinţat ncredinţat dumitale personal sarcina de a-l desemna pe şeful misiunii. &ar dumneata m-ai ales pe mine mi ne.. Aoll Aollan and d ţ ţii anti antici cipa pase se re reac acţi ţia. a. Ne vă văzu zuse seră răm m o si sing ngur ură ă da dată tă,, dar dar

apucaseşi să afli de la şeful spionajului militar al lui Qesselring, prin intermediul vechiului dumitale camarad, amiralul $anaris, că eu eram agentul lor dublu numărul unu. Sau, cel puţin, aşa credeai. 'in tabăra cealaltă, doar Aolland mi cunoştea cuno ştea cu certi certitudin tudine e adevă adevărata rata identita identitate. te. 'in punctul punctul dumitale de vedere vedere,,

 

eu reprezentam, deci, persoana ideală. miralul a luat toate precauţiile ca să nu ţi se ofere prilejul de a vorbi nici măcar cu mine, dar n-ai dat semne de  ngrijorare. sta, fiindcă te bizuiai ntru totul pe competenţa mea. Smith ssur#se ur#se amar1 Sunt bucuros să declar că am făcut tot ceea ce se cuvenea să fac. !res !resup upun un cc-ai ai av avut ut un şo şoc, c, azi azi du după pă-a -ami miaz ază, ă, c# c#nd nd ţi ţi-a -a spus spus ci cine ne su sunt nt,, n realitate. ( $um, $um, ai afla aflatt-o o şi pe asta3 asta3 Simţ Simţin ind d că pi pier erdu duse se di din n nou nou cont contro rolu lull situaţiei, >+att-*urner cobor vocea. 4şi nălţă, lent, carabina. $e se petrece aici, Smith3 ntrebă el, ameninţător. ( @n plan pus la punct dinainte, anume ca să-ţi forţăm m#na. Ctiam tot adevărul despre dumneata, dar n-aveam dovezi. "e-am obţinut n seara asta. $olonelul Qramer era la curent cu sosirea noastră, fusese prevenit că venim săl scoatem pe generalul $arnab+. Eăcu un semn cu capul nspre Oones1 propos, ţi-l prezint pe $art?right Oones, actor american. ( $um3) făcu >+att-*urner, cu glas sugrumat, de parcă o cange de fier lar fi ncleştat de beregată. ( 7eneralul $arnab+, adevăratul general $arnab+, şi petrece sf#rşitul de săptăm#nă la reşedinţa viceamiralului, n >iltshire, pentru a se reface. $a dublură, domnul Oones s-a descurcat admirabil n rol. l-a păcălit pe toţi, inclusiv  n figura cu prăbuşirea simulată... că, p#nă acum, v-oţi fi lămurit n legătură cu falsa aterizare aterizare forţată. >+att-*urner >+att-*urner dădu să zică ceva, dar nu reuşi să scoată scoată un sunet6 gura i se uscase, iar s#ngele i pierise din obraji. 2i, dar cum a aflat Qramer3 Simplu1 dumneata ai informat 8erlinul, de ndată ce Aolland ţi-a e%pus planul - plan cu care nu mai era la curent nimeni altcineva. &ar Qramer ştia la fel de precis că vom poposi la 05um >ilden Drisch0. Drisch0. 'e unde3 'e la mine, căc căcii eu nsumi ţi-am comunicat locul prin radio, azi-dimineaţă. &ar dumneata n-ai pierdut vremea şi ai transmis mai sus veştile bune. ( 2şti sigur3 ntrebă Deidi. !oate că informatorul a fost unul dintre cei trei - $arraciola, $hristiansen, sau *homas - adică ucigaşul lui *orrance-Sm+the. "#ngă han se află o cabină telefonică. ( Ctiu. Nu, individul n-a avut răgazul necesar. m lipsit din local şapte

minute, după ceas. *orrance-Sm+the a plecat la trei minute după mine, n urmărirea unuia dintre ei, pe care tocmai l zărise ieşind. $u flerul lui, Smith+ mirosise că era ceva necurat la mijloc. 2l... ( 8ine, dar el, el cum s-o fi prins3

 

( Nu vom afla niciodată niciodată precis. Vom descoperi, descoperi, poate, c#nd c#ndva, va, că ştia să cite citeas ască că vorb vorbel ele e de pe buze buze,, ca surz surzii ii.. r ric icum um,, ll-a a surp surpri rins ns pe in indi divi vidu dull respectiv n cabina telefonică din faţa oficiului poştal, nainte ca ăla să fi obţinut legătura cu >eissner sau Qramer.  urmat a luptă cr#ncenă, n care Smith+ şi-a găsit moartea. @cigaşul l-a t#r#t n spatele clădirii şi s-a ntors la cabină, dar aceasta, ntre timp, fusese ocupată de altcineva, un tip pe care l-am văzut eu  nsumi. şa că asasinul a trebuit să se ntoarcă n c#rciumă. >eissner ştia totul de la Qramer, iar Qramer, la r#ndul lui, de la colonelul nostru, aici de faţă. ( Eoarte interesant, făcu >+att-*urner, ironic, pe un ton dezminţit nsă de e%presia e%pres ia de ad#nc ad#ncă ă nelin nelinişte işte de pe chip.  povest poveste e de-a dreptul dreptul palpitantă palpitantă,, aş zice. i isprăvit, domnule maior3 ( 'a, am isprăvit, răspunse Smith, cu un oftat. i venit, pur şi simplu, să ne nt#mpini, nt#mpini, nu-i aşa, colonele3 colonele3 sta ţi-era singura portiţă deschisă deschisă.. $#nd am transmis ultima oară, i-am comunicat viceamiralului că 0m-am documentat integral0, iar el ţi-a decodificat mesajul meu - toate numele, toate adresele. Nu te te-a -am m fi desc descop oper erit it nici niciod odat ată ă cu ajut ajutor orul ul lu luii $arr $arrac acio iola la,, $hri $hrist stia ians nsen en sau sau  *homas colaboratori mult prea apropiaţi n cadrul 'epartamentului .&.F6 pe de altă parte, dumneata erai, prin grad, foarte izolat, iar ei n-au avut habar pentru cine lucrează. *e-ai folosit de intermediari, iar numele lor se află n carneţelul ăla. *i-ai dat seama că, n cele din urmă, ei te vor deconspira. &n definitiv, ntre drumul spre ocnă şi mărturisiri complete, aş zice că n-ar prea fi de ales, nu3 >+att-*urner nu răspunse. Se ntoarse spre $arpenter şi-i ordonă1 ( &ndreaptă-te spre aeroportul din "ille) ( Nu te obosi n zadar, i-o tăie Smith. ( feră-mi un singur motiv plauzibil care să mă mpiedice să te lichidez n secunda asta, rosti el, aţintindu-şi arma asupra maiorului. ( Si Simp mplu lu11 de ce ce-ţ -ţii nch nchip ipui ui,, oa oare, re, că vi vice ceam amir iral alul ul Aola Aoland nd n nsu suşi şi te te-a -a condus la aeroport3 $ă doar n-o mai făcuse nainte. ( $ontinuă, n ciuda durităţii din glas, ochii lui >+att-*urner e%primau spaima de nfr#ngere şi moarte. ( !ăi, ca să se asigure că iei cu dumneata carabina asta şi nu vreo altă

puşcă. &a spune, observi două semne paralele pe ţeava, l#ngă ncărcător3 $olo $o lone nelu lull l fi fi%ă %ă nde ndelu lung ng,, ap apoi oi ce cerc rcet etă ă arma arma.. $el $ele e două două zg#r zg#rie ietu turi ri pomenite se vedeau clar, e%act n locul indicat. $hipul i se schimonosi de groază.

 

( 'a, chiar aşa, i lămuri Smith, eu nsumi am scurtat percutorul, cu treizeci şi şase de ore n urmă. Eolosindu-se de st#nga, şi scoase, cu efort, de sub pulpana vestonului, "ugerul silenţios. &l despărţea mai puţin de un metru. >+att-*urner apăsă pe trăgaciul trăga ciul carabinei. carabinei. Aepetă mişcarea de c#tev c#teva a ori, dar nimic nimic66 de fiecare dată, se auzi doar un pocnet sec. Stupefiat, o aruncări se răsuci vijelios, n scaun.  *rase hobloul şi azv#rli n gol micul bloc-notes. ( $el mai preţios document european, parc-aşa am declarat) r#nji el, sumbru. ( 'a, chiar aşa ai zis, dar... uite-aici) Smith scoase dintr-un buzunar alte două carneţele. 'ouă e%emplare identice) ( 'ouă e%emplare3) A#njetul ncremeni pe mutra cu fălci masive. 'ouă e%emplare) repetă el, g#j#it. 4şi roti lent privirea asupra tuturor, oprindu-se, n cele ce le di din n urmă urmă,, la Sm Smit ith, h, ca care re,, ntr ntre e timp timp,, lu luas ase e de la Scha Schaff ffer er cara carabi bina na automată Sten, pe care acesta o culesese de pe jos, o aşezase l#ngă el şi ţinea pregătit "ugerul. i de g#nd să mă mpuşti3 ( Nu. >+att-*urner deschise larg uşa avionului. ( -ai vedea pe mine n *urnul "ondrei3 ntrebă el, din prag. ( Nu, fu de acord Smith. ( i grijă să nu te-mpiedici, l sfătui Schaffer, cu o voce de gheaţă şi un chip ca de cremene. ( şa... acum a venit momentul să efectuăm o transmisie. Smith trase uşă la loc şi se strecură, anevoie, pe scaunul copilotului. Se uită la ar+1 Viceamiralul trebuie să fie ngrijorat. ( 2 momentul să efectuăm o transmisie, repetă re petă ar+, mecanic, holb#nduse la el ca la o stafie. $um poţi să şezi acolo... c#nd abia de... cum de-ţi păstrezi calmul3 ( Simplu1 pentru mine, n-a fost nici o surpriză. Ctiam c-o să crape. ( 'a, desigur, ştiai, cum de nu, tu le ştii pe toate) murmură fata.

( 2i, şi-acum, continuă Smith, pe un ton ce se voia vesel, lu#ndu-i m#na  ntr-a sa, ţi dai seama de implicaţiile poveştii, nu3 ( 'acă-mi dau seama3) făcu ar+, cu chip de cenuşă.

 

( Noi doi am ieşit din scenă. !iesa s-a isprăvit, adio &talia, adio 2uropa de nord-vest. &n ce mă priveşte, n-o să capăt aprobarea pentru ntoarcerea pe front nici măcar ca simplu soldat fiindcă, dac-aş cădea prizonier, risc să fiu  mpuşcat ca spion. ( ă rog, şi3 ai departe. ( !ăi, pentru pentru noi doi, război războiul ul s-a nche ncheiat, iat, aşadar. &n sf#rşit, a sosit clipa să ne g#ndim şi la viaţa noastră, ce zici de asta3  str#nse de m#nă, iar ea şi forţă un sur#s. ( Q, dom domnul nule e loc locote otenen nent-c t-colo olonel nel,, mi per permit miteţi eţi să fol folose osesc sc aparat aparatul ul dumneavoastră de transmisie radio3 "a $artierul general al Serviciului de operaţiuni din "ondra, viceamiralul Aolland stătea n picioare l#ngă uriaşul aparat de transmisii. răta mbătr#nit şi obosit. ( !rin urmare, aşa ne-a părăsit, comentă el. !oate că a fost soluţia ideală, Smith. i, deci, toate informaţiile cerute3 ( *oate, sir, c#r#i vocea lui Smith n receptor. ( Splendid, splendid) m pus n alertă forţele de poliţie din ntreaga ţară. 'e ndată ce ne parvi parvine ne carneţelul... carneţelul... "a aeroport o să vă aştepte o maşină. Ne vedem peste o oră. ( 'a, sir. r mai fi ceva, un amănunt1 vreau să mă nsor azi. ( $eee3 Aepetă) Viceamiralul ridică din spr#ncenele-i stufoase, cărunte. ( Vreau să mă nsor azi, repetă Smith, clar şi răspicat. $u domnişoara ar+ 2llison. ( &mposibil) zi3) 2%clus) i nevoie de acte, certificate, permise... oficiul de căsătorii e nchis astăzi... ( 'upă tot ce am făcut pentru dumneaXvoastră... reluă Smith, cu reproş  n glas. ( Cantaj, domnule) !rofiţi de slăbiciunea unui biet moş care-ţi e obligat) $urat şantaj) Aolland tr#nti telefonul. $u un sur#s obosit, ridică un alt receptor. lo, centrala3 Eă-mi legătura cu secţia de documente false.

$u pipa aprinsă şi alături cu o nouă ceaşcă de cafea aburindă, din termos, locotenent-colonelul $arpenter şi redob#ndise calmul imperturbabil. Smith şi ar+ discutau cu glas scăzut, iar Oones, cu ochii nchişi, părea că

 

aţipise. ai ncolo, spre capătul fuzelajului, Schaffer o ţinea pe Deidi pe după umeri. Eata nu se mpotrivise. ( 8uun) şa că diseară mergem la c#rciuma asta, vedem... ( !arcă ai spus că la 0Savo+ 7rill0, i reaminti fata. ( 0&ar trandafirului, alt nume de-i vei da...0 şa că mergem la asta, de-ţi spuneam, şi comandăm pateu, păstrăv afumat, muşchi de vacă scoţian... ( uşchi de vacă scoţian) Deidi l privi, amuzată. i uitat c#-i război3 i uitat de raţionalizări3 uşchi de cal, poate) ( &ubito) Schaffer i luă m#inile ntr-ale sale şi continuă, pe un ton sever, uit#nd de glumă1 &ubito, să nu mai pronunţi cuv#ntul ăsta niciodată n prezenţa mea. Nu suport carnea de cal. Să nu mai spui 0cal0. ( $um3 Deidi făcu ochii c#t cepele. "a voi, n ontana, m#ncaţi m#ncaţi carne de cal3 ( Nu, dragă, nici vorbă, dar eu cădeam de pe cal tot timpul, o lămuri Schaffer, pe un ton de triste aduceri aminte. Nu reuşeam să mă ţin pe nici un cal, asta-i)