ABC Apicol Vol1 -C.I.hristea Si L.S.padurean

CONST. L.

-

H R I S T E A :-* G -W...-- - L . S . P A D U R E A N . _ -.-_

Membru de onoare

I

a1 Asociatiel CreBCPtorllor de Albine

din R. 8. Romania

q!p-

.

- ~ . C

--

.

:r. , . .

.-

.

. -

:.

..- ..I*

-),--*.-p

..

:

ti;:

.-. -----''-

.

.

~

:*

.

B U C U B E # T I

.

.-

.... A P I C 0 L, lucrare ampla de sinteza, i n care se i m b i n a rinduirea sistematica - dupa alfabet - a terminologiei de specialitate, cu informarea teoretica g i p r a c t i c i a c i t i t o r u l u i i n problemele cresterii albinelor ~i s p o r i r i i producfiei stupinii. ABC-UI apicol inmanuncheaza experienta de aproape 50 de ani a autorilor, studii ~i realizari originale culese d i n toate c o l f u r i l e t a r i i ca si ceeaceeste nou si insugit d e s t i i n t a $i practicazilelor noastre d i n apicultura mondiala. Confinutul nofiunilor este prezentat p o t r i v i t c e r i n l e l o r fiecarui termen. Acolo unde t i m p u l a b a t a t o r i t bine cunogtin;ele, prezentarea este mai succinta, iar unde nevoile cer mai m u l t a cunoagtere, c o n t i n u t u l nof i u n i l o r este mai detaliat. Fiecare termen a fost chibzuit bine pentru a nu d a c i t i t o r u l u i nici t o m u r i de biblioteca, dar nici o schematizare nefolos itoare. Acolo unde notiunea prezentat; are contingent5 cu a l t termen, se fac t r i m i t e r i cu indicativul V a n .(vezi notiunea ...) pentru a se evita repetarile. Necesitatea si utilitatea practica a acestui gen de lucrare a fost doved it5 cu prisosintZ. D e la prima edifie a lucrarii l u i A.I. Root ,,A B C ... x y z apicol" au trecut aproape I 0 0 ani. Zecile de e d i t i i care au urmat dupa aceea, relua, rea idei i i n R.F. aGermaniei de catre R. lacobi care semneaza un ,,ABC al albinelor", dictionarele apicole publicate i n Franfa, U.R.S.S., R.S. Cehoslovacia 5i i n alte tat-i arata dorinta mereu treaza a apicultorilor de pe toate meridianele de a cunoaste si de a f i i n posesia unei documentari

A BC

A.B.C.... APICOL

6

A.B.C

.... APICOL

sistematizate i n rezolvarea problemelor pe care ie r i d i c i viafa ~i product i a stupinei. Const. L. Hristea a adunat de-a lungul tirnpului o vast5 experlent5 5i o bogata documentatie $ t ii n f i f i c i pe care le-a orinduit metodic, le-a sintetizat ~i le-a i n f a f i ~ a tintr-un limbaj deopotriva accesibil pentru amator ca yi pentru profesionistul exigent. Liviu Pidurean a adus unele. c o m p l e t i r i ~i contribufii de ordin ~ t i i n t i f i cprecizate la cuprins. Editura, ca yi autorii, nutresc speranla ca sugestiile c i t i t o r i l o r v o r ajuta la imbunatZtirea l u c r i r i i, astfel ca editia vi itoare s i i n l i t u r e Iipsuri le inerente acestui inceput.

AC este denumirea dat5 armei de atac ~i aptirare pe care albina o intrebuinieazg fn lupta cu inamicii s5i. V. n. Albina, aparat de atac qi ap8rare ~i Veninul albinelor.

cret5 toxine care afecteazc?.nervii motori ai aripilor, paralizindu-le, iar pe de alt3 parte, traheele obturate de numlrul lor din ce in ce mai mare, impiedic5 normala functionare a clilor respiratorii. Simptome caracteristice apar rnai ales la Inceputul primtiverii, cind pe fundul stupului se v5d multe albine moarte f5rS aripi. Cele muribunde ies din stup abia tirindu-se gi mor curind. ffn timpul iernii albinele sttnd In ghem, infectia se produce in masti qi de aceea pierderile in primtivarti sint mari. Acarienii gtisesc posibilitgti de inmultire chiar gi vara, cind timpul e rece gi ploios, iar albinele sint silite sti stea aproape unele de altele ca sti ptistreze cgldura puietului. Tratamentul acestei boli parazitare se face prin medicamente care sufocti parazitii In traheele albinelor parazitate, fgrg ca s l facg vreun r l u albinelor. Cel mai eficace este preparatul Folbex care este impregnat in figii de culoare verde, impreun5 cu substante ce fnlesnesc arderea figiilor. Aplicarea tratamentului se face astfel: din partea laterala a cuibului se ridicti cinci faguri, apoi se face in podigor un orificiu de 311 cm. Seara se inchide ur'

ACARIOZA este o boa15 gravti care

atacti albinele. Ea nu a aptirut pin3 acum in tara noastrti, dar a distrus rnulte stupini din ttirile din apusul Europei. Boala. este cauzatti de paraziti din familia acarienilor numiti Acarapis Woodi, care ptitrund prin perigorii moi de la intrarea primei perechi a stigmatelor toracice a albinelor tinere, ajung in trahee qi aici se inmultesc. Albinele mature, de 12-15 zile, nu mai pot fi atacate, ctici perigorii stigmatelor inttirindu-se, devin tepoqi gi bareaz3 intrarea parazitilor. Femela acarianului are lungimea de 123-180 qi lgtimea de 76- 100 microni, iar masculul numai 96 -102 lungime gi 60 -63 microni 16time. Dupti imperechere femela depune fn inveliyul traheei albinei 20-30deoug din care eclozioneazti dupg 14 zile prima generatie. Atit parazitul adult ctt gi descendenla, se hrtinesc cu hemolimfa gazdei. fnmultindu-se, ei se-

ACARIOZA

12

ACIDUL ACETIC

sd nu se estind5. Stnpina i n f ~ c t a t d trebuie s5 rdmin5 pe Ioc pin5 la terminarea tratament.ului, dups care va fi dusd la un cules bun, dar mai departe de alte stupini, eel pubin la 3-5 km. 1 2

- femelH; - mascul

diniaul si prin orificiul din podigor se introduce cu cjutcrul unei sirme o figie aprins5. E a arde far5 flac5r5, emitind vapori toxici pentru acarieni, dar inofensivi pentru albine. Dup5 o or5 stupul se deschide. Operatia se repet5 de opt ori din 7 in 7 zile. Se trateaz5 astfel toti stupii din stupins. Oricit de bune a r fi ins5 tratamentele ar5tate rnai sus, o stupin5 bintuitA de acarioz5 trebuie f,inut5 in carantin5 doi ani si numai dac5 in acest timp nu rnai apar semne d e boal5, poate fi consideratg vindecat5. Pentru coloniile infectate, organele sanitar-veterinare raionale trebuie s s rezerve spatii largi de cules in locuri izolate, unde nu se ing5duie accesul nici unei alte stupini; in felul acesta culesul bun este cel care asigur5 nu numai hrana necesar6, dar si o regenerare activ5 a cuibului. Cercetiitorul Bailey sustine chiar c5 productiile bune de miere contribuie la stirpirea bolii. Acarioza, fiind una dintre cele rnai primejdioase boli pentru stupini, apicultorii trebuie s5 o declare de la incepnt, luind toate m5surile ca ea

Trahee invadatk de acarieni

ACARIAKUL POLENTJLUI. Carpoglyfus lacti, foarte asemtin5tor cu Acarapis Woodi descris rnai sus, este un parazit care atac6 rezervele dt. polen ale stupinei. Acest parazit il consum5 in intregime si elimin5 escrcmentele sub form5 d e pulbere finb. Rgspindirea lui in niasa polenului poate fi frinat5 printr-o p5strare adecvat5 cit yi prin liofilizarea prodiisului. V. n. Polenul, p5strarea hli. ACIDUL ACETIC glacial in concentratie de 98% se folosegte cu succes la dezinfectarea fagurilor infestaf i d e boli gi d5un5tori, cum sint de pild6 fluturii g5selniJei. Acidul in contact cu aerul, la o temperaturs de 18 -20°C, se transform5 in ~raporicare p5trund chiar t i prin membrana sporilor, distrugindu-i. De aceea operatia se va face afarii, in zile cdlduroase, inlesnind astfel evaporarea acidului. El se folosegte in doz5 de 2-3 c m 9 e n tru fiecare litru din ~ a p a c i t a t ~ estupua lui ori a dulapului sau a localului in care se face dezinfectarea fagurilor. Fagurii se agazB in stupi goi, pusi unii peste altii in stiv5, stind pe un fund unic, dar lipindu-le urdinisul de jos precum si orice crSp5turi. Peste ramele primului stup cu faguri se asaz5 o bucat5 de vat5 sau tifon pus% in dou6, care se strope$t,e cu o cantitate corespunz5toare de acid. Oricite corpuri d e stupi cu faguri s-ar rnai aseza deasupra acestuia, peste fiecare corp de stup se pune pinza de tifon sau vat5 cu acidul respectiv. Sus se intinde o hirtie cerat5 fixat5 in piuneze,

ACIDUL ACETIC

peste suprafata ultimului corp d e stup din stiv$, se q a z & capacu] vi se ]ipegte. Stiva se lass astfel 10 zile. Dac5 operatia se face in toamnii, stiva poate fi 18sat8 astfel ping la prim5vara urmiitoare: cu dou5 zile inainte d e termenu1 cind apicultorul are nevoie d e faguri, o dcsface, iar fagurii se tin dou5 zile la aer. Vaporii de acid acetic, fiind toxici pent,ru om, nu se va lucra in camera inchis&, IocuitH, ci numai in aer liber, sau in camera cu usile gi ferestrele deschise. De asemeIlea, acidul atac6 pielea miinilor ai deci trebuie folosit cu mult5 atentie sau cu mlinugi d e cauciuc. El atac5 ~i obiectele de metal; deci se va evita folosirea lui in operatiile d e dezinfectare. Acidul acetic alimentar are o folosire practic5 in stupin5 si anume: in hrana de stimulare a albinelor in prim5var5, determinind o urcare a procentului de puiet in cuib pin5 la 19%. Se dozeaz5 precis 3 g acid acetic, m5surat in eprubeta gradat;, se amestecci cu putinii ap5, dup5 are se toarnci Lntr-un litru d e sirop.%e d 5 d e trei ori cite o jumatate litru sirop la trei zile interval. Siropul sci fie cald. ACIDUL FENIC are in operatiile de stupin5 diferite intrebuin$5ri. Mirosul s5u puternic iritii organele senzoriale d e miros ale albinelor, indepsrtindu-le. In felul acesta stuparul poate sci lucreze mai ugor. Cum ins5 6-a constatat c5 mierea absoarbe uneori mirosul acidului, operatia se face cu mult5 p r u k n t i i . I n ultimul tlmp acidul fenic se inlocuiegte cu benzaldehid5. V. n. Benaaldehidci. ACIDUL SULFUROS, V.n. s u l f u l .

ADA PA TO^, vas d e diferite forme, din care apa picur5 sau curge in fir

AERUL

13 Adiiprilorul pentru albine: 1 - asul cu apfi; 2 - scindura d e scurgere; 3 - cRrRmizi absor-

subtire pe o scindur5 prev5zut5 cu canal &pat in z i g z a g ; scindura ad5piitorului se vopsevte cu o culoare care atrage atentia albinelor din departare. Ad5p5torul va sta totdeauna in plin soare, pentru ca apa s5 fie bine inc5lzit5. In prim5verile reci se pune in adspator ap5 cald5, deoarece albinele care a r sorbi ap5 prea rece sint curpinse de frig, amortesc gi nu se mai pot intoarce in stup. P e timp rece cfnd albinele nu pot ieyi pentru adusul apei, apicultorul le-o ofer5 chiar in stup. V.n. Apa. Un bun ad5p5tor de interior este jgheabul din rama-hrtinitor. Se introduce zilnic ap5 in jgheab printr-un orificiu din podisorul stupului. 1111

ADELFOGAMIE,

V. n . Consangvini-

tale. AERUL, a t i t d e trebuincios vietii, este cu at,it mai necesar coloniei, cu cPt intr-un stup puternic sint perioade cind populatia dep5segte 7080 000 de albine. f n acest caz, dac5 aerul a r lipsi sau ar fi neindestul5tor s-ar ivi multe neajunsuri. In verile prea c5lduroase se inalt5 cu 2 mm fundul stupului cu scopul de a crea curenti. De asemenea, in timpul transportului 4n pastoral este nevoie s5 se lase spatiu intre faguri vi sus, sub capac, pentru ca aerul s8 se prime-

AERUL

14

AEROSOL1

neascl mereu, ccici lipsa oxigenului ci gi pe acela de a pcistra in stup un are drept consecintj moartea albinelor. anumit procent de umiditate. fn cazul In schimb in timpul iernii e sufi- unui transport in pastoral, in stupii cient un urdinig de 2,5 cm. Albinele cu miere necSp5citii consumat5 din suport5 foarte bine iarna, in ghem,o plin de albine, c5ldura din interior proportie de 2% bioxid de carbon, creste, umiditatea e din ce in ce mai care ar ucide alte fiinte. Cercetiitorii mare gi trebuie s5 intervin5 un curent au g5sit in ghemul de iam8 a1 colo- de aer provocat de stupar prin diferite niei pin& la 3,81% bioxid de carbon, dispozitive de aerisire. El va fi ampliceea ce le determin5 s5 duc5 acolo o ficat de albinele ventilatoare care nu via!% de ssmihibxmare ou un metabo- numsi c5 elimin5 surplusul de umilism redus, un consum mic de hranCi ditate, dar chiar riicoresc interiorul ;i deci o uzur5 organic5 neinsemnatg. stupului, c3mpenseaz5 gi echilibreazg Cind p r o p ~ r t i abioxidului de carbon microclima interioarj. Aceeavi situadep5ge;te anumite limite, iar in cuib tie se observ5 cind e un cules abuna apiirut puietul, albinele Incep s5 dent, cind in stup sosesc in aceeasi ventileze activ, ele se rarefiaz5 in zi 5 kg nectar ce este transformat in drep tul urdinigului, prin care aerul miere, r5spindit in faguri in strat piitrunde msi adinc in ghemul d~ ier- mai mic pentru evaporarea surplusului nare. Aerul are o compozitie nornlal8 de apii; dac5 in stup aerul nu a r cirde 79% azot, 21% oxigen, ;i 0,03% cula activ, miycat de albinele ventilabioxid de carbm. S-a stabilit c5 cea toare, mierea nu s-ar mai matura. mai potrivit5 proporlie de oxigen in Vaporii de ap5 ies pe urdinig datoritfi stup este de 12-13% din volumul presiunii din interiorul stupului, cit aerului din stup. Cind oxigenul ajunge si a albinelor ventilatoare ce accelela 20%, deci intr-o proportie prea reazii procesul acesta. mare, colonia incepe s5 se agite, iar ACRDSQLI. E j t e o metoda prin care atunci cPnd proportia coboari sub 5% unele m3dicamente sint pulverizate colonia se asfixiaz5. Aerisirea stupului nu are numai ro- in particule extrafine sub actiunea lul de a elimina surplusul bioxidului unei presiuni; aerosolii pstrund in de carbon gi a-1 irnprosp5ta cu oxigen, felul acesta in organism, in special pe cfiile respiratorii ale albinelor cit yi in stup, pe faguri, pe accesorii etc., nimicind acolo bacteriile ce provoac5 diferite boli. Aplicarea acestei metode in stupsrit a d a t rezultate bune cind, sub presiune - cu un dispozitiv asemdniitor cu cel din clinicile O.R.L. - se pulverizeazg in stup antibiotice, astfel: 1 g de streptomicind se solubilizeazii in 3-5 cm3 ap5 distilat5 gi se pulverizeazii, in medie cu acest sirop '10-20 colonii. Pulverizarea se repet5 la interval de Aparat de aerosoli 7-5 zile, de trei ori intr-o primivar5. pentru tratarea boAcolo unde boala este prezentii, pulvelilor albinelor

AFUMATORUL

15

ALBINA

riztirile se fac cu o cantitate dub15 de solutie. Cu aparatul de aerceoli se poate aplica, la neroie o metodii unic5 de dresaj a albinelor. V. n. Dresajul albinelor.

AEGBIATORDL e o unealt6 foarte necesar5 stuparului. Sint mai multe modele, din care dou5 sint mai cunoscute: afum5torul cu foalc a1 lui Bingham, cunoscut la noi sub denumirea de 7,Yulcan", si afum5lorul cu ventilator a1 lui L a y e n s actionat de un arc de ofel ca eel a1 ceasornicului. Combustibilul folosit la afum5tor e diferit: bucgti sau aschii de brad sau de fag uscaie, putrebai de salcie, coceni de Porumb, buret' u'cafi de stejar, materiale Ce 'a' un fum7''' abundent gi rece. Fumul fierbinte, h e cscios, albastru, nu e bun pentru albine, caci le irit5. Stuparii de la umplu afumetoarele cu ace d e d i n timP yi tinutela pin semintelor d e brad> pastrate din an jn an, bine uscate; ele dau un fum bun yi cu miros pl5cut de terebentin5. Folosjnd oriEare alt combustibil, dac5 apicultorul pune jn afumatOr de P ~ ~ h m u l va fi mai placut pentru albine, miirind efectul lui linigtitor. Cind lucrgrile in ziua respectivj s-au telmi-

nat, afum5torul trebuje scuturat d e cenug5. Din cind in cind orificiul COnului afum5torului se va cur5fa d e zgura ce se depune pe el.

AFUMATORDG cu ~ U L F un dispozitiv cu care prin arderea sulfului se fsgurii, in vederea distrugerii fluturilor yi larvelor d e g5selnit5 8i a diferitelor ciuperci ca Aspergilus flavus gi hicystis upis; rezultate bunes-au obtinut fii ]a distrugerea qori]or de Kospma apia, cu ajutoru] bioXidlllui d e sulf degajat prin arderea acestuia, intrcdusj in cein cambinatie cu lulele fagurilor. V.n. Sulful. ALB,BINb. slnt insecte care F ~ ~ ~ ~ , ordin Hymefae parte din mare]e nopiera - inseete cu aripi membranoase - din lamilia Apide, speeia Awis mellifera L.: ele au temveratura sckrnbritdare adaptatf med;ului in care se afl5 iar metaboli~mullor crlegte in raport de temperatur5 (poich.iloterme). Hrana lor este de naturg ve-

ALBINA

getal5 - rnierea si polenul - cea dintii oferind albinei hidrati d e carbon, iar cea de-a doua proteinele cele rnai bogate qi asirnilabile. Elc nu pot t r l i singuratice - ci s-au organizat ca viat5 in grup6 rnai mare sau rnai rnic5, dup5 irnprejurgri - grup5 orinduitri cu functiuni anumite si diferent i a t l prin sexe, cu atributii bine distincte. De aceea. albinele i n t r l in categoria insacte~dr sociale poliforme. Necesitatea d e a se aduna in grup, se datoreste organismului lor, care prin el insuqi nu poate s5 dea insectei izolate putinla s5-qi plstreze o ternperaturri proprie care s5-i asigure victuirea. Sub 9-10°C ea, ca individ, nu rnai activeaza. Intre ele sint si unele specii care pornesc la cules si la +G°C, cum sint albinele din Grijenlanda sau Baskiria, cu un invelig pilos rnai bogat, adaptat rnediului cu temperaturi joase. Din trecutul indepiirtat, din era tertiar5 ni se p6streaz6 o fosil5 d e albin2 g5sitl in Franta, la Aix d e Provence, care prezintri asem5n5ri uluitoare cu albina timpurilor noastre; era rnai mare, cu 2 mrn, decit cea de azi, ceea ce dovedeste cii cea d e acum a suferit de-a lungul rnileniilor o usoar5 degenerare corporalil. Biologul francez G. E u g e n e a grisit urme rnai sigure in straturile rniocenului - diviziune a erei tertiare care a durat 3-4 rnilioane d e ani - unde se rnanifestl chiar ca albinii socialil. Acesta a g6sit un grup d e fosile d e albine intr-un bloc d e chihlirnbar d e Baltica si de asemenea un exemplar a1 fluturelui d e ggselnitii. Albinele au fost domesticite, in sensul c5 ornul prirnitiv, sau ceva rnai evoluat, le-a apropiat d e locuinta sa, apreciind rnarile foloase ce le-ar dobindi avindu-le in preajrna sa. Albinele au un rol import a n t yi in viata plantelor. Prin trecerea lor din floare in floare in cjutarea

16

ALB1N.t

nectarului si polenului, sint factorul cel mai important pentru polenizarea florilor gi m5rirea productiei. Organizarea coloniei de albine. Via$a in aceastii colectivitate, pe care cei rnai rnulti au numit-o ,,colonieC' sau ,,cornunitate", ,,popor", sau ,,familieu este o via55 organmat5 si constituie tipul unei societ6ti in cornun, in care fiecare fiint5 ia parte la munca si propzqirea coloniei, la sacrificiile gi sarcinile comune. 0 albing izolatti d e colonie trebuie consideratti doar ca o celul5 dintr-un organism; ea nu poate activa si nici tr5i chiar in anotirnpul c5lduros, decit scurt tirnp g i apoi piere, chiar atunci cind are la dispozitie cea rnai bun5 si indestulritoare hranii. Cind ea se r5tricegte sau rlrnine undeva izolatl, cautt'i in primul rind tov5rlsia altor albine, fie ele din oricare colonie. De pildii: atunci cind stuparul pleacii cu stupina in pastoral in timpul noptii, obisnuit, lasg acolo un stup cu citiva faguri goi. Albinele din diferiti stupi, care, prinse d e noapte, au r5rnas in cimp departe d e stup, sosind dis-dedimineat6 in stupina lor - pe care n-o rnai afl6 acolo - se adung tnate si formeaz5 un ciorchine comun. Dac5 stuparul, revenind, le pune intr-un stup, le dB o rnatcl qi le agaz5 pe faguri artificiali, ele iqi interneiazg acolo o noug colonie cu o repartizare judic,ioas2 a rnuncii. Colonia este alcrituitii din mii d e albine lucrltoare, usor adaptabile oricgrei conditii d e clim5, albine din care -113 sint biitrine ~i 213 tinere. I n general se consider2 c5 o colonie bine organizat2 si productivri are vara pest e 120 000 de insecte, h p r e u n l cu puietul din cuib in diferite stadii de dezvoltare; din acestea cele culegltoare trebuie s5 fie intre 30-50 000. In afarl de acestea din u r m l , se aflri in

ALBINA

stup gi o matc5 care reprezint5 sexu1 acestui vast organism care e colonia. Ea nu este numai mama zecilor de mii de albine lucriitoare care se nasc gi mor in decursul unor termene mai lungi sau mai scurte, dupii sezon, ci constituie elementul de coeziune, de unitate, de ordine in comunitatea din stup. Prin schimburile de hran5 or de secretii glandulare ;i hormoni, prin emiterea de semnale sonore gi mirosuri, prin dansurile ce le executii, prin atingerea gi contactul antenelor albinele au un fel de ,,limbajU care face ca o colonie s5 formeze un tot armonios, inchegat din punct de vedere biologic. Privind in parte fiecare din cei trei factori principali ce formeaz6 integritatea unei colonii - albinele lucr5toare, matca gi trintorii, colonia poate fi luatii, ca un tot biologic unitar. Unele din ele asigurii ingrijirea urmagilor, deci a puietului din cuib. Altele cl5desc faguri sau apgr5 comunitatea de intrugi. Un numar insemnat de albine elimin5 aerul viciat din stup prin ventilatia activii. Majoritateacelor adulte stau in legi?turci direct5 cu mediul din afara stupului, caut6, adun5 si aduc in stup hrana necesar5 pentru ele si urmagi. Unadin toate-matcaare rolul reproducerii yi perpetugrii speciei, imperechindu-se o dat5 in viat a ei cu citiva trintori. Deosebirile ce apar intre coloniile unei stupini se datoresc unor insugiri ce se manifest5 prin comportgri diferite gi care se traduc pin5 la w i n & , printr-o productivitate mai mare sau mai redusii. Cuibul acestei comunit5ti, ce-i serveste pentru reinnoirea generatiilor, trebuie s5 aib5 faguri de calitate. Intr-un stup se afl5 intotdeauna hrang indestul5toare - mierea - care e un produs complex pe baza c5ruia organismul Isi procur5 :in primul rind energia nece-

17

ALBIN A

sar5, cit gi polenul sau pgstura, ce reprezintii bogate rezerve proteice. Hrana trebuie s5 fie bun5, nealterat5, reinnoit5 anual, cac,i prospetimea ei are o influent5 favorabilii asupra intregii colonii. Fiecare colonie are individualitatea ei ce se distinge printr-un miros specific, variat de la una la alta, miros degajat de anumite substante aromatice foarte numeroase. Aceste substante au un rol insemnat in comportarea albinelor; ele imbib5 atmosfera stupului gi, atunci cind membrele aceleiagi colectivit6ti le intilnesc in interior sau exterior, sesizeaz5 cii fac parte sau nu din colonia respcctivii. Mirosul specific fieciirei colonii este riispindit de albine prin glande aflate la virful abdomenului gi este sesizat din zbor de albinele aceleiagi colonii, sau de cele care stau de pa25 pe scindura de aterizare in fata urdiniqului. Viata colectivii cit gi cea individual5 a albinelor este c51iiuzit5 de reflexe neconditionate instinctuale, innlscute, care nu se schimbii niciodat6 gi sint transmise ereditar. Aceste reflexe neconditionate se evidentiazi? in diferite actiuni privind: felul de fndeplinire a muncii In stup, ingrijirea puietului, cl5ditul fagurilor, prelucrarea $i transformarea nectarului gi a polenului brut, reglarea temperaturii in stup etc. Deseori, in decursul vietii lor, albinele dobtndesc reflexe conditionate prin adaptarea la mediul inconjurgtor natural sau artificial (modificat de om); aceste reflexe pot fi pozitive sau negative, de lung5 qau scurt5 durat5, se fixeazi? sau dispar. Aceste reflexe conditionate intaresc simtul de orientare in spatiu gi le ajut5 in activitatea afar5 din stup: culesul dirijat, hrgnirea artificial5 in naturg cu sirop sau polen pus in jgheaburi sau hr5nitoare etc. Activitatca

d -a[a al!urnue a p gl!sd!~ alsa 'la a [ a i y ~ !4 a![!~de u j yujd E$R!A o s a B u n ~ a ~!Oj ' yauj al!so[ojau aua!Buy;rej a1apue18 n:, -EAOT n3 yuerq a p InquIrqDs a3ej pu!? -ndau ya saaae u!p !4 ID '~)E!A a p !a y u ~ e !u i p u j ~ l u !' l ~ u y ~a pq laynd n e n u . [ n l s o n a s y B !4-a~ea u j E ~ U O [ O Ja p l!ay$ a n 3 14 a!~qara$das ~ j l ; a d n p aleuo!z -%,I E-s ya ! n [ n ~ d e jy l ! a o l ~ p ~ e u ~ n nuu - o p a a[au!q[e ao a p r p ~ d x aas [ a j l s v ? a[au!q[E 'qezlnda aaeour Fle[oz! ~ u ! q [ y.aa!n)a!~ yunq a p -aseonn8!~~ a u lugs ezeq aisa ragyur-ej ;!~quraur !iol aa? ne-s n u aua!8u!~.ej a p u q 8 aqsaae auraah 953 .!n[nla!nd !!J!upq s a p !am -ul a.)Ejas a3 [nqw!r[as Eueny 'a!uo[oa UI, 'a[!z sc-zc T[nw [a,) a p t.peorad 'dnls u~ undap a[ anea ad no[!$zlraylae o ednp na!d 'laynd l[nur l!uyay a p n e qgle n u alianolep as no[au!q[e eaJ!ugq ane.1 ID FocueJl u~ ~ u !B~ peLi:urrad d -equr! pa zleqsuoo s E [ [ E 3 .v !S urp p..rgdaaug aseu as aaea a[!!ieaaua8 ~ o ! z ! a n e jq -v ' a ~ a a p e - q u.Inla! eaaae a a .!n[nlaynd !S !!alyu eaJ!u -nd a s a u p q aae9 na ~ o O ~ l da pg a~n e o l y - ~ a r e[ l aesaaau !n[nroir~dg[eaaelaaaas -npoad aua!Suraej no[apue[8 e!jaa:,as nrlu3d aua!Su!nej a[apue18 gzealuaur !O e a ~ e u o l i a u n ja p p+eBa[ su!nls alsa -![e a1e.3 n ) aalaiorcl a[ajuelsqns B-eal 'a01 !n[nurs!ue8ao e paruqe~o9reur nes -xa ' j ~ ! o p a[aujq[e '!~.xnle[n3snur a!zn!l !ern e a ~ e z ! n d 3 .a[!z 51 I t n u [a;, !; !illnu!lsalu! 'rrSn8 1nlnsa.i ug $e[ a p c i e ! ~a p a!paur Eleanp o n e ' a l e l ! ~ - n i u n c [nua8oa![8 na sate reur !ia[ap -9313 ~ u q ud j alsa e!uo[oa p u p ye^ u~ -!.~rl[S n p u n ~ ~ d r u 'gg.\razaa plseaae alnaspu a[a3 - e i e ! ~yrjuraa? !4; a[a pugs rx!a .in[ndaoa e ?seou!ljq3 ' Q , I I ? o ! J ~ ~ u-n:, ~ l;arr! 'pnst.ur aaeur a p o-~qu! ea?.lt?d alQaBnld~a;i ga!p~rea!aad ea1r.q apnalnd ai8a!a[s a[ !B aurqle n q u a d - r . i ~ , y a c o ~ u o a u are,, ~ s v ~ 2d.103 [nstz aneolrlioJst KBUI eaa alsa rnrndnls ~ a e j e -&I: r,.zt.aLirroj a'rea aaraload ! i . r a l e ~ u~ ealel!.4qav .:lelu!eu! !em ~ T S J ! A o d p y irazal o ursrue8.ro ul gzea~ncunae e[ ran8ej !pp[a ?nlnd n e !asp !iaJeu as er>lsaar: '3!80[orz!j aaaulg l r r ~ s -o!zo[aa e d n p aIyz ao[ a~aur!ad ug !B ea ~ j u ! . ~ a s u ouga !3 aua!3u!aej ao[ a[apue[8 rr![cI urp qeuo!iaunj ne-a[ adea 'apue19 aim! j . ~ u n jug ~ u n d!A-ya alyo.iarr lsoj n e alsaae l t . ~ ! ~ a enn-!B a ~ 'ua1od n3 SnrS~aq nrr !.]lop a[arr!q[e 'sns Ieru a]!lu!ur.e ~ r ! p ~!rrgaq ne-s 'dnls rr!p aaeoyp.e[:, a[dz[ieJ ulp e.roun y)!.rokep !ag.) ' g ~ r .ro[a,rarr!l esdrl rrr 'am9 'ale!joale aaaj!a -ur,?o+ u!p a[a.> r6 c.) 'gleS~rn[aprx! !eiu -aa a[apue[8 na 'aulalpq arr!q[e lnzqh gj\rci)s!za,r o 15 s~reura)~?]!.raYuo[ o nr? ne-s 'rou ra! jenlrs ~o[ajcr!aaa apadaa .a,rl?.i ,)rr!q[r! c-rc.\ ! 5 .rede !,ry.rn[a~durg as-nprr~ldeps 'r?iuyan4n n:, 3e3 o a[a ! . ) , i . l ~ 111 ~ ' r a a a ' ~ [ n i un.1 a~$a.xgur e1 eaaaaneolura,r '~asearrqdapu! a[ ps as .r,~lx"!c[[e!!jar.\ t.ie.rnp jS c;iralur !cur 1[nur3p !em lelaauj nC aae3 ad !!iaunj ~ , , ~ [ o . ~ zas a par~a!Sut.rt?ja[api~ri?[SFarrnle ai!urnrre n!aa ~G-zs !!rro[oa !sun a[arr : gzi?alnm!nu as . [ u ! ~ J z+i!.rlodur!p !.) -tq[r! .~sa[!s!,rgrn[a.rdur! al!urnue prrra - y ~ ? a z ! n d aas nu ?a !e;.runi.r nu aaarr 'ntduraxd a a etapaan[ ,ro[altaajrp eau - ! t ,roiarr!q[r: [n:u;jr1!2810 irjp ~ U ~ J ~ O J C I-nrsaaans dnra,rlrr! al!qasoap auaruorr dp ~ [ U . I O I ~ [ O Ja[3.\132a.l -)!O.I €? -aj !cirrnu q!.>irt 'ao[au!q[c ealel!A!pe - 0 ~ 0 3iao '~.\errloqaisa a s ?.I arj 'cIur!l l[nrrr a p 11te !zeaiuan[ju! aueBao Joun a.rlrr! ~r.ratc[ n !nlnL[nl.; e:)leuI 5 s arj uaac,rn11?~\1.aprre1.3 ;ropurnuu s p[eu -o!iarrnj r!a.runu!ru!p nes naaello,izap a p '1.13 rrp lr![daa 7dej '!,rgaan[ Jo[al!a -aj!p cast?nl.)aja -e[ !!$a!.\ Insanaap rr! aaa.11 ~ u ! q [ e aae.)a!j T E ~ U ! 'glez!ueS~o [ajlsn ajqa !aruoIoa p p e a ul Jo[au!q[e

ALBINA

m9nte vitale, pe care numai in viata d e stup le poate avea. -4ctivitatea in cadrul coloniei, atit d e ordonatti, a atras de multti vreme atentia celor pe care ii preocupti viata albinelor. Era greu insti ca ei sti poatti face observatii juste gi amtinuntite in intunericul din stupul primitiv. Abia cind au ap5rut stupii sistematici, cu rame gi faguri mobili, cercetgtorii au 16murit multe necunoscute. Stupul de abservatie cu geam a ar5tat cercettitorului, in ansamblu, cum se impart activitgtile qi atributele in colonie, mai ales cind el a folosit metoda marcajului albinelor care astfel pot fi urmtirite rnai ugor. S-a constatat atunci cti activitatea in stup o fac rnai cu seamti albinele tinere, care inc5 nu gi-au efectuat zborul de recunoagtere, trecind insti chiar in aceeaqi zi, de la o activitate la alta. Activitatea din stup sau afarti e indeplinitg de albine ftird s5 aibti anumite functii speciale, in care sti lucreze toat5 viata, ci in m5sura nevoilor coloniei ele se mobilizeazd acolo unde cerinta e mai mare. De esemplu: la aparitia culesului principal contribuie la nevoie gi albine tinere care au eclozionat abia de cinci zile; s-au vtizut de asemenea albine culeggtoare care in cazuri exceptionale ?i-au reactivat glandele faringiene incit au putut hrgni puiet, ori din cele numai de o zi care lucrau la ctipticirea puietului. Deci succesiunea gi repartiQia muncii in stup e impusti de necesitgtile de moment. Vorbind insti de modul cum se desftigoarti activitatea din stup in mod obignuit, aceasta e in raport de virstti. Prima sarcinti ce o indeplinesc albinele abia eclozionate este cea de doicti. Doicile au un rol principal in viata coloniei; ele sint albine tinere cu glandele faringiene gata de a intra in functie. Serviciul de doicti tine cam 10-12

19

ALBINA

zile de la ecloziune. In primele trei zile, albinele tinere se hrgnesc din plin cu polen gi-gi formeazti o rezervti corporalti insemnatti in proteine. Cu aceste substante se aprovizioneaz5 glandele faringiene care produc ldptisorul, iar doicile hrtinesc matca gi puietul larvar in virst5 de 1-3 zile. Dup5 acest termen, puietul este hrtinit tot de doici, cu un amestec de miere, p5sturti gi ap6. Cu cit larvele vor primi de la doici o rnai mare cantitate de ltiptigor in primele trei zile de la iegirea din ou, cu atit viitoarele albine, cind \lor fi mature, vor avea o vigoare rnai mare, vor tr5i rnai mult gi vor rezista rnai bine la boli. fngrijitoarele mtitcii, adicd albinele tinere doici care inconjoard ca o suit5 matca stupului, au grijti de ea gi o hr5nesc din plin cu 16ptigor. Concomitent ele curtitti gi ling de pe mat& gi transmit in acelagi timp albinelor inconjurgtoare acea substant5 care constituie elementul principal de coeziune a1 coloniei. Aceste albine formeazti un grup, cind mai mare cind mai mic in jurul ei, avind grijti d e a insoti matca aflatg pe un anumit fagure. Ele se aleg din cele tinere, cu glandele pline de I6ptiqor, iar num5rul lor variaz5 de la 6 la 10 albine cel mult. In starea ei de repaus, ele sint mai numeroase, cam zece la num5r; in timpul cit matca depune ou5, in jurul ei stau cam opt albine; cind se miqc5 pe fagure, numtirul lor nu e mai mare d e qase. Cind ea trece de pe o fatti a fagurelui pe cealaltti, sau pe u n alt fagure vecin, grupul nu o rnai insotegte, ci pe fagurele unde a trecut se formeazti in jurul ei un alt grup de tinere ingrijitoare, ce au grija hrtinirii, cur&@rii ei gi transmiterii substantei de matcl, albinelor din stup.

e a n 3 pde a p aaeur a p [nlsap psug ~ n u r j u o au n na 'aaa!ur authap [ajlst? !S ~ z o a e y e z a p s[n:,a[ow aae3a!j e[ pde a p aln:,a[our !sun e!$qaosqe pu!uraalap a:,!8o[o!q a$uelsqns ug le;Yoq 'nou Ins -npoad .a[!qe[!ur!se !Q a[!q!lsa8!p ~ o S n [ajqse a[-npug~gj- yzolanaj !B yzo:, -n[B - a[dur!s !anrerlez ug asnduro:, !4 alnaq a[!anaeqez euraojsue~qe a p In[oa n e aaea '!azelaa~u! etno8ale:, a p alaw?zzla - aua!8u!aej ao[apue[8 a[!!$ -amas alBasg8 [naelnau 'o[oae faaeol -@a[na a p snpe [nrslaau !BnB u j osaur!ad s a l s a a v -(pea:, anpo,rd aaea) asaaas nes !a!op a p [n!psls lnaanl ne are*, arnpord aolsaae e aaeo~ea:, - n ~ a ~!j:d aasol!ur!ad 'aaau!? au!q[e a p dna8 qe !nun dnls ur ~.z-eaiu!paaaug as '!n[naelaau e gureas na !cur aep !n[ - n u a ~ o d[nsa[n:, alsa aaea '.ro[ .ro[!!uep -ynls [npoa !4 a!uo[oa o-,rlu!p ,rolaaeol -p8a[n3e a7\?3!A!lDj7 ' d l d l U O J ~ J J l l l a J d .!!jdou [ndrrr!~ug s a p !sur a[au!q[e ~ e oj !an8sj u!p ! n l n ~ e ~ a a s u aae[!l -uaa a p eaun!iav .,relaau urp ~ d aep [nsnldans azaaodo~aps !S p a s aza[lq -uaA gs e.1 nrtuad 'aopurea e y,reo!aad -ns eau!;Yreur ad nes ao[!.rno9sj s Faeora -a?sa eau!8asur ad !O 1j.1 '![eu!Yaeru !Jo!aa$u! !!iaaad ad ae!r[., !B !n[ndnls Inpunj ad ea!Bur as a13 .a.reaan[ ?$seaas naluad au!q[e asooaaurnrr gzeaz!I!qour e!rro~oa '!n[ndnls [nro!.raiu! rrr pleasn e a ~ da p a eanplp,, as! ' s u a l u ~so[n) u n aaede esu; pu[3 .aauur e a ~ alsa d nu !a!u -0103 e a l e ~ ! ~ ! ~ puja a e raunlt? '~,ro/aae 111q 009 6 el 8u5d 'dnls u! anpo.tl -u! - au!q[e z i - 0 ~ - sugalsa.r apurnu rrn-,rju! i!u!p~n e[ prrgls ' a 1 3 'aaeole[ -!luaa a[aurq[e luls ealsaav .paurn !j: ?e!a!.i [aa ad aa!8a! aads aBurdurg !S !~nBej a,r~u!,rd sns guid [ a j p e apunsl -gd .Iae a p :,!uralnd [nIuarn=) -plnzg'\ raru 16 g r z n e alsa nrr aan.)Brur s e a X ! ~ o a h1J3ir5!d!ae trip apadaa a p i g e p u g - s q 16 aaeo!a!cl ad pyos as-npu!ud!ads '!nlni!u!pan ej-ej U! aoqz a p eanpu!as 3

[nao!aaqu! u!p !n[naas [e alel!p!mn a p [npea8 q n u r aq4aagur aun!i:,s g s e a 3 y -plen[!p eaad eaaarur u!p pde a p [nsn~dansau!ur![a gs 'aej I-a3 Inluaana u!nd e:, '!d!w u!p n e p a[aqe aa dw!l u j 'JO[ ! ! j a j ~ e !Z ea:,u!:, e u!p ae~q:, pugdaaug '!n[nae?aau e aaeaan[and a p e:,unur s[ aaal a13 .!ausarl eaa!s!uoSe naluad ~e!:,ads ur lemnapur a!nqaJ.) aaea laoja u n ara:, no!aalu! u!p e3unur !:,unls aaaaeoap 'g:,!op a p [n!3!naas e1 ~ j u n u a aaaauq alaurqle u!p alaed o '!ol ug aqsa 1nsa1n3 p u p nes dnqs u! aaeur a eanplga pu13 . a l a m o p l ! j u a A '![el -eu !!an8ej l!syagd e a3 !a!$eaaua8 !a -g?[o.\zap ~ n d r u r lug 'o[o:,e l!agq!n:, !j ae-s aa puetqoaa!ur y a o ~ jeIen7uana a p IeqaajuIzap !S aep'leana dw!q !$e[aae rrr aulurga [nqrn:, l p u ! [ajlse 'a[n[a~ taagaa!j [nro!aalu! nsarods a[a 'aaqo!q -11ue a u ~ j u o aa3 s![odoad !B ~A![BS a p a!jn[os o na '!odv *!a[n[aa !!$and ad aluaJape s a ~ 3u;s d am:, a[aa Fsur u!urga !gzojaourelaur a p ao[ epeoraad ug J O ~ J -![agd~u a[~,rnj:![anug urp alaed o !4 I!:, 'ajuqu a p alesgl a[!an)saa a01 [npunj ad a p pug:,!p!a 'a[n[a:, alsa:,e gjg.rn:, a 1 3 .!arrnle lnasgu e-s a:, e!ieaaua8 a p l!sgagd eaqe Inq!n:, u!p ao1!an8ej a[aI -nIaa @an:, 16 :,sa!ods ala a n 3 n:, 'pa![ -es aanpoad e naluad lua!o!jns l e q o ~ -zap ne-s aaeInq!pueur apue[8 soap:, ale 'aaaury au!q[e lugs aprvol?igrn3

ALBINA

fost luat de culegiitoare din potirul florilor. Albinele culegiitoare, prin scoaterea gi resorbtia repetat5 a continutului gugii pe virful limbii, eliminii surplusul d e apii din ea pi concentreazii continutul noilor zaharuri iegite din acest proces. Mai mult chiar: glandele faringiene dau inc5 o enzim5 de altii categorie fat5 de invertaz5: e cea care actioneazii asupra glucozei din noul produs ce este mierea gi care folosind oxigenul din aerul inconjuriitor, transformii o parte din glucoz5 in acid gluconic. Acesta imprimii mierei reactia acid5, care o face sii devin5 bactericidii, gi deci ii inlesnegte buna conservare. V. n. Mierea. Aceastii prelucrare o fac la nevoie nu numai albinele tinere, ci gi cele mai virstnice, c5ci secretiile glandulare produciitoare d e enzime chiar cresc cu virsta. Este o munc6 grea gi care cere in acelagi timp un consum de substant5 albuminoid5, pe care albinele prelucr5toare o iau a t i t din polenul ce-l consumii, cit gi din rezervele lor corporale. Stra ja coloniei. Unele albine au sarcina de n p5zi intrarea in stup, ingiiduind piitrunderea in interior numai a celor ce fac parte din aceeagi colonie. Acestea sint str5jerele stupului gi ele fac parte dintre albinele tinere care nu gi-au fiicut incci zborul d e recunoagtere, dar au posibilitatea s5 cunoascii pe cele strgine, prin ace1 miros caracteristic fieciirei colonii. Ceresele-cliditoare de faguri, ci t gi ciip5citoarele celulelor cu puiet sau miere, sint albine tinere din ziua a zecea a vietii lor. Degi glandele lor faringiene mai secret6 15ptigor pentru puiet in cantitate redusii, acum incep s5 se dezvolte glandele produciitoare de cearii, care secret5 solzigori, concomitent $i succesiv cu cele faringiene pentru o scurt5 perioadii de timp. Cind

21

AT.BINA

Schema prelucrgrii mierii de albinele prelucrgtoare

glandele cerifere elaboreaz5 solzigorii, ele cliidesc fie incilbind cu cear5 partea de sus a fagurilor, fie cl5dind faguri intregi ori faguri mici, in rame cliiditoare. In lips5 de spatiu, pentru cl5ditul lor albjnele ingrSim8desc solzigorii in ghemotoace sau in mici faguri suplimentari crescuti intre spetezele d e sus ale ramelor. V. n. Ceara, Faguri. Aceste activitiifi sint efectuate de albinele tinere in primele lor zece zile d e la eclozionare, dup5 care executii unul sau mai multe zboruri pe afar5 aga-numitele zboruri de orientare, ca sii-gi recunoascri stupul. Culega'toarele sint albine care, obignuit, incep aceast5 activitate dupe 14-15 zile de munc5 in stup. Sint fnsii imprejurgri cind colonia igi piistreaz5 in stup o insemnat5 rezervii de albine zburiitoare, pe care o foloseste numai cfnd apare un cules abundent, ciiruia, in aceastci situatie, ii pot face fat5 cu succes. Atunci albinele coloniei sint atrase la cules, h i n d parte gi albine tinere de 5-6 zile. Aceasta se intimplii numai cind culesul ia proportii mari gi numai dacii in stup sint suficiente albine primitoare, care sii poatci prelucra repede recolta adus5 de culegiitoare. Unii cercetatori au stabilit cii in astfel de situatii, mobilizarea coloniei ajunge pin5 la 60% din albinele stu-

ALBINA

22

pului, iar activitatea lor este laborioasii. Totodatii, organic, albina culeggtoare foloseqte secretia glandelor faringiene la producerea unor enzime de categoria invertazei in locul secretiei d e 15ptigor ce era necesar puietului larvar. Invertaza va servi in acest moment la scindarea nectarului adus din flori, dedublind zaharoza din el, in cele douii zaharuri simple: glucoza gi fructoza. V. n. Mierea. La plecare spre cimpul de cules, culeggtoarea ia in gugii o doz5 de miere din celulele fagurelui, doz& care e in raport de distanta pe care trebuie siio parcurgii pin5 la sursa de nectar. Activitatea in afara stupului este grea, anevoioasii, obositoare. In afar5 de aceasta, acolo afarii, in cimp sau In piidure, le agteapt5 o sumedenie de inamici neviizuti, din lumea bacteriilor cu care ele intr5 in contact direct. Arma de ap5rare a albinelor contra acestora din urmii este chiar pe corpul lor, pe suprafata cuticulei, sub forms d e antibiotice pentru distrugerea diferitelor forme de bacili gi microbi. V. n. Antibwtice. Cercetiitorul P. L a v i e le-a descoperit pe capul, pe toracele, abdomenul gi membrele albinelor; acestea, impreunii cu cele pe care albina le mai are in propriul siiu organism, fac ca aceastii categorie de lucriitoare, culegiitoarele, gi care i n t r i direct Pn contact cu lumea exterioar5, s&nu aducii in casa comunii o datii cu hrana gi bacterii. Cind albinele piigesc in aceast5 noui sarcing, de culeggtoare, yi-au terminat aproape complet activitatea in interior. Glandele lor faringiene ajutg acum la prelucrarea nectarului. Activitatea culeg5toarelor este Pn.dreptatii in trei directii: fie cii ele aduc apii, nectar sau polen. Aceasta este pcea rnai istovitoare ocupatie; ea r5pegte albinelor cele din urm& rezerve

ALBINA

de energie incit, imb5trinite si obosite, degi trec apoi la munci mai ugoare in stup, nu rnai tr5iesc acolo decit putine zile. Dup6 cercet5rile lui L u n d i e, F e b e r g e gi A m b r u s t e r , albinele fac - in tot cursul activitiitii de culegiitoare - abia 35-65 zboruri, pin5 dispar. 0 albin5 poate vizita 912 flori pe minut. Cantitatea redusii de nectar cit incape in guga albinei culeggtoare in toate aceste zboruri istovitoare abia face 1,35 g miere concentratii. Deci fiecare kilogram de miere costti viata a mii de albine, tinind seama cii sint necesare 70 000 zboruri pentru acest kilogram de miere. De aceea, productiile mari nu pot f i realizate decit de colonii foarte puternice, cu multe culeggtoare. Este statornicit cii numai de la o colonie care are cel putin 5 kg de albinii zburitoare, se pot recolta 55-60 kg miere extrasg. f n activitatea de cules nu se observ5 l a albine o succesiune constantii, cici dupii nevoi - ~ i dupii bogiitia produselor in natur5 - aceleagi albine pot aduce cind nectar, cind polen, ori propolis. Se pare cii cele care aduc apii in stup se specializeazii, ciici s-au v&zut aceleagi albine marcate, care timp de dou5 s5ptSmini s-au ocupat numai cu transportul apei in stup. Cercetitorii au g5sit cii proportia de culegiitoare, pe specialitiiti, ar fi: 25% transport& numai polen; 55% adun5 polen gi nectar, iar restul aduc in stup apii, care are un rol de ciipetenie atit in prepararea hranei pentru puiet, cit qi pentru piistrarea unui echilibru stabil a1 microclimei din interiorul stupului. Indicatia izvoarelor de nectar pentru albinele din stup o fac culegiitoarele ce vin de-afar&,de Pndat& ce ajung in stup cu guga plinii. Ele o fndeplinesc printr-un joc variat, ce a fost denumit duns. Comunicirile celor d e la

ALBINA

23

ALBINA

compune colonia respect iv5. Acest puiet se afl5 pe locul unde a stat ghemul de iarn5 si dcci cu cea mai potrivit6 c5ldurli pentru puiel qi malc5. A c e ~ t Albing ce cmite Ioc esle denumit cuibul coloniei. efluvii odorante f n prim5rar5, aceaslli crestere pro(orosi Pall) greseazG cu atit mai repedc, cu cit coexterior cu albinelc aflate in pragul lonia a ieqit din iarnli cu pierderi tit stupului yi le mai fac cu ajutorul rnai reduse, cu albine sSn5toase gi care i ~ n e iglande descoperite de Ivasanoff au eclozionat in toamn;, f5r5 S: f i --glanda odorant5; ea servegte la emi- participat la lucr5ri grele sau la crpyterea in raze drepte sau ondulatorii a tere de puiet. Kum5rul de ou5 d e p u s ~de malcci in unor efluvii de natur5 asemiin5toare cu undele pe care -dup5 r o n Frisch - cuib, la inceput nunlai de citevn s11lc. ,,le capteazs din dep5rtare rnai mare ajunge curind la 1 000-1 500 pe zi. sau rnai mic5 numai albinele care ceeace dctcrminc? o cresterc n poapartin aceleiagi colonii, din caw fac pulatiei stupului cu albine tinere. Acestea formeaz5 r e ~ e l v adc albinr cuparte albinele emif gtoare". De curind s-a constatat c5 albinele leggtoarr, care vor acumnla in faguri culeg6toare rnai comunic,i intre ele gi o cantitate mare de hranc? pent111 ele cu ajutorul ultrasunciclor. Aceast5 gi urmagi. Grija stuparului estc ca aceast6 aruconstatare s-a dovedit intemeiatd; se observase de mult t i m p cii unele din mulare de albine lucr5toare in stup. ele f6ceau miyc6ri aya de repezi cu Enceput5 si dirijalli cu 60-70 de zllc aripile in anumite imprejursri, gi pe- inaintea culesului principal, s5 atingA riodic, f 5 r i s5 poat6 fi perceput vreun 4-5 kg de albine culeg5toare. Cind sunet. Aceste ultrasunete, se b5nu- dup5 acest cules principal urmeazj un iegte, c6 sint folosite de albine si in di- altul, ritmul de crevtele a puietului in feritele lor comunic6ri la exterior. cuib nu trcbuie s6 se micyoreze. Cind colonia ajungc s5 aib5 un nuCuibul. Continuitatea de vief,uire a speciei albinelor in timp gi spatiu se miir mare d e albine lucriitoarc, se proface pe dou6 c i i : prin creyterea puie- duc anumite fenomene in aceastii unitului in cuib unde numeroase genera- t a t c biologic5 gi anume: a . apari1;ia tii se succed in decursul anilor, si prin unui mare numsr de trintori ce repreroire, fenomen care corespunde unei zint8 in colonie elementul mascul; b. situatii de rispindire, de desprindere albinele incep s6-gi clgdeasc5 botci din colonia-mam6 a unei p6rti din ea din care vor ecloziona la t i m p viitoare gi care pleac6 cu matca veche s5-si in- m6tci. Deci colonia p5gegte d e data temeieze in alt5 parte o nou6 ayezare. aceasta spre marele f e l a1 vietii care fncepind din primele zile ale luni- este inmulfirea speciei, denurnit5 in lor de iarn6, matca coloniei depune limbaj stupsresc roire. zilnic oui. L a prima revizie de priRoiul. f n citeva zile, folosind miem5var5, f5cut6 d e stupar, se g5seyte rea luat5 in gugi la plecarea lor din puiet pe 2-3 faguri in elipse rnai mult stup, consumind yi din rezervele de sau mai putin extinse, in raport d e proteine organice acumulate in tesuhrana aflat5 sub form5 d e p i s t u r 5 sau tul gras, albinele roiului cl5desc i n de tesut gras cit gi d e populatia care locul ales drept locuinf 5 multi faguri

-daap yajuo:, a1 anea !!jau!ls!p aaeaaaeo nop a1 aa - a!8olo!q !8 a!8olojnomaq!najlp !a!gnsu! na !!$elndod aseonam -nu ?lu!zaad v~aJq2awq d p . y a a d g -aluau!y~o:, !ou!a JoIaa ejejead -ns y p o l ad adeonde ~?!pu!ds~n aqsa 'v~aj?qaw eraads 'qdp. 1nuaB 'nolap!dv e a![!wej eaneN .au!qIs ap e l a s s 8 .a!uo~o:, e8eanqu! e l a p !Q !:,'!nolu!nl !6 ~ : , l e m e l a p rewnu anel!paaa !a!8 -nsui y w s u e a l as n u au!qIe 87 .!a!Sns -u! a01 a~!!ndond noIaane[ pu!j!wsuea% a~!:,!op '!a!uo[o:, aw!8anlu! ur au!jnede !n~nla!nd e analQaa:, a p eaun!j:,und -aaeolsn:,nl au!q[e sa! am:, u ~ p'alep -unoaj yno '?:,?em a p asndap :no aIaw -!nd a ~ d '!a!uolo:, e lnq!na azawnoj as ?s ada:,rri aneo ui !j!pg~:, nou !!anSej u l equann:, a!j n u es ao!,ra,ju! ui e3 nnluad 'QRDOI !n[n -ou al!,ya?odau a[!aap!qDsap s!lodoad !Q pea:, n;, paadom au!qle rr!p alned 0 .a~nZu,q- u 'A .a.reuna! !B Furl!po a p 301 !6 ?;3 'la!nd n q u a d ug8sa1 !i a aaea 'yuarrl n a ~ u a d 6 ~ a o 1lntu!" 'aan8ej ~nur!nd y e a a r e l p w p y e a n a p 1aob~z1osgla.rt)as aaaj!a -a:, a1aprrn18 skn !eurnrr !a!:, 'a?enB!urarr nels g z c h as ala aat?n rr! enp.~ada p eur,roj qnS ~.ro[!.ri~*Se~ c[arl;js. Fieauraoj an,) ajao !!lrr! I H U I pu!.~dsa~) as L ~ e !r?ru r!-an ,>!ur lndn.18 u ! a . 6 e l g u l e rrn qoscap1?[3 IA-PSa,rr?tl pllu 111 ~ o e a [ d a!uoloJ w!rn 'run,rp n.rluatI plrra!a!jns gue,rrl a p !.rn?sa.r ajaurilln gin8 rr! ne! ' C ~ ~ R Ualn I nn p u ! ~ l i . I P ~'alrr!err! aI!z nAali3 n:) y a s a s n j as !!ur a p !:laz rr!p 'au -!q[e a p Fu!m o !Rurnrr nrrlurp.1 F n E a .au!qIe a p !Yn.rlu! nsr?ur dnls u!p aeds!p pul:, roun?e .rr?!rl.j i a[![a!nprl!.r J!UI!U n::, gqur!rIas nu !Illnp!.\!prr! c!'i!aetls!a .a.ir?~Syoq taun -olr?p .)!uzcacI~;unes In?t).Iu/ 11:) y e r d gs r?!uoloa nes .ale?dalbearr at1 r : ~ ? e k a~r:tIs!1) ale011 :ajrrap!J,)r? !,roarrn anp a

7

.aneolrpnn eaea~ux!nd nnluad !ou !!')e~aua8 purl@ -and 'nou u!p al4aunod [nl3!3 .re! '!6e:,o1 -[!w !!nnBej U! ?no ~ u n d a pgs ada~u!an 'dm!? e~?!:, a p snedaa u n ~ d n p'e:,le~q .?am! !cur ~ z e a s l n de j y a waqB u~ Oarvural . u .A -!!way lnd -w!? u!p aseor a~!anlenadwalalnodns t.s 9nC.e a1 a:, 't.a!l:,a[o:, !Q ayadond g e m d -no:, qanpIg:, o u!juaw 'ana!w a p a[aa -aazan u!p puiwnsuo:, 'ealsa:,e aer 'plea !em [a:, 1n:,o1 u! au!qIe anlu! eale14 .way3 .u .i\ -!nlncInls ~n:,o~r!w u!p !!nn8ej ad way8 u! Bu!~ls as a[au!qle 'sonnS!nj !n[ndw!l ean!uan n:, ~ 3 e p 0 'aaeInwrqs a p ean!ugaH ' ~ o ~ a u ~ q l z , vuvrll . u .aol!anSej alaleAnalu! aqu! aaau!l au!qle Sy c-cLz urjnd la:, n:, guner U! aalu! ~s e!uoloa Iajqse eo rial -uad '[n~o?[na!deaaej o a!ieaado glseas -v .[nleno ?[nu1 eaad pSu[n?sa~!&nu ~s enjerrr eo n q u a d ' ~ $ j e l n u ~ !a!j ~ s ps a!onau a,re e!uo[o:, ' ~ n ? o lnn lerr!jnd -wt ne-s aI!aolj p u j 3 .!!JO~U!J? ' a s a l ~ q -ngq Inquaurala a!uo~o:, rrtp ?u!urqa eau -aurase a a .la!ntl ? [ n u !em a?Qan:, 313 nn 'pzcarr!jntlur! as asre;, 'ale~nrunae no1aAnaza.r erueas ad ? [ n u !nu! case! -y.r$ ~s atlaau! e!uoIon ne! 'gansrr~.r~s qu!jnd al!s punpl? a l a ~ e o l ~ S a l n.na,r 3 -aw~ yzeaur jndurl as alasansaa y.rn?eu w ~ I -I?rrrueol ands nzecqu!eul [ n d r u ! ~ a;, EansFrrr ad leuna! a p osalg8a.1d as a[arr!q[y 'aJDUJa! n ~ l u a da]?l!lp8aJd .sos!.rd a p a[aJ atl ! q o q ul prr!8!an 'au!arron a1 3.1 uaa ad a8al1: . r o ~!k! aIau -!q~ea n . ) u!p !alEur aIadeoq!!,r '!.)?em all qajJcU!u !aloq u! gorr! ruaop !cur ann8 -ej a p an!Y,reru o-n'lu~.sns !eru S ! ~ S -ap Farrnw a p ~n~:)i:, pu!nu!qrros 'aan?

.,I

leaalcl I? a.ruo yrqalEq e s ~ e ug ~a ~seurpa j 'au~r?nr-!a!~ro~o;, [ R bv301 ln!q:,an LIT 'ua1 -od !B a,rarur a p !aern !ew I!:, !?~i!?us:, ~ 8 n l a l sys aaeolyo9alnn alau!qle at?! 'yno y r n d a p ~s albaqr,.aZas nnqeur !a u l .!ou

u! so[!dn8ej e aawu aaez![odord o u!~d -!q[j~ aaseaqns a q e e[ $ p a p !aem !em psu! as-npu!qasoap '~ueadoana ea2 n3 ae!q3 j6 !Qoutmn[on $u!s !!.IO~U!J~ ! !!UI t.[eaodaoa aur!qur !6eaa~ea a v .e!ueds -5ae ajuenu .e~u!zaad !!q.em eaneoln3 u!ad Fueadoana eu!q[e n3 eaun!+uof .urm gLga p alsa !!qw![ eaur!8un? .aaeo[ aaej !b ues!qn !n[nluau!quoa Inlsaa -n:, T?[ asgasap a o [ a ~ ~ u a a l[sn ~ d a a pu! - p ~ o uednao aasa ya![al e u l q ~ e!Q Fl!urnu !zuaq n3 aep 's1y3u!-ay4nuaa-unaq aaeo[ -ap vssaw.ia?u? v~aj?y2aws?dy eseaqns -na a p lu!s [ndaoa g a a d o ~ e!-a:, !!a04 !S Fa!aap ~ a 9 e a uy e a !S.eaaae u I a -(ua s -!dad -ja!n8un[ !j: aa!jqns alsa [nuaurop -qe a3 dm!?. U! '8.181 !BUI a 3 e a o ~n3 aep -u a y e by) aleolgaan1 au!q[e !j. !a?Fur lanas !cur u! jnd ~ndao:, aae 'v3?uvw~a3 aJeprrnoajau pno u!p a14err 106 as !!z s!dv !aoaqe nes ' v ~ ? u . v.~aj?llaw Iv~ n d v -eao al!urnue u! - o - l e a l s ~ de a3 WS!A 'g[o!unea p q [ e F?!urnuap a!aJsnv urp -!l!rx~!.rd ap s w a n a Fseaqns g3seaae IS Fuealragsya e!ueuraaf) rr!p eu!q[v n.rluad atls!aalaeae=) .!i~nas !sad a p .Fn!p l!.rado~e [ndaoa na s!yau!-gunaq aaeo[ -11s ese.iqns a p pjej planas !em u!jnd -n:, a a v .s?suadv3 v~aj?ylaws?dy sse aatiqns gi!q8rod o pu~wrnoj .re! ' a e n ~ e [ [n!peqs asa8unla~d!is aiak 'ualod a p !.rnlsaa na !aoaun !B d n l s u!p -JB[ '[BUIJOU qns apeas 30s1-91 a p ~[!q!uods!p eaea3 u!p l!n)Fn[e [e!Ja3 alsa am:, '!n[nq!n:, eanlenadura~p u ~ - R Tu~n n3 ' a a ~ e [!aagaa!j e[n[a:, alnu -gjw!u U! a[es a[!aguraojsueal !i !anae[ - I W oz u! asaagdg:, '[enp!a!pu! a[au e aa!n$a!a eunq naluad a)elguuIasuj aaeur o ea !B aae q1n3 u!p ennpIy3 -!q[e 'e[je ae-s !!jenl!s a:,!ao u~ .!:,!op -a[aulq[e a p 'aoi!%dg[ ?[nw f e w n3 .aa!laadsaa a[!:,)oq nes a[a[n[a:, :,sa~gd 'l!ugaq au!q !cur also l!:,na~u! 'ado j~1; -p a[au!q[e ae! ' p u n j EI a p eueay e! el aaedndur! aads aaaa) aea.re[ [nla!nd gs e3 !OPUS 10d !cur as nu 'alel~onzap 'auejao a[!!uo[o3 e[ ga le~raasqo e-s au!q a[aaaei 'gzeauran a3 In[aqel urp '!in?o~, .rnlndnls eu1![3om!u1 ul !.rganq apaa as urna e i e 'aeaae[ n!pe?s a p !z -in? aoun '!,ro al[nur !cur a[as a p 'alia,r ease4 e-ap !a[a3 eurreaad u l .aJeolgn:, - 0 . 1 as ~ ~ejuaaaj!a 'apz g e[ 3sa[!qels -n[ !au!q[e Jolaneao eaaeqoazap 301 o !!ile ae! '!n[no !areor, eaaaaejsap e l ad au!i an:, '3 !au!urel!a a!aequoo a p ai!z 5'5 e l !asp 'aao a p o & j el azej gjuelsqns o ae!q:, nep a[ !a!op-alau!q[e !a?sa:x ele.rnp 3sa1!qe')s ao[!~olg1aa~a3 ?a asa!nugq !!aolg?aaaa3 .!:,!ur u!urga ea~e,~!ao[ejq .g[elaaa esrrnd ui asu!durg aJeolga:,n[ pu!q[e a p aoIanae[ alaaeno ?u!s 'ale$rYanSaa ?soj nc nu aae.) r ~ p ~ z a r!eurnu '!aaae[ eaael[oazap n:, laodea u! a~arrn!adna as 'azaaalle as nrr I ? s . i u e ~ q asaaeur lo1 as aae:, a[aue&o aalu!a e.1 n.i)uad soas rnu!lsalur a p rnat?ru .a[aIn[a:, -02s c a i q d s a p a&:, i u e ~ ~ h a'B[n[aa ti asaagdz:, a[au!q[e p u p (e-g e e n ~ zU! u! !a eaa!Sun[e n3 g l e p 0 .y~!Sun[e gu!d l [ n w !cur ae!q:, !B !ao a p 000 a!j!zod u! '!sunle g u ~ ds a l e i s urn,, a p !j. !Z e-I e u! gurd !ao a p 000 J a p Tle!oao:,u! u!p 'e!i!zod !i-npu!qur!yas 'a[!z 2 gdnp !ao 0 0 ~a p 'aao gz a[aw 'sns pr!d nEs [ndaoo nJ e[n[a3 a[durn -!~d u! !ao 01 a p :,saa:, a[aa.re[ 'n!)n[ aaalBaa:, gu![d u! elide[ d w t l I s a x U I - 0 ~ .JO)U!J~ 3 e[ a!je[ndon a p a i a u e 8 ~ 0 .!stop-a[au!q[e a p ten[ alsa [nsnpoad !b a[a[nn!?sal '!altjur !i au!q[e e l alas JR! '.,aael!8~n8aa'' BS!Z-ej.e 3 .!n[noeu~ -eao :aaaanpoadaa a p !i a[e?!ua8 aiaue8 -01s [nlnuliuoa 8aa)u! g3aeasap !i! a[a -ao yzeauraoj as a[!z alsaae u! $ 0 ~ 'a[a.iae[ ns ,)rraueuraad ?aeluo., uj uiur -y al!:,!op pula ' g ~ n [ a au! !n[no eaaau -ndap e l a p 12-6 e en!z U! jaap 'aeZ\.1e[ ntpuis a p apz !aur!l[n eieau!ur!p uy .a.rl?uoyzo[.>aa p aIu!nrr! !z o n.1 ' e a ~ a s sos~?lzura!j u n g p !4 [naae n:, 13quon -a; 1"-ap [a3 r i g1!3!dr?3 erap alsa ea u! p n s n as a:, sossia p!qo![ u n glaaaas p u ! ~'ea[!su!J le-ap [aa a p ,leuran 'F)!.) aaes s a n s a p a d e o ~ d e apue18 gnop -pdr?:,au ? A J ~ ap [ a,rcks u! rao n,rled a p aulq gasvoun:, as ys daau! !a[!anlnsaPi 8 1ada.r as a m ',,a.r![a!d?ufi a p [nsaao~d ale01 uaS!xo n.) ymaluaur!le as aaes alsa cJsaa.6. .[nJo[ e j !! IQ luapa.)a.rd [a:, u ! ~ d a[aarieal ! B a[aleu18!ls faolelns qns ~ n s a i?[e gzeauraoj as '!dnlt?[u! a[ -a!., [n)e.rec[e a!nl!)suoa aaea ala8u!s !i ea :alur!ats ea,rd gansgur !j.~aaacu! u!a ewlu! :e3 ' a [ e ? ! ~aue8ao a l p yB run.) -ap a l e ~ o d a oales ~ a[!an4![a1irr! 'naaaur sohaau Inurals!s glo.izap as !.)unIe pu!.)sa,Ia ease[ [ea.ra?u! lsa,)n lo1 r r ~ 'g3 ?!s!Y e am.) 'a a S a a q 11 a n a 7

ALBINA

33

--

larv5 ca sg-i lase un spa1.i~mai mare, c5ci impinge cu capul in sus marginile deja incepute, aga incit coristructoarea este nevoit6 s5 cr.oiasc5 gi s5 const~wiascri oblonayul dup5 mrisura Iarvei. Aga se explicii de ce in unii ani, cind albinele ghsesc in flori mult polen yi hr5nesc larvele de albine lucr5toare c,u multe proteine, constructoar~led e oblonage sint nevoite s5 le fac& c351);icele putin nlai proemincnte decit c,b17nuit. Coiicomitcnt cu ctipliciren celulri, larva ia o pozilic dreapt5 in celulg si incepe s5 s e c ~ c t eo substanf5 tramparent5 care, in colltart cu aerul, sr int Sregte forlnind fire m5t5soase foart e fine. Substanla este produs5 de glande nsemrin5toare cu tuburile malpighiene, care ins5 sc aflii de-a lungul intesiinului gi a1 c5ror orificiu comun sc deschide direct in gurri. Cu aceastri substant5, timp de 24 ore, larva irnbrac5 peretii celulci, frir5 a Iese, ca alte insecte. Dup5 aceastri grea trud5 larva cade intr-un somn adinc t i m p de 3 zile, i n care in interiorul s5u se produce o restructurare a organelor de t i p larvar in organe de nimfri. Nimfa incepe s5 se asemene cu albina adult5. Corpul gras, care e rezerva sa organics de proteine, e absorbit impreun5 cu vechile organe larvare, toate transformate intr-un terei specific. Proccsul acesta de resorbtie se numegte ,,histoliz5" si paralel t u el se produce cel de ,,histogenezriU, adic5 d e formarea unor celule, vezicule germinative de imago, deci a organelor interioare ale nimfei. Oreanele. si cele " trei p5rti a]e corpului, se diferent.iaz5, iar scheletul chitinos se intgreste. in schimb, nimfa pierde din greutate mereu, ceea ce este exp]icabil, c5ci o datti ce ea igi consum5 propria sa rezervg organic, d e proteine, I

3 - A.B.C.... Apicol vol. I

,

-.

-

--

ALBINA

--

iar o altii hran5 c i afar5 ~ nu mai primeste, scjderen in greutat.e este norN eI son gi mals. CercetBtorii S t u r t c n w a n t au constat,at cci numai in prima zi de la c5pZcire nimfa pierde 20 mg, c5c,i inainte de c5pticire cint5rea 160 mg, iar dup5 24 de ore avea numai 142 mg. La eclozionare albina cinttireyte 105,9 mg. fn acest nou stadiu d c nirnf6, in locul inveligului d e pin5 atunci trupul incepe sA se acoperc de perigori, is1. jnveligul s5u devine semichitjnos, j15st~indu-sit.otugi cu!oarea albti. Pe mSsur5 cc t i n ~ p u ltrcce, culoarea peri:o~*ilcrsc schimhR in ccnugiu. Cu do115

Morfologia larvei si nimfei: - larva de

-

3 ~ i l e 1: - creier; 2 - gura; 8 - intestin ; 4 - stigmate respiratorii; 6 organe de reproductie; 6 - tubimalpighieni; 7 - ]ant nervos ganglionar; 8 - rudimente de picioare* 9 - glanda de tesut; 10 - bulb subesolagian. b - l a m la cmdcire: 1 1 - gura; 1 2 - ochi. 1 3 - torace; 14 - abdomen; 15 - stigmate resiiratorll abdominale. c - nimta: 16 -tromps. 17 - antene. 18 ochi comPu8i; 1 9 - torace; 20'- abdomen;'^, 11, 111 - picioare; (1T.A. Dade)

A

-

34

ALBINA

zile lnainte de ecloziune, nimfa ia culoarea natural5 a albinei. f n sfiqit, dup5 ultima n5pirlire care precede cu o zi iegirea din celul5, deci in cea de-a 21 zi de la depunerea oului de cltre matcg, tin5ra fiints roade oblonul ce o desparte de lumea dinafar5 gi iese la lumin5. Pe peretii interiori ai celulei r5mine aderent5 c6m5guta de nimfii. Timpul necesar transformsrii ei din ou intr-o insect5 perfect5 se poate prelungi citeodat5 cu fnc5 1-2 zile, dar numai atunci -aga cum s-a spus - cind temperatura din stup nu a fost tot timpul normal5, sau cind colonia este mic5 or hrana primit5 nu a fost indestul5toare. Pentru ca s5 ias5 insecte perfecte, trintorilor le trebuie cu trei zile mai mult -deci 24 de zile; fn schimb, pentru matc5 sfnt suficiente numai 16 zile. V. n. Matca, oul, larva. Tabelul 1

Durata diferitelor stadii do dozvolt~re la m&tc&albinil lucr&toare g i trfntor. SLadiul de dezvoltare la ou la insecta

de ad,,lta

3 3 3 Oul Larva in celulii ne6 ciipicitil 5,5 6,5 Larva $i nimfa in celula 14,5 ciipiicitii 7,6 12 --fn total este nevoie pen16 zile 21 zile 24 zile tru dezvoltare de: ,

Cu toat5 aparenta de insecte perfecte care, la putin timp dup5 ce au p5rlsit fagurele natal, par c5 intr5 in ritmul de viat5 a1 coloniei, s-a constatat c5 Pn prirnele zile acest tineret mai are nevoie de ajutor. Trintorii, care la fnceput nu gtiu cum sii se alimenteze, mai primesc hrana de la al-

ALBIN A

binele-doici. Tinerele albine lucrltoare, abia iegite din celule, primesc gi ele de la doici ceva hran5 glandular5; dup5 aceea se indreapt5 spre fagurii cu plstur5, cu care se alimenteazti din plin, ciici corpul lor gras s-a epuizat complet in perioada stadiului nimfal, cind nimfa nu a mai primit de loc hran5 dinafarii. fn urm6toarele dou5 zile de alimentare cu p5sturii corpul gras, care este rezerva organic5 de proteine, se reface pe deplin, iar glandele tinerei fiinte sfnt gata s5 intre fn functiune intr-o anumit5 ordine, incepind cu cele faringiene si mandibulare qi apoi cu cele cerifere. Se punea intrebarea: cum se poate ca intr-un timp aga scurt ele s5-gi poat5 asigura o nou5 rezerv5 corporal5. Cunoscutul cresc5tor de m6tci J o e S m i t h (S.U.A.) a observat c6 albinele tinere, de fndat5 ce iegeau din celule, se indreptau spre fagurii din cuib cu puiet deschis. S-a crezut la inceput c5 o fac pentru ingrijirea puietului, dar s-a constatat c5 ele se alimentau din prinzul bogat in lilptisor pe care doicile il dau larvelor tinere pin5 la vfrsta de 3 zile. Numai dup5 ace& 0sp5t int5ritor ele consum5 gi p5stur5, cfnd igi fncep truda lor fn stup cu serviciul de ,,cur5titoareU,urmind s5 treacg apoi. gi prin amlea pe care colmia 'le-ar solicita in raport cu necesitatile momentului. fn hrana ei zilnic5, de acum inainte, va consuma miere gi polen. fnfgtigarea exterioarii gi anatomia albinei. Albina are la exterior un inveli? tare, ce contine chiting, proteine gi alte substante, secretate de celulele epidermei. Acest invelig protejead insects de lovituri. Sub cuticul5, ca o c5ptugeal5, se afl3 hipoderma, format5 din celule elastice $i care in unele imprejursri sfnt celule secretoare ale diferitelor organe.

ALBINA

35

Corpul albinei este alcgtuit din trei piirti distincte: capul cu antenele, ochii, gura cu mandibule. Apoi toracele cu membrele legate de el: dou5 perechi de aripi membranoase gi trei perechi de picioare. f n sfirgit, cea de-a treia parte, abdomenul, este format din segmente agezate in ordine descrescindl spre virful abdomenului. Pllcile de pe partea dorsal5 sint denumite tergite, iar cele de pe partea ventral5, sternite. Capul gi toracele, gi ceva mai putin abdomenul, au un invelig piiros, mai des la albinele tinere gi care dispare pe m5sur5 ce albina imbltrinegte. Pe acest invelig piiros se prinde polenul florilor atunci cind albinele culeg nectar din corole. Cu ajutorul periutelor de la picioare ele a d u n l acest polen prins de perigori, stringindu-l in cele dou5 coyulete de la picioarele posterioare. Capuf este articulat cu to~acelesi legat de acesta printr-o scurtl !i puternic5 musculatur5 denumitri git (cervix). Prin acesta se face comunicarea organelor din cap cu cele din torace, printr-un orificiu pentagonal aflat la baza capului, denumit foramen. Capul albinei are form5 triunghiular5, pe cind cel a1 trintorului este aproape rotund. Lateral stau ochii care ii dau albinei posibilitatea de a cuprinde fn cimpul vizual o mare suprafat5 de teren. Ei sint ochi compugi, alc5tuiIi din mii de fatete, a1 c5ror numiir varia25 dup5 rase, latitudini gi intensitatea luminii solare; cu cit aceasta din urm5 este mai mic5 cu atit ochii albinelor din acea regiune au fatete mai multe. Fatetele, denumite gtiintific ,,omnatid ii", au forma exagonall cu dimensiuni de 2 microni. In medie, albina are circa 4 000-4 500 omnatidii, matca 3 500, iar trintorul circa 9 000 de fiecare ochi compus. fntre

Capul albinei: - oceli; 2 - frunte 3 - ochicompugi; 4 - antene; 5 - clipeus; 6 2 buza anterioaril; 7 - mandibula; R - palpele externe ale limbii; 9 - palprle mijlocii ale limbii; 10 - palpele interne ale limbii; 11 - limba; 12 - lingurita limbii 1

acestea se viid cu lupa nigte perigori ca genele ochiului omenesc, care au rolul s5 inl5ture efectul razelor luminoase venite pieziq gi care le-ar tulbura vederea. Fiecare f a t e t l hexagonal5 este un ochi aparte cu cristalinul, bastonqele retiniene gi corneea sa. Fiecare fatet5 primegte imaginea ce-i st5 inainte cu toate elementele inconjurltoare. Fatetele au nervi proprii, care transmit impresiile la nervul optic principal, iar acesta reactioneazii dup5 imprejur6ri. Deci albina vede deodat5 tot orizontul locului in care zboar6 gi se poate orienta foarte bine. Biologul S t u m p e r a stabilit c l el este sensibil la lumina polarizatg ce o reflect5 cerul albastru. Aceasta particularitate ing5duie albinelor s5 se poat5 orienta intotdeauna in raport

.

-

ALBINA

36

cu pozitia soarelui, chiar cind timpul este noros gi el nu se vede pe cer. ,,Ochiul cu fatetele lui - scrie L i n d a u e r -este un minunat aparat de mlsurare a unghiurilor, prin intermediul clrora pozitia soarelul poate fi determinatg cu o aproximatie de 2-3 grade". fn afar6 de aceasta, constat5 el, ,,albinele au capacitatea de a socoti cu precizie prin aceast5 orientare fat5 de soare, drumul str5b5tut de astru a t i t ziua cit qi noaptea. Aceast5 capacitate le este inn5scut5; In acelagi timp albinele cunosc diferentele regionale gi sezoniere in parcursul soarelui" . Ochiul albinei este sensibil numai la gase culori: albastru, ultraviolet, galben, verde-albgstrui, purpuriu gi violet. Dup5 v o n F r i t c h ele v5d unele flori albe in alte culori gi altfel decit le vedem noi, ciici acestea absorb o parte din razele ultraviolete ale spectrului solar. Culoarea rogie o v5d in negru, iar albul la albine este o combinatie de culori complementare: ultra-violetul cu albastrul-verzui, galbenul cu violetul gi albastrul cu purpuriul. fn afar5 de ochii mari, cu care albina vede la depiirtare, ea mai are in frunte alti trei ochi mici indreptati in sus, denumiti oceli, cu care adun5 imaginea neclar5 a ochiului compus mai ales in amurg, sporindu-i sensibilitatea fat5 de lumin5. Cu acegti ochi ajut5tori albina vede lucrurile din apropiere gi-i ajut5 la fixarea gi delimitarea precis5 a imaginilor provenite de la obiectele fixe pe care urmeaz& a se ageza (flori, urdinig etc.). Cu ei albina igi d 5 seama de luminozitatea imprejurimilor. Este gregitil presupunerea c&prin intermediul lor vede in interiorul stupului. fn fat5 gi aproape de ochi, deasupra buzei superioare stau cele dou5 antene,

ALBINA

ca nigte cornite, formate fiecare din segmente: prima parte, denurnit5 scapel, este anexatl direct pe frunte, iar cea de-a doua, numitd flagel, este partea prelungit5. La albina lucratoare si matc5 antenele sint formate din 12 segmenti, iar la trintori din 13. Pe opt segmente ale acestui flagel se g l sesc organele de miros ale albinei, reprezentate prin nigte pl5cute cu orificii poroase gi conice in care se afll terminatiile nervilor olfactivi. Pl5cutele conice sint acoperite de o pielit5 foarte subtire, prin care pot ugorp5trunde efluviile mirositoare. Cu ajutorul antenelor, albinele unei colonii se recunosc intre ele dup5 mirosul particular a1 fiecgreia. Tot pe antene gi in imediata apropiere a organelor de miros, se g5sesc organele de pip5it reprezentate prin nigte perigori senzoriali foarte fini, la baza c5rora se afl5 gi terminatiile nervilor tactili. fntrucit nu s-a @sit c5 albina a r avea un organ special pentru perceperea sunetelor, la care ele ins5 reactioneaz5 prompt, se crede c5 tot prin intermediul organelor tactile albinele percep orice vibratie, de orice intensitate, pin5 la ultrasunete, pe care noi nu le putem auzi. Unii cercetgtori sustin c5 sunetele ar f i percepute printr-un sistem de corzi amplasate la picioare, in tibie ; un sistem asemlnltor, dup5 cercetltorul ceh I. S a v i n, se afl5 gi la baza antenelor. Gura, aflat5 in partea inferioarg a capului, f5cind parte din aparatul bucal qi digestiv, este descrisl la acest capitol. Toracele este alcatuit din patru inele lipite intre ele, care au trei perechi de stigmate pentru expiratie. Primul inel, denumit protorax, poart5 articulat5 pe el prima pereche de picioare. Pe cel de-a1 doilea gi care este cel mai mare dintre ele, denumit me-

~

I

1 ,

'1

.

I

I I

1

ALBINA

37

zotorax, sint prinse picioarele mijlocii cit gi aripile mari. Ultima pereche de picioare cft gi aripile mici sint articulate pe cel de-a1 treilea inel, denumit metatorax. Cel de-a1 4-lea poartl numele de epitorax, el face leg5tura cu abdomenul si acolo se ggsegte punctul d e echilibru a1 corpului albinei. P i c i o a r e 1 e sint o imbinare de rnai multe segmente, unele mai lungi, altele mai scurte. Primele doul sint scurte gi fac legltura cu toracele; apoi urmeazl trei mai lungi - tibia gi metatarsul, care se qi termin5 cu 15bufele; acestea sint compuse dintr-un lant de patru articulatii mici, denumite tars, ce au la virf gheare. Sub fiecare gheartl se g5segte o pernutl ce lucreaz5 ca o ventuzl, cu care albina poate p5gi pe suprafete lucioase qi care secret5 o substant5 lipicioasl. Ghearele au pe ele perigori ca nigte perii cu care albina igi curtlf5 antenele. Acestea fiind sediul simturilor trebuie s5 fie deseori curiitate de praf sau pulbere a polenului ; in acest scop albina are la picioarele anterioare o scobiturtl pe primul articol a1 tarsului,

Piciorul albinei :

-

I c08ulet pentm polen; 2 - perluta de cu15tat

&

ALBINA

Periuta pentru curatat antenele: I

- pintenul; - periuta

2

care este adev5ratul aparat de cur5tat a1 antenelor, m i r g i n i t l cu perigori deqi, agezati circular. Picioarele, in afar5 c5-i servesc albinei la migcare, mai fac gi serviciul de colectoare a polenului din flori gi transportul lui in stup. Cele posterioare au o adinciturl pe femur, mlrginit5 de perigori indoiti inluntru, formind un fel de cogulet in care albina indeas5 bine granulele de polen ca s5 nu cad5 in timpul zborului. La desc5rcarea ghemotocului de polen din cogulet ea se servegte de un pinten mic, dar puternic, aflat la cea de-a doua pereche de picioare. Pe picioare, albinele au peri degi gi rigizi cu care igi currita haina ptlroas5 a corpului, acoperit de polen, pe care apoi il fndeasi5 in cogulete. A r i p i 1 e. Albina are dou5 aripi mari gi lungi gi alte dou5 mai mici sub primele ; ele sint alc5tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline cu aer, peste care este intins5 o membrantl foarte subtire gi strsvezie, cu perigori microscopici. Marginile aripilor mici sfnt prevtizute cu 16-27 cirlige. Atunci cind albina vrea stl zboare, duptl ce a implinit virsta de 7-10 zile gi aripile se intaresc, cirligele se prind dejgheabul de pe marginea aripilor mari, astfel incit ambele perechi formeazg un plan unic de zbor. Suprafata tot a l l a acestor planuri este, dup5 cercetgtorul A. B e e t s, de 45-54 mm2, avind greutatea de numai 0,575 mg. Inclrc5tura ce o poate duce este de

18

1,71--2,35 rnglmm" Cind albina vrea Tns5 s5 facci cu aripile o ventilatie pentru evaporarea ncctarului apos din fagurii stupului, ea riimine pe Ioc gi nu5 i mai 4mpreung In dou5 plalluri cclc

patru aripi, ci, bgtind aerul cu toate patru, le migcii, f5rii a se lnSl\a ca sii-si ia zborul. V.n. Z b o r u I . Cercetiitorii care urmiiresr aflarea diferitelor mijloace prin care albinele Psi fac i ~ n e l ealtora comunic5ri. afirmii c6 prin ajutorul si variata frecven$5 a vibraliilor aripilor ele iqi pot exprima - impreun5 cu dansul - anumite direclii d e urmat, pent'ru cele ce trebuie sri plece afar.5 din stup, ca sii afle sursele d e nectar. C11 miqc5ri vibratorii extraordinar de repezi ele emit ult,rasunet.e, pe care noi nu le putem percepe c'11 simtul nostru audit,iv. De pild5 albinele tinere e m i t cu aripile un tril, care poate fi sesizat numai cu anumite aparate d e filtrarea sunetelor. Zumzetul, auzit d e oricine, cind albinele sint nelini$tite d e zgomote sau fum, e fiicut d e comunitate prin vibrarea aripilor, fiind o reactie d e apiirare, precum si o combinatie cu sunetele scoase d e aparatul respirator. Abdornenul, articulat cu toracele prin intermediul portiunii denumitii petiol, care d e fapt este un segment foarte subtiat a1 abdomenului, este alciituit din mai multe segmente chitinoase, din care, vizibile, sint sase pe partea dorsalii, denumite tergite, si alte sase pe partea ventral5 denumit e sternite. Ele stau cu marginile suprapuse ca -$iglelepe acoperiqul casei, fiind legate intre ele cu niste membrane elastice, ce ing5duie ca abdomenul sii se poatii alungi gi contracta ca o armonits. Primele dou5 sternite a u o chitin5 d e culoare brun5-inchis5 acoperit 5 cu perisori. Ultimele patru sternite sint din chitin5 transparent5, cu cite un chenar chitinos d e culoare inchis5,

ALBINA

denumitii ,,oglinzi cerifcre". Acestea sint c5ptusite la interior cu un strat d e celule cilindrice strins lipite, d e ele, celulele care j~roduc cear5. Ca vi la torare, a b d o m e ~ i n lare d e fiecare parte cite gase perechi d e stigmate pentru aspiratia aclulni. Spre virf, sub ultimul terpii. albina mai are acca glands, ce-i fa1ose:te la emiterea unor cmanatii ca niqte chem5ri a albinelor d e la exterior, denumitci gland a olfactivA, dcsc.op,c.rilii d e N a s a noff. Forma abdomenlilui albinei lucr5toare, este mai pulin alungitg decit la matcii, pe cind a trintorului, este mai latii gi tesit6 la spate. f n sfirsit, chiar la virful abdomenului se afl5 acul albinei, care cste arma sa d e ap5rare. Anatomia inter115 a albinei este mai complicatii, cfici in fiecare d i n cele trei piirti descrise mai sus, din care este alciituit corpul, se g5sesc aparate si sisteme complexe, care servesc organismului la diferite funct,inni. Astfcl sint aparatul respirator, digestill, circulator, cerifer, genit a l , musc~ilarqi ~ e n l n ~ P e riar , dintre sisteme, cel nervos si glandular. Aparatul respirator este alccituit din cele zece perechi de stigmate -trei la torace si sapte la abdomen - si sacij respiratorii. Anatomistii a u giisit cii fiecare stigmat de respirat are un vestibul c5ptusit cu perisori, ce poate fi part,ial sau total inchis cu ajutoru! ilnui mecanism anumit. Acolo se aflii un fel d e coarde vibratorii, prin care albinele scot unele sunete. S e pot deosehi pin6 la 44 sunete diferite ca ton. Chiar si tonul sunetelor m5tcii se datoreqte acestor coarde vibratorii. Din stigmate aerul intr5 in sacii aerieni d e respirat. Acestia, fiind extensibili, servesc albinelor ca u n depozit d e aer necesar respiratiei, d a r mai

ALBINA

39

au un alt rol Insemnat: sacii umplindu-se cu aer, greutatea specificti a insectei scade gi albina igi poate lua zborul ; in timpul zborului albina folosegte rezerva de oxigen din ei, cgci atunci consumul de oxigen e mult mai mare. Din sacii de respirat aerul trece in trahee. Traheele prin care strgbate aerul, sint ca nigte conducte mai largi sau mai inguste care ajung ping la a mia parte dintr-un milimetru in diametru; ele sint compuse din nigte spirale chitinoase foarte elastice, spirale care nu se ggsesc nici la sacii de respirat, nici la ramificatiile traheale. Traheele se ramificg in tot organismul care are nevoie de oxigenul aspirat oxigen, care prin peretii acestor vase mici trece in slnge gi tesuturi. Doug trahee mari trec prin gltuitura dintre torace gi abdomen, denumitil petiol sau corsetul insectei gi alimenteazg cu oxigen organele din aceastil parte: intestinul subtire, gros, rinichii, tuburile lui R l a l p i g h i etc. . Necesarul de oxigen a1 albinelor este apreciabil. El este proportional cu greutatea, fiind d e 2,5 ori mai mare ca la om gi totodati cregte concomitent cu urcarea temperaturii. De asemenea, el variazti dupg anotimpuri. V .n. Aerul. Iatg dup5 A m b P u s t e r cantitaZea de bioxid de carbon eliminatg de 100 g albine vara, ln decurs de 24 de ore : la 20 - 25°C aproximativ la 2'5 - 30QC aproximativ la 35°C aproximativ

3 - 4 g CO, 10 g CO, 17-18 g CO8

Aceastil eliminare presupune un consum sporit proportional d e oxigen. Pe: anotimpuri, 1 kg albinti consung pe or&, la 20-25°C gi eliming in aceeagi perioadg urmgtoarele cantititi:

ALBINA

w Aparatul respirator a1 . albinei Anolimpul

Oxigen rnl

Primavara Vara Toamna Iarna

29,754 17,336 24,795 22,549

Bioxid do carbon rnl

30,408 17,575 25,881 24,038

Schimbul de gaze in corpul albinei se face ugor datoritg fnsugirii de difuzare ce o are aerul. Deoarece traheolele sint rLpindite fn toate organele gi au pereti prin care gazele trec cu ugurintg, oxigenul e absorbit d e celule in permanentii ca un curent d e molecule ce circulg din traheele mari pin5 la capilarele cele mai inguste gi depgrtate. f n traheole oxigenul p5trunde prin pereti in hemolimfg (singe) gi in celulele inconjurgtoare. Continutul d e aer din traheole se micaoreazg. Se creaz5 atunci o diferentg de concentratie a oxigenului fn traheele

ALBINA

mari, ca gi in sacii aerieni gi traheole. Atunci oxigenul trece din traheele mari fn traheole. Oxigenul este absorbit de c5tre celule in permanentl; de aceea gi diferenta lui de concentratie se mentine f8r5 intrerupere. Datoi i t 5 acestui fapt se creeaz5 un curent continuu a moleculelor de la tulpinile traheice spre traheole gi celulele traheice. fnltiturarea bioxidului de carbon se face in virtutea aceleiagi legi a difuziunii aerului. Ins5 moleculele 1ui se deplaseazg in ord ine invers5. Prin sistemul traheal se inl5tur5 surplusul de ap5 din organism. Aerul, venind in contact cu lichidul din traheole, se incarcti cu vapori de ap5 care apoi trec in tulpinile traheice gi in sacii aerieni de unde se elimin5. Presiunea aerului t i circulatia lui prin trahee se face sub actiunea mu$chilor dorso-ventrali care lucreazg in concordant5 cu cele dou5 diafragme, eliminind aerul viciat din organism prin stigmate. In stare normal5 migc5rile respiratorii sint de 110-150 pe minut, in raport de temperatura aerului; la frig sint rnai incete, iar la o temperatur5 rnai ridicatl sint rnai accelerate. Cind al-

Aparatul circulator; sPngele transports substante nutritive la toate organele:

I - hrana lntra pe guri; 2 - proteine absorbite de glandele laringlene; 3 - sfngele este condus prin aorta la cap; 4 - slngele patrunde direct In mu$chi; 5 - singele clrculit de la inima spre creler; 6 - reziduuri intestinale; 7 - excremente cu reziduuri eliminate; 8 - impuritatile din sfn e se filtreaza prin tubii malpighieni: 9 - gritsimiqe din hranil sint depozitate In glandele cerilere

40

ALBINA

bina se preggtegte sg zboare, ivi umple cu aer sacii de respirat; atunci greutatea ei specific5 scade, putind s5 se inalte in zbor. Cind ins5 se vor vedea albine tirindu-se, neputind s8 zboare, se va gti c5 stigmatele de respirat nu rnai functioneaz5 normal. Aceast5 dificultate respiratorie are Ioc in rnai multe imprejurlri: - Cind membranele stigmatelor, umezite de o abundent5 transpiratie, nu rnai pot functions, iar traheele sint pline de apg condensat8 din vapori. Acest fel de accidente au loc cind o colonie este inchis5 gi nu are aer suficient. - Cind anumiti acarieni secuibgresc in stigmate. V.n. Acarioaza. - Cind presiunea prea mare a prea multor reziduuri acumulate in intestinul gros extinde a t i t de mult abdomenu], incit stigmatele nu rnai pot primi aer suficient, iar insecta moare curind prin insbugire. V.n. Consti-

patie. Sacii aerieni din cap nu au contact cu exteriorul. Aerul din ei, incarcat cu oxigen, pgtrunde datorit5 presiunii sanguine ; cind presiunea sanguin5 cregte, sacii se contract5 gi resping aerul viciat din ei, inc5rcat cu bioxid de carbon. Cind presiunea scade, aerul e aspirat din nou in acegti saci. Sistemul a p a r a t u l ~ irespirator a1 albinei contribuie nu numai la schimbul de bioxid de carbon cu oxigenul, ci si la realizarea ctildurii individuale. Aceast6 ctildur5 se repartizeazg in organism tot pe cale respiratorie. C5ldura individual5 este apoi folositg in economia social5 a comunit5tii. Aceast 5 ciildur5 se produce rnai cu seam5 pe seama musculaturii toracelui, prin migc5rile membrelor. Aparatul circulator, sau, mai bine zis, ciclul hemolimfal a1 albinei este foarte simplu: este alcrituit din dou#

ALBIEiA

41

elemente, inima gi aorta, constituind organul principal, ajutat d e dou5 diafragme opuse pozitional cit gi de dou5 organe de pulsafie aflate in cap vi torace. Inima propriu-zis5 se afl5 in cavitatea abdominalg, iar aorta in cea toracic5, trecind cu putin in interiorul cavitgtii craniene. Primul organ, inima, are o form6 lunguiat5, aqezat5 in partea dorsali, alc6tuit5 din cinci cavitgti care dau una in alta; ele au un fel de intrare, ca un vestibul, format6 dintr-o deschidere din care singele este aspirat; cavit5tile sint inzestrate cu nigte supape care se deschid, cind ele, pe rind se dilat5 si apoi se inchid, cind se contract5. Deci inima albinei lucreaz5 ca o pomp5 aspiroresping5toare sub actiunea a dou5 diafragme - una dorsal5 in partea superioar5 a abdomenului gi alta ventralZi ce se afl5 deasupra cordonului ganglionar nervos; ele au rostul s l pun5 in circulatie hemolimfa (singele). Din iniml pornegte aorta, care str5bate partea anterioar5 a abdomenului, trece prin petiolul ce desparte abdomenu1 de torace gi, mergind mai departe, p6trunde In cutia cranianii; aici, aproape de creier, ea se golegte d e hemolimfa pompat5 de inim6, care se revarsg in cavitatea cranian5, sc5ldind organele capului; apoi se inapoiaz5 pe ling5 aort5, trece in torace, scald5 organele d e acolo gi, tot pe ling5 aorta gi prin petiol, se inapoiaz5 in cavitatea abdominal%. Acolo ea intilnegte aparatul de excretie a1 insectei, denumit ,,tubii malpighieni" Pn care lass acidul uric gi alte impurit5ti. Substantele energetice sint scoase de aparatul digestiv din hrana ingerat5, combinat6 intr-o mic5 m5sur5 cu oxigenul furnizat de aparatul respirator. f n aceast5 stare, hemolimfa, Imbogiitit5 cu acele substante, intr5 din nou Pn inim6, fgcind mereu

ALBINA

acelagi drum: din inim5 in cap g i inapoi. Dup5 cum se vede, hemolimfa, in afar5 de aorta amintita, nu circul5 prin vase, artere gi capilare, ca la vertebrate, ci in ea plutesc organele de respirat, de digestie gi filtrare, care igi fac pe rind datoria. De altfel, hemolimfa nici nu are culoarea rogie a vertebratelor, este incolor5 sau usor coloratii in galben transparent, in cantitate de 23-30 % din greutatea insectei, avind o mare cantitate de glucozg gi acizi aminati esentiali ca: arginina, cistina, leucina, glicina, lizina, valina, prolina, histidina, metionina, alanina, acidul glutamic, acidul asparagic - toate aflate In polen, care e baza de alimentatie proteicil a albinei de la starea de larv6, pin5 la bltrinete. fntretinerea procentuali a acestor componente a hemolimfei cere o alimentatie aproape permanent5, fie cil ea o g5segte in fagurii plini cu rezerve, fie c5 o are in rezervele organice sub form% de corp gras gi glicogen. Albina fl5minzit6 24 de ore, nu poate activa. Dup5 R. C h a u v i n hemolimfa albinei e mult superioar5 singelui vertebratelor; in ea plutesc gi se migc5 leucocite, care au rolul de a distruge bacteriile ce a r incerca s6 invadeze organismul, ca gi toate produsele nocive rezultate din activitatea fiziologic5 a insectei. Aparatul digestiv cuprinde: aparatul hucal, apoi o portiune 15rgit.5 denumit5 faringe, in prelungirea c5ruia incepe esofagul lung gi ingust ce str6bate tot toracele: acesta trece prin corsetul insectei (petiol) gi ajunge in gus5; la baza ei se afl5 proventriculul urmat de stomacul albinei denumit gi intestin mijlociu; la extrernitatea posterioar5 a acestuia se afli mugchi rotunzi, un sfincter, care se deschide

ALBINA

ALBINA

4:2

Aparatul digestiv $i excretor ~i anexele corporale: I - oceli; 2 - lob cerebral pentru antene; 3 lob cerebral pentru ochi; 4 ochi compu~i; 5 glande aalivare toracice; 6- dialragmil; 7 - lant nervos ganglionar; R - vezicula rectala; 9 - rect; 1 0 - tubi malpighieni; 1 1 - intestin subtire (stomac); 1 2 - proventricul; 1 3 - u$e; 1 4 - esolag; 1 5 - trahee toracica; I 6 - g6iande postcerebrale; 17 - glande laringlene ( H . A . D a d e)

cele dou5 palpe se unesc, formeazii un tub in care limba servegte d e piston, intocmai ca o pomp5 ce aspir6 lichidele. Actiunea de lingere are loc cu ajutorul linguritei care este la extremitatea limbii. La baza limbii se deschide canalul glandelor salivare din cap gi torace. In gur5 gi trompri se gisesc ~i organele de gust ale albinei, formate din pl5cute poroase ce au sub ele celule sensibile cu nervii respectivi. Si limba are facultatea de a percepe gustul alimentelor; pe palpii labiali gi sub buza superioar5 se afl6 mici orificii denumite ,,cavit6$i palatale'' asemlnstoare cu celede la antene, care ajut6 albinelor la distingerea gustului alimentelor. In ambele piirti ale gurii sint douri mandibule articulate fiecare din ele avind cite doi mugchi: unul aductor si altul abductor. La baza lor, In partea intern6, se deschide canalul glandei mandibulare. Cu mandibulele, albina executb in stup dife-

-

reflex in intestinul subtire. fn preajma acestuia se aflii gi canalele malpighiene, ce constituie aparatul de excretie a1 insectei. f n continuarea intestinului subtire se aflg intestinul gros care e depozitul de reziduuri alimentare, terminat in sffrgit cu orificiul anal. Aparatul bucal a1 albinei este adapt a t pentre supt gi lins. Gura este o deschidere in regiunea superioarl a faringelui avind o musculatur8 puternic6 de contractare in scopul de a indrepta hrana spre esofag. Albina suge cu ajutorul trompei, care este alciituit6 din trei pgrti: dou6 palpe laterale f i limba propriu-zis5 (labium).Cind

Limba albinei

ALBINA

43

rite activitgti: friimint5 solzigorii de cear5, ajut5 la cl5ditul fagurilor gi transportul solzigorilor, elimin5 din stup albinele moarte etc. Faringele ce porneate din orificiul bucal are la baza lui o plac5 faringian5 precum gi mugchi d e 15rgire- g i contractare, pentru a putea impinge din gur5 alimentele ce trec prin el spre gug5. Esofagul ce urmeaz6 faringelui este un t u b lung, subtire, elastic ce trece prin git, str5bate toracele gi ajunge in abdomen unde htilnegte gusa. Guga are pereti elastici, transparenti, de culoare argintie gi are lungimea de 4 mm iar 15rgimea de 1,s mm. Rolul s l u de seam5 este transformarea partial& a nectarului, cu ajutorul secretiilor glandelor salivare gi faringiene, din momentul recolt5rii gi pin5 il depune in faguri. Aceste glande, cit yi partial celulele ce cgptugesc peretii gugei, secret5 fermenti de scindare, constituind invertaza. Guga incorporeaz5 mierei foarte mici cantit5ti d e acid formic din glandele mandibulare ce ajutti la conservarea ei. Ea este gi depozitul de ap5 a1 albinelor cind fac serviciul de c5r5toare de ap5, cit gi plstriitoare a acesteia. Atunci depun in faguri numai a t i t cit estenecesar pentru p5strarea unui climat potrivit ca umiditate in stup, in afar5 de ce se mai adaugii din aceast5 ap5 in combinatiile hranei puietului. Capacitatea gugii variaz5 de la r a s l la ras5. Guga inc5rcat5 are posibilitatea prin extindere s5 se miireasc5 de la 1,spfn5 la 2,8 mSvariind deci capacitatea ei de depozitare. Aceasta' e posibil datorit5 cutelor extensibile din care e alc5tuit5. La exterior guga are o serie de mugchi agezati in straturi care contractinduse o storc de continut. Din guy5 alimentele trec in stomac, denumit gi intestinul mijlociu, prin proventricul care disociazii polenul de miere; el

ALBINA

Enzime din stomac ce descompun polenul

filtreaz5 produsul brut, retine gr5unciorii de polen din miere gi Pi trimite mai departe in stomac pentru alimentare; mierea eliberat5 in cea mai mare parte de polen se rejtntoarce in guy5 t o t prin proventricul. S t o m a c u 1, sau aga-zisul ,,intestin mijlociu", primegte alimentele ce trec prin acest tub cu supap5, care nu ing5duie continutului intestinal s5 se poat5 inapoia in gug5 decit in anumite imprejurgri. f n acest timp, proventriculul tine inchis5 trecerea pentru ca nectarul depozitat in ea s5 poat5 fi prelucrat gi trasformat in miere cu ajutorul invertazei. V.n. Albine, sistemul glandular. El se deschide in intestin numai cind este nevoie ca organismul s5 consume o cantitate de miere deja transformat5 in gug5. Intestinul mijlociu este locul unde se face digestia hranei trecut5 din gug5. f n procesul de digestie intervin secretiile glandulare gi enzimele ce se regenereaz5 continuu, produse de glandele intestinului. Peretii interiori a i stomacului formeaz5 multe cute transversale care se contract5 ritmic datorit5 mugchilor longitudinali, transversali gi oblici; astfel, hrana fr5mintat5 bine este diluat5, materiile component e sint disociate gi apoi transformate in chi1 sau suc nutritiv. f~ aceast5 stare, printr-un proces d e osmozti, str5bate peretii intestinului, trece di-

ALBINA

ALBlNA

44

rect in hemolimf5, adicri in singe gi alimenttazi astfel tesuturile. Pentru asimila~ea lor ins5 albina folosegte oxigenul d i n aerul respirat care circulg i n tot organismul prin intermediul traheelor gi traheolelor, aga cum s-a a r i t a t la descrierea aparatului respirator gi circulator. Intestinul mijlociu in care albina igi acumuleaz5 o insemnatri cantitate de glicogen ce se adunri, de asemenea si in peretii gugii, a musculaturii gi in aga-zisul corp gras, formind astfel o rezerv5 de substante nutritive gi energetice, care se cifreazri pin5 la 2 m g ; ea servegte insectei in momentul cind In stup lipseqte hrana proteicri necesar5 ei, cit gi cregterii puietului ori in timpul zborului. Din procesul de digestie r l m i n reziduurile nefolositoare ca: Inveligul gr5unciorilor de polen sau alte materii neasimilabile; ele sint trecute in intestinul subtire sau anterior gi apoi in cel gros sau posterior denumit gi punga rectal5 (ce are o capacitate de 150160 mm3), de unde sint eliminate Impreunri cu partea apoasri gi filtrate de tubii malpighieni ce sint rinichii albinei. V.n. Albina, Sistemul glandular. Iarna, albina acumuleazg in punga rectal5 toate resturile alimentare. Intestinul se extinde, iar greutatea acestor reziduuri reprezintri ping la 46% din greutatea ei corporalit. Aceasta are loc datoritri papilelor rectale din cutele pungii, care au rolul d e a elimina apa din reziduuri gi a le ingroga,

Oglinzile cerifere

pentru a putea inc5pea in ea o cit mai mare cantitate. Pentru a neutraliza alterarea acestor reziduuri acumulate acolo, se afl5, de-a lungul traiectului intestinului gros posterior gase glande rectale, care produc catalaza. Cind apare o zi caldri in iarn5, albinele zburind, evacueaz5 reziduurile. Aparatul excretor, sau tubii malpighieni sint glande de expulzare a substantelor dlunritoare organismului, rezultate din procesele d e schimb gi ardere, cit gi a celor de digestie. Glandele renale sint alcituite din celule poligonale, cu cite un nucleu rotund, ingirate in 150 tubulete lungi gi subtiri, ce se inserg la limita d e unire dintre stomac gi intestinul subtire. Ele sint ca nigte cordoane filamentoase ce plutesc in masa singelui, absorb din plasma sangvinri substantele toxice ale procesului de digestie, le distileazri gi le elimin5 apoi prin intestinul gros, functionind la fel ca gi rinichii animalelor superioare. Toxinele eliminate sint formate din acid uric yi diferite sgruri nefolositoare organismului. Aparatul cerifer. Glandele cerifere, in numrir de opt (patru perechi) se grisesc in abdomenul albinei. Ele c5ptugesc oglinzile pe partea lor inferioarri cu un strat de celule specializat e ale hipodermei, celule elastice in interiorul cgrora se formeazri ceara, ca un lichid putin viscos; acesta se infiltreazri prin chitina poroasri a oglinzilor; ea apare pe suprafata lor sub forma unor solzigori aproximativ hexagonali ce au greutatea de 0.200,25 -mg. Pentru buna lor functionare sint intretesute cu foarte multe traheole de aer ce ajutil la metabolismul intens a1 substantelor ingerate de albing, miere qi mai ales polen, care se transform6 in cear6. fn stadiul de nimfri glan-

-

ALBINA

ALBIN A

45

dele cerifere produc chitina cu care ea igi formeaz5 osatura solid5 a fnveligului corporal. Durata puterii secretorii a glandelor cerifere e de cel mult zece zile. Sint exceptate d e la aceast5 regul5 albinele eclozionate spre sfirgitul toamnei, care r5mfn tinere fiziologic deci cu glandele cerifere nefolosite; glandele incep atunci s 5 se dezvolte abia in prim5var5, cind lucr5toarele pornesc activitatea intensa a culesului d e polen. Acesta, consumat intr-o rnai mare m5sur5 Impreun5 cu nectarul proaspat sau mierea din faguri, contribuie la producerea cerii. Glandele cerifere pot fi active gi farti un consum intens de polen, dar in acest caz productia d e cear5 este foarte redusii. Ceva mai mult, aceasta are aga d e mare influent3 asupra lor, incit - de p i l d i - d a c l in primele zece zile a vietii lor s-ar d a albinelor o bran5 cu mult polen (aga cum a f5cut-o cercettitorul Freudenstein) ele r5min cu celulele cerifere capabile s 5 secreteze solzigori d e cear5 toat5 durata vietii lor. Cind albinele b5trine primesc hrana cu proteine, li se reactiveaz5 glandele cerifere, secrettnd solzigori la fel cu cele tinere. Productia d e cear5 este influentat5 de asemenea gi de mlrimea oglinzilor cerifere, acesta fiind unul din criteriile de selectie a unor colonii, la care se urmgregte o mare productie d e cear5. V.n. Ceara.

Aparatul reproduc&tor al albinei lucrdtoare nu are vreo insemngtate. Numai la matc3 gi la trfntor se poate vorbi propriu-zis d e aparat reprodu&tor. Albinele lucr5toare au in abdomen nigte mici ovare atrofiate, rudimente din vremurile de altti dat6, cind albina tr3ia izolat5 ?i depunea ou5 fecundate. Numai cind o colonie rlmfne bezmetics, unele albine -numite ou3toare

8

C

Ovare: A - ovorele mdlcii: I - tubi ovigeni ; 2 - ovid u c t e 3 - vezica spermaticil; 4 - acul: 4 - vkzica teninifera; B - ouar alrolint dc. ofbinti lucrdloare; C - orar de afbinh oudtoare (11. A . D a d e)

scot din ovarele lor atrofiate citeva ou5, din care nu se nasc decft trfntori, crici albinele fac parte din insectele partenogenetice care se pot fnmulti chiar f5r5 impreunare cu un mascul, ins5 din ou3le lor se nasc numai trin. tori. (V.n. Parlenogeneza).

Aparatul reproducdtor al m&tcii, Ovarele adic5 glandele d e reproduclie, sint principalele organe ale miltcii. Ele se a s e a m l n l mult cu dou5 pere Intoarse cu vfrful En sus. Mririmea lor este d e 5-43 m m lungime gi 3-4 mm ]&time, fiind strgbatute d e 180-260 tubulete sau conducte ovigene. Numlrul acestora ~i lungimea lor diferl, fiind in direct5 legaturl cu provenienta mtitcii dintr-o rasil mai bun3 sau de o calitate inferioaril din punct de vedere a1 prolificititii, tit gi mai ales dator i t 5 unei hr5niri mai abundente sau

ALBINA

46

nu, oferitii dedoici in perioada larvarii. Aceste tuburi ovigene se alungesc spre rirf, unde se adun5 ca intr-un ghem y i sint rnai largi in partea lor de jos. Fiecare ovar are un canal sau trompe care, la rindul lor, se adun5 intr-un canal gi rnai mare, care este oviductul miitcii. Aliituri gi in partea de sus a acestuia, deci putin rnai jos de locul unde se unesc cele dou6 trompe, se afll o mic5 vezic5 de culoare alb sidefie, numit5 vezici5 spermatic5, unitii cu oviductul printr-un canal ingust, denumit canal spermatic. Canalul spermatic este inzestrat cu o seriedemugchi ce lucreaz5 automat $i alternativ. Spermatica, degi are un diametru abia de 1 mm, adiipostegte in ea milioane de spermatozoizi, ce-i sint suficienti pentru fecundarea ouiilor in cei 4-5 ani de activitate. E i se adunii acolo de la rnai multi trintori, cu care matca s-a imperecheat repetat in timpul zborului nuptial. Spermatozoizii stau in spermatic5 in stare de repaus, imobili. Dupii biologul F y g, sint reactivati abia in timpul cit oul pornegte pe traiectul trompelor; atunci p5r6sesc spermatica prin ugoare contractii ale canalului seminal cu scopul s i fntilneasc5 pentru fecundare in vagin ovulele care coboar5 gi ele in acelagi timp. Vitalitatea lor este intretinut6 in spermatic5 de o retea de traheole cu aer mereu proaspiit, traheole ce o invsluie din toate pgrtile. f n partea de sus a vezicii spermatice, se rnai giisesc dou5 glande care secrets un lichid cleios ce inlesnegte oului sii se lipeasc5 bine de fundul celulei. Oviductul m5tcii se prelungegte in jos gi dii intr-o alt6 cavitate rnai largi, denurnit5 vagin; acesta este format din membrane suprapuse si mugchi, care se contract5 spasmodic in timpul imperecherii cu trintorul in zbor. Ei actioneazii chiar gi atunci

ALBINA

cind trintorul, murind, s-a desprins de matcii. V.n. Trintorul, imperecherea. Cercet5torul L u e n b e r g e r, care a efectuat amiinuntite studii histologice asupra albinelor gi m6tcii a stabilit c5 in tuburile ovigene se g5segte un oarecare numar de ovule ce sint intr-o permanent5 stare de evolutie. Partea de sus a fieciirui tub ovigen care se terminri adunat in ghem, contine un conglomerat de celule viitoare ovule - inc5 nedezvoltate. Mai departe, pe traiectul tuburilor ovigene, se g5seste un continut grriun10s $i se constats prezenta celulelor ~i nucleele acestora. Aici se formeazii celulele nutritive g i celulele ovulelor care sint legate unele de altele ca un gir de mgrgele. hIai intii celulele nutritive depiiqesc in milrime pe cele ale ovulelor, dar ceva rnai departe qi rnai jos, acestea ajung repede mai mari, pin5 in clipa cind celulele nutritive dispar cu totul. Abia atunci celulele ovulelor sint transformate in ovule desrivirgite, spre virful oviductului. Cum o lnatc5 este in stare in timpul sezonului act.iv, s6 depuni in 24 ore peste 2 500 ou5, se intelege c5 fiecare dintre cele 180-200 de tuburi ovigene care alc5tuiesc ovarele, pot sB depunii un ou complet la fiecare trei ore $i adesea chiar rnai repede. Cercet,&torul 0 r b s i P a 1 1 a obtinut m5tci cu 300 tubulete ovigene. In fiecare ors, pot ajunge mature peste 100 de ovule. Aceast5 imens5 productie de ovule, presupune un sistem de schimburi organice, un metabolism neintilnit la alte fiinte, datoritii albinelor care insotesc matca pe faguri ~i o hr5nesc mereu cu acea hran5 glandular5 bogat5 in materii proteice vitale, care este 16ptigorul. 0 matcii neimperecheatg, poate produce numai ovule nefecundate, care vor da

ALBINA

47

ALBINA

nagtere numai la trintori. Aceast5 particularitate o au gi albinele ou5toare. V.n. Partenogeneza.

Aparaful reproduct-lfor al frfnforului are dou5 glande denumite ,,tee ticuli" d e forma unor boabe de fasole; ei sint str5bStuti de nigte tubulete in care w formeaz5 spermatozoizii. Din amindoi testiculii coboar5 douli canale deferente care se adun5 in unul comun, denumit canal ejaculator. Ling5 acesta se afl5 dou5 pungi: veziculele seminale. Canalul ejaculator se largegte prelungindu-se in jos gi lufnd forma unui sac; constituie astfel aga-zisul ,,bulbu, care mai are inc6 dou5 pgrti distincte: gitul gi vestibulul. Bulbul dup5 B a h r m a n n gi R u t t n e y, are o form5 oarecum alungit5, iar la penisul nealungit se pot vedea obignuit mai multe sinuozit5ti. El e mlirginit lateral de dou5 erec chi de ~ l 5 c ichitinoase denumite ,,pl5ci laterale", care au un rol important in actul impreungrii c5ci ele ajut5 gi I5rgesc penisul r5sfrint pin6 la baza lor, inlesnind astfel ejacularea spermei. De partea opus6 a bulbului se 1eag5 cea de-a doua parte a penisului: gitul, care permite o ugoar5 intoarcere spre stinga, denumit ,,apendicele striat" cu o incretiturl fin5 a marginilor lui laterale. Pe git, in partea opus5 apendicelui se g5sesc mai multe pl5ci de culoare inchis5 care formeaz5 zona spiralii. De asemenea, acolo stau strins presate la un loc 4-5 pl5ci chitinoase fn form5 de V, agezate in gir una dup5 alta. f n momentul rgsfrlngerii penisului se modific5 conditiile de elasticitate ale gltului, iar pl5cile chitinoase din zona spiralat5 ajung prin intinderea gitului la partea ventral5 a penisului. Prin aceasta, pl5cile slnt supuse la o rotire d e aproximativ 90" (tinind seama de faptul c&atunci cind penisul nu este rgsfrfnt

Aparatul reproducator a1 trfntorului: I - testiculi: 2 - canal spiral spermatic; 3 - gland&mucoash. 4 - vezicula seminal&. 6 - canal spermatic; .3 I gland5 mucoasa; 4 - vezicula seminal&; 6 - canal spermatic; 6 - bulb; 7 - hipoflze; 8 - un ou matur depus de mat.25; 9 - un grup de spermatozoizi; H - organul reproducdtor a1 trfnloruhri in erecfie A

- aparat reproducdlor:

ele se g5sesc in partea lateral5 a gitului) aga cum se poate vedea din figur5. fn chipul acesta apendicele striat ajunge pe partea dorsal5 a gitului. Pllcile chitinoase ii dau bineinteles o rigiditate considerabilii. 'fn sfirgit trebuie s5 amintim gi de o formatie numit5 ,,triunghiul p5ros". Cea de-a treia part e a penisului qi a aparatului genital a1 trintorului este vestibulul a1 c&rui

ALBINA

48

cimp de formi romboidali e acoperit cu p i r des ce se gisegte in vestibulul situat pe partea ventral5 qi se vede numai atunci cind penisul este r5sfrint. Vestibulul are nigte apendici In form5 de cornite ,,pneumofize". Cind penisul este nergsfrint, apendicii stau neimpituriti. Se mai v5d de asemenea intre cornite gi deschiz5tura genital5 alte dou5 mici formatii denumite de Simpson ,,cocoa?B". Este posibil ca micimea lor s5 fie datorit5 atrofierii. Functiunea aparatului genital mascul gi femel este descris in paginile urmitoare. V.n. Matca, imperecherea gi fecundarea. Aparatul de atac $i apdrare este compus din dou5 p i r t i : aparatul vulnerant, acul yi cel motor. Primul are un stilet cu un bulb la a c i r u i b a z i se afl5 vezica cu venin. Stiletul este

I--12 Aparatul vulnerant (acul albinei ~i glandele cu venin): 1 -glands mare, bipari, cu venln; 2-glanda mica eu r e n i n 3 - v a i c a cu venln. 4 - bulbul aculul; 5 - bfrghla acului; 6 - can'alul acului; 7 placa triunghiulari a acului; 8 - placa alungiti; 9 - placa patrat&; 10 - acul; I 1 - teaca acului; 12 - virlul aculul; 13 - m u ~ c h l iaculni.

ALBINA

s t r i b i t u t de-a lungul siiu de un canal de scurgere a veninului. f n jurul stiletului sint doug lantete chitinoase, foarte ascutite la virf gi cu cirlige marginale ca cele de undit5 indreptate de jos in sus. In vezic,a cu venin se a d u n i secretia din dou5 tuburi glandulare lungi cu un canal comun. Secretia lor e acidi. Pe partea ventral5 a acului se afl5 glanda cu secretie alcalin5, denumit5 glanda D u f o u r lung6 de 1 mm gi c,are se varsi tot in vezici printr-un canal scurt gi gros. Stiletul cu lantete se mi@ alternant cind pitrunde intr-un tesut. El actioneaz5 sub impulsul aparatului motor compus din cinci mugchi gi dou5 plici mici oblonge care au nervi independenti de sistemul central; in momentul cind acul este fixat qi albina rupe legitura cu el, iese gi punga veninifer5, iar mugchii actioneazs sub impulsul unui ganglion nervos propriu, golind punga cu venin in tesutul atacat. 0 albini f i r 5 ac mai supravietuiegte 4-5 zile. Aparntul muscular la albine este alcgtuit din mugchii capului, toracelui, abdomenului gi ai organelor interne. Mugchii de la ceaf5 (cervix) ingsduie migc5rile capului. Cei ai toracelui asiguri migcarea membrelor; cei ai picioarelor sint mugchii promotori gi remotori (coxe) ; celelalte articulatii au mugclii flexori gi extensori. Mugchii care dau impuls aripilor sint situati in cavitatea toracici. Cei abdominali inlesnesc actul respiratiei prin contractarea qi relaxarea abdomenului. Tot ei migci segmentele abdominale sau Sac migciri de indoire a abdomenului pentru infingerea acului cu venin. Acul are o musculatur5 proprie pentru comprimarea .vezicei cu venin. Mugchii sint pringi de cuticul5 gi tendoane prin tonofibrile.

ALBINA

49

Sistemul nervos. Celulele nervoase ale organismului, legate intr-un complex unic, constituie sistemul nervos. El este in strinsi legZitur5 cu organele d e simturi gi mugchii corpului. Celula nervoasfi are o form5 complex5 gi fmpreun5 cu ramificatiile ei se numegte n e u r o n. Excitatiile nervoase se transmit organelor care rispund printr-o reactie utili. Excitatia se nagte in neuron gi se transmite de la periferie spre sistemul nervos central sau invers. Tinind seama de directia spre care se transmite excitatia sint: neuroni sensitivi (sensoriali), neuroni pentru migcare (locomotori) yi neuroni d e asociatie care fac leg5tura intre primii doi. Sistemul nervos a1 albinei se lmparte in: central, periferic gi vegetativ (simpatic), dupi5 structura lor anatomic5. Sistemul nervos central este format din ganglionul supraesofagian gi cel subesofagian; ambele se a f l i In cap. Primul coordoneaz5 migci5rile albinei gi se poate numi creier. El este alcgtuit din trei parti: ganglionul anterior, ganglionul mijlociu gi posterior. De la primul pleaci5 nervi spre ochii compugi gi cei simpli ai albinei. Ganglionul mijlociu trimite fibre nervoase, motoare gi sensoriale spre antene. Ganglionul posterior este situat deasupra intestinului, fiind alci5tuit din doi lobi de la care pleacg comisuri ce ocolesc intestinul

I

Creierul a l b i n e i : fn form5 de ciuperc5; 2 - centrii mirosului; 3 - centrii vederii (Luenberger)

- corpul

ALBINA

S c h e m a s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l gi a1 lantului ganglionar: I - creier; 2 - cordon nervos; 3 - ganglion nervos toracic; 4 - ramit~catie nervoasl

qi seunesc sub el. Tot de la el, fibre nervoase actioneazi mugchii buzei superioare. De la ganglionul subesofagian, trei perechi de nervi merg spre apendicele bucale : nervi maxilari, mandibulari gi labiali. f n lungul corpului albinei se gi5sesc doui5 cordoane nervoase care merg paralel. Ele, unind ganglionii toracelui gi ai abdomenului, formeaz5 l a n t u 1 n e r v o s v e n t r a 1. De la ganglionii toracici, fasciculele nervoase trec spre picioarele anterioare, mijlocii gi posterioare, la baza gi mugchii aripilor, apoi in abdomen. De la un a1 patrulea nod nervos abdominal se ramifici nervi spre organele de reproducere, iar a1 cincilea nod abdominal inerveaz5 acul. Sistemul nervos vegetativ (simpatic) a c5rui activitate este subordonati5 sistemului nervos central, reglea28 activitatea organelor

ALBINA

50

interne: aparatul digestiv, circulator, respirator, excretor, reproduc5tor etc. Actul reflex ia nagtere la albin5 din arcul reflector care este alcltuit din fibre intermediare de asociatie, cu sediul in creer gi ganglionii nervogi. Reflexele sint: simple gi complexe. Cele dintii, de scurt5 durat6, sint provocate d e excitatii simple. Reflexele complexe prezintl actiuni coordonate si sint provocate de un complex de factori. De exemplu, albinele cl5desc faguri cind este cules, cind au spatiu liber in stup, cind matca este imperecheatit, cPnd au albin5 tin5r5 etc. Reflexele se grupeaz5 in dou5 clase : neconditionate si cond itionate. Primele sint reactiile in5scute ale organismului, fiind aceleagi pentru toti indivizii unei specii. Reflexele conditionate se formeaz5 in timpul vietii individului datorit5 leg5turilor provizorii. f n viata coloniei reflexele conditionate joac6 un 1-01 important. De exemplu albina caut5 hrana sub impulsul unui reflex neconditionat gi ea nu d5 important5 culorii, formei, mirosului. Reflexul devine ins5 conditionat cind va g5si nectar intr-o floare cu un anumit miros, form:, culoare. Imediat ce dispare culesul la ace1 gen de floare, albina igi formeaz5 un reflex conditionat pentru o alta ce-i ofer5 hran6. Sistemul glandular formeaz5 in corpul albinei un complex care deservegte, pe de o parte propria via15 a albinei, iar pe de alta, colectivitatea. Din descrierea diferitelor organe gi functiunea lor, s-a v5zut c6 int.re ele exist5 o strins5 leg5tur5, fiind coordonate de sistemul nervos vegetativ. Nu se poate vorbi d e aparat digestiv f6r6 contributia glandelor gugii, glandelor mandibulare ~i salivare, a celor renale sau rectale etc.

ALBINA

Glandele extrag printr-un proces d e osmoz5 din plasma sangvin5 anumite substante cu care singele vine inciircat, substante pe care glandele le disociazli gi apoi le sintetizeazg. Unele substant e sint utilizate cind este vorba d e hran5, direct fn tesuturi, pe care le ajut6 in structura lor. Altele echilibreaz5 schimburile organice, inlesnind metabolismul, in timp ce altele prepar6 diferifi hormoni, enzime, vitamine, care au roluri fundamentale in functionarea normal5 a organismului. Sistemul nervos vegetativ (simpatic) coordoneaz6 dozarea lor. Citeodat5 aceeagi gland5 secret.5 d 0 ~ 5feluri de secretii, pe care le scot inanumite imprejur5ri gi pentru anumiti indivizi din colonie. De pild5, albinele-doici care secret5 l5ptigorul ce-1 dau ca hran5 m5tcii in cea mai mare parte a vietii sale; liptigorul este in acelagi timp gi hrana larvelor de albine lucrgtoare gi trintori, ins5 acestora albinele nu le pun In hran5 gi vitamina El pe care o secret5 numai pentru prepararea hranei larvelor de matc5. Glandele d i n g q & au rolul de a transforma zaharoza din nectarul cules din flori, intr-un zah5r invertit, sub actiunea unor secretii emise fn primul rind de glandele faringiene aflate in cap, secretii care sint fermenti diastazici de categoria invertazei. Nu se gtie inc6 prin ce contribuie fiecare in acest proces de transformare, c5ci acolo mai intervin gi secretiile glandelor toracice care se deschid la baza trompei. Glandele reclale din intestinul gros sint in numar de gase; ele stau insirate la distant& egal6, prezentindu-se ca nigte fngrog5ri longltudinale de-a lungul acestuia. Secretia lor este o enzim6 denumit5 catalaza pe care o ggsim gi in gug5 ca produs a1 glandelor faringiene. Aici are acelasi rol

ALBINA

51

d e a descompune glucoza ce se mai a f l l in reziduurile intestinale gi a Q transforma cu ajutorul oxigenului din traheolele cu aer, in acid gluconic. V.n. Miere. Catalaza descompune gi peroxidul de hidrogen (apa oxigenatg) aflat in intestin gi care altfel a r intoxica insecta. Descompunindu-1 il transforms in apii gi oxigen, amindouii elemente folositoare in aceastg stare. Secretia de catalazg e mai mare iarna, c5ci atunci intestinul e mai plin cu reziduuri alimentare. E a ins5 igi pierd e o mare parte din puterea de frinare a proceselor de fermentatie, cind albinele sint hrgnite cu miere de m a n l , a1 c5rei continut bogat in sgruri minerale frineazti actiunea catalazei in intestinul gros; astfel pornegte o descompunere putredti a reziduurilor

2 Glande rectale: I

- la albina b8trinS;

2

- la albina tinar8

ALBINA

Glande rectale (detaliu, Zander)

intestinale gi ca o consecintl direct5 apare diareea. Cu cit glandele rectale vor produce mai multii catalazg, cu a t i t iernarea va decurge in conditii mai bune. Secretia gi activitatea lor este mai intens5 la albinele tinere, care d u p l eclozionare, inc5 nu qi-au f5cut zborul de curatare intestinalg; la fel gi la albinele eclozionate in toamnii, care vor avea nevoie de secretii glandulare cit mai abundente, pentru a preveni putrezirea reziduurilor intcstinale in cele citeva luni de recluziune, cit stau in stup iarna. Glandele de tesut, care se ggsesc numai la larv8, sint formate din dou5 tuburi lungi gi incovoiate, care sint agezate in partea ventralg, in preajma tubilor malpighieni. Din ele se desprind douii canale, ce conflueazs intr-un singur colector gi se deschid in gur5. Secretia acestor glande este o substantl care in contact cu aerul devine plasticg, intinzindu-se in fire subtiri, cu care larva igi tese coconul pupei. Glandele de tesut se transform5 la a l b i n l in glande salivare, altele decit cele toracice producgtoare de saliv5. Glandele din intestinul subtire disociazg albuminele gi grgsimile consu-

ALBINA

52

Rezerva organic5 de protein5 (corp gras)

mate de albine. Tot ce prisosegte in afara propriului lor consum, se depoziteaz5 in cavitatea pericardiac5, sub chitinti, constituind ,,corpul gras". Acolo, albuminele disociate din polen se acumuleaz& sub form5 de granule, ca o ciptugeal5 alciltuit5 din straturi suprapuse, constituind o rezervg organics de proteinl, gr6simi gi glicogen; ea asigur6 o durat5 de via15 mult mai lung5 insectei gi o rezistentii deosebit5 la atacul nosemozei. Cind albina nu g5segte polenul in natur5 gi totugi trebuie sB hr6neasc5 larvele ori s5 clideascg faguri, igi retrage o parte din acest depozit, pe care-] trece glandelor faringiene ca s5 secrete 15ptigor pentru hrana puietului, sau in glandele cerifere, dac5 trebuie s5 clideasc6 faguri. V.n. Ceara. Albina tin5r5 abia iegiti din celula natal5 continuti cu ajutorul aceloragi glande, s5-gi refac6 corpul gras atunci cind este epuizat, pentru a fi capabilti sii devin5 dupg citeva zile la rindu-i albini-doic5. De data aceasta, acumularea de corp gras mai are destinatia de a servi nu numai albinei, ci este pus5 gi in serviciul colectivititii. fntr-adevzr, albinele care fac asemenea acumuliri lnsemnate sint, obignuit, cele eclozionate toamna g i care vor fi doicile puietului in prim6vara viitoare. Cum albinele cresc chiar gi iarna puiet, doicile vor fi nevoite si-si retragg din propriul lor organism sub-

ALBINA

stanta proteic6 pentru hrana larvelor, dac5 apicultorul nu a avut grij6 sR le pun5 aproape d e mijlocul cuibului cel putin o ram5 cu p i s t u r i . In prim8var5, cind timpul este rece, iar albinele nu pot iegi dup6 polen proaspGt, ele consum5 iar6gi din aceste acumul5ri organice, dac6 nu au in stup rezerve d e pgsturi. Aceast5 descompunere si consum a1 corpului gras pentru hrana puietului uzeaz5 albinele, le scurteazg viata gi le expune la atacul nosemozei. Cercet5torul american P h i 1 1 i p s a f5cut un studiu comparativ cu albine care au fost silite si-yi consume rezervele organice de protein5 gi care nu au t r i i t decPt 30-40 de zile, pe cind altele, care au fost tinute orfane gi deci nu au avut puiet de hriinit, au avut o longevitate pin5 la 187 de zile. Aga se explic5 de ce, de pild5, albinele eclozionate in v a r i au o durat5 de via@ scurt6, cgci In graba muncii ce o depun pentru strinsurg, ele nu se preocupti prea mult d e hrana proprie gi deci rezervele in tesutul gras sint reduse, iar puietul nliscut are o longevitate sc6zut6. Glanda veniniferci a fost descris5 la prezentarea aparatului vulnerant. Glandele hormonale, care sfnt foarte active in perioada postembrionarg gi actioneazg gi in stadiul de insect6 adult5, sint in n u m i r d e trei: glandele corpora allata, glanda protoracic6 gi celulele neuro-secretoare ale ganglionilor cerebrali. ,,Aceste glande sfnt legate de circuite nervoase care s t r i b a t organismul gi care ajung la creier, iar d e acolo pornesc influxiunile (ordinele) care inhibi sau accelereazi secretiile" (G. E u g 6 n e). De exemplu: cele dou5 mici glande aflate la baza creierului denumite corpora allata stau in stare latent6 gi sint inhibate citg vreme in stup este matc5 de pe a cglui corp albinele ling substanta pro

ALBINA

53

d u s i de glandele mandibulare. De indat5 ins5 ce ea dispare din stup, iar substanta ei nu mai circulti fntre albinele coloniei, aceste dou5 glande devin active, iar secretia lor determin5 o dezvoltare a ovarelor rudimentare ale albinelor lucrgtoare, ce pot atunci depune citeva ou5. Glanda olfactivd, sau mirositoare denurnit5 gi glanda lui Nasanoff, se afl5 intre a1 5-lea qi a1 6-lea tergit, ca un punct albicios ce se poate observa cu ochiul liber, atunci cind albinele, stind pe loc, igi h a l t 5 putin abdomenul gi bat puternic din aripi. Glanda are celule secretorii rotunjite care in aceasti pozitie emani efluvii parfumate ce sint simtite chiar gi de persoane care stau in apropierea direct5 a locului unde albinele ventileazi aerul. Secretiile sint acumulate intr-o vezic5 qi sint difuzat e prin mici canale foarte fine, lungi de 0,1 mm gi cu diametrul de 1micron. Ele servesc la chemarea, adunarea qi orientarea albinelor sau a mitcii aflat e Pn zbor - deci in afara stupului. Astfel, albinele de la urdinig dau indicatii unde s5 vinii ca s5 nu r5tiiceasci sau unde s5 se indrepte pentru cules. Glandele i n t r i in functiune gi atunci cind roiul se agazii pe un anumit loc, in form5 de ciorchine, sau a g5sit deja un adipost bun, la a c5rui intrare se agaz5 albinele gi emani mirosul acesta caracteristic de chemare qi adunare. Dup5 observatiile lui von F r i s c h gi N a s a n o f f glandele secrets o substant5 denurnit5 geraniol gi acizi geranici; cantitatea total5 ce ele o pot da e de 0,25 gama (a mia parte dintr-un miligram). Albinele evaporeaz5 puternic aceastg substant5 prin bitaia aripilor, iar mirosul ei are o mare putere de rispfndire. Geraniolul are un miros oarecum asem5n5tor cu cel a1 melisei, iar acizii geranici au un

ALBINA

Glanda odorants a albinei

miros ce aduce cu cel de 15mfit5 sau trandafir. Cercet5torul francez M o r ea u x, sustine c5 glanda aceasta lucreaz5 ca un post emit5tor de unde aeriene, unde ce vor fi captate de organele senzoriale de miros ale albinelor aceleiagi colonii. Ele eman5 efluviiparfumate chiar gi in cimp, efluvii ce r5min ca nigte dire in aer in urma zborului culeg5toarelor stupului, atunci cind se intorc de la culesul nectarului de la o anumit5 plantii. Aceste emanatii se r5spindesc in raze drepte sau ondulatorii qi slnt ca nigte repere indicatoare c5tre celelalte culegiitoare ce ies din stup, fiind captate de la distante nu prea mari de albinele respective. Ele ins5 nu fac risip5 cu aceste emanatii ; le elibereaz5 numai atunci cind albinele coloniei respective au g5sit o n o u i surs5 de nectar. Cind drumul este stabilit gi cunoscut, albinele se orienteaz5 spre locul de cules cu ajutorul reperelor de pe sol, folosindu-gi deci vederea gi memoria. Glandele mandibulare, se afl5 in partea frontal3 gi se deschid la baza mandibulelor; ele sint fn numiir de dou5, aseminitoare cu un siiculet ; au orificiul de secretie pe o plac5 chitinoasii, acolo unde mandibulele sfnt sudate cu capul. La trfntor sint foart e mici gi total inactive, ins5 la albine gi la matci sfnt dezvoltate gi foart e active. Rolul lor inc5 nu se cunoagt e complet gi cerceatorii nu s-au pus de acord asupra functiilor ce le fndeplinesc. Este cert c5 ele incep s5 functioneze din plin inc5 inainte ca albina s i fi eclozionat din celuli, ceea ce face probabil ca tesuturile inveligului

54

ALBINA

nimfal s5 se inmoaie cu ajutorul secretiei lor. Pe de altg parte, intrucit secretia acestor glande continu5 pin5 in a 14-a zi a vietii albinei adulte, ele contribuie cu o anumit5 parte gi la components 15ptigorului, cu care doicile hranesc Iarvele 8i matca. Secretia lor este acidg, avind pH-ul cuprins intre 4,6-4,8. Callow, Chapman, Butler g.a. au g5sit in secretia glandelor mandibulare acid 9-oxodecenoic, care se afl5 in 15ptigorul de matc5 gi c5ruia, Townsend ii atribuie calitiiti deosebite in inhibarea celulelor canceroase la om gi animale. V.n. L6ptptiSorul. Alti cercet5tori atribuie acestor gland e gustul acid a1 15ptigorului; deci ele sint acelea care dozeaz5 pH-ul din aceast5 substantii, pH care constituie un mediu bactericid pentru paraziti care a r putea sg atace plgpindele fiinte in devenire. Cercetgtorul francez Lavie a stabilit c5 aceste glande, la matc5, sint cu mult mai dezvoltate decit la albinele lucrgtoare gi cii ele secretti antibiotice care o a p i r 5 de multe boli. Tot ea secrets substanta aromata ce face matca atractiv5 pentru trintori la fecundarea ei.

Glandele salivare din cap: I 3

- la albina de 6 - 7 zile; 2 - creierul; - oceli; 4 - deschlderea gangllonulu~

ALBINA

Cercetgtorii sovietici Rozov gi Lavrehin sustin c5 aceste glande sPnt cele care incorporeaz5 fermentii pentru digestie; ele a r produce gi o secretie lubrifiantti, care dB o plasticitate deosebit5 propolisului, pentru a-1 putea folosi la diferite lucrgri In stup, iar Orosi Pall le atribuie rolul de inmuiere a cerii gi cimentare a solzigorilor secretati de albinele care produc cear5. Secretia se evaporg repede, dupg care ceara se int5regte gi sudeazg astfel solzigorii intre ei, la construirea fagurilor. Se crede c5 tot aceste glande incorporeaz5 mierii o mica cantitate de acid formic extras din singe,.pentru buna ei p5strare gi tot ele dau o secretie care ajut5 larvei s5 ias5 din ou, dizolvindu-i partial coaja. G.T. Butler si Simpson au dovedit c5 substant a de matc5 pe care albinele o ling de pe corpul sgu, este produsul acestor glande mandibulare. Glandele cervicale au o form5 lunguia$6, stau strins apropiate qi la un loc cu glandele salivare toracice, acestea trec din torace in cap prin gituirea dintre ele rjii se adunii intr-un singur canal deversor aflat sub limb5 gi anume la baza ei. Rolul acestor glande e secretarea unei substante viscoase cit gi a fermentilor necesari digestiei, iar dup5 alti cercettitori, ea ajutti la construirea fagurilor. Glandele salivare toracice au rolul de a produce saliva a t i t de necesarii procesului de digestie a pgsturii, cu care albinele se hrgnesc. Cu aceeaqi secretie ele dizolv5 zaharurile cristalizate, cum sint: zahgrul tos, serbetul de zah5r-candel mierea cristalizatg etc. Cu ea albinele cur815 qi spoiesc interiorul celulelor in care matca depune ousle, sau pun mierea spre evaporare. Aceiagi secretie ajut5 sg se ung5 pgrtilechitinoase ale trompei, cind ea intra in

ALBIN A

5i5

functiune ca un piston de pomp5 pentru absorbtia nectarului din flori. Cind albinele ling substanla de matc5, ce o iau d e pe corpul ei, o dilueaz5 cu secretia acestor glande gi in aceast5 stare de dilutie o transmit celorlalte albine ale coloniei. Glandele faringiene sint dou5 la num l r gi se g5sesc agezate in p5rtile laterale ale capului. Ele au o lungime medie de 14-15 mm gi sint formate din circa 500 mii glandule agezate in jurul unui tub chitinos cu lungimea ar5tat5 mai sus gi a c5ror continut se vars5 in el. Aceste glande se dezvolt5 numai dac5 albina tin5r5 primegte o hran5 albuminoid5 asimilabili ; cind ele se hr5nesc numai cu miere, aceste glande r5mfn mici gi reduse ca activitate. Glandele faringiene extrag din corpul albinei apa necesari secretiilor ceea ce a r deshidrata-o, dac&nu gi-ar acoperi nevoia cu apa dinafar5. De aceea Pn timpul cregterii puietului consumul de ap5 din stupin5 e mare. Secretiile glandelor faringiene sint de trei feluri in raport de virsta insectei : a) secret5 l5ptigor in stadiul de doic5, clci glandele fiind de tipul acinos ,,determini3 proteinele alimentare s5 sufere procesul de digestie; acestea trec prin absorbtie in hemolimf5 (singele albinei) cu care ajung in acini; acolo sint prelucrate gi transformate Tn secretie I5ptoas5" (Tomsick). Cu acest lsptigor doicile hr6nesc larvele tinere pin5 in a treia zi de viat5, cit gi mgtcile, care numai astfel pot depune mii d e ou5 pe zi. b) Secret5 invertaza cind albina devine culeg$toare, produs enzimatic care scindeaz5 zaharoza din nectar gi o transform5 in miere. V. n. Mierea. c) Secrets catalaz5, care e o enzim5 ce folosegte oxigenul din trahee gi

ALBTNELE OUATOARE

transform5 o parte din glucoza mierii in acid gluconic. Aceasta ii creeazg aciditatea necesar5 in lupta contra bacteriilor ce ar altera-o. Degi glandele faringiene functioneaz5 in timpul tineretii albinelor, totugi ele secret5 citeodat5 chiar gi atunci cind albinele sfnt mai virstnice de 15 zile, dar tinere fiziologic gi anume cind albinele eclozioneaz5 toamna, mai tirziu, gi nu a u luat parte fnc5 la hrgnirea puietului. Intrarea lor in functiune se face abia cind in stup apar primele generatii de puiet eclozionat prin luna ianuarie-martie, bineinteles dac5 iarna nu este prea friguroas5. Glandele faringiene sint extraordinar de sensibile la modific5rile exterioare ca: temperatur5, cules, cantitatea pi calitatea hranei etc., fncit au fost luate drept indicator biologic pentru valoarea de asimilare a hranei de c5tre organismul albinelor, atunci cind cercetgtorii le-au dat, in lips5 de polen, anumiti inlocuitori ai acestuia. Secretia glandelor faringiene tine pin5 la a 15-20-a zi a vietii lor, d a r poate fi prelungit5 gi amplificat5 dac5 apicultorul d 5 albinelor hran5 cu substante proteice - drojdie, polen, p5stur5, soia -dar mai ales vitamine. Dup5 20 de zile albina trece la alte munci in colonie. Atunci glandele faringiene se atrofiaz5 gi igi inceteaz5 secretia. ALBINELE O U ~ T O A R E . Natura a orinduit ca fntr-o colonie, singura fiint5 care are organe sexuale bine dezvoltate gi procreatoare de ou5 fecundate din care s5 se nasc5 albine IucrCitoare, $5 fie numai matca. Totugi, organic, toate albinele au organe sexuale asem5n5toare partial cu cele ale mittcilor, dar nedezvoltate, atrofiate gi nu le dau putinta ca s5 se poat5 fecunda cu trintorii. A s e m h a -

ALBINELE OWATOARE

rea acestora vine de acolo c5, in stadiul larvar, organele sexuale, atft ale larvelor din botcile d e matci, clt gi ale puietului de lucriitoare din cuib, sint perfect asemin5toare. Abia in stadiul nimfal, ovarele nimfelor de albin5 incep s i se atrofieze; chiar la Pnceputul acestui stadiu, ovarele nimfelor de albinii numgri 110-115 tuburi ovigene, d a r in timpul metamorfozei interioare spermatica se atrofiazi, iar tuburile ovigene dispar, riiminfnd abia doar un num5r de 1-12, f a t i de 180-220 clt au m5tcile normale. f n aceast5 situatie ele r i m i n lucrstoare t o a t i viata cit5 vreme in stup este o m a t c i de pe capul ;Si corpul ciireia ele ling substant5 de matcii pe care gi-o transmit una alteia gi care are facultatea de a frina dezvoltarea ovarelor albinelor lucrtitoare. f ntr-adevir, cercetatorii au stabilit c i frinarea in dezvoltarea ovarelor se datoregte lipsei secretiei d e hormoni produgi de glandele corpora allata, despre care s-a scris mai sus. Albinelor lipsite de matc5, primind hormoni secretati de aceste glande: li se dezvolt5 ovarele. fntre albinele unei astfel de colonii orfane, dintr-odat5 incep 85 aparii douai reflexe: primul este cel care le indeamn5 s5 lirgeasci o serie de celule in care se afl5 larve potrivite ca virst3, deci rnai mici de trei zile gi atunci ele cresc o matc5 care eclozioneaz5 normal. Cind insii in cuib nu se giisesc astfel de larve, se manifest5 cel de-a1 doilea reflex, dezvoltarea ovarelor atrofiate ale lucr5toarelor. Atunci, dup5 observatiile cercet5torului Sakagami - citat de R. Chauvin - ele lncep s i hrilneasci c u l5ptigor la fnceput numai o singurg albini din seria celor rnai tinere. Fat5 de aceasta, albinele se comport5 ca gi fat5 de fosta lor mat& disp5rut5; suita de albine din jurul ei este ceva

56

ALBINELE OUATOARE

rnai mic5, dar abdomenul ei se msregte vizibil, devenind mai neted; albina aleas5 nu mai face nici o munci fn stup. Dac5, din lntimplare, in ace1 moment stuparul ar interveni introducind o m a t c i lnchisi intr-o colivie, schimbul de substant5 va incepe iar s i circule fn stup, albinele se obignuiesc cu el gi ovarele lor din nou se atrofiaz5. Ele vor alunga matca fals5 gi vor hrgni cu 15ptigor matca noug chiar acolo, in colivie, distrugind inceputurile de botci. f n felul acesta totul i n t r i Pn normal o d a t 5 cu eliberarea m5tcii noi. Foarte puternici este influenta schimbului substantei de matc3 intre albinele unei colonii. R. C h a u v i n a inchis intr-o colivie o m a t c i cu albinele ei; dup5 citeva zile a separat-o in aceiagi colivie cu un griitar din pinz5 metal i c i dubl5, depgrtat cu 8 mm, incit albinele nu rnai puteau s-o lingii. El a observat c5 de indatii ovarele albinelor separate au inceput s5 se dezvolte, iar unele din ele au devenit chiar albine ougtoare. Deci, numai lipsa substantei de m a t c i este cea care determini acest5 schimbare organic$. Cercetltoarea J. P a i n a constatat ceva rnai mult, c i ovarele albinelor lucr5toare nu se dezvoltii nici chiar atunci cind matca a murit in stup. Dac5 cadavrul miitcii nu este eliminat, albinele ling rnai departe ssbstanta de pe corpul ei inert, substant5 care persist3 acolo chiar ;Si dupii moartea ei. fn aceast5 situatie albinele nu se consider6 orfane, iar ovarele lor rimin atrofiate. Abia cind cadavrul este inlgturat cu totul, ovarele albinelor incep s i se dezvolte, ins5 de data aceasta deodat5 la rnai multe albine care se hrinesc sau chiar sint hr5nite cu 15ptigor; dupii un termen de 20-25 zile, ouile lor, maturizindu-se in

ALBINELE OUATOARE

57

AMETEALA ALBINELOR

ovare, ele incep s5 le depun5 in celulele diul acesta inaintat de diferentiere. Acestea gi-au p5strat strgvechea particuibului. Numgrul acestor albine ougtoare, cularitate, ca din ou5le nefecundate intr-o colonie far5 matcii, este mic depuse de albinele lucr5toare ori miitla inceput, de 1-5-10 albine. fnsti, cile nefecundate, s5 eclozioneze, in pe mAsur5 ce timpul de orfanizare se mica proportie, chiar mtitci bune V.n. prelungegte, aproape 50-60% din Partemgeneza. f n mod normal, inftitigarea unui albinele coloniei vor depune oug. f n aceastci situatie, ele igi autoconsum5 fagure in care albinele ou5toare au propriul l5ptigor ~i deci se alimenteazii depus ou5 nefecundate, deci d e trintor, rnai putin ca precedentele, iau parte e caracteristics: puietul are ciip5celele gi la alte lucr5ri in stup, depunind mult bombate, c5ci larvele de trintori nurnai citeva ou5. Albinele ou5- sfnt rnai mari, iar albinele compentoare apar, de asemenea, gi in colo- sea26 lipsa de volum a celulelor d e niile produc5toare d e 15ptigor dac5 lucrtitoare prelungindu-le peretii gi apicultorul prelungegte perioada d e bombind c5pticelu1, pentru ca ast fel, orfanizare peste nouii zile, f5rii ca larva gi nimfa de trintor s5 aib5 spatiu albinele in acest timp s5 aib5 botci. suficient de dezvoltare. 0 astfel d e Cercetiitorul G o n t a r s k i a giisit, colonie se numegte bezmeticti pentru intr-o asemenea situatie, albine ou5- a se deosebi de cealaltti notiune - de colonie orfan5 unde intr-adev5r nu se toare fntr-o proportie de 80%. Din ou5le depuse d e albinele ou5- g5segte matc5, dar se aflti outi gi larve toare eclozioneazii trintori ceva rnai bune, din care albinele igi cresc o mici decit cei obignuiti, c5ci dimen- matc5. V.n. Bezmelic. siunile reduse ale celulelor de lucr5ALPATOV V. V. Cunoscut cercet5toare nu le inggduie o dezvoltare deplin5. Ei au o conformatie sexual5 tor sovietic care, intr-o valoroas5 normal5, dar fiind rnai slab dezvoltati, lucrare intitulat5 ,,Apicultura americu o redusii putere de zbor fat5 de canit" a f5cut cunoscut felul cum se trintorii proveniti din ou5le depuse lucreazii cu st,upul de tipul Langstroth. d e rnatc5, nu ajung s5 fecundeze m5t- El a intocmit studii pretioase in leg&aile care an zbor iute. Binelnteles c5 tur5 cu rasele de albine cit vi asupra toate acestea vor duce colonia respecti- ierniirii stupinei in aer liber. vti la pieire, mai curind sau rnai tirziu. AMETEALA ALBIEiELOR. Citeodatii, Instinctul acesta matern le vine din adincul milioanelor de ani. Este nu se $tie precis din ce cauz5, o reminiscent5 din timpul cind fiecare florile teiului alb-argintiu gi rnai albin5 era capabils s5 depuns ouii ales specia grandifolia, dau albinefecundate. Cu vremea ins5, in colonie lor un fel de amnezie, de uitare, s-au kdifermtiat atributele, l5sind sar- atunci cind culeg nectarul florilor cina inmultirii numai pe seama m5tcii. prea parfumale. Albinele nu-gi rnai Colonia de azi a luat forma unei giisesc drumul spre cas5, pierind gi societgti evoluate in timp, in care depopulfnd stupii in momentul cel matca, prin selectie s-a diferentiat de rnai insemnat pentru acumularea rezeralbinele lucr5toare ; totugi se rnai velor de hranii. Se crede c& aceast5 g5sesc unele rase de albine mai pri- ameteal5 se datorcgte unor substante mitive, care inc5 nu au ajuns la sta- cum e teobromina, sau eterurilor vola-

au!q aqsa ' y ~ e a yne nu aIau!qle Fanqeu u! p u p 'a!qae !nlnuozas Indw!q u l -vzmasoN 'u-A - ~ d~u!$nd s u! p q e ~ e a a d u! qsa~oz!p ' 8 ~!p!urnd 8 1 FDaqsawe as am:, u j aaa!ur naq!I 1 au!q !em 14 nes ' a ~ q s zBy 1 el a d e n a ? ~1 ~ ap a!$eaqua:, -uo:, ug doa!s n3 aq4augay as e1uo103 . e a n p ~ ~e: ,a l s ~ de n q u a d '1saaqe1 qeqay:, -edwl au!q !j e a 1nqp-t3 '!!uo~o:, u! e ~ e o q qn.15de e pu13 'a01 1npu1.1 e l !$eq:,aj -u!zap !4 aI!z ap 52 ~ d n !4aqa,r p r j aoa '!a 16 !jelsaju! a!j nu FS 'e37sw yeno e am:, u! '!ou !a:, 83 naquad f !jean:, ?:,a3 -aad !!$~eug !$eqnw - !!~nSej aey 'Ijeq - w q j au!q !j JOA ~!dnqs ':,!?age p!oa -ga$ r!3 .!ua!q8!dleru aopqnq ale ata:, n:, ?r!q:,aju!zap er !+ep !J JOA ~n.ja!nd u! Eweas n:, !FIN aep '!nlnu!?saqu! a18 e am:, u!p !a:, ~ e !'!$eqoaju!zap a-[r!![aq~daalaInla:, u! pzeax!j as Eqaonue !an8ej u! ao?!!a ad eno e a e:,qew sqsaaa !O ~ n ~ o zas! ~alnsde:, 'rj.zr!au!w~a8 [nIaj u l 'naq!i aa-e:,a!j n q u a d p!oe 'n!?sa*5!p Inqnq u! sun!a ! yIeonq a183 ad a p ,w:, 2 a?!:, asasoloj as !B ya!aq!1 ,101 apunaqtd Inqs!yD .Jo[au!qla ale !?4!q3 eaqe?!oede:, aqu!au! !sur gzeaInalea ap a r a p a j a p Fqaqoaju! edv a s *3?233w Inp?ap ' u - ~.!$nd~adns also anpuldsga ap nys ~ n o o l r !.g$!u ~ ~ o 8!dnqs u! !$eza&r! :,!?a:,e p!ac ap -1as.eSap !nlaanqnlj re !8 ao[!:,a~eo4 Inu!q !aodcn n.1 qzea?!zeasdap as r!~n8e,g .no1 -sa?u! 'apaqnd arazunaj 'paurn [nu63 -!dn?s Tn,ro!Ja?ur TI! ae!rl:, nes Fanp a p. :q!Jaj!p !!paw ui aqBa!~~q InJeozo? . l n a ~ q ~ d t ? l )rr!v reurnrx aolarr!qle lngq -oad .aanqlnq a!?ewsaldoqoad ?nu!iuoo ap ydu cop as ns 14 !$!zaaed a p !$P(~P'Js Iln nn ' B S B O I ~ ! ~ S' ~ S F O Jp~nsda:, ~ O-JqU! q!Ianul !UOJ~!UI L--9 ap qs!q:, a p !j y e o d ps !$elaajrri !!Jn8I?j ri!$nd la:, eo !nnscw E! as ps aulurP8 .a? pmaoj qns ?qu!zadd as ~z!la11r! I;? -4eoun~ss nrr a?$nj~nrurr!as opun o~o:,-e .wu?qaozc~vInu!pro u!p a l w d aaej a:,eqe 1-ps a a o laaup 1uaurc)eaq rrn !$ 11aa~dawnj?llaw wqaowwy2~d~v~ aqsa euro el !a!uaan lu laa no aoejZrryruasr! !a aIaurnN .aqsq!a~d!z!os u!ad a$a$ uduoui)j '!a!j~a!xo~~!tqna aqBa.rolep -1nurut as a.re:, yal?lnIa:,ouow Eqaowe as eaqJeoM .dur!a rr! pay-e - !nlnJoqz o ap 5qaznea alsa a 3 Saqlnpe aIau!qle rndur!q u! al?!rla casape ' a o q ~ ~ a 8 1 n jp 3 e v a:, FIeoq 0 a?sa m ~ ~ a l ~ u v nom aIau!qlo JE! 'lemaou pzeauo!iaun~ I. !em nrr ~rrayyS!d[eur !!qn? !og:, 'aanj .o?za?sauv !r:ru as nrr !1qnurs!ue8ao ale ao![oq . u * ~ aq!urnue ul ~ e d n q sa p -I?qaur a[asa.)o.rd u ! ~ dao~rtu!xoq eaaeJn? JR!~:, aqeooaoad !!la$aure eju!a!ad ul[ - y l i ~ l..ro[!l!ma~d ale aJau!ur!pap alas .a!xo? !J ae !aoaun an:, !a? a p apaolj - n p o ~ dap a?ea!xoqu! aour e?e?!zuaed u!p !nrnae?:,au aqbaaoqsp as e1sajaur~ aIau!qly -qaquanra.raxa n:, yqtp o l e u y3 e!zn~:,uo:, e1 sunla nr! !ua!jaa[a !S -!ru!Ia also ls!r13 ap r?ur~ojpuinI '!odr? !za:,ueaj !!aoqga:,.ra:, 'dm!? Inur!qln u l ' ~ ~ q nna?~q!aed!z!os p adaau! 'aqbaa~ur .Jo[au!q[e npa $ s a x puizne:, '!acur eaad as Inapnu dm!? ?sa:,n u l .alr!uo!i !jyq!qua:, ug aqtqaaoas qu!s '!ue !!un -3unjojaom ~un!za[ tpuonoad !! y a q a u! 'aae:, asp 'q!nui!qo pow u! !aq a p !au!qle -[n?uoa ad n!paur qsa3e rig a@a! aI!aolj u!juoa a] an:, ad 'a:,!~oje!p aI!% Ld.

ran^

ANALIZA ALBINELOR

59

ca aceste colonii care au suferit d e amibiozii s5 fie hrAnite stimulent cu sirop, in care se introduc: substante proteice cu vitamina B,, in special cu drojdie. V.n. Hrdlzirea. Cind boala a aprirut in stupi, se va flamba mai des scindura adiipiitorului ell lampa d e benzinii. Apa din ad5piitor sri fie d e fintinci yi foarte puiin siiratii. V.n. Sarea. Cind stnpii sc impacheteaz5 pentru iernare, sii nu se pun5 fin dincolo d e diafragmii, in golul stupului, ci paie, pentru a nu fornla i n stup un mediu prielnic inmultirii protozoarului. In prim5var5, coloniilor mediocre sii li se pun5 aliituri d e cuib, dup6 zborul d e curstare, un fagure cu 1,5-2 kg sirop dens; aceastii opera!,ie se va repeta la o sriptriminii. De ascmenea, dup5 ce s-a f5cut o creqtere d e miitci tinere se recomandii sii fie inlocuite cele biitrine. In rezumat, tratamentul este d e naturii biologicii, sprijinindu-se pe colonii puternice, hr5niri stimulative pentru ca albinele b5trine - cele mai infestate - sri-si piistreze vigoarea. ;LIBsurile d e igienii obignuite sint: dezinfectarea anual5 a stupilor, deparazitarea fagurilor d e rezervri etc. V.n. Bolile albinelor. ANALIZA ALBIXELOR este o lucrare ce nu poate fi fiicutri decit d e cei care au o anumitil preg5tire gtiintific5 ~i tehnicii. De aceea trebuie liisat5 in grija laboratoarelor special fnzestrate in acest scop. f n fiecare regiune din t a r 5 se g 5 s e ~ t eu n laborator regional, care face analize in mod gratuit. Pentru orice fel d e analize d e laborator, apicultorii vor expedia: in bolile infectioase sau parazitare, cite 30-50 d e albine moarte din fiecare stup; in intoxicatii se trimit 300-500g d e albin6, iar i n bolile puietului se trimite un fagur d e 15/15 cm cu larve

ANALIZA AMIDONULUI

moarte,ayezat intr-ocutie cu scindurele d e fixare, ca s5-l fereasc5 de a fi strivit. Nu se trimit nilmai albine muri1)undc sau moarte, ci si un numiir d e cel putin 20-25 albine vii, mllturnte d c pe un fagure marginas scos din fiecare cuib. Ele vor f i periate d e pe un fagure intr-un castron cu alcool medicinal, unde mo]. imediat. Apoi albinele se scot cu o furculit5 d e descBp5cit, se pun pe capacul stupului din care provin, unde, dup5 15-25 minute alcoolul d i n ele se evaporeazri. Atunci se e s p e d i a z j laboratorului in cutie, inscriind pe capac numiirul d e ordine a1 stupului din care provin. .\KALIRA ARlInONULUI d i n rumegusul d c tei. Pentru a sc constata dac5, in anul respectiv, teiul va d a sau nu nectar, este foarte necesarii anal iza amidonului contjnut in rumeg u p l lemnului d e tci. In felul acesta stuparul va fi scutit sri facA cheltuiala zadarnic6 a unui transport la pastoral, la tei, dac5 analiza v a fi negativg. I n acest scop, cu un burghiu cu diametrul d e 2 cm se sfredeleste coaja arborelui, adincind mai mult burghiul cu 2-3 cm in partea alb5 a lemnului. Rumegusul scos este dus la laboratorul d e analize, unde ii este determinatri cantitatea d e amidon ce o contine. Se iau 0,5 g rumegug, se pun intr-un pahar Berzelius cu 10 cm3 ap5 distilatii si se fierbe cinci minute la o flac6r5 cu aragaz pe o placii d e asbest. Apoi se las5 30 d e minute sii se r6ceascii. Analiza se face cu ajutorul unei solutii d e iod i n concent r a t i e d e 9% adicii 0,5 g iod gi 1 g iodur5 d e potasiu l a 100 g apii distilatii. Solutia din pahar n u se trateazii la cald, c5ci atunci iodul nu dii culoarea ce ne indic6 prezenta amidonu-

ANALIZA CERII

60

lui, ci se scoate din pahar putin5 solutie intr-un mojar, turnind peste ea citeva pic5turi de iod. Dac5 solutia se inalbgstregte, este o dovad5 c5 teiul are amidon mai mult sau mai putin dup5 cum culoarea albastr5 este mai intens5 sau mai slabs. Pentru verificare se pot turna clteva picgturi de solutie chiar peste rumegugul fiert, c5ci proba va da aceeagi culoare. ANALIZA CERII Este o lucrare care intereseaz5 pe apicultori numai intr-o anurnit5 situatie gi anume atunci cind doresc s5 fac5 singuri fagurii artificiali gi sint nevoiti s5 cumpere ceara de la diferiti furnizori gi deci, pentru a verifica dac5 nu au falsificat-o cu parafin5, cerezini, siipun, r5gin5, cear5 vegetal5, colofoniu etc.

Metode simple pentru descoperirea falsificiirii. Dacii se rupe o bucat5 de cear5 din bloc, iar suprafata rupturii are cristale m5runte gi este aproape neted5, ori dac5 se mestec5 intre dinti o bucat5 de cear5, iar ea se desface in buc5tele mici, ceara este bung. Cind ins5 amestecind-o in gur5, se lipegte de dinti, inseamn5 cii ceara are diferite substante ad5ugate gi deci este falsificat5. Dac5 in timpul mestec5rii se simte un miros de petrol gi se face coca in gur5, este semn sigur c l are parafin5 sau cerezin5. Confirmarea unei asemenea aprecieri se obtine gi atunci cind, frgmfntind intre degete o bobit5 de cear5, r5mine pe degete o unsoare; bobita devine alunecoasg, cu plasticitate mare. Dac6 bobita se va alungi gi se face ca un fus, iar punind-o vertical pe unghie, nu se lipegte - aga cum face ceara - ci cade deindat5, e sigur c5 amestecul are parafin5. Ceara curat5, fr5mfntat5 gi r5sucit5 ca un sul subtire, la intindere se rupe; dac5 se intinde mult gi

ANALIZA CERII

se subtiaz5 in fir, este o dovad5 cB are parafin5. Ceara care se albegte cind este frimintatg rnai mult, devenind sf5rimicioas9 tji neuniformg, este falsificat5 cu acid stearic. Cind este amestecat9 cu seu, ceara are un miros de rinced tji face mult fum cind arde, iar cind s-a ad5uga.t in cearci r5gin'a cu scopul falsificgrii, proba se lipegte de clegete gi are un miros de brad. 0 cear5 bung, la topire, incepe s5 se solidifice, formind la suprafata ei niqte desene ondulatorii, iar la deplina solidificare, blocul are o mic5 adinciturg la mijloc; in schimb, cind desenele dc pe suprafata cerii, ce incepe s9 se solidifice, sint ca nigte pete mari gi cu o culoare schimbgtoare, e un semn cii ceara contine cerezinii. Pentru adincirea problemei gi cercetarea pe cale stiintific5 a substantei cu care este falsificat5 ceara, se vor folosi metodele de analize pe care laboratoarele de specialitate le aplic5 gi deci nu intr6 in preocuparea apicultorilor. Preparatul pentru analiz5 se pregtitegte astfel: a. se pune o buc5ticii de cear5 pe o sticl5 de ceasornic, in care s-au pus gi citeva grame de eter sulfuric, sau citeva grame dintr-un amestec de eter gi alcool pur in p5rti egale; b. se amestec5 bobita de cear5 in lichid pin5 se dizolv5 bine; c. se pune pe o lam5 de sticlti una sau dou5 pic5turi de eter din acest amestec, l5sind s5 se evaporeze eterul, iar ceara s5 se solidifice fn cristale normale; d. se pune o pic5tur5 de ulei pe preparat gi se aplic5 cu mult5 precautie deasupra lamela, pentru ca s5 nu se spargii yi s5 nu se deformeze cristalele formate. La fel se va proceda cu probele de cear5 date la analizat. Cind gi acestea sint gata formate in cristale, preparatele se vor compara sub obiectiv,

ANALIZA MIEREI

fat5 de preparatul model, stabilind dac5 ceara este falsificat5 sau nu. ANALIZA MIERII este o prob5 ce intereseaza mai cu seam5 laboratoarele specializate, insgrcinate s i descopere falsurile alimentare. Pentru apicultor, o analiz5 de miere .este necesar5 atunci cind b5nuiegte c5 mierea llisat5 albinelor pentru hrana de iarnl are o cantitate mare .de miere de manii, sau cind e nevoie .s5 procure o cantitate de miere pentru ajutorarea albinelor in caz de lips5. El face probe simple, iar cind ele ii .arat5, ori are bgnuiala unei falsificgri, trimite probe la laborator care precizeaz5 cu ce gi in ce procent s-a facut frauda. In aceast5 carte se dau citeva sfaturi gi indrumgri simple necesare apicultorilor. V.n. Mierea, falsificarea. Analiza mierii de mand. Scopul .acestei analize este inliiturarea ei d e la hrana de iarn5 a albinelor. In acest scop se fac diferite observatii gi lucr5ri. Un prim indiciu il aferg examinarea mierii direct in fagure: mierea de man5, in mod obignuit, nu e c5p5cit5 ~i nu cuprinde toate celulele. Se pot folosi dou5 metode simple pentru analiza mierii de man5: a. Metoda cu up6 de oar e foarte ugor de aplicat gi la indemina oric5rui stupar. Se procur5 de la farmacie o cantitate de ap3 de var, care poate fi astfel preparat5 chiar d e apicultor: se ia o cantitate de var stins ce se amestec5 cu o cantitate egal5 de ap5; se omogenizeazg, 15sfnd apoi lichidul s5 se limpezeasc5. Cind varul s-a depus la fundul sticlei, se filtreaz5 apa printr-un tifon sau prin vat5 qi se p5streaz5 intr-o sticl5 etichetat5, folosind-o la analiz5. Pentru analiz5 se scot probe de miere din faguri, se adaug5 o cantitate egal5 de

61

ANECBALIE

apii de ploaie sau ap5 distilat5 fntr-o eprubet5, se inc5lzegte amestecul la flac5ra unei l5mpi cu alcool, agitind mereu eprubeta. Cind amestecul este cald, se adaug5 o cantitate egal5 de ap5 de var, fat5 de mierea diluatii ce era initial in eprubet5. Apoi se pune din nou la flac5r5, pin5 fierbe. Dac5 proba contine miere de man5, in eprubet5 vor apare nigte fulgi care se depun la fund. Sedimentele se depun dup5 12 ore. b) Metoda cu alcool este tot atit de simp15 gi anume: intr-o eprubet5 se pun p5rti egale de miere rji ap5 distilat5 sau de ploaie: eprubeta se fnc5lzegte la o lamp5 cu alcool gi se adaug5, dup5 inc51zirel de zece ori mai mult alcool rectificat, fat5 de cantitatea de solutie de miere cu ap5 cit era init.ia1 in eprubetg. Dac5 solutia se tulbur5, mierea este de man5; dac5 ea rgmine limpede, mierea este bun5 pentru consumul de iarn5 a1 albinelor . ANALIZA POLENULUI se face in laboratorul intreprinderii beneficiare care, la primire, efectueaz5 o prim5 analiz5 privind impurit5tile gi procentul de umiditate, care nu trebuie s5 dep5geasc5 1,5-2%. V.n. Polenul. ANEcBALIE sau stabilitatea unor colonii din prisacii care de-a lungul timpului gi-au p5r5sit obignuint a de a mai roi natural, fie c5 aceast5 facultate este rezultanta instinctului mogtenit, fie - cum sustine cercetgtorul francez L. R o u s s y c5 s-ar datora unui ,,mecanism genetic, care paralizeaz5 gi suprimii roitul". Apicultorul care are astfel de colonii trage multe foloase de pe urma lor. Intr-adevar, dup5 observatiile cercet5torului A. Siebenthal (Franta) care a publicat acum 65 de ani un articol despre aceast5

n u a[ea!ur!yn a p e!jealuasuon !:,!u !i !,leu eaad !jpl!luen ug ~ e a!nqaal p nu [nurnj 'aaez!loaaeu o ascj as pug3 ',ro[!:,lgur e g[e!a!j!lm eaasp -unnaj e l !8 ~ ! S O [ O J alsa a!lonaeu lsa:,y -!!m$ugaq dur!? e[ @n~ls!p ps '!a !Q .!no qs adaauj Bagrril enleur aaez!? 'an:, '!u!nan !!aedn?s n:, aaeaoqe[oa ug -oaaeu glssaac qdnp ' [ a j l s y .uoqaen a p plnaqj a!nqaaq !!uo[o~ ao2saO.e e a!jaalas Inp!xo!q alsa as!rraalnd aluez!losasu a p aaneaan? .a,rau!$aalu! a p aa!ugaq .qsaja ns pl!soloj gjrrelsqns g l ~ e0 o-alu!ad gzeaalsgd as !a aaes u! 'a!.jaa[as ednls u~ p a j a p ! B p y w o l i a p guaaled e!uo[oa u!p !a3 a p gaeje etr!q[c a! ~ n s u n r e a uaae eauaurase a a '!ma lugs !!ao~u~alpu!a '!!.Ian ~nl!Q -agjs aads aaej e~ as !a)gur a p eaaaqiaaa .au!q[e nrluad aol!Aqaqo alsa am:, 's!al -tu ~np!ne c p a ~ 3 Q e pp u [a Iajl[e !agn ae! 'qu!aa~ I ? ~ [ B o a p urq g u!jnd la:, 'qnu!m S'T--T a p d u ~ JInur ! ~ [a:, aaej as el F~BIOZ! !j ea eu!dnls '!U!PJ~S !JO$ - u l q n:, azaqmndur! as n u gs aaau!? n!se?od a p Inleloze n s ea.rez!~o:,,re~ .au!'iaa !bps a1!3?gur Ea naluad .a~!l:,npoad !em c!a.)ul n u a[au!qIe a,) ~ u g d' ~ 3 e jas gs a[aa u!p !!uo[o:, z-J ug !emnu !JO~U!."I rzeauran a,, e!jeaado e[ apadaa spaaoad alQa.rs ea !Q aq9a!oa anea a!uoloa aa!ao cA4as '!n[ndnls [npunj ad alnzga !8 gu!dnls u!p eu!ur![a e n 1 3 .a!jaa~as gluale o-a)u!ad ysseajg?gunqur~ a[ ys 3 le!zalssuc l u ~ sa[au!q[e p u t 3 .n.wn[ ap ~.k!lel.rod e/!p~?[ ui alnu!ur e A a l p a e q 3 !5! azaalsgd a[ qs apansgur ale01 u!j as !8 d n ~ su!p loas as ~!aBdgaau E! gs a!nqaa? !!uolon a p [ajlse a m an:, [naednqs pa au!s e[ a p aYa[a.jug a s larnd n.) a[arrre.r ! ~ u !cur i as pdnp '!!8gj .aoQ!ldg[ l p u r nn aIaaae[ z-T; su!rdu [nrolg~rrnieul anpoa~u!as .io[arr!qlv ea.~ez!lo~aetrnaluad Saeyed asaugarl aI!s!op g:, !n[nldej glraolep [I![) c!in[os FIGOI q!qdosq~ ne as ~ d n p '!lo9 e[ aluals!za,r !B as!ureu!p au!q[e y.)nsn as a[!!81L1 .nalad[as a p 3 ?!do? na 'ale[ndod aurq alaeoj lurs !!uo[o:, r~n-sacre,) ul gde ns aerled un-alul 3san alsaae euneaplolu1 .aqoaau e[ a3133 -![!qe$s a p ealelfnsej gzea,rlsyd !Q! -aaeol!oa !!uo[oa u!p !j!nu8!qo !aolu!al -.IVIn[" u! - [ n r p d [ e s y x p e n!se$ocl n-) yzearlsaaadurr as gagu!~eaqeur p e p Irllcloztl ?saso[oj raerln~s ! i l y ~ ~ ! y-3 !!uo[oa a ~ a u n~ e !'aqel!lea .t:~.rouraur p,ra!d !ear +nu a[a Vqsease ao[abeuran q!ursueal a ~ ! q g ~ q r 4 r,.zcaldepe as ,ro[au!q[e ~n~rrs!ueSao .yno aundap !k l e p -1.10 ~ n o p dp % [ n u reur a!uo[o3 !ir:aase -un.)aj e-s p a p u ! ~e.)leur an qdnp 'dw!l I![ d')Baso[oj as [nrals qsu! y.)ea .p[e!:, s ~ i ~ !dnls o u! qu!al?q esleur pu!alsqd !b -ads p.rnjtr![ o n.) alen[ ?u!s apun a p !3loq e2ial!3 aeop ~ U ! ~ J ? S U O'B:,~RUI ~ : I W ~ I ad PCJ dl!jaure a[au!q[y .!n[nd a.rnSu!s gqur!rlss y4! ' [ ~ u r r eae!ya glepo -nls 111pur1.1 acI rode arrnd as cic.r ! aala - a l p !Q ls[nSaa pour us ' q p p o !ue !op e? ' ~ ~wqt? 8 qleau Inalaurouraa3 as! 'urar[8 ul a s u y l s Baui riels !!uoloa a q e [ -a[an pula 'e.~e~gur!adasaa alsa ~ n d u r q p u p ae!y:, '~jeau!ur!p-ap-s!p naan[ e l asauaod a[a !aa;rlanpoad alaeoj lu!s ealsase a[au!q[e 'g~epo!n!u asroa n u !ue a p j f i a p an:, e u n e s eu!dn?s u! e a a e aaea !? !!UO[OLI aoun e alslyae[na!laed

+

ANTIBIOTICE

63

trebuie m5rit5, ctici s-au v5zut cazuri cind albinele au pierit intr-o anumit5 proportie sau cel putin li s-a micgorat vitalitatea. 111 special albinele de toamn5 care trebuie s5 ierneze nu vor f i niciodat5 narcotizate, c5ci s-a ob:servat c5 operatia are efecte negative asupra ierngrii. ANTIBIOTICE, sint folosite de apicultor la tratarea cu succes a diferitelor boli d e care sufer5 albinele, boli care pins acum fiiceau mari pagube in stupini. Albina are antibiotice pe suprafata corpului, pe cap, pe torace gi abdomen, cit yi in s~cretiilernai multor glande. De asemenea, antibiotice importante se ggsesc gi in produsele albinei: in miere, cearti, ljptigor, polen, propolis, antibiotice care inhib5 dezvoltarea anumitor microbi. De pild5, extractele de antibiotice din polen inhib5 Bacilus larvae qi Bacilus alvei, unii din agentii etiologici ai bolii loca american5 yi european5. Polenuri active in aceste privinte sint cele de !a porumb, p5p5die, trifoi etc. Cind polenul este transformat In pistur5, actiunea acestor antibiotice este chiar d e 3 - 4 ori mai mare. Cercetitorul P. L a v i e a stabilit c i gi fagurii cuibului a u la suprafats antibiotice, ce stau acolo ,,la pind5" ca s i loveasc5 dugmanii ce s-ar ivi iji care ar ataca viata puietului. Propolisul contine un antibiotic care omoar5 nu numai microbii, ci yi ciupercile, fiind deci un puternic fungicid (contra ciupercilor). Antibioticele de pe capul albinei sint selective g i ele au o actiune nu numai de ap5rare individuali, dar qi un rost f n munca albinelor din stup. De pild5, ele inhibi germinarea polenuiui In celule. Cercetitorul P. L av i e merge gi mai departe, sustinind

ANTIBIOTICE

c i in stup se gisesc antibiotice care ilmbrac5 a t i t interiorul lui cft gi accesoriile, ca un Cnvelig protector ce este prezent oriunde apare vreun pericol. Chiar si la imb5ls5marea cadavrelor animalelor mici ce p5trund fn stup, albinele folosesc antibiotice ca s5 opreasc5 descompunerea lor gi deci s5 evite vicierea aerului. Cercetgtoarea H a r g a s i m o v a yi prof. B. P. T o k in, de la Universitatea din Tomsk, concomitent au gisit 22 soiuri de plante melifere cu efecte antibiotice. Pentru apicultori antibioticele sint cu a t i t rnai interesante, cu cit nu numai cti cele trei boli amintite, loca, nosemoza gi paratifoza, pot fi indepartate din stupin5 - contribuind astfel la vindecarea bolii gi la m5rirea productiei - ci 9i prin aceea c5 albinele, dup5 cum am mai mentionat, sint ele ingile purtstoare de anumite suge de antibiotice pretioase, care deschid largi posibilitgti de a f i puse in valoare. Acesten nu se afl5 pe larve, nimfe gi nici pe albinele tinere de curind iegite din fagurele natal, ci apar in momentul cind albina ia contact direct cu vista exterioari. Cercet5torul francez P. L a v i e a extras la cald, in alcool un antibiotic aflat pe corpul albinelor, care are o actiune de lizare asupra a 30 de suge bacteriene; cele gisite pe cap gi torace stnt de gase ori rnai active decit cele de pe abdomen. lntre rase exist5 chiar o diferentiere in aceastii privint8, cgci albinele de r a s i neagrg au pe corpul lor cantit5ti mai mici de antibiotice decit cele de ras5 caucazian5 sau italian5. Virsta albinelor are gi ea un rol in aceast5 privint5: incepind din ziua a gasea, ping la a douisprezecea, antibioticele de pe corpul albinelor se inmultesc mereu,

ANTIBIOTICE

64

ANTIBIOTICC

pentru ca apoi num5rul lor s5 scad5 in metabolismul alimentelor ingerate. Totugi, tinind seama de primejdia pe m5sura imbgtrinirii. $i in polen s-au g5sit antibiotice atacului unei boli ce lovegte nu numai valoroase, mai ales sub form5 d e colonia, ci gi productia, uneori ani p5stur5 gi are o vechime mai mare la rind, riscul de a intoxica o generain stup. A. M a u r i z i o a identi- tie de albine este prea mic, c5ci el ficat u n antibiotic in miere; mierea este urmat apoi de o lung,? perioad5 de man5 este chiar mai bogat5 in de sigurant5 gi propsgire. Deci, foloaceast5 privintci decit oricare a l t sort; sirea lor trebuie sci aib5 o anumit5 ea contine o substant5 denurnit5 in- limit5, peste care ele devin d5uniihibin5, care este u n bactericid foarte toare pentru albine. Fiecare boalii are puternic. Cercetgtoarea K i l v a k i- un anumit tratament cu un antibiotic n a ? a g5sit c5 propolisul are anumite sau dou5 specifice, in doze anumite, antibiotice care variaz5 ca potential date la intervale stabilite. De pild;i, dup5 anumite zone geografice, iar la boala loca, penicilina in doz5 d e R. C h a u v i n a g5sit c5 albinele 1 milion unitiif.i, sau streptomicina au in tubul lor digestiv o florii bac- d e 500 000 unitiiti, date albinelor in terian5 ,,pe care el o bgnuieyte a fi trei reprize la interval de 5-7 zile producgtoare de antibiotice". Acest nu numai c5 ,,au o actiune curativcercetgtor atribuie tot unui antibiotic profilacticg, ci ~i stimuleazii dezvolaflat in polen, rezultatele bune ce se tarea coloniei, ridic5 activitatea vitalg obtin in tratarea diferitelor afectiuni a albinelor gi previne uzarea lor inaintestinale la om, prin consumul direct inte de vreme" ( N . K u 1 i lc o v). Excesul d e antibiotice devine pria1 polenului. Antibioticele trebuie folosite ins5 mejdios nu numai pentru albine, ci cu mult5 prudent5 c5ci microbii cu gi pentru oamenii care vor consuma timpul igi prepar5 substante care sii produselc lor inciircate cu astfel d e anihileze la rindul lor antibioticul, substante. C. 12 F a r r a r atrage sau igi creazci suge rezistente la ace1 atentia apicultorilor c5 a n t i b i ~ t ~ i c e l e gi sulfamidele sii nu fie folosite in antibiotic. Abuzul d e antibiotice nu poate s 5 timpul marelui cules, cind se adaug5 fac5 decit r5u, c5ci prin inscigi folo- la stupi corpuri d e strinsur5 sau masirea lor prezint5 un risc; dup5 cerce- gazii d e recolt5. Preparatele cu sirop trebuie date tiitorul K o k s e n k o privind ,,influenta antibioticelor asupra particu- cit mai pr0aspet.e; de pild5: antibiolarit5tilor fiziologice ale albinelor" s-a ticul Fumidil B cu sirop, in tratarea ajuns la surprinz5toarea constatare bolii nosemoza, se prepar5 qi se dB in c5 toate a u o oarecare toxicitate, scur- aceiagi zi. Dac5 totugi mai r5mine teaz5 viata albinelor tratate gi influen- ceva pentru ziua a doua, siropul me~ Fumidil B se tine in teazi5 in r5u hemolimfa (singele). d i c a m e n t ~cu Date ins5 in cantit5ti mici gi numai sticle colorate, cu dop slefuit, ferit d e citeva ori, ajut5 la regenerarea ce- de lumin5 gi la o temperaturii de eel lulelor epiteliale distruse. In schimb, mult 40°C. atunci cind se face abuz, antibioticul Vindecarea bolilor la albine va fi sterilizeazii brutal intestinul gi distru- yi mai sigur5, atunci cind apiculge o serie d e microorganisme, o flor5 torul v a lua toate m6surile de igieng hacterian5 bung, folositoare albinei in stupin5, va schimba fagurii cit yi

m6tcile bgtrfne, p l s t r h d fntotdeauna colonii puternice qi bine intretinute. APA, este un element vital pentru albine gi intreaga comunitate a stupului. E a le este necesar5 la digestie, asimilatie, diferite schimburi nutritive din tesuturi, cit gi la secretiile glandulare gi formarea slngelui. Cercet5torul G o n t a r s k i ?.a. a ajuns la concluzia c5 ,,o activitate de cules pe o durat5 mai indelungat5 duce repede la slr5cirea lichidelor din corpul albinelor, ceea ce are drept urmare o cerint5 mai mare de ap5." Abia dup5 ce albinele fgi refac nivelul de lichid din corp, sint capabile s5 produc5 din nou secretiile necesare pentru a putea ingera hrana. - Apa intr5 fntr-o proportie insemnat5, atft direct cit gi indirect, in prepararea hranei larvelor de c5tre albinele doici; acestea chiar gi atunci cind folosesc mierea in hrana larvelor mai mari de trei zile, trebuie s5 o dilueze cu ap5 c5reia ii adaug5 117 p5rt i ap5, c5ci altfel proporf,ia de znhar este prea mare. De asemenea, iarna, cind in unii faguri mierea se cristalizeaz5, albinele au nevoie de ap5 pentru a stimula glandele salivare, cu secretia c5rora ele pot dizolva cristalele; f5r5 ea, glandele vor fi nevoite s 5 functioneze intens retr5glnd apa din organism, ceea ce a r uza mult albinele coloniei. f n timpul iernii, mierea, fiind higroscopicti, absoarbe vaporii de ap5 din stup sau atmosferg, iar albinele, consumfnd aceast5 miere fn parte lichefiat5, igi satisfac nevoia organic5 de a p i . Atunci ins5 cfnd cerinta este rnai mare, iar in faguri se afl5 o miere cu sgruri minerale care le produce mult5 sete, ele o g5sesc in apa provenit5 din vaporii din stup care se condenseazg pe peretii reci a i acestuia, 5

- A.B.C.... Apiwl vol. I

sau pe fagurii goliti pi reci din margine. Cind, inainte de aparitia primgverii, stuparul d 5 putinii ap5 albinelor chiar in stup, matca incepe s5 ou5 mai devreme, fiind hrRnit5 de albine cu mai mult Iiiptigor. Cu cit cuibul d e puiet ia o extindere mai mare, cu a t i t cregte consumul de ap5. Este stabilit c5 o colonie normal5 consum5zilnic prim5vara 50-200 g ap5, iar in zilele calde de ~7ar5pin5 la 3 0 0 380 g. Cind bate un vint uscat gi fierbinte, consumul se ridicj pin5 la 500 g de fiecare colonie. Este o leg& tur5 strins5 fntre suprainc5lzirea stupilor gi apa de care colonia are nevoie. fn t5rile calde, pe la tropice, albinele unei colonii consum5 pin5 la 1 1 d e ap5 pe zi, iar cind nici astfel nu pot p5stra in interior umiditatea necesarii vietii prefer5 s5 p5r5seasc5 locnin$a. Albinele indiene, de indat5 ce Incep cRldurile, zboar5 la munte unde e r5coare, cules bun gi ap5 suficientii. Albinele aduc apa in gug5, transportfnd la o incilrc5turLi pin5 la 4 2 44 mm3, deci albinele unei colonii trebuie s5 fac5 2 000 de zboruri ca sii aduc5 cele 120-150 g ap5 necesare unui cuib bine dezvoltat. f n perioadele de cules intens, cfnd florile a u nectar mult, albinele nu mai caut5 apa, c5ci ele o afl5 in nectarul apos adus de albinele culegiitoare in stup. Ventilatoarele elimin5 apa din nectarul intins pe suprafata fagurilor; iar in stup se formeazii o ambiant5 umed8, potrivit5 gi necesar5 puietului. Vara, cind c5ldura este in toi, degi, albinele aduc nectar, iar cfntaru! create, dac5 se pune in jgheabul ramei-' hr5nitor o cantitate de ap5, intreaga colonie se reinsufletegte gi devine mai activ5. Explicatia acestui fenoinen este ugor de dat, c5ci In afar6 d e nevoia organicti a apei pentru preggtirea hra-.

nei puietului gi inlocuirea deshidratgrii corpului lor, albinele mai aduc ap5 in stup gi pentru p5strarea umiditgtii potrivite in interiorul cuibului, pin5 la 83%; altfel puietul nu a r rnai putea tr5i in zilele prea calde ale verii, tegumentul larvelor se usuci iar metabolismul organic QU mai este normal. De aceea albinele reglementeaz5 aceast5 umezeal5 interioar5 a cuibului tinind in gug5 o anumit5 cantit a t e de ap5, pe care o depun in celule pentru a se evapora sau in pic5turi pe peretii stupului, in raport cu cerintele cuibului. Cercettitorul L i n d a u e r in lucrarea sa ,,Termoreglarea gi regimul de a p 5 in stup", stabilegte c5 aducerea apei in stup este in direct5 leg5tur5 cu prezenta puietului, cit gi cu cea de suprainc5lzire a cuibului. Lz o temperatur5 exterioar5 de 23-30°C colonia se rscoregte prin ventilarea stupului; d e la 30-iO°C, albinele trebuie s5 aduc5 mult5 ap5 in stup, care, prin evaporare, contribuie la sc5derea temperaturii din interior. Cind stupina s t 5 in b5taia soarelui, iar temperatura inregistreaz5 33,5"C la umbr5, majoritatea albinelor culeg5toare intr-o proportie pin3 la 90% aduc ap5 i n stup, pe cind in stupii ce stau la u m b r i , numai 30-35% din albinele culegltoare fac acest serviciu. Albinele consum5 mult5 ap5 in zilele cglduroase cind sint inchise din cauza pulverizbrilor cu substante toxice a pildurilor, livezilor gi culturilor. Atunci se dau albinelor cite 3 1 ap8 pe zi la stupii puternici. Si la transport in pastoral depgrtat, se pulverizeazil ap5 pe deasupra pinzei metalice. f n cursul verii, albinele aduc gi miere d e manil. E bine ca in t o t timpul cuiesului mierei de man5 stuparii s5 dea zilnic in stup cite 50-80 g ap5, aju-

tind astfel albinele la diluarea silrurilor minerale aflate in miere. Atunci cind albinele stau fnchise in ad5postul de iarn5, care este prea cald gi unde temperatura s-a urcat peste 6"C, mai ales dac5 matca a inceput s5 depun5 ou5 in cuib, stuparul trebuie s5 intervin5, c5ci altfel albinele se nelinigtesc, ies afar5 din stup, se impr5gtie pe podeaua adilpostului gi pier in num5r mare. f n mod normal, nevoia d e ap5 a albinelor in timpul iernii gi-o satisfac prin consumul de miere, care are o proportie de 17-18% ap5. Cind ins5 in cuib nu este inc5 puiet, albinele se linigtesc dac5 cel putin atmosfera din adspost nu este prea uscat5, ceea ce se poate face ugor dac5, din cind in cind, se intinde acolo pe o frfnghie un ceargaf ud, sau se stropegte podeaua cu ap5, din patru in patru zile. In primSvar5 albinele prefer5 apa c5ldut5, inc5lzit5 de soare; de aceea ele adun5 apa de pe frunze sau din apele st5t5toare. Cind apa este c5ldub5 o iau gi mai repede, c5ci ele igi umplu guga numai in 29 de secunde, pe cind atunci cind apa este rece, le trebuie 78 de secunde pentru o inc5rcitur5, pe care o sorb mai incet, spre a avea vreme s5 se fncilzeasca. Cind ele sint silite s5 transporte apa la mzri distante, pierderile de albine sint cu atit rnai mari, cu cit timpul este mai rece gi distanta este mai lung5. f n prisac5 trebuie a5 fie in permanent5 un adilptitor care, in primivaril, trebuie s5 aib5 ap5 cald5, iar vara a p i obignuit5. Pentru timpul rece autorul folosegte cutii mici de conserve de 344 mm cu un capac, oferind albinelor apti direct in stup. Capacul are un orificiu de 10 mm. Un fitil de tifon rssucit st%

APA

67

cu un capLt in ap5, iar cel5lalt str5bate podigorul In intervalul dintre doi faguri pin5 la 7-8 cm. Cutia e alimentat5 cu ap5 la 3-4 zile. Salteaua care acoper5 podigorul pSistreaz5 temperatura apei. Oricum s-ar face, albinele nu trebuie a5 sufere de lipsa ei. Cercetlitoarea A n a M a u r i z i o a constatat c5 celor care nu au ap5 suficient5 li se scurteaz5 viata cu 50-70% fat3 de cele care au ap5 Pndestulitoare, iar cind n-o g5sesc de loc, sacrific5 o parte din puietul larvar pentru a putea s5 salveze restul. I n afar5 de toate acestea, apa mai servegte albinelor gi la dizolvarea zahgrului tos atunci cind acesta se d 5 albinelor pentru stimulare. Hrlinind albinele cu zahlir tos dat intr-un hr5nitor cu geam ling5 cuib, ugor se poate observa cum albinele aduc apa umezind cristalele de zahlir pe un strat de citiva milimetri, ca apoi dizolvat sli-l poat5 duce in stare lichid5 in faguri. Privitor la components gi calitatea apei ce stuparul o d 5 albinelor, este bine de gtiut c5 ele prefer5 apa curggtoare de riu, mai ales cind apa de put este dur5 gi deci are prea multe s5ruri minerale. Nici chiar cea pe care stuparul o va folosi la prepararea hranei albinelor - cum a r fi siropul - nu trebuie h a t 5 la intimplare, mai ales cind siropul se prepar5 pentru hrana de iarn5, clci s5rurile minerale din apa siropului se acumuleaz5 in intest i n gi cauzeazli multe necazuri. V.n. Diareea gi Hr&nirea, siropul. Este drept, c5 primgvara, albinele caut5 ap5 mineralizatli gi aceasta se explic5, clici ele atunci g5sesc putin nectar fa$& de nevoile in minerale cu care pmpriul lor organism trebuie complet a t dup5 o iernare lung5, cit gi pentru hrana puietului.

AP A

De aceea primgvara, apicultorul trebuie s5 dea albinelor sare in ap3 in vas aparte - cam o linguritli raGi de sare la doi litri de ap5 cald5. Doza se micqoreazli pe m5surli ce in naturg apare nectar ceva mai mult. Ea inlesneqte gi m5reste actiunea unor enzime din organism. S-a constatat d e exemplu c5 sarea de buc5ttirie m6reste activitatea enzimei amilaza pin5 la 40%. V.n. Enzime. Ea stimuleaz5 extinderea cuibului gi cl5ditul fagurilor. PunPnd la dispozitia albinelor ap5 putin s5ratli le fndep5rtgm de la consumul scurgerilor din grajduri qi alte ape infectate cu paraziti ce pot provoca albinelor diferite afectiuni. De pild5, in astfel de ape tr5iesc helminti care-gi depun ou5le in ap5. Albinele inghit ou5le odat5 cu a p a ; e cunoscut in aceast5 privints Mermis albicans, care e un nematod ce se dezvolt5 in intestinul albinei; larvele din intestin str5bat peretii acetuia ajungind la corpul gras, hr5nindu-se din aceste rezerve organice ~i atacind chiar hemolimfa. Apa &rat5 ce se d l albinelor trebuie zilnic schimbatg, pentru ca s5 nu devinli prea concentratg. Se va evita deci turnarea unei noi cantitzti d e solufie peste cea pus5 in ajun. Cercet5torul francez A. C a i l 1 a s sf5tuiegte ca, in Ioc de ap5 sSrat5, s i se pun5 in ad5pgtor, la 10 litri apg 1-2 g uree gi 10 g de miere; ureea contine 46% azot foarte necesar organismelor tinere. De asemenea, d a c l se pun citeva pic5turi de amoniae la o gilleat5 de 12 1 ap6, albinele o car5 in grab5 in stup. Cind in stupinele vecine bfntuie vreo boal5, este bine ca fn apa de b5ut a albinelor s5 se pun5 preventiv o dat5 la trei zile, 3 fiole de sulfatiazol la 10 litri ap5, dar numai pe timp limitat gi in nici un caz permanent.

APICULTOR

68

APICULTOR este persoana care se indeletnicegte cu cregterea albinelor. I se mai spune qi ,,stupara, adic5 cel ce se ingrije~tede stupi sau ,,prisiicar". Stuparul este un indrlgostit de meseria lui, de aceea se consider5 c l apicultura este o indeletnicire practicatii din pasiune. El trebuie s l fie un om calm, invltat la nevoie s5 fie astfel, clci cei nervogi, cu miqc6ri repezite yi flr6 rlbdarz vor p l l t i cu multe intep5turi felul acesta de comportare fat5 d e albine. Apicultorul nu trebuie sB fie lacom ciici luind Si necesarul de hran5 a1 albinelor, el va pl5ti apoi mai scump. Va tine o evident5 precis5 a cheltuielilor yi veniturilor stupinei, pentru ca s5 poatl discerne metodele cele mai bune pe care trebuie sii le aplice, iar exploatarea s5 dea rentabilitatea cea mai mare. f n tot ceea ce face, s?i nu se bazeze numai pe memoria lui, ci insemnind in partida fieclirei colonii lucr5rile executate, s5-qi programez de indat5 in agenda d e lucru pe cele ce urmeaz5 s l le indeplineascii ulterior g i bine. Trebuie s l aib5 un ascutit spirit de observatie, s6 inl5ture piedicile care stau in calea dezvoltiirii coloniilor sale, s Z traps concluzii precise gi juste din anurnite situatii, s5 fie punctual in executarea lucr5rilor, in care sB mearp l pin5 la amsnunte de ore nu numai de zile. P,*acticind apicultura, s5 nu uite niciodatri foloasele pe care stupina le poate aduce ogoarelor care a ~ t e a p t sl l le vinli sprijin de la albine pentru polenizwes culturilor entomofite, c5rora s5 le m5reascl rodul. Apicultorul trebuie sB tin5 seam: cii fiecare stup este o nou5 problem%. Fiecare colonie polte avea alte nevoi. fn apiculturl nu se p ~ a t eIucra dup5 h p i c sau gablon. Principiile sint gener?Ie,. din ele apicultorul trage con-

APICULTURA

PASTORALA

cluzii, aplicindu-le d u p l nevoie. Nu se poate spune ins5 c l in doul cazuri similare se va proceda exact la fel, c5ci fiecare are o particularitate de care trebuie tinut seama. Cu timpul, apicultorul se formeazg, dac5 are spirit de observatie qi dorinta d e a aplica diferite mlsuri recomandate de literatura de specialitate gi de S.C.A.S., ca astfel s5 obtinl rezultate fnsemnate. El va rezolva ugor toate situatiile anormale din colonie gi va rlspunde precis gi cu promptitudine la o serie de probleme ce i se prezintii. Lsgat de aceast5 indeletnicire a t i t de complex5 yi atrlgltoare, apicultorul gilseste in munca sa dinstupinl o mnre desfgtare sufleteascg. Lucrind in plin5 naturg, in aer curat yi inmiresmat de parfumul florilor, in umbra qi r5coarea psdurilor, ori in plin5 lumin5 a soarelui din preajma cimpiilor g i luncilor, are nervii odihniti yi organismul f5r6 solicitlri exagerate, atingind deseori o virst5 fnaintatl. APICULTURA f N REPUBLICA SOCIAL I S T . ~RO;IIHNIA. V.n. Scurt istoric

APICULTURA PASTOBALK este cunoscuts din cele mni vechi timpuri. f n izvoarele vechi ale istoriei se gilsesc scrieri care arat5 cum egiptenii, cu 4 000 de ani in urm5, inclrcau stupine intregi pe vase, transportind albinele de-a lungul malurilor Nilului, din delt5 pin5 la cataracte gi inapoi, inaintind in fiecare noapte pe fluviu, iar ziua stind pe loc, pentru ca albinele s5 poatl exploata flora regiunii. Lz noi s-a aplicat in trecut apicultura pastoral5 chiar cu stupi primitivi. Sint date, in special in Ardeal, care arat5 cii Pncli pe la 1645, in jurul Turdei, stuparii inciircau Pn primiivar5 stupii yi-i mutau in finete. S-au pastrat g i azi denumirile anumi-

APICULTURA PASTORALA

tor puncte unde se concentrau stupii apicultorilor intov5r5qiti pentru perioada culesului. Este qtiut5 ,,Valea Florilor" sau ,,Poiana stupilor" din regiunea Cluj, unde st5tea cite un b5trtn paznic, iar stuparii veneau in zilele libere s5-qi vad5 de stupi. Desigur c5 acest fel de exploatare apicol5 cere o anumitii preggtire din partea apicultorului, c5ci el trebuie sii cunoasc5: a. flora melifer5 dintr-o anurnit5 localitate; b. perioadele de inflorire yi durata lor, pentru a transporta stupina la timpul oportun; c. s5 se informeze de num5rul stupilor repartizati in localitatea respectivil, care nu trebuie s5 fie suprasaturat5 cu albine, c5ci acolo unde se aglomereaz5 prea multi stupi, nimeni nu realizeaz5 o recolt5 bung; d. trebuie s5 cunoasc5 specificul localit5tii unde merge: starea culturilor qi egalonarea lor, izvoarele, fintinile rnai apropiate cit gi posibilit5tile lui de aprovizionare; e. trebue s5 fie un bun tovariig fat5 d e vecinii s5i cu stupine in pastoral, sii nu incalce vetrele rezervate altar stupini qi s5 p5streze o anurnit5 distant5 in raport cu bog5tia melifer5 a florii respective. Obiqnuit aceast5 distant5 este cuprins5 intr-o raz5 de cel putin 300-400 m de la ultima stuping agezat5 pe un teren dac& masivul p5duros sau cultura respectivg este cunoscutii c5 d 5 cantittiti mari d e nectar, sau la cel putin 1 000 m , dac5 productia lor este mediocr5 in mod obignuit; f. stuparul trebuie s5 indep1ineasci-i cu strictete regulile sanitar-veterinare stabilite pentru stup5ritul pastoral qi deci s5 nu aduc5 in locuri cu aglomer5ri de stupi coloniile sale bolnave. De altfel el trebuie s5 posede, inainte de plecare, un certificat de s5n5tate eliberat de autorit5tile serviciului veterinar raional. Stuparu1,insugi !tie mai bine dac5 are sau

ei9

APICULTURA

PASTORALA

nu stupi bolnavi gi el va duce stupii in pastoral numai Cn locuri stabilite de comisia raionall de pastoral ca locuri de carantinti, locuri cu culee bun, cunoseut fiind c5 de cele mai multe-ori albinele se vindec5 in atari situatii, dar trebuie neap5rat s5 stea izolate. 'Stuparul trebuie sg fac5 din timp recanoagterea dwmului ce urmeaz5 s5-1 parcurg5 stupina. E l trebuie sii fie preggtit de drum cu toate materialele necesare In diferit e situatii: are cu el o lamp5 electric5 de buzunar sau cel putin un felinar aprins; hirtie sau ziare vechi, cu care poate astupa repede iegirea albinelor. De asemenea stuparul are fntotdeauna la indemin5 d5ltita de lucru, un ciocan, clegte qi cuie, precum gi sirm5 de legat, dac5 eventual fringhiile cu care s-au legat stupii s-au ros gi r u p t ; o lopat5, o cazma, un topor, sint unelte ce insotesc fntotdeauna transportul qi stau la Indemin5, ca s5 fie repede g5site. 0 scindurii groasg este d e mare ajutor la trecerea vreunui pod care intre timp gi-a pierdut o traversg sau se pune peste o rig015 cu mocirl5. 0 d a t 5 ce a ajuns la locul destinat de autoritgtile raionale pentru pastoral, stuparul trebuie s5 ingtiinteze Sfatul Popular de prezenta sa in raion, cit gi Serviciul de protectia plantelor din raionul respectiv, care are sarcina de a atrage atenti4 gospod5riilor de s t a t sau colective s5 renunte la tratamente fitosanitare in perioada fnfloritului culturilor. V.n. I'oxicoza. Stuparitul pastoral se face nu numai pentru a avea productii mari d e miere qi cear3, aga cum s-a argtat rnai sus, ori pentru polenizarea anumitor culturi entomofile, ci chiar +i in caeuri in care se observg c&albinele sint bolnave. S-a constata c&unele plante sau

APICULTURA PASTORALA

70

arbori meliferi au fitoncide care ajut5 la inliturarea bacililor respectivi. V.n. Fitoncide. Transportul stupilor se mai face gi atunci cind o regiune este bintuit5 de anumiti dgungtori, care trebuie distrugi cu stropiri sau pr5fuiri cu substante fungicide, care obignuit sint toxice gi care a r ucide albinele stupinei, dac5 a r fi l5sate pe loc. V.n. Toxicozd. f n anii normali apicultura pastoral5 se va face la pldurea cea rnai apropiatti, dup5 ce s-a f5cut ln stupin5 revizia de fond a coloniilor, c5ci p5durea primgvara, este locul cel rnai potrivit pentru albine. Nectarul gi polenul proasp5t din florile p5durii ajut5 foarte mult la dezvoltarea cuiburilor; inainte ca frunzele s5 aparii gi s5 umbreascl solul, ies la lumini multe specii de flori, care sint un ajutor nepretuit pentru albine. V.n. Baza meliferd. f n afar5 de aceast5 bogat5 flori, care constituie cea mai bun5 hrinire stirnulent5 pentru extinderea cuibului mgtcii, pldurea - cu poienile ei ad5postite - ofer5 albinelor posibilitatea de a iegi la cules gi pe vreme vintoas5 gi chiar mai rece. fntr-adev5r, padurea nu ing5duie vinturilor sH p i t r u n d l in stupi gi s5 sileasc5 albinele sH stea griim5dite in ghem, pentru p5strarea cgldurii cuibului. f n timp ce in stupinele din locuri deschise albinele nu indr5znesc sH ias5 In pragul urdinigului, din cele ce sint la adgpostul p5dui.ii albinele zboar5 in clutarea hranei gi apei, f i r 5 nici u n pericol c5 vor r5mine pe afar5, prinse d e frigul noptii. Apoi apicultorul va duce stupii la culturile de rapit5 care nu numai c5 sint un stimulent neintrecut pentru pregitirea coloniilor in vederea viitorului cules d e la salcim, dar adeseori

APICULTURA

PASTORALA

rapita d 5 gi o bun5 recoltg. 0 conditie absolut necesari este ca stupina s5 fie agezat5 cit mai aproape de lanul cu rapit5. Primgvara slnt zile foarte capricioase, cu schimbsri neagteptate. Dac5 albinele sint silite s5 zboare peste 4-500 m pin5 la stup, ploile sau vinturile reci gi repezi le prind in cimp, iar coloniile pierd un mare num5r de culegiitoare. Obivnuit rapita infloregte in jurul datei de 10-20 aprilie, deci concomitent cu aparitia in padurea de salcim a unei flori mult cercetatii de albine cum este urzica purpurie sau sugelul - Lamium purpurea. Aceast5 plant5 d 5 nectar gi mult polen, cu o durat5 de inflorire de aproape o lung. Deci cine nu are rapit5 prin apropiere, este bine s5 duc5 stupii in pastoral la acest cules. fn felul acesta apicultorul va avea dublu folos, c5ci face cu stupii un drum mai putin, rgminind pe loe pentru culesul de la salcim, care apare la 15-20 mai. Atunci, dac5 in preajma p5durii se g5sesc culturi de maz5re in care, obignuit, apare mugtarul s5lbatic, r5mine inc5 2-3 s5pt5mini pe loc, desigur dac5 aceastl floare ocupg o suprafat5 masiv5, ceea ce se Pntfmpl5 in anii cu primlveri ploioase. Dac5 aceast5 floare nu este abundentci, apicultorul pleac5 cu stupina in jurul datei de 6-10 iunie la un cules mult rnai sigur gi bogat; cel de zmeur5 din regiunile rnai inalte urmat5 putin rnai tirziu de zburgtoare. Amindouii aceste infloriri dureazi timp de o lung. Trebuie ins5 tinut seama c i masivele cu aceste pretioase plante s5 nu fie la o diferenti de altitudine prea mare pentru stupinile ce vin de la ges, cici albinele nu vor beneficia de bog5tia lor in nectar, nefiind adaptate. Alti apicultori de la ges prefer5, d u p i prima recolt5 de la salclm, s5 se ridice cu stupii la salcimul a1 doilea

APICULTURA PASTORALA

71

dintr-o regiune putin m l i inalt6,cum este de pild5 de la Bucuregti la Pitegti sau Cimpulung Muscel unde este o diferent5 intre Infloriri de 8-10 zile. El pleac5 cu dou5 zile inainte de terminarea culesului de la salcimul de ?es gi prinde inceputulj infloririi salclmului din deal, prelungind astfel, pentru albine, perioada de cules bogat d e la acest arbore. Cei care nu au nimic din toate acestea, vor prefera un cules ugor, de intretinere, de la rapita s5lbatic5, pin5 trece timpul de criz5 in cules gi se apropie cele dou5 resurse insemnate melifere de la noi: culesul de la tei gi floarea-soarelui. Multi apicultori renunt5 la tei in favoarea florii-soarelui, care-i mai sigur5, depi nu a t i t de bogat5. Teiul la noi in regiunea de sud, pe valea Dunsrii, este foarte capricios; numai in regiunea Tulcea-Bsbadag gi in dealurile Moldovei de mijloc d 5 recolte aproape anuale. f n schimb sint ani cind floarea teiului eman5 eteruri volatile care depopuleazs stupii. V.n. Teiul. Nici floarea-soarelui nu este in totdeauna sigur5, mai ales in anii prea secetogi. Da cind s-au introdus ins5 in cultur5 noile varietati, cum sint, de pild5, var. Armanvir gi V.N.I.I.M.K. ce sint recunoscute ca bune melifere, productiile de miere sint ceva rnai constante. Dup5 tei gi floarea-soarelui, resursele mdifere se Imputineaz5 la ges. Finetele de ges, inainte ca valea Dun&rii s5 fie indiguitil, in anii cu inundatii ce trec repede in primilvarg, dideau o recolt5 de nectar multumitoare in luna august. Pentru stuparii din preajma muntelui, finetele locale sint o resurs5 de nectar bogat5 pin5 la 15 august, cind incep s5 fie cosite. E i mai ridic5 la munte stupii, cind

APICULTURA

PASTORALA

au in preajmg piiduri de molid sau brad alb, dup5 ce au f5cut mai fntii recunoagterile necesare ca s5 se conving& dac5 acolo, in anul respectiv, au ap5rut lecaniile ~i lachnidele. (V.n.) care, dau putinta albinelor s5 recolteze miere de man5 de bun5 calitate. I n aceasti5 privint5, locul de agezare, deci cel ce va d a o sigurant5 pentru o bun5 recolt5 a mierii de man5 este cel care are multe furnicare raspindite pe o cit mai mare suprafat5 din pgdure. Culesul de la p5durile de conifere adeseori este foarte abundent. In regiunile de podgorii intinse albinele aduc multe foloase, c5ci stupinile se duc pentru un cules de must de la strugurii care au bobite ce zemuesc, gi care pi aga se risipegte; dac5 mustul se scurge pe strugure, acesta curind este invad a t de mucegaiuri ce prind toate boabele gi stric5 mult calitatea vinurilor la presare. De putini ani a intrat, Insfirpit, in obicei acest fel de pastoral; ba, acolo unde nu sint stupini, sint chemati in podgorii stuparii din sector socialist sau individual, pentru a face aceastii oper5 de ,,asanareu a strugurilor .fn felul acesta albinele string o recolt5 care este multumitoare, dar a c5rei miere nu se lass pentru iernat, ci se extrage dup& culesul viilor, iar albinelor li se dau faguri cu miere bun5 pugi la rezerv5 din culesul de var5. Cine are stupina In apropierea Deltei Dunilrii, duce stupina la cules de izm5. fnfloritul izmei incepe de la 15 iulie, cu acea floare mic5 violet& denumitii izm5 v5ratic5 gi apoi urmat5 in serie de alte specii care tin infloritul plnii cade bruma. CDnd ins5 inundatiile b5ltesc apele prea mult timp, degi izma dup5 retragerea apei create frumoas5 gi lin5 de floare, ea dii putin nectar. n schimb, in

!

APICULTURA PASTORALA

anii cind apa se retrage curind, cel mai tirziu la finele lui aprilie, iar vara este ciilduroas5, izma este foarte bogat5 in nectar. In 1950, de la 4 000 de stupi a i Trustului Gostat a1 Capitalei, s-a recoltat o medie de 51 kg miere marf5 de stup. Nu totdeauna ins5, chiar f5cind apicultur5 pastorall se poate preciza c5 se vor realiza productii mari. Sint atitea conditii gi circumstante pentru ca floarea s5 secrete nectar din belgug, care uneori nu se realizeaz5, incft este foarte greu s5 se spun5 c5 un stupar are deplin5 sigurant5, c5 merge f5rS greg la recolt5 bung, gi deci la o productie mare. V.n. Nectarul. S-a calculat de S.C.A.S. c5 transportul de la Rugetu peste Dungre, la teiul din Dobrogea a necesitat cheltuieli de 2,16 lei/kg de miere recoltat,i, in timp ce ducind stupii in apropiere, la floarea soarelui, cheltuielile au fost numai de 0,12 lei/kg miere. Cu oarecari investigatii fjcute din timp, analize gi calcule, stuparul poate s5 dea greg ceva mai rar. De pild5: nu se pleac5 la tei pin5 nu se face analiza amidonului din rumegugul de lemn a1 arborilor piidurii (V. n. Ana2iz.a). Dac5 analiza confirm5 prezenta amidonului intr-o proportie insemnat5, apicultorul are sigurant5 c5 floarea va avea nectar din belgug gi deci va putea realiza o recolt5 bung; sint ins5 intimplgri neprevszute care compromit recolta: o temperatur5 canicular5 in timpul infloritului, cind teiului ii cade floarea, ori ploi interminabile, grindin5, atac de omizi fji alte asemenea calamit5ti. Dac5 salcimul infloregte in jurul datei de 10-14 mail este problematic c5 se va realiza o prea bunti recolt5. Aceasta se poate gti urm5rind aparitia primelor flori care preced salclmul

72

APICULTURA

PASTORALA

cu o distant5 anumit5 de timp ce nu se dezminte decit arareori. V.n. Tehnica apicold, luna mai. Bineinteles c5 dac5 investigatiile flcute din timp vestesc pe stupar c5 mugurii florali au fost distruyi de o brum5 tirzie sau d e alte calamit5ti ale florii, el ya lua o alt5 cale. f n principiu stupii se transport5 la cules cel mai devrcme in preziua infloritului, c5ci s-a observat cii atunci cind sint dugi cu citeva zile inainte, albinele se obignuiesc cu un cules mic de la anumite flori spontane, pe care le p5r5sesc cu greu chiar cind apare marele cules. a. Pregatirea transportului.Primele mgsuri sint cele privitoare la stupi. Ei trebuie s5 fie ugori, deci din scinduri nu prea groase, cu volum mare, cxtensibili, iar sub capac s5 fie lasat un spatiu larg de refugiu pentru albine. Sii fie bine incheiati, f5r8 cr5p5turi, cu un urdinig care se inchide repede $i sigur Pn momentul ridicjrii stupului in camion, dac5 transportul nu se face cumva cu urdinigul complet deschis. Sistemul de inchidere la unii stupi se face cu scindura de zbor, care fiind prins5 in dou5 balamale, se ridicii i n sus gi se fixeaz5 cu dou5 foraibere. E bun gi felul de inchidere a1 stupului vertical RA 1001, la care scindura d e zbor mobil5 are sub ea o gipc5 care se introduce in urdinig. Cind populatiile sint puternice, se scot 3-4 faguri miirginagi, se imping ramele spre ambele margini, se f i ~ seaz5 in cuie ,si se las5 la mijloc un spatin go1 intre faguri. De asemenea un magazin de recolt5 pus deasupra, cu faguri f5r5 distantatoare, I m p i n ~ i spre ambele margini, las5 la mijloc un spatiu suficient pentru refugiul albinelor care se string sub form&

APICULTURA PASTORAL k

73

de ciorchine acolo, cit gi sub capac, in timpul transportului. Cind se transports stupii multietajati cu multe corpuri si colonii foarte puternice, se va lrisa un corp complet gol. Dacri populatia este prea mare, stupul poate fi descompus pentru transport. Peste cele dou5 corpuri de la fund, care constituie cuibul, se avaz5 capacul cu ventilatia lui; celelalte 2-3 corpuri cu strinsur5 ~i albinele respective se prind pe un alt fund, iar deasupra se atjazri o ram5 cu pinzti metalicg pentru aerisire. Toate eorpurile vor fi numerotate. L s sosire, stupul va fi reconstituit, aga cum a fost inainte. Cea mai sigur5 este aerisirea transversal5 la fundul stupilor; acesta este oonstruit astfel ca sri aib5 o pinati metalicg, prin care sri se asigure ventilatia de jos in sus. Ambele pinze metalice, atit cea de la fundul stupului, cit gi cea de la capac, trebuie sri aibti suprafala cit mai mare posibil. fn alte t5ri stupii se transportricu urdiniqurile deschise,dar trebuie luate unele mgsuri pe care le vom descrie putin mai departe. Stupii trebuie sii aib5 un sistem de fixare a partilor componente incit s5 nu ingiiduie nici o mitjcare intre ele; nici un spatiu cit de mic s 5 nu rriminri intre aceste piese, pe unde albinele ar putea ieai s5 intepe personalul. Ln unii se fixeaz5 definit i v fundul de corpul stupului ca la tipul de stup orizontal, ceea ce nu-i recomandabil. La stupii verticali cu 2 4 corpuri, se poate practica legarea corpurilor cu niqte vincluri de balot d e 20 mm liitime, prinzind corpurile lntre ele pe toate cele patru muchii

\

Band& de cauciuc pentru legarea stupilor

,

APICULTURA PASTORALA

Dispozitiv pentru aerisirea stupului t la transport (Orbst

Pall)

ale lor. Altii folosesc un fel de jug, ce are dou5 brate prinse sus, peste capac, cu o traversi fixatri prin guruburi. Stupii se leag5 in pastoral cu un balot lat de 2 cm, care se pune crucis pe stup, inconjurindu-1, balot ale crirui capete se leag5 cu un dispozitiv mecanic. Balotul Ins5 nu poate fi folosit decft la un singur transport. Un mijloc practic, ieftin gi bun este folosirea unor benzi f6cute din camere vechi de autocamion ce au la ambele capete inele de otel; acestea se fixeazri la stupi, in cite douri holtguruburi (unul la capac iar altul jos, la lantetul fundului). S.C.A.S. recomand 5 legarea stupului cu vergele de tier ce strgbat peretii laterali. Pentru ca ramele din interiorul stupului sri nu a i b i joc, ele se fixeazri unele de altele fie cu dispozitivul Hotfmann fie cEi se pun intre rame distantatoare, fricute din betigoare de 8/13 mm qi lungi de 80 mm. Pentru ca ele sri nu alunece prin rame, la ctipgtul de sus au un cui transversal. Din cauza drumurilor

APICULTURA PASTORALA

74

cu multe deniveliri, ramele au un joc gi de jos fn sus, care este t o t a t i t de periculos pentru viata albinelor. La stupul orizontal STAS se aplici o bar: transversal5 la mijlocul celor 20 d e rame, care nu le ingiduie vreun joc. Cind toate pregitirile privitoare la stupi sint infiptuite, apicultorul se ocupZi de colonie. Se ridici de pe stupi podigoarele gi se fac pachet, numerotlndu-le pentru ca s i nu se schimbe de la stup la stup. La stupii care au scfnduri mobile drept podigor, acestea se string una peste alta gi se fixeazi la marginea peretelui lateral, fn golul ficut prin retragerea ultimelor rame, sau se pun sub jugul care fixeaz5 ramele stupului. f n felul acesta colonia, neavfnd podigor, are aer gi loc de refugiu, sus, sub capac. f n timpul transportului, albinele nu mai pot regla normal temperatura, umiditatea gi schimbul de gaze in stup. Fiind tinute inchise, ele se nelinigtesc gi se a g i t i , degajind o clildurii mai mare; aceasta duce la o acumulare fnsemnat5 d e bioxid de carbon in stup. Un orificiu la fundul stupului previzut cu pinzi metalici, Ilnlesnegte eliminarea bioxidului d e carbon. V.n. Magnetul de up;. Oricum s-ar face transportul, o conditie de care trebuie s i se tin5 cit mai mult seama este ca in faguri, albinele s i nu giseascl miere nec6p6citi culeas5 de curind. Cind albinele sint nelinigtite, fgi umplu gugile cu miere, care dacli e m a t u r i , nu le cauzeazi nici un r5u. Mierea nematurati, abia culeasi, are un procent mare d e a p i ; consumfnd-o, metabolismul organic se miregte, iar temperatura corporal& create. Ventilatia, fiind destul d e redusi, nu fnlesnegte racorirea aerului fn stup. f n organismul albinelor se acumuleaz5 o mare cantitate de apZi care invadeazi traheele; ea strgbate

APICULTURA

PASTORALA

cuticula ceroasi ce acoper5 inveligul chitinos a1 albinei gi iese prin stigmatele de respirat. Unele albine mor prin sufocare, altele, pier printr-o deshidratare totali a organismului. Ele sint ca opirite de apa eliminati din tesuturile organiamului. Stuparii germani, tnainte d e incircare, pulverizeazi peste fiecare colonie un litru de a p i . Albinele o depoziteazi in gugi, nu se rnai alimenteaz5 cu miere din faguri qi astfel temperatura En stupi nu se urci. Metcda este bunii. fn Italia se agaz5 la urdinig in timpul transportului, f5r5 a-1 inchide, un dispozitiv ca o verandi sau un pridvor fiicut din pinzii metalicg fixatii bine pe scindura de zbor, pridvor ce se aplic5 in f a t i , rezcmat pe fundul ieqit inainte cu 13 cm f a t i de peretele frontal a1 stupului. Veranda, sau pridvorul are dimensiunea de 10 x 40 x 30 cm ingtiduind astfel aerului s i treaci in stup prin urdinipl deschis, dar nu d i voie albinelor s i iasi in zbor afari. Cele care nu vor s i stea in stup, pot iegi la aer in pridvor, unde se formeazi un ciorchine in cutia d e pin25 metalic8. Apicultorul francez A. Vallaton transports stupii peste Marea Mediterani intrcducfnd intre fund gi corpul de jos o ram5 cu pfnzB de sPrmZi cu ochiuri d e 2,5 mm, iar sus, peste cele patru corpuri, agazii un magazin de recolti go1 gi apoi o ramii aseminitcare t u cea de jos. f n felul acesta el asiguri albinelor un curent activ printre faguri, albinele ajungfnd la destinatie fn conditii bune chiar in zilele calde. Stupii se transporti En pastoral gi cu urdinigurile ccmplet deschice, chiar f5ri pridvorul descris rnai sus. Este un mijloc foarte potrivit pentru bung starea albinelor, care ajung la destinatie Entotdeauna fgrii nici o pierdere. Ope-

APICULTURA PASTORALA

75

ratia se face fn felul urmltor: de diminests, fn ziua transportului, stupilor l i se fixeaz5 fundurile, corpurile gi capacele cu un dispozitiv oarecare. V.n. Stupul. Cind camionul sosegte, el i n t r i direct in stupin5 pe lumin5. La apusul soarelui stupii incep s5 se afume, nu prea tare, pentru a nu nelinigti albinele; apoi, cu macaraua automat5, ei sint urcati in camion, agezindu-i la locul potrivit. Nu se tine seama de albinele care sint la cimp gi care, inapoiate, se agaz5 sau intrti in stupii vecini neridicati inc5, ori trag direct la camion, fiind atrase d e biziitul albinelor. Apicultorul gi goferul sint imbrgcati in haine cu Permoare, ce nu fngiduie albinelor s5 p5trundl pe dedesubt gi s5-i intepe. Cum incarcarea gi descgrcarea se face mecanic, acest personal risc5 prea putin s5 fie atacat de albine. Cind camionul este complet incarcat cu stupi, r5mine in mijlocul stupinei ping se fntunec5, cind pleac5 f5r5 ca albinele s5 se piard5, deoarece chiar cele care ies din stupi, stau linigtite, ag5tate de pereti. Unii stupi au c5luge fixate pe peretele frontal gi pe unul din cei laterali, pentru ca sri fie suficient de distantati unul de altul, astfel incft albinele ce a r sta eventual r e v h a t e pe peretii exteriori ai stupilor, s6 nu fie strivite. Stupii care nu au c5luge se lncarcti in rindul fntii, cu urdinigurile Pntoarse spre spatele camionului, agezati Pn stivti; a doua stiv5, a rindului a1 doilea, se pune cu urdiniyul spre cabina goferului; in felul acesta fntre stive se formeazg un spatiu fn fata urdinigurilor, unde albinele se pot refugia atunci cind ies din stupi. f n aceast5 directie fundul stupilor trebuie s6 aib5 scindurile de zbor prelungite cu 5-6 cm, pgstrind automat d i s t a q a fntre stive, cu a t i t mai mult

APICULTURA

PASTORALA

cind stau in camion cu urdinigurile fat5 in fat& Pentru a face ins5 transportul monobloc qi deci fSr5 spatii laterale intre stupi, acoperigul telescopic dep5gegte gi imbrac5 corpul fiec5rui stup numai fn fat5 gi spate dupg sistemul californian. Stupii se vor sprijini lateral unii pe ceilalti gi foarte greu se pot deplasa, mai ales cind sint bine legati de-a lungul gi de-a curmezigul rindurilor cu fringhii solide. Acest sistem de incgrcare face ca autocamionul d e transportat stupi s5 nu mai posede nici obloane laterale, care impiedic5 intr-o oarecare m5sur5 circulatia aerului lntre stupi. Pentru sigurantti este bine s5 se inclegteze fiecare rind cu leaturi ce prind de jur-imprejur cite un rind de stupi. Transportul stupilor cu urdinigurile deschise se face gi pe remorci, trase de tractor. S-a constatat cu aceast6 ocazie c6 dac5 motorul tractorului e mentinut in functiune in timpul inc5rc6rii gi desctircgrii stupilor, remorca stind pe loc trepideazg din cauza motorului, iar albinele, inspgimintate de aceste migc5ri ale vehiculului nu mai ies din stupi. Transportul cu urdinigul deschis se poate practica numai atunci cind exist6 drumuri bune tji se ajunge la destinatie in primele ore ale diminetii, inainte ca albinele s5-gi lnceapti zborulSosit acolo e bine s5 se pulverizeze cu o pomp5 o oarecare cantitate de a p i prin pinzele de sirm5 d e la ventilatoarele capacelor sau la urdiniguri. b) Mijloacele de transport sint: autocamionul, care este cel rnai recomandabil pentru distante mari, apoi clrute cu tractiune animal6, pe care se pun platforme lungi gi largi. De asemenea se folosesc gi vagoane C.F.R., vara-de preferinti5 deschise, iar iarna Pnchise. Toate sint foarte bune dac5 se iaa anumite mgsuri, iar cfnd dis-

'

APICULTURA

PASTORALA

76

APICULTURA

PAST0RAI.A

leag5 solid cu fringhii sau cu sirmii mai groas5, pentru a nu se deplasa. Stupul se agaz5 in autocamion transversal pe directia de mers, cu ventilatiile de la capac larg deschise, pentru ca in interiorul lor se s5 formeze un curent de aer sustinut. Cind stupii au acei c5lugi exteriori - distantaStupinii mobilii remorcatii de un automobil tori de 3-4 cm, fixati in peretele din spate, aga cum sint la tipul tanta pin5 la destinatie este mare, e RA 1001, aerisirea interioar5 a colode preferat s5 se aleagl mijlocul cel niilor se va face in conditiile cele rnai rnai rapid. Stupgritul pastoral in bune. Autocamionul se trage cit mai apropiere se face in conditii bune cu o aproape de stupi, dac5 se poate chiar in mijlocul stupinei. Pentruc5 stupii platforml-camion in care incap 15-20 stupi, tras5 de doi cai, care intr-o se incarci llsind oblonul de la spate noapte pot parcurge 12-15 km flr5 in jos, este bine ca rotile din spate ca albinele s5 sufere zdruncinlturi prea ale camionului s5 intre in dou5 adlncimari. Cind pgdurea cu florl e chiar turi de 30-35 cm slpate piezig sub ling5 gara de descgrcare, iar locul de roti, improvizind o ramp5 de incgrcare. destinatie nu este prea departe, astfel Astfel partea de jos a camionului fiind lncit transportul s5 fie parcurs intr-o mai coboritl, lucrgtorii ce incarcg, singurii noapte, se pot folosi ciiile nu fac eforturi prea mari ridicind ferate pentru transportul stupilor. stupii pe platforma autocamionului. Transportul cu C.F.R. trebuie s l fnc5rcatura trebuie bine echilibratg, fie bine organizat: vagoanele sg se pun5 pentru c l stupii de sus, ce stau in la dispozitie la comand5; s5 se cear5 rindul a1 treilea gi chiar a1 patrulea atagarea la trenuri personale pe linii alunec5 ugor, cind la dreapta, c9nd principale, iar opririle prelungite prin la stinga gi astfel deplaseazl centrul ggri, precum gi tamponarea vagoane- de greutate a1 inclrc5turii; aceasta lor la manevre, s l fie evitate. Va- poate atrage rlsturnarea camionugoanele trebuie sti fie mai inainte bine lui la povtrniguri prea mari gi tnclinate curgtate, iar ferestrele s l fie deschise, lateral, sau la viraje prea scurte. Tredacl nu este timpul prea rece. Vara, buie tinut seama, la inclrcare, ca pe platformele vagoanelor deschise, stupii rnai grei s5 fie agezati pe fundul etupii vor fi agezati pe doul rinduri, caroseriei gi la mijloc, iar cei mai bine sprijiniti unii de altii, pentru ugori se vor ageza la margini gi sus, a nu se deplasa fnainte gi inapoi acolo unde pgrtile laterale inalte din cauza manevrelor. La ambele opun rnai putin5 rezistentg. Pentru ca capete ale acestor vagoane s5 fie fixate rindurile de sus s l nu alunece, ci sii funduri de sprijin, rnai ales pentru formeze gi ele un bloc ca cele de jos, cel de-a1 doilea rind de stupi. Trans- este bine ca dupg terminarea IncgrcHrii portul cu autocamionul se face fn celui d e a l treilea rind, atupii a5 fie bune conditii pe distante mari, dacg legati cu fringhie. Cfnd cabana este vehiculul are pgrtile laterale din scin- fgcutg din pereti solizi de sclndurii, duri tnalte, agezate rnai rar; atunci ei sli fie pugi in camion ca obloane stupii se tncarcg pe trei rlnduri gi ee laterale de inillfare a peretilor. Astfel

Pnclrcltura cu stupi st5 ca intr-o cutie. Fiecare autocamion inclrcat cu stupi, indiferent dac5 operatia s-a flcut cu oameni sau mecanic, trebuie s5 aib5 un insotitor care va anunta pe gofer cind s5 opreascl, dac5 se intimpl5 ceva anormal. El va avea un felinar aprins sau o lamp5 electric& de buzunar, un afum5tor aprins, precum gi hirtie, cu care se infund5 repede orice gaur5 prin care albinele ies din stupi. Transportul cu camioane trase de animale sau cu c5rute se face dup5 ce stupii au fost bine fixati intre ei cu fringhii sau cu sirm5 groas5 tras5 de-a curmezigul la fiecare rind de stupi. Pentru ca transportul s l ajungg bine la destinatie, plecarea nu trebuie s l se prelungeasc5 rnai mult de ora 9 dimineata, rnai ales in timpul verii, cfnd coloniile sfnt puternice, cu m u l t l miere gi puiet in faguri. Dac5 transportul se face cu animale, iar distanta este mare, e prudent ca dimineata, stupii s l fie desclrcati provizoriu pin5 seara, deschizind gi urdinigurile qi eliberind albinele. Descfircarea se va face mai departe de drumul pe care se circull, c5ci albinele sint in acele momente agitate gi inteapl cll5torii gi animalele. Vara este de p r e ferat popasul intr-o p5dure sau la o margine de porurnbi~te, dar totdeauna in preajma unei ape. Dac5 apa este departe, stuparul trebuie s5 aib5 grij5 inainte de a deschide urdinigurile, s5 aprovizioneze cu ap5 adlp5toarele pentru ca albinele insetate de caldura drumului s l o afle de indatl. Stupii desclrcati provizoriu pot fi suprapugi pe dou5 rinduri, dar rindul de sus s5 aib5 urdinigul inversat fat5 de cel de jos. Se vor indepirta animalele, iar personalul va lucra cu masca. Cfnd stupul se deschide, apicultornl 8th lateral, nu in fata Iui, pentru c l altfel Ira fi atacat de albinele

ce nlv5lesc spre urdjnig. fn pozitia indicatii, el nu este observat de albine, c5ci se retrage prin spatele stupului, trecind la cel vecin pe care-1 deschide la fel. Dacl albinele sint pulverizate cu ap5 de indat5 ce urdini~uleste deschis, lucrarea se face in perfecte condifii, flr5 ca albinele s5 intepe. La scurt tjmp albinele, d u p l zborul de recunoagtere, incep s l soseasc5 in stup cu coguletele de la picioare Pnclrcate cu polen. Seara, cind zborul a incetat, se fnchid din nou urdiniturile; operatia ins5 cere o oarecare abilitate, c5ci adeseori albinele stau pe scfndura de zbor, ori r5sfirat.e pe peretele front a l a1 stupului, gi deci intra rnai greu in stup. Fumul ins5 le determina 8-0 fac5. Toamna, cind este rece, ca gi devreme in primiivarfi, transportul poate continua chiar gi ziua, f5rl sA se intrerupl cllCitoria. Sint multi stupari care, pentru a inl5tura munca cu incircarea gi descfircarea stupilor, ii fixeazl pe o platform5 remorcat5 de un vehicul motorizat : tractor, camicn et c. Dacii, din acest punct de vedere, Intr-adev8r se scutegte multii muncl, in schimb stupinile pavilionare mobile au multe neajunsuri; rlt5cirea albinelor gi rnai ales a m5tcilor; posibilitatea unei infestari masive; lipsa de soare in iarn5 pentru 50% din stupii de pe platform5 etc. V.n. Stupina. fn unele t l r i - gi chiar la noi - stupii se transport5 in cele rnai perfecte conditii cu ajutorul helicopterelor, putind f i agezati pe grindui-i in mijlocul b5ltilor cu flor5 bogatl, sau in poienile m u tilor etc. Transportul o data ajuns la destinatie, stuparul face in primul rind o recunoagtere succintl, dacil nu cumva fntre timp, in acelagi loc, s-a rnai agezat vreo stupinti. El trebuie s& o dee-

APICULTURA PASTORALA

78

carce pe a sa la o distant5 de cel putin 300-350 m pe aceeagi linie, gi o plaseaz5 astfel ca zborul albinelor spre locul culesului s5 nu fie in aceeagi directie cu a vecinului. Dac5 a r ageza-o aproape gi in spatele primei stupini deja sosite, va avea o mare pierdere d e albine culeg5toare care la inapoierea din cules coboaril in stupina din fat5. La locul destinat, stuparul alege o vatr5 cu puncte de reper distincte pentru albine, cum a r fi citiva pomi care le inlesnesc orientarea gi in acelagi timp umbresc stupina. Stupii se aqaz5 pe teren f5rl prea mare simetrie, clci astfel se orienteaz5 mai bine albinele in zborul de recunoastere, Directi a de zbor va fi spre cimpul de cules, dac5 urdinigurile nu sint expuse razelor solare de la amiaz5. Stupii cei mai slabi se agazii in fat5, ca s5 poatii primi albine de la altii, mai puternici. Cfnd, dup5 descgrcare, albinele gi-au fiicut primele zboruri gi s-au mai lini$tit, apicultorul intocmegte planul noii.agez5ri a stupinei, pentru a putea identifica mai ugor locul fiec5rui stup. V.n. Stupina, planul. El va aduce la fiecare stup piesele care i-au fost scoase cu o sear5 inainte, in special podigoarele gi corpurile detagate, care se vor ageza la stupi in aceeagi sear5. Dacil apicultorul are magazine de recolt5 cu faguri inc5 neextrasi, ce a u fost ridicati din stupi in seara pleclrii, ei se vor ageza in stive perSect lipite unele de altele, pentru ca albinele s5 nu p5trund5 la faguri; astfel se va evita o mare agitatie in s t u p i n k Stiva poate fi aooperit5 cu o rnugama sau foi mari de polietilen6. fnainte de a se ageza podigoarele peste stup, apicultorul va privi sub capac, far5 a-1 ridica prea brusc. Deseori in timpul transportului albinele se ridicl impreun5 cu matca in capac, strfngin-

ARISTOTEL

du-se sus, in ciorchine. f n acest caz se agaz5 peste corpul superior a1 stupului un magazin go1 f5r6 recolt6, in care se scuturil brusc toate albinele din capac, dindu-se fum, pentru a le sili sil coboare fntre fagurii din corp. Cind toat5 albina a coborit, se ridic5 magazinul go1 gi se pune podigorul gi capacul. APIFUG. Apifugul este o solutie cu care apicultorul fgi unge miinile inainte de inceperea lucrului. Mirosul acestei solutii, fiind respingiltor pentru albine, ele se indepgrteaz5. Solutia este folosit5 mai ales in cazurile cind albinele nu se linigtesc cu fum, cPnd se ristoarni un stup iar albinele sint foarte agitate, sau cind roiul nu este normal agezat in pom, riscind s5 cad5 peste stupar. Ca apifug se folosegte un preparat denumit pfalat de metil, pe care vinltorii gi pescarii fl intrebuinteaz5 contra tintarilor. 0 retet5 bun5 pentru o solutie apifug5 este urmltoarea: se introduce floare d e soc - cit se ia de dou5 ori cu degetele - intr-o sticl5 de un litru; se toarn5 alcool de 50-60" Iilsind sticla la soare dou5 s6pt5mini; se strecoar3 printr-o pinz5 d u p l care se poate folosi. ARICI, Erinaceus europaeus, mic animal din ordinul insectivorelor, foart e folositor in stupin5, unde face o perfect5 cur5tare a albinelor moarte, fiind un auxiliar in opera de igienl a pris5cii. f n timpul noptii el trece de la stup la stup, hrilnindu-se cu albine moarte sac muribunde. Ariciul gonegte din stupin5 broaqtele gi goarecii, care sint periculogi d5unltori ai albinelor. ARISTOTEL (384-322 i. e.n .), eelebru filozof a1 antichitltii, care fn lucrgrile sale are qi un studiu privitor

ASPERGILOZA

79

la viata albinelor. El I-a scris dup5 observatiile f5cute privind prin peretii d e sticl3 un stup in care era adlpostit u n roi.

ASPERUILOZB,sau impietrirea puietului, este boala provocat5 de o ciuperc5 microscopic5 ce tr5iegte pe polen. Face parte din fsmilia Perisporiaceelor clasa Eumicetes, genul Aspergillus gi este denumitl Aspergillus Flavus. Este un mucegai care se dezvolt3 in orice mediu in care se produce o descompunere sub actiunea umezelii gi c5ldurii. Germinatia lui incepe la + 5°C gi se dezvolt5 pin5 la + 35"C, chiar qi in lunile de var5 mai ploioase. Larvele care primesc o hran5 cu polen infectat de aceast5 ciupercg, mor in celulele acoperite curind de un strat albicios, ca o brum5. Primgvara, apicultorul, cu cc&zia reviziei de fond, poate g5si pe fundul stupului albine moarte, a1 c5rcr abdomen este acoperjt cu un praf wrzui sau albicios, ca o brum5. Boala atinge mai ales larvele de trintor gi cu predilectie pe cele din fagurii mlrginagi. Cercetstorii au urm5rit de aproape viata acestor ciuperci parazite, a t i t in mediul stupului cit gi fn organismu1 larvelor bolnave; larvele au, la inceput, in stcmac, un muguxeg microscopic filamentos care germinean3 dintr-un spor; mucegaiul se extinde gi ia o dezvoltare enorm5 care invadeaz8 corpul larvei. Organele interne ale larvei se sclerozeaz5 gi se impietresc, d e aici a pornit gi denumirea bolii pietrificarea puietului. Atunci apare gi la exterior ace1 strat albicios - care apoi se coloreaz3 in cenugiu, iar cu tirnpul in verde sau galben. (L. Roussy). h t r - u n stup iernat in conditii necorespunz5toare care a stat In adlpost rece gi f3ri ventilatie, va-

ASPERGILOZA

porii se condensea25 pe peretii mgrginagi qi pe fagurii cu polen. f n lipsa unui polen proasp5t, doicile, luind polen muceggit pentru hrana puietului, il fmbolnlvesc. Chiar gi albinele adulte mor uneori din cauza acestei ciuperci. La analizele flcute, s-an glsit sporii ciupercii in tubul digestiv gi in apropierea canalelor malpighiene ce constituie aparatul excretor a1 albinei. Guga, stomacul gi intestinul lor gros sint dilatate gi pline cu lichid, iar citeodat5 s-a gasit mucegaiul fixat chiar pe peretii intestinului. Actiunea ciupercii paralizeaz5 functiunile intestinale, iar albina bolnav5 nu mai poate defeca, se constip3 gi moare, datorit5 toxinelor pe care materiile fecale le r5spindesc in organism. In .acest caz cadavrele se ard, se schimbil fagurii cu p5stur3 atacatti de mucegai cu altii cu p5stur5 bung, sau chiar cu polen proasplt. Stupul se flambeaz5 bine fn interior gi mai ales pe la colturile din fund, unde este mai mult5 umezeal5, trecind apoi ugor gi repede cu flaclra peste suprafata fagurilor (flr5 albine gi puiet). Albinele de pe faguri se pulverizeaz5 cu o solutie de hipoclorit d e sodiu (ap5 d e Javel) in proportie de 150 g la litrul de ap5. Pentru prevenirea infectgrii polenului din faguri cu aceast5 ciuperc5 este bine a se folosi vaporizarea depozitului de faguri cu acid acetic glacial care d 5 rezultate bune, aerisind apoi depozitul. V.n. Acidul acetic. Dac5 boala a atins citeva colonii, iar laboratorul de analizti confirm5 c3 ea se datoregte acestor spori, e bine ca ele s5 fie sacrificate cu toti fagurii lor. Apicultorul trebuie sg-gi pun5 pe nas gi pe gur5 un tifon, pentru a n u aspira sporii ciupercilor, care s i n t vlt$imi?itori pentru stin3tatea lui, atacind clile respiratorii gi ochii.

BACTERIOFAG. Bacteriofagii sint nigte corpusculi noi care sint bacterioinframicroorganismele epifite, deci fagii in formare. Prin moartea bacted i n cele care distrug bacteriile. Bac- riilor din celulele fagurilor, de pe trupul albinelor, din aparatul lor diteriofagul are o mgrime de 0,4-90 milimicroni (un milimicron este egal gestiv, sau din cel al larvelor, colocu a milioana parte dintr-un mili- nia se asaneazg. Astfel se explicg inmetru), abea poate fi descoperit sgngtogirile miraculoase ale albinelor cn microscopul electronic. grav bolnave, pe care la cules bun, Pentru albine, bacteriofagii sint o bacteriofagii le-au vindecat. Bacteriomare binefacere, c6ci adesea bacilii fagii fgi ggsesc pe ,florile respective unor primejdioase boli invadeazg co- posibilitgti de hrang, cgci aminoacizii lonia gi atacg albinele adulte or puie- gi zaharurile nectarului din flori sau tul. Natura, arbitru nepgrtinitor, a cel extrafloral elaborat de alte pfirti d a t putinta bacteriofagilor s5 se ageze ale plantelor, le asigur6 existents. acolo unde ar putea intilni cu ugurint5 Cercetgtorii au ggsit de exemplu un hacteriile care le convin. Ei se fixeazg bacteriofag avind o actiune variatii, a t i t in interiorul bacteriilor, cit t i care distruge ,,Bacillus alvei", agent la suprafatg, le paralizeazg gi trgiesc etiologic a1 locei europene; ei 1-au pe seama lor slgbindu-le organismul, identificat pe o serie de flori. pin5 le fac sg dispar;. Procesul acesta Bacteriofagul se ggsegte a t i t In ye numegte lizarea bacteriilor. V.n. nectar, cit qi in polen. Cu ocazia recolAntibiotic. Bacteriofagii trgiesc pe pe- tgrii nectarului gi polenului de pe talele florilor entomofile. Cind albine- flori, albinele sint in parte dezinfecle culeg nectar ori polen, ei vin In tate de bacilii bolii, bacteriofagii contact cu perigorii corpului, fiind sint duai in stup unde fac ravagii intre transportati in stupi unde incep pro- bacili, iar boala dispare, clci fntreg cesul d e nimicire a bacteriilor ce le materialul infectat se asaneazg. Hriiconvin. Bacteriile atacate, se halo- nind larvele cu hrana purtiitoare de neazi, se alungesc, devin transparente bacteriofagi, microbii aflati in inteerji apoi mor. Pe cadavrele lor apar tinele larvelor elnt. distrugi. Cercetg-

torii sovietici au reugit sit izoleze bacteriofagii specifici celor dou5 forme de loca - americang gi european5 - cultivind in laborator resturi de larve in parte de 1-5 luni gi au ajuns s5 creeze un bacteriofag care este folosit in parte in combatesea acestor boli. f n general, bacteriofagii cultivati au un caracter specific fieci5rei boli, neactionind gi asupra altora. Totusi s-a ajuns s5 se obtin5 qi bacteriofagi care actioneaz5 asupra rnai multor specii de bacterii; acegtia se numesc bacteriofagi polivalenti. Pentru completarea cunogtintelor in aceasti5 problem5. V.n. Fitoncide gi Antibwtice.

BARBA este denumirea ce o dau stuparii formei de ciorchine in care albinele se string la urdinig, stind ca o ,,barbsu sub scindura de zbor, ori intinse sub fund sau pe fata peretelui frontal a1 stupului. I n mod obisnuit, majoritatea albinelor ce se string in ,,barb8" sPnt tinere, din cele care au fticut cel mult 1-2 zboruri de recunoagtere. Multi stupari nu dau atentie acestui fenomen pe care-1 iau drept indiciu a1 roitului apropiat. h t r u c i t fenornenul acesta apare gi in alte ocazii, intr-un timp cind nici nu poate fi vorba de roit, e dovad5 cit el are gi alte cauze care trebuie litmurite nefntirziat de stupar, cgci aceastii situatie este cu totul in detrimentul productiei. Fenomenul, prezentindu-se sub forma unei crize de lenevire voitii, de lincezealg, de toropealii, el trebuie privit ca fticind parte din stiirile de patologie socialti. Cind colonia surer5 de cSldur& or de sete in interiorul ad5postului, albinele simt nevoia sti iasii afar%,sii se ritcoreasc5, formind aga-zisa ,,barb?'. De asemenea lipsind rezewele de hran5, iar albinele nemaiggsind cules afar3 gi totugi fiind

numeroase, ele formeaeii ,,barbs" in fata stupului. De data aceasta economia de energie a coloniei determins albinele blrtrine s5 ias5 afar&. Apicultorul va observa c5 zilnic ,,barbacL devine rnai redusit; el crede c5 situatia din stup s-a ameliorat, dar de fapt din aceastg aglomerare dispar zilnic un insemnat numar de albine b5trine. fn acest caz este vorba de un simt a1 economiei rezervelor de hran5 din faguri. Cind in ,,barbsc' sint gi albine tinere, ele stau tocmai pentru a nu fi silite la vreo activitate gi deci la un consum de miere, iar acolo afar5 e rnai rgcoare ca in stup. Metabolismul organic se face rnai lent in mediul r5coros. Albinele recurg la mijlocul acesta practic de a iegi din stilpul cald, de a sta in inactivitate, cgci astfel consumul energetic e rnai redus, in favoarea putinelor rezerve de hran5 ce le au in stup. De indats fnsit ce apicultorul hrgnegte stupii, iar albinele nu rnai sint amenintate de foamete, situatia se restabileste gi fenomenul de ,,barbgc' dispare. La fel se Pntimpl5 tji in zilele caniculare de var5, cind lipsa unei ventilatii active provoac5 albinelor aceeaai nelinigte, c&ciin afar5 de influenta c51durii exterioare, puietul numeros degajri el Pnsuyi o mare ciildurl, care le determint3 s5 se adune in form5 de barbti. Deci stuparul trebuie s5 r5coreascg cuibul. DacS nici aceastl m5-

Albinele stind sub form& de ,,barbs" la un st,sp primitiv

BARBA

82

surf nu folosegte, stuparul v a descongestiona stupul, scot ind prin scuturare Pntr-o roinitri majoritatea albinelor inclusiv matca - qi le va 15sa numai pe cele d e pe fagurii cu puiet; roinifa va fi dus5 la rfcoare fntr-o pirnit5 rece qi fntunecoasii; dac5 colonia igi fiicuse deja botci, ele se stricf, iar dimineata albinele din roinil5 sc redau coloniei, in stupul lor. Procedind astfel, albinele nu-ti rnai refac barba, renun$%la roit gi igi continuf activitatea de cules. Formarea d e barb5 la uncle colonii cunoscute ca puternice gi rnai ales in timpul unui cules este dorada c5 albinele culegiitoare nu mai au spaliu d e depozitare a strinsurii. In acest caz apicultorul introduce in stup faguri noi, gata clgditi vi artificiali, or corpuri intregi pline cu faguri sau magazine d e recoltf. Albinele din barb5 se scutur5 intr-o roinitii sji se vars5 deasupra ramelor goale din corpul sau magazinul adriugat; d e Indat5 ele igi dau sesma de noua situatie, cur515 fagurii $i pornesc la o activ5 munc5 de cules. f n asemenea ocazii se mai impun gi alte m5suri ca: l5rgirea cuibului, Iiisind r a r a spatii lntre faguri pin5 la 12,5 mm, or ad5ugarea d e faguri goi in stupi, toate aceste mZLsuri lichideazl criza din viata coloniei, care altfel sufer5 atr5gind prin aceasta scfderea produc.fiei. Atunci cind totugi apicultorul a ffcut cele de mai sus gi albinele unor stupi lgi refac ,,barbaU si stau inactive, el trebuie s5 aplice o metcd5 rnai drasticti, care d 5 totdeauna rezultate imediate gi foarte bune gi anume: folosegte aceast5 albin5 inactivf ca s5 intiireascti cu ea coloniile slabe sau roii stoloni, or pe cei naturali rnai mici. In acest scop se aplic5 dispozitivul pentru reactivarea coloniilor, aga cum se arat8 la aceast8 notiune. V.n. Dis-

BAZA MELIFERX

poziliv pentru reactivarea coloniilor. f n sl'frgit barba se formeazg qi atunci cind se preg5tesc de roit unii stupi. fntr-adevcir, in aceste situatii albinele ce a u grija m5tcii Pi dau prea putin5 hranil; ea depune din ce in ce rnai putine ou5; devine rnai zvelt5 gi se migcii rnai ugor; in acest timp in stup se acumuleaz5 multri albinii tinZLr5, care n u are cui sri dea lfptigorul prcdus de glandele faringiene; t ~ m p e r a t u r a din stup, de cca 35'C, determin5 o rarefiere a albinelor Sntre faguri totmai pcntru a se stabili un curent de aer creat de ventilatoare. In aceasla situalie, tincreiul iese afar5, st5 inartiv gi asjtcapt5 ~ o r n i r c aroiul u i ; atunci majoritatea lor se alBtu15 in zborul de roire, stringindu-se in ciorchinele roiului. Odatf ce tolonia a roit, barba dispare din fala stupului. Apicultorul trebuie s5 previrri din vrcme roitul natiiral, care adescori este in detrimculul realinrlrii producliei. BAZA MELIFERA. Pentru o stupin5 baza melifer5 o constituie totalitatea plantelor meljfere, flora melifer5, din raza economic5 de zbor a albinelor, care este limitat5 la cel mult 3 km. Pentru asigurarea unei mari product i i In stupinl, baza melifer5 are o mare PnsemnAtate. Prjncipala grijg a apiculto~uluieste ca, inainte d e a-gi organiza stupina legat5 de o anumit5 localitate, s5 cercet eze dacA in decursul uriui Eezon baza meliferli asigur5 o activitate c c n t i ~ u 5albinelor; perioadele de criz5 in cules trebuie s5 fie cit rnai scurte. f n aceastii privintl s5 nu se creadti cil necesarul unei colonii este mic, aga cum considerf multi stupari. Cercetltorii a u stabilit c5 pentxu Pntretinerea vietii unei colonii i n decursul unui a n sint necesare 200 kg hranil, afar8 d e apg.

B A Z A MELIFERA

Ele adun5 aceast5 hran5 cind : a -conditiile meteorologice sint favorabile; b - precipitatiile anuale ating o m3die corespunztitoare; c - in localitate n u sint frecventi curenti de aer rece, care au o influent5 negativl asupra albinelor; d - in flora inconjur5toare nu sint gi plante ce dau polen toxic; e - in vecin5tate nu sint gi alte stupini ce dep5~escca numlr capacitatea de productie nectariferg. 0 baz5 mdiferii bun5 trebuie s l tndeplineascl trei conditii esentiale: sl fie bogat5 in plante melifere valoroase, s5 nu fie prea departe de stupin8 vi s5 prezinte continuitate in productia de nectar, deci o flor5 egalonatl. f n privinta depgrtgrii de stupin5 a locului de cules, trebuie avutil in vedere o particularitate a albinelor: atunci cind ele g5sesc flori in apropierea stupinei, zborul lor se limiteaz5 la citeva sute de mstri in jur. Pentru aceasta este necesar ca stupii s l fie dispersati pe vetre de cite 30-50 colonii, iar celelalte stupini 95 fie agezate la o distant5 de cel putin 300 m, fn functie de bogltia florei. V.n. Flora rneliferci ;i poleniferci. Baza mslifer5 poate fi natural5, atunci cind este constituit5 din florl natural5, ori artificial5, cind este creat5 de conducerea gospod5riei respective prin culturi de plante entomofile cultivate in lanuri sau in lot, pentru asigurarea culesului continuu. Pddurile constituie o baz5 melifer5 naturals ca gi mnsivele de zmeurig gi zburgtoare din tsieturile de curind terminate, ori crescute prin golurile provocate de ardere a p5durilor din munti. LI fel qi finetele de la ges, deal qi munte, sau pajigtile pline de o flora variat5 In care predominl de celemzi m d t e ori leguminoasele. Acestea oferg albinelor un cules aproape

83

BAZA MELIFERA

continuu, atunci cind stupinile se deplaseazl din aval in amonte, pe m l sur5 ce finetelor le vine rindul la cosit. Cind incepe cositul din deal plantelor abia li se deschid bobocii, oferind un cules in continuare. Aceeagi diferent5 de timp o permite cositul finului de la munte, fat5 de cel din deal ; acesta din urm5 se terming cind abia incepe cel de la altitudine mai mare, in august. Astfel, o stupinti care urm5regte productia de nectar a finetelor poate realiza dou5 culesuri. In privinta finetelor sint de preferat cele cu o bun5 orientare fat8 de soare unde predomin5 o florl melifer5 bogatil. 0 bazci melifer5 artificiall este greu de realizat, c5ci la organizarea ei trebuie s5 se tin5 seama de interesele fitotehniei, zootehniei gi apiculturii. Pentru organizarea ei in bune conditiuni este nevoie de un plan de culturi care s5 completeze golurile de cules, clci sint foarte rare localitlti cu un complex natural de culturi succesive. f n aceast5 situatie sint caracteristice trei exemple: a. Cind in planul unit5tii sint culturi ce se ins5minteaz5 tirziu in prirn5var6 ~i c5rora li se preg5teste ogor de toamnl. In aceste terenuri se poate inslminta inc5 din toamnil, Pnaintea primului inghet, facelia sau mugtar alb, miirind cantitatea de s l m i n t l la ha. Atunci albinele vor avea cules din vreme in martie-aprilie. Pentru eliberarea terenului in vederea imbun5t5tirii culturii de bazl, facelia se taie repede pentru siloz, iar terenul se ar5 gi se insZminteaz8. b. Ddc5 pentru ingrlqarea terenului in loc de ingrllqtiminte organice sau chimice, s-ar folosi ingr5g5minte verzi ingropate sub brazd5, acestea ar putea fi plante melifere; lupin cu face-

BAZA MELIFERA

84

lia, facelia simp15 sau facelia cu mugtar, care pot oferi in plus qi un bun cules albinelor pin5 sint introduse sub brazdti. c. Dac5 unitatea are in pianul s5u culturi pentru mas5 verde cum sint secara sau orzul de toamn5, ar fi bine ca odat5 cu insgmintarea lor s5 se introduc5 gi sulfina alb5 anual5. E a r5sare in prim5var5 gi se dezvolt5 incet sub protectia culturii principale; cosirea din timp a acesteia inlesnegte sulfinei o dezvoltare viguroasi , oferind in iulie-septembrie un cules bogat de miere gi polen. De asemenea, in mirigtile p5ioaselor recoltate din vreme, se pot ins5minta plante care au nevoie la inceput de mai putin5 umezeal5 pentru dezvoltare, cum este de pild5 bobugorul gi ortigtica, o varietate a primei plante, care in cel mult 30 de zile de la insiimintare infloregte qi dB mult nectar in luna august. 0 foarte bun5 baz5 melifer5 artificia15 o ofer5 gospodilriile cu un complex agrozqotehnic in combinatie cu apicultura. h t r - o astfel de gospodilrie, cregterea animalelor se bazeaz5 pe furaje cultivate, din care o parte a r fi ltisate anual pentru producerea de seminte. Pajigtile folosite la ptigunatul animalelor pot deveni un conveier melifer pentru albine, d a d a r fi imbun5tiitite cu plante furajere ca trifoiul pitic, cel hibrid, ghizdei, drobugor $.a. Semintele se arunc5 cu mfna chiar din toamn5 gi sfnt doar ugor ingropate cu un polidisc. Animalele vor avea o hran5 indestulgtoare de bun5 calitate iar albinele-cules continuu. Instimintarea acestor terenuri gi innobilarea lor cu plante entomofile qi bune furajere nu trebuie fticutti la Intfmplare. Terenurile umede vor primi seminte d e ghizdei, t,rifoi pitic,

BAZA MELIFERA

Geranium de finealg, cit gi altele care rezist5 la umezeal5 ; sulfina albs merge foarte bine pe astfel de terenuri. Sub perdelele de proteetie ale pajigtilor gi islazurilor, deci in umbra pomilor, se pot arunca semint,e care triiiesc vi rezist5 la umbrire, cum sint sugelul rogu gi alb, or mierea ursului. i n aceste perdele cregte gi se dezvolt5 bine salcfmul pitic - Amorpha - o bun5 plants meliferti gi mai ales poleniferg. Finetele artificiale ale gospodgriilor vor fi mult mai bine folosite a t i t ca furaje cit gi pentru productia mierii, dac5 s-ar face organizarea cosirii in rotatie zilnic5; cind aceasta este bine organizatl tarlalele de culturi furajere prezint5 oricind portiuni cu un inceput de inflorire, deci cu posibilit5tli de cules pentru albjne. Livezile din gospodgrii dau in prim5var5 mult polen gi nectar proasptit a t i t de necesar dezvolt5rii coloniei, iar cind plantatia este mai rar5, int.re rinduri se intercaleaz5 clipguni, zmeur5, pamugoar5 etc., de la care albinele culeg nectar in timpul Pnfloritului. Acolo unde se fac culturi intinfie d e mazgre, se pot ins5min$a, odat5 cu maziirea, mugtarul alb gi facelia, care ofer5 maz5rii suporturi de sustinere gi permit ca la recoltarea ei, lucrarea s5 se execute mecanic. f n acelagi timp albinele \.or avea un cules excelent. La fel se poate proceda cu coriandrul cgruia la cele 15-20 kg de s5mintii i se adaug5 1,CCO kg facelia. Aceasta din urm5 nu numai c5 va oferi un bun cules pentru albine inflorind cu douii s5ptfimini inaintea coriandrului, dar ele, o b i p u i t e sil culeagti din lanul astfel insiimEn$at, vor aduna nectarul de la florile de coriandru chiar din primele zile ale infloritului. Florile acestei plante au la Pnceput un miros neplgcut, de plognite, care este oare-

BAZA MELIFERA

85

cum repulsiv pentru albine, rniros pe care-] pierd dup5 5-6 zile. Fiind ins5 obignuite s5 culeag5 din lanu1 respectiv, trec ugor peste aceast5 piedic5 gi culeg de la florile coriandrului de indat5 ce infloresc. Perdelele de protectie din jurul livezilor, prigunilor pi islazurilor, m5resc gi ele aceastg baz5 meliferl. Sectia zootehnic6 nu trebuie lipsit5 de o parcell intins5 cultivat6 cu napi (topinamburi), atit d e folositoare pentru porcine, care oferii, prin floarea lor tirzie, un bogat cules d e polen gi ceva nectar in lunile de toamn5, cind nu mai g5sesc nimic in cimp. Cind apicultorul face o eraluare a bazei melifere, va tine seama gi de toate aceste posibilit5ti, a t i t d e culturile furajere artificiale, cit gi de resursele melifere naturale. In acest studiu apicultorul va stabili cu oarecare precizie urm5toarele date: ce culturi silvopomicole sint in preajma locului? sint perdele d e protectie d e salcim gi gledicia? Se g5sesc plantatii d e zmeur5, cripguni, livezi, p5duri in care sii predomine arborii gi arboretul melifer, lemnul ciinesc, plducelul, caprifoiul, afinul , ienuperul , salcimul pitic gi altele? Sint finefe naturale? Care anume plante melifere predominti fn ele gi dac5 pajigtile au o flor5 variat5 gi chiar bogatri? Se fac culturi d e plante medicinale sau industriale, in acelagi timp pi melifere? fn calculul pe care gi-1 face, apicultorul stabilegte dupii datele ar5tate mai inainte, cit nectar dau la ha fiecare din ele; ce procent din aceste flori intrii in ansamblul floral; cit dureaz5 perioada de inflorire a plantelor melifere In regiunea respectivii, ;~ltiutfiind cB productia de nectar var~aziimult in raport cu situatia geograficil gi fenologic3 a fiectirei regiuni. V.n. Flora melifer& fi poleniferii. I n aceastii privintg investigatiile fficute prin agro-

BAZA MELIFERh

nomii gi apicultorii din regiune vor d a pretioase indicatii. Data infloririi diverselor plante variaz5 putin de la an la an, dar direr5 fatti d e situatia geograficg. V.n. Tehnica apicola', luna martie, Calendarul infloririlor. Apicultorul, cunoscind datele de rnai sus, poate calcula posibilitiitile d e productie nectariferii a suprafetei d e teren din jurul localitritii alese pentru instalarea stupinei, care fiind cuprinsti intr-un cerc cu o razz d e 3 km acoperti o suprafat5 de 2 826 ha. Dacii locul ales, depi bun, prezintg neajunsul c5 inflorirea plantelor principale are Ioc la intervale mari de timp, iar in cules intervin opriri de duratti rnai lung5 sau rnai scurt5 apicultorul a r putea implini timpul de crizii Pn cules, prin organizarea unui lot apicol aflat in apropiere sau prin culturile din cimp. Planul de ins5mintilri a1 culturilor melifere se va face astfel, Pncit inflorirea lor s5 apar5 in perioada d e stagnare, deci de criz5 in cules. V.n. Loiul apicol. PIgunile gi rnai ales finefele pe care se seamgnii anual prin imprrigtiere o cantitate potrivit5 de sparcetri, trifoi alb, mac gi trifoi roz (bune melifere) ce se gr5peazti numai o dat5, fie se lasg libere pentru a fi crilcate qi introduse tn primint de animalele ce pasc cind terenu1 nu este prea umed ,fie vor ajunge in cftiva ani pgguni, pe care animalele vor grisi plante furajere bogate in substante hrrinitoare, iar albinele - un cules abundent gi continuu. Locurile s5rGturoase gi neproductive pot deveni de asemenea bune produciltoare d e plante melifere dacii sint insilmintate cu specii care se preteazti la asemenea regim. Din aceastii categorie fac parte sulfina alb5 gi galbenti care au d a t intre 131 gi 206 kg miere la ha. Recordul 11 detine talpa glgtei, Leonurus cardiaca (V.n. Talpa &lei)

BECNESCU F.

86

care a d a t pin5 la 449 kg miere la ha. C u astfel de culturi insegi terenurile s5r5turoase se Imbunlt5tesc. Pantele mari, abrupte, ale dealurilor aefolosite de agriculturl, vie sau livezi cu pomi, pot fi insamintate cu !plante melifere cum este splinuta, Solidago, care le consolideaz5 yi inllturii eroziunea lor.

BEZMETIC

BERTRAVD E. (1832 - 1917), apicul--

tor qi cunoscut scriitor elvetian, a publicat numeroase lucr5ri din care cea mai insemnat5 gi r5spinditl este ,,Conducerea stupinei". A fost multi ani pregedintele Asociatiei Internationale de apicultori gi unul din premergatorii apiculturii sistematice moderne.

BEZMETIC este un cuvint care la noi inseamnl nluc, zevzec, z5plcit, nebun. Notiunea se potrivegte unei colonii a ciiror albine, lipsite de m a t c l mult timp yi neavind larve mai mici d e trei zile ca s5-yi creasc5 o alta, devin BENZALDEHIDA sau uleiul artifi- albine ou5toare. V.n. A lbine oucitoare. cial de migdale care in contact cu Ele refuzl adesea s5 primeascl o matcg aerul se oxideaz5 formind acid benzoic, nou5 pe care le-o d 5 apicultorul, o aplicatdeprof. G. F. T o w n s e n d l omoar6 gi uneori nu primesc nici botci .esteun preparat ce se folosegte la extra- deschise cu larve tinere. Este o form5 gerea recoltei din stupi, aga cum se de patologie social5 a coloniei. Curind proceda alt5dat5 cu acidul fenic. ea se dezorganizeaza gi numai interNoua substant5 este rnai ugor de minuit ventia grabnicii a apicultorului poate q i cu rezultate mxi sigure decit acidul s-o aduc5 pe calea refacerii. I a t l citeva metode care dau rezulfenic, f5r5 riscul ca mirosul s5u s5 influenteze mierea. Se folosegte un tate pentru restabilirea coloniei bezpodigor de scindur5 pe care produsul metice : Metods introducerii unei m&tci b&s e pulverizeaz5 ugor gi se aplicl timp d e cinci minute peste corpul cu faguri trine reugegte bine chiar cind colonia c u miere din care albinele se izgonesc bezmeticii are numai albine b5trfne. foarte repede. Produsul nu este toxic, Dupl acceptarea matcii, se introduce nici caustic gi se foloseste adesea chiar un fagure cu puiet necgp5cit. Prezenta drept conservant pentru alimente. Po- lui constituie un factor de oprire in digorul trebuie s5 fie rece clnd se pulve- dezvoltarea ovarelor albinelor din stup. Metods mutstiei unei larve rnai mici rizeaz5, ciici solutia la cald se evapor5 repede gi intens, ceea ce creeazii o de trei zile dintr-o colonie normal5 .dezorganizsre a coloniei pentru citva d 5 rezultate bune cu conditia ca bezt i m p . fnaintz de a se ageza podigorul meticirea coloniei sii nu fi dep5yit pulverizlt, apicultorul afuml ugor, un termen de dou5 s5pt5mini. Albinele ge sus colonia, pentru a indruma albi- bezmetice, in dorinta de a-gi cregte singure mgtci, fac botci gi hrlnesc larve nele s5 coboare fn cuib, p5r5sind din o u l nefecundate care nu ajung astfel msgazinul respectiv cu faguri. sa eclozioneze. Se vor strica aceste P e timpul c5ldurilor prea mari e botci 15stndu-se 1-2 cltidite rnai de b i n e ca lucrul s5 fie intrerupt, c5ci curind ; din ele se eliminl larvele yi In produsul poate cauza ametirea albi- locul lor, pe 15ptigorul aflat la fundul celulei se transvazeaza o larvg coresnelor.

(1880 - 1949), med i c veterinar, a fost un precursor al apiculturii sistematice in Romania. V.n. Scurt istoric. BEGNESCU F.

.

7

BEZMETIC

87

punz5toare, h a t 5 din cuibul unei colonii normale. Albinele bezmetice vor cregte matc5 bung, care Emperecheat5 va depune puiet de albin5 lucr5toare. f n felul acesta colonia bezmetic5 se normalizeaz5. Metods introducerii unei mitci fecundate reugegte bine dup5 ce se tine fnchisti colonia bezmetic5 24 de ore. Dupti acest timp, de preferat spre sear5, se prinde in tubul de sticll o matc5 fecundat5 dintr-un nucleu gi se elibereazti direct pe urdinigul ce se deschide in ace1 mcment. Stupul nu se controleaz5 zece zile. P e n t ~ ua fi sigur c5 matca e acceptatii, se pune vestibulul d e control (V.n.) la urdinigul stupului; dac5 ea e ucisti, cadavrul ei e scos d e albine pe scindura de zbor, unde e ugor de observat. Operatia ins5 reuperjte bine aproape intotdeauna. Metoda stupului nou cu nucleu de matcii se aplic5 astfel: colcnia bezmetic5 este dusti mai departe de stupin;. In locul stupului bezmetic se agaz5 un stup go1 in care se introduce u n nucleu cu puiet c5p5cit, o matc5 qi 2 faguri cu hranti. Sus, la podigcr, se pune un hriinitor plin cu sirop. Cind s-a terminat acest aranjsment stuparul scutur5 in iarb5 toate albinele stupului bezmetic pe locul unde a fost deplasat. Albinele vor zbura la vechiul Ioc, unde g5sind alt stup nou intr5 in el cu ezitare considerindu-se str6ine. Ele se vor Infriiti cu cele ale nucleului gi totul intr5 in normal. Metoda atenukii mirosului strhin, metod5 ce apartine lui K. NceI, este urmgtoarea: seara, din mijlocul cuibului coloniei bezmetice se ridic5 un fagure cu albine acoperitoare, care se tine afar3 din stup cam 45 de minute. r Stupul s t 5 gi el deschis, far5 p c d i ~ o in acest timp pentlu a-gi pierde mirosul propriu. Concomitent, dintr-un nuclcu bun se scoate un fagure cu puiet cap;-

BOLILE ALBINELOR'

cit, cu albina acoperitoare gata deiegit, pe care se trece matca lui prins5 cu tubuleful d e sticl5, pentru a nu pune mfna pe ea. Acest fagure se t i n e g i el l a aer, dar in caban5,45 deminute. fn felul acesta albinele nucleului gi\ matca gi-au pierdut la rindul lormirosul specific stupului din care prcvin. Dup5 trecerea acestui termen,, fagurele cu puiet gi cu matc5 eliberat5 printre albinele acoperitcare se intrcduce in mijlccul cuibului stupuluit bezmetic, unde albinele o consider5 ca a lor gi o accept5 de indata. Fagurii. cu puiet de trintori se desfiinteaz5. Desfiintarea coloniei bezmetiee se face totdesuna la inceputul primiiverii,. cind nu avcm m5tci fecundate, sau la sfirgitul toamnei, cind nici o metod5 nu d 5 rezultate. Stupul se ridic5 de pe locul siiu,. se duce la oarecare distant5 de stupin5 gi, dup5 ce se dB putin fum, se cioc5-nesc peretii, ca albjnele s5-gi umple. guqa cu miere; apoi, pe rind, faguriiz sfnt scuturati in iarbti, fiecare ram5 in a l t loc. Albinele intoarse acasii nu-gi mai gisesc s t u ~ u l$i vor intra in cei vecini unde sint primite, ciici. ele vin cu guga plinii. BOLlLE ALBIRELOR. Albinele sufer5 gi ele de diferite boli, adeseori foarte primejdioase atunci cfnd stuparul nu intervine de indat6. Obignuit, cind s-a neglijat o singurl m5surti ce p6rea c5 nu are fnscmn&tate prea mare, iar apicultorul crcde c5 a scspat stupina de bcal6, aceasta respare la Pnce~utnumai intr-o colcnie sau dou5,. de unde se extinde repede. Munca trcbuie reluat5 de la capzt; atunci se face dezinfectarea tuturor stupilor; pagubele se m5resc in mFtsura intirzierii mijloacelor d e cc'mbatere, productia scade gi stupina devine o sursk de pierderi in Icc s& aduci5 venituri-

BOLILE ALBINELOR

BOLILE ALBINZLOR

88

cind este strict necesar. Bolile se r6spindesc mai ales de stupar prin lipsa m5surilor igienice ~i la miacarea fagurilor cu puiet sau hranci ce o face de la colonie la colonie. Diferite bacterii Scoaterea ramelor - in special a celor cu puiet - gi scuturarea albinei De m u l t l vreme se cunosc bolile acoperitoare, nu numai cii deplaseazg albinelor. f n istoria apiculturii se larvele din patul lor cu hran5 gi lipvorbegte adeseori de flagele ce au dis- segte pe tinerele yi pltipindele fiinte t r u s iji pustiit regiuni Pntregi, cum a de grija de fiecare clip5 a doicilor, d a r fost in Italia in 1690 sau in Anglia in ping sosesc altele sci acopere fagurele 1792 qi in Silezia in 1712. cu puiet, sci se organizeze alte doici, Bolile se datoresc unor specii de s l se alimenteze iji s5 secrete llptigermeni patogeni, bacterii, virusuri sau gorul, puietul acesta st5 qi agteaptg richeti, care se glsesc in regnul vegetal fl6mind) neacoperit, neingrijit. Toate y.i animal, deci qi la insecte. Ele atac5 acestea se vor rcisfringe in puterea de albinele adulte or larvele, uneori si pe rezistentii si vitalitatea viitoarelor unele gi pe altele concomitent, fiind albine ce se vor nagte dintr-un cuib citeodat5 vorba chiar de d o u l boli a t i t de zbuciumat gi vitregit tncit c u totul diferite in acelaai stup. Aceste chiar microbii banali pot sii r5pun3 bacterii se transmit prin contact, prin sau s l scurteze viata acestor albine. transportul lor dinafarci In stup gi prin Respectarea citorva sfaturi in aceastii autocontaminare. privintii va fi de mare folos. Cind se face hrlnirea albinelor, sg Bacteriile din regnul vegetal fac parte din ramura thalofitelor, care sint nu se schimbe hrcinitoarele, care trenigte mici ciuperci ce produc miceliu ; buie sli poarte numlrul de ordine a1 ele sint cauza multor boli, pe care cer- stupului respectiv. cettitorii le-au denumit micoze. AcesFagurii mai vechi de trei ani tea devin mult mai active, producind trebuie dati la reform& ai topifi. mari pagube in stupi atunci cind colo- Cei in care au fost larve bolnave, e mai niile sint sllbite sau intretinute in bine s5 fie argi. conditii improprii, suferii de frig or L9dita de lucru portativl din ciildur6 excesiv5, or in stup e umezealli prisac5, in care se pun obignuit fagurii mare. Toate acestea favorizeazti dez- cind se verific5 coloniile, trebuie reguvoltarea gi extinderea bolii. lat flambatl! pentru a evita contamiSint o serie de m5suri cu caracter narea gi extinderea vreunei boli. Cind se introduce o matcg in general, pe care stuparul le va lua imediat, fat6 de oricare boall ar apcirea stup, colivia trebuie bine opcirit5 cel in stupin5. Primele sint cele preven- putin un sfert de or5 gi apoi pusti la tive, pentru fnl5turarea unei eventuale uscat. Aceast5 misur5 are un dublu infectii, iar celelalte sint curative, scop: ucide microbii ce eventual ar pentru tratarea ?i vindecarea bolilor fi pe ea gi inlilturii mirosul m5tcii ce au apgrut deja in prisacg. precedente, miros ce persist5 mult Nl5suri preventive. Deschiderea timp pe peretii interiori a i coliviei. atupilor gi interver~tiile in viata Toate ustensilele folosite de apicoloniei le va frice atuparul numai cultor la cercetarea stupilor trebuid

. .

BOL'ILE ALBINELOR

89

mereu dezinfectate. Periile vor fi opiirite in ap5 clocotit5, iar afumitorul se gterge cu o solutie de form01 20%, pe partea lemnoas5 gi cea de piele. In locul periei este bine s5 se foloseasc5 mgnunchiuri de buruieni, care apoi se arunci sau se ard. a Stuparul va interveni in viata coloniei, numai cind este absolut necesar, ca s5 indrepte o situatie nefavorabil5. El trebuie s5 fie in permanent6 curat, iar cind are vreo b5nuial5 asupra unei colonii nu lTa trece la controlul alteia, pin5 nu se va sp5la bine pe miini cu mult5 ap5 gi s5pun. De asemenea dalta apicol5 va fi dezinfectat5. a Stupii nu trebuie s5 fie agezati prea simetric in prisacs urm5rindu-se prin aceasta o agezare estetic5 a ei, ci, pugi in diferite pozitii, mai cu seam5 dac6 este loc neindestultitor. V.n. Stup ina. a Pentru buna orientare a albinelor in prisaci, stupii vor avea scindurelele de zbor vopsite in culori variate, iar pe tabla acoperigurilor se vor face desene geometrice, cercuri, triunghiuri, p5trate, linii pe la colturi etc. pentru ca din zbor, albinele s5-gi poati identifica stupul gi s5 se duc5 direct la el. a Se vor planta ca puncte de reper - diferiti arbugti, variati ca form5 yi specie, ori citeva lujere de sorg sau floarea-soarelui. V.n. Stupinci. a f n prisac5 stupii vor sta pe picioare sau postamente inalte de cel putin 15-20 cm, c5ci umezeala p5mintului face s5 putrezease5 fundul , fntretinfnd gi umiditate in interior, ceea ce d5uneazi coloniei. a Ad5pitorul s5 aib5 in pemanen$5 apii curat5 care s5 curgr5 in fir subtire pe scindur5. a De asemenea, scindura pe care curge apa s6 fie des flambat5 cu lampa d e benzin5 sau sp5lat5 cu legie gi s5

-

BOLILE ALBINELOR

stea f n permanent5 la soare, tocmai pentru a fi dezinfectatg gi pe aceasta cale. Terenul din fata stupului trebuie bine curgtat, buruienile t5iate cu sapa ori distruse cu ierbicid sau sare grunjoasi. Cind in stupin6 a ap5rut o boa15 grav5 cum e de exemplu loca american5 a c5rei spori sint foarte rezistenti - y i agteapt5 cu anii stind pe obiecte sau chiar pe pgmint, este bine ca vatra stupinei s5 fie s5pat5 gi pamintul intors. Stupii sri fie f5r5 crgpgturi, chituiti gi vopsiti, feriti de curenti diiuniitori in interior. S5 aib5 capace invelite cu tab15 sau carton gudronat, pentru ca umezeala s5 nu pstrundg in stupi. a Schimburile de piese intre stupi se admit numai cind in stupin5 nu sint boli molipsitoare. Plrtile componente ale fiec5rui stup poart5 acelagi num5r de serie, pentru a nu se schimba decit in cazuri exceptionale gi trebuie deci redate stupului de la care provin. Cel putin o dat5 pe an, in prim5varri, cu ocazia reviziei de fond, stupii s5 se flambeze in interior, impreun5 cu toate p5rtile componente. fn caz d e boali, flambarea se va face drastic, pin5 cind scindura devjne brun5. Cind scindura nu s-a ricit inc5, s5 se dea cu o pensul5 un strat de propolis (15%) dizolvat in alcool. Acesta e un dezinfectant bun, contine antibiotice gi dB stupului un miros natural. Misurile privitoare la colonie se refers mai cu seam5 la puterea ei, care rgmine baza marii productivit5ti in stupin5 gi a stiniitiltii albinelor. Lupta contra bolilor sil se sprijine mai putin pe medicamente, dar s5 se foloseasc5 mijloace biologice care s5 dea albinelor cuvenita rezistentg contra bolilor Aceste mgsuri sint: albine

BOLILE ALBINELOR

90

ltinere la iernat, stuptirit pastoral, hran5 destul6 si buni, hr6niri stimulatorii qi matc5 tln5r5 etc. Toate m5resc capacitatea de rezistentg a coloniei. Da aceeagi p5rere este yi cercettitorul R. J o r d a n. El dB o mare atentie luptei pe cale biologic5 pi m6aurilor naturale contra bolilor. ,,Prea s i n t inclinati stuparii ca de indat5, la aparitia primelor semne de boal5, a 5 foloseasc5 numai m.dicamente, uikind c5 m5surile naturale sint mai aigure si mai bune (p r o f . A 1. Borchert). Organismele invadate de boli sint itocmai cele mni slabe, mai s5race in hrang, incapabile s5-gi p5streze cgldura primavara timpuriu gi iarna, deci in neputint5 de a duce lupta necesar5 in mpmentele critice. Cind Intr-o stupin5 vor fi multe colonii slabe si neproductive, se poate spune cu sigurantti c5 acolo bintuie o boal5, in special nosemoza, care dtiinuia de mult5 vreme necunoscut5 de stupar sau neglijatg. V.n. Nosemoza. I n lupta contra bolilor apicultorul v a recurge la un tratament medicarnentos, numai ca urmare a unui diagnostic clinic. F I r 5 analizti de laborator, adeseori el va gregi. f n aceeagi boa16 - de pild5 In ,,locaU - cercetitoarea I. N. S m i r n o v a prescrie determinarea In prealabil a sensibilitjtii celor trei specii microbiene, Bacillus plulon, Bacillus alvei tji Streptococcus apis, fat5 de antibioticele respective; numai in laborator s e poate face antibiograma indicind ulterior ce tratament trebuie aplicat, c e antibiotic - singur sau in combinatie gi In ce doze se prescrie. Apicultorul, de Indat5 ce vede c i a a p i r u t o boali in stupini, trimite albinele gi faguri pentru analiz5 la laboratorul regional. P l n l la sosirea rtispunsului foloseate in primul rind

-

BOLILE ALBINELOH

m6surile sanitar-veterinare, transportlnd stupina la un cules bun, izolat d e alte stupine. Vom reda aici cauzele care contribuie la sctiderea puterii unei colonii gi la aparitia bolilor: L i p s a m i l t c i l o r de soi bun. Ele se vor inlocui cu m5tci cel putin ameliorate, imperecheate nurnai cu trintori crescuti in coloniile cu cea mai mare productivitate gi schimbind m5tcile neprolifice sau cu defecte. L i p s a d e h r a n 5. Prin hranirea coloniilor lipsite de hran5, se va indep5rta pericolul de slabire fizic5 a albinelor gi se va inljtura aparitia bolilor. L i p s a d e g I* i j B fat5 de cantitatea vi calitatea rezervelor de hranti In iarn5 se evidentiazj prin agezarea de rame cu miere cristalizatti in faguri, care infometeaz5 albinele; iarna ele nu au ap5 destuli ca s5 p o a t i dizolva cristalele; o miere neanalizatj In cuibul de iarn5 poate contine miere de m a r t , a1 c5rei consum determinti cel putin aparitia diareei sau chiar a toxicozei ; mierea nematuratll 16sat5 in marginea cuibului, iarna, absoarbe vaporii de ap6 din stup, ceea ce favorizeaz5 fermentarea ei, provocind albinelor grave tulbur5ri intestinale. Gregita plasare a p5sturii in marginea stupului iarna, cauzeazg multe greut5ti coloniei care ii resimte lipsa. Lipsa de grij5 f a t i de r o i u 1 n a t u r a l yi necontrolat duce la rispindirea bolilor. Roii natu-i rali trebuie identificati gi numai ce cunoscuti ca provenind din stupi sBn6togi se p6streazl. Roii g b i t i prin plduri, mai ales pe vreme nepotrivitti pentru roire, provin cu siguranti din scorburi infectate. Nosemoza de multe ori se rgsptndegte in felul acesta. V.n. Roirea, ptirasirea stupului.

BOLILE ALBINELOR

BOLILE ALBINELOR

91

Lipsa de grij5 fat5 de a d 5 p 5 t o r. f n lipsa acestuia albinele iau ap5 din bslegar, din grajduri murdare gi infectate gi sint expuse astfel la amibiaz5. V.n. Amibiaza. L i p s a d e i g i e n 5 a coloniei in interiorul stupu1 u i ; ramele pline cu pete de diaree, care adesea contin in ele milioane d e spori ai nosemozei; l5sarea cadavrelor de albine in stup sau a celor moarte in fata scindurii de zbor, cadavre care trebuie arse. Lipsa d e grij5 fat5 de t o x i c o z e: stuparul trebuie s5 ia m5suri de evacuarea stupilor din zona culturilor tratate cu substante toxice, sau s5 inchid5 albinele in stupi pentru un timp determinat, luind m5suri de fnliturarea pericolului intibugirii albinelor. V.n. Toxicoza. Lipsa de grij5 fat5 de p r e g g t i r e a c o l o n i e i pent r u i e r n a r e: u n spatiu prea larg fat5 de puterea familiei; un num5r de faguri,in stup neacoperiti de albine, cu un cuib lipsit de diafragmele m5rginage ce limiteaz5 spatiul ocupat in raport d e puterea familiei. Lipsa de grij5 pentru i n n o i r e a c u i b u l u i . Celput i n la trei ani trebuie schimbati f a g u ~ i i pentru a elimina pe cei in care generatii prea numeroase de puiet s-au perindat, i a ~in celule se vor cuibtiri microbi dsunltori, care prin inmultire vor invada colonia. Excesul d e antibiotice fnlesnegte unor microbi posibilitatea d e a ataca organismul albinelor, c5rora aceste medicamente le distrug flora intestinal5 natural5 ce este arma lor d e lupt5 gi de rezistent5. ,,Preparatele pe baz5 de sulfamide qi antibiotice se pot d a albinelor in hran5 suplimentar5 numai in caz de pericol sau in cazu1 izbucnirii bolii in stupina res-

pectiv5, sau in cele vecine" ( C . L, Farrar). MIsuri curative. Dac5 boala a p5truns in stupin5, apicultorul trebuie s5 lupte st5ruitor pentru a o indrepta, f n acest scop este absolut necesar s5 se stabileasc5 diagnosticul etiologic a1 bolii respective de un medic d u p s examinarea probelor trimise,examinare ce se face in laborator de tehnicieni pregtititi pentru aceast5 lucrare. Folosirea antibioticelor in tratarea bolilor infectioase a d a t rezultate bune - penicilina, streptomicina etc. insti numai in doze precise pentru fiecare boal5. Ele nu trebuie folosite in mod abuziv, c5ci microbii cap5tg cu vremea o rezistenti gi nu mai a u efect. La fel gi sulfamidele: sulfatiazolul are de pild5 proprietatea de a invinge rezistenta bacililor de loca american5, dar n-are efect in loca europeanti, unde antibioticele, in schimb, dau rezultate bune. Rfedicamentul se dti - dup5 prescriptia medicului - numai in dozele prescrise gi la termenele indicate. Cine nu tine seama de prescriptiile medicului, va vedea curind cum boala s-a stins, recidiveazg, c5ci absorbtia medicamentului respectiv a oprit numai dezvoltarea formelor vegetative ale microbilor. Nu trebuie fgcut ins5 nici abuz de medicamente, c5ci cut timpul microbii se obignuiesc cu ele? igi creeazl noi generatii rezistente g l astfel le inl5tur5 efectele. La examinarea fagurilor, albina acoperitoare trebuie ugor indepiirtat5 de pe suprafata lor cu o r5muric5, far5 a o d a jos d e pe ei, pentru ca s5 s e poat5 vedea bine interiorul celulelor. Cind se aplic5 metoda transvaz5rii colonia trebuie ferit5 de curenti: in stup gi de rGceli, impachetfnd-o lateral gi sus, peste rame, cu salteluteV. n Transvazare.

.

SOLILE ALBINELOR

Dezinfectarea personalului stupinei se va face in mod riguros, prin schimbarea zilnicli a halatului; mai ales cind boala a ap5rut in prisac5, el trebuie fiert gi bine sspunit. In caz c5 nu sint stupi bolnavi, halatul se va schimba de douil ori pe sliptbmin5. Sp5larea pe miini a persoanelor care minuiesc fagurii trebuie fiicut5 dupii cercetarea fieclrui s tup, chiar dac5 in stupin5 s-a gasit un singur caz d e boalii. Spllarea se face cu mult5 ap5 gi cl5buc de s5pun; apa va curge dintr-un mic rezervor cu robinet intr-o cgldare acoperitl, dup5 care ea se aruncl Intr-o groap5, in care se toarn5 acid fenic, a1 c h i miros este respingator pentru albine. Orice urme de diaree ce se vor observa pe rame trebuie rase cu t l i u qul de ragchetat a1 daltei apicole, iar spetezele ramelor splilate bine cu ap5 fierbinte cu soda g i apoi gterse cu o cirpii inmuiats intr-o solutie de formol

20 %.

.aUrdinigurile stupilor vor fi mic$orate, in raport cu puterea coloniilor, mai ales la stupii suspecti. Dacii stupina este consideratl contaminat5, toate aceste m5suri se vor aplica integral tuturor stupilor aflati pe vatra respectivg, unde au apiirut cazurile. Se vor lua m5suri s5 se facg o crqtere de m5tci pe o vatr5 indepgrtatii la cel putin 4 km de stupins, alegind colonii crescstoare din cele mai bune, mai puternice. a f n stupina infectatl se interzice cregterea trintorilor, folosind cele mai drastice m5suri. Ei se cresc, or sint adugi din alte stupini stintitoasel din coloniile de selectie cele mai bune. a Cind boala este la inceput gi ea a apgrut numai in citiva stupi, apicultorul va aplica m5suri drastice de distrugere integrals a coloniilor, prin

912

BOALA DE.MA1

asfixierea albinelor, prin arderea fagurilor cu ramele lor, flambind bine stupii cu lampa de benzinil sau cu arziltorul special de aragaz. Aga cum recornand5 C. P e l im o n , cind sint multi stupi infectati pe vatr5 gi trebuie fiIcut5 asanarea lor integrals, mierea se va extrage la extractor, iar ceara se va topi; in loca american5 ea se sterilizeazii la ateliere inzestrate cu aparatura necesarg. Bogtina se va arde. Mierea extras5 se va folosi la fabricarea otetului sau hidromelului. In nici un caz nu va fi dat5 pentru consum la albine. Colonia va fi l5satii f6r5 miere in stup timp de 24-26 ore, dar cu urdinigul deschis, pentru ca albinele s5 poat5 iegi la zbor. Apoi va fi trecutil intr-un stup perfect dezinfectat, cu faguri artificiali pentru clgdit, stimulind-o cu sirop cu antibiotice ; se aplicl tratamentele descrise la bolile respective. V.n. Loca, Nosemoza etc. Pntr-o stupinii bine condusl nu trebuie s l lipseasc5 niciodatl medicamentele curente ce se folosesc la tratarea diferitelor boli. V.n. Tehnica apicold, luna martie, MBsuri sanitare veterinare. Pentru bolile celelalte. V.n. Arnibiaza, Aspergiloza, Boala de mai, Boala de piidure, Diureea, fnchircirea, Aspergiloza, Loca, Melanosa, Paratifoza, Septicemia, Toxicoaa . BOALA DE MAI, atit de mult r6spinditl In multe p5rti gi care revenea cu intensitate la citiva a n i . in luna mai, dar numai in anumite reginnil cu aparitia gidisparitia aproximativ la aceleagi termene, a dat mult d e lucru bacteriologilor din lume. Degi se luau cele mai riguroase m5suri pentru combaterea ei, bineinteles in mod preventiv, ea aplrea lovind chiar coloniile puternice. Albinele cu guga gi intestinul mijlociu inflamat, dar cu

BOALA DE MA1

93

abdomenul contractat, incovoiat, cu aripile tremhrind in pilpiiri abia sbservate, dau semne de crampe intestinale. Ele se tirssc putin pe scindura d e zbor gi cad infata stupului, unde mor formind zilnic grupe destul d e mari. L7. analizg nu se va g5si nici un bacil sau agent etiologic, ci doar nigte polen putin fermentat. De aceea, un timp, s-a crezut c5 polenul inghetat a r fi cauza acestei boli. Dar unii cercetiitori au servit albinelor polen tinut pin5 la -2s°C f5r5 s5 provoace vreo pierdere. De aceast5 boa15 mor mai ales albinele tinere de 5-13 zile. Cercetiitorii nici azi nu sint pe deplin d e acord asupra cauzei bolii. H i mm e r ca rji Z a n d e r o pun in leg5tur5 cu nosemoza, care ucigind mnjoritatea albinelor culegtitoare din colonie, albinele tinere r5mtn E5rg a p s , s e h r b e s c in majoritate cu polen, intoxicindu-se prin surplusul de proteine. Cel dintii recomandii hran5 lichidii, c5ldut5, iar Z a n d e r sf5tuiegte s5 se dea coloniilor bolnave a p 5 siirat5, cu care chiar se pulverizeaz5 albinele de pe faguri. A n a M a u r i z i o sustine ins5 cs boala se datoregte consumului de polen produs de o plants din familia Ranunculaceae denumitg piciorul cocogului, Ranunculus acris, V.n. Ddun&torii albinelor. E 3 contine un alcaloid ,,anemonina".care provoacil iritatii grave in intestinul mijlociu. Consumind polenul plantei, albinele devin negre gi mor. Cercetatoarea a f5cut in laboratorul de la L i e b e f e 1 d (Elvetia) incercgri cu 10 specii d e Ranunculaceae, flori gi plante in intregime qi a constatat c5 rnai toate sint toxice pentru albine, dar cea care face mai multe victime qi produce mai curind moartea insectei, este specia arStat5 rnai sus. Aceasti plant5, a ciirei inflorire Pncepe in mijlocul lunii a p e -

BOALA DE PADURE

lie, intoxic5 albinele prin polenul s5u, atunci cind in primsverile reci gi tirzii, cirerjul rji p5p5dia igi fntirzie infloritul, iar albinele sint nevoite s l culeag5 polen gi de la piciorul cocoqulu i. Unii cercetgtori au descoperit si alte plante cu polen toxic. Biologul L. R o u s s y fn 1959 a ar5tat c5 gi polenul de castan uneori este toxic. Acum se cunoagte o intreag5 list5 de plante cu astfel de polen, de ex: nemt i ~ o r i i de cimp, omagul, ceapa de s5mint5, tutunul, laptele cucului etc. etc., iar dintre arbori teiul argintiu. Toxicitatea acestor polenuri se datoregte unor produsi din grupa alcaloizilor, glucozidelor sau a uleiurilor eterice volatile, care apar in unii ani peste normal, datorit5 unei secete indelungate, de exemplu la floarea de ceapri, or excesului d e urniditate, de exemplu la castan etc. Lz albinele intoxicate trimise la analiz5, se g5seqte in intestin polen in fermentare, de culoare galbenii-ocru. Cind se constat5 intoxicarea cu polen, se ridicii din stupi fagurii cu polen toxic rji se dau altii din rezervg. Coloniile vor primi din dou5 in dou5 zile cite 0,500 1 sirop Pn conoentratie d e 1 kg zah5r la 2 1 ap5. In primele dou5 doze se adaugii siropului 200 000 U.I. penicilin5. Stupina va fi mutat5 in a l t loc pentru a indepgrta albinele de plantele cu polen d5un5tor. BOALA DE PADURE sau boala near alopetia nigricans apis, apare uneori in stupin5 - in sezonul activ, f5r5 ins5 a cauza depopul5ri masive. Coloniile se contamineazii cind stupii sint prea apropiati rji albinele pot p5trunde la cele s5nltoase. Boala dispare far5 a se aplica un tratament sp.ecific. -

BOALA DE PADURE

94

BOSTINA

Cauzele care o determin5 precum gi clldut fn doze de 200 g zilnic. Citeva mijloacele de combatere nu se cunosc zile, la fnceputul hrlnirii, se poate incl. adluga 1 g streptcmicjn5 la 4 1 siropUnii cercetgtori atribuie aparitia BOCETUL ALBINELOR. Este semnabolii mierii d e man5 - pe care albinele o culeg In primlvarl, mai ales cea lul pe care stuparul 11 aude cind alde la stejar ; altii sustin c8 ar fi o avi- binele vestesc c l din colonie lipsegte taminozii, cici la analiza albinelor matca; d e asemenea, cind ele suferl moarte nu s-au g5sit rezerve de pro- de foame sau d e vreo boal5, emit ace1 teine organice in corpul gras. sunet prelung gi plingltor, de unde i-a La Congresul International de Api- venit gi numele d e ,,bocetU. Albinele culturl de la Madrid (1961) prof. bat din aripi ca qi cind a r ventila gi, A 1. B o r c h e r t a referat cii boala fie prin aparatul de semnalizare de l a este accidentalz qi prezintl tulburlri virful abdomenului, fie prin membrade origine variatti. V a c h i giisegte nele vibratorii de la stigmatele abdoc l boala este cauzatl d e un agent minale gi toracice, scot un sunet capatogen din ordinul virusurilor. G o n- racteristic, pe care orice stupar $1 t a r s k i o consider5 o consecinli recunoagte imediat, atunci trebuie a unei intoxicatii chimice (D.D.T.) pe h a t e m5suri corespunzltoare. cale respiratorie sau digestivi. P o 1BORCHERT, AL., medic veterinar t e e v o atribuie consumului de miere de manl dar gi polenului alterat. qi profesor de biologie german, s-a Oricare ar fi cauzele care produc ocupat mult cu cercetlri asupra bolilor intoxicatia ea provoaci lezarea celu- albinelor, publicfnd peste 400 de lulelor epiteliale ale intestinului qi tul- cr5ri Pn specialitatea sa. burlri in metabolism. B O ~ T I N este ~ denumirea d a t l d e Simptomele bolii sint caracteristice: perigorii de pe corp cad, abdomenul apicultor reziduurilor ce se formeazl se mlregte sau se micgoreaz2i devenind d u p l prima topire a fagurilor refornegru lucios. fn stup, albinele bolnave mati. V.n. Ceard. Stuparii care folourm5rite de cele sln$toase, se retrag sesc metoda de topire a fagurilor cu pe spetezele ramelor sau pe fagurii ajutorul apei sau a1 aburului , vor avea marginagi de unde sint eliminate. multe reziduuri de acestea ce contin f n faia urdiniaului ele se tirlsc sau de 30-50% ceari, ce urmeaz8 s l se igi pierd echilibrul gi cad pe spate. extrag5 la o a doua topire. Bogtina La analiza d e laborator se glsesc r i m a s l dup5 stoarcere se Pntinde Pn afectate intestinul mijlociu, care e strat nu prea gros pentru a se usca. punctat, iar cel gros este or plin, or Atunci ea este strinsg En llzi sau in gol. Dacl e aplsat, eliminl reziduuri saci ca s l nu fie atacat5 de glselnitl. d e culoare inchisi, r l u mirositoare. Se pGstreaz5 bine cu ajutorul unei Aceasta este o dovadg c5 glandele cantititi de nafta.linl care se tine fnintestinale ce produc catalaza nu mai tr-un slculet de tifon, pus fn lada sau functioneazl pentru a neutraliza fer- sacul respectiv. mentatiile intestinale. Ceara extras5 din bogting este .de Un tratament mcdicamentos propriu calitatea a doua, care, degi se prezintg zis nu se recomand5. Se poate da timp frumos ca aspect, nu are consistenta d e d o u l slpt5mini sirop de zahlr initial5 a cerii. Extragerea cerii din

BRAD

95

bogtin5 ce face cu ajutorul unor prese mnri d e lemn care a u pirghii lungi d e m tnevrare as tfel incit presarea se face In conditii optime. BR-ID. B:adul cu speciile lui, cum sint: bradul alb - Abies alba (Mill) sau Abies pectinata (D.C.) denumit la noi In special in Ardeal brad nemsz, cit gi m ~ l i d u l ,Picea excelsa (Link), fac parte din familia Pinaceae. D~osebirea fntre cele dou6 specii, ambele bune produc5toare de miere d e msn5 prin intermediul Lachnidelor qi lecaniilor. V.n. ne apar a t i t la inflorescenta lor, cit qi la agezarea frunzelor. LI bradul alb inflorescentele stau indreptate in sus, spre virful arborelui, iar frunzele sint ingirate pe riimurele ca dintii unui pieptene, de unde i-a venit gi denumirea d e pectinata. LI molid ins5, inflorescentele au vIrful in jos, iar frunzele ca nigte smocuri spirale stau in jurul rgmurelelor. Ambele specii dau un polen extraordinar de abundent care plutegte in aer pin5 la mare in5ltime. El are ins5 numsi 9,5/+% albumin5 digestibil5 care nu intereseaz5 prea mult albinele decit numai dac5 nu a u alte plante cu polen msi bun. f n schimb cel mai important procent a1 substantelor minerale este cel din polenul de conifere, atingind 2,24%. D ~ i c i l e ,cind se hr5nesc numai cu polenul de m d i d produc putin laptigor, cu o valoare alimmtar5 sc5zut5. Cercettitorii au g6sit c5 puietul astfel hrgnit, ajuns ca albine msture, are o longevitate cu 50% mni micti fat5 de cel care a primit drept hran5 polen de la rapit5, salcie, alun etc., bogate in albumin5 digestibil5. Din punct de vedere a1 productiei rnierii de la brad caracterizat5 drept rniere de man5 se pare cti molidul a r d a ceva msi putin decit bradul, deci

BRAD

productia este fn raport d e specia d e lahnide sau lecanii ce le adfipostegte, cit qi d e proportia dintre ele, fn raport cu timpul favorabil sau nu, cind au ap5rut. Secretia dulce este absorbit5 de aceste insecte fie prin scoarta arborilor, cind mierea de man5 este de calitate ceva mai slabs, fie recoltat5 de aceste insecte de la baza inflorescentelor sau a frunzuli$elor in form6 de ace ale arborilor. Albinele o culeg dac5 ea trece mai intii prin organismul acestor insecte intermediare. Culesul mierii de man5 de la brad gi molid are o intensitate variabil5 gi apare la diferite date. V.n. Miere. De exemplu, o varietate de lachnide denurnit5 Lachnus pichtae elimin5 zilnic din organism cite 50 ml suc dulce, ce contine o cantitate total5 de 15 mg zah6r. Albinele culeg abia 5% din aceast6 reviirsare de substante zaharoase ale bradului. Totugi, fncepind d e la poalele muntelui gi apoi in mod egalonat din ce in ce mai sus, pe m5surii ce c5ldura ingilduie lecaniilor gi lachnidelor o dezvoltare normal5 la altitudine mai mare productia de miere de man5 de la brad, in anii buni poate atinge 40-50 kg d e stup. Mierea d e man5 a molidului are culoarea verde-inchis, iar cea d e la brad - galbenil-aurie; ele contin in proportie de 25,68% melezitoz5. Aceast a se datoregte urmelor de rigin5 ce ea le contine gi care totugi o face mult c5utat5 mai ales de bolnavii de pl6mini. f n mierea de brad se afl5 un puternic bactericid , inhibina, produs a1 unei enzime ce o are mierea de brad. ,,Enzima aceasta este o glucozooxidaz5 care in prezenta aerului produce din fructoz5 hidrogen-hiperoxid ; in medicin5 se cunoagte de mult efectul sterilizator a1 inhibinei" (L i p i s E.). Mierea de brad se extrage cu ugurintii atunci cind timpul este cald; inspre

96

BRKULOZA

iarn5 ins5 ea se cristalizeazg chiar In faguri, cristale pe care albinele nu le pot dizolva atunci gi le elimin5. De aceea trebuie extras5 integral cel mai tirziu toamna, c5ci nu este recomandabil s5 fie dat5 in hrana de iarns a albinelor; ea las5 multe reziduuri ce amplific5 consecintele diareei si nosemozei. B ~ A U L O Z A este denumirea stiinf.ific;i ce se d 5 unei infest5ri a coloniei cu parazitii Braula-coeca, adic5 p5duchele albinii. V.n. Dduniitorii albinelor. BUBERNIC, brinc5, frunz5 de bub5

rca, urzica neagr5, Scrophularia nodosa L. Este o plant5 erbacee din familia Scrophulariaceae. L3. capiitul fiecarei ramuri se vede o floare dezvoltat5, colorat5 in rogu gi adesea cu nuante de violet-inchis sau brun. Florile au un miros nepl5cut. Nectarul se prezint5 sub forma a dou5 pic5turi mari in potirul florii. Albinele cerce-

Bubernic

BUTLER C. G.

teaz5 toat5 ziua aceast5 pretioas5 plant 5 melifer5. Mierea are la inceput. u n miros asemgn5tor cu eel a1 florii, dar il pierde repede prin evaporarea intens5 a substantelor volatile. fnfloregte in luna mai gi rareori pentru a doua oar5 in toamn5. Bubernicul cregte prin p5duri, pe marginea apelor, prin locuri umede, fiind o plant5 vivace gi cu rizomi umflati, tuberculii se pot ugor recolta ~i inmulti. Un hectar cultivat cu aceast5 plant5 d 5 in medie 200 kg miere. Terenul trebuie ins5 s5 fie umed.

BUDEL, A. cercet5tor german care a f5cut studii valoroase privitoare la intretinerea albinelor in atupi sistematici, in cornparatie cu COGnitele primitive din paie, fixind ~lormele privitoare la temperatura, umiditatea gi ventilatia din stup iarna, prim5vara gi vara. BUSUIOC, basilic, ngl5cic5, Ocimunz basilicum L. din fam. Labiataelor, ca gi busuiocul sglbatic, Brunella vulgaris, sint plante melifere pretioase, pe care albinele le viziteazg toat5 ziua a t i t pentru polen cit gi pentru nectarul lor bogat. Productia d e miere la hectar este calculat5 la 100 kg, iar mierea are un parfum minunat. Florile albe-roz, in form5 de spicule$, cite o d a t 5 violete-rogiatice, aga cum este busuiocul sglbatic, infloresc mereu, din iunie pin5 in octombrie, fiind g5sit prin toate gr5dinile de la tar%. BUTLER, C. G., cercet5tor englez ce lucreaz5 la Statiunea experimental5 din Rothamsted, este cel care a descoperit c5 matca are pe suprafata corpului sgu o substant5 ce se transmite intre toate albinele coloniei, fiind u n element d e unitate care opregte aparitia albinelor ou8toare.

BUTOI

97

BUTOI. Butoaiele din lemn sint cele mai potrivite vase pentru transportul mierii. Ele trebuie s i fie foarte bine incheiate gi lucrate din lemn uscat d a c i se poate, chiar tinut in cuptor inainte de a-1 fasona in doage. Se prefer5 lemnul de fag, tei, paltin auriu gi chiar salcie. Stejarul nu este bun, c5ci degi este mai rezistent, d 6 mierii o culoare neagr5, eel putin la prima intrebuintare, cit 8i un gust de tanin. Doagele trebuie s6 fie lucrate de-a lungul fibrei lemnoase, c5ci sint dogari care pentru economie de material - mai ales cind au in lucru trunchi grogi - ii taie de-a curmezigul ~ e n t r udoaee. Acestea nu sfnt bune kici ]as6 ., arbust din t'am. Legulninosae, ascmciniitor cu salcimul galben. D.5 ncct.ar si lnai ales polen; infloreste in iunieiulie si creste pe caoast.ele pietroase gi stincile din p8du1.i. L r! nz n c i i 12 e s c, mlGdit&,m;ilin negru, /,igustru~n vulgare L. arbusl, din fam. Olenceae, inflore~lela inccpnI,ul l l ~ n i imai, are Slori albe cu par.l'um puternic; florile dau nlult polen, iar productia de mierc la hect,ar este d c 20 kg. I, i 1 i a c, argavan, brogtean, miil in roqu, scumpie, Syringa vulgaris I,. , arhust din fam. Olenceac, cu flori alba, 13osii ori violet deschis; dri polen alb si ceva nect.ar, dar. numai in zilele calde, cind se adurl5 mai mult in potirul adinc al Slorii gi deci iqi inalt,ci 11ivelu1,d e unde albinele atunci il pot lua cu mullti u ~ u r i n t 5 .Culesul integral al nectarului din florile d e liliac, il fac albinele atunci cind in regiune sint multi bondari ce sfisie baza florilor ki dau posibilit,iiCi albinelor s5-l adune din Sundul pot,irelor. M d c e g, riisurci, cacadir, n ~ j a , trandafir scilbatic,, Rosa canina L., arbust cu spini d i n Sam. Rosaceae, este polenifer. Totu7i albinele culeg ;i ceva nectar in timpul celor douli luni d e continu5 inflorire. M a ?L o n i a , Mahonia aquifolium. Pursch. Nutt. - mic arbust ce creste mai ales prin parcuri gi grlidini; florile dau nectar ,si mult polen inaintea multor flori in prirngvarii, fiind activ cercet'at d e albine. lnfloregte din vreme, la mijlocul lui martie sau aprilie. Produce 20 kg miere la hectar. M d 1 i n , prun slilbatic, Prunus padus L., si Prunus racemosa Gilib. ? arbust din fam. Rosaceae, cu flor: mici albe gi parfumate puternic d 5 nectar gi polen in luna mai. Cregte la

FLORA MELIFERA

167

munte in locuri cu umezealg rnai accentuatg . M ci r, Pirus malus gi Malus domestics Barkh. din fam. Rosaceae ca qi specia apropiatl mgrul pgduret, M. silvestris Mill. este un pom fructifer ale c5rui flori albe-roz au ceva nectar gi mult polen, cu o duratii de inflorire mai lung5 ca la oricare pom din livad6. Pentru stupii bine populati, m5rul poate constitui chiar o oarecare recoltii in regiunile unde el este plantat pe mari suprafete cum sint livezile din jurul Dejului la Bistrita, la Fglticeni sau in p5durile Baciiului, unde miirul $i ciregul sglbatic iniilbesc piidurile in timpul infloritului. Productia de miere la ha este de 20 kg. Nectarul din flori are 0,2--0,i' mg zahiir. Mierea are culoarea galben5 deschisii qi foarte aromatg. M e r i $ o r, Pirus buccata L. arbore din fam. Rosaceae, cu flori albe sau roz ce infloresc in mai asigurind albinelor un cules d e duratii. Cregte pe coastele muntoase acolo unde este gi afinul. M e s t e a c ti n, Betula verrucosa Ehrh., este arbore din fam. Betulaceae cu flori cu amenti cilindrici inflorind in aprilie gi care dau mari cantit5ti d e polen, in special cel cu coaj5 alb5, polen de o valoare alimentarg exceptionalii. Cercetiitorii au ggsit ci5 el are 24,06% albumins digestibilg, 18,05% zahgr, 3,33% griisimi qi 2,35% substant5 mineral5. Sint specii de mesteac5n ca B. alba, B. Lutea, B. Papyrifera, care la noi sint rare, dar dau ca !i artarul - sucuri zaharoase, dac5 li se cresteaz5 transversal coaja. Acolo unde sint asemenea varietgti, stuparii scrijeleaz5 primgvara coaja arborilor. Ei secret5 aceste sucuri care constituie pentru albine o fnsemnatii resurs5 de nectar extrafloral. M i g d a 1, bademul ,Armeniaca uulgaris Lam., pom mic,din fam. Rosaceae,

FLORA MELIFERA

frate bun cu migdalul plsgresc, Armeniaca nana L., este pomul fructifer care infloregte cel dintii in livadg gi dg nectar qi, mai ales, polen. Productia este de 10-20 kg la ha. Perioada d e inflorire dureazg circa 10 zile. Plantarea migdalului este bine s5 se extindg mai ales in regiunea de deal, fiind un foarte bun consolidant a1 pantelor abrupte. M i e 1 a r i a, riichitarul, arborele de piper, Vitex agnus castus L., este un arbust din fam. Verbenaceae, cu flori in .form5 de clopotel dispuse la virful ramurilor de culoare violet qi citeodatg albe; ele au un miros foarte plgcut qi sint mult cercetate de albine pentru nectar qi polen. fnflorirea dureaz5 din iulie pin5 in septembrie. M o j d r e a n , frgsinitii, frasin de munte, Fraxinus ornus L. arbust din fam. Oleaceae, inrudit cu frasinul, cu flori albe, mirositoare cu petale inguste; ele stau in buchetele axiale qi terminale. fnfloreqte dup5 pomii roditori gi inaintea salcimului, dind o productie pin5 la 100 kg nectar la ha cu 30% zahiir. Creyte prin p5durile din Banat gi Oltenia pe versantii indreptati spre sud, fiind sensibil la frig.

Mojdrean

FLORA 3'IELIFERA

168

M o s m o n, martochin, n5salc5, scorn nemtesc, Mespillus germanica L., din fam. Rosaceae, cu flori albe mari, terminale bine cercetate de alhine. Infloregte in luna martie. Fructele sint nigte drupe brunrogiatice. N u c , Juglans regia L., din fam. Juglandaceae, este cercetat de albine mai mult pentru polen, care este foarte abundent in amenti. Degi la nuc polenizarea este anemofilti, totugi albinele intervin gi ele, mai ales atunci cind nu g5sesc alt polen gi au mare nevoie. Polenul nucului contine 21,87% albuminii digestibil5, 2,32% gr5simi,4,10% substante minerale, cit gi 3% mg rutinii la 100 g polen. Consumul acestui polen e salutar pentru oamenii suferinzi, c5ci previne infarctele cardiace si hemoragiile cerebrale. El este bogat in aminoacizi. Arborele d 5 in unele imprejurgri gi ceva nectar extrafloral. in p5durile noastre, s-a introdus un soi de nuc cu cregtere ugoar5, nucul canadian Juglans nigra L., ai c5rui amenti au mult polen si mai mult nectar decit nucul comestibil.

P ti d u c e 1, Crataegus lnortogyna (Jacq.) gi Crataegus oxyacantha L. arbust din fam. Rosaceae cu flori albe mirositoare, ce stau in umbele paniculate; ele au mult nectar si polen; arborele incepe inflorirea cu 2-3 siipttimini inaintea salcimului. f n pgdurile cu mult piiducel se poate stringe o recolt5 de la culesul lui; mierea trebuie numaidecit recoltat5 separat, fiind foarte bun6 pentru bolnavii de inim5. 0 floare produce pe zi 0,56 g nectar cu 77,4% zah5r. Productia la hectar este evaluatg la circa 35 kg.

FLORA MELIFERA

P c E l i u r , Paliurus spina cristi Mill. arbust din fam. Ramnaceae are flori mici, galbene-verzui, in grupe. Infloregte in iunie-august, fiind mult cercetat de albine, care En ace1 timp nu g5sesc alt cules. P a l t i n d e nz u n t e, AcerpseudoplatanusL., arboredin fam. Aceraceae d 5 nectar gi polen devreme in primiivar5, iar in zilele ciilduroase ale rerii, in anumite imprejurjri, frunzele secretg miere de man5. Productia de miere la hectar este considerat6 200 kg. fnflorirea are loc in lunile aprilie-maiiunie. Creste in masivele din regiunile subcarpat ice. P 13 r , gort, pr5sad , Pirus saliva, Lam. din fam. Rozaceae cu flori mari albe si parfumate, ce au un nectar cu 0,3% zah5r, cu o productie de miere pin5 la 16 kg la ha, este cercetat d e albine gi pentru polenul s5u abundent. In timpul yerii, pomul dB uneori miere de man5. lnfloregte in aprilie sau in mai, timp de 10 zile, cu mult nectar de fiecare floare - 0,87--1,7. P i e r s i c, Persica vulgaris Mill. din fam. Rozaceae, cu flori alb-roz, ce apar in cea de-a doua jumiitate a lunii aprilie, dind un nectar cu mult zah5r de la 1,8 la 2,2 mg de fiecare floare. Nectarul este secretat de anumite organe speciale la codita fiec5rei flori. De aceea gi productia de miere la ha este mi&, calculat6 la 3-5 kg. Sint ins5 ani favorabili in care productia se urc5 pin5 la 10-15 kg la ha. P i n, chifgr, luciu, zetin, Pinus silvestris L., Pinus nigra A. Arn. P. strobus L., P. montana Alill., din fam. Pinaceae, este En arbore care d 5 mult polen de calitate inferioarti, iar in anii in care afidele, V.n. Lahnide, se inmultesc, dB productii de miere de mans. Au fost ani exceptionali, cind s-a putut recolta la prisgcile duse in piidurile de pin cite 95 kg miere d e

FLORA MCLIFERA

169

stup. Mierea de mans a pinului excepteazi fatti de celelalte ca culoare gi consistentg: ea este deschisii, transparent8, fluidii. P l o p a l b gi n e g r u -Populus albaL. gi P. nigraL.dinfam. Sabicaceae, face flori in amenti lungi, cilindrici gi de culoare rogiatics, ce apar Inaintea frunzelor in martie-aprilie. Plopul cu flori mascule d l mult polen rogiatic, cu multe substante proteice. Mierea de la plop are o culoare brunii inchisii. In timpul verii, frunzele secretii miere de manii. De asemenea, de pe mugurii plopului, albinele culeg mult propolis. V.n. P o r u rn b a r, cotobei, mgrscine, spin, tirn, Prunus spinosa L., este un arbust pitic din fam. Rozaceae, foarte spinos cu flori imaculate care apar o datii cu frunzele; este un bun melifer, ciici albinelc culeg cu sirg polenul g i nectarul lui, care are o cantitate de 0,48-1,62 mg cu o concentratie In zah8r de 30% de fiecare floricicii, iar productia de miere este calculatii la 25 kg la ha. fnfloregte la inceputul lunii aprilie. P r u n , Prunus domestica L., din fam. Rozaceae, porn care la noi ocup8 mari suprafete in livezile din regiunile d e deal qi care atunci cind infloregte, oferii albinelor u n abundent cules. Sint ani cind coloniile bine pregiitite din toamna precedents, impreun.5 cu albina tiniirii in primiivarii, pot da o recolt5 d e 10-12 kg d e miere de stup, ciici productia este calculat5 in medie de 15 kg la ha, iar continutul d e zahiir in fiecare floare este de 0,53-1,62 mg. Chiar si stupii mai slabi adunii ceva fn timpul inflorit,ului gi se pregiitesc bine pentru culesurile urmgtoare; polenul de la prun este abundent si bogat In albumine digestibile. Plantatii intinse s'lnt la noi in regiunile subcarpa-

.

FLORA MELIFERA

tice ca Viilenii de Munte, Muscel, Buzlu gi Baciiu etc.

S a 1 b ii m o a I e, voiniceru, Evonyrnlls latifolia L., arbust din fam. Celastraceae, cu flori verzui, cu chenar rogu, gi care dau nectar. Cregte prin pldurile muntoase, pe margini gi in poieni. fnfloregte In mai-iunie.

S a l c i m g a l b e n , V.n. S i n g e r, singerel, lemn pucios, Cornus sanguinia L., arbore din fam. Cornaceae, cu flori albe, in umbele false, late, fiir6 bractee, ce infloresc in mai-iunie fiind in unii ani activ cercet,at,e de albine pentru nectar si polen. S c o r u s. Sorbits domestica L., S. a ~ c u ~ a r i h S' ~. ariaL. ., (Cr.)dinfam. Rosaceae, cu flori albe in buchetele, ce infloreste fn mai-iunie, dau ceva nectar. Productia d e miere la hectar este socotitii la 25 kg. Cregte prin pldurile dealurilor inalte pin5 la altitudinea d e 700-800 m..Polenul siiu mult c5ut a t de albine are 2,35% rutind.

FLORA MELIFERA

170

Cealalt5 varietate, scorugul de munte p5s5resc, produce 20-40 kg miere la hectar. S m i r d a r, bujor, bujor de munte, ruja muntilor sau trandafirag de munte, ieder5 cu flori, merigor, Rhododendron Kotschy Simk. din fam. Ericaceae, este un arbust cu flori parfumate, mici, rogii-roz, b5tind putin in albastru, ce stau ingirate pe virful ramurilor. Este o plant5 d e altitudine, ce create la noi rnai mult pe muntii Bucegi; albinele culeg nectar gi polen, pretioase amindou5, c5ci apar spre sfirgitul verii, in august, cind in natur5 sint prea putine flori. S o f o r a, Sophora japonica L. salcimul japonez din fam. Leguminosae cu flori in form5 de ciorchine, de culoare galbenti deschis5, bjtind in verzui, cu miros p l l c u t ; sint foarte melifere. Fiecare floare are 0,8 mg zahgr, iar productia la hectar este considerat5 la 300 kg. fnfloregte in a doua jum5tate a lunii iulie cind albinele incep s5 resimt5 lipsa unui alt cules. Durata infloririi este lung6 aproape 3 s5pt5mini, in care timp secret5 in mod permanent nectar. Cind florile cad pe pgmint, albinele vin acolo s5 le cerceteze, c5ci timp de inc5 citeva ore ele rnai dau nectar. Polenul de sofora contine cantitatea cea rnai mare de rutin6 din toate florile cunoscute in proportie pin5 la 25%; de aceea stuparii trebuie s5-1 colecteze gi sii-1 p5streze aparte. S t e j a r, Quercus sessilifora din fam. Fagaceae, cu toate speciile sale ca tufanul gi gorunul, cu flori in amenti: cele b5rb5tegti strins legate, cele femeiegti grupate ori izolate la subtioara frunzelor. fnfloregte cu citeva zile inaintea salcimului gi d l un polen foarte abundent, mult c l u t a t de albine, cu a t i t rnai mult, cu cit in ace1 timp se afl5 putin prin alte flori ale cimpu-

FLORA MELIFERA

lui sau ale p5durii. Tot atunci albinele mai culeg de pe tinerele frunze miere de man5, pe care arborele o secret5 citeodat5 qi rnai tirziu in toamng, dar nu este bun5 pentru iernarea albinelor avind prea multe s5ruri minerale. T a v a I g ii, taul5, Spiraea ulmifolia Scop. gi S. opulifolia, arbust din fam. Rosaceae. are flori rosii cu alb. dind putin nectar, dar k u l t polen: T e i. V.n. ~ r a n d a f i r , gi rnai ales asazisul trandafir de lung Rosa demascena Mill., arbust din Sam. Rosaceae, cu ghimpi numerosi curbati, cu flori albe sau rogii, foarte parfumate, este cult,ivat pentru extragerea de uleiuri foarte pretioase. Aceast5 specie este cea rnai melifer5 din familia trandafirilor ,si acolo unde este plantat in masiv cum e in Bulgaria, pe valea riului Marita, el ofer5 albinelor un cules mare de nectar. Mierea de trandafir are o culoare galben5 aurie, cu mirosul pl5cut gi suav a1 acestei flori. Nu trebuie ins5 consumatci decit in mici cantittiti, ccici altfel d 5 tulburgri intestinale. T u i a u r i a g i i , Thuja picata Dor. e coniferul din familia Pinaceae care d 5 foarte mari cantitQi de polen, polen care, spre deosebire de alte conifere, este de calitate bunl. T u 1 i c h i n, V.n. V e r i g a r i u, p5rul ciutei, patachinl, salbl moale, spinul cerbului, Rhamnus cathartics L., arbust din Sam. Rhamnaceae face flori galbene-verzui, agezate in fascicule axilare, ele infloresc prelung, din rnai pin5 in iulie, oferind albinelor nectar gi polen. Cregte prin p5duri gi tufiguri. V i; i n Cerasus vulgaris Mill., din fam. Rozaceae ca gi ciregul, este un pom fructifer ce face flori albe-roze, foarte parfumate care dau ceva nectar timp de 7-10 zile, cu concentratia de zahar In fiecare floarede0,S-1,2mg. Produc-

FLORA MELIFERA

171

tia de miere la ha este socotitti intre 14,4-74,6 kg. Mierea are o culoare galbenil-aurie si are o deosebit5 savoare. V i ? d d e C a n a d a, iederti cu 4 foi, jie s5lbatic5, vit5 puturoasg, Parthenocissus quinquefolia Greene sau Ampelopsis quinquefolis Michaux ori Vitis hederacea, Wild., arbust agiltltor din fam. Vilaneae ce se prinde pe ziduri cu ajutorul unor ventuze; ele acoper5 suprafete intinse d e case pe care le impodobegte frumos, dindu-le umbrti gi rgcoare. Are florile verzi, dispuse in raceme corimbiforme, atr5gind multe albine inspre toamn5, c5rora le ofer5 polen si nectar. V i t d d e v i e, Vitis vinifera L., atit cea nobil5, cit vi cea direct producgtoare din familia Vitaceae, cu flori mici, galbene-verzui, cu miros suav de rozet5 ; ele stau strinse in panicule axilare si terminale, fiind unele bisexuate gi altele unisexuate. Polenul lor bogat atrage albinele, care fac o bun5 polenizare, mai ales in urma dresajului. Experiente reugite au fost f5cute cu dresajul albinelor la polenizarea podgoriei de s t a t DriigGani, unde varietatea ,,CrBmpogia", foarte valoroas5, d5dea o productie foarte redus5 dar ea s-a mtirit considerabil cind albinele au intervenit in aceastti oper5. Vita d e vie ofer5 albinelor gi un cules de toamn5 d e la strugurii cu boabe crgpate, dar mierea trebuie extras5 imediat, c5ci l5sat5 iarna in cuib ca hranti, provoac5 uneori diaree. Z a d, larit5, larice, zad5, cris, Larix decidua Mill. arbore conifer inalt din fam. Pinaceae, care degi asem5ntitor cu bradul, igi pierde iarna frunzele. E o plant5 monoic5. Florile sale, femele qi mascule pe aceeagi tulpin5 se deosebesc prin culoare: cele femele sint

FLORA MELIFERA

rogii, iar cele mascule verzi. Ele produc polen mult, care nu are o prea mare valoare alimentar5 pentru albine. Ele ins5 culeg de la zad mult5 miere in timpul infloririi cu un continut mare de melezitazil, pin5 la 38%. Dup5 inflorire, lachnidele ofer5 m u l t i miere de manti. Mierea de zad are o culoare galbenl ca ltimiia, uneori chiar galben5-portocalie, dar cind se cristalizeazti devine cafenie; cristalizarea se face repede, de aceea recoltarea mierii de zad nu trebuie s5 intirzie. Ea nu este bunti pentru hrana de iarn5 a albinelor, ci se valorificg bine pe cale industrial5 (hidromel sau turt5 dulce). Apicultorii au remarcat c5 in perioada marelui cules de la zad, albinele clgdesc cei mai multi faguri; se crede cti zah5rul despre care s-a vorbit mai sus produce o excitatie deosebit5 a glandelor cerifere. Z d rn o i t d , Hibiscussyriacus L., din fam. Malvaceae cu minunate flori, felurit colorate, este foarte mult cercet a t 5 de albine, a t i t pentru polen cit gi nectar. Este r5spindit5 in gr5dini gi parcuri. Este folosit gi la formarea gardurilor vii, in unele localit5ti din tar& Z m e u r 2, V.n.

FLORA MELIFERA

172

In afar5 de arborii, pomii gi arbugtii meliferi argtati rnai sus, precum gi cei care, avind o insemngtate melifer5 deosebitii li s-au consacrat loc special la literele respective in cuprinsul prezentei lucrilri, mai sint citiva de o insemn5tate rnai mic5, gi pe care-i amintim aici doar cu numele lor. Astfel sint: ruginarea, Andromeda polifolia L., tisa, Taxus baccata L., T. album L., T. europeus Jacq., viscul Viscum album L. gi specia Loranthus europaeus. Cele dou5 din urm5 sint plante parazite. Polenul ce-1 dii ultima plant5 s-a identificat abia de citiva ani la noi (C. P e 1 i m o n) cu probe de miere din 13 localit5ti din tar5, iar A n a M a u r i z i o a considerat-o ca o caracteristic5 a mierii romC neqti, iugoslav5 gi ungarg. Plante melifere obignuite. A g 2 ic d, barba caprei. feregea alb5, aglice, teigor, Fi2ipendula hexapetala L. Gilib. plant5 erbacee peren5 din fam. Rosaceae face flori asemgngtoare cu spirea, albe, parfumate, dispuse in form5 de

FLORA MELIFERA

umbelii,.paniculate; d l nectar gi polen; florile infloresc prelung din iunieaugust. A 1 b u m e a 1 d, canafi, albinite, flocogele, prescurele, siminic, studelite, Leontopodium alpinum Cass., care face parte din fam. Compositae, e o plant5 erbacee pereng, cu tulpinii micti, cu flori albe-gilbui, compuse din multe capitule; este o bun5 meliferi ce infloregte in iulie-august. A n a s o n, bgdean, p5trunjel de cimp. Pimpinella anisum L. plant5 aromatii din fam. Umbeliferae, cu flori in umbelii, cu petalele mult crestate, avind patru stamine; floarea este mult cercetat5 de albine mai cu seamii pentru polenul bogat ce-l d5, cit gi pentru nectar. Infloreete in luna iunie gi iulie. A n g e l i c ; s i i l b a t i c i i , Angelica officinalis Hoffm., plant5 peren5 erbacee, bianualii din fam. Umbeliferue; face flori albe sau liliachii strinse in umbele mari gi mici, sferice, dese gi pufoase, cu o inflorire tirzie qi de durat5, de la iulie la finele lui august. Este una din cele mai c5utate flori de cgtre albine, atit pentru miere cit gi pentru bogatul ei polen. Productia de miere la ha este apreciatii la 100 kg. A r d r i e 1, limba cfinelui, turbarea ciinelui, plesc5it5 rogii, poamele mitei, Cynoglossum offkinale L., plant5 bianualii erbacee, cu miros greu, din fam. Boraginaceae, are florile rogiat.iceinchise, 'mai rar albe. Este una din bunele plante melifere, de la care albinele culeg mult polen qi nectar; product,ia de miere la ha este de cel putin 100 kg, dar sint ani favorabili cind ea deplgegte 400 kg. Planta fnfloregte in mai-iunie gi obignuit cregte prin locuri pietroase. A r m u r a r i u, argenticg, Sibytum maritimum L. Gart. plant5 erbacee din fam. Compositae, cu tulpina

FLORA MELIFERA

173

ramificatg rji cu perirjori , cu frunze mari lucioase, alburii, cu flori purpurii Pn form6 de capitule globuloase, infloregte in iulie-august,. Florile sint activ cercetate de albine pentru nectar gi polen. B ti n i c 6, achinufa, Phyteuma orbiculare L., plant5 perenti erbacee din fam. Campanulaceae, cu flori albastre inchis, cite o datti albe, care sPnt, dispuse in capitule terminale globuloase. Este cercetatti bine de albine, inflorind fn iunie-august; cregte prin poieni muntoase. B a r b a c a p r e i, sa]atg de jarn5, tits caprei, Tragojogon major gi erbacee Tr. pratensis L., sint bianuale din fam. Composilae, cu flori ga]bene, de cu]oare rnai deschis6 agezate in capitule; dti nectar gi polen, cautat activ d e a]bine. fnfloregte in lunile iunie yi iulie. Creyte prin finete qi coline calcaroase. B a b a 1 u p 1 i, Crepis hienbianualg din fam. Cornnis L., positae, cu flori in capitule mari, cu involucru argintiu pufos; albinele culeg de la aceastti floare nectar gi polen. lnflorcgte in iunieiulie gi line 30 zile; 'o gtisim aproape pretutindeni fiind foarte rustic6 qi nepretentioasg. B i b i l i c & , coroan5, lalea pestritli, Fritilaria nzeleagris L., plant5 mic5 peren5, erbacee, din fam. Liliaceae, cu 1-2 flori terminale, pestrile, albe, violete sau rogii; este o plant& bun5 melifer5, care inflorerjte in apriliemai, crescind aproape pretutindeni, fiind cultivat5 gi in gr5dina cu flori a casei. Barba lupului

FLORA MELIFERA

B o b, Vicia faba L., plant5 erbacee din fam. Leguminosae, cu flori albeverzi sau roz ptitate cu negru. Se cultivli in grtidina de legume. fnfloregte in lunile mai gi iunie, fiind mult cercetatti de albine pentru nectarul s5u bogat. f n fiecare floricic6 nectarul are o concentratie de zahAr de 4,2 mg care intrece aproape toate meliferele. Este foarte sensibil la uscGciune, iar acolo unde se irigti, productia de miere la ha atinge 250 kg. 0 specie de bob din fam.e Papilonaceae folosit6 mult in furajara animalelor este bobul calului, Faba vulgaris Moench., cu o productie de miere la hectar ce atinge 300 kg cind sint conditii bune yi cind se folosegte dresajul albinelor, iar cultura primegte ingrg$iminte fosfatice $1 potasice. B 0 s 2 a n, dovleac, Cucurbitapepo L. din fam. Cucurbitaceae este planta erbacee aggtatoare, cu flori mari galbene solitare, btirbgteyti gi femeieyt,i pe acelagi curpen. Ele sint pline de polen; avind o duratii prelung5 de inflorire, bostanul prezint5 un deosebit interes pentru apicu1tur5. B r i n d u q a, yofran galben, brindugs galben5, Crocus aureus L. din f a m a lridaCeae, est,e plantP perenl erbacee, cu flori galbene - aurii ce dau mult polen de culoareport,ocalie, foarte c5utat de albine, mai ales c5 floarea apare pe la inceputul lunii martie cind in naturti este foarte putin polen. Creqte prin poieni gi margini de piiduri. B r u s t u r, lapac, lipan, Lappa tomentosunz sau Arc~iu,m tomentosum Mill., plant5 bianualii erbacee din fam. Compositae cu flori rogii purpurii g i violete, dispuse in capitule formind un corimb, cite 7-8 flori apropiate, dau nectar mai ales in primele douli zile, cind fiecare floricic5 secrets 1-2 mg nectar parfumat. Productia de miere la hectar este socotit,ti pinti la 200 kg. Florile dau rji polen mult d e

FLORA MELIFERA

174

culoare albicioas5. Are o inflorire de lungs durat5, incepind din iulie yi pin5 tirziu in toamn5. Cregte pe orice t,eren. 0 specie de brustur denumit brusturul negru, Symplzytum cordatum Wet. K. din fam. Boraginaceae, cu flori galbene deschis dispuse in 6-12 raceme la virf, este o plant5 exceptional de bun5 furajer5 pentru insilozare, dind pin5 la 300 chintale mas5 verde la hectar. Ofer5 albinelor un bun cules de nectar si polen. B u b e r n i c, V.n. B u 1 b u c i, balbor, bulbar, Trollius europaeus L . , plant5 erbacee perenti din fam. Ranunculaceae, cu o singur5 floare la virf cam de 3 cm in diametru d e culoare galbeng, cu vinigoare verzui la exterior. fnfloreste in luna maiiunie, fiind activ cercetatii timp de 25 zile de albine pentru nectar gi polen ; acesta din urm5 in unii ani este toxic pentru albine. Locul de cregtere sint p5gunile de munte. B u s u i o c, V.n. C 6 1 d ii r u + 6, candeluta, cinci clopotei, cinci coade, toporasi, Aquilegia vulgaris L., plant5 peren5 erbacee d i n fam. Ranunculaceae este melifer5 qi polenifer5; are flori mari albastre, albe, roaii purpurii, plecate in jos, cu o corol5 ca un cornet; petalele florilor sint prelungite spre virful corolelor. Acolo unde prin imprejurimile pris5cii sint bondari, acegtia preced albinele la culesul nectarului sfigiind virfurile cornetelor, iar albinele il culeg deplin realizind o bung recolt5. fnfloregte in lunile iunie gi iulie; prefer5 locurile ceva mai umbroase, dar nu prea umede. C a l c e a c a l u l u i , bulb5 de balt5, caprii nemteascg scllci, Caltha palustris L., peren5, erbacee, din fam. Ranunculaceae, cu flori galbene, cu peduncul lung, cu cinci sepale colo-

FLORA MELIFERA

rate gi mai mult de 20 stamine. Este bun5 produc5toare d e polen, dfnd gi ceva nectar; are o inflorire de duratl, c5ci tine din martie pin5 i n mai. Uneori polenul s5u este toxic pentru albine. Cregte prin b l l t i , mlagtini gi locuri umede. C a 1 o m f i r, calamfir, calapiir, spilcu$e, Chysanthemum balsamitar L., peren5, erbacee din fam. Compositae; este o plant5 erbacee; are flori hermafrodite de culoare galben5 in capitule terminale. Florile sint activ cercetate de albine. hfloregte in august-septembrie, este cultivatg in gr5dini si cimitire. C 6 1 u n u 1 doamnei, cerentel, comanacul ciobanului, crinceg, Geum rivale L. plant5 peren5, erbacee din fam. Rosaceae, buns melifer5, cu flori galbene deschis cu vinigoare portocalii-rogii, cu pedunculul atirnztor, caliciul in form5 de clopot cu stamine numeroase, p5ros gi cu sepale erecte in form5 de lance; floarea dii mult nectar gi polen. fnflore~te in luna aprilie ti tine 20 de zile; cregte cu predilectie in regiuni muntoase, la umbra gi umezeala piraielor si izvoarelor. C a p u l c i i l u g 6 r u l u i , Leontodon autumnalis L., este o plant5 vivace erbacee, din fam. Compositae. Florile ei sint galbene dispuse in capitule erecte. Incepe inflorirea in iunie gi tine pin5 in toamnl, cind florile sint avid cercetate de c5tre albine. De la ele adun5 o miere galbenl-chihlimbarie. Florile dau mult polen. C ap u 1 a r p e 1 u i, Echium rubrum Jacq., plant5 bianual5 din fam. Borraginaceae, cu flori rogii intes, agezate in spice simple, scurte cu putine flori, are polen gi nectar bogat. fnflor e ~ t timp e de 30 d e zile, din mai-iunie. Productia de nectar la ha e de 120170 kg, iar cea a florii este pe zi de

FLORA MELIFERA

175

0,62-2,10 mg cu un continut de 5 4 4 % zahlr. C d p s u n i, fragi d e cimp, Fragaria collina, Ehrh. plant5 perenl erbacee, din fam. Rosaceae, cu flori albe-gslbui, asem6nltoare cu ale fragilor (Fragaria vesca L.). Albinele culeg mai ales polenul, care este gi mai bogat la soiurile care au antene mari gi proeminente, fat5 de altele c5rora aproape nu li se v5d. Productia de miere la ha este calculat5 la 20 kg. C a s t r a v e t e, cucumgr, Cucumis sativus L., plant5 erbacee din fam. Cucurbitaceae, are flori galbene cu mult polen; nectarul e socotit la 14-15 mg de fiecare floare, cu o concentratie de zahlr de 0,s-4,2%. Productia la hectar nu este prea mare atingind 30 kg, dar avind in vedere c5 inflorirea se prelungeste prezint5 pentru stupin5 un interes deosebit. C 6 t u q e, Ballota nigra L., plants peren5 erbacee din fam. Labiatae, cu flori rogii, iar unele specii d e un albastru violaceu ce secret6 toat5 ziua nectar. Floarea produce 0,40-0,70 mg nectar cu 40% zah5r. Productia la hectar este 100 kg miere. Infloreste in iulie-august. C ci t i n 6, V.n. C d t i n i?; V.n. C d t u ~ ~n c d V.n. , C e a p d, Allium cepa L., plant5 peren5 erbacee din fam. Liliaceae, cultivat5 pentru s5mint5, are o tulpin5 fistuloasl d e 50 cm, dreapt5, in virf cu o capsul5 mare. Cind invelipul capsulei se deschide, apare o ingrGm5dire d e flori, care se dispun in umbele globuloase. Inflorescenta cuprinde intre 200-1 000 flori mici ce dau mult nectar qi sint activ cercetate d e albine; in felul acesta se face o polenizare perfectl, iar semintele sint viguroase gi au un mare procent de

FLORA MELIFERX

incoltire. Este necesar ca in momentul polenizlrii s6 nu se afle prin preajma lanului alte resurse bogate in polen, c5ci albinele o vor alege pe aceasta, l5sind ceapa a c5rei miros nu le prea place. Lucrarea reugegte prin dresaj mult mai bine, dublind cantitatea de seminte fat5 de cult,urile nepolenizate. Productia de miere este calculat5 la 100 kg la ha. Ea nu este prea pl5cut l la gust, deoarece igi p5streaz5 putin din mirosul original a1 plantei, d a r in schimb este foarte bun5 pentru hrana albinelor in timpul iernii. Trebuie mentionat c5 in anii cu secet5 mare in timpul infloririi, polenul cepei e toxic pentru albine, c5ci i n eterurile lui volatile se m5reste procent,ul d e compugi cu baz5 de arsenic. hflorirea tine 20-25 zile. Cintarul de control inregistreaz5 urc5ri zilnice de la 0,52 kg. De asemenea giprazuldesdmintdAllium porrum, L. dB polen gi ceva nectar. C e a r a a I b i n e i, cuisoara, Asclaepias cornuti D.C., este o plant5 peren5 din fam. Asclepiadaceae cu flori de culoare roz dispuse in umbele la subtioara florilor ce stau plecate In jos gi r6spindesc un puternic parfum ce atrage albinele. Pntr-un ciorchine sint pin5 la 80 de flori a1 cAror nectar are o concent,ratie de 1,9 mg in fiecare floare. Productia este socotitci la 600 k g nectar la hectar, dar in anii cu o umiditate urcat5 el este mai abundent. Inflorirea incepe in iulie gi tine 60 d e zile. C e b a r e a , Poterium sanguisorba L., sinonim cu Sanguisorba minor (Scop), plant5 peren5 erbacee din fam. Rosaceae, cu tulpina de 3070 cm. Este considerat5 una din cele mai melifere plante. Florile sale, asezate in capitule globuloase, la inceput sint verzi gi se fnrosesc pe mlsur5 ce

FLORA MELIFERA

176

se maturizeaz5. Pe acelagi capitul stau sus flori femele, jos cele mascule si la mijloc hermafrodite. fnflorest,e la 15 mai, iar florile dureazg aproape o lunii, in care timp sint mult cercetate de albine chiar pe timp secetos. Plant a creste pe terenuri uscate si cimpii, preferind pe cele calcaroase. C h i m e n, chimion de cimp, chiCebarea mion sglbatic, sec5rea, Carum cervi L., plant5 bianualg, din fam. Umbelliferae, cu flori albe, usor rogiatice-roz asezate in umbele multiradiante, cu caliciu sudat de ovar. Sint foarte clut a t e de albine. fnfloreste timp de 25 zile in iunie-iulie in regiunile de munte unde iqi are locul de preferint5, prin p5suni t i finete si mai devreme cu o lung, in regiunile de ses. Mierea este d e culoare galbenii-aurie, cu parfum fin, nestatornic. Planta se cultiv5, ciici este folosit5 in industria alimentarti si mai ales in cea farmaceuticii. C i c o a r e, Cichorium intybus L., plant5 perenti, erbacee din fam. Compositae. Este o plantri tehnic5 ce face flori albastre, cite 2-3 capitule pe fiecare ramurii. Florile se deschid in orele de dimineatii, pe timp frumos pe o duratg de 6-43 ore ca apoi s5 se Cnchidii. Pe timp noros florile nu se deschid. Productia de miere la hectar este calculatii la 100 kg. fn anii buni e a poate atinge yi 200 kg. lnfloreste i n iulie-septembrie. Creste natural prin finete pe marginea drumurilor si cimpiei. Prin selectie s-a obtinut o plant5

FLORA MELIFERA

tehnic5 industrialg, din riid5cinile ciireia se scoate surogatul de cafea. C i m b r u, Satureja hortensis L., din familia Labiatae. Floarea are culoare violacee sau alburie, cu macule rosii. fnfloreste din iulie timp de 4050 zile. Este consideratg o bun5 meliferg ce secret5 pin5 la 80 kg nectar la ha. La noi se ggsesc mai multe variet5ti In stare sglbaticii, dintre care Satureja vulgaris L. are aceeagi secretie de nectar ca si cel cultivat. C i m i s i r, banghiu, bgnulet, Buxus sernpervirens L. din fam. Buxaceae, are flori galbene-verzui dispuse in glomerule; ofer5 albinelor mult polen. Ea infloregte in iunie, iar fructele coapte sint foarte zemoase. Albinele luind toamna cu aviditate sucul il transform5 in miere. Cinepa codrului, dumbravnic, Eupatorium cannabinum L. plant5 erbacee din fam. Compositae, cu flori rogiatice in capitule, care sint mult cercetate de albine. fnfloreste in iulie-august preferind locurile umede. C i n s t e $, V.n. C i o c i r 1 a n, coroniste, cununi, floare de trinji, scimBschis5, unghia giiii, Coronilla varia, plantg perenri erbacee din fam. Leguminosae, cu flori albe-roz, cu virful carenei violet, asezate in umbele multiflore. Planta este bine cercetat5 de albine mai ales in terenuri umede. fn anii ploio~i dri chiar recolte bune. BerC i u c u; o a r 6, albinita, teroa incana, plant5 bianual5, erbacee, din fam. Cruciferae. Florile sale albe dau mult nectar, in special varietatea m i d , Alyssum repens, Baumgt., cu flori galbene inchise, mari, lungi de 5-7 mm, ofer5 albinelor u n bun cules timp de aproape 3 luni, c5ci incepe infloritul in iulie qi tine pin5 in septembrie. Creste pretutindeni prin

FLORA MELIFIERA

177

culturi pe ling5 drumuri, prin ogoare d e toamn5. C i u 1 i n, V.n. Scai. C 1 o p o f e i, Campanula medium L . , familia Campanulaceae are florile mari albastre, albe sau roz ce sint mult cercetate de albine pentru nectarul lor, dar mai ales pentru polen. El are 19,62% albumine, 19,8% griisimi si 8,47% zah5r invertit. Planta infloregte in iulie-august g i cregte in regiunile subalpine, prin livezi, poieni $i marginile pldurilor. C o a d a r a c u 1 u i, iarba giqtelor, scrintitoare, Potentilla anserina L., plant5 perenii, erbacee din fam. Rosaceae, cu flori solitare, mari qi galbene, cu corolii de dou5 ori mai adinc5 fat5 de sepale fji cu petiolul lung la subtioara frunzelor. Are o inflorire prelungit5, din mai pin5 in septembrie. Ea este mult c5utat5 de albine pentru polen si nectar, cregte prin livezi, pgguni, mlagtini, turbiirii. C o a d a v a c i i, jale de cimpie, jale s5lbatic5, Salvia silvestris L., sor5 bun5 cu salvia de cimpie, Salvia pratcnsis L. din fam. Labiatae, cu Base floricele rosiatice-violet ca nigte clopotei dispuse in verticile. Este o melifer; bun5 ce d 5 mult nectar gi polen. Nectarul din fiecare floare are 0,07 mg zahgr, iar productia de miere la ha este de 200 kg. Planta infloregte din iunie-august 9i o g5sim aproape pretutindeni. C o c o p e i d e c i m p i e , cocoeel, cocogel tomnatic, sau viiratic, dup5 sezon, Adonis aestivalis L. ; Adonis autuntnalis L.; Adonis vernalis L. din fam. Ranunculaceae, cu flori ciir5mizii stind izolate pe un lung peduncul; ele sint activ cercetate de albine, mai cu seam5 varietatea de primgvarii, ruscuta primgvriraticti, adic5 Adonis vernalis. Aceast5 varietate care este cea mai c5utat5, are flori galbene

FLORA MELIFERA

aurii, cu tulpina cu solzi pe e a ; infloregte in aprilie, pe cind speciile de mai sus, fiecare in anotimpul respect i v ; toate au o durat5 de inflorire prelung5, de 3-4 siiptlmini. In unii ani cu secetii mare, polenul e toxic pentru albine. Cregte cu predilectie in semsniituri. C o n d a r u l d o a m n e i , bostiinei, cgltunagi, bobidrag, nemtoaice. Tropaeolum majus L., plant5 ag8t5toare erbacee din fam. Tropaeolaceae; are flori mari galbene-rogcate, ce dau nectar qi polen timp indelungat c5ci infloresc din iulie pin5 in septembrie. Obisnuit planta creyte pretutindeni dar gi in gr5dina de lingii casii, fiind o plant5 foarte decorativii. C o r i a n d r u , V.n. C o r o a b e, busuioc de pgdure, busuioc negru, iarba neagr5, Brunella grandiflora L., Jacq. ca gi inrudita ei Brunella vtrlgaris L. adic-5 busuiocul sglbatic, sint plante perene erbacee din fam. Labiatae cu flori mari, liliachii, mult cercetate de albine. fnfloreste in iunie-august gi locul lor de predilectie sint p5durile y i coastele calcaroase expuse la soare. C o s a c i, Astragallis onobrychis L , plant5 erbacee din fam. Leguminosae, face o floare albsstruie in raceme globuloase care dau polen gi nectar. fnfloregte din iunie-august gi cregte prin livezi, islazuri, cimpii gi locuri uscate. Crucea p2mintului,brinca ursului, talpa ursului, Herachleum Sphondylium L., plant5 erbacee peren5 din fam. Umbelliferae, cu floarea in umbel5 mare gi umbelule, de culoare alb5 sau roz. Sint melifere vi mult cercetate de albine mai cu seam5 pentru polen, avind si o inflorire prelungfi din iunie pin5 in septembrie. Cregte in tufemari gi dese prin poieni, p5duri, coline, in special prin pgrtile muntoase. Este o plant5 furajer5 exceptional5

FLORA MELIFERA

178

pentru insilozare, dind enorme cant i t l t i de furaj ; cind nu se cosegte prea curind gi e lasat6 s5 infloreasc5, albinele culeg mult5 miere de la ea. Se cultiv5 gi pentru protectia solurilor erodate. C r u s ci ? e a , b5rbugoar5, ggrgat, Barbarea vulgaris. Plant5 erbacee bianual5 din fam. Cruciferae, vivace, cu flori foarte mici, parfumate, adunate in racem, de culoare galben-auriu, cu patru petale cu vinigoare liliachii; puternicul lor parfum atrage albinele, care culeg mult nectar gi polen. Mierea de cruggtea, acolo unde poate fi extras5 separat, are o culoare verde galbenil, dar se cristalizeazti repede. Planta infloregte prelung din mai ping in august gi cregte mai ales prin locuri umede, prin mlagtini, malul apelor; este ins5 intilnitii gi in culturi cerealiere gi locuri intelenite.

FLORA MELIFERA

C u p a u a c i i, volbura, Calystegia sepium L., plant5 peren5, erbacee din fam. Conuoluulaceae, face o floare alb5 in form5 de cupii, care d 3 nectar mai ales cind in noptile de var5 cade roua. lnfloregte mult timp, incepind din iulie pin5 in septembrie. fn afar5 d e lanuri ea cregte pe ling5 tufe, garduri, spinig, unde poate s5 se sprijine gi s5 ajungti la luminl. C u s c r i g o r, mierea ursului, plbmtin5ril5, Pulmonaria officinalis L., plant5 perenti erbacee din fam. Boraginaceae. Floarea este de culoare alb5strui-liliachiu, avind pistilul rogu q i apoi violet. Dti mult nectar gi este cercetatg tot timpul de albine. Infloregte in aprilie-mai. Cregte prin ptiduri, tufiguri, poieni, din regiunile colinelor subcarpatice, plticindu-i mult locurile umbrite. C u t c u r i g, bojotel, spinz, Helleborus odoratus Wet. K., plant5 peren5 erbacee, din fam. Ranunculaceae, cu flori numeroase de culoare albti, roz sau verde cu marginile roqiatice. Florile atirn5 in formti de clopotel gi apar la suprafala pgmintului de cum se topegte z5pada fiind prima floare impreun5 cu podbalul care d 5 albinelor nectar gi polen. Cregte obignuit prin

FLORA MELIFERA

179

p5duri gi tufiguri gi chiar pe locuri deschise, mai ales pe p5guni pietroase. Are o inflorire prelung5, c5ci floarea tine pins in aprilie. D e g e t a r, degetgritii, degetel, ti$a oii, Digitalis lanata Ehrh., gi Dig. lutea Ehrh, D., grandiflora Mill., plant5 peren5 erbacee din fam. Scrophulariaceae, cu flori galbene ce stau in ciorchinag atirnind pe o singurl parte a tulpinii; are corola cu tub p5ros gi cu margini ovale. Este o plant5 medicinal5 care se cultiv5, fiind in acelagi timp bogat5 in polen gi nectar. Proportia d e zah5r in nectar atinge pin5 la 2,50 mg in fiecare floare, iar productia de miere la hectar este socotit5 la 100 kg. fnfloreste in iunieaugust. D e g e 1 e 1 u 1 r o s u, degetiirit5, n5pirstoc1 Digitalis purpurea L., bianual5, plant5 medicamentoasii erbacee din fam. Scrofulariaceae, asem5n5toare cu cea descris5 mai sus; cu flori purpurii. Floarea este bogat5 in nectar gi polen. Mierea recoltat5 de pe tarlalele cu degetel rogu trebuie pus5 cite putin in amestec cu alte feluri de miere, c5ci consumat5 in stare pur5, dB citeodat5 tulbur5ri digestive, vomit5ri etc. hflorirea plantei tine o lung. D i n t e l e d r a c u l u i , iarbl iute, iarb5 rogie, piperul baltii, piperul broagtei - Polygonum hydropiper L., plant5 erbacee din fam. Polygonaceae, face flori albe rogii, verzi spre virf putin rogcate, mult cercetate de albine. Are o inflorire prelung5 in iulie-septembrie gi cregte in locuri bgltoase, piraie, delta etc. D i o c, floarea florilor, ghioc, sgl5voc, smoc, Centaurea phrygia L., plant 5 erbacee peren5 din fam. Compositae, cu florile rogii-violete, dispuse in capitule ovale care dau polen gi mult nectar; stupinile din preajma locuri-

FLORA MELIFERA

lor cu dioc dau recolte bune. Mierea trebuie lasat5 mai mult timp in stup ca s5 se matureze gi astfel s5-gi piard5 mirosul s5u initial putin nepl5cut. fnfloregte prin iulie-august, in finetele gi poienile muntilor. D r o b U S o r , boiangioaie, cardam5, Isatis tinctoria L., plant5 erbacee bianual5 din fam. Cruciferae, cu florile galbene, in corimbe, sint intinse pe toate ramificatiile. Albinele le cerceteaz5 cu sirg, a t i t pentru nectar cit ?i pentru polen. Productia demiere la ha este considerat5 de 50 kg. D u m b e t, buruian5 de spulberiituri, juggrel, sclipet, Teucrium chamaedrys L., din fam. Labiatae. Este o melifer5 pretioas5, cu flori roz, rogii purpurii gi albe, agezate in 6 verticile ce emit un parfum minunat, care imbie albinele sli ia bogatul lor nectar. Aceasta are o concentratie de 0,30,7 mg zah5r la fiecare floare, iar productia de miere la hectar este calculat5 la 60 kg. Dumbetul creste pe marginea p5durilor7 pe coastele rlpoase gi in special prin p5durile de stejar. Pnfloregte On iulie-august. D u m b r a v n i c Melittis mellissophy llum L., plant5 peren5 erbacee din fam. Labiatae, cu flori mari, purpurii, arar pestrite, ce cresc la subtioara frunzelor sau aproape de ele, cu codita prelung5, astfel c5 floarea st5 aplecat5. Albinele cerceteaz5 bine aceste flori care dau nectar gi polen. Infloregte in mai-iunie; cregte prin p5duri gi tufiguri. E n t i u r a , ghintura, gentians, ochincea, Gentiana lutea, plant5 peren5 erbacee din fam. Gentianaceae; florile sint mari, galben str5lucitoare, agezate de la jumiitatea superioar5 a tulpinii, strinse in jurul ei la sub!ioara frunzelor ; glandele lor nectarifere sint vizibil agezate in jurul ovarului, secretind insemnate cantitgti de

FLORA MELIFERA

180

nectar; de asemenea anterele au un polen bogat care contine o insemnat5 cantitate de ,,favilaLLsubstant5 mult cgutat5 in farmacie. Polenul adunat separat de la aceste plante in colectorul de polen, are o mare c5utare. Durata de inflorire este lung5 din iulie-octombrie. Cregte prin viiile muntilor, pe coaste, coline gi poienile p5durilor. F a c e I i a , V.n. F i l i m i c ii, c5linic5, filnicic5, giilbinele, ochi galbeni, rogioarii, Calendula officinalis L si C . arvensis L (chilimic5) sint plante erbacee din Sam. Compositae, flori galben-aurii sau galben rogiatic dispuse in capitule, care sint mult vizitate de albine. fnfloregte prelungit din iunie pin6 in septembrie. F 1 o a r e a c u c u 1 u i, cuculeas5, Lychnis flos-cuculi L. plant5 peren5, erbacee din fam. Caryophy llaceae. Are o floare de culoare roz, in forma unui panicul liber cu cinci petale gi zece stamine; dB nectar 5i polen destul de mult ca s5 intereseze masa albinelor dintr-o stupin5. Cregt,e prin finete gi poienile din psduri, infloreyte in luna mai-iunie.

FLORA MELIFERA

F l o a r e a p a g t e 1 u i, floarea p5s5rilor, floarea vfntului, gginu~e, muscerei albi, vite, pagtite, turculet, zlac, Anemona nemorosa L. ca gi sora sa Anemona hepatica L , popilnic iepuresc, sint plante perene, erbacee din Sam. Ranunculaceae. Planta face o floare alb5 cu numeroase stamine pline cu polen; in completul ei are cel mylt 6-9 flori micute Pn form5 de stea. Inflorirea tine dou5 luni, prin egalonarea celor de pe aceeagi tulpin5, pe care albinele le cerceteaz5 pentru nectarul lor destul de abundent. Obisnuit creqte prin tufisuri yi piduri, dar a fost adus5 gi in gr5dina de ling5 cas5, unde cregte in special pe marginea aleilor pietruite. F l o a r e a - s o a r e l u i , V.n. G h e r g h i n e g a l b e n e , ruji galbene, Rudbeckia lanciniata L.. din Sam. Compositae, cu florile discului brune, cele radiale galbene, formeaz5 impreung mari gi frumoase capitule cu c0dif.e lungi. Pentru a putea d a flori mai multe, se taie in luna mai la 10 cm de la pgmint, dind din nou ramuri dese pline de flori, mult c5utate spre toamn5 de albine pentru nectarul gi polenu1 lor. Are o inflorire lung5 din iunie pin5 in septembrie. Se inmultegte singur5 prin seminte. Sint variet6fi mai mici, dar tot a t i t de melifere ca: R. nitida, R. fulgida, R . bicolor. de 0.300,60 cm. G h i o c e i, clopotei, aigori, coconei, prim5vGrite, Galanthus nivalis L., mic5 plants peren5, erbacee cu bulb din fam. Anzaryllidaceae de 8-15 cm. Are o singur5 floare alb5 ce apare de cum se topeyte zGpada, care dB ceva nectar, dar mai mult polen. Creste prin p5duri , poieni, tufiguri, pretutindeni, din ges pin5 la munte. G h i z d e i, Lotus corniculatus L.? este o plant5 peren5, erbacee dar g l cultivat5 din fam. Leguminosae ; are

FLORA MELIFERA

181

flori galbene verzui in umbele paniculate cite 5 in grupe, cu carena indoit5 in unghi drept. Pe ling5 c5 este o bun5 furajerg cu substante hr5nitoare bogate, este gi melifer;, cici albinele culeg mul$umitor nectarul gi polenul s5u. Productia de miere la ha este calculat5 la cel mult 50 kg. Nectarul are o proportie redus5 de ap5, datorit5 faptului c5 pe timpul ploilor cit gi in fiecare searl, florile igi inchid petalele. Mierea de ghizdei are un gust excelent, este de culoare deschisg, b5tind putin in verzui. f nflorirea ghizdeiului are o durat5 lung5 care tine pin5 toamna pe p5gune sau acolo unde cregte necultivat. 0 prob5 de miere provenit5 din Oltenita, reg. Bucuregti, in 1948 a continut in sedimentul ei polenul de ghizdei in proportie de 65% ceea ce a dovedit contributia acestei flori la culesul de nectar. (P e 1 i m o n C). G r e g h e t i n, andrigc5, ciocul berzii, sggetica, Geranium pratense L., plant5 peren5 erbacee din fam. Geraniaceae, cu flori mari in form5 de min5 cu cinci ramificatii, de culoare albastr5liliachiu, cu cinci petale ovaler5sfrinte, avind zece stamine. Floarea emite un parfum p5trunz5tor. Nectarul siiu abundent il secret5 floarea tocmai pent r u ca s5 atrag5 insectele - in special albinele - pentru fecundarea ei, c5ci are o alc5tuire care nu-i fng5duie decit interventia din afar6. Glandele nectarifere sint la baza potirului, acolo unde staminele sint legate cu codita. hfloregte in iulie-august. Planta cregt e In tuf5 deasil, care are pin5 la 500 de flori. Nu trebuie s5 fie mai deas5 ca 16 tufe la metru piitrat, c5ci altfel secreteaz5 putin. Cregte in stare natural5 prin poieni, livezi gi mlagtini, turblrii, p5guni, finete la ses gi chiar in regiunea subcarpatic5 ceva mai halt&.

FLORA MELIFERA

H a s m a c i u c d , Anlriscus silvestris L. Hoffm., plant5 erbaceedin fam. Umbeliferae, cu flori albe, cite o dat5 g5lbui dispuse in mici umbele, dau nectar gi polen. fnfloregte Pn maiiunie gi cregte in poienile pgdurii, tufgriguri, mai cu seam5 fn regiunile muntoase. H i I i m i c a , Calendula arvensis L., din fam. Compositae melifer5, care difer5 foarte putin ca nume de Filimica avind aceleagi caracteristici, se cultiv5 pentru substanta ei tinetorial5 folosit5 fn farmacii. Ea intereseaz5 indeosebi pe apicultori prin aceea c5 tinctura de ilinic5 sau arnica se d5 acelora care nu pot suporta intep5tura de albine gi suferl de goc anafilactic. V.n. H o 1 e r G, cornuta, ghimpa, scai rusesc, spin musc81esc7 Xantium spinosum L., plant5 spinoas5 din fam. Compositae. Este c5utat5 de albine c5ci florile ei sint melifere, cu un nectar extrafloral ce apare la peduncul. fnfloregte prelung din iunie ping in octombrie si este nectariferg, mai ales dup5 ce p5mintul a prins bine umezeala ploii. Mierea are un gust pl5cut ~i este de culoare galben-verzuie. Cregt e prin locuri necultivate, inundabile, pe diguri pe marginile drumului, pe sub garduri. A fost urm5ritZi in producfie, Pn valea Dun5rii, la Prundu, teren inundabil, unde Pn 1951 era pe suprafete mari, iar stupii au dat o recolt5 bung. H r a n a v a c i i, Spergula arvensis L., plant5 erbacee din fam. Caryoplilaceae, face o floare de culoare alb5 in panicul terminal rgsfrint, avfnd cinci petale rotunde cu zece stamine. Este o melifer5 destul de insemnatg gi cu a t i t mai pretioas5 cu cit planta se poate cultiva pentru nutret in special insilozat.

-aau no gqep o dnqs u! onp a1 aIau!q -1" are3 ad ao!lo!q!?ue a$ue~sqnsu!i -uoo a!ales a p !os !nlsaoe al!no[j .eq el a n a y 8 7 OO~-OF;Z a p a!$onpond o pu!p 'ean!no[ju! au!$ a!un! !!unl 1nd -w!l 703 gzealaonao o aIau!qle aneo ad anajgaux a l u e ~ dalv8oq !em alao u!p eun alsa f ale$u!p a~!a!?naa u! aseS a?!:, aqezaSe s!yasap !nn?sgqIe aneolna a p !nolj ane 'ae$e!qe7 - w e j u!p 'aaaeqna '~[enue!q p l u e ~ d V ~ J V ~ v?qvS S !e[naS 'u o I -J s ? n 1 v q J v I . u . ~' ? n l a d ~ v 8 V Q J V I -a!nqwaqdas-a!un! u!p pu!nolju! 'a!enid gSug ad 'apawn !an901 u!nd alSan3 aualod s a p !em !S neloau nep !aa!npu!l!o a q d s u! asnds!p '!!nndnnd -!!Son !no azon nes !nqlg8-qle !.rolj aosj e ~ u e ~.aeaoeuoSL1od d - w e j u!p aaoeqna ~ l u e t d-7v?rv3?s~ad wnuo9fijod '!n[aoannd eqne! 'a ? d o J v q J v I .qsn8ne - !cur u! p pu!no~ju! aleasn al!ua!od u!nd !4 ap!ae augoo ad a&3.13 -ualod ap aneo!)ganpond alueid aqe8oq !em aIao u!p eun alsa 'aleu!mnal awaak?nu! asnds!p auaqle8 !nolj na 'gjn) u! alSana 'ava3vjs?3 .mej u!p guanad t;luqd "[I!JJ '7 wn?Jvlnwnu wnwaq -jumlaH 'e$!un!ls '!n~aneos elnn 'laagl -gm 'ngnlsgnaj '?n 1 n s o v q J v I .nol!nnb!j -nl enqwn s1 !nnpgd u!nd pu!anl 'aseol -unw apjngd !S !nnleap ad aqSano $!nu -B!qo !!ern-a![!nde eunl u!nd alSano[juj -au!q[e a p q n w qelngo u a ~ o d!S neloau gp 'jnla e l aqm!noo U! aleza4e an3 -seq[e !nolj na 'ava3vllliqdoli~v3 aw-ej u!p aaaeqna guanad gque~d'-7 v?alsqoq v2Jv11atS '!a)aj eqne! 'a-[ann8un!q8 '!au!g8 e p ~ o o'a 1 v o w v q J v I .sou!uaa alsa sosglgw 'songd ngs lnlannd -n!z - n g a7neoj gzealnuen8 :gu!nlxap gqInw puiae l n a g ~ dqsn8 no 'gs!qou! aneolna o ane gsenqxa eana!H mualod 301 a p gp nu elueld qm!qos u! :ensas !S eieau

-!w!p [yoads u! neqoau q n m aonpond :alelad no eals u! alonoa n:, aqw!noa u! riels a:, !nqlg8 aqle !.rolj na ' a v a a v p v ~ d a p s ~.mej u!p 'aaoeq -na 'guanad ?lureid %ad ('7) w n ~ ? z o l -a3u?n wnq3uvufi3 'g$!unpu!n '[e!uwq 'euo!l!nq 'J o 1 a J v ? J vqJvI .gnaj!Iam a p laj el alsa 16 a q p !nolj ane !nln? -dej eqne! 'wnqlv wnpas a!oads el[Q .aseoou!ls !moo1 !S !nnS!jn$ '!nnpyd u!nd aqSan3 ysn8ne u! a$anolju~ .ual -od IS nelaau nnluad a!loe gzealaoaaa o alau!qle aneo ad Fnajgam o alsa 'gqelna!ued glaqrnn a p gwnoj u! !nz -naa-aq[e gqep o a?!:, 'guaq[e8 aaeoln:, a p eansolj no 'avam1nsm~3 .mej u!p aaaeqna 'guanad g l u e ~ d . m j j o ~ulnw -?xvw w n p j s 'eneoS!znaa 'gsen2 gqne! 'aqso8eap '?q 3 a J n a p v q J v I .a!ln!-a!un! u! pu!no~u! 'aseod!s!u !I; aseonla!d !nnoo[ u!nd alSan3 .ua[od 14 neloau nnluad a!?ae gzea?ao.rao o a[au!q -IQ .o!j!$u!!qS atamnu !6 au!a !-apun a p lenad~d u ~ j n d'nnoe lsn8 u n ane eaneold .au!wils aoaz !S alelad !au!o n:, g u a q p 8 aneorj o ane 'aaosqna ' p a n -ad glueld go!w o alsa ' a v a ~ v ~ n s s v ~ ~ .mej u ~ p a ~ 3 v w n p l s 'e$![n!do4 'eseo!o~o '!lu!nl a p pue!nmq 'eu!p -1~06 ' y u ~ p l o d a p V ~ J V I .ao!led -nee al!nnpad u!p apawn al!nnoo[ gnaj -and .a!un!-!em u!p !unI gnop a p d w y alSanolju! !!a lnualod n q u a d sale !ew au!qle a p g?e)aonao ? [ n u a l s 3 'gnnl -e!u!m u! !n~aneos-ean-eo~j !j ne g a ~ e d auaqle8 !S aq1-e !nolj na 'avj?sodwo3 .wej u!p aaoeqna guanad plueld .bmp z u n ~ v ~ q s n v wn2?uoJoa 'eo!n?sgaau '!n~ndn[ eqne! '?a 2 n ? 3 v q J v I V3S?JH 'U

-!rind

-!s!u na a[!un!8an nnluad aunq alsa !S yseo!$ualand eand alsa nu roap 'aseod

FLORA MELIFERA

183

tarul luptind In mod natural contra locei. Planta cregte in stare natural5, pe locuri d e coast5, pe ling5 drumurile gi finetele de munte. 1 m p ci r d t e a s a , brei, curcubetea, mut5toarea7 tidv5 de pgmint, Bryonia alba L. plant5 peren5 erbacee, veninoas5 , din fam. Cucurbitaceae, are tulpin5 verzuie cu circei pentru a se ag5ta pe garduri sau pe arbori.ca a5 ias5 la lumini. Are flori albe care dau mult nectar. Mierea este putin amgruie, fructele, nigte boabe negre, sint otrgvitoare. R5d5cina se folosegte si in farmacie, ca purgativ drastic. fnfloregte in iunie-iulie gi cregte obignuit pe ling5 gardul viilor. I z m a, mints, izma proast5 sau s5lbatic5, voegtinit5, Mentha silvestris L. plant5 erbacee peren5 bun5 melifer5 din fam. Labiatae, cu flori liliachii in verticile, formind spice cilindrice inghesuite. fnfloregte din iulie pin5 la jumgtatea lunii august gi cregte ling5 izvoare gi locuri umede. I z m a b r o a g l e i , izma apei, minta broagtei, busuiocul cerbilor sau izma m5ciucat5 cum se zice pe la Prundu reg. Bucuregti, Mentha aqualica L. gi M. Pulegium L. din fam. Labiate, sint plante vivace, erbacee, puternic mirositoare. Ea are floarea liliachie sau albastr5, in capitule cu frunz5 dedesubt. fnfloregte in iulieaugust gi cregte prin locuri ml5gtinoase gi inundabile, in special in Valea Dungrii, ostroave gi delt5. Planta d 5 albinelor un cules de mari recolte, atunci cJnd apele nu stau prea mult pe loc t i b5ltesc. Nectarul are o concentratie d e 40% zah5r, iar productia de miere este de 220 kg la ha. Productiile cele mai mari le d 5 planta cind a avut cel putin doi ani posibilit5ti s5-gi acumuleze substan-

FLORA MELIFERA

tele minerale nedizolvate de viitura apelor mari. fnflorirea ei tine 45 de zile. I z m a d e c i m p , Menlha arvensis L. gi Mentha longifolia L. cu florile in verticile axilare, cu calciul in form5 d e clopot cu dintigori scurti stind chiar la subtioara frunzelor, d e aceeagi culoare liliachie ca gi speciile de mai sus. Toate sint foarte bune melifere, iar stuparii care intreprind stup5rit pastoral la izml, fac regulat recolte bune. J a 1 e :r, V.n. L 6 c r 6 m i o a r e, cercelug, clopotele, floarea turcului, georgite, m8rgsrit, sufletele, Convallaria majalis L, unica plant5 peren5 erbacee din familia Liliaceae; floarea alb5, in raceme plecate in jos, este foarte parfumat5; ap5rind devreme in pgdure, in luna aprilie, ofer5 albinelor nectar gi polen. Cregte la umbra pgdurii. L a l e a p e s I r i 1 6 , coroana impiiratului Fritillaria imperialis (M. Bieb.) plant5 erbacee, peren5, din fam. Liliaceae, sor5 bun5 cu bibilica, V.n. Face flori de culoare c5r5mizie sau galben5 cu dungi albe sau roqii-brune, ce stau dispuse in umbel5. Este o meliferii cu nectar bogat in acid ascorbic (vitamina C) dar cu o concen-

FLORA MELIFERA

184

tratie de zah5r numai de 8-10%. Albinele adun5 de la aceast5 floare gi mult polen. fnfloregte in apriliemai gi creqte mai ales cultivat5 prin grgdinile de la tar5. I, ti m i i t ti, V.n. L a p l e l e c u c u l u i , aior, buruian5 de friguri, laptele ciinelui, laptele lupului, Euphorbia helwscopia L., plant5 perenii, erbacee din fam. Euphorbiaceae, florile sint galbene dispuse in umbele cu 3-5 radii, care dau nectar mult mai ales in anii cu mult5 umezeal5; atunci nectarul se vede cu ochiul liber la baza florii. Albinele nu adun5 polen de la aceast 5 plant5 c5ci e repulsiv gi toxic. Ea are o inflorire prelung5 din mai pin5 in august t i creste prin finete, imasuri gi mai ales pe locurile joase din valea Dun5rii. L 6 p t u c u 1 o i i, brustan, brusturul oii, floare de brusture amar, sora soarelui de munte, Telekia specwsa Schreib. Baumg., plantti perens, erbacee din f a n . Compositae cu tulpina ce nu se incovoaie, putin ramificat5: face flori galbene, pl5cut mirositoare, agezate in capitule mari la virful tulpinei; ele dau polen gi nectar, mult ctiutat de albine; infloregte in iulie-august gi tr5iegte prin locuri umede, pe ling5 torentele piidurilor umbroase ale muntilor. L e v d n t i c c i , V.n. L i m b a m i e l u l u i , V.n. L i m b a p e g t e 1 u i, Statice linzonium L. este o plant5 vivace erbacee din fam. Plumbaginaceae, ce tr5iegte mai mult pe locuri s5r5turoase: ea este sorg bun5 cu Sica, V.n. Este o bung melifer5 in anii secetogi, cind planta prezint5 reflexe sclipitoare pe florile ei. In anii ploiogi ea cregte mare gi cu multe flori, dar atunci nu dii nectar. La o singur5 plantg se pot num5ra pin5 la 2 000 de inflorescente

FLORA MELIFERA

de culoare liliachie, b5tind inspre violet, cu peste 12 000 de floricele. Ele dau la secet5 un nectar abundent care se transform5 intr-o miere fnchis5 la culoare gi cu gust amgrui, care nu are ctiutare decit pentru suferinzii de boli stomacale: in schimb este foarte bun5 pentru hrana de iarn5 a albinelor. Albinele adun5 in anii secetogi peste 20 kg d e miere de fiecare stup: zilnic stupul de control inregistreazg urciiri pin8 la 2 kg in cele 10-12 zile cit tine culesul de la aceastti plant5. Cind cimpul de flori prinde o culoare royiatic5, este dovada cii secretia nectarului s-a terminat. Autorul a g5sit aceast5 plant6 pe suprafet,e mari fn locurile s8r5turoase din jurul com. C5lmiitui Jud. Br5ila. L i m b a r i ? a , limba biilt,ilor, limba broagtei, limba oii, podbeal de ap5, Alisma plantago-aquatica L. plant & peren5, erbacee acvatic5 din fam. Alismataceae, face flori mici albe sau roz, dispuse in verticile formind un racem compus ; ea dB nectar gi polen: are o inflorire prelung6, din iulie ping in septembrie gi tr5iegte prin b i l t i , locuri inundabile, piraie, lacuri. L i n a r i t a , buruian5 de in, floarea jelei, gura mitei, inigor, jale, triipiinag, Linaria vulgaris Mill., fam. Scrophulariaceae are flori galbene dispuse in raceme terminale, dense gi globular ptiroase: infloregte prelung din mai-septembrie, dind permanent nectar gi polen: ea tr6iegte pe locurile aride sau cultivate, dlrimtituri, pe lingii drumuri gi ziduri. L i n t e a p r a t u l u i , bobugor, f5seut5, fasolic5, sggetele, Lathyrus pratensis L. plant5 vivace, erbacee din fam. Leguminosae; are flori galbene dispuse intr-un racem cu multe flori, atirnind de codite lungi: ele dau nectar. Planta tr5ieqte pe pajigti, livezi, piiduri, tufiguri.

FLORA MELIFERA

185

L i p i c i o a.s a , lipici, Lychnis viscuria L., Viscaria vulgaris Rochl., plant 5 bianualii, erbacee din fam. Caryophyllaceae, face flori rosii cu potir adinc, dar cu stamine multe gi antene bogate in polen ce stau fn raceme cite 5-43 la virful ramurilor. Planta este o bun5 melifer&, mult clutat5 de albine. Nectarul este cam gros, dar albinele i1 culeg ugor mai ales cind timpul este ploios dimineata pin5 soarele se infierbintli. fnfloregte . in iunie-iulie, avind numai 20 d e zile de inflorire. Ea trliiegte in mod obignuit prin pgdurile de munte, dar se intilnegte gi la ges. L u c e r n d, V.n. L u m i n i t a , iarba asinului, luminita noptii, Oenothera biennis L., plant 5 erbacee bianual5 din fam. Oenotheraceae: face flori galbene, aproape f5r5 codite, mult cerceiate de albine ce iau polen gi nectar; infloregte prelung din iunie - august si trgiegte pe locuri umede, nisipoase, pe malurile piraielor gi pe lingii drumuri. L u m i n ci r i c a , coada lupului, coada vacii , Verbascum tlzapsiforme L. Schrad., plant5 bianualg erbacee din fam. Scrophulariaceae, are flori galbene str?ilucitoare, mari de 5 cm, cercetate activ de albine pentru nect a r gi polen. Luminiirica infloregte in iulie-august, preferind locuri nisipoase, uscate, pietriguri pe coaste, dar gi pe marginea poienelor. L u p i n, cafeluta, Lupinus albus L. plant5 anualii erbacee din fam. Legumimsae, ca ~i specia L. augustifolium L., face flori albe, alteori albgstrui, de tipul celor de la salcim, dau albinelor mult polen; nectar are foarte putin. Planta se cultivl ca furajer5 gi pentru fngriglmfntul verde a1 tarlalelor epuizate. Specia d e L. polyphyllus are o productie mare d e

FLORA MELIFERA

polen, mult c5utat de albine. Florile sint de culoare violet-albastrg, dispuse in verticile terminale, cu interiorul florilor asem5niitor papilonaceelor: infloregte din mai - septebrie. M a c, somnigor, Papaver somniferum L., precum gi forma s5lbaticii, macul de cimp, Papaver rhoeas L., sint plnnte erbacee din fam. Papaveraceae. Florile sint izolate cu codita lung5 gi perigori tari, de culori diferite intre rosu vi alb, iar altele chiar cu vinisoare liliachii; ele au stamine ce poartii anterede culoare inchisg, citeodat; chiar negre, pline de polen foarte c5utat de albine. Acest a are 14,70% zah5r invertit, 30,21% albumin5 digestibil8, 4,20% grilsimi si 3,81% subslanle minerale. Albinele il recolteazii in primele ore ale diminetii stind cite 7-8 in corola adinca a fiec6rei flori. fnfloregte in etape, de la sfirgitul lui iunie, timp de o lung. M d n e r e i d e pcidure, Lat h y r u s l a t i f o l i u s L.dinfam. Leguminosae, plant5 perenii erbacee, robustii, agiitltoare, ce se prinde upor prin circeii de lingii frunzele sale lanceolate: face flori mari, puternic parfumate, d e culoare roz dar de multe ori albastru-violet: ele sint activ

FLORA MELIFERA

186

cercetate de albine, pentru nectar gi polen. fnfloregte in iulie-august. Creqte prin vii, tufiguri gi regiuni de deal. Miiseaua c i u t e i , cocorei, ghicitori, turcaleti, Ery thronium denscanis L. din fam. Liliaceae, este o plants peren5, erbacee, ce face o singurg floare la virful tulpinii, de culoare albs-galbeng, cu gase petale, avind puncte rogiatice; ea ofers albinelor destul nectar gi polen. fnflor e ~ t ein luna martie la putin timp dup5 ce ztipada s-a topit, fiind o bun5 stimulents pentru stupinile ce stau algturi in pgdure, unde este locul ssu de predilectie.

MentS

FLORA MELIFERA

M c i t i i c i u n e , V.n. M ii z d r i c h e, borceagul, m3z3richea p5roas5, Vicia vilosa, Roth. plant3 erbacee din fam. Legumimsae i cu flori de culoare vioIet&; ele stau perechi sau izolate; altele au culoarea rogie, alb5, dup5 specie. Majoritatea nectarului este secret a t d e dou3 stipele ce se gssesc la baza petiolului frunzelor gi apare cu aproape zece zile inainte d e inflorire. Deci in cea mai mare parte nectarul de la msz5riche este extrafloral cu un continut de zah5r pin3 la 56%; atunci cind planta infloregte, glandele nectarifere ale florilor secret5 ;i ele nectar-dar cu un continut de 22% zah5r (Orosi Pall). Se consider5 c5 productia de miere la hectar este de 20 kg. Durata de inflorire este de 2-3 ssptiimini. M e l i s a ' , V.n. M e n t d, izm5 brun5, ghiazm5, giugiumg, izma de leac, minta de grsdins, Mentha piperita Huds, plants perenj erbacee gi aromatic5 din fam. Labiatae, ca gi varietgtile de izm5 Mentha crispa L. ce face flori rogii, violete, in form6 de spic terminal: este o melifer5 foarte c5utat5 de albine, avind gi o inflorire prelungit5, din iulie pin5 in octombrie. Nectarul are o concentratie de 0,04 mg zahiir, iar productia de miere de 200 kg la ha. Mierea este de culoare galbenil ca chihlimbarul, cu gustul caracteristic gi arom5 de ments, p%trindu-se mult5 vreme far5 s5 granuleze. Albinele culeg gi polen care are o culoare cenugie. M i c s a n d r a', micgunele, ~ i r o i , vioarg rogie, Matthiola incana L.R, Br. plant5 erbacee din fam. Cruciferae cu flori frumoase de diferite culori: cu miros pliicut, sint cercetate de albine. Se cultivg in gr5din5.

I

;

,

'

FLORA MELIFERA

187

Din aceeagi familie este gi micsandra s5lbatic5, Erysimum Wittmanni Zaw., cu flori mari, parfumate, de culoare galbens, cu codite paroase, sPnt foarte cercetate de albine; infloregte in iunie-iulie gi trliegte in ~ e g i u n id e munte prin locuri cu stinci calcaroase. M i c g u n e l e r u g i n i t e , floare de vioar5, foaltine, giboi, viorea galben5, Cheiranthus cheiri L. plant5 peren5, erbacee din fam. Cruciferae; florile sale galbene-aurii stau In form5 de raceme la virful ramurilor: planta d 5 nectar gi polen; infloregte in mai-iunie gi se g5segte in gr5dinile de ling5 cas5. M i r u t a , limba boului, Anchusa officinalis L. din. fam Borraginaceae ca gi Anchusa italica Retz sint plante perene erbacee ce fac flori compuse, cu ciorchinagii agezati pe partea din afara ramurilor, cu un caliciu in form5 de clopot, cu sepale cu perigori, avind o culoare albastr5 spre violet-deschis. Ele dau polen gi nectar; acesta are o concentratie de 0,5 mg zahfir iar productia de miere la ha este calculat5 d e la 50-100 kg dup5 cum este timpul, priindu-i umezeala ploilor. Este o plant5 melifer5 pretioas5, cu atft mai mult cu cPt ea infloregte spre sfirqitul verii cind in cimp resursele de nectar ~i mai ales de polen sfnt pe sfirgite - incepind din luna iulie gi tine pin5 in octombrie. Cregtepe marginea drumului, prin finete, pe zona qoselelor gi al5turi de sem5n5turi. M o a r t e a p u r i c e l u i , Inula conyza D.C., plant5 erbacee bianuali, din fam. Compositae, are flori galbene agezate in capitule tubuloase; ele dau polen qi nectar, planta fiind o bun3 melifer5. fnfloregte in iulie-august qi triiegte prin locuri pietroase, aride.

FLORA MELIFERA

M o l u r 6, chimen dulce, anason, fincen, secgrea, fenicul-Foeniculum vulgare Mill., plant5 erbacee bianualg din fam. Umbeliferae, are flori in umbel5 cu 10-20 de raze, de culoare galbenEaurie, ce sint bine cercetate de albine pentru abundentul lor polen, cit gi pentru nectar, dar numai Pn primele dou5 s5ptGmini de la inflorire, care are loc i n luna iulie. Mierea are o culoare galben5-deschis, cu miros de m5rar care nu este plgcut, dar este foarte bun5 pentru iernarea albinelor. Sint variet5ti de molurG s5lbatic5, mai cu seam5 in finetele d e munte, care prefer5 locurile pietroase f i cu mult5 lumin5 solar5, variet5ti care sint mai melifere decft cea cultivat5. M o r c o v, Daucus carota L., plant 5 erbacee bianual5, din fam. Umbe-

FLORA MELIFERA

188

liferae, este melifers atunci cind morcovul r5d5cin5 se pune in prim5varl in p5mint pentru a da floare, careare forma unei umbele multiradiate. Albinele culeg cu sirg nectar gi polen in cele 4 sgptgmini cit tine inflorirea. Pentru apicultor insl, chiar morcovii r5d5cin5 au o deosebitl important5, c5ci r5d5cina ras5 gi apoi stoars5 bine cu o micB presl de min5 d 5 un suc dulce plin de cele mai bogate vitamine, in special vitamina A (caroten). El se poate amesteca in hrana de stimulare in special pentru preg5tirea coloniilor crescgtoare de mitci, in doze de 100 g suc la 10 litri sirop. M u r , amur5, rug de munte. Rubus fruticosus L, ca gi Rubus caesius L. sint plante din fam. Rosaceae, care au flori albe sau roz, mult cercetate de albine, c5ci nectarul are o insemnat5 concentratie de 1,9 mg zah5r. Productia de miere este de 20-50 kg la ha. hlierea de mur este de culoare deschis5 sau putin giilbuie, de o calitate exceptional5 si chiar superioar5 mierii de trifoi. Cine are o stupin5 in apropierea unei p5duri cu mur va avea o bun5 recolt5. fnflo-

FLORA MELIFERA

reyte de la finele lui mai, ping la inceputul lui iulie. M u s c a t u d r a c u l u i , mu!cat5 de cimp, clluggrag, ochiul boului albastru - Knautis arvensis Coutl. sau K. ucrainica, plant5 erbacee din fam. Dipsaceae gi o alt5 plant6 din aceeagi familie, Floarea viiduvei, Scabiosa luc i d ~Vill, sint plante melifere foarte bune. Au flori agezate in capitule radiante pe peduncule lungi: florile din margini sint de d o u l ori mai mari ca cele din mijloc, d e culoare liliachie b5tind in roz. fnfloregte timp de 45 zile, din iulie-septembrie, in care timp albinele culeg mereu de la ea, c5ci chiar pe timpul uscat de argit3 ~i secetos, albinele recolteaz6 activ yi chiar mai bine decit pe timp umed. Planta constituie un bun stimulent pentru dezvoltarea puietului la sfirgitul verii. Se g5segte prin cimpie, poieni, tufiguri, locuri nisipoase gi cele intelenite. M u , r t a r d e c i m p , V.n. N a 1 b ii , collceii babii, malang5, Malva silvestris L., plant5 erbacee bianual5 din fam. Malvaceae, cu flori mari violete, rogii, albe sau purpurii, incretite pe margini. Ele sint bine cercetate de albine; mierea are culoare alb6 gi o consistent5 deosebit5; dci mai ales mult polen. Plantelor c5rora li se pune la r5d5cin5 putin5 cenug5 - deci un ingr595mint potasic - dau si mai mult polen, prelungind fnflorirea pin5 tirziu in toamn5, adic5 tocmai cind albinele duc mai mult nevoie de aceast5 pretioas5 protein5. Albinele culeg ceva polen qi de la nalba mic5 cagul popii - Malva rotundifolia L. care are gi mai mult nectar, decilt cea de mai sus. Toate speciile au o fnflorire lungs, din iunie pin5 in septembrie. Y

FLORA MELIFERA

189

Alte dou5 specii de nalb5 sint nalba d e gr5din5, Althaea rozea Cav., gi nalbs creat5 - Malva crispus L., considerate ca bune plante furajere in special pentru siloz, c5ci contin multe proteine yi ofer5 o mas5 verde d e 30 033 - 70 003 kg/ha. Florile dau pin5 la cosire mult polen gi nect a r albinelor. Se pune neap5rat in amestec cu porumb furajer sau cu sorg zaharat, caci plantele au un conlinut slab de zah5r. .V a p , V. n. N a p r a s n i c, inchizgtoare, pfiboi cgpresc, Geranium Robert-hcanum L, din fam. Geraniaceae, plant5 erbacee; florile sale rogii, lung pedunculate, cu miros neplgcut, stau erect e ~i in parechi; ele dau nectar c5utat mult de albine care culeg totdeauna gi ceva polen. Planta are o inflorire prelunga, din mai pin5 in septembrie. Ea prefer5 locurile umbrite din poieni, tufiguri, p5duri gi dumbr5vi din regiunea montan5. iV 6 s t u r e 1, babilnic, brincut5, cardam5 de izvoare, chrenil5, creson, miiceg de balt5, Nasturtium officinale L.Br., plant5 peren5 erbacee din fam. Cruciferae; florile sale sint mici gi albe, inflorind dou5 luni, iunie-iulie; d e la ele albinele culeg nectar, dar mai mult polen. In locurile cu umezeal5 mare de pe ling5 lacuri gi b5lti n5sturelul d 5 nectar mult mai bine ca in terenurile uscate. Cregte cu predilectie pe ling5 mlaytini, piraie, izvoare. N e g r i 1 i c 5, cerugcd, chimen negru, negrosic5, negrugc5, Nigella saliva L., ca vi rudele ei chica voinicului - Nigella darnzschaena L. yi N e g r u$ a - Nigella arvensis L., slnt plante erbacee din fam. Ranunculaceae, cu flori in forma de stea de culori variate: albe, albastre, liliachii; ele dau un nectar abundent, cu a t i t mai mult cu cit plantele neputind s5 se fecun-

FLORA MELIFERA

deze decit prin interventii din afar5, agteaptl albinele s5-i culeag5 nectarul gi polenul. N e m t i g o r i i d e c i m p , cizma cucului, gilceav5, m5rarul cimpului, toporaq, Delphinium consolida L., plant5 erbacee anual5 din fam. Ranunculaceae, cu flori liliachii, cu pinten gi stamine numeroase gi corol5 adinc5; florile sint bine cercetate de albine pentru nectar gi polen. Acesta ins5 in unii ani nefavorabili contine alcaloizi toxici. Recoltarea nectarului se face mai bine a doua zi dup5 o ploaie, c5ci umple corola gi poate s5-1 ia qi albinele cu limba mai scurt5. Plant a Infloregte prelung din mai-septembrie. Locul s5u de predilectie este terenu1 lucrat gi insgmintat cu culturi cerealiere. N o p t i c o a s a , liliacele, mirodea, micgunea, sibiog, viola de prim5var8, vioar5 de noapte, Hesperia matronalis L. gi Hesperia tristis L. sint plante perene erbacee, care infloresc la doi ani o dat5. Fac parte din fam. Cr~aciferae.Florile sint liliachii, mari gi pl5cut mirositoare, mult c5utate de albine mai ales pentru polen. fnfloreqte In mai-iunie gi creqte prin tufiguri gi margini de p5duri. N u m 5 u i t a , befele, miozotis, ochii p5sgricii, ochiul garpelui, urechea goricelului, Myosotis silvatica Ehrh. Hoffm., plant5 peren5, mica, erbacee din fam. Borraginaceae cu flori mici albastre, rogii sau albe ce sint activ cercetate de albine, pentru bogatul lor polen gi nectar. Florile fiind mici, albinele igi pudreaz5 abundent corpul cu polen in momentul absorbtiei nectarului, ceea ce se constat5 la examenul microscopic a1 sedimentului mierii. La probe de miere analizate din acest punct de vedere la noi in tar5 provenitti din com. Dorna gi Gura Humorului, reg. Suceava, s-a

FLORA MELIFERA

190

constatat in 1941 c5 polenul de Myosotis era in proportie de 90 - 99% ; aceste procente sint considerate ca o dovad5 gi a culesului insemnat de nect a r de la aceste flori. Planta infloregte fn mai-iunie qi cregte prin pidurile d e munte. 0 d o g a c i, silpunariti, floarea c5lug5rului, floare de silpun, flori albe, sgpunele, Saponaria officinalis L., plantli erbacee din fam. Caryophy llaceae, cu flori roz, rnai rar albe, cu caliciu cilindric, dispuse in corimbe fasciculate. Ele dau nectar gi mult polen. fnflorest,e din rnai pin5 la finele lui iulie. Cregte prin finete umede, pe ling5 piraie ~i pgduri umbroase. 0 d o 1 e a n, guga porumbelului, nlivalnic, Valeriana officinalis L. plantli-peren5, erbacee, tufoas5, din fam. Valerianaceae cu peste 290 de specii, este vivace, are flori roz, rogii qi citeodat5 albe, in umbele terminale, pu-

Odolean

FLORA MELIFERA

ternic parfumate, semiinind cu cele ale iasomiei; ele sint mult cercetate d e albine pentru nectarul gi polenul lor gi cu a t i t mai pretioase din punct de vedere melifer, cu cit au o duratii d e Inflorire din rnai pin5 la finele lvnii iulie. Cregte oriunde, la ljes sau munte, preferind terenurile rnai umede. 0 m a g u 1, mirul lupului-Aconitum napellus L, este o plant5 peren5 erbacee din fam. Ranunculaceae, cu flori albastre, rar albe qi purpurii, dispuse in raceme terminale. fnfloregte in iulie-august, cregte prin padurile subcarpatice. Planta este o bun5 melifer5 vi polenifer5. Polenul ins&, in unii ani nefavorabili, contine substante toxice (alcaloizi). 0 r e $ n i $ ti, V.n. Bob fi Bobqor. P d 1 d m i d 6, crgpugnic, scaiete, Cirsium arvertse L. Scop. sau C. Lanceolatum, peren5 din fam. Compositae, are flori hermafrodite, dispuse in umbele paniculate formind panicul corimbiform, de culoare liliachie gi rnai rar alb5. Ele sPnt bine cercetate de albine cind p5mintul are umiditate, culegind nectar si un polen cenu~iualbicios. Productia de miere la ha.este socotit5 intre 70 - 200 kg dup5 an gi umiditate. fnflorirea incepe in luna iunie gi tine o lung, chiar gi rnai mult in anii cu veri ploioase. Ea create prin sem5ngturi, adeseori gi in mas5 compact5; in billtile Dun5rii cregte Cirsium palustre L. Scop., in anii cind inundatiile de prim5var5 nu b5ltesc locul gi se retrag curind . P a n a z b u r t i t o r u l u i , Lunnaria annus, plant5 erbacee bianual5 din fam. Cruciferae, face flori mici, violet, dispuse in raceme multiflore fiind mult cercetate d e albine pentru polen gi nectar. fnfloregte In aprilie-mai si cregte la umbra p5durilor din munti. Ptipddia, V.n.

FLORA MELIFERA

191

P cis t i r n a c, Pastinaca saliva L., d i n fam. Umbeliferae, este o plant5 erbacee aromatic5 bianual5, face flori galbene, dispuse in umbele compuse, ce sint foarte bine cercetate de albine, pentru nectar gi polen. fnfloregte in lunile iulie-august. Productia de miere la ha este calculat5 la 50 kg. Pentru obtinerea de seminte, r6dZcinile se plantea25 in ar5tur6 profund5, de preferat in locuri noi, adinc desfundate, cind planta d 5 o mare abundent5 de flori, cu mult nectar gi polen. Planta mai cregte ~i in stare s5lbatic6 pe toate finetele din ges pin5 la munte, cringuri, locuri umbroase, drumuri gi coline. P ci t 1 a g i n 6, limba oii, mama ploii, Plantago major L. ca gi cele dou5 inrudite, P. lanceolata L. ~i P. media L., adic5 pit,lagina ingust5 ?i cea moale sint plante perene erbacee din fam. Plantagineae; florile de culoare roz sint mici qi inghesuite, dind polen. Albinele culeg gi ceva nectar de la ele. Toate speciile au infloriri mult prelungite pin5 in septembrie. La munte ins5 nu dureaz5 inflorirea mai mult d e 55 zile. Cresc pretutindeni prin livezi, cimpii, finete, pgguni, locuri aride, dGrirnlturi, pe ling5 drumuri gi poteci din ges gi pin6 in regiunea subcarpatic5 . P e p e n e verde gi galben, Citrullus lanatus L. gi Cucumis melo L., plant e erbacee din fam. Cucurbitaceae, sint bogate mai mult in polen, care are multe vitamine gi aminoacizi; Vitamina B, - 7,1%, Vitamina B, pin5 la 2,5 micrograme. Apicultorii care urm6resc o recolt5 d e polen vor realiza cantittiti insemnate gi valoroase. Nectar d 5 suficient, cam 30 kg miere la hectar. Mierea este frumoas5, deschis5 la culoare ~i cu o savoare deosebit5. Pepenii, avind o inflorire prelungs, de 55-60 zile, incepind din

FLORA MELIFERA

Floare de pepene galben

luna iulie, dau cel putin un cules de intretinere. De la culturi pe suprafete intinse se obtin chiar recolte bune. 0 floare produce pe zi 1,61 mg nectar cu o concentratie de 66% zah5r. Aceleagi atribute se confer5 in general mai tuturor bost6noaselor; douleacul, dovlecii din grldina de zarzavat, dovleacul furajer pus in porumb. In special acesta din urm5 d6 mult polen, iar nectarul este cantitativ mult rnai insemnat. Stuparii mai folosesc pepenii verzi dulci $i la hrgnirea d e stimulare a coloniei in luna augustseptembrie, atunci cind in cimp nu se mai g6sesc resurse de nectar, iar cuibul trebuie s6 se extind5 pentru a intra in iarn5 cu mult5 albin5 tin5r5. Sucul dulce a1 pepenilor zaharogi e luat de albine numai atunci cind proportia de zah5r este de cel putin 8%. E i sint t5iati in felii subtiri, iar albinele sugind zeama, o transform5 in miere. Nu este bun6 pentru hrana d e iarn5 in cuib, c6ci adesea fermenteazl. P e s m 6, m5turic8, Centaurea suaveolens Willd., care este o plant5 erbacee din fam. Compositae, cu flori galbene qi miros plilcut, ce sint reunite in capitule lungi, pedunculate; infloregte din iulie-septembrie, fiind mai mult cultivat6 in gr5dini. Este o plant 5 melifer5 foarte pretioas5, albinele

FLORA MEIiIFERA

192

culeg toatii ziua cantit5ti insemnate de nectar gi polen. inrudit& cu ea est,e gi spoitorul Centaurea moschata Willd., numai c5 are florile violet-purpurii sau albe, cu miros de mosc, avind gi o inflorire mai lung5. P i c i o r u 1 c a p r e i, Aegopodirtm podagraria L., din fam. Umbelliferae, este o plant5 erbacee; face floare cu umbel5 mare, alb5 si rar rogiaticii, de la care albinele culeg nectar gi polen. Secretia nectarului nu este tot a t i t de abundenti in fiecare a n , dar obignuit de la aceastii plantii, acolo unde cregte in masiv, stuparii iau o recoltl bung. Infloregte in mai-iunie. Cregte prin p5duri, locuri umbroase gi umede. P o a 1 a S f. M d r i i, Nepeta tataria L., plant5 erbacee din fam. Labiatae. Florile sint albe, violete, asezate in jurul unui singur punct a1 tulpinii in num5r de 10-20 floricele formind un racem terminal. D5 polen ~i mult nectar. Productia de miere la ha variaz5 intre 100 gi 240 kg. fnfloregte prelung din iunie pin5 in august

Podbeal

FLORA MELIFERA

gi cregte obignuit prin cringuri, finete gi p5duri. P o d b e a 1 sau podval, Tussilago farfara L., plant5 peren6 erbacee d m fam. Compositae; cu flori galbene, in capitul cu gulerag; este o bun5 melifer5 gi mult c5utat5 de albine. Este prima floare cu polen gi nectar in prirngvar5. Ea infloregte din martie pin5 in aprilie gi cregte prin locuri argiloase qi calcaroase, pe sub maluri, pe ling5 piraie ~i coaste. P o j a r n i !. a , sungtoarea, Hypericum perforaturn L., plantii erbacee din fam. Hypericaceae, vivace, cu frumoase flori galbene care nu au nectar, dar dau polen, pe care albinele il adunii mai ales in orele de dimineatci. fnfloregte prelung din iunie-august gi cregte prin finete, coline, psiduri. tufiguri . P o r a n i c i, poroinic, Orchis speciosa Host. gi Orchis morio L., plante erbacee din fam. Orchidaceae, cu florile ca orchideele cu cascl de un r0.ypurpuriu, cu mult nectar ce st5 in interioiwl florii, pe care albinele il recoltea25 cu mult sirg. fnflorirea are Ioc in luna mai-iunie. P o r u m b, p5pugoi, cucuruz. Zea mays L., plant5 erbacee din fam. Gramineae, este poleniferg. Polenul are 4,53% albumin5 digest,ibil5 ; 1.43% gr5simi gi 4,47% substante minerale. Adeseori cind anii sint ploiogi, miitasea porumbului secret5 un suc dulce viscos, pe care albinele il adun5. Inflorirea porumbului incepe in iunie, iar paniculul este plin cu saci cu POlen cules de albine, dar rgi d e stupar pentru a face rezerve. V.n. Polen. P r i s t o I n i c, crucea pfinii, floarea crucii, Abutilon avicene Gaert. gi Ab. theophrasti Medik, erbacee din fam. Malvaceae; florile sale galbene, fiirii caliciu, oferii albinelor un bun cules de polen gi mai putin nectar.

FLORA MELIFERA

FLORA MELIFERA

193

Planta o data insRmintat5 r5mine pe teren multi ani, oferind o mas5 verde in cantit5ti mari, bun5 pentru consumu1 animalelor la insilozare cit gi pentru culesul albinelor. Jnfloregte in iulie-august. P u f u l i r a d e b a l t t i , limbricag, zbur5toare de balt5, Epilobium hirsuium L., din fam. Oenotheraceae. Planta are flori mari, frumoase, purpurii, cu staminele erecte; sint mult cercetate de albine pentru polenul gi nectarul lor. Productia de miere la ha este socotit5 la 30 kg. hlierea este de o calitate aleas5, cu gust pljcut, cu o culoare deschis5 ca cea de salcim, fiind chiar ceva mai alb5. fnfloregte din iunie-august. Cregte prin b5lti gi in special prin Delta Dunarii, prin stufiiriguri gi o s t r o a ~ e .Stuparii ce fac stup i r i t pastoral prin preajma locurilor unde cregte masiv aceast5 plant5 obt i n recolte bune. R ti c h i 1 a n, ctilb5goar5, floarea zinelor, lemnie, zbur5toare b5rb5teasc5, Lythrum salicaria L., plant5 erbacee, din fam. I,ythraceae. Floarea se aflii in rirful tulpinii ca un spic roguplirpuriu, cu glande nectarifere ce stau in virful potirului ca un disc, ling5 pistil. Ele secret5 nectar in cantit5ti mari gi cu a t i t mai mult cu cit vremea r: mai cald5. Albincle culeg nectarul acestei planle chiar gi pe ploaie. Productia de miere la ha este de cel putin 200 kg. Planta dB gi polen abundent. Mierea are o culoare galbenG-inchis, cu gust pljcut, putin astringents. Inflorirea plantei este de durat5 lung5, din iulie pin5 in septembrie gi ea ajut 5 coloniile s5 creasc5 inspre toamnii mult puiet. Planta tr5iegte in mod obignuit prin Deltti, finete de balt5, locuri mliigtinoase, tufiguri umede etc. R a p i t d, V.n. R ti s c o a g e, V.n. Zburdtoare.

PufulitB de balta

R i d i c h e s c i l b a t i c t i , rapita de ogoare, rapita s5lbaticgRaphanus raphanisirum L., plant5 erbacee din fam. Cruciferae, cu flori albe,. cu dungi violete ce dau mult nectar 7i polen; mierea e de culoare deschis& gi se cristalizeaz5 repede; la inceput, dupii extractie are un gust putin inf.ep5tor, care ins5 dispare cu timpul.. Este foarte r5spindit5 pretutindeni in lanurile de maz5re gi griu. fnfloreg-t1e in luna iunie-iulie. R o f d t e a , crinul de balt5, finul' cgmilei, micguneaua apei, p5puric5,. Butomus umbel1atu.s L., plant5 erbacee,. din fam. Butomaceae, face flori fru-, moase roz, dispuse intr-o umbel5 mare, terminal5, care dau nectar gi polen, Infloreste prelungit din iulie-august, cregte prin b5lti, locuri mllgtinoase, pe malul lacurilor gi apelor curg5toare. R o c o i n ti, coada de gtiin5, roco$el, rocovina, Stellaria nzedia Vill., plant5 erbacee din fam. Caryophyllaceae, cu flori mici albe, axilare sau terminale, ce au caliciul din cinci ptirti obtuze; ea infloregte tot sezonul, d i n martie pin5 in octombrie, dind nectar gi polen. R o s 1 o g o 1, V.n. R o s t o p a s c ti, calcea mare,. crucea voinicului, iarba de negi, iarba

FLORA MELIFERA

194

rlndunelei, plesc5rit5, Chelidonium rnajus L , este o erbacee din fam. Papaveraceae, are flori galbene, in umbele cu d o u l sepale, cu stamine lungi qi scurte; inflorirea are loc in aprilieanai. Sint activ cercetate de albine pentru polen gi nectar. Cregte pe locuri calcaroase, margini de p5duri gi cimpie. R o t 6 { e 1 e a 1 b el iarba de str5n u t , Achillea ptarmica L., plant5 erbacee din fam. Compositae,; are flori ce dau nectar ai polen; ele sint dispuse i n capitule, cele centrale, tubulare, albe-gglbui, cele marginale albe, in num5r de 8-12. Infloregte prelung d i n iulie-septembrie, prin finete gi locuri umede. R o z e t a , rezeda, zmeurica, V.n. R u q u 1 i f a, singeroas5, strugurag, Hieracium aurantiacum L., este o plant5 erbacee din fam. Compositae, are flori de culoare rogie-portocalie, ce stau in capitule grupate intr-o umbe15 la virful tulpinii; ele ofer5 albinelor nectar gi mult polen; infloregte in iunie-iulie gi cregte in regiunea alping, pe p5guni gi in locuri deschise. S a I u i e a 1 b 6, nalb5, Lavater a thuringica L., plant5 din fam. Malvaceae, bun5 melifer5, asem5n5toare cu mai toate varietatile de nalb5. Florile au culoare roz, ingltindu-gi portul deasupra frunzelor. Secret5 mult nect a r cu o concentratie de 0,12 mg de la fiecare floare, iar productia de mier e la ha este calculat5 la 200 kg. Infloregte in iulie-august, deci spre sfirgitul verii, dind astfel un cules care determin5 albinele .s5-gi creasc5 puiet 'mult gi deci coloniile intr5 in iarn5 cu populatie numeroas5 gi tin5r5. Cregte prin finete, tufiguri, sem5n5turi. S a s c h i u, hobirnac, cucunit5, foaie de fier, foi-foi, merigor, pervinc5, Vinca herbaceea Wet. Iau glaa.las a[a :ao[!anmeJ [nja!A e l y')ue[d '.? s?ynv3v V U ? ; / . I V ~'ealanl '!aq aa!aajs!u~aa[nl!dna u! azea n:, a!sd!$ -eq-e8und '.ro~arr!z lu.rn!.) ' [n!uqnrun!a o ea akezaSe '!!ane-auaq[e9 !aolj aae3 'aodo.ro!r, ' E ,sr?aJo!a etIear, 'p 1 J n J elue[d :av7?sodwo3 - w e j u!p 'aa:,eq 'U'h ' p 11 121 J ? 2 11 J -Ja ' guaaad ~ l u e l d'ztlJav3 v?da?uaslip -a)ea!lIn*)au v?Jv3?ynd . ! ~ q z q e8rrnd 'S ? F ? 2 J !anJo[ I;!anurnap ad puiasaaa a!aqura? -!u!aepg~ naluad [e!sads u j 'ya!lna:, -das u! ~ u ! d a!un! rr!p 8unla.rd ali-aa -ewauj eylsnpu! u! !6 aa!so[oj aae e l -OIJUI '"9 03 a p alsa aelaaq ~ ! i > n p -LIR[,-J mapaurn ajaulj u!ad 'aolade InIeuI -0" '(uo~u?~" - 3 ) %58-(;s I?[ F U J ~ ad '!do~S utad '!anpac8 qns ad ' p a w n sun[e t. [nrra~odapun aaa!ur a p ao[aqoatl !RUI alsa [naol apun !rraputln)aad ad [nluaw!pas a[ a!donso.ra!w Inuaursxa - e o ~ d ealQaa3 .a!aquraldas ul y u ~ d!ew e[ !A leura!juo.~ 'e!ua?Io - 8 a ~'!lBa[!ga u!p y8un[aad aa!ao[ju! o s a y .au!q[e 16 ! a l j s j o ~ eunuroa u! ?e[euuras lsoj a p alolar,.raa l l n w lrqs a13 'sns a p a01 e $333~U I ' ~ e l ~ au!.jnd u !em !A ua[od -azunaj uaeo!iqns e [ alntlsoa:, ' q e a a ~ d e % [ n ut.p 'au!ure~s do !B alelad !au!., n.1 riels aa awaaen u! asnds!p'aqll?~lrcpo aq[e nes !!boa !u!2aeu1 ad Izaail !.IO[J alla '!t~ndand !a013 nr, 'ana2au?8v~ aaej ' a v a ~ v u o ~ ~.~wou dj u! p aaaeqaa -dog ' w e j u!p aa:,r?qaa Flueld "7 alvu g?ue[d " 7 3.1vln3?m wnzto2tilod 'g.120~ -~J?JJO zunlii~ldwh~' u ! ~ ~ j !ri[ , eqm! -.ql 'B!aods 'yr,!s!dar[ ' 1 o 3 s o J J 'sseo[eq eq.re! '27 s v a u p 7 p J 'U'A ' p o?j ? ~ , ~ ; .sod!s!u Inuaaal .!JI?LUa o [ a i e ~ olnanl u!p pu!aajn,rd '!anwnap 'a?~a!llnaarr !an301 a[!u!p~aS u~ a p [ w !.rn~cdu; 11nu1 y a y ] ad 'ap!ae !aii:,ol diI a14aa:) .?snYne-aq -[na a s '!z~.L![ '!.rni!jnk !ua!od '!anpFd -n! rrt 1) Brrn[a,~da14o~oljirr :1 ~ 8 o qua1 u!ad 3sa.q) .a!l!ade-a!!aeur u! osaaoI.1 -od 16 a" l.1au ne(1 ' . l o ~ ; ) m ~ t~'ar?otjqns ,~j -ul .~,rearjw!.rd ul !!?u!p aIa.3 a.rlu!,rd el aael!se a [ ! 3 ! l ~ a ~u! asnds!p '!!and pu!!j ' a u ! q [ ~a p a]el!z!h sap $u!s 'alaz -and-!!iod !B zoa !.IO[J a.Ie '!i~i!p 8-7 - u n q pu!ictIap !8un[ aj!po;, n;, 'aleru n.1 n!.j![e.) n.1 'aleloaauel 'al!Sun[e az -njmcI ~ ! u a a ~ n tlalo!,\ i !.rolj na a[eno -untIj n.) ' r u . ~0q 11nw a p ~ $ [ F u ; SO^ ' a v a m l o ? ~.lur?j rrtp as.)eqaa glueid - u! !tl;~olul !ow !aoi!aad na ~ u ! d [ n ? o '7 v ~ v . 1 0V~~0O , Z',I~, ' , I W ! ; C U'~?arrrti;,!ur ~~ n a 'ao/u?qv7.urr?j u!p aaaeqna .? zunu 'ar,aeoS![ ' ~ . I I ? O ! ~ ',z;1 iD .l o d o j -zlpvl s?sdoap3 'aaquaz 'a!uAeael ' !ai 'a!nq[yS-gqle - J Wlrtd!q~'gieq!ygq '3 ? u S o d v J aaeo[n., a p ualoiI !b ?a .aaa!w Y y 051 .!ua!od '!anb!jn$ a p a uq el e!j.~npo,rd.)sn8ne-a!11i! u! '!.inlfu~an u!ad alBa!g~? !A 1snSne-a!un! a l & a , r o [ ~ u.!.mi-!rr!r,yagrrr ~ !i !anpFd a p rr!p rjunlaad a?6aaolji11 'a01 Inaeqnau

FLORA MELIFERA

199

FLORA MELIFERA

plant5 erbacee din fam. Solanaceae, ce este cultivat5 la noi pe anumite terenuri alese, care dau tutunuri de calit a t e bung. Tutunul are o inflorescent5 i n racem, formind o panicul5 spre virf. Florile lui galbene-verzui la unele variet5ti dau nectar, care se transform 5 intr-o miere aproape f5r5 culoare, putin acidulat5 gi chiar amgruie, care dac5 nu se desface in comer! pentru consum, in schimb este bun5 pentru hrana de iarn5 a albinelor. Productia . d e nectar in flori este mai abundent5 i n a doua jumitate a verii, c5ci inflorirea este in raport cu varietgtile. Plant a oferti gi polen abundent dar in unii ani el e toxic pentru albine, continind alcaloizii - nicotin5 gi anabazin5 in proportii anormale. T e 1 i n 6, telar, Apium graveolens L., plant5 erbacee din fam. Umbeliferue, foarte aromatic5, are o r5d5cin5 UrzicSi rnoartti comestibil5. Pentru a da flori. se infin r5d5cinile in prim5vara celbi d e - d doilea a n in ar5tur5 profund5 gi din ele august gi cresc la munte, pe stinci calcregte o tulpin5 cu muchii, goal5, inal- caroase. U r z i c i i m o a r t i i , Lamium t 5 gi ramificatg. Atunci face flori mici albe asem5ntitoare cu cele ale corian- maculatum L., din fam. Labiatae face drului, grupate in umbele mari. Ele flori mari rogii-purpurii sau roz, agezate sint activ cercetate de albine ce culeg in verticile de 10-16, cu tubul corolei nectar gi polen. fnflorirea este d e lun- indoit; ele sint foarte mult cercetate g 5 durat5 din iulie-septembrie. f n de albine pentru nectarul gi polenul stare natural5 ea prefer5 locuri &rate, lor bogat care are culoarea roz-alburie. Pnfloregte toat5 primgvara din marin special pe malul mgrii, cit gi in jurul tie-august. Trgiegte prin pgduri, tufilacului Amara, din raionul Slobozia unguri, poieni, mai ales i n regiunea d e d e autorul a g5sit-o extins5. deal gi munte. U n g u r a g V.n. U s t u r o i f ii, aigoar5, frunzavoiU r e c h e a p o r c u l u i , V.n. nicului, iarba de lingoare, vindecilU r e c h e 1 n i f d , iarba ciutei, toare, voinicica, A lliaria officinalis iarba de urechi, i a r b i gras5, iarba (Andrz.) plant5 erbacee din fam. Crutunului, jintur5, prescuraritg, verzi- ciferae. Florile sale au form5 de cruce, goar5, Sempervivum tectorum L., plant5 slnt mici, albe, in raceme terminale, perenti, erbacee, gras5 din fam. Cras- cu puternic miros de usturoi. Sint sulaceae: florile sale sint rogii, for- foarte cercetate de albine, c5ci produc mind un corimb la virful tulpinii; ele mult nectar, dar putin polen. fnflod a u polen gi nectar; infloresc in iulie- regte in aprilie-mai gi deci acolo unde

FLORA MELIFERA

-

200

se afl5 in masir, este de mare ajutor pentru dezvoltarea puietului, c6ci precede marele cules din mai qi iunie. Planta tr5iegte prin locuri umbroase, umede, tufisuri, p i d u r i si gr5dini. V a r g a c i o b a n z ~ l u i ,cirdu, iarba voiniceascti, lugaci, scaiete, scai voinicesc - Dipsacus siloester Huds., plant6 spinoas6, erbacee d i n familia Dipsaceae, are o floare cu u n ghem ghimpos, asemtiniitor cu u n ou. Planta ofer5 albinelor mult polen si nectar; se socoteste cti un hectar poate da 120 kg miere. lnfloregte in iulieaugust si tr6ieste prin finete, pgduri, tufisuri, locuri necultivate, nisipoase, umede. Vci t c i n z c i t o a r e , iarba ranei, ranoloare, trifoiul racului, Anthyllis vulneraria L . , plantB vivace, erbacee, d i n fam. Leguminosae, cu flori galbene-aurii, adunate intr-un capitul rotund la virful tulpinii ; ele sint nectarilere. Are o inflorire prelung5 din mai pin5 in iulie t i t,r5ieste prin pajigti de

FLORA MELIFERA

la munte, mai cu seam5 pe terenuri calcaroase. V e r b i n a , V.n. V e t r i c e, ferecea, mtitrise, Tamacetum vulgare L . , din fam. Compositae, perens, erbacee; florile sale sfnt dispuse i n mici capitule galbene, put,ernic mirositoare. Dau mult polen qi foarte putin nectar. fnfloreste in iulieaugust si creste pe locuri ptirtisite, necultivate. E o plants r s p i n d i t l pe suprafete mari in Ostrovul StambaGiurgeni. V i n a r i t ci, cearta casei, lavrentinti, tamiif ti, rinetics Ajuga reptans L., - plant5 erbacee care se intinde pe p6mint yi d 5 stoloni, face parte din familia Labiatne; florile sale albastre, citeodats rosii sau albe, s i n t dispuse cite 6-12 in verticale axiale, formind u n spic la rirful tulpinii. DB nectar si polen. Infloreste in mai-iunie si creste prin pajisti umede, ptisuni si ptiduri. V i n e C e 1 e , albAstrele, corobatica, dioc, neghina, Centaurea cyanus

FLORA MELIFERA

20 1

FOND DE ASIGURARE

L., plant5 erbacee din fam. Compositae, V o i n i c i c a , Sisymbrium loesce igi inall5 portul prin lanurile de selii jusl., ca gi ruda sa brincuta, Sisg i u gi secar5, are flori albastre, ce stau symbrium officinale L. Scop, plante izolate pe un lung peduncul, oferind erbacee din fam. Cruciferae, face floaalbinelor un bun cules de nectar g i re galben5 in struguragi cu patru stapolen. Chiar gi pe timp secetos florile mine lungi g i dou5 scurte, cu patru secret5 nectar, care are o concentratie pet'ale. E cercetat5 de albine pentru d e 0,2 mg zah8r; d5 o productie de 60 polen gi nectar; infloregte prelung din kg miere la hectar, cu gust plgcut, ase- rnai pin5 in august gi cregte pe ling5 drumuri, dgrimtituri q i cimpii. m5n5tor cu cel de migdale. V o r o n i c a , c5tugnic5, gutuitii, fnflorirea plantei tine o lung, din mai-iunie; creste cu predilectie in cul- ungurag , iMarru,mbium vulgare L., e turile de toamn5, dar g i pe marginea ~ l a n t 5~ e r e n 5din fam. Labiatae. in drumurilor prin locuri pietroase si s5- intregime de culoare cenugie-albicioas5, cu florile albe dispuse in verticile race. V i o r e 1 e, gsurele, zambile de ca un bulgirag cu 10 virfuri la caliciu ; cimp, Scilla bifolia L . , plant5 erbacee floarea este mult c5utat5 de albine bulboas5 din fam. Liliaceae. Florile avind polen si nectar cu o concentratie ei albastre, rar roz, formeaz5 un scurt de zah5r de 0,15-1,5 mg, iar produc. racem la virful tulpinii; ele sint prin- tia de miere la ha este de 50 k "~ fnt r e primele flori ale primsverii care iloreste in iunie-septembrie gi cregte . locuri necultivate gi pe margini dau albinelor nectar gi mult polen prin de drum. violet. fnfloresc in martie-aprilie. Z b u r c i t o a r e a , V.n. Cregte prin poieni si pldurile de la ses, fn afar5 de plantele melifere despin5 sus, la munte. scrise mai sus, precum gi cele care au V i r n a n t, ruta, Ruta graveolens o insemn5tate mai mare, dind culesuri L., plant5 erbacee lignoid5, din fam. principale si care sint descrise mai pe Rutaceae, cu tulpina de 30-50 cm, larg in cuprinsul prezentei lucr5ri la aromatic5, cu miros p5trunz5tor, cu literele respective, rnai sint citeva pe frunzele de un verde-albilstrui, cu ner- care le mentionam numai cu numele vuri penate. Are flori galbene-ver- lor: brinduqa (Crocus variegatus Hopzui, dispuse in corimbe terminale, fru- pe), brie (Meurn athamanticum Jack), mos mirositoare, care sint bine cerce- gura leului (Antirrh.inum majus L.), tate de albine pentru nectar gi polen. stevia de munte (Astrantia major L.), Are inflorire prelung5 din iunie pin5 zambila (Hyacinthus orientalis L.). in august. Planta a fost adusa l a noi din t5rile FOND DE ASIGURARE. Fondul de asimai calde din jurul Mediteranei, fiind gurare reprezint5 o rezerv5 de 5 kg c5utat5 pentru preparatele farmaceu- miere de fiecare colonie, pe care tice, polenu1 s5u continind insemnate oricare apicultor trebuie s5 o pun5 cantitati de rutinti. Este cultivat5 gi deoparte In depozit in fiecare an; in griidinile de flori. Acum raza ei de cea veche, din anul precedent, intr5 in r5spindire s-a extins gi se ggsegte cres- consum, de indatg ce alte de 5 kg de cut5 natural gi prin vii, locuri nisi- miere din noua recolt5 o inlocuiesc. poase expuse mai bine la soare, pe In felul acesta apicultorul are la dispozitie pentru un an greu o ling5 ziduri.

FOTI N.

202

anumit5 cantitate de miere, cu care ajutii coloniile complet lipsite.

FURTISAC:

r u l ; hoatele ce pleac5 din stup cu guvile pline, fiind greoaie din cauza sarcinii ce o duc, sint nevoite s5 se FOTI N., cercetgtor romAn, care im- lase in zbor, putin in jos gi apoi s5 se preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a inalte. De asemenea, pozitia picioaintrodus la noi metoda pentru pgstra- relor este alta decit cea normall; cele rea m5tcilor iarna in afara ghemului. care pleacii cu guga goal5 au picioarele De asemenea a f5cut cu colectivul s5u intinse de-a lungul abdomenului, pe d e la S.C.A.S. studiul biometric gi cind cele cu guga plinii igi adunii pimorfologic a1 albinei romAnegti, care cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel a primit denumirea de Apis mellifera greutatea ce o poart5 in gug3, aga cum vin cele inc5rcate cu nectar. Carpatica. Dait5 colonia atacat5 are populatie FURTISAG este un fenomen din viata multii, atacul este respins, rnai ales coloniei, in special la specia italianii, cind intervine gi stuparul cu ajutorul fenomen care apare la unele atunci unei m5suri de represiune. Cind ins5 cind nu mai g5sesc resurse de cules. colonia atacatii este slab5 sau depriFurtigagul constituie o mare primej- mat5 din anumite cauze, iar atacandie pentru viala coloniilor gi existents tele numeroase, ele incep s5 se strechiar a stupinei. S-au v5zut stupine coare ugor fn stup, ca s5 ias5 curind atacate de albine hoate care in 10-12 cu prada furat5 gi in felul acesta jaful zile gi-au pierdut cea mai mare parte se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe din colonii, iar albinele celor r5mase cu incetul sii cedeze. Dac5 in ace1 modin cauza luptelor, erau uzate, im- ment hotgritor stuparul nu intervine; b5trinite gi f5r$i puf pe torace. colonia atacat5 este destinat5 pieirii. Adeseori coloniile puternice iau Dac5 se prind unele din cele ce ies drept tint5 familiile mici gi slsbite, gr5bite si le stringem intre degete, mai ales dac5 suferii de vreo boal5. hoatele scot din gug5 o picgturii d e Cit5 vreme in cimp se g5sesc flori miere. E dovada cea mai sigur5 a hoticu nectar din belsug ele nu cautii c5i tului, iar stuparul trebuie s5 ia imeIiituralnice de a - ~ m5ri i rezervele. fn diat m5surile cele mai drastice, ca timpul culesului mare, cind albinele furtisagul s5 inceteze. nu au alt5 preocupare decit aceea ca Furtigagul intre colonii poate avea fn graba cea mai mare s5 aduc5 in Ioc si atunci cind apicultorul aplic5 stup cit mai mult din ceea ce le oferg un tratament curativ sau preventiv florile, nu dau nici o atentie la alte substante puternic mirositoare; cu resurse ce se g5sesc in preajma lor. anihileaz5 mirosul caracterisacesta Cind nectarul din flori este complet tic fiecgrei colonii gi deci le unificg epuizat, albinele incep s5 caute orisub acest raport ; albinele stupinelor unde a r putea giisi un altul. mai tari sau cu albine hoate pot a Oricine ar privi cu atentie zborul ugurintg gi f5r8 nici o opozitunci cu unei albine hoate igi poate da seama s5 p5trundii in stupii vecini, futie cii nu e normal. Ifntr-adevgr, de unde rindu-le intreaga agoniseal5. De aceea albinele culeg5toare care pleacii la cfmp fgi iau zborul dintr-o dat5, avEn- tratamentele care cer aplicarea unei tfndu-se inainte gi Tn sus, c5ci au guga astfel de m5suri se fac toamna tirziu goal5 gi nu le ingreuiazg cu nimic zbo- sau primiivara devreme.

QJ !L opnjlns rala 8 O& '$reo$n yu!z n:, a l e a r p u i dnls u!p sa! are:, alau -uaq 8 OT; n3 a!$eu!qtuo:, o aDej as : r o l -!q[e 'yu!gj no srpnd roa as do:,s l s a m -ns a p gsluaur!radxa ~ue!lel! ?la$ u l 'Faels am:, e!uoIoa yyradoasap -ar o pu!soloj u!$qo as aunq !em !B a l a!nqaq 'lndaauj e ln8e6!~rnj P U J ~ -3aj3 -roqz a p e r n p u p s ad !nlnO!u!pan 'Bu!q -1-e o a3a.q aleod ?!a '!n!ur !rnO!u!prn eBu!ls !5 q d e a r p ul a1-npu1zaB.e ':,!uaj p!3s ap !rn)!:,!d 0 ~ - 8 all:, Flea a p gq!e ~s a!nqarl 'asnpaa !!ielndod n:, aueodurel nes u o j y ap !jgnnq p o p '!nlgur a p saaa$Oaa:, n q u a d al!qeBa~d$ u p ad und as do:,s p a n e u~ .elernn yuq aren alaalmu ~e!oads u l ' e q s ~ 8 u g eun 'au!qp &-2 e earaaarl a!npe8uj g s -oar:, nes e d e nn %OE; ap a!ierluan -uon u! a!uaj !n[np!ne ~naolnre na e!qe [a ' a q e ~ sal!!uo1on e y .!a!uolo:, eaJ -alnd ap 2rode.x u! s q n s a p arj .es [nB!u ~ o ~ a l e o!q! r ~ l a ~ d a p uepolaru ~ pu!so[oj - ! p q mgaseaun as gs a q q s ala3 *a?ez!u u!$qo as aunq alreoj aleltnzau l .dnls -128~0au!q !8 an!uaalnd a!j gs al!!uo1oa u! !4 urp aolau!qle e!ie[n3a!n !4 !n[ [nSek!lrnj !rdo !4 Iuaaard e nrluad -ndn?s eaa!s!aae pzeam4n '?ez!ueS.ro .roBn !euI e ~ n w n n eqod a[ apun ap 'prrjrna p[je !4 glne:, '!aeur !cur a ~ a d eas ps ro[au!qle alel!l!q!sod e p BA '[a qns g e x ~ ~j o q zap ya!rnp !eru $13 aaaazaa !rn8ej u! eunpe !S-e - U ~ Sy31u o n3 'sns ap !n[m earap a p e'ju!rop U! 'a[au!q1v . [ n ~ e d n l ss u n -!qnsap ar?p sor ap areur !n[nb!u!prn -caplolug adeoade atre o gaes!rd o-alul e g e l 0 1 eaaap!q:,u! 'eauaurase a a !111n9ei!~rnj !!a!njug[zap eu!a pyeol Fa -nele el yjunuaa !G asu!ad luls alajeorl spa,\ as 'sns ! ~ u ras!.r:,sap alaa u!a 'aleaele !a!uolon ate aIan u ~ parr!q -aa!?3adsaa ro~!!uo[oa -1e a l l n u !eru pre,rls ap pulls o~one a!nl!lsa.i as 5s 301 U! '~3es!.rd U! S U ! ~ !sonu!s reo[na un y8,rnmixl ps dnls ug e [ !!rn8r?j :st.[ as 'a,re?~oaaapdnp 'pujo p l u ! aa a[au!qIe ~ 8 ! [ q 0 13 -r)uv3?S ! dm!? e1 3e3!p!~ a nu p3ep '!n[nSe8!lrnj gperd ape3 [a 'dnls rrn leuan?s.er e .u.,\ ?usa!$ ?!runuap .\!?!zoJs!p n!ur !nun e qe:,ele !n[ndn?s lnB!u!p,rn el ea.1 a:, !unl.rnj raun e w r n u! pula !a!i:,np -eaqde urrd u!iqo as ~iu!~i!adglseaae - o ~ dap s u ! d n ~ s ap aqavdap !cur eaaa u! a?elInzauun;q -asrDn !$ asu!rd lu!s !i rpqoz! m[ un-alrr! nels nu ~ u ! j n d 'a[a u! pan3ul as :ae?e a3 aiao pu!3 ad yu!q[e na a,raysaradu! a p a[aalnnu 'gqae! ap a[ar!j arlu! as-npulzaie eareLr p u p ! !!4[~ ap !!un advo,rde eard !!dn)s -yde au!q !eru lajlse nz!ueZao a0.i !G! :zeSe as gu!dnls u! pula ! (ga![e?aur ro!aalu! rr!p a[au!q[e ! yde nn pl!dorls Fzurd nes uoj!% u!p " U ' A ' ~ 0 ? 3 a z o ~ d 'e?e!oju! pq.re! uu!jnd !nlnS!u!pan In1 ?do3 !nun e!j~aload qns anpj as '!rpanr -darp u! aund as rjemle !!dnls t.70 - a ~ d u !vauaruase u! 'eareranl) sqnsap :a[aJeolpur.In I U F S [ndnjs du!l ? [ n u card au!j !4 salnn ?en[ ap a[ranspw zea Isaac U J -~,.:)cv!ad ap y s d ! ~a BJaje .re! '!!dnls go!j!raA [nr utp !dn?s r i ~ n u r! e u ~su!rtIni !j rirr ps -etInls pu!:, :no[ are !ew 1nBeQ!lan,g 1 n ~ ~e3 j en ! i j p u o ~n3 ' ~ z ~ a l a a u[nYeE ! -[nSe4!1rnj Fu!uraalap as -!lrnj !G xalE!u![ as a[au!qlv .gaeic a:) nu '!!aps!rd rrdnls !io? el '8 OO~--OE;J !n[aa [ n a q U! y w n u!p e?saae .re! 'lea ap rarw !. i ~ ? r ) u e an3 ereas rewnu p~ . -eye !n[ndn]s [naol rr! g n u as elsaae -Grnp ?Sun1 ap a.r!ug.rrl o as-npu!agd 'paele a.rr?.) lnclnls ~nssorrn.~a.ry?epO a!ine3 .y.?ss!ad ur p !!uo[o,) a l p rap,) ap !i dm!? -aad ap a[!ansgur en! e yrgj ' ~ e d n l sa.13 ap ~ i a!je~!Se e ~ ~l!nui!qoau o-.rlu~ -?a ap ro[au!q[e eaa!uyaq aqsa !n[nSeB a yjeoq r?!uo[03 -a?!apwan !b ara!w -rlanj B aaenoaoad ap pznaa ~ q 0~ e

FOTI N.

202

anumit5 cantitate de miere, cu care ajut5 coloniile complet lipsite.

FURTI$AC,

rul; hoatele ce pleac5 din stup cu gugile pline, fiind greoaie din cauza sarcinii ce o duc, sint nevoite s5 se FOTI N., cercet5tor roman, care im- lase in zbor, putin in jos ~i apoi s5 se preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a inalte. De asemenea, pozitia picioaintrodus la noi metoda pentru p5stra- relor este alta decit cea normal5 ; cele rea m5tcilor iarna in afara ghemului. care pleacG cu guga goal5 au picioarele De asemenea a f5cut cu colectivul s5u intinse de-a lungul abdomenului, pe d e la S.C.A.S. studiul biometric si cind cele cu guga plin5 igi adun5 pimorfologic a1 albinei romanegti, care cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel a primit denumirea de Apis mellifera greutatea ce o poart5 in gug5, aga cum vin cele inc5rcate cu nectar. Carpa lica. Dab5 colonia atacat5 are populatie FURTISAG este un fenomen din viata mult5, atacul este respins, rnai ales coloniei, in special la specia italian5, cind intervine gi stuparul cu ajutorul fenomen care apare la unele atunci unei m5suri de represiune. Cind ins5 cind nu rnai g5sesc resurse de cules. colonia atacat5 este slab5 sau depriFurtigagul constituie o mare primej- mat5 din anumite cauze, iar atacandie pentru viata coloniilor gi existents tele numeroase, ele incep s5 se strechiar a stupinei. S-au v5zut stupine coare ugor in stup, ca s5 ias5 curind atacate de albine hoate care in 10-12 cu prada furat5 qi in felul acesta jaful zile gi-au pierdut cea rnai mare parte se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe din colonii, iar albinele celor r5mase cu incetul s5 cedeze. Dac5 in ace1 modin cauza luptelor, erau uzate, im- ment h o t h i t o r stuparul nu intervine, b5trinite gi f5rG puf pe torace. colonia atacatg este destinat5 pieirii. Adeseori coloniile puternice iau Dac5 se prind unele din cele ce ies drept tint5 familiile mici gi &bite, gr5bite yi le stringem intre degete, rnai ales dac5 sufer5 de vreo boalg. hoatele scot din guy& o piclturg d e Citg vreme in cimp se g5sesc flori miere. E dovada cea rnai sigur5 a hoticu nectar din belgug ele nu caut5 c5i tului, iar stuparul trebuie s5 ia imeI5turalnice de a-yi m5ri rezervele. In diat m5surile cele rnai drastice, ca timpul culesului mare, cind albinele furtigagul s5 inceteze. nu au alt5 preocupare decit aceea ca Furtigagul intre colonii poate avea In graba cea mai mare s5 aduc5 in loc qi atunci cind apicultorul aplic5 stup cit rnai mult din ceea ce le oferi un tratament curativ sau preventiv florile, nu dau nici o atentie la aIte substante puternic mirositoare; cu resurse ce se g5sesc in preajma lor. acesta anihileaz5 mirosul caracterisCind nectarul din flori este complet fiec5rei colonii gi deci le unificg tic epuizat, albinele incep s5 caute orisub acest raport ; albinele stupinelor unde ar putea gisi un altul. rnai tari sau cu albine hoate pot aOricine a r privi cu atentie zborul tunci cu ugurint5 yi far5 nici o opoziunei albine hoate igi poate da seama tie s5 p5trund5 in stupii vecini, fuc5 nu e normal. lntr-adevgr, de unde rindu-le intreaga agoniseal5. De aceea albinele culeg5toare care pleac5 la clmp igi iau zborul dintr-o dat5, avin- tratamentele care cer aplicarea unei tfndu-se Enainte gi in sus, c5ci au guga astfel de m5suri se fac ioamna tirziu goals gi nu le ingreuiazs cu nimic zbo- sau primsvara devreme.

FURTISAG

204

g terebentin5, din care se toarnii intr-o cutie goal5 de crem5 de ghete o anumit5 cantitate agezind-o pe urdinig. Emanatiile nepliicute ale lichidului ce se volatilizeazii, indep5rteaz5 hoatele. 0 bucatl de tifon ce acoper5 bine partea din fat5 gi pirtile laterale ale stupului, prinsl sub copac, llsind spatele neacoperit gi urdinigul deschis, este o mBsur5 bung; tif o n d este l5sat astfel pin5 seara, cind va fi rlsfrint la urdinig pentru citeva minute pentru ca albinele hoate ce stau in dosul tifonului s5 plece acasl, iar cele ale stupului s5 intre. Rezultatele sint foarte bune dac5 in dimineata urmiitoare, inainte de a incepe zborul, tifonul este 15sat in jos, pentru a controla dac5 hoatele vin din nou. In mod obignuit ins5 ele sint descurajate de rezultatul incerc5rilor zadarnice flicute cu o zi inainte gi nu rnai atac5. 8 Aqezarea peste cuibul stupului ho$it a unui geam, dup5 ce i s-a ridicat capacul gi podigorul, l5sind urdinigul ceva mai mic, d5 rezultate bune. Hoatele intrate, trag sus, la Iumina geamului, f5rii a mai incerca urdinisul. Acolo ori sint prinse de albinele gazde, ori, zbgtindu-se f5r5 rezultat, renunt5 s5 mai incerce a doua oar5. Seara se pune capacul la loc. A doua zi, geamul se agaz5 din nou peste corpul stupului, dar albinele hoate nu mai vin. f n cazul furtigagului provocat de hriinire, stuparul va lua urmtitoarele

FURTISAG

m5suri: hr5nirea se va face tirziu, spre sear5, cind in prisacii a incetat activitatea albinelor. Hrlnitoarele folosite trebuie s5 st.ea sus sau deasupra ramelor. fn felul acesta, pin5 cind albinele nticliiite cu siropul luat in prip5 vor ajunge la urdinis, ele vor trece prin toat5 masa albinelor din stup, care le vor linge gi primi din acumularea mare de sirop din gugile pline. Dac5 se folosesc hriinitoare de exterior, asezarea acestora s5 se fac.5 in spatele stupilor la o treime din in5ltimea de sus a fagurilor; in felul acesta ele nu vor mai fi n5cl5ite. Dac5 hr5nirea a provocat inceputul unui furtisag, in prisac5 apicultorul s5 renunte a mai d 5 hran5 lichid5, ci s5 foloseasc5 hrana uscat5 cu zahiir tos pus in hr5nitoare speciale V.n. Hrcinirea. !n cazul epuiz5rii tuturor acestor mijloace de lupt5 f5r5 rezultate bune, se va folosi metoda capcanei. V.nCapcana pentru roi. Cu acestea albinele hoate sint prinse, tinute infometate gi apoi eliberate sau supuse atesteziei. V. n. Anestezia. fn concluzie, cercetarea stupilor intr-o perioad5 de stagnare a culesului s5 se fac5 sub cortul protector. V.n. Cortul protector. Mierea s5 s e extragii numai noaptea V.n. Recoltarea mierii, extractia de noapte. Fagurii extragi s5 se dea la lins in aceeagi noapte stupilor recoltati.

GARY E.Y. cunoscut cercetator din S.U.A., care a facut observati asupra zborului de imperechere a m5tcilor, folosind mijloace originale; a IBmurit multe din tainele actului sexual la imperecherea trintorilor cu matca.

bine, ale caror margini constituie un invelis de corpuri \7ii. Ele stau inghesuite una in a k a , formind un tot cu un centru termic. Fiecare interval are o temperatur5 in raport d e numarul albinelor; cu cit albinele sint rnai numeroase, cu a t i t c5ldura ce o produc este rnai mare. fntr-un astfel de dispozitiv desigur c5 cercul GHEM in care colonia se stringe din mijloc va avea temperatura cea cind timpul este rece ca o m5sur6 mai ridicat5 fat5 de cele din interpentru p5strarea c5ldurii in colec- valele recine, cu albine rnai putine. tiv, are oarecum forma apropiatri a Cum ceara din care sint construiti unei sfere putin turtite (elipsoidal5). fagurii este un material termoizolator, Albinele ocup5 intervalele dintre fa- ciildura produsri de centrul fiec5rei guri, stind introduse cu capul in ce- felii din ghemul sferic radiaz5 spre lulele goale de sub celulele cu miere. margini qi inlesneste albinelor s5-gi f n intervalul din mijlocul ghemului p5streze o cCildur5 corporal5 potrise afl5 cel mai mare numar de albine, vit5. Cind ele simt c5 le str5bate tn majoritate tinere, ce au cu ele frigul, se migc5 dinspre margini spre acolo gi matca coloniei. fn interva- interiorul intervalului, l5sind pe cele Iele vecine celui mijlocag, num5rul ce st5teau pin5 atunci la cald s& albinelor este din ce in ce rnai constituie qi ele, la rindul lor, coaja redus pe m5surri ce fagurii sint rnai de ap5rare contra frigului pentru cele dep5rtati de centru, incit pe ulti- din interior. Albinele din margini mii din dreapta 8i stinga r5min stau strins inghesuite cu capul introputine albine. Deci fiecare interval dus sub abdomenul celor de rnai sus. are forma unui cerc in ansamblul Acestea, ajungind la celulele cu miere, sferei, care parc5 a r fi alcltuit .din isi transmit de la una la alta aceastii felii-felii, cercuri compacte de al- hran5, care consumat5 le d 5 energie

GHEM

206

caloricg. Aceast5 c5ldur5 organizat5 lntre intervale, ing5duie coloniei s5 treac5 gerul iernii la cele mai cobor i t e temperaturi c5reia ii poate face f a t 5 cu succes, dac5 au la dispozitie hran5 suficient5 gi de bun5 calitate. P e m5sur6 ce hrana din partea superioar5 a fagurilor se consum5, ghemu1 se deplaseazil in sus ca s5 nu piard5 contactul cu mierea. Cu cit dispozitivul de rame cu miere este m a i inalt, gi deci sus rezervele de hran5 sint intr-o rnai mare proportie, cu a t i t iernarea ghemului decurge In rnai bune conditii, iar pierderile sint minime. De aceea stupul multietajat in care coloniile ierneaz5 cu dou5 corpuri jos cuibul gi sus marea rezerv5 de hran5, este considerat m u l t superior altor tipuri de stup. Rama STAS Dadant nu corespunde In aceast5 privint5 cerintelor naturale d e bun5 organizare a ghemului, c l c i in5ltimea ei cu o lumin5 de num a i 27 cm, chiar dac6 in jum5tatea e i superioar5 se g5segte miere c5p5cit5, nu este indestulgtoare pentru a satisface nevoia de c5ldur5 t i consum, in special pentru intervalul ce-l constituie centrul sferei, pin5 l a aparitia florei de prim5vari. De aceea, pentru buna iernare a albinelor, se impune ca deasupra cuibului propriu-zis unde se gi formeaz5 cent r u l ghemului de iarn5, s5 se g5seasc5 u n magazin de recolt5 plin cu faguri c u miere. Aranjamentul din toamnii a1 stupilor s l fie astfel fZcut, ca inc5 d e la inceput centrul ghemului s5 a i b 5 contact strins cu acest depozit d e hranl. Rama central5 din magazin gi cuib s5 aib5 miere ceva rnai pufin5. Atunci albinele sint nevoite d e la inceput s 5 urce gi s 5 ocupe a t i t intervalul intermediar dintre corp gi magazin cit gi rama cntral5 din magazinul cu miere.

GHEM

Obignuit albinele igi formeaz5 ghemu1 Tn dreptul urdinigului, pentru a primi aer indestul5tor, rnai ales cind colonia este puternic5, cu multe albine. Coloniile puternice care ierneaz5 pe dou5 corpuri suprapuse igi organizeaz5 ghemul cuprinzind in el gi intervalul dintre corpuri. Astfel ele se pot ugor deplasa -din oricare directie, spre locul unde colonia igi are rezervele sale bogate. Coloniile siabe igi organizeaz5 ghemu1 spre peretele din fund a1 stupului, loc rnai ferit de curenti gi deci rnai cald. Cele ins5 care sint agezate cite dou5 in acelagi stup prefer5 s5-gi facl ghemul ling5 diafragma desp5rtitoare. Acolo, ghemul are pentru fiecare din cele dou5 colonii forma cite unei emisfere, cu majoritatea albinelor intinse pe diafragm5 pe ambele ei fete. Iat5, dup3 cercet5torul A. B ii d e 1, schemele ghemului de iarn5 la diverse temperaturi. In desen matca este indicat5 prin ;f , iar albinele prin s5geti a c5ror virf indic5 directia corpului albinei in ghem. - La temperatura de 0" albinele se agaz5 in dou5 straturi, inghesuindu-se spre exterior cu pozitia corpului in susul elipsei, ingrogat5 mult acolo. f n partea de jos elipsa este rnai subtiat5, albinele stau r5sfirate c5ci pe acolo p5trunde aerul in ghem. -La temperaturi sub 0" se formeaz5 Pnc5 un strat protector, in care albinele de la exterior sint intoarse spre centru, cele din stratul a1 doilea stau cu corpul in sus, iar cele din centru,-continuu in mitcare - stau in pozitii diferite. - La temperaturi foarte scgzute, 20-25"C, stratul a1 doilea dispare ; in schimb cel exterior se ingroagl foarte mult, albinele stind toate cu

GHEM

GHEM

207

capul spre centrul ghemului, expunindu-gi doar numai o mic6 parte din abdomen. Reglarea cgldurii ghemului se face astfel: albinele igi incarc6 guga cu mai mult6 sau mai putin3 miere in raport cu temperatura care se g6segte in ace1 moment in ghem. De pild6, cind in ghem sint numai 10-15"C, albinele nu pot lua mai mult de 812 mm3 miere in gugi, pe cind la 2530°C ele igi pot umple pe deplin gusile. Desigur c6 o cantitate mai mare de hran6 va ajunge mai mult timp albinelor pentru consum. Se consider6 c6 mierea dintr-o gug6 indestu]at5 asigur6 intretinerea albinei timp de cel putin dou6 s6ptiimini. Aceasta nu inseamn6 c6 la un moment d a t toate albinele au gugile pline sau toate goale. Ele se alimenteaz6 pe rind, atunci cind simt c6 rezervele din gug6 sint pe terminate, iar dac6 nu o pot face din cauza frigului, ele iau hrana prin transmisie de la cele care au mai mult in gu96. Ajutorul reciproc gi schimbul de hranil intre albinele aceleiagi colonii sint legi de baz6 in existents coloniei. Comparativ, totdeauna albinele rn6rginage au cantitatea cea rnai mare de h r a n l in gug6 fat6 de cele din mijlocul ghemului gi acest lucru este normal. fntr-adevgr, ele sint cele mai expuse frigului gi deci consumul de miere este mai intens, pentru ca organismul s6-gi poat6 avea propriile sale calorii, in afar6 de ceea ce primegte prin iradiere din mijlocul ghemului. Acolo se afl6 un centru termic afinat, cu o c61dur6 constant 5 , ce normal nu scade sub 14-15°C gi care cind in ghem depune O U ,~atinge o limit6 d e 34°C. Pentru aprovizionarea gugi]or cu miere, albinele se migcg destul de activ in ghem. S-au marcat albine pe

Reactia ghemului En raport de temperaturil

( 1 2 3 - diferite straturi din ghem). a - l a sciderea temperaturii extcrioare, albinele lnnoasa @emu1 f n partea de sus; b-la h e putul iern~ialbinele tinere ocupa Stratul 3 dln ghem. c-la temperatur%*toartesc%zuta stratul 2 'dispare din phemul de iarna (A. Biidel)

H R A N W ALBINELOR

222

se tot ia de pe foe si sc pune pe balant5. Cind balanta va f i perfect echilibrat5 ass cum a fost cind s-au pus inifial cele 1,150 1 ap6 gi deci in amestec nu a rnai rBmas decit exact numai apa pus5 a t u n t i (crici cealalt6 s-a. evaporat) - vasul se d & de-o parte d e pe foe. Con!inutul sc r5sloarni in a l t vas curat, care se las6 nemigca! pin5 el s-a r5cit a t i t c i t poate f i t,inut intre miini far5 s i frig5. Atunci incepe invirtitul puternic a1 amestecului cu un fBc&lef. numai in acela?] hens, pin5 cind din transparent cl incepe sli sc ingroage si s% devin5 alb i c ~ o sopac.. Este tocmai timpul sti fie turnat in forme. Cele rnai bune forme sint ramele goale ale unui magazin d e recolt5, deci f5r5 faguri in ele. Ramele se asazii orizontal pe o foaie d e hirtie ce s t 5 pe masri. Cind serbetul este gala ass cum s-a a r 6 t a t rnai sus, el se toarni repede in rame goale in care se las5 sri se int5reasc5 pin5 a doua zi. Fiecare ram5 d e magazin v a cintsri 2,5 kg z a h i r candi. Se pot d a o d a t a chiar dou5 rame din acestea. Un a l t mod mai precis d e preparare a gcrbetului d e zahiir candi este prin metoda cind sefolosegte termometrul, gt iut fiind c5 in functie d e concentratia lichidului, creste si temperatura d e fierbere. Serbetul candi este bine facut atunci cind termometrul adincit in masa licl~iduluila 2 c m , aratri 117°C. Din acest moment se procedeaz5 ca qi la metoda precedent5 15sindu-1 s5 se r5ceasc5, apoi se amestec5 ~i se toarn5 in formele dorite. Fiindcri nu ori ce stupar dispune d e yn termometru d e peste 100°C (dupii Orosi Pall) se poate inlocui acesta cu o mica cutie d e tabla (cum a r f i capacul unei cutii d e cremti d e ghete sau o tig5if5 cu coad5 lungs), in care se agaz5 u n strat subtire d c sulf sub form5 d e praf. Cum punctul d e topire al

HRANA ALBINELOR

acestuia corespunde aproximativ cu temperalura d e rnai sus, d e 117"C, se asa76 cutiula cu sulf pe suprafala lichidlllui in fierbcre. i n momentul cind incepe topirea prafului d e sulf, oprim fierberea si se procedeaza ca g1 in restul metodelor, intrucit siropul a ajuns la gradelc indicate rnai sus. Atunci se toarn5 in forme, asezind ramele goale pe o mas5, avind hirtie sublire sub ele. Cind in zal~cirulcandi sc a d a u g j gi o proportie d e miere, v a fi cu a t i t m a i bin^ cBci m ~ e r e ac a l d i constituie gi o hran5 superioar5 pentru albine, iar blocul ramine ma1 fraged gi nu sc intcireste prea mult. Xlicrea ce se adaugti v a f i d e 100 g pentru fiecare kg d e zahrir. Felul cum se oferli albinelor yerbclul candi este urm5torul: peste suprafata ramelor se Fun 3-4 gipci de 5-6 mm grosime pe care se v a rezema, in pozitie orizontals, placa sau plgcile d c zah5r candi. P e deasupra lor se pune o hirtie cerat5 care inlocuiegte podisorul. Perna din capac cu talag fin d c lemn a d e r i d e hirtia cerat5, gi nu permite risipa c5ldurii d i n cuib. L a terminarea lucrgrii stuparul v a avea grij5 s5 scoat5 d e pe fundul stupului cartonul gudronat d e control, s5 mliture albina moart6 gi rumegugul d e ceara aflat pe el, iar odatg curatat s5-1 pun5 la loc. Aceastri m5surri este necesarri pentru cii din placa d e z a h l r candi aflat5 sus vor cridea pe fundul stupului f5rimituri care dup6 2-3 s5pt5mini pot fi recuperate. Prepararea paslei de miere qi zahdr pentru hrgnirea albinelor se face mult rnai simplu: se pun patru p5rti zah5r pudr5 intr-un vas d e tab16 dreptunghiular, peste care se toarn5 in s t r a t uniform o parte d e miere incrilzitg bine. Se agazg cutia intr-o incapere c5lduroasg si peste 10-14 zile in-

HRANA ALBINELOR

223

treaga cantitate de zah5r a fost p5truns5 de miere, f5cindu-se un amestec absolut uniform. Dac5 in cutie, inaint e de turnarea zah5rului s-a agezat o bucat5 de celofan sau de material plastic, atunci pasta rezultatl in acest timp se scoate afar5 foarte ugor sub forma unei pl5ci gi este t5iat5 in scalupuri dup5 dorint5. Un a l t mod practic de a prepara pasta repede gi ugor milrind doza de miere, se face astfel: peste 3 p5rti zah5r pudr5 se toarn5 o parte miere inc5lzit5. Se pgstreaz5 intr-o camer5 caldl. Dup5 2 4 ore, zah5rul este p5truns de cantitatea sporit5 de miere astfel c5 el poate fi frsmintat, far5 a se forma cocoloage. Pasta trebuie s5 fie aga de consistent5, inclt s5 nu adere pe min5. La proportia sus-amintit5 ea este prea moale, dar se adaug5 putin praf de zah$ir gi se fr5mint5 ugor. Pasta astfel f5cut5 se p5streaz5 mult5 vreme in vase ermetic Inchise, pentru a se mentine fraged5 gi ugor de scos. Altfell mierea fiind higroscopic5 va absorbi din aer ap5, iar deasupra apare u n mic strat lichid. fn acest caz, lichidul se scurge gi pasta frgmintindu-se d i n nou cu zah5r pudr5, se pune la loc in vas. Pasta se d 5 albinelor intins5 pe un tifon intr-o singur5 foaie gi se agaz5 deasupra ramelor in dreptul ghemului, acoperind-o cu o hirtie cerat5. Pasta pentru hrana mdtcilor expediate in colivii este f5cut5 din miere, zah5r qi p5stur5. Aceast5 past5 are cam aceeagi component5 ca gi cea de rnai sus, ad5ugindu-se numai 7% p5stur5 scoasg dintr-un fagure, care se freac5 bine cu miere gi apoi totul se fr5mfnt5 cu pudra de zah5r pin5 se obtine un amestec consistent. Pasta se prepar5 cu 3-4 luni inainte de prim5var5 p5strind-o In borcane bine inchise g i ferite d e luming. fnainte

HRANA ALBINELOR

de a pune pasta in tuburile coliviilor de expeditia m5tcilor, ea se fr5mint5 bine intre degete; astfel se inc5lzegte putin gi se introduce ugor in tuburi. V.n. Expedidierea mcitcilor. I1 Hrdnirea de stimulare, a t i t de necesar5 pentru extinderea puietului in prim5var5 gi toamn5, este obligatoriu s5 se fac5 in localit5tile unde lipsegte culesul in aceste dou5 epoci din an. Albinele igi extind puietul numai dac5 g5sesc h r a n l in stup, or afar5 in natur5, sau oferit5 de stupar. Atunci ele hrgnesc matca rnai abundent cu Ijptigor, iar puietul se extinde in cuib. f n acest scop, apicultorul ofer5 albinelor afar5, sau in stup, o hran5 preparat5 fie cu miere diluat5 care dB rezultate foarte bune, fie cu zah5r aromatizat cu ceaiuri, fie sub form5 de zah$ir cristale care d 5 rezultate rnai hune chiar decit sub forma de sirop. fn principiu, orice fel de stimulare creeaz5 in stup o stare de excitare, de euforie gi bun5 dispozitie care are ca efect extinderea puietului in cuib. Mai mult chiar, s-a constatat prin observatii comparative cii in coloniile unde s-a intervenit cu o hran5 stimulativii, albinele aveau in gugi o mare cantitate de enzime fat5 de continutul gugilor albinelor din coloniile care nu au fost stimulate. Cum enzimele sint secretii glandulare foarte folositoare puietului, se intelege c5 in coloniile stimulate puietul va avea u n potential superior. Hr5nirea stimulativ5 nu trebuie f5cut6 numai atunci cind este nevoie, c5ci se poate ca unele colonii sub impulsul stimullrii, s5 intre in frigurile roitului. Hr5nirile de stimulare se aplic5 rnai ales la coloniile mediocre ca populatie - la care rezultatele sint mult rnai evidente fat5 de cele cu populatii mari. f n schimb observatiile au dovedit c5 in coloniile rnai puternice

HRANA ALBINELOR

224

si cu un cuib deja extins la iesirea din iernat, hranirea d e stimulare nu are un efect asa d e spectaculos. o La coloniile cu mari rezerve de hran5, d 5 rezultate foarte bune o stimulare mecanicci V.n . Tehnica apicolci, luna martie, stimulare mecanicg. fn general, hr6nirea stimulativ5 d e prim6var6 se incepe cu 50-60 zile inaintea aparitiei marelui cules, in raport de regiune. E a se repeta toamna, pentru ca albinele s5 creasc5 cel putin 2-3 generatii d e tineret, care s5 infrunte greut5tile iernii gi cele din viitoarea prim5var5. Desigur c5 f5cind hrgnirea stimulativ5 in prim6var6 rezultatele sint mult mai evidente pentru extinderea puietului. Atunci, albinele grisesc nectar, d a r mai ales polen proaspAt, iar hrana stimulativ5, d 5 un impuls mai mare acestei extinderi. In schimb in toamn5, albinele nu g5sesc nectar si polen decit intr-o m5sur5 mult mai redus5, natura are tendint5 spre potolirea ritmului d e creatie, totul incepe s5 se restring6, matca este obositii d u p s sase luni d e ouat, iar in colonie apare instinctul d e frinare a dezvolt6rii cuibului. De aceea pentru a determina albinele s5 nu-si incetineze ciclul d e reinnoire a generatiilor si a le d a impresia cB afar5 culesul nu a incetat, se face neap5rat o hrgnire stimulativ5, cu care ele sustin puietul din cuib, f5r5 s6 consume din rezervele d e iarn5. Atunci apicultorul introduce 2-3 faguri goi la mijlocul cuibului pentru ouat si incepe hr5nirea d e stimulare care d6 rezultate bune numai in aceast6 situatie. @ Hrcinirea stim uLa&&je toamn&dri rezultate bune mai ales in coloniile cu m5tci n5scute spre sfirsitul verii. Cind ins5 apar zile in care stupul d e control de pe cintar inregistreazg urc5ri d e 250-300 g nu este nevoie s5

HRANA ALBINELOR.

se dea hran6 d e stimulare, c5ci acest. mic cules este el insusi o stimulare pentru extinderea puietului. Deci stuparul trebuie s5 urm6reasc5 atent cintarul de control si intervine atunci cind sporul natural a incetat. Oricind s-ar face hr5nirea de stimulare, fie toamna sau primGvara, trebuie ca in stup albinele sri aib5 rezerve indestul5toare, singurele care le dau siguranta c5 puietul nu va r5mine f6rl hranri. De aceea, in primrivar5 si toamnci, stuparul trebuie s& fac5 mai intii o masiv5 hr6nire de aprovizionare in stupii far5 rezerre suficiente. Hrana se d 5 in fiecare sear5, citeva zile in sir, cite 2 kg, pentru ca apoi s5 continue cu o hrrinire de stimulare pin5 la aparitia culesului principal. V.n. Tehnica apicold, hranirea de stimulare, august, martie, aprilic, mai. Hrcinirea de stimulare in prim&vard trebuie facut5 cu m u l t l prudent5 incepindu-se cu cantitsti mai reduse in raport de puterea fiec6rei colonii gi extinderea cuibului. Este nevoie de o astfel d e m5surR p e n t ~ uca hrana data s6 fie consumat5 in intregime de puiet. De asemenea, stuparul trebuie s5 tin5 seam5 si de unele zile reci care se prelungesc adesea in prirniivarti. Dacl hr5nirea cu polen sau inlocuitor de polen s-ar d a permanent in cantitsti mari, albinele consumindu-le fgi incarca intestinul prea mult, iar acest abuz va avea urm5ri rele. Excesul d e albumin6 (ca orice exces) duce la consecinte grave, dintre care aici semnaliim deocamdaJ5 numai intoxicatia. V.n. Toxicosd. f n schimb, coloniile c5rora li se d 5 hran5 suplimentar5 de stimulare, afar5 d e ceea ce a u ca rezerv6 in stup, cresc larve mai bine dezvoltate. CercetBtorul 0 r o s i P a 1 1 a g5sit c5, de pildii, in coloniile cresciitoare d e m5tci hr5nite suplimentar

-

HRANA ALBINELOR

225

larvele la 3 zile sint rnai grele cu 10-32 mg, iar cele d e 6 zile sint rnai grele cu 2,09 mg fafri d e cele nehr5nite. Orice fel de stirnulare va incepe cu doze reduse, d e 200-400 g la 2-3 zile o datii, oprite dup5 o s5ptlmin5 tji reluate apoi, c5ci albinele depozit e a z l aceast5 hran5 in mod obipnuit in fagurii din mijloc, unde esle mai cald, deci tocmai acolo unde trehuie s l se extind5 cuibul. Dac,? aceastii hrlnire se face la inceput cu intreruperi, adic5 o siiptlminfi se hl5negte gi alta nu, albinele vor consuma in cea d e a doua s l p t l m i n l prisosul qi vor avea loc s5 ext8indii c u ~ b u l acolo , unde ele a r fi pus 11rana. Aceastri m5surii ins6 nu se va respecta decit in primele 2--3 slptrimini de la inceputul hrgnirii de stimulare, apoi ea se v a continua marind numlrul zilelor d e hr5nire in detrimentul celor de pauz5, ciici pe m5sur5 ce cuibul se miiregte, albinele consum6 rnai repede dozele date, pin5 se ajunge ca dupri o lun5 d e la inceperea primgverii ea s5 se dea zilnic. f n unit5ti socialiste mari operatia e greu d e fricut, de aceea se recomandl stimularea la 3-4 zile d a r cu c a n t i t l t i rnai mari. I n functie d e substanla cu care se face hrlnirea se face qi dozarea. Pasta cu plstur5, miere cristalizatii tji f5in5 d e soia degresat5, se va d a albinelor o d a t l pe s5pt5min5 cite 500 g d e fiecare d a t l . Cind ins5 se dri sirop d e zah5r cu drojdie sau lapte, dozele sint mai mici qi se d a u la intervale mai scurte. Este bine ca in prim5var5, numai in primele zile ale hr5nirii d e stimulare, s 5 se adauge in sirop cite 100 000 U.I. penicilin5 la litrul d e sirop ce se servetjte la trei zile gi cel mult de trei ori, dupa care hrlnirea d e stimulare continua f5r5 nici un amestcc cu antibiotice. Hrlnirea d e stimulare se face

- --

HRANA ALBINELOR

in douri feluri: afar5 din stup, deci in naturli, gi in ir~teriorul~ t i ~ ~ i l l t ~ i . @ Slinlzclarea in nalurci, in afura stupului, cu polen pulbere o poate face numai stuparul carc fiind cu totul izolat intr-un Ioc perfcct adfipostit, hriineqte albinele sale lie cil p ~ l c n , sau in lipsa acesluia cu inlocuitori d c polen asezati in stupin8 putin mlri departe, feriti d e ploaie ,si vint. Polenul adunat in var5 de albine qi colect a t , bine uscat, sc pulverjzeazii fin cu ajutorul unei ripnite eleclrice. In ljpsa acestui polen se poate folosi cel d e porumb, iar cind qi acestn Iipsegte, pot fi folosiji inlocuitori de polen ca: drojdia uscala gi pulvcrizal5, lapte praf sau f5in5 d e soia degresat5 bine uscat5. C. L . I; a r r a r recomandri in aceast5 privinf5 rnai multe formule gi anume: patru parti f5in5 dc soia cu o parte lapte praf, sau nouti pRrti f5in5 d e soia ~i o parte d e drojdie, sau gase p l r t i fain5 de soia, cu o parte drojdie furajerg pulverizat5. Amestecul se pune intr-un capac d e stup intors cu gura in sus aqezat la soare ling5 un zid cald, ferit de vint. Cu citeva picHturi d e miere puse din loc in IOC, pe suprafala stimulentului pulverizat, se atrag albinele din stupin5, care duc repede in stup aceasti pretioas5 hran5. Se pare ins5 c5 tot H a y d a k este cel care a g5sit cea mai bun5 formu15 d e hranri stirnulent5 afar& in naturA in stare uscat5, r r i n urmjtoarca combinatie: lrei parti friin6 d c soia degresat5, o parte drojdie uscalH gi o parte lapte praf degresat. e Stimularea in naturci cu sirop de miere sau de zaha'r; mierea se ofer5 albinelor diluat5 cu 56% ap5. f n lipsa mierei se d6 sirop de zahBr in proport i e d e 4C-45%. Hrana se pune l a o distant8 de 15C-200 m d e stupinil, intr-o poianl de pildure, sau ir-tr-un

HRANA ALBINELOR

~- .

lan cu o culturi oarecare. E a se toarnl in uluce de lemn peste care se intind betigoare care plutesc gi nu l a s i albinele s5 se inece. Acesta este cel rnai bun mijloc d e stimulare cici, in primul rind albinele au impresia unui adevirat cules, ceea ce contribuie la o stare euforici, creind in colonie acea excitatie a culesului despre care am amintit rnai inainte; atunci m ~ t c a este h r i n i t i din belgug, ceea ce se va traduce printr-o cregtere mare a numirului culegitoarelor. f n a1 doilea rind, faptul c i albinele duc in zbor rnai de departe acest pseudo nectar, ii incorporeazi in zborul de intoarcere la stup, substante organice foarte folositoare pentru transformarea lui calitativi, f a t i de cel pe care albinele il iau din hriinitorul aflat in stup. Albinele inapoiate de la acest cules intens cu gugile pline de hrani, incep s i faci dansurile caracteristice culesului ca gi cind a r aduce nectar din flori. f n stup se creeazi astfel o reactie deosebitii care determ i n l mstca s5 depuni gi rnai multe oui. Siropul de miere sau de zahir d a t albinelor pentru stimulare in naturd nu trebuie s5 fie prea dens ciici acest lucru determini albinele la furtigag; densitatea lui s i fie mici, de cel mult 400 g.la litrul de a p i . Apicultorii italieni care fac curent astfel de hriiniri stimulative dilueazi siropul orientindu-se dup5 frecventa albinelor la hrinitor: cind ele sint putine ca num5r inseamnii cd solutia este prea apoasi vi deci proportia de zahir trebuie mar i t i ; dacg vin prea multe albine gi sint nelinigtite, este semn c i s-ar putea Pncepe un furtigag in prisaca qi in acest caz se dilueaz5 solutia. Eqte bine ca stimularea in n a t u r i s i se organizeze chiar acolo unde se gtie cd va fi viitorul cules de primivari,

226

HRANA ALBINELOR

cum a r f i de p i l d i la pldurea d e salcfm unde obignuit se transports stupina in pastoral. f n acest caz transportul se va face devreme, dupii 20-25 martie ca stimularea s i inceapi cel putin cu 50-60 de zile inaintea aparitiei culesului mare de la salcim care este in jurul datei de 16 mai. Albinele vor putea culege in linigte siropul d a t chiar in zilele cind in alte stupini din afara padurii albinele vor sta strinse in stupi din cauza frigului gi vinturilor tari. Cantitatea totalti d a t i pe zi va fi in raport d e numirul stupilor aflati pe vatra respectivii, fgri sii depiigeasci 230-300 g pe zi de stup, a d i c i a t i t cit trebuie unei colonii ca s5 gi-1 consume f i r 6 s5-1 depoziteze ca rezervl. f n felul acesta cind va apare marele cules mierea din faguri nu Ira avea in ea nimic din hrgnirea stimulent5 cu zah5r. Operatia se face la ore fixe gi rnai spre seari, cind albinele din alte stupini mai deptirtate s-au retras spre casi, iar cele proprii il duc repede in stup gi au t o t timpul s5-1 prelucreze in cursul noptii. Desigur cd intr-o astfel de hr5nire sint dezavantajate coloniile rnai slabe, cu un numiir d e culegitoare redus, or aceasta este tocmai un bine, ciici conservi energia acestor colonii. Situatia se va echilibra ugor de ciitre stupar care la citeva zile ia de la stupii puternici cite u n fagure cu sirop depozitat gi-1 d i coloniilor slabe ping ce ele se intiresc, ajutate concomitent gi cu puiet c i p i c i t . 8 Spre toamn5 hrinirea stimulativti in natur5 se mai face yi cu ajutorul sucurilor jructelor zaharate cum sint pepenii verzi. Apicultorii sovietici folosesc anume varitsti de pepeni verzi care au un p r o c e ~ tde peste 12-14s zahiir, taie felii gi le Pntind pe sclnduri i n prisacii. De citeva ori pe zi reinnoiesc tiietura feliilor pentru a

HRANA ALBINELOR

227

pune la dispozitia albinelor alt rind d e celule cu suc zaharat. !$i la noi apicultorii din nordul regiunii Dobrogea mai ales stuparii lipoveni fac adeseori hr5niri de stimulare cu suc de pepeni, dar intr-o mic5 m5sur5. f n regiuni cu livezi albinele de asemenea se stimuleaz5 natural cu fructele prea coapte gi cr5pate. Acolo unde ins5 albinele fntr-adev5r g5sesc substante dulci gi se stimuleaz5 activ, sint regiunile viticole cu vite nobile. Viile cu produc5tor direct sfnt adeseori neglijate de albine. Strugurii bine copti au un procent insemnat d e zahgr, d e la 14 la 20%. Viespile sint premergatoare albinelor fn sfigierea bobitelor cu mandibulele lor zimfate, puternice gi ascutite. Albinele nu pot rupe pielita bobitei, mustul ce se scurge este luat cu grab5 d e albine gi dus in faguri unde este transformat in miere. Acest cules din natur5 , favorizeaz5 in toamn5 extinderea cuiburilor. e Hrcinirea de stimulare in interiorul stupului. Aceasta se face intotdeauna cind cea in n a t u r l nu se poate aplica, fie cii sint in imprejurimi alte stupini, fie c5 timpul de afar5 este potrivnic zborurilor. Albinele sint nevoite atunci s5 stea in stupi, la adiipost, gi cum totugi extinderea puietului nu trebuie intreruptii, ci din contra, mereu extins5 pentru a avea la timp culegiitoare suficiente, hr5nirea se face in interiorul stupului. Aceast5 hr5nire se execut5 in mai multe feluri: prin desc5p5cirea fagurilor agezati dincolo d e diafragm5; prin pulverizarea ramelor cu sirop printre faguri sau pe suprafala de sus a lor ridicind ugor podigorul; prin hr5niri cu sirop, cu ceaiuri, sau cu miere; cu pasta cu polen sau p5sturii amestecatii cu miere cristalizatii; cu sirop amestecat cu unele substante

HRANA ALBINELOR

proteice fnlocuitoare ale p5sturii cum sfnt: drojdia de bere, praful d e lapte, f5inuri diferite, glicerofosfat, uree gi alte substante protcice. S5 le descriem mai jos pe fiecare, pentru ca apicultorii sti le aleag5 pe cele care le convin. o Stimularea prin faguri cu miere desc6pcicilii nu este la fel cu cea descri~6 la hrinirea de necesitate. Acolo se d5deau coloniei o data 2-3 faguri plini cu miere pugi in cuib, pe cind la stimulare se pot folosi faguri cu mai putin5 miere, pe care apicultorul o desc5p5cegte din 4 in 4 zile pe o suprafat5 de 2-3 dm2 gi o pun dincolo de diafragm5; albinele, trecind pe sub diafragm5 iau mierea desc6p5cit5 yi o transport5 in fagurii cuibului formind coroane in jurul puietului. Albinele transport5 mai ugor gi deci se stimuleazii mai activ cPnd duc hran5 stimulativ5 in cuib printr-un orificiu de 1,5-2 cm diametru f5cut-la treimea inferioar5 in diafragmii, decit dac5 o duc pe sub aceasta, deci printr-un loc cu o temperaturg rnai sc5zut5, rnai ales intr-un timp rece, cind ele eziti s5 coboare. La coloniile slabe, cu putine albine, fagurele desc5pBcit se punechiar lfng5 cuib, anume pentru cii pe timp rece albinele nu mai iau mierea din partea neocupat5 a stupului qi deci hr5nirea stirnulent5 sub aceastii form5 nu-gi atinge scopul. Desc5pgcind o dat5 la patru zile cite 3 dm2de fagure, albinele vor fi stimulate cam cu 250 g de miere ceea ce este suficient pentru orice colonie. Desc5~5cirease face cu furculita special5 de descgp5cit sau cu un cutit hine ascutit gi cald. Desc5~Bcirealagurilor nu se Tra face in slupin5, ci in depozitul de faguri. Mai este gi un a l t fel de a oferi albinelor fagurii cu miere desciipilcitii: ei se pulverizeazti pe deasupra cu apti ctildu$Zi qi se aqazti culcati p e deasu-

HRANA ALBINELOR

228

pra ramelor cuiburilor. Dedesubtul lor se pun gipci pentru ca albinele s i poat6 circula gi s6 ajungi bine la celulele cu miere de deasupra lor; peste faguri se intinde o mugama sau o foaie de polietilentl, iar deasupra se agazi o saltea de tifon in care se pun paie, talag sau cilti de cinepi, ca s i t i n s de cald coloniei. a Slimularea cu sirop si drojdie. La sirop se va adiuga drojdie lichefiat5, in proportie de 50 g drojdie proaspiti sau 12 g drojdie uscati la fiecare litru de sirop. Siropul se prepars astfel: se fierbe cantitatea de ap5 necesara pentru toti stupii cesint de hrinit, socotind c i zilnic fiecare st,up va primi o dozi de minimum 200 g sirop. Se incepe ins5 cu o dozi de 100 g timp de citeva zile gi apoi se mtiregte. Se va tine seama c i pentru obtinerea unui litru de sirop cu o concentratie potrivit6, in astfel de hriniri sint necesari 650 ml ap5 gi 650 g zahgr; apa clocotiti se d i de o parte de pe foc gi se adaugi pe incetul zahirul invirtind lichidul cu o linguri lungs, pentru ca zah5rul s5 se topeasci complet ; drojdie proaspiti din cea pentru piine se frimintil separat cu 2-3 linguri de zahir tos intr-un castron de portelan sau de tab15 zmtiltuiti, cu dosul unei linguri de lemn; drojdia se lichefiazi de la sine fiicindu-se ca o smintini. Se pune apoi lingi o sobi cald5 pin5 incepe sri fermenteze, apoi se toarni peste sirop gi se pune din nou la un foc iute, clocotind impreuni 2 - 4 minute pentru distrugerea fermentilor. Se d g l a o parte t i cind este inci caldi se adaugi de fiecare litru de sirop 500 g miere putin incilzitg inainte, pentru a se amesteca bine cu siropul. Siropul se d i albinelor cald, cici in felul acesta este si rnai stimulator gi ele 11 consumi repede. Deoarece, ca orice

HRANA ALBINEMR

substanti albuminoidi, in afar5 d e polen, siropul acesta nu se poate pistra in bune conditii in stup, cantitiitile administrate o data vor fi reduse. Cantitatea de drojdie trebuie sg varieze in functie de perioada de hrinire impreung cu cantitatea de sirop d a t i , incepind cu 10 g drojdie ping la cel mult 50 g la litrul de sirop. e Ceaiurile stimulative nu numai cii stimuleazi, dar ele au gi proprietgti medicamentoase, mai ales in bolile aparatului digestiv, cum sint diareea, constipatia etc. Preparate separat se adaugi in sirop, impreuni cu o cantitate de miere. Ceaiurile se dau zilnic calde gi in mici cantitati; temperatura potriviti este cea a vasului cu ceai atit cit poate fi tinut in mfini f i r 5 a frige. Siropul se face d u p i formula urmlitoare: la 1,5 litri a p i co fierbe se adaugi 1,5 kg zahir care se dizolv5 rezultind deci 2 1 sirop. Separat se preparg infuzia de ceai, V.n. Ceaiuri. Se strecoarR gi se toarni in sirop; se mai adaugA douii lingurite de miere, deci cite una la fiecare litrudelichid. SA nu se faca greseala de a se pune plantele la fiert, ci turnind peste ele apa in fierbere, se va face o infuzie. In privinta plantei c o d a pricelului gi cireia prin Banat i se mai spune alunele sau sorocinR, s i se culeagg numai din cele care au florile albe, c5ci rnai sint dou5 varietiti cu flor; galbene gi altele roz; acestea din u r m i nu sPnt bune pentru ceaiurile albinelor. Ceaiul sri fie proaspit ficut. e Hranii din sucuri de legume amestecate cu sirop de zahir, d i rezultate foarte bune. Multe din ele contin fitoncide V.n., care distrug multi microbi nocivi din intestinul albinelor gi astfel le prelungegte viata. De pildi, cercetitorul N.S. K u 1 i c o v a stabilit c5 25 g suc de ceapi la litrul de sirop cu care se hrsnesc albinele le prelun-

HRANA ALBINELOR

229

gegte viata pin5 la 87 gi chiar 93 zile. Hrlnirea poate fi prelungitg oricit f5rg risc. Cu aceeagi cantitate de suc d e usturoi s-a prelungit viata albinelor pin5 la 65 zile, dar dac5 s-a d a t f5r5 intreruperi, durata lor de viat5 a sctizut la 13 zile. Sucul se obtine trecind leguma respectivti peste o rtiz5toare de zarzavat. Pulpa obtinut5 se preseaz5 intr-o mic5 pres5 din cele folosite de gospodine la prepararea bulionului. Sucul se trece apoi printr-un tifon gi se amestec5 cu siropul. Sucul de morcov se d 5 in doz5 de 100 g la10 litri sirop, dar cu intreruperi. e Hrdnirea de stirnulare cu zahdr tos. Zah8rul tos se d 5 intr-o cutie cilindric5 cu o capacitate de 8 litri in care se toarn5 5 litri ap5 gi 5 kg zah5r; capacul din tab15 se ingurubeazg ; el are o t5ieturii circular5 in diametru de 6 cm pe care se lipeyte cu cositor o sit5 de alamti cu 28 fire de sirm5 la cm. Peste sit5 se pune provizoriu o pinzii intinsti, rgsturnind pe palmi cutia cu zah5r yi ap5, care se clatinti bine pentru ca zah5rul s5 se umezeascZ gi s5 se decanteze pe sit5. Atunci cutia se pune pe gaura de hr5nit a podigorului, retrtigind fn prealabil plnza. Albinele sug siropul ce trece prin s i t i , hrinindu-se puietul f5rti pericol de furtigag. Sub form5 de cristale zah5rul tos se d 5 in jgheabul .ramei hr5nitor agezat ling5 cuib sau agezat pe un carton ce s t 5 peste letigoarele silperioare ale ramelor, deci sub podigor. Astfel ei pot da o data cite 1-1,5 kg zah5r pentru o perioad5 rnai lung5. Coloniile puternice PI consum5 rnai repede decit cele slabe, care citeodatti chiar 11 gi elimin5 din jgheab; cu vremea ins5 gi ele se deprind cu astfel de hrinire recornandata mai ales in prim5verile reci, cu conditia ca sti

HRANA ALBINELOR a

fie impachetat cuibul, iar numllrul de rame rnai redus. Albinele sltnt atrase la hranitor, stropind suprafata zahtirului cu o solutie de ap& cu miere, sau chiar numai cu ap5 simplti, dar s5 aib5 acolo o lingwitti, de miere pus8 in jgheab. Pentru completarea cu albumin5 a hranei, se adaugti 5% praf d e lapte. Albinele dizolv5 zah5rul cu secretia glandelor toracice gi faringiene, ceea ce determin5 ca in sirop s5 se inglobeze un procent de diastaze de trei ori rnai mare decit in mierea de flori, rnai ales cind zahirul e din cel cu cristale mici. Siropul acesta este asemBn5tor in mare parte cu mierea. Totugi munca de transformare a zahtirului in miere uzeaz5 albinele ceva rnai mult decit hrsnirea cu sirap, care este rnai aproape de hrana natural5. f n Germania sezonul apicol se consider5 terminat la jum5tatea lunii iulie gi stupii se hr5nesc stimulent cu zah5r cristale gi 5% lapte pulbere pin8 la 1 septembrie. In acest timp albinele preg5tesc contingente insemnate de albine tinere. Ei orinduiesc inc& de atunci cuibul de iarnl, iar d a c i rezervele nu sint indestultitoare, completeaz5 diferenta cu sirop de zahtir in proportie de 3 1 apg 2 kg zahar dind odatti 12 kg. Realimentarea o fac prin sita podigorului, pe cartonul ce stti peste spetezele superioare ale ramelor din cuib. Acest fel de hr5nire elimin5 furtigagul, iar dup5 observatiile cercet5torului american G.H . C a 1e, dat5 In prim5var5, reduce mult roitul. Aceast5 hrtinire se face mai ales pe timp cald, c6ci albinele iau zahgrul rnai repede gi rnai ales in coloniile puternice; cele slabe il, iau prea incet gi deci rezultatele stimultirii nu se prea v i d . Dupti datele publicate in revista german5 ,,BiennenvaterU nr.

HRANA ALBINELOR

230

3, 1957, reiese cii albinele astfel stimulate au crescut cu 11 308 celule cu puiet rnai mult, fat5 de stupii martori c8rora nu li s-a fiicut aceast g hrrinire. Deci s-a realizat in colonie in felul acesta 1,100 kg albing culeggtoare. Rezultate gi rnai bune cu aceast8 hrgnire uscats cu zah5r s-au obtinut atunci cind la 1 kg zahsr pudrg s-au adgugat 50 g lapte praf degresat in proportia argtatg mai sus, oferitg albinelor intre dou5 culesuri. Aceasta se intimplg intre terminarea culesului de la salcim ce are loc obignuit la 15- 20 mai gi inceperea culesului de la tei, care are loc, dup5 30 de zile. In aceastg perioadi, dacg albinele sPnt stimulate cu hrani uscat5, se mentine starea lor de activitate, iar matca nu-gi rnai mic~oreaz5 ouatul. Astfel se pregritesc albine tinere pentru culesul de dup6 tei, datoritg albuminei bogate pe care ele o ggsesc in praful de lapte smintinit, amestecat cu zali5r. e Hrdnirea de stirnulare cu lapte d 5 rezultate bune, folosind formula urmgtoare: se incglzegte 1 litru lapte pfn8 aproape de fierbere, adicg 60" f8r5 sii clocoteasc8; atunci se pune pe fncetul zah8r amestecind bine ping se dizolvii. Apoi se ]as5 si5 se rgceasc8 ping la 40". Se oferg albinelor la inceput cite 50 g, mgrind cu fncetul doza zilnic5 ping se ajunge la u n consum d e 300 - 320 g pe mBsurg ce puietul se extinde. Cind in loc de zah5r se folosegte mierea rezultatele sint qi rnai bune. Formula este urmgtoarea: un litru lapte integral proaspgt se fierbe cu u n litru apii; cind s-a rBcit ping la 30°C se adaugg un litru d e miere (1,450 kg). Se dii cite 250 g la inceput sau 500 g la d o u l zile. e Hrdnirea de stirnulare 'cu fdind de soia degresatg ~i alte substante

HRANA ALBINELOR

stimulente este cea rnai rBspindit5, in diferite formule: unii folosesc Base p5rti fain3 de soia qi o parte drojdie uscat5 bine amestecat5 gi legat5 cu miere groasg ca o pastii; altii folosesc reteta urm6toare: 1,250 kg miere, 400 g fginii de soia, 400 g drojdie uscat5 gi 1,600 kg zahgr pudrg, ca o pastg; altii fac u n amestec din nou5 p5rti filing de soia, o parte drojdie uscat5 d e bere qi zece prirti miere sau gase plrpi f8in8 d e soia, trei pgrti lapte praf smintinit, o parte drojdie de bere pulbere uscat5 qi zece piirti miere; alt amestec este fscut din 300 g fging de soia impreung cu 100 g praf de lapte, 100 g drojdie d e bere uscat6 gi pulverizatg, 50 g pgsturg sau polen uscat qi pulverizat, se amestecii cu 1,350 litri sirop, f8cut din 600 g zah3r la 1 litru apg. F o r m u l a l u i C a l e : 75 piirti fgin6 de soia degresatg, 25 pgrti po]en gi 400 g miere sau sirop dens. El hrgnegte fiecare colonie cu astfel d e turte in proportia adoptatii d e F a r r a r, dind fiecrirei colonii 3-4 t u r t e de cite 900 g in t o t sezonul, cu rezultate foarte bune. F o r m u l a l u i F a r r a r : La 60 g polen se adaug5 150 g apg, apoi 300 g zahgr gi se freacg bine pfnii la o completg amalgamare. Atunci s e adaug5 incet 150 g fain3 d e soia degresatg, amestecind totul perfect. Se obtin astfel 690 g de amestec, care d a t albinelor sub form5 de turte, puse sus, peste rame, sub podigor, ajutii sii se creascii 5 000 d e albine tinere. Cind polenul a fost rnai intljl muiat cu apg caldii Intr-un vas, qi numai dup5 aceea s-a adgugat siropul gata fgcut, rezultatele au fost gi rnai bune. F o r m u l a l u i H a y d a k : 100g polen fmpreung cu 300 g f8inii d e soia degresat5 se amestecg cu 800 g

HRANA ALBINELOR

231

HRANA ALBINELOR

sirop dens 'de zahir ficindu-se un tia lui, nu poate s l egaleze continualuat care se d i albinelor sub formi de tul gi substantele plsturii preparate t u r t i . Cu un kg de t u r t l astfel prepa- de albine din polen. Plstura zdrorat5 se obtin 6 000 de albine tinere. bit6 gi f i c u t l pulbere, amestecati e Hrdnirea stimulentd uscatd. Cer- cu miere ugor cristalizati, aga cum cet6torul H a y d a k M . a fscut s-a a r i t a t rnai inainte, rimine cel unele PncercZiri reugite de amestecuri mai bun fel de a ajuta albinele in uscate de fiin6 soia, cu alte produse primivari cind le lipsegte p6stura uscate; rezultatele fiind foarte ins- in stup. In general substantele inlocuitoare tructive sint redate in tabelul 2. Rlloacltatea lllerltelor retete de amestecurl uscate contlntnd liilna sola asupra dezvoltiirli colonlel de alblne

Substante adgugate la faina de pentru hrana albinelor

Praf de lapte Polen Drojdie medicinal% Drojdie o b i ~ n u i t i(praf)

c f t e celule cu puiet au capacit

1 273 1238 2 400 2 150

Eficacitatea substantelor de polen Ctte celule cu puiet deschis Procentul de Procent total mai erau la Total celule celule cu puiet a1 celulelor cu terminarea puiet capacit cu puiet capacit experientei g i deschis %

1 046 702 1 144 2 231

Din datele obtinute d e Haydac se vede c i f5ina de soia in amestec cu drojdia uscati determini o cregtere de doui ori mai mare a puietului din stup, decit atunci cind se amesteci cu polen. Dar stocajul de lungi d u r a t i a drojdiei fi micgoreaz6 eficacitatea. In schimb dindu-se f6ina de drojdie cu polen, rnai ales la sfirgitul celei de-a doua gi a treia decad6 a experientei s-a dovedit c i puietul crescut, a fost d e patru ori'mai mare ca numir, fat6 de cel hrinit cu f i i n i de soia amestecati cu praf de lapte. De asemenea fiina de soia degresat6 prin dizolvare la temperaturi inalti qi uscatl, c i reia nu i se l a s i rnai mult de 5-7% grisimi, este buni, rnai ales cind se d i 'in amestec cu alte componente. F l r 5 indoiali cri oricit de bun ar fi inlocuitorul de polen gi combina-

2 324 1 940 3 584 3 845

1,o 2,o 2,o 1,7

1,2 1,o 1,o 2

de polen care se dau in hrana de stimulare, sint bune dacg se oferi albinelor in conformitate cu prescriptiile aritate rnai sus. Nu trebuie s6 se mireasci dozele de combinatii, cici se poate ajunge la rezultate diametral opuse. De pildi, laptele din care s-a scos smintini sau laptele transformat in pulbere, nu trebuie s i depigeasci proportia de 5% in diferite amestecuri, cici altfel devine toxic pentru albine. In timpul primriverii, pin5 apare polenul nou in flori, rnai ales cind in stup nu sint rezerve, albinele cautii s6-1 inlocuiascri cu alte produse sau compugi ce le gisesc sub formi de pulbere naturals. Ele se agati de orice bsnuiesc c i le-ar fi de folos in aceasti directie. Autorul a vizut albine avind In cogulete pulbere f i n i de la rumegugul unui fieristriiu, OF

HRANA ALBINELOR

232

praf d e cirbune, uneori t i argilii pulverizats, fsin5 d e la mori etc. Unele din aceste substante au ceva hidrati de carbon gi azotati in ele. I I I . Hrdnirea medicamentoasd se face atunci cfnd unele colonii prezinti unele semne cri ar fi bolnave dup5 cum este cezul cu Nosemoza, Constipa?ia, Diareea, Loca etc. V. n. respective. Hrinirea medicamentoasi se face cu mare atentie. f n primul rind trebuie executate analizele d e laborator la probelede albine moarte luate din stupii prisiicii, pentru a gti in fata cirei boli ne aflim. Atunci se va aplica exact medicatia specific5 bolii respective, medicatie care la albine se dti o d a t i cu hrana, fie prin pulverizarea intregii colonii cu sirop medicamentos, ca apoi, albinele lingindu-se reciproc s i ingereze medicamentul , fie d a t direct in hrana pus5 in faguri, sau in hrlinitoare. f n s i ,si aceasti hran5 trebuie s5 a i b l yi componente care s i ajute medicamentului sii-gi atingii scopul. De pildii, in nosemozii, unde se observl c i albinelor le lipsesc rezervele de corp gras, se vor adiuga neapirat siropului medicamentos gi substante proteice. Cum ins5 parazitului Nosema apis, fn unele imprejuriri, fi convine aceasti hranli, apicultorul va adiuga in sirop gi substante care frfneazi evolutia planontilor gi merontilor V.n. Nosemoza. Aceste substante sint vitaminele, care lor nu le convin deloc. Deci in s'iropul cu medicamentul prescris se vor adiuga proteine dar gi suc de legume, i n special suc de ceapi, care are multe fitoncide yi vitamine. Aceasti hr5nire va alterna cu ceaiurile medicamentoase, care dau rji ele u n sprijin efectiv medicamentului specific din sirop.

I-IRI$CA

IV. Hrdnirea de atracfie Pn aer liber se practici in anumite imprejurgri gi se face tocmai pentru a distrage albinele de la furtigag; d e pildi, cfnd se face o extractie d e miere intr-un timp in care nu se rnai glsesc flori cu nectar, iar albinele il caut5 oriunde. f n atari imprejuriri, albinele sint atrase departe de stupin5 printr-o hrlnire cu sirop mult diluat, aseminitor cu nectarul, sirop ce se d i albinelor in adipitori. V. Hrdnirea de dresaj se face atunci cfnd se urm5regte polenizarea unei anumite culturi cu ajutorul albinelor. V.n. Dresajul albinelor.

HRIVCA griu negru, griu tiitirisc, titarca, Fagopyrumsagiltatum (Gilib.) sau Polygonum fagopyrum L. este o plant5 de culturl agricoll care altiidata se cultiva gi la noi, pe suprafete mult mai mari. Acum se mentine numai in nordul Moldovei. Planta face parte din familia Polygonaceae cu tulpina dreapt5, ramificat5, adeseori de culoare rogie; are frunzele terminate printr-un virf ascutit gi lung; florile sint roz sau albe, dispuse i n raceme. Ele dau polen gi nectar. Fgr5 interventia de afar5 a albinelor sau altor insecte, rimin multe flori sterile. f n schimb dupti observatiile cercetiitorilor, atunci cPnd intervin albinele, procentul de fecunditate poate atinge 95%. Productia de miere la hrigc5 este de circa 30-40 kg/ha. Stupinile trebuie aduse cu putin inainte ca sri fnfloreasc5 cultura, ciici obignuit in prima jumitate a fnfloririi, productia d e nectar d 5 70% din toata perioada, iar procentul de zahgr este mai mare. Mierea nu este de o calitate superioarii pentru consumul direct, cici se prezinti viscoasi gi d e culoare inchisl. In schimb se folosegte mult la prepararea turtei dulci,

HRUSKA FRANCISC

233

HYMENOPTERE

cgreia Pi d i o savoare deosebiti. De Din acest mare ordin fac parte asemenea, mierea, desi cu o prezen- albinele, furnicile, viespile, bondarii tare nu prea aritoasi, are o valoare etc., care obignuit triiesc in asociatii alimentari de prim ordin, cici anali- mai mult sau mai putin organizate. zele au gisit c i in 100 g miere de hrig- La furnici gi albine s-a ajuns la forc5 se gisesc: vitamina C 2,s micro- marea instinctului de asociere gi de grame, vitamina P P - 130 microgra- apirare pentru viata In colectivitate ' - 130 micrograme, precum si la o minunat5 organizare me, vitamina IV vitamina B, 62 micrograme. Florile a muncii, factori care au format gi de hrigci dau mult polen care are un au cimentat coeziunea lor. In cadrul Hymenopterelor albinele fnsemnat procent de rutini, in proportie de 6,3%, ceea ce il face mult ciu- gi furnicile sint cele mai evoluate ca t a t in preparatele farmaceutice. Api- ordine ~i arhitecturi. De pildai tercultorii care stau in preajma lanurilor mitele zburitoare igi fac locuin$ele cu de hrigc5 gi se ocup5 cu colectarea etaje scobite in lemn sau p5mPnt. polenului, vor p5stra produsul sepa- Cind folosesc pimintul la construirea locuintei, il cimenteazi cu ajutorul rat valorificindu-l ca atare. Perioada de vegetatie a plantei unei salive, dindu-i o astfel de trilipin5 la inflorire este de 45-50 zile nicie, incit vremurile vitrege cu greu gi infloregte timp de vase s i p t i - le pot distruge. Sint apoi furnicile australiene, eutermele, precum gi termlni. Cultura plantei reactioneazi bine la mitele din Africa, care-gi cl5desc cuibul de 4-5 m iniltime, de par adev5o agrotehnici superioaril. rate sate. 0 alt5 specie de furnici HRUSKA FRANCISC, 1819-1888, a produc chiar miere ca gi albinele, pe inventat in 1865 extractorul de miere, care o depoziteazi Pn camere s5pate in inventie care a deschis apiculturii mari p5mPnt. Acestea trgiesc Pn Mexic. La mai toate Hymenopterele, mama posibilititi de rentabilitate. Pins la el fagurii se tiiau din rame gi se stor- coloniei ce se fecundeazi cu unul sau ceau pentru a le scoate mierea, ceea citiva masculi este capabil5 3-4 ani ce era o mare pierdere pentru apicultor s5 depuni o u i fecundate. La unele furnici matca triiegte chiar 10 ani, qi colonie. asigurind colonia in toat5 aceastil duHUBER FRANCOIS, 1792-1894, ves- rat5 de timp cu noi generatii tinere. t i t cercetgtor ?i entomolog elvetian, Ele au in general un instinct a1 ordicare degi igi pierduse vederea de tinir, nei ~i cur5teniei remarcabil gi chiar a adincit mult problemele vietii albi- foarte dezvoltat la unele specii; astnelor, publielnd lucrgri de o mare fel furnicile se spa15 unele pe altele, valoare gtiintific5, care gi azi slnt re- iar albinele nu permit nici cea mai cunoscute ca atare. A fost ajutat in mici necurgtenie in stupul sau pe opera aceasta de asistentul s5u Fr. Bur- corpul lor. Toate au un ascutit simt a1 prevederii, adunindu-gi fn locuinte nena. hrana chiar mai mult dectt au nevoie. HYMIENOPTEBE, sint insecte care fac Simtul proportiilor este remarcaparte din ordinul cu acelagi nume, bil. Cel a1 directiei gi distantelor este care fnseamni ,,cele cu aripi membra- exceptional gi precis. Este destul s5 se migte un stup numai cu 10 cm din noasecc

.

HYMENOPTERE

234

HYMENOPTERE

locul s5u, pentru ca albinele la rein- Acestea din urm5, ca s5 hrineascg toarcere, s i tragi exact la locul ocu- puii cu lapte ce singure nu gi-1 pot pat in spatiu de urdinig, fnainte ca produce, aya cum fac albinele, tin in stupul s i fi fost deplasat. Furnicile furnicar, in spatii anume rezervate, par& ar avea o busoli ce le-ar ar5ta nigte purici de frunzi care bine hrimereu buna directie de urmat, pe niti, excret5 un lapte, cu care fngridrumurile mereu paralele, cu unghiuri jesc qi cresc puietul in furnicar. Masculii, la mai toate hymenopteperfect drepte, iar viespile qi albinele fqi recunosc locuinta de la mari dep5r- rele sint fnzestrati cu organe sensoriale foarte dezvoltate, pentru ca din det5ri. pgrtare s5 simti femela qi deci impereInstinctul de asociere, cft qi eel de cherile s5 se faci intre perechi situate atagament pentru colectivitate, este la distante mari. remarcabil. Grija cea mai mare o au Pe scurt, acestea sint caracteristipentru progeniturg, cici ea constituie cile generale ale ordinului Hymenopelementul de continuitate. De pildi o terelor, din care de-a lungul sutelor de albini doici viziteaz5 larvele de 1 725 milioane de ani, s-a diferentiat gi alori fn 24 de ore, iar furnicile la fel. bina.

I A m A NEAGRA. V.n. N e g r u ~ . IARBA SARPELUI, ochiul mitei, ochiul

veveritei, viperins, Echium vulgare L. din fam. Boraginaceae este o plant5 vivace, erbacee una din cele mai melifere. Tulpina sa, de la 0,50-1 m este piiroasii, de culoare verde-inchis, cu numeroase pete. Are frunzele in form3 de lance cu marginile putin p5roas.e. Florile sint dioice, poligame, dispuse in raceme scurte, de culoare albastr5-deschis5 citeodat5 rogii gi chiar albicioase, cu cite cinci stamine; una din ele st5 putin orizontal, astfel cii albinele se agaz5 pe ea gi pot cu uqurint5 sii ia nectarul din adfncul corolei. Planta nu poate fi fecundatii decit prin polenizare incruciqatii, c5ci obiqnuit anterele florii ajung la maturitate inaintea pistilului. Nectarul este secretat de glandele nectarifere situate ling5 ovar gi se adun5 in fundul corolei in cantitgti mari, mai ales in prima perioadii, pin& la completa dezvoltare a pistilului. Cind culoarea roz a florilor bate in albastru, floarea e matur5 qi nu mai dii nectar. Conditiile meteorologice sfnt cele care determinii ca o floare sii producg de la 0,3-9,O mg

nectar. Media productiei de nectar in tot timpul sezonului se schimb5 In raport de timp gi de perioada de vegetatie. fn unele locuri, la timp bun, o floare produce 4,62 mg nectar, dar In anii de secetii numai 2 mg. Nectarul este limpede, incolor gi fiirii miros. Concentratia de zahiir a nectarului atinge o medie de 0,4 mg qi aceasta in leg5turii cu conditiile atmosferice. fn general nectarul florilor este mai putin bogat in zahiir ca la alte plante; totuqi procentul de zaharoz5 este superior. fat6 de alte zaharuri. Productia de miere la ha este de 300-700 kg. I n timp de secetii gi cu vinturi tari nectarul scade la jumiitate qi chiar mai mult. Produce mai ales cind dup5 ploaie urmeazii zile frumoase, cu nopti calde. fn asemenea perioade cintarul de control poate cregte zilnic pin5 la 8 kg. In 1948, la examenul de laborator fiicut la I.C.Z. s-a constatat cB polenul de iarba qarpelui a fost prezent fn proportie de 70% h t r - o probii de miere provenitii din MBieru (N5siud) dovedind prin aceasta cii In ace1 an gi in acea localitate floarea a oferit un cuies predominant albinelor (C. Pe l i-

IERNAREA ALBINELOR

236

IERNAREA ALBINELOR

Pregltirile de iernare trebuie incepute din vreme, de la sfirgitul lunii iulie prin completarea rezervelor de hranl dac5 e nevoie gi apoi prin stimularea coloniilor in cazul lipsei d e nectar in natur5, pentru a intra In iarnti cu o populatie tin5rti. La inceputul toamnei apicultorul aranjeazc colonia, tinind seam5 d e conditiile elementareprivitoare la stup,. cPt gi la populatia ce-1 ocupl, hot5rind din vreme in ce fel vor fi iernati stupii: afari, in interior, la ad5post, mon). Perioada de inflorire este in pivnit5, in perdea de stuf, in cojoc lung5 de aproape dou5 luni gi deci ea colectiv sau individual, c5ci mgsurile compenseazi crizele de cules aplrute ce le va lua aranjarea coloniei pentru fntre timp. fnflorirea incepe in prima iernare, diferti. decad5 a lunii iunie qi tine pin5 la Conditiile de iernare privitoare la finele lunii august. Fiind o plantl cu stup: mare putere de raspindire gi deci greu Fundul, care trebuie sii fie mobil ca de combitut, nu e recomandabilg in oricare pies5 component5 a lui, este cultur5. Cum ins5 ea este foarte putin necesar s i a i M pe suprafala sa infepretentioas5, putind fi fns5mintati rioarl o mica placl d e tab15 pentru gi in terenuri mai aride, uscate, pie- absorbtia umiditatii din stup in troase, rezistind bine gi la secet5 acolo, timpul iernii, care se condenseazii a r fi cazul s5 fie riisptnditil. Se numai in ace1 loc. In timpul iernii fnsgrninteazii In rinduri distantate la aceastri umiditatea genereazg o stare 45 cm pentru a putea fi pragitl. f n de sllbire organicl a albinelor tinere a cel de-a1 doilea an planta igi ia de- clror longevitate scade mult. De aseplina dezvoltare gi poate da 300menea, stuparul introduce pe fund o 400 kg sBmint5 la ha fiind folositri in foaie mobill de carton pentru control, hrana p5sirilor de curte. R6mlne pe care sii nu acopere placa d e metal teren multi ani. Planta mai are o pentru condensarea vaporilor. Carspecie asemEin5toare denurnit5 capul tonul poate fi uqor ret.ras d e citeva pzrpelui, Echium rubrum (Jac.) Are ori In iarn5, scotind provizoriu reducfloarea roqie; este mai r a r l vi mai torul d e la urdiniq; se examineazg slab& produc5toare de nectar (pin3 la rumegugul de cear5 c&zut pe el, cit 200 kglha). qi albinele moarte, pentru a constata precis felul cum decurge ierLERNAREA ALBINELOR este una din narea. cele mai fnsemnate preocupiiri ale Dac5 stupul este de tip vertical, stuparului. Este cunoscut c l , d u p l deci cu fundul reversibil, el trebuie cum vor ierna albinele, mai bine, sau intors cu partea lui fngustl in sus mai rgu, aga vor fi gi rezultatele anu- care rtimfne astfel pin5 la inceputul lui urmgtor din punct d e vedere a1 marelui cules. fn felul acesta partea siin&t&tiicoloniilor gi a1 recoltei ce o d e jos a ramelor se aflai mai aproape vor da. de suprafala fundului, ceea ce permite

IERNAREA ALBINELOR

237

multor albine care cad iarna din ghem pe fund, s5 se poat5 urca din nou pe faguri gi s5-gi gliseasc5 un loc intre albinele ghemului. Corpul stupului trebuie s5 aib5 peretii perfect fncheiati, f5r5 cr5pAturi prin care s-ar strecura curenlii reci ai iernii, c5ci acegtia sPnt cu mult rnai primejdiogi decit un ger puternic. Un curent rece este greu suportat de orice organism, chiar gi atunci cind temperatura nu e prea coborit5. Vintul fngspregte puterea gerului. V.n. Vintul. Stupii, stind cu urdiniaul indreptat spre sud-sud-vest, vor fi protejati la exterior pe cei trei pereti, 15sfnd pe cel frontal. f n interior va avea saltele laterale, care p5streaz5 oarecum temperatura creat5 de razele solare ce inc5lzesc peretele frontal. Cum stupii au sclindura numai de 22 mm grosime, colonia din interior este influentat5 In bine d e c5ldura solar5, in zilele f5r5 vint si luminoase. Cind peretii au sclndur5 groas5, sau stupii sint construiti cu pereti dubli, colonia nu beneficiaz5 d e inciT1:leirea razelor solare decit in m3sur5 foarte redus&.Culorile lnchise cu care stupii sint vopsiti, atrag razele solare, Pnc5lzind rnai bine interiorul. Culoarea verde-inchis3 este cea rnai atractivg. Podiforul, fie c5 are o ramti incheiat5 i n care este fixat5 o foaie de placaj sau o scindur5 de 1 cm grosime,fie c5 este compus din rnai multe scinduri mobile, trebuie s5 acopere perfect suprafafa superioar5 a stupului. Salteaua de paie sau d e papur5 presat5 este obligatoriu s5 acopere in timpul iernii podigorul. In lipsa unei saltele hine f5cut5, se pot infunda capacele stupilor cu paie. Capacul stupului s5 fie ptisuit peste corp ; este d e preferat ca el s5 fie telescopic, dep5gind cu citiva centimetri exteriorul corpului de stup, pentru ca

IERNAREA ALBINELOR

apa din ploaie s5 curg5 ]direct jos, f5r5 s5 se rnai preling5 pe pereti. Tabla de deasupra s3 nu aib5 giuri pe unde apa ar pgtrunde in [interior; ventilatoarele de sub plafon s5 fie inchise cfnd este gerul mare. Repartizarea ramelor i n stup fat5 d e pozitia urdinigului are gi ea insemngtate in iernarea albinelor; de pild5, s-a constatat c5 atezarea ramelor i n pat cald este mult mai favorabilii pentru buna iernare a unei colonii decit cea in pat rece, dar numai pin5 in luna aprilie. Agezarea in cuib a fagurilor avind cantittiti variate d e miere, are gi ea o anumit6 regulii. V.n. Tehnica apicolci, luna octombrie. Are insemnitate la stupii orizontali alegerea locului unde stuparul hotirtiqte sit o~ganizezecuibul: spre centrul stupului sau spre una din margini. Unii stupari prefer5 s5 lase cuibul la mijloc incadrat d e dou5 diafragme reductoare, dup5 care umple golurile din dreapta si stinga cu materiale termo-izolatoare. FBcind acest aranjament se pierd o treimc din binefrcerile inciilzirii razelor solare, despre care s-a mai scris putin mai inainte. 0 miisurl practic5 privitcare la repartizarea fagurilor in cuib, este aceea c5 din toamn5 colonia trebuie agezat5 pe faguri ceva rnai vechi, d e 2 ani, c h i acegtia p5streazi4 mult rnai bine c5ldura decit cei construiti in anul curent. La repart izarea fagurilor in cuibul d e iarn5 se va I3sa un spatiu putin rnai larg intre faguri, cca. 13mm. f n felul acesta num51ul albinelor pe un interval este rnai mare, rnai der.8, ele alc5tuindu-gi un ghem rnai compact. 1~2.peretele frontal se afl6 urdin$ul mic sliperior care este, sau rotund, -cu un diametru de 2,5 cm, sau longitudinal, de 6015 mm gi t5iat in lante-

IERNAREA ALBINELOR

238

IERNAREA ALBINELOR

tul din fatti a1 podigorului. Prin el se Cercet5torul R o z o v a fticut o exeliminti vaporii de apti din interior. perient5 foarte concludentti ; prin comUrdinigul de jos se recomandg sB fie paratie, a urm6rit procesul de mortaliinchis in pariolda prea geroas3 a ier- tate a m6tcilor in timpul iernii, in ranii pin5 la inceputul lui februarie. port cu virsta lor gi a stabilit cti mtitFolosirea diafra:m?lor perfect etan- cile tinere de un an mor intr-un proye iarna, mgrginite lateral cu cite o cent de numai 274, cele de doi ani foaie de cauciuc sau de pisll, au mare mor 2,9%, iar cele de trei ani, pin5 l a insemngtate. Jos ele ating fundul, iar 10%. Starea de nelinigte ce o creeazti sus inchid golul de sub podigor. Folo- moartea mtitcii in timpul iernii, duce sind diafragmele mici care nu inchid adesea la imbolngvirea albinelor de perfect golurile, aerul cald din spa- diare3, iar colonia iese din iarn5 foarte tiul ocupat de colonie se strecoarg sltibit5. dincolo de diafragmg. Acolo, dind b. 0 popula?ie nurneroasd, tindrci peste aerul rece, vaporii se conden- $i scinZitoasd in care cel putin o treime seazti. Materialul izolator pus in golul din albine sint tinere, ngscute in stupului ca s5 pzstreze oarecum cB1- toamnti, este o garantie de bung reudura se ud3 gi devine un bloc de git5 a iern5rii. CBldura ce o creeaz.5 o colonie puternicti este cu atit mai gheatg Conditiile de iernare privitoare la normal5 in iarng, cu cit populatia este mai dens5 pe intervalele dintre colonie a. Matca tindrd, n.5scut3 spre sfir- rame, iar albinele sint mai numeroase aitul varii prezint3 o sigurant3 in in stup. lntr-o astfel de situatie plus pentru o bun3 iernare, c5ci ea nu hrana consumatg in colonia puternicti numai cii depune un num3r mai mare va fi intr-o proportie mult mai mica de oud in prim5varB fat5 de o mstcti ca raport, decit la o colonie slabti. bgtrln6 gi obositl din anul precedent, S-au f3cut in aceastg privint5 multe dar, una tin5r3 igi prelungegte ouatul experiente, gi s-a constatat c5 o comult spre sfiqitul toamnei. S-au v3- lonie redusti, de pildg, cu un num5r zut mitci tinerz care depuneau activ de 2 500 de albine, adic.5 250 g alou5 chiar la jum5tatea lunii noiem- bine,consumg numai 100 g de miere brie. fn felul aceata in primlvar5 mai putin decit una cu o populatie vor fi un num5r insemnat de doici de 2.3 000 albine adic5 de 2 kg albune, cu glande faringiene care n-au binti. Consrimul de miere este in raintrat in functie din toamnl gi care port nu numai de necesitatea de hran5 vor hrtini din plin puietul, din care a organismelor, ci mai ales pentru vor iegi albine viguroase gi rezistente. caloriile ce trupurile lor degajeazti In afar5 de toate acestea, o matcti pentru mentinerea cgldurii ghemului. tingr3 va relncepe curind ouatul dupti Deci cu cit numgrul de albine va fi o scurtl perioadl de oprire, iar in mai mic, cu a t i t consumul proportiierni mni putin friguroase, mgtcile onal v a fi mai mare pentru compentinere ou3 nelntrerupt intr-un ritm sarea lipsei numgrului necesar de incetinit. Cel mni insemnat ins5 dintre albine la mentinerea unei temperatonte avantajele acestei situatii este turi potrivite in ghem. 0 prim5 consec5, o matcg tin5rti d5 stuparului si- cintti a acestui consum insemnat va guranta c5 va trece cu bine greutfitile fi epuizarea rezervelor qi uzarea organismului albinelor. De aceea unei ierni aspre.

.

TERNAREA ALBINELOR

239

iernarea coloniilor mediocre se face agezind in acelagi stup dou5 colonii, intre ele avind o diafragm5 etang5 denurnit5 gi diafragm5 oarb5, fiedin scindur5, fie din pinzii dub15 metalic5. f n felul acesta consumul este mult mai redus pe unitate, iar coloniile igi imprumut5 reciproc ciildura, iegind din iarn5 viguroase. Intre conditiile bunei iern5ri :a unei colonii se enumerci gi tineretea majorit5tii albinelor din colectivitate. Cu cit acesteavor fi rnai numeroase, n5scute in toamn5 f5r5 s5 fi luat parte la hr5nirea puietului din cuib, cu a t i t tesutul lor gras este mai bogat In proteine, vitalitatea lor este rnai mare, iar secretia glandelor intestinale ce produce catalaz5 este mai abundent5, gi in consecint5, reziduurile intestinului gros acumulate acolo vor fi neutralizate d e aceste secretii glandulare. In privinta stingtgtii albinelor pent r u perioada d e iernare, este bine ca apicultorul s5 previnii bolile molipsitoare, trimitind spre sfirgitul verii la laboratorul de analize regional probe d e albine moarte gi vii d e la stupii respectivi, pentru a gti dac5 nu cumva sint bolnave de nosemoz5. fn caz afirmativ, se face la sfirgitul verii tratamentul specific cu Fumidil B pentru nosemoz5; coloniilor ce au fost in ultimele luni bolnave d e loca european5 li se d 5 streptcmicin5, pe cind celor cu loca american5 sulfatiazol. V.n. Loca. f n acelagi timp, apicultorul ia toate m5surile igienice prescrise V.n. Bolile albinelor. c. 0 just6 proportie Entre puferea coloniei gi capacitalea slupului trebuie sil fie o preocupare insemnat5 a stuparului la orfnduirea stupilor pent r u iernare. 0 colonie Itisat5 s5 ierneze in largul stupului, far5 a fi proportionat5 gi limitat5 cu o diafragm 5 reductoare, va suferi mult fn

IERNAREA ALBINELOR

Rcstringerea unei colonii mediocre la o margine a stupului y.i orjnduirea l~raneipentru iernare

timpul iernii de frig gi de umezealti, in afar5 de faptul c5 va consuma mult5 hran5, ceea ce va fi In detrimentul s5ntitStii albinelor. Aprecierea just5 a num5rului d e faguri ce-i va ocupa ghemul coloniei fn iarnii se face ugor dac5 fntr-o dimineat5 rece din septembrie se deschid stupii gi se numtir 5 ramele ocupate d e colonia respectiv5. Se va tine seam5 c5 o insemnat5 parte din aceste albine, fiind albine d e var5, obosite gi uzate, vor pieri curfnd. La agezarea coloniei pentru iernare vor fi 15sate numai dou5 treimi din numtirul ramelor gtisite ocupate in octombrie. Numai astfel ghemu], ocupind spatiul strict neceaar pentru o bun5 iernare, va radia din centrul sgu telmic spre margini atfta c5ldur5 incit albinele ce-1 inconjoaril sti aib5 o temperaturti cmbiant5 de cel putin 7,2"C. Radierea ctildurii ghemului va incllzi putin gi diafragma reductoare, f5r& ca ~5 se produe5 condensare d e v a ~ o r icare creeazil umiditate in stup. d . 0 hran6 tmbelgugai6 gi de bun6 calitate le trebuie albinelor pentru o bun5 iernare. Hrana trebuie sil fie bine repartizatti pe faguri, incft colonia s l nu fie nevoitti sB: se deplaseze

+

IERNAREA ALBINELOR

240

Restringcrea cuibului i n mijlocul stupnlui si llrana de iernare prea mult in timpul iernii sprc fagurii vecini. f n t r - a d e v ~ r ,fie stupul cit de bun 9i c d l d u r o ~ populatia , cit de numeroasci, cu albine cit d e tinere g i siincitoase, dacci in faguri lipsegte mierea si piistura ori siropul dens de zahcir d a t spre sfirgitul verii, colonin va 'pieri. 0 ram&cu polen, sau $i msi b i ~ i edouci, puse in d r e ~ p t a~i in stinga celor mijlocage, vor ajuta mult 1 i i estinderea in iarn5 a puictului. f n stupii multietajati pot f i Idsate 3-4 rame cu pcisturci. Apicultorii canadieni calclrleaz6 c5 pentru o bung iernare a unei colonii ce ouupil intregul corp inferior a1 unui stup L ~ n g a t r o t h , sint necesari 30 d m v e p5sturci in cuib. Ramele cu p5sturg nu se vor pune niciodat6 spre marginile stupului, ccici acolo se muceg5iesc. In cazul lipsei piisturii in cuibul de iarn5, albinele iai consum5 lpropriile lor

IERNAREA ALBINELOR

proteine acumulate toamna sub form5 dc tesn t p a s . Acest autoconsum le uzeaz5 lintr-o mssurii foarte mare, incit dup8 iesirea din iarn5 cle mai tr8iesc putin. 0 exagerat5 econornie, riiu intcleasA, $i zgircenia s t ~ ~ l ) a r u l ucare i, lasci rezerve mici de hranci in stup se va rgsfringe asupra viitorului cuib; acolo puietul nu se va inmnlti, c5ci matca este insuficient Iirdnitci iar rezultatul final a1 anului viitor se r a solda cu o product ie micci. Coloniile puternice, ;.are ocup5 zece intervale. vor avea o rczervg de cite 25-30 kg hranci. Nu este ins5 nccesar sii se lase toatci rczerva aceasta de hran6, cind colonia nu acoper5 bine cel putin 10-11 rame. 0 parte d i n fagurii cu miere $ i pilstur5 se piistreazs int'r-un dulap, cu condit,ia ca in primele zile ale prim6verii sS se introducd d e o d a t j patru faguri cu miere; restul se fnloseste pe parcurs, in mdsura nevoilor. St,uparii din alte t j r i las5 coloniilor puternice pe 12 faguri ping la 35-50 kg mierc adic5 u n corp intreg de stup multietajat plus ce mai este in 1,cuibul d e ljos. Din observatiile izvorite din practica mai multor ani s-a constatat (c5 (media consumului de 11ran:i in timpul iernii este in jurul a 6,s 1kg miere. Conform unor recomandilri mai vechi in stup nu se 1%-

Consumul d e miere En raport de temperatura din afara stupului In cursul unui an, exprimat in calorii-zahEir: I - consumul pe un a n ; 2 - nevoia pe l u n i ; 3 - puterea colonlei; 4 - media temperaturii lunare (A.

B il d e 1)

IERNAREA ALBINELOR

241

sau de loc faguri cu p6stur6. La controlul de fond, primiivara se g6sea putin puiet, deqi in stup se 1 b a cite 24-25 kg miere. f n 1956 s-au llsat in stup doi faguri cu p5stur6. Rezultatul m b u r l r i i suprafetelor ocupate de puiet in prim5vara urmiitoare (1957) au fost extrem de convingGtoare, in sprijinul acestei practici. Obignuit se va socoti c l o colonie puternicii are nevoie de 7-8 kg miere mai mult decit una mediocrl. De asemenea, calitatea mierii este una din conditiile principale ale unei bune ierngri. De aceea se impune ca totdeauna mierea ce se lass albinelor pentru iarn6 s6 proving de la primul cules principal gi s6 nu fie cristalizatl. Acolo unde a fost un cules de miere de man& este recomandabil s& se fac6 fnc6 din toamnl, analiza mierii din faguri. V.n. Analiza mierii, cSci e posibil ca pe fundul celulelor sG se g6seasc6 depozitatl miere de calitate inferioar6 cum ar fi mierea de manii, care va provoca pieirea multor colonii. e. Aerisirea are qi ea o mare insemngtate. Albinele din ghemul de iernare au nevoie de aer curat cu a t l t mai mult cu cit in cuib a a p l r u t puiet. A m b r u s t e r a calculat c5 printr-un urdinig micqorat pentru iernare, cu un orificiu de 10 cm2, p5trund in stup 100 m3 aer pe or6. V.n. Aerul. Cind stupii sint agezati in adipost pentru iernare, ceea ce nu se recomand5-in conditiile tEIrii noastre, trebuie organizatii o aerisire gi mai activ6, f5rl saltea d e a s ~ p r apodigorului, cu orificiile de ventilatie de la capac deschise, c5ci altfel vaporii de apii nu pot fi eliminati normal. Atunci ei se vor condensa pe peretii interiori a i stupului, mentintnd o excesivg umiditate, care este inamicul cel mai de temnt a1 unei bune iernilri. Deaceea, 1n adiipost, urdinigul de jos st% in

IERNAREA ALBINEI.OR

intregime deschis, avind instalat grgtarul preventiv contra goarecilor; urdinigul de sus va fi, de asemenea deschis, pe acolo se strecoarl vaporii d e ap6 eliminati prin respiratia albinelor. Pentru stupii ce ierneaz6 afar5 trebuie luate mSsuri ca functionarea acestui mic urdiniq superior s l fie efectivii yi in toat5 perioada ierngrii. Acestora trebuie s6 li se dea o atentie mai mare, ciici urdinigul superior se poate Pnfunda cu gheatil format6 din vaporii ce se eliminil prin el. Dac5 acest urdinig mic s-a obturat, apicultorul , lucrind cu mult6 atentie gi f l r l zgomot, trebuie sii topeascii gheata cu flacgra mic5 a unei llmpi de benzin6 sau cu un fier fierbinte. Iat6 importanta practic6 a acestui fenomen argtatti prin allturatul desen dupg A. Biidel: 1. Repartitia umezelii, dup6 o noapt e de iarnti rece -4"C, Intr-un interval ocupat de albine, dimineata la ora 9,30. 2. Fluctuatia umezelii dintr-un interval de albine, cind la ora 11,30 temperatura cregte la +1I0C. De aici se poate constata cG deqi umiditatea relativl dimineata, la ora 9, este de loo%, totugi umiditatea din stup nu atinge decit valori maxime de 50%. La ora 11,30 temperatura

Distributia umiditittii in spatiul dintre faguri, dupit cregterea continutului de vapori 'In atmosfera exterioarg stupului, in iarn3 (A. B i i d e I)

IERNAREA ALBINELOR

242

Conditiile de umiditate in spatiul dintre faguri, dupa c r e ~ t e r e acontinutului dc vapori In almosfera exterioar; stupului, in iarnd (A. B ti d e 1 )

Diagram? oscilabiei continutului in vapori de ap5 a aerului in atrnosfera interioaril $i exterioars a stupului ( A . B i i d e 1)

exterioarii atinge g°C, umiditatea exterioarii este d e numai 69%, totugi umiditatea interioarii, En locurile unde era inainte 50% ajunge la 90-100% gi deci in aceste ultime locuri se produce umezealii prin precipitarea vaporilor. In diagrama oscilatiei umiditiitii se ohserv6 cum la cea rnai micii cregtere d e umiditate din exterior primiivara, in stup se produce o rapids cregtere de umiditate. Din cele relatate anterior gi demonstrate prin date gtiintifice, rezultil cii umiditatea este periculoasil rnai ales primavara qi toamna, cind timpul se incglzegte dupci o noapte rnai rece. Atunci se produce mai ales umezealii fn stup, datorit6 faptului cci temperatura d i n el cregte rnai incet decft cea d e la exterior. Astfel se produce, ca urmare a piitrunderii din exterior

IERNAKFR

A L ~ L O R

-

a aerului cald in stup, o condensare in piirtile reci ale acestuia, producindu-se iimidit ate. f . L i n i s l ~ a clcsLioir;ilii a coloniei estc o conditie tie marc in~emncit~ate pentru o buns iernare. Orice zgomot ~i vibrafii prea mari nclinigtesc albinele care stau in ghem. Un soarece care circulR in voie prin stup, o cioclinitoare ce hate in pere?,ii stupului; mirosuri puternice tle gaz, benzinii etc.; un atelier industrial in direct5 apropierc a camerci de iernare; tiiierea Icmnelor in sala vecin5; o strad5, prca circulatri de vehicule grcle d i n imediata apropierc a ndiipostului; vizitele dese ale stuparului gi ciocgnirea in peretii stupului pentru a auzi reactia coloniei etc., sint cauze care determinil nelinigtea ei. Totuqi sint imprejuriiri cind coloniile nu se nelinigtesc de anumite zgomote gi vibratii chiar puternice - cu care ele s-au obignuit cu timpul. Este cazul multor stupini din apropierea ciiilor ferate, unde la ore anumite trec zeci de trenuri care transmit vibratiile prin piimint coloniilor d i n stupi. Zgomotul acesta lass nepiisiitoare albinele obisnuite cu ele, pe cind u n soarece intrat in stup le pune permanent in stare d e alarmii. Zgomotele neohignuite din stup sau dinafarii, determinii albinele la u n consum rnai mare d e hranci din faguri ; ciildura din ghem va urca peste normal; se va transforma fn rapori, fagurii \.or mucegiii, piistura se va altera, mierea se va in6cri si colonia v a suferi d e diaree ori alte boli. Dacci stupii sint tinuti in adlipost, ferestrele se acoperil, ciici lumina nelinigtegte albinele. In adiipost se intrii numai cu felinar rogu, a cjrui lumin5 diluzii nu le nelinistegte. g. Pierderile din iarnci sint rnai reduse atunci cind s-au respectat toate indicatiile date rnai sus. Ele se limi-

IERMAREA ALBINELOR

243

teaz5 numai la mortalitatea normal5 a albinelor rnai bgtrine, care nu au gierit inc5 din toamn5. In mod obi$nuit, in martie, cind albinele igi reincep activitatea gi se face revizia sumar5 gi cur5tarea fundurilor, nu trebuie s5 se g5seascri rnai mult de un pahar de albine moarte la fiecare stup. Acolo unde mortalitatea este rnai mare, apicultorul trebuie s5 studieze cauzele atent qi s5 ia miisuri. Se intimplg ins5 sri moarri chiar colonii intregi, de care stuparul este ~tispunztitor intr-o oarecare m5surti. Aga se Pntimpll cind albinele au fost lasate ftir5 hran5 sau cu prea putins; sau atunci cind in toamnii matca era moarti gi stuparul nu a observat; sau cind in faguri a fost miere d e man5 yi e l nu a f5cut analiza mierii; ori atunci cind hrana a fost r5u distribuit5 pe faguri, iar frigul le-a surprins $i nu au mai putut trece spre cei cu miere, de al5turi. Se socotesc drept pierderi normale 9i justificate u n procent de 2-3%. T o t ce depriyeyte acest procent este numai din vina stuparului. Este drept c 5 nosemoza face multe victime in timpul iernii. Din 1958 ins5 stuparii a u gi contra acestei boli o arm5 de luptii a t i t profilacticg, cit gi curativri $i deci nu trebuie s i rnai piard5 colonii in timpul iernii din cauza ei. V.n. Nosemoza . Iernarea afar&este cea rnai indicat5 pentru albinele ttirii noastre ctici rareori termometrul coboar5 sub -18°C pin5 la -25"C, iar gerul nu are o durat6 d e timp prea mare, ci doar 2-3 s i p t5mini. Bineinteles trebuie luate toat e m5surile de prevedere indicate rnai sus gi in plus se vor lua gi misuri d e aptirare exterioari a stupului. Aceasta se face aplicind urmitoarele mijloace pentru agezarea in cojoc individual :

IERNAREA ALBINELOR

Cojoc individual cu carton gudronat (C)rosl

Pall)

Se fixeaz5 la peretii laterali gi spate cite o pern5 de papurti (ferit5 de ploaie in partea de sus) sau numai la peretele de la r5sririt gi spate dacii colonia ierneaz5 ling5 peretele dinspre apus. f n lipsa lor stupul se inconjoar5 cu carton gudronat, umplind golul cu frunze uscate; peretele din fat5 r5mine neacoperit, deci f5r6 aceastii protectie. S-au fticut experiente cu diferite metode de jernare; coloniile astfel preg5tite pentru iernare au avut cea rnai mic5 mortalitate in comparatie cu alte metode, puietul cel rnai extins pe rame yi consumul cel rnai redus de hran5. Iernarea afar5 se face ?i in cojoc colectiv. Stupii din prisacg se adun5 in rinduri de cite 10-15, unul ling6 altul, a ~ e z a t ipe soclurile lor la o iniil-

Cojoc individual cu perne de paie la exteriorul stupului

IERNAREA ALBINELOR

244

time de 50 cm de la pimfnt, cu urdinigul de sus deschis. f n felul acesta curentii cei rnai reci de aer care circul5 in special la suprafata ptimintului, pin5 la 50 cm, nu ating urdinigul superior, iar coloniile sint ferite de ei. Sub postament se indeas5 paie sau frunze uscate. fnspre peretele nordic a1 grupului de stupi se face o ap5r5toare din gard impletit contra vinturilor, ori din coceni de porumb sau bete de floarea-soarelui; intre acest gard protector gi peretii din spate ai stupilor se indeasl paie. Pe deasupra capacelor se pune un strat gros de paie peste care se intinde o foaie de carton gudronat, care este prins in gipci de capace sau de corpul stupilor. Stupii r5mln descoperiti numai la peretele frontal. Cojocul colectiv este un mijloc foart e practic gi ieftin, iar albinele ierneaz5 bine, fiind ap5rate contra frigului, profitind gi de zilele cind soarele, inc5lzind o parte a peretelui ,frontal, rgspindegte in interior o cHldur5 favorabil5 extinderii puietului. f n cojoc colectiv, se a d u n l cel mult patru stupi la un loc. Cu multi sau putini stupi, neajunsul acestui sistem de iernare apare de cum se desprim6vgreazfi, c5ci stupii din cojocul colect i v trebuie s5-gi reia locul lor in prisac5, dup5 ce au fost despachetati gi rsspinditi pe locurile respective. Atunci apicultorul este nevoit ss-i apere de r5celile de prim5var5, care sint rnai periculoase chiar decit cele din iarn5, pentru ca s5 se dezvolte bine cuibul. Cei care au iernat ins5 fn cojoc individual, r5mln tot aga, rnai departe, fmpachetati pe locul lor pin5 apare timpul cald, iar cuibul nu se rnai poate resimti de variatiile temperaturii prim5verilor capricioase. Autorul aplic5 maltelute de papur5 sau paie la peretii exteriori, in afar5 de cel frontal. Sal-

IERNAREA ALBINELOR

telutele sint fixate cu cite dou5 gipci ferite de ploaie cu figii de carton gudronat agezate sus. Cunoscutul cercet5tor sovietic Ab r i G o S o V, care este un hotgrih ap5r5tor a1 ierngrilor afar5 in U.R.S.Sunde iarna este aspr5, ajunge la concluzia c5 gi consumul de miere ar fi mult rnai mic afar5, decit la iernarea in adgpost. Chiar gi apicultorii sovietici din Nord care au ierni mult mai geroase gi lungi, au Pnceput 85 ierneze stupii afar5, constatind cii au - in felul acesta - albine mult rnai sinstoase. Stupii iernati afar&, cu o bun5 apgrare cxterioarg, s-au dovedit c6 au in prim5var5 colonii foarte vioaie, cu putine reziduuri intestinale, fac zbor de cur5tenie inaintea celor ce au iernat in ad5post gi au mult puiet. De asemenea longevitatea albinelor acestora a fost rnai mare fat5 de albinele iernate in adGpost, tr5ind cu 10-12 zile mai mult. f n general, autorii r o m h i gi strgini sint unanim de p5rere c6 iernarea s5 se fac6 afar5, chiar in ierni gi localit$ti friguroase, cu conditia ca stupii s6 fie puternici, cu hran5 indestultitoare gi de bun5 calitate, feriti de vinturi tari gi bine ad5postiti la exterior gi in interior. Chiar gi autorii care au constatat c6 acele colonii care au iermat afar5 consum5 ceva rnai mult din rezervele lor de hranti, sustin gi ei iernarea afar5 g5sind c5 tocmai datoritg acestui surplus de consum, coloniile ies rnai bine din iarnii, pornind din vreme la organizarea cuibului. Iernarea fn adZipost, camere, pivni!el nu este reccmandebil5. Daci sovieticii qi canadienii ielneaz5 stupii afara cu bune rezultate, chiar gi Pn regiunile ceva rnai nordice, cu a t i t rnai putin la noi nu rnai trebuie practicat6 aceast5 invechit5 metodit. S-a obselvat cri in special colcniile puter-

IERNAREA ALBINELOR

245

nice sfnt cele care suferl rnai mult la iernarea fn ad8post. Nucleele fn schimb e bine s i ierneze fn interior. Din cele expuse mai sus, se vede clar insemnltatea mare ce o are pentru viata coloniei gi viitorul ei, felul iernlrii. fncepind cu a doua jum5tate a lunii septembrie, d u p l ce hrinirea de stimulare s-a terminat, stuparul va fi preocupat de aceste pregitiri. V.n. Tehnica apicold, luna octombrie. Atunci cind frigul a sosit, el le d5 ultimele fngrijiri de moment. Pentru completare V.n. Matca, iernarea m5tcilor disponibile, pistrarea peste iarn5 a nucleelor. Iernarea cu Pnctilzire electric6 este inc5 In stadiu experimental. In stupin5 nu se va folosi curentul electric ca surs5 de c8lduri in timpul iernii ci ln timpul primlverilor reci, cind cuibul nu trebuie s5 fie influentat in r i u de rlciri brugte. Acest mod de iernare nu este pus incl la punct, cici sfnt aspecte care nu au fost suficient studiate. Cine doregte s5 se ocupe de aceast5 problem5 este bine s5 retina c5 in timpul iernii temperatura cea rnai bun5 fn stup este d e 0-2°C. Restul trebuie s5 fie inc5lzit de albine, adic5 pin3 la temperatura pe care o apreciazi ele ca optimi pentru o perioadi de timp d a t i . Iri cazul in care se depigegte temperatura amintiti, fncepe dezvoltarea extrem de timpurie a puietului cu unele consecinte ce pot fi gi neplhute. Curentul electric sc poate folosi la iernarea albinelor sub a l t l forms; stupii se pun la adipost, unde, prin dispozitive de aer conditionat reglate cu ajutorul curentului electric se pgstreazl o temperaturl ce se mentine lntre 0" ping la cel mult +2OC. Conaumul este mic, clci el se repartizeaz5 la un numlr mare de colonii cit fncap

INABUgIRE.4

intr-un astfel de ad5post. Acolo i n mod obignuit iernile sint rnai aspre, rnai friguroase.

INABU~IREAsau asfixierea albinelor, este provocatti de apicultor pentru fnllturarea primejdiei rispindirii bolilor molipsitoare, ori chiar albinele singure se asfixiaz3 in anumite fmprejur5ri. f n primul caz, operatia se face astfel: seara, cfnd toate albinele au venit de la cimp, se inchide urdinigul, se: face un loc go1 in mijlocul cuibului qi se asfixiazti colonia cu bioxid de sulf,. folosind un afum5tor special. V.n. Afumcitorul de sulf. In lipsa unui afum5tor de sulf in$bugirea se poate face foarte simplu in felul urm5tor: se despic5 la un cap5t 2-3 betigoare; fn despic8turl se introduce cite o meg5 cu sulf, din cele cu care se sulfureaz5 butoaiele pentru vin; capetele opuse ale betigoarelor se infig in pimfnt; se pune un corp go1 de stup deasupra lor ca s5 le cuprind5 ; se d 5 foc imediat megei agezindu-se peste corpul go1 pe cel cu albinele ce acoperi fagurii, albine care urmeaz5 s i fie insbugite. Stupul se acoperi bine cu o p5tur5 groas5 ca s;i nu scape afar5 vapori de sulf. 0 alt5 form5 de asfixiere proprie albinelor, are loc in timpul transportului stupilor cu faguri plini cu miers lfecip5citii, sau clnd stupul a fost uitat prea mult timp inchis, rnai ales cfnd colonia este puternicg, iar ziua prea c5lduroas5. f n atari situatii albinelenelinigtite se alimenteazil cu mult5 miere. Atunci temperatura corporal5 cregte ; evaporatia surplusului de ap5 din mierea consumatl se face intens in stup. Albinele transpirii abundent, in schimb stigmele toracice ale aparatului respirator nu mai funcfioneazg normal; aerul nu rnai pltrunde sufi-

INCHIRCIREA ALBINELOR

246

cient in sacii de respirat ai insectei; axigenul din stup scade sub 5 % ; bioxidul d e carbon cregte cantitativ gi nu poate fi evacuat normal, ccici urdinigul este inchis. f n aceastg situatie, a t i t albinele cit gi puietul se asfixiazg. f n special puietul are foarte mult d e suferit. Sub actiunea c6ldurii interioare care urc5 la peste 60", fagurii incep :s5 se fnmoaie, se d5rim6, mierea curge . ~ nciclciiegte i ultimele albine ce mai riimgseserg in viati3 incit ele mor prin asfixiere. Coloniile cele mai puternice .cad primele victime. Asfixierea mcitcii este mijlocul obignuit prin care albinele Igi suprim5 matca, sau orice matcci strciing a r int r a in stup gi nu-i acceptat5 d e ele. V.n. Matca, moarte accidentalg.

INCHIRCIREA ALBINELOR sau chelirea a cgrei origine este incg necunos.cutti este o boa15 pentru care degi se fac intense cercetgri de laborator, agentul etiologic nu a fost inc5 descoperit gi .deci gi combaterea lui este frinatg. Se pare cZi afirmatiile unor autori cum c5 boala se datoregte unui polen toxic la fel ca la boala de mai - a r avea oarecare temei. Boala se prezintci la inceput, dupg cercetgrile bacteriologilor, ca o paralizie a centrilor nervogi din torace, in special din mezotorax, trecind apoi la abdomen gi prinzind cu incetul toat8 .suprafata corpului. Albina bolnavg incepe s5 se innegreascg din ce Pn ce m a i mult, pin5 ce ajunge la un negru lucios. S-au v5zut albine cu paralizii partiale, avind o mare agitatie a membrelor neatinse incti ori o intepenire a antenelor a1 cgror scapel se innegregte ; la altele antenele se string in form5 .de covrig. Albina bolnavg 'Incepe s5 .3e fnchirceasc5 cfte putin, pierzind gi p5ml d e pe corp, d e unde ii vine gi denumirea de ,,fnchircirea gi chelirea

INCRUCI$ARE

albinelor". Desigur c5 microbii sau toxinele din organism atacti gi foliculii pilogi uscindu-i. La inceputul bolii albinele atinse nu pot recolta polenul c5ci picioarele nu mai functioneazci normal ; ele abia vin din cimp cu putin polen prins de perigorii toracelui. Apoi boala se agraveazg, iar albinele mor. Cele stingtoase, ce stau straja la urdinig, nu primesc in stup pe cele cu semne de boalg, respingindu-le de la intrare. Apicultorul va urm6ri atent albinele care sfnt indepgrtate s5 intre pe urdinig gi dacg ele se prezintti cu defecte organice, cu mici paralizii sau chelirea corpului, va lua m6suri preventive d e dezinfectare a stupului qi alte mrisuri aga cum se aratg in combaterea preventivg la Bolile a2binelor7 c5ci nu se gtie Pncti precis dacg boala este microbianil, ori fenomenele descrise sint cauza unei intoxicatii, aga cum s-a artitat rnai sus. ~NCRUCI#ARE. Prin incmcigare se fntelege imperecherea dintre animale apartinind unor rase diferite. De asemenea, notiunea de incrucigare se folosegte gi pentru a indica Pmperecherea animalelor din aceeagi rasg, ins5 apartinind unor linii diferite V.n. Hibridare. Dar din punct de vedere zootehnic, notiunea d e fncrucigare este cu totul improprie spre a fi folositii in acest ultim sens. La timpul stiu, Darwin a constatat c5 produgii rezultati din fncrucigare aveau o vitalitate sporitti, cigtigau deci o calitate suplimentarg: heterozisul sau puterea hibrid&. E l este sub aspectul rezultatelor, contrariul consangvinittitii, cgci mtiregte vitalitatea generalg, vigoarea, dezvoltarea .gi productivitatea.

Vitalitatea este o insugire esential5

vorabili din mediul inconjuritor, organisme rnai rezistente, vitalitate sposervatismul ereditar f5r5 a fi conditio- r i t l , capacitate de asimilare rnai manat5 de acesta. Observatii indelungate re, boli rnai putine, influente defavoau permis biologilor s5 trag6 concluzia rabile rnai putin resimtite etc. c5 vitalitatea ia nagtere in momentul - 0 alt5 problem5 important5 este fecundgrii, ca urmare a procesului de modul oarecum deosebit in care se contopire a celor dou5 celule sexuale, face transmiterea caracterelor in funcadic5 in momentul form5rii unei sin- tie de sex. Astfel un caracter se transgure celule (a zigotului). Deci vitali- mite in descendent5 rnai cu putere tatea nu este un factor ereditar, totugi de c5tre mam5, iar alt caracter de c5aceste dou5 insugiri esenliale ale orga- tre tat5, neexistind ins5 fn aceast5 nismului - ereditate gi vitalitate - privintai o egalitate aritmetic5. Orgase afl5 fntr-o interdependent5 relativ nismul matern exercit5 o influent5 strins5. Cu cit celulele sexuale sfnt sporitci, fiindc5 pe ling5 bagajul erernai diferite din punct de vedere ere- ditar a1 ovulului, care este considerat ditar, cu a t i t este rnai mare vitalitatea egal cu cel surprins in spermatozoid, noului organism gi fn consecint5 ele nu poate fi trecut cu vederea nici apar ca insugiri contradictorii. Deci rolul substantelor nutritive sau acuinmultind albinele in cadrul unei linii mulate in ou gi care au fost formate. ameliorate, vitalitatea produgilor sca- aproape fn intregime de organismul de, in schimb conservatismul ereditar mamei. - La albine rnai exist5 ins5 gi o cregte gi invers. La albine vitalitatea este exprimat5 alt5 categorie de influente gi anume, cele cauzate de substantele nutritive prin urmgtoarele insugiri : - 0 intensificare a proceselor bio- pe care larva le primegte spre a se dezlogice din organism datorit5 cregterii volta in albin5 maturii. Aceste submetabolismului. Cu cit aceste procese stante sint produse de lucr5toare gi i n se desf5goar5 cu o energie rnai mare, final calitatea lor e un rezultat a1 totacu a t i t gi vitalitatea este rnai mare. lit5tii calitltilor coloniei de albine - 0 capacitate sporit5 a organis- privit5 ca o unitate biologic&. Starea mului d e a se modifica gi adapta la coloniei doic5 cresc5toare, vitalitatea conditiile variabile ale mediului in- ei, se va reflecta in calitatea hranei conjurltor. Aceasti5 ,,adaptabilitateU d a t l larvelor, care va cauza apoi dezeste mult rnai important5 la albine volt5ri diferite din punct de vedere declt la celelalte animale, fiindc5 calitativ, fapt ce se va &fringe in obiectul final de ameliorat nu este final asupra productivit5tii materiaindividul (matc5, trintori etc.), ci lului biologic produs. La cregterea matcolonia de albine privit5 ca unitate cilor, colonia, prin cresc5toarele d e biologicl, format5 in majoritate co- larve, igi exercitA deci influenla ei virgitoare din indivizi lipsiti de v i a t l incontestabill. Acest fenomen a1 predominantei sexual5, din albine lucr5toare. D u p i comportamentul lor judeclm in final, ereditltii materne, sub dubla fnf5ticalitativ gi cantitativ, caracterul co- gare relevatl, hrana cuprins5 in ou5 loniei respective. gi apoi cea d a t l larvelor are o mare - 0 cit rnai bung rezistents a orga- important5 practic5 la lucrtirile de senismului la conditiile factorilor nefa- lectie, hibridare gi incruckare. Ea n e

a organismului, strlns legat5 de con-

permite adesea s5 prevenim, sau chiar re ins5, aceasti tendint5 de a roi ces 5 modific5m un caracter nedorit, In deazl qi numai atunci au posibilitatea orice caz s5-1 atenurim. Aceast5 predo- s5 apar5 in totalitatea lor insugirile minant5 nu se manifest& la fel la toti valoroase. Deci, efecte pozitive la indicii familiei respective. Spre exem- incruciyare, putem agtepta mai ales plu, in ce privegte caracterul ,,blinde- in urmgtoarele generatii hibride, cind te" sau ,,r5utateU,p5rerea aproape una- pot ap5rea toate caracterele dorite. n i m i este c5 trintorul are influentti Dacl in generatiile urm5toare se preponderents. Predominantele de al- aplici o selectie corespunz5toare a t 5 natur5 pot fi schimbgtoare, in func- p5rintilor, fie prin incrucigarea intre tie de rasele intrebuintate, ap5rind ele a diferitelor linii create, fie prin numeroase cazuri de contradictii. rehcrucigare, calititile obtinute pot La incruciyare, o mare important5 fi nu numai pistrate, ci chiar gi spopractic5 prezinta modul in care se rite. transmit in prim5 generatie caracteSuccesul in formarea yi consolidarea rele ereditare morfo-productive, fiind- hibrizilor obtinuti sau eventual chiar c 5 organismul nu realizeaz5 niciodatg in formarea unor rase noi depinde in in intregime toate posibilitiitile ere- mare m i s u r i de alegerea momentului ,ditare. f n aceast5 situatie, cind unele optim cind se opregte incrucigarea gi insugiri rimin ascunse complet, sau se trece la imperecherea metigilor ins e dezvolt5 incomplet, zicem c5 sint tre ei. Amintim c5 in aceste cazuri recesive. Acestea se pot dezvolta in trebuie aplicati pe etape o selectie generatiile viitoare, cind g5sesc pen- extrem de severi, care poate duce la tru aceasta conditiile necesare. eliminare; a 90% din materialul de Caracterele, in cazul incruciggrii, reproductie. F i r 5 un control riguros c a urmare a unei duble eredit5ti, au o In statiuni ,,sigureU de imperechere, dub15 posibilitate de dezvoltare. Cind nu se poate concepe gi nici incepe o