Al 3 Lea Capitol

3. Grupa compuşilor care se separă din materialul biologic cu solvenţi polari

1. CS Izolarea din materialul biologic cu apă alcalinizată este posibilă pentru: A. Derivaţii acidului barbituric B. Efedrina, stricnina, cafeina C. Acizi minerali, nitriţii, nitraţii D. Halogenoderivaţii, pesticidele, fluorurile E. Derivaţii morfinanului 2. CS Derivaţii barbituricelor se extrag maximal cu cloroform din mediul apos la pH=2,02,5, deoarece: A. La pH=2-2,5 nu se extrag cu cloroform proteinele, peptidele B. Fiindcă alte substanţe toxice nu se extrag în aceleaşi condiţii C. La pH=2-2,5 barbiturice sunt în forma monoimidolică D. La pH=2-2,5 barbituricele sunt solubile în solvenţi organici şi au tautomerie lactamică E. La pH=2-2,5 barbituricele sunt în formă diimidolă şi sunt solubile în cloroform 3. CS În cazul intoxicaţiilor o mare parte a compuşilor medicamentoşi se absorb din tractul digestiv sub formă de: A. Molecule disociate B. Complexe cu proteine C. Molecule nedisociată D. Produse de biotransformare ionizate E. Conjugaţi 4. CS Compuşii medicamentoşi, absorbiţi în sânge din tractul gastro-intestinal, se leagă cu: A. Tiouree B. Hidraţii de carbon C. Microelemente D. Proteine E. Vitamine 5. CS În cromatografia pe strat subţire cu reactivul Marquis se developează: A. Nitrazepam B. Atropina C. Codeina D. Scopolamina E. Nicotina 6. CS În cromatografia pe strat subţire formează produse colorate cu difenilcarbazida şi sulfatul de mercur: A. Derivaţii indolului B. Derivaţii purinei C. Derivaţii acidului barbituric D. Derivaţii pirazolonei E. Derivaţii acidului salicilic 7. CS Serveşte ca test preliminar pentru depistarea barbituraţilor reacţia: A. De oxidare cu dicromat de potasiu B. Cu reactivul Marquis C. Cu reactivul Frohde D. Cu soluţia amoniacală de nitrat de cobalt E. Cu clorura de fier (III) 8. CS Din extracţiile apoase a biomaterialului cu cloroform la pH 2-3 se extrage: A. Efedrina B. Cocaina 1

C. Heroina D. Clordiazepoxid E. Cafeina 9. CS Cu sarea Reinecke formează cristale: A. Pahicarpina B. Atropina C. Papaverina D. Acidul meconic E. Cafeina 10. CS Efedrina formează un precipitat microcristalin cu: A. Sarea Reinecke B. Reactivul Dragendorff C. Rodanura de amoniu D. Iodura de cadmiu E. Rodanura de cobalt 11. CS Indicaţi substanţa ce formează conjugat cu H2SO4: A. Acidul benzoic B. Barbitalul C. Morfina D. Nitrazepamul E. Pahicarpina 12. CS Aconitina se izolează din materialul biologic prin: A. Macerarea cu apă acidulată B. Mineralizare C. Antrenarea cu vapori de apă D. Macerarea cu solvenţi organici E. Dializă 13. CS Pahicarpina se izolează din materialul biologic prin: A. Mineralizare B. Antrenarea cu vapori de apă C. Extragerea cu solvenţi organici nepolari D. Dializă cu antrenarea ulterioară E. Macerarea cu alcool acidulat ori apă acidulată 14. CS Pentru identificarea derivaţilor pirazolonei placa cromatografică se pulverizează cu soluţie de: A. Difenilcarbazidă B. Sulfat de mercur C. Clorură de fer (III) D. Reactivul Marquis E. Acid sulfuric 15. CS Obţinerea precipitatelor amorfe la interacţiunea extractului din biomaterial cu reactivii de precipitare alcaloidali, denotă prezenţa: A. Prezenţa unui alcaloid anumit B. Prezenţa unui compus organic ce conţine azot C. Absenţa alcaloizilor D. Absenţa compusului organic ce conţine azot E. Prezenţa pesticidelor fosfororganice 16. CS Izolarea cafeinei din materialul biologic se realizează prin: A. Mineralizare B. Macerare cu apă acidulată ori alcool acidulat C. Antrenare cu vapori de apă D. Macerare cu apă, apoi dializă 2

E. Extragerea cu solvenţi organici nepolari 17. CS Conţinut de sulf în moleculă are: A. Atropina B. Nicotinamida C. Aminazina D. Morfina E. Codeina 18. CS Trimepiridina în analiza cromatografiei pe strat subţire se revelează cu: A. Reactivul Dragendorff B. Difenilcarbazida C. Clorură de fer (III) D. Reactivul Marquis E. Reactivul Frohde 19. CS Din şirul 1,4-benzodiazepinelor prin reacţia de formare a azocolorantului nu poate fi determinat: A. Clordiazepoxidul B. Nitrazepamul C. Diazepamul D. Oxazepamul E. Fenazepamul 20. CS Prin reacţia de formare a azocolorantului poate fi determinat: A. Analgina B. Barbitalul C. Diprazina D. Clordiazepoxida E. Chinina 21. CS Variaţiile de absorbţie în UV a morfinei se observă la cercetarea: A. Soluţiei morfinei în acid sulfuric şi soluţia morfinei în cloroform B. Soluţiei alcoolice de morfină şi soluţia morfinei în acid clorhidric C. Soluţiei alcoolice de morfină şi soluţia morfinei în acid sulfuric D. Soluţiei alcoolice de morfină şi soluţia morfinei în bază E. Soluţiei alcoolice de morfină şi soluţia morfinei în cloroform 22. CS În materialul cadaveric a fost identificată ecgonina şi acidul benzoic în urma intoxicării cu: A. Chinină B. Morfină C. Etilmorfină D. Efedrină E. Cocaină 23. CS Prezenţa 2-amino-5-brombenzofenonei denotă intoxicaţia cu: A. Diazepam B. Oxazepam C. Fenazepam D. Clordiazepoxid E. Prometazina 24. CS Ecgonina şi acidul benzoic sunt metaboliţii: A. Morfinei B. Cocainei C. Atropinei D. Aminazinei E. Tizercinei 25. CS În organismul uman se descompune cu formare de fenobarbital şi acid aromatic: 3

A. Barbitalul B. Benzonalul C. Hexenalul D. Amobarbitalul E. Pentobarbitalul 26. CS În doze toxice provoacă mărirea tensiunii arteriale: A. Papaverina B. Efedrina C. Clorpromazina D. Etlimorfina E. Teofilina 27. CS Stricnina se conţine în: A. Papaver somniferum B. Erytrhroxylon coca C. Atropa Belladonna D. Nicotiana tabacum E. Strychnos nux vomica 28. CS Acţiunea toxică selectivă a stricninei se reflectă prin: A. Somnolenţă B. Convulsii tonico-clonice C. Hipotonie D. Suprimarea centrul tusiv E. Acţiune asupra centrului vomitiv 29. CS Scăderea bruscă a tensiunii arteriale e provocată de: A. Papaverină B. Efedrină C. Anabazină D. Morfină E. Barbital 30. CS Derivat din grupa purinelor este: A. Pahicarpina B. Anabazina C. Aminazina D. Cafeina E. Novocaina 31. CS Din şirul barbituraţilor, procesului de biotransformare cu viteză mică şi nesemnificativ în organismul uman se supune: A. Fenobarbital B. Amobarbital sodic C. Barbital D. Pentobarbital sodic E. Benzonal 32. CS Clordiazepoxidul din extracţia bazică se identifică prin reacţia: A. Cu reactivul Dragendorff B. De hidroliză până la benzofenonă şi obţinerea ulterioară a azocolorantului C. De hidroliză până la benzofenonă şi rezultatul negativ al reacţiei de obţinere a azocolorantului D. Proba murexidă E. Cu clorură de fer (III) 33. CS Testele farmacologice se efectuează pentru: A. Alcooli alifatici B. Fenoli 4

C. Barbiturice D. Alcaloizi E. Halogenderivaţi volatili 34. CS La izolarea toxicelor conform metodei Cramarenco materialul biologic se prelucrează cu: A. Acid clorhidric B. Alcalii C. Acid sulfuric D. Acid oxalic E. Acid tartric 35. CS Etilmorfina se identifică cu reactivii: A. FeCl3 B. CH2O+H2SO4conc. C. H2SO4conc D. Soluţie amoniacală de nitrat de cobalt E. Reacţia de obţinere a murexidului 36. CS Derivaţii de pirazolonă se identifică prin reacţia cu: A. FeCl3 B. CH2O+H2SO4conc C. Soluţia amoniacală de nitrat de cobalt D. H2SO4conc E. De obţinere a murexidului 37. CS Trimepiridina se identifică prin reacţia: A. Cu reactivul CH2O+H2SO4conc. B. Cu soluţia de FeCl3 C. Cu soluţia amoniacală de nitrat de cobalt D. De obţinere a azocolorantului E. De obţinere a taleochininei 38. CS Pentru identificarea clordiazepoxidului se aplică reacţia de: A. Formare a murexidului B. Formare a azocolorantului după hidroliza preparatului C. Formare a azocolorantului fără hidroliză preparatului D. Recristalizare cu H2SO4 conc. E. Formare a microcristalelor cu reactivul Dragendorff 39. CS Coloraţie roşie-purpurie se obţine la interacţiunea soluţiei de FeCl3 cu: A. Stricnina B. Fenazona (antipirina) C. Procaina (novocaina) D. Fenobarbitalul E. Aminofenazona 40. CS Atropina formează precipitat cristalin cu soluţia de: A. CdI2 B. KBiI4 C. NH4[Cr(NH3)2(CHS)4 (sarea Reineke) D. Co(CNS)2 E. NH4CNS 41. CS Reacţia cu rodanură de cobalt cu formarea de precipitat microcristalin denotă prezenţa: A. Morfinei B. Pahicarpinei C. Chininei D. Atropinei 5

E. Efedrinei 42. CS Pentru izolarea derivaţilor de tropan din materialul biologic se aplică metoda: A. Izolarea cu apă acidulată cu acid sulfuric B. Mineralizarea cu H2SO4 şi HNO3 C. Izolarea cu etanol acidulat cu acid fosforic D. Antrenarea cu vapori de apă E. Izolarea cu apă alcanizată 43. CS Acidul tropanic se obţine în rezultatul biotransfomării atropinei prin reacţia de: A. Hidroliză B. S-oxidare C. O-oxidare D. Reducere E. Conjugarea cu acid glucuronic 44. CS Depistarea benzoilecgoninei în urină şi sînge confirmă intoxicaţia cu: A. Morfină B. Cocaină C. Scopolamină D. Clorpromazină E. Oxazepam 45. CS Cel mai rapid se elimină din organism (are timpul de înjumătăţire mai mic): A. Clordiazepoxidul B. Fenazepamul C. Oxazepamul D. Nitrazepamul E. Diazepamul 46. CS Calea principală de biotransformare a amidopirinei(aminofenazonă) este reacţia de: A. N-dezalchilare B. O- dezalchilare C. Reducere D. Conjugare cu glicin E. Conjugare cu sulfaţi 47. CS În organismul uman formează conjugaţi cu glicina: A. Acizii carboxilici aromatici B. Alcoolii C. Fenolii D. Acizi carboxilici alifatici E. Aminoderivaţi 48. CS Fenazona pe cromatoplacă se identifică la developarea cu: A. Difenilcarbazidă B. HgSO4 C. FeCl3 D. Reactivul Marquis E. Reactivul Fröhde 49. CS Clorpromazina se izolează din sânge prin metoda: A. Macerarea cu alcool acidulat B. Antrenare cu vapori de apă C. Mineralizare D. Dializă şi apoi distilare E. Macerare cu solvenţi organici nepolari 50. CS Purificarea extracţiei apoase de substanţe medicamentoase (barbituraţi) din materialul biologic conform metodei Popova se efectuează prin: A. Precipitarea proteinelor cu alcool 6

B. Precipitarea proteinelor cu electroliţi C. Cromatografia pe coloană cu gel D. Cromatografia pe strat subţire E. Extragerea lipidelor, pigmenţilor 51. CS Prin metoda cromatografiei pe strat subţire derivaţii de purină se revelează cu: A. Sol. H2SO4 B. Reactivul Dragendorff. C. Difenilcarbazida în CHCl3 D. HgSO4 în H2SO4 E. CH2O+H2SO4conc 52. CS Cristale caracteristice cu KMnO4 formează: A. Teofilina B. Cocaina C. Cafeina D. Morfina E. Codeina 53. CS Cocaina se conţine în planta: A. Papaver somniferum B. Nicotiana tabacum C. Strychnos nux vomica D. Eriytroxylon Coca E. Atropa Belladonna 54. CS Sursă de nicotină serveşte: A. Papaver somniferum B. Erytroxylon Coca C. Atropa Belladonna D. Nicotiana tabacum E. Ephedra 55. CS Dilatarea vaselor şi micşorarea bruscă a tensiunii arteriale sunt produse de dozele toxice de: A. Stricnină B. Codeină C. Nitrazepam D. Papaverină. E. Apomorfină 56. CS Pentru identificarea trimeperidinei în extrasul cloroformic se aplică reacţia cu: A. FeCl3 B. Nitrat de cobalt C. Formarea azocolorantului D. CH2O+H2SO4 conc. E. CuSO4 57. CS Reacţia Vitali-Morin nu se aplică în analiza chimico-toxicologică pentru: A. Atropina B. Chinina C. Scopolamina D. Tetracaina E. Stricnina 58. CS Testul farmacologic este inclus în analiza chimico-toxicologică pentru: A. Fenoli B. Nitrazepam C. Nicotină D. Barbital 7

E. Acid salicilic 59. CS Testul farmacologic este efectuat obligatoriu suplimentar la analiza chimicotoxicologică pentru: A. Fenazonă B. Chinină C. Stricnină D. Papaverină E. Amobarbital sodic 60. CS Cristale caracteristice cu KMnO4 formează: A. Codeina B. Cafeina C. Aconitina D. Morfina E. Chinina 61. CS Testul farmacologic pe broască se efectuează pentru argumentarea intoxicaţiei cu: A. Scopolamină B. Nicotină C. Papaverină D. Codeină E. Amobarbital sodic 62. CS Testul farmacologic pe broască se efectuează pentru argumentarea intoxicaţiei cu: A. Pahicarpină B. Codeină C. Stricnină D. Fenobarbital E. Fenacetină 63. CS Stricnina formează produse colorate ale reacţiilor cu: A. Reactiv Frohde B. Reactiv Marquis C. H2SO4 conc. D. Reactiv Mandelin(vanadat de amoniu în acid sulfuric) E. HNO3 conc. 64. CS În urma identificării fenobarbitalului şi acidului benzoic în materialul biologic se confirmă intoxicaţia cu: A. Barbamil (amobarbital sodic) B. Cocaină C. Benzonal D. Fenazepam E. Atropina 65. CS Acidul meconic intră în componenţa: A. Opiului B. Omnoponului C. Aconitinei D. Aminofilinei E. Etilmercurclorura (granozanului) 66. CS Reacţia de obţinere a azocolorantului este reacţia de bază în analiza chimicotoxicologică pentru: A. Cafeină B. Codeină C. Procaină D. Tetracaina E. Amobarbital sodic 8

67. CS Formarea spoturilor de culoare purpurie în urma prelucrării plăcii cromatografice cu acid sulfuric concentrat denotă prezenţa: A. Aminafenazonei B. Atropinei C. Prometazinei D. Morfinei E. Barbitalului 68. CS Din extrasul apos a materialului biologic la pH 2-3 se extrage în cloroform: A. Efedrina B. Chinina C. Heroina D. Clordiazepoxidul E. Cafeina 69. CS Conform reacţiei de sulfooxidare se petrece metabolismul: A. Oxazepamului B. Cocainei C. Levomepromazinei. D. Aminofenazonei E. Pahicarpinei 70. CS Către derivaţii de 1,4-benzdiazepinelor se referă: A. Teobromina B. Fenazepamul C. Fenobarbitalul D. Trimeperidina E. Prometazina 71. CS În procesul biotransformării acidul sulfuric se conjugă doar cu: A. Acizii aromatici B. Aldehidele C. Fenolii. D. Nitroderivaţii E. Aminoderivaţii 72. CS Cristale caracteristice cu reactivul Dragendorff formează: A. Atropina B. Morfina C. Efedrina D. Barbitalul E. Acidul salicilic 73. CS Determinarea în lichidele biologice a 2-amino-5-clorbenzofenonei denotă intoxicaţia cu: A. Morfină B. Oxazepam C. Fenazepam D. Efedrină E. Tetracaină 74. CS Substanţele medicamentoase cu conţinut de azot conform metodei Cramarenco se izolează din materialul biologic cu: A. Alcool etilic B. Apă acidulată cu acid sulfuric C. Acetonă D. Benzen E. Cloroform 75. CS Cu scopul izolării barbituricelor din materialul biologic se aplică: 9

A. Metoda de mineralizare B. Antrenarea cu vapori de apă C. Izolarea cu apă alcalinizată (Metoda Valov). D. Extragere cu solvenţi nepolari E. Macerarea cu apă şi apoi dializa 76. CS Determinarea în lichidele biologice a 2-metilamino-5-clorbenzofenonei denotă intoxicaţia cu: A. Clordiazepoxid B. Oxazepam C. Nitrazepam D. Diazepam E. Clorpromazina 77. CS În componenţa opiului intră: A. Prometazina (diprazina) B. Fenazepamul C. Narcotina D. Pahicarpina E. Cafeina 78. CM Purificarea extracţiilor organice a barbituraţilor din extracţiile apoase acide are loc prin metodele: A. Reextragerea B. Precipitarea proteinelor cu alcool etilic C. Sublimarea D. Cromatografia pe strat subţire E. Încălzirea pe baia de apă 79. CM Purificarea extracţiilor organice (cloroformice) bazice se efectuează prin metodele: A. Precipitarea proteinelor cu alcool etilic B. Cromatografia pe strat subţire C. Reextragerea D. Centrifugarea E. Sublimarea 80. CM Factorii ce influenţează asupra eficacităţii izolării substanţelor medicamentoase din materialul biologic în prima etapă (macerarea cu solvenţi polari) sunt: A. Natura extragentului B. Durata şi numărul de macerări C. Prezenţa electroliţilor D. pH-ul mediului E. Concentraţia substanţei medicamentoase 81. CM Factorii ce influenţează asupra eficacităţii izolării substanţelor medicamentoase în solvenţi polari din extracţiile apoase a biomaterialului sunt: A. pH-ul soluţiei apoase B. Concentraţia substanţei medicamentoase C. Prezenţa electroliţilor D. Durata şi numărul de extracţii E. Natura extragentului 82. CM Intoxicaţia cu medicamente este determinată de: A. Solubilitatea bună în lichidele biologice B. Suprafaţa mare de absorbţie în cavitatea bucală C. Automedicaţia, accesul liber la medicamente D. Folosirea fără prescrierea medicală E. Păstrarea în condiţii casnice neadecvate 83. CM Atribuirea compuşilor la substanţe narcotice se bazează pe criteriile: 10

A. Sociale B. Farmaceutice C. Juridice D. Formula de structură E. Medicale 84. CM Produşi coloraţi în urma reacţiei cu clorura de fier (III) în acid sulfuric diluat formează: A. Derivaţii pirazolonei B. Derivaţii tropanului C. Derivaţii fenotiazinei D. Codeina, etilmorfina E. Derivaţii chinolinei 85. CM Cu reactivul Dragendorff formează cristale caracteristice: A. Chinina B. Aminofenazona (Amidopirina) C. Pentobarbital sodic(Etaminal sodic) D. Nicotina E. Efedrina 86. CM În cazul intoxicaţiilor cu narcotice sunt indicate pentru expertiză probele de: A. Salivă B. Lavagiile mâinilor, buzelor, seringelor C. Urină D. Sânge E. Haine 87. CM Indicaţi cei mai sensibili reactivii generali de precipitare către majoritatea alcaloizilor în analiza preliminară: A. Sarea Reineke B. Acidul fosfovolframic, fosfomolibdenic C. Reactivii Dragendorff, Bouchardat, Mayer D. Acidul clorplatinic, cloraurinic E. Acidul tricloracetic 88. CM La analiza substanţelor narcotice în materialul biologic se efectuează hidroliza acidă (urină) sau acidularea pînă la pH-ul 2,0-2,5 cu scopul: A. De a rupe legătura dintre proteine şi substanţa narcotică B. De a distruge conjugaţii cu acidul glucuronic, acetic C. De a crea un anumit pH D. Preîntîmpinarea pierderii substanţa narcotică la analiza ulterioară E. De a transforma substanţa narcotică în bază, bine solubilă în solvent organic 89. CM Pentru izolarea din materialul biologic a anabazinei, nicotinei se aplică metodele: A. Cu apă alcalinizată (metoda Valov) B. Dializă C. Cu apă acidulată D. Antrenare cu vapori de apă E. Mineralizare 90. CM Pentru identificarea morfinei în sânge se aplică metodele: A. Cromatografia pe strat subţire B. Culoare cu reactivul Marquis şi Frohde C. Culoare cu clorura ferică (III) D. Reacţii microcristaloscopice E. Fluorescenţa în UV 91. CM Narcomania cu opiu se stabileşte prin determinarea în extracţiile lichidelor biologice (sînge,urină) a: 11

A. Scopolaminei B. Papaverinei C. Codeinei D. Morfinei E. Etilmorfinei 92. CM Sunt folosite ca narcotice preparatele: A. Morfina B. Cafeina C. Codeina D. Heroina E. Papaverina 93. CM Pentru identificarea diprazinei, derivat de fenotiazină servesc reacţiile cu: A. FeCl3 B. Reactivul Marquis C. H2SO4conc. D. Soluţie amoniacală de nitrat de cobalt E. Soluţie de NaOH 94. CM Pentru identificarea teofilinei servesc reacţiile: A. Cu hidroxid de sodiu B. Formarea azocolorantului C. Microcristaloscopice cu acid sulfuric concentrat D. Formarea murexidului E. Cu reactivul Frohde 95. CM Produs colorat cu reactivul Marquis formează: A. Morfina B. Fenobarbitalul C. Cafeina D. Clorpromazina E. Papaverina 96. CM Pentru identificarea chininei se aplică: A. Fluorescenţa în UV a extracţiei în acid sulfuric B. Cromatografia pe strat subţire C. Reacţia cu acid acetic D. Obţinerea hidroxamaţilor E. Formarea murexidului 97. CM Dozarea barbituricelor în analiza chimico-toxicologica se efectuează prin metodele: A. Titrarea în mediu anhidru B. Spectrofotometria diferenţială în UV C. Fotocolorimetria după reacţia de obţinere a azocolorantului D. Gravimetria conform precipitatului obţinut după evaporarea extractului cloroformic E. Fotocolorimetria după reacţia cu sărurile de cobalt în mediul de izopropilamină 98. CM Schema analizei preliminare de determinare a alcaloizilor în extractul bazic, obţinut prin metoda Cramarenco include: A. Reacţia cu reactivii de culoare Marquis, Frőhde, Mandelin B. Reacţiile microcristaloscopice C. Reacţiile cu reactivii generali de precipitare D. CSS (screening) în sistemele generale de migrare E. Spectrofotometria în UV 99. CM Pentru argumentarea prezenţei alcaloizilor izolaţi după metoda Cramarenco se aplică: A. Reacţiile cu reactivii alcaloidali B. Cromatografia pe strat subţire (screening) în sistemele selective 12

C. Reacţiile microcristalografice D. Spectrofotometria în UV E. Reacţiile cromogenice. 100. CM Analiza preliminară la prezenţa alcaloizilor în extrasul organic din materialul biologic include: A. Obţinerea precipitatului cu reactivul Dragendorff B. Reacţia cu acid fosforomolibdenic C. Reacţia Vitali-Morin D. CSS în sistemele generale de migrare E. CSS în sistemele selective de migrare 101. CM Biotransformarea cafeinei în organismul uman se petrece conform reacţiilor: A. Oxidare B. N-dezalchilare C. Reducere D. Sulfoxidare E. Hidroliza 102. CM Biotransformării prin reacţiile de sulfooxidare se supun: A. Oxazepam B. Cocaina C. Clorpromazina D. Levomepromazina E. Fenazona 103. CM Developarea barbituricilor pe cromatoplacă se efectuează cu: A. Reactivul Marquis B. Difenilcarbazida C. Reactivul Dragendorff D. Sulfatul de mercur în acid sulfuric E. Clorura de fier (III) 104. CM Purificarea maceratului apos cu conţinut de substanţe medicamentoase după metoda Cramarenco include: A. Precipitarea proteinelor cu alcool etilic B. Cromatografia pe coloană C. Centrifugarea D. Cromatografia pe strat subţire E. Precipitarea proteinelor cu electroliţi 105. CM Indicaţi derivaţii de 1,4- benzodiazepine: A. Clordiazepoxid B. Clorpromazină C. Nitrazepam D. Trimeperidina E. Prometazina 106. CM Rapid se instalează paralizia SNC, convulsii sub influenţa dozelor toxice de: A. Fenobarbital B. Nicotină C. Clorpromazină D. Papaverină E. Stricnină. 107. CM Reacţiile pentru identificarea codeinei sunt: A. Reacţia cu FeCl3 cu obţinerea coloraţiei violete B. Cu reactivii generali de precipitare C. Cromatografia pe strat subţire, revelare cu H2SO4 conc. D. Cu reactivul Mandelin 13

E. Cu reactivul Marquis 108. CM Indicaţi alcaloizii în stare lichidă: A. Anabazina B. Nicotina C. Chinina D. Pahicarpina E. Etilmorfina 109. CM Prin reacţia Vitali-Moren pot fi determinate în materialul biologic substanţele medicamentoase: A. Teofilina B. Scopolamina C. Cocaina D. Atropina E. Tetracaina (dicaina) 110. CM Produşi coloraţi în urma reacţiei (minimum cu unul dintre ei) dintre reactivii: H2SO4 conc., HNO3 conc., reactivul Marquis, Frohde, Mandeline, formează: A. Morfina B. Atropina C. Clorpromazina D. Aminofenazona E. Oxazepam 111. CM Prezenţa atropinei în extrasul organic din materialul biologic se argumentează prin: A. Coloraţie albastră cu reactivul Marquis B. Coloraţie albastră-violetă cu clorura de fier C. Reacţia pozitivă Vitali-Morin D. Reacţia microcristaloscopică cu acid picric E. Reacţia microcristaloscopică cu sarea Reinecke 112. CM Nu se pot extrage cu cloroform din soluţia alcalinizată (cu hidroxid de sodiu) alcaloizii: A. Atropina B. Chinina C. Morfina. D. Teobromina E. Stricnina 113. CM Prezenţa stricninei în extrasul organic din materialul biologic se argumentează prin: A. Precipitat cafeniu cu reactivul Dragendorff. B. Reacţia cu K2Cr2O7 C. Precipitat alb cu reactivul Dragendorff D. Reacţia cu reactivul Mandelin E. Reacţia Vitali-Morin. 114. CM Indicaţi produsele de biotransformare a fenazonei (antipirinei): A. 4-aminoantipirina B. 4-hidroxiantipirina C. O-glucuronid antipirină D. 4 etoxiantipirină E. 4 acetaminoantipirină 115. CM Indicaţi pH-ul de extrage a chininei şi reacţiile de identificare: A. pH=1-3 B. pH=9-10 C. Fluorescenţă albastră a soluţiei de H2SO4 în UV 14

D. Fluorescenţă galben-verzuie în UV E. Reacţia de oxidare cu brom 116. CM Acţiunea toxică a papaverinei asupra organismului se caracterizează prin: A. Sedativ B. Hipotonie C. Hipertonie D. Aritmie E. Vertij 117. CM Biotransformarea diazepamului în organism are loc prin reacţiile: A. N-dezalchilare B. O-dezalchilare C. De hidroxilare D. De reducere E. De metilare 118. CM Prin macerarea cu solvenţi polari din materialul biologic se izolează: A. Fenolul B. Permanganatul de potasiu C. Teobromina D. Etanol E. Pentobaritalul (etaminalul sodic). 119. CM Nu se pot extrage cu cloroform din soluţii alcalinizate (cu hidroxid de sodiu) alcaloizii: A. Codeina B. Morfina C. Narcotina D. Papaverina E. Teobromina 120. CM Reacţiile de identificare a morfinei în materialul biologic sunt: A. Cu FeCl3 şi obţinerea coloraţiei albastre B. Cu FeCl3 şi obţinerea coloraţiei roşie-brună C. Cu CH2O + H2SO4 conc. D. Cu reactivul Mandelin E. Cu H2SO4 conc 121. CM Reacţiile de identificare a amobarbitalului sodic (barbamil) în materialul biologic sunt: A. De recristalizare din H2SO4 conc B. Microcristaloscopică cu clorzinciod C. Microcristaloscopică cu reactivul feriod D. Microcristaloscopică cu reactivul cuprupiridină E. Microcristaloscopică cu soluţie alcoolică acidă de KI 122. CM Cristale caracteristice cu reactivul Dragendorff formează: A. Chinina B. Efedrina C. Papaverina D. Atropina E. Nicotina 123. CM Reacţia Vitali-Moren se aplică la identificarea: A. Stricninei B. Codeinei C. Scopolaminei D. Tetracainei (dicaina) E. Chininei 15

124. CM Testele farmacologice pe animale sunt obligatoriu introduse în analiza chimicotoxicologică a: A. Fenolului B. Nicotinei C. Nitrazepamului D. Atropinei E. Chininei 125. CM Pentru identificarea barbituricelor în materialul biologic se aplică reacţiile: A. Cu săruri de cobalt şi izopropilamină B. Vitali-Morin C. Murexidă D. Formarea esterilor E. Recristalizarea din H2SO4 conc. 126. CM Prin reacţia de N-dezalchilare se metabolizează substanţele: A. Pahicarpina B. Diazepamul C. Codeina D. Clordiazepoxidul E. Papaverina 127. CM Identificarea cafeinei în materialul biologic se efectuează prin reacţiile: A. De formare a azocolorantului B. De formare a murexidului C. Vitali-Morin D. De obţinere a precipitatului cu reactivul Dragendorff. E. Microcristaloscopică cu HgCl2 128. CM În compoziţia opiului intră: A. Atropina B. Morfina C. Codeina D. Acidul meconic E. Papaverina 129. CM Biotransformarea după tipul reacţiei de sulfooxidare este caracteristică pentru: A. Clorpromazina B. Codeina C. Pahicarpina D. Levomopramazina (tizercina) E. Papaverina 130. CM Intoxicaţia cu stricnină se argumentează prin reacţiile: A. Coloraţia roşie cu H2SO4 conc. B. Striuri violete cu K2Cr2O7 în H2SO4 conc. C. Coloraţie verde cu reactivul Marquis D. Coloraţie albastră-violetă ce trece în roşu cu reactivul Mandelin E. Vitali-Morin 131. CM La hidroliză în prezenţă de acid clorhidric 6 N a 1,4-bentodiazepinelor produse identice formează: A. Diazepamul B. Clordiazepoxidul C. Oxazepamu D. Nitrazepamul E. Fenazepamul 132. CM Cu reactivul Dragendorff cristale caracteristice formează: A. Morfina 16

B. Nicotina C. Chinina D. Anabazina E. Efedrina 133. CM Prezenţa cocainei se argumentează prin reacţiile: A. Cu reactivul Marquis - coloraţie roşie B. Cu reactivul Dragendorff - precipitat amorf C. Vitali-Morin - coloraţie violetă D. Vitali-Morin – lipsa coloraţiei E. Cu KMnO4 - precipitat cristalin 134. CM Alcaloizii opiului pe cromatoplacă se revelează cu: A. H2SO4 conc. B. Reactivul Dragendorff C. Reactivul Marquis D. Difenilcarbazonă E. Rezorcina în mediu alcalin 135. CM Conform fluorescenţei caracteristice în mediul acid pot fi determinate substanţele: A. Novocaina B. Diazepamul C. Etilmorfina D. Nitrazepamul E. Chinina 136. CM Fenobarbitalul se identifică prin reacţiile: A. Cu sărurile de cobalt B. Proba murexidă C. Microcristaloscopică cu sărurile de cupru, piridină D. Reacristalizarea din H2SO4 conc. E. Microcristaloscopică cu reactivul feriod 137. CM Din grupa 1,4 – benzodiazepine fac parte: A. Codeina B. Clordiazepoxida C. Nitrazepamul D. Oxazepamul E. Clorpromazin 138. CM Pentru identificarea nicotinei se aplică reacţiile: A. Cu reactivul Marquis - culoare roşie-purpurie B. Cu reactivul Dragendorff - cristale în formă de păsări zburătoare C. Fluorescenţă albastră în UV D. Cu sarea Reineke – cristale E. Specifică cu HNO3 conc. 139. CM Reacţia cu apa de brom se admite pentru identificarea: A. Morfinei B. Chininei C. Anilinei D. Cloroformului E. Alcoolului etilic 140. CM Pentru revelarea clorpromazinei pe cromatoplacă se aplică reactivii: A. Difenilcarbazida B. FeCl3 C. H2SO4 diluat D. Expunerea în UV 17

E. Soluţie alcoolică de NaOH 141. CM Omnoponul conţine: A. Morfină. B. Codeină C. Acid meconic D. Papaverină E. Atropină 142. CM Extracţia maximală de barbituraţi cu solvenţi organici din maceratul apos se petrece la: A. pH=1-3 B. Cu eter C. Cu tetraclorura de carbon D. Cu benzen E. pH=5-7 143. CM Compuşii cu conţinut de azot se izolează din materialul biologic cu: A. Apă acidulată B. Alcool etilic acidulat C. Alcool metilic D. Benzen E. Cloroform 144. CM În mediul acid au fluorescenţă: A. Clordiazepoxidul B. Prometazina (diprazina) C. Chinina D. Trimeperidina(promedolul) E. Atropina 145. CM Papaverina se conţine în: A. Strychnos nux vomica B. Opiu C. Omnopon D. Eritroxilon coca E. Atropa Belladona 146. CM Reacţiile de identificare a barbitalului sunt: A. De recristalizare din H2SO4 conc. B. Cu sărurile de cobalt C. Microcristaloscopică cu reactivul feriod D. Microcristaloscopică cu clorzinciod. E. Microcristaloscopică cu sărueile de cupru şi piridină 147. CM Intoxicaţia cu efedrină se argumentează prin reacţiile cu: A. Reactivul Dragendorff - precipitat cristalin B. Rodanură de amoniu - precipitat cristalin C. Săruri de cupru şi sulfura de carbon D. 2,4 – dinitroclorbenzen E. Reactivul Dragendorff - precipitat amorf 148. CM Prin antrenare cu vapori de apă se separă: A. Atropina B. Fenazona C. Anabazina D. HgCl2 E. Nicotina. 149. CM Identificarea amobarbitalului sodic se efectuează prin metodele fizico-chimice: A. Refractometria 18

B. Spectroscopia în IR C. Renghenografia D. Spectrofotometria în UV E. Cromatografia pe strat subţire 150. CM Reacţiile de identificare a acidului salicilic în materialul biologic sunt: A. De obţinere a esterilor B. Cu FeCl3 - formarea coloraţiei albastru-violet C. Cu FeCl3 - formarea coloraţiei verzi D. Cu reactivul Nessler E. Cu apa de brom. 151. CM În grupa narcoticelor sunt incluse: A. HgCl2 B. Omnoponul C. Trimeperidina D. Fenolul E. Dipterex (clorofos) 152. CM Acţiunea toxicomanică posedă substanţele: A. As2O3 B. HgCl2 C. Clorpromazina D. Diazepamul E. Fenolul 153. CM Metodele de purificare a maceratului apos din biomaterial conform metodei Cramarenco sunt: A. Centrifugarea B. Filtrarea C. Saturarea cu sulfat de amoniu D. Cromatografia pe coloană E. Electroforeza 154. CM Metodele de purificare a extractului cu solvenţi organici din biomaterial la cercetarea prezenţei barbituricelor: A. Sublimare B. Cromatografia pe coloană C. Cromatografia pe strat subţire D. Metoda de reextragere E. Electrodializa 155. CM În analiza chimico-toxicologică a derivaţilor de purină se folosesc reacţiile cu: A. FeCl3 B. CH2O+H2SO4conc. (reactivul Marquis) C. Soluţia amoniacală de nitrat de cobalt D. Proba murexidă E. Reactivul Dragendorff 156. CM Barbitalul se poate identifica prin reacţiile cu: A. Reactivul Frőhde B. Recristalizare din H2SO4conc C. Reactivul Marquis D. Clorzinciod E. Formarea azocolorantului 157. CM Cu reactivul Frohde se identifică substanţele: A. Cafeina B. Barbitalul C. Metilmorfina (codeina) 19

D. Clordiazepoxid. E. Procaina 158. CM Reacţia de obţinere a azocolorantului este pozitivă pentru substanţele: A. Cafeina B. Amobarbitalul sodic C. Codeina D. Clordiazepoxid E. Procaina. 159. CM Cu reactivul Marquis nu formează produşi coloraţi substanţele: A. Morfina B. Atropina C. Aminofenazona (amidopirina) D. Papaverina E. Pahicarpina 160. CM Fenobarbitalul se identifică conform reacţiilor microcristaloscopice cu: A. FeCl3 B. H2SO4conc. C. CH2O+H2SO4conc.(reactivul Marquis) D. Reactivul feriod E. Soluţie alcoolică acidulată de KI 161. CM Pentru identificarea în biomaterial atît a clorpromazinei, cît şi a morfinei servesc reactivii: A. FeCl3. B. Reactivul cuprupiridină C. CH2O+H2SO4conc. (reactivul Marquis) D. Soluţia amoniacală de nitrat de cobalt E. Formarea murexidului 162. CM În analiza chimico-toxicologică a materialului biologic pentru fenobarbital se folosesc reacţiile: A. De obţinere a azocolorantului B. Cu K2Cr2O7 şi H2SO4 conc C. Cu soluţia amoniacală de nitrat de cobalt D. Reactivul Marquis E. H2SO4conc. 163. CM Produşi coloraţi cu reactivul Marquis formează substanţele: A. Stricnina B. Fenazona C. Procaina D. Trimeperidina E. Etilmorfina 164. CM Stricnina poate fi identificată prin reacţiile cu: A. Reactivul Marquis B. Reactivul Mandelin C. K2Cr2O7+H2SO4conc D. De obţinere a azocolorantului E. FeCl3 165. CM La pH 8 - 10 din macerat în solventul organic (cloroform) se extrag substanţele: A. Heroina B. Clordiazepoxidul C. Teobromina D. Amobarbitalul sodic E. Pahicarpina 20

166. A. B. C. D. E. 167. A. B. C. D. E. 168. A. B. C. D. E. 169. A. B. C. D. E. 170. A. B. C. D. E. 171. A. B. C. D. E. 172. A. B. C. D. E. 173. A. B. C. D. E. 174. A. B. C.

CM Nicotina poate fi identificată prin reacţiile cu: KI CdCl2 KBiI4 (reactivul Draghendorff) NH4[Cr(NH3)2CHS)4 (sarea Reineke) Co(CNS)2 (rodanură de cobalt) CM Papaverina poate fi identificată prin reacţiile cu: NH4[Cr(NH3)2(CHS)4 (sarea Reineke) KBiI4 CdCl2. CdI2 Co(CNS)2 (rodanură de cobalt) CM Chinina poate fi identificată prin reacţiile cu: NH4[Cr(NH3)2(CHS)4(sarea Reineke) KBiI4 (reactivul Draghendorff NH4CNS CdI2 Co(CNS)2 CM Morfina poate fi determinat în materialul biologic prin reacţiile: Cu reactivul Dragendorff Cu rodanură de amoniu Cu rodanură de cobalt Pelagri Cu clorură de fer (III). CM Biotransformarea amobarbitalului sodic în organism are loc prin reacţiile de: N-demetilare O-demetilare Oxidare aromatică Oxidare alifatică până la alcooli Oxidare până la acizi organici CM Biotransformarea nitrozepamului sodic are loc prin reacţiile de: Oxidare Reducere Conjugarea cu acid glucuronic (O-glucuronid) Conjugarea cu acid acetic Hidroliza până la benzofenonă CM Căile de biotransformare a aminelor aromatice în organism sunt reacţiile de: Conjugare cu glicin Conjugare cu sulfaţi Acetilare Conjugare cu acid glucuronic Reducere CM Din organism se elimină sub formă de glucuronizi substanţele: Alcoolii Fenolii Acizi aromatici carbonici Aminoderivaţii. Nitroderivaţii CM Se elimină din organism sub formă de conjugaţi metilaţi: Fenolii Crezolii Aminele alifatice 21

D. Aminele aromatice E. Nitroderivaţii 175. CM Clordiazepoxidul prin metoda cromatografiei pe strat subţire se revelează cu: A. Reactivul Marquis B. Reactivul Dragendorff C. Hidroliza pe placă şi apoi reacţia de obţinere a azocolorantului D. Clorură de fer (III) E. Difenilcarbazida 176. CM Trimepiridina (promedol) prin metoda cromatografiei pe strat subţire se revelează cu: A. FeCl3 B. H2SO4 conc. C. KBiI4 (reactiv Draghendorff D. CH2O+H2SO4conc.(reactivul Marquis) E. HgSO4 în H2SO4 177. CM Clorpromazina (aminazina) prin metoda cromatografiei pe strat subţire se revelează cu: A. Difenilcarbazida B. HgSO4 C. H2SO4 conc. + C2H5OH (9:1) D. FeCl3 E. HCl 178. CM Purificarea maceratului apos obţinut conform metodei Stas - Otto modificată se efectuează prin: A. Precipitarea proteinelor cu alcool etilic B. Precipitarea proteinelor cu electroliţi C. Extragerea lipidelor, pigmenţilor D. Cromatografia pe coloană E. Cromatografia pe strat subţire 179. CM Derivaţii fenotiazinei pe cromatoplacă se revelează cu: A. Soluţia de H2SO4 şi C2H5OH (9:1) B. Soluţia de FeCl3. C. Difenilcarbazida D. HgSO4 E. CH2O+H2SO4conc.(reactivul Marquis) 180. CM Derivaţii acidului barbituric pot fi depistaţi pe placa cromatograficăm prin revelarea cu: A. KBiI4 (reactivul Draghendorff) B. CH2O+H2SO4conc.(reactivul Marquis) C. Difenilcarbazida în CHCl3 D. HgSO4 în H2SO4. E. FeCl3 181. CM Reacţia de obţinere a murexidului e pozitivă pentru: A. Morfină B. Trimeperidină C. Teofilină D. Cafeină E. Teobromină 182. CM Prin obţinerea produselor colorate cu FeCl3 pot fi identificate substanţele: A. Papaverina B. Morfina C. Acidul salicilic 22

D. Fenolul E. Acidul acetic 183. CM În papaver somniferum se găsesc următorii alcoloizi: A. Morfina B. Cocaina C. Papaverina D. Codeina E. Narcotina 184. CM Atropina se conţine în plantele: A. Papaver somniferum B. Atropa Belladonna C. Scopolia Carniolica D. Nicotiana rustica E. Strychnos nux vomica 185. CM În analiza chimico-toxicologică la obţinerea microcristalelor cu reactivul Draghendorff se determină substanţelor: A. Atropina B. Nicotina C. Efedrina D. Barbitalul E. Anabazina 186. CM Indicaţi metodele de izolare din materialul biologic a substanţelor medicamentoase cu conţinut de azot, care sunt folosite în practica medico-legală: A. Mineralizarea B. Dializa şi apoi distilarea C. Macerarea cu apă acidulată D. Macerarea cu alcool acidulat E. Antrenare cu vapori de apă 187. CM Toxicitatea barbitalului se manifestă prin: A. Suprimarea SNC B. Excitarea SNC C. Acţiune toxica asupra capilarelor creierului. D. Starea de comă E. Starea de anestezie 188. CM Reacţiile specifice de identificare a brucinei sunt cu: A. Reactivul Dragendorff - microcristale în formă de păsări zburătoare B. HNO3conc. C. Reactivul Erdman (H2SO4conc.+HNO3conc.) D. Fluorescenţă albastră în UV E. Reactivul Marquis (CH2O+H2SO4conc) 189. CM La obţinerea produşilor coloraţi cu acid azotic concentrat pot fi identificate substanţele: A. Brucina. B. Apomorfina C. Cafeina D. Clorpromazina E. Prometazina 190. CM Fluorescenţă caracteristică în UV după prelucrarea cu acizi posedă substanţele: A. Chinina B. Diazepamul . C. Clordiazepoxidul D. Morfina 23

E. Rezerpina 191. CM La depistarea 2-amino-5-clorbenzofenonei se argumentează intoxicaţia cu: A. Clordiazepoxid B. Morfină C. Oxazepam D. Diazepam E. Stricnină 192. CM Nitrozepamul în analiza chimico-toxicologică se identifică prin reacţiile: A. Cu reactivul Marquis B. Hidroliza până la benzofenonă C. De formare a azocolorantului din benzofenonă D. Temperatura de topire E. Cromatografia pe strat subţire 193. CM Aminofenazona în analiza chimico-toxicologică se identifică conform reacţiilor: A. De formare a iodoformului B. Proba murexidă C. Cu FeCl3 D. Cu AgNO3 E. Formarea indigoului

24