Activitati Motrice de Timp Liber

Activităţi motrice de timp liber Lect. Univ. Dr. Cucui Alina

Timp liber – concept si structura •

Primele Primele incercari incercari de a defini defini timpul timpul liber liber au fost inreg inregistr istrate ate încă din din antichitat antichitatee şi reflectau reflectau anumite anumite idei idei filozofice .

•

Aristotel Aristotel , in lucrarea lucrarea “Politi “Politika” ka” scria scria  “!oi “!oi muncim muncim ca sa a"em a"em timp liber” liber” #$% . &n aprecie aprecierile rile altor altor analisti “timpul liber este preferabil muncii, este telul celor care muncesc”#'% .

•

(ez"oltand (ez"oltandu)si u)si ideile ideile,, Aristo Aristotel tel a facut un un pas mai departe departe prin prin conturar conturarea ea laturii laturii calitati" calitati"ee a modului modului de  petrecere a timpului liber liber . “*apacitatea de a utiliza corect timpul timpul liber este temeiul temeiul intregii "ieti omenesti. !atura ne cere nu numai sa muncim bine, ci si sa tranda"im la fel”, considera filosoful filosoful grec #+%.

•

&n opi opinia nia lui lui ille illerr si -obi -obinso nsonn timpul timpul liber liber se refe refera ra la acel acel timp aflat la dispozitia indi"idului, indi"idului, dupa munca necesara sau alte acti"itati si obligatii ce trebuie indeplinite  acesta trebuie sa fie consumat dupa optiunea indi"iduala .

/impul /impul de odihna reprezinta acea parte din timpul liber destinata acti"itatilor anga0ate in scop de odihna , care  prin procese recreati"e recreati"e si acti"itati "esele "esele , poate sau nu sa fie atinsa atinsa Timp liber – concept si structura

Fig.1 Relatia timp liberodi!narecreere "dupa *osmescu, *osmescu, &., $112, $112, p.'3)''

•

*onform *onform defin defini4iei i4iei dată de de 5.. (umaza (umazadier dier timpu timpull liber liber reprezin reprezintă tă acel segmen segmentt de timp timp în care fiecare fiecare indi"id are anumite preocupări cărora se consacră bene"ol, după ce s)a eliberat de obliga4iile  profesionale, familiale familiale şi sociale.

•

odalitat odalitatea ea în care care este este utilizat utilizat timpu timpull liber liber precum precum şi tipur tipurile ile de de acti"ită4i acti"ită4i la care se apelează apelează sunt sunt diferite de la un indi"id la altul în func4ie de limitele şi mărimea acestuia.

•

Astfel, se poate "orbi de timp liber zilnic dedicat autoinstruirii, acti"ită4ilor cu caracter distracti" şi sporti", di"erse înt6lniri, cititului etc. timp liber de weekend  7săptăm6nal8 folosit pentru practicarea turismului, acti"itatilor sporti"e, "izionari de spectacole etc. timp liber rezervat concediului de odihna destinat de regulă practicării diferitelor forme de turism etc.

(imensiunea timpului liber este determinata cantitati" de mărimile componente ale bugetului de timp al oamenilor 7fig. ' şi tab. $8, iar calitati" de con4inuturile acti"ită4ilor indi"iduale sau de grup, analizate din  perspecti"a scopurilor, a obiecti"elor, metodelor şi mi0loacelor de realizare, trebuin4elor, aspira4iilor şi intereselor acestora, ale condi4iilor socioculturale şi economice în care se desfasoara acti"itatea umana.

•

Fig. # $tructura bugetului de timp 7adaptare dupa Angelescu *., 5ula (., $119, p.': 8

%volutia timpului liber si &unctiile acestuia

•

*u toate ca o data cu aparitia muncii se poate afirma ca se confirma si e;istenta timpului liber din  punctul de "edere al sociologilor, istoria dezminte acest fapt deoarece nu in toate societatile si in toate  perioadele timpul liber a fost intalnit .

•

&n societatile pre)industriale nu e;ista timp liber , munca fiind intensa in anumite sezoane si redusa ca intensitate in altele.

•

Astfel in perioadele propice desfasurarii lucrului, timpul de munca se intinde pe toata durata zilei. &n cursul lunilor de iarna, aceasta munca este inlocuita cu o lupta pentru supra"ietuire care era de obicei dificila deoarece oamenii a"eau de infruntat frigul, bolile, multe suferinte.

•

Aceasta perioada de inacti"itate nu se poate identifica cu timpul liber pentru ca nu prezinta nici o  proprietate in intelesul modern al acestuia.

•

&n afara de aceste acti"itati specifice perioadei respecti"e ritmul de "iata este intrerupt la sfarsit de saptamana 7pentru crestini8 sau cu ocazia sarbatorilor religioase si ceremoniilor ) sarbatorile  presupuneau un efort, o cheltuiala de hrana si energie .

•

(istractiile populatiei erau legate de ceremonii insa acestea reprezinta e;presii ale cultului si nu fac  parte din timpul liber.

•

Astfel, din punct de "edere istoric, e"olutia timpului liber a fost influentata, in principal, de doi factori importanti si anume durata medie a "ietii si producti"itatea muncii.

•

!u se include si timpul fiziologic de baza 7repaus, somn etc.8 deoarece acesta se mentine cu o pondere relati" constanta in bugetul de timp.

•

(urata medie a "ietii s)a dublat in ultimii '33 de ani , de la +

•

In cadrul eurobarometrului O@uropenii şi calitatea "ie4iiF 7'3:8, subiec4ii au a"ut de ales dintr)o listă de $< factori ) + factori care contribuie cel mai mult la ni"elul lor de "ia4ă actual şi + factori care pot contribui la ameliorarea ni"elului lor de "ia4ă. &ar alegerea subiec4ilor a mers spre

•

a fi în stare bună de sănătate ) '

•

a a"ea "enituri suficiente pentru satisfacerea ne"oilor ) $

•

a a"ea membri de familie pe care se poate conta la ne"oie ) $=>

•

In cadrul eurobarometrului O@uropenii şi calitatea "ie4iiF 7'3:8, subiec4ii au a"ut de ales dintr)o listă de $< factori ) + factori care contribuie cel mai mult la ni"elul lor de "ia4ă actual şi + factori care pot contribui la ameliorarea ni"elului lor de "ia4ă. &ar alegerea subiec4ilor a mers spre

•

a fi în stare bună de sănătate ) '

•

a a"ea "enituri suficiente pentru satisfacerea ne"oilor ) $

•

a a"ea membri de familie pe care se poate conta la ne"oie ) $=>

•

(răgan, &., 7$12+8 sus4ine că trebuie să acceptăm implementarea condi4iei fizice în conceptul şi terminologia sănătă4ii. A fi sănătos înseamnă a fi puternic, a fi "iguros, robust din punct de "edere fizic, rezistent la efort şi la agen4ii stresan4i pro"eni4i din mediul ambiant.

•

K? defineşte sănătatea astfel O?ănătatea este starea de completă bunăstare fizică, mentală şi sociala, care nu se reduce la absen4a bolii sau a infirmită4ii. (e4inerea celei mai bune stări de sănătate de care este capabilă persoana umană este unul dintre drepturile fundamentale ale omuluiF.

Acti"ită4i motrice de timp liber  $ervicii de agrement si divertisment concept * &unctii* tipologie

•

&n prezent timpul liber nu este apreciat doar ca un timp rezidual in raport cu timpul de munca ci acesta este folosit in scopul largirii orizontului de cunoastere precum si de odihna acti"a pentru reconfortare.

•

Astfel, se poate constata ca noile ne"oi de consum si noile e;igente pri"ind calitatea componentelor turistice aduc imbunatariri pri"ind consumul timpului liber , stimuland aparitia si dez"oltarea unor ser"icii specifice , a celor de agrement.

•

?er"iciile de agrement fac parte din categoria de baza a produsului turistic deoarece asigura odihna acti"a a turistilor prin satisfacerea ne"oilor fizice si psihice ale turistului, creand cadrul necesar

 petrecerii placute si instructi"e a timpului liber. ?er"iciile de agrement contribuie astfel direct la realizarea calitatii "ietii . •

Agrementul se defineste ca fiind ansamblul mi0loacelor, echipamentelor, e"enimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice , capabile sa asigure indi"idului sau grupului social o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire fa"orabila.

•

Prin aceasta definitie se remarca atat "arietatea acti"itatilor de animatie si multitudinea planurilor pe care actioneaza precum si faptul ca agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea ne"oilor de odihna acti"a ale turistilor, e"identiind statutul agrementului de componenta de  baza a ser"iciilor turistice .

•

Kbiecti"ul principal al unui program de animatie este de a propune turistilor o serie de acti"itati, de care acestia sa fie constienti ca e;ista si la a caror desfasurare pot sa participe acti" sau sa aleaga o "iata sedentara, fara sa fie preocupati de respecti"ele acti"itati.

•

/uristii trebuie sa fie constienti ca acti"itatile e;ista si daca simt ne"oia sa participe nimic nu ii poate impiedica.

•

*oncomitent cu aparitia ser"iciilor de agrement, ca urmare a satisfacerii ne"oilor turistilor legate de oferirea posibilitatii de a a"ea o "iata de "acanta mai acti"a, sa stabileasca relatii intre ei, moti"ati de un imbold comun, di"ertismentul, se dez"olta un alt concept la fel de important si anume animatorul turistic.

•

Animatorul trebuie sa fie abil astfel incat sa moti"eze turistii sa participe la diferite acti"itati, cu unicul scop de a face acestora se0urul cat mai placut si mai amuzant si de a)i a0uta sa)si recuprereze fortele, nu doar fizice cat si cele psihice, inainte de a re"eni la "iata cotidiana.

•

Animatorul turistic este persoana care coordoneaza acti"itatile unui grup de turisti, misiunea sa fiind ca respecti"ul grup sa)si indeplineasca obiecti"ele, fa"orizand in acelasi timp relatiile interumane .

•

(in punctul de "edere al organizatorilor de turism, agrementul reprezinta un factor de competiti"itate , de crestere a atracti"itatii statiunilor turistice prin di"ersificarea si dez"oltarea mi0loacelor de agrement .

Prezenta animatiei si "arietatea formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumita zona si asigura, de cele mai multe ori, re"enirea acestuia Acti"itatile de agrement desi sunt eterogene si dinamice , cu o multitudine de forme particulare se pot grupa in functie de mai multe criterii si anume  •

*el mai frec"ent organizarea agrementului se particularizeaza pe forme de turism de litoral, montan 7de "ara si de iarna8, balnear si in orase 7pe trasee turistice8 .

•

&n cadrul turismului de litoral se remarca forme specifice de agrement si anume sporturi nautice, talazoterapia, porturi de agrement si cluburi nautice, amena0area pla0elor pentru cura helio marina acti"a etc.

•

Pentru agrementul montan se disting acti"itati specifice pentru cele doua sezoane X de "ara  drumetii, alpinism, speologie, mountain bike etc. si de iarna  soprturi de iarna, schi, bob, saniute, patina0 etc.

•

Pentru turismul balnear acti"itatile de agrement for fi in concordanta cu ne"oile specifice persoanelor de "arsta a treia .

•

&n functie de spatiul de desfasurare se disting agrement inchis 7club, hotel, teatru, cinema, discoteca etc.8 si agrement in aer liber 7gradini publice, parcuri de distractii, stadioane, comple;uri sporti"e etc.8

•

(upa sezonul turistic se e"identiaza agrement de iarna 7sporturi de iarna8 , agrement de "ara 7sporturi nautice8 si agrement permanent .

•

K alta modalitate de structurare a ser"iciilor de agrement are drept criteriu numarul de participanti si se remarca agrement indi"idual si animatie de grup

•

Prestatiile de agrement se grupeaza si dupa scopul a"ut in "edere in competiti"e si ca scop in sine .

•

Nn alt criteriu folosit este "arsta si se e"identiaza ser"icii de agrement pentru copii, pentru tineri, pentru adulti si pentru "arsta a treia.

&n functie de pret ser"iciile de agrement se impart in ser"icii gratuite, cu pret unic, cu pret mediu si de lu; •

(upa ni"elul de organizare se disting  servicii organizate de catre unitatile de cazare si/ sau alimentatie ,  servicii organizate la nivelul statiunilor  si servicii organizate de catre terti.

•

?er"iciile organizate la ni"elul statiunilor au un grad mai mare de comple;itate si di"ersificare deoarece acestea sunt realizate cu a0utorul societatilor comerciale turistice si cu administratiile locale.

•

?er"iciile organizate la ni"elul statiunilor pot fi centre de echitatie, centre sporti"e, cluburi de "acanta etc.

•

Printre ser"iciile organizate de catre terti se numara parcuri de distractie, turnee ale ansamblurilor teatrale, muzicale, de dansuri etc .

•

&n functie de modaliatatea de participare a "izitatorilor prestatiile de agrement se grupeaza in active prin implicarea turistului in diferite programe de di"ertisment 7sporturi, concursuri, 0ocuri8 si  pasive in care turistul se comporta ca un simplu spectator 7"izitarea obiecti"elor turistice, participarea la anumite e"enimente culturale, sporti"e8

Parcul de distractii Ulackpool Pleasure Ueach din Yorkshire , Anglia •

@uropa nu este lipsita de parcuri de disractii, dar cel mai mare si mai interesant se afla nu pe continentul  propriu)zis , ci dincolo de area anecii, in Anglia .

•

Ulackpool Pleasure Ueach este considerat, in ceea ce pri"este spectaculozitatea echi"alentul britanic al americanului DennHLood Park 7 Pittsburgh 8.

•

&naugurat in $21:, el conser"a inca un montagne russe din lemn 7Uig (ipper8, laudandu)se totodata cu doua caruseluri, un Ehost /rain si o Ulack Jole, o centrifuga uriasa 7 BlHing achine8 si o replica moderna a *orabiei lui !oe.

•

*ea mai noua atractie este Calhalla 7cu o lungime de :