Abrudeanu I. R. - Păcatele Ardealului faţă de sufletul vechiului regat - Fapte, documente şi facsimile

ION RUSU ABRUDEANU

NICATELE 111111EALULUI FATA DE

SUFLETOL UECHIULUI REM FAPTE, DOCUMENTE SI FACSIMILE

CARTEA

CARTEA ROMANEASCA;, BUCURE$T1 45.832

,

www.dacoromanica.ro

ION RUSU ABRUDEANU iNCHINA ACEASTA CARTE, DREPT PRINOS DE RECUNOSTINTA DIN

PARTEA SA, CA ARDELEAN, MEMORIEI ETERNE A EROILOR SI 1NVALIZILOR DIN ARMATA VECHIULUI RhGAT, CAR' Cu ATATA NOBIL AVANT 'SI-AU SACRIF1CAT VIATA SI 'SIAU SANGERAT TRUPUL PENTRU ELIBERAREA ARDEALULUI DE SUB JUGUL UNGURESC.

www.dacoromanica.ro

PREFATA Prezenta carie nu are nici o pretentie literara. Ea este destinatil sa de$tepte interesul marelui public cititor, prin panca par documentará, asupra atitudinei $i actiunii anti-nationale, imprimata conducerii partidalui national roman din Ardeal, in tot timpul marelui räsboiu european, de afire nefastal austro-fil Alex. Vaida, ca consimtimardal tacit, dar vinovat al d-lui Iuliu Maniu, eea-ce explica' in mod firesc tinuta refractará politici lemeinice de unificare sulleteasca $i de consolidare nationald din partea potentatilor ardeleni, ajun$i stapani pe guvernul tdrii. In al doilea rand volunud de fat& prin cuprinsul lui, sintetizeazii revolta $i protestal mea impotriva spiritulai de destramare, care Alex. Vaida i Iuliu Maniu, ca $i ceilalti exponenti ai partidului national roman din Ardeal, au adarnicit opera de intiirire a noulai slat intregit $i au compromis, zi de zi, prestigial $ibana repulatie a Romans ilor ardeleni in ochii fratilor din vechiul regal, cari cu data nobil avant $1 cu preful celor mai mari ¡elite de siinge $i avere au intrat in crancenul macel al lurnii, impin$i numai de dorinta stanta de a ne desrobi $i de a ne da $i nouci, Ardelenilor, putinta de a tr.& $1 a ne desvolta intr'o viaä libera i independenta. Este strigeital mea de indignare impotriva bratalizdrii uria$elor sacrificii aduse de vechiul regal pe altaral anillitii nationale, ca $1 impotriva nepriceperii, a lacomiel, a ingratitudinei, precam $i a tataror ofenselor aduse limp de 10 ani de ace$ti polilica,stri, improvizati prin forta imprejararilor, salletulai entuziast, generos, bun $i iertator al Româniet eliberatoare. Ca roman ardelean, care de 40 ani trilesc pe pa mantul ospitalier ,si binecuvlintat al vechiului regat $i am fost deci in masura sa constat $i sä veld ca pro prii met ochi tol efluxul situ de sincera dragoste $i patriotic interes pentru cauza suferintele fratilor mei din Ardeal, cred ca nimeni nu-'mi va contesta nici dreptul, nici

www.dacoromanica.ro

4

denut $i hotárui, loate datoria, de a respinge pe calea atacurile si insultele grosolane, ca care presa i arutmiti membri ca pretentii de callara i educatie din particlal national nu 'Meeteaza sä trateze de ani de zile-populatia a pe conducatorii politici al vechiului regat, necrufind nici macar memoria marilor sal tarbafi de odinioarli, cari au de$teptat o nafie, au pica o tetra $i an marit-o.

Din document ele sensationale ce voiu publica, ca $i din textul bro$urei clandestine, prefafata de Alex. Vaida, apdruta la Viena 2n 1922 (anal incoronarii) sub titlul Ardealul Ardelenilor..." pe care o voiu reproduce in intregime in partea Ill-a a lucrarii de fatii, se va vedea cu vOrf $i indesat cum au ¿n fries anii dintre conducatorii mandrului Ardeal sá rilspanda caldelor statornicelor sentimente frate,sti, ca $i jertfelor supra-omene,sti, pe car? vec'hiul regal le-a adus, con,stient, pe altarul realizarii idealului secular de anire a tuturor Ron-1,4,111°r.

Pentru moment, iata o mostrtl dintr'o mie: Insua Ion I. C. Bratianu, inteleptul $1 fericitul infapluitor al politicei instinclului national, n'a scapat de a fi rastignit de ace$ti cioclii ai ideii nafionale. Gazeta Transilvaniel", vechiul organ ardelean, ajuns in posesia $i sub directia lui Alex. Vaida, scria ca neriqinare in numcirul salt din 13 lanuarie 1921 urtnatoarele: Numele d-lui Ion Briitianu ramane pe veci peeetluit cu rt4inea

aceasta, cu actul de trädare fata" de Banatul românesc". Ion I. C. Brätianu, care plecase dela conferinta pacii $i parasise ga vernal in toamna anulai 1919 tocmai din caaza a aliatii, prin tratalul de pace, nu ne.aeordau Intreg Banatul, conform ca dispozifiile categorice ale convenfiel politice incheiattl, la 4/17 August 1916, In/re Romania $i Puterile Antantei, era taxat de tradator" de catre cine ai putea crede, stimate cititor? De catre cel mai veritabil tradator al intereselor romiltze$ti, cum voiu dovedi ca an lux de probe in cursul lucrarii mele , de catre Alex. Vaida, austrofilul incarnat, care indatil ce l'a batut norocul, in necunoasterea trecutului salt plicatos, sit ajunga, in Decembrie 1919, prim-

ministru al Romaniei Mari, a adoptat repede politica de sdrut mina" $i a dat ordin reprezentantului d'atunci al Romaniei la conferinta pitch (d. general C. Coanda) sit semneze, in numele guvernului ce prezida, tratatul ca ciuntirea Banatului faimoasa clauza a nationalitatilor

www.dacoromanica.ro

5

Guyer/1121 mull regretalulai Ion I. C. Brdtianu din 1921 nu fdcea decal RI ratifice, forfat, marea gre$ald comisii de Vaida in Decembrie 1919. De asemeni rdstigniri morale, din partea presei feird /Mu $i gird saflet a partidului national, n'au fost scatifi nici nzarii luptdtori $i animatori Take Ionescu $i pdrintele dr. Vasile Lucaciu, azi dispd-

rufi dintre noi, nici incercalul comandant de armate d. general Averescu, nici apostolul neamului N. Iorga, nici slujitorii neobosifi ai intereselor nafionale d-nii Vintild Brätianu, Ion G. Duca i Octavian Goga, cel mai valotos $1 mai talentat reprezentant

al Ardealului de azi, cari tofi au luat o parte atilt de vie $i lnsemnald in marea luptd pornitii pentra Iiirgirea hotarelor fdrii $i triumful politicei instinctului nafional. Cu tot desgustul, pe care 21 simt in sufletul mea, las sd mai urnzeze aci o noud probe)" de mentalitate ardeleand: Sever Bocu, acest vecinic pomanagiu al tuturor guvernelor romane$ti dela anal 1905 Incoace, pe and era ministru al Banatului, Intr'an expozea Malt In adunarea generalii a partidalui national din jadeful TimisTorontal, finutd in ziaa de 26 lunie 1929,1$1 permitea el, nemernical, care considerd generafia de sacrificii a Romaniei de mur-

därie a trecutului", scl se exprime astfel despre d. Vintil'a BMtianu, ce fui partidului liberal:

Trecutul meu este mai românesc deck al lui Vintild Briiliana. El, dacd n'ar fi mostenit ministerul, ar fi azi un inginer,

care, poate, nu 'si-ar castiga nici painea zilnia, fiind-c5 e lipsit de cap". Ori-ce comentar este de prisos. Dacd mai adzug cd, in Noembrie 1927, child Cel Atotputernic a chemat, pe nea$teptate, la salmi sdu pe acel, care fusese infeleptul patriot Ion I. C. Bratianu, se feicea in anele pilrfi nizlefe ale scumputui Ardeal dovada celui mai abject canibalism politic, trdgandu-se clopotele din larnurile catorva biserici romdne unite" In semn de bucurie pentru disparifia tiranulai ortodox", cilitoral va avea jalnica oglindd a simfimintelor ce desonoreazd Ardealul alai fafd de vechiul regal, cat $1 fafcl de ilustra familie a Brätienilor, a cdrei viafd este, pentru orice minte luminatcl, intim impletild ca Male actele mari dFn istoria desvoltdrii României moderne, it:cep/sir& dela 1849 $i pand In zilele de azi.

www.dacoromanica.ro

6

Cunosc prea bine resorturile suflete$ti ale imensei majoritali a Romilnilor ardeleni, stabiliti dinaintea rasboialui in vechiul regat, ca stt am magderea cä i ei, intr'un singar glas, rui vor intdrzia, dadi se va simli nevoia, de a-'$1 uni protestul lor at al mea impo-

triva triailor sub-epigoni ai Ardealului de azi, ca.ri prin calla excesiv al eu-lui lor, al unei megalomanii prost intelese $i ¿recule prin alambicul anei calturi ,si mentalitati straine, au crezut cred ea pot sa-$i aroge dreptul de a imprima RomAniel Mari noui indrumari de viald, dupá calapodal .unguresc, ca au competinfd necesard ca sä schimbe ei a$ezamintele unei fari stravechi, a Ord istorie n'o cunosc decal din gazete, daca o cunosc, a unei fari cu ideaban i bine stabilite $i care a fost in stare sa elibereze, cu spada ei, Ardealul de sub Urania Ungarilor, fard ca toli ace$ti politiciani grlibili sa se glindeascd cá, jucdnd rolul unor mediocri Herostrafi, aruncd asupra mândralui Ardeal un oprobriu, pe care

na-1 merita, $i o :vita lamina, care nu este $i nu poate fi cea adevitratil.

Vechiul regal, infelegator, tolerant i dispus toldeauna la concesiuni, când e vorba de fratii din Ardeal, le-a cedat acestora in doud rdnduri pasul intdiu la guvernarea in Decembrie 1919 lui Alex. Vaida $i in Noembrie 1928 lui Iuliu Maniu. Din neferi-

cire, s'a vdzut repede de toata lumea serioasa cá ei n'au paid reprezinta ca pricepere $1 demnitate marile interese ale neamului, incredinfate cotzducerii lor. Ar fi insci o eroare, dads' s'ar crede cti d-nii Vaida $1 Mania, ca $i ceilalli nzandarini prezumlio$i i imb.dcsili de o suficienta specified mesianismului de la Blaj, reprezinM, prin cele cloud gavernari ale lor, intreg aportul de maned, inteligenta, moralitate $i capaci-

tate al Ardealului. Toate categoriile i breslele sociale din farti sunt azi unanime a constata ea guvernarea de pomind a d-ion Maniu ì Vaida a in$elal intreaga opinie pubiichí $1 a distrus lode nade/dile de mai bine din partea partidului national, dar ea n'a putut stinge credinta ca in Ardeal mai exista $i alte force intelectuale $i morale deal cele ale ghiftuitilor dr. R. Boil& dr. A.urel Dobrescu, Sever Bocu, Emil Hätegan, Tiberiu Vornic i alei efusdem farinae". Personal sunt addnc convins ca in scuria vreme adevdrul $1 dreptatea spuselor mele se vor verifica complect. Cdci, dupd canz phtM azi, Ardealul ne-a dat in politica farii elenzente de netagaduilli va-

www.dacoromanica.ro

7

loare, ca Oct. Goga, fratii Ion $i Alex. Lapedatu, generalul Traian Riowiu, G. Bogdan-Duica, dr. I. Lupa, dr. P. Groza, dr. Oct.

Prie, dr. Silviu Dragomir $i alfii, tot astfel un viitor apropiat se va insarcina sii dovedeascg cii dincolo de munti mai sunt $1 alti oameni vrednici, ca ravna de mimed, ca respectul adevarului isioric $1 cari, plz$1 la treabli, vor $t1 sa restabileascä banal rename $i prestigiul Ardealului de alta-data. este necesar sa se $tie n'au fient nici-odata Ace$tia insä,

parte din laboratoriul" nenorocitului archiduce Francisc Ferdinand, ande, Nina la asasinarea acestuia, se depanea o muncd excesiva' numai pentru Intarirea Austriei caiolice $i impotriva României $i a intereselor superioare ale neamului rornernesc.

Ardealul, mandrill Ardeal, a avat $i el parle de dureroasa glorie ca tinzp de 7 ani, pad la izbucnirea marelui rlisboizt, .0 fie reprezentat in acest laboratoriu" destractiv prin Rlex. Vaida, acest geniu Mu al intregei politice române$Ii ardelene dinainte $i dupii ilisboiu. Ca laborant in acest laboratoriu", Alex. Vaida pus

la contributie lode puterile sale suflete$ti, spre a servi o cauza stilling ca total de marile $i superioarele interese ale neamalui, pentru-ca mai tarziu tot acest neam, lard' a-i canoa$te bine trecutulTlin de plicate, sa-Ilmpartligasca de o generoastz amnistie, Iticandu-1 prim-ministru al Romasniei intregite $i apoi ministra de interne, cele mai 'Matte demnitati in slat, in care, departe de a-$i fi ariz'tat dragostea de a consolida marea opera infliptuita impotriva

vointei sale, a pad tot posibilul ca s'o sllibeasca si s'o destrame, in tovarii$ie ca banal $i nedespartital sau prieten Iuliu /Ylaniu.

Din cele expuse mai sus, cititoral va lnfelege pe deplin ros/al aparifiei volumului de PP'. Desigur, nu cu mima a$oarli m'am hotarit sii intreprind aceasta

manca ingrata. Dar interesal adevaralui istoric, care va trebui si a$eze pe fie-care la local slat dupa merit, fiind mai pretios decal ori-ce alte consideragiuni de fratie", ria itzgeleasa, a lost pentru mine mai puternic $1 mai decisiv dec0.1 toate ezitafiunile de ordin sentimental.

Sper cd generafille villoare vor acorda gestului mew valoarea cavenita. Daca $i barbafli de talent, cari se vor simfi iademnati si scrie istoria critica' a marelor evenimente din trecutul nostril apro-

piat, vor giisì in cartea de fata un material bogat $i verified,

www.dacoromanica.ro

8

os/-enea/-a mea nu va fi fost zadarnicd $i va forma pentru miner singura $i cea mai hrdnitoare rdsplatd. *

*

0 lucrare ca caracter istoric nu are nici o valoare, dacd n.0 atprinde documente indisculabile ca privire la chestiile, de care se ocupd. Istoria este martora vremilor $i lamina adevdrului =ma( expunerea faptelor se bazeazd pe realitd fi documentare neindoelnice.

Acest deziderat a fost conductilor $i pentru mine. Spre a-1 indeplini, am reicolit diverse biblioteci: la Bucure5ti, Cluj, Sibiu, Caransebq, Budapesta etc. Roadele au fost din cele mai mul(amitoare.

N'am totu$i pretenfia de a spune cä plicatele Atdealului lafd de sufletul vechiului regat, de/-a rdsboiu $i pânä azi, stint toate in$irate$i analizate in carlea de fafd. O asemenea opera ar necesita volume

intregi. Pot Insó afirma cif ea este pcind acum cea ntai compleeld $i mai documentatd. Restul numai dupd un limp mai indelungat $i ea o migliloasd Writings' se va pu/-ea aduna, in tnarele iteres al istoriei nepartinitoare. Fdrd mndoialá, multe din documentele, ca care cititoral va face cuno$tinfid, sunt extrem de interesante, usturdtoare, gray"? $i concludente ca pri vire la conduita anti-romlineascli a unora din/-re factorii conducdtori ai politicei ardelene din preajm,a $i din iimpul rdsboiului, devenifi tolua in Rome» tia Mare i generoasli cei ntai pretenfio$i ai ei profitori. In fruntea tuturor acestora figureazd, bine infeles, frondeur-uf Alex. Vaida, din al cdrui cap habsburgic" a pornit toad otra va politicei ardelene dintre anii 1907-1918, ca i loa/-e relele, de care s'a resimfit $1 se resimte Inca politica internd a Romdniei intregite. Aida' jduesc insli cà in viitor, dupd-ce cercurile hold riloare din politica Romliniei vor lua cuno$1infd de loa/-e actele

destdinuirile din volumul de lap, ca privire la activitatea antinafionald ,si criminald a acestui pretins mare patriot" de azi, vor $ti indice drumul unei retrageri penitente, ca sa r.-$1 nt.ai permitd in PO studenfimei universitare sti-$1 la aere a el face parte din generatia, care a sfaramat hotare, iar nu geamuri" De-odard cu scoaterea in relief a atitudinei dubioase a pariidalui national roma'n fafd ca politica instinctului national a vechittlui

www.dacoromanica.ro

Q

regat, care formeaa obiectul principal al acestei lucrari, an socolit ca ar fi necesar $1 instructiv, mai ales lata ca pretenfia nesa'bulta a unor frunta4 ardeleni de a conduce ei, in preponderen ta, des& nele noului slat roman, sa pun sub ochii acestora un manunchiu de cunostinfe istorice, care sá le serveascti ca un soiu de merinde sufleteasca in cariera politica $i in nemäsuratele Ion aspirafiuni, insistand, mai ales, asupra giganticului aport al vechlutui regal In marile evenimente, care au precedat $i urmat reisboiutui nostru de intregire national?". Acesta a fost gandul mea initial. Intinderea ci complexitatea maierialutui privitor la aceasta parte a istoriei trecutului nostru ar necesita ins& volume intregi $i nu acesta este scoput carfil de lap'. Daca voiu mai avea zile, sper sil umplu $i aceastä lacuna!, devenita necesard in imprefurtirile create de piedicile ce se pun noului slat roman in drumul salt spre consolidare. Piin'atunci nza

voiu margini ca, in prezenta tucrare, sti ating numai in treadit partite mai importante din nazuintele seculare $i permanente ale Romaniei de eri de a veni in afutorul frafilor no$tri din Ardeal panä la ultima $1 mareafa elapii a rasboiului de intregire nationald.. Din rezumatul succint ce va urma capitole, cititorii se vor putea totu$1 lesne convinge cä nimic nu indritue* pe frafii ardeleni, molipsiti de anturagiul vitiat din lurid d-Ion Vaida Maniu, sa ridice pretenfiunea de a conduce ei, in rehile ale Romaniel $i inchipue ca o $1 pot indeplinl cu

folos pentru far& Pentru aceastä nes pus de grea sarcinii se mai cer, pelage-I pricepere $i bun simt i peiângá doctoratul in jura" dela Budapesta sau Cluj, o cultura genertila $i o temeinica noa$tere a istoriei Munteniei fi Moldovei, care, prin unirea lor .dela 1859, ne-au dat Romania midi de eri, iar aceasta, gratie lepciunei conducatorilor ei, Romania Mare de azi. Lipsa acestei .elementare, dar imperative culturi politice, s'a dovedit cu prisosInca ca incalculabile pagube morale $i materiale! in gayernarea lui Vaida din 191911920, ca $i in cea de pomind a lui Maniu din 192811930. Bani grei, cari insumeaza miliarde, s'au cheltuit din vistieria far ji cu barbieria din laboratoriul reformatoric al acestor doi Herostrati. Dupa mine, cea mai folositoare i mai urgentä lectura pentra toti acei politiciani ardeleni, cart i,si permit sa-$1 la azi aere tutelare asupra vechiului regat, sunt in prima Unie Letopisetile" vechilor

www.dacoromanica.ro

lo cronicari munteni i moldoveni, apoi Analele parlamentare", in-

cepad ca Divanurile ad-hoc din Muntenia $i Moldova, infiintate prin art. 24 al tratatului din Paris (1856), care vorbese ca aid& su fiel despre viata politicd din cele cloud Principate romdne$ti in sfortlirile lor generoase $i nationale pad la unirea din 1859, apor despre rtisboiul ruso-romlino-turc din anii 1877178, despre ridicarea Rondiniei la rangul de regat din 1881 $i in sfar$it despre bate evenimentele, care au intiltat prestigiul Romdniei $i au pregala calea intrtirii in rtisboiu, in August 1916, impotriva Austro-

Ungariei, mama noastrA a tuturora", cam se exprima dalas ziarul Unirea", organul mitropoliei din Blaj, in numaral WU 79 din 4 August 1911. Dacd Letopisetile" $i manual ele de istorie mai veche trebuecdutate pela librdrii, in schimb Analele parlamentare" stau gralull la dispozitia tuturor deputatilor $1 seruztorilor in bibliotecile Camerei $i Senatului, a$teptiind ca .aviditate sil se vazd onorate $i consultate de parlamentarii nouilor pro vincii alipile, atat de plini unii de ei Insisi. Dar oamenii fijad ocupati ca treburi mai rentabile, add cd, odatá ajun$i in Dealul Maropoliei, ei rut insenzneazd, Prd aceastd culturd polilicá, decdt o umpluturd regulameniard, un sim-

plu numdr, cum stint pasagerii camerelor dela Hoteluri. Spre a inleitura, mdcar in parte, acest neajuns, am luat pra-mi sarcina de a condensa in acest volum partite mai esentiale din istoria vechiului regat, in legdturd ca relatiile $i sprijinul acordat de ella toate timpurile Roma ilor din Ardeal, atilt de iubitt

de toad suflarea Romania de eri $i de azi. In acela$i limp s'a impus atentiunei mete $i piles de a ilustra, pe seama cititorilor din vechiul regat, prin dovezi indisculabile, politica austro-fila sau habsbutgind, pe care an dus-o veacuri dearadul fratii din Ardeal in detrirrzentul din ce in ce mai ptigubitor al politicei instinclului national, sin gura politica ma tuitoare, care a incoltit $i s'a desvollat pe pdmatul liber al vechiului regat, pad in anul 1916, cad '$i-a pus insd$i existenta sa in joc numai de dragul Ardealului $i a realizdrii Intregirii nationale, pe care Alex. Vaida $i Iuliu Maniu o visa $i ei, dar lucran s'o vazd indeplinitd sub sceptrul Habsburgilor, nu sub dinastia natioludizaid

a Hohenzollernilor din Romania, pe depth; identificatti cu taate aspiratiunile slinte $i legitime ale neanuzlui romaesc. Manca, la care m'am supus, n'a fost tocmai u$oard, aci a irebuit sti-mi reimprospeitez cunostinta Umbel mag. /dare $i sil cilesc,

www.dacoromanica.ro

11

in/re al/ele, $i desbaterile Parlamentului din Budapesta, apdrute in Országgyillési Ertesit6", suplimentul Monitorulai Oficial maghiar, care apare sub titlul Badapesti Közldny", precam $1 o in-

treaga literaturd de räsboiu post-belied, aparata in limbile germand, ungard $1 francea. In tot materialul cales, am cautat filt cât mai bine documental, obiectiv $1 impartial. Daca pe icicolo a trebait set' descriu i sa caracterizez faptele pe numele lor adevarat, n'am fdcut-o nici din una, nici din spirit de pallid. Gilndul, de care m'am condas, a fost in prima linie sa redau evenimentelor suflul lor adevarat, scotand adevdrul la iveala prin filtral discerndmOntulai istoric. *

*

E posibil ca unii cititori zicd $i poate ca drept cavOnt cd nu e lacru /ramos, nici politic, de a mai vorbi $i ma ales de a

stdrui sii se mai vorbeascd despre la$itatea moral/i, de care au dal ata/ea probe unii dintre conducatorii fratilor ardeleni in timpul riisboiului mondial, ?wide i dupd intrarea RonuIntel in actiane. Exact de aceia$i pdrere am lost $1 eu ani de zile dearOndul, ca toate ca toate e$irile violente, lipsite $i de eleganta $i de bun simt, arancate de /mil deputati ardeleni In /ata barbatilor politici din vechiul regat, ca toatei inventia

$i par vaid-istd" a cavatulai de regätian", cu toate epitetele de Ciocoi", Greer, Bulgari", Greco-Bulgari" $i Tigani", asvarlite in plin Parlament, in discutii partkulare sau in presd, lard umbra de spirit sau talent, in obrazul colegilor lor din regal, ca load merztalitatea ungureascd, unilaterald $1 antipaticd, ca toad nepregatirea, nepriceperea ci saderile, pe care o convietuire mile'lard, cot la cot ca Ungurii, a impregnal malle sullele ardelene, fal$ificandu-le adevdrata lard sulleteascd. NW $1 presa afilialli politicei guvernulai Maniu a rdmas scan.dalizata de limbajul birgiresc ci lipsit de &laical/lined; intrebaintat mai ales de ziarul Patria" din Cluj, organul oficial al parlidului

national din Ardeal, care, in numdrul sdu din 5 Aprilie 1930, improa$cti vechiul regat ca sageata epitetului de greco-tigänime", etc.

D. Pamfil Seicaru, directoral ziarulai Curentul", respingea in numaral sdu din 19 Aprilie ca urmaloarele cuvinte energice aceastii profanare:

www.dacoromanica.ro

12

dau seama confratii dela Patria" cd profaneazd unele sentimente, pe care, dacd nu le impartAsesc, oricine este obligat sd le re§pecte... .... Greco-bulgdrimea vechiului regat, FanariotiL Tiganii regateni? Nu se

poate oare sd sfarseascd °data aceastd improscare cu insulte, atunci cdnd este mai necesar ca oricdnd sa porneascd tocmai din lirdeal semnul cuviintii si al iubirii pentru acest vechiu regat, care nu acceptd sd 1-se denumeascd isbucnirile de durere legitimd romdnism grecobulgar? Dacd un moment confratii dela Patria" si-ar face un examen sever de constiintd, sunt sigur cd s'ar rusina de aderarea la metoda invràjbirii romdnestil"

Tot atunci ziarul Cuvantul", de sub directia d-lui Nae Ionescu, scria: ...Greco-bizantino-tiganimea, pentru a epuiza intr'un singur cuvintel intreaga gamd de argumente deslAntuite impotriva ori-cdrei actiuni, care debordeazd capacitatea de rezistentla a politicianilor ardeleni, insemneazd, ide obiceiu, ca continut, o simpld injurAturd de mama sau

altceva similar. Nici un fel de alt continut nu'i-se poate da... ...D. profesor N. lorga, la un moment dat, a putut sd-si aminteascd glorios de picAtura de sdnge bizantin, pe care o are in vine, WA sti fie mai putin prin aceasta reprezentantul simbolic a/ sufletului nostru. national. Pot oare voinicii cu pricina, excluzánd aceastd picAturd de sdnge, din cultura lor, sd calce pe urmele acestui mare dascd1 de sensibilitate romfmeascd? Si este deajuns atata pen tru a fi roman si mal ales. un bun si folositor roman? Nu, bine inteles I ...Si atunci, iatd cum o simpld incapacitate de vorbire 5i de exprimare in limba folositä mai mult sau mai _putin cotidian, cu titlul de limbd maternd, poate creia un cuvtint si cum un cuvAnt poate fi lipsit de continut, uscat, chircit si tdiat de legAturile necesare lui cu mintea cu sufletului omului, ptind la reducerea lui la rolul interjectiei primitive, animalice, a proniatelor cu coadd rdsucitd incti pe crengile copacilor pAdurilor primitive. Sunt simple cuvinte voinicesti".

Dar pentru a ilustra $i mai mull iragica mentalitate a unora dintre intelectualii ardeleni, las sd urmeze aci c'dle-va randuri dintr'o corespondentd, pe care o gdsesc publicald in ziand Ordinea" din 19 Aprilie 1930 i in care se relateazd cum se exprima la

tren un senator national de-ai d-lor Vaida $i Maniu: ...La statia Rug, s'a urcat in vagon un parlamentar guvernamental de Somq, ludnd locIntr'un compartiment, unde se aflau doi domni si o doamnd.

Tot timpul cat a durat drumul dela Rag la De/, parlamentarul a desvoltat o adevdratd conferintd.

www.dacoromanica.ro

13

Ca sa ne dovedeascd nationalitatea sa de román, a vorbit numai in limba maghiara. Si-a inceput conferinta Cu o asprd critica la adresa

nici chiar pe Ion I. C. Brdtiatut, liberalilor, necrutAnd nici morlii celor vii adresandu-le insulte si blesteme. Parlamentarul in chestie

era si preot. Dupd aceea a inceput sA analizeze situatia din partidul nationaltdrAnist, incept:1nd cu cdinele dela justi(ie", d. lunian. Acesta ne-a fdcut mult rail, nu ne baga in seamd si nu ne-ascultà nici o rugare.

Dar bine cd am scdpat de el. Ca sa ne dovedeascA dreptatea ce o avea, ne-a spus ca a intervenit chiar el pentru cineva dela tribunalul Salagia,

unde era ,,un alt aline de regdtean". Acesta a fost inaintat la Curtea de Apel din Oradea, dar in locul lui a fost trimis alt cdine de regd(ean". La un moment dat acest parlamentar guvernamental a isbucnit astfel: ,Vom scilpa In curdnd si de regtiteni, ctind vom avea autonomia Ar-

dealalui, did atunci nu vom mai avea nevoie

nu ne trebue!"1).

de el

$1

nici rage

O mentalitate identicii am avut tristul prilej s'o constat personal,

vara trecutd la balle Buzia, i la un alt parlamentar national: depatatul dr. Mihai Pop din Satu-Mare, deasemeni unit". Contagiunea e mare, dacd nu chiar generaM, in saul credinciosilor bisericei unite" ca Roma. Cu lode aceste addnc jicnitoare accese de dragoste ardeleneascd", care, dela 1920, and Alex. Vaida a aruncat in fata functionarilor trimi$i din vechiul regal in Ardeal epitetul de lichele", de$i multi luptaserd pe front $i erau distin$i ca crucea ordinalui Mihai Viteazul", se inmultiaft In pro gresie aritmeticii, de mulle-ori mi-am zis, ca ardelean, cui °data înfáptuitä Rom4-

nia Mare, ar fi nedelicat lucru din parte-mi, ba chiar o crazime inutilä, ca In loc sd scuzez toate acesle lipsuri ale fratilor, de care e vinovatd numai vi/regia soartei noastre de páná mai eri, ca in loc de a fi buni $1 toleranti, In loc sui rahuirn ca totii sil ne .canoa$Ienz mai deaproape, sui ne iubim $i stimdm, In loc sd ne bucurdm de marele $i istorical act al unirii reale a tuturor Romdnilor, puniind toatá mima $i toate fortele noastre comune, spre a contribui la consolidarea noalui slat intregit, in loc de Maid aceastd sil ne etaldm lipsurile $1 sllibimundi constractivii $i

cianile, sil ne hulim i ponegrirn reciproc, factindu-ne de r4sul Ungarilor $i al tuturor strdinilor. 1) Senatorul vizat de corespondentul ziarului bucurestean pare a fi preotul unit" Aurel Biltiu, mare aderent al lui Bacchus.

www.dacoromanica.ro

14

Ap am meditat eu in adancul con,stiinfei mele ,si ap am si procedat ani intregi. M'am stdpgnit i mi-am invins an de an revolta sufleteascd, de care eram cuprins in /ala multelor nemeritatelor ofense, pe care Ardealul d-b, Maniu i Vaida le aducen su/lela/id entuziast, nobil ci pdrintesc al vechiului regal. Sufeream in mine ceam, speriind mereu o schimbare in bine, care va aduce o atitudine mai civilizatd ,si mai fraleasca din parlea intelectualilor ardeleni, inregimentali in partidul nalional, PM de asa zi,sii reg6teni".

Ca dovald cá a,sa am procedat, las sa urmeze ad cate-va randuri scrise de mine, la 1921, in volumul meu intitulat: RomAnia räsboiul mondial. Contributiuni la studiul istoriei fasboiului nostru, Bucuresti, Librária Socec, 1921", la pag. 509, capitolul XX.

Sub tidal Un cuvant sincer catre fratii din Ardeal", *earn urmdloarele aprecien:

Consider drept o datorie sufleteascd ca, de incheierea acestei lucrdri, sa adresez un ultim si sincer cuvant fratilor mei din Firdeal, artttfindu-le, pe baza unei indelungate experiente de ziarist practicatd in ogorul national cu inimd si cäldurd timp de 30 de ani in presa din Bucure,Ft1, cum trebue sd priveascd ei mdreata operd de azi a, Romaniei Mari, aceastd admirabild piramidd, ridicatd din voitele jettfe ale neamului nostru,

ditd din sute de mii de trupuri si sfintitd cu un potop de suferinte, de lacrimi si de siinge. Mormintele modeste ale parintilor i stramosilor mei din cimitirul Abrud-Satului sunt mdrturie cd rándurile acestea sunt esite din sufletul leal si entuziast al unui ardelean, care azi, cdnd s'a facut dreptate neamului románesc, nu mai are altd dorintd decdt aceea de a vedea cd armonia si !mina intelegere domnesc intre fratii sdi de acelasi sAnge. .Dacd aceastd armonie binefacatoare ar stdpdni toate inimile románesti,

desigur cd rAndurile de fat'd nu 'si-ar mai avea niel un rost. Dar, din nenorocire, nu este asa. Mai mult ca oricand, pizma si ura s'au vdrilt intre

noi azi, cand al/ern atid de mult de hicru, atal de multe de indreptat si de curdtit, cand ne sta inainte o operd imensd si pe care nu o vom putea duce la bun sfdrsit cleat prin colaborarea tuturor fiilor nearnului nostru.

,,lata deci scopul acestor randuri: Sd ne reculegem, stt ne revizuim con.stiintele si sd ne asezdm pe muncd serioasd pentru consoltdarea Romfiniei intregite. Oricare ar fi fost pdrerile unora inainte de rdsboiu si oricare ar fi invinuirile, pe care ni-le putem aduce unii altora, sd incestdm odatà cu recrimindrile si sd nu ptingdritn memoria a ceea-ce a fost frumos si curat in acest rdsboiu, sd nu aruncdm umbrd asupra urmei luminoase,

care a rdmas dupd ansul.

www.dacoromanica.ro

15

in aceasta privinta ma adresez in special iubitilor mei frati din Ardeal, cari, amestecandu-se in luptele dintre partidele politice din regat pe tema rasboiului de eliberare, comit, din netunoasterea reala a imprejurarilor, greseli nepermise i aprecien i nedrepte".

Asa am inteles eu tactica, pe care trebuia s'o urmeze dupd rdsboiu toll Ardelenii, fie cei locuiau in Ardeal, sau in vechiul regid.

De dragul acestei lactice de pace si fratie 'mi-am infranat de pornirea de a reactiona impotriva ingratiludinei si atacurilor nemeritate $i de mulle ori infurioase din tabc7ra partidului national ardelean lap de bilrbatii conducdtori ai vechiului regal. Ori-ctzt eram de scarbit, am trecul ca vederea ci peste eleganta de limbal a d-lui Vaida, care, in 1921, aruncase majorild(ii din Ca-

mera averescand epitetul de plosnite" sub forma cd s'a luptat el cu tigrii. dela Budapesta, necurn cu plosnitele dela Bucuresti", iar in Camera liberald din 1927 isi pierduse infratata simtul de pudoare, Inc& dela indltimea tribunei parlamentare trimetea in-

treaga majoritale In P(ortul) M(arsiliei), adicä chiar acolo pe nade iese ori-ce umand in primul el drum spre viata plimanteand.

51, Doamne, ate lacran i dureroase n'au mai auzit urechile mele

si n'au mai vdzut ochii mei pall in clipa, cand, desgustat $i profund revolt& de aspectul hidos, pe care li da politicei rotainesti elementul ardelean, reprezentat prin partidul national roman, m'am hotiirat sii pun mana pe condeiu, sä protestez $i sil scot .itz relief celebritatea eftind a unor iezuiti, idolatrizati de poporul ne$tiutor, naiv i lesne crezdtor al mandrului Ardeal! Insu$i faptul cd ilustrilor beirbati ai neamului, ca Ion I. C. Bea-

tianu, Take Ionescu, generalul Averescu, N. Iorga, Ion C. Grdpeat cinstea de a li-se alert candiclaturi, la disteanu etc., nu primele alegeri parlamentare, in Ardealul atat de iubit de ei $i pentra a cdrui eliberare au luptat, au suferit $1 auincdruntit,ar fi suficient ca sd zugräveascil in culori ce nu se vor $terge nici-odatd intreaga nzentalitate politicd, nationald $i eclucativd a desrobitilor pusi in fruntea faimosului consiliu dirigent. Acestei mentalitdti nenorocite si de origine pur did a fost mo$tenitä din se datore$te si laboratoriul" archiducelui Francisc Ferdinand

lozinca archi-stupidd din 1921: Ardealul al Ardelenilor I", cddea expresie si printr'o brosurd reia, in 1922, Vaida a tinut -criminalii, de care m4' voiu ocupa pe larg in cursul acestei lucrdri.

www.dacoromanica.ro

16

Dar refuzul condamnabil $i monstruos de a nu participa, in Octombrie 1922, la serbdrile Incorondrii primului rege al României intregite dela Alba Julia, dupd-ce acela$1 partid national rondat a Putt sd fie reprezentat, in Decembrie 1916, la incoronarea regelui Ungariei Carol IV dela Budapesta prin Insu# d. dr. Teodor Mihali, pre$edintele clubulai parlamentar roman? Dar scandalurile degradaioare din Camera $i intrebain(area gazelor asfixiante ca prilejul discatiei constitufiei din 1923? Nu este criminal oare $i pactul incheiat la sfilr$itul anului 1925 de ceitre d-r Aurel Lazar din Oradea Mare, ca reprezentant al partidului national, ca coman4tii din fard, deci ca agentil Moscovei, pentru ducerea unei lapte concentrice $i unitare impotriva guvernului prezidat de Ion I. C. BrAtianu, concretizatd in 11 punce, destinate la subminarea intregei noastre organizatiani de slat? Sii mai pomenesc $i de gestul incalificabil al senatorului nafional dr. Alex. Aciu, azi prefect de Sälagiu, care,in plithd Cameraldeputatilor (1925), ande n'avea dreptul set* vorbeascd, 'i-a aruncat in fatit marelui romiin $i profesor N. Iorga calificativul obraznic de

Grec"? Am ¡recut totu$i ingrijorat $i indurerat peste bate actele antipatriotice $i netzblitiile lipsite de logic?", ca 4 peste toatei incoherenia vorbelor $1 faptelor d-lor Maniu, Vaida $i a discipulilor lar. Am let'sat mereu condeiul sti odihneascd, zicanda-mi: D-zeu e mare, bun $i induridor. Poate o sei-i Indrepte $i pe rilteicitii mei frati din AreLeal! A venit insei un moment cdnd fra`na sldbea $1 nu htai prindea. Demagogia desmeitatii $i primeldioasii din ultimii ani de opozitie a

partidulai national, care a culminat in adunarea dela Alba Julia (6 Maiu 1928), dar care pulse adevdrate ravagii in mi/local WAnimei ardelene prin otra va ce se varsa zi de zi in sufletul ei naiv $i credul lard de oamenii vechiului regat, cari erau prezentati in culori mai negre decdt tiranii unguri, mi-a umplut sufletul de des¡tilde/de $i de indignare. Mil intrebam mereu: Ce impulsuri demonice, ce forte apocaliptice imping pe fra(II mei pe acest drum al pierzeirii incon$tiente? MINI =lid blitaie de cap, am deslegat insfeir,sit $1 aceastd enigm4, care mi tortura intr'una: Cauza reald era: habsburgismul sau austrofilismul, introduse in special de Alex. Vaida, laborant $i informator asidua in laboratoriul" archiducelui Francisc Ferdinand,

www.dacoromanica.ro

17

toate sufletele romanesti din Ardeal, atat din orase, cat si dela pra. Numai aceasta molima politica, care, ca tot tratatul dela Trianon, mai dainue,ste i imbrobodeste Inca cape/ele unor anumifi Ardeleni, este cauza tuturor relelor ce compromit cea mai stralacita victorie a neamului. Gratie numai, su/letal animator, vecinic primitor si duios al vechiului regal, care a lmbratisat In toate vremacu data caldura frateasdi pe toti emigrantii Ardealului pand

la fericitul rezultat al anirei politice ca patria mama, a putut fi ani dearandul ranit si batjocorit, iar cei mai distinsi barbati de slat ai micei Romeinii, autorii politicei triumfatoare a instinctului national, terfelifi si prezentati ca antreprenori ai unei glorii efline. Totusi am reusit, ca grea, ce e drept, dar am reusit sa mai /in frtina "itz loc si sa nu lovesc Ma in iubitii mei frati, cari devekleala4 din ce in ce mai bataiosi, mai gird' rezerve si lard strata la gurtt. Imi ziceam: lucru pe toti patriotii", cari SA' mai astept, ca sa-i

cereau, la Alba lulia, guvernal ca preful revolufiei si al unei expeditii fasciste spre Bucuregi, la care frica de ridicol 'i-a facut insa sa renunte In ultimul moment! In sfarsit, mutt asteptatul si fericitul eveniment s'a intamplat.

La 10 Noembrie 1928, Iuliu Maniu era sef de gavera, tar Alex. Vaida, nzinistru de interne. Tara era data pe tnana a doi Romani uniti" de con fesiune, esiti din scoala apostolicil a Habsburgisca Maki vecinica lui pomenire. Sa nu se creada cá, fiirzd ortodox, vorbesc astfel din ura ce asi

.nutri-o Iota de Romdnii uniti". Departe de mine acest gaud meschin si antinational. Eu m'am Invii(at sii iubesc si sà stimez pe

loti bunii Ronzani, fie ei ortodoxi sau uniti". Sant insa un adversar neimpacat al acelor Romani unifi", cari Intaiu lucreazd La uniti" si numai in al doilea rand ca Romani. Pe acest salt de Romani îj consider ca un ferment de disolu(ie nafionala si, dupli intima mea convingere, din categoria acestui /el de Romhni Iuliu Maniu. De altfel cititoral unifi" fac parte Alex. Vaida se va putea lesne convinge si el din noianul de dovezi ce cuprinde volunuzl de PIN. Curand clupil formarea guvernalui national-Nriinesc, prezidal noul minister era lovit dela incepait de Iuliu Maniu, am vazat

de o traicd infirmitate de nastere. Neputinta organica a d-lui .Maniu i a colaboratorilor sal de a se incadra In conceptia de paIon Rusu Abrudeanu

2

www.dacoromanica.ro

18

irie, m'a fi1cul repede sit' ma con ving Mai dreplate avea d. Oct. Goga, cand imi spuneg ca In laboratoriul acestor oameni este complect absentei ideia de stat din preocuplirile, care ii agitii In viata publica', $i ra urmaresc incon$tient, ca an sentiment de du$manie atavicii, insu$1 aparatul puterii de stat, chiar $i alunci când este in mainile lor. In fata acestui pericol nafional, era imposibil sa mai reziste mutt incercala mea frând sufleteascd, "Rai ales and m'arn convins a ace$ti incon$tienti ocupanti ai vechiului regal aveau la pasivul lor tapie de evidentä desfrdmare nationalii, ca cele urmelloare: Au practicat dela incepalul gavernarii lor un marcat conf esiona'ism militant, reluand firul persecutillor habsburgice impotriva religiei ortodoxe dominante $i a instilugunilor ei, In scopul de a favoriza biserica greco-catolicii sau unita" a Blajului; Au votat $i pus In aplicare o no.uti lege administraliva ca tendinte MN regionaliste, care sil duca la destramarea unialtii sta(alai roma, chelluind in acest scop 21/2 miliarde lei angal din budgetul sftaituit al etirii; Au compromis Regenta prin introducerea putin elegantii $i indrazneatii in sanul ei a unei rude a lui Alex. Vaida i Mihai Popovici, cu gandul de a o transforma intr'un fel de consistoriu docil $i sectar dela Blaj; ' i-au permis sa persecute pe functionarii regtiteni" $i sli maltrateze, din ordinal instrainatului ministru de interfte, plinei $i pe invalizii de reisboiu, cari 2$i cereau drepturile, Incälcate In picioare de guvernul lor, care in acela$i timp imbuiba, gratie concursulai interesal al lui R. Boi16, nepotal d-lui Maniu, ca pensil de sute de milioane anual pe functionarii anguri, cari refuzaserd in re petate randuri sa depunti juriimiintal de credinri statului roman; Au infiintal in Ardeal faimoasele cele de voinici" pentru apdrarea onoarei guvernalui", deci a batliu$ilor, destiineali de malt de partidele politice din regal; Au lmpuscat in mod stupid $i criminal, la Lupeni, 30 de muncitori nevinovati, spre marea salisfactie a comuni$tilor, aliafii guvernului Maniu; Au dal pe coloni$tii macedo-roma i din Cadrilater pe mana Bulgarilor, spre a-i schingiui i a le lu,a primaturile date In stäpfinirea lor de guvernele trecute;

www.dacoromanica.ro

19

Au lasat elementul romanesc din Buco vina prada uneltirilor agitatorulai ucrainean Krakalia;

Au aprobat gestul ticalos al primäriei ora$ulai Hateg de a schimba denumirea stradei Ion I. C. Brátianu prin acea a fostului primar maghiar Musvángi, care, neputtind suferi tovetra$la porcilor de Valachi", s'a retras la Budapesta; Au respins aprobarea deschiderii colectei pentru ridicarea unai monument marelui Ion I. C. Brätianu in ora$ul Câmpulung (Muscel), de unde au indepartat pariez i bustal ce-1 avea; Au furnizat zi de zi probe neindoelnice despre politica tor de destramare refuziind de a pune mana pe mis/re, spre a a$eza i ei o caramidli la edificlul noului stat romaln, $1,1 datid drumul apetitului milenar; Au dus peste tot o politica' de invreilbire, in loc de a imbrtifisa p politica de dragoste $i unificare sulleteascli, singura, care ar fi putut sa- mai atenueze intrit catva,in su/le/ele desiluzionate, efectele ravagiilor foamei milenare. Set mai amintesc oare $i de ne mai pomenita risipa budgetarti cu a$a numifii plimbdrefi" ai regimului Maniu, dintre cari singur, d. I. Lugoganu, se spune cá ar fi cheltuit intr'un an $1 10 luni de guvernare fantastica sumli de 80 milioane lei? Sau despre scandaloasele comisioane de zeci $i sute de milioane, incasate de diferifi partizani favorifi ai guvernului ca prilejul instralarii statului (chibrite, telefoane, etc.)? laid atatea $i altitea motive puternice, sub greutatea carom

'mi-am zis intr'o zi: Destul cu considerafiunile i menajamentele post-belice, care indestaseril condeiul in mail! M'am infrlinat destul, pentru-ca pe tofi ace$11 laboranfi, saraci ca duhul, mici de fapte, dar mari de patimi $i de stomac, sei nu-i cunoasca lumea in adevarata lor lumina!

latii, pe scurt, ceea-ce m'a calduzit ridic valul ce-'mi chinult4 sufletul in Were $i sil dau drunuil sentimentelor mele de roman ardelean unificat, sil dentasc pe tofi acei frafi ai mei din Ardeal, cari na numai ca n'au aval credinfa in posibilitatea infiiptairii Roma iei Mari, dar au complotal ei ins4i in anticamera Habsburgilor, au redactat memorii ceitre guvernele du$mane impotriva marelui rege Ferdinand: I $i a fire$1ilor nazuinfe de unire a blurt». Rom4nilor infro sin gura faret, pe care, prin' toleranfa ci buntitatea

www.dacoromanica.ro

20

excesiva' a vechiului regal, au guvernat-o timp de 2 ani dupti sis-

temul contelui Tisza, tratand pe desrobitori ca pe ni$te simpli cucerili $i odrasle ale Bizantiului! Nici raposatii politiciani bulgari Stambuloff, dr. Grecoff, Nacevici i dr. Stransky, cari pe plimeintul Romaniei, ca ajutorul i san-

gele ei, '$i-au faurit libertatea nalionala, infiripand regatul Bulgariei de azi, nu au dovedit fata de gen eroasa Rontanie ingratitudine $i lipsa de educalie politial ca d-nii Vaida i Mania ceilalfi tovara$i ai lor din clip a, in care au ajuns, in Noembrie 1928, gestionan i ai intereselor farii. Aceasta este adevarata raliune a apariliei volumului de MN. Din studiul istoric ce urmeaza $i actele care 11 insolesc, cititorut

va vedea cat su fiel, cat nobil avant $i cate jerife a pus in bate vremurile vechiul regal ca sa ajungem.la marea apoteoza a Romaniei Mari de azi, apoi cum nici-odata d-nii Maniu i Vaida n'au cerut sa' fie desrobili, urmarind $i azi in taina s'A se rupà dekt safull patriei mame, $i insfar$it motivele de Malt ordin moral natiorutl, pentru care imensa majoritate a Romanilor ardeleni, stet-

ntai de mull in vechiul regal, sunt adversarii cei mai d4rzi ai direcliei nenorocite imprimata partidului nalional de clitre cei doui Herostrali: dr. Iuliu Maniu i dr. Alex. Vaida. ,Stiu prea bine al azi, allit d. Maniu, cat $i fostul meu coleg de liceu, Alex. Vaida, dupa guvernarea de pomina, az care au compromis pentru multa vreme burial rename al virtuosului Ardeal de altii-data, se vor sinchisi prea putin de ceea-ce cred ci slid despre ilustrele lor personalitali Ardelenii stabilifi in vechiul regal. Ambii conducatori de azi ai Romaniei Mari, instrainand cele mai de seama disponibilitlig ale statului ronzart, adus prin politica lor economica la sapa de lema, sunt azi pu$i la atlapost de ori-ce lipsuri ci 1$i au asigurata o &draft* tihnitti ci bogatii. Six- le fie de bine, vor zice unii. Eu insti, afilas la varsta de 60' de ani, cred nemerit sei le amintesc urneitorul episod petrecut at ocazia unirii Moldovei cu Muntenia: La 1859, cand s'a desavar$it unirea Moldovei ca Muntenia, au fost $i atunci nemultumiri fricliuni de o parte $i de alta, mat ales din partea catorva frunta,si Moldoveni, cari 1$i vedeau periprin unire, unele interese de protipendadii. Boerul mold.o-

www.dacoromanica.ro

21

vean Nicolae Istrati, fost ministru de interne pe limpid domniei Mihaiu Sturdza Vodd, a tinut chiar sa protesteze impotriva proclarrulrii unirli, ridiand la moia sa Rotopänesti din judetul Suceavar langa Fälticeni, o statue, care reprezenta o femeie in marime naturaid, plângând de durerea ce-1 pricinuia rnarele eveniment.

Aceasta lalnica statue, din piatra ordinarli, am vazut-o in vara anului 1899. Ea probabil ca mai exista $i azi ca o vecinica marturie a politicei monarchiei austro-ungare, care, prin consulul ei dela Iasi, convinsese pe Nicolae Istrati sa se transforme intr'o noaple din in/oca/ unionist intr'un darz anti-unionist, RI scrie la 1856 o broxrd impotriva unirii Principatelor, sin gura lucrare separatista scrisá atunci de un roman contra acestui slant ideal national.

Este adevarat a d. Iuliu Maniu, care pretinde ea' la 1 Decentbrie 1918 a adus el vechiului regat pe tipsie Ardealul robit, eu aiu bine cum $i o va vedea cititorul , n'a ridicat azi,. Bädäcini sau la Blaj, nici o statue cu semnificatia celei dela Rotopänesti, $i sper nu va incerca s'o ridice nici in viitor. A lost doar cu mult mai preferabil unni asemenea gest compromitator dispunii dupä plac de budgetul unei WI de 50 miliarde lei,

Wand .0 se reverse cu imbelpgare Nilul budgetar in atatea $f atalea buz'unare ardelene, mai ales unite", in care panil mat eri-alaltaeri fluera neindurator crivatul mizeriei. D. Itaiu Maniu i amicul salt Alex. Vaida sunt azi, farli oameni fericiti". Ei mai au inset' o mare obligatie moral?!: Sä faca ceea-ce a flicut boerul moldovean Nicolae Istrati, care, indata ce s'a convins eel Austria perlicla it impinsese pe o cale gre,silli in contra unirii celor cloud' tari surori, s'a ret ras lard esitare pentru totdeauna din viata Pacatele d-lor Maniu i Vaida impotriva unirii Ardealului at patria -mamá cum voiu dovedi lard posibilit ate de riposta sunt mai multe, mai numaroase i fruilt mai krave decal ale boe-

ruldi Istrate. Din nenorocire, ele sunt confirmate azi chiar de principalul vino vat, Filex. Vaida, care la pag.

bropiri, prefatata incoronarii

1922,

i

29

a faimoasei sale

tipiiritli de el clandeslin la Viena, in anut

declard categoric urmlitoarele:

... In anul 1917, Vaida, Maniu si altii sustineau sus si tare cà ei n'aur niinic comun cu actiunea Rom5niei si cà sunt ferm decisi a croi Ardealului o soartil proprie".

www.dacoromanica.ro

22

Jata pentra-ce lumea romlineascd a$teaptd din par/ea d-lor Maniu i Vaida gestul de a se retrage din viafa politicd a Romaiei

Mari, plind mai e limp. El nu trebue sel uite ca dactl dol oameni fldmtinzi nu sant de (loud ori mai fleimanzi cleat anal singar, tloi päcdto$i la un loc sant de doad ori mai pktito,si decal anal singar. In viafa popoarelor se intdmpld cdte-odatd, mai ales in vremuri de mari crize politice, ca bilrbafi, ca o mo#enire atavicd nu locmai din cele mai fericite, sti apard in pia nuzlfimei febrile i lesne creztitoare drept genii sclipitoare, inzestrate ca misiuni ad-hoc de zlinele istoriei. Cand insd incoherenfa vorbelor $i a fa p-. in fruí nzai addnc in examenul scruldlor al opiniei pub/ice, se inttimpld ca admira/orlé fanatici sii plirdseascd la un moment dat ,,geniile" in$eldloare i sà in mitsuri pentru inlocuirea fanto,selor.

Este exact cazul Herostrafilor Maniu $i Vaida, cdrora li-se recomandd asigure din vreme o retragere mai pu (in sgomoloasd scutild de anume nepMceri sentimenitzle. ¡acolo, Rorndnia Marehárázitá, dupd concepfla teosoficd a anallabetalui Sever Bocu, de banal Dumnezea" le-a asigarat, din fericire, un traiu bun

imbelpgat, insii nu la guvernarea fáril, ci, cam spune balada lui Negru Voda:

Loc la nandstire 5i de pomenire! Bucurelti, 15 Octombre 1930.

ION RUSU ABRUDEANU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE Pentru o mai buna coordonare a vastului material ce am adunat,

am impartit lucrarea mea in III pärti. Partea I infätiseaza cititorului grija, dragostea frateasca i marele interes national, pe care Principatele romane Muntenia si Moldova, apoi Romania mica de eri, le-au aratat in mod constant fratilor din Ardeal, dear lungul veacurilor si pana la infäptuirea intregirii neamului. Partea II demonstreaza, ca dovezi indiscutabile, chipul brutal, cu care a inteles Ardealul, reprezintat prin partichtl national roman, sa raspunda-acestor sincere si inalte sentimente in clipele cele mai grele ale neamului romanesc. Partea III arata lipsa de bun simt romanesc si de oea mai elementarä gratitudine manifested de acelasi partid national fata de vechiul regat, in Romania Mare, a-tat in opozttie, ca't i la guvern. Este evident ca.* intr'o lucrare, care poarta titlul Ncatele

Ardealului fatà de vechiul regat", partea I ar fi putut sa ltpse_ascä. Acesta a fost si plana! mea initial. 0 intamplare neasteptatä insä mi-a impus absoluta necesitate de a-mi complecta volumul cu datele istorice ale partii I. Din clipa, in care un bun, vechiu i distins prieten al meu, d. Leonte Moldo van, deputat de cunoscut ca mimos luptator in miscarea nationala dinainte de räsboiu 5i pasionat colectionar de documente istorice, 'mi-a pus la dispozitie un document de o mare gravitate: o brosina clandestina, prefatata de dr. Alex. Vaida Voevod i tiparitä de el la

Viena, in anal 1922, sub titlul Ardealul Ardelenilor...", in care

declara, ca o suprema sfidare, ca Ardealul a dus lupia lard sprijinul i ajutoral celor din regal, cari se ariitaa extrem de indiferente PO de tot ce il durea si It privea", publicarea partii I mi-s'a parut o sacra datorie si tot asa de necesara si de important& ca i partile U i III.

www.dacoromanica.ro

24

De altfel insusi cititorul va intelege acest imperativ, punändu-i sub ochi numai cäteva fraze din scelerata brosurd.

... Ardealul a lost toldeauna mai desvollat, atat din punct de vedere cultural, cal si din punct de vedere economic, decal Priticipatele, mai bine zis cleat regatul, asa c noi, Ardelenii, n'aveam tecAuta in regat,iar cei din regat nu prea aveau dor de noi. TrAiam unii längd altii, färd sd ne am seama CA am fi frati"... (Pagina 19). ...Pana la Mihai Viteazul si de atunci incoaci nici ,un domnitor roman n'a incercat sd cucereascd Ardealul $i unirea tuturor Romanilor .sub un singar sceptru sus figureazd nicairi in istorie, deci Romänia a fost intotdeauna indiferentd si nepäsätoare fa tä de fatd de luptele noastre, fatd de durerile noastre"... (Pagina 20). ...Regatul si inslituflunile c,ulturale de tot solid din regat n'au fdcut pentru noi nici-odatd vre-o ispravd mai mare. Nol am lost aceia, cari, din punct de vedere cultural, am rácut pentru regat tu mult mai mult... Noi, cei din Ardeal, am fost intoldeaun.a independenfi de cei din regat si nu ne-a legat de ei, din nici un punct de vedare, nimic. Ca a fost asa, este cea mai band dovadd lupta dusd de catre biserica gr. or. romana din Ardeal impotriva tendinfelor Patriarhatului sarbesc din Karlovitz, care facea sforfari sa sarbizeze biserica. Am dus aceastd luptd MIA sprijinul i ajutorul celor din regat, cari se arätau extrem de indiferenti fatä de tot ce ne durea si tot ce ne privea. Cei din regat incep s formeze pretenfiuni asupra Ardealulai abia dupd-ce se conving cd Ardealul ar putea fi exploatat cu succes de Care regat.

La cloud celor din regat de a stapani Ardealul, noi am itspuns intotdeauna cu o nespusä indiferentä; mai mull, nu ne-am pretat nici-odatä sd rdspundem aoestui dor. Noi nici-odatA nu ne-am identificat nici cu interesele, nici cu tendintele oelor din regat... (Paginile 22 si 23). ...In tot timpal acesta n'anz pad nici o incercare sd ne apropiem de Romania i am refuzat ori-ce incercare a Romäniei de a ne cästiga de partea ei... ...Am considerat Ardealul ca fiind al nostru si am cassia, sd-1 menfinem pentru noi, ceea-ce ne-a

www.dacoromanica.ro

25

cari cano,steau Româ,zia indeajans, nici voiaa sá auda de o anire ca ea i se gliseau foarte magi, cari tr4geau la indoiald ca am face parte din aceetz$i rasa', din acela$1 neam. Acest fapt reese dealtfel nu nunuzi din obiceiurile noastre, din datinile noastre, care se deosebesc atilt de mull de acelea din regat, ci ,si din caltura noastra specified, dar mai ales din organ,zafia noastrd sociala i ln chip batiitor la ochi din deosebirea ce se constata Intre biserica noastrif $i cea din regat"... (Paginile 29 $1 30). Brutala brosurä, care, prin emanatiunile unei mentalitati mostenite din alte vremuri, palmueste in mod revoltator adevarul istoric,

i sentimentul national, nu putea ramäne färà faspuns. Cititorul se va intalni cu ea in tot cursul acestel lucrari, publicandu-i, in parten III, intreg textul, prin care Alex. Vaida incearca sä ca

rastigneasca vechiul regat.

Din citirea textului ei, ca 0. a tuturor documentelor cuprinse in prezentul volum si a caror gravitate nu va scäpa nimänui, se va

vedea ca daca 1000 de ani de roble ungureasca atarna desigur greu in cumpäna vremii, ce lung si lent proces de transfortnäri sufletesti trebue sa mai treacä pânä vom ajunge sa alipim Ardealu/

de regat in sensul larg al cuvantului. Deasemeni va mai rezulta din citirea lor convingerea pentru cititori ca Vaida, pe care eu consider ca pe un tradator de marca al celor mai vitale si superioare interese ale neamului nostru, a privit totdeauna infaptuirea Romäniei Mari drept o uritä himera, uitänd insä cà himerele de al-La-data au devenit binefacatoarele i rentabilele realitäti de astäzi.

Dacia indräzneala ar fi suficientä ca sa acopere o crima, desigur al Alex. Vaida ar fi alb ca omatul. Sunt insa pete, care, odatä

zute pe fruntea unui om, ori-care ar fi cutezanta lui, incetul cu inoetul trebue sa-si piece capul. Tata motivul puternic i pentrti care, ori-ce va face Va/da de azi inainte, eu am adanca convinpre ca el nu va scäpa de raspunderea i sanctiunea final& care este mal apropiatA decat se poate crede.

www.dacoromanica.ro

PARTEA L Cuprinde in esenta : Luptele si näzuintele continue de unire ale neamului romanesc dela Inchiegarea sa i pana In ziva infäptuirii României Mari. Ortodoxismul i piedicele puse in calea lui de calvinismul ardelean si catolicismul habsburgic. Nefasta spärtura data unitatii de Credinta

cu prilejul unirii" din anul 1698 a unei par

a Românilor din

Ardeal cu biserica Romei. Sprijinul moral si material acordat in decursul veacurilor de Principatele Munteniei i Moldovei, apoi de Romania mica de eri, cauzei nationale a fratilor din Ardeal pana la actul unirii politice dela Alba lulia (1 Decembrie 1918). Nasterea, afirmarea i triumful politicei instinctului national, care, pentru vechiul regat, a fost in toate vremurile o dogma imutabilä i sfânta.

Rasboiul de intregire nationall

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I.

O SCURTA PRIVIRE IN TRECUTUL ARDEALULUI, MUNTENIEI I MOLDOVEI Poporul roman din Ardeal a fost timp de peste 1000 de ani in vecinic conflict, pe viatd si pe moarte, cu poporul maghiar, adicä cu urmasii lui Arpad, cari, impinsi de betia emigrdrii si a cuceririi -unui pärnant mai roditor decdt stepele Fisiei, au reusit sä ocupe 0. sa se stabileascd treptat-treptat in Ardeal. Ungurii au ocupat Ar{lealul in patru rdstimpuri si anume: La inceputul veacului XI, sub regele lor Sf. 51e fan, au pus stapanire pe Valea Somesului; la sfdrsitul aceluiasi veac, sub Sf. Ladislau, pe Valea Muräsului si Tarnavei Mici panä in muntii Säcuimei; la mijlocul veacului XII, sub Geza II, pe Va.lea Tarnavei Mari pdnd la Olt, lar in timpaul dormniei regeiui Andrei II, la ineeputul veacului XII/, Tara Barset Trei-Scaunele Säcuimei 1).

Formand o rasä aparte si hind stransi ca intr'un cerc de fer Intre popoare de alte origini, Ungurii simtiau instinctiv cd, pentru era o chestie de viata de a Cauta sà desfiinteze, prin fortd sap prin asimilare, toate acek elemente sträine, asupra cärora imprejurari fatale le-au dat ascendentul puterii. Aceasta este geneza nesfärsitelor lupte ce au avut loe vrame de 1000 de ani intre Romanii bästinasi si Ungurii nomazi. Entuziastul istoric Nicolae Bälcescu ne aratd cä in cea dintai .epoca a intemeierii Principatelor Tärei romdnesti (1290) si a Moldovei (1356) ambele aceste state s'au väzut mai intaiu amenintate in nationalitatea i existenta lor politic& cand de Unguri, cand de Dupä mai multe si indelungate lupte, aceste pretentii cad 1) Vezi: Incercare de istoria Romdrillor pdall la 1382" de dr. Aug. Burma, pag. 126-127. Bucuresti, 1912.

www.dacoromanica.ro

30

sdrobite de vitejia Romanilor. Dar lupte si mai mari ii asteaptä cu o natie g mai numeroasd si mai puternicä, cu Turcii, cari nävalesc la 1360 in Europa. Impärätia romano-bulgard cade sub izbirile Turcilor la 1392. Mircea cel batrizn (1386-1418), unul din cei mai mari si mai vestiti voevozi ai Munteniei, reclama dela Turd aceastä mostenire. El voeste a intrupa toatä Romanimea intr'un singur stat. Strivit insä intre Unguri si Turci, Mircea este silit a f)äräsi o parte din cuceririle sale si a primi suzeranitatea Portii, cu care incheie, la 1393, un tratat, prin care asigura Romänilor urmatoarele drepturi: De a profesa nesupärati religia lor, de a-si alege Voevozit st de a se carmui independent, dupä legile lor. Dreptul de a face räsboiu sau pace 1). DOMNI1 MUNTENIEI SI MOLDOVEI, APOI BISERICA ORTODOXA DE APARARE PENTRU ROMANII DIN ARDEAL

ZID

Istoria ne mai aratä ca Mircea cel Nitras); care se intitula Domn a toatii Tara româneascle, isi intindea stäpanirea nu numai in sudul Dundrii, d si in nordul Carpatilor, unde 'i-se inchina Ducatull Amlasului, al Fagärasului si Banatul Severinului.-Si unde se simtea putperea aoestor Vozvozi, viata romaneascd lua avänt 2). Intr'adevär, in välmäsagul luptelor ce au fost nevoiti sä poarte, mai ales cu asupritorii asiatici pentru apararea existentei lor nationale, Romanii din Ardeal, pelangä forta lor de rezistentä natural& au avut norocul sa fie enorm de mult sprijiniti de Domniile pämantene din Muntenia si Moldova. Istoria Principatelor dunarene ne dovedeste cd Domnii sau Voevozii lor, ca si biserica ortodoxa si ierarhii ei, cu un cuvant fratii mai liberi, au avut mera; gandul indreptat spre fratii lor oprimati din Ardealul vecin, iar, cand imprejurarile erau favorabile, Domnii incercau chiar a-'si extinde posesiunea in pärtile ardelene si a elibera o parte din frati. Se poate spune chiar ca existenta Principatelor Munteniet si Moldovei, deci a Romaniei mici de pand mai eri, a fost singura /paVezi ,,Romiinii sub Mihai Viteazul" de N. Balcescu, edijia nouii de Alex. Lapedatu, pag. 5 si 6. (Vezi Patriarhul Romdniel dr. Miron Cristea, Inalt Regent" de I. Rusu Abradeanu, pag. 465 (Discursul rostit de Patriarh in ziva de 20 Maiu 1929 cu prilejul serlArilor unirii dela Alba Iulia).

www.dacoromanica.ro

31

Aza" de apärare si de incurajare a elementului romänesc Ardeal, cu care au intretinut un frecuent schimb de elemente etnice.

Acest schimb s'a accentuat mai ales cu incepere din veacul XV, cand, in urma unei räscoale in contra aristocratiei maghiare si a egoistilor popi catolici, infäptuit, la 1437, scelerata uniune a celor trei natiuni (unio trium nationum), acea fairnoasa conjuratiune a Ungurilor, Säcuilor i Sasilor, dirijatä exclusiv impotriva Românilor, cari au fost despoiati de toate drepturile civile i politice. Cänd nu mai puteau suporta noianul de nedreptäti, batjocure crime, Romanii ardeleni apucau calea codrilor si se strecurau prin potecile tainiee ale Carpatilor la fratii lor din Muntenia si Moldova, unde totdeauna au fast primiti cu cäldurä si dragoste fräteascii.

Pe mäsurä ce Domniile pamäntene din Muntenia si Moldova se consolidau, se intärea i biserica ortodoxa, a cärei credintä o impartäsiau toti Romänii, dei era in necontenitä luptä cu catolicismul impulsiv, ajutat in Muntenia de Unguri, iar in Moldova de Poloni, popor eminamente catolic.

Invätatul nostru profesor d. N. lorga 1) spune cä Ardelenii aveau la inceput numai sate si preoti i ca vlädiciile, adicd forta principalä a rezistentei Romänilor ardeleni, le-au fost date, la inceput i cate-va veacuri dearandul, de fratii din Principate. Asa apare in part& ardelene episcopul Macarie la 1397, doi ani dupä incheierea tratatului din Brapv (1395), in care Mircea cel batra ni-se infätiseazä in conditii egale ca impäratul Sigisnuznd (1387 1437) in lupta de apärare a crestinätätii impotriva invaziunii turcesti.

Rada cel Mare, Domnul Munteniei (1496-1508), care a adus in tara pe Nifon, patriarhul mazilit de Turci al Tarigradului, spre a organiza biserica romaneascä, a infiintat in satul Geoagiu din Ardeal (jud. Alba) o episcopie, unde mai tarziu intalnim pe episcopul Cristo for.

Viata manastireascä a pätruns in Ardeal tot din tärile romane. Intemeietorul primelor mänästiri romane din Ardeal a fost cälugärul Nicodim (t 1406), care a infiintat manastirea Prislop din tara Hategului. Domnita Zamfira, sotia voevodului muntean Moise Voc I) Vezi Sate $i pr2o(i" de N. lorga.

www.dacoromanica.ro

32

(1529-1530), o restaureaza i indata apare acolo un episcop romanesc i altii dupa el. O influenta binefacatoare asupra desvoltarii bisericil romane din

Ardeal au avut $i Domnii /Yloldovei 51efan cel Mare (1457 1504) $i Petru Rare$ (1527-1546), cari, izbutind sa-$i asigure $i. sa mentina posesia Ciceului i a Cettitii de bald din nordul Ardea-

lului, au infiintat manastirea $i episcopia Vadului in cap cu episcopul le fan. Istoria cunoa$te vre-o 12 vladici ai acestei episcopii, toti atarnatori de mitropolia dela Suceava (Moldova). Episcopia dela Geoagiu apartinea mitropoliei Ungro-Vlahiei dela Targov4te. IN T1MPUL DOMNIEI LU1 MIHAI VITEAZUL (1593 - 1601)

Mihai Viteazul, suflet mare $i expansiv, fiind convins cä numai biserica va sustine mereu vie ideia unitatii suflete$ti a rasletitului 'neam romanesc, indatä ce s'a urcat pe tronul Munteniei, a acordat o deosebita atentie bisericei noastre strämose$ti. In anul 1595, et incheie cu Sigismund Báthory, principele Ardealului, un tratat de alianta, prin care se recuno$tea de catre acesta ca toate bisericile

romane$ti $i toti slujitorii lor din cuprinsul ./1rdealului se alit sub despusul mitropolitalui dela Tárgov4te $i traese dupd randuelile biserice,sti ale tárii lui Mi/jai". fistfel puse Mihai Vileazul baza unitatii de credinta i suflete$ti a Romanilor, fapt, care, pentru acea epoca, insemna lucru mare. Batand la 5elimblir pe cardinalul Andrei Báthory, caruia varuI sau Sigismund ii cedase Ardealul, i intrand in Alba Julia (1 Dedupa d. N. cembrie 1599), Mihai Viteazul reinfiinteaza aici mitropolia ortodoxa a Romanilor, cari mai Iorga infiinteaza

inainte erau organizati mai mult in sate si biserici". El aduce dela Prislop (tara Hategului) pe episcopul loan si-1 aseaza mitropolit la Alba Julia, unde infiinteaza" manastirea Sf. Treimi i zide$te o biserica ortodoxa, drept catedraiä a mitropoliei Ardealului. Pe locul altarului ei se afla azi ridicata biserica noua, zisa a incoronärii", in care a fost incoronat marele rege Ferdinand I ca rege i regina Maria ca regina a tuiuror Romdnilor in ziva de 15 Octombrie 1922. Dela Mihai Viteazul incoaci, mitropolitii dela Tárgov4te $i. apoi dela BucureA primesc titlul de mitropoliti ai Ungro-Vlahiei" in baza tratatului din 1595, care dispunea ca toate bisericile din Ardeal sa se supuna mitropolitului dela Targovi,ste i sa tralasca

www.dacoromanica.ro

33

dupa datinile i obiceiurile bisericii de dincoace de Carpati". Mamie Domn al Munteniei restabilea astfel in drepturile ei vedija mi-

tropolie a Tärii romanesti, cäreia Inca dela 1359, cand s'a infiintat mitropolia dela Curlea-de-Arge,s, datu-i-s'a mitropolitului de aci titlul de mitropolit al Ungro-Vlahiei ci exarh al plaiurilor", ceea-ce insemna Ca el si apoi urmasii säi dela Thrgovi$le §i mai ca delegati ai Patriarhului ecumenic tärziu dela Bucurt,Wi aveau grija pastoririi Romanilor, pe atunci toti din Constantinopol drept-credinciosi, din tot Ardealul etc. Condica stanta a mitropoliei din Bucure$ti pästreaza cu sfintenie azi inscrierile cu alegerea bisericeascä a episcopilor i mitropolitilor ardeleni, fäcute cu mana lor, intärind fägäduiala de a tine dreapta credinta si a asculta in total de mitroajute politul Ungro-Vlah!ei, incheind cu cuvintele: ka D-zeu!" La V ad, in Ardeal, unde Stefan cel Alare, Domnul Moldovei, infiintase o episcopi2, Mihai Viteazul trimite episcop pe loan Cernea, iar la Muncaci aseazä episcop pe Serghie dela Tismana. Dupä-ce Mihai Vileazul cucereste si Moldova, el convoaca in luna 'Iunie a anului 1600, la Iaci, un mare Sinod, Inca numai imparatii Bizantului mai avusesera in vremuri bune atätia vlädici

alunati in jurul lor. Din nefericire, succesele politice si na:ionale ale marelui erou n'au fost de lunga duratä. Ele s'au präbusit repede. Din Domn .al tuturor Romanilor", cum era in 1600, urmarit de numerosii säi dusmani, in cap cu fugaritul Domn al Moldovei, Eremia Movild §i fratee säu Simeon MoviM, ajutati si de strainii din afar& in primul rand de nobilimea ungureasca a Ardealului, uriasul Mihai V iteazul ajunge in scurtii vreme un Domn pribeag, fära nici

pete,2 de pämant, incat, insotit de abia 70-80 ostasi devotag, pleacä la Viena i la Praga, ca sä arate impäratului Rudolf ca nïizuintele sale pentru cauza cre$1inismului au lost mai curate decht lamina soarelui pela antiazi". Mamie Domn a murit ca un erou, in varsta de 43 ani, fiind ucis miseleste,

in zlua de 19 August 1601, pe campia Turzii (azi

lui Mihai), de catre niste soldati ai generalului austriad Basta. Scurta, dar uriasa lui activitate a oprit pentru o clipa roata ltunii, infaptuind unitatea noastra de credintä, unitatea sufleteascä 1. Rusu Abrudeanu

3

www.dacoromanica.ro

34

si culturala, care au pregatit apoi terenut pentru unitatea nationala, ce avea sä vie definitiva abia dupa 317 ani. Istoria noastra nationala va releva totdeauna cu mandrie faptul ca Mihai Viteazul a priceput, cu vioaia sa. minte militara si po1(itico-diplomatica, ce putere infätisa biserica romana ortodoxa, una ,si nedespartitii, pentru unitatea sufleteasca si deci pentru viitorul nearnului nostru. Sub puterea acestei convingeri puternice, a re:noit el legätura de veacuri a bisericei ardelene cu biserica Munteniei, intärindu-o prin conventia incheiata cu principele Ardealului, Sigismund Bdthory, conventie, care a durat OM in anul 1698, cand Austria, ca lozinca ei divide et impera", a rupt-o, vazand ce primejdie cuprindea pentru imparatia ei aceastä legatura sufleteasca. Caci nu trebue sä se uite faptul, ea mergänd mitropolitii Ardealului la mitropolia Ungro-Vlahiei, spre a fi hirotonisiti, ei intrau ca acea ocazie in contact si cu Domnii Munteniei, cari ii incarcau cu daruri, ii imbarbatau si insufletiau, facandu-i sä se intoarea la scaunul pästoririi lor mai oteliti g mai increzätori CA vor putea rezista, cu ajutorul fratilor lor munteni si moldoveni, in lupta ce erau for-

t** s'o poarte cu calvinii si catolicii, indräzneti si acaparatori, din Ardeal. DELA Mil-JAI VITEAZUL PANA LA NENOROCITA UNIRE" CU BISERICA ROMEI

Cand stapanitorii straini ai Ardealului au inceput sa-si dea bini seama de pericolul ce prezintau pentru ei legaturile sufletesti ale Romänilor din Arde31 cu Principatele Munteniei si illoldovei, a inoeput din partea lor reactiunea. Cel dinta!ii, care a ridicat steagul persecutiei, a fost episcopul romano-catolic Ndprdgyi din Alba Julia, care, dupa caderea lui Mihai Viteazul, a dispus ca biserica romana-ortodoxa, zidita de mareie erou langa catedrala sa, sa fie däramata, deoarem nu so cuvine sa" stea o bisericä schismatica" langa fereastra palatului sail. (Non dvet penes lenestram pallacii schismaticum tempi= fieri. 18.11-1602) 1). Intr'43 asemenea atmosferä s'a inceput o pri1) Vezi Patriarhul Romdnlei dr. Miron Cristea" de /. Rasa Abrudeanu, pag. /168. (Discursul rostit de Patriarh la Alba Julia ca prllejul serbarilor unirii din 20 Maiu 1929).

www.dacoromanica.ro

35

goaná sistematica impotriva Romanilor, mai ales a preotilor i cdlugärilor, cari treceau din 'raffle romdne in Ardeal. ziceau Ungurii le-a ven't peirea din Tara Prin cdlug?iri

ronaineascii. Si lie deci to(i izgoniti din Ardeal, fiind-cd ei lac pe, spionii i ei au adus lui Mihai vesli despre stared lacrurilor de aici" 1). Cu toatä aceastd opreliste, episcopal moldovean Dosoftei (16221625) vine la Alba Julia in urma stäruintei lui Stefan Toma, ;Domnul Moldovei, unde era exarh al mandstirilor. Mitropolitul Hie Jorest al Albei lulii vine dela mandstirea Patna, din indemnul Domnului Vasile Lupa. Multi alti Domni románi, ca Maid Basarab, Serban Cantacuzino

§i mai ales Constan/in Bracoveanu dau Ardealului o deosebita atentie, zidind aici biserici i mandstiri. Constan/in Brancoveanu V odd- scria despre mitropolia dala Alba cd se luptd cu protivnicii ei ca o corabie in mijlocul valurilor inviforate ale märir. De-aceea offal mitropoliei ajutor bänesc in galbeni i moia Merisani din judetul Arges. In comuna Siimbdta-de-jos, lAng5 Fligdras, zideste o mdnastire, iar la FtWiras o bisericä. Biserica Sf. Nicolae din Brasov (Scheiu) primege din bel§ug danii multe in mosii i munti dela mai multi Voevozi romani, din ve-

nitul carora a sustinut insemnatele asezaminte locale de cultura romaneasca.

O multime de alte biserici, ca cea dela Porcesti, Räsinari, Ocna Sibiului, Bula etc. sunt facute tot de Voevozii romani. Pânä i biserica mândstirii dela Muncaci, dincolo de Maramuras, in pártile azi rutenegi, este zidita de voevodul moldovean Constan/in, predecesorul lui fustratie Dabija Vodd, la 1661 2). Cu tot ajutorul dat de Odle romdne, lupta RomAnilor ardeleni

pentru pästrarea nationalitátii §i a credintei a fo3t din cele mai grele. Fiind supusi stápánirii unguresti §i austriace, Ungurii 'Meer-

calvinizeze cu forta, iar Austriac:i sä-i catolLizeze, cu concursul imparatilor habsburgi O. al cAlugárilor iezuiti. Dar cu toate silnicii/e, impildrile i persecu:iile, Romdnii ardeleni, gratie sprijinului continuu dat de Domnii i Mitropoliji Munteniei cau

Idem.

Idem, pag. 1167.

www.dacoromanica.ro

36

Moldovei, au putut sa-si pästreze limba si legea. Incepänd din anul 1571, istoria ne vorbeste de un sir intreg de episcopi si mitropoliti ortodoxi din Ardeal, sfintiti la Ttirgov4te i Bucure,sti. Mamie nostru invdtat N. lorga citeazä cu cifre si date exacte 19 capi ai bisericii romäne ardelene, cari au pästorit in Ardeal, dupä-ce au fost hirotonisiti la TtIrgov4te si Bucurqti, cu incepere din anul 1571 si pänä la 1698, and s'a desävärsit nefasta unire

a unei pärti

a

Românilor ardeleni

Cu

biserica papalä dela

Roma 1).

1)

Vezi Istorla blsericei vomit:6W',

vol. II

355-356.

www.dacoromanica.ro

de N. lorga, pag.

CAPITOLUL II.

NEFASTA UNIRE" CU BISERICA ROMEI Crestinismul s'a intredus in Dacia prin colonistii romani. Urma-

Romaii, au fost crescuti in crestinism, pe 'care l'au ii cultivat i raspandit mai departe 1). Deja pela jumatatea veacu-

lui II dupa Christos, crestinismul prinsese radacini in intreagä Dacia, iar prin secolul IV si V se aflau in D(acia, in special in Dacia centrala (Ardealul de azi), institutiuni bisericesti bine or..ganizate. Asa dam de o Mitropolie, pe al carei ocarmuitor, Teofil, il vedem luand parte la Sinodul ecumenic din Nicea (325), repre-

zentand, in calitate de episcop al Scitiei si al Daciei, tot-odatä biserica crestinä din Tracia si Moesia 2). Pe timpul navalirii Ungurilor, in Ardeal, exista aici o Mitropolie

ca resedinta la Alba Julia. Principele 011a aid invata doctrina crestinä, dupa care se boteaza, in anal 948, la Constantinopol, de unde aduce, la intoarcerea in patrie, pe monahul leroteiu, implinind prin instalarea lui scaunul arhieresc, devenit vacant. Cu incepere din anul 1002, cand Ardealul ajunge sub dependenta Ungurilor, sub regele lor 5lef3n cel sfänl, care ii increstinase in invata-

turile bisericei papistase, se ivesc, de-odata cu schimbarea politica, primele dificultäti i frecari pentru Romani, cari toti apartineau bisericei ortodoxe rasaribene a Bizantiului. In vremea domniei regelui Ungariei, Bela IV (1235-1270), se accentufaza mai vädita tendinta Papei de a-si intinde suprematia sa i asupra Ro-

mänilor. Apoi toti regii Ungariei ()fell rand pe rand ierarhiei papale sprijin puternic in nazuintele ei de cucerire a sufletelor Roma nilor.

Vezi Cr35tinismul in Dacia" de Oh. Enliceanu, pag. 15-49. Vezi Vechia Mi.'ropolie a Ardealului3 de N. Popea. pag. 47.

www.dacoromanica.ro

38 BISERICA ROMANA-ORTODOXA IN LUPTA CU CALVINISMUL

Conferirea titlurilor de nobleta, care era impreunata cu prerogative din cele mai mari, era undita de prins suflete, lar, cAnd aceasta nu era de ajuns, intervenea constrdngerea cu därile persecutiile. Rascoala lui G. Doja din anul 1437/38 a fost in parte rodul nemultumirilor religioase.

Dupa dezastrul bätäliei dela Mohdcs (August 1526), in care oastea regelui Ungariei, Ludovic II, a fost nimicitä de Turci, iar Ungaria cazu sub stäpanirea otomana, principatul Ardealului isi castiga independenta sub Domnitori de religia calvina. Din acest moment, peldnga catolici, incep i calvinitii predominanti sa vdneze sufletele Romanilor. In Dieta Ardealului din 1566 se voteaza de majoritatea calvinista o motiune, in care se dispune cd Românii sti se converleascil la calvinism i, In cazul cd nu vor, sd fie alungati din tard". Sub domnia principelui 5telan Bathory, Dieta mai hotäräste ca Romaii sit fie tinuti In sclavagiu desdsd lie in tarli numai tolera(i, dar ci aceasta nunzai at& timp cal vor voi principele i nobilii 1). .5i pad afunci vor fi obligati sit pldleascli tot felul de ddri, cdci mi meritä un tralgment mai bun sau vre-o gra(ie" 2). Sub principele Mihail Apali (1661-1690) pdna i capul bisericei romdne, mitropolitul Saya Brancovici, a fost supus unei batjocure din cele mai odioase. Iata ce istoriseste in aceasta privinta neobositul cerceator d. G. Bogdan-Duicd, profesor la universitatea din Cluj: Sava Brancovici, sezand °data la masa principelui ApaII, in Blaj, Calvinii, ca sa-1 poata acuza si cazni, au cumparat pe o femeie prostituata ca sa aduca un ate] infasiat, in loc de copil, sa-1 boteze. Mitropolitul, sim'ind inselaciunea lor, se scula de pe scaun, se duse la femeie si desfacu scuticele. Vazand catelul, se Intoarse la masa si taie o si o dete bucata de ridiche, din care manca el caci era Vineri cainelui. Dar cainele o mirosi si nu vru s'o manance. Fitunci mitropol, litul kid o bucata de carne din blithil, din care se servisera principele secretarii sal, si o dete cainelui, care o imbuca cu pofta. Mitropolitul zise atunci: Daca ar fi de legea mea, ar manca din bucatele m2le si eu boteza; dar filnd-ca nu mananca, nu este de legea mea. Deci sa-1 Vezi Archival pentru fflologie ,si istoria Romdnilor" de T. Cipariu, pag. 224. Vezi Istoria bisericeascd" II de Andrei 5aguna, pag. 101.

www.dacoromanica.ro

39

boteze aceia, cu care dimpreund mdnanca tot aceleasi bucate, asa cd se numara cu drept intre ai lor!

Din cauza

acestui limbagiu,

principele dete poruncd sd bata cu

toege pe mitropolitul,

despreoleascd in targul din Vint si sa-1 bata in cel mai crunt mod pana isi va da sufletul" 1).

Ca s'a scape cu ori-ce pret de mitropolitul Saya Brancovici, Calvinii 'i-au inseenat un proces de imoralitate i l'au dat in judecata sinodului, care, sub presiunea ungurului P. Alvinczi i in urma sustinerii acuzdrii de cAtre superintendentul calvin M. Tofeu, l'a

ridicat din scaun. 'I-au secuestrat apoi averea si l'au bagat in temnitä, din care a fost scos numai in urma interventiei printului 5erban Cantacuzino, Domnul Allunteniei, care l'a adus in Bucure$ii, unde a si murit, retras fiind la mitropolia UngroVlahiei 2). INJONCTIUNILE CATOLICISMULUI I DESAVAR$IREA UNIRII" CU BISERICA CATOLICA

O schimbare radicald a lucrurilor se intâmpld dupa trecerea Ardealului, la 1696, sub domnia Habsburgilor. Impdratul Austriei, Leopold I (1654-1703), crescut sub influenta Iezuitilor si destinat inca din copildrie pentru tagma preoteascd, väzdnd starea pre; cara a catolicismului din Ardeal, pe care il devansase calvinismul, se decise sà inmulteascä numdrul catolicilor prin cdstigarea de suflete din rdndurile Romanilor, cea mai numäroasä populatie a Ardealului. Astfel, la indemnul guvernului din Viena, se incepurä numai decdt, in 1696, tratative Cu mitropolitul Teofil al Albel

lulii pentru unirea" Romanilor cu biserica catolicd

a

Romei:

Dei fusese sfintit arhiereu la Mitropolia Ungro-Vlahiei din Bucure#i (18 Septembrie 1682), unde jurase sä pdzeasca legea ortodoxd, mitropolitul Teofll, intors acasd, depune jurämänt si in fata superintendentului calvin, care ii bdga nasul sd vazd pdnä si ce

fierbe Romdnul in oalä in zi de post. Dar mitropolitul juca pe douä tab/ouri. Crezdnd cà daca RomAnii vor adopta unirea" cu biserica Romei, vor putea i preotii br trdi ca oamenii, el inträ in tratative cu mandatarii cardinalului Collonici dela Eszlergom, punAnd mare pret pe fägaduelile impäratului. Vezi Documente istorice", pag. 137. Viena, 1850.

Vezi Acte si fragmente", pag. 225, de T. Ciparlu.

www.dacoromanica.ro

90

Indatä insa ce a ajuns la Bucure#i vestea despre tradarea mitropolitului Teofil, Domnul Munteni2i Const2nEn Brancoveatzu el insusi originar dela /Ylitropolitul Teodosie al Ungro-Vlahiei Vestem din Ardeal se incepu o lupta aprigä, care a atras in

välmasagul ei, mai mult ori mai putin, pe toti Romänii din intreaga intindere a Romanimei 1). Negocierile incepute pentru

unire" n'au dus la nici un rezultat pratic. Mitropolitul Teofil, originar din Teicq, muri subit in anul 1697, nu fara bänuiala dd a fi fost otravit 2). O noua rezolutie imparateasca, cu data de 14 Aprilie 1698, puse din nou Romanilor chestiunea unirii" cu biserica papala. Textul rezolutiei era urmatorul: Core preot romdnesc va face martarisirea credinfel, cel rdmdne a se fine si mai departe de legea greceascd, MO face o legaturd ca catolicil, recunoscdnd pe pontificele din Roma ca -pe cel mai "inalt Patriarh, acela se va bucura de privilegile preofilor catolici"3).

Aceste privilegii erau: preotii romani sa nu mai fie iobagi, derul roman sa-si aiba reprezantantii sai in guvern, in Dieta tarii g la toate autoritatile publice, religia romaneasca sa fie religie recepta in tara si in special episcopul roman s'a fie membru al guvernului, urmand ca si poporul roman sa se bucure de toate privilegiile religiunilor recepte i sa fie natiune recunoscutä in tara. In urma acestor promisiuni, desigur foarte mari, prin care se infatisa Rornânilor inceputul unei noui ere politice, noul mitropolib Atanasie, usor de sedus si slab de caracter, care fusese hirotonisit si el la Bucure,sti (22 Ianuarie 1698, in prezenta lui Dositei, Patriarhul lerusalinudui), convoaca pe ziva de 7 Octombrie 1698 Sinodul la Alba Julia. In acest Sinod, dupa lungi desbateri, cum cerea gravitatea imprejurarilor, i dupa tot felul de promisiuni mari pentru natiunea romana, pe care le fäceau Iezuitii Baranyl §i Hevenesy, imputernicitii cardinalului Collonici, se primi unirea" cu biserica Romei in forma propusä de imparatul Leopold I prin rezolutiunea sa din 14 Aprilie 1698 4). Vezi Istoria bisericel romdnesti", vol. I, de N. lorga, pag. 421. Vezi Pdrpi alese din istoria Transilvaniel", vol. I, de O. Barifia, pag. 171. Vezi Cronica lui 5incai", anul 1638.

Vezi Independenpa bisericeascd a Mitropoliei romdne de Alba Julia" de N. Densusianu, pag. 19.

www.dacoromanica.ro

41

TEXTUL ORIGINAL AL ACTULUI UNIRU"

latb in facsimil textul original al actului unirii", care a fost iscalit numai de 38 de protopopi i de mitropolitul Alanasie, rit Cu pecetia Allitropoliei de Alba Julia:

/MA 4 yo(c) mpri(w'ih)

110(h)

nporronorah

EA