Alcaloizi Din Ergot

ALCALOIZI DIN ERGOT

• Cornul secarei (Claviceps purpurea) este o ciupercă fitoparazită din familia Clavicipitaceae, genul Claviceps, ai cărei scleroți parazitează diferite cereale, mai ales secara. Termenul este folosit cu mai multe sensuri, toate în legătură cu ciuperca parazită: pentru a denumi ciuperca parazită, Claviceps purpurea; pentru a denumi scleroții acesteia, și pentru a denumi boala parazitară respectivă a secarei. Pentru secara parazitată se folosește și denumirea de secară cornută.

• Scleroții ciupercii pot ajunge în produsele de panificație prin folosirea făinii obținute din măcinarea unor boabe parazitate. Datorită conținutului ridicat de alcaloizi toxici din cornul secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul prelungit de cereale contaminate provoacă o intoxicație cronică gravă, numită ergotism sau focul sfântului Anton. De aceea proporția maximă admisă este de 0,1% în grâul alimentar și 0,05% în făină.

Compoziție chimică • În general ergoții conțin: • Alcaloizi • Alcaloizii din ergot (0,3-1,2%) au la bază diferite nuclee:

Acidul lisergic se găseşte sub forma a 2 izomeri optici: acid llisergic (activ farmacologic) şi acid d-izolisergic (inactiv farmacologic)

Ergolina, cunoscută şi sub denumirea de LSA (monoamida acidului lisergic)

Ergometrina (ergonovina, ergobasina), principalul alcaloid din ergot, are proprietăţi ocitocice

• Nucleul ergolinic (lisergic) • Alcaloizii clavinici: agroclavina, festuclavina, elimoclavina • Alcaloizii lisergici, derivați ai acidului lisergic – Amide simple ale acidului lisergic: ergometrina, ergina

Amide simple ale acidului lisergic: ergometrina, ergina

• Ergotamina este alcaloidul polipeptidic prezent în procentul cel mai mare în cornul secarei (Claviceps purpurea), dar și în ololiuhqui (Convolvulus corymbosus, Volbură), sau în Ipomoea violacea (Zorele). Grupa ergotaminei este formată din diferiți alcaloizi, denumiți în funcție de restul de aminoacid grefat pe nucleul de bază.

Clasificare

Acțiune farmacologică • Ergotamina are acțiune vasocostrictoare mai ales asupra vaselor coronare, periferice, cerebrale-acționează asupra receptorilor adrenergici si serotoninergici. Are acțiune deprimantă asupra centrului respirator, vasomotor, termoreglator, determină creșterea tensiunii arteriale. În asociere cu cafeina, biodisponibilitatea ergotaminei crește de circa 300 ori. Această proprietate este utilizată în combaterea crizelor de migrenă.

Nucleul de bază a alcaloizilor din grupa ergotaminei aparţine acidului lisergic, pe care este grefată o structură tripepetidică

Alcaloizi peptidici: prin oxidarea lor se pune în libertate: acid lisergic sau izolisergic, cetoacid R1 și un aminoacid R2. Aceștia se clasifică în:

• Pigmenți antrachinonici • Pigmenți de culoare portocaliu-roșietică: endocrinina, clavorubina. • Pigmenți de culoare galben pal: ergocromul și ergocrisina. • Acești pigmenți sunt responsabili de culoare brunviolet-roșiatică a ergotului. • Alți compuși • Lipide • Steroli • Amine – monoamine (metilamină, etilamină, tiramină) – diamine (putresceină, cadaverină)

• Aminoacizi (fenilalanină, histidină) • Glucide • Săruri minerale

•

Efecte farmacologice

•

Alcaloizii din cornul secarei au o activitate fie agonistă fie antagonistă la nivelul diferiților receptori: adrenergici, serotoninergici și dopaminergici. Aceste efecte depind de: natura alcaloidului doza acestuia organele (țesuturile) asupra cărora acționează. Din cauza acestei „nespecificități”, alcaloizii prezintă o mare varietate de acțiuni farmacologice. În general, pot acționa selectiv (amidele acidului lisergic prezintă selectvitate pentru receptorii 5-HT), sau neselectiv, în cazul alcaloizilor peptidici, care acționează atât asupra receptorilor adrenergici, cât și asupra receptorilor dopaminergici. Modificarea structurii chimice poate determina și schimbări la nivelul acțiunii farmacologice: hidrogenarea are drept efect micșorarea acțiunii agoniste comparativ cu alcaloizii de bază. metilarea în poziția 1 determină o scădere a afinității pentru catecolamine. În general, alcaloizii naturali cresc activitatea uterului gravid. La administrarea de doze mici, are loc creșterea frecvenței și forței contracție, urmate de o relaxare. Pe măsura creșterii dozei, contracțiile devin tot mai puternice, mai dese și de durată mai lungă, efectul fiind susținerea contracțiilor. Datorită acestor efecte, alcaloizii pot fi utilizați postpartum pentru oprirea sângerărilor și pentru menținerea contracțiilor.

• • • •

• • •

• Efecte asupra aparatului cardiovascular • Dintre alcaloizii ergotului, ergotamina are efect arteroconstrictor și venoconstrictor. Derivații hidrogenați ai ergotoxinei determină hipotensiune arterială. Creșterea rapidă a concentrației plasmatice după administrarea injectabilă a ergotaminei și a dihidroergotaminei, duce la o creștere la fel de rapidă a presiunii sanguine, presiune care revine la normal după câteva ore; acest efect se datorează acțiunii asupra receptorilor α2 adrenergici.

• Efecte asupra uterului • Dintre toți alcaloizii naturali care au efect asupra uterului, ergometrina este mult mai activă și mai puțin toxică comparativ cu ergotamina. Ergometrina și derivatul său metilat - metilergometrina - sunt utilizați cel mai des în obstetrică. Ele sunt rapid absorbite chiar și prin administrare orală, vârful plasmatic maxim înregistrându-se între 60-90 minute, timpul de înjumătățire fiind de circa 2 ore (ergometrina). Efectul asupra uterului gravid se observă după 10 minute, în cazul administrării orale.

• Efecte în Boala Parkinson • Datorită similarității nucleului ergolinic cu o serie de neurotransmițători (adrenalina, dopamina, serotonina), anumiți derivați semisintetici și sintetici ai alcaloizilor din ergot sunt folosiți pentru tratarea anumitor simptome ale bolii Parkinson.

• Bromocriptina, pe lângă efectele agoniste pe domeniul dopaminergic are şi efect inhibitor asupra secreţiei de prolactină

• Pergolid este folosit de obicei pentru combaterea mişcărilor involuntare care pot apărea la reducerea dozei de levodopa

• Efectul anti-parkinsonian a lisurid-ului este similar cu cel a bromocriptinei sau pergolidului

• Bromocriptina, un antagonist puternic al receptorilor D2, a fost primul derivat cu nucleu ergolinic studiat pentru tratarea acestei maladii; se utilizează de obicei ca terapie adjuvantă la bolnavii tratați cu levodopa (pentru micșorarea dozei de levodopa). Lisuridul este un agonist D2, folosit de asemenea la bolnavii tratați cu levodopa.

• Toxicologie • Intoxicațiile cu ergot erau destul de des întâlnită în trecut, dar odată cu progresul cunoștințelor despre compoziția ergotului, acestea au dispărut aproape complet. În Evul Mediu intoxicația era cunoscută sub denumirea de focul Sfântului Anton, în prezent intoxicația este denumită ergotism. Acesta se datorează efectelor vasoconstrictoare și halucinogene ale substanțelor farmacologic active din ergot, având 2 forme de manifestare: • Forma gangrenoasă: arsuri la nivelul extremităților, cianoza membrelor și desprinderea cărnii de pe oase, fără sângerare. • Forma convulsivantă: debut cu senzație de sete foarte accentuată, halucinații (intoxicații au comportament de păsări), contracții musculare dureroase.

• Conținutul în alcaloizi • Este în general de 0,2% din greutatea uscată, dar poate atinge și 1% din greutatea uscată a ergoților. În aceste condiții, consumarea a 5 – 10 g de ergoți poate avea efecte letale. De aceea, există reglementări care definesc gradul de pericol al substanțelor care conțin ergoți. Aceste norme se exprimă în general în (%) pentru cereale și în μg alcaloizi totali pe kilogram pentru alimente. În general, toxicologii consideră că doza zilnică maximă care nu duce la efecte toxice pentru oameni este de 0,1 mg/kg corp. Uneori acest prag este definit ca nivel fără efect toxic. Pentru cerealele se acceptă în general un conținut de 0,1 în cazul utilizării lor pentru furaje. Pentru cerealele utilizate pentru panificație, normele Uniunii Europene indică o valoare maximă de 0,05% Aceste valori ar corespunde unor praguri ale conținutului total de alcaloizi de 2.000 μg/kg respectiv 1.000 μg/kg, deși aceste valori nu sunt încă precizate în reglementările în vigoare.

• Metabolizare • Metabolizarea diferiților alcaloizi are loc la nivel hepatic,iar scăderea biodisponibilității la administrarea orală este dată de efectul primului pasaj hepatic. • Studiile efectuate pe diferite animale (animale mari, cobai), au scos în evidență implicarea citocromului P450 în metabolizarea alcaloizilor din ergot.

• Contraindicații • Nu se folosesc pentru declanșarea contracțiilor, nu se administrează în HTA, insuficiență coronariană, nu se administrează concomitent cu antibiotice macrolidice (eritromicina) (apare pericolul potențării efectelor datorate receptorilor α2 adrenergici).

• Farmacografie • Alcaloizi puri Ergometrină • Ergomet, Maleat de Ergometrină • Cofedol

Derivați de semisinteză, sau sinteză • Dihidroergotoxina (mesilații ergocristinei, αergocriptinei, β-ergocriptinei, ergocornină) – Secatoxin – Redergin

• Dihidroergocristina – Brinerdin – Neocrystepin

• Bromocriptină – Brocriptin

• Nicergolină – Nicerium cpr de 10 mg, 15 mg , 30 mg – Sermion 10 mg retras , 30 mg , injectabil

Vă mulţumesc pentru atenţie!