ABC-Alimentatia

ELTA UNIVERSITATE

17

CELE 9 CARTI ALBE Ale INITIERII

AUTOR: ION MATERIAL DE UZ INTERN REDACTAT ªI EDITAT DE ASOCIAÞIA ELTA UNIVERSITATE BUCUREªTI TOATE DREPTURILE DE AUTOR, EDITARE ªI DIFUZARE APARÞIN ASOCIAÞIEI ELTA UNIVERSITATE

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Cuprins 17 A - Alimentaþia

AFORISME CUVÂNT CONTINUU ALIMENTELE Sà Và FIE MEDICAMENTE ªI MEDICAMENTELE Sà Và FIE ALIMENTE SÃNÃTATEA, PAUZA DINTRE DOUà BOLI ALIMENTAÞIA SAU VIAÞA LA CE FOLOSEªTE SÃNÃTATEA? SE POATE ADEVÃRUL DESPRE ADEVÃRATA ALIMENTAÞIE... CIVILIZAÞIA CARBONULUI SPRE CEA A AZOTULUI “ªI LA ÎNCEPUT A FOST NUMAI APÔ POST SAU PAUZA ALIMENTARà IEªIREA DIN EGIPT SAU DIN ANESTEZIE ? “N-AM ªTIUT, NU DIN CAUZà Cà N-AM VRUT” AFORISME

17 B - Alimentaþia

CUVÂNT CONTINUU FOAMEA SAU ENERGIA COSMICÃ? EDUCAÞIA ALIMENTARà ªI ALIMENTAÞIA Sà NU UCIZI MÂNCAREA! ªTIINÞÃ, COMERÞ, SUFERINÞà ALIMENTAÞIA EXTERIOARà OBIªNUINÞA-MANIFESTAREA IGNORANÞEI BÃTRÂNEÞEA ªI ALIMENTAÞIA CREAÞIONISMUL ªI EVOLUÞIONISMUL “CUNOAªTEÞI ADEVÃRUL ªI ACESTA Và VA ELIBERA” VIAÞA ªI RIDURILE

17 C - Alimentaþia

LEGEA-FAPTA-NECESITATEA AUTOEDUCATIA SI JURNALUL PAUZA SI SEMIPAUZA SACRIFICAREA COPIILOR PE ALTARUL MATERIALISMULUI ASIMILAÞIA ªI DEZASIMILAÞIA MAREA OPERAÞIE COSMICÃ REALITATE-MENTALITATE-REALITATEA DE LA TINÃ LA PLACEBO PSIHOLOGIA ALIMENTAÞIEI

3

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

17 A - Alimentaþia AFORISME 1. Ceea ce nu avem, este plusul când am avut. 2. Fãrã bogãþie spiritul aparþine sãrãciei. 3. Justificãrile rezolvã orice în afarã de justificãri. 4. Ceea ce nu se poate exclude colaborarea. 5. Este uºor când greutãþile sunt în ordine. 6. Dacã nu putem mai bine, este inutil. 7. Adevãrul este o necesitate, nu o nevoie. 8. Jocul salveazã jucãriile, nu invers. 9. Sã pierzi util, decât sã câºtigi inutil. 10. Învaþã sã ajuþi prin a ajuta. 11. Se poate mai bine când ai un sens, nu un scop. 12. Modestia decade modest. 13. Zeii sunt o manifestare a credinþei. 14. Evoluþie nu înseamnã mai mult, ci mai bine. 15. Numai improvizaþiile depãºesc improvizaþiile. 16. Cei buni nu se sperie de rãu. 17. Ordinea este o dezordine înþeleasã. 18. Cei care au învins au uitat sã uite acest lucru. 19. Mai mult nu însemnã mare, ci orice. 20. Revenim mai bine decât data trecutã.

4

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

CUVÂNT CONTINUU Dupã ºapte ani, în procesul individualizãrii, trecem la o revistã particularizatã prin circuitul intern, adresatã în mod special celor care consumã deja alimentaþie naturalã. Cei ieºiþi din starea de anestezie sunt în stare sã perceapã asemenea rânduri. Nu vrem sã realizãm o secþiune, o sectã, tocmai de aceea primele trei numere vor avea tematica exclusiv despre realitatea acestei alimentaþii. Dupã cum se va vedea, nu e vorba despre alimentaþie, ci rezultã fenomenul de ieºire dintr-o tristã situaþie a uitãrii ºi neîncrederii. Tocmai de aceea preþul revistei pare mare, dar cei ce au deja cunoaºterea prin sãnãtate au posibilitatea astfel sã se revanºeze faþã de cei care încã nu ºtiu. Cu banii obþinuþi se pot tipãri astfel de lucrãri care trebuie sã ajungã la cei care suferã ºi au atâta nevoie de adevãr ºi de sãnãtate. Revista ne-a fost solicitatã din dimensiuni subtile, de aceea ea este o datorie din partea noastrã. Ni s-a cerut sã aparã cel puþin de douã ori pe lunã, fiecare numãr având coperþile în culoarea Constelaþiei în care apare, iar numerotaþia revistelor se va realiza prin litere. Dupã 28 de numere se vor folosi literele douã câte douã, iar dupã un alt ciclu, trei câte trei. Pe coperta a patra vom aºeza tema Lunii Noi. Existã un singur autor, iar fiecare numãr este dedicat unui singur subiect. Nu ne-am propus traduceri ºi colaje. Revista nu se va afla numai la autor, ci ºi la conferinþe, festivalurile Elta, cât ºi la lectorii Universitãþii-Elta, dorindu-se ca aceastã revistã sã nu fie difuzatã ºi aºezatã alãturi de lucrãri cu vibraþii joase. Revista se poate procura prin abonamente, acestea fiind achitate pentru cel puþin zece numere. Ea nu trebuie sã depindã de un colectiv redacþional. Pentru cei ce o deþin adresãm rugãmintea de a nu o transfera celor ce vor fi frustraþi de înþelegerea articolelor. Natura articolelor trebuie sã determine deconspirarea, evitarea aspectelor tradiþionale, materialiste ºi acceptate. Este un canal informaþional ce are la baz㠓metafizica de gradul zero”. Revista pregãteºte ºi iniþiazã pe cei care au depãºit starea de anestezie, totodatã fiind sora geamãnã a revistei ELTA, deja cunoscutã, dar care se adreseazã tuturor. Prin suita articolelor trebuie sã determinãm factorul de RECUNOAªTERE, astfel ca 5

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

cei mulþi sã ajungã cei mari. Cuvântul Continuu va apare în fiecare numãr pe coperþile II ºi III. Revista are numele “Unu ºi ªapte”, citit ca fiind 17. Revista “17” este protejatã faþã de cei ce urmãresc interese personale, le atragem atenþia cã în lipsa colaborãrii nu-i putem asigura în faþa propriilor lor forme-mentale egoiste ºi ignorante. Faþã de cei care o cumpãrã, aducem mulþumirile noastre ºi a celor ce protejeazã Geea. Revista constituie o continuare la cartea “Viaþa pe Geea”, adaptatã la realitatea actualã. Articolele nu trebuie sã aibã mai mult de 151 de rânduri. Fiecare numãr sau literã a revistei “17” conþine zece articole despre un singur subiect prin detalii holistice. Urãm drum bun revistei, la fel ºi cititorilor, colaboratorilor, un drum ºi mai bun. AUTORUL

6

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

ALIMENTELE Sà Và FIE MEDICAMENTE ªI MEDICAMENTELE Sà Và FIE ALIMENTE Continuãm seria de articole despre MEDICINA PREVENTIVÃ. Am ales termenul de aliment fiindcã rezoneazã cu medicament, “ment-” sau “menta-” fiind desigur vorba de mental, de acel termen pe care îl confundãm cu gândirea sau intelectul, din prea multã risipã a ignoranþei. În festivalul care încã se mai desfãºoarã câteva zile am conceput un chestionar în care am inclus o întrebare: “Faceþi vreo deosebire între reþetele culinare ºi reþetele medicale?”, desigur majoritatea crezând în propria seriozitate formalã, au descoperit cã sunt deosebiri, desigur formale, în esenþã nefiind nici o deosebire, produsele ºi mai ales cele culinare sunt luate pe cale bucalã dimineaþã la prânz ºi seara, cine are mai multe posibilitãþi? Cu reþetele culinare se trateazã foamea, dar efectul secundar este moartea. Substanþele care stau la baza aºa-ziselor medicamente sunt conþinute ºi în cele alimentare, transformarea sau prelucrarea implicând situaþii similare, este îndeajuns sã amintim termenul de industrializare. Utilul devine absolut inutil. În 1911 se descoperã vitaminele, fiind desigur un succes rãsunãtor al ºtiinþei. A rãsunat în punga comercianþilor, care s-au dat peste cap ºi peste burse pentru a înfiinþa laboratoare ºi uzine. Acum suntem liniºtiþi cã avem grãmezi de vitamine... În 1940 se descoperã enzimele, (termenul “descoperire” este firesc, fiindcã nu este vorba despre creaþie; a descoperi ar echivala cu a te împiedica de ceea ce nu poþi ocoli,) dar despre acestea nu s-a suflat nici o vorbã, de altfel nici acum la 56 de ani, niciodatã nu este prea târziu sã fie prea târziu. De ce? Simplu ºi sincer, nu se puteau ºi nici acum nu se pot sintetiza, deci comerþul se face cã are treabã, ar fi fost bine sã fi fost... Dar în privinþa vitaminelor, care sunt fotosensibile, având ºi alte asemenea calitãþi deosebite, nu se spune nimic, din cauzã cã sinteza nu este posibilã în afara proceselor subtile ale unor sinteze biotice complexe, aceste condiþii putând fi asigurate numai în mediile naturale. Dar cum atâþia sunt în stare sã stea la coadã sau sã cumpere asemenea flacoane, devine din capul locului un proces mai mult 7

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

comercial, decât medical. Despre enzime sau etheric situaþia fiind ºi mai subtilã pentru fantastica utilitate, necunoscându-se subtilitatea, utilul devine absolut inutil. *** Triada (Tatãl, Fiul, Spiritul) este echivalentã aici cu: ENZIMEVITAMINE-PROTEINE, urmeazã ca factori catalitici sãrurile, nu minerale, ci organice ºi oligoelementele. Evident, ceea ce am înºirat este la modul general. Toate acestea se gãsesc nu la farmacie, ci la orice piaþã sau grãdinã, în tot mediul acestei planete. În preajma bolii sunt naivii deosebit de serioºi ºi responsabili, adicã ignoranþi. Aceºtia, împreunã cu medicii, ar trebui sã ºtie cã toate maladiile implicã prin suitã ºi generalizare un singur termen: SUFERINÞA. Este ºi substantiv, prin derivare ca verb ºi în plus ca trãire. Ceea ce se întâmplã azi ºi pe întreaga “patrie-planetar㔠se numeºte ºi defineºte genocid (nu mai folosesc majuscule, ºi aºa este dincolo de orice imaginaþie, fie ºi a suferinþei). Genocidul este supremaþia ignoranþei ºi aceasta datoratã unei cãderi masive a credinþei, în Budha, Allah sau Dumnezeu. În pericol sunt copiii ºi bãtrânii. Oare aceste cuvinte mai sunt în stare sã determine ºi sã trezeascã minimum de atenþie ºi responsabilitate? Mã gândesc ºi încerc sã intuiesc dacã mai este cineva sã fie în stare sã înþeleagã aceasta? La ora actualã toatã populaþia planetarã este bolnavã ...Alimentaþia sau prima etapã a tratamentelor, desigur mâncãm pentru a nu muri, chiar dacã tot vom muri, aceastã alimentaþie industrializatã în milioane de bucãtãrii, iadul iadului materialist, genereazã antigeneza. De cel puþin o sutã de ani ea devine mai rafinatã ºi sinteticã, artificialã, determinând anestezia. Iatã un termen pe lângã care treceþi indiferenþi: anestezia. Ea atrofiazã, deformeazã ºi mai ales aduce în stare de latenþã calitãþile umane cum sunt imaginaþia, intuiþia, anticipaþia, prin corespondenþã responsabilitatea, altruismul, colaborarea, înþelegerea, bunul-simþ ºi nu în final iubirea, aceasta a fost înlocuitã cu sexul. Alimentaþia denaturatã este firesc sã denatureze, firesc ca alimentaþia naturalã sã naturalizeze. De ce? Alimentaþia denaturatã rãstoarnã armonia din corpul fizic, care implicã raportul între substanþele bazice ºi cele acide. În concentraþie trebuie sã fie 70% componente bazice ºi restul acide. Astãzi, însã, ne putem felicita cã aceastã situaþie este inversatã. 8

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Aceeaºi alimentaþie neputând fi asimilatã ºi nici eliminatã se obþine constipaþia sau umflarea abdomenului, (un fel de wc la purtãtor,) în rest þesuturile adipoase, împreunã cu constipaþia care genereazã creºterea în greutate. Inima nu poate suporta un asemenea surplus ºi începe sã se lase de sport. Masa de aproape 20 de kg de produse în putrefacþie este situatã în intestinul gros. Cu aceastã mucoasã distrusã, dar vascularizatã, sângele preia aceastã toxicitate ºi o trimite în toatã masa organismului. Diafragma, care separã cavitãþile principale ale organismului, este ridicatã de umflãturã, presând plãmânii, ficatul, inima... ºi de aici fãrã comentarii. Urmeazã alte ºi alte dezastre, cum este afectarea ficatului obþinându-se o sumedenie de boli ale sale, în general hepatita. La ora actualã toatã populaþia planetarã este bolnavã. Tot aºa, dermatozele care transformã corpul fizic întrun cadavru încã viu, dar urât. Mai departe, consecinþele psihice ºi de aici cele mentale sau spirituale, despre care se subînþelege cã sunt pierdute, atât timp cât se menþine o alimentaþie denaturatã. Nu intru în amãnunte, a vorbi despre lucrurile urâte nu este o plãcere, mai ales cã de aceste boli am scãpat de ele cu mulþi ani înainte sã scriu asemenea rânduri. Hipocrate, cu mii ºi mii de ani înainte sã scriu asemenea rânduri a spus ceea ce am scris în titlul acestui articol, nu ca un joc de cuvinte, ci un joc al vieþii la propriu. Medicii nu prea l-au luat în serios, aºa se întâmplã cu pãrinþii, chiar ºi ai medicinii, dar nu ºi ai medicilor. La ora actualã instituþiile medicale au pierdut controlul sãnãtãþii populaþiei, astfel definiþia de genocid devine ºi mai dramaticã. Ceea ce este ºi mai impresionant este cã medicii nu pledeazã pentru revenirea la o alimentaþie naturalã. Pe de o parte nu studiazã asemenea lucruri, pe de altã parte prin sistemul tradiþionalist li s-a inoculat orgoliul. Pentru a ºi-l menþine sunt sacrificaþi oamenii care au devenit victime nevinovate. Alimentaþia denaturatã, genereazã o sãrãcie ºi o risipã a milioane ºi milioane de produse Educaþia în ºcoli ºi în presã-radio-televiziune se menþine tot la nivelul de conservare a cunoaºterii materialiste. Sã nu uitãm cã toþi medicii, ziariºtii, comercianþii, toþi depind de bani, astfel despre viaþã când ne vom întâlni printre morminte. Mortalitatea este în creºtere, suferinþa s-a generalizat. Alimentaþia denaturatã determinã o alimentare cantitativã, mereu în amplificare, 9

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

genereazã o sãrãcie ºi risipã a milioane ºi milioane de produse, culmea în fazã iniþialã NATURALE. Elta-Universitate pledeazã pentru alternativa alimentarã în direcþia revendicãrii, revenirii ºi recunoaºterii produselor naturale, astfel în urma cercetãrilor noastre putem oferi triada tradiþionalã: ciorbe, mâncãruri, deserturi în stare naturalã, un neavizat n-ar putea depista faptul cã s-au eliminat în primul rând fierberea, coacerea, prãjitul, iar apoi nu existã sãrurile minerale cum este clorura de sodiu (sau sarea), uleiurile rafinate termic, pâinea cea arsã, de toate zilele, zahãrul rafinat, fãina ºi iar culmea: apa. În cei ºapte ani de activitate am realizat ce era de demonstrat: zeci de mii de oameni au devenit sãnãtoºi fãrã sã ne ocupãm de medicinã. Avem un dosar cu mii de semnãturi ale celor aflaþi în aceastã situaþie. Lipsa de mediatizare, ignoranþa, interesele comerciale vor mai determina menþinerea acestei ignoranþe ºi astfel populaþia va suferi de suferinþa gratuitã ºi infantilã, inutilã ºi deosebit de costisitoare. Aceastã alimentaþie este de zece ori mai ieftinã: zeciuiala Biblicã, cine furã va plãti de zece ori mai mult, cine va da va fi rãsplãtit de zece ori mai mult, o Doamne cât adevãr în minunata Biblie, în Coran sau în Vede, iluminate în eternitatea iubirii ºi a credinþei. În asemenea adevãruri ce sunt latente ºi anesteziate, materialismul a devenit credinþã, mamele îºi sacrificã copiii pe altarul materialismului, dar îi iubesc pânã la a le acorda dreptul la suferinþã. Poporul român este determinat prin vorbele divinilor înþelepþi, fii ºi discipoli ai divinitãþilor credinþei unice, sã aducã sãnãtatea ºi pacea planetei prin bunul sãu simþ, prin curaj ºi dãruire în forþa adevãrului simplu ºi sincer. ªi aceste rânduri definesc medicinapreventivã. Dincolo de formal ºi general, concepte ºi sfaturi, dincolo de atâtea hatâruri ale unei medicini alopate ºi trecerea de la chimioterapia morþii la alchimia vieþii. Cine va avea ochi sã vadã, va putea citi aceste rânduri despre propria sa viaþã pentru viaþã.

10

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

SÃNÃTATEA, PAUZA DINTRE DOUà BOLI Dar nici aºa, cu toate cã avem aceastã impresie cã suntem sãnãtoºi, de altfel asemenea confuzii sunt totuºi necesare pentru a supravieþui pânã la urmãtoarea boalã. Astãzi facem deosebiri între oameni: cei bolnavi ºi cei sãnãtoºi. Chiar aºa sã fie? Este simplu, cei din spitale sunt cei bolnavi, cei de afarã sunt cei sãnãtoºi. Definiþie mecanicistã, atât de apreciatã de filosofia materialistã. Referitor la cei aflaþi în spitale nu mai este cazul sã definim situaþia lor, în schimb pentru cei care se considerã sãnãtoºi trebuie sã analizãm puþin acest sector. În urma unei situaþii comode de a ne alimenta ca ºi cei din spitale, ºi invers cei din spitale ca cei aºa zis-sãnãtoºi, se menþine o situaþie ridicolã ºi riscantã pentru toþi. Despre alimentaþia denaturatã sau despre sorgintea atâtor boli tocmai acum ne ocupãm prin aceastã serie de articole. Aceastã alimentaþie atât de obiºnuitã ºi atât de neobiºnuitã pentru factorul de sãnãtate, îºi mai îndeplineºte cele încã mai rãufãcãtoare arii de rãspândire a limitãrii vieþii din toate punctele de vedere. De la copiii de un an pânã la bãtrânii care nu mai au nici un an de viaþã, alimentaþia abundã în datoria de a ne otrãvi prin plãcerea obiºnuinþei, tradiþiei, ignoranþei, aceasta bine garnisitã cu teorii ºtiinþifice ºi medicale prin care ne mai asigurãm cã totul este în regulã. Vã asigur cã nu scapã nimeni, astfel ne-am obiºnuit cu starea de moarte, prin trãirea la propriu ca ºi cum ne-am iniþia în fiecare zi despre starea de moarte. În cartea Viaþa ºi alimentaþia am dezbãtut pe larg situaþia denaturãrii procesului alimentar ºi inclusiv a substanþelor aºa-zis alimentare, ºi totuºi acest procedeu ºi proces este la final acum, încetul cu încetul mereu mai mulþi sunt edificaþi ºi reuºesc sã iasã dintr-o situaþie dintre cele mai izbutite în “soluþiile” ignoranþei ºi mai ales ale unei suferinþe. Pentru ca ºi alþii sã aibã un asemenea merit de a evada din pãtratele necunoaºterii, le oferim asemenea confirmãri ºi certitudini ale denaturãrii alimentaþiei. Relaþiile se determinã între regnuri apropiate În fine, spuneam cã suntem sãnãtoºi, n-am mai fost bolnavi de mult ºi chiar privim cu o uºoarã superioritate spre zidurile spitalului unde ferestrele sunt luminate toatã noaptea. Cine sã 11

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

ne spunã cã alimentaþia, prin denaturare, comportã un grad de aciditate deosebit de ridicat? Aceste elemente acide se aflã în produsele neorganice, minerale, pe care le determinãm ºi le obþinem printr-o reacþie chimicã de oxido-reducere, mai pe româneºte, prin tratamente termice: fierbere, coacere, prãjire, încãlzire... Alimentele în faza de cumpãrare, la piaþã, sunt organice, aparþinând aºa-zisului regn vegetal. Pe aceastã planetã avem trei regnuri: mineral, vegetal animal ºi uman. Relaþiile se determinã între regnuri apropiate, cum ar fi mineralul pentru vegetal ºi vegetalul pentru animal ºi nicidecum animal prin mineral. Viaþa este determinatã de corpul energetic Procesele biologice de evoluþie sunt deosebit de complexe, dar niciodatã complicate, determinând armonia. Cumpãrarea produselor vegetale, atât de obiºnuitã prin pieþele de desfacere sau culegerea direct din grãdina proprie implicã recunoaºterea unor valori sacre: ceapa, mãrarul, morcovul, pãstârnacul, vinetele, cartofii, mazãrea. Interesant cum paleta este deosebit de bogatã ºi ceea ce am înºirat sunt numai legumele, fructele la rândul lor sunt ºi ele tot atât de abundente, singura lor calitate se constituie în privinþa factorului de viaþã. Amãnuntele neaºteptate pentru ºtiinþa noastrã actualã sunt cã viaþa este determinatã de corpul energetic cãruia îi spunem: corpul eteric. Etericul fiind o substanþã subtilã, nu poate fi perceput cu organele de simþ, este deosebit de volatil. Acest aspect îl observãm prin faptul cã aceste legume ºi fructe cresc la o temperaturã medie de 30 de grade ºi la o presiune de maximum o atmosferã, acestea sunt condiþiile în care trãiesc sau ar putea trãi asemenea legume ºi fructe... Alimentaþia naturalã este confundatã cu conceptul fals ca al constituirii din produse crude, deºi a fi crud se referã la ceva necopt, nematurizat... Realizarea unor ciorbe sau mâncãruri din produse ce au fost fierte, implicã un dezastru cosmic, distrugerea corpului energetic sau etericului. Când intrãm într-o bucãtãrie ne incitã un miros plãcut: acesta este etericul, care se degajã din asemenea produse care mor încetul cu încetul ºi când au murit bine le considerãm gãtite, bune de mâncat. Bineînþeles, nu uitãm sã punem clorura de sodiu în mâncare, alþii ºi în timp ce mãnâncã, fiindcã nu sunt destul de gustoase. Ce s-a întâmplat? Dacã nu punem aceastã sare cu o denumire atât de salaticã, criminala mâncare este fadã, n-are nici un gust ca ºi cum ar fi altceva, 12

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

desigur cã este altceva. Când terminãm de gãtit ne cam grãbim sã mâncãm aceste produse fiindcã mai surprindem ceva cât de cât plãcut, în realitate fiind numai factorul de obiºnuinþã. Ne mângâiem cu aceastã ameliorare ce amplificã ºi mai serios factorul de îmbolnãvire, în timp ce le-am fiert sãrurile organice sau pierdut, la fel vitaminele, proteinele. Cea mai gravã este însã pierderea acestor enzime cunoscute sub aceastã denumire de lumea ºtiinþificã, în realitate fiind corpul eteric sau energetic. Dacã ne amintim aceste lucruri, (ºi este bine chiar ºi în al 13-lea ceas) înainte de a mânca sã facem o micã experienþã la îndemâna oricãruia dintre noi. Sã lãsãm pe masã oala cu mâncare ºi alãturi sã punem produsele din care s-a preparat aceastã mâncare: ceapa, morcovii, cartofii, mãrarul ºi sã le revedem dupã 72 de ore, adicã trei zile, timpul cât acestea s-ar afla în procesul de digestie ºi eliminare. Înainte chiar sã intrãm în bucãtãrie simþim un miros pregnant de amoniac ºi sulfuri, mirosul specific al unei mâncãri stricate - bune de aruncat... O, nu, doar am dat bani, am muncit pentru aceºti bani! Aceasta este mâncarea pe care zilnic o asimilãm, la puþin timp dupã ce am luat-o de pe foc. De ce 72 de ore? Tubul digestiv, care se aflã între cele douã cavitãþi, bucalã ºi analã, are o lungime de 11 metri. În procesul metabolic acþioneazã forþa gravitaþionalã, dar mai important, acþioneazã miºcãrile de unduire ale intestinului, aºa-zisa miºcare peristalticã. Miºcarea este lentã, iar pentru cei bolnavi ºi mai lentã, ceea ce face ca eliminarea sã se producã abia în 72 de ore. Bineînþeles, cifra nu este matematicã, dar de ajuns pentru ca aceste produse alimentare sã fie deja în stare de putrefacþie, de acest lucru ne convingem de altfel la eliminare, la wc. Ne-am obiºnuit atât de mult ºi de serios încât nu ne întrebãm niciodatã de ce aceste fecale sunt atât de urât mirositoare. Într-un an se ajunge la o tonã de toxine Vã mai ofer câteva elemente, un om consumã în timp de o lunã propria sa greutate: o persoanã de 50 de kg consumã tot atât cât greutatea sa, altul de 90 de kg mãnâncã 90 de kg de asemenea materii în faza denaturatã. Ne putem imagina cã întrun an se ajunge la o tonã de toxine pentru care am dat mulþi bani. Pentru o alimentaþie denaturatã ne trebuie pe lunã în jur de 200-400 mii lei la ora actualã, - pentru a trage apa la wc, - fãrã a socoti munca ºi sudoarea ignoranþei. În cantitatea aceasta, 13

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

desigur nu calitate, se aflã în majoritate substanþe minerale cu urme organice. Flora intestinalã a determinat o stare de adaptare la un astfel de regim, rezultând o evoluþie mai amplificatã a proceselor de putrefacþie. Astfel, ea va determina îmbolnãviri dramatice, cronice, dar în primul rând, sãrurile minerale transportate de curentul sanguin prin vene, artere, capilare, încãrcate de aceste substanþe nevitale se depun pe pereþii interiori ai canalelor. Arterele, venele ºi capilarele puse cap la cap mãsoarã cam 150 de mii de km. Încet, dar sigur, ele se betoneazã, devin rigide, se spune cã s-au arterosclerozat. Din rândurile oamenilor sãnãtoºi mereu mai mulþi ajung alãturi de cei din spitale Aceastã situaþie de boalã este deja atât de obiºnuitã, încât nici nu se mai pune problema tratãrii sale, fiindcã la spital alimentaþia este identicã cu ceea ce a determinat boala. Este un fel de iresponsabilitate determinatã de lipsa de cunoaºtere. ªi acest exemplu, deosebit de macabru, este unul din sute de asemenea boli, printre care se situeazã constipaþia sau magazia de produse în cavitatea abdominalã ce determinã menþinerea acestui gunoi de aproape 20 de kg de putrefacþii. O parte din aceste substanþe sunt depozitate sub formã de þesuturi adipoase sau grãsimi, ceea ce ridicã greutatea corpului pânã la dublarea celei fireºti, sau chiar mai mult. Sã nu mai amintim despre situaþia rinichilor, care sunt deja formali, a ficatului care nici de pateu de ficat nu mai este bun, a stomacului perforat ºi fãcut sitã, a inimii, plãmânilor ºi deasemenea dermatozele care ne dau indicii atât de clare despre sãnãtatea noastrã. Aici ne-am referit numai la oamenii care nu sunt în spital ºi care se considerã sãnãtoºi, din rândurile lor, însã, mereu mai mulþi ajung alãturi de cei din spitale. Care este remediul? Atât de simplu ºi sincer, la îndemâna oricãruia, dar determinat în primul rând de factorul de responsabilitate, de dorinþa de a fi sãnãtoºi ºi a ne trãi viaþa în cele mai normale merite, în fericirea de a fi în stare sã ne bucurãm de propria viaþã. Nu pledãm pentru renunþarea la alimentaþia denaturatã. Este dreptul fiecãruia sã-ºi administreze aceste plãceri ºi suferinþe. Ne referim aici la cei cãrora nu le plac asemenea suferinþe gratuite, de un sadism ridicol ºi fãrã nici o justificare. Situaþia este tragicã pentru copiii care sunt alimentaþi 14

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

cu asemenea produse, sunt graºi, rotunzi, dolofani ºi atât de condamnaþi, ziua mãnâncã ºi noaptea urlã. Cum sã spunem? Mamele îºi sacrificã proprii copii pe altarul materialismului, care a devenit o religie. Am auzit cazuri în care o mamã spunea plinã de victoria înþelepciunii sale cã ar muri dacã copilul ei nu ar mânca carne. N-are nici o vinã, este rezultatul unei educaþii criminale ºi atât de generalizate, încât n-ar putea sub nici o formã sã justifice curajul de a nu-i da cadavre copilului ei. Rãmâne ca fiecare sã analizeze, sã constate, sã verifice, sã mediteze la aceste rânduri ºi dacã va fi sã-ºi asume responsabilitatea, îºi va datora sieºi puterea de revenire la viaþã. Dacã mâncãm de trei-patru ori pe zi alimente denaturate, printr-o alimentaþie naturalã similarã: ciorbe, mâncãruri, deserturi, dar naturale se ajunge doar la o singurã masã. Dispare foamea ºi atâtea insuficienþe ºi tragedii. Rezultatele alimentaþiei naturale determinã o situaþie incredibilã, pentru educaþia noastrã atât de materialistã ºi împotriva vieþii. La o singurã masã se subînþelege cã preþul de cost se reduce de zece ori. În România sunt deja mii de oameni care au uitat de boli, de cheltuieli ce i-ar fi menþinut într-o continuã stare de pauperitate, viaþa lor devenind mereu mai frumoasã ºi eliberatã de iminenta morþii. Vom continua asemenea articole pentru cei care de multe ori mi-au spus într-o sinceritate care m-a trezit: “n-am ºtiut, nu din cauzã cã nu am vrut”.

15

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

ALIMENTAÞIA SAU VIAÞA Pe aceastã temã se fac speculaþii copioase. Unii mai filosofi vor spune adevãruri spectaculoase, cum cã viaþa este prioritarã alimentaþiei; ceilalþi, mai simpli ºi mai sinceri, vor înþelege cã alimentaþia determinã viaþa ºi o vor cãuta pe aceasta, adicã alimentaþia. Viaþa ºi alimentaþia nu sunt dependente reciproc; viaþa este cea care depinde de alimentaþie Mã distrez cu asemenea situaþii ºi pot spune cã cei doi termeni nu sunt reciproc dependenþi. Viaþa este o categorie universalã, pe când alimentaþia este un concept, un cuvânt, se poate alimenta un motor, o moarã cu apã, un alt exemplu: masa cea de toate zilele. Viaþa unui motor sau existenþa unei mori nu implicã prea multe evoluþii de-a lungul civilizaþiilor terestre. Într-o altã ordine de idei, alimentaþia se subînþelege, pe când viaþa ridicã ºi implicã situaþii permanente de cunoaºtere ºi evoluþie, de progres ºi acumulare în cele mai extraordinare trãiri, mereu mai frumoase ºi mai bune... Tocmai de aceea viaþa depinde, într-un fel, de alimentaþie, dupã cum vom vedea în continuare. Astãzi apar alte pãmânturi sferice ºi alte ruguri pentru a apãra platitudinea terestrã Aici suntem tributari, ceea ce mai rãmâne este sã încercãm sã afirmãm viaþa, dar care se finalizeazã cu moartea. Ne place sã ne comparãm cu epoci trecute ºi mai ales cu Evul Mediu, atunci când majoritatea credea cã pãmântul stã pe patru elefanþi ºi aceºtia pe o broascã þestoasã, iar apropierea de orizont determinã riscul de a cãdea de pe aceastã scenã. Pentru cei care îndrãzneau sã spunã cã pãmântul ar fi cam rotund, li se opunea replica, - devenitã inofensivã, - cã oamenii din acea parte ar trebui sã stea cu capul în jos, ceea ce nu surâdea nimãnui, mai ales cã oamenii sunt obiºnuiþi sã stea cu capul într-o poziþie verticalã. Pentru deºtepþi ca mine erau deja locuri destule pentru spectacolul rugurilor, bineînþeles pentru purificarea de ignoranþã ºi alte situaþii printre care ºi liniºtirea spiritelor progresiste ºi se trãia destul de bine, adicã normal. Astãzi surâdem, ne putem bucura cã putem face economie de ruguri, ecologiºtii se bucurã 16

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

cã nu se mai face fum ºi mai ales drepturile omului sunt apãrate. Astãzi apar alte pãmânturi sferice ºi alte ruguri pentru a apãra platitudinea terestrã. Se spune cã aceastã alimentaþie poate fi ºi naturalã, cã ºi cum cea obiºnuitã nu este naturalã ºi totuºi... “Nu ºtiu ce sunt, dar trebuie sã fie o prostie” Vegetarienii sunt oameni cu capul rotund, aceºtia fac economie de carne pentru ca oamenii serioºi sã o poatã mânca în liniºte, chiar ºi la spitale ºi mai ales la înmormântãri. Dar, a apãrut o societate, asociaþie, unii mai patrioþi o definesc ca sectã: “Nu ºtiu ce sunt, dar trebuie sã fie o prostie”, uitând de la mânã la gurã cã pe de o parte afirmã cã nu ºtie, dupã care eliberat de orice responsabilitate se contrazice, spunând cã este o prostie. Nefericiþii aceºtia de eltiºti nu vor sã bea nici apã, nu mãnâncã nici pâinea datã în fiecare zi de Tatãl tuturor, iar în privinþa cãrnii, probabil cã nu mai au nici un fel de putere ºi pentru aceasta. Desigur, pãmântul nu poate fi rotund ºi dacã unii nu au ce face, nu au decât sã plãteascã impozite mãrite pentru ignoranþã. Cetãþenii privesc speriaþi la animalele care erau duse întrun fel de lagãre, unde erau asasinate Aº îndrãzni sã mai facem o extrapolare peste încã câteva sute de ani. În diferite instituþii, specializate pe istoria umanitãþii, pot fi vizionate casete despre cum trãiau oamenii cu sute de ani în urmã. Cetãþenii acestei epoci viitoare privesc speriaþi la animalele care erau duse într-un fel de lagãre unde erau asasinate, iar corpurile lor desfãcute în diferite elemente sau bucãþi de aºa-zisa carne oferite pentru a fi asimilate prin cavitatea bucalã a acelor indivizi. Oamenii, privind îngroziþi, în acele sãli de peste sute de ani - de civilizaþie - scot un “OOOH” vãzând cã substanþele organice din corpurile animalelor sunt înghiþite ºi de copiii primitivilor.. Dar sã fim serioºi, sigur cã oamenii, chiar ºi peste sute de ani vor mânca carne, fiindcã aceasta conþine proteine, care stau la baza codului genetic fãrã de care corpurile se atrofiazã generând anemia ºi distrofia. În realitate, multã suferinþã care se numeºte ignoranþã. Totuºi sã mai încercãm sã vedem dacã pãmântul este întradevãr plat. Sigur cã nu este vorba de pãmânt, fiindcã între timp s-a descoperit, constatat, verificat, dovedit cã este rotund. Pãcat de cei arºi pe ruguri, acei oameni care au putut realiza 17

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

asemenea atrocitãþi trebuie sã fi fost deosebit de primitivi, dar raþiunea a învins graþie sacrificiului acelor nevinovaþi. Numai cã tipul de consum al raþionalilor de azi se mai numeºte antropofagie. Un raþional nevinovat nu ºtie cã antropos înseamnã fiinþã vie, similarã în definiþiile ºtiinþei ºi culturii umane cu viaþa, cu ceva care este cald ºi are trãiri complexe. Antropofagie este echivalent cu a mânca oameni, fiindcã în iubirea Tatãlui ºi aceste animale sunt tot creaþia sa. Numai cã animalele nu sunt atât de deºtepte ºi se cam mãnâncã între ele. Poate un alt argument. Oamenii consumã carnea de la mamifere, iar corpul fizic al oamenilor face parte tot din aceeaºi clasã biologicã. Unui citolog îi trebuiesc ani de experienþã pentru a deosebi o probã microbiologicã de om faþã de una de vacã. Din punct de vedere citologic n-ar avea ce diferenþe sã vadã, poate la nivel de cromozomi. La vaci numãrul este cu mult mai mare decât la fiinþele umane, probabil sunt mai rotunde decât pãmântul, ºi mai sunt niºte zãpãciþi prin India care chiar le venereazã... Atributele sale: inginer, profesor, þãran, bãrbat, femeie, pot, dar nu omul. El nu este adaptat sã consume mediul material în care trãieºte, probabil cã oameni sunt atât de puþini încât nu se pune problema cã n-are cine mânca carne. De ce se bea oare apa? Apa... Iar un subiect interesant ºi deosebit de rãcoritor în alimentaþie. În general nu ne hrãnim cu apa, ea fiind folositã când ne este sete, nu foame. Pânã ce pãmântul acesta rotund se va mai rotunji, fiinþele aproape umane vor descoperi faptul ºtiinþific cã înveliºurile sau corpurile lor sunt organice ºi deci implicã relaþii organice. Apa este sub toate formele de agregare un mineral, care printr-o evoluþie, performanþã ajunge arterosclerozã. De ce se bea oare apa? S-a descoperit în urma unor îndelungi cercetãri, în mod consecutiv senzaþiei de sete, cã este mai bunã decât benzina sau oricare alt lichid. Pânã se va constata cã nu este compatibilã cu mediul organic, vor mai trece multe ape. Dar pânã atunci se ºtie cã este cel mai bun dizolvant în naturã, dizolvã orice mai ales þesuturi. Dacã te uitã Dumnezeu în cadã, riºti sã te dizolvi ca o bucatã de zahãr... desigur fãrã urme, ceea ce simplificã deosebit de mult eventualul proces, se va spune n-am vãzut ºi n-am auzit nimic, o fi plecat sã-ºi cumpere carne.

18

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Apa este necesarã pentru a susþine un rãu care i-a luato înainte În filosofia acestei civilizaþii se spune cã un rãu nu vine niciodatã singur. Apa este necesarã pentru a susþine un rãu care i-a luat-o înainte, cui pe cui se scoate pânã ce vor fi epuizate pentru capacul coºciugului. Folosirea unui alt mineral: clorura de sodiu mãreºte enorm aciditatea sistemului organic, dominant bazic. Acesta necesitã dizolvarea, astfel dacã nu ajungem saramurã ne înecãm într-un pahar cu apã. Regnul mineral în evoluþia sa ajunge în regnul vegetal, este simplu: descoperim apa sub formã organicã în legume ºi fructe. Tocmai de aceea, eltiºtii nu folosesc apa mineralã, fiindcã o folosesc pe cea organicã care este compatibilã cu corpurile lor organice. Dispare senzaþia de sete, fiindcã se face economie absolutã de clorurã de sodiu ca ºi cum nici n-ar exista, aceasta a fost donatã fabricilor de produse chimice. Dar sã ne oprim aici, între timp poate pãmântul se va rotunji mai bine. Alimentaþia este un subiect tabu, ocult. Se mãnâncã pe toatã rotunjimea pãmântului, adicã pentru a se trãi pânã la moarte, dupã care totul este pauzã ºi pace. Mai ridicol apare faptul cã unii considerã cã sunt atoateºtiutori, pentru ei reîncarnarea ar însemna sã mãnânci carne pentru a te putea întoarce într-o altã viaþã pe rotunjimea pãmântului. Da, avea dreptate Marele Ioan, discipolul lui Isus, da, mulþi învãþãtori falºi au apãrut deja, ºi acum sunt la cina cea de carne. Academii ºi instituþii ascund ceea ce nu ºtiu Denaturarea alimentelor este foarte simplã ºi la îndemâna oricãrui muritor, dar nu ºi morþilor, care s-au denaturat îndeajuns pentru a depãºi stagiul þãrânei din care au venit... Ciudat, alimentaþia denaturatã denatureazã, iar alimentaþia naturalã naturalizeazã. Observãm în cadrul acestei teme cã doamna Ana Aslan n-a sesizat cã alimentaþia naturalã este gerovitalul divin la propriu. Ar fi fost prea simplu ºi ridicol de ieftin. Aceºti eltiºti sãraci ºi mai ales cu duhul, n-au încotro ºi sunt nevoiþi sã mãnânce ca iepurii ºi ca pãsãrile, situaþia economicã a tranziþiei nu este uºoarã pentru mulþi, dar pentru toþi eltiºtii este dramaticã. Cineva care a fãcut o investigaþie, a constatat cã la ora actualã se petrece un genocid determinat de alimentaþia denaturatã, populaþia planetarã 19

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

este bolnavã, doar cei de la o sectã, numitã Elta, nu sunt bolnavi, adicã nu sunt patrioþi, trãdãtori ºi treaba lor, democraþia acceptã ºi asemenea situaþii. Vegetarienii sunt fiinþe mai de înþeles, aceºtia au avut norocul sã nu ajungã într-un asemenea hal, sunt de-ai noºtri: cardiopaþi, au dermatoze cât þine, hepatita ca toatã lumea, nevralgii patriotice, îmbãtrânire pe plaiurile patriei strãbune. Vegetarienii mai au încã un pas, cu celãlalt sunt deja în groapã, speranþa depinde de un pas, un picior desigur nefiert. Multã stiinþã, dar numai în cãrþi, care sunt bine þinute în biblioteci, cu frigul iernii ºi cu igrasia, mai þin de cald. În definitiv existã un subiect interesant, moartea, dar nu este de colo, mai întâi trebuie sã studiezi suferinþa ºi pentru acest lucru s-au pus la dispoziþie deosebit de multe boli, pentru a ajunge la toþi. De ele se ocupã pretutindeni medicii, când sunt gata alãturi de ei sunt preoþii, bãieþi buni (desigur nu este nevoie de femei). Bãieþii buni au de la o vreme mult de lucru, iar orele suplimentare se plãtesc dublu. Ce dacã viaþa este extraordinarã, se poate trãi ºi ordinar, mai ales când sunt condiþii ºi acestea susþinute de academii ºi instituþii care ascund ceea ce nu ºtiu. Cum reuºesc, trebuie sã fie o tainã. Se pare cã între timp pãmântul este mai rotund decât ne putem permite, trebuie sã digerãm, nu avem prea mult timp pentru eventualitatea ºtiinþei de a ajunge conºtiinþa...

20

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

LA CE FOLOSEªTE SÃNÃTATEA? Rãmânem puþin surprinºi, chiar nedumeriþi cã la aceastã întrebare se mai solicitã un rãspuns. Sãnãtatea este aparentã. Uneori justificãm un pahar cu vin sau cu bere îndrãznim urarea: “noroc ºi sãnãtate”... Ironia devine ºi mai sãnãtoasã, neputândune angaja în aprofundarea stãrii de sãnãtate, devenind nostalgici, mai teoretici ºi mai poetici. Alimentaþia naturalã nu este o rezolvare, ci doar o etapã în procesul descoperirii noastre ªi totuºi existã sãnãtate. Putem admite cã în opoziþie cu ea se situeazã realitatea stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi de aici încolo putem înºira tot ce ne trece prin minte. Ceea ce aº dori sã scot în evidenþã de la bun început este faptul cã termenul nu trebuie confundat sau alãturat cu cel al medicinii. Sunt într-un antagonism continuu, ori de câte ori intervine medicina suntem solicitaþi la nivele patologice cu tot cortegiul, pânã la funeralii care mai de care mai tradiþionale. Altfel spus, reuºim sã nu sesizãm aproape niciodatã factorul de sãnãtate, acesta fiind un absolut. În mod normal devine un merit chiar, pentru cei care dobândesc bun simþ ºi cunoaºtere. Sãnãtatea este un factor al educaþiei, în cazul în care aceastã educaþie nu este o coada tradiþiilor. Constituie deasemenea un factor al responsabilitãþii, - atâta timp cât ea nu este aservitã patriotismului ºi intereselor religioase. Încercãm un sentiment de a induce un rãspuns, adicã un sens real despre realizarea sinelui sintetic. Factorul principal ºi protagonist fiind alimentaþia, ne vine greu sã spunem din capul locului în termenii acestui articol cã activarea unei cavitãþi pentru asimilarea din mediul înconjurãtor a unor substanþe alimentare -ºi acestea ca nuca în peretele realitãþii- deschide labirintul atâtor tragedii ce se terminã cu festivitatea din cimitirul din cartier. În Universitatea Elta s-a explicat clar cã nici alimentaþia naturalã nu este o rezolvare, ci doar o etapã în procesul descoperirii unei realitãþi incredibile credinþei noastre. 21

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Respiraþia este factorul absolut al sãnãtãþii În urma atâtor rezultate evidente putem vedea cã numai respiraþia este factorul absolut al sãnãtãþii. Alimentaþia denaturatã împreunã cu cea naturalã sunt formate din efecte, adicã substanþe ce au fost într-o fazã cauzalã sub formã de eteric cosmic, universal. Noi preluãm acest eteric dupã transformãri evolutive sub formã vegetalã, dupã ce a trecut prin faza mineralã, dar prin tratamente termice îl readucem în faza mineralã în mod distorsionat, încât determinã infecþii continue ºi cronice, în cazul alimentaþiei denaturate. Alimentaþia naturalã menþine în schimb acest factor natural. Pentru cei fãrã imaginaþie este necesar sã spunem cã aceºti oameni care consumã produsele naturale nu sunt animale chiar dacã ni se pare cã mãnâncã ca animalele. Rezultã o masã deosebit de bogatã care nu se deosebeºte de cea tradiþionalã, adicã denaturatã în privinþa bogãþiei felurilor ei, numai cã ciorba, mâncarea ºi deserturile sunt naturale. În acest fel se pãstreazã factorul enzimatic, proteic ºi vitaminele nealterate de procesele termice de oxido-reducere. Vã înþeleg, suntem încã într-o fazã de început ºi marea majoritate a cetãþenilor n-a vãzut asemenea produse, deºi în cei ºapte ani de existenþã a Universitãþii-Elta am realizat sute de expoziþii, filme, emisiuni radio ºi tv, cursuri ºi conferinþe, am editat zeci de mii de exemplare de cãrþi. Revista noastrã acordã o mare atenþie acestei alimentaþii, dar de câte ori n-aþi trecut fãrã sã vedeþi, fãrã sã rezonaþi cu asemenea prostii ºi fantasmagorii, fiindcã frizeazã orgoliul ºi ar atenta la ignoranþa tradiþionalã ºi mai ales o mâncare fãrã carne nu este mâncare. Singura religie este credinþa Populaþia este mereu mai bolnavã, am definit situaþia ca fiind un genocid premeditat de conservare ºi ignoranþã determinatã de instituþii care flateazã tradiþiile ºi obiceiurile unei vieþii, fãrã dreptul la sãnãtate ºi fericire. Cine este de vinã? Prin absurd, dacã s-ar face o statisticã, s-ar descoperi cã zeci de mii de oameni sunt sãnãtoºi ºi aceºtia, întâmplãtor, au o legãturã cu Universitatea-Elta. N-a fost greu ºi nici n-are cum sã fie, este doar bunul simþ ºi dorinþa de a evolua într-un cadru cât mai civilizat. Sãnãtatea determinã un factor ridicat de educaþie, responsabilitate, bun-simþ, rãbdare, sociabilitate, colaborare, înþelegere, încredere, dorinþa de cunoaºtere ºi iar cunoaºtere. 22

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Nu întâmplãtor mereu mai mulþi aºa-ziºi eltiºti se doteazã cu calculatoare de ultim tip, au devenit scriitori prin jurnalul obiºnuit, fac cercetãri în diverse domenii ºi un lucru deosebit ºi neaºteptat au devenit cei mai sinceri credincioºi, singura religie este credinþa. În rest atributele sunt la nivelul fiecãruia, fãrã persuasiuni în drepturi tradiþionale. Condamnarea divinã n-are drept de apel Credinþa este rezultatul cunoaºterii: “Cunoaºteþi adevãrul ºi adevãrul vã va elibera”. Acesta vine pe calea sãnãtãþii, ºi suntem nevoiþi sã afirmãm: credincioºii îºi contrazic propriile dogme prin rectificarea creaþiei divine, este deja ºtiut de toþi credincioºii, ne referim la budiºti, islamici ºi creºtini. De exemplu, laptele ca produs natural este ºi face parte din creaþie, dar aceºti credincioºi îl fierb, îl pasteurizeazã distrugând un produs, creaþia, care ajunge întro stare de extremã de toxicitate, care este consumat în alimentaþie, afectând mai ales pe copii ºi bãtrâni. Este incredibil totuºi cã mamele care-ºi alãpteazã copii nu apucã sã-ºi fiarbã laptele de la sân. Rezultatele sunt edificatoare, în concluzie credincioºii sunt credincioºi numai de formã, corectând creaþia divinã se aleg cu cele mai dramatice realizãri: îmbolnãviri în masã, îmbãtrânirea ºi moartea. Condamnarea divinã n-are drept de apel. Nici oamenii de ºtiinþã, chiar materialiºti, nu-ºi respectã propriile legi de biologie, de chimie, în laboratoare ºi instituþii le respectã, dar în bucãtãria de acasã fac abstracþie flagrantã de asemenea legi. ªi ei la rândul lor sunt condamnaþi la cele mai dramatice suferinþe. Cu toate acestea, nu sunt în stare sã determine, sã identifice de unde vine rãul. În articolele anterioare am scos în evidenþã faptul cã alimentaþia denaturatã genereazã ºi determinã o stare de anestezie, un factor al instinctului de conservare prin care un organism se apãrã împotriva suferinþei, care devine cronicã ºi macinã zi de zi organismul pânã când acesta cedeazã lamentabil. Este atât de gratuit! Încã odatã, atât la credincioºi cât ºi la materialiºti, de altfel între unii ºi ceilalþi nu este nici o deosebire, religia materialistã produce consecinþele de rigoare. Religia materialistã produce consecinþele de rigoare Am scos în evidenþã factorul de revenire la credinþã a eltiºtilor, care au descoperit frãþia ºi colaborarea, rãbdarea ºi bunul-simþ, 23

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

încrederea ºi altruismul. Lectorii Universitãþii Elta n-au salarii de ºapte ani ºi n-au fãcut grevã pentru a-ºi solicita asemenea drepturi. Instituþia este non-profit ºi nu se pot asigura asemenea salarii, puþinul obþinut din donaþii ºi sponsorizãri este alocat pentru publicaþii ºi organizãri, transport ºi protocol. Sãnãtatea este factorul de bazã în construirea vieþii senine ºi civilizate la propriu, dincolo de formalism ºi suspiciuni, dincolo de interese ºi meschinãrii. Un om ajuns sãnãtos se vede într-o situaþie de responsabilitate neobiºnuitã, acordându-ºi dreptul de a-i ajuta cât poate pe ceilalþi, fãrã sã forþeze sau sã depãºeascã limitele bunului simþ. SE POATE Pe parcursul atâtor ani am vãzut oameni la începutul acestei cunoaºterii ºi dupã un scurt timp total transformaþi. Întradevãr, în om existã scânteia divinã ºi o energie dincolo de orice imaginaþie, ºi acest aspect graþie sãnãtãþii. Primele norme în activitatea eltistã sunt regenerarea, revenirea la o alimentaþie naturalã, fãrã a fi frustrat de obiceiul de a mânca o ciorbã, mâncare sau orice desert. Aºa cum am spus, ele pot fi preparate în mod natural. Astfel, creaþia n-a mai fost corectatã ºi justiþia divinã revine asupra dreptului la viaþã. Oameni îmbãtrâniþi devin tineri, puternici ºi încrederea în viaþã este realã. Dispariþia degenerãrii ºi îmbãtrânirii aduce cele mai frumoase elogii ºi bucurii ale descoperirii cã SE POATE. “N-am ºtiut, nu cã nu am vrut” Cine ascunde populaþiei asemenea informaþii? Trebuie sã ne edificãm o datã pentru totdeuna: sunt douã aspecte, pânã acum vreo ºapte ani nu se cunoºteau asemenea lucruri. Odatã cunoscute însã, ele sunt boicotate de cei care nu cerceteazã îndeaproape asemenea informaþii ºi se considerã deºtepþi prin ignorarea lor, nerealizând cã prin modul lor de a pune problema perpetueazã suferinþa gratuitã a milioane de oameni. Toate acestea pentru a le asigura deºtepþilor gloria orgoliilor nesãbuite. Ei sunt cei care în stare de credinþ㠔umanitar㔠când este vorba sã sacrifice un popor, numai de dragul de a nu recunoaºte cunoºtinþele lor drept atrofiate, depãºite, materialiste. Îi anunþãm 24

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

de pe acum marea dezamãgire nu este prea departe ºi sã se pregãteascã sã rãspundã în faþa dreptului la viaþã a atâtor oameni care suferã din necunoºterea acestor astfel de informaþii. Aºa cum am mai spus, mulþi ne-au afirmat c㠓n-au ºtiut, nu cã n-au vrut”. Educaþia este mai rãspunzãtoare decât medicina de factorul de sãnãtate a populaþiei, canalele informaþionale ale mass-mediei trebuie sã-ºi fãcã datoria cu adevãrat, fiindcã mingea este în terenul lor. Ca exemplu am pregãtit mass-mediei 700 de ore cursuri în casete audio, peste 200 de ore de film prin casete video, cãrþi despre reþetele alimentaþiei naturale care au ajuns la al treilea tiraj, altele sunt în curs de apariþie cum este Medicina alimentaþiei, o altã carte scrisã de un medic din Iaºi, care este deja eltist cunoscând la propriu performanþele sãnãtãþii. În chestionarele din expoziþiile ºi festivalurile pe care le realizãm vizitatorii scriu simplu “Nu existã mediatizare, trebuie publicitate”. Sãnãtatea la ce foloseºte? La viaþã, la existenþã ºi mai ales la eliminarea bãtrâneþii. Ce este de fapt bãtrâneþea? O trãire cronicã în cele mai crunte suferinþe. Un popor nu poate evolua pe fondul suferinþei. Calitãþile omului sunt divine ºi energiile sale de abia aºteaptã sã determine creaþia ºi progresul. Dacã popoarele sunt sãnãtoase, pacea survine instantaneu, fãrã nici un factor persuasiv ºi premeditat Dacã popoarele sunt sãnãtoase, putem demonstra oamenilor politici ºi forþelor militare, cã pacea survine instantaneu, fãrã nici un factor persuasiv ºi premeditat. Conflictele dispar ca ºi cum nar exista. Rãzboiul este o exacerbare a suferinþei omului de rând. Prin sãnãtate omul iese din starea de uitare, de anestezie, trezirea sa determinând revanºa asupra valorilor ºi restaurãrii acestora, responsabilitatea ºi demnitatea, respectul firesc ºi civilizat. Sãnãtatea este acesibilã oricãrui om, este la dispoziþia sa la orice pas ºi în fiecare zi, rãmâne numai ca informaþia ºi asemenea articole sã fie rãspândite ºi cercetate la propriu. Urmeazã ca cei ce vor sã fie sãnãtoºi sã decidã, deoarece dreptul la viaþã aparþine deciziei ºi nu acceptãrii. Le dorim celor curajoºi ºi demni de propria viaþã sã mediteze asupra acestor rânduri, cei care au ochi sã vadã vor vedea.

25

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

ADEVÃRUL DESPRE ADEVÃRATA ALIMENTAÞIE... Un astfel de titlu incitã ºi incintã spiritele calme determinate de stabilitatea tradiþiilor ºi remanenþelor unui atavic sentiment materialist ºi totodatã tradiþional. Mereu îmi aduc aminte de afirmaþia din Biblie: “Ce poate naºte Nazaretul?”. Interesant cum o asemenea genezã se menþine chiar dacã Nazaretul a rãmas undeva în Orientul mijlociu. Alimentaþia este subiectul cel mai iubit ºi cel mai înrãit în acelaºi timp, mai ales la nivel de consecinþe, ce sunt gloriei suferinþei. ªtiinþa glorioasã, o uzinã care produce non-stop justificãri; un proces al maimuþelor -serie eternã. Suntem deja lãmuriþi cã am luat-o razna în aceastã privinþã fãrã nici o direcþie. ªtiinþa fãrã conºtiinþã are toate drepturile pentru a nu îndrepta o astfel de situaþie. Oamenii de ºtiinþã-materialiºti ºtiu perfect cã, graþie reîncarnãrii, oamenii, - chiar dacã mor în urma unei alimentaþii denaturate, - se încarneazã ca ºi cum nu sar fi întâmplat nimic. Totul pentru cã în ºtiinþã sã nu se întâmple care cumva ceva. Este de ajuns cã existã ºtiinþa glorioasã, ca o uzinã ce produce în mod continuu ºi non-stop justificãri. Asemenea justificãri n-au nici un interes sã determine ºi rezolvãri. Aºa cã mergem înainte, chiar dacã justificarea este ca ºi cum am pune carul înaintea boilor materializaþi. Descoperitorul insulinei nu este nici acum reabilitat, lucrãrile endocrinologiei din perioada interbelicã nu se mai amintesc. Despre atâþia descoperitori români totul este trecut doar la nivel de legende ºi cât mai superfluu posibil, îmi aduc aminte de C.I.Parhon, Ana Aslan, sunt cunoscute multe teorii, dar se cunoaºte atât de puþin despre viaþa ºi cercetãrile lor. Despre C.Gogu ºi despre sonicitate: tãcere, pentru liniºtea celor ce ºi-ar fi dorit doar puþin din descoperire. Acesta este fondul datoritã cãruia un astfel de articol nu este dorit în primul rând de presa actualã care nu vrea sã se afle într-un proces al maimuþelor -serie eternã. Dar, de acestã datã nu mai sunt de acord cu aceste situaþii ºi îmi voi duce nu unde trebuie, ci peste tot ce am spus aici despre ceea ce înseamnã adevãrul despre adevãrata alimentaþie. Sunt preºedintele acestei Universitãþi de metafizicã: ELTA, metoda de 26

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

cercetare nu este cea materialistã, cât metafizicã la propriu. Vã ofer de la bun început un aforism care defineºte perfecþiunea: “Un sistem care are acces la autocorecþie este perfect”. Preluând ideea din “Toate drumurile duc la Roma”, practic de oriunde ai pleca vei ajunge tot la Roma sau la rezolvarea unei situaþii ce corespunde adevãrului. Adevãrata gurã este nasul Adevãrata gurã se aflã deasupra acestei cavitãþi bucale, este nasul. Materialismul justificã faptul cã nasul are douã orificii, la nivel de simetrie. Rezolvarea se lasã însã amânatã ca ºi cum nici n-ar exista. Situaþia tristã a ºtiinþei materialiste derivã din faptul cã nu este conºtientã cã orice cauzalitate nu se aflã în realitatea substanþei sau materiei, toate acestea sunt efectul, manifestarea, umbra, ecoul, fapta, rezultatul, consecinþa... Atât timp cât oamenii de ºtiinþã nu vor avea clar identificarea cauzalitãþii, vom sacrifica generaþii dupã generaþii de oameni ce sunt victime ºi totodatã nevinovate. Dualismul ºtiinþei este determinat de instrumentul cunoaºterii realitãþii redus la senzorialitate. Dogmatica lui: “Dacã nu vãd nu exist㔠deþine academismul ignoranþei ºi tragediei gratuite ºi puerile a existenþei societãþii umane. Dualitatea este un sistem pe care fizicianul francez de Brouglie a încercat sã-l demonstreze prin lucrarea asupra realitãþii odulatorii, prin faptul cã o particulã este ºi undã ºi corpuscul în acelaºi timp. Prin imaginaþia materialistã devine ceva imposibil de înþeles. Senzorii nu pot decela continuitatea manifestãrilor subtile, o asemenea dualitate fiind în realitate dinamica monadei. Exemple: bãrbat-femeie, monada este omul; curentul cu polaritãþile sale: pozitiv-negativ: monada electronului. Dintr-o sinusoidã senzorialul poate observa numai elementele predominante: poziþia de plus sau de minus, având impresia a douã evenimente separate, în realitate miºcarea este oscilatorie ºi se referã numai la o oscilaþie, nu la mai multe. Endocrinele punctul central în procesul alimentaþiei Respiraþia la ora actualã însemnã în mod exclusiv faptul cã respirãm aer. Din acestã cauzã se vorbeºte numai de oxigen, uitându-se calitãþile de ardere deosebitã. În realitate, dominant în aºa-zisul aer este azotul cu 70%, fiindcã în realitate se respirã o substanþã subtilã, nesesizatã de senzorial, aceasta este etericul. 27

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Acesta la rândul sãu este format din aºa zisul yin ºi yang, pozitiv sau negativ, nara dreaptã respirând numai yang ºi cea stângã numai yin. De la nas se formeazã sau se iniþiazã douã nadisuri, pe care anatomiºtii nu le pot vedea fiindcã nu sunt vizibile. Dupã un circuit în corpul uman se finalizeazã în ovare la femei ºi în testicule la bãrbaþi, acestea încercuiesc sau trec prin apropierea unei chakre (roatã de energie), acestea sunt tot invizibile (deci nu existã?!). În apropierea fiecãrei chakre se aflã un paradox pentru medicinã, niºte formaþiuni cam de mãrimea unei boabe de fasole, care trebuiau justificate, nu rezolvate la nivelul ºtiinþei, aºa cã li s-a spus endocrine. Pentru omul simplu ºi naiv acest cuvânt atât de latinizat nu-i spune nimic, ci chiar rãmâne cu gura cãscatã, câtã ºtiinþã, dar este treaba lor... Traducerea este banalã: organ interior. Aici este mobilul ºi punctul central al procesului de alimentaþie. Amintesc doar douã texte biblice: “ªi când vei trece de ultima poarta te vei afla în împãrãþia Tatãlui Meu”. Isus spune destul de cifrat pentru credinciosul nevinovat în ale cunoaºterii, cã din cele douã narine se formeazã cele douã nadisuri care pornesc în sus pe frunte se încruciºeazã în dreptul dintre cei doi ochi în zona chakrãi Ajna, dupã care coboarã, dar dincolo de Ajna se aflã Shahasrara, lumea Divinului, dar nici aceasta nu se vede deci nu existã. Un alt aspect: când se spune cã Tatãl a suflat peste botul de lut ºi i-a dat viaþã, a sufla sau a respira având acelaºi sens. Etericul este “corpul lui Dumnezeu”, în alþi termeni: informaþie în manifestare, mai ales în asemenea interacþiuni cum este respiraþia sa. Aceasta informaþie este absolutã, pentru moment chiar ºi pentru noi metafizicienii nu prea ne aventurãm în aceste zone, avem tot timpul. Aceste endocrine coboarã vibraþia curentului eteric, pentru curioºi vibraþia lui este de câteva bilioane de Hz pe secundã, endocrinele au rolul unui amplificator de joasã frecvenþã, etericul se transformã într-un lichid numit limfã, formând sistemul limphatic despre care se ºtie atât de modest. Limpha este o substanþã celularã ºi intracelularã. Pentru cei care nu sunt medici le putem spune cã lacrima, saliva sunt substanþe limphatice. Aceastã substanþã semietericã construieºte ºi regenereazã þesuturile construind celule, organe, sisteme organice, corpul fizic. Tot ea menþine viaþa, astfel se poate explica faptul cã dacã am mânca o gogoasã, nu murim. Logic ar trebui 28

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

sã murim în câteva minute, dar nu ne grãbim, dupã în medie cam 70 de ani tot murim. Limfa construieºte þesuturile ºi corpul în întregul sãu Prin alimentaþia naturalã, corpul fizic se naturalizeazã ºi astfel se ajunge la parametrii normali: ph, mucoase, organe, þesuturi. Practic se eliminã boala ºi mentalitatea despre boalã. Limpha este deja eliberatã de o continua refacere a corpului, astfel cã în cele din urmã nici alimentaþia naturalã nu mai este necesarã. Se ºtie cã alimentaþia denaturatã la fel ºi cea naturalã fac parte din substanþele mediului fizic, sunt de efect ºi nu cauzale, este deci firesc ca alimentaþia sã foloseascã energia, adicã elementele cauzale ºi nu cele de efect. Singura deosebire între alimentaþia denaturatã ºi cea naturalã rezultã din faptul cã una este total nocivã ºi cealaltã este pozitivã. Nu se poate nici cu alimentaþia naturalã, decât pentru ieºirea din dezastrul alimentaþiei denaturate. Aºa-zisa digestie este paradoxalã, substanþele intrate în corpul fizic, ne referim la cele naturale, nu sunt eliminate în aceeaºi cantitate cu cele intrate. O parte sau cât este nevoie, -curios nu pentru organism, ci pentru eliminarea lor,- este transformatã de substanþa limphaticã întrun mod interesant: substanþa limphaticã transformã substanþa organicã tot în limphã, care firesc se manifestã prin construirea þesuturilor, corpului în întregul sãu. Mai sunt câteva elemente într-un astfel de scenariu, dar spaþiul unui articol nu ne permite... Vom vedea în urmãtorul articol care se referã la “Post sau pauzã alimentar㔠ºi alte aspecte ale revenirii ºi mai ales recunoaºterii. Tot aºa cum ne spune Isus:”ªi cine va recunoaºte, Tatãl îl va ierta”.Oamenii de azi, spune Isus :”ªi atunci ei vor fi pregãtiþi”, se pare cã sunt prea pregãtiþi ºi cum textul sfânt spune clar: “Cine cere mai mult decât are nevoie, va pierde ºi ceea ce a avut” rezultã astfel explicaþia morþii prin pierderea vieþii. Alimentaþia nu este o problemã, ci o justificare fãrã nici un fel de rezolvare. Nu pledãm în acest articol decât pentru o cunoaºtere, ºi pentru cercetare. Alimentaþia societãþii de azi este împotriva vieþii. Ceea ce dorim în Elta-Universitate este ca oamenii sã recunoascã cã alimentaþia naturalã este mult mai eficace pentru viaþã constituind factorul de sãnãtate la propriu. Majoritatea celor ce citesc un asemenea articol dupã ce au mâncat cartofi prãjiþi ºi ciorbã bine fiartã obþinând o stare de anestezie, aceste rânduri îi vor 29

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

scandaliza ºi vor lua mãsuri pentru ca asemenea misticisme sã nu se prolifereze. Numai cã, în cei deja ºapte ani de activitate a Eltei-Universitate, am pãcãlit zeci de mii de oameni sã determine ieºirea din anestezie ºi sã fie sãnãtoºi. Au reuºit sã recunoascã, adicã sã înþeleagã cã cele nevãzute sunt mai reale decât cele vãzute ºi sunt alãturi de ceea ce, prin bunul simþ, sunt determinaþi sã revendice: dreptul la civilizaþie. Altfel spus, articolul este pentru a incita pe cei dornici de curiozitãþi, desigur dialoguri savante ºi speculative, dar poate între picãturi vor observa cum aici se aflã viaþa a miliarde de oameni, victime-nevinovate. Apãrãtorii adevãrului -cu informaþii antetemporale -vor proteja în continuare edificiul materialist, în aºa fel încât vor deveni rãspunzãtori prin ocultarea realitãþii universale care în definitiv este atât de accesibilã oricãrui om de pe aceastã planetã. CIVILIZAÞIA CARBONULUI SPRE CEA A AZOTULUI Protagoniste în alimentaþia tradiþionalã ºi cea naturalã sunt combinaþiile Carbonului, din care rezultã o diversitate de substanþe. Întradevãr, Carbonul determinã cele mai multe posibilitãþi de combinaþii cu celelalte elemente, de aici lumea formelor pare ºi mai fericitã. Sã nu uitãm lumea formelor, Carbonul fiind o oglindã care în loc de Argint se are pe sine, cu aproape aceleaºi calitãþi ale unei reconstituiri aparente lumii adevãrate. Prin Legea Corespondenþei, combinaþiile carbonului constituie o umbrã a unei realitãþi necesare pentru evoluþia unui sistem. În altã ordine de idei, combinaþiile carbonice determinã substanþe leneºe ºi indiferente referindu-ne la consecinþe; acestea la rândul lor determinã starea de autoconservare ºi de aici menþinerea cunoaºterii tradiþionale. Pentru evoluþie carbonul îºi pierde din importanþã... Existenþa societãþii umane de azi se manifestã printr-o continuã trãire a trecutului, prezentul ºi viitorul nu joacã pun rol activ în manifestãri. Totuºi, starea de remanenþã specificã relaþiilor cu lumea Carbonului nu pot lãsa lucrurile sã ajungã prea departe, chiar dacã a determinat o multiplicare a diversitãþii unitãþii (în asemenea mãsurã încât toate aceste forme devin imposibil de inventariat pentru ºtiinþã, fiindcã între timp apar altele). Pentru 30

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

evoluþie, Carbonul îºi pierde din importanþã... Încã de la început, alimentaþia naturalã a determinat apropierea de substanþele alcaloidice, cunoscute mai mult sub denumirea de stupefiante. Cele mai la îndemânã sunt triada cafeacoca-tutunul, mai sunt ceaiul negru sau verde, cât ºi laptele nefiert ºi chiar aerul care contine 70% Azot. Azotul este superior carbonului în tabelul lui Mendeleev deci este mai reactiv, mai simplu ºi mai suplu. Combinaþiile sale sunt mai puþine, dar cele realizate deja sunt stabile ºi dinamice, permanent într-o tendinþã iscoditoare a unei mecanici subtile. În cazul alimentaþiei naturale, odatã cu refacerea sãnãtãþii, se determinã o atracþie sau o tendinþã de apropiere faþã de miºcarea în sine. Dorinþa de dinamicitate este relevantã. Aºa cum s-a spus aici, somnul este redus fãrã consecinþe negative. Starea de obosealã dispare, cea de foame ºi tot cortegiul lor, rezultând consecinþe pozitive neaºteptate, -deoarece asemenea experienþe ale societãþii umane n-au fost prezente, nici descrise de cercuri ºtiinþifice. Extraordinar de importantã este calitatea alcaloidului de factor catalitic. Procesul de catalizã rãmâne încã nedefinit chiar pentru marii chimiºti, se menþioneazã modul de manifestare. Definiþia clasicã: “o substanþã care amplificã viteza de reacþie, dar nu intrã în reacþia respectivã”, astfel substanþa cataliticã nu se consumã, rãmânând intactã, ca un martor dinamic care antreneazã, agitã, determinã, suprinde, însufleþeºte dinamica atâtor reacþii. Pentru chimiºti, o definiþie mai realistã este imposibilã fiindcã ea ar defini de fapt lumea alchimiei. Aici avem realitatea ºi prezenþa urmelor etherice. Încã odatã subliniem cã ethericul este o prezenþã subtilã, nesesizat de sistemele percepþiei senzoriale. Totuºi, cu puþinã atenþie, mai ales cei ce au un miros fin pot sesiza Ethericul situat pe la baza lungimilor de undã a plajei sale. Mirosul din bucãtãrie, mirosul florilor cât ºi în general a tuturor substanþelor constituie exemple pentru ce am afirmat mai sus. Se cunoaºte necesitatea ºi activitatea substanþelor odorante în ritualurile magice ºi cele religioase. Apa constituie cea mai impresionantã metaforã a realitãþii noastre Vom reveni în articolul urmãtor cu date despre Etheric, în capitolul “APA”. Apa constituie cea mai impresionantã metaforã a realitãþii noastre. În privinþa Ethericului, acesta fiind imaterial 31

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

se poate asimila cu conceptul de energie, ceea ce este similar informaþiei. Prezentarea se realizeazã sub forma monadei: Yin ºi Yang. Aspectul este pregnant ºi neobiºnuit în procesul respiraþiei îi nu numai aici (de exemplu, în orele planetare; despre ele vom realiza un numãr al revistei noastre de Astrologie). Ethericul este substanþa din care se obþin toate formele posibile Cu alte cuvinte, Ethericul sau “corpul lui Dumnezeu” este substanþa originalã ºi universalã din care se obþin toate formele posibile, se mai spune “unitatea în diversitate”. Determinã cele mai dinamice serii ºi operaþii acolo unde apare, fie în direcþia negativã, fie în cea pozitivã în sensul determinat de Divinitate (sau Mental). Ceea ce ne intereseazã este aspectul catalitic. Dupã cum spuneam, factorul de catalizã se gãseºte în substanþe alcaloidice. Cel mai controversat este obiceiul fumatului. Întradevãr, medicii au dreptate sã interzicã oamenilor, sau pacienþilor sã fumeze, deoarece sunt suprinºi de efectele deosebit de nocive ale fumatului. În lipsa unei explicaþii adecvate ºi neînþelegând ce se întâmplã, nu-ºi explicã interdicþia, care este în cele mai multe cazuri luatã în sens formal. Consecinþele rãmân certe ºi indubitabile. În acest context este mai uºor sã înþelegem cã substanþa alcaloidicã din tutun, nicotina, are un rol catalitic. Catalizatorul determinã o accelerare a procesului. Fumãtorii sunt în general, cantonaþi încã în alimentaþia denaturatã. Sistemul organic fiind denaturat, nicotina amplificã aceastã denaturare pânã la autodistrugerea sistemului organic. În cazul alimentaþiei naturale în care sistemul este pozitiv, fumatul determinã un factor ºi mai ridicat de pozitivitate. Este dificil de înþeles deoarece majoritatea mãnâncã denaturat ºi n-au cum sã bãnuiascã acest rezultat. Interdicþia fumatului în anumite secte ºi religii ºi a folosirii unor alte substanþe alcaloidice are rolul de a îndepãrta accesul la taine al credinciosului. Acest rol catalitic determinã amplificarea dublului eteric, ieºirea din latenþã a chakrelor ºi a altor ºi altor manifestãri, cum sunt psihometria, ieºirea din corp, telepatia. Putem spune cã la ora actualã acþiunea alcaloizilor este pozitivã pentru o minoritate, dar pentru majoritatea este extrem de nocivã, deoarece amplificã procesul degenerãrii.Vom vedea cã de fapt situaþia este mult mai simplã ºi mai sincerã. 32

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Azotul determinã reveniri spectaculoase la adevãrata civilizaþie Civilizaþia Carbonului ºi-a îndeplinit scenariul prin formarea corpurilor ºi autoselecþia celor mai bune. De aici înainte, s-a stabilizat, pentru o perioadã destul de lungã corpul entitãþilor încarnate. Ce urmeazã? Spiritualizarea lor, ceea ce nu este posibil pentru substanþe bazate pe structuri carbonice. Fumatul este accesibil, iar doza uºor de acceptat de corpul fizic. Dar încã odatã cei care sunt încã în alimentaþia denaturatã este bine sã renunþe la fumat, cafea, ceai, la lapte nepasteurizat ºi la mediile în care aerul este curat, cum este cel de la mare sau munte. Fumatul este determinant în alimentaþia de gradul trei, în prima fazã când putem deja anticipa sensibilizarea corpului fizic care în primele faze de spiritualizare renunþã ºi la fumat cât ºi la celelalte substanþe alcaloidice. Accesul la eteric sau alimentaþie cauzalã este astfel restabilit. Azotul determinã revenirea spectaculoasã la adevãrata civilizaþie, când percepþia senzorialã este redusã ºi înlocuitã cu imaginaþia, intuiþia, anticipaþia ºi alte calitãþi ce reaºeazã fiinþa umanã pe cele mai înalte nivele spirituale, se spune “dupã chipul ºi asemãnarea Creatorului”. Pe aceastã temã vom scrie un articol ce va elibera adevãrul de metaforã ce nu poate fi înþeleasã în starea de anestezie de azi, aºa cum este scrisã în Biblie, în Coran sau în Vede. Alimentaþia naturalã este, cum vedem, o etapã care transferã viaþa în viaþã, revenirea la parametri cosmici, dispare pentru fiinþa umanã evenimentul morþii ºi al naºterii, suferinþa ºi dependenþa de manifestãri, de lumea formelor ºi necredinþei. Alimentaþia este doar o “tinã”, prin care ieºim din întuneric cu propria luminã Fumatul, cafeaua ºi coca cola sunt elemente catalizatoare cu douã tãiºuri pentru ora actualã; trebuie sã þinem cont de acest lucru. Pentru cei care au curaj ºi responsabilitate faþã de propria existenþã -toþi cei ieºiti din egoism se vor vedea datori sã-i ajute ºi pe ceilalþi care suferã ºi nu bãnuiesc originea rãului, -Perdelele ºi Vãlurile vor cãdea, descoperind o lume mirificã a Planului Fizic creaþia cea mai impresionantã a Spiritului în manifestare. Astãzi nu avem acces la aceastã existenþã pentru care, neînþelegând aceste taine, aceste Vãluri ºi Perdele ce interpun o ceaþã ºi un întuneric între noi ºi propria noastrã realitate. 33

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Alimentaþia naturalã este doar tina pe care o folosea ºi Isus, rolul ei este de a ne ajuta sã ieºim din întuneric cu propria luminã, fiindcã omul este fiinþa de luminã chiar dacã trãieºte în întunericul aparent. Procesul alimentar este dificil de clarificat pentru cei aflaþi de partea alimentaþiei denaturate. Existã un complex vicios de înþelegere, -paradoxal, -de autoapãrare faþã de valori ca: pacea ºi iubirea cosmicã, ceea ce pentru denaturaþi sau anesteziaþi este dificil de crezut cã mai existã. “ªI LA ÎNCEPUT A FOST NUMAI APÔ Câtã înþelepciune în primele cuvinte ale Vechiului Testament!.. Dar câþi dintre credincioºi ºi preoþi sunt în stare sã perceapã simplitatea ºi normalitatea unui adevãr? Numai cine va da, va primi. Bineînþeles cã oamenii ar da. Dar cum ºi ce? Banii ºi înþelepciunea senzorialã ºi materialistã nu creazã mijlocul, fiind iluzii performante, dar fãrã performanþe. În revistã vom acorda spaþiu subiectul religos atât cât sã descifrãm textul ocultat. Sã elucidãm pentru moment elementele de care avem nevoie. Cel principal este APA. Ea are aici un rol metaforic ce trebuie înlocuit cu ceea ce înseamnã. Trebuie sã înþelegem prin verificare ºi cercetare. Eliminãm conceptele, -cum este timpul, -ºi rezultã, rãmâne c㠓este numai apã”. Ne vine mai uºor sã intuim cã este vorba de Etheric. Fiind o substanþã subtilã, el umple în mod uniform atât realitatea Planului Fizic, cât ºi cel spiritual. Aºa cum s-a mai spus, Ethericul este “Corpul lui Dumnezeu”, dupã principiul “este dupã chipul ºi asemãnarea sa” se face ºi se desface ca orice, în orice dimensiune a existenþei sau manifestãrii. Conceptul de timp este unul dintre cele mai indezirabile, a derutat ºi provocat deja cele mai mari pierderi în procesul de cunoaºtere ºi în realitatea credinþei. Acest aspect este deopotrivã valabil la budiºti, la islamici ºi la creºtini. Aceastã microrevistã se adreseazã mai ales celor ce sunt ieºiþi deja din starea de anestezie, încât le vine mult mai uºor sã perceapã. Astfel ne putem dispune ºi impune aceste de deziderate. Pentru cei care sunt în starea de alimentaþie anestezicã încã, aceste rânduri sunt aberante ºi fãrã noimã. Singura lor satisfacþie este faptul cã au dreptate. Raportatã la situaþia lor, tezelor noastre sunt aºa cum sunt în stare sã le 34

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

reflecte, suferinþa nu este un atribut care sã permitã satisfacerea bucuriei cunoaºterii. Rãmâne de vãzut ºi de ascultat pe cei ce prin curajul lor au îndrãznit sã pãtrundã în propria realitate, viaþã, existenþã descoperind încetul cu încetul c㠓SE POATE”. Orice lucru trebuie verificat, cercetat. Anestezia determinã complicitatea cu complicatul Sinceritatea ºi simplitatea sunt parametri adevãrului ºi acesta este Credinþa. Anestezia determinã complicitatea cu complicatul pentru menþinerea în aparenþã a unei vieþuiri ce rãmâne supravieþuire. Dar sã revenim la apele noastre. Ceea ce am vrea sã scoatem în evidenþã: orice lucru trebuie verificat, cercetat pentru ca fondul cunoaºterii sã-l determine pe cel al conºtiinþei. Lansarea ºi edificarea Credinþei va restabili natura realitãþii la propriu ºi nu formal sau general, prin pãreri, sentimente, aparenþe care genereazã altele ºi mai aberante, fanatice: teama ºi reþinerea, boala ºi moartea... Acest exemplu este la îndemâna tuturor. În perioada alegerilor prezidenþiale din România, vremea a fost deosebit de frumoasã faþã de luna anterioarã, când aproape era iarnã, frig, umezealã ºi o tensiune imprevizibilã. În perioada la care ne referim, cerul a fost senin, luminos, a fost cald. O revenire la natura unei toamne excelente, cu cer senin ºi albastru. Dupã alegeri s-a consumat un ceva ºi vremea îºi revine, la starea de toamnã melancolicã ºi de un romantism deºuet ºi dezarmant. Sã încercãm sã vedem aceste scenarii dintr-un punct de referinþã mai esoteric. Populaþia dintr-o zonã oarecare genereazã vibraþii, care pot fi pozitive sau negative. Fericitã sau nefericitã, are un rol primordial în manipularea vibraþiilor etericului din zonã. Cele trei grade de manifestare a etericului: primul -prea subtil pentru a-l sesiza -este etericul universal. În apropierea unui corp el devine un dublu al sãu. În jurul Geei este cunoscut ca atmosferã, sau mai particular ca ozon, îl simþim ºi-l vedem sub forma culorii albastre. Cerul senin indicã sãnãtate ºi emancipare, determinând starea de pace ºi liniºte. Culoarea albastrã din aura oamenilor simbolizeazã gradul de spiritualitate. Acest albastru este etericul de gradul doi. Când populaþia este ignorantã, frustratã, bolnavã ºi necredincioasã, se emit numai vibraþii mai joase, încât Ethericul albastru se condenseazã prin scãderea vibraþiilor, apãrând sub formã de ceaþã, nori, umezealã ºi frig, înnorare (sub formã de apã). O condensare mai puternicã determinã ploile ºi chiar 35

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

potopul. Iatã un tablou dinamic ºi la îndemâna oricui pentru înþelegerea acestor fenomene. Apa dizolvã tubul digestiv Ethericul apare senzorial sub formã de apã. În prezent, apa este consideratã cea mai nocivã substanþã în alimentaþia naturalã. Dupã câteva luni de alimentaþie naturalã dispare pur ºi simplu senzaþia de sete, de a bea apã. Trebuie reþinut cã apa este Etheric condensat, sau informaþie sub diferite grade de vibraþie. Faþã de Etheric vibraþiile apei sunt mult mai scãzute, determinând consecinþe negative pentru fiziologia umanã. Se ºtie cã apa este cel mai puternic dizolvant în naturã. Ea însã nu are cum sã ºtie ce trebuie sã dizolve ºi ce nu, rezultã cã prin îngerarea ei tubul digestiv este dizolvat, generând cele mai dureroase ºi agravante situaþii: spãlarea mucoaselor ºi atenuarea stãrii de sãnãtate. În altã ordine de idei în lumea chimiei, care a uitat cã este ucenica alchimiei, situaþia apei este un subiect tabu, nici un chimist n-are curajul sã se aventureze în cercetarea ei, fiind cea mai paradoxalã manifestare a unei substanþe. Se spune cã apa este o combinaþie a doi atomi de hidrogen cu unul de oxigen. Atomul de hidrogen, provine de la termenul latinesc hidrargirium, în traducere: “ceea ce dã viaþã”. Din punct de vedere al combinaþiilor sale, atomul de hidrogen nu este un atom cu toate elementele edificatorii (nucleul cu protonii ºi neutronii, cu înveliºul electronic). La o cercetare mai responsabilã se poate vedea cã se comportã ca o particulã alfa. ªi aici descoperim triada sub forma radioactivitãþii “alfa-betagama”. Interesant este faptul cã chimia se amestecã deja cu elemente de fizicã fiindcã formeazã o monadã, deci una sunt. Aceste date despre apã sunt revelatorii. Apa face parte din regnul mineral, alimentând regnul vegetal Apa este necesarã în alimentaþie, dar nu sub forma mineralã în care apare prin condensarea Ethericului. Ar fi bine ca oamenii de ºtiinþã sã-ºi respecte propriile cercetãri ºi constatãri ºi astfel sã se înþeleagã o datã pentru totdeauna cã o substanþã mineralã nu este indicatã într-o relaþie cu mediul organic, aºa cum sunt aceste corpuri. Apa nu este stabilã, ea se amestecã, la fel ca ºi Carbonul, rezultând substanþe, care nu mai sunt nocive. Mai interesant este cã asemenea amestecuri multiplicã substanþa cu 36

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

care intrã în reacþie, vom vedea cã acelaºi merit în suita manifestãrii apare ºi în cazul limphei. Aceasta este tot Etheric, dar manifestarea sa are o altã provenienþã. Apa face parte din regnul mineral, alimentând sau formând regnul vegetal. Legumele, fructele, seminþele, mierea, laptele, sucurile din respetivele legume sau fructe sunt aceeaºi apã, dar mai bine spus apa-organicã, este corpul în formare. Tocmai de acea, în alimentaþia naturalã dispare senzaþia de sete, deoarece dupã cum vedem, se alimenteazã numai cu apã. În aceastã suitã trebuie sã recunoaºtem Ethericul în manifestare, în planul de iluzie, care nu este cauzal, ci un efect, de aceea spunem cã alimentaþia naturalã este de efect, nefiind decât o etapã spre descoperirea alimentaþiei cauzale (sub forma respiraþiei). Nici aceasta n-are o cale lungã, fiindcã vom vedea cã surprizele descoperirii ºi cunoaºterii determinã realitãþi subtile, pentru a evita utilul care azi genereazã starea de inutil. Lipsa senzaþiei de sete este rezolvatã deja prin prezenþa substanþelor organice. Tocmai de aceea este bine sã se înþeleagã procesul alimentar natural, fiindcã în realitate nu este vorba de alimentaþie, ci numai de o naturalizare, o revenire ºi astfel recunoaºtere. “ªi cine va recunoaºte, Tatãl din Ceruri îl va ierta”. Asemenea cuvinte sunt ºi rãmân la cele mai nepieritoare adevãruri de care ºi prin care sã ne revendicãm natura divinã. Lucrurile simple ºi sincere, dar subliniem, sunt imposibil de înþeles pentru cel anesteziat. Nu pentru cã nu ar vrea, ci pentru cã nu ºtie, ºi pentru a ºti ai nevoie de curaj, de rãbdare ºi un îndrumãtor pentru primii paºi, dupã care urmeazã trezirea ºi revenirea la starea de sãnãtate, de recunoaºtere, de iertare. Prin extensie, oricine poate acum derula ºi determina alte ºi alte aspecte ale realitãþii vieþii. Biblia ºi mai ales Vechiul Testament definesc aceste lucruri atât de sincer ºi simplu, sigur, sub mãsurile normale de a nu se da perle la porci. Ceea ce trebuie sã dãm sunt aspectele responsabilitãþii, posibilã într-un grad de sãnãtate. Dogmele ignorante, oficiale îi apãrã de dezamãgiri dramatice Tinerii sunt mult mai sãnãtoºi decât cei maturi, numai cã sunt nevoiþi sã accepte tradiþiile ºi dogmele celor maturi, fiind derutaþi ºi deviaþi de la calea unei vieþi spre credinþã, de la libertatea firescului ºi a unei evoluþii. Sã nu uitãm cã în urmã cu 20-30 de 37

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

ani cei maturi acum, erau tot la fel de tineri, au fost puºi în patul lui Procust ºi astfel s-a realizat o astfel de societate necredincioasã. Paradoxal cã tocmai maturii se bat cu pumnii în piept la propriu ºi la figurat cã sunt cei mai deosebiþi credincioºi, în realitate faptele îi desconspirã ºi mai ales îi contestã lamentabil. Tocmai de aceea dogmele ignorante, oficiale îi aparã de dezamãgiri dramatice ce se regãsesc sub forma suferinþei, îmbãtrânirii ºi morþii. Biblia trebuie cunoscutã printr-un interes responsabil Cine este de vinã, când Biblia existã în orice casã ºi oricine are acces la ea, doar cã trebuie cunoscutã nu prin respectarea dogmaticã, ci printr-un interes responsabil? Acesta ar trebui sã fie determinat totuºi de clerul actual, care în realitate derivã spre cele mai insuficiente responsabilitãþi, generând -culmea ironieiateismul credincios. Consecinþele sunt dincolo de orice imaginaþie, când aparent pare sã nu mai existe nici o ieºire, ca ºi cum pesimiºtii ar avea dreptate c㠓viaþa este grea ºi muritoare”. Pentru eltiºti “viaþa este grea ºi muritoare” a încetat sã mai fie împotriva lor Tot ce se poate pânã la proba contrarie, dar pentru eltiºti asemenea dogme au încetat sã fie împotriva lor, de altfel nici nu meritã atâta atenþie, ele se vor stinge ca ºi cum nici n-ar fi existat. Astfel cã subiectul despre apã trebuie determinat cât mai responsabil, spre declinare ºi deliberare promtã dedicatã seriei cât mai luminoase, fiindcã ea este “Corpul lui Dumnezeu” într-o asemenea înfãþiºare la propriu, astfel viaþa în toatã ºtiinþa conºtiinþei.

38

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

POST SAU PAUZA ALIMENTARà Menþionãm de la bun început cã cele douã lucruri sunt total deosebite, cu toate cã aparent se referã la un singur lucru. Dacã încercãm sã depãºim etapa ipocriziei postului religios trebuie sã fim liniºtiþi. Tot mai mulþi sunt nevoiþi sã realizeze un astfel de post, deºi s-au convins despre cele sfinte ºi tradiþionale. Metoda lor devine ºi mai dramaticã atunci când este vorba pur ºi simplu de sãrãcie. Postul determinat de lipsa hranei, sau aºa dintr-o datã, în urma unor sfaturi venite din direcþii colorate sau decolorate în scopul obþinerii (de ce sã nu recunoaºtem?) unor veleitãþi supra- ºi paranormale este deosebit de atractiv ºi tentant, dar totodatã distructiv. În general, toþi cei ce concep postul, îl exerseazã pe fondul unei alimentaþii denaturate. Am trecut deja în revistã racilele ºi suferinþele determinate de starea de anesteziere. Este atât de normalã, încât aceste pericole nu se simt, lãsându-se, cum s-ar spune, sens ºi spaþiu pentru alte suferinþe ºi nefericiri. Acestea continuã ºirul anestezierii ºi aºa, din suferinþã în suferinþã, se ajunge la moartea (aparent) salvatoare. Postul generat de greva foamei este un alt mijloc, poate mai spectaculos, pentru cã este realizat în vãzul lumii. Exact acesta este ºi scopul sãu, aici ne confruntãm în plus cu un stress generat de anumite frustrãri sociale. În urma lor, nefiind pregãtit, corpul fizic obþine în câteva zile o deshidratare masivã, o accentuare a aciditãþii, creºterea factorului de denaturare ºi totul în câteva zile - numai o spitalizare mai poate activa viaþa. În Elta-Universitate lucrurile sunt mai conºtiente ºi mai liniºtite. În cartea noastra “Medicina alimentaþiei” descriem mai pe larg cele trei grade de alimentaþie naturalã, iar în penultimul articol am dezbãtut sub un alt unghi alimentaþia de gradul trei. Ea se referã la respiraþie ºi la descifrarea sistemului limphatic. Studenþii urmãresc în general un program normal ºi simplu. Dupã un an sau doi de alimentaþie de gradul întâi, cea naturalã obiºnuitã se trece la gradul doi. DE CE ACEST ASPECT?

39

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Alimentaþia naturalã determinã ieºirea din starea de ignoranþã, teamã, frustrare, dependenþã, constrângeri tradiþionale ºi refacerea fondului credinþei Se ºtie cã aceastã alimentaþie determinã creºterea masivã a funcþiilor mentale, eliminarea unui lucru rãu va lãsa loc automat celui bun ºi tot aºa, din aceste miºcãri se ajunge la cele mai impresionante aspecte ale vieþii ºi descoperirii ei. Tocmai de aceia scoatem în evidenþã cã alimentaþia naturalã nu numai cã naturalizeazã, ci determinã un factor de ieºire din starea de ignoranþã, teamã, frustrare, dependenþe, constrângeri tradiþionale ºi mai ales refacerea fondului ºi a factorului credinþei. Devine fireascã deci o continuare a unei naturalizãri mentale. Alimentaþia de gradul întâi se obþine prin mixarea legumelor ºi fructelor într-un produs lichid, pânã când substanþa este suficient de finã. Ea este astfel mai uºor absorbitã, nefiind necesare secþiile: cavitatea bucalã, cu sistemul dentar, cavitatea stomacalã, substanþa ajunge direct în intestin, unde este absorbitã. Dispare factorul cantitativ, alimentaþia este aproape simbolicã. “Gradul doi” aduce regenerãri deosebite: desfiinþarea hepatitei, arterosclerozei, dermatozelor,...nu avem suficient spaþiu aici pentru a desfãºura toatã gama ieºirii din aceste traumatisme. Nici noi nu mai ºtim câte alte aparente amãnunte sunt desfiinþate, fiindcã lucrurile devin deosebit de subtile. Aceasta este dealtfel pur ºi simplu treaba organismului, sã-ºi reechilibreze funcþiile ºi sã revinã la Planurile divine. Dupã un timp oarecare de cercetare ºi de practicã, în funcþie de subiect, se simte nevoia de a avansa în aceastã experienþã deosebitã. Astfel începe aºa-zisa alimentaþie de gradul trei, pentru care se colaboreazã cu fazele lunare. În ultima fazã Lunarã, -care þine ºapte zile, -se încearcã o pauzã, pentru eliberarea de aceste substanþe, chiar dacã sunt naturale. Alte ºi alte procese de normalizare ºi naturalizare sunt determinate ºi determinante în procesul vieþii... Dupã un an se poate trece la etapa a doua, când se prelungeºte pauza de-a lungul perioadei celei de a treia faze lunare, care dureazã tot ºapte zile. Astfel, timp de 14 zile nu se mãnâncã, ºi tot aºa... Peste un an, în faza a treia, se intercepteazã ºi cea de a doua fazã lunarã, în acest mod se ajunge la 21 de zile 40

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

de pauzã. Scoatem în evidenþã: conform principiului ciclic al operaþiilor cosmice se obþine o sincronizare ºi simetrie a energiilor ce determinã ieºirea din latenþã a chakrelor. Sistemul limphatic se îmbogãþeºte, este mai uºurat în manifestãrile sale. Ca exemplu ne aflãm în faza celor 14 zile de pauzã. În fiecare lunã se obþine un asemenea merit ºi manifest uimitor al continuãrii unei regenerãri fascinante. Se poate trãi ºi fãrã mâncare?! Metoda aceasta nu o numim post, ci pauzã, fiindcã termenul de post s-a perimat, definind un proces dramatic fãrã o ciclicitate. De aceea, nu este folosit în procesele vieþii care sunt continue ºi armonioase. Ultima fazã este cea care desfiinþeazã procesul folosirii unei cavitãþi a organismului pentru a se introduce în ea substanþe fizice din exterior. Se poate trãi ºi fãrã mâncare mai ales fizicã, situaþia se reduce la revenirea în procesele subtile ale evoluþiei, când respiraþia determinã o alimentare continuã ºi cauzalã, fãrã sã mai existe infecþii ºi epuizarea energiilor pentru procesul dezasimilaþiei. Pauza alimentarã face parte din suita vieþii, este un proces dinamic, evolutiv ºi constant În articolul despre civilizaþia carbonului înlocuitã de civilizaþia azotului, am atras atenþia cã revenirea ºi normalizarea acestor procese au la bazã catalizatori ai proceselor subtile, cum sunt substanþele alcaloidice, care au la bazã azotul. Asemenea substanþe sunt tratate la ora actualã ca stupefiante, ca toxine, care fac deosebit de rãu, vom vedea despre ce este vorba. Pauza alimentarã este un proces dinamic, evolutiv ºi constant, fãcând parte din suita vieþii. Trebuie sã înþelegem cã ea devine inerentã în momentul când omul descoperã alimentaþia naturalã, deoarece naturalizarea nu poate continua la nesfârºit. Dupã un timp corpulfizic revine la parametri sãi, eliminând încetul cu încetul toxicitatea, de altfel dupã un ciclu de pauze, la începerea alimentaþiei ne suprinde faptul cã dupã o jumãtate de orã creºte temperatura corpului ca ºi cum ar avea febrã, care constituie un semn cã organismul nu este de acord nici cu alimentaþia naturalã ºi ia mãsuri de apãrare. Dupã 14 zile de pauzã, o revenire la alimentaþie, chiar naturalã, provoacã o uºoarã durere, deoarece corpul fizic nu solicitã intruºi. Febra, aparenta durere, starea de 41

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

lentoare sunt factori edificatori în ce priveºte subtilitatea unei realitãþi ce n-a putut fi determinatã prin cercetãrile ºtiinþifice. Faptul cel mai important este cã, de la primele experienþe (de gradul întâi) ale alimentaþiei naturale, dispare senzaþia de foame. Un factor ºi mai impresionant, mai departe se eliminã senzaþia de obosealã dupã efort, iar în final dispare necesitatea somnului. Somnul se reduce la o relaxare în poziþie orizontalã, cât mai exact pe linia nord-sud, cu capul spre nord. Vom intra în amãnunte asupra acestei alternative în urmãtoarele articole, când vom vedea cã se deschid astfel perspectivele cele mai nebãnuite. Amploarea conºtiinþei este generatã de simplitatea ºi funcþionalitatea elementelor triadei Revenirea la factorul de credinþã se realizeazã, culmea, prin desfãºurarea libidoului, (la cursurile noastre am demonstrat cã sãnãtatea se menþine prin cele trei axe: alimentaþia naturalã, controlul mental prin jurnal ºi controlul finalizãrii actului sexual). Elementele Triadei una sunt. Triada exceleazã în determinarea sa ºi trebuie înþeleasã în mod analitic prin suita alimentaþiei, secundar prin amplificarea actului mental ºi terþiar prin controlul obþinut prin experienþã al libidoului. Accentuãm rolul alimentaþiei, dealtfel este primul în ºirul enumerãrii. În procesul metabolismului se eliminã energie, a cãrei manifestare este constructivã în toate dimensiunile existenþei. Factorul de credinþã este determinat de amploarea conºtiinþei, ce este generatã de funcþionalitatea, simplitatea ºi sinceritatea acestor elemente ale triadei ºi de accesibilitatea oricãrei fiinþe la ele. Postul rãmâne deci, într-o situaþie ridicolã ºi fãrã nici un sens, ºi mai ales atâtea ºi atâtea tragedii fiindcã omul, în ignoranþa determinatã de o naivitate dincolo de orice responsabilitate, crede cã existã drumuri scurte pentru a atinge performanþele normale pentru orice fiinþã. Orice proces evolutiv are un algoritm Orice proces evolutiv are un algoritm nu pentru a scurta timpul, care în metafizicã este doar un concept. Omul intrat în cercul vicios al materialismului este total condamnat la o evoluþie a suferinþei ce se finalizeazã prin moartea corpului fizic, ceea ce constituie un declin ºi delict în karma sa, plãtindu-se cu alte suferinþe ce necesitã o recunoaºtere ºi o revenire -de multe ori42

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

deosebit de lungã. Algoritmul în cadrul “ELTA UNIVERSITATE” este adaptat la situaþia omului actual Algoritmul în cadrul “Elta-Universitate” este o colaborare cu prietenii extratereºtri, ceea ce determinã un factor universal ºi deosebit, adaptat la situaþia omului actual, nu pentru a determina spectaculosul, ci normalitatea ºi firescul existenþei într-un univers civilizat ºi etern. IEªIREA DIN EGIPT SAU DIN ANESTEZIE ? Trebuie sã ne obiºnuim cã viaþa este un simbol, pe de o parte mantrã ºi pe cealaltã yantrã. Toate lucrurile materiale constau în conservarea, cristalizarea, îngheþarea unei experienþe mentale. Egiptul sau Anestezia au fost necesare, însã din scenariu biblic ºi metaforic trebuie sã desprindem sã înþelegem sensurile, nu sã le preluãm la propriu. Nu poþi pleca de unde vrei sã ajungi Pentru aprofundarea acestei experienþe trebuie sã începem de acolo de unde ne aflãm. Nu poþi pleca de unde vrei sã ajungi. Alimentaþia este reprezentatã substanþial, dar ºi mental prin edificãri de la formã la conþinut. Ceea ce realizãm prin aceastã lucrare este doar iniþierea, doar trezirea unor posibilitãþi accesibile oricãruia dintre noi. Putem spune cã vindem roºii la grãdinar, atât timp cât este adormit sau anesteziat; probabil în visul sãu, când aude de roºii este atras, cãutând sã înþeleagã prin experienþa sa atavicã ce roºii a cultivat, ºi prin legea rezonanþei determinã referinþa care îl predispune sã se trezeascã. Drumul spre sãnãtate nu este presãrat cu flori, ci cu fapte înflorite Majoritatea grãdinarilor sunt defãimaþi de propriile lor experienþe anterioare, când tot aºa au dormit ori s-au aflat într-o anestezie profundã, deci karma a devenit de nerecunoscut, la încarnare, prima situaþie constã în ºtergerea sau realizarea cel puþin a unei balanþe karmice. În sensul celor spuse anterior, mulþi care aud de alimentaþia naturalã se opun din capul locului, alþii 43

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

încearcã câteva luni ºi sunt surprinºi cum pãrinþii, colegii, rudele, prietenii îl iau în râs ironizându-l în toate felurile. În cele din urmã cedeazã, revenind la alimentaþia anestezicã. Se spune cã drumul spre sãnãtate nu este presãrat cu flori, ci cu fapte înflorite deja în vieþile anterioare. Ciulinii ºi mãrãcinii cultivaþi în astfel de experienþe trebuiesc înlãturaþi. Rãul pe care l-ai fãcut în vieþile anterioare celorlalþi trebuie sã-l trãieºti la propriu. Nu, nu este o condamnare, situaþia nu este atât de persuasivã. Sã nu uitãm trãim în planul formelor, a iluziilor, binele sau rãul sunt iluzii, rãul fiind o iluzie negativã ce nu comportã ci compromite experienþa spiritualizãrii existenþei. Ce înseamnã spiritualizarea? Armonizarea cu Legea, cu Kybalion, Candelabrul cu ªapte Braþe sau Lumini, mai este cunoscut sub denumirea de Tabla de Smarald, de aici derivã cele zece porunci atât de atenuate ºi atât de ascunse în perdelele metaforice ºi alegorice încât devin aproape imposibil de descifrat. Vom scrie un întreg numãr despre Tabla de Smarald, dar pânã acolo sã vedem sã vedem, sã învãþãm sã învãþãm, sã ne aducem aminte de locul unde am luat-o într-o direcþie opusã sensului. Cum spuneam situaþia nu este atât de tristã sau dramaticã. Misiunea lui Isus a fost tocmai pentru a lua pãcatele ºi a aduce pacea. Isus sau Cristul sau Conºtiinþa Cosmicã din fiecare, altfel spus conºtiinþa interioarã care este conþinutul spiritului poate face acelaºi lucru. Luarea pãcatelor se poate numai prin recunoaºtere. În situaþia anesteziei este inutil, imposibil de determinat un sens sensului absolut. Citirea acestor rânduri o adresãm acelora a cãror karmã nu-i lasã sã depãºeascã propria istorie, pânã nu vor reface ce au distrus, pentru aceºtia ne adresãm în acest capitol. Faptul cã toþi ceilalþi le adreseazã ironii sunt probele pe care trebuie sã le ispãºim, sã le depãºim pentru a demonstra cã meritãm sã ajungem în templul sãnãtãþii. Nimeni nu ne poate face rãu sau bine, decât prin acceptarea din partea noastrã. Cum nici noi nu putem face rãu sau bine cuiva decât prin colaborare. Faptul cã cedãm, ne silim într-un fel sã ne ascundem fãrãdelegile din vieþile anterioare. Nu trebuie sã ne fie ruºine de ceea ce altã datã am realizat cu orgoliul ºi egoismul nostru. Suferinþa azi se manifestã în multe feluri: sãrãcie, nefericire, boalã, ºi de multe ori toate trei la un loc. Nimic nu este întâmplãtor, ºi niciodatã nu este prea târziu pentru a recunoaºte. 44

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Informaþia materialistã ne scufundã în tenebrele unei vieþi frustrate Recunoaºterea nu este o simplã afirmaþie sau declaraþie faþã de o instituþie, ci se manifestã în forul interior, prin rãbdare ºi cercetare, prin atenþie ºi curaj, astfel încât îndreptarea lucrurilor devine meritorie. Informaþia materialistã nu poate determina un factor de recunoaºtere, ci aprofundeazã ºi ne scufundã în tenebrele suferinþei ºi trãirea continuã a unei vieþi frustrate. Pentru un anesteziat, chiar aceste rânduri inofensive determinã luarea unor mãsuri furibunde. Iatã un prilej de a avea de-a face cu o entitate care trebuie sã-ºi continue suferinþa. Aceºtia îºi urmãresc condamnarea capitalã, vor ieºi din corp prin metoda morþii ºi se vor încarna într-o epocã când alimentaþia este recunoscutã în majoritatea situaþiilor ºI atunci vor spune cã aºa este viaþa. Exact acelaºi lucru îl spun oamenii azi, justificându-ºi anestezierea. Ceea ce rãmâne este însã cruzimea inimaginabilã de a consuma carne care cu câteva ore înainte era tot la fel de vie ca ºi ei. Recunoaºtere-Cunoaºtere-Creaþie Anestezia reduce la potenþialitate latentã imaginaþia, chiar dacã au ochi, sunt orbiþi de întunericul în care trãiesc. Nu vrem sã inducem eroarea ºi metafora acestor rânduri, cei ieºiþi din Egipt ºtiu despre ce vorbim. Nu ne vine sã credem cã trãim în luminã ca fii ai luminii. Fericita majoritate denotã iresponsabilitate ºi totodatã acceptarea continuãrii fãrãdelegii. Au trecut 2000 de ani de când Isus rãmâne rãstignit. Recunoºterea este determinantã ºi în acest sens Isus a reconstruit dupã numai trei zile Templul. Trei zile sunt exprimate alegoric. Este vorba de triadã, de cele trei: Tatãl-Fiul-Spiritul. În cazul nostru: Recunoaºtere-CunoaºtereCreaþie, într-un cuvânt Credinþã. În fine, trebuie sã accentuãm cã o asemenea credinþã nu este tributarã unei ideologii sau dogme, ea are rolul de responsabilitate conºtientã faþã de armonia realitãþii absolute. “Iubeºte-þi duºmanii ºi-i vei învinge”. Formula fiind valabilã ºi astãzi, primul duºman eºti chiar tu, desigur îl menajezi pentru a crede cã aºa nu va ºti nimeni. Nu uita cã tu însuþi îl ºtii, îl cunoºti ºi putem spune cã nu este nimeni. Altfel spus, chiar dacã ceilalþi ºtiu multe lucruri despre noi, n-au nici o putere de a ne ierta sau uita. Creatorul, numai el poate face sau desface. Vrem sau nu 45

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

vrem, trebuie sã acceptãm cã suntem creatori negativi, dar factorul principal rãmâne Creatorul. Faptul cã mulþi sectanþi îºi bat joc de aceastã realitate, considerându-se creaturi îºi justificã suferinþa gratuitã ºi fãrã nici un sens logic ºi resposabil. Iubindute, vei fi iubit, trebuie sã acceptãm odatã pentru totdeauna cã iubirea nu este o declaraþie, afirmaþie, sau vorbã în cuvinte poetice, iubirea este FAPTA. Cei care vreþi sã ieºiþi din Egipt, vor urma cei 40 de ani de deºert, penitenþa, probe ºi încercãri ºi dupã aceasta veþi vedea de pe culmile realizãrii Canaanul fãgãduinþei, unde curge lapte ºi miere. Scriem aceste rânduri când în Casa lui David este sãrbãtoare, iar naºterea ºi marea speranþã cã atâþia Isuºi se vor da jos de pe crucea suferinþei ºi orgoliilor, trufiei ºi amãgirii. Saul a plãtit prin orgoliu, David prin iubirea neînþeleasã, Solomon prin amãgire. Aceste simboluri trebuiesc determinate faptic, ºi numai prin experienþa greºelilor noastre ne putem determina sã destindem karma. Repetarea greºelilor denotã ambiþii, egoisme, indiferenþã ºi se numeºte pãcat. Preoþii preþuiesc preþul ºi nu valoarea faptelor, astfel sunt cei care ne rãstignesc la fiecare încarnare. Dupã cum vedem, recunoaºterea se apropie mult de notele spirituale, fiindcã aici este centrul manifestãrii ºi mãrturisirii. Vom clarifica aceste aspecte într-un numãr acordat în întregime pentru : “Cine va bea apã din acest izvor, nu-i va mai fi sete niciodatã”. Ieºirea din Egipt sau din Anestezie este un factor responsabil, prin învingerea rãutãþii personale, prin autocunoaºtere ºi rãbdare. Pentru recunoaºtere, trebuie sã cunoºti dosarul pentru care eºti învinuit ºi reþinut ca inculpat ºi asociat unei suferinþe aparent veºnice. “Veºnice” prin indiferenþã ºi lenevia noastrã, prin naivitatea de a accepta valori false ºi credinþa atât de naivã în spectacolul pitoresc ºi de neînþeles al religiilor, care sunt primele probe în manifestarea Cristului ºi a ceea ce suntem în realitate. Indicam cel puþin cunoaºterea ºtiinþei materialiste: botanicã, zoologie, biologie, anatomie, chimie, fizicã ºi apoi metafizicã. Ieºirea din Egipt este un simbol universal, nu trebuie sã preluãm astfel de lucruri ca poveºti ºi imaginaþii neverificabile ºi nejustificate, ele au o reprezentare în societatea de astãzi cu chiar mai multã suferinþã, aproape de nedescris. Urãm celor nevoiaºi sã-ºi ia patul ºi sã umble, sã lase rãutatea ignoranþei precum ca: lipsa cãrnii aduce anemia, mâncarea nefiartã n-are gust. Pentru cã încercarea moarte n-are, altfel existã moarte 46

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

pentru oricine. Acest numãr cât ºi celelalte douã sunt pentru a desconspira asemenea situaþii, dupã asemenea lucruri rãmâne ca Fiul sã se întoarcã la Tatãl descoperind Spiritul sau sã se întoarcã la spital, descoperind suferinþa. Binele ºi rãul sunt iluzii, dar o iluzie a binelui este mai fericitã decât cea a rãului. Deschiderea drumului stã numai în puterea fiecãruia, nimeni nul poate ajuta ºi totuºi ceea ce ne poate convinge sunt numai faptele ºi iar faptele pe care nimeni ºi nimic nu le poate schimba. Cei care au îndrãznit sã recunoascã, prin curaj ºi responsabilitate privesc surprinºi în urma lor deºertul ºi dincolo de el. Egiptul a rãmas o umbrã, amintiri ce cu greu mai pot fi recunoscute, dar acolo sunt sclavii suferinþei, care se închinã idolilor senzorialitãþii ºi materialismului. “N-AM ªTIUT, NU DIN CAUZà Cà N-AM VRUT” Astfel de cuvinte mi-a fost dat sã ascult. Ele conchid un adevãr indubitabil datorat lipsei de informaþie. Statul ascunde adevãrul despre situaþia alimentarã. Nu trebuie sã criticãm, cum se mai spune: nu ai dreptul sã judeci pe nimeni. În ciuda acestui fapt, atâþia au ajuns sã descopere minunea Canaanului, trãind lipsa unei senzaþii cum este teama de boalã, sãrãcie, nefericire. Cum au fost posibile? Aproape cã nu ne vine sã credem, nodul Gordian se aflã simplu ºi sincer la îndemâna fiecãruia. Lucrurilor prea cunoscute nu le mai acordãm nici o importanþã, considerând cã sunt banale. Ar rezulta cã rezolvarea marilor suferinþe ale unei civilizaþii constã în trimiteri mesianice din ceruri sau chiar venirea extratereºtrilor pe Geea. Cum spuneam în articolul anterior, nimeni nu te poate ajuta, decât prin colaborare, ºi altfel spus tu însuþi realizezi ce trebuie sau ce nu trebuie. Referinþele sunt numai sugestia, numai un punct de sprijin pentru a da vina când nu reuºim o situaþie, un lucru. Atunci când nu depãºim o probã, ar trebui ºi suntem datori sã recunoºtem cã nu am realizat-o. Chiar dacã cineva ne-a vrut rãul, tot noi l-am ajutat ºi acceptat, colaborarea apare superflu. N-am cerut nimãnui sã ne mulþumeascã, ne facem doar datoria ºi aºa cum trebuie, prin fapte.

47

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Ne gândim la fericire, la libertate, la iubire, oare nu ne dãm de gol, în mizeria dezamãgirii, cã ascundem ceva? Aceste cuvinte sunt determinate de înfãptuiri la propriu. În România existã astãzi atâta boalã, dar dacã s-ar întocmi o situaþie, s-ar demonstra cã mii de oameni nu mai ºtiu ce este boala, ºi aceºtia sunt eltiºtii. Nu le-a fost uºor, pentru a ajunge trebuie doar sã înfrunþi ceea ce te convinge cã nu meritã, cã este doar o prostie, cã viaþa înseamnã numai suferinþã ºi iar suferinþã. Totuºi de ce ne gândim la fericire, la libertate, la iubire, oare nu ne dãm de gol -în mizeria dezamãgirii, -cã ascundem ceva? Chiar aºa stau lucrurile, realitatea este gratuitã ºi deosebit de costisitoare. Explicam acum ºapte ani la cursuri studenþilor, încã de la început, cã oamenii vor muri de foame mâncând. În pericol sunt cei care au bani, aceºtia nu vor avea nici o posibilitate, proba banului încã n-a fost depãºitã ºi dacã cineva reuºeºte se spunã contrariul, dovedeºte cã excepþia confirmã regula. N-au ºtiut, dar au aflat. Ce? Cã se poate. Aceste posibilitãþi sunt la îndemâna oricãruia dintre noi. Dar aceste posibilitãþi determinã, în definitiv, acumulãri ale obiºnuinþei ºi plictiselii. Aºa stând lucrurile, sã luãm un exemplu. O familie formatã din trei copii, cei doi protagoniºti, o bunicã. De dimineaþã, la piaþã, mama unde valorificã toate rezervele, la ora ºapte este acasã, în laboratorul unde va trebui sã distrugã toþi banii munciþi. Dupã câteva ore de muncã ºi iar muncã îi invitã pe membrii familiei la masã. Dacã ar fi preparat alimentaþie naturalã: o ciorbã, o mâncare ºi un desert nu i-ar fi luat mai mult de o orã. În restul timpului ce sã facã? Sã cânte la harfã, sã picteze sau sã sculpteze? Alimentaþia denaturatã, denatureazã calitãþile umane, reducându-ne la o fiinþã digestivã, instinctivã, încetul cu încetul se pierd talente ºi visuri ale copilãriei, care mai pãstreazã ceva din dorinþa de viaþã frumoasã ºi mai civilizatã. Plictiseala? Desigur, desigur... Generalizarea unei culpe a determinat o realitate inumanã. Sã vedem ºi un alt moment. Suntem atât de liberi acasã, dar la televizor nimic interesant, riscãm sã adormim citind, sã ascultãm un Bach sau Beethoven pare prea trist. Deodatã vedem frigiderul. Îl deschidem ºi ochii devin plini de speranþã, scoatem ce-i acolo ºi ne facem de lucru: prãjim, fierbem... Ziua a trecut ºi suntem 48

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

mai siguri cã mormântul nu va fi ocupat. Copiii sunt forþaþi sã mãnânce toate mizeriile, bãtrânii se forþeazã sã consume aceleaºi feluri de toxicitate. Cine este de vinã? în general educaþia. Dar mai existã un fenomen: copiii care nu vor sã bea lapte fiert sau sã mãnânce carne. Pãrinþii speriaþi nu-i lasã, se simte lipsa de experienþã ºi curaj, de demnitate ºi iubire. Mamele îºi sacrificã copiii pe altarul materialismului, desigur la propriu nu este o figurã de stil. În rândurile eltiºtilor sunt ºi cei care au copii aflaþi la o vârstã când trebuie sã fie foarte atenþi, dar plãtesc amenzi la policlinicã pentru cã nu vor ca aceºti copii sã fie vaccinaþi sau trataþi cu fel ºi fel de substanþe alopatice ºi, culmea, aceºti copii sunt sãnãtoºi. Se ºtie, copiii trebuie sã mãnânce ziua pentru ca noaptea sã plângã, sã urle ºi în cele din urmã adorm în chinurile unor dureri pe care starea de anestezie încã nu le-a atenuat. Cum sã înþeleagã aceºti pãrinþi cât sunt de criminali? Generalizarea unei asemenea culpe a derivat ºi determinat o realitate inumanã. Sã fii sãnãtos astãzi se întâmplã numai în anticamera spitalelor, teama de boalã, chiar ºi când mãnâncã ceea ce le place, nu este indiferentã. Alimentaþia naturalã nu este un regim sau ceva exotic Alimentaþia naturalã nu este un regim sau ceva exotic. Miliarde de animale, peºti, pãsãri, mamifere consumã numai alimentaþie de gradul I. În pãduri sau pe câmpii, în mãri ºi vãzduh nu sunt spitale sau farmacii, nimeni n-a vãzut o cioarã sã aibã arterosclerozã sau reumatism, cu toate cã stã pe sârma telegrafului în plin ger ºi mai îi arde sã ºi cânte. Calul mãnâncã numai paie, celulozã, ar trebui sã fie rahitic, anemiat ºi distrofic, cu toate acestea mândreþea sa, alurã ºi faptele sale sunt de netãgãduit. Ne dorim sãnãtea, dar suntem împotriva ei. Cine sã mai înþeleagã ce vor oamenii? Minunile gratuite ºi ignorante sunt imposibile. Transferãm prostia din generaþie în generaþie, iar colapsarea este deja în desfãºurare. Lipsa de curaj determinã alãturarea faþã de cei ce produc astfel de deºteptãciuni despre vitamine ºi calorii, despre sãruri minerale ºi câte ºi mai câte. Dacã îi întrebi de unde cunosc asemenea lucruri, vor spune cã au învãþat la facultate, cã au citit. Rezultã în definitiv cã au fost supuºi factorului de acceptare, 49

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

nimeni dintre ei n-a verificat alternative pentru a fi sigur cã asemenea învãþãturi sunt valabile. Transferãm prostia din generaþie în generaþie, iar colapsarea este deja în desfãºurare. Ce fac atâþia savanþi ºi deºtepþi, clerul medical cât ºi cel preoþesc? Ce sã facã unii pe lângã o tigaie de cartofi prãjiþi? Alþii au grijã sã nu se ardã friptura. De ce sã nu recunoaºtem cã sunt atât de anesteziaþi, încât nu le-a mai rãmas decât factorul de acceptare. Preiau o ºtafetã ºi o aruncã generaþiei urmãtoare cu toate consecinþele de care s-au convins din plin. “N-am ºtiut, nu cã nu am vrut”. Chiar ºi eu am fost surprins, de multe ori nu m-am gândit la un asemenea aspect, oamenilor le este ascunsã o realitate realã, normalã ºi fireascã, au impresia cã alimentaþia naturalã înseamnã sã þii o varzã între picioare ºi sã rozi din ea în timp ce ai un morcov într-o mânã. Lipsa de imaginaþie este deplinul ignoranþei, decât deloc este bine ºi aºa, nu se moare aºa deodatã, ci numai prin suferinþã cât þine. Când nu mai þine, se scapã de ea la reîncarnarea urmãtoare. Ne-am convins cã mereu mai mulþi oameni surâd acum, ºi-au revenit la cerul senin, imaginaþia, creativitatea, colaborarea, sociabilitatea ºi mai ales la credinþã. Acestea au devenit lucruri fireºti, normale, pentru ei, fãrã sã se ajungã la asemenea veleitãþi prin rugãciuni, mantre sau asane. Acestea nu sunt decât spectacolele groteºti ale unei cunoaºteri antetemporale depãºite. Sãnãtatea este singurul factor de reabilitare, la propriu, al societãþii Societatea umanã este deja pregãtitã: ºtim sã citim, sã scriem, învãþãm atâtea limbi strãine pânã ce nu mai sunt strãine, autostrãzi, internetul, calculatoare ºi sigur, lipseºte din enumerare BIBLIA... Dar pentru a ajunge la ea trebuie sã fii de-a dreptul sãnãtos, sã poþi trece de acceptare, teamã ºi reþineri nesãbuite. Preoþii n-au timp de asemenea situaþii, ei trebuie sã-ºi facã datoria ºi o ºtiu prea bine. Sãnãtatea este, pentru moment, singurul factor de reabilitare, la propriu, a societãþii umane. Însãºi viaþa particularã se schimbã atât de mult, încât nici nu ne mai vine sã credem c-am putut trãi dormind în neºtire, cã ne era teamã de propriile relaþii, cã stãteam la coadã ore întregi pentru o carne mai ieftinã, cã nu aveam curajul sã folosim laptele nepasteurizat ºi secondo tempo, cât de fericiþi eram când aveam un medic la îndemânã, plus suferinþa... 50

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Profesiunea ziariºtilor este de a remedia un genocid incalculabil Toate acestea s-au topit ca ºi cum nici n-ar fi fost. Totuºi mai sunt pentru cei deºtepþi, pentru cei care nu-ºi pot depãºi karma prin orgoliul ce-i opreºte sã recunoascã cã nu prea stau în picioare cu aceste teorii despre formal ºi general, despre lipsa de implicare ºi cercetare la propriu. Cu riscul de a sacrifica întreaga populaþie, nu vor recunoaºte cã ºtiinþa a încurcat borcanele. ªtiinþa are în domeniul tehnologiei nota zece, dar în domeniul sociologiei nota minus zece. Pe de altã parte, media formatã din triada: ziariºti, reporteri radio ºi redactorii din televiziune sunt doar salariaþi, ei nu-ºi pot permite sã medieze informaþia cu riscul de a fi daþi afarã din servici, ºi totuºi... Profesiunea lor nu este irealã, acolo unde sunt, remediteazã un genocid incalculabil, dar proba banului, salariul sau sclavia salariului îi reþine sã-ºi afirme umanismul prin salvarea la propriu a milioane de fiinþe victime, dar nevinovate. Suntem alãturi de voi, fiindcã ºi lângã noi au fost cei care ºi-au fãcut datoria ºi nu dorinþa, astfel ºi voi veþi sta alãturi de cei ce vor avea nevoie de surâsul luminii ºi pãcii, depãºind probe ºi ispite, îndoieli ºi ignoranþe acceptate. Veþi dobândi astfel bucuria de a privi în urma voastrã cu demnitate ºi atât de sãnãtoºi, încât iar nu ne va veni sã credem cã este posibil. Acum mulþi ºtiu ºi au devenit mari. Nu sunt cuvinte de laudã sau flatare, ci realitãþi ale faptelor, ale bucuriei cã se poate ºi mai ales atât de simplu ºi sincer. Cunoaºterea sorgintei rãului prin sinceritate, datorie ºi curaj aduce cum se spune: “binele nu vine niciodatã singur”. Cei care vã temeþi de ironiile celorlalþi gândiþi-vã cã ele nu sunt altceva decât propriile voastre ironii. Desigur cã vã tenteazã sã fiþi sãnãtoºi ºi puternici, dar acest aspect nu este atât de gratuit ca dorinþele, sunt datorii ºi fapte ce trebuiesc reglementate prin recunoaºtere. Pânã una alta încã este bine pe cruce, putem face plajã, privim de sus lumea ºi viaþa. Dar, cele trei zile au trecut de mult, v-a uitat cineva acolo. Zilele acestea este atâta fericire ºi bucurie în Casa lui David, evanghelie vã zic vouã, evanghelie tuturor. 27 decembrie 1996, II-Albastru.CAIM.

51

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

AFORISME 21. Suferinþa este cronica cãutãrii ei. 22. Greutãþile îi stabilizeazã pe cei mulþi. 23. Pentru cei puternici nu existã scopuri. 24. Acceptarea iniþiazã sfârºitul. 25. Adevãrata suferinþã nu se ia. 26. Educaþia este cea care poate educa educaþia. 27. ªtim destul pentru a recunoaºte ce nu ºtim. 28. Nu poþi depãºi decât ce te ajutã sã depãºeºti. 29. Ceea ce ne place, ne place ºi când nu avem. 30. Boala îºi bate joc de suferinþã. 31. Cei puternici înving, cei slabi se îngraºã. 32. Ceea ce ai te obligã, ce n-ai te aºteaptã. 33. Inutil sã vezi ceea ce puteai. 34. Ceea ce nu înþelegem, înþelegem când vrem. 35. Cei mici cresc în jos, cei mari în sus. 36. Cei care pierd consumã mai mult decât cei care câºtigã. 37. Descoperã lumea, dar nu o dezbrãca. 38. Când nu ai, îþi vin mai uºor greutãþile. 39. Când nici teama nu te ajutã, eºti fricos. 40. Nu te lãsa convins, ci convinge-te. 41. Cei care ne ajutã s-au ajutat singuri.

52

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

17 B - Alimentaþia CUVÂNT CONTINUU Sunteþi siguri acum cã aþi cumpãrat o acþiune pentru propria viaþã, sunteþi deci acþionari ai vieþii, iar beneficiile sunt în fiecare clipã. ªi dacã aceastã revistã 17 n-are o formã luxoasã, ne putem convinge cã adevãrata sa valoare este conþinutul. Depinde de noi, de colaborarea noastrã. Astfel, probele sunt pe mãsura faptelor, noi nu facem decât sã desconspirãm o civilizaþie ce pentru moment poartã doar numele de “civilizaþie”. 17 circulã în mod limitat ºi restrâns, iar atâþia oameni au nevoie de aceste informaþii, dar nimic nu este întâmplãtor. Revenim aducând cuvântul pentru eradicarea suferinþei atâtor oameni, pentru ca ei sã vadã cã se poate. Pentru aceasta trebuie ºi iar trebuie sã ne plãtim unii altora prin colaborare, fraternitate, bun-simþ ca fraþii nostri sã aibã posibilitatea de a surâde ca voi. Revista 17 este protejatã, circulând numai în mediile vibraþiilor pozitive. Noi facem tot posibilul sã nu fie întinatã de aspectele comerciale de marfã. Totuºi este atât de necesarã milioanelor ºi milioanelor de fiinþe ale suferinþei ce sunt victime nevinovate. Câþi dintre noi þinem bani în bãnci? Câþi avem averi ºi obiecte, bunuri pe care practic nu le folosim, blocând rãspunsul real la suferinþa celor care n-au acces la aceste rânduri? Mulþi eltiºti uitã cã au venit din aceastã lume de suferinþã. Am pus anume un preþ mare pentru 17, fiind un mod de a determina posibilitatea ºi a celorlalþi de a descoperi aceastã problematicã. Oricât de mare ar fi preþul ei, nu este ºi nu poate fi mai mare decât viaþa. Apelãm la cei care prin karma, datoria ºi misiunea vieþii lor pot sã lase deoparte interpretãrile, suspiciunile ºi mai ales sã nu uite cã a-þi face þie însuþi bine ºi a uita de ceilalþi este cel mai nefericit pãcat. Pentru cã 17 sã funcþioneze mai bine, este nevoie de o minitipografie care sã asigure câteva mii de exemplare de revistã. Ceea ce putem asigura acum sunt numai câteva sute, printr-o muncã manualã. Posibilitãþi existã, prin responsabilitatea celor ce au curaj ºi demnitate putând determina ca natura acestei situaþii sã fie mai corectã, sã se îndrepte. Îi asigurãm pe cei care 53

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

deopotrivã sunt în stare ºi beneficiazã de posibilitãþi de ajutor rambursabil cã nu dorim nici noi sã fim sustinuþi de un ajutor clasic ºi de un gest depãºit de filantropie. Banii trebuie sã circule, nu sã fie aruncaþi în acþiuni puerile de iubire ºi de aºa-zisã salvare. Mulþumim celor care au contribuit prin împrumuturile lor pentru a putea pune în funcþiune aceastã posibilitate. Mulþumirea noastrã se adreseazã inclusiv din partea celor care se vor bucura ºi vor face astfel primii paºi spre lumina descoperirii culorilor vii ale vieþii. Cuvântul Continuu este un apel continuu pentru cei care folosesc alimentaþia naturalã ºi ºtiu prea bine cã preþul de cost este redus de zece ori faþã de cealaltã. Oferindu-le zeciuiala, pot ºi trebuie la rândul lor sã vadã posibilitatea ºi din partea lor, astfel zeciuiala va determina la rândul ei amplificãri din aproape în aproape, pentru ca aceastã civilizaþie chiar româneascã sã fie edificatoare ºi pentru ca ºi celelalte popoare sã-ºi regãseascã calea ºi binecuvântarea prin propriile fapte. Informaþia este adresatã celor ce o intuiesc ºi sunt pregãtiþi sã premediteze prin curajul ºi inteligenþa lor o situaþie viabilã. Pentru mai departe, aducem toate cuvintele de bucurie ºi de mulþumire din partea noastrã ºi mergem mai departe, încât drumul sã fie mai curat ºi mai sãnãtos. Elta-Universitate ureazã toate aceste urãri din sufletul nostru pentru spiritul universal, trebuie sã învãþãm însã sã depãºim probele ºi ispitele. Trecem prin cea mai dificilã probã a probelor, una dintre cele mai neobiºnuite, la care nimeni nu se aºtepta: revenirea la normalitate pentru cei care pot vor putea mereu mai bine. AUTORUL

54

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

FOAMEA SAU ENERGIA COSMICÃ? Alãturarea celor douã elemente determinã un moment nefiresc faþã de ceea ce ne-ar atrage. În definitiv, nimeni n-a definit foamea. Ce este? Cum se manifestã? O simplã reflectare la subiectul acesta ne dã fiori, ne îndepãrteazã, ne dã reþineri ºi aºa ajungem sã facem tot posibilul sã nu avem de-a face, nici mãcar teoretic, cu asemenea lucruri. Alimentaþia nu este decât “tina” Tocmai acest lucru, însã, ar trebui sã fie uimitor de interesant. Deja, în urma articolelor din numãrul trecut al revistei, am reþinut cã alimentaþia nu este altceva decât “tina”. Aceasta era metoda ºi meritul lui Isus pentru a le inspira, cu adevãrat, aºa-ziºilor credincioºi credinþa în ceea ce se manifesta. Sugestia sau fenomenul placebo au intervenit de numeroase ori în rezultatele sau în ceea ce ajungem sã credem cã suntem cu adevãrat în stare. Trebuie mereu sã ne justificãm, sã dãm vina pe ceva, pentru a ne asigura de diferitele performanþe ale realitãþii ºi existenþei. Am determinat prin experienþa noastrã un nivel de nesiguranþã ºi datorie permanentã prin asemenea nepermanenþã ºi discontinuitãþi. “N-am mâncat, deci murim” În fine, foamea este o stare care apare când nu mâncãm. Ne referim aici la sugestia tinei inspiratã de alimente. Cantitativ, consumãm aproximativ o tonã de alimente într-un an. Cu cât avem mai multã asemenea sugestie, o ducem, dupã pãrerea generalã mai bine, ºi astfel ieºim la pensie la 60 de tone ºi murim la 66 de tone (mai lipseºte un 6, speculaþiile pot continua...). Mimetismul este comod, dar ºi incomod În lipsa acestei sugestii “alimentare”, avem mantra celebrei realitãþi: “n-am mâncat, deci murim”. Suntem ceea ce gândim, suntem permanent gândurile noastre ºi nu ale altora, chiar dacã le copiem prin “miracolul” mimetismului atât de comod, dar ºi incomod pentru ceea ce este existenþã la propriu. Tot ce se poate pentru a nu putea. Deci, în urma realitãþii formale, nu mâncãm, 55

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

murim. Dar nu se moare dintr-o datã, ci prin rãbdare, încetul cu încetul, aºa spune mantra ignoranþei. Mai departe avem starea de insuficienþã, obosealã sau lipsã de energie, miºcãrile devin nesigure, acuitatea scade în toate direcþiile, simþim cum ne scãdem ºi ne ofilim, apare disperarea ºi irascilibitatea instinctului de conservare. ªtim cã murim ºi totuºi nu vrem... *** În cele mai dese cazuri, cineva ne spune cã trebuie sã mâncãm, pentru cã este mai bine, (o altã mantrã). Dupã ce mâncãm ºi chiar în timp ce mâncãm, parcã, desigur aºa ºi este, ne revin puterile ºi mai ales gustul pentru viaþã. Aproape cã uitãm tragedia prin care am trecut, mai bine umflaþi de viaþã decât dezumflaþi de moarte... În existenþã ºi în realizare depindem de energii... Sã trecem peste aceste relatãri metaforice, ale manifestãrii, sã vedem ºi sã înþelegem ce se întâmplã în realitate. Tubulatura digestivã este doar un canal de eliminare a oricãror intruºi. Ceea ce este interesant -ºi trebuie sã scoatem în evidenþã aceasta-, tubul digestiv este suprapus sau paralel cu axa chakrelor. Când nu mai mâncãm, energia cosmica circulã prin aceste nadisuri ºi chakre determinând o stare ineditã ce o resimþim în mod independent de experienþa particularã, fiindcã energiile sunt determinante. De energiile acestea depindem în privinþa forþei de existenþã ºi de realizare a atâtor merite ale unei existenþe deosebite. Când suntem în situaþia de a nu avea ce mânca, energia nu mai întâlneºte pe traiect substanþele grosiere. Astfel, ea se autoamplificã, devenind mai liberã. Pentru un corp-fizic atenuat de lipsa adevãrului ºi conºtiinþei universale, deci un corp aproape deºelat de experienþa materialistã, energia determinã paralizarea sistemului nervos. Muºchii nu ne mai ascultã, acuitatea devine incertã. Trebuie sã mai spunem cã aceastã energie circulã antigravitaþional, (de jos în sus, de unde de jos ºi unde sus, pentru moment n-are importanþã), fiindcã în aceste cazuri jos ºi sus devin concepte spaþiale, dar spaþiu nu existã în metafizicã. Situaþia poate deveni criticã cu adevãrat, deoarece autoamplificarea acestei energii poate distruge corpul fizic. În opoziþie cu energia care urcã, substanþa alimentarã circulã 56

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

gravitaþional în momentul când mâncãm, de la cavitatea bucalã la cealaltã cavitate. Ceea ce se petrece este frânarea energiei cosmice pânã la parametri necesari constituirii unui echilibru normal al existenþei. Frânarea energiei repetându-se de câteva ori pe zi, aduce cu sine diminuarea forþei vitale ºi dezechilibrul parametrilor fizici. Alimentaþia denaturatã provoacã prin acumularea toxicitãþii o situaþie mai criticã, lucrurile devenind dramatice pânã la omorârea corpului fizic. Nu sunt reclamaþii sau cel puþin amenzi pentru aceste situaþii, mai ales cã inculpatul nu se mai vede sau zicem cã nu se mai miºcã. Omul are douã corpuri În cazul alimentaþiei naturale ritmice corpul este armonizat. Ne referim la o alimentaþie mai mult calitativã decât cantitativã. Prin treceri succesive la etape superioare corpul devine mai adaptat la energia cosmicã. Rezistenþa sa creºte pânã când, la alimentaþia de gradul III, ne bazãm numai pe energia cauzalã sau cosmicã. La aceasta vom mai reveni, dar putem spune încã de pe acum, cã subiectul tangenteazã Tantra sau energia derivatã din activitatea sexualã. Acolo vom restabili adevãrata valoare a vieþii, descoperind cã omul are doar douã corpuri. Trebuie sã scoatem în evidenþã, dincolo de justificãri ºi de sugestii aberante, cã acordând o conºtientizare sinelui sintetic, viaþa este un merit în diversitatea atâtor posibilitãþi. Acestea se situeazã într-un algoritm deosebit, etapele ºi fazele sale nu se pot încurca niciodatã. Prin ritmicitate se obþine armonia, care determinã ansamblarea în circuitul cosmic. Nu nirvana, cât bunul simþ, normalitatea prin firesc ºi necesitatea construiesc ordinea ºi pacea supremã în situaþia datã. Pe acest fond putem înþelege cã foamea sau postul rezultã din lipsa tratãrii conºtiente a unor elemente dominante, dar care, prin abstracþie ºi mai ales prin ignoranþã, acceptare naivã ºi leneºã, ne defineºte ca deºtepþii lumii. Dacã putem asculta viaþa, ea ne ascultã Suntem expuºi la situaþiile cele mai acrobatice prin care reuºim sã orientãm ceea ce nu vrem spre ceea ce pare sã vrem. Suferinþa ºi munca se dovedesc inutile în dobândirea unui minim de fericire, care pare sã se fereascã de noi. În definitiv ºi în mod cert, noi ne ferim de fericire. Reiese clar cã foamea sau postul nu sunt op57

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

erative, un fel de nucã în peretele existenþei. Reliefarea unui minim bun simþ ºi tratarea în mod holistic, cu rãbdare, chiar ludic ºi aleatoriu a unei educaþii metafizice, determinã posibilitãþi nebãnuite, ce nu þin cont de suite tradiþionale ºi trãdãtoare, de preluãri mimetice ºi atât de savante. Viaþa, dacã o putem asculta, ne ascultã ºi mai bine. Colaborãm cu experienþa din greºealã în greºealã spre victoria eternã. Ceea ce cãutãm, descoperim în mod critic, fãrã nici un sens Pentru iniþiaþi viaþa este o comedie, pentru deºtepþi o tragedie. De aceea, cei care râd sunt sãnãtoºi ºi deplini, pe când ceilalþi sunt mofluzi ºi handicapaþi, melancolici ºi întristaþi cã ceva nu merge. Cam totul?! Dar pentru a ajunge sã râzi, îþi trebuie cel puþin sã asculþi curajul minimei înþelepciuni, sã ai un spirit de observaþie normal ºi natural, aºa încât sã nu repeþi o gafã. Sã poþi evita ceea ce-þi face rãu sau rezultatul sã fie cel puþin un rãu original ºi tot aºa... Fãrã sã vrei, constaþi cã ceva te determinã sã ajungi pe o anumitã cale ºi lucrurile se îndreptã de la sine. Acest proces se numeºte autocorecþie ºi depinde de autoeducaþie despre care vom vorbi în detaliu. A trãi cu teamã de existenþã însemnã sã intrãm în rezonanþã cu toatã teama din lume. Astfel, cum se spune într-un proverb, “de ceea ce te fereºti nu scapi”. În neºtiinþa ºi deºteptãciunea noastrã punem rãul înainte ºi apoi dãm cu capul de el pânã când ajungem la noi înºine urlând în rugãciuni ºi reclamaþii, ºi pânã vã va ºopti amin. Toate acestea sunt determinate de lipsa determinãrii pentru cã, ceea ce cãutãm, descoperim în mod critic ºi fãrã nici un sens. Ceea ce trebuie existã ºi într-un fel ne-ar aºtepta “Ce este al Tatãlui este ºi al tãu”. Un asemenea tatã aiurit ar trebui sã fie totuºi deosebit de bogat în pãcate ºi deºteptãciuni. Totuºi lucrurile sunt deosebite, chiar dacã ne aºteaptã pânã ne vom sãtura de experienþele proprii exterminante. Prin încarnãri succesive ne învãþãm sã evitãm ceea ce pânã la urmã tot acolo am ajunge, realizând cã suntem datori ºi mai ales responsabili faþã de propria realitate. Acest lucru este valabil oricât am da vina în exterior, care nu existã. Foamea este o cacialma a materiei, neînþeleasã, o situaþie tristã a lipsei de atenþie ºi de responsabilitate. În realitate, dupã cum reiese din realitatea 58

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

lucrurilor, nu este nevoie de alimentaþie. Se pot determina cele mai impresionante merite ale evoluþiei ºi mai ales evitarea morþii. Chiar trebuie sã surâdem. ªi totuºi e necesarã nu multã rãbdare, ci rãbdare în general. Ea stimuleazã spiritul de observaþie, dãruindu-i un sens pentru determinarea sensului unic, deoarece cauza vine din interior ºi se manifestã în exterior ºi nu invers. Prin aceastã credinþã falsã am ajuns astãzi la o inversare a valorilor ºi trãirilor noastre, care se plimbã între maternitate ºi cimitir. Între barzã ºi coasã nu se trãieºte, ci se supravieþuieºte. Foamea adevãratã devine visul realizãrii într-o realitate divinã ºi deosebitã. Adevãrul ºi non-adevãrul sunt Adevãrul Astfel stând lucrurile, trebuie sã le ascultãm pânã ce le vom putea discerne în mod cert ºi evident cum stau lucrurile în realitate. Suntem dedicaþi alegerii responsabile. Nimeni nu ne poate face rau sau bine, pentru ca singuri noi ne pricepem si trebuie sa ne pricepem cum trebuie sa fim. La mijloc se afla propria noastra traire. Foamea si moartea nu exista, dar noi reusim in divinitatea noastra sa le realizam. Infaptuim, culmea, un “merit” care ne desconspira cit suntem de divini, compromitindu-ne propria existenta. Ne bazam pe faptul ca legile universale sunt rabdatoare si mai ales intacte. Trebuie doar sa ne dam jos la prima statie si sa mergem pe picioarele noastre pana ajungem la aripile vietii si atunci putem survola un bine meritat sens al evolutiei continue si armonioase. Ceea ce trebuie sunt aspecte legice si necesare. Turnura vietii va gasi in primul rind propria naturalete si respectare pentru binefaceri senine si meritorii. In alegerea profundei experiente evitam o experienta buna pentru o alta si mai buna. Adevarul si non-adevarul sunt Adevarul. Suntem si mai nutrim inca...Foamea adevarata devine visul realizarii intr-o realitate divina si deosebita a rascumpararii pacatelor noastre.

59

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

EDUCAÞIA ALIMENTARà ªI ALIMENTAÞIA Educaþia este la ora actualã suma tradiþiilor. Acestea rezoneazã cu trãdarea, cu leºinul academic faþã de vârfuri pleºuve, merite ale înaintaºilor, fãrã a bãnui comedia cã tot noi am fost. În unele cazuri ºi mai comice, am fost chiar mai buni decât astãzi. Dacã am putea determina o tradiþie ce înseamnã reîncarnare, restaurare ºi mai ales responsabilitate, altfel ar sta lucrurile. Educaþia este o ºtafetã din generaþie în generaþie, mereu mai scãzutã, mai diminuatã, astfel încât generaþiile de azi deþin o educaþie formalã ºi deformatã. Ceea ce urmeazã este , dacã se mai poate, sã o transfere urmãtoarelor generaþii. Ele însã sunt ceva mai atente, dorind o alternativã fireascã ºi normalã la toate aceste rele. Revista 17 oferã tocmai o asemenea alternativã. Ce înseamn㠓alternativa”? O posibilitate de a alege între douã soluþii. Ce înseamnã a alege? A decide care dintre cele douã soluþii este mai bunã. Din alegere în alegere apare suita ºi sensul primordial, ce înseamnã evoluþie. Educaþia alimentarã este culmea ignoranþei ºi a suferinþei Tot azi, educaþia este doar bunul rãu al situaþiei degenerate prin lipsuri informaþionale ºi la rândul lor cenzurate ºi limitate de deºtepþii ce au conspirat pentru a evita propria dezamãgire ca ceva nu funcþioneazã. Chiar dacã nu funcþioneazã, nu suntem în stare sã definim tragedia ºi suferinþa ca veleitãþi ºi supreme obiective ale existenþei. Aceasta sunt sigur cã nu convinge pe nimeni, nici pe deºtepþii care încã mai vorbesc despre fericire ºi sãnãtate, pace ºi armonie în convieþuire. Dacã vor mai vorbi despre asemenea lucruri frumoase, sfârºitul lumii este asigurat ºi determinat printr-o uluitoare premeditare. Educaþia alimentarã este culmea ignoranþei ºi a suferinþei. Ceea ce se defineºte duce la finalitate. Astfel de lucruri de neînþeles ºi totuºi acceptate ºi asimilate canalizeazã ºi deturneazã suita existenþei înspre efemeritate ºi inepþie înþeleaptã. Totul în aceastã educaþiealimentarã este ironie: mâncãm ca sã nu murim de foame ºi în realitate n-a scãpat nimeni, adicã sã devinã nemuritor în urma faptului cã a mâncat zeci de tone de atâta educaþie. “Hai sã 60

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

mâncãm, sã nu se strice mâncarea”. ªtim deja cum stau lucrurile, dar nu ne lãsãm. De ce sã se strice afarã când avem deja burtã? Trebuie sã încercãm ºi sã ne menþinem (bolnavi, suferinzi) pânã când ne vom convinge. Când suntem bolnavi, suntem ºi mai sadici, oblingând bolnavul (pe noi) sã mãnânce pentru a nu muri. Colac peste pupãzã, îi compensãm lipsa de toxine, pentru cã spitalizarea sã nu fie o vacanþã ºi mai ales sã ne asigurãm cã nui va mai trece... Atâtea ºi atâtea despre ceea ce educaþiaalimentarã deturneazã ºi detroneazã pânã nu mai avem ce. Lipsa de experienþã? Atât timp cât existã o experienþã nu suntem în stare sã percepem realitatea tristã ºi ignorantã a situaþiei. Existã ºi experienþe cu adevãrat pozitive, nu doar figurative, dar pânã ºi acestea sunt date deoparte, lãsând loc morþii ºi suferinþei. Acumularea atâtor rele determinã o reducere a handicapului situaþiilor inoportune ºi ireale Alimentaþia este figurativã, nici mãcar formalã. Jocul de cuvinte poate sã deruteze: figurativ în sensul de dinamicã a ceva, un mijloc inerent pânã la deconspirare. Figurativul figureazã pânã ce certitudinea înlocuieºte funcþia normalã ºi operativã în sensul revenirii ºi recunoaºterii adevãrului prin trãirea cu adevãrat. Formalul este numai un aspect mimetic ºi obþinut prin acceptare ce ne situeazã în lunga teamã (anestezia) generatã de suferinþa provenitã din insuficenþa alimentarã. Un lanþ aparent nesfârºit, dacã n-ar exista aºa-zisa altã figuraþie, moartea, care nici ea nu este formalã. Reiese astfel cã alimentaþia este formalã, iar moartea -figurativã. Ne aflãm în realitate în domeniul speculaþiilor, dincolo de care realitatea binecuvântãrii ne priveºte uimitã cã orbecãim prin întunericul înþelepciuni senzoriale sau materialiste. Societatea umanã se aflã la ora actualã la o rãscruce, ºi nicidecum o crucificare. Acumularea atâtor rele determinã o reducere a handicapului situaþiilor inoportune ºi ireale. Trebuie sã alegem realismul prin sinceritate ºi simplitate. Elta-Universitate a determinat deja spargerea unor bariere ºi a demonstrat ceea ce era de demonstrat, ea nu-ºi asumã paternitatea acestor lucruri fiindcã ele sunt cunoscute de când lumea, dar ºi ascunse tot de când lumea. Revenirea ºi revendicarea curajului a determinat descoperiri uimitoare, atât de accesibile oricãrui om. Rãmâne ca asemenea fiinþe sã-ºi determine acum un factor de luciditate ºi responsabilitate. 61

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Trãim prin adevãruri ºi nu prin justificãri Alimentaþia nu este nici figurativã, nici formalã, ea este doar un joc pentru a ajunge la adevãratul joc. Tot ceea ce mâncãm este eliminat, chiar ºi alimentaþia naturalã. Un aspect atât de neobiºnuit n-a fost cercetat la propriu, ceea ce constituie o problemã care necesitã o rezolvare, nu o justificare. Trãim prin adevãruri, nu prin justificãri. Dacã un om poate trãi fãrã sã mãnânce 70 de zile, dupã care treaba lui..., fãrã sã bem trãim numai 7 zile, iar dacã nu respirãm trãim numai 70 de secunde. Cât de savant trebuie sã fii pentru a elucida o asemenea situaþie sincerã ºi simplã? Existã încã o situaþie paralelã. Mâncarea costã mult mai mult decât bãutul, iar respiraþia nu costã nimic dar aduce totul, adicã viaþa. Bineînþeles cã nu se poate apela numai la respiraþie aºa dintr-odatã. Oricâte speculaþii ale deºtepþilor ar fi însã, -precum cã nu respiraþia este totul, -ele nu pot sta în picioare. Ceea ce am demonstrat în cei ºapte ani de trãire la propriu a atâtor merite, de multe ori emoþionante? Pur ºi simplu ne apucã râsul când ne dãm seama de sensul unic ºi sincer al realitãþii universale. Cât este de simplu! Din etapã în etapã, prin rãbdare ºi prin asumarea algoritmului, -care nu este redat prea elocvent în atâtea cãrþi ce par sã vorbeascã despre iluminare ºi alte asemenea minunate lucruri... NU ESTE VORBA DESPRE ALIMENTAÞIA ÎN SINE; Veþi învãþa sã mâncaþi pânã ce nu veþi mai avea nevoie de mâncare Edificãm ºi dispunem deja întru totul de ºtiinþa-conºtiinþei. Lucrurile sunt mai simple decât ne imaginam. Reiese în cazul alimentaþiei bazate pe o educaþie alimentarã, deci anihilantã ºi denaturatã, o situaþie neaºteptatã: imaginaþia intrã în stare latentã. Nu mai suntem în stare de propriile stãri decât în mod formal. Ori de câte ori am conferenþiat despre alimentaþie, ori de câte ori am scris pe aceastã temã, am atras atenþia cã nu este vorba de alimentaþia în sine, deºi mulþi se aºteptau sã fiu regele bucãtarilor, sã dau fel ºi fel de reþete ºi tehnici culinare. Din contrã am adus în perspectiva ºtergerii imaginii tradiþionale, o tabula rasa la propriu. Realitatea adevãratã este sigur, cu totul alta decât cea pe care o tot menajãm. Tocmai ea nu ne menajeazã cât ne amenajeazã în mumii ºi într-o bãtrâneþe de speriat copiii. Le-am 62

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

atras atenþia studenþilor: veþi învãþa sã mâncaþi pânã nu veþi mai avea nevoie de mâncare. Departe de mine sã-i aduc la starea de inaniþie, de un asemena sadism nu cred pe nimeni capabil. Însã alimentaþia denaturatã este cea care determinã o inaniþie realã, fiindcã lipsa substanþelor organice deterioreazã organele ºi aduce starea de boalã, care se menþine printr-o suferinþã eternã. Singurele reþete naturale nu sunt cele cu care ne-am obiºnuit, ci aceste conferinþe, cãrþi, scrieri despre ceea ce înseamnã alimentaþia. Trebuie sã mediatizãm ºi sã meditãm la ceea ce repetãm de o sutã de mii de ori într-o viaþã: mâncarea. Ceea ce este prea mult ne-ar face sã pierdem ºi ceea ce am avut. Dupã un scurt timp, în alimentaþia naturalã, când nu mai pierdem timpul cu digerarea ºi alte aspecte, deturnãm acest timp (scurta ºedere cãreia îi spunem viaþã) spre a turna cele mai eficiente mãsuri ºi mãrturii în ceea ce ar putea fi ºi ceea ce înseamnã în fapt aceastã alimentaþie. Mentalizarea ºi conºtientizarea provoacã detaºarea ºi reglarea funcþiilor esenþiale. Alimentaþia naturalã este un proces... pânã se câºtigã procesul suntem fiinþe cosmice, nu prãfuite Alimentaþia-naturalã este un proces ºi o relaþie pânã se câºtigã procesul ºi se obþine o relaþie realã cu armonia cosmicã, suntem fiinþe cosmice, nu prãfuite. O educaþie dinamicã, iniþiaticã meritorie, ºi nu conservatoare, tradiþionalã, determinã trecerea din etapã în etapã la cele mai necesare aspecte ale realitãþii absolute. Alimentaþia naturalã ne detaºeazã de teamã, fiindcã dispare starea de suferinþã, de anestezie, imaginaþia iese din latenþã, la fel ºi intuiþia. Revendicãm astfel ºi revenim la funcþii ce le-am cunoscut numai formal, ele devenind conþinutul ºi responsabilitatea, mediul ºi modul de existenþã determinantã. În celelalte litere ale revistei vom demonstra aspectul holistic al existenþei la propriu, când vom discuta despre automodelarea mentalã sau autoeducaþie, despre regenerarea prin asimilarea energiei cauzale în relaþia eroticã. În ea se împlinesc ºi se întâlnesc de fapt cele mai fabuloase aspecte ale experienþei cosmice, dar pânã una alta asigurãm trei litere numai despre alimentaþie. Revista 17 este pentru cei care ies din starea de anestezie ºi o pot percepe în mod pragmatic ºi necesar ca pe o evadare dintr-un materialism sfâºietor ºi letargic. Cunoaºterea este spiritualã, dincolo de teorii ºi teoreme, de 63

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

justificãri ºi definiþii, de acceptãri ºi menþineri inerente ale inerþiei. Ruºinându-ne de propria prostie, ajungem sã ne apãrãm cu orgolii catastrofale. Rãul nu vine niciodatã singur. Demnitatea ºi responsabilitatea ne determinã totuºi un drept de apel ºi o ultimã instanþã, prin aceea de a ne întoarce înainte, spre alternative umane ºi prin asimilarea sinceritãþii ºi simplitãþii unor lucruri meritorii ºi necesare. Nu trebuie sã ne schimbãm, ci sã evoluãm, nu trebuie sã criticãm ci sã discutãm, nu trebuie sã apãrãm adevãrul, ci trebuie sã-l cunoaºtem. A cunoaºte este posibil numai prin experienþa proprie, nu de laborator, ci de viaþã. Suntem ºi existãm într-o realitate dincolo de orice imaginaþie, ne cãlcãm totuºi în picioare cu crucea ºi spada, cu mâinile ocupate astfel de instrumente inutile ºi spectaculoase. Avem posibilitãþi posibile pentru realizarea unei realitãþi utile pentru a ajunge la cele subtile. Încet ºi cu rãbdare, cunoscând algoritmul, calea, cãutãm ºi cercetãm derivãri pozitive prin care sã ne asimilãm propriei realitãþi ºi atitudinii umane adevãrate. Ieºim dintr-o istorie politicã ºi intrãm într-una umanã ºi fireascã, într-o înþelepciune responsabilã ce asimileazã justiþia divinã. *** Meditãm la meritul unic al Unitãþii în monada realitãþii triadei universale. Cunoaºtem ºi folosim candelabrul cu ºapte braþe, în mijlocul celor 12 înþelepþi care ne privesc ºi ne aºteaptã pentru a nu mai aºtepta. Viaþa nu înseamnã alimentaþie ºi anestezie, ea este permanentã ºi armonioasã, fericirea ºi bogaþia spiritualã ºi materialã sunt merite absolute ale Absolutului.

64

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Sà NU UCIZI MÂNCAREA! Acesta este conþinutul uneia dintre cele zece porunci, dar citite ad literam par ciudate ºi fãrã un sens. În afarã de aspectul metaforic existã ºi cenzurarea. În general, peste tot unde s-a pus punct, de fapt mai era o virgulã. Pentru cei ce nu trebuie sã ºtie nici mãcar formulele ignorãrii, aceste afirmaþii nu trebuiesc explicitate prea mult. ªi totuºi, chiar în paragraful 29, din Genezã, din Vechiul Testament se specificã despre aºa-zisa alimentaþie. Dupã cum rezultã din lucrãrile revistei 17 se pare cã nu este vorba de nici un fel de mâncare. Într-adevãr, ceea ce reprezintã mâncarea, constituie un proces de anesteziere într-un moment de involuþie în planul de evoluþie, referitor la care se spune “tot rãul spre bine”. Despre aceste lucruri am explicat în cartea Medicina alimentaþiei. Atât timp cât vom ucide mâncarea ne vom ucide indirect. Cunoaºterea formalã prin obiºnuinþã, tradiþii, acceptare a unei aºa-zise alimentaþii determinã cele mai agravante consecinþe, deturnând starea de viaþã la o continuã supravieþuire. În general putem spune cã mai mult mâncãm decât vorbim despre hranã, sau chiar dacã vorbim, nu ne referim decât la o dezvoltare mai dramaticã rezultatã în urma asimilãrii unor elemente mai sintetice, mai rafinate, mai moderne ºi mai transformate de o industrie alimentarã. În final se obþin însã produse atât de diferite de cele naturale, încât viaþa este blocatã pur ºi simplu. Ne întoarcem la porunca biblicã. Ea se referã în mod metaforic la un aspect care deruteazã din toate punctele de vedere ºi mai ales al bunului simþ. Majoritatea nu sunt criminali pentru a li se atrage atenþia cã n-au voie sã ucidã, criminalii tocmai cã nu se sinchisesc de asemenea porunci; în fine, ceilalþi, victimele sunt derutaþi cã li se adreseazã lor o asemenea chemare. Un aspect, sezorial, materialist. În realitate nu existã moarte (iarãºi un sens ciudat ºi neaºteptat!). În textul original continuã, dincolo de punct, cuvântul ce dãdea un sens logic ºi real acestei informaþii deosebit de realiste ºi absolut necesare. Atât timp cât vom ucide mâncarea, ne vom ucide indirect. 65

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Triada ENZIME-PROTEINE-VITAMINE Elementele din triada ENZIME-PROTEINE-VITAMINE se aflã numai în produsele naturale, sub formã simplã ºi dinamicã a vieþii. Enzima, -de aici elementul limfatic, - acesta în realitate este Ethericul universal, suflul divin, pranayama, respiraþia. În ambele sensuri enzima determinã proteina, iar aceasta vitamina. Toate au la bazã sistemul viu al energiei sub diferite forme de manifestare. Începând cu elementul limphatic apare situaþia de monadã, un element fiind cauzal, celãlalt material. Elementul material este doar oglindirea realitãþii cauzale, manifestarea sau materializarea. Proteinele ºi vitaminele sunt deja pe nivelul efectului. Ele nu existã ºi totuºi determinã acest corp fizic -iatã o concluzie mai durã ºi mai neaºteptatã. În regnul vegetal ºi în toate celelalte regnuri se gãseºte elementul cauzal: energia. Se ºtie deja cã regnul despre care am amintit nu deþine corp astral, ce manifestã senzaþiile Deteriorarea produselor vegetale deruteazã multiplicarea limfei Practic orice sistem are nevoie de energie. Corpul fizic îºi procurã aceastã energie sub forma cauzalã prin respiraþie ºi totodatã ºi prin surse de efect. Digestia constã în transformarea unor produse vegetale,- deci organice, -pentru mãrirea cantitãþii de limfã. Deteriorarea produselor organice vegetale pune în derutã multiplicarea limfei, care practic nu mai poate participa la construirea corpului fizic. Ea se deterioreazã, iar dupã un scurt timp înceteazã sã mai funcþioneze. Spunem cã cetãþeanul a murit. Se poate subînþelege cine a murit, automobilul ºi nu ºoferul. ªoferul, rãmâne fãr㠓maºina”, care-i era absolut necesarã pentru experienþa în planul fizic. Urmeazã în cele din urmã sã preia un alt vehicol prin naºterea acestuia, iar el, ºoferul, sã se încarneze pentru a-ºi continua experienþele. Continuând la fel ca data trecutã, se va afla în aceeaºi situaþie, astfel deþine mii de încarnãri, pânã va descoperi cum stau lucrurile... Datoria religiei era sã utileze omul cu astfel de cunoºtinþe, încât acesta sã nu se mai roteascã în roata karmicã Religia constituie o adaptare a cunoaºterii absolute la societate, deci era de datoria ei sã utileze omul cu astfel de 66

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

cunoºtinþe, încât acesta sã nu se mai roteascã în roata karmicã. Religiile sunt aºa cum sunt. Este una dintre probele cele mai neaºteptate ºi bine camuflate pe care omul trebuie sã le depãºeascã. Ignoranþa religioasã este bine camuflatã în spatele metaforelor, alegoriilor, simbolurilor, dar în spatele ei stã adevãrul atât de cãutat ºi atât de bine ascuns de clerul tuturor religiilor. Într-un cuvânt nu trebuie sã condamnãm preoþii, ei îºi fac doar datoria. În realitate nu existã suferinþa ºi moartea, deci dispare mobilul unei condamnãri a lor. Deturnarea cunoaºterii spre ignoranþã ºi dogmatizare condamnã instituþia ºi toate dogmele ce premediteazã ascunderea adevãrului În situaþia actualã existã totuºi, în afarã de metafore ºi alegorii, o deteriorare a textelor sacre rezultatã în urma cenzurãrilor. Acestea încurcã ºi mai mult descifrarea textelor. Deturnarea cunoaºterii spre o ignoranþã instituþionalã ºi spre dogmatizare poate condamna aceastã instituþie ºi toate dogmele ce premediteazã ascunderea adevãrului. Rugãciunea este un exemplu; prin meditaþie se obþine materializarea determinatã de necesitate Religia însumeazã toatã cunoaºterea, însã este confundatã cu aspectele aºa-zis specializate: teologii, credinþã, ritualuri... În realitate ea este holisticã, cuprinzând toate formele de manifestare socialã. Intruºii în religie au abuzat de situaþie dar ºi când au avut aceastã libertate, deteriorând cultura, politica, ºtiinþa ºi mai ales viaþa normalã ºi fireascã a omului. Aici nu facem decât sã denunþãm aceste lucruri ce sunt inumane ºi fãrã nici un drept de apel. Majoritatea preoþilor nu mai ºtiu sã explice originea unor texte, pentru cã s-au îndepãrtat atât de mult de la sorgintea lor, încât pe lângã faptul cã au devenit de neînþeles, determinã o decadenþã ºi un fanatism dincolo de orice imaginaþie, o societate sãrãcitã, suferindã, speriatã. Trebuie sã fii sãnãtos pentru a fi un bun credincios Dupã cum se poate vedea, descifrarea acestor texte nu este dificilã. În primul rând trebuie sã fii sãnãtos pentru a fi un bun credincios, credinþa fiind un proces de iniþiere. Pentru aceasta este necesarã o educaþie materialistã cu bun simþ, cunoaºterea 67

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

matematicii, fizicii, chimiei, anatomiei, geografiei..., dupã care urmeazã o ridicare în grad a cunoºtinþelor. Tocmai de aceea predarea sau cunoaºterea religiei este valoroasã dupã o vârstã la care individul a atins cotele de experienþã materialã pentru a le înþelege pe cele imateriale. Dar azi, în toate religiile, individul este frustrat de aceste posibilitãþi. Este preluat de mic ºi introdus într-o formã sau alta de credinþã, pe care nu o înþelege, o preia prin teamã ºi acceptare, rezultând un blocaj chiar ºi în cunoaºterea materialistã necesarã. Acest mod de educaþie este antieducativ; consecinþele sunt dramatice ºi contestã din toate direcþiile acest mediu ºi mod de cunoaºtere sau de credinþã. Iniþial, la prima coborâre a lui Moise, când a spart Tablele Legii, Decalogul era Dodecalog, Moise revine însã doar cu Decalogul. Chiar ºi numai atât este de ajuns, dar azi le vedem atât de cenzurate, încât devine aproape imposibil pentru un om anesteziat, derutat ºi ignorant sã perceapã sensurile atât de necesare eliberãrii sale. Este interesant cã preoþii percep aceste lucruri, dar sunt ºi ei într-o continuã stare de suferinþã ºi frustrare. Ceea ce rezultã este paradoxul necredinþei. Se ºtie foarte bine cã o rugãciune nu funcþioneazã, ci este doar un exemplu, fiindcã o rugãciune constituie o meditaþie în anumite condiþii prin experienþã, prin ea se obþine o materializare determinatã de necesitate. Un alt exemplu este situat la celãlalt capãt al lucrurilor, cum este de exemplu economia, unde nu se cunoaºte Legea Zeciuielii. Normele, investiþiile, parametrii unei industrii, comerþul, relaþiile materiale nu sunt folosite în manifestarea acestei situaþii universale. Practic, când omul investeºte 1000 de lei trebuie sã obþinã 10.000 lei. Desigur, nu se pot lua orice cifre, ci trebuie plecat de la cele mici ºi tot ce se poate. Randamentul cosmic este încã neînþeles de oamenii tributari anesteziei, ce determinã prin ignoranþã pauperitatea ºi lipsurile a milioane ºi milioane de oameni. Consecinþele uciderii alimentaþiei sunt mult mai dramatice decât o crimã Aceeaºi lege este valabilã ºi în sens invers: cine nu-ºi achitã o datorie, sau furã va trebui sã plãteascã de zece ori. “Nu ceea ce intrã în gurã, ci ceea ce iese poate fi un pãcat”. Desigur, Isus nu se referea la alimentaþia actualã, -carne ºi medicamente, 68

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

tocmai de aceea atrãgea atenþia asupra puterii gândurilor, cuvintelor, vorbelor. Dacã s-ar þine astfel de cursuri în biserici ºi temple, ele ar genera o devenire prin revenire la o civilizaþie paºnicã ºi normalã. Dar exact despre asemenea lucruri nu se suflã un cuvânt, determinând o degenerare premeditatã ºi fãrã nici un sens. Consecinþele uciderii alimentaþiei sunt mult mai dramatice decât o crimã, aceasta dupã un timp se uitã, dar zeci de ani de ucidere ºi aici autoomucidere genereazã cele mai dramatice suferinþe pe care omul actual le considerã normale, fiindcã s-a obiºnuit sã spunã cã aºa vrea Dumnezeu sau cã aºa este viaþa. Totuºi, în sinele sãu, încearcã totuºi un gust amar, bãnuind cã Dumnezeu sau viaþa nu ar prescrie aºa ceva. Pomii ºi animalele nu suferã cât suferã omul, cu toate cã ºi acestea sunt realizate de creaþie, de Dumnezeu. Fãrã cuvinte sau comentarii. În Elta-Universitate a noastrã s-au realizat majoritatea preparatelor, ce nu se deosebesc de cele tradiþionale, numai cã pãstreazã intacte valorile ethericului ºi sistemul limfatic care sunt într-un mediu bazic, de aici manifestând dinamica vitalã. Prin aceasta dispare suferinþa ºi mai ales consecinþele acestei ignoranþe, se revine la cunoaºtere ºi implicit la credinþã, astfel omul se simte eliberat prin propriile sale decizii ºi experienþe, nedepinzând de nimeni în sensul cã responsabilitatea sa devine normalã ºi fireascã. De la o zi la alta mereu mai mulþi constatã aceste consecinþe ºi devin, -sincer vorbind, -în stare (ºi fãrã rugãciuni ºi jertfe, mantre sau asane) sã recunoascã ºi astfel sã descopere cât este de simplu. Tocmai de aceea aceste articole explicã aceste informaþii, ce nu afecteazã ºi nu atenueazã atentând în nici un fel la virtuþile credinþei ºi vieþii civilizate.

69

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

ªTIINÞÃ, COMERÞ, SUFERINÞÃ În articolul anterior riscam sã dãm vina exclusiv pe religiile tradiþionaliste. Dar rãul nu vine niciodatã singur. Astfel, un alt protagonist al realitãþii dramatice de astãzi, într-o amploare nemaivãzutã, este Comerþul. Majoritatea oamenilor de ºtiinþã nu mai au cum sã descopere conºtiinþa Comerþul exploateazã atât producãtorul, cât ºi consumatorul, cu riscul de a rãmâne fãrã mobil. Acesta sponsorizeazã ºi întreþine instituþiile ºtiinþifice, dictându-le orientarea. Prin aceasta afacerile ºi aºa-zisa îmbogãþire sunt ºi mai dinamice ºi mai inumane. Astfel majoritatea oamenilor de ºtiinþã nu mai au cum sã descopere conºtiinþa, cãci sunt pur ºi simplu prinºi într-o goanã dupã profituri, determinând produse din ce în ce mai sofisticate, sintetice, rafinate, ce se îndepãrteazã de natura realã. La televizor nu se va face niciodatã reclamã la morcovi sau prune, în schimb se va face la ciocolatã, bomboane, fel de fel de paste fãinoase, cu toate cã se ºtie cã distrug dantura. Cercul se închide apoi prin reclame la perii ºi paste de dinþi, ºi fel de fel de substanþe împotriva suferinþelor respective. Cosmeticienii de valoare ºtiu cã pãrul nu trebuie spãlat niciodatã. Cu toate acestea comerþul a promovat substanþe cu ajutorul cãrora pãrul sã devinã ºi mai frumos(!?), dar astfel se perturbã sistemul aurei care concentreazã densitatea maximã în jurul capului. În acelaºi sens, în cavitatea bucalã nu se introduc obiecte precum periuþele de dinþi, plus diverse substanþe extrem de acide. Desigur, ne este incomod sã percepem aceste rânduri în urma obiºnuinþei ºi educaþiei. Dar pe faþã nu trebuie sã ne spãlãm, pãrul trebuie protejat prin natura lui. Se ºtie cã iarna umblãm bine îmbrãcaþi, chiar dacã afarã sunt câteva grade sub zero ºi cu toate acestea umblãm cu faþa în pielea goalã(!) Surâdeþi. Nu v-aþi gândit desigur la un asemenea lucru, pentru cã scapã din cauza obiºnuinþei. 70

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Obiºnuinþele sunt exploatate de comerþ Când mergem pe stradã ºi cineva doreºte sã ne atingã nasul sau obrazul, ne ferim instinctiv, de altfel nici noi nu avem aceastã plãcere de a mângâia pe ceilalþi aºa cum dãm mâna. Iar aspecte care ne-au scãpat, ºi câte nu mai sunt... Tocmai obiºnuinþele sunt exploatate de comerþ, dar prea puþini industriaºi sunt conºtienþi de asemenea lucruri. “Scopul scuzã mijloacele” În urma unui asemenea aforism suntem îndreptãþiþi sã cãutãm soluþii pentru a vedea dacã este chiar atât de negru dracul. Cum vine acest aspect ? Este simplu, nici o firmã, sau comerciant nu va putea obliga pe nimeni la modul persuasiv sã consume ciocolatã ºi sã foloseascã periuþa de dinþi. Chestiunea este mult mai subtilã, participarea este încã ignorantã, mimeticã, la modã, excentricã. Normal, cineva poate sã ne reproºeze cã asemenea substanþe au un efect totuºi pozitiv. Aºa ºi este. Când cumpãrãm un asemenea produs aducem multã credinþã, asumatã prin ºtiinþã, reclamã, sau sugeratã prin pãcãleala de cãtre alþi naivi, producându-se astfel sugestia-pozitivã sau efectul Placebo, binecunoscut în medicinã. “N-ai voie sã judeci exteriorul, ci numai interiorul”. Mai departe puterea cuvântului se manifestã, doar ca organismul suferã. Aparent nu se simte, dar cu timpul apar reacþiile secundare ce devin primare ºi iar dãm vina pe Dumnezeu sau pe viaþã, uitând cât rãu am realizat. În acest mod încãlcãm iarãºi o lege din Decalog: “Nu ai voie sã judeci”... Am pus puncte, fiindcã mai urmeazã ceva ºi fiindcã în situaþia cenzuratã suntem consideraþi handicapaþi ºi tare nevoiaºi la nivel de logicã, gândire, raþiune, culturã, experienþã. Oricine surâde când i se spune cã n-are voie sã judece. Dar sã vedem textul în original: “N-ai voie sã judeci exteriorul, ci numai interiorul”. Se pare cã am exprimat destul de rigid textul. Mai simplu, exteriorul sunt manifestãrile, efectul, iluzia, lumea formelor, a umbrelor. A judeca evenimente, situaþii, sentimente, acþiuni, toate sub aceastã stare de realitate, devine nu numai inutil, ci ºi împotriva oricãrei raþiuni. Este mai bine sã folosim judecata înainte de manifestare, adicã atunci când concepem, proiectãm, ne dorim, cu alte cuvinte la nivel cauzal. Vã asigur cã cine va urma un asemenea sfat, va constata cã lucrurile exterioare au o turnurã 71

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

pozitivã, frumoasã, civilizatã, generând sãnãtate ºi armonie. Totuºi cum sã judecãm lumea interioarã? La ºcoalã sau facultate nu se spune nimic, la bisericã nici atât, iar pãrinþii sunt deja deferiþi acceptãrii ºi tradiþiilor. Practic devine imposibil sã percepem o asemenea stare de realitate cauzalã, aºa cã ceea ce ne rãmâne este numai ispita ºi tentaþia de a judeca. Rãmânând în lumea manifestãrii, chiar dacã este o iluzie, mai trece timpul, nu ne plictisim, cu toate cã suferim. Suntem siguri cã articolele din revista 17 vor clarifica ºi elucida, problemele, rezultând situaþii simple ºi fireºti, normale ºi absolut necesare. Niciodatã nu este prea târziu ºi nimic nu este întâmplãtor. Dacã am putea percepe mantra am afla calea ºi sensul ei. Dar încã o datã trebuie sã fii în primul rând sãnãtos. Factorul de sãnãtate devine mobilul ce permite minunate posibilitãþi Vom mai vedea în urmãtoarele litere ale revistei, câte elucidãri mai trebuie, le deþinem deja, dar ele încã ne aºteaptã, tocmai de aceea niciodatã nu este prea târziu. De trei zile, acum fiind 4 ianuarie 1997, sute de eltiºti au intrat în pauzã alimentarã. De trei zile n-au mai folosit cavitatea bucalã pentru a consuma mediul (alimentar), mai au patru zile, împreunã ºapte zile sunt suficiente, de bun augur pentru refacerea corpului fizic. Nu este vorba de suferinþã, de voinþã, sau de orice altceva, ci de un proces firesc ºi normal. Tradiþiile sunt trãdãtoare Autorul acestor rânduri se va bucura de 14 zile de o vacanþã minunatã. Acest aspect se repetã în fiecare lunã. Da, este posibil dupã ce am depãºit imposibilul. Cum ? Prin “bun-simþ”, prin rãbdare ºi mai ales prin judecarea elementelor cauzale, ale mentalului ºi ale lumii-interioare. Factorul de sãnãtate devine mobilul ce permite minunate posibilitãþi, fãcând abstracþie de imposibilitãþi. Este o iarnã destul de capricioasã, cu geruri pânã la minus treizeci de grade, totuºi eltiºtii n-au nici guturaiul tradiþional. Se poate subînþelege cã ei sunt împotriva tradiþiilor, pentru cã se dovedesc a fi trãdãtoare. Unora le surâd aceste lucruri, ºtiind cã eltiºtii vor face faþã tranziþiei actuale, fãrã sã cheltuiascã mai mult de o mie de lei pe zi, faþã de 10000 cât cheltuiesc ceilalþi. Zeciuiala pozitivã. Chiar 72

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

ºi autorului îi convine pentru un astfel de fifty-fifty, pentru cã doar o jumãtate din an mai cheltuiesc pentru produse naturale; chiar ºi ele sunt în tranziþie. Comercianþii se vor simþi uºor atãcaþi, dacã se vor extinde asemenea nebunii. Ce vor mai face ? Cum se vor descurca ? Da, am întâlnit mulþi comercianþi care sunt alãturi de noi, i-am ajutat sã iasã din starea de suferinþã, de condamnare la moarte. Comerþul nu este împotriva vieþi ºi a bunului-simþ. Este de fapt proba pentru comerciant, la fel ca ºi pentru cetãþeanulpreot. Nu trebuie sã judecãm exteriorul, deoarece critica este în acest caz mai distructivã decât ceea ce suntem în stare sã remediem. Spuneam cã rãul nu vine niciodatã singur, dar tot aºa se poate admite cã nici binele nu vine niciodatã singur, ambele sunt valabile. Tot rãul spre bine, comerþul va continua o probã nãprasnicã cu ajutorul ºtiinþei. Misiunea preoþilor ºi comercianþilor constã în a restabili balanþa karmicã Astfel lucrurile vor ajunge la un prag de colapsare, când rãul generat va declanºa instinctul de conservare. Atunci toate se vor restabili de la sine, dar pânã atunci cei ce au un dosar karmic destul de inadecvat bunului-simþ, vor avea condiþii arhisuficiente pentru suferinþã. Putem mulþumi preoþilor ºi comercianþilor pentru împlinirea misiunii lor, au nevoie. Este un fapt neaºteptat pentru cititorii neavizaþi, ce constã în determinarea unei balanþe karmice. Am amestecat Iadul ºi Raiul într-o monadã fãrã sens Rãmâne ca cei care citesc un asemenea articol sã mediteze în timp la propria viaþã ºi în unele cazuri la pãrinþi, copii sau nepoþi. Meritã o asemenea jumulealã ºi tãvãlealã atât de groteascã ºi de gratuitã? Înþelegem oare ceva din existenþã? Nu vrem sã bruscãm sau sã atentãm la obiºnuinþã ºi tradiþii. ªtiinþa mai are un pas pânã la conºtiinþã. Am amestecat Iadul ºi Raiul într-o monadã fãrã sens. A decide dacã viaþa ta are un sens, este important, chiar dacã este atât de târziu. Fiecare are un sens, o misiune deosebitã în aceastã existenþã. Veþi lãsa aceste informaþii deoparte ca fiind stângãcii Vom vedea în litera D cã Astrologia deconspirã sensurile pozitive ºi câte talente, capacitãþi ºi taine purtãm cu noi fãrã sã bãnuim! Pierdem timpul cu posibilitãþi imposibile. Vedem, intuim, 73

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

sperãm, dar tot obiºnuinþa, mimetismul, ignoranþa ne înving. Teama ºi neîncrederea ne determinã insuficienþa. Într-un fel aveþi dreptate, tradiþiile înlocuiesc ceva ce nu se cunoaºte, dar totuºi existã. Nu poþi înlocui o tradiþie, dacã nu pui ceva în loc. Pânã atunci ne descurcãm cum putem sau cum nu putem. Niciodatã nu este prea târziu. Acum nu sunteþi în stare sã urmaþi informaþiile acestea, le veþi lãsa deoparte ca fiind stângãcii ºi derutãri, implicaþii fãrã sens, misticism ºi ignoranþã. Între timp alþi naivi vor percepe asemenea informaþii, chiar ºi fãrã sã le înþeleagã vor descoperi cã se poate; sãnãtatea ºi viaþa eliberatã de atâtea îi vor face sã surâdã. Peste zece sau douãzeci de ani scepticii vor citi iar asemenea articole ºi-ºi vor da seama cã, atunci când le-au citit prima datã, n-au ºtiut, n-au înþeles... Chiar puteþi sã spuneþi acum cã nu ºtiþi sau cã nu înþelegeþi ? Lenea ºi factorul de obiºnuinþã, orgoliul ºi trufia, sunt preþuri scumpe, pentru cã va trebui sã le achitaþi cu însãºi viaþa. Formele mentale nu se pot da deoparte decât prin cunoaºtere ºi credinþã, rãbdare ºi bun simþ: Suferinþa înlocuieºte fericirea “ªi cine va recunoaºte, Tatãl din Ceruri îl va ierta”. Isus a spus aici un lucru cosmic, dincolo de orice comentariu. Dar cum sã recunoascã oamenii din moment ce li se ascunde cunoaºterea? ªi ce sã recunoascã, doar nu este vinovat de nimic? Totuºi boala pe care o aveþi, sãrãcia, lipsa de perspectivã nu sunt vinovãþii incomensurabile? ªi autorul a trecut prin asemenea “deºteptãciuni” ale ºtiinþei ºi teamã de Dumnezeu. Cu toate acestea, niciodatã nu este prea târziu, chiar dacã acum este dimineaþã ora 4:32, ora galbenului ºi Casa II, vã spun asemenea date, fiindcã va trebui sã ne obiºnuim cu ele. Suferinþa înlocuieºte fericirea, ori una ori cealaltã, doar cã suferinþa este serioasã, melancolicã, obositã, îmbãtrânitã faþã de fericire care este cam zvãpãiatã, ascultã muzicã, întreprinde cãlãtorii, face amor, îºi doreºte sã cunoascã câte în Luna ºi în Stele... Da, nu prea se preteazã cu moda de azi, pânã ajungem þãrânã ne-o punem pe cap, existã destule ºampoane. Aveþi dreptate cei care trebuie sã justificaþi într-un fel privirea rigidã asupra acestor rânduri; cu aceastã dreptate suferinþa pare sã fie puþin mai atenuatã, chiar ºi orgoliul respirã uºurat... Ce vinã au copiii ºi cei pe care-i convingeþi cã suferinþa este o calitate, 74

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

o valoare, un sens? În realitate o rãspândiþi pentru a suferi mai uºor, numai cã suferinþa se acumuleazã, devine de nerecunoscut. Pentru ce? Pentru un zâmbet, pentru a recunoaºte: “DA, Tatã Ceresc revin la tine aºa cum tu eºti în mine ºi eu sunt Fiul în cãutarea Spiritului rãtãcitor.” ALIMENTAÞIA EXTERIOARà Chiar dacã suntem obiºnuiþi sã confundãm alimentaþia cu un proces intern, fiziologic, trebuie sã realizãm încetul cu încetul prezenþa unei situaþii deosebite. Astfel, cei ce au trecut la un mod de alimentare cu produse naturale au tendinþa sã se îmbrace în culori deschise, pânã când descoperã albul. Prin alimentaþia naturalã dispar secreþiile, mirosurile, transpiraþiile, dermatozele... Hainele nu se mai murdãresc, acest aspect este încã material. O altã urmare ºi mai impresionantã mai este determinatã de creºterea vibraþiilor, despre care ne propunem sã mai vorbim puþin. Termenul de vibraþie este similar cu cel cunoscut în ºtiinþa fizicii, drept oscilaþia într-o secundã. În general, chiar ºi începãtorii pot realiza conexiuni similare cu asocierile urmãtoare, sincere ºi directe. Un om trist, bolnav, obosit are vibraþii mult mai mici decât cei veseli, odihniþi, sãnãtoºi, vibraþia fiind un coeficient de energie. Vibraþiile la care ne referim sunt subtile sau utile. Pe cele utile le sesizãm deoarece abordãm utilul prin organele senzoriale; pe cele subtile le percepem indirect, trebuie sã confirmãm încã ºi încã o datã cã prin evoluþia sãnãtãþii se deschide calea sesizãrii lor. Creºterea ºi menþinerea vibraþiilor pozitive se realizeazã prin starea de sãnãtate Creºterea ºi menþinerea vibraþiilor la un stadiu pozitiv se realizeazã prin starea de sãnãtate, de optimism, de cunoaºtere ºi mai ales de credinþã. Fiind un factor de asimilare din exterior, chiar ºi alimentaþia naturalã necesitã un consum de energie sau de vibraþie. Totuºi, alimentaþia denaturatã solicitã mult mai multã vibraþie sau energie, întrecând nivelul optim al realitãþii existenþei. Se ajunge astfel la o continuã devitalizare, devibraþie sau lipsã de energie, ce se manifestã prin îmbãtrânire; în final, corpul fizic 75

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

nemaiavând energia necesarã vieþii, rezultã moartea. Entitatea este suma mai multor corpuri care existã simultan Entitatea este suma mai multor corpuri ce existã aparent simultan, fiecare corp având vibraþia sa, vibraþiile fiecãruia nu se interfereazã decât prin implicarea factorului mental, care mai este cunoscut ca cel al gândirii. Vibraþiile sunt determinate de o lungime de undã, astfel putem vorbi de rezonanþã sau de interferenþã. Vibraþiile sunt în realitate deosebit de stabile ºi nu ajung la interferenþe. Totuºi, din necunoaºtere ºi mai clar, din necredinþã decurg accidente ce perturbã stabilitatea acestor vibraþii ºi astfel se ajunge la situaþii paradoxale. În general, când douã vibraþii interferã sau se amestecã, se obþine o a treia care nu are nimic din cele douã. Putem spune cã cele douã s-au pierdut, anihilându-se. Situaþia este dezastruoasã, cãci atunci când se pierde, provoacã ruinã ºi starea de disperare. Factorul de conºtiinþã este derutat ºi de aici teama ºi frustrarea. Alimentaþia naturalã aduce un factor de rezonanþã corpului fizic, care fiind organic, are nevoie de substanþe organice, chiar ºi metalele trebuiesc determinate de un aspect organic. Ca exemplu oferim tratamentul anemiei; acesta solicitã un tratament cu fier, dar acest lucru nu face decât sã întreþinã sau sã agraveze anemia. Totuºi, ºtim prea bine cã fierul se gãseºte în tot ce existã ca aliment de culoare roºie: pepene roºu, cireºe, roºii. În cazul acestor alimente fierul organic este asimilat total. Este firesc pe acest fond, ca cei ce mãnâncã natural sã nu sufere de anemie. Cei ce mãnâncã natural par mai slabi Paradoxul cã cei ce mãnâncã natural au un corp fizic aparent mai slab se explicã prin faptul cã þesuturile adipoase sau straturile de grãsime se reduc. De aici derivã impresia cã alimentaþia aceasta duce la slãbire, dar nici vorbã de aºa ceva, este vorba de fapt de eliminarea grãsimilor ºi a toxinelor de care organismul nu mai are nevoie. Dacã ne gândim mai bine, orice doamnã ºi-ar dori o asemenea înfãþiºare. Suntem departe de starea de anemie...

76

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Cei ce mãnâncã natural pot realiza munci continue fãrã sã oboseascã Se ºtie deja cã cei cu o astfel de alimentaþie dorm cel mult trei ore pe zi, pot realiza munci continui fãrã sã oboseascã. Pentru cei ce au ajuns mai departe, cum sunt pauzele alimentare, factorul de muncã, de travaliu creºte deosebit de mult, la fel siguranþa în activitate, constituind o situaþie total paradoxalã, încã necunoscutã pentru cunoaºterea tradiþionalã ºi mai ales materialistã. Vibraþiile fiind laitmotivul în existenþã atât în fizicã cât ºi metafizicã, într-un cuvânt al existenþei universale, depindem întro mãsurã mai mare decât bãnuim de situaþia lor. În aceastã direcþie atragem atenþia cã un tratament medical nu face decât sã creascã vibraþiile pacientului. Fenomenul este numai temporar, am vãzut mai devreme efectul Placebo care nu dureazã nici el prea mult, fiindcã în cursul repetiþiei unui tratament efectele se atenueazã pânã la dispariþie, deoarece se pierde puterea de sugestie pozitivã. Pe de altã parte, prin alimentaþia din spitale vibraþiile sunt reduse ºi vor scãdea în continuare. Fostul bolnav va continua acasã sã-ºi scadã vibraþiile printr-o alimentaþie denaturatã, menþinând ºi revenind la starea de insuficienþã ºi de boalã. Alimentaþia naturalã determinã ieºirea din isterica ºi permanenta rezonanþã cu suferinþa Alimentaþia naturalã determinã ieºirea din isterica ºi permanenta rezonanþã, adicã gândire despre boalã, suferinþã, necazuri, reuºind sã desfiinþeze orice urmã de a ne lãsa atraºi mental de situaþia de îmbolnãvire. Tocmai acest aspect determinã o evoluþie holisticã, cãci cel care consumã alimente naturale se schimbã continuu, neajungând la o limitã, iar aceastã schimbare este permanentã. Cum spuneam, corpul fizic nu este numai anatomia, ci ºi exteriorul sãu. Trebuie doar sã determinãm ºi sã realizãm corespondenþele unei suite de observaþii simple. Cei bolnãvicioºi se îmbracã în culori din ce în ce mai închise, bãtrânii deja sunt edificatori.Alimentaþia naturalã schimbã treptat culoarea hainelor pânã la albul obiºnuit, de altfel ºi corpul fizic în natura sa este de culoare albã, de altfel nu întâmplãtor ne definim ca populaþie albã. Culoarea este proprietatea unei substanþe de a reflecta (într-o anumitã mãsurã) lumina; astfel, hainele de culoare roºie absorb toate vibraþiile, dar reflectã culoarea roºie, de aici senzaþia cã substanþa sau haina respectivã are culoarea roºie, 77

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

în realitate având toate în afarã de roºu. La fel pentru toate celelalte culori ale îmbrãcãminþii noastre. Albul nu este o culoare, ci senzaþia redatã pe retinã, ce suprinde toate cele ºapte culori în mod simultan, acestei percepþii îi spunem alb. Practic rezultã cã hainele albe reflectã toate culorile, deci obiectul sau corpul fizic îmbrãcat într-o asemenea culoare nu este expus la exterior. În schimb, hainele negre sau negrul fiind absorbþia tuturor vibraþiilor, deci a culorilor, este firesc sã nu le mai vedem ºi avem senzaþia cã este negru. Rezultã un aspect dramatic prin faptul cã un asemenea corp fizic este penetrat, traversat, bulversat de vibraþii ºi nu numai, de forme-mentale negative: praf, mizerii, atrãgând alte lucruri similare murdãriei fizice, ce cad pur ºi simplu ca într-o gaurã neagrã. De altfel acest aspect se poate vedea pe chipul acestor preoþi ºi cãlugãri, pe cei ce insistã prea mult sã umble în doliu, care sunt mumificaþi dupã un timp. Corpul fizic este pus la uscat ºi de aici derivã o altã tehnicã de a se manifesta înmormântarea. Spãlarea sau libaþia Culorile hainelor nu sunt întâmplãtoare, ci sunt corespondente, de aceea dupã cum se îmbracã cineva, ne dãm seama de gândurile ºi sentimentele sale. Hainele albe sunt ale sinceritãþii ºi sãnãtãþii, ale sociabilitãþii ºi colaborãrii. Corpul fizic este apãrat de atâtea ºi atâtea aparente situaþii dramatice. Acest aspect este realizat numai prin situaþia îmbrãcãminþii. Dar sã urmãrim în continuare acest tip de alimentaþie exterioarã. În privinþa spãlãrii corpului fizic avem cele mai tradiþionale ºi mai ignorante soluþii. Spãlarea ar trebui sã o numim libaþie, de altfel este similar cu botezul la creºtini. Apa pe care o folosim în operaþia aceasta este ethericul sau “corpul lui Dumnezeu”, care are aceastã denumire impresionantã, deoarece ethericul lichid are proprietãþi deosebite. Când venim din oraº sau de la serviciu ne simþim obosiþi, murdari, un duº sau o baie ne reconforteazã ºi ne simþim atât de bine!... Dacã-i priveºti cu atenþie, oamenii nu sunt atât de murdari, de obicei este vorba de oameni intelectuali, fiindcã ceilalþi, muncitorii ºi þãranii n-au obiceiul spãlãrii pentru cã nu au nici instalaþiile necesare la îndemânã. Vom cerceta cu atenþie în articolele urmãtoare proprietãþile apei. Intelectualii sunt în general fiinþe destul de curate ºi totuºi, -în cazul despre care vorbeam, -simt nevoia sã facã un duº. Ce se întâmplã? Corpul 78

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

fizic fiind îmbrãcat într-un dublu-eteric, desigur într-o vibraþie invizibilã, se impregneazã uºor cu alte dubluri eterice, gânduri, sentimente, alte elemente subtile ºi propriile gânduri negative ale entitãþii care dau o senzaþia de greutate sau de mizerie. Apa spalã ethericul subtil Apa este o formã a ethericului ºi are proprietatea de a spãla pe cel subtil (tot etheric), iar trebuie sã recunoaºtem ºi la acest nivel, cã ignoranþa instituie cele mai dramatice soluþii. Prima ºi cea mai teribilã este folosirea sãpunului. Acesta nu existã în naturã, ºi însãºi realizarea sa necesitã substanþe organice ce au aparþinut unor corpuri vii, implicând uciderea lor. Aºa se obþin aceste obiecte ale morþii ºi pe care le folosim în procesul numit spãlat. În afarã de acest lucru, trebuie sã þinem cont cã spãlarea nu trebuie sã dureze mai mult de ºapte, maximum patrusprezece minute, cãci altfel apa dizolvã dublul eteric ºi corpul fizic se poate dizolva ca o bucatã de zahãr. Se ºtie cã la un moment dat ceva ne împinge sã ieºim din cadã cât mai repede. Spãlarea este inutilã pentru cei ce mãnâncã denaturat Folosirea apei implicã o restricþie pe care trebuie s-o cunoaºtem din capul locului. De la gât în sus nu se foloseºte sub nici o formã apa, repet cã în zona encefalului se aflã coroana, sfera de etheric deosebit de bogatã, de spiritualã, care apãrã cele trei chakre din zonã. ªtim prea bine cã atunci când sunt spãlaþi, copiii urlã, mai ales când ajungem în zona capului. Acest lucru nu este întâmplãtor. Pentru cei ce mãnâncã denaturat spãlarea este tot atât de inutilã ca ºi alimentaþia lor, fiindcã rezerva de toxine ºi dereglãri ale corpului fizic reface mirosul, iar transpiraþia ºi dermatozele secretã ºi menþin în continuare cele mai neplãcute izuri. Folosirea altor substanþe, cum este sãpunul, este contraindicatã, dar nu mai are nici un rost pentru alimentaþia denaturatã, deja meciul este aparent pierdut. Trecerea la alimentaþia naturalã reglementeazã de la sine toate aceste lucruri, ºi cei ce rãmân tributari tradiþiilor sau obiºnuinþelor îºi fac foarte mult rãu, atenuând posibilitãþile fireºti ale organismului lor. Prin trecerea la alimentaþia naturalã se vor înþelege treptat atâtea fenomene pe care astãzi le situãm în domeniul parapsihologic. Poate cã acum ne va veni mai la îndemânã sã înþelegem spãlatul ca o libaþie, care este un ritual 79

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

spiritual. Revenirea la credinþã, datoratã alimentaþiei naturale, devine mai mult ca oricând certã ºi necesarã.

OBIªNUINÞA-MANIFESTAREA IGNORANÞEI Cei ce aud ºi vãd pentru prima datã produsele alimentaþiei naturale sunt deosebit de speriaþi, având impresia cã ea este obligatorie ºi cã li se rãpeºte cea mai plãcutã plãcere a vieþii lor. Pentru a percepe acest mod de alimentaþie, entitatea trebuie deja sã fie determinatã de o evoluþie interioarã, superioarã faþã de cea medie. De ce spunem aceasta? Deoarece în realitatea universalã nu existã ierarhii, acestea aparþin numai lumii formelor ºi ignoranþei. Chiar ºi pentru o entitate dotatã, obiºnuinþa îi oferã la început destule gafe ºi tensiuni. Am atras atenþia, tocmai de aceea, cã iniþiind alimentaþia naturalã, nu trebuie sã eliminãm orice dorinþã de a mai mânca ºi altceva, aceasta ar însemna sã devenim fanatici. Când apare o plãcere, un gust, dupã ingerarea unui aliment, cum este un salam, o fripturã, un ou prãjit, ele nu trebuie respinse ca toxice, ci trebuiesc mâncate pentru a scãpa de asemenea forme mentale ce cu timpul se vor îndepãrta. Ignoranþa este determinatã în mod premeditat de educaþie Obiºnuinþa de a mânca denaturat, la care ne referim aici, este de cu totul altã natura, pur ºi simplu este manifestarea prostiei, a necunoaºterii unor elemente de ºtiinþã materialistã. Nu cred cã existã interese în acest sens, fiindcã practic nimeni nu doreºte sã sufere. Tot aºa, nu cred cã existã un scop, deoarece se ºtie cã alimentaþia denaturatã determinã boala, îmbãtrânirea ºi moartea. În afarã de nivelul de evoluþie, ignoranþa este determinatã în mod premeditat, în planurile existenþei sale, de educaþie. Educaþia se realizeazã sub diferite forme: religioase, materialiste, prin apartenenþã la diverse grupãri. Putem vorbi aici de interese ºi scopuri, fiindcã instituþiile menþin îmbolnãvirea, suferinþa, prin cunoºtinþele cu care au fost instruite entitãþile care îºi pierd astfel calitatea ºi capacitatea de judecatã. Rezultã deci cã menþinerea lor la nivel de sclavie este mult mai uºoarã decât 80

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

prin alte metode sau sisteme persuasive. Educaþia se datoreazã acestui “merit”. Educaþia nu poate fi, nici în acest caz, obligatorie, deci ea este rezultatul acceptãrii. Acceptarea este la rândul ei un moft, indiferenþã, ea denotã anumite interese, scopuri ºi lenevie. *** Pentru cel ce se simte atras de alimentaþia naturalã s-a mai explicat ºi mai revenim. Sunt etape progresive determinate nu de voinþã, ci de rãbdare ºi de bun-simþ. Se ºtie cã dupã scurt timp de folosire a alimentaþiei naturale, entitatea se trezeºte solicitând o hranã mai subtilã care este cunoaºterea, revede toate aspectele existenþei sociale: ºtiinþei, culturii, politicii; devine mai conºtientã, mai responsabilã, mai amabilã, mai calmã ºi mai atentã. Aceste calitãþi civilizeazã, dar despre ele nu suntem încã în mãsurã sã putem vorbi, pentru cã la ora actualã civilizaþia este atât de formalã, încât ea constituie o parodie ce ascunde ºi disimuleazã cele mai atavice instincte. Alimentaþia naturalã este un factor de revenire la credinþã De la alimentaþia naturalã derivã un merit continuu de revenire la meritele funcþiilor ºi calitãþilor. Cel ce consumã alimentele aºa cum le gãseºte în naturã, nu mai suportã romanele care dezbat subiecte dramatice, în care se aflã o cantitate incomensurabilã de sugestii-negative ºi în ce mai rãmâne este multã ignoranþã. Cu toate cã scriitorii sunt intelectuali dotaþi în acest sens, toþi sunt contestaþi din acest punct de vedere, la modul lamentabil. Alimentaþia naturalã se reduce din punct de vedere cantitativ din ce în ce mai mult, ea se compenseazã prin perceperea mai liberã ºi mai responsabilã a lumii în care existãm. Definim acest lucru ca factor de spiritualizare, de recunoaºtere ºi de revenire la credinþã. Accentuãm cã singura credinþã este numai credinþa. Dacã îi dãm un nume sau atribut, devine specificul locului, a aspectului social, istoric, a limbii locale. Credinþa fiind eliberarea (de toate acestea). Statul ascunde populaþiei adevãrul despre alimentaþie Rezultã în mod firesc situaþia cã anumite instituþii nu doresc ca cetãþenii sã fie liberi. Suma instituþiilor este statul, deci statul ascunde populaþiei adevãrul despre alimentaþie. Pentru stat 81

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

chestiunea alimentarã nu este un factor de premeditare, ci rezultã prin cursul lucrurilor, fiind deci o consecinþã. Realitatea alimentaþiei naturale este determinatã prin implicarea entitãþii în cunoaºterea propriilor sale manifestãri ºi cercetãri, o entitate care nu este împotriva tradiþiilor, statului sau a acelora care-i contestã experienþa personalã. Este interesant cã anumite instituþii ºi personalitãþi criticã aceastã alimentaþie, nebãnuind la ce se expun. Situaþia lor este paradoxalã, deoarece o alimentaþie denaturatã implicã un factor de anestezie, deci aceste instituþii ºi personalitãþi n-au posibilitatea de a percepe aceste realitãþi. Urmeazã în mod firesc sã vadã în alimentaþia naturalã un factor destabilizator(?!), ignorant ºi extrem de periculos. Dar sã revenim la obiºnuinþã... Dupã cum rezultã, ea constituie o consecinþã complexã a unor activitãþi extrem de complicate, ce devin complici la starea de dezordine ºi insuficienþã a vieþii. Obiºnuinþa nu este, la fel ca ºi în cazul educaþiei, nici ea obligatorie; ea se obþine prin ceea ce s-a afirmat deja. În situaþia în care un om obiºnuit se întâlneºte cu alimentaþia naturalã, el nu este în stare sã perceapã alternativa, capacitãþile sale sunt blocate ºi atât de sufocate, încât vede în bine (sau în roz) cel mai rãu aspect al realitãþii. Tocmai de aceea, în multe cazuri iniþierea în alimentaþia naturalã devine deosebit de dificilã, practic este posibilã numai prin pãcãlealã, prin joc ºi mai ales prin curiozitate, pentru a descoperi un aspect neaºteptat al existenþei. Existã douã categorii mai favorizate: sãracii ºi bolnavii Existã douã categorii mai favorizate, mai apte, când se pare cã se confirmã zicala “tot rãul spre bine” : sunt cei sãraci ºi cei bolnavi. Aceºtia uitã pentru moment factorul de nesãnãtate al alimentaþiei naturale, îl experimenteazã ei înºiºi, fãrã sã bãnuiascã faptul cã intrã într-un proces de trezire în care, vã asigurãm, procesele sunt ireversibile. Un om conºtient nu va mai accepta sã mãnânce carne, când ºtie prea bine c㠓obiectul” era cu o zi înainte un animal în privinþa corpului fizic fiind la fel ca el. Acel animal avea sentimente ºi o viaþã cât de cât, care nu primejduia viaþa mâncãtorului de carne. Pentru acest om, imaginaþia a ieºit din starea latenþã, acest fenomen spulberã în fiecare zi starea de obiºnuinþã.

82

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA IEªIREA DIN LATENÞÃ A IMAGINAÞIEI -FENOMEN CE SPULBERÃ STAREA DE OBIªNUINÞÃ

Dar sã ne aplecãm puþin asupra a douã aspecte ale obiºnuinþei: cea tradiþionalã (staticã, formalã, generalã) ºi cea absolut necesarã, fiindcã pentru cei care consumã alimentaþia naturalã aceasta a devenit foarte plãcutã ºi extrem de necesarã. Trecerea de la obiºnuinþa staticã la cea dinamicã determinã factorul de evoluþie. Spuneam mai înainte cã progresul, miºcarea continuã într-o manifestare, -schimbarea pentru cei care consumã alimentaþia naturalã-, nu are un termen, limitã, scop. Pentru aceºti oameni deschiderea devine mereu mai largã. Obiºnuinþa tradiþionalistului este cantitativã, a celuilalt devine calitativã. Pledãm din suita faptelor ºi nu a unor teorii ce pot determina anumite ideologii sau dogme ce nu mai sunt posibile într-o continuitate a progresului a existenþei. EXPERIENÞA PERSONALÃ ESTE NECESARÃ PENTRU A CONFIRMA SITUAÞIA

Pentru începãtori, obiºnuinþa nu trebuie sã fie un impediment, ci o notã de umor, fiindcã obiºnuinþa continuã sã-i aducã experienþe pe care le-a depãºit deja, însã în acest mod are posibilitatea vie de a realiza comparaþia. Dupã câteva luni sau un an de alimentaþie naturalã a mânca un pateu sau macaroane ne provoacã o stare de insuficienþã, de stingherealã, de nesiguranþã, faþã de starea plãcutã, relaxantã prin alimentaþia naturalã. Aceste experienþe sunt deci necesare pentru cã ne confirmã situaþia prin însãºi rezultatele testului nostru. Cercetarea ºi nu acceptarea este în mãsurã sã determine suita progresului. Insistãm ºi adresãm rugãmintea în acest sens ca aceia care sunt dornici sã-ºi asume riscul ºi fericirea propriei vieþi, care doresc sã iasã din cercul vicios al condamnãrii la moarte, sã nu accepte fãrã sã verifice o asemenea alimentaþie naturalã. În acest caz, aceastã experienþã nu va dura ºi se vor vedea din nou în situaþia anterioarã. Obiºnuinþa este deja un factor de menþinere a populaþiei la un nivel retrograd, sclavagist. Sclavia þine din situaþia faptului cã omul actual trebuie sã munceascã cât mai mult pentru a-ºi asigura banii necesari cumpãrãrii de alimente denaturate, ce constituie un viciu. Acesta, la rândul sãu, determinã dezastrul actual prin care definim situaþia ca fiind un GENOCID PREMEDITAT. Pe 83

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

acest fond se manifestã o eutanasie disimulatã. Sunt de acord bãtrânii cu aceastã condamnare? Numai în aceastã þarã existã ºase milioane de pensionari, toþi condamnaþi la moarte din cauza insuficienþei cunoaºterii ºi a menþinerii nivelului actual de cunoaºtere. Este exploatat aspectul deja câºtigat: fixarea în orgoliu, nervozitate, frustrare. În general aºa-ziºii bãtrâni sunt cu totul de acord cu o aceastã condamnare, dar în mod particular dacã fiecare este luat în parte ºi întrebat dacã îi convine, rezultã cã nici unul nu-ºi doreºte acest lucru. Cu toate acestea, nu-ºi doresc o schimbare care se numeºte viaþã. Sclavia este un mod de a menþine o civilizaþie sau o societate la un nivel de inactivitate creând impresia celor care se considerã puternici cã sunt stãpâni. Nu bãnuiesc cã continuând sã se alimenteze în mod denaturat vor ispãºi aceleaºi pedepse. Tocmai de aceea lupta cu obiºnuinþa este numai faza premergãtoare, pentru Ascendentul în: Taur, Leu, Scorpion ºi Vãrsãtor Lipsa de imaginaþie creazã fanatism ºi trãiri halucinatorii cu impresia de fericire. Alimentaþia naturalã determinã obiºnuinþa dinamicã, creatoare, permanentului schimbat, dispariþia plictiselii, a rutinei, a aºteptãrii, senzaþiei de timp, atâtea frustrãri ºi mai ales revelarea credinþei, dar nu formal ºi tradiþional. Tocmai de aceea lupta cu obiºnuinþa este numai faza premergãtoare, de iniþiere desigur, în unele cazuri mai mult, în altele mai puþin, este specificã pentru cei cu Semne Fixe în Crucea Cardinalã, cum se mai spune cu Ascendentul în cele patru Semne Fixe: Taurul, Leul, Scorpionul ºi Vãrsãtorul. Lor le va veni mult mai greu sã participe la aceste transformãri ºi reveniri vis-a-vis de propria viaþã. Consecinþele ce nu þin cont de astfel de obiºnuinþe se manifestã mereu mai dramatic, situaþia ºi soluþia, repetãm, apare prin “tot rãul spre bine”. Ea va determina ºi orienta aceºti oameni spre alternativa ºi spre regãsirea realitãþii. Suntem conºtienþi de lipsa informaþiilor în aceste direcþii ºi tocmai de aceia scriem primele trei litere ale revistei pe tema alimentaþiei, cu atât mai mult cu cât revista este indicatã în special celor cu o alimentaþie naturalã. Nu vrem sã frustrãm pe ceilalþi, deoarece informaþia, adevãrul, experienþa, datele ºtiinþifice ºi cât mai holisitice, prin ele însele vor edifica ºi vor determina un început de 84

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

cercetare ºi meditaþie asupra unor aspecte pe care, pur ºi simplu, presa, radio ºi televiziunea le evitã sistematic. Din contrã, sunt instituþii ce pledeazã pentru tradiþii ºi menþinerea unor aspecte ridicole care într-un fel pun umãrul la genocidul actual. Alimentaþia naturalã existã, gata preparatã de naturã, ea costã de zece ori mai puþin, iar transformarea omului devine incalculabilã, ºi mai ales în privinþa evoluþiei ºi restabilirii relaþiilor umane, se subînþelege la nivel de pace. BÃTRÂNEÞEA ªI ALIMENTAÞIA Bãtrâneþea ºi consecinþele una sunt. Când vom ajunge sã ne dãm seama cã ritualul vieþii nici nu implicã ºi nici nu poate explica dezastrul ei ºi prin aceasta al nostru? Bãtrâneþea este o capodoperã a materialismului ºi a necredinþei. Cei ce nu sunt în stare sã asculte de legi, pentru cã prin asumarea lor sã devinã credincioºi, ajung într-un hal fãrã de hal, care se numeºte bãtrâneþe. Bãtrânul n-a fost dintotdeuna aºa, a fost rând pe rând copil, tânãr, matur. Aceastã stare provine în urma a zeci de ani de practicare a alimentaþiei denaturate, însuºi termenul fiind edificator: denaturarea vieþii, a existenþei printr-o trãire orgolioasã ºi sfidarea armoniei universale. Viaþa ne aratã cum sã fii permanent tânãr ºi sãnãtos Pentru bãtrâneþe nu existã justificare, dar niciodatã nu este prea târziu. În cei ºapte ani de activitate a Universitãþii-Elta am descoperit ºi consecinþele pozitive ale alimentaþiei naturale. Subliniem aceasta mai ales pentru studenþii trecuþi deja de ºaizeci de ani. Printre primele consecinþe numãrãm stoparea îmbãtrânirii, degenerãrii, dupã care urmeazã regenerarea în sine. Dacã gerontologia este ºtiinþa prin care sã-þi maschezi bãtrâneþea, viaþa însãºi este cea care-þi aratã cum sã fii permanent tânãr ºi sãnãtos. Explicaþiile ar fi de prisos acum. APOCALIPS-sfârºitul lumii prostiei ºi al fãrãdelegii Suntem cantonaþi la bara “adeveririi” atunci când suntem întrebaþi dacã recunoaºtem. Chiar ºi în ultimul moment suntem conºtienþi cât de cât cã prin ceea ce am fãcut am determinat 85

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

catastrofe inutile ºi puerile. Chiar dacã nu ºtim, corpul fizic ºtie cã nu este în realitate, el fiind doar reflectarea corpului-astral, care nu îmbãtrâneºte ºi nu moare. În triada Tatãl-Fiul-Spiritul, atât timp cât Fiul nu ºtie de Tatãl, de unde sã aparã spiritul, înþelepciunea? Tatãl este corpul astral, iar Fiul este corpul fizic. Când vom percepe asemenea adevãruri simple, va exista ºi spiritul. Sã urmãrim câteva argumente indubitabile, fãrã prea multe comentarii: “vin de la Tatãl ºi una sunt cu El” sau: “Tatãl ºi-a trimis unicul Fiu”... sau: “Te-am fãcut dupã chipul ºi asemãnarea Mea” cât ºi altele metaforizate ºi dificil de înþeles pentru necredincioºii credincioºi. Eliberaþi de spirit am luat-o razna prin exterior, prin manifestãri, considerând cã este realitatea absolutã. ªi totuºi recunoaºterea determinã revendicarea, revenirea, refacerea toate acestea fiind desemnate într-un singur cuvânt grecesc: Apocalips. De unde ºi pânã unde considerã preoþii ºi fanatici cã este sfârºitul lumii? Poate au pe undeva dreptate, fiind sfârºitul lumii prostiei ºi a fãrãdelegii. În acest sens, da. Salvarea bãtrânilor este posibilã Bãtrânii sau mai bine zis oamenii care au ajuns într-un asemenea hal nu trebuie sã dispere. Alimentaþia naturalã este necesarã mai ales în aceste situaþii, dar pentru a sesiza acest lucru este nevoie de un discernãmânt sincer: alegem viaþa sau moartea? În urma atâtor articole am determinat cã alimentaþia naturalã este respiraþia. Nimic mai simplu decât aceasta din urmã, care la rândul ei poate fi exploatatã mult mai bine prin determinarea sãnãtãþii. Starea de sãnãtate se obþine prin substanþele asemãnãtoare corpului fizic, nicidecum în sensul de a mânca oameni sau animale. Fiind organic, corpul fizic are nevoie de substanþe vegetale ce conþin energia cosmicã în manifestare. Dar cu o singurã condiþie: neprepararea mâncãrii prin metode termice. Se ºtie, de altfel, cã plantele cresc la o temperaturã normalã de zecedouãzeci grade ºi o presiune în jur de o atmosferã. Prin tratarea termicã a produselor naturale se degajã ethericului, adicã exact a elementelor energetice. Am remarcat, cã în bucãtãrii rezultã un miros foarte apetisant; sunt substanþele etherice care se evaporã, dispar, ceea ce rãmâne fiind produsul unei reacþii de oxidoreducere, reducere prin care se obþin elementele minerale într-o 86

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

dezordine a morþii ºi astfel mâncãm moartea. Pentru bãtrâni în special, dar desigur nu numai pentru ei, situaþia este deja alarmantã, dar subliniem salvarea este posibilã la propriu. Aºa stând lucrurile, putem merge mai departe respectând legile existenþei universale. Dacã asemenea bãtrâni n-au dinþi, se poate trece la alimentaþia de gradul II, adicã mixatã. În acest fel asimilaþia este mai beneficã îmbogãþitã prin mai multe enzime, proteine ºi vitamine. Rãmânem însã în suspans atunci când bãtrânii se confundã cu orgoliul, ignoranþa ºi insatisfacþia cã viaþa le-a determinat o asemenea manifestare. Am întâlnit ºi bãtrâni normali care nu s-au ofilit, dându-ºi seama cã ºi-au bãtut de joc de viaþã ºi ea de ei, revenind cu bun simþ la respectarea legitãþii ºi astfel ºi-au demonstrat cã se poate. Situaþia este criticã, implicând educaþia ºi dosarul karmic prin intermediul cãruia entitãþile trebuie sã aibã experienþa morþii ºi a ieºirii din corp. Astfel, ele reiau experienþa în alte medii, pentru învãþarea unei existenþe cât de cât în balanþã cu armonia cosmicã. Articolele noastre vor determina, mai ales în situaþia datã, mãrturii care nu trebuiesc înþelese în sens critic, pentru cã este deosebit de neplãcut ca la 60 de ani sã-þi dai seama cã ai fost exact alãturi de o normalitate ºi un firesc. Niciodatã nu este prea târziu. Ceea ce este posibil este revenirea ºi refacerea þesuturilor corpului fizic. Nu trebuie sã abandonãm atunci când medicii exprimã cu o notã de gravitate cã celulele ficatului nu se mai refac, fiindcã putem spune cã sunt chiar împotriva unor asemenea revelaþii ºi realitãþi ale normalitãþii existenþei. Prin analiza certitudinilor ºi incertitudinilor este posibilã decizia Pentru bãtrâni nu în practicarea alimentaþiei constã efortul, referindu-ne la cea naturalã, ci în depãºirea unor stãri, sisteme, dogme ºi a unor educaþii de asemenea naturã. Nu vor sã se dea de gol faþã de tineri cã n-au ºtiut ce vor, iar asemenea orgolii îi costã moartea, dar pânã la ea este suferinþa ºi dispreþul celor maturi care nu ºtiu cum sã scape de prezenþa lor ranchiunoasã ºi permanent criticã. Bãtrâneþea este maximum de suferinþã umanã, dar nu ºi o condamnare. Oricine care se aflã într-o situaþie asemãnãtoare, dacã mai are un bun simþ ºi dorinþã de viaþã, îºi poate analiza certitudinile ºi incertitudinile ºi poate decide dacã este bine sau rãu. Suntem în mãsurã sã-i asigurãm pe aceºtia 87

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

încã de pe acum, sã citeascã pânã la capãt articolul ºi decizia sã fie pozitivã. Amânarea presupune orgoliu, aici apar deºtepþii care îl vor convinge cã este lipsit de orice folos ºi de sens acest lucru. Acestea sunt probele, fiindcã asimilarea ºi decizia de a trece la alimentaþia salvatoare nu este simplã. Dupã pãcat trebuie sã urmeze penitenþa; într-un cuvânt, nu oricine meritã sã revinã la viaþã, doar dintr-un moft sau o dorinþã. Tocmai de aceea majoritatea bãtrânilor privesc suita alimentaþiei naturale cu cea mai perfectã sfidare. Într-un fel au dreptate, pentru a-ºi menþine supravieþuirea ºi suferinþa aºa cum o mai au, mãcar sã se mai delecteze cu “soluþii” ale orgoliului, pe care, prea bine simt, cã ar da orice în realitate pentru a scãpa de el. Lipsa de sinceritate îi pune în situaþia de a-ºi menþine, fãrã sã vrea, autocondamnarea la propria moarte. Revenirea la viaþã este posibilã oricând Din aceste rânduri rezultã cã nu alimentaþia salveazã, ci schimbarea de atitudine. Dacã se ajunge totuºi la o astfel de minune, atunci alimentaþia devine determinantã în situaþia dramaticã a bãtrâneþii, mai ales când pensiile sunt un fel de sponsorizãri din partea statului. Puþinii bani pentru alimentaþia naturalã sunt în mod paradoxal suficienþi, dar nu vrem sã fim ironici, pânã la urmã nimic nu este întâmplãtor. Totuºi, prin rãbdare ºi bunãvoinþã revenirea la viaþã sunt pentru oricine oriunde ºi oricând. În diferite filiale s-au înfiinþat casele de comenzi pentru consumul acasã, tocmai pentru bãtrânii care îºi doresc aceastã alimentaþie. Puteþi contacta centrele pentru experienþa primarã ºi în definitiv pentru revendicarea propriei vieþi. Soluþie alimentarã? Da, fiindcã prin aceastã necunoaºtere a alimentaþiei s-a ajuns la lipsa realismului. Oamenii sunt pregãtiþi, sunt în stare sã perceapã cã ceea ce enunþãm aici, nu trebuie speculat în sensul unor teorii. Rândurile acestea sunt determinante, tot ceea ce rãmâne de fãcut fiind discernãmântul sincer ºi simplu, în liniºtea ºi aºa asiguratã pentru mulþi bãtrâni, care pãrãsiþi de copii ºi prieteni, sunt deja dincolo. Îndreptarea este un drept al credinþei Revenirea la viaþã nu este determinatã de alimentaþie, ci de educaþie, de informaþie ºi de merituoasa înþelepciune. Ea ne 88

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

aºteaptã ºi niciodatã nu este prea târziu. Dorim celor ce-ºi doresc propria viaþã tot ceea ce sufletul mereu tânãr ºi sãnãtos cere. κi datoreazã recuperarea ºi remanierea suitei dãtãtoare de viaþã. Vor gãsi ce le trebuie pentru o asemenea alimentaþie în lucrãrile Universitãþii Elta pe care promitem cã le vom continua pentru a vã þine la curent cu aspecte mai inedite prin sinceritatea lor, dar mai mult decât atât, pentru accesibilitatea faþã de orice Fiu. Ceea ce trebuie sã facem este sã continuãm mersul înainte, sã evitãm, bineînþeles, o alimentaþie obiºnuitã, pentru cã aceasta provoacã o suferinþã gratuitã ºi fãrã nici un drept de justificare. Suntem cu adevãrat surprinºi de aceste rânduri ce ni se par ca dintr-o altã lume, ca atunci când se cautã piatra filosofalã sau elixirul vieþii. Lucrurile sunt mult mai simple ºi sincere în realitate. Fiind sincer, cel puþin cu tine însuþi, descoperi ºi regãseºti cãile prin care înlãturi ºi pui capãt incertitudinii tradiþionale ºi obiºnuinþei, regãsind certitudinea realitãþii armoniei ºi marea bucurie a dobândirii prin forþe proprii a veleitãþilor ºi revenirilor la viaþã. Chiar dacã este iluzorie sau în planul fizic, aici suferinþa este pentru cei ce au provocat-o altora. Dar îndreptare este un drept al credinþei ºi nimeni nu este dat la o parte, fiecare îºi arogã ºi se dedicã prin orgolii inutile unei autocondamnãri. Astfel, cunoscând situaþia înþelegerii înþelesului sincer ºi meritoriu, când realitatea este de partea vieþii, fiind un destin ºi nu o soartã, trebuie doar sã faci câþiva paºi sã descoperi cã se poate merge ºi mai departe.

89

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

.

CREAÞIONISMUL ªI EVOLUÞIONISMUL

Alegem aceastã situaþie ce încã n-a fost reglementatã. Fiind poziþiile biologiei ºi teologiei aflate încã într-o disputã aiuritã ºi ignorând unele mãrturii senine. Este vorba de o monadã, amândoi termenii una sunt. Creaþia realizeazã opere, aºa cum sunt ºi corpurile biologice, mai departe asemenea corpuri cresc, trãiesc, prin selecþie, ameliorãri, adaptãri, instincte care mai de care, ce determinã o evoluþie, un progres. Astfel, cei doi termeni sunt împreunã. În definiþii nu existã nici un interes la mijloc pentru biologi, în sensul de a spune adevãrul, dar orgoliul este valabil de ambele pãrþi; teologia þine morþiº sã fixeze aceste chestiuni numai la nivel de creaþie. Culmea cã cele douã tabere au dreptate în ansamblu, dar se contrazic în situaþia holisticã a realitãþii universale. Altfel spus, îºi justificã fondurile, salariile, ºi preocupãrile, nu se plictisesc ºi mai trece timpul. Consecinþele sunt însã dramatice pentru realitatea milioanelor de oameni ce sunt dispersaþi între ignoranþele menþinute în definitiv din lipsa unei cercetãri responsabile. Procesele mentale sunt imagini Creaþia la rândul ei consituie un aspect deosebit al manifestãrii karmice, a Legii Cauzei ºi Efectului, fiind la îndemâna oricãrui om. Gândurile sau mai exact procesele mentale sunt vibraþii sau imagini, dar esenþa lor fiind subtilã, ele nu sunt vãzute. Astfel, pentru ºtiinþã, ele nu existã din capul locului. Curios ca ºtiinþa neagã tocmai ceea ce ar trebui sã îndeplineascã, ajungându-se la un paradox: ºtiinþa se autodistruge. Însã pânã atunci va distruge cât mai mult. Fiecare om emite forme-mentale ce se vor manifesta. Exact acelaºi lucru îl menþioneazã atât de simplu ºi sincer Ioan, în Apocalipsa: “La început a fost cuvântul, ºi cuvântul era Dumnezeu, ºi Dumnezeu era cuvântul” exprimarea fiind metaforicã, este dificil de înþeles pentru credincioºi prin metoda acceptãrii, tradiþiei ºi mofturilor dogmatice. Suntem în faþa unei definiþii fascinante. Pentru a scurta dintr-o expunere destul de lungã, voi fi direct. Poate cineva sã spunã, sã vorbeascã dacã nu are imaginea? 90

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Dacã nu are idee despre ceea ce vrea sã exprime? Astfel cuvântul este la început ºi el este Dumnezeu prin formula sincerã ºi simplã. Formele mentale acþioneazã tot asupra generatorului lor Formele primare de existenþã se vor manifesta, Ioan spune: “ºi cuvântul s-a întrupat”, aceste întrupãri sunt în fiecare clipã, tocmai de aceea trebuie sã avem grijã sã evitãm a exprima cuvinte, sugestii negative, înjurãturi ºi critici nefondate. Formelementale vor determina rezultatul tot asupra generatorului lor. “Nu ce intrã-n gurã, ci ce iese din gurã poate fi un pãcat” Isus accentueazã ºi El asupra acestei necesitãþi, care prin nerespectare genereazã drame inutile ºi gratuite, de altfel întrun cuvânt mai plastic ºi modern lipsa de educaþie. Lipsa de cunoaºtere ºi de credinþã provoacã deteriorãri; (...) prostia este oficialã(!) Dupã cum vedem, necunoaºterea unor aspecte de acest gen nu poate determina o alimentaþie naturalã, fiindcã în definitiv nu este vorba de alimentaþie, de orice naturã ar fi ea. Vom vedea în final cã aceasta este doar suportul, “tina” pe care tot aºa Isus o folosea pentru a ridica vibraþiile celor care-L solicitau. Spunem cã mâncãm pentru a nu muri, dar în realitate, în felul în care mâncãm ne ucidem în fiecare zi ºi în cele din urmã, -ironia soartei, toþi suntem muritori (, desigur corpul fizic). Conform acestei replici sau mantre, o persoanã oarecare dacã nu mãnâncã, spune cã va muri de foame ºi apoi se conformeazã. Lipsa de cunoaºtere ºi de credinþã provoacã deteriorãri dincolo de orice imaginaþie. A prelua alimentaþia naturalã numai de dragul unei rezolvãri temporare nu are nici un coeficient de pozitivism. Mulþi o preiau pentru a slãbi sau a se vindeca. Dar, dupã ce se vãd bine, revin iar la macaroane ºi cartofi prãjiþi, ispita acestora este mult mai mare decât importanþa vieþii lor. În lumea de azi ne confruntãm cu ignoranþa ºi ea asigurã prostia cea mai lejerã ºi mai oficialã. Rutina demoleazã orice þel Suferinþa, adicã consecinþele sunt însã neconsolatoare. A face abstracþie de Lege te aruncã în ilegalitate, trãind permanent în situaþia de infractori de drept social ºi desigur constituþional. Nici 91

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

un aspect de acest fel nu poate îndulci rãzmeriþa faþã de propria noastra situaþie. Eltiºtii sunt acum în a cincea zi de pauzã alimentarã, ar fi trebuit deja sã fie deshidrataþi(!?), sã fie leºinaþi(!?), dar din contrã sunt ºi mai bine ºi mai aproape de Tatãl, de credinþa seninã ºi plinã de lumina vieþii. Mai sunt atâtea de cunoscut!... Desigur educaþia ºi asemenea instituþiile ce sunt formate din funcþionari, adicã fiinþe obiºnuite ce de mult n-au nici un control asupra acestor competenþe, se comportã într-o rutinã ce demoleazã orice sens sau þel al instituþiilor. Instituþia este un sistem de autocorecþie a proceselor sociale, în aºa fel încât societatea sã aibã permanenta posibilitate de evoluþie, dar în realitate s-a ajuns exact la situaþii inverse. Bolile genereazã o suferinþã a Fiului la nivel de Crucificare Creaþionismul nu este doar o idee, un complex de discordii între ceva ºi altceva, sunt realitãþi de fiecare clipã prin care alimentaþia noastrã joacã la ora actualã un rol hotãrâtor. Aceasta din urmã trebuie bine documentatã, felul în care se manifestã ea acum este intinctiv, vulgar, atavic. În plus mizeria ce o introducem ºi o acumulãm în noi, culmea, ne mai dã ºi satisfacþia cã este bine. Majoritatea bolilor genereazã o continuã suferinþã ºi degenerare a Fiului la nivel de Crucificare. Ieºirea din labirint se aflã în recunoaºtere Evoluþia este un ansamblu firesc de ameliorãri, de cercetãri, ce edificã posibilitãþi noi ºi mai bune. Acest aspect se situeazã sub spectrul unei involuþii determinate de aºa-zisa revoluþie... Aici ar fi multe de spus fiindcã, chestiunea este ceva mai clasicã, dar ca un exemplu mai simplu regãsim similaritatea undeva, în religie. Trebuie sã repetãm cã situaþia este catastrofalã. RE-(e)voluþie, adicã ceva împotriva evoluþiei este asemãnãtor cu re-ligie întrun termen mai clasic re-legio adicã ceva ce impune desfãºurarea legii, împotrivindu-se legitãþii, realitãþii universale. Trebuie sã înþelegem bine acest lucru, ºi nu fragmentar, fiindcã consecinþele confirmã din plin o asemenea stare ºi situaþie. Ieºirea din labirint se aflã în recunoaºtere. Intrãm aici într-un paradox, fiindc㠓re-cunoaºtere” construieºte un sens pozitiv de aceastã datã, fiind vorba de a fi împotriva unei cunoaºteri inutile, 92

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

ignorante ºi fãrã nici un aspect de responsabilitate. Legea, Evoluþia, Cunoaºterea constituie o triadã ºi termenii ei una sunt. Este absolut necesar ca existenþa sã fie în cuvântul Tatãlui Ceresc ºi astfel rezultã armonia, pacea, sãnãtatea, viaþa eternã ºi câte ºi mai câte... Nu trebuie sã luaþi aceste lucruri ca pe ceva dogmatic sau idelogic, existã aici multã bucurie ºi joacã: “Lãsa-þi copii sã vinã la Mine”. Alimentaþia naturalã genereazã o re-cunoaºtere În cazul alimentaþiei denaturate materialiºtii se contrazic, nerespectându-ºi propriile cercetãri ºi cunoaºteri. Tema devine un lait-motiv al iresponsabilitãþii ºi degenereazã într-un genocid pueril ºi ieftin, dar cu drame incalculabile. De orice religie ar fi, credincioºii sunt în aceeaºi situaþie. κi contestã propriile credinþe, prin a interveni asupra creaþiei, fiindcã prin a prãji sau a fierbe creaþia, nu se poate ajunge prea departe, poate la primul spital ºi apoi un transfer în cel mai apropiat cimitir. Alimentaþia naturalã genereazã o re-cunoaºtere a valorilor prin ieºirea din starea de anestezie, de beþie, de insuficienþã, de lenevie ºi de indiferenþã, de necredinþã. Cei care au fost într-o situaþie asemãnãtoare s-au vãzut în forþa ºi bucuria lucrurilor, au simþit rãbdarea ºi altruismul, sinceritatea ºi responsabilitatea, ce devin instrumente ºi mijloace normale de fericire la propriu. Ceea ce se întâmplã astãzi, când cunoaºterea insuficientã determinã un orgoliu catastrofal - ce s-a generalizat la toatã planeta înseamnã cã materialismul ºi-a îndeplinit misiunea. Venim ºi desconspirãm aceste ifose de ºtiinþã ºi de religie, de politicã ºi de culturã, de o viaþã redusã la stare primitivã ºi inutilã, pentru dorinþele sincere de a fi sãnãtoºi ºi fericiþi, de a trãi în pace cu toate popoarele ºi de a avea spectrul luminii în cele mai frumoase culori. Lipsa de credinþã conservã insalubritatea civilizaþiei Populaþia planetei este îmbãtrânitã deja de la 30 de ani, generând o sursã continuã de suferinþe pe care medicina le accentueazã, fiindcã rãul nu vine niciodatã singur, de altfel nici nu-l lãsãm sã vinã singur. Lipsa de cunoaºtere sau mai bine zis de credinþã conservã insalubritatea civilizaþiei. Alimentaþia naturalã determinã trecerea de la alimentaþia de efect la cea cauzalã, regãsim acest aspect foarte frumos definit: fiinþa de luminã se 93

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

hrãneºte numai cu luminã. Dar sã nu ajungem la aspecte metaforice încercând sã percepem energia în monadã numai din starea noastrã senzorialã pentru cã ne pãcãlim ºi de aici apare pãcatul.

· CHIAR ªI ALIMENTAÞIA NATURALÃ ESTE DE EFECT, DAR MULT MAI POZITIVÃ DECÂT CEA DENATURATÃ; · CEA DENATURATÃ DUCE LA MOARTE, IAR CEA NATURALÃ LA VIAÞÃ; · ÎN REALITATE HRANA ESTE RESPIRAÞIA.

Acesta din urmã este aspectul pe care trebuie încetul cu încetul sã-l descoperim, depãºind imaginea misticã ºi orientalã. Occidentul ºi Orientul una sunt ºi tocmai de aceea sinteza între spirit ºi manifestarea sa prin tehnologie va determina monada unei civilizaþii realiste ºi responsabile în care sã nu mai fie temple ºi spitale, ºcoli ºi închisori. Da, asemenea lucruri pentru un senior anesteziat sunt idealisme, ce sunt deosebit de periculoase, pentru cã el nu vede decât propria sa suferinþã, fãrã drept de apel. Mai periculos decât faptul cã nu înþelege este faptul cã se situeazã împotriva unor alternative legitime la care nu are încã acces. Tocmai de aceea, revista 17 nu este dedicatã deºtepþilor cu cartofi prãjiþi, ºi dacã un asemenea ins se dedicã unei polemici, trebuie sã reþinã din cuvântul continuu cã acestei reviste i se decerneazã dreptul de persona non-grata din capul locului. Astfel ºtiind asemenea lucruri, staþi mai bine prin revelarea minunatelor cuvinte ale minunatului Învãþãtor ce ne-a dorit ºi ne doreºte tot ce ne dorim: “ªi voi puteþi aceste lucruri ºi chiar mai bine”.

94

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

“CUNOAªTEÞI ADEVÃRUL ªI ACESTA Và VA ELIBERA” Oare care este acest adevãr? Credincioºii se tot bat de mii de ani pentru a-ºi dispune adevãruri peste adevãruri, generând atâtea crime odioase, încã mai stând în genunchi în faþa lui Isus rãstignit... Trebuie sã fie una din cele mai mizerabile certitudini în privinþa handicapului ºi ignoranþei realitãþii simple ºi sincere. Deteriorând Fiul, accesul la Tatãl este deopotrivã blocat Adevãrul existã, chiar dacã nu-l cunoaºtem, chiar dacã îl ascundem el ne aºteaptã pânã când ne vom sãtura de atâta ipocrizie. Îi privesc pe cei care ne contestã, care au priviri halucinatorii, care tremurã ºi ar fi în stare sã ne ucidã pentru cã îi învãþãm pe copii sã nu mãnânce carne. Pentru cã suntem împotriva credinþei ºi pentru cã-l hulim pe Isus Hristos(?!) ºi câte ºi mai câte... Vrem însã sã scoatem în evidenþã manifestãrile acestea patologice, cum sunt: tremuratul, ochii înrãiþi desigur apãrând adevãrul, starea de nervozitate ºi tensiunea persuasiva. Acestea scot în evidenþã cã, dacã s-ar mai putea, s-ar deda la cele mai primitive acte de violenþã. Avem la îndemânã: “Iubeºteþi dusmanul ºi-l vei învinge”, dar nu apelãm la aºa ceva, deºi este singura soluþie, fiindcã în primul rând nu existã duºmani ºi apelarea la aceastã lege ºi instrument cosmic devine catastrofalã pentru ceilalþi, asa-ziºii duºmani, -Isus a comentat acest aspect, fiindcã a învinge duºmanul de cele mai multe ori acesta îºi readuce violenþa ºi energiile negative asupra sa ºi practic se autodistruge. De multe ori suntem determinaþi sã intervenim prin puþinã nervozitate, tocmai pentru a-i cânta în strunã ºi a atenua aceste consecinþe dramatice. Dar cine sã înþeleagã? Soluþia este sã cunoaºtem adevãrul. În urma folosirii acestei stãri de alimentaþie prin care deteriorãm Fiul, deopotrivã ºi accesul la Tatãl este blocat la modul imposibil. Acest fapt este premeditat ºi conservat de instituþii ºi atâtea cleruri formate din indivizi ce în vieþile anterioare s-au simþit frustraþi ºi cautã sã se rãzbune prin orice cale, nebãnuind la ce se expun ºi determinând o amplificare a karmei negative. Sã presupunem cã nu avem studii sau posibilitãþi de a 95

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

cerceta, în laboratoare sau biblioteci, cum se poate ajunge la adevãr? Isus n-a limitat posibilitãþile de cunoaºtere a adevãrului: “Fiecãruia Tatãl Ceresc a dat dupã mãsura ºi puterile sale”. Ce a dat Tatãl Ceresc? “Ce este al Tatãlui este ºi al tãu”, se subînþelege, viaþa noastrã este mimeticã, aºa cum se întâmplã cu orbii care se þin unii dupã ceilalþi într-un lanþ al viciosului ºi necredinþei. Mimetismul se referã în acest caz la factorul de repetiþie, în ce priveºte faptele noastre, nu relativ la celilalþi, adicã nu copiem numai pentru a învãþa. Ce înseamnã acest lucru ? Preluãm o tradiþie alimentarã; când suntem copii, pãrinþii ne dau ceea ce au, chiar dacã ne face rãu, dar în timp ºi prin obiºnuinþã preluãm automat asemenea reþete ale suferinþei. Dar niciodatã nu este prea târziu. Prin experienþã evoluãm, prin repetiþia greºelilor ne prostim Repetiþia însemnã a face aceleaºi lucruri, cu toate cã am vazut cã acest lucru ne face rãu, altfel spus constituie menþinerea ignoranþei, fãrã nici un comentariu. Viaþa este determinatã de greºeli, dar nu de repetarea lor, din care derivã pãcatul, cu cele mai nefericite trãiri. Sunt oare atât de dificile asemenea rânduri, când le puteþi citi ori de câte ori doriþi ? Un laborant sau un cercetãtor, aflându-se în situaþia de a întocmi o lucrare, face în fiecare zi experienþe, dar nu nimereºte de la bun început ceea ce cãuta. Nu se lasã, soluþia venind prin rãbdare, vom vedea cum. Dacã face o experienþã care nu a dat rezultate, repetând-o ºi a doua zi, va obþine aceleaºi rezultate. Atunci ºeful de laborator este în mãsurã sã fie nervos: “Bine domnule, de unde crezi cã avem atâþia bani pentru a arunca substanþe ºi timp, doar ai vãzut ieri ce rezultate dã o asemenea experienþã...”. Dar nici un cercetãtor nu face aceastã gafã fãrã sã intuiascã ceva, el are dreptul la urmãtoarea experienþã chiar dacã rezultatul este încã negativ, ºi din aproape în aproape simte, bãnuieste direcþia spre care se orienteazã, ajungând astfel la rezultatul cãutãrilor sale. Astfel, prin greºealã, a se citi experienþã, evoluãm, dar prin repetiþia greºelilor ne prostim. Nu repeta, chiar dacã greºeºti Sã vedem simpla transpunere a acestor date. Fiecare dintre noi intrã într-un laborator care se numeºte bucãtãrie. Experienþa 96

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

este aparent simplã. Rezultatul preparãrii unor alimente se numeºte mâncare, ea hrãneºte corpul. Sã luãm un exemplu, dimineaþa înainte de a pleca la servici ne dorim o canã de lapte ºi pâine cu unt. Nimic mai simplu, a adus deja cineva laptele, îl punem la fiert atât cât avem nevoie, prãjim alãturi pâinea, ca sã fie mai aromatã ºi crocantã. Turnãm laptele încã aburind în canã ºi punem zahãr pentru a fi mai gustos, împreunã cu pâinea mâncãm încet ºi bucuroºi de actul împlinirii. Da, pare a fi totul, dar este numai începutul. Urmeazã o gurã amarã, gaze, stãri de indiferenþã, de plictisealã, dorinþa de somn, cu toate cã era dimineaþã, apare totuºi o indispoziþie care poate denatura bunul simt. Rezultatul este negativ. Bun. A doua zi suntem în faþa aceleaºi probe, lucrãri, nerezolvate. În cele mai multe cazuri o repetãm automat, maºinal, tradiþional, inconºtient, premeditat din cauza lipsei de cunoaºtere ºi de curaj. Sã vedem pe acel curios ºi îndrãzneþ, cercetãtor la un institut, care va face în general aceeaºi experienþã, dar particularizând unele operaþii. În fiecare zi va aduce alþi parametri, dar în toate cazurile rezultatul este tot dificil de atins. Astfel va pune mai puþin zahãr, va schimba temperatura de fierbere, va schimba oala în care fierbe laptele, nu va mai prãji pâinea. Dupã luni de situaþii în care îºi noteazã experienþele anterioare, este în legitate: nu repetã chiar dacã greºeºte. Astfel va rãmâne surprins ce i-a mai ramas. Sã nu mai fiarbã laptele deloc sau sã nu mai foloseascã zahãrul ºi sã renunþe la pâine. În locul zahãrului va descoperi bucuros un produs numit miere. În dimineaþa de pominã se aºeazã la masã ºi gustã din acel lichid cam rece, de o dulceaþã cam necunoscutã, ºi fãrã pâine - se va vedea cam derutat. Terminã cana cu lapte ºi plecând la servici, uitã cã trec orele, amarul din gurã, gazele, indispoziþiile... nu mai sunt. I se pare, cã ceva nu este în regulã. De aceastã datã pentru a fi mai convins face greºeala de a repeta experienþa, rezultatul este acelaºi, revine ºi iar revine, se simte ºi mai bine, nu-ºi poate da sema de ce rezultatul este pozitiv. Punând cap la cap lucrurile noi, vedem Calea Totuºi nu se simte bine pus în situaþia de a contesta ºtiinþa ºi bunul-simþ al vieþii obiºnuite. Dar egoismul pozitiv îl îndeamnã sã renunþe la suferinþe ºi mai ales la cheltuielile inutile cu medicamente. Vedeþi cât este de simplu? Suntem toþi în aceastã 97

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

situaþie de a schimba ceea ce ne poate schimba: “Cunoaºte-þi adevãrul ºi acesta vã va elibera”. Ce poate fi aºa de dificil ºi de greu, oare nu ignoranþa, obiºnuinþa, teama, reþinerea, tradiþiile, mofturile, lipsa de imaginaþie, de încredere în mai bine? Sunt destule care ne îndeamnã sã ne fixãm pentru a nu renunþa la suferinþã ºi o finalitate dramaticã care se numeºte moarte. Dimpotrivã, cunoaºterea înseamnã cercetare, cercetarea înseamnã a face ceva, nu prin repetiþie sau prin acumularea de experienþe, ci cu date noi. Punându-le cap la cap vedem Calea. Sunt lucruri accesibile oricãrui om, ºi mai ales intelectualilor care mai reuºesc sã discearnã asociaþii de idei, sã perceapã ce este o abstracþie, faþã de omul simplu þãran sau muncitor care fiind pe o treaptã, sã-l ierte Dumnezeu, în care prin suferinþa neghioabã îºi determina singur suferinþe, în care genereazã revoluþii ºi rãscoale crezând cã se salveazã. Cunoaºterea este factorul principal care duce direct la Credinþã, ºi de aici înainte la Eliberarea la care se referã ºi Isus. Ce se întâmplã azi pe toate meridianele, -nu mai revenim la religie ºi comerþ-, sunt generate insuficienþe bazate pe o culturã materialistã, pe un învãþãmânt tot materialist, pe o educaþie darwinistã, ce genereazã conservarea atavismelor, remanenþelor, ce duc la o blocare ºi o limitare dramaticã a vieþii. Dupã cum vedem, nimeni nu te poate opri sã faci cum ºtii în laboratorul numit bucãtãrie, unde îþi prepari pur ºi simplu existenþa, viaþa, trãirea. Dar tocmai când nu ne spune nimeni direcþia suntem ºi mai mult împotriva bucuriei ºi sãnãtãþii. Termenul de “boal㔠a înlocuit creaþii De aceastã datã vã oferim o tehnicã, un sens în care, din aproape în aproape, revedem ºi discernem valori care în esenþã sunt simple. Putem trece deja peste atâtea aspecte simpliste, cum a fost cel de mai sus, în privinþa preparãrii cãnii cu lapte. Elta-Universitate determinã deja revenirea asupra consecinþelor prin alternativa care nu este creatã de aceastã Universitate, nu facem aici decât sã aducem în prim plan posibilitatea de eradicare nu a bolilor, ci a termenului numit “boalã”, concept ce a înlocuit creaþii. Mai sunt destule articole din triada lui 17 prin care ne putem edifica nivelul la care ne situãm ºi modul în care determinãm procesul nu al alimentaþiei, ci al factorului mental, al cunoaºterii, 98

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

care, prin repetiþie riscã sã ne provoace aceleaºi suferinþe ºi totodatã fãrã nici un drept de apel. Cunoaºterea adevãrului este la îndemâna oricui, prin el rezultã eliberarea, emanciparea, libertatea, care de aceastã datã au gustul vieþii ºi al civilizaþiei. Alimentaþia naturalã, desigur, nu se reduce la aspectele naturiste, cum ar fi sã mâncãm în pãdure sau în grãdinã. Putem servi în cele mai luxoase saloane tot atât de civilizat, ciorbe ºi mâncãruri în zeci ºi zeci de reþete, deserturi cu cele mai fascinante gusturi ºi forme, culori ºi arome, încât putem spune cã nu le cunoaºteþi, dar facem ca faptele acestea sã ajungã la îndemâna ºi la gura oamenilor pentru a se convinge, chiar dacã se confirmã ce a spus Isus: “Nefericit cel ce a vãzut ºi n-a crezut”. Câteodatã Isus este cam supãrat ºi întristat cã atâtea lucruri minunate ale realitãþii universale nu sunt luate în serios, aducând asemenea prejucidii atât de inutile ºi fãrã nici o justificare... Niciodatã nu este prea târziu, bunul-simþ va învinge pentru cei ce se sunt responsabili ºi n-au chef sã munceascã ca sclavii, aruncaþi într-o groapã a materialismului care nu prevede ceva despre eternitate ºi despre fericire. Tocmai de aceea, cunoaºterea adevãrului este replica existenþei pentru propria sa manifestare. Ce rãmâne? Din cei mulþi chemaþi atât de puþini aleºi, aleºi de responsabilitate, de pace, de dorinþa de iubire ºi de demnitate.

99

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

VIAÞA ªI RIDURILE Viaþa este frumoasã iar ridurile urâte, viaþa este eternã, ridurile sunt urmele vârstei... Renaºterea este simplã ºi sincerã atunci când ne demonstrãm cât de mult ne dorim ca viaþa noastrã sã nu aibã asemenea riduri, privind cu atâta dorinþã faþa unui tânãr, ce încã este într-o fazã a vieþii fãrã riduri. Abandonãm patria ºi strãmoºii numai pentru a înghiþi ceva Despre riduri nu se spune mai nimic, nici despre constipaþie, despre dermatoze, nevralgii, cãderea pãrului, urâþenia bãtrâneþii. Le acceptãm pur ºi simplu ºi astfel le realizãm ºi le performãm. Necunoscând forþa gândurilor, a pãrerilor ºi sentimentelor, ne dispersãm ºi ne pierdem într-un sistem premeditat. ªi totuºi, nu suntem de acord cu propriile rezultate, suntem atât de automatizaþi ºi atât de handicapaþi când este vorba de alimentaþie, încât abandonãm patria ºi strãmoºii, pãrinþii ºi copiii numai pentru a înghiþi ceva. Am putea spune cã aceste caracteristici aparþin unei fiinþe nebune. Da, în situaþii urgisite când cetãþi erau încercuite, fiinþe ce pãreau sã fie oameni erau în stare sã se devoreze pur ºi simplu. Nu avem însã atâta imaginaþie încât sã credem asemenea lucruri. Nici nu este cazul sã verificãm, dar vã asigur cã instinctul ºtie prea bine cã lumea aceasta aparþine formelor ºi formele mãnâncã forme. Este doar o imagine ºi totuºi vãzând un asemenea film nu-þi mai trebuie nimic altceva. Dar între timp pregãtim, menþinem, conservãm racile ºi tare la modul serios printr-o educaþie religioasã ºi materialistã, dincolo de orice responsabilitate ºi apoi tot noi ne mirãm. De partea cealaltã, cei care citim o carte de istorie, un roman, vedem un film, nu ne bãnuim capabili de astfel de atrocitãþi. Ce se întâmplã? Mamele îºi sacrificã copii pe altarul materialismului pânã la iubirea ce le asigurã nefericirea în tot cursul vieþii, iar când aceºti copii vor fi maturi, vor aplica aceeaºi lecþie propriilor copii. Existã un lanþ al înºelãciunilor la toate nivelele. Mergi pe stradã ºi observi cã toþi bãrbaþii sunt devitalizaþi, femeile sunt urâte, copii distrofici, 100

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

rahitici ºi anemici iar despre bãtrâni nu-þi vine sã crezi! Urâþi, care mai de care mai contorsionaþi, mai recunoºti un pãrinte, un prieten care cu douãzeci de ani înainte arãta într-un mod mai plãcut ... Ce se întâmplã? Trebuie sã ne plãtim orgoliile ºi ipocrizia credinþei, deºteptãciunea licenþelor materialiste ºi ajungem sã fim total handicapaþi prin ignoranþã, necredinþã, suferinþã. Putem spune cã suferinþa suferã. Ne situãm într-o complicitate complicatã printre tradiþii trãdãtoare Nu trebuie sã înþelegem numai cã alimentaþia este importantã, ea este doar tina. Vom vedea la litera D ce înseamnã Astrologia ºi vã anunþ de pe acum cã nimeni nu ºtie cine este, adicã baubau este cetãþean. Vom vedea cu o literã mai încolo cã nimeni nu-ºi poate administra autoeducaþia, controlul puterilor creatoare. Mai departe, vom descoperi mobilul ºi mai accentuat al realitãþii noastre, energia cosmicã sau realitatea eroticului care a ajuns dincolo de orice sãlbãticie. Toate acestea fac parte dintr-o primã iniþiere, când avem posibilitatea de a ne raporta la realitatea noastrã dintr-un punct de referinþã mai complex. Acum ne situãm doar într-o complicitate complicatã printre tradiþii trãdãtoare. Eltiºtii sunt acum în a ºasea zi de pauzã, fericiþi, uºori, degajaþi, deplini, energia circulã ca la ea acasã. Sunt în armonie cu legile ºi cu bunul simþ al regãsirii ºi întoarcerii la Tatãl. Dar aceºtia sunt ironizaþi, priviþi cu stupefacþie, ca ºi cum ar fi împotriva vieþii ºi a realitãþii. Dar câte din aceste lucruri sunt cu adevãrat împotriva bunului simþ, mai ales cã se ºtie cã nu avem voie sã judecãm, fiindcã asemenea gânduri se întorc asupra noastrã înzecite. Faptele, nu vorbele Credincioºii sunt fanatizaþi de propriile acceptãri. Preoþii sunt copiii nebuni ai unei lumi înnebunite. Frustrãrile, suferinþele, sãrãcia, lipsa de alternative, mai ales pentru credincioºii care se considerã ocrotiþi de Tatãl sunt în realitate bãtaie de joc!… Bãtaia de joc a celei mai sfinte realitãþi a vieþii este deconspiratã de existenþa, de experienþa credincioºilor.. Câþi dintre aceºti credincioºi au remarcat sintagma “Faptele Apostolilor” ºi nu “Vorbele Apostolilor”, pentru cã este vorba de fapte. 101

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

13 kilograme de cartofi prãjiþi sau statutul de creator? Într-adevãr vorbele, gândurile, cuvântul se întrupeazã, el devine fapta creatã de creator. Creatorul este omniprezent, dar cine sã înþeleagã când constipaþia încã mai are peste 13 kg de cartofi prãjiþi, cadavre ale unor fiinþe asemãnãtoare cu el ºi atâtea vibraþii joase încât wc-urile sunt locuri triste ºi urât mirositoare în care predicãm ºi încercãm sã mai salvãm ceva. În realitate nu avem încredere nici în noi înºine, de aici ura, discordia, dispreþul. Toate acestea sunt vehiculate de culturã ºi ºtiinþã, de politicã ºi religii. Oare n-are nimeni curaj sã tacã? Da, sã tacã ºi sã se retragã ruºinat în propriul dispreþ, atestat de propriile fapte antiApostolice ºi similare Anticristului. Curajul nu mai existã, fiindcã el aparþine credinþei. Ceea ce fac aici nu este nici un act patriotic sau de dezbinare, sunt pur ºi simplu suprins ºi-mi exprim datoria de a-mi defini clar dorinþele, este profesiunea de credinþã. Trãiesc printre nebuni, handicapaþi, destepþi, eroi ai umbrelor ºi întunericului. Vãd femei mai urâte ca dracu, ºi mai ales “fetiþe” de 73 de ani ce n-au nici ele curajul sã se uite în oglindã. S-au uitat de atâtea ori, atâþia zeci de ani fãrã sã vadã mai nimic ºi acum vãd pe baba cea rea ºi bunã de aruncat. Cum sã arunci aºa ceva ? Cum sã suporþi pe aceºti “bãieþaºi” de 75 de ani care nu mai sunt în stare sã tragã un fotbal în spatele gãrii, care privesc cu dispreþ la tinerii ce tot ei sunt. Privesc medicii cu câtã importanþã ºi aroganþã se lanseazã în mãcelaria socialã, profesorii care nu ºtiu decât sã-ºi conserve obiºnuinþele, copiii îmbrãcaþi cu cizme ºi epoleþi ce îºi poartã formele cu aroganþã ºi mândrie...Sã înþeleagã cineva cã toate acestea sunt corespondenþele unei civilizaþii, unei vieþi reduse la nimicurile unor resturi uitate de Dumnezeu. Cum se descurcã aceºti bãtrâni care nu mai vãd, care þin mâna deasupra ochiului de aragaz pentru a-ºi da seama dacã este aprins sau nu, care nu mai vãd ce pun în oala iadului lor, care obþin o mâncare dincolo de orice imaginaþie? Cine ºi cum sã-i mai ajute, poate dimpotrivã, sã-i înfunde ºi mai rãu în cel mai apropiat mormânt. Oamenii nici nu vãd ºi nici nu cautã o urmã de realitate ªi totuºi nu este prea târziu, pentru cã oricând Tatãl îl va ierta pe cel care va recunoaºte cã a luat-o razna. Atunci când îndrãzneºti sã te dai jos din trenul morþii, þi se împotrivesc ceilalþi. 102

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

La televiziune oameni frumoºi ºi civilizaþi îþi vorbesc despre proteinele din carne, la radio doctori în medicinã îºi þin dizertaþiile matinale ºi în cinci minute te dau gata pentru toatã ziua. În ziare trebuie deja sã ai pãrul mãciucã civilizatã, te urci în tren, în compartiment se discutã numai despre boli ºi moarte; acasã alte nãprasnice dialoguri despre viaþa grea ºi oamenii rãi ºi câte ºi mai câte... Te duci la bisericã eºti gata intrat în mormânt. Cine are curajul sã înceteze tot acest holocaust, aceastã nebunie a nebuniei? Ce fac atâþia savanþi ºi oameni de ºtiinþã? N-au altceva de fãcut decât sã aducã rãul ºtiinþific, bine înþeles, bine disecat ºi argumentat, încât naivitatea oamenilor nu numai cã le acceptã, pur ºi simplu se tem sã nu le respecte. Am observat un lucru dincolo de orice sens, oamenilor le este teamã de Dumnezeu. În totala lor ipocrizie religioasã se spune ca îl iubesc, dar le este ºi teamã de el, nu vãd ºi nici nu cautã o urmã de logicã ºi realitate. Dacã reuºeºti sã fii o entitate bunã, vei învinge toate probele ºi ispitele, vei trece peste lãtratul câinilor ºi urletul ºacalilor, ele vor dispare ca ºi cum nici nu ar fi existat. Ridurile dispar ºi rãmâne numai viaþa. Ne confruntãm cu lipsa de corespondenþã a realitãþii proprii Viaþa pe Pãmânt este o ºcoalã în care vom învãþa bunul simþ ºi respectarea realitãþii existenþei noastre. Ea existã ne aºteaptã, nu avem decât sã suferim cãt dorim, dar în realitate toate formele sunt aºa cum spune cuvântul. Desigur le trãim, le împãrþim ºi cu toate acestea nu le percepem. Mimetismul ºi naivitatea, lenea ºi indiferenþa ne ajutã sã ajungem în cele mai nãprasnice lipsuri de corespondenþã cu realitatea proprie. Alimentaþia este primul pas pentru a ieºi din aceastã negurã a întunericului ºi totodatã cea mai impresionantã. Pânã ºi sistemul genetic pare sã se fi acomodat cu structuri asimilate din mediu. Însã numai omul însuºi poate desface ceea ce a greºit, pentru cã faptele sunt propria sa creaþie ºi în raport cu ceea ce nu merge poate reveni ca sã meargã. Dar pentru a înþelege asemenea cuvinte trebuie sã fii pe calea sãnãtãþii, sã ai energia curatã, sã fii un canal deschis, astfel încât sfântul duh sã fie permanent în miºcare. Materialismul actual constituie apogeul unei destrãbãlãri, dar nimic nu este întâmplãtor. 103

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Procesul de evoluþie cuprinde o perioada de involuþie pe fond de evoluþie. Realizarea corpului fizic, al planului fizic se constituie în acest sens. Dar asemenea lucruri sunt puþin mai complexe pentru acest articol, mai complexe fiindcã experienþa este împotriva noastrã. 17 este dedicat numai celor ce îndrãznesc sã evadeze, în stare de autoresponsabilitate, de curaj, de îndrãznealã. Este revista pentru cei care au nevoie sã-ºi consolideze baza experienþei cu argumente ale propriilor fapte. Fiindcã revenirea la viaþã ºi la Tatãl sunt similare, încetul cu încetul oamenii se vor determina singuri. Sunt pregãtiþi ºi sunt în stare, fiindcã atâta rãu le deconspirã energia ºi forþa creatoare de care sunt capabili. Încheiem aici litera B ºi poate o notã, pe coperta a IV-a a lui 17-A, existã: calendarul pauzei alimentare din acest an, adresat în special celor care au experienþa celor douã grade de alimentaþie naturalã. Tocmai de aceea atragem atenþia sã nu fie interpretat sau preluat, pentru ca actele de voinþã ºi de curaj nesãbuit nu sunt indicate mai ales atunci când calea este deschisã. De altfel, vom mai reveni asupra acestor aspecte fiindcã 17 este un canal prin care comunicãm direct unii cu alþii, putând fi astfel în legãturã plasticã ºi cât mai pe înþelesul evoluþiei noastre. Astfel, ridurile ºi viaþa nu sunt corespondente, nici urâtul ºi frumosul, suferinþa ºi multe altele. Ne dãm seama acum ce putem ºi ce trebuie sã dãm la o parte pentru a rãmâne ceea ce trebuie.

104

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

17 C - Alimentaþia LEGEA-FAPTA-NECESITATEA Aceste titluri par speculative pentru tematica alimentarã. Întradevãr, aºa cum am început, în revista 17-C este vorba de situaþia mentalitãþii. Mai simplu, este vorba despre educaþie ºi sumedenia de termeni ce derivã din ea: obiºnuinþã, tradiþie, interese, temperament, personalitate... Legile determinã echilibrul; pânã la armonie mai este un pas... Despre Lege nu se ºtie nimic; cuvântul este vehiculat, ne izbim zilnic de manifestãrile legilor încã necunoscute, dar pãstrate sub o altã formã ºi anume: a legilor sociale. Pentru ele vom dedica, aºa cum am mai spus, o literã în minunatul 17. Este vorba de Legile-Kybalion, cele ºapte ce formeazã edificiul Principiului, ele restrângându-se în Triadã, iar aceasta la rândul sãu, în unicitate. Cele ºapte legi se desfãºoarã mai departe în douãsprezece, dar despre toate aceste mai târziu... Legile se manifestã, însã nu le percepem nici sub aceastã formã, de douãsprezece, iar legile sociale sunt doar o umbrã a lor. Dacã ar fi respectate mãcar legile sociale, s-ar menþine un echilibru. Pâna la armonie, ce nu poate fi asiguratã prin manifestare, mai este un pas. Dar, dupã cum spuneam, nerespectarea mãcar a legilor materialiste, senzoriale, ºtiinþifice, determinã haosul ºi permanentizarea sa prin tradiþii ºi interese, generând o consistentã ignoranþã la adresa necunoscutã a existenþei. Titlul acestui articol este sintetizat sub forma Triadei, prin cunoaºterea sinteticã, meditativã, interioarã. Vom avea o literã specialã dedicatã ei în travaliul lui 17, fiindcã depindem mereu mai mult ºi mai serios de situaþia cunoaºterii sau credinþei. LegeaFapta-Necesitatea sunt într-o strânsã legaturã, repet: una sunt. Fapta este rezultatul, finalitatea unui eveniment, proces, lucru..., o notã acordatã acestora prin care sã spunem dacã a fost bine sau a fost rãu. 105

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Fapta -posibilitatea cunoaºterii, a remodelãrii ºi a revenirii Ne-am obiºnuit deja cã toate faptele sunt ca nuca în peretele vieþii. Nici nu ne mai frãmântãm pentru a determinã fapte bune, meciul a fost pierdut. De câteva ori am considerat cã aºa este viaþa. Totuºi, faptele sunt originale, neþinând cont de celelalte, mai presus de acestea niciodatã nu este prea târziu. Ele rãmân la aceiaºi parametri, pentru cã sunt posibilitatea recunoaºterii, remodelãrii proceselor, evenimentelor, lucrurilor ºi revenirii pânã când fapta va fi pozitivã... ceea ce determinã îndreptarea ºi remodelarea unei civilizaþii aproape din te miri ce. Necesitatea Necesitatea este un termen folosit doar în mod teoretic. Aproape nimeni nu-ºi recunoaºte necesitãþile, toþi excelãm prin a le umfla ºi prin a cere mai mult decât avem nevoie. De ce? Fiindca ºtim ºi aºa cã nu vom obþine nimic. Este iarãºi un preludiu al situaþiei incredibile generate de lipsa de educaþie, de cunoaºtere, de experienþã ºi de câte ºi mai câte... Totuºi, necesitatea este realã, permanentã, determinând factorul de responsabilitate. Putem spune cã din necesitate în necesitate poþi ajunge la cele mai deosebite valori, bogãþii, demnitãþi ºi de ce nu? Toate la un loc. Dar, faptul cã nu se þine cont de realitate, decât în mod formal, se genereazã degenerãri. În Biblie avem o lege formidabilã: “ZECIUIALA”, dar ºi aceasta este perimatã ºi preluatã la modul formal ca ºi cum n-ar exista. Suntem îndreptãþiþi sã aducem indicii clare. La ora actualã marea majoritate a populaþiei trãieºte dintr-o continuã pierdere, se mai poate spune cã plãtesc de zece ori mai mult, ceea ce denotã ca au furat sau delapidat. Este ºi firesc, prin necunoaºterea legii, a realitãþii faptelor, cerând mai mult decât au nevoie, vor pierde ºi ceea ce au. Culmea este cã totuºi se poate trãi ºi din nimic. O astfel de viaþã este anonimã, fãrã nici un sens, în care ºi proiectele evoluþiei sunt amânate pentru alte încarnãri, dar amânarea nu este o metodã, fiindcã plãþile trebuiesc duse la capãt, efectuate, scadenþa fiind din momentul când s-a declanºat problema. 106

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Monada “faptã -necesitate” constituie o oglindire a propriei vieþi Sã presupunem cã nu avem acces la Tabla de Smarald (sau Legile Kybalion), dar avem cel puþin monada formatã din: faptãnecesitate. Acestea sunt cel puþin în jurul nostru, le determinãm, ele existând ca o oglindire impresionantã a propriei vieþi. Dar nici ele nu sunt luate în serios. Sã fie alimentaþia de vinã? Pentru noi, aºa cum am mai spus, alimentaþia denaturatã înseamnã în primul rând a nega Legea vieþii. Faptele ne contestã deja în urma unei alimentaþii denaturate. Necesitatea devine mereu mai dramaticã prin faptul cã mâncãm mai mult decât avem nevoie ºi de aici alþii, din alte þãri, sunt nevoiþi sã moarã de foame. Ca un corolar, alimentaþia denaturatã genereazã starea de anestezie, de uitare, de nepricepere, de beþie ºi câte ºi mai câte, ceea ce determinã un nivel intelectual atenuat: mimetism, acceptare, remanenþe, atavisme, tradiþii, toate generând interesele ce sunt determinate de instinctul de conservare. Aºa cum s-a mai spus, pentru cei ce au evadat, s-au deschis cerurile, sunt în faþa luminii ºi încetul cu încetul se obiºnuiesc cu strãlucirea ei ºi încep sã-i cerceteze amãnuntele. Ieºirea din labirint Un gest aparent banal de a mânca preparate ce n-au fost afectate prin temperaturã ne pune un semn de întrebare sau ne pune pe gânduri. Sã fie singur acest parametru, temperatura, cel ce deterioreazã o civilizaþie, o viaþã a unui nevinovat? Pentru evadaþii tradiþiei alimentare viaþa devine dintr-o datã realã, placutã, cu un limbaj calm, armonios, rãbdator, din care continuu derivã certitudini. Oamenii care cosumã hrana vie nu mai pierd timpul cu gãtitul ºi cumpãratul, cu digestiile ºi cu bolile, se vãd mai eliberaþi, le rãmâne timp pentru a citi, a discuta, a medita, pentru a-ºi verifica cât mai multe ºi mai deosebite experienþe, fiindcã se simt datori sã verifice ºi nu sã le accepte. În fine, suntem deja în posesia cãii, aºa cum spunea Isus: “Eu sunt Calea-Lumina-Adevãrul”. E interesant cã ºi aici este vorba de o triadã. Astfel, putem admite cã Isus folosea logica triadei ºi nu logica dualitãþii, tipicã materialismului ºi senzorialitãþii care, decât deloc, este bunã pentru a ne învârti prin planul fizic. Despre cale vom discuta în 17/D ºi E, când ne vom ocupa de Astrologie. Rezultã cã alimentaþia, în particular cea naturalã, nu 107

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

se reduce la produsul în sine, fenomenul mâncarii devenind o cale de ieºire dintr-un labirint, dintr-un deºert, din ceva pe carel vom putea califica dupã ce ne-am detaºat clar de o astfel de experienþã. Alimentaþia naturalã -pretextul unui text holistic Educaþia este formalã, dar autoeducaþia conþine un sens propriu. Este simplu: societatea ne poate instrui, iar devenirea elementelor particulare, a talentelor, calitaþilor, personalitãþii se obþine prin autoeducaþie. Aceasta nu este posibilã într-o stare de anestezie, când orizontul este un continuu trecut, determinat de sensuri ºi impulsuri repetive, monotone, plictisite, cauzate de lipsa de rãbdare ºi de atenþie. Din contrã, alimentaþia naturalã este numai tinã, adicã pretexul unui text holistic. Percepem încetul cu încetul cã suntem prin corpul fizic într-o manifestare, iar acesta este în realitate doar un înveliº. Trãim deconspirarea ºi reabilitarea conºtientului într-un mod atât de simplu ºi de curios, când sunt sute de cãrþi cu tematica evoluþiei: prin yoga, martirii lui Yehova, bahai,... ºi totuºi în nici una nu gãsim un sens iniþial. Putem conchide cã autorii nu ºtiu încã despre consecinþele alimentaþiei. Tocmai de aceea este fireascã deruta celor care citesc articolele noastre ºi nu gãsesc nici o referire, în nici o altã direcþie. Poate de aceea le trateazã cu indiferenþã ºi trec pe lângã ele. În schimb cei care au avut naivitatea ºi curajul sã o facã ºi pe aceasta, au descoperit spre suprinderea lor cã lucrurile încep sã devinã mereu mai vii, cã viaþa are un sens, cã el însuºi este propriul sãu Învãþator. Departe de noi sã criticãm cãrþi ale unor autori de o faimã inimaginabilã, dar se poate ºi trebuie sã avem în vedere extraordinarul. Pentru mine, învãþãtor a fost Lobsang Rampa împreunã cu prietenul ºi învaþãtorul sãu, Mingyar Dondup, lor le aduc toatã recunoºtinþa ºi iubirea mea. Dar, nici în lucrãrile lor, nam descoperit sensul alimentar ca pe un apex, sorginte sau punct iniþiator. Nu trebuie sã fim stânjeniþi cã la gândul cã facem parte dintro altã epocã cu valori ºi referinþele particulare, diferite de epocile anterioare. Curajul implicã respectul înaintaºilor prin a-i continua la propriu, nu formal. Ceea ce am realizat în aceºti ºapte ani sunt lucruri inedite, chiar pe noi multe aspecte ne-au luat prin surprindere...Tocmai de aceea ne simþim datori sã iniþiem pe oameni, care aºa cã am mai spus, nu ºtiu, nu pentru cã nu vor. 108

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Cei care nu vor, se dau de gol, fiindcã bagajul karmic nu le permite sã nu-ºi plãteascã datoriile. A fi sãnãtos nu se referã la o situaþie anatomicã. Aceasta este în evoluþie continuã ºi creazã în mod firesc, de multe ori, situaþii ironice. Manifestãrile patologice ne deruteazã deoarece în realitate sunt simptome ale evoluþiei ºi transformãri ale organelor, deci aºa cum vin, tot aºa trec. Unii medici intervin, dând peste cap aceste procese. În cazul bolilor karmice situaþia se agraveazã entitatea este pur ºi simplu redusã la un simplu mecanism ºi acesta trebuie sã-ºi reia ciclu la încarnarea urmãtoare. Vibraþia- nota de armonie ce determinã imaginaþia Tot ce se poate este posibil, altfel nu putem face ceea ce nu ne putem imagina. Imaginaþia, bunã sau rea, este deja realizatã, urmând manifestarea ºi materializarea. Dar pentru a avea o imaginaþie pozitivã, civilizatã suntem determinaþi de gradul de vibraþie, acesta fiind nota de armonie a corpului fizic de care nu putem face abstractie materialistã. Dacã vibraþiile sunt joase prin: melancolie, tristeþe, obosealã, acestea se traduc prin imaginaþie rãutacioasã, violenþã, a fi permanent împotriva celorlalþi, ca ºi cum ei sunt de vinã. Deruta conduce la un haos, iar prin generalizarea situaþiei la o masã de zeci de milioane de entitãti apare tabloul actual în care care mai de care cautã sã-ºi determine cele mai joase vibraþii. Alimentaþia naturalã ne scoate în 21-28 de zile din negurã ºi haos. Fãrã a fi obligaþi la sacrificii ºi ritualuri ciudate, efortul se reduce la bunul-simþ. Mai ales cã avem asemenea articole la îndemâna ºi sub privirile noastre mirate nu ne mai rãmâne decât sã considerãm cã mingea este în terenul nostru, dacã nu chiar în poartã ºi atunci este neplacut. Urmeazã ca, pe parcursul anilor viitori, consecinþele sã fie mereu mai aspre, pentru ca oamenii sã decidã dacã alimentaþia naturalã are vreun sens sau nu. Pentru mulþi rezolvarea este simplã, realizându-se depaºirea cu brio. Astfel, dacã faptele corespund cu necesitatea, rezultã o amplificare ºi de aici mersul înainte, simplu. Ne vedem în mod responsabil faptele ºi facem tot posibilul pentru a elimina pe cele negative în favoarea celor pozitive, respectând necesitatea care ne indicã momentul prielnic de acumulãri ºi bogaþie atât spiritualã, cât ºi materialã. Este greu când eºti în realitate împotriva acestor lucruri ºi 109

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

mai ales dedicându-te pentru a convinge ºi pe ceilalþi cã alimentaþia naturalã este o aiurealã. Aspectul se numeste rãzbunare, karma va fi ºi mai pe mãsura faptelor determinate. Trecem într-o civilizaþie despre care filozofii tac, pentru care oamenii de ºtiinþã au conturat numai fondul tehnologic. Preoþii sunt uitaþi de evenimente ºi de prezent, când ei ar putea determinã cu o bunã cunoaºtere ceea ce trebuie ºi lipseºte: credinþa. Este dureros, dar trebuie sã ne pronunþãm. Dacã cineva n-a ajuns la credinþã, nu poate inspira sau realiza în ceilalþi aºa ceva. Este un fapt ºi acesta spune cã preoþii nu sunt credincioºi, astfel ei trebuie sã rãscoleascã temerile ºi factorul de necredinþã(?!), ceea ce devine nu scandalos, ci un act criminal al existenþei. Alimentaþia naturalã, aºa cum este determinatã de armonia naturii, determinã o armonie a universului uman, în aºa fel încât lucrurile revin de la sine într-o realitate pentru care este firesc sã ne mirãm, sã ne punem întrebarea: cine ne-a ascuns acest fapt atât de simplu ºi atât de sincer?

110

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

AUTOEDUCATIA SI JURNALUL Despre jurnal vom avea o literã întreagã. Aici este locul critic al educaþiei ºi pedagogiei moderne, lucru mai neaºteptat fiind cã nici o culturã din lume nu s-a dedicat acestui instrument. Suntem suprinºi de acest fapt, ca ºi în cazul alimentaþiei naturale, în care Elta Universitate a reabilitat acest sector ce determinã încetul cu încetul sensul lucrurilor, al vieþii ºi mai ales al deconspirãrii ºi de aici descoperirea sinceritãþii ºi totodatã a responsabilitãþii. Ce rol are jurnalul în cazul consumãrii alimentaþiei naturale? Toatã lumea ºtie sã scrie, dar nimeni nu scrie... Ce rol are jurnalul în procesul de descoperire ºi de trãire prin alimentaþia naturalã? Scoteam în evidenþã mai înainte: factorul de trezire, de comunicare ce devine în acest caz mereu mai intens ºi mai impresionant. Omul este o fiinþã comunicativã. Dacã ar putea, ar vorbi tot timpul ºi chiar aºa face. Dacã nu vorbeºte gândeºte. Chiar ºi când doarme, în visele lui este într-o permanentã comunicare. Educaþia nu este în stare ºi nu se dedicã unor transformãri profunde în devenirea entitãtii, mai ales cã ea la ora actualã este materialistã ºi are deja asigurate limitele ce nu fac decât sã aprofundeze ceva ce nu duce prea departe. În societate învaþãm sã scriem, dar nimeni nu ne spune la ce avem nevoie de atâta trudã ºi chin. Acum ni se pare firesc scrisul, dar atunci când trebuia sã facem linii ºi bastonaºe, sã memorãm aceste simboluri grafice, acest lucru ni se pãrea aproape imposibil. De ce am învãþat? Fiindcã este absolut necesar. Este uimitor cã apostolii creºtini solicitau educaþie prin învãþãtor, prin cãrþi, prin scripturi, prin rugãciune, în biserici ºi temple prin predici. În aceeaºi ordine de idei, apostolii lui Mahomed, -trimisul lui Alah, proroceau credincioºilor sã scrie, fapt de-a dreptul fascinant. Islamul din pãcate nu este cunoscut decât prin faþetele care convin bisericii creºtine. Scrisul depãºeºte racila vieþii materiale Scrisul este un mod miraculos de a vorbi, de a comunica, fãrã sã deschidem cavitatea bucalã. Gura reprezintã un dispozitiv mecanic care articuleazã sunetele. Ea reduce vibraþia iniþialã prin 111

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

coborârea sa pânã la cele mai joase dizarmonii. Se ºtie cã vibraþia,- la nivel mental-, are bilioane de oscilaþii pe secundã, în timp ce articulaþia dacã ajunge la 20 de mii de oscilaþii pe secundã. Dacã am putea mai mult, n-am mai auzi. Scrisul depãºeºte aceastã racilã a vieþii materiale. Jurnalul nu este o operã literarã, nu necesitã studii ºi talente deosebite, constituind un instrument la îndemâna oricui, oricând ºi oriunde. Educatorii noaºtri nu suflã o vorbã despre jurnal, care determinã autoeducaþia. Probabil colaborarea se situeazã la nivelul de concurenþã. Educaþia nu poate sã ne opreascã sau sã ne interzicã acest instrument, poate tocmai pentru cã lipsa ei nil solicitã. Oamenii nu ºtiu, nu pentru cã nu vor. În fine, în procesul alimentaþiei naturale rezultã o expansiune spiritualã, informaþionalã, prin dorinþa de a cerceta ºi a discuta despre fenomenele ºi transformãrile la care participãm. Prin particularizare ne putem detaºa, urmãri îndeaproape aceastã suitã. În situaþia pauzelor, jurnalul devine un lucru uimitor, avem timp ºi mai mult, fiindcã nu mai mâncãm ºi spre uimirea noastrã descoperim noi valenþe ºi posibilitãþi fascinante ale realitãþii. Suntem într-o astfel de pauzã de patru zile, n-am mai introdus nimic în cavitatea bucalã pentru a mesteca. Deja este ora 1.19, în data de 4 februarie, alãturi Irina lucreazã pentru redactarea acestor litere ale lui 17. Dacã ea mai deschide frigiderul, este pentru a da lui Hanni de mâncare, -aceasta este cãþeluºa noastrã ce are doar trei luni ºi mãnâncã natural. Nu ne batem joc de ea, ci îi menþinem sãnãtatea ºi bucuria de a se juca tot timpul. Pe ea n-am supus-o acestor pauze. Pauza dureazã 7 zile, deci pânã pe 7 februarie, când trebuie sã mâncãm, pentru cã este revelionul, trecerea de la anul ªobolanului la anul Bivolului. Împreunã cu miliarde de asiatici ne alãturãm acestor minunaþi oameni ce sunt atât de aproape de dimensiunea credinþei dinamice ºi aplicative. Alimentaþia naturalã -detaºarea de handicapul uitãrii De patru zile cã s-ar spune n-am mâncat ºi ne simtim atât de bine. Ne întrebãm chiar ce rost ar avea sã mâncãm, când nu simþim nimic în plus sau în minus, poate doar în sensul economiei. Întradevãr, la inflaþia actualã preþurile se resimt mereu mai dramatic pentru cei 23 de milioane de români. Totuºi, mii de oameni 112

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

din toatã þara sunt în pauzã sau consumã alimentaþie naturalã, ceea ce reduce cu mult cheltuielile ºi eliminã necesitatea vreunui medicament. Acum, în special la Bucureºti, oamenii suferã de viroze respiratorii ºi practic nu au bani pentru medicamente, fiind pur ºi simplu condamnaþi la suferinþã ºi disperare. ªi cine este de vinã?... Ne mai aprindem un Carpaþi ºi ascultãm muzicã, mai sorbim homeopatic din ceaºca cu cafea fãrã zahãr. Ne vom relaxa vreo 120 de minute, dupã care ne continuãm cercetãrile ºi travaliul firesc al unei evoluþii simple, ne mai uitãm la câte un serial sau un film bun la tv, la ºtirile ce sunt necesare cunoaºterii. Suntem deja în urma unui jurnal, ce în cazul nostru este total particular. Îl scriem de aproape 39 de ani ºi am ajuns doar la volumul 200, deºi nu stãm sã scriem tot timpul. Mai avem conferinþe, întâlniri, cursuri ºi atâtea alte treburi minunate ce conduc la o deconspirare a materialismului. Autoeducaþia este generatã de performanþele autoimplicãrii, ieºirii din comun, din stereotip, din plictiseala ordonatã prin miºcarea unor evenimente aritmetice ºi liniare fãrã un sens sau o alternativã, alta decât a morþii. Jurnalul este principalul instrument al autoeducaþiei. El consumã un timp care, prin trecerea la alimentaþia naturalã, apare în plus. Omul este permanent avid, nu vid de informaþie. Cunoaºterea determinã eliberarea, când simþim într-adevãr miracolul credinþei ca un factor absolut al civilizaþiei. Ea revine cu o dimensiune performantã în care ne regãsim ºi definim meritul real. Prin jurnal ºi prin consumul alimentaþiei naturale apare individualizarea ºi imacularea. Cele douã elemente definesc fiinþa excelentã, permanentã, continuã, armonioasã, optimistã, rezonabilã, rãbdãtoare ºi dornicã de colaborare. Din faptul neînþelegerii alimentaþiei naturale derivã un adversar cosmic imaginar Lipsa instrumentului-jurnal determinã un handicap, omul este frustrat de comunicare, gândurile sunt vorbe-n vânt. Am vrea sã le sesizãm mai profund, sã le vizualizãm. Acest lucru îl obþinem prin jurnal. Nu este obligatoriu pentru scrierea jurnalului sã apelezi la alimentaþia naturalã, dar, în acest caz, devine mai stringentã necesitatea de a urmãri îndeaproape cele mai impresionante raportãri, sorginte sau experienþe. Prin analiza ºi sintetizarea lor, 113

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

prin descoperirile medierii ºi semimeditaþiei se deruleazã un câmp larg de acþiune ce îndepãrteazã starea de reacþiune. Suntem în formula divinã ºi trãim în materia redusã la materialismul ce de la o zi la alta devine mereu mai ironic ºi lipsit de cunoaºterea absolutului. Jurnalul dã posibilitatea -dupã o experienþã de cel puþin ºapte ani- de a comunica împreunã cu alte dimensiuni ºi alte civilizaþii. Tocmai de aceea, ne-a fost uºor sã reevaluãm alimentaþia la dimensiunile celei naturale ºi sã elucidãm astfel, pentru prietenii noºtri, aceste informaþii. Dupã cum se vede, nu formãm un ideal sau o ideologie, o normã sau altceva, ci punem laolaltã mai multe date ce deteminã o minunatã tehnologie, necunoscutã în celelalte þãri. Trebuie întradevãr sã fim modeºti, dar sã nu cãdem în plasa ridicolului modestiei neavenite. Suntem în faþa unei descoperiri lejere, accesibile oricãrui om. Din faptul neînþelegerii sale derivã un adversar cosmic imaginar. Tipurile de alimentaþii studiate aici sunt valabile ºi în alte civilizaþii ºi aici nu ne referim la planurile subtile, ci tot la planul fizic, la alte planete unde existã fiinþe similare cu noi, iar noi la fel cu ele, acolo nu existã spitale sau bãtrâni, copiii sunt extrem de puþini, oamenii trãind continuu, trecând dintr-o civilizaþie într-alta pentru o continuare a evoluþiei cât se poate mai mult. Aceste rânduri ni se par utopice, cel puþin decât deloc este bine ºi aºa. Lucrurile acestea se pot revela prin alimentaþia ce ne detaºeazã de handicapul uitãrii, al anonimatului ºi al fricii de noi înºine, de existenþa de viaþã. Ceea ce se întâmplã pe aceastã planetã este incredibil pentru prietenii din alte sisteme planetare, tot aºa cum cei de aici nu sunt în stare sã creadã în existenþa altor planete locuite, sau dacã tot fac acest efort, vor vedea în aceºti oameni numai rãzboinici, numai invazii ºi situaþii violente. Mai multã violenþã decât pe Geea nu existã. Remodelarea formalului sau violenþã ºi temeri? Autoeducaþia ne este la îndemânã, dar nu este un sfat, ci un instrument pragmatic de a ne detaºa prin alimentaþia naturalã. Acest aspect este mai pregant, fiindcã prin acestã alimentaþie timpul liber devine mult mai mare; trebuie ºi nu întâmplãtor sã-l avem, nu mai suntem în ceaþã ºi întuneric, din contrã avem certitudini ºi confirmãri, relevante în sensul recunoaºterii, ce determinã cunoaºterea ºi aceasta la rândul sãu -credinþa. Jurnalul poate lua din acest timp în medie trei ore, în care trãim prin noi 114

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

înºine, spunându-ne ºi deconspirându-ne trãiri pentru a le da curs mai frumos ºi mai bine. Atunci când suntem sãnãtoºi, energia este inepuizabilã, dispãrând spectrul bãtrâneþii ºi impotenþei. Aºa cum vom vedea în celelalte litere ale lui 17, preluând informaþia despre alimentaþie, autoeducaþie, control erotic, determinãm continuitatea, dispariþia bãtrâneþii ºi implicit a morþii. Chiar aºa sã fie? Bineînþeles. Siguranþa este determinatã de manifestarea vibratorie mereu mai înaltã ºi o calitate deosebitã a vibraþiilor este acumularea: astfel ele devin de la o zi la alta mereu mai mari. Formalul este minimalizat ca scenariu, putând fi modelat ºi remodelat prin jurnal, pentru a fi mai fericiþi ºi a da un sens benefic vieþii. Alimentaþia naturalã este numai un pretext, ceea ce deschide ea este o suitã inimaginabilã pentru cel ce aude prima datã despre asemenea alimentaþii; spun cã are dreptate, fiindcã în violenþa noastrã am învãþat sã ne aparãm, sã vedem în ceva ce n-am mai auzit sau n-am v ãzut ceva împotriva noastrã. Curajul minim sau a-i vedea pe cei ce au depãºit asemenea momente devine din capul locului un prilej de meditaþie ºi mai bine-zis de a pleca la drum ºi, cu rãbdare, sã edificãm un sens meritoriu despre normalitatea la îndemâna oricui. Acum este iarnã, sunt boli ºi insuficienþe. Suferinþa milioanelor de oameni, cãrora, pe de o parte li se ascund adevãruri, iar pe de altã parte orgoliul ºi ignoranþa fiecãruia contribuie la aceste suferinþe ce în realitate sunt pur ºi simplu puerile, ridicole ºi gratuite, ne costã mereu mai mult. Autoeducaþia readuce în prim-plan sensul ºi responsabilitatea omului, jurnalul edificând ºi localizând factorii de manipulare ºi de cãutare. Experienþele se extind nebanuit. Avem nevoie de ceea ce ne dã un sens ºi mai ales bucuria accesibilã ºi simplã prin sinceritatea operaþiilor. Suntem tentaþi pentru moment sã credem aceste rânduri, dar nu, rãmâi prietene cu tine însuþi ºi decide, acest lucru înseamnã sã te intrebi pe tine însuþi dacã alegi moartea sau viaþa, viaþa deja existã, dar moartea poate fi ceea ce, în realitate, doreºti.

115

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

PAUZA SI SEMIPAUZA Se vede la cei ce folosesc pauzele alimentare o anumita dozã de frustrare, mai ales pentru începãtori, cãrora se atrage atenþia sã nu practice de prima data o pauzã de ºapte zile, ci de la o lunã la alta, din aproape în aproape, sã ajungem la dimensiune a pauzei de ºapte zile. Frustrarea e de domeniul ispitei. Pentru cã, vãzând pe ceilalþi mâncând, apare gândul sau forma-mentalã de gust. Este suficient un film în care personajele mãnâncã sau o discuþie despre mâncare. Pentru începãtori, o asemenea situaþie este descurajantã sau determinã un zid împotriva calificãrii într-un proces firesc. Dupã aproape un an de practicã, o perioadã de cel puþin zece lunaþii, organismul se aºeazã, se detaºeazã. Prin jurnal se desconspirã deja procese particulare ºi totodatã ele se dezvoltã lor prin autoeducaþie, prin recunoaºtere ºi remediere în sensul conºtientizãrii acestui proces. Dacã alimentaþia naturalã creazã un ºoc, constituind o descoperire deosebitã, tot aºa ºi pauza, (prin termenul de “pauz㔠înlocuim cuvântul post,) determinã experienþe noi, dimensiuni neaºteptate ºi identificarea cu viaþa dedicatã descoperirii lui “SE POATE”. Se poate într-o simplitate nebãnuitã. Aspectul determinã deja revenirea asupra normelor biologiei, anatomiei, digestiei, alimentaþiei, transformãrii la nivel mental deosebite ºi nebãnuite. Faþã de post, aici întâlnim ritmicitatea ºi colaborarea cu sistemele Astrologiei. Prin pauzã întrãm într-o armonie celestã, atunci când Luna este în ultima fazã, ea este deja mai slãbita în sensul susþinerii unor procese de eliminare ºi digestie. Sã nu uitãm ca digestia este un proces de naturã lichidã, deci se aflã sub influenþa Lunii. Astfel, descoperim prin pauzã un moment de relaxare propriu-zis pentru organism care ºi aºa trãieºte din cicluri, ritmicitãþi, care nu pot fi determinate în mod materialist. Corpul fizic nu are noþiunea conceptului de timp: dacã n-ai mâncat o mie de ani ºi mãnânci azi, pentru el procesul este tot atât de firesc, ca ºi cum ai fi mâncat cu câteva ore înainte. De altfel, sã nu uitãm cã procesul alimentar este o iluzie, reducâdu-se desigur la un factor mental.

116

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Pauza Pauza este similarã cu alimentaþia de gradul trei, necesarã celor destul de avansaþi în alimentaþia naturalã, (se subînþelege cã ea intervine dupã alimentaþia de gradul doi). În procesul de evoluþie voinþa, forþa, tendinþele egoiste, precum ºi sãrirea unor etape provoacã frustrãri dramatice ºi accidente, entitatea devenind fricoasã, rudimentarã, elementele pe care le-am amintit determinând o încarnare iremediabil pierdutã pânã la urmatoarea. Natura este complexã, dar niciodata complicatã. Trebuie sã avem clar în minte aceste principii prin jurnal, care ni le determinã încetul cu încetul, prin ani de scris în liniºtea sa. În acest fel ne desprindem de senzorialitate, de reacþii, de motive egoiste, de ignoranþã care se reduce mereu. În acest moment entitatea se întâlneºte cu propria sa responsabilitate, autoconducere ºi prin reîncadrare în sensul evoluþiei. Alimentaþia genereazã ieºirea din latenþã a sistemului limfatic, care menþine viaþa într-o limitã extrem de redusã în cursul consumului de alimentaþie denaturatã. Devitalizarea ºi lipsa de enegie vor produce în timp moartea corpului fizic. Din contrã, dupã un timp de practicã a alimentaþiei naturale ºi prin depãºirea celor douã trepte (grade) alimentare, asimilãm un factor de cunoaºtere ºi totodatã cel de sãnãtate. Corpul fizic este pregãtit pentru lansare, pentru propria sã viaþa. Yoghinii cunosc respiraþia ca “pranayama”, dar sã-i punem simplu: respiraþie. Am depãºit deja faza de a crede cã oxigenul întreþine viaþa ºi descoperim cã ceva mai apropiat de adevãr este azotul sau substanþele alcaloidice, care au la bazã azotul. Se ºtie cã aerul conþine 70% azot. Teoriile nu se popularizeazã, pentru cã savanþii au prea mult de lucru cu ceea ce au dat deja peste cap. Nici azotul nu este protagonist, el constituind o etapã în transformãrile ethericului. Adevãrata alimentaþie este respiraþia În fine, prin propria experienþã naturistã, am sesizat cã adevãrata alimentaþie este respiraþia. În cursul ei, se manifestã un proces subtil localizat în dreptul celor douã narine. Astfel, ethericul este disociat din monadã în douã energii: masculinã si femininã, circulând în douã canale (sau nadisuri) separate. La început ele urcã pânã la Ajna, dupã care se suprapun în dreptul 117

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Vishudei coborând spre Muladhara, mai exact în apropierea lui Kundalini. Dupã ce au trecut prin dreptul fiecãrei chakre, în zona sacralã, unde se afla ªarpele de Foc, se opresc la bãrbaþi în zona testiculelor, iar la femei -în dreptul ovarelor. Vom avea ocazia sã discutãm într-o literã a lui 17 problema sexului, care se suprapune cu tematica respiraþiei. În dreptul fiecãrei este poziþionatã o glandã endocrinã. Dealtfel, aceste lucruri au mai fost abordate în revista noastrã, dar prin revenire ne fixãm mai clar aceste noþiuni. Acest lucru este necesar, deoarece constituie fenomenul crucial al existenþei în plan material. Trebuie ºi iar trebuie sã aprofundãm acest gen de informaþii, pentru a putea conºtientiza fenomenele ce constituie evenimente la scarã cosmicã. În lipsa cunoaºterii ºi a conºtientizãrii lor, riscãm sã denaturãm metoda pauzei, degenerând-o pânã la un chin ºi pânã la înfãptuirea unui ridicol al voinþei, fapt ce nu va duce nicãieri. Prin coborârea vibraþiilor se extrage din curentul etheric, prin nadisurile respective: de altfel Pingala ºi Yda, o substanþã, un lichid, ce constituie mediul întregului organism, aceasta limfa este celularã ºi intracelularã. Ea este cea care se transformã în celule, sisteme organice, sistem osos, fãrã sã o mai lungim, este hrana, este ceea ce determinã corpul fizic. Alimentaþia naturalã n-a fost decât un mobil, un pretext, o etapã prin care am remediat structura anatomicã corpului, ajunsã într-o stare tragicã prin asimilarea unor produse contrare vieþii, destule de moarte pentru a muri precum ele, “cine ridicã sabia, de sabie va muri”. Pauza genereazã o amplificare a transformãrilor ethericului. Astfel, energia ethericã nu mai este consumatã pentru a remedia tragedii provocate de digestia produselor denaturate, ci pentru însãnãtoºirea unor þesuturi, organe ºi întãrirea organismului. Pauza întreþine la modul cauzal întregul organism. Prin pauze ne apropiem tiptil de sensul existenþei divine Spuneam mai devreme cã gustam homeopatic din cafea fãrã zahãr, din care se ia cât mai puþin doar pentru umezirea buzelor ºi simþirea gustului. Menþinem o picãturã în zona glandelor salivare. Aici se desfãºoarã un proces uimitor de simplu: limfa transformã substanþa intrusã tot în limfã. Vã solicit puþinã atenþie. Prin prelucrarea unei substanþe cum este cafeaua (denaturatã) limpha devine denaturatã, în loc sã construiascã, ea distruge. Nu, nu ne contrazicem. 118

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Procesul pauzei nu este un paradox, ci o strategie întradevãr neaºteptatã ºi necunoscutã experienþei noastre. Corpul fizic trebuie adus încetul cu încetul la parametri cosmici pânã când va putea suporta energiile ºi prezenþa elementelor cauzale. Pentru a construi piramide - ca cele din Egipt- nu trebuiau puteri cosmice, ci sã fi liber, credincios. Pauzele sunt etape prin care ne apropiem tiptil de sensul divin al existenþei, dar atragem atenþia cã trebuie sã avem rãbdare, fiindcã începând cu gradul doi de alimentaþie am ieºit din circuitul încãrnarii întâmplãtoare, suntem în prima fazã de eliberare ºi avem o dozã de cunoaºtere prin jurnal. Totul este un eveniment mental ce lucreazã cu informaþie propriu-zisã. Vom reveni la mental într-o litera a lui 17. Cafeaua este un stupefiant, iar acestea au la bazã alcaloizi, substanþe foarte apropiate de etheric, care prin intermediul limfei este în manifestare fizicã, un fel de semietheric. Vom vedea cã ºi respiraþia iese încetul cu încetul din rol ºi vom înþelege de ce unii yoghini îºi permit sã se odihneascã, se lasã îngropaþi, fãrã posibilitatea de a respira. Respiraþia este doar o etapã, fiindcã ethericul nu trebuie tranformat în limfã, el trebuie ºi este bine sã fie folosit direct. Astfel, fiecare chakrã îºi extrage din globulele de vitalitate (steluþe-verzi, adicã) segmentul particular ei. Amãnunte despre astfel de procese nu sunt indicate, ele trebuie particularizate. În mare am trecut în revistã subiectul, sã ne ocupãm în continuare de semipauzã. Semipauza Se ºtie cã un lucru mare sau mic, tot lucru este. Dimensiunile sunt concepte în cunoaºterea absolutã. Pentru eltiºtii aflaþi în pauzã sunt necesare eforturi supraomeneºti pentru a-ºi învinge pasiunile, poftele, dorinþele. Ei reuºesc în cele din urmã, dar, dupã cele ºapte zile îºi iau revanºa, mâncând cantitativ. Rezultã un ºoc pentru corpul fizic, ºi aºa cum am mai spus, ºocurile, voinþa, eroismul, nu sunt constructive pe parcursul evoluþiei, ci din contrã, pentru involuþie. Trebuie sã evitãm asemenea accidente. În urma unei pauze corpul fizic este relaxat, cavitatea abdominalã este aproape liberã, sistemul limfatic devine normal dar trecerea de la pauzã la o cantitate alimentarã reduce la zero ameliorãrile discutate anterior. În Elta se prescrie o metodã ce depãºeºte pauzele alimentare: semipauza. Dupã cele ºapte zile de pauzã se poate 119

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

mânca maximum 70-100 gr de materie naturalã în 24 de ore; nici mâncare, dar nici pauzã. Procesul devine cu timpul mai subtil, dispãrând de la sine pasiunea, dorinþa de a mânca. Se contureazã gradul trei de alimentaþie: ambrozia ºi nectarul, (hrana zeilor), abrozia ºi nectarul fiind alte denumiri pentru cele douã polaritãþi ale ethericului: yin ºi yang. Pauzele de ºapte zile determinã o experienþã cumulativã. Întrun an se poate spune cã pauza a durat 84 de zile ºi chiar aºa ºi este. Nu existã noþiunea de timp. Organismul determinã o stare de continuitate. Cele câteva zeci de grame trebuiesc dizolvate în partea din faþã a cavitãþii bucale, unde este zona de întâlnire cu limfa. Se poate mânca, dar trebuiesc exact acele produse care au o remanenþã, gusturi cât mai diferite pentru a scãpa de ele. Prin dezvoltarea imaginaþiei putem ajunge la un factor uimitor, fiind de ajuns sã ne imaginãm un gust, pentru a-l simþi gurã ºi a ne sãtura de el. Este doar limfa care s-a transformat în ceea ce mentalul îºi doreºte: “Faca-se voia Ta, Doamne”. Revenim la aspecte mai apropiate de stãrile noastre din 4 februarie. Alimentaþia, fie ea naturalã, este doar o etapã între etape. Bucuria survine când determinãm un sens. Acesta devine calea ºi frumuseþea existenþei într-un mod sincer. Suntem uimiþi de simplitatea acestor realitãþi care sunt scrise în atâtea cãrþi, dar metaforizate. În cazul alimentaþiei denaturate ºi când spun aceasta, mã refer la starea de anestezie, nu reuºim sã vedem. Doar cine are ochi va vedea. Alimentaþia naturalã ne deschide ochii propri, lumina devine realã prin bucurie ºi sãnãtate, prin întoarcerea la Tãtãl, care ne-a aºteptat destul...

120

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

SACRIFICAREA COPIILOR PE ALTARUL MATERIALISMULUI

Nu mi-aº fi dorit niciodatã sã scriu rândurile acestea. Realitatea nu comenteazã ceea ce faptele sfideazã. Ceea ce suntem nu are corespondenþã în demnitatea vieþii. Credinþã sincera, pragmaticã, nu cea osificatã ºi tradiþionalã ne-ar putea ajuta sã ne ajutam. În privinþa alimentaþiei copiilor, totul se reduce un haos al premeditãrii unui genocid. Pãrinþii sunt copiii ce au uitat replica vieþii; ei se simt datori sã se copieze între ei, au primit ºi dau mai departe o alimentaþie sufocantã, cantitativã ºi proteicã. Ei nu sunt în stare sã cearã un kilogram de proteine la mãcelarie, ci carnea cea mai bunã. Ignoranþa este disimulatã sub aspectul iubirii copiilor propri. Aceºtia, la rândul, vor deveni pãrinþi ºi vor face la fel. Toate definesc un sistem al unei civilizaþii primitive care-ºi întunecã orice perspectivã. Medicii sunt în spatele pãrinþilor pentru ca ei sã nu facã cumva vreo greºealã. Copiii sunt astfel condamnaþi în mod iremediabil la suferinþã. De ce sã nu se obiºnuiascã, -de la vârste mici, pentru viaþa plinã de suferinþe? Izul religios, primitiv ºi rãzbunãtor, -un fel de inchiziþie casnico-tradiþionalã, -completeazã tabloul, bãnuim deja cã totul se reduce la un moft. Iubirea faþã de copiii propri determinã ura de viaþã. A accepta suferinþa prin a o trata, pentru a face loc altei suferinþe, devine un sadism dincolo de ridicolul oricãrei imaginaþii ºi cu toate acestea, toþi pãrinþii îºi sacrificã copii pe altarul materialismului, într-un concurs în care fiecare sã fie în stare sã se laude cu cele mai extraordinare victorii. Totuºi, în primele zile, se petrece un act minunat: copii sunt alãptaþi de mamele lor în mod natural. Curios cã nu s-a pus problema pasteurizãrii laptelui mamei. Dar, în condiþiile unei alimentaþii denaturate, mamele nu pot asigura o lactaþie normalã ºi copii sunt trecuþi pe lapte pasteurizat sau lapte praf. Începe deja sacrificiul ºi regãsim aici o triadã a suferinþei: distrofia, rahitismul ºi anemia. 121

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Materialismul -o religie în cazul necredincioºilor. În primul rând pãrinþii n-au habar despre originea copilului. De aceea, încarnarea este de cele mai multe ori anapoda. Entitãþi primitive vor profita de ignoranþa lor. Pãrinþii nu þin cont de Constelaþia în care se aflã la naºtere Soarele, fãcând abstracþie de sensibilitatea copilului. Entitatea se transformã pe un fond de ignoranþã într-o fiinþã suferindã ºi speriatã de viaþã, dar nici pãrinþii nu o duc mai bine. Apare de la la bun început o deosebire între familiile cu copii mulþi ºi cei cu unul. Despre unele ºi altele se pot scrie romane dintre cele mai dramatice. Copilul este pândit de cei doi protagoniºti, cãrora nu le scapã nici o miºcare. Ei sunt aflaþi într-o lupta cot la cot, îl hrãnesc, îl spalã ºi-l trateazã de atâtea boli... Incapacitatea pãrinþilor de a observa reacþiile copiilor, atunci când sunt bolnavi ºi refuzã sã mãnânce, este generatã de convingerea cã energia provine din mâncare. Totuºi, copilul nu doreºte sã mãnânce, dar nu ne trece prin minte cã aºa s-ar putea simþi mai bine. La liceu ºi la facultate nu s-a afirmat niciodatã acest lucru, iar în ºcolile materialiste nu se va susþine vreodatã o prelegere în privinþa avantajelor acestui punct de vedere. Copilul îºi echilibreazã energia prin instinctul de conservare. Organismul cautã sã elimine substanþa alimentarã, pe care o considerã un intrus, iar în acest proces de eliminare consumã o mare cantitate de energie; din aceastã cauzã, energia necesarã refacerii echilibrului vital este deturnatã pentru dezasimilaþie. Cu timpul, alte dezechilibre care apar genereazã diferite afecþiuni, boli care prind contur ºi apoi ajung sã se cronicizeze. În final, cu riscul unei morþi peste câþiva zeci de ani, organismul asigurã spiritului energia necesarã susþinerii unei supravieþuiri. Am vãzut copii normali, adicã sãnãtoºi, la eltiºtii care, printrun curaj pãrintesc, mai bine plãteau amenzi la policlinicã pentru a nu se face vacinuri ºi alte tratamente aºa-zis preventive; copii care ºtiau sã vorbescã la un an, cu gesturile, privirile, calmul, curiozitatea ºi tonusul firesc de existenþã. Cât mâncau acesti copii pe zi? Cam cât o pasãre. Cele câteva grame de sucuri, lapte natural (nefiert) de la vacã sau de la orice animal, chiar ºi de balenã, iar cu devenirea vârstei puteau mânca fructe, struguri, seminþe, în loc zahãr -miere ºi fructe dulci, dar nu stãm sã facem un meniu. Este vorba de demnitatea de pãrinte ºi mai ales de 122

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

mentalitate. Copii aceºtia, ca ºi alþii care se vor încarna în astfel de familii, pot spune cã au nimerit-o bine. Cu toate cã aceºti pãrinþi au destule necazuri din partea acelora care îi considerã iresponsabili, ignoranþa care s-a generalizat determinã o presiune a rãzbunãrii incorigibile. Eltiºtii ºtiu sã se manifeste. Majoritatea copiilor sunt sacrificaþi pe altarul religiei materialiste, deoarece materialismul are aceleaºi puteri ca orice religie, în cazul necredincioºilor. Curajul prefigureazã o soartã normalã pentru copii În fond ce doresc aceºtia? Sã spui cã eºti de acord cu Dumnezeu ºtie cu ce sã fii de acord. În primul rând cu prostia de a-þi ucide copii. Dar, sã nu uitãm ºi pãrinþii sunt trataþi la fel. Nu este oare firesc sã se amplifice teama generatã de o alimentaþie de ani de zile din generaþie în generaþie cu substanþe toxice ºi inutile? Ei sunt cei ce au generat handicapul de a nu putea judeca, observa, analiza. Nu este cazul unei situaþii fãrã ieºire. Sunt momente în care omul îºi justificã personal astfel de experimente faþã de copiii sãi. Eltiºtii, despre care vã spuneam, nu s-au nãscut eltiºti. Asociaþia noastrã funcþioneazã doar de ºapte ani, totusi, curajul demnitatea ºi sãnãtatea spune aºa de mult! Curajul studenþilor noºtri de a aborda ºi a se iniþia în aceasta alimentaþie, soldat cu trãirea unei remarcabile ameliorãri ºi reveniri la viaþã, prefigureazã o soartã normalã pentru copii. Acei copii sacrificaþi, sunt sacrificaþi deja de la prima etapã de viaþã. Primii ºapte ani corespund fazei lunare, pentru care influenþa se rãsfrânge îndeobºte asupra lichidelor. Procesul de creºtere este echivalent materializãrii ethericului într-un corp fizic. Ciclul urmãtor este guvernat de Mercur, influenþa sa resimþinduse asupra funcþiilor intelectuale. Dar, entitatea este deja bine fixatã pe acest altar de sacrificiu, funcþiile îi sunt atrofiate; speriatã ºi anesteziatã, ea nu mai poate percepe lumea pe care se aflã. Când începe ºcoala primarã, instinctele, remanenþele, atavismele, educaþia persuasivã sau privilegiatã îl streseazã pe copil, care devine furios, nervos, agitat, leneº, incapabil sã-ºi canalizeze atenþia, sã-ºi pãstreze continuitatea ºi talentul cu care a venit pentru o astfel de încarnare. Alimentaþia este deja acceptatã în limitele suportabilitãþii corpului fizic. Dulciurile sintetice, prãjturile ºi alte otrãvuri, printre 123

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

care carnea ce menþine o continuã anemie, lene ºi somnolenþã, sunt cele mai toxice alimente. Se formeazã afecþiuni oculare, dentare, nevralgii, dermatoze, hipocalcemie, care sunt ceva obiºnuit; ficatul este afectat, rinichii, cãile respiratorii, tot aparatul digestiv este ºubrezit, sistemul osos e rahitic, nu mai enumerãm tot cortegiul de insuficienþe... Cu o astfel de colecþie, la 18 ani tânãrul devine major ºi iatã cetãþeanul patriei, care l-a sacrificat în deplinã libertate ºi drepturi. Libidoul acestui cetãþean se reduce la niºte complexe primitive, la rãzbunare ºi la plãceri sadice sau, din contrã, o teamã excesivã faþã de sexul opus. Dacã a mai rãmas ceva nedistrus, pentru bãrbaþi mai urmeazã ºi armata, unde se infiltreazã cele mai primitive aspecte de conduitã ºi comportament. Mai departe urmeazã rãzbunarea, în primul rând pe propri copii, având timp destul ºi pentru ceilalþi: vecini, prieteni, colegi ºi apoi pe societatea întreagã. Bãtrâneþea se instaleazã rapid împreunã cu marea dezãmagire, dupã atâtea frustrãri. În privinþa alimentaþiei copiilor trebuie sã avem în vedere cã mentalitatea este cea care determinã aspectele sale: Medicii semneazã ºi pun ºtampila iresponsabilitãþii, dar ºi ei, la rândul lor, intrã în categoria frustraþilor vieþii ºi a condamnãrii la moarte, fiind destul de anesteziaþi. Existã circumstanþe atenuante în privinþa responsabilitãþii ºi totuºi, de câte ori sã spunem “ºi totuºi”?... Lipsa informaþiei genereazã suferinþã Majoritatea eltiºtilor sunt tineri sub vârsta de 30 de ani, ceilalþi sunt ºi par iremediabil pierduþi printr-o condamnare generatã de lipsa educaþiei, infomaþiei, experinþei, deja s-a instalat orgoliul, egoismul, violenþa. La una dintre expoziþiile noastre de alimentaþie naturalã la un liceu, un tânãr, simþindu-se puternic pe picioarele sale, a afirmat: “mai bine sã mor la 50 de ani, decât sã mãnânc aºa ceva”. Fãrã cuvinte... ºi totuºi, când te obiºnuieºti cu rãul, trebuie sã-l aperi; pactul a fost fãcut, pãrinþii se vor bucura cã au un copil serios ºi responsabil; ...mai departe, cu suferinþa se va descurca el... Aceasta suferinþã nu este numai o durere, ea devine din ce în ce mai costisitoare; moartea nu este instantanee ca ºi cum nici n-ar fi fost, ci urmeazã zeci de ani de marginalizare, de neputinþã ºi de ironii din partea celorlalþi. Lipsa de imaginaþie a acestor tineri, care nu observã cum trãiesc bãtrânii, ci, din contrã 124

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

îºi bat joc de aceºtia, trãdeazã faptul cã nu bãnuiesc faptul cã vor ajunge la fel ca ei. Preþul de cost al suferinþei va deveni mereu mai mare. Astfel, asemenea fiinþe vor trebui sã munceascã, sã traiascã numai din datorii, sã-ºi limiteze plãcerile existenþei ºi toate acestea pentru cartofii prãjiþi dintr-o tigaie afumatã ºi neagrã. Pentru a face o aceastã asociere trebuie sã fii desigur un mare filozof. Ne pãstrãm rezerva de a fi de cu totul altã pãrere: populaþia nu este bine informatã, Elta-Universitate, -ca asociaþie non-profit, -nu are fonduri ºi posibilitãþi materiale pentru a putea multiplica ºi menþine un nivel de informaþie. Ceea ce putem face este prin contribuþia minunaþilor eltiºti care se simt responsabili faþã de fraþii lor. Lectorii noºtri nu au salarii, din puþinul luat pe cotizaþiile de la cursuri trebuie sã-ºi plãteascã transportul care costã cel mai mult. În rest, se descurcã la nivel alimentar ºi culmea cã sunt sãnãtoºi, frumoºi, puternici, nu au solicitat niciodatã concediu medical ºI nu au fost într-o situaþie criticã. Populaþia nu este informatã, deci trebuie sã mai sufere. Cu toate acestea, mulþi cunosc aceastã alimentaþie ºi nu participã alãturi de eltiºti. Sunt cele mai negre fiinþe, care pur ºi simplu se bucurã cã au preluat un remediu, nu mai cheltuiesc ºi nu mai sunt bolnavi, iar alãturi de perete o familie cu trei copii împarte cartofii prãjiþi, ca sã ajungã ºi mâine. Asemenea profitori urmãresc orice apariþie pentru a se îmbogãþi ºi de a pune deoparte, dar nu sunt în stare sã discute cu cei din jur pentru a le demonstra experienþa, eficacitatea, perspectivele alimentare. Ei sunt probele noastre ºi despre aceste lucruri trebuie sã mai discutãm, fiind cazuri ce privesc psihologia fiinþei în planul fizic. Chiar dacã reuºim cât de cât, mai vin ziariºti coordonaþi de directorii lor pentru a scrie despre noi cã am fi o sectã dintre cele mai mari de pe glob. Cu toate cã ispãºim asemenea probe, îi binecuvântãm ºi le atragem într-un fel atenþia asupra tematicii noastre. Oamenii sunt în stare sã se convingã, fiindcã viaþa este ºi va fi mereu mai liberã ºi astfel libertatea este un pas spre credinþã.

125

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

ASIMILAÞIA ªI DEZASIMILAÞIA Aceste douã cuvinte formeazã o monadã a metabolismului. Corpul fizic aparþine structurilor lumii animale, din clasa mamiferelor. Toate acestea fac parte din cultura generalã, dar majoritatea intelectualilor nu mai au timp de “poveºti ºcolare”. Asimilaþia se referã la procesul ce urmeazã introducerii soluþiei alimentare în organism. Bolul alimentar îºi are cursul firesc prin cavitatea bucalã ºi apoi traverseazã aproape 11 metri de tubulaturã, mult mai mare decât la carnivore, numitã tubul digestiv. În cazul dezasimilaþiei, procesul este gravitaþional ºi determinat de miºcarea peristalticã. Circuitul alimentar are sensul de sus în jos, spre deosebire de cel al energiilor, în sens antigravitaþional. Alimentele regleazã capacitatea organismului de a se adapta amplitudinii curenþilor cosmici, ce întreþin viaþa. Prin alimentaþia naturalã, corpul fizic revine la parametri sãi, suportând energia ascendentã care se aflã într-o continuã creºtere. În timpul pauzei alimentare, energia circulã mult mai uºor, regenerând ºi ameliorând permanent corpul fizic. Atunci când alimentele sunt prelucrate termic, ele devin anorganice, diminuând pânã la blocare aceºti curenþi. Ansamblul material, care este corpul-fizic are o naturã organicã, deci relaþiile sale cu mediul, reprezentat de alimente, trebuie sã respecte normele proceselor organice. Rolul evolutiv al alimentelor Alimentele au o dimensiune fizicã, deci putem admite cã sunt iluzii, funcþionând într-un aparat ºi el iluzoriu. Acest aparat este susþinut în fapt de transferul energetico-informaþional al energiilor fine, invizibile ochiului fizic. Alimentele în sine nu produc energie, este bine ºtiut faptul cã pentru asimilarea lor se cheltuieºte o mare cantitate de energie; rolul lor derivã din procesul evolutiv de formare a corpului fizic. Alimentele joacã rolul de tinã, adicã produc efectul Placebo. În procesul de evoluþie alimentaþia ºi-a depãºit rostul, ea declanºând reacþia de autoapãrare. Prin introducerea într-un organism -ca sistem- un alt sistem de naturã diferitã -aliment-, cel receptiv se va autoapãra prin distrugerea non-selfului (aliment) sau printr-o adaptare treptatã la el, dar care este degenerativã, adicã consumatoare 126

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

de energie,-legea pãstrãrii integritãþii organismului viu. Procesul alimentar nu înseamnã neaparat ingerarea unui element exterior sistemului, ci o circulaþie sau un transfer de energie în ambele sensuri, liberã, informaþionalã. Pentru mulþi aceste deconspirãri ºi afirmaþii sunt dincolo de orice imaginaþie. Este dreptul lor sã-ºi înnobileze ignoranþa prin a-ºi asigura toate posibilitãþile necesare menþinerii suferinþei. Din capul locului suntem nevoiþi sã recunoaºtem cã nu respectãm aceste norme ºi de aici rezultã consecinþe extrem de grave. Sistemul biologic se autodegradeazã prin devitalizare, urmând îmbãtrânirea ºi moartea. Pereþii interiori ai tubului digestiv sunt permanent umectaþi de limfã, (pe întreg traiectul,) în proces de automultiplicare tot în limfã, dar determinatã de substanþa intratã în proces. În cazul alimentaþiei denaturate, determinarea cantitativã degenereazã dupã un timp din cauza unei cantitãþi prea mare de limfã, care ajunge -în situaþii extrem de critice- sã digere corpul fizic. Desigur, suntem în situaþia unei teorii, însã în mod uimitor cei ce au ajuns la alimentaþia naturalã consumã de la bun început din ce în ce mai puþinã substanþa naturalã, fiind vorba de un sens de autocorecþie determinat de ieºirea din starea de anestezie. Realitatea mentalã determinã un ansamblu permanent de armonizare a acestor relaþii ºi realitãþi. În hrana denaturatã, corpul fizic ingerând altã toxicitate, se apãrã de toxicitatea acumulatã deja ºi depune surplusuri în þesuturile adipoase. Un asemenea ins, consumând ºi alimentaþie naturalã îºi menþine greutatea ºi este chiar gras faþã de nota generalã a celorlalþi care sunt mai supli, mai slabi. (Mai slabi în raport cu cineva gras, nu slab la propriu.) Aspectul ponderal nu este singurul care deranjeazã, din starea de sãnãtate ºubredã decurg toate celelalte aspecte negative: lipsa de concentrare, agresivitatea, lipsa de organizare -la nivel individual, iar la nivel social: lipsa dorinþei de muncã -ce provoacã dezechilibre economice, blocaje de comunicare, instabilitate. Circulaþia informaþiei Digestia se produce pe tot traiectul, fiind determinatã de diferite substanþe. În general, în intestinul gros se preia substanþa limfaticã care, prin curentul sangvin, este dusã la toate organele. Aici este un loc deosebit de ambiguu, deoarece în realitate limfa 127

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

se produce simultan în toate aceste locuri. Putem spune cã acest corp fizic nu duce niciodatã lipsã de aceste aporturi de energie. Sistemul sangvin posedã un alt ordin, un alt program. Nu ne referim la cel de oxigenare. Fiecare element al acestui corp fizic este simbolic ºi dincolo de acest simbolism trebuie sã vedem în fiecare element un personaj, un univers, entitãþi diferite ºi aceste entitãþi trebuie sã comunice. În mitologia greacã mesagerul zeilor este Mercur care este foarte aproape de Soare. Aceeaºi situaþie o întâlnim ºi în corpul fizic unde Soarele simbolizeazã inima, mobilitatea muºchilor cardiaci o reprezintã Mercur; deci, -prin intermediul acestor muºchi, -sângele opereazã o comunicare permanentã între organe. Spuneam în alt articol cã omul este o fiinþã ce trãieºte numai din comunicare sau vorbit, logoree ºi ce alte posibilitati mai are, mai ales în cazul în care s-au încarnat într-un Semn de Aer. Toate aceste organe aºa-zis digestive sunt numai o umbrã, un desen, un ceva pentru a deruta ºi detremina factorul de cunoaºtere, de deconspirare a unei realitãþi absolute. Sã nu uitãm cã avem de a face cu iluzii în alte iluzii. Vedem cã o astfel de situaþie a alimentaþiei devine nostimã sau condamnarea la cea mai gratuitã tragedie. Ce sã spunem? Suntem dupã cinci zile de pauzã, n-am introdus nimic în cavitatea bucalã ºi nici nu mã þin de pereþi sau ei de mine, ºi scriem aceste lucruri la modul coerent. Fumez Carpaþi ºi iau câte o picaturã de cafea. Cetãþeanul patriei materialiste ar fi la spital, deja deshidratat. Tot în aceasta pauzã eram când o frumoasã doamnã medic a exclamat suprinsã:”-Dar cum staþi cu glucoza?”. Asta-mi mai lipsea, sã mã observ cum stau cu locomotiva sau orice altceva printre care ºi glucoza... Astfel de medici hipnotizaþi pânã la handicapare trebuie sã menþinã sãnãtatea unei populaþii. Fãrã comentarii... Reluãm aceastã pauzã dupã 21 de zile, la care unii fac deja socoteala pe degetele pentru economia care se obþine. Mãcar dorinþele sã ne impulsioneze ºi “scopul scuzã mijloacele”. Despre iluziile acestea vom mai discuta mai pe larg la capitolul “lumea-interioarã sau mentalul. Câtã tevaturã ºi travaliu ca sã înþelegem cã nimic nu este întâmplãtor!... Articolul se adreseazã eltiºtilor mai avansaþi, deoarece ceilalþi, care descoperã întâmplãtor un prilej de a se ridica pe baricadele materialiste, îºi susþin tezele materialiste ºi ignorante. Îi asigurãm cã au perfectã dreptate, mãcar cu atât sã se mai liniºteascã, deºi suferinþa nu are nimic de a face cu 128

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

materialismul. Performanþã a iluziei în domeniul alimentar trebuie bine conºtientizatã, în lipsa ei alimentaþia naturalã n-are nici gust, nici merit. Mulþi ce au preluat aceastã alimentaþie ºi nu au participat la cursuri, au descoperit cã este o aberaþie. Scoatem în evidenþã cã nu este vorba, în esenþã, despre alimentaþie. Comunicarea vehiculatã în 17 este formalã, dar existentã, însã viaþa noastrã nu a fost niciodatã formalã. Prin cunoasterea realitãþii sau adevãrului ne putem elibera. Nu putem spune cã deºteptii nu cunosc atâtea adevãruri, numai cã nu prea sunt liberi, iar acest factor este o consecinþã negativã care contestã complet adevãrurile pe care le cunosc. Mai au de lucru, dar n-au ºi rãbdare; ce au în schimb -este totala soluþie a anesteziei. Deci, cunoaºterea acestor adevãruri aduce ceea ce se numeºte vibraþie. Aceasta este factorul sau laitmotivul lumii metafizicii. Cine este în stare sã manipuleze vibraþiile, este la fel ca ºi zeii. Cu toate acestea o manipulãm, dar nu suntem zei. Un om supãrat are vibraþii joase, faþã de unul vesel, care are vibraþii ceva mai mari. Manipularea vibraþiilor se referã la sensul pozitiv, benefic, frumos, paºnic. Aici aº vrea sã rãspund unor deºtepþi-patrioþi, care presupun cã aceasta ar da unor indivizi puteri nebãnuite, devenind un pericol pentru ceilaþi. N-au decât, dar dacã se putea, nu mai aºteptau de la mine sã deconspir lucrurile acestea. Deºtepþii-patrioþi trebuie sã recunoascã dacã nu cunosc, cã vibraþiile nu funcþioneazã în regimul negativ, fiindcã el corespunde automat cu vibraþiile joase; o astfel de logicã este la mintea oricãrui copil... 120 de miliarde de lei ne costã lunar prostia În fine, asimilaþia ºi dezasimilaþia sunt un eveniment în lumea iluziilor, totuºi prin el ne edificãm ºi ne definim pe ce lume ne aflãm. Ar fi firesc, admiþând cã asimilaþia ar duce la creºtere, ca omul sã mãnânce ºi sã creascã. Dacã introduce în el într-o lunã o cantitate de hranã corespunzãtoare greutãþii sale, trebuie sã iasã la pensie la aproximativ 60 de tone. Sã creascã, adicã sã trãiascã în apartamente, sã-ºi construiascã apoi case sau turnuri?! Nimeni nu se întreabã de ce ceea ce mâncãm se eliminã? Totuºi, prin aºa-zisã dezasimilaþie, procesul este atât de obiºnuit încât nu avem motive sã meditam asupra lui. Trãim într-o cuºcã, facem naveta între bucãtãrie ºi wc; într-un loc introducem, în altul 129

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

evacuãm. N-ar fi nici o problemã, treaba omului ce face în timpul liber, numai cã pentru a realiza distracþia aceasta îl costã la ora actualã în jur de 400 de mii lei, adicã salariul sãu pe douã luni. Probabil cã suntem atât de bine anesteziaþi, încât nu mai putem percepe de unde vine aceastã sãrãcie ºi boalã, suferinþã ºi prostie. Sã facem împreunã o simplã socotealã: cei 20 de milioane de locuitori trebuie sã plãteascã aproximativ 180 de miliarde lei pe lunã pentru a-ºi justifica wc-urile, dar dacã s-ar mânca normal, adicã natural, ar costa numai 60 de miliarde de lei. 120 de miliarde de lei ne costã lunar prostia. Nimeni nu este de vinã, decât fiecare!? Nu ne rãmâne decât sã muncim ºi iar sã muncim ºi ca toatã munca noastrã sã se ducã pe apa sâmbetei... Semipauza: echilibrul asimilaþie-dezasimilaþie În articolul “pauza-semipauza” am dezbãtut aspectele subtile ºi reale ale acestor realitãþi ale alimentaþiei, pentru cã trebuie, -în mod paradoxal, -sã mai introducem încã un coeficient de substanþã din mediu pentru ca între timp, corpul fizic sã devina apt de a recepta energiile cosmice. Semipauza este un paradox, cum sunt de altfel toate aceste aºa-zise “realitãþi biologice”: nici pauzã, dar nici mâcare. Trebuie sã avem un parametru care sã ne contureze soluþia. Acesta este dezasimilaþia. Cei care sunt deja în pauzã au constatat cã nu mai folosesc wc-ul pentru produsele grosiere. Dupã o pauzã de cel puþin un an, doi sau trei, depinde de fiecare, se poate manifestã ºi semipauza. Dupã o pauzã alimentarã, se va consuma în aºa fel încât sã nu aparã necesitatea wc-ului. Latura comicã este cã se poate. Preþul de cost este simbolic. Se poate mânca ºi normal într-o zi de aniversare, revelion, Paºti sau orice altã ocazie, dupã care se poate reveni la aceasta stare de ECHILIBRU. Evoluþia corpului fizic devine inerentã, apãrând regenerarea, mai ales pentru cei ce au vârste peste 30 de ani, fiindcã vârsta maximã în planul fizic, -ca parametru fizic ºi nu temporal, -este de 30 de ani. Cu aceastã imagine fireascã se poate trãi mii de ani, chiar dacã eºti nevoit sã ieºi pensie... În procesul trezirii, scoatem în evidenþã un alt aspect: prin revenirea la conºtiinþã, ne putem întreba dacã nu ne putem oare scuti de un asemenea ridicol total inutil, ºi de rezidurile pe care corpul fizic trebuie sã le elimine, aflate deja într-o stare de putrefacþie avansatã? 130

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Se poate, pentru cã evoluþia ne stã la îndemânã ºi este accesibilã oricarui om în general, iar în particular numai puþini vor avea o eliberare prin karma lor normalã. Ceilalþi, dacã nu vor recunoaºte gafele din vieþile anterioare, nu au cum sã-ºi permitã un asemenea lucru. Situaþia determinã ºi un factor de justiþie divinã în ZONA româneascã, în care se realizeazã iniþierea evoluþiei cosmice; depinde de români, care trebuie sã demonstreze realitatea vieþii pentru celelalte popoare, deoarece civilizaþia merge înainte, chiar dacã unii o descriu ca istorie. Civilizaþia este manifestarea cauzalitãþii ºi a creaþiei continue. Nici nu trebuie sã te grãbeºti, oricând ºi oriunde te poþi angaja în suita evoluþiei ºi a devenirii divine. MAREA OPERAÞIE COSMICÃ Mulþi vã întrebaþi de ce aceastã alimentaþie denaturatã este atât de generalizatã, încât nimãnui nu-i trece prin cap cã se poate altfel? ªtim cã nimic nu este întâmplãtor în univers; nu trebuie sã vedem în aceastã alimentaþie denaturatã un factor rãu; ea a avut rolul sãu, însã pentru aceastã epocã se autodesfiinþeazã. Totul începe din epoca lemurianã, -nu intrãm prea mult în amãnunte;în ansamblu, oamenii nu aveau atunci corp fizic. Trebuie precizat, pentru a nu ne speria, cã atunci când visãm, nu folosim corpul fizic ºi ne simþim teribil de bine. În procesul de evoluþie urmeazã realizarea dimensiunii fizice a corpului, ceea ce implicã o situaþie deosebitã pentru evoluþie, adicã realizarea unui plan iluzoriu, care sã permitã o modelare mai uºoarã ºi mai complexã a suitei de existenþã universalã. Planul fizic este o iluzie; tot ce se produce în el nu este adevãrat ºi nu poate afecta evoluþia. În perioada amintitã omul era întreg, cele douã polaritãþi yin ºi yang coexistau în armonie, acest echilibru nefiind necesar ºi neputând genera dinamica unui sistem. Acesta este primul Adam sau omul primordial din Biblie. Putem urmãri prin intermediul Astrologiei toate acestea. Lemuria corespunde cu Casa IV sau Cancerul, miºcarea pe tema fundamentalã executându-se în sensul acelor de ceasornic, la trecerea de la Constelaþia Cancerului spre Gemeni se produce marea operaþie: separarea corpului în douã corpuri diferite, unul 131

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

dominant, -din punct de vedere energetic,- yang -bãrbatul ºi unul dominant yin -femeia. Isus menþioneazã: “când doi va ajunge unul, iata Omul”, ceea ce ne aminteºte de originea divinã. Aceasta nu însemnã sã amestecãm cele douã corpuri pentru a obþine unul, ci trebuie sã ne obiºnuim cã nu avem un singur corp, ci douã, tot aºa cum avem douã mâini, doi ochi, douã urechi, douã picioare... Realizarea corpului fizic, împreunã cu separarea despre care am vorbit, a necesitat o situaþie particularã: administrarea unui anestezic, pentru ca pacientul sã stea cuminte pe masa de operaþie. Istoria se continuã, dupã Gemeni urmând Taurul. În Biblie se spun multe date, chiar ºi amãnunte în aceastã privinþã, precum cã sclavii aveau cirezi de vite ºi puteau mânca carne pe saturate. Într-adevãr, printr-un acord cu spiritul-grup al animalelor, acesta era de acord ca Omul sã consume partea fizicã a animalelor pentru obþinerea unei intoxicaþii masive echivalentã stãrii de anstezie, sau de uitare pentru moment a originii sale divine. Este ceea ce numim epoca viþelului de aur. Urmeazã în program constelaþia Berbecului, Semn Cardinal, unde se produce o continuare a scenariului cosmic. Aici apare Moise, care reduce raþia de carne la un berbec, având loc o compensare prin revenirea la realitatea lucrurilor. În Vechiul Testament acest personaj este prezentat ca violent ºi neiertãtor. Mai departe, apare Isus, care vine cu doi peºti (este vorba de Constelaþia Peºtilor, Casa XII a tradiþiilor, rãzboaielor ºi surghiunului). Alimentaþia este redusã ºi mai mult, compensarea constând în trezirea spiritualã; Isus vine cu pacea, cu iubirea, cu iertarea, prin recunoaºtere. Noul Testament sau Evanghelia din greceºte înseamn㠓VESTE BUNà ÎÞI ADUC”, numai cã foarte puþini au înþeles vestea, asteptând mai mult bunul, binele, beneficiul... Evenimentele din Galileia se reiau în Zona Carpaþilor Suntem la trecerea între Peºti ºi Vãrsãtor, unde se terminã meniul anesteziei. Cei care vor intra în acest Canaan se întorc la Tatãl, la realitatea cosmicã, identificându-se cu natura absolutã, cu viaþa vesnicã ºi creatoare. Am dat acest exemplu prin Astrologie, deoarece un eveniment atât de paradoxal este mai uºor de urmãrit ºi de justificat în acest fel. În aceeaºi ordine de idei, am explicat de ce oamenii trebuie sã mãnânce în mod denaturat. 132

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Evenimentele din Galileia se reiau în Zona Carpaþilor, o þarã extrem de bogatã, pregãtitã pentru trezire, revenire ºi recunoaºtere. Alimentaþia naturalã nu este doar tinã, ci sugestia pentru o realitate incomesurabilã, chiar ºi pentru eltiºtii care sunt asemãnãtori primilor creºtini. Isus se adresa apostolilor la plecarea Sa: “vã trimit în gura lupilor”. Deconspirarea metaforei “lupii” este simplã, aceºtia sunt: egoismul, orgoliul, trufia, îngâmfarea, boala, ingnoranþa... lista “lupilor” ar putea continua...Într-o lege de anul trecut de Paºti, lupul a fost declarat monument al naturii, omorârea sa implicând executarea câtorva ani de detenþie, dar niciodatã nu s-a promulgat o lege prin care sacrificarea mielului sã conducã la o situaþie similarã. Unde dai ºi unde doare?! Ucidem fiinþe vii pentru a hrãni o altã fiinþã!... În mare, operaþia s-a finalizat. Nimeni nu este obligat la un contract cu evoluþia, treaba fiecãruia dacã vrea sã sufere. Ceea ce doresc sã scot în evidenþã, este cã nimeni nu are voie sã conteste libertatea fratelui sãu, el poate în schimb sã-ºi administreze orice rãu, nici o lege nu-l poate oprit sau interzice acest drept, dar nu trebuie sã afecteze sub nici o formã pe cel de lângã el. În aceastã categorie intrã situaþia tragediei copiilor, care sunt obligaþi sã consume cadavre. Ucidem fiinþe vii pentru a hrãni o altã fiinþã!...Este dincolo de orice primitivism. Spiritul-grup al animalelor ºi-a onorat deja contractul ºi nu mai acceptã asasinarea acestor entitãþi ce au dreptul la viaþã ºi la evoluþie. Ieri vedeam o fermã cu mii de porci care nu mai aveau ce mânca din cauza situaþiei financiare- se spune, nu bãnuim ce se întâmplã în realitate... Sã nu uitãm cã, pentru a îngrãºa un porc sunt necesare 40 de kg de porumb sau grâu pentru ca el sã creascã doar cu un kg!... Pe de altã parte, aceastã cantitate de grâu ar fi suficientã unui consumator de alimentaþie naturalã pe parcursul unui an. Omul nu trãieºte numai din grâu, dar acesta predominã în alimentaþia naturala. Tot aici aº dori sã amintesc denumirea elementului cel mai complex din nutriþie, enzima, care în mod întâmplãtor se apropie de numele dat turtelor de cãtre vechii evrei: azime. Referindu-ne puþin la azime, pe care le folosim ºi noi, vom aminti reþeta datã de Isus:”vei avea nevoie de Spiritul Aerului, de Spiritul Luminii ºi spiritul Apei”; din grâu mãcinat uºor, împreunã cu tãrâþe cu tot, bine înmuiat în apã, lãsat la aer ºi în soare sã se 133

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

usuce, iatã pâinea pe care ne-a dat-o Tatãl. Recunoaºterea- calea spre înþelepciune ºi tinereþe Pentru moment 17 dedicã trei litere procesului de ieºire din operaþie. Acest proces este mai complex ºi, tocmai de aceea, vom continua în celelalte litere, pentru a uºura mãsurile ºi drumul celor care se tot chinuiesc cu yoga, cu “martorii lui Iehova” sau cu Baha’i. Pentru ceea ce ne-am propus este necesarã ºi utilã cunoaºterea Astrologiei; ea indicã sensul general, cultura de sine. Ca ºi alte ºtiinþe insuficient cunoscute ºi practicate, ea mai este, din pãcate, surghiunitã ºi astãzi. Trebuie sã ºtim cine suntem cu adevãrat, nu în mod figurativ.Va urma cunoaºterea sau mai bine spus recunoaºterea legilor, unde ne vom opri mai mult, acordând fiecãreia din cele ºapte spaþiul unei litere de revistã. Dupã cum vedem, Elta nu este un personaj mistic sau impresionant, ea este numele unei Universitãþi, a unui centru de studii ºi de cercetãri în mod fizic ºi metafizic. Aceste din urmã douã noþiuni constituie monada realitãþii absolute. Deþinem destule probe, la care nimeni nu are acces în mod plãcut ºi gratuit. Ceea ce ne solicitã aceasta, este multã colaborare din partea celor ce sunt alãturi de Elta. Vom reveni în detaliu asupra acestui subiect, pentru a înþelege de ce minciuna te face pentru moment fericit, iar adevãrul determinã de la bun început o suferinþã aparentã, sacrificii, dar, în cele din urmã, cerurile se deschid. Alimentaþia, aºa cum reiese din cele trei litere de pânã acum, este determinantã în procesul iniþierii. Când am abordat-o atât de atent, nu m-am jucat ºi nici n-am glumit. În aceeaºi ordine de idei, vom vedea în jurul nostru mulþi care nu vor avea acces la ea, fãrã sã-i împiedice nimeni. Ei îºi vor purta în continuare bolile ºi bãtrâneþile, alãturi de ei fiind tinerii ºi întelepþii, frumoºii ºi puternicii care n-au fãcut nimic altceva decât sã recunoascã cunoaºterea ce i-a eliberat. Primii nu sunt condamnaþi, dar recunoºterea nu este o afirmaþie. Menirea Eltei-Universitate este sã fie alãturi de ei pentru a-i ajuta sã revinã, sã elucideze termenul de recunoaºtere. Problemele pe care le întâmpinãm provin de la o parte din cei ce sunt nerecunoscãtori, care nu se limiteazã la ei înºiºi ºi fac tot posibilul sã-i împiedice pe cei care-ºi doresc propria viaþã. Toate sunt materialiste: statul, instituþiile, religiile, cultura; ele menþin un genocid, fãrã sã miºte un deget pentru ieºirea din situaþia 134

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

criticã a suferinþei gratuite a milioanelor de oameni. Al cui adept ar trebui sã fim, dacã nu al propriei vieþi? Aºa cum am mai spus, nimeni -nici statul, nici religia sau cine o mai fi -nu poate sã te opreascã sã-þi vezi de calea ta, fie ea suferinþã sau fericire. Dacã ni se pare cã o literã de revistã costã totuºi cam mult, sã ne gândim cã ea ar fi trebuit sã coste ºi mai mult, deoarece acela care o cumpãrã participã în mod automat la posibilitatea tipãriri revistelor, pentru ca ºi alþii care au o nevoie stringentã, imediatã, sã poate avea acces la ele. În altã ordine de idei, preþul de cinci mii sau în viitorul apropiat zece mii de lei aduce o economie chiar în luna respectivã, dar adevãrata economie este surâsul ºi ieºirea la luminã. Medicamentele dispar, împreunã cu suferinþa, posibilitãþile de muncã devin mai bogate, dispãrând starea de obosealã ºi somnul prelungit. 17-C este revista ce posedã posibilitatea unicã de a recompensa pe cel care a cumpãrat-o, ea oferind o acþiune pentru a fi acþionar la viaþã. Ce trebuie? Bun-simþ. Am specificat deja cã nu este nevoie de sacrificii, de rugãciuni sau de ritualuri ciudate. Acesta constituie un punct în care mulþi se blocheazã, lovinduse zdravãn. Cei în cauzã se gândesc sã devinã adepþii ElteiUniversitate, neavând destulã minte sã înþeleagã la ce se referã recunoaºterea. Ei uitã cã este vorba în primul ºi în primul rând de propria lor viaþã. Al cui adept ar trebui sã fim, dacã nu al propriei vieþi? Iresponsabilitatea ne face sã ne simþim bine; în preajma unei fripturi în sânge cu cartofi prãjiti ºi macaroane, dulciuri preparate cu zahãr, pâine, ciorbe bine fierte, nu ne mai gândim la consecinþe. Pentru moment ne simþim bine. Dar de ce sã o ascundem? Fiecare ºtim prin ce am trecut. Costul alimentelor fiind mereu mai mare, chiar dacã am avea bani, tot pe mâncare i-am arunca, ca apoi mâncarea sã ne arunce, la rândul ei, într-o groapã, care ºi ea ajuns sã preþuiascã mereu mai mult... “Numai cine ºtie sã moarã, va descoperi viaþa” -se referã la renunþarea totalã la ignoranþã ºi la necredinþã. Dacã acestea vor muri, vom descoperi viaþa în cele mai mãreþe taine ce sunt mereu alãturi de noi. Spunând acestea, ne facem datoria, aºa cum ºi alþii ºi-au fãcut-o faþã de noi, pentru cã nu poþi primi ceea ce nu poþi da altora, nu poþi reþine numai faþã de tine darurile acestea... Cei care vor ajuta Elta-Universitate cu gestul minim de a da pentru a primi, devin din capul locului prieteni ai omului. CINE 135

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

AJUTà UMANITATEA, ACEASTA ÎI VA FI RECUNOSCÃTOARE. Aceste “cãrþi albe” nu vor fi afectate de vibraþiile materialiste prin expunerea lor pe tarabe; de aceea, abonamentele sau solicitarea colecþiei 17 la lectori sunt mai indicate. Banii vor fi investiþi pentru obþinerea de utilaje în scopul redactãrii cãrþilor. Deasemenea, putem pune bazele saloanelor de alimentaþie naturistã, înfiinþa cantine pentru sãraci, pentru ca ºi ei sã poatã descoperi cã se poate trãi, chiar cu puþin. Un alt proiect al nostru, mai vechi, se numeºte “Casa-Vieþii”. Refãcuþi aici, bãtrânii se vor întoarce acasã ruºinaþi, convinºi cã se poate ºi cã viaþa meritã totul. Nu avem timp ºi nici pasiunea de a face averi, cu toate cã ispita este aºa de surâzãtoare. Este mult de lucru, fiindcã viaþa este ºi mai multã, sunt atâþia oameni care nu ºtiu, nu din cauzã cã nu ar vrea. Asistenþa noastrã este gratuitã pentru toþi, urmeazã doar un simplu gest de bun simþ ºi curajul de a-þi alege singur viaþa. Rãmâne sã ne întâlnim în celelalte litere, pentru a ne continua drumul, ce devine încetul cu încetul Calea...

136

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

REALITATE-MENTALITATE-REALITATEA Tematica acestui numãr este adresatã celor responsabili. În literele “A” ºi “B” am discutat deja despre procesul individualizãrii. Realitatea o presupunem a fi suma experienþelor senzoriale; însã aceastã percepere este contrarã adevãrului ºi armoniei universale. De aici decurg distorsiunile valorilor ºi ale existenþei noastre. Ne întrebãm retoric, ceea ce ne confirmã faptul cã nu dorim încã un rãspuns. Rãspunsurile ne-ar descalifica. Este oare posibil sã ne gândim la sãnãtate ºi sã ajungem la boalã? Sã ne gândim la fericire ºi sã ajungem exact la nefericire ? Suntem în adâncurile întunericului ºi nefericirii noastre, abandonându-ne ºi lãsându-ne pradã unei descurajãri. Frica se instaureazã în viaþã ºi în existenþã. Declarãm pe acest fond alimentaþia ca factor principal al responsabilitãþii. Ea nu poate construi singurã acest edificiu al sãnãtãþii, fãrã cadrul creat de mentalitate. Din capul locului educaþia calificã cetãþenii prin stabilirea unei metode de cunoaºtere de tip materialist. Fixarea unor limite pentru memorie a blocat imaginaþia, aceasta la rândul ei intuiþia, iar mai departe s-a ajuns la un traseu ce nu duce nicãieri. Ne agãþãm de o realitate care nu se poate agãþa de nimic, încercãm sã o ancorãm din rãsputeri, prin inocularea mentalitãþii cu tipare ºi rãmânem cu speranþele...Între timp apare starea de devitalizare rezultatã în urma unei alimentaþii lipsite de norme ºtiinþifice. Cu toate cã batem toba în privinþa alimentaþiei ºtiinþifice, experienþa aratã cã în goana dupã senzaþional, însãºi ºtiinþa s-a descalificat. Acceptãm teoria cât de cât logicã a ºtiinþei, dar în practicã ne situãm la nivelul indiferenþei ºi obiºnuinþei. În învãþãmânt nu se pune accent pe aplicabilitatea studiilor ºi cursurilor; tot ce se predã se aruncã unor tineri care sunt nevoiþi sã accepte. Nu discutãm aici cazul premeditãrii mentalitãþii, susþinutã de diferite instituþii (vezi interese), deoarece nici o instituþie nu te poate obliga sã te otrãveºti. Cu toate acestea, ne situãm într-o naivitate liberã ce denotã lipsa de libertate. Termenul de mentalitate este apropiat celui de mental, despre care nu se suflã un cuvânt. Mentalul fiind posibilitatea realitãþii absolute, el determinã sensul cunoaºterii din lumea interioarã spre cea exterioarã. Accesul la lumea interioarã este însã blocat, desfiinþat, materialismul având toate motivele de a genera aceastã situaþie, 137

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

în caz contrar neputându-se menþine la nivelul unei posibilitãþi viabile. Materialismul nu poate genera nici un fel de presiune asupra existenþei ºi a entitãþilor. Revenim ºi direcþionãm cursul aserþiunii noastre spre alt aspect al mentalitãþii. Mulþi care citesc aceste rânduri, ca sã fie siguri cã au verificat misticismul ºi lipsa de educaþie a autorului, sunt convinºi chiar înainte de experienþã ºi verificare proprie?! Din capul locului au tot dreptul sã critice, sã aducã orice argumente pentru a-ºi susþine acuzele. Este vorba de o alternativã, haideþi sã-i spunem o teorie, ce trebuie cunoscutã, înainte de a fi acceptatã sau combãtutã. Pînã aici este logic ºi firesc. Dar aceastã alternativã este susþinutã de fapte, de rezultate care îi confirmã valabilitatea. Cu toate acestea, cei mai mulþi o criticã, susþinând cã este doar o aberaþie, un sistem sectar, o impunere a unor valori inumane, un pericol public ºi aºa mai departe... Sã vedem care sunt teoriile lor, ce valabilitate au? Iresponsabilitatea nu este o justificare, nemulþumirea lor provine de la manifestarea unui orgoliu. Ai ceva mai bun? Suntem întru totul de acord cu cei care, în vigilenþa lor, vor sã apere cuceririle ºtiinþei ºi a patrimoniului societãþii umane. Situaþia este extrem de criticã ºi de aceea considerãm cã orice împotrivire trebuie susþinutã de o alternativã mai bunã decât cea care este acuzatã acum atât de vehement. Din contrã, toþi aceºti eroi întrebaþi “ai ceva mai bun?”,-rãmân în tãcere. În acest suspans, tãcerea aceasta este glasul întunericului, al frustrãrilor, al incompetenþei, al ignoranþei iresponsabile. Dupã ºapte ani de existenþã a Eltei-Universitate am obþinut rezultate care ne-au uimit ºi pe noi. În altã ordine de idei am cãutat, am aºteptat sã gãsim o instituþie cu un obiect similar de activitate, pentru a încerca o colaborare, un schimb de idei sau ceva mai bun decât ceea ce am calificat noi prin fapte, rezultate, note, informaþii... deosebite. Nici acest aspect nu s-a arãtat, n-am gãsit nici o altã instituþie, cât de cât apropiatã de Elta, care sã aibã în vedere asemenea lucruri. Din partea materialismului nu este relevant nici un aspect, am cercetat îndeaproape ºi am verificat în cultura orientalã. În mod surprinzãtor, nici ei nu se prea disting în privinþa normelor alimentare, în autoeducaþie, în recunoaºtere-cunoaºtere, în 138

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

energia cosmicã prin experienþa eroticului... n-am gãsit nimic despre scris, despre jurnal. Foarte multe din aceste aspecte le regãsim sub metafore ºi alegorii în Biblie, în Vede ºi în Coran, dar sunt atât de cifrate ºi preoþii nu le mai pot sesiza; pe de altã parte normele canonice ºi dogmatica interzic perceperea personalã a adevãrurilor pe care le preiau din texte sub formã metaforicã, de neînþeles pentru credinciosul de rând. Adevãrul -manifestarea sãnãtãþii Dupã cum spuneam, nimeni nu s-a arãtat mai deºtept, mai în stare sã aducã o alternativã mai bunã decât cea prin care Elta se detaºeazã atât de clar ºi culmea atât de solitarã pe acest fond al cunoaºterii antetemporal, memorialistic, senzorial, tradiþional, în consecinþã generator al unor grave consecinþe. În concluzie, situaþia este de naturã dezastruoasã. Le cerem imperios celor ce se opun acestor lucruri sã tacã pur ºi simplu. În caz contrar, trebuie sã-ºi asume premeditarea, proliferarea genocidului ºi distrugerea societãþii umane de dragul unor orgolii puerile. Revenim ºi ne asumãm responsabilitatea, dar nu în sensul paternitãþii, dorim sã atragem atenþia în mod insistent ºi acut, cã problematica nu va putea fi înþeleasã prin simpla citire sau conversaþie. Perceperea realitãþii este o primã ºi absolutã normã, fiind generatã de ieºirea din starea de anestezie. Adevãrul este manifestarea sãnãtãþii, iar ignoranþa -fireascã minciunii. Nu este civilizat sã defineºti pe cineva ca mincinos, dar atât timp cât este bolnav, el se aflã deja într-o stare de distorsiune, nu va percepe elementele esenþiale ºi de anvergurã ale realitãþii cosmice. Inutil sã mai vorbim despre alimentaþie atâta timp cât constatãm persistenþa unui ZID menþinut între sãnãtate ºi boalã; ºi noi ºi ceilalþi ne lovim de acest perete, fãrã sã putem fi în stare sã comunicãm, cel mult ne auzim pe noi înºine. Deteriorarea vieþii prin astfel de consecinþe este un semnal permanent în privinþa stãrii de fapt a cunoaºterii ºi evoluþiei societãþii umane. Consecinþele sunt un “factor de piaþã”, ca sã spunem în termeni la modã; piaþa regleazã oferta prin cerere. Informaþia existã prin ceea ce scriem deja. Consecinþele nu trebuiesc comentate prea mult, ele devenind de la o zi la alta mai aspre, aspectul fiind valabil ºi pentru celelalte state. Bogaþia materialã nu este o rezolvare, nici singurã bogaþia spiritualã. Împreunã în monadã, ele vor determina dinamica ºi viabilitatea unor posibilitãþi. 139

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Datoria -motorul dinamicii Suntem înaintea devenirii unei civilizaþii faþã de care nu ne putem pronunþa în toata realitatea sa, modestia cunoaºterii ne indicã sã nu o luãm înainte, prin utopii sau scenarii. Ne aflãm într-o conjuncturã nevralgicã, în care nici Academia, instituþiile de cercetãri sau religiile nu sunt capabile de a iniþia o alternativã viabilã ºi accesibilã tuturor oamenilor de pe acestã planetã. Aceste cuvinte dramatice nu constituie afirmaþii, ci însãºi vocea consecinþelor actuale. Disperarea ºi proliferarea mediilor primitive, a metodelor de corupþie nu sunt sub nici o formã o rezolvare, ci o accentuare a ignoranþei ºtiinþei, religiei, culturii... toate fiind sub aripa materialismului. Alimentaþia fiind prima iniþiere într-un domeniu vital al responsabilãþii, ea va determina ieºirea din anestezie. Limita de colapsare nu este prea departe. În cei ºapte ani de activitate mii ºi mii de oameni au descoperit ºi au regãsit soluþia la Elta printrun minim curaj, revenind la sãnãtate, la moderaþie, la încredere ºi la regenerarea vieþii biologice ºi sociale. Aceste norme sunt pentru mulþi utopii sau aberaþii. De ce? Fiindcã astfel de fiinþe sunt purtate de colo-colo de referinþe pesimiste, de lipsa curajului ºi a demnitãþii, în urma unei ignoranþe acceptate ºi a unor orgolii criminale. Putem spune cã ne-am fãcut datoria. Am putea sã ne retragem într-un loc liniºtit, unde sã realizãm circuitul holistic al existenþei ºi sã aºteptãm ca milioane ºi milioane de fiinþe sã moarã pe treptele materialismului. Dar nu. Datoria nu se terminã niciodatã, fiind factorul motor al dinamicii existenþei ºi atunci nu mai existã limite. Mentalitatea fiind o normã a sumei experienþei antetemporale, ea nu trebuie scoasã în evidenþã prea mult. Zidul se va menþine atât timp cât instituþiile, ritualurile, obiºnuinþele, tradiþiile nu se vor limita la aspectele istorice. Mentalitatea face parte dintr-un sistem de educaþie materialist, fiind coeficientul sau parametrul tragediei umane la modul gratuit ºi primitiv. Nu trebuie sã accepþi, ci sã alegi Consecinþele nu discutã, nu acceptã justificãri, comentarii sau replici de genul: “n-am ºtiut” sau ”n-am vrut”. Ne facem datoria de a exprima experienþa noastrã, de a canalizãm o informaþie accesibilã, ce nu solicitã rugãciuni sau mantre, sacrificii sau suferinþe. BUNUL SIMÞ stã la baza normalitãþii în toate 140

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

dimensiunile sociale. Nu trebuie sã accepþi, ci sã alegi; acceptarea este determinatã, pe când alegerea este relevantã, acceptarea e o singurã datã, pe când alegerea este o continuã experienþã. Prin aceasta din urmã putem analiza pentru a atinge cotele sinteticului. Alimentaþia este subiectul acoperit de ignoranþã la ora actualã, fiind sursa unor pericole agravante. Nu e tragic, dar menþinerea ºi apãrarea în mod premeditat a unor norme ce asigurã proliferarea ignoranþei sunt mai mult decât tragice, ele inducând în eroare, printr-o falsã certificare ºi certitudine. Aceastã CARTE ALBÃ va continua în termenii sinceritãþii ºi simplitãþii, într-mod accesibil, vizând deconspirarea adevãrurilor metaforizate din textele sacre. Atragem atenþia cã ele nu pot fi percepute în starea de anestezie indusã de alimentaþia denaturatã, care este toxicã, ºI inoperantã în plan biologic. Mentalitatea este curajul fricii, al leneviei ºi al necredinþei, ea va sacrifica milioanele de naivi ce rãmân cu gura cãscatã la teorii, nebãnuind cã flatarea lor îi va conduce un gest necugetat de suferinþã, fãrã întoarcere ºi fãrã nici un drept de apel.

141

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

DE LA TINà LA PLACEBO Viaþa este un vis, unii spun cã este o sugestie. Isus ºi nu numai El folosea metoda poziþionãrii unei fãrâme de tinã pe fruntea celui care îi cerea ajutorul, acest gest sugerând necredinciosului credinþã. Fiind o manifestare, boala, -care este o sugestie negativã,- solicitã o sugestie pozitivã pentru a echilibrarea circulaþiei energiei ºi a curentilor astrali. Am definit în câteva cuvinte cadrul în care funcþioneazã sugestia morþii sau a vieþii. Viaþa existã, dar orice sugestie am utiliza, reversul ei nu existã. Mai aproape de zilele noastre, senior Placebo, un medic iberic revine asupra implementãrii tratamentului alopatic. De data aceasta, medicamentul, -de fapt o tinã,- nu se mai punea pe frunte, ci se administra pe cale bucalã sau prin injecþii. Se cunoaºte efectul psihologic al injecþiei asupra pacienþilor: ei renunþã de fricã la tratament. În lazarete majoritatea bolnavilor erau bãtuþi pânã renunþau la mofturile lor, deoarece se considera cã boala se produce din lene. Fãrã comentarii...Tina sau efectul Placebo sunt acelaºi lucru. Civilizaþia se aparã cu ceea ce este împotriva ei Rãul nu vine niciodatã singur, la fel ºi boala. Educaþiei trebuie sã i se acorde un rol hotãrâtor. Ce sã înþelegem din toate minunile unei civilizaþii ce se aparã cu ceea ce este împotriva ei? Vedem cã alimentaþia denaturatã denatureazã, nu este un joc de cuvinte, ci unul al ironiei sorþii. Denaturarea constã într-o ameþeala, beþie, reþinere, ignoranþã, sau într-un cuvânt: anestezie. Corpul fizic are o calitatea în dezavantajul sãu: adaptabilitatea, (despre acestea am vorbit deja în detaliu la articolul “Asimilaþia ºi dezasimilaþia”). O durere continuã dupã un timp nu mai este resimþitã, este ceea ce numim un factor stresant. Astãzi nu ne mai putem imagina cã cineva batrân poate fi sãnãtos, bãtrâneþea însãºi fiind suma bolilor. Devitalizarea masivã este condamnarea la moarte a corpului fizic. Ceea ce realizãm aici este un discurs despre medicina, ºi deopotrivã despre alimentaþie, dar fãrã sã discutam despre reþete. Nu este vorba aici de boala sau suferinþã, ci de ignorarea unor norme elementare. Filosofia medicinii nu se preda la nici o facultate de resort. Educaþia, cunoaºterea, experienþa, bunul-simþ al vieþii trimit în orice moment semnale despre un act anormal, 142

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

despre o încãlcare a unor legi simple ºi totuºi esenþiale. Cu toate acestea, trecem peste asemenea semnale, preluând acest mod de existenþã. Medicii, odatã angajaþi în procesul de specializare, nu mai au timp pentru speculaþii; acceptând un tratament sau o metodã sunt direcþionaþi sã ducã mai departe aceste consecinþele dramatice. Lipsa de logicã se reflectã în primul rând asupra medicinii ºi apoi asupra situaþiei generale a civilizaþiei. Unde dai ºi unde crapã?! Boala este o manifestare, un rezultat sau o consecinþã. Se dã vina pe bacterii sau pe viruºi, dar nu se þine seama cã o formã de viaþã nu poate fi împotriva vieþii; o logicã simplã ºi la îndemâna oricui ne-ar putea edifica: ne-am putea oare împrieteni cu alþi oameni, iar aceºtia sã ne distrugã? Noi distrugem aceste bacterii ºi viruºi, lãsând corpul fizic fãrã autoapãrare. Cunoaºterea este dinamica educaþiei; mii de eltiºti s-au însãnãtoºit, fãrã sã facem cursuri de medicinã sau sã susþinem teze de specialitate. Din însãºi revenirea asupra normelor elementare de existenþã a decurs ritmul firesc ºi normal. În acþiunea directã, ne concentrãm asupra manifestãrii, rezultând ceea ce descriem cu replica popular㠓unde dai ºi unde crapã”?! Medicul este în realitate un pedagog, un educator, un instructor, un supraveghetor, un pãrinte, dar la ora actualã ºi-a pierdut aceste calitãþi. Nici efectul Placebo nu mai funcþioneazã, la fel ca în povestea cu ciobanul care, pentru a se distra ºi probabil de plictisealã, strigã cã vine lupul, iar la venirea sãtenilor, aceºtia din urmã constatã cã au fost pãcãliþi. Mai departe, ei nu l-au mai luat în serios, în schimb l-a luat lupul... Astãzi punem lupii sã fie ciobani, pentru cã oi sunt destule, dar în loc sã fie mâncate, acestea au bunul simþ sã moarã. Tertipurile din medicinã, nu pot înlocui cunoaºterea ºi credinþa. Asocierea celor douã cuvinte nu este întâmplãtoare, în realitate ele fiind unul ºi acelaºi. Pentru a atenua conotaþia religioasã, folosim termenul mai civil de cunoaºtere. Teama de a nu ieºi din cadrul impus Învãþarea prin acumulare nu este o metodã. Se produce automat efectul de antetemporalitate, cumulat cu orgoliul descoperirii ºi astfel procesul de cunoaºtere prin experienþa proprie este blocat. Astãzi marea majoritate a oamenilor nu trãiesc în prezent. 143

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

Ei suferã de o teamã continuã ºi o fricã de viitor, se retrag în trecut, în tradiþii ºi în nostalgii. De astãzi încolo, cunoaºterea trebuie particularizatã, pentru ca ea sã fie adaptabilã vieþii individuale, pentru cã nu putem trãi prin generalitãþi. ªcolile au nevoie de o strategie în aceastã privinþã, pe care noi o considerãm stringentã ºi de extremã utilitate. Metoda noastrã în cursurile Eltei este de a se învãþa sã învãþãm. Starea s-a generalizat din cauza normelor fixate la nivel general, se practicã aceleaºi tratamente la grupuri mari de pacienþi, rezultatele se analizeazã în mod general ºi totuºi în fiecare caz sunt nuanþe, particularitãþi, dar cine mai are timp sã le analizeze? Numai pacientul. Dar acesta este deja predispus sã le ignore, din teama de a nu ieºi din cadrul tratamentului acceptat ºi impus. Totuºi, ceea ce cunosc oamenii despre viaþã este împotriva vieþii, sunt lucruri care se vãd ºi se suferã, dar cu toate acestea nu ies din rând. Noul este luat în derâdere ºi definit ca ceva ridicol. De ce? Din lipsã de maturitate coroboratã cu complexele de inferioritate, generând norme educaþionale ºi moºteniri catastrofice. În majoritatea religiilor se spune cã prin suferinþã se eleveazã spiritualitatea. Termenul de suferinþã este luat ad literam, fãcânduse abstracþie de sensul subtil ºi real. Rezultatul este deopotrivã comic ºi tragic, ducând la pierderea iremediabilã a credinþei. Poate cã acesta este scopul, având exemplul preoþilor. Situaþia este similarã în medicinã, medicii în cercetãrile lor confundã efectele fine cu cauzele, ceea ce determinã o tragedie ºi pierderea controlului asupra sãnãtãþii populaþiei. Situaþia este premeditatã ºi menþinutã aºa de nivele oficiale, cu toate consecinþele ce o contrazic. Douã palme mistice ºi începe credinþa Ce se poate face pentru realizarea sãnãtãþii? Dacã am lua fiecare gafã, durere în serios, ºi am analiza factorii ce au stat la baza ei, s-ar ajunge într-un fel la adevãr. Scoatem în evidenþã cã nu trebuie sã fii savant pentru a încerca sã modelezi pas cu pas realitatea. Prin pipãit, chiar orbeºte ºi tot se poate ajunge la luminã. Despre metoda aceasta am mai vorbit. Trebuie doar bun simþ ºi curaj pentru a renunþa la ceea ce determinã rãul. O mâncare de fasole bine dreasã cu dafin, asortatã cu câþiva cârnãciori produce dureri stomacale, digestive, o gura amarã, o stare de 144

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

lentoare, somnolenþã ºi respiraþie greoaie. Renunþarea nu este la îndemâna oricui, chiar dupã ce s-a convins. În plan mental se înþepeneºte starea de suferinþã. La renunþare se referã Invãþãtorii ºi Maeºtrii când afirmã cã prin suferinþa sufletului, evolueazã spiritul. Dar mai repede acceptãm autoflagelãri, douã palme mistice decât sã renunþãm la mâncarea de fasole. Incredibil, dar aºa începe credinþa. Bunul simþ este apanajul eroilor, nu a cetãþenilor ce sunt închiºi într-o cetate ºi apoi în morminte. Mâncarea este tot o tinã, noi credem cã prin ea trãim, iar dacã nu ingurgitãm, murim.”Facã-se voia Ta, Doamne”, cuvintele au puterea divinã, indiferent de rezonanþa care le-o acordam. În starea de anestezie este dificil sã analizezi, sã iei o decizie, sã ai discernãmânt. Prin alimentaþia naturalã spiritul se trezeºte, evadând din starea de beþie, lenevie, ignoranþã, aducându-ºi aminte de responsabilitate. Oamenii sunt pregãtiþi, fie în bine, fie în rãu, rãmâne sã decidã ce aleg. Binele ºi rãul formeazã o monadã, cele douã constituind polaritãþile ei. Divinitatea în manifestare are dreptul de a oscila, dar ºi de a reglementa armonia. Una fãrã cealaltã nu pot exista, armonizarea fiind factorul dinamic, reliefarea manifestãrii. Prin armonie rezultã pacea, sãnãtatea, civilizaþia. Anticiparea logicã a evenimentelor determinã controlul lor. Da, este posibil, depinde numai de curajul nostru de a ne alege un sens. Dupã noi acest lucru este firesc ºi la îndemâna oricui. Trebuie doar sã realizãm minimum de observaþie ºi de curaj, sã renunþãm la tot ce produce ºi menþine rãul, apoi se poate reveni la rãul tradiþional, la suferinþa patrioticã.

145

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

PSIHOLOGIA ALIMENTAÞIEI Alimentaþia, masa, mâncarea se confundã cu relaþiile sociale. La ora mesei, în þãrile civilizate toatã lumea populeazã restaurantele. Spunem ca le da mâna sã ia masa în oraº. Pe de altã parte, familiile cu un copil-doi mãnâncã aproape singuri în spatele perdelelor, într-o camerã rudimentarã, cu gesturi primitive, fãrã nici un fel de ambianþã, dialogurile fiind deja ridicole, deoarece se ºtie deja mai mult decât este nevoie. Fiecare mãnâncã cu zgomot, chiar ridicându-ºi farfuria mai aproape de gurã pentru a se scurta naveta furculiþei. Se consumã multã pâine. Într-un mediu civilizat sunt multe flori, festiv, armonie, muzicã discretã, oameni îmbrãcaþi civilizat, care cautã sã stea într-o pozitie decentã, sã nu mãnânce cu gura deschisã, sã nu înghitã cu zgomote animalice, sã nu-ºi umple gura pânã la a-ºi deforma faþa, vezi gesturi amabile, surâsuri, dialoguri mereu cu alþii pe teme deosebite, zeci de feluri de mâncare ºI de gusturi. Restaurantul nu este ocolit din cauza preþurilor, abundenþa provine din afaceri. Aspectul pozitiv sunt relaþiile sociale, medierea experienþelor ºi normelor noi, prânzul fiind doar un pretext, nimeni nu vine la masã înfometat sau înnebunit din cauzã cã nu-i ajung banii. Hai sã vedem ºi elementele mai subtile. Partenerul persuasiv profitã pentru a-ºi manifesta talentele ºi speculaþiile gratuite tocmai la masã. Lipsã de afinitate, lipsa prieteniei, ori a plictiselii de celãlalt? -cãutãm noi sã ne explicãm... Ulceraþia este un rãspuns firesc de suferinþã. Sadismul generat de lipsa de civilizatie la masa este încã în vigoare. În alte cazuri se petrece protejarea unor comeseni în defavoarea altora, pentru a se menþine o atmosferã de complexe, care mai de care mai ridicole. Lipsa cunoaºterii, ignoranþa se soldeazã cu momente grave mai ales în zilele de marþi sau de sâmbãtã. Solitarul crede în fericirea aparentã de a face economie la împãrþitul mesei cu cineva. Dar în privirea sa se zãreºte tristeþea ºi nefericirea, parcã n-ar fi fost totuºi o tragedie dacã mai schimba o privire, o vorbã cu cineva; dar nu, avariþia ºi egoismul, neîncrederea ºi alte nestemate ale educaþiei îºi spun cuvântul. La o asemenea masã se mediteazã, solitarul vede în ceilalþi numai rãul ºi insuficienþele sale. Nu realizeazã cã emite 146

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

forme-mentale care urmeazã sã se manifeste, deja în clipa respectivã. Cazul omului ce manâncã singur este cel mai dizgraþios; nu poate fi nici animal, nici plantã, nici piatrã, este simbolul unui mort care ia masa în propriul mormânt. Aºa cum se mãnâncã, la fel se trãieºte Psihologia alimentaþie în douã cuvinte: în cazul vieþii sãrace este necesarã o minimã educaþie, iar în cazul unie vieþi mai bune din punct de vedere material, trebuie sã eliminãm teroarea. În armonia materie-spirit psihologia se manifestã de la sine. Primele norme de civilizaþie sunt gesturile, poziþia, respiraþia, îmbracãmintea, anturajul; mediul, culoarea, forma, mirosul, gusturile, toate acestea formând o not accesibilã oricãrui om. Aºa cum se mãnâncã, la fel se trãieºte. Masa este un examen absolut, dificil de redresat sau de ameliorat, fiindcã la masa omul se considerã un zeu eliberat de orice normã. Poate fi un pretext de a demonstra celorlalþi cât de urât este în stare sã mãnânce. Mi-a fost dat sã vãd fiinþe care miau retezat orice pofta de mâncare, fãrã a fi miºcate de gestul meu de a nu mânca; greaþa ºi durerea ce þi-o provoacã o asemenea fiinþã nici nu poate fi definitã. Mizeria umanã provine din felul în care mâncãm, mai departe se subînþelege de ce se întâmplã rãzboaie ºi boli. Cauzele bolilor nu se aflã în elemente materiale, ci în subtilitate, în lumea gândurilor, mentalului, a ceea ce trãim în intimitatea originalã. Aducem aici o completare la articolul anterior referitor la viruºi ºi bacterii: nu ele sunt cauzele; pentru edificare vom ilustra un exemplu. Oamenii veseli, optimiºti, harnici se îmbolnãvesc rar ºi chiar ºi în aceastã situaþie boala trece destul de repede. Putem continua pe aceastã temã, subliniind cã nu mâncarea produce boala, chiar dacã este denaturatã. Isus spune: “Nu ce intrã în gurã, ci ceea ce iese din gurã este un pãcat”, referindu-se la vorbe urâte, ironice, zeflemitoare. Nu este vorba doar de aspectul vizibil, auzibil, ci ºi de gândurile pe care le avem în timp ce mâncãm, mestecãm, înghiþim. În educaþia noastrã materialistã ºi senzorialã, nu ne mai punem problema dacã nu ne deranjeazã chair pe noi înºine aceste gânduri... Nimeni n-a vãzut cuvântul ca sã-i mãsoare puterea, aºa cã atragem pripit concluzia cã ceea ce nu se vede, nu existã. Vorba dulce mult aduce În existenþa noastrã se manifestã toate gândurile sau 147

Colectia 17

ELTA UNIVERSITATE

procesele mentale, fie bune sau rele. Urmeazã experienþa prin care se poate observa c㠓vorba dulce mult aduce”, cea amara amãrãciune. A lua masa în prezenþa celorlalþi, care nu mãnânca, este un primitivism; sadismul merge mai departe când un matur mãnâncã privit de un copil. Karma te pune în situaþia pe care ai creat-o, pânã când vei consimþi cã nu este frumos, nu meritã ºi nu este normal. Pe lângã denaturarea alimentelor are loc o denaturare a relaþiei de armonie a mediului cu corpul fizic; obiºnuim sã mai spunem cã rãul nu vine niciodata singur... Cei împotriva alimentaþiei naturale sunt în majoritate dintre cei deja instalaþi în sadism. Discuþiile cu ei sunt condimentate de priviri ºi gesturi violente, cuvinte ignorante, lipsite de responsabilitate. Putem spune cã cei împotrivã sunt care se simt frustraþi de prilejul de a-ºi manifesta zilnic rãutatea sufleteascã faþã de ceilalþi. Alegerea caprelor de oi va departaja pe unii faþã de ceilalþi. Nu ne vine sã credem, deoarece nici o instituþie nu este în stare sã împartã - de exemplu, -pe cei ce mãnâncã frumos ºi civilizat de restul. Diferenþa este în forþa vibraþiei. Se ºtie cã un muncitor nu simte nevoia sã ia masa la restaurant de lux, ci întro cârciumã, la fel se întâmplã în alte medii, un intelectual nu se poate preta ºi acomoda (-nu din rea voinþã,) cu þipete, vociferãri, ciocãnitul strident al fafuriilor, plescãitul ºi râsetele cu gura plinã de materie aproape digeratã. Mediile comuniste ºi materialiste au creat o interferenþã pentru a se obþine un haos, pierzându-se orice merit de personalitate ºi evoluþie. În ceea ce se învaþã la Elta sunt câteva norme elementare, fiecare preparându-ºi masa, dar se mãnâncã împreunã. Dispare scalvul, cel ce trebuie sã priveascã, sã spele sã gãteascã, sã fie un sclav iubit ºi indispensabil. În tabãra de varã o echipã preparã masa, iar a doua zi o altã echipã,... ºi tot aºa, prin rotaþie. Masa este de esenþã spiritualã Prânzul este de esenþã spiritualã, -nu ne referim aici la rugãciuni, la a lua masa în genunchi sau în cântãri de neînþeles, -deoarece apropierea membrilor întrepãtrunde aurele, fiind un prilej de destindere ºi de dialoguri, de muzicã ºi de descoperiri. Masa în sine este un mediu original prin aºezare, gusturi, forme, culori; mesele sãrace sunt cele cantitative, reduse la un meniu stereotip ºi tradiþional. Masa este o rugãciune dinamicã, într-o atmosferã de spiritualitate, de amplificare a vibraþiilor; o astfel de masã este deplinã ºi îndeplineºte ritualul vieþii. 148

17 A, B, C - ALIMENTAÞIA

Masa este definiþia sociabilitãþii. Aceste cuvinte ne trezesc interesul în sensul de a aºtepta o masã în care mâncarea este doar tinã, pretextul sau justificarea întâlnirii. Mobilizarea constantã ºi atentã, bunul simþ ºi bucuria contribuie la automodelare, la schimbul de experienþã. Acestea se menþn ºi se acumuleazã de la o zi la cealaltã, de la o masã la alta; spiritul devine mai sensibil, mai prietenos, mai maleabil ºi mai curajos în experimentarea vieþii, într-o situaþie particularã care este încarnarea. O masã bogatã defineºte în cele mai multe cazuri comeseni sãraci din punct de vedere spiritual. Nici o masã cu membri spirituali, dar frugalã, nu este mai indicatã. Extremele se ating. Se pot îmbina cele douã aspecte formând o monadã, astfel spiritul devine dinamic, realist. Frustrãrile ºI tradiþiile, obiºnuinþele ridicole, ierarhiile condiþionate sunt degenerãri ºi colapsãri ale ritualului atât de sfânt al mesei; pe acest fond, alimentaþia denaturatã accelereazã decadenþa ºi starea de boalã. Cine este de vinã cã se ajunge la astfel de situaþii? În primul rând individul care acceptã, se obiºnuieºte, considerã cã respectã ceva, dar vede în realitate prea bine cum stau lucrurile. Nimeni nu poate sã se opunã evoluþiei. Cu timpul consecinþele pozitive îi vor da dreptate celui curajos ºi responsabil de actele sale. O astfel de “autopsihologie” genereazã în mod continuu alte ºi alte experieienþe, evoluþia este spectaculoasã, iar în câþiva ani entitatea poate spune cã fãcut economie de câteva încarnãri. Alimentaþia naturalã nu poate fi consumatã pe un fond denaturat, ea trebuie degustatã într-un mediu adecvat, atmosfera devenind mai sãnãtoasã. Cel care se hotãrãºte sã mãnânce natural trebuie sã aibã în vedere un mediu favorabil, deoarece ostilitatea ºi persuasivitatea celor care rãmân la cartofi prajiti ºi chiftele este mereu îndreptatã asupra lui cãutând sa-l determine încetul cu încetul sã renunþe ºi sã se facã de râs. Încheiem articolul adãugând cã meditaþia devine stringentã; trebuie sã ne edificãm faþã de propriile dorinþe, care sunt responsabilitatea prin normalitate ºi realitatea fireascã a sãnãtãþii. PENTRU COMENZI, INFORMAÞII ªI SUGESTII Và RUGÃM Sà NE CONTACTAÞI LA NUMERELE DE TELEFON: BUCUREªTI

IAªI

TIMIªOARA

092-352769

092-352800

092-371196

PAGINA DE WEB ELTA UNIVERSITATE:

149

http://elta.dntis.ro