Alexis de Tocqueville - Vechiul Regim si Revolutia

CAPITOLUL

1

despre Revolutie, in vremea nasterii sale

Pireri contradictorii

Nu existe ceva mai potrivit decat istoria Revolutiei noastre modestia, |cntru a-i reinvila pe filosofi si pe oamenii de stat ce e de dirijate t rrci nu au existat vreodate evenimente mai insemnate, mai nealteptate decat l r o asemenea distanli, mai bine pregatite 9i ;

ilsti Revolutie. Nici micar marele Friedrich, cu tot geniul siu, nu o presimte' inaintea I r I o atinge fdri s-o vadi. Mai mult chiar' degi aclioneazl ca e i, cl ii urmeazi spiritul; Friedrich e precusorul Revolu,tiei si, sii zicem asa, agentul ei, dal el nu isi di nicidecum seama cd l{cvolulia e atAt de aproape; iar atunci cdnd ea i;i face, in sfdrgit' rrlxrrilia, trlsiturile noi si extraordinare care ii vor particulariza t hipul in mulJimea nesfdrsiti de revolulii scapi priviri-lor' in afari, Revolulia devine obiectul curiozitllii universale; prctutindeni, ea zimisleste in spiritul popoarelor un fel de crerlilltir obscuri ci se plegitesc timpud noi, ca 9i vagi sperante de schimbare si de reforme; dar nimeni nu binuiegte inci tot ceea ce vir insemna ea. Principii qi minigtrii lor sunt strlini pinl gi de i('cst presentiment confuz care hrlburi poporul la vederea Revolulici. Inifal, ei nu vdd in ea decit una din acele boli periodice r'rrrc lovesc constitulia oricirui popor 9i care au drept efect doar ,lcschiderea unor noi orizonturi pentru politica vecinilor sii' lhci, din intimplare, ei spun adevirul despre ea' o fac flri voia lor'. E adevirat ci principalii suverani ai Germaniei' reunili la l'iln itz in 1791, afirmi in mod solemn ci pericolul care ameninli ir(

e

regalitatea in Franla ameninle toate vechile puteri ale Europei; dar, in fond, ei nu cred nimic din toate acestea. Asa cum ne arati documentele secrete ale vremii, avem de-a face, in acest caz, doar cu ni$1e pretexte abile, pe care suveranii germani le foloseau pentru a-;i masca planurile satl pentru a le impodobi in ochii

multimii. in ceea ce-i priveqte, ei cred cA ReYolutia fiancezi e un accident local si pasager, din care ar urma doar si se tragi un profit' IatI de ce ei concep planuri, fac pregitiri, incheie aliante secrete; la vederea acestei prizi apropiate, ei se cearla intre ei, se despart sau se apropie; aproape ci nu exist; ceva penlru care ei si nu se pregAteasci, cu exceplia a ceea ce avea si vini. Englezii, cirora amintirea propriei istorii qi indelungata practici a libertllii politice le dau mai multi inlelepciune 9i ixperienp, intrevld, ca printr-un vil dens, imaginea unei mari revolulii care se apropie; dar ei nu ii pot distinge f9rma, larinfluenla pe care ea o va exercita in curdnd asupra destinului lumii si aiupra propriului lor destin 1e rlm6ne ascunsd' Athur Young, cme-stribate Franla in momentul izbucnidi Revolu.tiei 9i care ionsideri aceasti revolutie iminentd, ii ignor[ intr-atdt importanla incat ajunge si se intrebe dacl rezultatul ei nu va fi cumva sporirea privilegiilor ,,Daci aceastl revolulie, spune el, va da nobilimii si mai multi insemndtate decat in prezent, cred ci ea va face mai mult rlu decit bine." Pini si Burke. a cdrui minte a fost iluminati de ura pe care Revolulia !a i.nsphat-o inci din primele sale clipe, cade pe gAnduri 1a vederea ei. Ceea ce el plezice, mai intii de toate, este ce, din pricina Revoluliei, FranF va fi tulburati qi aproape nimicitl' vor ,,Se poate crede, spune el, cd facultdlile rizboinice ale Franlei pe veci fie ca ele si posibil chiar fi pentru multi vreme stinse; e diitruse, astfel incdt oamenii generatiei urmdtoare sd ajungl la vorba din bitrini G allos quoque in bellis floruisse audivimus: se zice ci Galii au stf,lucit o dati prin vitejia lor." Cei aflati in preajma evenimentului nu il judeci mai bire decal cei allati depane de el. in Franla. in zorii zilei in care izbucfleqte Revolulia, nimeni nu are o idee plecisl despre ceea ce va

Din multimea de caiete de doleanfe pe care le-am vezut, rloar doud expriml o anumiti frici de popor. Mult mai prezenttr e tcrrrna conservirii preponderentei puterii regale sau a cu4ii, cum r sc spune incd. Slibiciunea qi durata redrsi a starilor generale rrt linistesc. Existd teama ca eie sd nu lle atacate. in special nobilrrlca e rndcinatd de aceasd frici. ,,Trupele elve{iene, afirmi mai nrulte din aceste caiete, vor jura cI nu vor indrepta niciodati rrrrrrcle impolriva cetAleniior, chiar in cazul unei revolte sau al rrrrci riscoale." Se credea ci daci stirile generale vor fi libere, trlrto abuzurile vor fi cu usurinli distruse; reforma ce trebuia lirrulir era considerate imensb. dar facili. Revolulia isi urmeazi tontsi cursul: monstrul iese la iveali, ,lczvirluindu-si chipul apafle ;i infricoqitor; dupi ce distmge instirrliilc politice, Revolutia aboleste institu[iile civile; schimbarea k lrilor e urmati de modificmea morarurilor, a obiceiurilor si chiar ,r lirrrbii; dupi ruinarea fabricii guvemlrii, ea zdruncill fundarrrcnlele societitii si pare apoi si il atace chiar pe Dumnezeu; nu ,lrrlrt mult timp, aceeagi Revolulie produce, cu ajutorul unor mijl(,ircc necunoscute pani acum, o tacticd noue, maxime ucigitoare, oltinii inarmate , cum spunea Pitt, o putere nemaivizttti. cxe dtrrrrrrra barierele dintre imperii, zdrobegte coroanele, apasi popoarclc si, lucru straniu!, le caEtigi in favoarea propriei cauze; pe rrrrsuri ce izbucnesc toate aceste lucruri, punctul de vedere se rclrirnbi. Ceea ce initial principilor Europei qi oamenilor de stat lr sc plrea a fi un accident obisnuit din viata popoarelor apare ,r( urn ca un fapt atat de nou, amt de diferit de tot ceea ce se petre, rrsc pinl atunci in lume, si cu toate acestea at6t de general, amt rl(' |lronstruos, atat de incomprehensibil, incdt atunci cdnd il des, olrcri, mintea omeneascd rimdne oarecum tulburati. Unii cred r .r irccaste putere nemaivlzutl, pe care nimic nu pare s-o intrelini ,,r nici s-o zidimiceasci, care nu ar putea fi opritd gi care nici nu .,, poate opri, va impinge societilile umane pdnl la disolulia lor ,,rrrrpletd si finall. Mulli o considerl o acliune vizibild a diavolrrlrri pe pimint. ,,Revolulia francezd are un caracter satanic", .., r rt: Joseph de Maistre inci din 1797 . Allii, dimpotrivA, desco|i rir in ca un plan binecuvdntat al lui Dumnezeu, care vrea sd lrrcc ea.

si care va reinnoiascal nu doar chipul Frantei. ci si pe cel al lumii \criitorii aceslel crea oarecum o umanilale noud. La multi dinre pe care o se regaseste ceva din spaima religioash

oerioade

lesimtea Salviaius la vederea barbarilor Burke' continuindu-si sa guvemare sau mai lanourile. exclami: ..vaduvitd de vechea [i fost mai curl'nd un pare si Franta ieeraba de orice guvemare. si teroarea speclet calamitatea oblect de insuha si de mild declt asasinate a iesit o monarhii umane. Dar din mormdntul acestei toate cele care au decat fiin{i diformi, imensi, mai infricosatoare

*1Urru, .i .rUiugu, imaginalia oamenilor' Aceasti fiin$ hidoasi pericol sau si bizarir ,"rg.1r.pt l;1hla. fara a li speriatir de ml1oprila de remuscAri: dispretuind toate prejudecitile si toate nu pot loacele obisnuiie, ea ii doboard la pimant pe toli cei carc nriceoe nici macar in ce fel existd ea"' ' (a ii" oare evenirtenlul acesla atat de exraordhar pe cdt li atat de s-a parut contemporanilor lui? E el atAt de nemaivAzut' Care a aceslia? pe credeau cdt oroiund oerturbator si renovalor efectele sunl care iost sensul aulentic, care a fost lirea verilabila' a. ar.ata ale acestei revolutii bizare 9i teribile? Ce a distrus ea? Ce a creat? toate Se pare cd a sosit momentul de a ciuta si de a spune obiect aceste4 noi fiind asezali astdzi in punctul din care acest mare de indepariati de judecat' Sulicient si mai bine zarjr

ooate fi cel h.erolutie pentru a nu mai resimli decit slab pasiunile cart-db*T de uederea celor care au ficut-o, suntem in acelagi timp suficient pe adu^s-o a care aproape de ea pentru a putea pitrunde in spiritul l,im" .i p"rrtru a{ puteaintelege. Curind ne va fi greu si o facem' cici marile revolulf reuqiie, fecana si dispari cauzele care le-au produs, devin astfel de neinleles tocmai datorita succEselor lor'

CAPITOLUL2 'l'elul fundamental si ultim al Revolutiei nu era, ilsA cum s-a crezut, distrugerea puterii religioase si slibirea puterii politice (lna dintre pfimele actiuni ale Revolulie-i fralceze a fost .,r.r, rrl im potriva'Biseric ii) iar intre pasiunile ndscule dir aceastd li rvolLrtie, cea dintdi aprinsi si ultima stinsl a fost pasiunea atee). ( lr riu si atunci cand entuziasmul libertelii a dispardi;ieci linigtea' trr.,, w' ohtinutd cu prelul servitu!ii. revolla imporiva autoritdtii r, lilqioase nu s-a stins. Napoleon, cel care fusese in stare se inlr,rrrgir geniul liberal al Revoluliei fraaceze, a ficttin zadar eforrrri l)cntru a-si struni geniul anticregtin; in vremurile noastre, s-au r,r1ul, de asemenea, destui inqi care credeau ci igi rdscumpiri ,.r'r vitutea fatd de cei mai neinsemnali agenli ai puterii politice 1,r irr insolenta lor fali de Dumlezeu: abandonand tot ceea ce era rrrrri libcr, mai nobil si mai m6ndru in doctrilele Revolu{iei, ei se l.rlcsc ci au rimas fideli spiritului acesleia intrucat au rimas rr, r'r

edinciosi.

Cu toate acestea, azi e usor si-1i dai seama ci rizboiul impotr rv:r rcligiilor nu era decnt un incident al acestei mari revolulii, o rr ,r\irlurA frapartl si totuli fugitivd a fizionomiei sale, un produs trr't rilor al ideilor, al pasiunilor, al faptelor particulare care au

lrrtlcdat-o si pregitit-o, dar nu geniul siu propriu. Se crede, pe buni dreptate, ci filosofia secolului al XVlIlea ' rtc rrna dintre cauzele principale ale Revolutiei si e adeverat ca .r,, .rsti [ilosofie e profund atee. In ea trebuie fursd identificate cu 1,r r;rr doui pi4i, care sunt deopotrivi distincte si separabile.

crcdeti cumva ci acest spectacol e specific doar Franlei; istir practic nici o biserici creqtind in Europa cale si nu se fi

Srr nu

f Pri.na oinrre ele contire toate opiniiie noi sau innoitesi refepolin,t*" iui""ailiu .ocietdrilor si la prr-ncipiile leeil.orcivileoncarxr tice, precunltgnlitatea naturali a oamen ilorGabolrea p.iriflgi, ,f""-*i, de clasi gi, in consecinli' de profesieesuveramreguiuteu p"opo.ulrigrmnipotenta puterii sociale*;'rniformitatea franceze' ci i i"l" *"t[ ldei nr sunt doar cauzele revoluliei pafiea sa ". ca si zicem asa, substania ei; ele alcltuiesc tnr*.url, intimP' adevlrati ."u .ul t.*"rni"i, cea mai durabili' cea mai 'in

doctrinelor lor' filosofri secoluluial i-au alacat clerul' au Iovit, cu un soi de fervoqre' i4 Biseric2i;'ei a le ristumi ierarhia, instituliiie, dogmele qi, penfu T1*l'11"] cerlalra parre

l.Y]::

a

Dar cum vrut sA nimiceasci chiar temeiurile cregtinismului p"tfir* Oin filosofia secolului al XVII-1ea se nlscuse

incetul care revolutia o disrrugea' ea trebuia' cumva inmormxntala a, in..,ul. sir disiarir odari' cu aceasta' fiind int'elet:loi deplin pe face Pentru a mi' i, f."priri ,4" in alta parte reiau "irmf' vreau si uaiog'u ao* un singur lucru, cici rtra inversxnatl nu atat u""rria ,"rne o"nfial-I: creqtinismul a trezit pqqtru ci t"rtgi;rsi, cdt ca ins.iitulie politici; nu^atit ca el ", rdnduiascl lumea cealalti' cat pentru p.etindeu,

"i"^iu a.,""iiir'f;-."

Oe

t1i

J"*al

nt.otii

s[

i'^";tJr."Lr'

pe seniori, beneficiari ai dijmei qi administatori gaseascd cd Biserica era incapabilir sa-si

"r-I"-'., "aitentru tt" int"*eia' catpentru ci.ea^ocuPlin il;;';;;;.:.nt. " mai putemic in vechea J""u u.-.-" to".rt .el mai privilegiat 9i cel

fi distrusi' la iveali un adevir' care e intdrit a ieqit ti-pului, C,, o"""r", politicir a Revoluliei s-a in fieiare noui zi: ie misurl ce opera vecnrle societate, "---

care era pe cale de a

pe mdsuri ce toale consolidat, opera sa atee s-a ruinat; disruse' iar i".ii*fiip"fi i." pe care Revolulia le-a atacat au fost mai tare au fost pr1".if", i"n*rfile, clasele pe care ea le detesta lor' p6ni si ura pe care Lefinitiv infinnte, ca ultim semn al esecului pe m6sur?t riina statita, in sfi*sit' :t1T:1' odatI cu el' puterea ;deplrtat tot mai mult de ceea ce s-a ruinat gi..".i"ii *u t din nou in minlile oamenilor qi s-a intirit'

;;;;t;;

*

rrrr

c x

rr'vr;,orlt dupa Revolutia Irancezi. n r l-i o marc greseali s[ se creadi ci societltile democratice ',rnI. ir) nlod natural, ostile rcligiei: nimic riin crestinism, nici micar ,l r r' tulicism. nu e absolut conlrar spiritului acestor societili, ci, ,lurl)olrivar, multe lucruri le sunt foarte favorabile. De altfel, o I r |r'ricntd dc veacuri a aretat cI rAdAcina cea mai vie a instinctrrlrri rr:ligios a fost sAdi6 intotdeauna in inima poporului. Toate r, lrrlrilc care au pierit si-au aflat aici un ultim azil si ar fi de-a ,lr(.Ilrl slraniu ca instituliile care tind cdtre predominanla ideilor ',r lrrsiunilor poporului si aibi ca efect necesar si permanent rrrrl,ingcrca

mintii omenesti cltre impietate.

('cca ce am spus despre puterea religioasi voi spune cu si lr,rr rrrrrllir indreptitire despre puteroa sociall. ('ind s-a vizut c;, Revoluiia rdstoa:ni toate instituliile, ca si t,,,rtc obiceiurile care mentinuserd pil6 atunci o ierarhie in socie-

\i o anumitA randuiald a oameniloq s-a putut crede ci Ia sfarsit r ,r I r rlistrusi nu numai ordinea, une! so"i"tlfi, ai o.i"" ordine, nu ,' ),uv('rnar€, ci chiar puterea sociali; in consecinte, s-a tras , ,,rrr'lrrzia ci, prin firea ei, [&olulia e esenlialmente anar_hici.-$i rorU \i. indriznesc sI spun. toate acesiea nu erau decat o aparentd. Lrr mai putin de un an de la inceperea Revoluliei, Mirabeau r .,, r iii in sccret regelui: ,,comparali noua stare de lucruri cu Vechiul ll, ), in). pentru a vedea cum se nasc consolirile qi speranlele. Cele rrr,rr inscmnate acte ale adundrii nationale sunt, in mod evident, l,rv,r'irbile guvemdrii monarhice. Si nu insemne oare nimic si fii lrlr.,it rlc oarlament, de prcvir,..r; c[ stiri generale, de un corp de , l, r ir'i. de privilegiali, de nobiltne? ldeea de a nu forma decdt o ,.rrr),rrr:1 clas- de cetiteni i-ar fi fost pe plac lui Richelieu, cici ,rr r',rstir suprafati egald usureazi exercitarea puterli. Nici micar ,,rt, v;r guverniri absolute nu ar fi putut face mai mult pentru .Irr(,r iratca regali decnt a ficut acest an de Revolutie". Iatl ce lr,,, rrrnni sd intelegi Revolulia, ca om capabil si o conduci. ('rrrn Revolutia francezl n-a avut drept tel schrmbarea ulqi ( \ r n i-ili vechi, ci abolirea vechii forme de societate, ea a trebuit t,ll r.rr(.

.

toate puterile aflate in firnctie' dar si si ruineze traditiile' sa innoiasca-morainfluentele recunoscute' stl stearga goleasca minlea omeneasca ,,rrf f"'t*Li*irrifc si' intr-un [el' sd t" int"m"iusJra pana.atunci. respectul si II i);" ,;

sA atace toate

.-'

de anarhic' Asa a ctlpalat ca un caracler atat ;"p;*" 'J"lsi veti ziri o imensd putere cen-

indep,rrtali insa aceste rume

cffe [e-a

I

'fragile si putemic:

ai"

":.tlt'i] ilr"ilr"nr-o iou.'u inrrevarzula Aceastd formir simPl5' regu "ru jumalal:

ll3 H

vechilor insriruiii' ry d" 1v,r oe Ni;rb";;l;."lbul '1us4u :a fi vazuid itunci de ochii mu1in ciuda grandorii tul"' "1 lu..p-ll,rr u infarisar-o tuturor privirilor. tirnii: dar. incerul cu incetul' rrmputa

iffit..";il;'ri

re"j*:

Azi, ea ocuPd mai ales atentla Prr d" R:l"lil:';'' :] rri, ! vorba doar de acei principisizamisliri i" dusmanir lo1i cauta- rn "r, sunt complet straini

;;;;;t";

;; ''lH";;';i;; r, oiti*ga imunitiitile

si sir aboleasca privilegiile' inlocuie!c a.sto;unsurile'"egalizeaza condiri ile' ari' priv ilegi ile locale cu regul i. uniforme:i

;;;;;;;;; ;^il':;"i;*,t"? roli se dedicd atestur ;ii.i,iil;;i;;ilor cu unitatia guvemarii iar daca in calea tor :JJ;ii ;"ffiti;;; cu o o'ardiI neostenirar ;;;;;;; u,ern obstatol' atunci li se inrampla sa impntmute ;:: ffi ; ;i ili,"iln :' "1'$l;,i: :"J"1 ffi [1[,11 o bogatulur' nevoie, Pe sdrac

.""r*,Li.

Pe

n."","1ia franceza a fo't

iill?I

biciul' dar si abecedarul-lpr'

3

Revolutia francezl a fost o revolutie politici' dar care a procedat - se va vedea de ce ca revolutiile religioase

parcelele de

sa toate ,,da:".;;';i;; si a inghitir in uniiatea arunc i oarecumd ispanir ruseserd i-' ;fi;;i;;;r; ; ;,l,*tu multime de putcri secundarc' ;J.il; h;"*;l corp social' intr-ofamilii si de indivizi' De la-ci [';t;;.;;?"t". de profesii' de Yazuti o asemenea putere' ;;" d".trl;,;;man, nu mai fusese sau' mai bine zis' aceasla n"t"f-fil ^ a*" aceastl ptrlere noua de Revolurie' de la sine' din ruinele provocate ,1, sunt mal intemeiat le-a ""#ri "^r".". .a guvernlrile pe care ea i-"a"".* ; J; .,1, l. "f ;* ;: # rrastumat; 1';.0;:'ft':,tT',[:fl: :': ff l: as3 cum De

CAPITOLUL

-

'loate revolutiile civile qi politice au avut o patrie a lor si s-au lllrtirl Ia aceasta. Revolutia frarcezd nu a avut un teritoriu propriu; rr|rr rrrtrlt dec6t atnl ea a avut, intr-un fel, ca rezultat stergerea de lr(' lrirrli a luturor vechilor frontiere. Asa cum s-a putut vedea, ea Lr ;rpropiat sau divizat pe oameni dincolo de legi, tradilii, firi sau Irrrrbrr, {licdnd uneori din compatrioli duqmani si din strdili frali;

format, deasupra tuturor nationalitililor particul,rr r'. o patrie intelectuali comuni, in care au putut deveni cetdleni ,,rrrrrcrr ii tuturor natiunilor, ('hiar dacA aU resfoi toate analele istoriei, nu veti gisi o revolrrlrc lxrlitici de acest tip: doar revolu{iile religioase ii seamine. t \'l L rrrc vrea si se faci inleles cu ajutorul analogiei trebuie, de ,rr,, rr. si compare Revolulia francezl cu revoluliile religioase. iD istoria pe care a consacrat-o Rizboiului de treizeci de ani, 'ir lrrllcr observa, pe bunl dreptate, ci marea reforml a secolului ,rl \VI lea a reusit si apropie, pe neasteptate, popoare care rh .rlria se cunosteau, unindu-le foarte sffans prin intemediul rrl,,r rroi simpatii. Atunci, ajutafi de englezi, unii francezi se lIl)lirr cu compatrioli de-ai lor; tot in acea vreme, i-nqi nisculi in lr'prrrtiirile Balticii au pltruns in inima Germaniei pentn.r a proteja rr,.t( ncmti de care p6ni atunci nici mdcar nu auziseri. Toate rrr,r r

lrrccis, ea

a

r

sA semene cu rizboaiele civile, qi-au ficut aparilia striini. Vechile inter,r rr confruntirile civile ,,, rrlc fiecirei natiuni au fost date uitirii. in favoarea altora noi,

rrr.,lr)iricle dintre state au inceput

l

inlocuite cu disputele de priniar diferendele teritoriale au fost si' incurcare'

:t;. i;;;;li

ie'ai

pto*'1 i"i

au fost amestecate

din ace-le vremurr' spre regrerul politicienilor

:"1"';;;;;;.i

ri, p, i i s'. I":"p^ " :1" ::.^':",,'1,ff: ffi ilr%liX',T, "0",", Revolutia franceza este o re\ aspecrul unei ase., r:;i;;';;;gioe