Alexandru Arbore - Din Etnografia Dobrogei

SOCIETATEA PENTRU CERCETAREA SI STUDIEREA DOBROGEI

ALEXANDRU P. ARBORE

DlS ETNOGRAFIA DOBROGEI -f

CONTRIBUTIUNI LA ASEZARILE TATARILOR

SI TURCILOR IN DOBROGEA

EXTRAS DIN kARH1VA DOBROGEI,

.

yin.

H (1919)

BUCURWI

TIPOGRAFIA CURTII REGALE F. CZBI, FII 19, STRADA REGALA 19

1920

www.dacoromanica.ro

e. 41 40

CONTRIBUTIUNI LA

STUDIUL ASEZARILOR TATARILOR SI TURCILOR IN

DOBROGEA *).

Elementul eel mai numeros care a populat Dobrogea intre veacurile XV $i XIX, inwrimandu-i un anumit caracter particular in cciace prive$te dezvoltarea ei, $i care a la.sat un foarte mare numar

de numiri topice cu caracter special turanic, este elementul musulman teitaro-ture.

A$ezarea acestui element in tinuturile dobrogene nu este decat un fragment din marea opera de colonizare care s'a facut in peninsula balcanica, dupa ce formatiunile politice cre$tine $i-au perdut independenta lor, fiind substituite de noua putere osmana. Aceasta colonizare a fost mai puternica in regiunea Bulgariei rasaritene $i a litoralului Marei-Negre, intinzandu-se astfel $i asupra Deliormanului i Dobrogei pang la gurile Dunarii. *

*

Cu mult inainte de stabilirea definitiva $i de extinderea puterii turce$ti in Europa, Dobrogea cunoa$te o prima apzare osmanlaie.

Dupa ce Mihail Paleologul, refugiat la curtea Selgiuci,:ilor §i apoi tutors inapoi la Constantinopol, i$i incepuse domnia ca intemeietor al dinastiei Paleologilor, scotand ochii legitimulni mo$enitor al tronului, Than fiul lui Laskaris, doi din marii demnitari ai *)

In acest articol urmarim nwnai asegrile turco-eatare, thicand abs-

tractiune de stirile ce pomenesc pc Romani, sau alte neamuri.

www.dacoromanica.ro

4

lui Ali-Behadttr, cautand sa asedieze pe sultanul Roknedin iii nium si nereusind, s'au indreptat spre Constantinopol, punandu-sC in dispozitiunea imparattilui de acolo. Castigand cateva victorii in slujba imptratului prin partite Bulgariei, ei au obtinut permisiunea sit -si aseze cetele de Turemeni, de cari erau insotiti, pe un tint,. Asezarea acestor familii in numar de 10-20.000 s'a fticut sub conducerea lui Salizth-dede, in anul 1263 ; venind din :.\.Ticomedia, prin Scutari s'au stabilit in Dobrogea.

Bizuindu -se pe nurntrul si vitejia acestora, un fugar selgiucid, Aseddin Keikarus, care fusese constrans de fratele sat] Rokneddin Kiligiarslan sit se refugieze in Constantinopol si sa -i lase acestuia sub influenta lui Ali Behadr, sa punt tronul, concept] planul, mina pe tronul imptratului din Constantinopol. Tradat de un Grec, confidentul situ, Assedin Keikavus impreunt cu familia lui si unii sfetnici este aruncat in inchisoare, iar altii sent ucisi in greie chinuri. Din indemnul lui Rokneddin Kiligiarslan, fratele lui Aseddin, Berkesan, §eful Tatarilor din Kipciac, treat Duntrea pe ghiatii

si Inaintt pant sub zidurile Constantinopolului, de uncle Ina pe Aseddin care fugise in Ainos. Intorctindu-se Inapoi cu ansul, Ber-. kesan transports cu el in Crimeia toatt colonia turceasch din Dobrogea 1).

Cu urinate numai, Turcii intrart mai inainte de anal 1389, anul luptei dela Cossovo, in Dobrogea si pe lane, armurile Duntrii tangs Silistra si Nicopole 2).

Hammer, crede ca in anul 1391, dupt ce Tokatmitcz, hanul Tatariei mari, fusese zdrobit aproape cu desiivarsire de care Tinmrchan, iar Sara sa distrust, avt loc navtlirea Trttarilor din Kipciac, pe amandout ptrtile Duntrii, in Basarabia si in Dobrogea 3).

In 1417 sultanul Mahomed, in campania pc care o intreprinde

impotriva lui Mircea, inttreste localitatea leni-Saleh, langt satul romtnesc Ienisala de astilzi, in marginea lacului Razim si in apropierea Babadagului, precum si Isaccea, Sagnm, la cel mai bun vad de trecere peste Duntre, °data cu transformarea Giurgiului intr'un cuib turcesc, ca §i a Nicopolei mici sat] Turnului. In aceste cettti se aseazt Osmani ca strajeri, iar in jurul Ior, en timpul incept] ss se desvolte o viatt specialt care avit ca urmare o inmultire a elementului turcesc 4).

www.dacoromanica.ro

5

Invaziunea lui Vladislav, regele Ungariei, in 1444, terminate cu grozava infrangere dela Varna, facand vizibila slaba pozitiune a Turcilor in Bulgaria rasariteana, sugera ideia unei puternice colonizari cu elemente musulmane. Aceasta colonizare, inceputa pentru tinutul Filipopolului §i a Stara-Zagorei cu colonisti din provincia Saruchan a Lidiei, in vremea sultanului Murad I (1362-1389) si continuata sub Baiazid I (1389-1402) pentru regiunea dintre Adrianopol §i Stara-Planina, s'a intins treptat-treptat si dealungul coastelor Marii-Negre pang la gurile Dunarii, coprinzand astfel si fostele posesiuni de odinioara ale lui Dobrotici. Colonizarea pornita din motive strategice a avut ca urmare formarea unei masse compacte de populatiune turceasca in regiunile pomenite, inabu Ond §i stanjenind desvoltarea istorica: a populatiunilor printre care s'a, introdus acest nou element strain 5). Andreas del Palaggio, un martor ocular al Iuptei dela Varna, ne infal;iraza aceasta provincie ca un cdesertum), pustiu, care nu trebuie interpretat in sensul unei lipse desavai*te de populatie ce totu§i exista In numgr mic, fiind formats din Vlahi, Cumani, Greci i Bulgari. Chiar dupe 1444, colonizarea turceasca an era inch a§a de puternica, eaci Donado da Lex,:e, care is parte la expeditiunea dela sfar§itul lui Martie 1476 impotriva lui Stefan eel Mare, arata. ca drumul dela Varna i pang la Dunare, 1-a fa'cut sultanul in zece zile, suferind lipsa tuturor celor necesare unei armate, din cauza 1 ocurilor salbatece i nepopulate. Expeditionarii erau nevoiti ss Lea sapaturi In nisipul de pe marginea marii, pentru ca sa-§i potoleasca setea cu apa ce iera in aeelo gauri; sa-0 acopere call §i vasele in care-0 preparau mancarea, impotriva lacustelor can erau asa de multe, incat formau noun ce intunecau soarele, iar tend se arzau jos, le rodeau steagurile, sacii de merinde, etc. Drumul nu-1 faceau decat in timpul noptii 6). Alaturi cu aceti coloniti turci, adu§i din Anadolia, an mai fost arzati in Dobrogea §i Tatarii din partile sudice ale Basarabiei si din nordul Marei-Negre, cu can s'a mai colonizat regiunea Vardarului, a Zagorei bulgare Sagra Turcilor sesul intins Fiiibes. (Filipopole), cateva districte din Tesalia_ si regiunea Uskiubului (Scopiei).

ArzAndu-se la Dunarea de jos i in Dobrogea, Tatarii erau de eel mai mare ajutor sultanului in toate expeditiunile razboinice, eaci ei traia,u despartiti de grupul eel mare tataresc, intr'un fel de www.dacoromanica.ro

6

neatgrnare, ciilcand si pradtind mereu hotarele vecine. Dobrogat

intreagg devine la inceputul acestui veac, impreuna cu sudul Basarabiei, o rain tiitareasea. Dc aceia era sistematic pradatrt nu numai tarn dintre Prut si Nistru, dar chiar si aceia pima In S:ret si In Nord pang in Hotin 7). Dela inceputul veacului al XVI-1ea, izvoarele polone mai cu seama, incep a-i pomeni, sub numele de Teo tari DobritTat Si Tartari Dolt te.:enses, ea ataciind si pustiind marginele acelei tari. In numgrul color 30.000, cari naviilese in Polonia In anl 1512, se coprind si Tatari Dobrogeni. Acestia 'din urma erau adusi din Cher-

sone;ail nitric si trei mii dintre dliucii, neocupati cu alta ceva, nu se tineau dectit de prazi .si jafuri\9). Piing la creiarea beglerbegatufui de Silistra, Tatarii din Dobrogea on si cci din Bugeacul Basarabiei sudice, tineau de beglerbegul de Rumelia. Tatarii dobrogeni dcci nu aveau o organizatiuue independentil ea eei din provinciile hanului, ci erau supusi direct administratiunii otomane 9).

Relatinnile de cglatorie de pe in sfArsitul veaeului al XVI-lea, ne aratg in unanimitate, ea inajoritatea populatiunii tinutului de care ne ocupam, era formati din Turci si Tatari, ce locuiau en deesebire mijlocul Dobrogei, inceptind din regiunea Babadagalui

mai cn seamg, si continuandu-se astfel piing in regiunea Deli-ormanulni si mai departe in Bulgaria rgsgriteana. Dupg, toate probabilitiltile si dupa resturile satelor tataresti de astazi, Tatarii locuiau mai cu seamit tinuturile de stepg, iar Turcii partite mai paiduroase sau pe ]itoralul AIarei Negre, impingAnd spre Dunare populatiunea romaneasert, care incepe sa fie si ea pomenitrt mai des in inceputul veacului al XVH-lea. Paul Giorgio, care adatoreste prin 1590, ne da o interesanta descriere a Dobrogei. Dupa ce aratg ca aceasta regiune este seasa si fara nici un fel de vegetatie arborifera, din care cauza locuitorii se servesc de tizic ea sg faca focul si dupg cc face cunoscut ca se simte o mare lipsa de apa, trectind la descrierea etnograficii, adaugg ca aceastg Cara c locuita pe malul marii de crestini, in tinuturile: Charar, Maluch, Costanza, Mangalia, Irosto, Baltic si Varna ; in Orachovera, Cavarno, Corbir, Eiherrena, Franga, Novosello si Galatta locuiau i erestini si Turci, afara de Balcic uncle se afl'iu numai crestini ; rnijlocul provinciei «in terra ferma));

www.dacoromanica.ro

7

it ocupau Turcii in urmatoarele tinuturi: Zatuchio, Baba, Carassui Cassasui, Pastarghi si Provadia.

Din aceasta rezulta Ca regiunea interioard a Dobrogei, dela Babadag in jos si NIA la Bazargic, era ocupath numai de elementul turco-tatar.

Pupa ce Paul Giorgiu arata ca cunOaste bine Bulgaria si starea crestinilor de acolo. de oareee a ealatorit mult, «cu care prilej am dobftndit in acea parte eunostinte despre tiara Bulgariei si despre situatiunea crestinilor, ea si despre obiceiurile turcestiD spune ca starea elementului crestin, anterioara anului 1590, nu mai era aceias si dupa, aceasta data. Viata, cumpatata de mai inainte a ienicerilor incepuse a fi uitata i parasita, iar In locul ci aparuse traiul comod si plin de placeri al familiei, din care cauza crestinii incepusera a fi apasati de grele dari «afara de muncile pe cari erau obligati sa le indeplineasca». Mai constata ca qienicerii, de cari sunt pline toate satele si tinuturile din Bulgaria erau mult mai numerosi in 1590 cleat mai. innainte, nand numarul for era foarte rcdus 10).

Informatiunile lui Paul Giorgiu sunt complectate de alte stiri din anul 1596, printre cari cu aceia a lui .1Tarco- Venier catre do-

gele de Venetia, in care se spune ca, sub conducerea unui frate al hanului tatarasc, s'au asezat in Dobrogea 40.000 de Tatari ce triiiau numai din prazile pe cari le faceau in tinuturile vecine. Acesti Tatari IntAriau numarul locuitorilor Turci, «Targgische Inwohner)) pe cari vesti din 1587-1599 ni-i indica', In mod foarte precis ca locuiau in Dobrogea, unde erau atacati de Cazaci, care-i luau si pe ei in robie, cum s'a intamplat in 1587, cand Babadagul, «castel turcese, a fost distrus de catre acestia, iar tot ceiace s'a gasit, impreuna cu copii si femeile, a fost luat de navalitori 11). Dousa, in anul 1597, in drumul spre Constantinopol, trece pe la Ismail, oral foarte bogat in pescarii, relatand ca a vazut «sate multe uncle oamenii locuesc in bordee subteran0 ; sate locuite «de oameni foarte urati cu un caracter nestatornic, viclean Si

prefacut>>.

La innapoiere calatorul, urmand drumul pe uscat, vede in pkrtile Provadiei crestini ce locuiau in piste . case in cari puteau

sa intre numai pe branci.

Trecand pe In «Bazargicum) in vreme de iarna :12 Decembrie

era la

isi urmeaza caltitoria in tovarasia unor Turci, si www.dacoromanica.ro

8

dupO ce strallatO ora§ul Carasu, cam pe unde e Megidia de astazi, intl.% in ctimpia IntinsI pe cari locuitorii o numeau c'Tatarski pole,.

Numele deci arala ca locuitori pe Mari in aceste pOrti. Ajungand in 4Babarnv, Babadag, nu-i gOse§te decn ruinele de oarece o navAlire a Cazacilor, in 1587, it distrusese cu desOvar§ire.

De aci grin satul Monaster (Manastirea sau Niculitelul de trecl Dun area mai tarziu) nume ce ar indica un sat de cre§tini pe la csatul Obluczica sau cum 11 numesc Turcii,Saczyl. (Isaccea). 12).

cIn campurile cele Intinse ale Dobrogei, peste Dunare, ce se iptind dela Marea-NeagrA spre Ungaria, §i dela Dungre pAnO la Provadia Bulgariei, pe unde este locul de trecere al ambasadorilor §i negustorilor Poloniei, cand se due la Constantinopol, sunt a§ezati cu locuinta in dese, dar mizerabile sate, peste .case mil de Tatari,

amestecati cu Turci, indatorati de a sta gata in once poruncO a sultanului turcesc, dar mai cu seams ies la oaste, sau mai bine In prada cu hanul, principele hoardei tatarice). Aceastg, scurtO descriere etnograficA a Dobrogei, din 1599, ne arata In mod precis prezenta elementului turco-tatar acolo. 13). In preajma anului 1600, e vorba In Dobrogea de o populatiune, sau mai bine zis de o categoric militall, formats din tAccinziP,, can dupil afirmatiunile scriitorului .1sunt agricultori) §i obligati in acela§ timp, in virtutea unor anumife scutiri, sa is parte In razboaie. Alaluri de dOn§ii se mai gOseau Inca vreo 2000 de « GibelP,

adeca oameni imbracati in zale, locuind 'lla ruinele zidului care se intinde in regiunea Sogdiana, dela orapl Silistra §i panA la Constanta, care este in Marea NeagrOD 14). In legatur4 cu aparitiunea Achingiilor in marginile ImparOtiei turce§ti §i deci §i in Dobrogea, Drinov erode ca aceasta a§ezare de elemente militare cu caracter de populatiune stabilA in sates cu gospodArii §i familii intemeiate, dateaza din timpul sultanului Murat

II (1574-1595). In a doua jumatate a veacului al XVI, ienicerii inmultindu-se in mare inumg.r §i atingand cifra de 30-40.000, an inceput sa se rascoale §i sa faca tulburari In Constantinopol.1Sulta,nul s'a hotOrat atunci ca sa indepArteze aceste elemente turbulente din re§edinta sa, fixandu-i mai cu seams in provinciile de margine, unde ei au inceput sa se casatoreasca §i in vremurile de lini§te au inceput sO, se Ingrijeasea de hrana familiilor for i. de Intre-

tinerea gospodariilor. De atunci dateazO a§ezarea unui numIr de ieniceri, ea populatiune stabini, in Dobrogea, Deliorman §i Gorilovo 15).

www.dacoromanica.ro

9 Tatarii din :Dobrogea, mai mult &c at Turcii, erau foarte temuti

in tinuturile vecine, din cauza salbatecului obiceiu de a lua gi robi, pe langa jafurile celelalte pe cari le faceat. Nu sunt patine vestile dela sfarsitul veacului al XVI sl inceputul celui de al XVII, cari povestesc pomenind cu groaza numarul mare de robi luati de Tatarii dobrogeni, robi cari se gsAseau din belsug in Dobrogea, ajungand de aci panii si in casele publice din Constantinopol. Strabatand toate aceasta epoca, adica sfarsitul veacului al XVI si informatiunile Inceputul celui urmator, constatam ca elementul turco-tatar se mentine neintrerupt In Dobrogea, ba chiar se inmulteste, fare ca totusi sa putem sti macar cu aproximatie care va' fi fost numarul pe care-1 -.atinFea, din cauza variatelor cifre pe can le gasim In izvoare 16). Dintre cele doua categorii de Mari, Gebeti -Tatar 1i MotrasTatar, cari locuiau in Dobrogea, eei dintai incasau dela robii adusi ins aceasta provincie o dare numita gispenge", dare care mai tarziu fost trecuta In folosul vistierii tarii 17). Bazargicul ne apare in 1612, la negustorul italian Tommas

Alberti, ca un oras de Turci

delta dei Turchi),

fare ca sa

mai avem dela clansul alte informatiuni etnografice despre Dobrogea,

dei l din enumararea unor localitati ca «Caragesx' (MAUI), (Ka_ radschiliD, prin care a trecut calatorul. se vede caracterul particular -turanic al unei parti din provincie 1e).

In luptele cari se dau in anul 1624 iatre ahinghirai, unul din hanii tataresti din Crimeia, pi Cantemir, un alt sef tataresc, dupe ce primul pustil Cu Tb.larii sal malurile Dunarii, Akkermanul, ,Chilia, Ismailul i Giurgiul si vol sa puna maria 1i pe Babadag, ii

inainte Cantemir cu 30.000 g Tatari din Tataria dobrogeand fi din regiunea dobrogeand) gH bats atat de cumplit, bleat Dunarea ,eurgea satula de sange tataresc 19). Cel care ne infatiseaza in mod complect §i cu multe si foarte intcresante amanunte Dobrogea la mijlocul veacului al XVII, este .ca'latorul tare Ewliia Celebi. Insemnarile lui an servit ca izvoare foarte pretioase lui Hammer entru istoria imperiului otoman si prin urmare autenticitatea si

apar

bogatia informatiunilor lui nu pot fi puse la nici o Indoiala, avandu-se n vedere ca Hammer a fost un adanc cunoscator al istoriei turcesti, .al limbilor orientale si un sigur stapanitor al tuturor izvoarelor ce-1 .calauziau in aceasta materie 20).

Plecand dela. Constantinopol in anul 1651 www.dacoromanica.ro

ysi

trecand prin

10

Cecmegeaua mare $i mica, Silivria, Ciorlu, Po loz, Altos, Cengher Novo-Selo, Provadia, unien, Razgrad, Rusciuc, Giurgiu, $i apoi prin, Sistov-Nicopole, se intoarce /a Silistra. Ceiace ne povesteste, atunci and face chlaloria prin Dobrogea

este foarte pretios pentru a ne putea da seama de infhti$area etnografich a provinciei de care ne ocuphm. Mangalia ii apare ca «un mare port», ca un ora$ foarte vechiu vazandu-se $i atunci In poarta orasului fundamente de cetate si ea un ora$ «frumos $i infloritor», Era «vacuf» (proprietate eclesiastica), fiind re$edinth de plash, caza cu paid (un venit de trei sute de accele), si facea parte din vilaietul Dobrogea,- Silistra.

,

Mai avea serdar comunal (comandantul ienicerilor); inuhtesib (lit vechime primal. $i sef de politie, acum perceptor); si subasa (agent inshrcinat cu strangerea dijmei). Populatiunea -ora$ului era formath

din multi negustori ce trhiau in case solide de teama Cazacilor. Alhturi de ace$ti negustori a caror nationalitate n'o putem $ti se aflau multi G-reci $i Evrei. Majoritatea aianilor o formau Laza cai chror phrinti au fost robi>>. Multe procese se ivesc mai cu seama intre Lazi $i Evrei, cari se judech, dupa legile seriane. Orasul are o geamie ((cu multi credincio$i>>, cum nu e alta in aceste phrti, $apte $coli primare, trei hanuri, vre'o trei acute de prhvalii, un mic bexisten, (prhvalie pe ambele laturi ale strazii, deasupra chreia exista un singur acoperi$), o baie mica, $apte cafenele, vre-o 300 depozite laugh port $i alte localuri, Mangalia fiind un centre coinercial. Numhrul prhvhliilor, magaziilor si $colilor nu e exagerat, chci mai departe el adaugh eh' «in raport cu orasul, prrtvaliile sunt putine,

caci portul e mare $i se expediazh prin el cereale pentru Constantinopol>>. In imprejurimile lui sunt vii ei gradini, iar in partea

vestich se aflh chiar o techea, «Mucharem Baba», cash de rughciuni a chlugarilor dervi$i.

Duph ce descrie satul Giuiunalii, ce era zaimlic (proprietate feudala) cu o suth, de case $i o geamie, locuit numai de musulmani,

§i unde apa se scoate cu caii din pu(uri adnci de optzeci de coti, ne spune ceva despre productivitatea Dobrogei, unde bunh-oarh, diutr'o kila se recolteazh 50-60, ceiace face ca populatiunea sh nu refuze plata zecimilor «zaitniilor».

In privinta populatiunei Ewliia arata clar, ca duph ce Baiazid a cucerit aceste Orli dela Bulgari, Valahi, si Moldoveni, colonizes

www.dacoromanica.ro

1.1

aicj soldnti tatari din, An- adolia. Din incruci§area acestor soldati cu Talahii au rezultat Citacii-5-ar. in vremea cAlgtoriei lui, locuiau mai .cu seams interiorul Dobrogei. Limba acestora prezintg particularitAti

pe earl Ewliia, desigur un bun cunoscgtor a1 limbei turce§ti, le ggseste mult deosebite de limba comung turcg *). Ewliia Celebi face deosebite intre gdobrogeniD qi dpliormanlily,

cari, dell voinici §i curagiosi, totusi sunt 4