Activitati timp liber (A.T.L.)

TIMPUL LIBER – NOŢIUNE SOCIALĂ DE IMPORTANŢĂ PRIMORDIALĂ Timpul liber  nu este un timp neocupat , un timp fără nici un fel de activitate. Acesta a jucat un rol foarte important în istoria omenirii şi a devenit o condiţie indispensabilă pentru îmbogăţirea personalităţii omului. Importanţa Importanţa folosirii timpului timpului liber creşte odată cu scurtarea scurtar ea zilei de muncă şi a u to t o m at a t i ză z ă r i i m u nc n c ii. i i . D e zv z v o lt l t a r ea e a t e hn h n i că c ă d u c e l a l i mi mi t ar ar e a a c ti t i v it it ă ţi ţ i i m o ttrr i ce ce , munca fizică este mult diminuată datorită apariţiei de maşini automate. Statistic, oamenii zilelor noastre fac mult mai puţină mişcare comparativ cu deceniile trecute. S c ă de de r e a a c ti t i v it i t ă ţi ţ i i f i zi zi c e e s te t e c o mp m p e n sa s a t ă d e c r e şt ş t e re r e a a c ti t i v it it ă ţi ţ i i i n te te l ec e c t u al al e . A st s t fe fe l t iim m ppuu l l iibb er e r a pa p a re r e î nt nt rr - o p oonn ddee re r e t ot o t m aaii m aarr e c a t im im p d e d ez e z vo v o lt l t ar ar e multilaterală a personalităţii, care asigură perfecţiunea intelectuală, morală, estetică şi fizică. Interesantă este corelaţia dintre timpul de lucru şi cel liber la un muncitor  necalificat necalificat şi unul calificat. califica t. Dacă cel necalificat necali ficat consumă foarte multă energie prin faptul că mişcările sale nu sunt ergonomice, va trebui ca cea mai mare parte a timpului său liber să o folosească pentru restabilire, şi în acest mod se lipseşte de posibilitat posibi litatea ea de a se autoperfecţiona. autoperfecţi ona. În acelaşi acelaş i timp cel calificat, calificat, va folosi folos i timpul timpu l liber pentru autoperfecţionare datorită faptului că acestuia îi trebuie mai puţin timp pentru restabilirea capacităţii de muncă.   Activităţilor de timp liber   liber   presupune în primul rând recreere, apoi educaţie estetică, apoi presupune sănătate. Munca fizică, munca în aer liber, munca într-un mediu natural, s-a mutat a st s t ăz ă z i î nt n t rr - u n s p aţ a ţ iiuu î nc n c h iiss c u a e r c on o n d iiţţ io i o n at a t , î n c on o n st s t r uc u c ţi ţ i i v ec e c h i ş i n o ii,, c u mişcarea fizică redusă treptat de noul grad de confort şi civilizaţie. Problemele a ct c t ua u a le l e a le l e n uutt ri r i ţţii ei e i r ap a p oorr ta t a t l a r ed e d uucc er e r ea e a e fo f o rt r t ul u l ui u i f iz i z ic i c g ră r ă be b e şt ş t e a pa p a ri r i ţi ţi a sedentarismul, combătut în epoca de azi prin sporturi noi, precum joggingul, ori f it i t ne n e ss - u l. l . F in i n a li li ttaa te t e a l ui u i e st s t e c o nc n c r et e t iizz a tă tă î n: n : î mb m b u nnăă tă t ă ţi ţ i re r e a c on o n d iiţţ ie i e i f iz i z ic ic e ; îmbunătăţirea stării mentale de bine, frumos şi adevăr; formarea de relaţii sociale; obţinerea de rezultate referitoare la mediul sănătos, sigur şi cooperant. Deci organizarea odihn ei este în corelaţie cu organ izarea muncii.

Organizarea activităţilor activităţilor de timp liber  trebuie să intre în conştiinţa oamenilor  ale diferitelor grupări întrucât este o activitate de primă necesitate cu rol profilactic la viaţa din ce în ce mai complexă a contemporanietăţii. Modalităţi de petrecere a timpului liber  Timpul liber este un factor dependent de societate, posibilităţile de organizare şi de conţinut ale acestuia şi de aceea reflectă însăşi posibilităţile societăţii. Cercetările în domeniu au demonstrat că cea mai mare parte a timpului liber se consumă la locul de trai sau în staţiuni de odihnă. Evaluări Evaluări privitoare privitoare la utili utilizarea zarea timpului liber în România au fost făcute de Institutul Institutul Naţional Naţional de Statistică; considerând timpul liber ca „timpul rămas din cele 24 de ore după efectuarea îngrijirii   personale, a activităţilor profesionale, a muncii în „gospodărie” s-a ajuns la concluzia că pentru  populaţia în vârstă de 7 ani şi peste, activităţile de timp liber sunt următoarele: 1. Vizionarea Vizionarea programelor programelor de televiziune televiziune este modalitatea principală de petrecere a timpului liber nu numai în România, satisfăcând atât nevoia de destindere şi/sau de distracţie cât şi preocupările informative şi de dezvoltare a personalităţii. - din totalul populaţiei de peste 7 ani, 93% privesc la televizor, dintre care 75% zilnic. 2. Citirea ziarelor şi revistelor  este preocuparea de timp liber care ocupă locul doi după vizionarea programelor de televiziune. Această preocupare a înregistrat unele scăderi faţă de începutul deceniului nouă când interesul era mai mare, probabil din câteva motive: explozia de ziare şi reviste a -

1

constituit o noutate pentru români după perioada comunistă; nivelul de trai nu scăzuse atât de mult încât să pună problema imposibilităţii de a mai putea cumpăra ziare şi reviste, pentru anumite categorii de populaţie; problemele economice şi şomajul au creat o dispoziţie a populaţiei mai puţin propice cumpărării şi citirii de ziare şi reviste. 3.  Ascultarea ştirilor la radio ocupă locul trei în topul preferinţelor de petrecere a timpului liber. România se situează, din acest punct de vedere, printre ultimele locuri între ţările din UE. 4. Lectura cărţilor , ca preocupare de timp liber, a scăzut în România după 1989. După ultimele date, cititul cărţilor este o preocupare pentru 21% din populaţia de 10 ani şi peste, care include – deci –  şi elevi. Interesul pentru lectură este mai mare în celelalte ţări ale Uniunii Europene, deşi este diferenţiat de la o ţară la ţară. 5. Computerul şi Internetul  generează preocupări atât pentru timpul de muncă cât şi pentru timpul liber. Pentru România, fenomenul are o anumită noutate, pătrunderea acestora începând să se  producă după 1990. Dotarea cu computere a evoluat rapid, atât pentru instituţii, cât şi pentru persoanele particulare. Scopurile folosirii Internetului sunt multiple şi vizează atât domeniul vieţii de muncă cât şi viaţa  personală şi timpul liber  Folosirea intensivă a calculatorului şi a Internetului a fost invocată, de multe ori, ca sursă a reducerii reducerii interesului interesului pentru lectură. Comparaţia dintre România şi celelalte celelalte ţări ale Uniunii Europene, mai ales cu ţările nordice a evidenţiat faptul că aceştia din urmă, în ciuda faptului că folosesc cel mai mult calculatorul şi Internetul, citesc mai mult, comparativ c omparativ cu românii. cinematografelor sunt preocupări de timp liber cu 6. Vizionarea spectacolelor şi frecventarea cinematografelor  o prezenţă mai redusă la români: 18% merg la cinematograf cinematografee şi 10% merg la teatru, în general în anii 1990–1993 interesul pentru spectacole de teatru şi cinematograf a scăzut mult, comparativ cu perioada anterioară anului 1990; explicaţiile sunt diferenţiate în funcţie de tipurile de spectacol, dar sunt şi cauze generale ale scăderii interesului: concurenţa televiziunii, scăderea nivelului de trai, schimbarea stării de spirit a populaţiei şi a preocupărilor acesteia, apariţia altor preferinţe. Începând cu anul 1998, teatrele şi instituţiile muzicale au cunoscut, un reviriment al activităţii: a început să crească numărul de spectacole şi concerte, chiar şi de teatru, şi mai ales, numărul de spectatori; au contribuit la acest reviriment şi instituţiile culturale de profil private şi, în general, adaptarea repertoriului la cerinţele publicului. Cinematografele continuă să fie în criză, numărul spectatorilor fiind în continuă scădere. În  prezent, se încearcă o creştere a numărului de cinematografe prin iniţiativa Ministerului Culturii, în localităţile unde cinematografele au fost desfiinţate din raţiuni r aţiuni de eficienţă economică. Pentru europenii din celelalte ţări ale Uniunii Europene frecventarea cinematografului este o  preocupare mai extinsă comparativ cu România; în medie, un european din UE merge pe an de 1–3 ori la cinematograf; merg mai des spaniolii şi irlandezii. În Spania, un studiu realizat în iunie 2002 a ajuns la concluzia că în ultimii zece ani a crescut numărul de cinematografe cu 93,8%, numărul de spectatori la cinematografe, cu 71% şi veniturile din încasări, cu 188,3%. Un alt sondaj realizat de Institutul Naţional de Statisticăvrea să ofere date despre cum îşi petrec românii seara. Astfel Astfel s-au obţinut următoarele următoarele răspunsuri spontane: 1. se uită uită la tele televi vizo zorr 34%; 34%; 2. stau stau aca acasă să cu cu fami famili liaa 32%; 32%; 3. se întâl întâlnes nesc/s c/see distreaz distreazăă cu prieten prietenii ii 10%; 10%; 4. se odi odihn hnes escc 3% 3%; 5. citesc 2% 2%; 6. alte alte modalit modalităţi ăţi de petre petrecere cere a timpu timpului lui liber liber 18%. 18%. Din structura răspunsurilor la întrebarea de mai sus, rezultă că românii preferă să-şi petreacă sear searaa „în „în ti tihn hnăă cu fami famili lia” a”.. La acee aceeaş aşii într întreb ebare are,, răsp răspun unsu suri rile le amer americ ican anil ilor or evid evidenţ enţia iază ză unele unele -

2

 particularităţi: spre deosebire de români, americanii preferă într-o mai mică măsură „tihna în familie” şi întâln întâlniri irile/ le/pet petrece receril rilee cu priete prietenii nii,, dar sunt sunt mai ridica ridicate te preferi preferinţel nţelee pentru pentru odihnă odihnă,, citit citit,, mers mers la restaurant sau la cinema/teatru şi pentru activităţi sportive. Modul de a petrece seara: românii-americanii :privesc la televizor 34-26; stau acasă cu familia 31-25; întâlnire/distracţii cu prietenii 10-8; odihnă 3-9; citesc 2-9; restaurant 2-5; dans (discotecă) 1-1; activităţi sportive cinema/teatru 1-5; ascultă radio 1-0; activităţi religioase 1-1; croşetează, ţes etc. 1-1; activităţi 0-3; alt răspuns 11-7.

Alte modalităţi de petrecere a timpului liber 1.  Preocupările  Preocupările religioase religioase sunt considerate, uneori, preocupări de timp liber. Trebuie menţionat faptul că preocupările religioase sunt preocupări spirituale, care numai în anumite forme  precum frecventarea bisericii se exprimă în timpul liber. În acelaşi timp, prin sărbătorile religioase (la nivel naţional, la nivelul unor confesiuni şi pentru anumite segmente de populaţie care respectă cu stricteţe sărbătorile religioase) religia este producătoare de timp liber. La români, frecventarea bisericii a înregistrat o anumită creştere după 1990, mai ales la persoanele cu studii medii şi cu studii superioare; din totalul populaţiei de peste 18 ani, participă frecvent (în fiecare săptămână sau în fiecare lună) la serviciul religios din biserică aproximativ o treime. 2.  Excursiile la sfârşit de săptămână şi călătoriile mai lungi  sunt puternic afectate de nivelul de trai scăzut. În România, treptat, s-a format un segment de populaţie care are posibilităţi financiare pentru călătorii, dar este neinteresat de excursiile la sfârşit de săptămână, şi un alt segment, care are posibilităţi financiare numai pentru excursii la sfârşit de săptămână şi/sau călătorii în ţară. Cei din primul segment, au posibilităţi financiare bune, posedă locuinţe extraurbane sau/şi în zone de agrement agrement unde îşi petrec sfârşitul sfârşitul de săptămână. săptămână. Există şi segmente segmente de populaţie populaţie neinteresate neinteresate de excursiile la sfârşitul de săptămână, din alte motive decât cele financiare: cei ce posedă gospodării rurale unde îşi petrec cel puţin unele dintre sfârşiturile de săptămână, şi cei ce participă la muncile agricole, pe pământurile ce le-au fost restituite după căderea regimului comunist.  Factori determinaţi ai conţinutului de timp liber la români Ceea ce este caracteristic pentru români, comparativ cu locuitorii celorlalte ţări din UE este conţinutul timpului liber mai sărac în preocupări şi activităţi . Situaţia este valabilă atât pentru  preocupările de informare cât şi pentru preocupările culturale şi distractive. Principalele cauze ale acestei situaţii sunt: standardul standardul scăzut de viaţă - influenţeaz influenţeazăă petrecerea timpului timpului liber atât direct, direct,    prin prin accesu accesull redus redus la unele unele preocup preocupări ări şi servic servicii ii corespu corespunză nzătoa toare, re, cât şi indire indirect, ct, printr printr-o -o stare stare sufletească, care inhibă dorinţele şi preocupările din timpul liber. mentalităţ mentalităţi,i, valori, valori, obiceiuri obiceiuri - au determina determinat,t, la rândul lor, prezenţa prezenţa unor   deprinderi şi lipsa altora: de exemplu, petrecerea timpului liber în tihna familială mai ales la persoanele căsătorite şi cu copii  posibilit  posibilităţi ăţi reale slabe de petrecere petrecere a timpului timpului liber - din perspectiva perspectiva ofertei  trebuie trebuie să avem în vedere cel puţin faptul că, aproximativ aproximativ jumătate jumătate din populaţia populaţia României trăieşte trăieşte în mediul rural, acolo unde aceste posibilităţi/oferte sunt foarte reduse, dar nu se află într-o situaţie satisfăcătoare, din acest punct de vedere, nici locuitorii micilor oraşe. Ordin Ordinea ea de menţ menţio iona nare re a cauz cauzel elor or nu indi indică că ierar ierarhi hiaa aces acesto tora ra din din punct punctul ul de vede vedere re al importanţei, ele influenţând diferenţiat preocupările de timp liber. Concluzii În concluzie îmbunătăţirea standardului de viaţă, oferta mai bogată şi mai diversificată de   posibilităţi de petrecere a timpului liber, modernizarea satului, creşterea urbanizării, în contextul -

3

deschiderii către exterior a societăţii româneşti vor putea determina diversificarea şi îmbogăţirea conţinutului timpului liber şi în România.

SPORTUL ŞI EDUCAŢIA Educaţia Educaţi a fizică, fizică, sportul, sportul, activităţil activ ităţilee sportive sporti ve extraşcolare extraşcolare vin să dea o soluţie soluţ ie p e nt n t ru r u m od o d u l d e f ol o l os o s ir i r e u ti t i llăă a t iim m pu p u lu l u i l ib i b e r i nd n d if i f er e r en e n t d e v â rs r s tă t ă , s ex e x , r a să să , naţionalitate, religie, profesie, categorie socială etc. Promovarea sportului ca mijloc esenţial de menţinere şi întărire a sănătăţii, p e nt n t ru r u o c re r e şt ş t er e r e ş i d ez e z v ol o l ttaa r e f iz i z ic i c ă a rm r m oonn io i o a să să a t in i n er e r e i g en e n e ra r a ţi ţ i i, i , d uucc e l a dezvoltarea calităţilor motrice. Promovarea sportului ca model de toleranţă şi fair-play devine: 1. mijl mijloc oc de comunic c omunicare are între înt re membrii mem brii societ s ocietăţii ăţii 2 . c a st s t iill de d e v ia i a ţă ţă 3 . c a sp sp ir i r it i t mo m o ra ra l 4. elimină elimină manifest man ifestările ările de violenţă violenţă şi şi rasism. rasism. Desfăşurarea exerciţiilor fizice, în cadrul educaţiei adulţilor, are în vedere c o nt n t iinn u ar a r ea e a p e o t re r e ap a p tă t ă s up u p er e r i oa oa r ă a r e zu z u lt l t at a t el e l or o r c â şt şt ig i g a te te î n p r im i m a e ta ta p ă a educaţiei, educaţiei, adică o pregătire pregătire generală general ă care să asigure integrarea integrare a individului individului în ori ce formă de activitate activitate (nu vorbim de situaţii situaţii particulare particula re impuse de imperative sociale: pregătirea militară, c osmonauţi, scafandri etc). Prin intermediul intermediu l exerciţiului exerciţiului fizic, omul rezolvă problemele pe care le ridică ridic ă r a po p o r tu t u ri r i llee s al a l e c u m ed e d iu i u l n a tu tu r al a l , l iim m it i t ea e a z ă a cţ c ţ iu i u n iill e n o ci c i ve v e a le l e a ce c e st s t ui ui a ş i valorifică altele – apa, aerul, soarele etc -

4

Educaţia fizică şi sportul se transpun în practică prin urmatoarele activităţi practice (a ctivităţi sportive de masă). A c ti ti v it i t ă ţi ţ i c ul u l t ur ur a l – s po p o r ti ti v e. e. C u p ri r i le l e ju j u l d if i f er e r it i t el e l or o r z il i l e p e c ar ar e l e sărbătoreşte sărbătoreşte şcoala, sărbătorile sărbătorile anului preolimpic, preolimpic, sărbători naţionale, naţion ale, zile dedicate diferitelor acţiuni ale UNESCO (împotriva fumatului, drogurilor, sedentarismului) s u b d i re r e c ta t a î n dr d r u m ar a r e a p r o fe fe s o ri r i l or o r d i r ig ig i nţ n ţ i , a p r o fe f e s or o r i lo l o r d e m u z ic ic ă , d e se se n educaţie educaţie fizică, fizică, sunt organizate organiz ate activităţi activităţi cultural sportive care au un program bine stabilit şi anunţat din timp.   Activităţi turistice. tur ismul lo cal ( cuno aşter ea ju deţu lu i, a tr adiţiilor lo cale, a monumentelor istorice). c i c l o tu tu ri r i s m u l es e s t e o a l t ă ac a c t i v i t a te te cu c u mu m u lt lt i p l e va v a l e nţ n ţ e ed e d u c at a t i v e . Se Se   pot organiza excursii de o zi la sfârşit de săptămână cu deplasare pe biciclete, sau mini expediţii de două, trei, cinci zile în v acanţă. ex ped iţii p entru cun oaşte rea valorilo r cu ltur ale, a sp ecificu lui g eo e o ggrr af a f ic i c ş i e co c o lo l o ggii c a d if if er e r it i t el e l or o r z on o n e d in i n p at a t ri r i a n ooaa st s t ră r ă . T im i m ppuu l a fe f e ct c t at at desfăşurării desfăşurării acestei acest ei acţiuni va fi de cel puţin o săptămână şi chiar dacă necesită necesi tă un e fo f o r t m at a t er e r i al a l , f iz i z ic i c , o r ga g a n iizz at a t or o r ic i c m ul u l t m ai a i m ar a r e , i nf n f lu l u en e n ţe ţ e le l e e du d u c at a t iv i v e s un un t deosebite. D u p ă f i e c a r e e x c u r s i e e l e v i i v o r a f i ş a p e p a n o u l d e s t i n a t a c e s t o r a c t iv i tă ţi d e ta t a lii l i i d e sp s p r e e l ev e v i i p a r ti t i c ip i p a n ţi ţ i , t r a se se u l p a r cu cu r s , f o to to g r af a f i i,i, a lte l t e p r o du d u c ţi ţi i ; î n colaborare cu profesorii de limba română elevii vor întocmi jurnale de călătorie.  Alte activităţi. Acţiuni ecologice. Organizarea de acţiuni pentru întreţinerea bazelor sportive şcolare. Parteneri posibili: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Direcţia Judeţeană pentru S p oorr t, t , F e de de r aţ a ţ iiaa S p oorr tu t u l P e nt n t ru r u T oţ o ţ ii,, P r im im ăr ă r ia i a , D ir i r e cţ c ţ ia i a d e S ă nă n ă ta t a te t e P u bbll ic i c ă, ă, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Grupul de Pompieri, Inspectoratul de Protecţie c iv i v il i l ă, ă , C u lt lt e ş i P at a t ri r i mo m o n iiuu C ul u l ttuu r al a l , I ns n s pe p e ct c t or o r a tu tu l d e P r ot o t ec e c ţi ţ i e a M ed e d iu i u lu l u i, i, Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap, O.N.G- uri-le. E du d u ca c a ţi ţ i a f iz i z ic i c ă n u u rm r m ăărr eş e ş ttee d ooaa r u n s co c o p l im i m it i t at a t , i nt n t ri r i ns n s ec e c , a ce c e la la a l d ez e z vo v o lt l t ăr ă r ii i i f iz i z ic ic e c e s -a - a r r ea e a li l i za z a p ar a r al a l el e l ş i i nd n d ep e p en e n ddee nt n t d e a lt l t e a sp sp ec e c te t e a le le   personalităţii umane, din contră, educaţia fizică, parte componentă a unui sistem, a cţ c ţ iioo nnee az a z ă c on o n co co m mii ttee nt n t c u c el e l el e l al a l ttee l at a t ur u r i a su s u pprr a d ez e z vo v o lt l t ăr ă r ii i i " in i n te t e gr g r al a l e" e" a personalităţii, stimulând şi fortificând calităţile psihofizice ale acesteia. P eedd ag a g oogg ia i a a ct c t iivv it i t ăţ ă ţ iill or o r s po p o rt r t iivv e î n a er e r l ib ib er e r a re r e c a o bbii ec e c ti t i v educarea  personalităţii î n g e n e r a l l a tâ n ă r a g e n e r a ţ i e , p r o m o v a r e a p r o c e s u l u i d e f o r m a r e a tinerilor într-o manieră ludică relaxantă, creează un spaţiu de cerinţe relevante ce pot determina modificări mentale pozitive. Există Exist ă pe de o parte sportul de performanţă, perform anţă, identificat identificat tot mai des cu sportul   profesionist şi care intră tot mai mult în sfera spectacolului plătit, iar pe de altă parte, există şi un altfel de sport, ataşat valorilor umane şi destinat tuturor şi anume,  sportul pentru toţi. Pentru ca efectul mişcării să aibă efect, s-a constat că un practicant trebuie să execute ca durată a efortului săptămânal de 3 – 6 şedinţe a câte 20 min/şedinţa, timp î n c ar a r e î ns n s um u m aatt s ă c on o n su su m mee m in i n im i m 2 0000 0 d e c al a l or o r ii i i /s / s ăp ă p tă t ă mâ m â nă n ă . C ri r i te te ri r i ul ul d e intensitate a efortului pentru activităţile fizice (uşoare) de agrement stipulează că -

5

numai eforturile ce produc un consum de 7,5 calorii/min trebuie folosite pentru a preîntâmpina bolile cardiovasculare. Conceptul Concept ul de activităţi activităţi motrice recreative recreat ive reflectă reflec tă necesitatea necesitatea existenţei existenţe i unor    programe de activităţi de o varietate apreciabilă, care să răspundă multitudinilor de m o ttii v aţ a ţ i ii,, n e v oi o i , n i ve v e l e, e , p r e fe f e r in i n ţ e ş i p o s ib ib i li l i tă t ă ţ i a p r a ct c t i ca ca n ţi ţ i l or o r . Î n p r e gă g ă tir t ir e a acestor acesto r programe trebuie ţinut cont de anumiţi anumiţi factori aşa zişi externi ai practicării activităţilor, dar care o influenţează în mod direct. Factori care determină programele de activităţi de timp liber:

Vârsta. Angrenarea Angrenar ea în forme de practicare practicare a exerciţiilor exerciţ iilor fizice, fizice , scade odată cu înaintarea înaintarea în vârstă. vârstă. Privind la modul general doar aproximativ aproximat iv 33% din persoanele de 70 de ani, practică o formă de activitate fizică, inclusiv mersul pe jos, în timp ce dintre tinerii de 16 ani, 80% fac exerciţii fizice. Trebuie menţionat că adaptarea tipului de efort la vârstă, este obligatorie (artele marţiale sau rugby-ul nu sunt potrivite pentru o persoană în vârstă, dar  mersul pe jos, pe bicicletă sau înotul, da). Sexul. Proporţia Proporţi a celor implicaţi în practicarea practicarea exerciţiilor exerciţiil or fizice, fizice, este diferită, diferită , în funcţie de sex. Astfel, Astfel , doar 40-50% dintre femei, faţă de 60-70% dintre bărbaţi, desfăşoară o activitate fizică.  Educaţia. Un rol deosebit de important în influenţarea tinerilor îl are şcoala, care dacă are o catedră de educaţie fizică şi sport bine organizată şi activă, va angrena elevii în activităţi activităţi sportive şcolare, iar dacă acestea sunt plăcute, plăcut e, influenţa infl uenţa va fi şi de durată, în perspectiva activităţilor extraşcolare. Rolul pe care îl are şcoala, este dublat şi de cel al familiei, care poate încuraja sau descu raja practicarea exerciţiilor fizice. educaţiei , familia familia este un  Familia. Pa lângă influenţa din punctul de vedere al educaţiei, factor decisiv şi datorită dependenţei financiare a tinerilor, în ce priveşte acoperirea taxelor, achiziţionarea rechizitelor etc. Tradiţia şi cultura. Atât participarea cât şi orientarea spre un anumit gen de activităţi sunt influenţate, în sensul că spre exemplu, unele culturi interzic femeilor  să activeze în public sau în grupuri mixte pe de o parte, iar pe de alta, unele naţiuni a u t r a d i ţ i i f o a r t e p u t e r n i c e î n t r - o a n u m i t ă r a m u r ă d e s p o r t ( b a s e b a l l i n S .U . A . , cricket în zona Indiei, rugby în Noua Zeelandă, fotbal în Europa etc.). Anturajul, ca grup la care se asociază persoane cu acelaşi acelaşi nivel Mediul social. Anturajul, cultural, interese şi cu vârste apropiate, exercită influenţe deosebite. Dacă cei din a n tu t u r a ju j u l u n e i p e r s o an a n e d e sf s f ă şo ş o a r ă o a c ti t i v it i t a te t e f i zi z i c ă, ă , e s te t e p r o ba b a b il i l c a ş i a c ea ea persoana să se implice. o l iitt iicc a p ooaa te t e i nf n f lu lu en e n ţa ţ a , a tâ t â t d ir ir ec e c t c ât â t ş i i nd n d ir ir ec e c t, t , i mp m p li l i ca c a re re a  Politica . P ol cetăţenilor în activităţi fizice, spre exemplu prin introducerea obligatorie a educaţiei fizice în şcoli, dar şi prin alocarea unor fonduri pentru constituirea de baze sportive. Situaţia economică . Unele tipuri de activităţi fizice, implică cheltuieli majore în ce priveşte amenajarea bazei materiale sau cu echipamente. Uneori, o ţară, o regiune, un oraş sau o persoană pot să nu dispună de sumele necesare construirii sau întreţinerii bazelor sportive, achiziţionării de instalaţii, materiale sau echipamente. În ultimii ani, este tot mai de actualitate, actualitate, situaţia şomerilor şomerilo r care au timp liber, d a r d e c e l e m a i m u l t e o r i n u a u b a n i p e n t r u a c e s t t i p d e i n v e s t iţ i e . Î n u n e l e ţ ă r i , ş o me m e r ii i i b e n ef e f i ci c i a ză z ă d e r e d uc u c e r i s a u d e g r a tu tu i ta ta t e î n f o lo l o s ir i r e a b a z el e l o r s p or o r t iv iv e (terenuri şi instalaţii).  Accesul. O persoană va fi cu atât mai tentată să frecventeze o baza sportivă, cu cât aceasta se află mai aproape de domiciliu, sau cu cât accesul este mai facil. -

6

Dificultăţile de acces, determină multe persoane sa devină comode în raport cu activităţile fizice.  Infirmitatea. Acest aspect, este de asemenea limitativ în alegerea unui tip de activitate fizică, dar numai parţial. În ultimul timp, persoanele cu handicap sunt î nc n c ur u r a ja j a te t e p r in i n t oa o a te t e m ij i j lloo a ce c e le l e ( f ac a c il i l iitt ăţ ă ţ i m at a t er e r ia i a le l e c a : m ij i j lo l o a ce c e d e t ra r a n sp sp o rt rt speciale, rampe de acces, vestiare adaptate) şi de asemenea, organizarea unui număr  foarte mare de întreceri sportive, ca şi mediatizarea prin toate canalele mass-media. Mediul şi clima . Alegerea unui tip de exerciţii fizice, poate fi influenţată de apropierea mării sau a unui lac, facilitând practicarea sporturilor nautice, a muntelui c a r e î n c u ra j e a z ă t u r i s m u l ş i e s c a l a d a r e a , s a u d e s i t u a r e a î n t r - o z o n ă r e c e , c a r e favorizează sporturile de iarnă.   Baza materială . Este un deziderat al societăţii, este efectul politicului în sport. O s o ci c i e ta ta t e c a r e ş i-a i - a d e sc s c o p er e r i t p r o pr p r i il i l e v a lo l o r i e s te t e a s em e m u iitt ă d u p ă i n st s t it i t u ţi ţ i i le le democratice (respectarea şi aplicarea legilor democratice, cu ltură, sport etc).  Presa. Aceasta joacă un rol important în popularizarea practicării exerciţiilor  de întreţinere a condiţiei fizice şi a performanţelor sportive, acţionând direct asupra  populaţiei. Alţi factori ai conţinutului activităţilor motrice recreative sunt determinaţi de: motivaţiile practicantului, condiţiile de practicare, locul de desfăşurare, condiţiile climaterice, materiale utilizate, echipamentul etc.  Echipamentul  - necesitate a activităţilor motrice recreative. Î m b ră r ă c ăm ă m i nt n t e a. a . T o ţi ţ i p a r ti ti c ip i p a n ţi ţ i i t r eb e b u ie i e s ă p a r ti t i c ip i p e l a a c ti t i v it i t a te t e î n tr tr - o vestimentaţie adecvată pentru exerciţii şi activitatea sportivă respectivă. Vestimentaţia sportivă dă tonul pentru activitatea fizică recreativă, atât pentru instructor, cât şi pentru participanţi. Vestimentaţia îl face pe participant să se simtă bine şi creează un mediu potrivit activităţii. activităţii. Ea trebuie să cuprindă tricouri, şorturi, şosete şi treninguri din bumbac. Încălţămintea Încălţ ămintea.. Încălţămintea Încălţămintea trebuie să fie de tenis sau alt tip de încălţămint încăl ţămintee sportivă. Echipamentul Echipam entul utili utilitar tar necesar necesa r desfăşurării desfăşurării activităţilor activităţi lor recreative, recreat ive, altul decât c e l v e st s t i me me n ta t a r , t r eb e b u ie i e s ă f i e a de d e c va v a t a c ti t i v it it ă ţi ţ i i î n s in in e ( j o c sp s p o r ti ti v , r am a m u ră ră sportivă etc) şi trebuie cunoscut dinainte de instructor. În cazuri de neconcordanţă între nevoile de utilizare şi oportunitatea ofertei se regândeşte activitatea în sine. C2 Relaţia dintre educaţia fizică şi s portul şcolar şi starea de s ănătate

 Funcţia igienica face parte din categoria celor asociate şi vizează cerinţa fundamentala de menţinere a unei stări optime de sănătate a oamenilor. Prin educaţia fizică se acţioneaza prioritar   preventiv pe acest plan. Se poate , cu ajutorul exerciţiilor fizice să se acţioneze şi pentru corectarea unor deficienţe in planul sănătăţii.  Funcţiia recreativa este o alta funcţie asociată pentru educaţia fizică . Ea trebuie înţeleasă cel  putin în următoarele două sensuri: - asigurarea , prin activitatea de educaţie fizică a fondului de calităţii , deprinderi şi  priceperi motrice necesare că oameni de diferite vârste să poată petrece în mod util şi plăcut , adică recreativ timpul lor liber ( cotidian, sau în vacante şi concedii ). •

•

•

-

7

-asigurarea condiţiilor şi dezvoltarea interesului pentru urmărirea în timpul liber , direct sau prin mass-media , a întrecerilor sportive. In orice activitate umana obiectivele sunt prioritati de diferite niveluri sau ranguri prin care se realizează funcţiile activităţii respective. Deci, obiectivele educaţiei fizice deriva din funcţiile sale specifice şi asociate se subordoneaza acestora. Exista multe clasificari ale obiectivelor, majoritatea dintre ele fiind valabile şi pntru educaţia fizică. Cea mai raspandita clasificare este în funcţie de laturile  procesului de practicare a exerciţiilor fizice: instruirea şi educaţia. Deci, avem două tipuri de obiective: - de intruire - de educaţie O alta clasificare foarte raspandita a obiectivelor fizice este cea care le grupeaza în cognitive,  psihomotorii, sociale şi afective. Obiectivele generale ale educaţiei fizice, adică cele considerate că fiind de rangul I, sunt următoarele: Menţinerea unei stari optime de sănătate a participantilor (de diverse vârste), a exerciţiilor fizice şi cresterea potentielului lor de munca şi viaţă; Favorizarea proceselor de crestere şi optimizarea dezvoltării fizice a organismului celor care  practica exerciţiile fizice; Dezvlotarea calităţilor motrice de baza, în primul rand şi a celor specifice unor ramuri sau probe de sport, pe plan secund; Formarea unui sistem larg de deprinderi şi priceperi motrice de baza, utilitar-aplicative şi specifice unor ramuri sau probe sportive; Formarea capacităţii şi mai ales a obisnuintei de practicare sistematica şi corecta a exerciţiilor  fizice, inclusiv sau mai ales în timpul liber; Contributia eficienta la dezvoltarea unor u nor calităţi şi trăsături moral-volitive şi intelectuale a gustului pentru mişcare şi a simtului estetic, a responsabilitatii sociale, etc. Obiectivele de rang 2, specifice fiecarui subsistem al educaţiei fizice nu exclud pe cele generale, ci le presupun, le “particularizeaza”/ Obiectivele de rangul 3 sunt cele specifice fiecarei lecţii sau altei forme de organizare a  practicării exerccitiilor fizice. •

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Obiectivele educaţiei fizice şi a sportului şcolar (preuniversitar), referitoare la dezvoltarea şi menţinerea stării de sănătate sunt următoarele: a) D ez e z vo v o lt l t ar a r ea e a ş i m eenn ţi ţ i ne n e re r e a un u n ei e i st s t ăr ă r i op o p ti t i me me d e să să nă n ă ta t a te te . b) F av a v o ri r i z a r ea e a p r oc oc es e s e lo lo r d e c re r e ş t e re r e ş i r ea e a l i z a re r e a u ne n e i d ez e z v o l t ă ri ri f i z i c e armonioase. c) F or o r ma m a re r e a c a pa p a ci c i ttăă ţi ţ i i ş i o bbii şşnn uuii nţ n ţ ei e i d e p r ac a c ti t i ca c a re r e s iiss ttee m maa ti t i că c ă a e xe x e rc r c iţ i ţ ii i i lo lo r   f iz i z ic i c e c a o c o mp mp o nnee n ttăă d e b az a z ă a s ti t i lluu lu l u i d e v ia i a ţă ţ ă m oodd er e r n , p o zi z i ti t i v, v , f av a v oorr a bi bi l sănătăţii. d) P re r e ve v e ni n i re re a ş i c or o r ec e c ta t a re re a a ti t i tu tu di d i n il i l or o r d ef e f ic ic ie ie nt n t e ş i r e cu c u pe p e ra r a re re a s e ch c h el e l ei ei postraumatice şi a ce lor cauzate de unele boli. Precizăm Preciză m că numărul de ore alocat activităţil activ ităţilor or curriculare curriculare de educaţie educaţie fizică, fizică,   pentru îndeplinirea obiectivelor, nu sunt suficiente. Ca urmare, pentru ca educaţia fizică fizică şi sportul să-şi să-ş i atingă obiectivel obie ctivelee referitoare referitoare la dezvoltarea dezvolta rea şi menţinerea menţin erea stării de sănătate prezentate, activităţile activităţile curriculare trebuie trebuie completate cu activităţi extracurriculare. Aceste activităţi (extracurriculare) se desfăşoară preponderent în cadrul Cercurilor pe ramuri sport (în cazul învăţământului învăţământului preuniversitar) preuniversit ar) respectiv respectiv -

8

în cadrul secţiilor secţiilor pe ramuri de sport (în cazul învăţământului învăţămâ ntului universitar), universitar), dar care a u c a s co c o p f or o r m ar a r ea e a e ch c h ip i p e lo lo r r ep e p r ez e z e nt n t at a t iv i v e ş i n u v iz i z ea e a z ă d ir i r e ct c t o bbii ec e c ti t i vu vu l sanogenetic al educaţiei fizice şi sportului. De aceea, este necesară crearea încă unui cadru cu obiectiv, adică, atragerii unui număr cât mai mare de practicanţi ai exerciţiilor fizice sistematice sub diferite forme. Acest cadru poate fi oferit de Asociaţiile Sportive Şcolare şi Universitare. Relaţia dintre educaţia fizică şi sportul universitar şi starea de sănătate

Educaţia fizică în universitate urmăreşte: a) f o r ma m a r e a d e p er e r s o na n a l i t ă ţi ţi , c a r ac a c t e r e c a p a bi b i l e d e a c o nd n d u ce c e ş i a d e s e r vi vi colectivitatea. b) f or o r m ar a r ea e a u ne n e i ge g e n er e r a ti ti i cu c u u n f iz i z ic i c r ob o b u st st si s i s an an at a t os o s , ca c a p ab a b il i l d e mu mu n că că . E du d u ca c a ţi ţ i a f iz iz ic ic ă ş i s po p o rt r t ul u l î n î n vă v ă ţă ţă m mââ nt n t u l u ni n i ve ve rs r s i ta ta r ( ca c a ş i î n c el el preuniversitar) urmăreşte - primul rând dezvoltarea şi menţinerea unei stări optime de sănătate - al doilea rând   formarea unor trăsături ale personalităţii . Obiectivele educaţiei fizice şi a sportului universitar referitoare la menţinerea stării de sănătate sunt următoarele: a) M en e n ţi ţ i ne n e r ea e a un u n e i s tă t ă r i d e s ăn ă n ă ta ta te t e op o p ti t i me m e pe p e n ttrr u p ra r a c ti ti ca c a n ţţii . b) F aavv or o r iz iz ar a r ea e a pr p r oc o c es e s e lo lo r d e c re r e şt ş t e re r e şi ş i re r e al a l iz iz ar a r ea e a u ne n e i d ez e z vo v o lt l t ă ri ri f i zi z i ce ce armonioase (procese care se încheie în jurul vârstei de 20 ani, corespunzătoare anului II de studii). c) F or o r ma m a re r e a c a pa p a ci c i ttăă ţi ţ i i ş i o bbii şşnn uuii nţ n ţ ei e i d e p r ac a c ti t i ca c a re r e s iiss ttee m maa ti t i că c ă , i nd n d iv i v id i d uuaa lă lă ş i independenta a exerciţiilor fizice, ca o componentă de bază a stilului de viaţă. d) P re r e ve v e ni n i re r e a ş i c or o r ec e c ta t a re r e a a ti t i ttuu ddii ni n i lloo r d ef e f ic i c ie i e nt n t e ş i r ec e c up u p er e r ar a r ea ea s ec e c he h e le l e lo lo r   postraumatice şi a ce lor cauzate de unele boli. O bs b s er e r va v a ţi ţi i p rrii vi v i nd n d p rraa ct c t ic i c ar a r ea e a e xe x e rc r c iţ iţ ii i i lo l o r f iz i z ic i c e i n t im i m pu p u l l ib i b er er a l    studenţilor. Valorificarea timpului liber al studenţilor datorită funcţiilor de informare şi f or o r ma m a r e, e , d es e s ti t i nd n d e re r e ş i d e le le c ta ta r e, e , r e cr c r e er e r e ş i d iv i v e rt r t is i s me m e n tt,, v a s po p o r i e fi f i ci c i en e n ţa ţa p r oc o c e su su lu l u i d id i d ac a c ti t i c, c , d e oa o a r ec e c e t im im pu p u l l ib ib er e r d et e t eerr mi mi n ă a ut ut ooii ns ns tr t r ui ui re re a ş i autoeducarea studentului. Cunoaşterea modului de petrecere a timpului liber al studenţilor ca reper    principal în organizarea unor acţiuni cu caracter instructiv-educativ pentru timpul liber al studenţilor studenţilor reprezintă armonizarea dintre student – profesor – societate , oferă puncte de reper cu privire la modul de împărţire a timpului liber. M a jo j o r it i t a te t e a s t ud u d e n ţi ţi l or or , c o ns n s i de d e r ă c ă e s te t e b e n ef e f i că c ă p e n tr tr u o r g an a n i sm sm u l l o r   practicarea în timpul liber a exerciţiilor fizice. Zilele Zilel e pentru care studenţii studenţii optează pentru practicarea practicarea exerciţiilor exerciţiilor fizice fizic e sunt zilele de marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, iar datorită faptului că majoritatea studenţilor au cursuri şi dimineaţa şi după amiaza, recomandăm planificarea lecţiilor  de educaţie fizică la anumite ore ale zilei care să atragă cât mai mulţi studenţi atât dimineaţa, cât şi după-amiaza. zi c e p r e fe f e r a te te d e s t ud u d e nţ n ţ i s u nt nt : Opţiuni Opţi unile le pentru pent ru formele formele de activită activităţi ţi f i zi   jocuri sportive; aerobic , m a i m u l t f e t e l e ; culturism/fitnes , a t â t f e t e c â t ş i b ă i e ţ i ; -

9

 joggingul  s i mersul/plimbarea s i t u e a z ă a c e a s t ă f o r m ă d e e x e r c i ţ i u f i z i c î n a d o u a opţiune a studenţilor. Dansul se prezintă cu un număr redus de opţiuni. Dacă ar avea mai mult timp liber, studenţii ar practica mai multe exerciţii fizice. Avem un număr  foarte mic de studenţi, care practică sportul de performanţă. Relaţia dintre sportul pentru toţi şi star ea de sănătate

Marile categorii de vârstă preluate după surse ale organizaţiei mondiale a sănătăţii sunt: • V ârsta I până la 2 0 an i. • V ârsta a I l-a 21 - 60 ani. • V ârsta a III-a 61 -80 an i. • Vârsta a IV-a peste 80 de ani. Marile categori categoriii populaţi popu laţional onalee la care se referă referă activita activitatea tea "sportul "spo rtului ui pentru toţi" sunt (Bocu, Tache, 2000): • T i n e r et e t ne ne an a n g r en e n a t î n re r e ţ e a u a d e î n v ăţ ă ţ ă m â n t. t. • Femei în situaţii spe ciale. • A du d u l ţ i a n g r en e n aţ a ţ i ş i n e a ng n g r en e n a ţ i î n m u n c ă. ă. • P er so ane în v ârstă (v âr stnic i) . Obiectivele sportului pentru toţi r e f e r i t o a r e l a d e z v o l t a r e a ş i m e n ţ i n e r e a stării stării de sănătate sănăta te la categoriile categor iile populaţionale populaţio nale şi de vârstă altele decât cea şcolară şi universitară sunt următoarele: • p r e v e n i r e a d i v e r s e l o r î m b o l n ă v ir ir i ; • p re r e v en e n i r e a un u n o r st s t ă ri r i a n o rm r m a l e al a l e c o rp r p ul ul u i ; • p r e v e n i r e a şi ş i co c o m b a t e r e a îm îmbătrân ir ii; • p re r e ve v e ni n i re re a şi ş i c om o m bbaa te t e re r e a de d e vi v i aţ a ţ i il il or or c ol o l o an a n ei e i v er e r te te br b r al al e ; • c ombaterea unor tulburări legate de ac tiv ita tea se dentară; obezita te a; osteoporoza. A c ti ti vi v i ttaa te t e a c ur u r r ic i c ul u l ar a r ă d e e d uc u c aţ a ţ iiee f iz i z ic i c ă ş i s po p o r t ş co c o la l a r ş i u n iivv e rs r s it i t ar ar , c o mp mp le l e ta t a tă t ă c u p r ac a c ti t i ca c a re r e a e xt x t ra r a c ur u r r ic i c u llaa r ă a a c ti ti vi v i tă t ă ţi ţ i lo l o r f iz i z ic i c e c u i nt n t en e n si s i ta t a te te moderată, precum şi cu practicarea sportului pentru toţi la categoriile populaţionale altele decât cea şcolară şi universitară produce efectele favorabile asupra stării de sănătate şi poate fi considerată componentă a asistenţei primare a stării de sănătate.

C3

DIMENSIUNEA TIMPULUI - activitatea umană, în contextul actual, se realizează întro diversitate de dimensiuni spaţiale şi temporale. Dintre ele se evidenţiază dimensiunea temporală  deoarece niciodată niciodată timpul timpu l nu a părut mai „neîncăpător”, „neîncăpător ”, mai „scurt”, „scurt” , iar mijloacele mijloacel e şi metodele de a-l „pătrunde”, a-l „domina” şi a-l folosi cât mai util, nu au fost mai complexe şi mai greu de organizat.

Resurse temporale -

10

- timpul apare atât ca nevoie (nevoia de timp de muncă, de odihnă, nevoia de timp liber etc), cât şi ca resursă (disponibilul de timp necesar oricărei activităţi) Lipsa unei analize specifice şi explicite a caracteristicilor timpului ca resursă în activităţile omului este probabil cea mai frecventă cauză a necorelărilor . timpul de muncă al elevilor (al profesorilor) este limitat  şi tocmai acest caracter carac ter limi limitat tat este o constrângere constrângere care obligă planifica plan ificatorul torul să opereze cu ierarhii de nevoi şi cu ordine de prioritate atunci când stabileşte ce şi cât trebuie să înveţe elevii în procesul de învăţământ. supraîncărcarea supraîncărcarea planurilor şi programelor programelor de învăţământ este tocmai consecinţa acelei neraţionalităţi ce rezultă din ignorarea caracterului limitat al  resurselor temporale. Calitatea analizei şi administrării resurselor de timp se află la originea fenomenelor de succes/insucces şcolar, de eficienţă/ineficienţă a procesului de învăţământ. Caracteristicile resurselor temporale

Caracteristicile Caracteristicile timpului , c a r e s u r s ă ş i c o n s e c i n ţ e l e c e d e c u r g d i n a c e s t e a pentru activitatea proiectantului (for matorului) în educaţie 1 . Î n p r i mu mu l r â n d, d , timpul este prin excelenţă o resursă limitată , însă timpul timpul are, spre deosebire deosebir e de orice altă resursă, o limitare absolută  şi independentă de procesele care îl "utilizează". "utilizează". În acelaşi acelaş i timp orice activitate este consumatoare consumatoare de timp. C â n d c a n t i t a t e a d e t i m p e s t e i n s u f i c i e n t ă , d e f i c i t u l d e t i m p n u p o a t e f i compensat şi nici substituit.   Limitele timpului sunt absolute şi inextensibile. 2. În al doilea rând, timpul timpul este o resursă cu o dinamică unidirecţională , e l   se consumă ireversibil şi într-un singur sens, n e p u t â n d f i d e p o z i t a t , t r e c u t î n conservare sau recuperat. Timpul este o resursă neregenerabilă şi nerecuperabilă , e s t e o r e s u r s ă c a r e s e consumă total, a ş a î n c â t e l n u p o a t e f i r e f ă c u t n i c i o d a t ă î n s tr t r u ct c t ur u r a ş i î n d in i n am a m ic i c a î n c a re r e a f os o s t c on o n su su m maa t. t . E x pr p r e si si a " a r e cu c u p er e r a t im im ppuu l pierdut" este desigur o metaforă care se referă nu la timpul consumat, ci la rezervele de timp prezent şi viitor, la "timpul care a (mai) rămas" din cel pe care 1-am  pierdut. 3. În al treilea rând timpul este o resursă cu polivalenţă maximă , el poate fi folosit în orice fel, iar orice activitate este consumatoare de timp. Din această   perspectivă, timpul apare simultan ca nevoie şi ca resursă. Ca nevoie, timpul are cel m a i î n a l t g r a d d e c o n c u r e n ţ ă - în raport cu nevoia de timp toate activităţile sunt  concurente, a ş a î n c â t f o l o s i r e a t i m p u l u i p e n t r u o a c t i v i t a t e î n s e a m n ă l i p s i r e a d e resurse temporale a tuturor celorlalte activităţi. Satisfacerea nevoilor de timp, pe de o parte, şi alocarea alocarea de timp, pe pe de altă al tă parte, parte , impun luarea unor un or decizii deci zii în aşa fel fe l încât utilizarea raţională a timpului ne obligă sa stabilim o ordine de prioritate a nevoilor ce trebuie satisfăcute. 4 . Î n a l p a tr t r u le l e a râ râ n d , timpul este o resursă care se autoconsumă , î n raport cu viaţa omului. Timpul este singura resursă care, pe lângă că este limitată la modul absolut, absolut , consumul consum ul ei nu poate fi oprit sau suspendat. suspendat. Timpul ori este  folosit  Consum ul de timp nu este opţional, ci raţional şi eficient, ori este irosit definitiv. Consumul obligatoriu , iar singura cale de acţiune se referă la c u m este folosit şi nu dacă este folosit. 5. În al cincilea rând, timpul este o resursă cu potenţial variabil , , valoarea lui de întrebuinţare nefiind aceeaşi în diferitele etape ce alcătuiesc durata reală a unei activităţi. Astfel timpul, poate fi considerat: -

11

- c a timp cosmic (derularea zilelor, nopţilor, lunilor, anotimpurilor, anilor  etc), - c a t i m p biologic ( r it i t mi m i ci c i ttaa te t e a f un u n c ţi ţi il i l or o r o r ga g a n iiss mu m u lu l u i, i , a lt l t er e r n an a n ţa ţa s o mn m n / ve v e g h e, e , c i cl c l u ri r i l e m e ta t a b o li l i c e, e , s u cc c c e si s i u ne n e a f a ze z e l or o r d e c r eş e ş t er e r e , m a tu t u r iz i z a r e, e, dezvoltare, a vârstelor biologice etc), social  ( o r ar - c a timp social  a r u l a c ti t i v it it ă ţi ţ i l or o r s o ci c i a le le , p r o gr g r a mu m u l d e l u cr c r u , o d i hn hn ă , recreere, durata studiilor, succesiunea evenimentelor sociale etc. De la orizonturile mici de timp (succesiunea zilnică, săptămânală, lunară, anuală a activităţilor activităţilor umane), până la orizonturile mari (vârstele vieţii individului, e t ap a p e le l e i s to to r ic i c e a l e s o ci c i e tă t ă ţil ţ i l o r) r ),, t i mp io a d e m p u l a r e o v a lo lo a re re v a ri ri a bi bi l ă, ă , c u p e r io favorabile sau nefavorabile, cu momente productive sau neproductive, din care nu lipsesc momentele unice, perioadele "cruciale", rare sau irepetabile. Potenţialul de lucru al elevilor, de exemplu, este diferit dimineaţa dimineaţa şi seara, la începutul şi la sfârşitul programului şcolar zilnic (săptămânal, lunar, semestrial, anual). Ceea ce dimineaţa şi în stare de odihnă se poate realiza într-o oră, ar putea să aibă nevoie de 2-3 ore seara sau în stare de oboseală. Tot astfel, timpul are altă valoare de utilizare în copilărie şi adolescenţă faţă de vârstele adulte. Ceea ce în copilărie copilă rie şi adolescenţă se dobândeşte dobândeşt e într-un an, ar putea să aibă nevoie de 2-3 ani t a r ea ea u n or o r e t ap ap e d e ci ci s iv iv e d i n e vo v o l uţ uţ i a i n di di v id id u lu lu i ( s au au a l a v â r st s t a a d u lt lt ă . R a ta  societăţilor ) este de regulă definitivă, irecuperabilă. 6 . Î n a l ş a s e l e a r â n d , timpul este cea mai costisitoare resursă  ("Time is Money"), iar această proprietate rezultă însăşi din pregătirea noastră din existenţa noastră, de felul cum putem şi ne per mitem să consumăm timpul liber. Timpul ca resursă costă   pentru că:   se consumă continuu, i n d i f e r e n t î n c e s c o p e s t e f o l o s i t , i a r f a p t u l c ă acest consum nu poate fi oprit face ca orice proastă utilizare să echivaleze direct cu o irosire şi cu producerea de pierderi; cererea de timp este, în condiţii normale, mult mai mare decât "oferta de timp", iar această ofertă este inelastică  "preţul timpului" se formează în condiţii de „monopol”, neexistând neexistând nici o ofertă alternativă - nevoia de timp este ireductibilă şi practic ne limitată. Practic, totul se poate măsura în unităţi de timp: productivitatea, eficienţa, venitul, consumul, gradul de civilizaţie, diferenţele de nivel de dezvoltare dintre indivizi sau dintre societăţi. Nu numai că totul se poate măsura în unităţi de timp, dar aproape totul a deven it măsurabil în etalonul timp , inclusiv distanţele geografice (nu mai interesează câţi kilometri kilomet ri despart o localitate localitate de alta, ci în ce timp se poate parcurge distanţa respectivă). U n i t ă ţ i l e d e t i m p s u n t l a r g u t i li z a te ş i î n p e d a g o g i e ş i p s i h o l o g i e , p e n tr u măsurarea sau evaluarea fenomenelor pedagogice şi psihologice, în planificarea şi organizarea organiz area procesului procesului de învăţământ. Testele de inteligenţă inteligenţă,, probele de cunoştinţe, cunoşt inţe, examenele examene le şi concursurile concursurile sunt nu numai probe de performanţă, performanţă, dar şi probe „contra cronometru„ performanţa însăşi fiind definită în raport cu timpul. De asemenea,   planurile de învăţământ, norma didactică a profesorilor, programul şcolar, structura etapelor de predare, învăţare, evaluare etc, sunt toate raportate la unităţi de timp (ore, săptămâni, semestre, ani şcolari ş.a.m.d). •

•

•

Percepţia timpului Timpul, asemenea spaţiului, este o dimensiune fundamenată a existenţei -

12

Există Exist ă un timp obiectiv (cronologic, (cronologic, real), care a fost studiat, studiat, caracterizat şi d e fi f i n it i t p r i n i n te te r me m e d iu i u l m e to t o d e lo l o r ş t ii ii n ţi ţ i f ic ic e a l e f i zi z i c ii i i , ş i u n timp timp subiecti subi ectivv (psihologic, trăit şi perceput), ca re se cere studiat prin mijloace specifice, Timpul subiectiv şi timpul obiectiv nu coincid. Timpul evaluat cu ajutorul unităţilor fizice (ore, secunde, etc) poate fi desemnat prin noţiunea de „timp”, pe când timpul psihologic, definit ca apreciere subiectivă a timpului universal, intră în s fe fe ra r a n ooţţ iiuu nnii i d e „ te t e mp m p oorr al a l iitt at a t e” e ” . P ri r i n p er e r ce c e pţ p ţ ia ia t em e m ppoo ra r a li l i tă t ă ţi ţ i i s e î nţ n ţ el e l eg eg e cunoaşterea directă, pe baza sintezei senzaţiilor, a duratei obiective a fenomenelor.   Percepţia timpului este prezentă sub mai multe forme : p er e r ce c e pţ p ţ ia ia s uc u c ce c e si s i un u n ii ii (d ( d e s t ăr ă r i, i , fe f e no n o me me ne n e , e ve v e ni n i me me nt n t e ); ); p er e r ce c e pţ p ţ ia ia d ur u r at a t ei ei ( ti t i m ppuu l în î n c ar a r e ar a r e lo l o c de d e sf sf ăş ă ş ur ur ar a r ea ea c om o m p ac a c tă tă a u n ui ui proces, eveniment, fenomen, etc); p er e r ce c e pţ p ţ iiaa i nt n t er e r va v a le l e lo l o r (d ( d is i s ttaa nţ n ţ a te te m mpp oorr al a l ă în î n tr tr e do d o uuăă e ve v e ni n i me me nt n t e af a f la l a te te într-o anumită succesiune). Percepţia succesiunii unor evenimente oferă informaţii privind durata unui anumit interval de timp.   Percepţia timpului este influenţată de următorii factori psihologici:   starea emoţională a subiecţilor  (intervalele plăcute sunt percepute ca fiind scurte, iar cele neplăcute par lungi şi chiar foarte lungi); motivaţia ( d u ra r a t a a c ti t i v it it ă ţi ţ i l or o r f a ţă ţ ă d e c a re r e s u bi b i e ct c t u l p r e zi z i n tă tă i n te te r e s e s te te s ub u b e va v a lu l u at a t ă, ă , î n t iim m p c e d u ra r a ta t a a ct c t iivv it i t ăţ ă ţ il i l or o r p li l i ct c t is i s it i t oa o a re r e , n ei e i nt n t er e r es e s an a n t e, e , e st st e supraevaluată); atenţia (cu cât ne îndreptăm atenţia asupra cursului timpului, acesta pare să se lungească). Percepţia timpului este influenţată şi de caracteristicile de vârstă a l e   persoanelor. Construcţia operaţională a timpului se dezvoltă după vârsta de 8-9 ani, iar la 10-16 ani copii reduc erorile de estimare a timpului. Percepţia timpului la copii se îmbunătăţeşte progresiv cu vârsta (duratele pline de 5” şi 20” sunt în general corect apreciate, în timp ce duratele goale sunt apreciate eronat). Timpul este evaluat în mod d iferit şi în funcţie de carac teristicile activităţii , când activitatea desfăşurată are un conţinut mai variat, durata este subevaluată, în t i m p c e o a c t i v i t a t e m o n o t o n ă ş i u n i f o r m ă d e t e r m i n ă s u p r a e v a lu a r e a d u r a t e i . Î n activitatea recreativă dacă participanţii se implică, durata este subapreciată şi invers dacă participanţii au o atitudine neinteresată durata este supraapreciată. C e a m a i f r ec e c v en e n t ă s i tu tu a ţi ţ i e p e n tr tr u c o n se se c in i n ţ el e l e i r aţ a ţ i on on a l it it ă ţi ţ i i d i st s t r ib ib u ir ir i i resurselor temporale de învăţare este aceea generată de profesorii care, din exces de zel, pentru a obţine cu orice preţ rezultate excepţionale sau din diferite alte motive, s o l i c i t ă e f o r t u r i d e p r e g ă t i r e a f l a t e m u l t p e s te l i m i t a n o r m a l ă , î n r a p o r t c u c a r e disciplina disciplina îl ocupă în ansamblul planului de învăţământ. învăţământ . Temele de acasă presupun presupu n ore întregi de pregătire, inclusiv sâmbăta şi duminica. Zilele în care disciplina respectivă este prinsă în orar acaparează integral efortul de pregătire al elevilor, aşa încât verificările la celelalte discipline se soldează de regulă cu note slabe. Astfel i c i en e n ţ ei e i d e a n s am a m b lu lu a d e s iitt ua u a ţi ţ i i p oott f i e vi v i ttaa te t e ş i r ez e z ol o l va v a te t e î n a va v a nt n t aj a j ul u l e f ic o c ma m a i p r in i n tr t r -o -o c or o r ec e c tă t ă a na n a li l i ză z ă ş i d i st s t ri r i bu b u ir ir e a procesul procesului ui de învăţămâ învăţământ nt , t oc resurselor de timp, precum şi prin folosirea consumului de timp, drept criteriu de evaluare a eficienţei acestui proces. - p e r ce c e p ţi ţ i a t im i m p u lu lu i e s te t e i n fl f l u en e n ţ at a t ă ş i d e u n e le l e d r o gu g u r i, i , c u m a r f i c o fe f e i na na , a mf m f et e t am a m in i n a , L SD S D , c h iinn in i n a ş i p r ot o t ox o x id i d uull d e a zo z o t, t , c ar a r e d et e t er e r mi m i nă n ă s ub u b a pr p r e ci c i er e r ea ea duratelor. -

13

Factori care influenţează negativ starea de sănătate

F a c t o r i i c e i m a i r e p r e z e n ta ti v i c a r e i n f l u e n ţ e a z ă n e g a t i v s t a r e a d e s ă n ă t a t e s u nt nt : s e d en e n t ar a r i sm sm u ll;; r iitt mu mu l ş i g r ad a d u l î na na l t d e s ol o l i ci ci t ar ar e a s i s te t e m ul u l u i n er e r v o s, s, a proceselor procese lor psihice; ps ihice; solicitare solicitare inegală inegală a segmente se gmentelor lor corpului; corp ului; încordările încordăr ile static s taticee prelungite; poziţiile incorecte ale co rpului, în timpul desfăşurării unei munci. Cercetările Cercetările demonstrează demonstreaz ă că omul contemporan contemporan cheltuieşte cheltuieşte mai mult de 80 % din timpul său pentru activităţi cu caracter sedentar. S - a c o ns n s t at a t a t c ă f r e cv c v e n ţa ţa t u lb lb u r ăr ă r i lo l o r c o lo l o a n ei e i v e r te t e b r al a l e e s te t e î n r e la l a ţie ţ ie directă cu muncile de birou, cu sedentarismul, cu surplusul ponderal şi cu poziţia şezând (la birou, la calculator, la masa de lucru, în faţa televizorului, în bănci etc), A st s t fe f e l, l , s ed e d e nt n t ar a r is i s mu m u l d e vi v i ne n e p r in i n ci c i pa p a la l a c au a u z ă a a p ar a r iţ i ţ ie i e i d ev e v ia i a ţi ţ i il i l or or ş i deformaţiilor coloanei vertebrale. Referitor la tânăra generaţie, activitatea elevilor în şcoală se desfăşoară, în c ea e a m aaii m aarr e p ar a r te t e , î n p oozz iţ i ţ iiaa ş ez e z ân â n dd,, c ee e e a c e d uucc e l a a ce c e le l e aş a ş i c on o n se s e ci c i nţ nţ e nefavorabile, având în vedere că ei se află în perioada de creştere şi dezvoltare neavînd musculatura musculat ura suficient suficient de dezvoltată dezvoltată şi întărită pentru susţinerea susţinere a aparatului aparatu lui locomotor. Starea de sănătate a elevilor în relaţie cu bugetul de timp liber ne poate furniza următoarele date acumulate în urma unui studiu realizat pe 1411 indivizi;  băieţi şi fete Tabel 1  Nr. Deficienţe Procen taj crt (%) 1 Picior pla t 17,93 2 Defic ienţe de refra cţie 16,80 3 Obezita te 2,62 4 Defic ienţe de coloană consolidată 9,78 5 Sc utire totală de ed ucaţie fizică 7,73 6 Sc utire par ţială de edu caţie fizică 1,91 7 Total sub iecţi cu defic ien ţe 56,77 8 Total sub iecţi sănă toşi 43,23 Se pot trage următoarele concluzii: - activitatea curriculară săptămânală cuprinde 30-35 ore de curs (activitate intelectuală, oboseală psihică, poziţii fizice incorecte etc), din care două ore de educaţie fizică. Se poate spune ca activităţile sedentare constituie un procent de 93,85%, iar activităţile fizice constituie un procent de 6,15%. A me m e li l i or o r ar a r ea e a c ol o l oa o a ne n e i v er e r te t e br b r al a l e p ri r i n e xe x e rc r c iţ i ţ ii i i le l e d e e du d u ca c a ţi ţ i e f iz i z ic ic ă ş i kinetoterapie ca parte a activităţilor de timp liber consumat vine în întâmpinarea indivizilor cu programe şi metode de predare/dozare în veder ea educării. Munca fizică, are puternice efecte favorabile asupra sănătăţii celor care o   practică. Ea contribuie la perfecţionarea structurală a organelor şi ţesuturilor, la modoficarea modoficarea psiho-fizică psiho-fizică în raport cu cerinţele cerinţ ele societăţii soci etăţii,, la formarea formare a personalităţi personal ităţiii umane. În condiţiile vieţii contemporane dispare activitatea fizică datorită muncii a u to t o m at a t i za z a t e. e . A s tf tf e l, l , d i sp s p a r e e f or o r t ul u l f i zi zi c , a p ar a r f a ct c t o r i d e r i sc sc p e n tr tr u s ă nă n ă t at at e a -

14

p o ppuu la l a ţi ţ i ei e i p r ov o v o câ c â nd n d i ns n s ta t a la l a r ea e a u nnoo r t ul u l bu b u r ăr ă r i a le l e m ar a r il i l or o r f un u n cţ c ţ ii i i o r ga g a n iicc e: e: circulaţia, respiraţia, metabolismul, sistemul nervos. C u no n o a şt şt er e r e a ş i c o nt n t ra r a ca c a r ar a r e a e fe f e c te te l or o r n e ga g a ti t i ve v e a a ce c e st s t or o r f ac a c to t o r i e st st e o   problemă socială atât pentru individ cât şi pentru societate, ştiind că între starea de s ă nă n ă t at a t e , b u g et e t u l d e t i mp mp l i be be r a l oc o c a t ş i r a n da d a m en e n t ul u l p r o fe fe s io i o n a l/ l/ ş co c o l ar a r , e x is is t ă relaţii de intercondiţionare, mişcarea relativă poate fi asimilată cu activităţile de timp liber (activităţile fizice şi de relaxare).   Factori pentru prevenirea şi înlăturarea stresului În situaţiile stresante o serie de hormoni se blochează, cum ar fi: testoteronul, gonadotropii, hormonii tirodieni etc. Stresul este reacţia psihică, fizică, biologică şi s p o r t i v ă . O rg a n i s m u l u m a n s e c o n f r u n t ă p e r m a n e n t c u o s e r i e d e a g e n ţ i s t r e s a n ţ i printre care: agenţi fizici (frigul, căldura excesivă, zgomotul), agenţi chimici (substanţe toxice iritante, poluante etc), agenţi biologici (virusuri, bacterii, paraziţi etc), agenţi psihici (emoţii puternice, violenţă, singurătate etc), p r e cu c u m ş i a n u mi m i ţ i f a ct c t o ri r i s o c io io - e co c o n o mi m i c i, i , p o li l i t ic ic i , p r o fe f e s io i o n a li l i , c a re re p o t constitui un stres atât prin suferinţele fizice cât şi prin cele p sihice. Î n g en e n e r al a l , r e a cţ c ţ i a o rg r g a ni n i s m u l u i u ma ma n l a a c e ş t i a g en e n ţ i e s t e d ir ir ec ec t p r op o p o rţ r ţ iioo nnaa lă l ă c u i nt n t en e n si s i ttaa te t e a a ge g e n ttuu lu l u i a gr g r e si s i v ş i s e p r od o d u ce c e p r in i n m ij i j lo l o c ir i r ea ea sistemului endocrin şi nervos. Prevenirea şi înlăturarea stărilor de stres se poate realiza folosind o gamă variată de terapii, mijloace sau tehnici de relaxare. Alături de starea de veghe şi cea de somn trebuie să acceptăm şi necesitatea stării de relaxa re. Relaxarea este de fapt, modalitatea de atenuare a tensiunilor de orice natură ( fi f i zi z i ce c e , p si s i hi h i ce c e , s om o m at a t iicc e) e ) p r in i n s ch c h im i m ba b a re r e a c en e n tr t r u lu l u i d e a te t e n ţţii e . R el e l ax a x a re re a s e r e al a l iizz e az a z ă p r in in s că c ă d er e r e a a ct c t iivv it i t ăţ ă ţ iiii s is i s te t e mu m u lu l u i n e rv rv o s s im i m ppaa ti t i c d et e t er e r mi m i na na t d e a cţ c ţ iiuu n ea e a h ip i p o ttaa la l a mu m u lu l u su s u lu l u i, i , r ed e d u câ c â n d t ot o t od o d a tă tă ş i f un u n c ţi ţi il i l e a pa p a r at a t ul u l ui u i c ar a r d io io respirator-metabolic, consumul de oxigen, scăderea presiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace. Paleta metodelor metode lor de relaxare relaxa re este foarte variată. Acestea Aceste a au rol în prevenirea, preveni rea, evitarea şi înlăturarea stărilor de stres. considerată metodă de relaxare. relaxare . Odihna prin somn sau odihna pasivă  poate fi considerată Somnul este cel care trebuie să aducă relaxarea, dezintoxicarea trupului şi minţii după oboseala provocată de contradicţiile şi stresurile cu care ne bombardează viaţa cotidiană, în mod normal, somnul poate fi uşor sau profund, fiind recuperator şi odihnitor dacă are o durată suficientă. Meditaţia este un fenomen mental biofizic care descrie o stare de atenţie asupra unui gând, asupra conştientului conştientului,, subconştientului sau incoştientului incoştientului.. De obicei implică atenţia spre gândirea însăşi, dar fără a te lăsa dus de gânduri folosit ă de secole pentru pentr u a ajunge la Meditaţia sau arta tăcerii este o metodă folosită o r e la la x ar a r e p r of o f un u n d ă ş i l a o l iinn iş i ş te t e d ep e p li l i nă n ă a m in i n ţi ţ i i. i . M ed e d it i t aţ a ţ ia i a î n s in i n e n u e st st e o religie sau o filozofie, ci un instrument care se foloseşte pentru o eliberare totală de t en e n si s i un u n e. e . P e nt n t ru r u o r e la la xa x a r e p r of o f un u n d ă, ă , p r in i n m ed e d it i t aţ a ţ ie i e , n u t re r e b ui u i e s ă l ip i p se s e as a s că că următoarele următoarele elemente: elemen te: un mediu înconjurător înconj urător liniştit lini ştit şi paşnic; paşnic; un tonus muscular  musc ular  scăzut; o atitudine pozitivă; un stimul constant. Tehnica autogenă , e s t e o m e t o d ă d e a u t o p s i h o z ă c u a j u t o r u l c ă r e i a p o a t e f i obţinut obţinu t controlul controlul funcţiilor unor organe, precum şi o bună relaxare psihică, fiind o metodă de autorelaxare fără prezenţa sau intervenţia unui specialist. -

15

Termenul Termenu l de autogen autogen provine din grecescul grecesc ul autos auto s – prin el însăşi şi genan – a provoca, şi indică un ex erciţiu practicat de el ănsăşi. Originea acestei tehnici se află în antica şi solida experienţă medicală a hipnozei (somn terapeutic). Hipnoza este o stare de destindere asemănătoare somnului, mai mult sau mai puţin realizabilă la individul nervos, ea este obţinută la cel normal prin simpla sugestie psihică. T e h ni n i c a a u to t o g e nă n ă p r e su s u p u ne n e u n p r o ce c e s d e a u to t o d e co c o n e ct c t a re r e c o n ce c e n tr t r a t iv iv ă ,   permite o stare analoagă somnului, fără ajutorul unei sugestii străine. Exerciţiile metodice metodice dau posibilitat posibilitatea ea subiectului subiectulu i de a realiza el însăşi însăşi un calm interior interi or şi de a ajunge la utilizarea completă a forţelor energetice ale vieţii interioare. eliberări, degajări de Râsoterapia sau terapia prin râs ajută la obţinerea unei eliberări, mânie, potolind stările supărătoare, având contribuţie şi în dilatarea plămânilor, asigurând şi o gimnastică respiratorie, o gimnastică a feţei, ochilor, fiind o relaxare aproape involuntară. Terapia prin ras este, in general, apanajul asiaticilor. Cu toate acestea, primele grupuri de terapie prin ras au aparut in India, la jumatatea anilor 90. Formula s-a extins, desigur, in restul lumii, avand acum mare trecere in SUA si Europa. Psihoterapeutii considera ca rasul reduce riscul de accidente cerebrale si vasculare si de anxietate, previne depresia, stimuleaza memoria si dezvolta creativitatea. Printre cele mai cunoscute "dezavantaje" se numara ridurile de expresie, care se formeaza in jurul gurii si ochilor si slabirea muschilor maxilarului. e l ot o t er e r a pi p i a) a ) s au a u t er e r a pi p i a p ri r i n s un u n e te te e st s t e o a lt l t ă m et e t od od ă Muzicoterapia ( m el deosebită deosebită care contribuie contribuie la înlăturarea înlăturarea stărilor de stres. Muzica reprezintă reprezint ă o formă s pe p e ci c i al a l ă d e s un u n e t,t, e st s t e u n limbaj limbaj uman universa universal  l  c a r e j o a c ă r o l d e c ă l ă u z ă î n labirinturil labiri nturilee conştiinţei conşti inţei,, reprezentând reprezen tând şi o profundă cale de tămăduire, tămăduire, de împlinire împlinire şi liniştire liniştire psihică şi spirituală. spirituală. În mod sigur, nu există un remediu remedi u mai bun pentru înlăturarea stresului decât să ascultăm muzica care ne face plăcere. In prezent prin meloterapie se intelege un ansamblu de metode psihoterapeutice implicand  participarea activa a bolnavului si care se bazeaza pe lumea interioara a sunetelor pacientului cu scopul de a diagnostica si de a trata. De asemenea este o experienta curativa prin participarea activa la creatie si ascultarea sunetului si a muzicii. Bethowen denumea muzica drept “inelul de casatorie intre viata spirituala si a simturilor ”, iar    Dintre toate artele, muzica are cea mai profunda influenta asupra sufletului ”,.   Napoleon spunea “ Dintre Muzica poate fi atat remediu cat si mijloc de desfatare si cultura. Chiar din frageda copilarie, noi am  beneficiat de virtutile muzicii, cand, nu de putine ori am adormit in cantecul de leagan al mamei. Ergoterap Ergoterapia ia şi terapia terapia ocupaţi ocupaţional onală  ă  e st s t e m et e t od o d a c ar a r e f ol o l os o s eş e ş te t e d if i f er e r it it e exerciţii şi procedee fizice specifice activităţilor cotidiene, legate de muncă, de v i aţ a ţ ă , d e d i ve v e r ti t i s me me n t, t , d e j o c e t c. c . , î n v e d er e r e a r e d uc u c e r ii ii e m o ti ti v it it ă ţi ţ i i ş i s t ăr ă r i lo lo r   inhibitorii, determinate de stres, dând posibilitatea exprimării propriei personalităţi. Terapia ocupationala si ergoterapia sunt metode de tratament nemedicamentoase care au rol important in reabilitarea si reinsertia socio-profesionala a bolnavilor cu dizabilitati functionale. Gimnastica , f ie e a d e î n v i o r a r e , c o m p e n s a t o r i e s a u d e î n t r e ţ i n e r e ( f i t n e s s ) ,   prin mijloacele de care dispune, contribuie la crearea unei stări de satisfacţie, de b u n ă d i sp s p o z iţ iţ i e, e , d e î m pl p l i ni ni r e , e lim l i m i nâ n â n d a s tf tf e l f a ct c t o r ii ii r ă sp s p u n ză z ă t or o r i d e a p a ri r i ţ ia ia stresului. Masajul  e s t e u n u l d i n t r e c e l e m a i v e c h i p r o c e d e e d e r e l a x a r e c u a j u t o r u l c ă r ui u i a s u nt n t p r e lu l u c r at a t e s i st st e ma m a tic t i c p ă r ţi ţ i l e m o i a l e c o r pu p u l ui u i p r in i n d i fe f e r it i t e m a ne ne v r e manuale sau mecanice. Alături de masaj, ca metodă de relaxare a întregului corp, dar şi pentru consolidarea stării de sănătate mai sunt folosite şi auţomasajul şi  presopunctura. -

16

 Presopunctura e s t e u n a d i n t r e t e r a p i i l e c e l e m a i d e s f o l o s i t e î n p r e v e n i r e a , evitarea şi înlăturarea stresului şi constă în masarea punctelor de acupunctură cu vârful degetelor. este un procede procedeuu tipic tipic de autote autoterapi rapie, e, deoarec deoarecee nu necesi necesita ta instru instrumen mente te Presopunctura este ajutatoare, poate fi invatata usor si practicata oriunde, simplu, repede, fara efecte secundare. De aceea, in China si in Japonia, ea ocupa un loc important in asistenta medicala acordata populatiei, renuntanduse la intoxicarea, adeseori inutila, cu medicamente. Prin presopunctura se inlatura blocajul energiei din organism, se imbunatateste starea generala si foarte repede ajungem sa ne simtim excelent.  Balneoterapia este o metodă care acţionează cu diferiţi factori naturali (ape minerale, termale, saline, nămoluri, plaje, ape marine etc) în vederea relaxării fizice şi psihice a indivizilor.  Hidroterapia este acea ramura a medicinei naturiste care se bazeaza pe utilizarea externa a apei, în scop terapeutic sau profilactic.Principalele cai prin care apa actioneaza asupra organismului uman sunt : excitatia termica , care depinde exclusiv de temperatura apei excitatia mecanica , ce este data de presiunea apei asupra corpului Pielea, fiind bogat vascularizata si cu o retea abundenta de terminatii nervoase, recepteaza impact impactul ul termic termic si/sau si/sau mecani mecanicc al bailor bailor hidrot hidrotera erapeut peutice ice,, prelungi prelungind nd în organi organism sm actiun actiunea ea lor   binefacatoare. H i d r o t e r a p i a e s t e u n a d i n t r e m e t o d e l e c e c o n t r i b u i e l a î n lă tu r a r e a s t r e s u l u i   prin folosirea aplicării apei pe piele, contribuind totodată şi la creşterea rezistenţei organismului şi la normalizarea funcţiilor acestuia. s t e o m eett od od ă d e a gr g r em e m eenn t, t , d e r el e l ax ax ar a r e g en e n er e r al a l ă a p si s i hi h i cu c u lu lu i ş i  Înotul  e st musculaturii indivizilor, accesibil tuturor vârstelor.  Duşul , aplicat în orice moment al zilei, rece sau cald, de la 5 la 60 de minute, are rol în relaxarea generală a sistemului sist emului nervos şi muscular, are efecte benefice ce duc la evitarea instalării stărilor de stres. Termoterapia s a u t e r a p i a c u a j u t o r u l c ă l d u r i i s a u s a u n a , e s t e o m e t o d ă c a r e a cţ c ţ iioo nnee az a z ă a su s u pprr a s iiss ttee mu m u lu l u i n er e r vo v o s p ro r o dduu câ c â nd n d t ot o t od o d at a t ă d ec e c on o n tr t r ac a c tu t u ra r a re re a m uuss cu c u la l a tu t u r ii i i n e te te d e ş i s tr t r ia i a te t e p r in i n f ol o l os o s ir i r e a c ăl ă l du d u r ii ii u m mee de d e s au a u u sc s c at a t e a su s u p ra ra corpului. Termoterapia Cuprinde acele modalitati de tratament care utilizeaza caldura pentru cresterea temperaturii temperaturii anumitor portiuni ale corpului. corpului. Aceasta Aceasta crestere crestere de temperatura poate fi superficiala (0,5 cm) sau profunda (3,5 cm), cunoscand mai multe modalitati de producere. Una dintre ele, asa-numita caldura de iradiere iradiere,, foloseste lumina si radiatiile infrarosii. Incalzirea corpului cor pului este produsa la suprafata, la maximum 1 cm profunzime, avand efect de relaxare musculara. O alta modalitate, numita caldura de contact, foloseste apa calda, parafina (sub forma de impachetari calde sau bai de parafina) sau namolurile calde (vulcanice sau de turba) pentru incalzirea anumitor segmente ale corpului. Efecte Efectele le fiziol fiziologi ogice ce ale termot termotera erapiei piei:: efecte efecte circul circulato atorii rii, efect efect de crestere crestere a elasti elasticit citati atiii musculo-ligamentară şi efect muscular decontracturant. A llăă tu t u r i d e t eh e h n iicc i le le p r ez e z en e n ta t a te t e , a u ttoo su s u g es e s ti t i a a r at a t ă e xt x t ra r a o rd r d in i n a ra r a f or o r ţă ţă a psihicului uman capabil uneori de perfor manţe incredibile I Autosugestia presupune nfluenţarea propriei conştiinţe sau comportări prin reprezentări sau idei care capătă caracter predominant. Gradul de fericire a unui individ, a unui popor este determinat de: - s ă nă n ă t at a t e , l eg e g a tă t ă d e e x e r ci c i ţ iu iu l f i zi z i c ş i o a l im i m e nt n t a ţi ţi e c o rreess p un u n z ă to t o a r e; e; - p r os o s p er e r i ta t a t e, e , l e g at a t ă d e f ac a c t or o r u l e co c o n o mi mi c , d e pr p r o d us u s u l in i n t er e r n b r u t; t; • •

-

17

- e du d u ca c a ţi ţ i e, e , n uum m aaii c ul u l ttuu ra r a u nnuu i p oopp oorr , d re r e pt p t ul u l l a c un u n ooaa şt ş t er e r e ş i r es e s pe p e ct c t ar a r ea ea principiilor democratice contribuie la realizarea criteriilor de mai sus.

Loisir: ideal, funcţii, teorii, obiective, elemente de referinţ ă Complexitate Comple xitateaa vieţii contemporane contemporane şi ritmul alert la care este obligat omul să se adapteze, duc la un mare consum de energie, la o intensă intensă solicitare solicita re a sistemului sistemului nervos. Noile condiţii condiţi i de muncă şi viaţă, solicită elemente de compensare în scopul prevenirii preveni rii sau înlăturării înlăturării dereglărilor dereglă rilor neuropsihice, neuropsihice, a surmenajului surmena jului sau oboselii. obosel ii. o r t ur u r i f i zi zi c e ş i i n te te l ec e c t ua u a l e, e , r e v in in e Funcţia de destindere, de refacere d u p ă e f or timpului liber. Activităţile de timp liber - denumit „loisir” (franceză), „leisure” (engleză), îşi a u o ri r i gi g i ne n e a î n l at a t iinn es e s cu c u l „ li l i ce c e re r e ”, ” , c ar a r e s em e m nnii fi fi că că „ ce ce ea e a c e e st s t e p er e r mi m i ss”” . E l reprezintă o parte a timpului, pe care cineva o poate utiliza, în afara ocupaţiilor  obişnuite, adică un timp liber, suficient pentru a crea plăcere. În limba română, termenul provine din limba franceză, ceea ce înseamnă „libertate”, un timp fără restricţii, un timp de voie. D e - a l u ng n g u l a n il i l o r l o is is iri r - u l s - a d e z vo v o l ta t a t î n c a dr d r u l ş t ii i i n ţe ţe l or o r u m an a n i st st e ş i sociale, sociale, este o ştiinţă deoarece are o istorie, funcţionează funcţione ază în cadrul unui sistem, are un ideal, are obiect propriu de studiu, de cercetare. C a  ştiinţă se ghidează după legi, norme, principii, cerinţe, noţiuni etc. L oi o i si s i rr - uull e st st e o c om o m po p o ne n e nt nt ă a c ul ul tu t u rrii i u ni n i ve v e rs rs al al e c ar ar e s in in te te ti t i ze z e az az ă   categoriile, legităţile, instituţiile şi bunurile materiale create pentru valorificarea exerciţiilor fizice şi ale divertismentului în scopul perfecţionării potenţialului biomotric şi bio-psihic şi implicit, spiritual al omului. Î n c o n s t i t u i r e a o r i c ă r u i a c t c u lt u ra l ( d e p o z i t p e n t r u v a l o r i l e m a t e r i a l e s a u spirituale create de-a lungul istoriei) sunt prezentate patru momente obligatorii: - m o m e n t u l c o g n i t i v ( d e e x p l i c a ţ i e c a u z a l ă , d e cunoaştere t em em eeii ni n i că că a fenomenului, a realităţii în raport cu comanda socială); - m oom m eenn tu t u l a xi x i ol o l og o g ic i c ( de d e r ap a p oorr ta t a re r e a r ez e z ul u l ta t a te t e lo l o r c un u n ooaa şt ş t er e r ii i i l a n ec e c es e s iitt ăţ ă ţ il il e umane, la nevoile individuale şi colective, trebuinţe, prin valorile sale); - m oom m eenn tu t u l c re r e at a t or o r ( de d e c re r e aţ a ţ iiee ). ) . E st s t e m o me m e nt n t ul u l d e s a lt l t c al a l it it at a t iv iv d e l a u n f ap ap t natural sau social, individual sau colectiv, de la un act psihic sau cognitiv, la un fapt de cultură; - m o me m e n tu t u l g e n er e r a li l i z a to to r ( d e r e a li li z ar a r e a c e l or o r „ c r e at a t e ” î n r ân â n d u l ma m a s el e l o r l ar a rgg i d e o am a m en e n i) i ) . V a lo lo r il i l e s pe p e ci c i fi f i ce c e f en e n oom m en e n u lluu i d e p r ac a c ti t i ca c a r e a e xe x e r ci c i ţi ţ i il i l or o r f iz i z ic ic e n ă sc s c u te t e î n c o o rd r d o n at a t e s o ci c i a le l e s p a ţi ţi o - te t e m po p o r a le le d e te t e r mi m i n a te te s e r e v ar a r s ă p e s te te l iim m it i t iill e i nd n d iv i v id i d u al a l iitt ă ţi ţi lloo r ş i c ol o l ec e c ti t i vi v i tă t ă ţi ţ i lo l o r g e ne n e r at a t oa o a re r e , d e ve v e n iinn d b u nnuu r i c ul u l ttuu ra r a le l e p en e n tr t r u m aass e d oorr ni n i ce c e d e a ti t i ng ng er e r ea e a o bbii ec e c ti t i vu v u lu l u i s up u p re r e m a l v ie i e ţi ţi i „creşterea duratei de viaţă”. Loisir-ul are un ideal  un model (prospectiv) de viitor care se îndreaptă atât s p r e a c t i v i t a t e a p r a c t i c ă c â t ş i t e o r e t ic ă , t r e b u i e s ă f i e î n c o n c o r d a n ţ ă c u i d e a l u l general educaţional, de aceea se impun unele elemente de referinţă: - e s te te d e t er e r m in i n a t î n c ea e a m a i m a re r e m ă s ur u r ă d e c o m an a n d a s o ci c i a lă lă ( d e f in in e ş te te c o n c ep e p ţ ia ia statului şi a organizaţiilor mondiale, regionale, în care se trăieşte); - s e s u bo b o r d on o n e a ză z ă p re r e g ă ti ti r ii i i p en en t r u m u nc n c ă şi ş i vi v i a ţă ţă ; - e st s t e p r om o m ot o t or o r u l î n p r o ce c e su s u l a g re r e me m e n ttuu lu l u i p r i n i m pl p l ic i c ar a r e a u n uuii n u m ăr ă r c â t m ai ai -

18

-

mare de oameni de petrecerea a timpului liber, în mod util şi recreativ; - n ev e v oi o i a d e m iş iş ca c a re r e ş i d e c om o m p en e n sa sa re r e , c a u rm r m aarr e a e fe fe ct c t e lo lo r m uunn ci c i i d uc uc e l a menţinerea şi dezvoltarea idealului de viaţă - a u to t o d e te te r mi m i n a re r e ( d e f in i n e ş te te i d e a lu l u l t i m pu p u l ui u i l i b e r c a r e i mp m p l ic ic ă o p ţ iu i u n e a p e nt nt r u o anumită activitate). Dacă pentru generaţia tânără „educaţia fizică” se realizează treptat, având o a nu nu m mii ttăă d in i n am a m ic i c ă, ă , î n f un u n cţ c ţ iiee d e p ar a r ti t i cu c u la l a ri r i tă t ă ţi ţ i ş i v âr â r st s t ă, ă , l a a du d u lţ l ţ i i de d e al a l ul ul activităţilor de timp liber vizează „integralul” – în centrul atenţiei este omul creator  de valori materiale şi spirituale. Obiectivele (loisir-ului) (loisir-ului) activităţii de timp liber: În activităţile de timp liber obiectivele au o valoare generală cu implicaţie directă asupra individului: l oi o i ssii ru ru l î mb mb un u n ăt ă t ă ţe ţ e şt şt e c al a l i ta ta te t e a v ie i e ţi ţi i p ri r i n a ct c t i vi v i ta ta te t e a r ec e c re r e at a t iv iv ă; ă; - l oi o i si s i ru r u l f or o r m ea e a ză z ă u n e le l e a t it i t ud u d in i n i e s te te ti t i ce ce - l oi o i si s i ru r u l m en e n ţi ţ i ne n e ş i c r eş e ş te t e s ăn ă n ăt ă t at a t ea ea ; - d e m e n ţi ţi n er e r e sa s a u îm îm b u nă n ă t ăţ ă ţ i re r e a i n di d i c il il o r f i zi z i c i; i; î mb m b u nnăă tă t ă ţe ţ e sc s c in i n ddii ci c i me me n ttaa li l i şi şi em e m oţ o ţ iioo n al a l i; i; d e cr c r e ş te te r e a r an a n d a me me n tu t u l u i s o ci c i a l î n fu fu n c ţi ţi e de de d or o r i nţ n ţ e sa sa u ne n e v o i. i. Funcţiile loisir-ului Activitatea de loisir este în strânsă corelaţie cu condiţiile de muncă şi viaţă a c ăr ă r o r f un u n cţ c ţ iiii s e a d re r e se s e a ză z ă a tâ t â t c er e r in i n ţe ţ e l or o r s oc o c ia i a le l e , c ât â t ş i c el e l or o r i nd n d iv i v id i d u llaa le le . L a definirea definirea funcţiei funcţiei sub aspectul necesităţilor necesităţi lor individului individului pot fi acceptate trei funcţii funcţi i fundamentale: - ca perioadă pentru odihnă; - ca divertisment; - ca răstimp de dezvoltare a personalităţii omeneşti. Celelalte funcţii se pot grupa în următoarele categorii: - e du d u c at a t iivv ă: ă : l ăr ă r g ir ir e a o r iz iz o nt n t ul u l ui u i ş ti t i iinn ţi ţ i fi f i c ş i c ul u l tu t u r al a l , f or o r ma m a r ea e a c ap a p a ci c i tă t ă ţi ţi i d e autoorganizare şi a unui stil de viaţă elevat, raportate la tendinţa de autodepăşire, autoperfecţionare a omului; - d e pe p e r fe fe cţ c ţ iioo n ar ar e a de d e z vo v o lt l t ăr ă r i i f iz i z ic ic e ; - c om o m ppee ns n s at a t oa oa re r e : s e r ef e f er er ă l a r ef e f ac a c er e r ea e a r es e s ur u r se s e lo l o r o rg r g an a n is i s mu m u lu l u i ş i p re r e gă g ă ti t i re re a pentru n oi eforturi; - r e c re r e a ti t i v ă : ur u r m ă re r e ş te t e c r e a re r e a u n u i c li l i m at at d e v i a ţă ţ ă p o z i ti ti v , o p ti ti m is is t ; - i nt n t eg e g r at a t iivv ă ; c a r ac a c te t e r iz iz e az a z ă î n p r i mu m u l r ân â n d a ct c t iv i v i tă tă ţi ţ i le l e d e g r up u p , c o nt n t ri r i bu b u ie ie l a socializarea indivizilor, scopul suprem este sănătatea şi creşterea duratei de viaţă. Activităţile de timp liber nu se adresează unilateral vreunei funcţii, aceeaşi activitate putând întruni caracteristicile mai multor funcţii: de exemplu – turismul le poate acoperi aproape pe toate. În continuare vom accentua cu precădere funcţia recreativă, ar ş i p e c e a recreativă, d ar c e ea e a v om o m a bo b o rd r d a p ro ro bl b l em e m a ti t i ca ca d in in p un u n ct c t d e v ed ed er er e a l compensatoare, d e a ce specificului activităţilor din care subliniem: - p re r e po p o nndd er e r en e n ţa ţ a a ct c t iivv it i t ăţ ă ţ iill or o r d e t iipp i nt n t el e l ec e c tu t u al a l d uucc l a c on o n su su m maa re r e a u nnee i m aarr i cantităţi de energie nervoasă şi solicită o mare concentrare a proceselor psihice, impunând asigurarea unor elemente de compensare, prin introducerea unor activităţi de alt gen - m aj a j or o r it i t at a t ea e a p e rs r s o an a n el e l or o r î şi ş i d es e s fă f ă şo ş o a ră r ă a ct c t iv i v it i t ăţ ă ţ il i l e p r of o f es e s io i o n al a l e î n i nt n t er e r i or or , î n s p aţ a ţ i i î n ch c h i se s e , d e te t e r m in in â n d a p a ri r i ţ ia ia n e v oi o i i d e m i şc şc a r e, e , d e e v o lu lu ţ ie ie î n a e r l i be be r   ( e xc x c es e s ul u l d e t iim m p a c or o r d at a t m ij i j lloo a ce c e lo l o r m od o d e rn r n e d e i nf n f or o r m ar a r e ş i d iv i v er e r ti t i sm s m en en t -

19

c a lc l c u la l a t or o r , i n t e r ne n e t , v i d eo e o , t e l e vi vi z o r e tc t c - d u c l a i m o b il i l i sm sm ş i s e de d e n ta t a r i sm sm , l a a p a r i ţ i a u n o r t e n ta ţi i c a r e p o t c o n d u c e l a c o n f l i c t e c u n o r m e l e s o c i a l e s a u c h i a r   legale); - e s te te n e c e sa sa r ă o d i v e rs r s i fi fi c ar a r e m a i a c c en e n t ua u a t ă a t i p ur u r i lo l o r d e a c t i vi v i t ăţ ă ţ i d i n t im i m p ul ul liber, ţinând cont de influenţele influenţele pe care le exercită, de funcţiile pe care le acoperă, dar şi de categoriile de persoane cărora li se adresează (copii, tineri, adulţi, bătrâni,   băieţi sau fete, potenţial biologic, normal-ponderali, supra-ponderali, persoane cu nevoi speciale etc); - p r oc o c es e s ul u l e du d u c aţ a ţ iiee i p e r ma m a ne n e n ttee n u p o a te t e a ve v e a l oc o c f ăr ă r ă c on o n tu t u r ar ar e a e l em e m en e n te t e l or or   auto-educaţiei auto-edu caţiei,, prin forme organizate organiza te sau neorganizate, prin sistemul sistemul de învăţământ învăţă mânt şi prin acţiunile ce caracter e ducativ din timpul liber. Activitatea de loisir prin activităţile de timp liber trebuie să aibă la bază deopotrivă funcţia recreativă şi socială. Orientarea specialiştilor domeniului către sfera petrecerii recreative a timpului liber, cu mijloace din educaţia fizică constituie interesele şi necesităţile individului. Acestea sunt completate într-un plan imediat de măsurile cu care societatea influenţează şi determină caracterul cerinţelor şi intereselor populaţiei, cu referire în domeniul educaţional şi cultural. T oa o a te t e a c ti ti vi v i ttăă ţi ţ i llee d e l oi o i si s i r s e p r es e s up u p uunn a f i r e cr c r e aţ a ţ io i o nnaa l e d e oa o a r ec e c e r e fa fa c   persoana angajată în aceste activităţi. Dar multe activităţi de recreere nu sunt în mod adecvat descrise ca fiind de agrement, deoarece un individ poate opta pentru recreere pentru a lucra mai bine sau pur şi simplu pentru a-şi îmbunătăţi condiţia fizică.

Activitate motrică recreativă Este important faptul că specialiştii educaţiei fizice au pornit la elaborarea concepţiei concepţiei privind activitatea activitate a motrică motrică recreativă, recreativă, de la funcţia funcţi a socială socia lă a acesteia aceste ia şi î n tr tr - o s trâ t r â n să s ă l e gă g ă t ur u r ă c u c u n oş o ş t in in ţ el e l e e x is i s t en e n t e d e sp s p r e f u nc n c ţia ţ i a t i mp mp u lu l u i l i be be r , definind locul acestuia în cadrul sistemului de educaţie fizică şi sport. Educaţia f iz i z ic i c ă o fe f e r ă i nd n d iv i v id i d u lluu i o p r eg e g ăt ă t iirr e m ot o t ri r i că c ă d e b a ză z ă c re r e e az a z ă p re r e mi m i sa s a n e ce c e sa s a ră ră activităţii recreative în timpul liber. Mişcarea este considerată un simţ kinestezic al omului. Este ceea ce simţim când muşchii, tendoanele şi articulaţiile funcţionează. Felul în care stăm sau ne mişcăm, poate oricând să constituie un mijloc de studiu al mai multor discipline care să facă o legătură între cauzalitate şi efect. M iş i ş ca c a re r e a e st s t e r ec e c om o m aann ddaa tă t ă u nnuu i f la la ge g e l a l s oc o c ie i e tă t ă ţi ţ i i a ct c t ua u a le le , c ar ar e a r f i supraponderalitatea, cea care cauzează probleme med icale şi starea de disconfort a individului. Conceptul Concept ul de activităţi activităţi motrice recreative recreat ive reflectă reflec tă necesitatea necesitatea existenţei existenţe i unor    programe de activităţi, care să răspundă multitudinilor de motivaţii, nevoi, nivele, p r e fe f e r in i n ţ e, e , p o si s i b il i l i ttăă ţ i e t c. c . Î n p r e gă g ă tir t ir e a a c e st s t o r p r o gr g r a me m e t r eb e b u i e ţ i nu nu t c o n t d e anumiţi factori aşa zişi externi ai practicării activităţilor, dar care o influenţează în mod direct. A s t f e l d e  factori ar fi: tradiţia, educaţia, mediul (familiar, şcolar, social), cerinţe, facilităţi, oferte, distanţe, cadrul natural etc. Conţinutul poate fi diversificat în funcţie de formele cer erii datorită: - genului de practica pra cticanţi nţi la la care se adreseaz adreseazăă (vârsta, (vârs ta, sex, profesie, profes ie, nivel n ivel social); socia l); - g en e n uull ui u i d e o bbii ec e c ti t i ve v e p ro r o ppuu se s e , c ar a r e t re r e bu b u ie i e s ă r ef e f le le ct c t e m oott iv iv aţ a ţ ia i a p ra r a ct c t ic ic ăr ă r ii ii (slăbirea, practicarea de plăcere, socializarea); - g en e n ul u l u i d e o fe fe rt r t ă a nc n c or o r at a t ă î n r ea e a li l i t at a t e a v ie i e ţi ţ i i , a di d i că că , c un u n oa o a şt ş t er er ea e a d e s iinn e -

20

(alergarea de unul singur), relaţia cu partenerii şi cu adversarii (jocuri sportive), emoţia pe care o conferă competiţia, aventura etc. Clasificări ale activităţilor activităţilor motrice recreative se pot face în funcţie de : - a ct c t iivv it i t ăţ ă ţ i in i n d ep e p en e n d en e n te t e s a u or o r g an a n iz i z at at e ; - i n di d i v id i d ua u a le le sa s a u î n gr g r up up ; - î n s al a l ă, ă , în î n ae a e r l iibb er e r sa s a u î n a pă pă ; - c u ad a d vvee r sa s a ri r i s au a u f ăr ă r ă ; c u ma m a te t e r ia ia l e sa sa u fă f ă ră ră ; - d u p ă v âr â r s tă tă (c ( c o p ii i i , a d ol o l e sc s c e nţ n ţ i /t / t i ne n e r i, i , a d u llţţii , p e nt n t r u v â rs rs t a a t r ei e i a ); ); - d u p ă pr p r o fe f e s ie ie ( m u nc n c ă i n te te l e ct c t u a lă lă , m u nc n c ă g rea r e a , m u nc n c i c u e fo f o r t me m e d iu i u e t c ); ); - d u p ă s e x ( t in in e r e f e te t e , f e me m e i , b ă ie i e ţi, ţ i, b ăr ăr b a ţi ţi ) ; - d u p ă gr g r a d ul ul d e h a nd n d i ca c a p ( s e ad a d r e se s e a ză z ă p e r so s o a n el el o r c u d is is a bi b i l it it ă ţi ţi ) . Aceste clasificări au o predilecţie mai mult teoretică, în practică întâlnindu-se nenumărate cazuri de interferenţă. O bună recreere şi un confort psihic îl dau activitatea activi tatea motrică recreativă desfăşurată într-un cadru general (băieţi, fete, femei, b ă r ba b a ţi) ţ i ) , î n m o d s p ec e c i al a l î n a e r l ib i b e r , l a b a z a f i e c ă re r e i a c ti t i v it i t ă ţi ţ i s t ân â n d o p ţi ţ i u ne ne a  participantului. E st s t e f ir ir es e s c s ă e xi x i sstt e ş i o f ol o l os o s iirr e d iv i v er e r si s i fi fi ca c a tă t ă a m aaii m uull to to r t ip ip uurr i d e a c ti t i v it i t ă ţi ţ i , î n f o lo l o s ul u l r e c re r e e r ii i i , p a r ti t i c ip ip ă r ii i i a c ti t i v e. e . Î n a c ti t i v it i t ă ţi ţ i l e r e c re r e a ti ti v e s e vorbeşte în general despre sportul practicat ca activitate motrică recreativă, şi mai   puţin despre ramură sportivă sau disciplină sportivă, aceste denumiri fiind specifice s po p o r tu t u lu l u i d e p er e r fo f o r ma m a n ţţăă , a co c o lo l o u nndd e r ig i g u ro r o z it it a ttee a r e gu g u la l a me m e nt n t e lloo r d e j oc oc ş i severitatea pregătirii este de tip profesionist. Mijloacele cele mai folosite în activităţile motrice recreative, confundate la un moment dat cu activitatea propriu-zisă sunt: mersul; alergarea; diferitele forme de gimnastică; culturismul; dansul; înotul; badmintonul; tenisul; jocurile de diferite tipuri; schiul; drumeţiile; excursiile; turismul montan; ecoturismul etc. P eenn tr t r u m aajj or or it i t at a t ea e a o am a m eenn il i l or o r , r ec e c re r e er e r ea e a e st s t e m uull t m aaii n at a t ur u r al a l ă d ec e c ât ât agrementul. agremen tul. Recreerea sugerează amuzament, divertisment, divertis ment, ceva ce se face pentru a uita de muncă sau a îndepărta o situaţie situaţi e stresantă. stresantă . Majoritatea Majoritatea profesionaliş profesio naliştilor tilor în materie de loisir preferă conceptul de „agrement”, deoarece agrementul este ceea ce doreşti să faci şi nu ceea ce ai de făcut. Din acest concept fundamental privind agrementul se desprind: - agrementul rezidual, cea ce rămâne după ce orice altceva altceva a fost făcut; - agrementul ca stare de a fi, o atitudine, atitudine, o modalitate de a face ceva; - agrementul funcţional, activitate liber aleasă care formează personalitatea. Ceea ce este fundamental la toate aceste trei concepte privind agrementul este eliberarea de necesitate sau obligaţie. Oamenii Oameni i îşi desfăşoară activităţile activităţile ca urmare a unor necesităţi socio-umane, socio-um ane, c o n şt ş t i en e n t iz i z a te t e ş i a v ân â n d u n s c op o p p r e ci c i s . E i d e sf s f ă şo şo a r ă a c ti t i v it i t ă ţi ţ i s o ci c i a le l e p r e cu cu m serviciul, serviciul, şcoala pentru elevi, cursurile cursuri le pentru studenţi etc., şi activităţi activităţi practicate în timpul liber. În rândul acestor activităţi sunt incluse cele care ocupă timpul rămas după efectuarea activităţilor obligatorii din cadrul social, altele decât cele de odihnă (somn) şi care sunt menite a relaxa, a compensa activitatea socială şi de a pregăti tonusul pentru activitatea activit atea zilnică, în care este angrenat individul, individ ul, oferind o plăcere celui care le practică. determina tă de refacerea capacităţii capaci tăţii fizice şi psihice printr-o  Recrearea este determinată formă de evadare din monotonia şi rutina zilnică, căutând un alt decor, un alt peisaj, alţi oameni, alte preocupări, distracţii, jocuri etc. -

21

Clasificarea Clasificarea activităţilor din timpul liber, după felul activităţilor: activităţilor: - recreative recreat ive sedentar sedentaree (cititul, (cit itul, privitul privitul la televizor, televizor, relaxarea relaxarea etc) e tc) sunt sunt cele cele care care nu angrenează individul într-o activitate fizică; - r ec e c r ea e a ti t i ve v e d e p l ă ce ce r e ( p li l i mb m b ăr ă r i, i , v iz i z it i t e e t c) c ) î n c a r e s e f a c e o a n um u m it i t ă a c ti t i vi v i ta t a te te fizică, fără un efort prea mare şi care este dublată de o motivaţie personală a individului; - r e c re r e a ti t i v e s o c io i o - c u lt lt u ra r a l e ( c u m pă p ă r ă tu tu r i , a c t iv iv i tă t ă ţ i î n f u n d a ţi ţ i i , c e r c ur u r i a r t i st s t i ce ce , simpozioane, simpozioane, comemorări, comemorări , aniversări, aniversări, invitaţii etc) în care este implicată implicat ă o anumită anumit ă activitate fizică, dar mai ales o întrebuinţare afectiv-psihică şi este mai mult o ramură a activităţilor recreative de plăcere; - r e c re r e a ti t i v e sp s p o r ti ti v e (j ( j o cu c u r i sp s p o r ti t i v e, e , a le l e r g ăr ă r i , fi fi t ne n e s s) s) ; - recreative recreat ive turisti turistice ce (drumeţii, (drum eţii, excursii, excursi i, pescuit pes cuit etc) în în care activitatea activi tatea fizică fizică este est e pe primul plan, uneori c u un consum mare de energ ie. Clasificările activităţilo activităţilorr din timpul liber, după după durata timpului liber  liber : - zilnice; - l a s fâ f â r şi şi t d e s ăp ă p tă t ă mâ m â n ă ( w ee e e kk - e nd n d ); ); - concedii.   Activităţile timpului liber sunt şi în funcţie de: - v â r st s t ă ( c o pi p i l ăr ăr i e , t i ne ne r e ţe ţe , m at a t u r it it a te t e , b ăt ă t r ân â n e ţe ţe ) ; - g r ad a d uull d e s ăn ă n ăt ă t at a t e f iz i z ic i c ă şi ş i me m e n ttaa l ă; ă; - a p ar a r t e ne n e n ţa ţ a r e l ig i g i oa o a s ă ( pe p e r m is is a bi b i l it i t a te te / i n te t e r d ic i c ţii ţ i i l e) e) ; - p u te t e r e a e co c o n o mi mi c ă a i n di d i v id id u lu l u i ( e s te te n e c e sa s a r u n v e n it i t s a la l a r ia i a l a c ce c e p ta t a b i l) l) ; - l oc o c ul u l u n de de t r ăi ă i eş e ş te t e ( o ra r a ş, ş , s a t,t, m e tr t r op o p o llăă ); ); - a pa p a rt r t e ne n e nţ n ţ a ş i d ep ep en e n de de nţ n ţ a d e g ru r u p ( pr p r ie i e te te ni n i , m eem m bbrr ii i i c lu lu bu b u lu l u i p e c ar ar e î l frecventează etc); - d e p o s ib i b il i l iitt ăţ ă ţ iill e p e c ar a r e l e o fe f e ră r ă s oc o c ie i e ta t a te t e a ş i a r ea e a lu l u l ( l o cu c u l d e d es e s fă f ă şu ş u r ar ar e ) î n care trăieşte; - d e n iv i v e lu lu l d e c u lltt ur u r ă ş i e d uc u c aţ a ţ iiee ; - d e a sp s p i r aţ a ţ i iill e ş i o bi b i ş nu nu i nţ n ţ e le le d e v a l or o r i fi f i c ar a r e a t i mp m p u lu l u i l i be be r . Funcţia recreativă trebuie considerată ca cea mai importantă sub aspect social şi este total greşită concepţia că tutunul, alcoolul şi multe alte activităţi nocive şi „comode” sunt considerate mijloace de relaxare. În ultimul timp s-a creat o industrie industrie care gândeşte gândeşte la folosirea timpului timpului liber, c u oferte , pornind de la cele turistice , (programe ale diferitelor agenţii de turism de petrecere petrece re a timpului timpului în concernuri concernu ri hoteliere, hoteliere, în croaziere, croazie re, expediţii expediţ ii în natură, etc), l a c e le l e o f e r i t e î n   propria localitate (restaurante, discoteci, cluburi, săli de sport, terenuri de divertisment, parcuri de agrement etc) şi până la cele din   propria casă  (piscina, foişorul, grădina ecologică etc). Activităţile recreative înseamnă angrenare economico-financiară, (cât venit avem şi cât este alocat petrecerii timpului liber). P u ţ in in e le l e o f er e r t e a l e s t at a t u lu lu i , c o r ob o b o r at a t e c u p u te t e r e a e c on o n o m ic ic ă a v e n it it u lu lu i determină reducerea activităţilor recreative ale adulţilor faţă de copii. Cele mai m uull ttee a ct c t iivv it i t ăţ ă ţ i m ot o t ri r i ce c e r ec e c r ea e a ti t i ve v e s e î nt n t âl â l ne n e sc s c l a a ce c e a st st ă v â rs r s tă t ă , copiil copi ilor or şi tinerilor le sunt oferite de către asociaţii naţionale, de stat sau private, tabere cu anumite profiluri, dar şi de agrement şi recreere. Adulţ i fac eforturi exemplare pentru sănătatea copiilor lor dar ceea ce trebuie să le dea de gândit este faptul, că aceleaşi efecte binefăcătoare ale mişcării se pot transforma în scopuri de întreţinere a sănătăţii însă, numai pentru cei care ştiu să îşi organizeze bine refacerea psiho-fizică prin activitatea din timpul liber. -

22

În cazul bătrânilor (vârsta a treia) este cea care are la dispoziţie cel mai mult timp liber. În afara unor programe speciale specia le pentru pensionari, pensionari, cu anumite anumite facilităţi facil ităţi,,   puse la dispoziţie de către stat, aceştia dacă posedă un venit decent pot face diferite excursii, plăcerea lor fiind dublată de cunoaşterea mai temeinică. Î n c a z u l femeilor, a c e a s t a e s t e m a i p r e o c u p a t ă d e m o d u l c u m î ş i p e t r e c e timpul liber, faţă de bărbat, este mult mai optimistă, are mai multă grijă de estetica corpului său, poate că aceaste calităţi fac ca femeia să aibă nivelul de viaţă mai r id i d ic i c at a t c a a l b ă rb r b a tu tu lu l u i. i . F e me me ia i a e st s t e p r eo e o c up u p a tă tă î n t im i m ppuu l l ib i b e r c u t re r e bu b u r il il e gospodăreşti, gospodăr eşti, cu educarea copiilor, iar atunci când are timp şi pentru ea, preferă să primească musafiri, să meargă prin magazine şi să facă cumpăr ături, să se plimbe, să frecventeze centrele de menţinere biologică şi înfrumuseţare. Există o diferenţă între modul cum îşi petrec oamenii de la oraş timpul liber  şi cei de la sate . Aşezările urbane dispun de o bază materială bogată şi diversificată, dimensiunea timpului este mai precis măsurată pentru oamenii de la oraş (programul de muncă, durata transportului, fără activităţi gospodăreşti deosebite, condiţii de locuit etc), pe când timpul liber la locuitorii de la ţară este este influenţat de mai mulţi mulţ i factori: - p r e oc o c u p ar ar e a s o ci c i a lă lă ( ţ ă r an a n i, i , m e di d i c i, i , p r o f es e s o r i, i, a lt l t e c at a t e go g o r i i s oc o c i al a l e ); ); - a c ti t i v it i t a te t e a d i n ti t i m pu p u l a n ul ul u i ( fu f u n c ţi ţi e d e a n ot o t i mp mp : v a ra r a , iiaarr n a e tc tc ) ; - a şe şe za z a re r e a g eo e o gr g r af a f i că că ; tradiţii tradiţ ii şi obiceiuri obiceiuri (jocuril (jocurilee de la ţară, ţară, rămase din tradiţie tradiţie sunt s unt prezentate prezent ate în mai multe lucrări de etnografie şi folclor pierzându-se de-a lungul anilor), serbările câmpeneşti, sărbătoarea recoltei, sărbători religioase, naţionale etc.  Recreerea fizică presupune desfăşurarea unor activităţi de natură fizică, în general derivate din disciplinile sportive şi fără caracter competiţional, sau fără existenţa unor prevederi regulamentare. A c ti ti vi v i ttaa te t e a r e cr c r e at a t iivv ă n u p o at a t e f i i de d e nt n t if i f ic i c a tă t ă c u n o ţţii un u n ea e a d e o ddii hn hn ă , d e regenerare, cu toate că odihna constituie un atribut important al acestei activităţi. O d ih i h n a p o a te te f i p a si s i v ă ( s o mn mn u l , i n ac a c tiv t i v i ta ta t ea e a ) s a u a c ti t i v ă. ă . A c ti t i v it it a te t e a r e c re r e a ti ti v ă cuprinde însă numai activitatea, în sine, atât fizică, cât şi mentală sau emoţională. Trăsătură caracteristică caracteristică a p e r i o a d e i r e c r e a t i v e d e r i v â n d d i n f a p t u l c ă e s t e vorba despre o activitate în timpul liber, constă şi în aceea că ea este efectuată e x cl c l us u s iv i v p e b a za z a u nnee i h oott ăr ă r â ri r i l iibb e r c on o n si s i mţ m ţ it it e. e . E a t re r e bu b u ie i e s ă f ie i e p ri r i vi v i tă tă c a o activitate voluntară. însă, nu exclude, obligativitatea socială pe care şi-o asumă individul, în calitatea sa de membru al unei organizaţii voluntare. Se disting cinci grupe mari de activităţi ale timpului liber, ale căror funcţii dominante pot fi caracterizate astfel: 1 . A ct c t iivv it i t ăţ ă ţ iill e f iz i z ic i c e p re r e vă v ă zu z u te te p en e n tr tr u c om o m ppee ns n s ar a r ea e a i nf n f lu lu en e n ţe ţ e lo l o r d at at e d e rezultatul activităţilor productive umane, în sensul larg al acestora. 2 . A c ti t i v it it ă ţi ţ i l e p r a ct c t i ce ce ( m an a n u a le le ) , c a r e c o r e s pu p u n d e x ig i g e n ţe ţe l or o r e c o no n o m iicc e , d a r   satisfăcând mereu pe cele psihologice (grădinărit, etc). 3 . A c ti ti vi v i ttăă ţi ţ i llee c ul u l ttuu r al a l - ar a r ti t i st s t iicc e, e , c ar a r e c o re r e sp s p u nndd c er e r in i n ţe ţ e lo l o r   „ de d e v is i s ar ar e ” î n societatea actuală. 4. Activităţile Activităţile intelectu intelectuale, ale, care corespund cores pund necesităţil necesi tăţilor or în creştere de informare informare şi formare ale omului (convorbiri, lectură etc). 5. Activităţile Activităţile legate legate de relaţiile relaţiile sociale sociale (excursii, (excurs ii, turism turism ecologic). ecolo gic). Activităţile Activităţile fizice reprezintă acea grupă de activităţi activităţi reprezentând activitatea activitate a motrică recreativă. Importanţa lor în structura timpului liber este specifică, marcând o continuă continuă creştere, pe măsura dezvoltării dezvolt ării societăţii societăţii moderne. Ea constă în acţiunea -

23

  pozitivă a acestora asupra menţinerii şi dezvoltării condiţiei fizice, în compensarea   pierderilor de impuls motric de intensitate firească în procesul muncii şi în afara acestuia, acestuia, dar şi în timpul timpu l liber, în crearea regimului regimului sănătos de viaţă, viaţă , în înlăturarea rapidă a oboselii, printr-o activitate motrică eficientă.

C7 ACTIVITATEA SPORTIVĂ CA LOISIR  O latură importantă a stimulării practicării activităţilor fizice de losir este concentrarea eforturilor în direcţia intensificării educaţiei p entru sport, implicit prin asigurarea unui sistem informaţional adecvat privind valenţele de sanogeneză ale exerciţiilor fizice, şi jocurilor, precum şi modul de organizare şi funcţionare a bazelor sportive. Sportul poate fi definit ca fiind  ştiinţa în următoarele sensuri: - ştiinţa menţinerii unei stări optime de sănătate , a creşterii şi dezvoltării fizice armonioase: -  ştiinţa dezvoltării calităţilor calităţilor motrice de bază şi specifice unor ramuri de sport, obţinerii de performanţe superioare în sportul de performanţă; -  ştiinţa relaxării după eforturi intelectuale susţinute; - ştiinţa combat erii sedentarism sedent arismului, ului, ştii nţa prevenir prevenirii ii şi recuperă recuperării rii după boli grave grav e ; combaterii obezităţii, stresului; dezvoltării voinţei, întăririi caracterului; - ştiinţa ştiinţa dezvoltării dezvoltării simţului estetic, esteti c, a gustului gustului pentru frumos: frumos : educării, educări i, dezvoltării dezvoltării spiritului de echipă, fair-play-ului, responsabilităţilor sociale; promovării valorilor  naţionale din sport în întreaga lume; -  ştiinţa formării respectului faţă de propriu persoana şi faţă de cei din jur. Sportul ca loisir e s t e p e n t r u o a m e n i i d e t i p o b i ş n u i t , d a r m a i a l e s p e n t r u sedentari şi pentru cei care practică mai puţin exerciţiile fizice. compoziţie corporală eficientă cardio-respiratorie cardio-respi ratorie şi Fitness-ul se referă la o compoziţie neuro-musculară. Alergările sub formă de jogging (uşoar e), pe distanţe nu prea lungi în funcţie de particularit partic ularităţile ăţile vârstei, asociate asociat e cu lucrul cu greutăţi uşoare, măreşte măreşte flexibilitatea musculară şi alungă stresul. Diferitele teste arată că presiunea sângelui poate fi redusă, grăsimile pot fi arse, rezistenţa poate creşte atunci când se foloseşte aerobica . Activitatea trebuie desfăşurată desfăşurată cu ajutorul muzicii, muzicii , iar fazele fazel e de acomodare acomoda re cu efortul, efortul, cer şi o fază de încălzire prealabilă. P e bicicleta ergometrică se îmbină utilul cu divertisment divertismentul ul (se poate asculta muzică). Orice activitate a sportului ca loisir este plăcută şi utilă când este prezentă şi muzica dorită. Instruirea pe bicicletă poate fi inclusă cu succes în antrenament Capacităţile fizice ale individului trebuie luate în consideraţie când se alege m ăr ă r im i m e a î nc n c ăr ă r c ăr ă r i i.i. U n i nd n d iv i v id i d s ăn ă n ăt ă t os o s , n ea e a n ttrr e na n a t, t , d e 2 0 - 40 4 0 a n i î n p r im i m el el e săptămâni de antrenament poate alege o încărcătură pentru 120 – 140 bătăi/minut. Un alt mijloc, de realizare a efortului fiziologic, este covorul rulant , c a r e   poate fi utilizat şi în domeniul medical pentru determinarea ergogenezei efortului. Utilizate în săli de antrenament şi fitness, acasă, aceste tipuri de covoare rulante sunt destinate antrenamentelor de mers şi alergare. -

24

Cel mai important parametru al sportului ca loisir rămâne  jocul ca activitate multidimensională. O alimentaţie raţională t r e b u i e s ă i n c l u d ă t o a t e s u b s t a n ţ e l e n e c e s a r e u n e i   bune funcţionări a organismului, coroborate şi cu activităţile recreative de loisir ce i mp mp uunn o v ia i a ţă ţ ă n oorr ma m a lă l ă e xp x p uuss ă m aaii p uuţţ iinn r is i s cu c u ri r i lo lo r d e s ttrr es e s ş i a lt l t e a pa p a ri r i ţi ţi i neprevăzute cauzate de bolile actuale. z e a z ă p e j o cu c u r i c o mp m p e ti t i ţ ii i i , e x er e r c iţ i ţ i i f l ex e x i bi b i l e, e, c u S p or o r tu t u l c a l oi o i si s i r s e b a ze grupuri neomogene, practicând practicâ nd mai multe discipline. discipline. El urmăreşte urmăreşte bucurie, plăcere, plăcere , comunicare, companie, relaxare, repaus, sănătate, pe când sportul competiţional c e r e o d i s c i p l i n ă d e c o m p e t i ţ i e s u p u s ă u n o r r e g u l u i f ix e , u r m ă r e ş t e p e r f o r m a n ţ e , avansare socială şi venituri economice. Fitness - mijloc de recreere F it i t ne n e ss s s -u - u l e st s t e u n c on o n c ep e p t c u m ul u l ti t i pl p l e î nţ n ţ el e l es e s ur u r i, i , î n f un u n cţ c ţ ie i e d e n iv i v e lu lu l cultural cultural şi formaţia formaţia profesională profesională a celui ce-1 utilizează. Fitness-ul Fitness -ul se bazează pe o stare de sănătate pozitivă şi include în ea mai multe componente: fitness intelectual, social, spiritual şi fizic-condiţia fizică. F i tn tn e s ss- u l i n di d i c ă n i ve v e l ul u l d e f u nc n c ţio ţ io n a re r e a l s is i s t em e m u lluu i c a r di d i o va v a s cu c u l ar ar c a rezultat al unor rezerve energetice înalte. Un nivel de fitness este dependent de cantitatea cantitatea de oxigen transportată transporta tă la nivelul nivelu l maselor masel or musculare musculare în activitate activ itate,, precum şi eficienţa muşchilor de a utiliza acest oxigen. Fitness-ul unui atlet înseamnă performanţa de a alerga o lungă distanţă întru n a n u m i t t i m p , fitness-ul unui adult obişnuit înseamnă activitatea lui fizică la sfârşitul zilei de muncă. Pentru un vârstnic , f i t n e s s r e p r e z i n t ă c a p a c i t a t e a l u i d e i n d e p e n d e n ţ ă î n casă, de a urca scările, de a merge pe jos distanţe mai mari, de a munci în grădină etc. se a mn m n ă p a r ti ti c ip ip a r ea ea l u i F it i t n es e s s -u - u l u n ui u i e le l e v s au a u s tu t u d en e n t , n es e s p or o r ti t i v, î n se zilnică la programul de activităţi mentale şi fizice cerute la şcoală. Deci, fitness-ul reprezintă capacitatea de lucru pentru perioade lungi de timp fără apariţia stării de oboseală. Tot mai mulţi oameni au realizat faptul că pot preveni instalarea instalarea unui număr  foarte mare de afecţiuni induse sau favorizate de inactivitate, căutând să fie cât mai activi. Pe măsură ce oamenii au devenit tot mai puţin activi, au început să îşi piardă rezistenţa şi instinctul natural de mişcare. Fără exerciţii fizice zilnice, trupurile noastre devin depozite de tensiuni neeliberate. Fitness-ul menţine musculatura suplă, vă pregăteşte pentru mişcare şi vă ajută să faceţi trecerea zilnică de la inactivitate la o activitate musculară intensă, f ă ră r ă s u pr pr a s ol o l i ci ci t ăr ă r i n e d o r it i t e . Fi F i t ne n e s ss - u l e s t e î n m o d d e o se s e b it i t i m po po r t an an t d a c ă a l er e r g a ţi ţ i , m e r ge g e ţ i c u b i ci c i c le le t a , j u ca c a ţ i t e ni n i s s a u e f ec e c l ua u a ţ i a lte l t e d e a c ti t i v it it ă ţi ţ i f i zi zi c e s us u s ţţii nu n u te t e , d eo e o ar a r ec e c e a ce c e st s t e a ct c t iivv it i t ăţ ă ţ i s un u n t d e n at a t ur u r ă s ă s ttii mu m u le le ze z e î nc nc or o r da d a re re a muşchilor şi flexibilitatea lor. . Exerciţiile efectuat e incorect, pot să Exerciţiile de fitness sunt simple, dar dacă sunt efectuate facă mai mult rău decât bine. Acesta este motivul pentru care este esenţial să se înţeleagă şi să se însuşească tehnicile corecte. Fitness-ul dă o senzaţie de bine în tot c o r pu p u l a t un u n c i c â n d e x e rc r c iţi i ţ i i le l e r e sp s p e c ti ti v e s u nt n t e x e cu c u t at a t e c o r ec e c t . Exerci Exe rciţii ţiile le de fitness trebuie să fie adaptate pentru propria structură musculară, flexibilitate şi diferite nivele de tensiune musculară. Cheia este regularitatea efectuării exerciţiilor  şi relaxarea. Scopul constă în reducerea tensiunii musculare, astfel încât să căpătaţi o m a i m a r e u ş u r i n ţ ă în e f e c t u a r e a d i f e r i t e l o r g e n u r i d e m i ş c ă r i ; n u t r e b u i e s ă v ă -

25

concentraţi asupra realizării unui anumit grad de flexibilitate, extremă eventual, pentru că asta vă poate face mai mult rău decât bine. Exerciţiile Exerciţi ile de fitness fitness nu sunt stresante, sunt relaxante, liniştite şi necompetitive. In plus, fiecare exerciţiu este absolut adaptabil la necesităţile şi posibilităţile individuale. Printr-o abordare corectă, fiecare poate să ajungă în cea mai bună formă. Nu trebuie trebui e să fiţi cine ştie ce mare atlet sau atleta. Trebuie numai să o luaţi încet mai ales la început. Începeţi uşor şi căutaţi să vă faceţi un program cât mai regulat de exerciţii. În nici un caz să nu credeţi şi să nu aveţi pretenţia să fiţi în formă după prima zi de exerciţii. Ce greutăţi folosim în antrenamenul de loisir ? Fie sunteţi începător şi această problemă va împiedica să vă construiţi un p ro r o ggrr am a m d e a nt n t re r e na na m mee nt n t e fi f i ci c i en e n t, t , f ie i e s un u n te t e ţi ţ i m aaii e xp x p er e r im i m eenn ta t a t ş i c ău ă u ta t a ţi ţi o î n că c ă r c ăt ă t u r ă o p ti t i m ă c a r e s ă v ă a d u că c ă r e z ul u l t at at e le l e d o r it i t e , g r e ut u t ă ţi ţ i l e f o lo l o s it i t e s u nt nt esenţiale pentru sport. Greutăţile folosite pentru exerciţiile de culturism variază în funcţie de scopul u r mă m ă ri r i t p r in in e fe f e ct c t ua u a r ea e a a nt n t re r e n am a m en e n te t e l or o r . C e i c ar a r e d o re r e sc s c s ă a c um u m uull ez e z e m as as ă musculară vor lucra cu greutăţi mari spre deosebire de cei care doresc o definire a muşchilor, aşa zisă "striere". În acest caz, greutatea de lucru scade, însă creşte substanţial numărul repetărilor la fiecare set. Masa musculară. Majoritatea exerciţiilor de culturism sunt gândite pentru a câştiga masă musculară. Pentru o musculatură voluminoasă trebuie să folosiţi în antrenament greutăţi mari, chiar foarte mari, astfel încât să puteţi executa corect un n u mă m ă r s t ab a b i li l i t d e r e p et e t ă r i.i. M a jo j o r i ta ta t e a s p ec e c i al a l i şt ş t i lo lo r s u nt n t d e a c or o r d c a , p e n tr tr u a acumula masă musculară, repetările nu trebuie să depăşească cifra de 8-10, lucrul fiind astfel dus până la epuizare. Eventual ultimele repetări, pot fi forţate sau trişate ( v eţ e ţ i b en e n e fi fi ci c i a d e a ju j u to t o r ul u l u nnuu i p ar a r te t e n er e r p e nt n t ru r u a f in i n al a l iz i z a s et e t ul u l d e r ep e p e tă tă r i) i) . Greutăţile Greutăţile trebuie alese astfel încât să puteţi puteţi executa numărul maxim de repetări pe c a r e v i l - a t i p r o p u s ( m a x 8 - 1 0 re p e t ă r i ) . O î n c ă r c ă t u r ă p r e a m a r e p o a t e d u c e l a o execuţie greşită a exerciţiului sau chiar la accidentări! Striere. Acest procedeu este folosit în special de culturiştii profesionişti în   perioada precompetiţională, antrenamentele acestea având rolul de a defini fibrele musculare, aspect notat în concurs. Definirea se realizează prin lucrul cu greutăţi m ai a i m ic i c i e fe f e cu c u â nd nd u n n u m măă r m ai a i m ar a r e d e r e pe p e tă t ă ri r i , i de d e ea e a f ii i i nd n d d e a " st s t oa o a r ce ce " muşchiul până la epuizare. Desigur, acestă metodă implică un timp mai mare de lucru şi este recomandat a fi folosită ca metoda principală de antrenament pentru cei care caută să câştige forţă, fără a beneficia însă de acumulări masive de masă musculară (din primul antrenament). Pentru a înţelege cele două procedee de lucru să luăm ca exemplu braţul subţire al unui începător. În urma lucrului la biceps prin prima metodă, în câteva luni acesta va deveni masivă datorită formării ţesutului muscular (această metodă de l u c r u e s t e r e c o m a n d a t ă î n c e p ă to r il o r, d u p ă a c u m u l a r e a m a s e i m u s c u l a r e , u r m â n d modelarea acesteia prin cea de-a doua metodă). Dacă aceeaşi persoană va apela direct la a doua metodă, în aceeaşi perioadă de timp va câştiga o forţă ce-i va permite să folosească gr eutăţi din ce în ce mai mari. În lucrul cu greutăţi se impune: l . Folosiţi greutăţile libere . O r i c â t d e e f i c i e n t e a r p u t e a p ă r e a u n e l e a p a r a t e ( î n special cele prezentate la televizor), acestea nu implică zonele musculare secundare   precum o fac greutăţile libere. Ca urmare, deşi muşchiul lucrat este solicitat, nu -

26

lucrează lucreaz ă întregul întregu l ansamblu ansamb lu al grupei musculare, muscular e, şi deci, masa musculară dezvoltată dezvolta tă va fi mai mică. 2 . Folosiţi Folosiţ i antrenamente antrenamente mixte. Felul în care executaţi un exerciţiu este cea mai importantă componentă a acumulării de masă musculară. Pentru rezultate vizibile, n u i zo z o la l a ţi ţ i m uş u ş ch c h iu i u l p e c ar a r e v r eţ e ţ i s ăă - 1 l uc u c r aţ a ţ i, i , c i i mp m p li l i ca c a ţ i î n a n ttrr e na n a me m e n t t oţ oţ i muşchii din zonă, efectuând un antrenament mixt. 3 . Descoperiţi zonele deficitare. Identifica părţile corpului ce necesită creşterea în dimensiuni, apoi mergeţi la sală cu acest gând, concentrându-vă să lucraţi aceste zone în mod special, începeţi antrenamentul cu exerciţii cu haltere, apoi cu gantere. Dacă folosiţi cabluri sau alte aparate, lăsaţi-le la finalul antrenamentului. 4 . Experimentaţi pentru a descoperi cele mai bune exerciţii de creştere musculară. musculară . Variaţi Variaţ i diferite exerciţii pentru aceeaşi grupă musculară musculară pentru a vedea care dintre a ce c e st s t ea ea d au a u r ez e z ul u l ta ta te t e î n c az a z ul u l d um u m nnee av a v oa o a st s t ră ră . N u f o lo l o si s i ţi ţi d oa oa r u n s i ng ng ur ur   exerciţiu/grupa deoarece s-ar putea să ajungeţi la o plafonare şi să nu mai puteţi  progresa. 5 . Evitaţi accidentările iţ i - vă v ă d e e x e rc r c iţi i ţ i i le le p e r ic ic u lo l o a s e. e . G e n uf u f l ex e x i un u n i le le ş i acciden tările.. F e r iţ exerciţiile la presă, spre exemplu, deţin cel mai mare potenţial pentru accidentări. De aceea trebuie să vă feriţi de acest tip de exerciţii sau să le executaţi foarte corect şi folosind greutăţi moderate. 6 . Folosiţi un număr optim de repetări . Secretul acumulării de masă musculară este să folosiţi folosiţi un număr minim mini m de repetări cu o greutate cât mai ma i mare astfel astfe l încât să ajungeţi la epuizare efectuând efectuând numărul ales de repetări. repetări. Acest număr de repetări trebuie să fie de 6-12 în funcţie de tehnica de antrenament. 7 . Exageraţi din când în când . P e n t r u a a v e a o a d e v ă r a t ă m ă s u r ă a p r o g r e s u l u i dumneavoastră, măriţi din când în când greutăţile făcând acelaşi număr de repetări ca de obicei, obicei , sau, dimpotrivă, dimpotrivă, măriţi numărul de repetări repetăr i folosind folosind aceeaşi greutate. Aceste tehnici tehnic i sunt cele care dovedesc cu adevărat creşterea creşterea forţei şi, ca urmare, a masei musculare. 8 . Alimentaţia raţională e c h e i a s u c c e s u l u i . P e n t r u o c r e ş t r e s p e c t a c u l o a s ă v e ţ i avea nevoie de o alimentaţie alimentaţie în consecinţă, conseci nţă, deci, va trebui să luaţi cel puţin 4 mese pe zi, care să conţină un număr optim de calorii şi vitamine, toate concu rând în urma antrenamentului la formarea ţesutului muscular. C u l t u r i s m u l c a a c t i v i t a t e d e loisir  trebuie să fie precedată de efectuarea a r e s ă a te t e st s t e o s ttaa re r e d e s ăn ă n ăt ă t at at e b uunn ă. ă . Î n l ec e c ţi ţ i il il e d e unui control control medica med ical, l, c ar culturism este de preferat să se folosească greutăţi mici până la 40% – 50% din   posibilităţile maxime. Pentru toţi cei ce practică culturismul ca activitate de loisir, se recomandă să se folosească, între antrenamente, jocuri sportive, alergări sub formă de crosuri, excursii, înotul, înotul , etc. Pentru a crea o atmosferă de bună dispoziţie, dispoziţie, lecţiile se pot desfăşura cu muzică într-un ca dru intim şi decent. În principal, într-o lecţie de antrenament, se folosesc 6 exerciţii ce se adresează diverselor grupe musculare. În cadrul fiecărui exerciţiu se realizează 6 serii, iar, în cadrul fiecărei serii, serii, un număr de 6 repetări. Numărul de antrenamente poate fi de 3-4 pe săptă mână. Astfel, încărcătura cu care se lucrează este în funcţie de posibilităţile fizice ale fiecăruia, fiecăruia, la început se folosesc greutăţi cu care se pot efectua 6 repetări, apoi, după 3 - 4 lec l e c ţi ţ i i d e a n tr tr e na na m en e n t s e c r eş e ş te t e n u mă mă r ul u l r e pe p e tă t ă r il il or o r l a 8 - 10 1 0 - 12 12 . C â nd n d d e vi vi n  posibile 12 repetări se măreşte încărcătura şi se reia ciclul de 6-8-10 şi 12 repetări. -

27

Mişcarea este mijlocul cel mai benefic sănătăţii şi longevităţii oamenilor, stimulează circulaţia şi asigură o drenare bună a toxinelor. Antrenând inima să bată mai regulat şi mai eficient, împiedică împie dică bolile cardiace, cardiace , ceea ce asigură şi o mai bună irigare a creierului. O bună circulaţie sanguină încurajează o funcţionare corectă a t ut u t ur u r o r o rg r g a ne n e lo l o r , o i ri r i ga g a r e p r of o f un u n d ă a ţ es e s ut u t ur u r i lo lo r ş i o s ti t i mu m u la l a re r e a î nn n n o iirr il i l or or   celulelor, întârzie îmbătrânirea şi, împreună cu o dietă, cât de cât normală asigură organismului un metabolism de care e nevoie L i p s a d e m i ş c a r e f i z i c ă d e te rm i n a ş i a p a r i ţ i a celulitei (este rezultatul unei acumulări de toxine), formarea ţesutului adipos/gras. Apariţia şi instalarea profundă a c e lu l i te i j e n e a z ă c i r c u l a ţ i a s a n g u i n ă . C u c â t e s t e m a i r e d u s ă c i r c u l a ţ i a , c u a t â t grăsimile, apa şi toxinele se acumulează, iar sângele circulă mai puţin etc. N u ma m a i p r in i n r e d uc u c e r ea e a a p o rt r t u lu lu i c a lo l o r ic i c v o m f o r ţa ţa c o n su su m a re r e a r e ze z e r v el el o r   adipoase din organism sau prin exerciţiul fizic deoarece numai aşa se pot elimina toxinele acumulate de o alimentaţie abundentă în proteienă animală şi grăsimi Metabolismul este un proces prin care elementele nutritive de bază, produse ale digestiei, sunt transformate în produse chimice care intră în compoziţia corpului uman sau participă la funcţionarea sa. În acest stadiu, organismul nu mai face diferenţă între calorii, interesându-l numai energia furnizată. În acest moment cei care practică activitatea fizică, fie că se referă la antrenamente sportive sau la sportul de loisir, sunt beneficiarii sănătăţii eliminării stresului şi a armoniei în cadrul colectivităţii.

Jogging - ul Jogging-ul este o alergare în tempo uşor sau moderat, pe teren variat sau în oraş, fără spirit de competiţie, executată pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii şi a   bunei dispoziţii. Se cunoaşte, în general, că jogging-ul - alergarea pentru sănătate relaxează, aduce optimism şi este util pentru supraponderali. Experienţa a dovedit însă că jogging-ul poate fi socotit cu adevărat un medicament şi în diferite afecţiuni în afara celor enunţate mai sus. Astfel, cu alergare pot fi tratate stări depresive şi o s fe f e r ă l ar a r g ă d e p s ih ih o ze z e , d e d e ze z e ch c h il i l iibb r e s au a u d ef e f ic i c ie i e nţ n ţ e c ar a r d io i o vvaa sc s c u llaa re r e . S - au au înregistrat, de asemenea, ameliorări sau vindecări în boli ale aparatului digestiv sau locomotor, în ameliorarea ameliorarea osteoporozei şi în diferite forme de reumatism. Din punct de vedere ştiinţific jogging-ul are o mulţime de calităţi, în asociere cu o dietă adecvată, jogging-ul optimizează greutatea corporală, creşte frecvenţa respiratorie şi viteza fluxului de aer prin tubulatura bronşică, asigurând o “aerisire” mai bună a tututor ţesuturilor organismului şi mai ales a creierului. Practic, joggingul creşte rezerva funcţională a tuturor aparatelor şi sistemelor organismului uman. P e n t r u c a l i t ă ţ i l e s a l e , j o g g i n g - u l e s t e f o a r t e a p re c i a t d e c a r d i o l o g i c a m i j l o c d e p r of o f il i l ax a x ie i e a b o llii lloo r c ar a r d io i o vvaa sc s c u llaa r e. e . M ai a i m uull t, t , p r of o f es e s io i o n iişş ti t i i î n r e cu c u p er e r a re re a pacienţilor după infarct miocard ic “prescriu” în mod inteligent jogging-ul la interval doar de câteva săptămâni de la evenimentul acut. Efectele pozitive ale jogging-ului . 1 . Ameliorea l e rg r g ar a r ea e a a tu t u nncc i c ân â n d e st s t e c or o r ec ec t Ameliorează ză performa performanţel nţelee intelec inte lectuale tuale. A le   practicată, favorizează transportul de oxigen al plămânilor până la teritoriile cele mai adânci ale organismului şi provoacă astfel eficient comanda cerebrală. 2 . Măreşte capitalul osos. Scheletul organismului este supus continuu acţiunii c el e l ul u l e lo lo r c ar a r e f ab a b r ic ic ă s au a u d is i s tr t r ug u g s ub u b st s t an a n ţe ţ e le l e o so s o a se se . T en e n si s i un u n il i l e p r ov o v o ca c a te te d e a le l e rg r g a re r e c o ns n s ti t i ttuu ie i e u n s ti t i mu m u le l e n t n ec e c es e s ar a r m en e n ţi ţ i ne n e r ii i i d el e l ic i c at a t e c ar a r e e x iiss ta t a î nt n t re re -

28

procesele procese le de fabricare fabricare sau de distrugere, în plus, densitatea densitate a osoasă a celor care ies de trei ori pe săptămână să alerge cel puţin 30 de minute în fiecare şedinţă este superioară cu 30 – 4 0 % faţă de a celor pasivi. 3 .   Prelungeşte viaţa. Cei care practică mişcarea fizică au un câştig de viaţă superior  faţă de cei care s-au mişcat întâmplător. 4 .   Doboară depresia. Singura, care a fost considerată eficientă (100%) împotriva depresiei a fost jogging-ul. 5 .   Fortifică inima. Alergarea Alergare a cu regularitate regularitate modifică funcţiunea funcţiunea aparatului cardiovascular, ajungând la o stare fiziologică bine cunoscută: măreşte inima înzestrată cu contracţii extrem de puternice şi eficiente şi bate mai lent. În faţa efortului, această inimă reacţionează cu o accelerare moderată, care poate susţine mult timp efortul, f ăr ă r ă s ă o b ooss ea e a sc s c ă . D up u p ă u n j og o g g iinn g , i ni n i ma m a r e vi v i ne n e r a pi p i d l a r it i t mu m u l e i d e r e pa p a u s, s, producând mai mult lucru, obosind mai puţin. 6 . Favorizează ventilarea ventilarea plămânilor . Munca muşchilor respiratori va fi diminuată prin micşorarea mişcărilor mişcări lor pe minut datorită datorit ă unei mai bune umpleri a plămânilor, plămânilor, a unui număr mărit de alveole în stare de funcţionare şi datorită schimbului de gaze îmbunătăţit. Pe scurt, alergarea măreşte considerabil capacitatea pulmonară. 7 . Uşurează tranzitul gastrointestinal. gastrointestinal. Digestia devine mai uşoară, apetitul este mai   bun. Cei care fac jogging profită mai mult decât alţii de ceea ce mănâncă, fiindcă organismul absoarbe complet elementele nutritive trase din alimentaţie. 8 . Favorize e n tr t r u a l up u p ta t a e fi f i ci c i en e n t c on o n tr t r a i ns n s om o m nnii ei ei , Favorizează ază somnul somnul recupera recu perator  tor . P en   joggingul este unul dintre medicamentele cele mai puţin cunoscute şi totuşi cel mai sigur şi cel mai performant. O bună şedinţă de alergare seara destinde muşchii corpului, care au tendinţa de a se crispa după activităţile stresante ale zilei. Ea lasă o senzaţie de oboseală plăcută, eliminând consecinţele surmenajului şi micile rele care împiedică un somn adânc şi odihnitor. 9 .   Reglează tensiunea arterială . Î n r e p a u s , t e n s i u n e a a r t e r i a l ă a a l e r g ă t o r u lu i î n formă este inferioară inferioa ră cu un punct, în raport cu un sedentar. sedentar. Efectul joggingului joggingului este mai evident la hipertensivi, hipertensi vi, cu condiţia condiţia ca alergarea alergarea să fie în alură moderată şi sub control medical. 1 0 . Normalizează grăsimile din sânge . Sângele conţine conţin e două categorii principale principal e de grăsimi: colesterolul şi trigliceridele. Se ştie că amândouă măresc probabilitatea de neplăceri cardio-vasculare. Exerciţiile fizice regulate reduc, proporţia trigliceridelor  şi a colesterolului. 1 1 .   Asigură o mai bună circulaţie venoasă. Prin presiunea ritmică, la fiecare pas, a s u p r a tă lp i i s e f a v o r i z e a z ă a r u n c a r e a s â n g e l u i v e n o s s p r e i n i m ă c a o p o m p ă . U n fenomen asemănător se întâmplă şi cu sângele acumulat de muşchi. 1 2 . M e nţ n ţ i ne ne p i ep ep t ul ul î n p l in in ă f o rm rm ă  . F e m e i l e c a r e f a c m i ş c a r e s u n t m a i p u ţ i n expuse la cancerul de sân. De asemenea, şi problemele legate de ciclul menstrual sunt îmbunătăţite la cele care practică alergarea. Jogging-ul Jogging-ul nu este doar un mijl mijloc oc de tratament tratam ent pentru depresii sau psihoze, ci şi un excelent mijloc de a crea o stare de bună dispoziţie, dispoziţi e, de optimism optimism şi încredere în forţele proprii este practicat practica t cu bune rezultate rezultat e de cei ce vor să slăbească, dar, în mod paradoxal, este de folos şi celor care vor să câştige kilograme. Pentru a slăbi. De la început trebuie stabilit că nu există metodă de slăbire c a r e s ă n u a i b ă ş i r e s t r i c ţ i i a l i m e n t a r e , în a f a r a c e l o r c a r e f a c a p e l l a s u b s t a n ţ e n o c iv iv e o r g an a n i sm s m u lluu i . C u m s e p o a te te s l ăb ă b i c u a j ut u t o ru r u l j o gg g g i ng n g - u lu l u i î n c o n di d i ţ ii ii l e întăririi sănătăţii, ceea ce nu se prea întâmplă cu alte metode „minune" de slăbire. Efortul Efortu l în cadrul alergărilor alergă rilor trebuie să fie cât mai variat şi dacă aveţi până la 40 de -

29

ani, puteţi folosi, folosi , cu precauţie precauţ ie şi cu controlul pulsului, pulsului, alergările alergăr ile în regim anaerob lactacid. lactacid. Mai ales pentru persoanele persoanel e obeze este nevoie de multă răbdare în dozarea   progresivă a efortului anaerob, pentru a nu forţa inima, supusă şi aşa din cauza k il i l og o g ra r a me m e lo l o r î n s ur u r pl p l us u s l a e fo f o rt r t ur u r i m uull t m aaii m aarr i d ec e c ât â t e st s t e n oorr ma m a l. l . D up up ă antrenament, este deosebit de important ca cel puţin 2-3 ore să nu mâncaţi nimic. Se   poate bea apă, dar neîndulcită. Masa după antrenament trebuie să fie slabă în calorii, evitându-se pe cât posibil hidrocarburile (dulciuri şi grăsimi). De masa de după antrenament depinde în mare măsură efectul efortului pentru slăbire. Este recomandabil recoman dabil să folosiţi folosiţi mai ales supele, care conţin puţine grăsimi şi mult lichid, în felul acesta, obţineţi mai uşor senzaţia de saţietate (stomac plin) fără prea mari eforturi de voinţă. Bineînţeles că nici în cursul zilei nu trebuie să faceţi risipă de c al a l or o r ii i i . E st s t e r e co co m maa n da d a b iill p en e n tr t r u s ăn ă n ăt ă t at a t ea ea d u m mnn e av a v o as a s tr t r ă s ă n u v ă l ip i p se s e as a s că că fructele proaspete, salatele şi, în general, crudităţile. Joggingul se execută de cel p uuţţ i n t re re i o ri r i s ăp ă p tă tă m mââ nă nă . Î n c az a z c ă a ve v e ţi ţi p os o s bi b i l i ta ta te te a s ă f ac ac eţ e ţ i m aaii m uull te te antrenamente pe săptămână, atunci numai două alergări pot fi mai dure, cu mai mult efort anarob, celelalte trebuind să fie mai mult alergare uşoară, aerobă. Pentru a câştiga în greutate . Jogging-ul trebuie să se desfăşoare mai mult în r e g i m a e r o b , f ă r ă e f o r t u r i d e v o i n ţ ă . M iş c a r e a î n m o d n o r m a l v ă v a m ă r i a p e t i t u l după efort. Este bine să mâncaţi la 15-20 de minute după încetarea efortului, fiind atenţi să aveţi suficiente sufici ente glucide (făinoase, (făinoase, fructe, dulciuri). dulciuri). Atenţie să acoperiţi acoperi ţi şi deficitul deficitul de minerale minera le apărut prin transpiraţii transpiraţii.. Acoperiţi, Acoperiţi, desigur, desigu r, şi cel de vitamine vitam ine prin consumul de fructe şi crudităţi, da r şi cu completări de complex de v itamine. La aceasta se adaugă evitarea abuzurilor, a lipsei de odihnă, a alcoolului şi a tutunului. Mulţi nutritionişti recomandă în asemenea cazuri şi renunţarea la cafea, evitarea situaţiilor de stres, în favoarea momentelor de voie bună şi relaxare. Pentru a obţine maximum maximum de avantaje avantaj e de la alergare, are importanţă şi mediul unde o practicăm, care trebuie să îndeplinească unele cerinţe minime. În primul rând, trebuie găsit un loc cu aer cât mai curat . Preferaţi Preferaţi parcurile, pădurile, malul apelor sau chiar drumuri mai puţin circulate. Aerul curat este necesar pentru ca la consumul mai mare de oxigen, asigurat de respiraţia mai intensă, să vă primeniţi   plămânii, nu să-i îmbâcsiţi şi mai mult. Am putea spune că, decât un aer viciat, mai b i ne n e r e n un u n ţ aţ a ţ i p â n ă c â n d g ă s iţ iţ i u n m e di d i u d e a l er e r g a re r e c o r es e s p un u n z ă to to r . E s te t e b i ne ne c a terenul pe care alergaţi să nu fie tare. Iarba, pământul, nisipul sunt ideale, dar se   poate alerga şi pe asfalt dacă aveţi încălţăminte corespunzătoare, care să amortizeze şocul dur cu asfaltul. Alergarea Alerga rea pe un teren mai dur poate provoca dureri de cap din c au a u z a ş oc o c u lluu i p r od o d u s l a f ie i e ca c a r e p a s, s , d a r c e l m ai a i f re r e c ve v e n t p r ov o v o ac a c ă d u re re r i d e ligamente şi tendoane. Este preferabil să alergăm seara sau dimineaţa, atunci când temperaturile sunt mai moderate. Tinerii sau adulţii pot face efort la temperaturi până la 34-35o C, însă cu precauţie, evitând eforturile mari. Vârstnicii, având o rezistenţă mai redusă, trebuie să evite eforturile la temperaturi mai mari de 30° C şi să respecte c u stricteţe unele cerinţe pentru a nu se expune la accidente neplăcute ca deshidratarea   puternică a organismului care poate provoca ameţeli, moleşeală şi, în situaţii mai grave, leşin. Evitarea deshidratării se obţine cu apă minerală, sucuri din fructe, supe sau, în lipsa acestora, cu apă obişnuită, la care se poate adăuga un vîrf de cuţit de s a r e d e b u c ăt ă t ă r ie ie . L i ch c h i de d e l e s e b e au a u î n ce ce t , c u p a u ze z e , f o lo l o s ir ir e a l o r b r u s c ă p o a t e f i dăunătoare. dăunătoare. La terminarea terminarea alergării, un duş cu apă călduţă reconfortează şi înlătură iritaţiile provocate de transpiraţia abundentă cu pierderi de săruri din organism. Echipamentul trebuie să absoarbă transpiraţia, iar capul să fie acoperit şi ferit de -

30

razele solare. Este preferată culoarea albă. Prudenţă mare la intensitatea efortului care pe căldură creşte pulsul şi tensiunea arterială! arterială ! Durata efortului efortului se stabileşte stabileşte în f un u n cţ c ţ iiee d e c an a n ti t i ttaa te t e a d e t ra r a sp s p ir i r a ţi ţ i e ş i p o at a t e f i p r el e l un u n ggii tă t ă d ooaa r d ac a c ă î n t im i m ppuu l efortului se pot bea lichide pentru înlocuirea transpiraţiei abundente. L a t e m p e r a t u r e s c ă z u t e , g e r u r i m a i m a r i d e - 2 0 o C, alergarea este riscantă. Riscul este pentru căile respiratorii, respirat orii, iar la vârstnici vârstnici şi inima poate crea probleme la o temperaturi mai scăzute de -7 C. La ger, grija cea mare este pentru extremităţile corpului, degetele de la mâini şi de la picioare, care trebuie ferite de degeră turi, mai ales că în toiul efortului îngheţarea lor este mai greu sesizabilă. Este necesară prudenţă la ieşirea afară: trecerea la alergare alergar e să se facă doar după câteva minute de stat afară, pentru acomodarea plămânilor cu aerul rece. L a t e rm r m i na n a r e a a n tr t r e n am a m e nt n t u lu l u i , f e ri r i ţ ii- v ă s ă t r ec e c e ţi ţ i i m ed e d i at a t l a c ă ld l d u r ă, ă, i a r   duşul să fie doar călduţ, temperatură care contribuie cel mai bine la refacere. Evitaţi, de asemenea, băuturile fierbinţi, care pot irita mucoasa stomacală, ca şi băuturile băuturi le alcoolice, alcoolice, care vă dau falsa senzaţie senzaţie de reconfortare, reconfort are, ele provocând după un timp chiar o scădere a temperaturii corpului. Un mijloc de control al efortului de pus este numărarea pulsului cât mai des, se recomandă să se ia pulsul în picioare înainte de începerea antrenamentului. Dacă acesta este normal (66-76), nu trebuie să crească cu mai mult de 60 de bătăi la   persoanele până la 50 de ani. Între 50 şi 60 de ani în jur de 50, la vârsta de 60-70 ani în jur de 30-40 de bătăi, iar pentru cei trecuţi de 70 de ani să fie cel mult cu 2025 bătăi mai mare decât pulsul de pornire. seam a că pentru a începe un efort  Încălzirea . Mulţi nu ştiu sau nu vor să ţină seama este nevoie de o pregătire pregăti re prealabilă prealab ilă a organismului organis mului,, numită numit ă „încălzire" „încă lzire".. Încălzirea Încălzirea este necesară pentru a obţine un randament superior în efort, dar mai ales pentru a nu fi un şoc pentru organism, organism, pentru a-i da posibilitatea posibilitatea ca marile maril e funcţiuni, funcţiuni, să fie gata pentru efort. Eforturile Efortur ile de mare intensitate intensitate depuse fără o încălzire prealabilă prealabil ă produc şocuri   puternice organismului: crampe, întinderi sau ruperi musculare, dar cel mai nociv e fe f e ct c t p o at a t e f i a su s u p ra r a i ni n i mi m i ii.. E fo f o r tu t u l b r us u s c, c , f ăr ă r ă p r eg e g ăt ă t ir i r e , c on o n st s t it i t ui u i e u n s tr tr e s puternic, cu consecinţe imprevizibile. E st s t e r ec e c om o m aann ddaa bi b i l s ă s e î nc n c ea e a pă p ă c u c ât â t ev e v a e xe x e rc r c iţ i ţ ii ii d e g im i m nnaa st s t ic ic ă d e mobilitate mobil itate pentru braţe, picioare şi trunchi, trunchi, circa 5 minute. Apoi se pleacă cu mers din ce în ce mai vioi timp de 3-4 minute, după care se trece la alergare uşoară. Cei obişnuiţi cu efortul pot trece direct la alergare uşoară, în tempo scăzut, fără gâfâieli. gâfâieli. Alergarea poate dura 5-10 minute, iar spre sfârşit se poate mări puţin tempoul. Câteva exerciţii de respiraţie şi mobilitate sunt utile la finalul încălzirii. După 3-4 minute de odihnă se poate începe alergarea de jogging. intensitate ate mai mare , a tu P eenn tr t r u u n e fo f o rt r t d e intensit t u n ci c i e st s t e b in i n e s ă c o mp m p le l e tă tă m încălzirea cu 3-4 alergări lansate sau accelerări. O lansată este o alergare de 60-80 m î n tr tr - u n te t e m p o m a i r i d i c at a t , a p r op o p i at a t d e a l er e r g a re r e a d e v i te te z ă . P a u z a î n tr tr e l a ns n s a te te , între 1 ½ şi 2 minute. Dozarea efortului. D u p ă p r e a l a b i l a î n c ă l z i r e e s t e b i n e c a a l e r g a r e a s ă s e d e sf s f ă şo ş o a r e c â t m a i m u lt l t î n r e g im i m a e r ob o b . A d ic i c ă f ă ră r ă g â fâ f â i el e l i m a ri r i , f ă r ă i n i mă mă î n galop, fără transpiraţii abundente sau blocări de muşchi. Dozarea alergării trebuie stabilită în funcţie de vârstă şi de gradul de pregătire a organismului pentru efort. Este preferabil să greşim că am alergat prea uşor, în loc să greşim că am alergat într-un tempo mai ridicat decât capacitatea noastră de efort.  Încheierea. -

31

Dacă noţiunile despre "încălzire" sunt mai cunoscute, mult mai puţini ştiu sau a p llii că c ă c e ea e a c e e st s t e n e ce c e sa s a r d u ppăă d e pu p u n er e r e a u n uuii e fo f o r t,t, a di d i că c ă " în î n c he h e ie i e re r e a ". ". L a sfârşitul sfârşitul unui antrenament este recomandabil recomandabi l să se mai alerge mai uşor 3-5 minute, minut e,   pentru a trece organismul spre regimul de repaus. Oprirea bruscă din efort - o dovedesc studiile despre fiziologia efortului - are repercusiuni asupra aparatului circulator, pulsul şi tensiunea arterială revenind la normal mult mai târziu decât atunci când se execută încheierea. De asemenea, oprirea bruscă din efort favorizează febra musculară şi prelungeşte timpul de refacere după efort a organismului. Aşadar, după cele 3-5 minute de alergare foarte uşoară sau chiar de mers, pentru cei ce nu sunt obişnuiţi obişnuiţ i cu alergarea, alergar ea, se fac exerciţii de respiraţie respira ţie intercalate intercalate cu mobilitate şi r e la la x ar ar e , î n a ce c e st s t e m om o m en e n te t e e st s t e n ec e c e sa sa r ă g r ij i j a p en e n tr t r u s it i t ua u a ţi ţ i il i l e c ân â n d s un u n te te m transpiraţi. transpiraţi. Este cunoscut că în timpul efortului efortul ui nu se poate răci, oricât de frig ar fi afară. Odată cu încetarea înceta rea efortului trebuie şters şi frecat corpul cu un prosop uscat,   pentru a evita o îmbolnăvire. Alimentarea după antrenament nu trebuie să înceapă mai repede de 15-20 minute de la încetarea efortului.

C8 Aspecte biomecanice şi fiziologice ale alergării de loissir Alergarea corectă sub aspect tehnic este necesară, chiar dacă nu urmărim realizarea unor performanţe deosebite, deoarece, dacă pârghiile aparatului locomotor  nu sunt solicitate cât mai economic, din punct de vedere biomecanic, atunci există riscul ca unele tendoane sau ligamente să fie mai mult solicitate şi astfel să apară dureri, care pot duce până la imposibili impos ibilitatea tatea de a continua continua efortul. Prima condiţie a a le l e rg r g ă ri r i i î n c az a z ul u l p er e r s oa o a ne n e lo l o r c ar a r e p ra r a c ti ti că c ă j og o g g iinn g uull c a l oi o i si s i r, r , e st s t e a le l e r ga g a r ea ea naturală. Ca începător preocuparea principală este relaxarea în timpul alergării Relaxarea se realizează atunci când nici un muşchi care nu are un rol activ în alergare nu este contractat. Braţele, degetele de la mâini, muşchii gâtului, capul trebuie trebui e să fie relaxate. relaxate. Contractarea Contractarea acestor muşchi face ca organismul să consume consum e m a i m u l t e s u b s t a n ţ e e n e r g e t i c e , c e e a c e d u c e m a i r e p e d e l a a p a r iţ i a o b o s e l i i . D e a se s e me m e ne n e a, a , o a le l e r ga g a r e c o nt n t ra r a ct c t a tă tă r e du d u ce c e d in i n a mp m p lo l o ar a r e a p a su su lu l u i ş i d im i m in i n uuii ea ea z ă echilibrul echilibrul în alergare. Pasul în alergare trebuie trebui e să fie cât mai natural. Nu trebuie să vă preocupe să fie mai lung sau mai scurt. În mod normal el va fi atât cât îi permite musculatura picioarelor şi se va putea adapta în funcţie de modificarea forţei în  picioare. Contactul cu solul trebuie să fie luat întâi cu călcâiul sau cel mult cu partea exterioară a labei piciorului . A l e r g a r e a p e v â r f u r i e s t e m u l t m a i o b o s i t o a r e ş i s e foloseşte în special în alergările alergările mai scurte de viteză. viteză. Braţele trebuie ţinute ţinute relaxat   pe lângă corp şi se vor mişca după cerinţele naturale de echilibrare a corpului la fiecare fiecar e pas. Este greşit să urmăriţi o mişcare mişcare accentuată a braţelor, braţelor, care nu va face decât să consumaţi energie inutil. Unghiul format de braţ cu antebraţul poate fi între 70 şi 90 de grade. Capul în timpul alergării trebuie să fie în prelungirea corpului. Poziţia lui înainte va da şi corpului tendinţa de a fi aplecat şi invers, când capul este prea pe spate şi corpul va fi prea mult pe spate. Privirea, în mod normal, trebuie trebui e să fie înainte, dar nu atât încât să nu v edeţi pe unde călcaţi. -

32

Trunchiul nu trebuie ap lecat înainte, aşa cum sunt tentaţi mulţi începători să o facă. Aceasta solicită o muncă în plus a picioarelor pentru menţinerea echilibrului şi contractarea musculaturii spatelui mai accentuată decât normal. Una din greşelile frecvente frecven te la începători este poziţia tălpilor în alergare, alergare , care adesea sunt îndreptate îndreptate în afară în loc ca ele să fie paralele. Alergarea cu vârfurile în afară nu este economică economi că şi poate solicita solicita în plus tendoanele tendoan ele şi ligamentele ligamentele,, care vor protesta protesta prin dureri.   Aspecte fiziologice ale alergării. E s te t e n e v oi oi e , d i n p a r te te a c e l o r c a r e p r a ct c t ic i c ă a c ti t i v it i t ă ţi ţill e f i z ic ic e , c u n o a şt ş t e re re a aspectelor pragmatice care dezvăluie reacţiile bune sau nocive, ale efortului sportiv. Prin efort n ţ el e l eg e g e a c el e l e fo f o r t c ar a r e s e r e al a l iz i z ea e a z ă f ol o l os o s in i n d d ir i r e ct ct efor t aerob aero b s e î nţ oxigenul din aer. Aceasta se întâmplă în eforturile prelungite de rezistenţă, spre deosebire de eforturile anaerobe, care se desfăşoară doar cu substanţele energetice care se găsesc în muşchi, fără a se u tiliza oxigenul din atmosferă. Efortul de natură aerobă apare după 5-6 minute de alergare, devenind numai aerob în alergările mai lungi de 10-15 minute. Alergarea aerobă, având la dispoziţie oxigenul din aer, nu consumă multe substanţe energetice datorită fenomenului de reciclare a compuşilor rezultaţi din contracţia musculară. Dacă terminăm alergarea în tempo crescut, intră în funcţie mecanismele anaerobe care solicită mai mult organismul. Î n a le l e rg r g ar a r ea e a d e j og o g ggii ng ng e fo f o rt r t ul u l a er e r ob o b e st s t e c el e l m aaii i nd n d ic i c at a t , m aaii a le le s l a persoanele persoane le în vârstă sau la cele neadaptate neadaptat e încă la efort. Alergarea Alergare a aerobă se poate recunoaşte uşor prin frecvenţa pulsului, care nu trebuie să depăşească în general 130-140 de bătăi pe minut la un adult. Un efort cu o intensitate mai mare, cu un puls   peste 140, depăşeşte acest "prag" dintre efortul aerob şi cel anaerob. Depăşirea „pragului" „pragului" în alergare se manifestă manifest ă mai ales prin apariţia apariţia bruscă a unei transpiraţii transpi raţii mai abundente şi o respiraţie accelerată (gâfâială). Î n t iim m p c e a le l e rg r g ar a r ea e a a er e r ob o b ă e st s t e u n f el e l d e g im i m nnaa st s t ic ic ă c ar a r di d i ov o v as a s cu c u la l a ră ră b e ne n e fi f i că c ă , e fo f o r tu t u r il il e a n ae a e ro r o b e s ol o l iicc it i t ă m ai a i m uull t i ni n i ma m a , i ar a r , p e nt n t ru r u p e rs r s oa o a n el el e nepregătite, aceste solicitări pot deveni nocive şi, în unele cazuri, este drept mai r ar a r , p oott d uucc e c hi h i ar a r l a a cc c c id id en e n te t e n ed e d oorr it i t e. e . A le l e rg r g ar a r ea e a a er e r ob o b ă e st s t e f ol o l os o s iitt ă l a „încălzire" „încălzire" începută foarte lent şi apoi, ridicându-se uşor tempoul, poate fi folosită folos ită ca o alergare alergar e de durată sau este folosită la sfârşitul sfârşitul antrenamentului antrenam entului,, în tempo uşor  şi relaxat, ca încheiere. Eforturile anaerobe f o l o s e s c d o a r s u b s t a n ţ e l e e n e r g e t i c e c a r e s e g ă s e s c î n muşchi. Oxigenul din aer nu ajunge şi nu este utilizat de muşchi în timpul acestui efort. Eforturile anaerobe se împart, la rândul lor, în eforturi anaerobe alactacide (care produc foarte puţin acid lactic), ce durează până la 12-15 secunde, şi eforturi anaerobe lactacide ( c a r e p r o d u c a c i d l a c t i c ) , c a r e p o t d u r a p â n ă l a 4 - 5 m i n u t e d e e f or o r t . D u r a t a e f o rrtt ul u l u i p r e d o m in in a n t a e r o b p o a te t e f i m a i m a r e s a u m a i m i c ă d e câ câ t limitele prezentate mai sus, fiind specifică fiecărui om, în funcţie şi de gradul lui de   pregătire. Trecerea de la un gen de efort la altul se face treptat, punând în acelaşi timp muşchiul să acţioneze prin ambele genuri de efort. Es E s te t e d e r e ţ i n u t c a eforturile anaerobe alactacide a u o p e r i o a d ă d e r e f a c e re re foarte scurtă. Astfel, în primele 20 de secunde după un efort alactacid, 80% din s ub u b st s t an a n ţe ţ e le l e e ne n e r ge g e ti t i ce c e c on o n su su m maa te t e d in i n m u şc şc h i s un u n t r e fă fă c ut u t e, e , î n t im i m p c e d u ppăă eforturile anaerobe lactacide de intensitate maximală sau submaximală sunt necesare   până la 72 ore pentru ca organismul să se refacă complet. Este bine să se lase organismului timpul necesar pentru refacere, pentru a nu risca, în locul efectelor  -

33

  benefice, să depună eforturi pe fond de uzură şi să aibă astfel efecte contrarii. M aj a j or o r it i t at a t ea e a o r ga g a n el e l or o r i nt n t er e r ne n e , ş i î n s pe p e ci c i al a l i ni n i ma m a , f ic i c a tu tu l, l , r in i n ic i c hi h i i, i , s un u n t m uull t solicitate, iar dacă starea lor de funcţionare nu este bună, aceste eforturi pot fi dăunătoare. Distanţele între l50 metri şi circa 2000 metri executate în tempo rapid sunt eforturi anaerobe lactacide care solicită inima în mare măsură. De exemplu, atleţii de performanţă, după o cursă de 400 sau 800 metri pot atinge un puls până la 220 de   bătăi pe minut, iar cei mai puţin antrenaţi pot ajunge la pulsuri între 180-190. De aceea acest fel de efort trebuie folosit folosit cu multă precauţie precauţie şi trebuie chiar evitat de persoanele persoanele vârstnice nepregătite nepregătit e sau cu probleme problem e cardiace. cardiac e. Ca un mijl mijloc oc general de control, putem afirma că eforturile executate cu un puls superior pulsului de 130140 bătăi pot intra în categoria acestui gen de efort, pentru care reamintim că este necesară multă prudenţă în folosirea lui. A c u mu m u l ar a r e a a c id i d u lu l u i l a ct c t i c ş i a a lto l to r s u bs b s t an a n ţ e r e z id id u a le le d u p ă e f or o r t ur u r i le le intense pot duce la blocarea treptată a muşchilor (tetanie), urmată uneori de febră musculară musculară sau poate provoca cârcei (contracturi) (contracturi ) ori, pot apărea înti întinderi nderi sau chiar  ruperi de fibre musculare. Multe din aceste neplăceri pot fi evitate printr-o atentă î n că c ă l z ir ir e p r e al a l a bi b i l ă, ă , î n c a r e a l e r g ar a r e a u ş oa o a r ă s t ă l a b a z ă, ă , ş i p r in i n t rr - o j u di d i c io i o a să să dozare a efortului pe parcursul antrenamentelor. S e r e co co m maa n dă d ă p r ud u d en e n ţă ţ ă î n f ol o l os o s ir i r e a e fo f o r tu t u r il il or o r a na n a er e r o be b e l a v â rs r s tn t n ic i c i, i , i ar ar   p en e n tr tr u t iinn er e r i ş i a du d u lţ l ţ i a ce c e st s t e a le l e rg r g ăr ă r i s un u n t b en e n ef e f ic ic e n uum m aaii d uupp ă o p re r e gă g ă ti t i re re   progresivă de 1-3 luni. În alergările de jogging, atunci când se măreşte prea mult tempoul, se poate ajunge în regim anaerob lactacid. Aceasta se recunoaşte printr-o transpiraţie abundentă apărută brusc, prin gâfâială, accelerarea pulsului şi uneori   prin senzaţia de plumb în picioare. Drămuirea înţeleaptă a efortului în alergările de jogging este cheia pentru a o bţine maximum de beneficii de la acest gen de alergare.  Inima. La un adult, inima pompează în jur de 5 litri de sânge pe minut, dar ea este capabilă să arunce în corpul omenesc 15-20 litri într-un minut de efort sau chiar  până la 30 litri într-o într-o cursă de 800 m plat la un atlet antrenat. antrenat. Aceasta trebuie însă menajată şi protejată, pentru a- i asigura o funcţionare cât mai lungă şi de calitate. Ca orice muşchi, inima nu trebuie angrenată brusc în efort, ci pregătită prin a şa ş a -z - z is is a „ în în că c ă lz l z ir i r e" e " , c on o n st s t ân ân d î n c el e l p uuţţ in in o a le l e rg r g ar a r e u şo ş o ar a r ă c u g im i m nnaa st s t ic ic ă, ă, mobilitate mobil itate şi câteva alergări lansate lansat e pe 60-70 m. Apoi se poate trece la alergarea de   jogging sau la alte eforturi sportive, în mod gradat. Aceeaşi gradare este necesară şi de-a lungul zilelor, şedinţele de alergare trebuind să fie mai uşoare în primele săptămâni şi chiar luni şi, doar după o perioadă de adaptare a inimii, să se crească t r e p t a t e f o r t u l . D a r c e le m a i m u l t e i n f o r m a ţ i i c a r e n e s t a u l a î n d e m â n ă , d e s p r e activitatea inimii le putem obţine de la cunoaşterea pulsului.  Pulsul  n e p o a t e d a i n f o r m a ţ i i d e s p r e b u n a f u n c ţ i o n a r e a i n i m i i . P e l â n g ă starea de sănătate a inimii, inimii, pulsul ne poate da semnale semnale despre sănătate, sănătate, în general. general . P o at a t e s em e m na n a la l a a pa p a r iţ i ţ iiaa u n oorr a fe f e c ţi ţi un u n i v ir i r a le l e s au a u m ic i c ro r o b iiee n e, e , a u n oorr t ul u l bu b u r ăr ăr i neurovegetative sau a unor boli sau dereglări funcţionale. Pulsul se poate număra cu două-trei degete puse pe artera radială situată situat ă în partea inferioară a antebraţului, antebra ţului, la încheietura mâinii, sau oriunde o arteră poate fi palpată, ca de exemplu la baza gâtului, unde se simte artera carotidă. Atenţie, apăsarea trebuie aplicată foarte uşor. Este edificator edific ator dacă luăm pulsul în poziţia culcat (clino) şi după un minut în   picioare (orto). Se consideră un puls normal cel în jur de 68-72 de bătăi în clino, iar  diferenţa între clino şi orto nu trebuie să fie mai mare de 12-15 bătăi. Persoanele adaptate cu efortul, mai ales cu efortul de rezistenţă, pot avea pulsul mai scăzut, -

34

ajungând ajungân d ca unii sportivi sporti vi de performanţă să numere chiar sub 50 de bătăi în poziţia culcat. culcat . Datele pulsului sunt strict individuale, individu ale, de aceea este bine să notaţi notaţ i valorile valorile   pulsului pentru a urmări şi compara în timp evoluţia lui. Şi ritmul bătăilor inimii este important de sesizat pentru a vă prezenta la doctor atunci când acesta este neregulat. Când sesizăm mici pauze în timpul bătăilor, care de cele mai multe ori se repetă la intervale regulate trebuie contactat un medic, deşi, uneori poate fi vorba de nişte extrasistole care apar şi la unele stări de oboseală generală şi pot să dispară, aşa cum au apărut după un regim raţional de odihnă. Pulsul ne ajută să obiectivizăm intensitatea efortului. Pentru a lua pulsul în timpul efortului, este necesar să ne oprim şi să numărăm pulsul pe o durată de 6 secunde (se înmulţeşte cu 10 pentru a şti pulsul pe un minut). minut). Nu se recomanda numărarea pulsului pulsul ui pe o durată mai lungă de 6-10 secunde, deoarece după acest timp pulsul începe să scadă. Eforturile aerobe utile în alergarea de jogging pot ridica pulsul maximum până la 140 de bătăi pe minut. Peste această valoare, efortul se desfăşoară în condiţii anaerobe lactacide, efort care solicită mult mai multe substanţe energetice. Pulsul luat după efort ne poate da indicaţii despre efectele efecte le efortului depus şi reacţia bună sau mai puţin bună a inimii după acest efort. Astfel, este bine ca i me m e d iiaa t d u ppăă o p ri r i re r e a d in i n a le l e r ga g a r e s ă l uă u ă m p u llss ul u l ş i, i , e ve v e n ttuu a l,l, s uc u c c es e s iv iv ş i î n următoarele următoarele 1-3-5 minute pentru a urmări şi revenirea. Dacă efortul efortu l a fost judicios judici os depus, revenirea bătăilor inimii se face treptat. Un minut după încetarea efortului, revenirea pulsului este mai impetuoasă, urmând că în celelalte minute revenirea să fie mai lentă. După 30-40 minute de la încetarea alergării, alergării , pulsul trebuie trebui e să ajungă apropiat de valorile de la începutul efortului. r i n r es e s pi p i ra r a ţi ţ i e s e a du d u ce c e o xxii ge g e nu n u l î n o rg r g an a n is i s m p en e n tr t r u h ra r a na na  Respiraţia. P ri celulelor celulelor şi se elimină bioxidul de carbon, deşeurile deşeuril e aduse de sânge în plămâni. plămâni. Cu cât oxigenarea se realizează mai corect, cu atât şi organismul funcţionează mai bine. În efort, nevoia de aer creşte şi respiraţia devine mai amplă, mai rapidă. La un om obişnuit, într-un milimetru cub de plămâni, se găsesc 250 de alveole (locul unde trece oxigenul din aer în sânge), numărul lor total fiind de aproximativ aproxim ativ 400 milioane. Pentru oxigenarea organismului, într-o singură zi trec prin plămâni   până la 20.000 litri de sânge, care scaldă o suprafaţa alveolară de 200 metri pătraţi. Din păcate, necesitatea de oxigen a muşchiului în efort nu este satisfăcută direct de a e r ul u l i n sp s p i ra r a t . I n t er e r v in i n , l a n i ve v e l c e lu l u l ar a r , m i to to c o nd n d r ii i i l e ( c ă ră r ă u ş ii ii o x ig i g e nu nu l u i î n interiorul interi orul celulei) fenomen care de multe ori nu depinde prea mult de antrenament, antrena ment, cât de bagajul enzimatic cu care ne-am născut. S p r e d e o se s e b ir i r e d e c e le l e l a lt lt e m a ri r i f u nc n c ţiu ţ i u n i ( c ir i r c u la l a ţia ţ i a , d i ge g e s ti ti a , s e cr c r e ţ ii ii l e e n d oc o c r in i n e ) , r e s p ir i r a ţi ţ i a p o a te te f i d i ri r i ja j a t ă ş i d e o m , c e e a c e e s te t e u n m a r e a v a n ta ta j . E a   poate fi astfel îmbunătăţită, antrenată, am putea spune, ceea ce poate favoriza nu numai capacitatea de efort a organismului, dar şi buna funcţionare a celorlalte organe prin buna lor aprovizionare cu oxigen. P ri r i n e xe x e rc r c iţ iţ ii ii le le d e r es e s pi p i ra ra ţi ţ i e p ut u t em e m m ă ri r i c ap a p ac a c it i t a te t e a r es e s p ir ir at a t o ri ri e a organismului. Adică se îmbunătăţeşte elasticitatea pulmonară, mărindu-se suprafaţa de absorbţie a oxigenului, se întăreşte musculatura care acţionează inspiraţia şi expiraţia expiraţ ia şi mai ales putem reduce frecvenţa frecvenţ a de respiraţii respiraţii pe minut, ceea ce aduce o economie metabolică, care nu trebuie neglijată. La toate acestea, se poate adăuga un aspect care, în general, nu este luat în con sideraţie. Respiraţia, cu cât este mai bună, c u a tâ t â t c on o n tr t r ib i b uuii e m aaii m uull t ş i l a e li l i mi m i na n a re r e a t ox o x in i n el e l or o r r ez e z ul u l ta t a te t e d in i n a rd r d er e r i, i, îmbunătăţind, astfel, starea de sănătate. -

35

c ă n u g ă si s i ţ i t i m p p e n tr t r u a l er e r g a re r e , a t un un c i   Respiraţia - mijloc de sănătate . D a că sacrificaţi cel puţin 10 minute zilnic pentru un înlocuitor de efort, pentru un izvor  de sănătate de nebănuit - exerciţiile de respiraţie. Reamintim că respiraţia este un mijloc mijl oc de oxigenare, oxigenare, dar şi de eliminare a deşeurilor rezultate rezult ate din arderi (bioxid de c ar a r bo b o nn)) . E fe f e ct c t el e l e e xe x e rc r c iţ i ţ iiii lloo r d e r es e s pi p i ra r a ţi ţ i e s un u n t r em e m aarr ca c a bi b i le l e , î mb mb uunn ăt ă t ăţ ă ţ es es c funcţionarea tuturor organelor interne, inclusiv a sistemului nervos central, dând energie, clarviziune şi optimism. Exerciţiile Exerciţ iile de respiraţie sunt numeroase şi multe dintre ele pot fi create şi de dumneavoastră. Ele sunt cu apnee (reţinerea respiraţiei) şi fără apnee. Eficienţa m ax a x im i m ă, ă , l a t oa o a te t e f el e l ur u r il i l e d e e xe x e r ci c i ţţii i d e r e sp sp ir i r a ţi ţi e, e , s e o b ţţii ne n e a tu t u nncc i c â nd n d a tâ tâ t i ns n s pi p i ra r a ţi ţ i a, a , c ât â t ş i e xp x p ir i r a ţi ţi a s un u n t m ai a i p r of o f un u n d e, e , m ai a i a mp m p le l e . P e nt n t ru r u e xe x e c ut u t ar a r ea ea exerciţiilor de respiraţie este necesar să ne aflăm într-un mediu cu aer cât mai curat, în oraş este preferabil dimineaţa, în faţa geamului deschis, sau după ploaie, când aerul este mai curat, în parcuri, pe malul apei sau în pădure. Un exerciţiu clasic de respiraţie respiraţi e din poziţia poziţia în picioare: picioare: se trage aer puternic în piept depărtând uşor braţele, cu palmele în afară, şi înclinând uşor capul pe spa te. Se expiră brusc, revenind cu braţele braţel e şi capul la poziţia iniţială. iniţială. Pentru a favoriza favori za o respiraţie şi mai profundă, la expiraţie se poate apleca trunchiul în faţă apăsând uşor  cu braţele (coatele) pe zona coastelor. Acelaşi exerciţiu se poate executa din poziţia ghemuit, cu pieptul pe coapse, d e u n ddee î nc n c e pe p e i ns n s pi p i ra r a ţi ţ i a, a , r id i d ic i c ân â n d uu-- n e u şo ş o r î n p ic i c io i o ar a r e , i ar a r e xp x p ir i r a ţi ţi a s e f ac ac e revenind în poziţia iniţială de ghemuit. Folosirea exerciţiile de respiraţie şi în momentele de stres, de muncă statică sau după cel mai mic mi c efort din activitate activ itateaa cotidiană sunt sun t de folos, aşa aşa cum sunt de folos în eforturile cuprinse în educaţia fizică şi în sport, atât în timpul efortului, cât şi după efort. Uneori, în timpul exerciţiilor exerciţiil or de respiraţie simţiţi simţi ţi o uşoară ameţeală, ameţeală , î n s e a m n ă c ă o x i g e n u l a a j u n s l a c r e i e r , a c e s t lu c r u n u t r e b u i e s ă î n g r i j o r e z e , d a r   trebuie dată atentia cuvenită. Odihnă, refacere, alimentaţie . Scopul mişcării este în primul rând de a dep une un efort care să stimuleze marile funcţiuni organice şi astfel să amelioreze starea de sănătate şi confort a vieţii. Aceste eforturi însă trebuie să respecte anumite limite şi să fie însoţite de momente de odihnă şi refacere. În mod normal, orice efort benefic trebuie să producă o stare de oboseală care, la rândul ei, să necesite acţiunea de refacere, realizată prin odihnă. Atât efortul, cât şi refacerea, dacă nu sunt judicios făcute, pot duce la rezultate opuse celor aşteptate. Pentru mulţi a mânca este una din   p l ă c e r i l e v i e ţ i i , i a r r e s t r i c ţ ii l e , d i e t e l e s e v e r e p o t d e v e n i u n c h i n . O a l i m e n t a ţ i e raţională asigură confortul şi un metabolism de invidiat. P r ob o b le l e ma m a c a lc lc u lluu i g re r e u ttăă ţi ţ i i c or o r p or o r a le l e n e a ju j u tă t ă s ă a na n a li l i ză z ă m o i ma m a gi g i ne ne a p r o pr p r i ei e i g r e ut u t ă ţi ţ i r a p or o r t at a t e l a î n ăl ă l ţ im im e a c o r pu p u l ui u i . C u a j ut u t o r ul u l i n di d i c il i l e d e m a să să „ Qu Q u e te te le l e t” t ” p uutt em e m o bbţţ iinn e a ce c e st s t e i nf n f or o r ma m a ţi ţ i i. i . S e î mp m p a rt r t e g r eu e u ta t a te t e a ( n um u m ăr ăr u l d e kilograme) la dublul înălţimii, exprimată în metri. Dacă se obţine un indice de 25 sau mai mic înseamnă că greutatea este acceptabilă, între 25 şi 30 vorbim deja de supragreutate, iar peste 30 de obezitate.  Febra musculară  este senzaţia de durere, de ob oseală a muşchiului şi apare, în general, după eforturi intense sau prelungite cu care organismul nu este obişnuit. Este provocată de acumularea în muşchi a unor toxine de efort, iar du pă o teorie mai n o u ă , c h i a r d e r u p e re a u n o r f i b r e m u s c u l a r e l a n i v e l m i c r o s c o p i c . O ri c a re a r f i explicaţia acestui fenomen, este bine să fie evitat, pe cât posibil, mai ales că, după o -

36

febră musculară puternică pot urma întinderi musculare sau chiar ruperi de fibre musculare. O d at a t ă a pă p ă r ut u t ă, ă , f eb e b r a m us u s cu c u la l a ră r ă s e p o at a t e t ra r a ta t a p r in in e xe x e cu c u ta t a r ea e a a c el e l or o r a şi şi mişcări, dar în tempo mai lent şi cu durată redusă, după zicala "cui pe cui se scoate". În afară de aceasta, se recomandă o alimentaţie alcalină. În situaţiile mai grave, se poate dilua o linguriţă de bicarbonat de sodiu într-un pahar de apă. Soluţia obţinută se împarte în trei prize care se pot bea în timpul zilei, preferabil după m as a s ă. ă . Ş i s ar a r e a d e b u că c ă tă t ă ri r i e ( cl c l or o r u ra r a d e s od o d iu i u ) p o at a t e f i e fi f i ci c i en e n tă t ă , m ân â n c ân â n dduu - se se alimentele ceva mai sărate, dar mai puţin indicată pentru alimentaţia raţională. Sunt recomandate recoman date duşuri sau băi călduţe, însă fără masaj sau cu un masaj foarte uşor. În această perioadă, exerciţiile de mobilitate sau stretching nu sunt recomandate pe muşchii respectivi. O aspirină poate fi utilă uneor i. M u lt lt ă a t e nţ n ţ iiee l a a p a ri r i ţţii a f eb e b r ei e i m us u s cu c u la l a re r e , î n c a z ur u r il i l e î n c a r e e a n u -ş -ş i   justifică prezenţa, deoarece febra musculară poate apărea în faza iniţială a unor boli virale (gripă, hepatită etc). Alergările - crosurile

Alergarea Alergare a este un exerciţiu natural care se deprinde încă din copilărie şi este accesibil oricui, are eficienţă în dezvoltarea rezistenţei, în educarea voinţei şi în pregătirea fizică generală. Alergarea în activitatea de loisir se face cu respectarea principiilor ştiinţifice şi nu la voia întâmplării. Alergarea este eficientă în activitatea de loisir dacă este f ăc ă c ut u t ă z il i l ni n i c, c , s au a u d e c el e l p uuţţ iinn d e t re r e i o ri r i p e s ăp ă p tă tă m mââ nă n ă . N or o r ma m a m aaxx im i m ă e st st e alergarea zilnică, iar cea minimă o singură dată pe săptămână. Aler gările asociate cu l uc u c r ul u l l a g r eu e u tă t ă ţi ţ i ( cu c u lt l t ur u r is i s m) m ) m ăr ă r e sc s c c a pa p a ci c i ta t a t ea e a f iz i z ic i c ă ş i a si s i gu g u r ă c or o r p ul u l ui ui o musculatură puternică. Tempoul de alergere se recomandă să fie moderat şi uniform, putând fi mărit numai atunci când posibilităţ posibilităţile ile organismului antrenat permit acest lucru. P e n tr tr u o a l er e r g a re r e e c on o n o m ic ic o a să să ş i r e la l a x at a t ă s e r e c om o m a nd n d ă p a su s u l a l er e r g ă to to r   lansat, în tempo moderat şi mai puţin pasul lansat de viteză. Alergările prin pădure, p a rc rc , p e m ar a r g in in e a a p el e l or o r , l a d ep e p ă rt r t ar a r e d e z on o n e le le i nd n d uuss tr t r ia i a le l e s un u n t e fi f i ci c i en en t e ş i c o nf n f or o r ta t a bi b i llee . D iiff er e r it i t el e l e e x er e r c iţ iţ iiii s pe p e ci c i al a l e u şu ş u r ea e a z ă a le l e g ar a r ea e a , d a r n u r e zo z o lv lv ă   problema, acestea având o contribuţie eficientă în pregătirea organismului la efortul alergării.   Alergarea de loisir  trebuie să fie de minim 20 minute (la început se impune alergarea pe intervale, cu pauze sufciente pentru o refacere corespunzătoare), iar    pentru un organism antrenat poate ajunge la 40 minute. De preferat ca organismul să fie solicitat solicitat fizic prin lucru alternativ, alternati v, o zi de alegare, alegare, urmat de o alta de culturism cultur ism sau joc sportiv, ş.a.m.d. Crosurile se desfăşoară în cele mai bune condiţii pe terenuri n a tu tu r al a l e v a ri r i at a t e, e , s pe p e ci c i fi f i ce c e d if i f er e r it i t el e l or o r l oc o c al a l it i t ăţ ă ţ i. i . D u pă p ă f or o r m a d e p ar a r c ur ur s s e p o t efectua în circuit sau dus şi întors. Crosurile se pot organiza în orice anotimp mai   puţin iarna, cuprinzând porţiuni de teren plate, şosele, drumuri, alei din parcuri, cărări de păduri, spaţii de iarbă. Pe cât posibil se vor evita drumurile pietruite şi şosele asfaltate.

C9 Turismul ca activitate recreativă -

37

T u ri r i st s t ul u l e st s t e u n c li l i en e n t p r et e t en e n ţi ţ i os o s . S o ci c i et e t ăţ ă ţ il i l e t ur u r is i s ti t i ce c e p uunn l a d is i s po p o zi z i ţi ţi e s o ci c i e tă t ă ţii ţ i i u m a ne n e o f er e r t e t u r is is t ic ic e m o ttii v at a t e d i ve v e r s, s , v e n in i n d a s tf tf e l î n î n tâ tâ m pi p i n a re re a c e r er e r i i t u r is is t ic ic e , p r i n: n : o f er e r t a t u r is is m ul u l u i d e v a c an a n ţ ă; ă ; o f er e r t a t u ri r i s mu mu l ui u i c u lt l t u ra ra l sportiv; oferta turismului de afaceri; oferta turismului de sănătate etc. C a r ac a c t er e r i st st i ci c i l e v i eţ e ţ i i o m ul u l u i m o de d e r n ( p o lu lu a r ea e a m e di d i u lu lu i , s u pr pr a s ol o l i ci ci t ar ar e a fizică fizică şi nervoasă, supraaliment supraal imentaţia, aţia, sedentarism sedent arismul ul etc), fac necesară găsirea găsire a unei modalităţi de compensare, au determinat multe persoane să opteze pentru deplasările t ur u r is i s ttii ce c e . C ăl ă l ăt ă t or o r ii i i llee o fe f e ră r ă , p ri r i llee ju j u l d e î mp m p li l i ni n i ri r i s pi p i ri r i tu tu al a l e, e , d e î mb mb oogg ăţ ă ţ ir ir e, e, consolidare şi confruntare a unui volum de cunoştinţe din diferite domenii ale culturii: istoria, geografia, geologia, etnografia, arta, etc. În relaţie cu celelalte componente ale educaţiei fizice, turismul prezintă un a v a n t a j m a j o r p r i n a c c e s a b i l it a t e a l a r g ă . C e i c a r e d o r e s c s ă p r a c t i c e t u r i s m u l , n u sunt condiţionaţi de anumite calităţi, deprinderi sau aptitudini fizice, iar limitele de vârstă nu există. Accesabilitatea derivă din posibilitatea de alegere a traseului, a dificultăţii acestuia în funcţie de posibilităţile individuale, din absenţa caracterului concurenţial, etc. După prima excursie efectuată cu un grup organizat, începătorul începătorul constată că a dobândit dobândit răbdarea de a străbate pas cu pas distanţele distanţ ele în ritmul grupului, voinţa de a învinge greutăţi neprevăzute şi capacitatea de a se acomoda cu situaţii pe care altădată le-ar fi evitat. Astfel, el constată că pe un pat de cetină a dormit mai adânc ş i m a i o d i h n i t o r d e c â t în p a t u l d e a c a s ă , c ă m â n c a r e a a f o s t m a i b u n ă c h i a r f ă r ă tacâmuri tacâmu ri de argint, argint , căci „foamea este cel mai bun bucătar”, că oamenii oamenii necunoscuţi până atunci, i-au deve nit repede prieteni. Este însă cale lungă de la drumeţ la turistul adevărat, adevăra t, excursia-forma excursia-for ma de bază a a ct c t iivv it i t ăţ ă ţ iill or o r t ur u r is i s ti t i ce c e - pr p r e su s u ppuu n ân â n d o r ga g a n iizz ar a r e , c un u n o şt şt in i n ţe ţ e ş i d ep e p r in i n d er e r i b in in e conturate. conturate. Ea nu are nimic comun cu escapada, escapada, aventura sau hazardul. hazardul. Turistul, fie că face parte dintr-un grup numeros, fie că este însoţit însoţit de membrii membri i familiei, familiei , fie că a   pornit solitar, trebuie să aibă responsabilitatea securităţii personale sau a celor care îl însoţesc şi aceasta este posibil doar dispunând de o serie de cunoştinţe diverse. C a a c ti ti vi v i ttăă ţi ţ i s po p o r ti t i vv - r ec e c re r e a ti ti v e p o t f i c o ns n s id i d e ra r a te t e u r mă m ă to t o a re r e l e: e : t ur u r is i s mu mu l drumeţii, excursii, expediţii, orientare turistică; organizarea activităţilor sportivr e c re r e a ti t i v e l a l o cu c u r i le le d e a g r em e m e nt n t ş i p u n ct c t e le l e t u r is is t ic ic e ; o r g an a n i za z a r ea e a a c ti t i v it it ă ţi ţ i l or o r   sportiv-recreative în tabere de vacanţă.   Forme de practicare a turismului C u v â n t u l " t u r i s m " p r o v i n e d e l a o v e c h e t r a d i ţ i e e n g l e z ă c a re p r e v e d e a c a tinerii, tineri i, după terminarea terminarea s t ud u d i il il o r , s ă f a că c ă o c ă lă l ă t or o r i e p r i n E u r op op a , a d i c ă u n t u r p e care-l numeau "The Great tour". T u r i s m u l e s t e o a c t i v i t a t e c u c a r a c t e r r e c r e a t i v s a u s p o r t i v , c a re c o n s t ă î n   parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distanţe pentru vizitarea regiunilor pitoreşti, a localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc. Cicloturismul . Turismul cu bicicleta, este foarte răspândit mai ales în occident, unde în afara tinerilor, se întâlnesc tot mai multe familii care se încumetă să străbată străbată trasee mai lungi, chiar cu durata de câteva zile. Deplasarea Deplas area pe bicicletă bicicletă în scop turistic, se poate realiza oricând, mai puţin iarna. c e st s t a sp sp ec e c t e st s t e d et e t er e r mi m i na n a t î n p ri r i mu mu l r ân â n dd,, d e Alegerea itinerariului. itinerariului. A ce   posibilităţile de timp. De cele mai multe ori, turismul cu bicicleta vizează obiective sau trasee din împrejurimil împrej urimilee localităţii localităţii de domiciliu, pe itinerare itinerare posibil de parcurs într-o zi liberă sau la sfârşit de săptămână. -

38

Tot mai mult mult impact are turismul t urismul cu c u bicicleta bicicleta pe trasee trans-zona tra ns-zonale, le, transn a ţi ţ i o na n a l e s a u c h ia i a r t r an a n s - co c o n ti t i n en e n t a le le , f i in in d f r ec e c v e nt n t e î n ce c e r c ăr ă r i d e g e n ul u l „ tu tu r u l R om o m ân â n ie i e i” i ” , „ tu t u r ul u l E ur u r o pe p e i” i ” s au a u „ tu t u r ul u l l um u m ii i i ” . L un u n g iim m ea e a e ta t a pe p e lo l o r z il i l ni n i c e, e, î n excursiile excursiile cu durată mai mare, trebuie să ia în calcul viteza vite za de deplasare deplasare (aprox. 20 km/oră pe şosea), întreruperile pentru vizitarea obiectivelor turistice şi pentru mese,   pauzele periodice pentru odihnă şi o rezervă de timp pentru situaţii neprevăzute (de exemplu o pană de cauciuc). De regulă, lungimea unei etape nu poate depăşi 60-70 km.  Echipamentul. U n t ri r i co c o u c u m ân â n e ci c i s cu c u r te te ş i p an a n ta t a lo l o nnii s cu c u r ţi ţi , c on o n st s t it i t ui ui e echipamentul de bază, completat cu schimburi în cazul excursiilor mai lungi şi cu mijloacele mijl oacele de protecţie protecţie împotriva împotriva ploii pl oii şi şi împotri împotriva va temperaturi tem peraturilor lor scăzute scăzute de pe t ra r a se s e el e l e a l p in i n e s au a u d in i n t iim m pu p u l n o p ţi ţ i ii,, m ai a i a le l e s d a c ă s e f ac a c e c a z ar a r e a î n c o rt rt . Î mp m p o ttrr i va v a s oa o a r el e l ui u i s e f ol o l os o s eş e ş te t e o ş ap a p c ă c u c oz o z o ro r o c ş i o c he h e la l a ri r i - de d e p r ef e f er e r a t d in in   plastic-care protejează ochii şi împotriva insectelor. Încălţămintea va fi uşoară şi dacă se poate, cu talpă de cauciuc, iar pentru a preveni apariţia unor umflături, pe mâini se pot purta mănuşi din piele subţire, ch iar fără degete. Materiale utile. D i n b a g a j e n u t r e b u i e s ă l i p s e a s c ă tr u s a p e n t r u r e p a r a ţ i i d e urgenţă. Bicicleta trebuie prevăzută cu coşuri pentru transportul echipamentului, materialelor şi a minimului de alimente. Mai recent, bicicletele pot fi dotate cu coburi – genţi din materiale mate riale foarte uşoare uşo are – plasaţi simetric simetric pe lateralele laterale le rotii din spate. De asemenea, este indicat ca în bagaje să existe o mică trusă medicală. Datorită Datori tă posibilită posibi lităţii ţii de dezechilibrare dezechi librare,, este contraindicată contraindicată purtarea materialelor materialelor în rucsac pe spate. consistentă este cea de seară, dimineaţa şi la prânz  Alimentaţia. Masa cea mai consistentă consumându-se mai puţine alimente. Pe traseu se va mânca în cantităţi mici, dar mai d e s, s, ş i î n s pe p e ci c i al a l , g lu l u c id id e ( z ah a h ăr ă r , g lu l u c oz o z ă, ă , d ex e x tr t r o ză z ă e tc t c ) . D at a t or o r it i t ă f r ec e c ve v e n ţţee i   punctelor de aprovizionare, bagajele conţin alimente la nivelul strictului necesar. Împotriva setei se poate consuma o băutura preparată din lămâie şi zahăr sau din suc de fructe, păstrată în bidonul special destinat, ataşat pe cadru.  Igiena. Preocuparea principala va fi orientată spre menţinerea funcţionalităţii ochilor, ochilor, afectată de insecte, insecte, praf sau alte impurităţi. impurităţi . În acest sens, foarte utilă este purtarea ochelarilor.   Indicaţii generale. Înainte de începerea unui traseu, in funcţie de lungimea sau dificultatea acestuia, trebuie cunoscute posibilităţile fizice individuale ale tuturor  membrilor grupului. La deplasarea pe drumurile publice, bicicleta trebuie echipată c o r es e s p u nz n z ă to t o r ş i e s te t e o b li l i g at a t o ri r i e r e s pe p e c ta t a r e a p r e ve v e d er e r i lo l o r l e ga g a l e î n m a te te r i e d e circulaţie rutieră. L a î n ch c h e ie i e r ea e a u n e i e t ap a p e z iln i l n i ce c e , s e f a ce c e î n tr t r e ţi ţ i n er e r e a b i ci c i c le l e t ei e i ş i e v en e n t ua ua l micile reparaţii necesare. Î n u lt l t iim m ii i i a ni n i , s un u n t t ot o t m aaii a pr p r ec e c ia i a te t e a cţ c ţ iu iu nnii c ic i c lo l o tu t u ri r i sstt ic ic e s pe p e ci c i al al e c a mountainbikin mounta inbiking-ul g-ul sau alte sporturi extreme precum coborârea unor pante extrem de accidentate sau înzăpezite. Aceste preocupări se adresează însă, unui segment îngust de practicanţi, care au abilităţi şi pregătire specială. practicare a turismului turismului,, câştigă câşti gă în Turismul cu automobilul . Această formă de practicare ultimii ani tot mai mulţi adepţi, datorită, pe de o parte, amplificării parcului auto, iar pe de altă parte, unor avantaje de necontestat precum: comoditatea, siguranţa faţă de capriciile vremii, dar mai ales posibilitatea de a străbate distanţe foarte mari ş i i mp m p li l i ci c i t d e a v iz i z it i t a o bbii ec e c ti t i ve v e t ur u r is i s ttii ce ce î nd n d ep e p ăr ă r ta t a te t e ş i c hi h i ar a r d in i n a lt l t e ţ ăr ă r i. i. C om o m od o d it i t at a t ea e a e x ce c e si s i vă v ă n u e st s t e î ns n s ă u n f ap a p t p o zi z i ti t i v, v , f ol o l os o s ir i r e a p r ea e a f r ec e c ve v e n ttăă a -

39

automobilului, transformându-l pe turist, în spectator şi privându-l de satisfacţia învingerii propriilor limite şi de contactul direct cu natura. Fără a-i nega rolul, automobilul automobilul trebuie să rămână un mijl mijloc oc şi nu un scop, rolul lui fiind acela de a a-l a p ro r o p iiaa p e t ur u r is i s t d e z on o n e le le s au a u l oc o c ur u r il i l e d e i nt n t er e r e s, s , c ar a r e t re r e b ui u i e s tr t r ăb ă b ă tu tu te te c u „piciorul” şi admirate in tihnă. Alegerea itinerarului. itinerarului. T r a s e u l s e a l e g e î n f u n c ţ i e d e d u r a t a e x c u r s i e i ş i d e obiectivele ce se vor vizita. Înainte de începerea deplasării, este utilă întocmirea u n uuii p la l a n o r ie ie n ttaa t iv iv , î n f un u n c ţi ţi e d e c a re r e s e r e al a l iz i z e az a z ă d o cu cu m mee n ttaa r ea e a , i nc n c lu l u si si v p r o cu c u r a re r e a h ă r ţi ţ i l or o r ş i a g h id i d u r il i l o r t u ri r i s ti ti c e. e . G r ij i j a e x c es e s i vă v ă p e n tr t r u a u to t o m o bi bi l î i d e t e r m i n ă p e m u l ţ i s ă o c o l e a s c ă z o n e t u r i s t i c e d e m a r e f r u m u s e ţ e . Id e a l ă e s t e o a le l e ge g e r e c â t m ai a i v ar a r ia i a tă t ă , c ar a r e s ă î mb m b in i n e u ti t i li l i ta t a te t e a ş i c o mo mo d iitt at a t ea e a d e pl p l as a s ăr ă r ii ii c u automobilul, cu parcurgerea unor trasee prin forţe proprii, realizând contactul cu natura. general , echipamentul echipamentul trebuie să corespundă corespun dă scopului scopul ui urmărit  Echipamentul. În general, (utilitate) şi să fie adaptat condiţiilor meteo-climaterice. Cerinţa, pe care trebuie să o s at a t iiss fa fa că c ă e ch c h ip i p am a m eenn tu t u l, l , i nd n d if i f er e r en e n t d e s ez e z on o n , e st s t e l eg eg at a t ă d e c om o m oodd it i t at a t e, e, recomandate fiind materialele din fibre naturale. Materiale.   N u s e p o a t e s t a b i l i c u p r e c iz ie u n a n u m i t i n v e n t a r d e m a t e r i a l e , acesta fiind determinat de preferinţele individuale, de configuraţia traseelor alese, de activităţile desfăşurate, de durata excursiei sau de capacitatea de transport a a u to t o m ob o b i lu l u l u i.i. Î n p r i nc n c i pi p i u , i n ve v e n ta t a r u l t r eb e b u ie i e s ă s e r e zu z u m e l a s tri t ri c tu t u l n e ce c e s ar a r,, utilitatea fiind cuvântul de ordine. c i f ic ic u l t u r is is m ul u l u i a u to t o , p e r mi mi t e t r a ns n s p or o r t u l u n e i c a n ti t i tă t ă ţi ţi  Alimentaţia. S p e ci s uf u f ic i c ie i e nt n t e d e a li l i me me nt n t e, e , c u e xc x c ep e p ţi ţ i a c el e l or o r e ch c h ip i p at a t e c or o r es e s pu p u nnzz ăt ă t or o r , s iinn gguu ru ru l impediment fiind perisabilitatea acestora. Acest fapt şi posibilitatea procurării cu mare uşurinţă a produselor alimentare, fac să fie suficient transportul strictului necesar de alimente, eventual aperitive sau dulciuri. b o r dă d ă m a c es e s t a sp s p e ct c t , c a o p a rt r t ic i c u llaa r it it a ttee c e ţ in in e d e m ij i j lo l o c ul ul d e  Igiena. A bo transport care impune un echilibru între efortul determinat de şofat şi odihnă, atât între două zile consecutive, consecutive, cât şi pe parcursul unei etape, mai ales dacă depăşeşte 200-300 km.   Indicaţii generale. În cazul în care traseul excursiei depăşeşte graniţele ţării, este obligatorie cunoaşterea legislaţiei specifice ţărilor ce vor fi străbătute şi este utilă – dacă se poate realiza – o informare legată de par ticularităţile traseului. E xc x c ur u r si s i iill e p e „ dr d r um u m uurr il i l e f ăr ăr ă p ra r a f” f ” , s un u n t p lă l ă cu c u te te ş i reconfortante, oferind satisfacţii nebănuite. Bogata reţea hidrografică a României, oferă turistului opţiuni variate, pornind de la excursii cu vase de agrement pe Marea   N e a g r ă , D u n ă r e s a u î n D e l t ă , a c e s t e a d i n u rm ă o f e r i n d ş i c o n d i ţ i i p e n t r u t u r i s m t e ma m a tic t i c : c u n oa o a ş te te r e a f l or or e i ş i fa f a u n ei e i s p e ci c i f ic ic e s a u o rg r g a n iz iz a r ea e a u n o r p a rt r t i de de d e pescuit, pescuit, terminând cu expediţii expediţii cu bărci sau plute pe râurile de interior. interi or. În ultimul timp, un gen de activităţi cu car acter nautic şi cu tot mai multă priză, este co borârea pe râuri de munte cu caiace sau bărci pneumatice ( cayaking, rafting).   Alegerea itinerariului. În general, alegerea traseului este condiţionată de planul d e d e p l a s a r e a l n a v e i ( v a s , v a p o r a ş , ş a l u p ă ) s a u d e p o s i b i l i t ă ţ i le d e a c c e s . Es t e foarte important ca după alegerea traseului, să se efectueze o documentaţie legată de z o ne n e le l e d e i nt n t er e r e s a d iiaa ce c e n ttee a ce c e st s t ui u i a. a . E ta t a pe p e le l e d e d ep e p la l a sa s a re r e t re r e b ui u i e s ă p e rm r m it it ă vizitarea punctelor de interes turistic, astfel că, de regulă, se circulă ziua. T ur u r is i s mu mu l p e

-

a pă pă .

40

i n ân â n d c o n t d e f a pt p t ul u l c ă a ce c e st s t g e n d e t ur u r is i s m s e p r a ct c t ic ic ă î n  Echipamentul. Ţ in sezonul cald, echipamentul este cel obişnuit, de vară, completat cu mijloace de protecţie împotriva c urenţilor de aer şi ploi.  Alimentaţia. Dacă deplasarea se efectuează cu un vas de dimensiuni mai mari, utilat cu bucătărie, mesele sunt asigurate. În condiţiile deplasării cu ambarcaţiuni m i ci c i , s e f a c p r o vi v i z ii i i d e a lim l i m e n te t e , m â n ca c a r ea e a f i in in d p r e gă g ă tit t i t ă î n t i mp mp u l e s ca c a l el e l o r. r. Alimentaţia poate fi suplimentată prin pescuit, cu mâncăru ri din peşte. c e st s t a sp s p ec e c t e st s t e c e l m ai a i u şo ş o r d e r e al a l iz i z a t,t, d a to to r it i t ă s pe p e ci c i fi f i cu c u lu lu i  Igiena. A ce „drumului” „drumului” şi sezonului. sezonul ui. Deplasarea Deplas area este cel mai adesea ades ea întreruptă întreruptă de băi în apele   pe care se navighează. O grijă în plus, este determinată de protecţia împotriva ţânţarilor, cu ajutorul ajutorul spray-urilor sau cremelor special destinate sau prin ungere cu oţet. Spaţiile de dormit vor fi protejate, iar porţiunile de corp neacoperite de haine, se protejează cu tifon. m b ar a r c aţ a ţ iiuu n iill e r ig i g id i d e, e , p o t r id i d ic i c a p r ob o b le l e me m e p e t im i m ppuu l Indicaţii generale. A mb transportului transportului până la locul de îmbarcare îmbarcare sau la înapoiere. Cei care practică practi că aceasta aceasta formă de turism, trebuie să ştie să înoate, să cunoască metodele de salvare de la înec şi masuri de acordare a primului ajutor. Obiectele sensibile la apă (acte, bani, aparate, etc.), se ambalează în folii impermeabile. T u r i s m u l d e m u n t e . Efectele practicării turismului de munte, fac din acesta forma de turism cea mai răspândită, fără a-l confunda cu alpinismul, care presupune tehnici şi materiale specifice şi aptitudini pe care nu oricine le posedă. Efectele practicării turismului de munte sunt multiple multiple şi ţin de activitatea metabolismului ca mijloc mijl oc de combatere a sedentarism sedent arismului ului prin efortul susţinut, susţinut, de creştere creşte re a aprecierii apreci erii de sine, a încrederii în forţele proprii, prin învingerea unor obstacole inerente, de stimulare a simţului estetic prin evoluţia intr-un mediu de mare frumuseţe. T u r i s m u l d e m u n t e e s t e a c c e s i b i l , d e o a r e c e n u p r e t i n d e c h e lt u ie li m a r i ş i s e poate practica indiferent de vârstă, prin alegerea uno r trasee de dificultate diferită şi î n o r ic i c e s e zo z o n . E s te t e d e p r e fe fe r a t î n să s ă t o am a m n a, a , c a re r e p r e zi z i n t a v a nt n taa ju j u l s t ab a b i li li t ăţ ăţ i i condiţiilor meteorologice optime. Iarna se pot parcurge doar trasee recomandate, evitând zonele periculoase. Alegerea itinerariului itinerariului . I n a f a r ă d e p r e f e r i n ţ e l e p e rs o n a l e , a l e g e r e a t r a s e u l u i t r e b u i e s ă s e f a c ă î n c o n c o r d a n ţ ă c u p a r t i c u l a r i t ă ţ il e i n d i v i d u a l e , d e v â r s t ă , s e x , pregătire pregăti re fizică, fizică, etc. şi în funcţie funcţi e de corelaţia corelaţ ia dintre acestea, aceste a, lungimea lungimea traseului şi dificultate dific ultateaa lui. Una din cerinţele turismului turism ului de munte, este începerea traseului cât mai devreme şi încheierea lui înainte de lăsarea serii. i n te t e ti t i zâ zâ nd n d t oa o a te t e c al a l iitt ăţ ă ţ il i l e p e c ar a r e t re r e bu b u ie i e s ă l e p ooss ed ed e  Echipamentul. S in echipamentul pentru turismul de munte, cred că putem spune că acesta trebuie să fie uşor, rezistent şi să protejeze organismul de intemperii. Sigur că, ţinând cont de condiţiile în care se practică turismul, echipamentul trebuie să întrunească şi alte calităţi: să nu stânjenească mişcările, să nu fie confecţionat din materiale sintetice, să nu depăşească strictul necesar, îngreunând inutil bagajul. Este utilă întocmirea unei liste cu necesarul, pentru a nu uita ceva în graba plecării, conţinutul acesteia v a ri r i iinn d î n f un u n cţ c ţ iiee d e l un u n g iim m ea e a t ra r a se s e u lluu i s au a u d e t im i m ppuu l p et e t re r e c ut u t p e t ra r a se s e e, e, d e anotimp, de condiţiile meteorologice, etc.  Alimentaţia. Specificul acestei forme de turism, face ca alimentaţia să difere de cea specifică unei zile obişnuite. Astfel, dejunul nu va fi abundent, în schimb t re r e b ui u i e s ă f ie i e c on o n si s i st s t en e n t. t . P r ân â n z ul u l , f ii i i nd n d s er e r v it it p e t ra r a se s e u , e st s t e c o nt n t ra r a in i n d iicc a tă tă consumarea consuma rea alimentelor alimentelor greu digerabile. digerabile. Datorită specificului specificului dat de efortul efortu l depus, din alimentaţia pe traseu nu trebuie să lipsească alimentele energetice (dulciurile) şi -

41

de asemenea, lămâia, care combate senzaţia de sete. Este posibil, de asemenea, ca bidonul de apă să fie umplut cu o b ăutură energizantă.  Igiena. Acest aspect este condiţionat pe de o p arte de necesitatea de a îndepăr ta toate rezidurile rezidurile consecinţă consecinţă a deplasării, deplasării, iar, pe de altă parte, de necesitatea necesitatea evitării evitări i î mb m b o llnn ă vi v i r il il or o r d at a t or o r a te te t em e m p er e r at a t ur u r i i a pe p e lo l o r d e m uunn te t e . D e a se s e me m e n ea e a , e st s t e t ot o t al al contraindicat contrai ndicat datorită datorit ă diferenţelor diferenţelor de temperatură, temperatură, înotul în apele de munte, fie ele râuri, lacuri sau izbucuri.   Indicaţii generale. Zonele, locurile cele mai spectaculoase, sunt de regulă şi cele mai sălbatice şi mai izolate. izolate. Pentru a evita pericolele, pericole le, determinate determinat e inclusiv inclusiv de supraaprecierea supraapr ecierea posibilităţi posibil ităţilor lor proprii, este bine ca deplasarea deplasarea să se facă în grupuri de cel puţin 3-4 persoane. Dacă zona nu este cunoscută, cunoscut ă, deplasarea se face exclusiv pe trasee turistice turistic e marcate, marcat e, o hartă şi o busolă fiind soluţia soluţ ia în caz de rătăcire. rătăcire. Dacă totuşi totuşi grupul se rătăceşte, rătăceşte , deplasarea deplasarea se face pe firul văilor, ştiut fiind fiin d că pe lângă ape sunt localizate comunităţile umane. Animalele sălbatice, de regulă fug de om, pericol potenţial prezentând femelele cu pui. O grijă deosebită trebuie avută în zonele în care trăiesc viperele, în caz de muşcătură, primele măsuri de prim ajutor fiind aplicarea unui garou deasupra plăgii şi provocarea sângerării prin tăiere cu un cuţit. Cel muşcat trebuie foarte repede transportat la un spital unde să i se administreze ser antiviperinic.

C 10 Particularităţi ale turismului montan de iarna, instruirea adolescentilor pentru prevenirea riscului în zonele care prezintă pericol de avalanşe Turismul Turism ul montan de iarnă reprezintă reprezi ntă o formă de activitate activitate fizică desfăşurată desfăşura tă în aer liber, care face legătura între drumeţia montană şi alpinismul clasic. Acesta este caracterizat în principal de o dificultate superioară, ca parametrii ai efortului f i z i c , d a r ş i d e o r g a n i z a r e , c o m p o r t â n d a p a ri ţ i a u n o r a n u m i t e r i s c u r i , c a r e o d a t ă asumate, necesită o gestiune corespunzătoare, în vederea evitării producerii unor  accidente nedorite. Ideea securităţii deplasării în zona montană trebuie să primeze în faţa finalizării cu orice preţ a traseului propus. Turele montane de iarnă se deosebesc fundamental de cele de vară, datorită existenţei stratului de zăpadă şi a temperaturii mult scăzute. Stratul de zăpadă, care devine din ce în ce mai consistent consistent odată cu înaintarea înaintarea în iarnă, atinge dimensiunil dimen siunilee maxime de la sfârşitul lunii februarie până în luna aprilie, în zonele care se apropie sau depăşesc 2000 metri în altitudine. Factorii de risc : 1. Avalanşele Acumularea unei mari mase de zăpadă, mai ales dacă este proaspăt căzută,   p o a t e d u c e l a d e c l a n ş a r e a u n o r a v a l a n ş e , c a re r e p r e z i n t ă u n m a r e f a c t o r d e r i s c   p e n t r u t u r i ş t i . El e p o t f i î n s ă e v i t a t e , d a c ă s u n t a v u t e î n v e d e r e a c e s t e r i s c u r i , acţionându-se în cunoştinţă de cauză, conform unor anumite reguli. 2. Frigul T em e m ppee ra r a tu t u ra r a s că c ă zu z u tă t ă a m eedd iu i u lu l u i a mb m b ia i a nt nt , a m mpp li l i fi fi ca c a tă tă d e u m mii di d i ta t a te te ş i mişcările de aer, este un factor de risc uneori ignorat, dar care poate duce l a d eg e g er e r ăt ă t ur u r i s au a u î ng ng hhee ţ. ţ . M od o d uull d e e ch c h ip i p ar a r e, e , a li l i me me nt n t ar a r ea e a c or o r es e s pu p u nnzz ăt ă t oa o a re re ş i termogeneza cu ajutorul mişcărilor sunt mijloace eficiente de combatere a frigului. 3. Alunecările. -

42

S t r a t u l d e z ă p a d a t o p i t î n z il e l e î n s o r i t e ş i a p o i î n g h e ţ a t d u c e l a f o r m a r e a unei pojghiţe alunecoase, periculoasă mai ales în zonele abrupte, deoarece prin a lu l u nnee c ar a r e s e p o t p r od o d u ce c e a cc c c id i d e nt n t e, e , u n eo e o r i d e o g r av a v it i t at a t e e x ttrr e mă mă . E ch c h ip i p ar ar e a corespunzătoare, cu colţari şi piolet, asigurarea în coardă şi vigilenţa crescută, micşorează la minimum riscul de alunecare. Dintre toţi aceşti factori de risc, cel mai perfid, cu urmările cele mai gr ave şi r ă sp s p uunn z ăt ă t or o r p e nt n t ru r u c el e l e m ai a i m ul u l ttee a cc c c id i d en e n te t e î n s ez e z o nu n u l d e i ar a r n ă î l r ep e p r ez e z in in t ă avalanşele. Ele sunt dizlocări ale unor mase mari de zăpadă, îndeosebi pe pantele înclinate, antrenând în deplasarea lor şi pietre sau copaci, întâlniţi în cale. Pericolul d ec e c la la nş n ş ăr ă r ii i i l or o r d ep e p in i n ddee î n m aaii m aarr e m ăăss ur u r ă d e c on o n ddii ţi ţ i il il e m eett eo e o ro r o lo l o ggii ce ce ş i stratificaţia zăpezii decât de teren. Din această cauză, nu există pante care să fie   periculoase în tot timpul iernii şi sunt foarte puţine care sunt permanent sigure. Nu există un teren propriu-zis favorabil avalanşelor, ci există timp favorabil acestora. Declanşarea Declanşarea avalanşelor avalanşelor se produce în general după ninsori abundente, când straturi straturi proaspete de zăpadă se depun peste altele vechi, neavând încă loc tasarea şi sudarea cu stratul de baza. Acestea pot fi produse de trecerea unui schior, de căderea unor pietre, de zgomote sau diferite diferite vibraţii, dar şi de propria greutate greutate care s tri t r i c ă l a u n m o me me n t d a t e c h il il i br b r u l ş i t e ns n s i un u n e a i n t e r io io a r ă a z ă pe p e z i i c a r e o ţ i ne ne p e versanţi. versanţi. Placa de zăpadă este cea mai periculoasă periculoa să cauză a avalanşelor, avalanşelor , fiind fiin d uneori greu de identificat chiar şi de către cei experimentaţi. Acestea sunt generate de vânt, care transportă cantităţi mari de zăpadă şi le depune pe pantele înclinate, sub culmi. S e ş ti t i e c ă a va v a la l a nş n ş el e l e s e d e cl c l an a n şe ş e a ză z ă î n g e ne n e r al a l î nt n t re r e o r el e l e 1 0 -1 - 1 77,, c ân ân d soarele topeşte stratul de zăpadă şi creşte temperatura aerului. Ceea ce nu se ştie este faptul că razele ultraviolete penetrează stratul de nori şi acţionează distructiv asupra legăturilor interne ale zăpezii. De asemenea, avalanşele pot porni şi noaptea, c â n d, d, d u p ă t o p i r ea e a z ă p e z ii i i d i n t i mp mp u l z il i l ei ei , a p a î n g h e aţ a ţ ă , c r e sc s c â n d v o l um um u l ş i modificând tensiunile interioare ale zăpezii. Viteza de deplasare a zăpezii este foarte mare, 10-15 m/s, la cele cu zăpadă , , care sunt foarte periculoase periculoase deoarece norul de zăpadă format poate omori prin înec pe cei prinşi în avalanşă. În turele montane, pericolul poate veni din dorinţa unora de a îndemna pe alţii, mai puţin pregătiţi, să-şi depăşească limitele. De aceea asumarea riscului se face în funcţie de grupul pe care îl conducem sau facem parte. Luarea unei decizii   presupune comunicare directă, fără presiuni având mintea lucidă şi ţinând cont de   particularităţile psiho-individuale, dar şi de cele ale momentului: starea vremii, a zăpezii, terenul şi timpul disponibil. A do d o le l e sc s c e nţ n ţ iiii s un u n t î nc n c ă i ma m a tu t u r i î n c ee e e a c e p r iv i v eş e ş te t e e st s t im im ar a r e a r is i s cu c u r il il or or   i m ed e d i a te te , p e n tr t r u e i s a u i n d u se s e a lto l to r t u r iş iş t i a f l a ţi ţ i p e m u nt n t e . Ch C h i a r î n c o n di d i ţ ii ii l e î n care posedă noţiuni noţiun i teoretice teoretice referitoare la pericolele pericolele potenţiale potenţiale din zona montană, datorită expansivităţii afective specifice vârstei, a gesturilor de bravadă, a spiritului de aventură, ei adesea nu iau în considerare sau minimalizează posibilitatea de producere a unor accidente. Se recomandă evitarea ideilor de genul: «este suficient suficient de frig, panta este în umbră, sunt urme, deci se poate merge». P e nt n t ru r u a e v iitt a a c es e s te t e p ooss ib i b il i l e c ap a p ca c a n e, e , e st s t e n ec e c e sa sa r ă c u no n o aş a ş te t e re r e a u n oorr   noţiuni teoretice, ca de exemplu : • o z a p ad a d ă p r oa o a sp s p a tă tă ( p u lv l v e r) r) , a f la l a tă t ă l a u m b ră r ă p o a te te f i p e r ic i c ul u l oa o a să s ă m u l t ti t i mp mp , deoarece ea suferă puţine transformări; -

43

• acţiunea soarelui favorizează sta bilizarea str atu lui de zăpadă, metamorfozând-o metamorfozând-o în diferite straturi. stratu ri. Dar o încălzire prea mare şi bruscă, duce la o îngreuiere a zăpezii şi, drept urmare, poate fi un factor determinant al declanşării unei avalanşe; • o p antă cu urme este dep ar te de a fi sig ur ă şi ga ran tată. D e exemplu, exemplu, accidentele accidente le din mijl mijlocul ocul după-amiezii după-amiezii de pe versanţii acoperiţi aco periţi cu pulver  pulve r  din abundenţă, străbătuţi de alţi turişti de dimineaţă, sunt o dovadă a acestei acestei reguli. Nu trebuie acordat prea mult credit urmelor, ci trebuie respectate respectate unele reguli care pe moment ofera siguranţă; • rolul vântului este esenţial şi insuficient luat în considerare. El contribuie la formarea plăcilor de vânt, deplasate de pe un versant şi acumulate pe altul, fiind cauza a multor accidente; • p a nt n t a, a , î nc n c li l i na n a ţi ţ i a s a, a , f or o r ma m a , o r ie ie nt n t ar a r ea e a , s tr t r u ct c t ur u r a s ol o l ul u l ui u i , t re r e b ui u i e l ua u a te te î n considerare ca, de altfel, şi evoluţia stratului de zăpada pe respectiva pantă de la începutul sezonului; • trebuie cunoscute condiţiile meteorologice care preced prima ninsoare; • adaugarea diferitelor diferitelor tipuri de zăpadă succesive, succesiv e, lapoviţă lapoviţă sau ploaie, ploaie , determină determ ină f ie i e o l eg e g at a t ur u r ă d e fi f i ci c i ttaa r ă a s tr t r at a t ur u r il i l or o r , f ie i e c r ea e a r ea e a u n oorr c ri r i st s t al a l e i ns n s ta t a b iill e, e , p r in in circulaţia aerului în interiorul stratului de zăpadă prin diferenţele termice dintre sol şi prima zăpadă. L ua u a re r e a î n c on o n si s i de d e ra r a re r e a a ce c e st s t or o r p ar a r am a m eett ri r i i d e c ăt ă t re r e c ei e i c ar a r e a si s i gu gu ră ră securitatea zonei (formaţii de salvatori montani), permite elaborarea zilnic a riscului de avalanşă, cotat de la 1 la 5, care ar trebui afişat în punctele strategice ale zonelor  montane. montan e. Se recomandă recoman dă consultarea consultarea salvamontişt salvamontiştilor ilor pentru obţinerea obţine rea informaţiil inform aţiilor  or  care să asigure securitatea traseului de iarnă propus. Cum educăm adolescenţii, pentru o gestiune judicioasă a riscului ? Pentru început, se va organiza o lecţie (curs) teoretică, la care un specialist în turism montan de iarnă (alpinism), va prezenta principalele aspecte legate de riscurile potenţiale ale unei ture montane de iarnă, aplicaţiile vor fi însoţite de materiale intuitive, fotografii şi mai ales video, care vor ajuta elevii să înţeleagă m aaii b in i n e i de d e il i l e d es e s pr p r in i n se s e d in i n p re r e le l e ge g e re r e . L a s fâ fâ rş r ş iitt ul u l c ur u r su s u lu l u i s e v a s ttii mu m u la la dezbaterea problemelor prezentate. Odată înţelese problemele de ordin teoretic, al doilea pas îl reprezintă lucrul   practic, în teren. Scopul este de a continua ceea ce s-a început în lecţia teoretică, descoperind şi trăind situaţii care se aprop ie mai mult de realitate. S e f or o r me m e az a z ă g ru r u ppuu l, l , s e d el e l ea ea gă g ă î ns n s oţ o ţ it i t or o r ii i i , i ar a r c on o n dduu că c ă to t o ru r u l d e g ru ru p stabileşte stabileşte traseul. traseul . Acesta Acesta trebuie să fie atrăgător, cât se poate de sigur în condiţiile î n c a re r e t re r e b ui u i e s ă s tr t r ăb ă b a tă tă l oc o c ur u r i c u r is i s c d e a v al a l an a n şă ş ă . R is i s cu c u r il i l e t re r e bu b u ie i e s ă f ie ie m in i n im i m e, e , l uâ u â n du d u - se s e t oa o a te t e m ăs ă s ur u r il i l e p en e n tr t r u e v iitt ar a r ea e a a cc c c id i d en e n te t e lo l o r . A c es e s te t e r is i s cu cu r i minimale conduc la conştientizarea pericolelor de către adolescenţi şi în cele din urmă la adoptarea de către aceştia a unui comportament prudent şi anticipativ, în anumite situaţii care prezintă risc. I e şi şi re r e a î n t e r en e n s e r e co co m maa n dă d ă a f i f ăc ă c u ttăă î n l u na n a m ar a r ti t i e, e , î n m u nţ nţ i c u o altitudine de până la 2000 m şi în luna aprilie, spre sfârşit, în masive cu o altitudine superioară. Considerăm că ap licaţia în teren este bine să fie subîmpărţită în etape. 1. Drumeţia-tura montană. S e a le l e ge g e o c r ea e a st s t ă n e pe p e r ic ic u lloo a să să , p e t im i m p b uunn , l oc o c ur u r il i l e f ii i i nd n d c u no n o sc s c u ttee îndeajuns de către însoţitori. Culmea abordată străbate pe deasupra pantelor unde se -

44

  pot declanşa avalanşe, acestea fiind uşor observabile, fără ca grupul să fie în pericol. Acest fapt permite aborda rea a două noţiuni: - plăcer ea de a descop eri p eisaje d eosebite, în cântăto ar e, tr ăind experienţa de grup, fără a fi în pericol; - p ooss ib i b il i l iitt a te te a c a a ce c e st s t t ra r a se s e u p uuţţ iinn p er e r ic i c u lloo s, s , s ă p o at a t ă d ev e v e ni n i u nnuu l d e r is is c c r e sc s c u t, t , d a to t o r i tă tă s c hi h i m bă bă r i i c o n di d i ţ ii i i lo l o r m e te te o , p r in i n n e c es e s i ta ta t ea e a p ă r ăs ă s iri i ri i c r e st st e i, i, înspre pantele cu avalanşe. 2. A se demonstra şi exerciţii de tăiere a stratului de zăpadă. Î n a c ea e a s tă t ă e t ap a p ă c u r sa s a n ţi ţ i i p o t s i mţ m ţ i ş i o b se se r v a c o n si s i s te te n te t e l e d i fe fe r it it e a l e straturilor succesive de zăpadă, până la sol. În acelaşi timp, tăierea stratului de zăpadă permite informarea despre starea actuală şi de-a lungul sezonului dintr-un a n u m i t l o c . A c e s t e c o n s t a t ă ri p o t a j u t a î n e v a l u a r e a m a i p r e c i s ă a r i s c u ri l o r d e a v al a l an a n şă ş ă ş i d e te te r mi m i na n a r ea e a , s pr p r e e xe x e mp m p lu l u , a c r is is ta t a le l e lo l o r î n s tr t r at a t ul u l p r of o f un u n d s au au a l plăcilor de vânt în straturile mai recente. 3. Cunoaşterea zăpezii. Atunci când cân d temperatura temperat ura este sub zero grade, răcirea răcire a şi formarea formare a cristalelor  cristale lor  determina determ ina solidifica solidificarea rea sau cristalizarea, cristalizarea, putând duce precipitaţii precipitaţ ii de zăpadă. Există f o r ma ma ţiu ţ i u n i d e c r is i s t al a l e n e p re r e c ip i p i ta t a t e c a r e f o rm r m e az a z ă c h ic i c i ur ur a . A n al a l i za za p r o fi f i l ul ul u i stratificat obţinut prin tăierea stratului de zăpadă reprezintă unul din parametrii folosiţi folosiţi pentru stabilirea stabilirea buletinului buletinului meteo «zăpadă şi avalanşe», avalanşe», de evaluare evaluar e a riscului la scară europeană. 4. Observarea fenomenului de declanşare a avalanşelor. O avalanşă se declanşează atunci când forţa motrică (notată convenţional cu P ) , c o mp m p u să s ă d i n g r e ut u t a te te a s tra t ra t ul u l u i d e z ă p ad a d ă , î n cl c l i na na ţia ţ i a p a n te te i , f e no n o m en en u l d e tasare, tasare , este superioară superioară forţei de rezistenţă rezistenţă (R), compusă din coeziunea coeziun ea şi forţele de frecare, frecare , împreună împreu nă cu calitatea suportului (sol alunecos sau aderent, aderent , strat moale sau dur). Se disting mai multe tipuri de declanşări: - spontane, dacă forţa de rezistenţă R scade ; - naturale, dacă forţa motrică P creşte ; - accidental, tot în cazul creşterii forţei motrice P, prin îngreuiere suplimentară. În general se consideră că avalanşele de diferite tipuri se pot produce pe pante cu înclinaţie mai mare de 20 de grade. Se cunosc trei mari tipuri de avalanşe : - avalanşe în plăci (tipul plăcilor de vânt), cele mai frecvente şi neprevăzute, perfide şi ascun se ; - a va v a la l a nş nş e d e a cu cu m muu lă lă r i m ar ar i d e z ă pa p a dă d ă ( ti t i pu pu l a v al a l an a n şe şe i de « pulver », când curentul de aer format poate atinge 200 km/ oră. - a valanşe de încă lziri pu ter nice (de z ăpadă grea, umedă, care alunecă lent şi sunt mai frecvente primăvara. Ce trebuie făcut pentru a asigura securitatea grupului ? În prevenirea avalanşelor nu ajută decât experienţa, informaţia şi prudenţa. Toate celelalte considerente trebuie subordonate siguranţei individului. Astfel: 1 . N u s e v a p l ec e c a î n tr t r - o t u r ă d e i ar a r n ă , î nt n t r -o - o z o n ă c u p e r ic ic o l d e a v al a l a nş n ş ă , i me m e d ia ia t după ninsori abundente, sau du pă o încălzire bruscă a vremii, eventual însoţită de un vânt cald sau ploaie. 2 . D a c ă s e c u n os o s c l o c ur u r i le le p e r i c ul u l o as a s e , e l e ttrr eb e b u ie i e o c o l i te t e , c h i ar a r d a c ă o c o l u ri ri l e sunt mari.

-

45

3 . D ac a c ă n e a fl f l ăm ă m î n z o ne n e c u p e ri r i co co l p o te t e nţ n ţ ia i a l, l , s e v a a ve v e a î n v ed e d er e r e z o na n a d in in amonte de unde ne aflam. O placă de vânt sau o cornişă cornişă situată la o anume distanţă dist anţă mai sus, poate ameninţa o pantă inofensivă sau un fund de vâlcea. 4. Traseul se va stab ili folosindu-se muchiile sau convexităţile   pantei, evitandu-se văiugile, jghiaburile, traversările de pante. Dacă totuşi trebuie traversată traversată panta, se va face în partea sa superioară, folosind folosind puncte intermediare interme diare la adăpostul stâncilor sau locurilor plate. 5. Se păşeşte cu grijă, nu se a leargă, nu se fac săr ituri şi se vor   evita schimbările bruşte de direcţie. 6. Nu se va face zgomot, nu se strigă, nu se fluieră. 7. Se va respecta distanta dintre participanţi, în aşa fel încât numaj unul să se afle în zona suspectă, la un anumit moment. 8 . S e v a f o lo lo s i ş n ur u r ul u l d e a va v a l a nş n ş ă , l e ga ga t l a m i j l o c ş i l ă s â n d c a p ă t u l liber (20 m). Se vor proteja gura şi nasul cu o mască chirurgicală, fular sau tifon. C a n i şt şt e s f at a t u ri r i s u pl p l i me me n ta t a r e , a d o le le s ce c e n ţi ţ i i ş i n u n u ma m a i , t r eb e b u ie ie s ă i a î n considerare anumite reguli esenţiale de securitate, aplicabile în toate acţiunile şi activităţile din zona montană : - nu se va pleca singur într-o într-o tură montana (pe cat posibil); - compo nenţii gru pului se vor su pr avegh ea r eciproc în timp ul acţiunii. - e c h ip ip a r ea ea t r eb e b u ie ie să fie c o r es e s p u nz n z ă to t o a r e, e, p e n tr tr u a e v it i taa hipotermia hipotermia (răcirea corpului, corpulu i, care se poate produce rapid, influenţând influenţând negativ negati v luciditatea, capacitatea de efort şi tehnica mersului). Su pr aîn călz ir e a tr ebu ie şi ea ev itată. Este n ecesară hid ra tar ea corespunzătoare şi protejarea cu materiale care permit respiraţia corpului (tip "goretex"). În urma procesului de instruire desfăşurat cu tinerii care frecventează zona montană, fie ei simpli turişti, alpinişti, schiori sau practicanţi ai unor sporturi aplicative în teren muntos, ei vor dobândi cunoştinţe teoretice dar şi practice care le vor permite o mai bună apreciere , a gradului de risc. În modul ace sta, ei vor şti când să renunţe la un traseu atunci când gradul de risc este crescut, înfrângându-şi înfrângân du-şi astfel   pornirile şi entuziasmul specific adolescentin, protejându-se pe ei înşişi şi colegii de drum. Desigur că ar fi mai bine ca niciodată să nu fie nevoie de toate aceste tehnici de securitate. Dar este un câştig sigur sensibilizarea adolescenţilor, privind aceste s it i t ua u a ţi ţ i ii,, c on o n d uucc ân â n d l a a me m e li l i or o r a re re a c o mp mp e te te n ţţee lo l o r l or o r d e g e st s t iu i u nnee ş i a su su m maa re re a riscului în activităţile practice din zona montană. E st s t e u ti t i l d e p r ec e c iz i z at a t f ap a p tu t u l c ă z o ne n e le l e s ig i g u re r e o fe f e ri r i te t e p en e n tr t r u a ct c t iv i v it i t ăţ ă ţ il il e m o nt n t a ne n e d e i a rn r n ă s u n t s u f ic i c i en e n t d e m a r i p e n t ru r u c a c e i c a r e c o n d u c a c t i vi v i t ăţ ă ţ i s ă - şi şi f ix i x e ze z e o b iiee c ti ti ve v e r e al a l iiss te t e , î n r a po p o r t c u r is i s cu c u r il il e e x iiss te t e n ttee r el e l at a t iv i v l a p er e r ic i c o llee le le avalanşelor. Părerea noastră noastră este că profesorii sau ceilalţi ceil alţi însoţitori însoţitori care merg cu tinerii tineri i la munte, în perioada de iarnă, trebuie să cunoască şi să facă cunoscut elevilor  principalele particularităţi ale turismului de iarnă şi regulile care asigură un risc minim, în vederea finalizării corespunzătoare, în siguranţă a acţiunii propuse. Organizarea Organiza rea acţiunilor acţiunilor turistice turistic e trebuie trebui e să manifeste mai multă preocupare în oferirea oferire a unor excursii cu bogat conţinut recreativ, instructiv, instructi v, sportiv, sportiv, în beneficiul p o p ul u l a ţi ţ i e i. i . O c l as a s i fi fi c ar a r e a e x c ur u r s ii i i l or o r p e b a z a u n o r c r i te te r i i s p ec e c i fi fi c e s e p r e zi z i n tă tă astfel: -

46

- după scop : excursii de studiu cu caracter recreativ, excursii cu caracter sportiv; - după durată : e x cu c u r s ii ii s c ur u r t e d e u n a /d /d o u ă z ile i le , l a s f âr âr ş it i t d e s ă pt p t ă mâ m â n ă, ă , e x c ur u r s ii ii lungi efectuate în concediu; - după numărul participanţilor : excursii individuale, colective sau de masă; - d u pă u r s ii i i l o ca c a l e s a u c u c a r ac a c t er e r j u de d e ţ ea e a n , e x cu c u r s ii ii pă d is i s t an an ţ a d e p a rc rc u rs rs : e x c ur interjudeţene, excursii în circuit, după zonele geografice, excur sii de munte; - după mijloace mijl oacele le de transpor tran sport  t  f o l o s i t e : e x c u r s i i p e j o s ( d r u m e ţ i e ) , e x c u r s i i c u mijloace de transport în comun (autobuz, tren, vapor), excursii cu mijloace de transport individuale: (bicicletă, motocicletă, autoturism). D e ci c i , s e c un u n o sc sc m ai a i m ul u l ttee f or o r m e d e t ur u r is i s m: m : drumeţii drumeţii,, excursi exc ursii, i, expediţi expediţiii (geologică, geografică, etnografică – folclorică, natura listică, istorică) etc.

C 11 Aspecte ale formării viitorilor specialişti în educaţie fizică şi sport Şcoala, ca instituţie special creată în vederea formării tinerelor generaţii, a reuşit să dea expresie caracterului social al educaţiei, începând un relativ acord între nevoia socială de profesionişti şi sistemul de pregătire a acestora.  p e formarea unei personalităţi personalităţi didactice, didactice, Concepţia Concepţia umanistă, umanistă, pune accentul  pe flexibile flexibile,, creative creative,, pentru pentru a fi capabile capabile să-şi să-şi adap adapteze teze comporta comportament mentul ul la situaţii situaţii inedite, la sarcinile de realizat, la trebuinţele elevilor, la materialele existente existente . Î n c ee e e a c e p ri r i ve ve şt ş t e f or o r ma m a re r e a p ro r o fe f e so s o ri r i lo lo r d e e du d u ca c a ţi ţ i e f iz i z ic i c ă a lă l ă tu t u ri ri d e o r i e n t a r e a t e h n o l o g i c ă , d o m i n a n t ă a s t ă z i , s e c o n tu r e a z ă o o r i e n t a r e d e l i b e r a t i v ă , conform c ăr ă r ei ei a p rroo fe f e so so rruu l t re r e bu bu ie i e s ă î nv n v eţ eţ e s ă i a d ec e c iz i z ii ii ş i s ă a cţ cţ io i o ne n e ze ze corespunzător împrejurărilor. viitorului orului profesor de educaţie fizică fizic ă şi sport   – trebuie Modelul de formare a viit orientat spre paradigma umanitară, creativ-culturală , i a r   scopul trebuie să fie în „reflecţie în acţiune” sau primul rând personalitatea personalitatea umană : „tactul pedagogic” ca „reflecţie „ p ra r a c ti t i c ă r e fl f l e xi x i v ă” ă ” . P r o fe fe s o ru r u l „ r ef e f l ex e x i v” v ” e x p lo lo r e az a z ă s i tu tu a ţi ţ i a d e i n st s t r ui u i r e, e , f a ce ce ajustările necesare (schimbă unele strategii, maniere de a pune problema etc), fără a întrerupe acţiunea. P r a ct c t i ca ca r e fl f l e xi x i v ă r e p re r e z in i n t ă o n o u ă p e r sp s p e ct c t i vă v ă ş i î n f o rm r m a r ea e a v i it i t o ri r i l or o r   profesori de educaţie fizică şi sport ca autentici profesionişti. În acest sens, trecerea de la statutul statutul de specialist specialist în educaţie fizică şi sport la cel profesionist, profesionist, presupune (D. Orţănescu, Orţănescu, 2004) dobândirea dobândi rea următoarelor următoa relor competenţe: compet enţe: competenţa sportivă sau   practică, competenţa ştiinţifică, competenţa de instruire – predare - evaluare sau psihopedagogică, competenţa social-activă sau politică, psihosocială şi managerială. Competenţa Competenţa este un complex comple x structural structural care integrează integrează cunoştinţe, cunoştinţe, aptitudini, c ap a p a ci c i ttăă ţi ţ i ş i a ti t i ttuu ddii ni n i . U ni n i i a ut u t or o r i p r ef e f er e r ă t er e r me m e n iiii d e p ri r i ce c e p er e r e, e , c a pa p a ci c i ta t a te te , dexteritate. Profesorul competent, este o personalitate care se manifestă creator, flexibil, cu multiple posibilităţi de afirmare profesională. Drept urmare, competenţa profesorului integrează dimensiunea creativităţii, în g e n e r a l , a c r e a t i v i t ă ţ i i d i d a c ti c e , î n s p e c i a l , t r a n s f o r m â n d a c t i v i t a t e a d i d a c t i c ă a acestuia până la dimensiunile ce vizează măiestria, arta sa. În scopul formării competenţelor profesional-pedagogice se crează în rândul studenţilor situaţii de învăţare "instruire reciprocă", care favorizează "training-ul -

47

-

p e da d a go g o g iicc ", " , d e u n ddee ş i n ec e c e si si ttaa te t e a î ns n s uş u ş ir i r ii i i c o re r e sp s p u nnzz ăt ă t oa o a r e a o b iiee ct c t iv i v e lo lo r   operaţionale. În cazul activităţilor de timp liber studentul trebuie să fie capabil în a efectua următoarele obiective operaţionale: s ă d e z v o l t e de d e s i n e s t ă t ă t o r ac a c t u l co co m u n i c a t i v – d i d a c t i c ; s ă f o rm r m eezz e p ri r i c ep e p er er i d e p re r e da d a re r e – î nv nv ăţ ă ţ a re r e ( re r e la la ţi ţ i i d e c ol o l ab a b or o r ar a r e " pr p r of o f e so s o rrstudent" "student-student"); să d ir ije ze activităţi în div erse co ndiţii; s ă fa f a c ă au a u t o a p r e c i e r i v a l o r i c e a a c t i v i t ă ţ i i pr pr o f e s io n a l e ; s ă do d o b â n d e a s c ă cu c u n o ş t i n ţ e şi ş i de d e p r i n d e r i de d e pr predare- învăţare ; să formeze capacităţi creative. Sportul de tip loisir a reprezentat, până nu de mult, doar o ocu paţiei a elitelor. Multe jocuri au parcurs itinerarii speciale, de la un grup restrâns către un grup lărgit, exemplu, jocul de tenis de câ mp, biliard etc. Formatorii de modele şi de opinie trebuie să orienteze activitatea sportivă către funcţia creatoare, dar şi pe cea compensatoare şi de ag rement, totul fiind inclus întrun sistem cu scopuri comune (norme, valori, roluri, obligaţii, metode, nivele şi scopuri), care permit g rupului să intre în toate direcţiile şi articulaţiile sociale. r e bu b u ie i e s ă p le l e ce c e d e l a c o nş n ş ti t i en e n ti t i za z a r ea e a f ii i i nţ n ţ ei e i d r ep e p t o p a rt rt e a Primul Pri mul pas t re universului înconjurător, care, este un prag filosofic. Trebuie reluate problemele p r iv i v i to t o a r e l a r e la l a ţia ţ i a d i nt n t r e o m ş i s o ci c i e ta ta t e , p r in i n i n te t e r me m e d i ul u l m o de d e l ul u l u i c u lt l t u r al al , întrucât modelul economic nu elimină suferinţa, durerea (cu referire şi la relaţia om   – natură) fiind singura capabilă de a trage semnalul de alarmă într-o perioadă istorică dată. Al doilea pas asupra binelui omului presupune conştientizarea lui ca o fiinţă socială. Sistematizându-se existenţa prin trecerea de la acte către sentimente şi cugetări, fiinţa umană trebuie să considere că, în totalitate, există un progres social ( so s o c ie ie ta t a te t e a s ch c h im i m bă b ă i nd n d iv i v id i d u ll)) s up u p uuss u n ei e i p uutt er e r i s pi p i ri r i tu t u al a l e ş i u lt l t er e r io i o r , u n ei ei a materiale. Colaborarea se realizează pozitiv, prin educaţie (educaţia permanentă), prin armonie şi dinamică, prin relaţia dintre ins şi „masa” înconjurătoare.

Contribuţia educaţiei fizice şi a loisir-ului la realizarea competenţelor cognitive C on o n c ep e p tu t u l d e e du d u c aţ a ţ iiee c og o g n iitt iivv ă d e te te r mi m i nă n ă o n o uuăă a bo b o r da d a r e a p r oc o c es e s el e l or or   educaţionale, fiind o nouă provocare pentru ştiinţele educaţiei. Educaţia cognitivă   pregăteşte elevul pentru a-şi construi cunoaşterea realităţii, astfel spus realizează unul din dezideratele dezideratel e moderne ale educaţiei, educaţiei, acela de a determina elevul “  să înveţe   să ştie ” . Î n c o n te t e x tu t u a l r e fo f o r m ei e i e d u ca c a ţio ţ i o n a le l e î n c a r e p r o bl b l e ma m a e d u ca c a ţie ţ i e i p e r ma m a n e nt n tee devine o necesitate a omului modern, educaţiei fizice şcolare îi revine sarcina de al c ap a p ac a c it it a p e e le le v, v , a du d u lt l t ul u l d e m âi â i ne n e , s ă m an a n if i f es e s te t e c om o m pe p e te t e nţ n ţ el e l e i nd n d us us e d e conţinuturile conţinuturile ariei curriculare specifice acestui obiect de învăţământ, cu care îşi va desăvârşi educaţia motrică şi pe care le va utiliza pe parcursul întregii vieţi, în   scopul menţinerii stării de sănătate şi petrecerii plăcute şi utile a timpului liber. O b ie i e c ti t i v e le le c o g ni n i t iv iv e d e p ăş ă ş e sc s c o b ie i e c ti t i v ul u l c l as a s i c a l î n su su ş ir ir i i c u no n o ş ti t i n ţe ţe l or o r,, d e o ar ar e c e p r i n a c hi h i z iţ i ţ i iill e s u c ce c e s iv i v e î n c a dr d r u l c i cl c l u ri r i l or o r c u r ri r i c ul u l a re r e s e u r m ăr ă r e şt ş tee -

48

dezvoltarea deprinderilor, priceperilor, abilităţilor, capacităţilor şi competenţelor  elevilor pe multiple planuri, determinând: - c un u n o aş a ş te t e r ea ea ş i o pe p e r ar ar e a cu c u m o de d e le l e d e a na n a li l i ză z ă c o gn g n it i t iv iv ă a s ar a r c in in il i l or or ; - e xe x e rs r s ar a r ea e a ş i a s im i m il i l iiaa re r e a o ppee ra r a ţi ţ i iill or o r d e p re r e lu lu cr c r ar a r e a i nf n f or o r ma m a ţi ţ i il i l or o r , l a n iv i v el el senzorio-perceptiv, de formare a schemelor perceptive, de aprecire a analizei, de utilizare a diferitelor modele în identificarea şi analiza informaţiilor, a situaţiilor, a obiectelor; - f o rm r m a r ea e a c o re r e c tă tă , c o nş n ş t i e n t ă a i m a g i n i l o r m e n t a l e , c a o r ga g a n iz iz ă ri ri a l e diferitelor reprezentări achiziţionate anterior, prin cunoaştere simplă, diverisificarea modurilor şi operaţiilor de reprezentare, de sistematizare cognitivă ca imagistică mentală; - e x er e r s a re r e a ab a b i li li t ăţ ă ţ i lo lo r de d e a l u a r a ţi ţ i o na n a l d e c iz iz i i d e di d i f er e r i te te ti t i p ur ur i ; - d e zv z v o lt l t a r ea e a şi şi u t il il i za z a r e a c a li l i t ăţ ă ţ i lo lo r m e ta t a c o gn g n i ţi ţ i e i î n c u n oa o a ş te te r e . Centrarea curriculumului pe obiective determină operaţionalizarea acestora în toate domeniile educaţiei. Obiectivele finale ale educaţiei cognitive sunt realizate şi prin intermediul obiectivelor finale ale educaţiei fizice aşa cum sunt ele formulate, pe ciclurile curriculare specifice. Sistemul metodelor educaţiei fizice şcolare se integrează armonios cu cel a activităţil activi tăţilor or de loisir, loisir, în sistemul sistemul metodelor specifice specifice educaţiei educaţiei cognitive, cognit ive, aceastea aceastea r e al a l iizz e az a z ă o s oc o c ia i a li l i za z a r e e fi f i ci c i en e n tă t ă a p er e r s oa o a ne n e lo l o r p r in in e ch c h il i l ib i b r ar a r ea e a d e zv z v ooll tă t ă r ii ii spirituale, cognitive, afective, sociale şi morale, contribuind din plin la realizarea educaţiei permanente.

O b i e c t i v e l e e d u c a ţ i e i c o g n i t i v e:

OBIECTIVELE EDUCAŢIEI COGNITIVE

OBIECTIVELE EDUCAŢIEI FIZICE CICLUL PRIMAR: ciclul de achiziţii fundamentale, fundamentale, clasele I-II şi de dezvoltare, dezvoltare, clasele clasele III-IV OBIECTIVELE EDUCAŢIEI FIZICE CICLUL GIMNAZIAL: ciclul de observare şi orientare clasele V-VIII

OBIECTIVELE OBIECTIVE LE

-

“a învăţa să ştii” - achiziţia unor unităţi informaţionale; - înţelegerea propriului mediu înconjurător; - a înţelege şi a descoperi; - încurajarea gândirii independente

f iz ic e - l oi si r

“a învăţa învăţa să faci” - rezolvare rezolvareaa de problem probleme, e, situaţii, sarcini; - acumular acumularea ea de experie experienţe nţe cognitive; - competen competenţă ţă cogniti cognitivă; vă;

dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare aplicativ-ut ilitare şi sportive elementare

- formarea obişnuinţei de efectuare independentă a exerciţiilor exerciţiilor fizice;

-dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive elementare; - dezvoltarea capacităţii mmotrice generale a elevilor, necesare desfăşurării activităţilor sportive; - asimiliarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, în şcoală şi în afara acesteia.

formarea obişnuinţei de efectuare independentă a exerciţiilor exerciţiilor fizice; - asimiliarea asimiliarea procedeelor  procedeelor  tehnice şi a acţiunilor  tehnice, a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, în şcoală şi în afara acesteia.

-dezvoltarea capacităţii motrice

- asimilarea procedeelor

49

să convieţuieşti împreună cu ceilalţi” învingerea rejudecăţilor; - cultivar cultivarea ea respectul respectului ui faţă e celălalt; - obţinerea succesului de grup; „a învăţa rare coope - dezvoltarea spritului de echipă şi a colaborării, în funcţie de un sistem de reguli - dezvoltarea spiritului de echipă şi a colaborării, în funcţie de un sistem de reguli; - dezvoltarea capacităţii motrice generale a elevilor, necesare desfăşurării activiătţilor  sportive; - dezvoltarea trăsăturilor de   personalitate favorabile integrării sociale. - dezvoltarea capacităţii

EDUCAŢIEI FIZICE CICLUL LICEAL: ciclul de observare şi orientare clasa a-IX-a ciclul de aprofundare, clasele X-XI şi ciclul de specializare clasa a-XII-a

OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII DE LOISIR: ciclul de acumulare/dezvoltare  pentru persoane adulte ciclul de întreţinere pentru  persoane vârstnice ciclul de înţelegere pentru longevivi

generale a elevilor, necesare tehnice şi a acţiunilor  desfăşurării activităţilor sportive. tactice specifice - asimiliarea procedeelor tehnice şi a  practicării diferitelor  acţiunilor tactice specifice sporturi de către elevi, în  practicării  practicării diferitelor sporturi de şcoală şi în afara acesteia; către elevi, în şcoală şi în afara - stimularea interesului interesului acesteia.   pentru pracgicarea dezvoltaraea capacităţii motrice independentă a exerciţiilor  generale şi a celei specifice ramurilor  fizice şi sportului. de sport.

- continuarea activităţii sportive într-un program coerent şi eficient - programe individuale; - programe de masă (sportul  pentru toţi); - programe familiale

- experienţa acumulată în  practica loisiru-lui permite alegerea mijloacelor  optime de alternare a  programelor şi serviciilor  serviciilor  oferite de societate cu cele dorite de individ, în funcţie de posibilităţile fizice şi mentale, prin  programe de grup –  subgrup etc.

motrice generale a elevilor, necesare desfăşurării activităţilor  sportive; - dezvoltarea trăsăturilor  de personalitate favorabile integrării sociale; - dezvoltarea spiritului de echipă şi a celui competitive, în scopul integrării sociale a elevilor 

- capacitatea de adaptare la diverse situaţii ce pot apare,  prin alegerea mijloacelor de abordare, în aşa fel, încât, să nu fii afectat în plan mental.

Organizarea activităţilor de timp liber: management/marketing A vorbi despre un model special specia l de valorificare valorificare optimă a timpului liber în ce   priveşte activitatea recreativă nu este posibil. Ea se va diferenţia de la tineri la adulţi, adulţi, de la bărbaţi la femei, de la cei cu activităţi activ ităţi intelectuale intelectuale la cei cu activităţi activităţi fizice, de la cei din mediul rural la cei din oraş etc. În acest sens se va diferenţia atât volumul, cât şi caracterul activităţii motrice recreative. Aceasta însă nu exclude faptul că, în stilul stilul de viaţă al fiecărui fiecărui individ, activitatea activita tea motrică recreativă îşi are rolul său bine justificat. De aceea, în scopul realizării ei, este absolut necesară crearea funcţiei funcţi ei adecvate, pe care să o îndeplineasc îndepl inească. ă. De o importanţă mare sunt şi factorii materiali, organizatorici şi creşterea lor printr-o educare bine orientată a tineretului şi o dirijare a activităţii adulţilor. P ro r o bbll em e m e d e o rg r g an a n iz iz ar a r e m aaii d if i f ic i c il i l e ş i m aaii p re r e te t e nţ n ţ io io as a s e l e c on o n st s t it i t ui ui e excursiile făcute pe mai multe zile. În general, grupurile trebuie să aibă roluri egale, elaborate elaborate progresiv sau regresiv şi trebuie trebuie să se ţină seama de minicazuri, minicazuri, persoane care nu pot adera la un grup sau celălalt. celălalt. Prin grup se creează o subcultură subcultu ră comună, o notă distinctă, această subcultură trebuie guvernată şi potenţată, întărită cu roluri complementare şi de către statutul sportului. Pentru a menţine grupul şi pentru a împiedica dezechilibrarea din inerţie a degenerării într-o dinamică neregulată şi confuză trebuie ca întotdeauna membrul esenţial esenţial al grupului grupulu i să fie un profesor profesor de sport, moderator moderat or şi manager, care trebuie să ia decizii şi să aibă riposte afective. M o d er e r a to t o r u l t reb r e b u ie i e s ă ţ i nă nă s e a m a d e r i s c ur u r i le le ( s u b g r up up u r i d e r i s c - c a d e exemplu - la alergări, la înot etc), obstacolele, sau dificultăţi care pot ameninţa proiectul (planificarea şi progr amarea judicioasă a timpului) pro pus. O r g a n i z a r e a î n s u b g r u p , r e a l i z a t ă l a î n t â m p l a r e , p r i n m e m b r i i î n s c r i ş i la o excursie, trebuie să se ţină seama de o rearanjare prin mixaj a celor tineri cu acei mai în vârstă de către moderatori. Dacă subgrupul este format prin tragere la sorţi -

50

sau voluntariat, moderatorul trebuie să fie atent prin indicarea explicită a unui tânăr    puternic în orice grup. Desemnările făcute de formatori, de legăturile prin vârstă, sex, origine, niveluri, eterogene nu trebuie să uite ordonarea de risc şi de securitate (accidente), pe care trebuie să o aibă mereu în minte conducătorul. Chiar dacă participanţi partic ipanţiii se adună în funcţie de afinităţi afini tăţi în jurul animatorilor, animat orilor, chiar dacă înscrierea este liberă sau ţine seama de lucrări, mereu structura jocului trebuie să fie progresivă, iar dacă sunt mai multe grupuri să se ţină seama de subgrupuri şi fracţiuni. Indiferent dacă testele sportive vizează doar jocul, în registrul final trebuie să existe o răsplată, măcar verbală. Accesibilitatea este adresată tuturor vârstelor şi tuturor nivelelor de pregătire, c u c o n di d i ţ iiaa u n u i c o m p o rt r t a me m e n t l i be b e r , n a tu t u ra r a l ş i d e c en e n t . T o tu t u ş i, i , t r eb e b u ie i e s ă s e ţ i nă nă cont de noua celulă familială cu un părinte şi cu doi părinţi, organizându-se totul în funcţie de vârstele cetăţenilor. Activitatea fizică de timp liber vizează: sport; alimente; sănătate; longevitate etc. În spiritul acestei idei activitatea fizică şi de agrement poate fi privită ca o oportunitate oportunitate de afaceri prin faptul că poate oferi individului nenumărate nenumărat e servicii servic ii de care acesta este interesat. interesat. Trăim într-o societate societate de consum iar aspectul finaciar nu trebuie neglijat mai ales că statul nu poate susţine material şi financiar sportul şi activitatea sportului ca loisir. D e a i ci c i p o r ne n e ş te t e d o me m e n iu i u l manageme vo i a d e mana gementul ntului ui şi a marketin marketingulu guluii ( n e vo c u no n o aş a ş te t e re r e ş i d e p e rs r s pe p e ct c t iivv ă ) c a re r e s ă o fe f e r e s er e r vi v i ci c i i ş i p r og o g r am a m e d in i n c e le le m ai ai atractive. Nu se pot desfăşura la cote ridicate asemenea servicii fără o dotare corespunzătoare corespun zătoare a bazei materiale (terenuri, echipament, refacere etc). Pătrunderea Pătrund erea capitalului privat a dus la dezvoltarea acestor servicii pentru populaţie din ce în mai interesate pentru sănătatea lor. Este falsă privită problema că din punct de vedere economic beneficiarii sunt societăţile comerciale care oferă aceste servicii, ci din contră o activitate activitate de marketing marketing prin programe de calitate calitate ne conduce spre imagine ş i l on o n ggee vi v i ttaa te t e p ro r o fe f e si s i on o n al a l ă, ă , i ar a r p ra r a ct c t iicc an a n ţi ţ i i a ct c t iv iv it i t ăţ ă ţ il i l or o r d e t im im p l ib ib er e r s un un t beneficiarii bunăstării fizice, chiar mai mult şi la nivel moral şi psihic. Misiunea ş i v iziunea s o c i e t ă ţ i i e s t e p e n t r u f o r m a r e a d e s p e c i a l i ş t i l a n i v e l n a ţi ţi on o n al a l ş i e ur u r o pe p e a n ( in i n te t e r na n a ţi ţ i on o n al a l ) î n f un u n c ţi ţi e d e c e re r e r ea e a p ie i e ţi ţ i i. i . E la l a b or o r a re re a a n a li li z e lo lo r d e n e v oi o i ş i i m pl p l e me m e n t ar a r e a a c ţi ţ i u ni n i l or o r i n te t e p r in in s e a u d u s l a f i na n a lit l i t a te te a   procesului educaţional de specialitate în următoarele direcţii, potenţialii beneficiari fiind: fiind : profesori profesori de educaţie fizică fiz ică în şcoli (primar, (prim ar, gimnazial, gimnazi al, liceal, liceal , universitar, universit ar, speciale, licee şi cluburi sportive, societăţi de profil private); manageri sportivi; cercetători cercetători în domeniu; domeni u; antrenori; antreno ri; preparatori preparat ori fizici; fizic i; kinetoterapeuţ kinetoterapeuţi; i; institutori institutori;;   profesori culturism/fitness, judo; metodişti; turism, activităţi de timp liber (bugetul alocat timpului liber); Ţinte strategice : - o m a i m a r e p r eo e o c u pa p a r e p en e n t r u a n a li li z a d e n e vo v o i , d a t o r it it ă n e v oi oi i d e schimbare, schimbare, adaptare, adaptare , valorificare, valorificare, internalizare/ interna lizare/integra integrare re şi, schimbarea schimbarea la nivel structural; - f o r ma ma r e a c on o n t in i n u ă a c a dr d r e lo l o r d e s p ec e c i al a l i ta ta t e p en e n t ru r u as a s i gu g u r a re re a p r e dă d ă r ii ii p e verticală şi orizontală; - i mp m p le l e me m e nt n t ar a r ea e a u nnoo r a cţ c ţ iiuu nnii , d e c on o n ta t a ct c t , p e l in i n ie i e p ro r o fe f e si s i on o n al a l ă c u a lt lt e f ac a c ul u l tă tă ţi ţ i d e s p ec e c ia i a li l i ta ta te t e d in in E ur u r op o p a, a , s ch c h im i m b ur u r i d e e xp x p er e r ie ie nţ n ţ ă a le le studenţilor, şi cu toate facultăţile de profil din ţară; -

51

-

g e st st i o n ar a r ea e a m a na n a g e m e n tu tu l u i t i m p u lu lu i s t u d en e n ţ i l o r c u p r eo e o c u pă pă r i î n aprofundarea ştiinţifică a domeniului; - î nc n c ur u r a ja ja r ea e a f ol o l os o s ir i r ii i i i nt n t er e r n et e t u lu lu i d e c ăt ă t re r e s tu t u ddee n ţţii ş i p r o fe f e so s o r i î n s co c o p uurr i didactice, ştiinţifice şi de specialitate; Sportul ca loisir apare ca un protagonist protago nist social pentru mulţi interlocuitori, interlocu itori, de relaţiilee publice publice s un aceea relaţiil u n t n uum m er e r o as a s e ş i e fi f i ci c i en e n te t e . C ei e i 4 P ( p ro r o dduu s -p - p la l a sa s a re re p r o mo m o v a re re - p r eţ e ţ ) s u nt n t i n di d i c at a t o ri r i c e t r eb e b u ie i e l u aţ a ţ i î n s e am a m ă :  produsul- activitatea f iz i z ic i c ă c ar a r e s e a dr d r es e s ea e a ză z ă t ut u t ur u r or o r c at a t eg eg oorr ii i i lo l o r s oc o c ia i a le l e , t ut u t ur u r or o r v âr â r st s t el e l or o r e tc tc ;  promovarea- s e p o a t e f a c e p r i n p u b l i c i t a t e , l o g o , i m a g i n e e t c ;  preţul- venituri şi cheltuieli, cheltu ieli, preţul a b o na n a m en e n t ul u l u i, i , c e l a c o pe p e r it i t d i n s p o so so r i ză z ă r i e t c; c ;  plasarea prin internet, internet, persoane de contact contac t (telefon, (telefon, fax, e-mail,), e-mail,), pagina web, etc. Articolele Artico lele din r ev e v is i s ttee u rm r m ăărr es e s c i mp m p le le m mee nt n t ar ar ea e a s er e r vi v i ci c i il i l or o r s oc o c io i o lo l o ggii ce c e , c ul u l tu tu ra r a le le , l oi o i ssii r   ( p r eo e o c u pă p ă r i) i ) , m o ttii v aţ a ţ i ii,, n e v oi o i a p ă ru r u t e, e , r e o ri r i e nt n t a re r e a r e s ur u r s el e l o r e x is i s t en e n t e, e , e t c, c, c a s u r să să a p o li l i t iicc i i s o ci c i e tă t ă ţii ţ i i î n c a r e t r ăi ă i m . I m p le l e m en e n t a re r e a a r ti t i c ol o l e lo lo r v a c u p ri r i n de de i nv n v es e s ti t i ga g a ţ ii ii p r in in s on o n d aj a j e d e o p iinn ie i e , a n ch c h et e t e, e , i nt n t er e r v iu i u r i,i, c h es e s ti t i on o n ar a r e , r e la la ţi ţi i interpersonale şi de colectiv, comunicare etc. Sportul schimbă trupul, îl plăsmuieşt plăsm uieşte, e, elementele elementele ritmice apropie sportul sport ul de muzică şi de dans (patinaj). Semnificaţia corpului în sport, semnificaţia corpului frumos nu ar putea fi descifrată decât prin imagini ale sportului în literatură, decât urmărind fenomenul în desenele desenele de pe vasele greceşti, în pictură, pictură, „Discobol” „Dis cobol” mituri etc. Competiţia Competiţi a – fair  play - este pentru numerosul iubitor de sport un suport educativ un îndrumar de moralitate. te a v e a d i fe f e r it i t e s c op o p u r i: i : c r e şt ş t e re r e a p e r fo f o r m an a n ţ ei e i f i zi z i c e; e; Exerciţiul fizic p o a te r ă mâ mâ n er e r e a î n f or o r mă m ă p e nt n t ru r u s ăn ă n ăt ă t at a t e; e ; d is i s tr t r a cţ c ţ ia i a ; s oc o c ia i a li l i za z a r ea e a e tc t c . D a că c ă p e nt n t ru ru scopurile competitive ariile comerciale dau o platformă comercială, pentru loisir, activităţil activi tăţilee de relaxare de timp liber au început începu t să crească, crească , în conexiune conexi une cu nutriţia nutriţia conştientă. În acest mod, activitatea fizică este o parte importantă a unui stil de viaţă sănătos. Specialiştii demonstrează în urma cercetărilor efectuate că este imperioasă r e l a ţ i a d i n t r e v i a ţ a a c t i v ă , a ş t e p t ă r i l e p e rs o n a l e ş i s t a r e a d e b i n e , t o a t e a c e s t e a caracterizând spiritul de viaţă al societăţii şi al individului.

-

52

-

53