ABC Apicol Vol.2

CONST. L. HRISTEA

L.S. PĂDUREAN

VOLUMUL II

EDITURA AGRO-SILVICĂ, BUCUREŞTI, 1967

CONST.

L.

HRISTEA

L. S. P Ă D U R E A N

Membru de onoare al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din R. S . R o m ân ia

VOLUM UL I I de la litera M la Z

E D I T U R A

A G R O - S I L V I C Ă

BUCUREŞTI

1967

CUPRINSUL

M MACRI9 .................................................... ........ 13 MAGNETUL DE APA ................... 13 MASCA .............................................................14 MATACIUNEA ......................................... ........ 14 MATCA ............................................................ 14

Pregătirea şi construirea botcilor. . . . Oul, larva, nimfa ţi matca n o u ă. . . .

15 16

Caractere morfologice f i fiziologice ale mătcii faţă de albine ............................. 18 Diverse manifestări de comportare a mătcii In colonie ..................................... 21 Atacul botcilor .................................... ........21 Semnalele emise sau cîntecul mătcilor .........................................................21 Lupta Intre m&tci in scopul selecţionării lor ............................................ ....... 23 Împerecherea şi fecundarea m ă tc ii. . . . ....... 23 Aglomerările de trtntori (L. P ă d u ­ r e a n) ............................................ ........24 N um ărul de trtntori necesari pentru Împerecherea m ă tc ii ....................... ........26 Fecundarea artificiali ............................. 26 Producerea trlnto rilor ....................... ........27 Tehnica fecundării artificia le ...................27 Viafa mătcii In stup ............................. 28 Pierderea capacităţii de ouat ..................... 30 Centrolul ouatului ............................. ....... 30 Moartea mă tei l o r ................................. ....... 31 Creţterea şi selecţia măteilor..................... 33

Ameliorarea albinei locale.............. Criteriile de selecţie privind colonia (L. P ă d u r e a n) ...................... Productivitatea (L. P ă d u r e a n) Hărnicia (L. P ă d u r e a n) ___ Activitatea de zbor (L. P ă d ure an) ......................................... Rezistenţa la intemperii (L. P ăd u r e a n) ................................. Adaptabilitatea (L. P ă d u r e a n) Lipsa unei predispoziţii spre roire .................. (L. P ă d u r e a n) SA aibă un caracter liniştit (L. P ăd u r e a n) ..................................... Să ierneze bine (L. P ă d u r e a n) Producţia de ceară ............................. Longevitatea ..................................... O bună dezvoltare corporală............. Rezistenţa la boli şi apărarea Îm­ potriva dăunătorilor ..................... Criteriile de selecţie privitoare la matcă ............................................. O mare prolificitate ......................... Începerea devreme a ouatului .......... Utilizarea maximă a cuibului .......... Temperamentul neimpresionabil___ Vitalitatea deosebită a m iteilor Selecţia individuală (L. P ă d u r e a n)

33

39 39 40 40 40 40 40

Tehnica creşterii naturale dirijată a botcilor precum şi altoirea lo r. . . .

41

36 36 36 36 36 36 37 37 37 37 38 38 39

C U P R IN S U L

A B C. .. A P IC O L

Metoda 1 ......................................... M e todaalI- a(L . P ă d u r c a n ) -Metoda dr. Miller ( I I I ) ..................... Mol oda Alley (IV )............................. Metoda Caillas (V) ......................... Metoda Poloneză (VI) ...................... Altoirea botcilor naturale .................. Păstrarea botcilor disponibile .............. Creşterea maicilor în botei artificiale din colonii orfaniiate .................. Metoda Doolitlle-Pratl......................... Mei oda VV. C o ffe y ............................. ............................. Meloda lleyrand Metoda liomanescu (L. Pădurcan) Meloda R. Jordan-Volosyevici. . . . Meloda Jon Smitli .......................... Metoda creşterii artificiale de mălci fără orfanizarea coloniei crescăloarc Metoda creşterii măteilor direct din ou ..................................................... Iudarea botcilor in colivii de proteefie Folosirea botcilor ............................. Formarea nucleelor vremelnice pentru împerecherea măteilor .................. Nucleele vremelnice mari .............. Nucleele mijlocii .............................. ................................. Nucleele mici Nuclee pitice, nucleoli, micro-nuclee, sau micro-slupuşori......................... Popularea nucleelor ......................... împerecherea măteilor din nuclee vre­ melnice, stupuţori de împerechere sau micro-slupuşori ...................... Verificarea măteilor ......................... Marcarea m ăte ilo r ............................. înlocuirea măteilor ............................. înlocuirea lin iş t it ă ............................. Introducerea măteilor noi .................. Introducerea sub formă de bolcă căpăcilă ......................................... Introducerea măteilor virgine ___ Introducerea m&lcilor împerecheate Metodele directe ......................... Metode indirecte ......................... Metode mixte ............................. Meloda cu Reginal (L. P ă d ur e a n) .............................................

42 -12 43 45 •)■> 45 47 49

R e spingerea

49 50 50 51 52 53 54

lernarea

m â te ii

lernarea

măteilor

lernarea

m u ic ilo r

s tu p u lu i

inlr-un

m u ltie ta ja t

r e a n) le rn are a

.............................

d is p o n ib ile ........... ii..

corp

al

1J ă d u-

........................................... m ă te ilo r

in

nuclee

lo c ii

....................................................

lernarea

in nuclee m ir i de îm p ere ­

chere lip F o i a ......................................

68 5U lit 02 03 03 04 04 04 05

G9 70 71 71 71 73

lu i

m u ic ilo r

81

a fa ra

^3 ^4

ghem u­

........................................................

"4

M A T H IA T H llll, MAI 1(1/10 \NA MKI.ANdSV M i.m tiN i; r iî m i i . is a M K I.U snol’l I. MICOZKI.K m i i : i ii :\

s.) M» >0

Composi{ia mierii ............................. Mierea extraflorală .............................. Mierea de mană (L . P ăd u rc a n ) . . . . Granularea son cristalizarea mierii lichide ............................................. Prevenirea cristalizării mierii .......... Grăbirea cristalizării m ierii .................... Lichefierea mierii granulate ................ Mierea cristalizată in faguri fi folosirea ............................................... acestora Mierea fermentată ............................. Miere toxică ..................................... Recoltarea mierii lirhiile ..................

M>J

*•> *7 ■''7 s*

R id ic a r e a m a g a zin e lo r de r e c o l lu . . . . E v a c u are a a u to m a tă a a l b i n e l o r . . . .

!»2 !»3 II."»

!n» M7 !I7 !lş ful» I ih * H>2 103

D escăpăcirca, e x tra c ţia m ie rii şi reaşe­ zarea m a g a zin e lo r cu ram e extrase

103

E x tr a c ţia de n o a p lc ............................. F iltra re a şi sedim entarea m i e r i i . . . .

100 100

M a tu ra re a ,

73 74 74 75 78 80

in

*3

m ij­

lim p e zire a

m ie rii lic h id e

şi

filtra re a

......................................

im )

M eto da c a n a d ia n ă de m aturare a m ie ­ r ii (L . P ă d u r e a n )..................................

Mierea Mierea Mierea Mierea Mierea

in in şi fi ca

faguri ................................. secţiuni .................................. industrializarea e i ................ falsificarea e i ......................... aliment şi medicament. . . .

107

lOfi 1us, altul mai jos, variat colorate şi cu sclndurele de zbor cu repere Bigure, pentru ca măteile să nu greşească la înapoierea din zborul de Împerechere. Hrana le este asigurată pe sus in jgheabul hrănitor, ce face parte din rama cu fagurele cu puiet. Fiecare compartiment are la fund un orificiu longitudinal pentru aerisire la trans­ port, prevăzut cu pînză metalică şi un oblonaş din tablă pentru Închidere, oblonaş ce culisează intre două şaltere. Totuşi nici aceste nuclee, gen pe­ pinier, formate numai cu 1—2 rame mari, nu sint economice, căci le tre­ buie cel puţin cite 250 g de albină. Pentru organizarea unei pepiniere cu zece nuclee este nevoie de 2,5 kg al­ bină. N u c l e e l e m i j l o c i i de îm­ perechere se organizează într-un ma­ gazin de recoltă, cu cite 2—3 jum ătăţi de rame STAS. In felul acesta Intr-un magazin dc recoltă cu fund fix pot să încapă 3—4 nuclee m ijlo cii; ele se des­ part la fel ca şi cele mari. Sînt popu­ late cu tot atîta albină ca şi nucleele de mai sus, căci în fond suprafaţa de faguri pentru acoperire este aceeaşi.

MATCA

La fundul fiecărui compartiment se află o tăietură de 3/8 cm prevăzută cu plnză de sirmă, ce serveşte ca venti­ lator. Compartimentele, atît la nuc­ leele mari cît şi la cele mici, sînt aco­ perite cu sclndurele exact cît dimen­ siunea fiecăruia, avînd un orificiu de hrănit cu căpăcel pentru alimen­ tarea jgheabului ramei hrănitor. Nucleele m i c i pentru îm ­ perecherea măteii, cunoscute la noi şi sub denumirea de stupuşori de îm­ perechere, V .n., sint cei In care incap 2—3 rame mici cît o treime sau un sfert dintr-o ramă mare. Sînt multe modele din aceşti stupuşori, începind cu cel cu o ramă mică de tipul Zander sau Peschetz, sau cel cu trei rame prinse In balamale a apicultorului român I. F o t a . Descrierea lor amănunţită este dală la noţiunea stupuşori de Împerechere, V.n. Populaţia lor, după clţi faguri conţin va fi de 50, 100 pînă la 250 g albină. Alimentarea albinelor este asigurată printr-un depozit de miere deasupra ramei într-un hrănitor, Bau pus alături ca o diafragmă. Hrănirea este o problemă dificilă la aceste nuc­ lee mici, care adeseori rămln fără hra­ nă, şi albinele îi părăsesc. Nuclee pitice, nucleoli, m i c r o n u c l e e , sau m i c r o s t u p u ş o r i au rame mici cit 1/6 dintr-o ramă mare şi uneori mai mici şi chiar fără rame, numai cu un mic făguraş cît o cutie de chibrituri. In ele încap 10—30 g albine. Hrana este asigurată in depozitul alăturat sau în tuburi exterioare cu miere. La noi, coliviile de păstrare a mătcilor in afara ghemului model S.C.A.S. pol fi folosite la împerecherea m ăt­ eilor. Hrana celor 60—70 albine este asigurată prin tubul exterior cu miere ce se umple din cind In cind.

MATCA

P o p u l a r e

65

a

n u c l e e l o r

mari vremelnice cu albina necesară. Apicultorul care are un plan precis de felul cum decurg cronologic lucrările de creştere in raport cu dala cind a mulat larvele in botei, mută din cuib în compartimentul cu miere un fagure plin cu puiel şi cu albina acoperi­ toare, puiet care abia atunci începuse să fie căpăcit de albine. Pc speteaza superioară se înseamnă dala. in cea de a doua zi, cind mai sint 3 zile pînă eclozionează puietul din celule, se formează cu el un nucleu de împerecchere. Nucleul cuprinde fagurele cu puiet şi albina acoperitoare, plus doi faguri cu hrană, din care unul să aibă jgheab de hrănire in speteaza supe­ rioară in care la inceput se toarnă puţină apă. Peste aceşti faguri se mă­ tură albina acoperitoare de pe alţi doi faguri cu puiet necăpăcit, scoşi provizoriu dintr-o colonie din prisacă. Este bine să se pună alături şi o ramă cu fagure artificial. Se recomandă să se organizeze simultan două nuclee în acelaşi corp de stup, cu direcţia de zbor inversă. In ambele nuclee, după o oră de la formarea lor, se altoieşte cîte o botcă. Stupul de împerechere avînd ambele urdinişe închise, dar cu venti­ laţie deschisă sus, este dus la adăpost fi întuneric, unde este ţinut trei zile in care tim p, tot puietul a eclozionat din celule. Acum stupul cu nuclee este scos în prisacă şi pus la loc de­ finitiv. Intr-un astfel de stup cu două nuclee, cu albină tînără, pot să se Smperecheze la rind 3—4 serii de mătei. După aceasta se schimbă albina şi operaţia poate continua cu altă serie de trei mătei. Hrănirea albinelor din aceste nuclee vremelnice se face seara cu doze mici de hrană stimulentă, chiar dacă in cîmp albinele găsesc ce să culeagă.

MATCA

Mătcile împerecheate, după ce ;m depus numai cileva ouă. se ridică si sc folosesc in stupină sau se expediază Ia beneficiari. S-a renunţat ca in aceste nuclee, oricit ar i'i ele do populate şi deci cu al îl mai puţin in slupiişorii dc împerechere, maicile să rămină mai departe cîlva lim p, pcnlru oonIrolul ouatului lor. Ridicindu-le însă din nuclee imediat după dovada de­ punerii primelor ouă, mălcile tinere pot să mai aştepte in colivii, căci or­ ganul reproducător abia se organizea­ ză. Ele nu vor suferi vreo diminuare a viitoarei lor capacităţi de ouat, chiar dacă stau şi aşteaptă mai mult timp pînă sînt folosite în stupină sau Ia beneficiari. In felul acesta se face Ioc la alt rind de mătei Ia împere­ chere. Popularea nucleelor vremelnice m ij­ locii cu ramă de magazin de recoltă, se face la fel; fiecare nucleu aro 2—3 rame de magazin din care una are jgheab de hrănit. In acesl nucluu este suficient să se măture albina tinără de pe un fagure întreg şi numai de pe o faţă a celui de al doilea. Botca s