Alimente Modificate Genetic 2003

Alimente modificate genetic

ORMAN MĂDĂLINA CAIDAS VIORELA 1141 B

Ingineria genetică Ceea ce se numeşte inginerie genetică se referă la intervenţii directe asupra ADNului. Ea este un imens succes al omului modern care pană acum a deschis perspective nebănuite în agronomie,zootehnie,medicină şi în anumite ramuri de producţie.

zile s-au obţinut

După ce ani de

organisme modificate genetic în beneficiul fermierilor şi fabricanţilor de produse alimentare,tehnicile de inginerie genetică au început să fie folosite pentru modificarea calităţilor nutritive ale alimentelor, ceea ce conduce la apariţia celei de a doua generaţii de alimente modificate genetic, alimente proiectate în beneficiul consumatorilor. Cele mai multe organisme modificate genetic, utilizate drept surse alimentare, aparţin lumii vegetale.

Ce este OMG? Organismele modificate genetic (OMG) sunt organisme la care materialul genetic (ADN-ul) a fost modificat intr-un mod nenatural folosindu-se tehnologii de recombinare a ADN-ului. Principiul de producere a unui organism modificat genetic constă în prelevarea de material genetic, modificarea acestuia prin procedee de laborator şi introducerea intrun alt organism, in vederea obţinerii de caracteristici noi.

Alimentele modificate genetic Sunt produse ce au calităţi nutritive similare sau, uneori, chiar mai bune decât cele obţinute prin metode clasice, doar că acestea au şi dezavantaje deoarece se consideră că sunt un pericol atât pentru oameni cât şi pentru planetă. Un efect al acestora este reducerea biodiversităţii. Făcând o cultură rezistentă la anumiţi dăunători, sursele de hrană pentru animale ar putea fi eliminate. In plus, genele străine de la plantele de cultură cu caractere modificate ar putea fi toxice si ar putea pune in pericol viaţa animalelor. Plantele de cultură pot transfera cu uşurintă gene la alte specii inrudite, prin polenizare.

Beneficii ale ingineriei genetice

Progresele importante înregistrate în domeniul cercetărilor de genetică şi inginerie genetică, de biologie celulară si moleculară, de biochimie, biofizică, microbiologie, au favorizat dezvoltarea biotehnologiilor care au deschis posibilităţi vaste de beneficii viitoare, avantaj competitiv, creştere economică şi oportunităţi de dezvoltare. Prin asocierea industriei cu agricultura, biotehnologia a creat, prin tehnici de inginerie genetică, plante si animale ameliorate. Au fost obţinute plante rezistente la ierbicide si pesticide, plante care produc o gamă variată de substanţe necesare pentru fabricarea de medicamente, in alimentaţia umană si furajarea animalelor domestice. Tehnicile de inginerie genetica contribuie la

Prin tehnicile de inginerie genetică au fost obtţnute: - plante rezistente la secetă si dăunători; - cereale cu un conţinut crescut de proteine; - cereale fără gluten; - orez cu un conţinut ridicat de vitamina A; - seminte de rapiţă cu acizi graşi care pot fi utilizaţi in regimuri dietetice; - plante fără proteine alergene (kiwi fara proteină alergenă); - bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; - tomate cu coacere in timpul transportului; - ciocolata si alte produse alimentare; - chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi; - vitamine si arome alimentare.

Fructe modificate genetic 

Struguri cât mărul Denumiti de cercetatori "grapples", (grapes struguri, apples - mere), strugurii cât merele”, sunt obtinuţi printr-un procedeu extrem de sigur la care sunt supuse merele după ce au fost culese, astfel incât acestea au instantaneu si gust de struguri.



Prune şi caise 2 in 1 “Plutos" este denumirea dată de oamenii de ştiinţă unui nou fruct, o combinaţie între prune (plums) si caise (apricots). Fructul rezultat este "savuros", fiind fortifiat cu Vitamina C, neavând sodiu şi nici colesterol.



Mandarina sau grapefruitul Fructul este numit de cercetători "tangelo", o combinaţie între cele doua fructe mandarina si grapefruit. Hibridul dulceacrişor abundă în fibră si Vitamina C.



Roşie sau lămâie "Lematos" reprezintă combinaţia dintre roşie (tomato) şi lămâie (lemon), o alăturare cel puţin neasteptată. Faptul că nici măcar nu fac parte din aceeaţi familie nu i-a oprit pe cercetătorii israelieni să creeze "lemato".

Evaluarea sigurantei alimentelor modificate genetic in scop nutritional

A stabili dacă un aliment provenit dintr-un organism modificat genetic este sigur pentru consum presupune compararea lui cu un aliment convenţional similar, despre care se ştie că nu a creat probleme în decursul consumului său, şi aprecierea că este substanţial echivalent cu acesta. La crearea conceptului „echivalenţei substanţiale” şi-au adus contribuţia mai multe organizaţii internaţionale

Aplicarea conceptului „echivalenţei substanţiale” permite încadrarea alimentelor care provin din organisme modificate genetic în trei categorii (Recomandările Comisiei 97/618/EC): Categoria I: alimente modificate genetic care sunt substanţial echivalente cu alimentele convenţionale. Aceste alimente se consideră la fel de sigure ca alimentele tradiţionale, încât nu mai e nevoie de a le evalua pe criterii de siguranţă alimentară.

Categoria a II-a: alimente modificate genetic care sunt substanţial echivalente cu alimentele convenţionale, cu excepţia uneia sau unor diferenţe bine definite. în acest caz, alimentele modificate genetic vor fi evaluate din punct de vedere al siguranţei alimentare doar în ce priveşte diferenţele semnalate.

Categoria a III-a: alimentele modificate genetic nu sunt substanţial echivalente cu alimentele convenţionale, fie pentru că diferenţele nu sunt bine definite, fie pentru că nu există un aliment convenţional cu care să fie comparate. Pentru aceste alimente sunt necesare evaluări atât din punct de vedere nutriţional cât şi de siguranţă alimentară.

Majoritatea alimentelor care derivă din organisme modificate genetic sunt incluse în categoria I şi a II-a, dar alimentele modificate genetic în scopuri nutriţionale sunt incluse în categoria a III-a. Pentru un număr apreciabil de alimente modificate genetic în scop nutriţional nu se găseşte element de comparaţie (ex. orezul auriu), de aceea ele necesită evaluări speciale, mai ales când procesul de prelucrare nu elimină diferenţele dintre alimentul modificat genetic şi cel convenţional .

Dacă echivalenţa substanţială nu poate fi stabilită, trebuie realizate evaluări preliminare adecvate, mai întâi pe animale şi apoi pe oameni. Consecinţele nutriţionale trebuie evaluate pentru nivelul normal şi maxim de consum, iar datele privind compoziţia nutritivă trebuie să ţină seama de modificările care pot să apară în timpul depozitării şi prelucrării alimentelor. Trebuie evaluat şi efectul prezenţei factorilor antinutritivi asupra valorii

Apoi, toate studiile trebuie să concorde cu elementele relevante şi principiile etice din ghidurile despre bunele practici clinice şi bunele practici de laborator. In anumite circumstanţe, se are în vedere şi realizarea unei supravegheri a populaţiei, după lansarea pe piaţă a alimentului modificat genetic, pentru estimarea efectului pe termen lung a

Concluzii Deşi această tehnică de modificare genetică a alimentelor a devenit din ce în ce mai utilizată, nu prezintă un avantaj pentru alimentaţia consumatorilor, deoarece alimentele, din punct de vedere al aspectului acestea sunt chiar mai “arătoase” decât cele normale dar nu sunt la fel de gustoase si hranitoare. Unele dintre ele, cum ar fi fructele, nu au nici un gust, nici măcar apropiat de fructul natural.

Bibliografie 1.

2. 3. 4.

Biotehnologiile azi : Gogu Gheorghiţă, Daniela Petrescu nicuţă, Editura Junimea; http://adrianbratiloveanu.ecosapiens.ro/dez http://www.ecomagazin.ro/alimente-modific http://www.e-sana.ro/index.php?a=1571