Abaterapia.wordpress.com-Materiale ABA ABAterapia

abaterapia.wordpress.com

https://abaterapia.wordpress.com/category/articole/materiale-aba/

Materiale ABA | ABAterapia Bine ati venit !!! aici voi incerca sa va ajut sa intelegeti ce inseamna autismul si sa va pun la dispozitie materiale de lucru. Archive for the ‘Materiale ABA’ Category Invatarea sunetelor

SCHEME SI MATERIALE VERBALE PENTRU CONSOLIDAREA SUNETELOR Schema si materialul verbal pentru consolidarea sunetului ‘P’ I. Silabe si logatomi: 1. Exercitii in silabe directe : pa, pe, pi, po, pu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : apa, epe, ipi, opo, upu – cu vocale diferite : ape, api, apo, apu : ipa, ipe, ipo, ipu : opa, ope, opi, opu : upa, upe, upi, upu 3. Exercitii in silabe inverse : ap, ep, ip, op, up 4. Exercitii in logatomi : pap, pep, pip, pop, pup – pronuntat fara vocale p….p, p….p, p….p, p….p 5. Exercitii in combinatii consonatice : pra, pre, pri, pro, pru : spa, spe, spi, spo, spu II. Cuvinte: 1. Cuvinte cu ‘p’ in pozitie initiala – monosilabice : pa, pai, pat, pas, par, pe, pic, pin, pod, pom, pol, pui, pun; – bisilabice : pahar, pana, pace, para, pata, pene, pere, pete, pica, pitic, pirat, pila, pojar, poza, pozna, pune, putin; – polisilabice : papara, parasuta, pepene, pericol, pipait, popular, popor, purece, putere, papusa; 2. Cuvinte cu ‘p’ in pozitie mediana: – monosilabice : apt, copt, rupt; – bisilabice : capa, apa, popas, copac, piper, reper, pupic, copil, popor, capot, papuc, prapad; – polisilabice : lopata, capace, repetent, clopotel, plapuma; – cu aglomerari de consoane : sporit, spate, spectacol, spuma, spin, rapsodie, piept, pieptanat, papricas, caprioara, capra; 3. Cuvinte cu ‘p’ la final:

1/163

– monosilabice : tap, nap, sap, cap, chip, tip, dop, hop, plop, strop, snop, lup, rup; – bisilabice : dulap; III.Propozitii: In dulap este un nap. In padure e un lup. Rup un par. In spatele spitalului e un plop. Petre ia pere padurete din padure. Crap in patru piatra. Paun a pus pulpa de pui in supa. Pe pat e o plapuma. Poza e pe dulap. Plec poimaine la Predeal. Profesorul a pus popandaul pe pupitru. Pipaie postavul din dulap. Petre s-a luptat piept la piept cu Pavel. Pe patinoar este un hop mare. Pleci la petrecere? Postesti pana poimaine. Lui Puiu ii plac papanasii, papara si papricasul. Postasul aduce un plic. Daca sapi dupa napi o sa rupi sapa. E copt porumbul? Potopul s-a potolit, dar a prapadit papusoiul. Umple un pahar cu apa! SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI B I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe :ba, be, bi, bo, bu; 2. Exercitii in pozitie intervocalica : aba, ebe, ibi, obo, ubu; – cu vocale diferite: abe, abi, abo, abu eba, ebi, ebo, ebu iba, ibe, ibo, ibu oba, obe, obi, obu uba, ube, ubi, ubu 3. Exercitii in silabe inverse : ab, eb, ob, ub; 4. Exercitii in logatomi: bab, beb, bib, bob, bub; – pronuntat fara vocale: b….b, b….b,b….b,b….b; 5. Exercitii in combinatii consonantice : bra, bre, bri, bro, bru -arb, erb, irb, orb, urb -zba, zbe, zbi, zbo, zbu -alb, elb, ilb, olb, ulb; II. CUVINTE : 1. Cuvinte cu ‘b’ in pozitie initiala :

2/163

– monosilabice : bag, bat, bal, ban, bea, beat, bec, bici, bir, bon, bot, box, bou, bun – bisilabice : balon, bagaj, bara, baie, baton, balon, bere, betiv, bila, bine, bilet, bivol, bocanc, bogat, boala, bufet, buchet, buza,butoi, baieti – polisilabice : balena, balustrada, bivolita, binisor, biberon,boroboata, bomboana, bucatarie, buzunar, bunica; 2. Cuvinte cu ‘b’ in pozitie mediana – monosilabice – bisilabice : baba, laba, roaba, ghebos, soba, toba, Gabi, debit, suba – polisilabice : cabana, Rebenciuc, rebeli, robotel – cu aglomerari de consoane : bruma, brad, arbore, orbi, zbor, razboi; 3.Cuvinte cu ‘b’ in pozitie finala – monosilabice : slab, bob, rob, cuib, colb, zob, cub, tub, sub, stramb; – bisilabice :surub, porumb III. Propozitii : Bine, baiete! Broastele se balacesc in balta. Gabi are bani de buzunar. Sa fierb un porumb? Bag un surub in tub? Porumbelul este alb si slab. Ciorba fierbe. Un cub a cazut sub pat. Berbecul se bate bine. Bebelusul are biberon. Baba da baietilor boabe de porumb. IV. Cuvinte paronime: pere-bere; parca-barca; para-bara, paza-baza; poala-boala; par-bar; pile-bile; pun-bun; papa-baba; pruna-bruna SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘M’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : ma, me, mi, mo, mu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : ama, eme, imi, omo, umu – cu vocale diferite : -ame, ami, amo, amu -ema, emi, emo, emu -ima, ime, imo, imu -oma, ome, omi, omu -uma, ume, umi, umu 3. Exercitii in silabe inverse: am, em, im, om, um 4. Exercitii in logatomi: mam, mem, mim, mom, mum -pronuntat fara vocale : m….m,m….m, m….m, m….m 5. Exercitii in combinatii consonantice : -cma, cme, cmi, cmo, cmu -gma, gme, gmi, gmo,gmu

3/163

-sma, sme, smi, smo, smu -zma, ame, zmi, zmo, zmu II. Cuvinte : 1. Cuvinte cu ‘m’ in pozitie initiala: -monosilabice : mac, mai, mal, mat, mei, meu, mic, miel, miez, mor, mos, mot, mut, ma, mar, manz -bisilabice : mare, maior, masa, mape, masaj, medic, merit, mere, metal, mila, miros, mine, misca, model, morar, motor,mosor, mura, muiat, mujdei, muzeu, mutat, mana, maner, mata, maine -polisilabice : mamifer, marinar, marmura, mecanica, membrane, merituosi,mimica, mireasa, miligram, momeala, monument, mormoloc, multime, multumit, mumie, muzica 2. Cuvinte cu ‘m’ in pozitie mediana -monosilabice -bisilabice : amar, lama, rama, vama, crema, rima, coma, lume, huma, suma, spuma, umar, numar -polisilabice : comanda, caramele, monument, familie, numarati -cu aglomerari de consoane : lemn, somn, domn, pumn, camp, damb, compas 3. Cuvinte cu ‘m’ in pozitie finala -monosilabice : am, cam, ham, geam, Fram, chem, ghem, om, pom, rom, om, cum, film -bisilabice : pilim, zidim, lacom, uram, urcam, caram, sapam, taram -polisilabice : coboram III. Propozitii Lampa lumineaza. Ma mir. Man manzul la camp. Maine merg la medic. Ia din pom un mar. Motanul lacom a mancat un morun mare. Manzul musca. Il chem pe Matei la munca. Cumpara un salam mare. La vama e lume multa. EDUCAREA MISCARILOR ARTICULATORII 1. Mobilitatea aparatului fono-articulator : A. Exercitii de mobilitate a maxilarelor : -exercitii de inchidere si deschidere a gurii; -exercitii de coborare si ridicare a maxilarelor; -exercitii de alternare a maxilarelor inainte-inapoi; -muscatura B. Exercitii de mobilitate pentru limba : -limba iese si intra repede (ca la pisica cand bea) -limba miscata de la dreapta la stanga (tic-tacul ceasului) -limba iese in forma de lopata -limba iese in forma de sageata -limba sterge buzele -limba sterge dintii de deasupra -limba sterge dintii de dedesubt

4/163

-miscari circulare ale limbii -limba ghemuita in fundul gurii -miscarile limbii in jos si in sus cu gura deschisa -pronuntarea rapida si repetata a silabei ‘la’ -limba la palat si jos C. Exercitii pentru buze si obraji: -miscari de sugere a obrajilor -miscari de tuguiere a buzelor -miscari de intindere a buzelor (zambetul) -miscari de rotunjire a buzelor -miscari alternative de intindere si rotunjire a buzelor -miscari de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, morisca -miscari de aburire a oglinzii -miscari de umflare a obrajiilor -vibrarea buzelor -rictusul buzelor D. Exercitii pentru valul palatin : -exercitii de imitare a cascatului -exercitii de imitare a inghititului, tusei -miscari de deglutitie 2. Educarea respiratiei A. Dezvoltarea respiratiei nonverbale : educarea echilibrului intre inspiratie si expiratie (1/2) Exercitii pentru expiratie -sufla nasul in batista -sufla aerul pe dosul mainii -tine un fulg in aer -stinge lumanarea -umfla balonul -sufla in apa cu paiul Exercitii pentru inspiratie -miroase florile -cainele la vanatoare -miroase parfum, spirt, otet etc. B. Dezvoltarea respiratiei verbale : Obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie Vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat -exercitii de pronuntie a vocalelor, prelung, rar, fara efort in timpul unei expiratii -exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei consoane -exercitii de pronuntie a unor grupe de vocale pe durata unei expiratii (ai, ei, oi, ua, ue etc.) -exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale, pe durata unei expiratii (ba, be, bi, bo… ale, ele, ile…) -exercitii de pronuntie a unor silabe in care se gasesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane, pe o expiratie (aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri) -exercitii ritmice de respiratie insotite de miscari si cantec

5/163

-exercitii de respiratie (culcat pe canapea-cu un caiet pe abdomen, caietul miscandu-se in ritmul diafragmei) : la inceput nonverbal ; cu pronuntie de vocale, silabe, cuvinte ; cu recitare de poezii ; citire in aceasta pozitie cu voce tare EXERCITII PENTRU MOBILITATEA BUCO-LINGUO-FACIALA -sa arate dintii -sa faca trompa -sa sufle in hartii, vata, moristi -sa suga cu paiul un lichid -sa mestece -sa inghita -sa apuce cu dintii sau cu buzele un obiect aflat pe masa -sa umfle sau sa suga obrajii -sa reproduca prin mimica :rasul, plansul, mirarea -sa fluiere -sa scoata limba -sa indrepte limba catre : nas, barbie, comisuri…

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘N’ I.Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe: na, ne, ni, no, nu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : ana, ene, ini, ono, unu -cu vocale diferite -ena, eni, eno, enu -ina, ine, ino, inu -ona, one, oni, onu -una, une, uni, unu 3. Exercitii in silabe inverse : an, en, in, on, un 4. Exercitii in logatomi : nan, nen, nin, non, nun -pronuntat fara vocale : n….n, n….n, n….n, n….n 5. Exercitii in combinatii consonatice -cna, cne, cni, cno, cnu -gna, gne, gni, gnu, gno -sna, sne, sni, sno, snu -zna, zne, zni, zno, znu II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘n’ in pozitie initiala -monosilabice : na, nap, nas, nas, ne, neg, nea, nit, nod, nor, nou, nu, nic, nul -bisilabice : nara, nava, nani, necaz, nepot, neted, nisip, nora, noroc, nota, nuca, nufar, namol, navod -polisilabice : natie, neatins, neghina, nevinovat, norocos, numarat 2. Cuvinte cu ‘n’ in pozitie mediana : -monosilabice

6/163

-bisilabice : cana, vana, jena, fina, mina, lina, buna, luna, suna, tuna, mana, zana, lana -polisilabice : inimos, canotaj, renumit -cu aglomerari de consoane : ocna, snoava, runda, condus, pneu, Cantemir, panta, invins 3. Cuvinte cu ‘n’ in pozitie finala -monosilabice : an, ban, Dan, han, Stan, lan, lemn, demn, ren, ten, din, chin, vin, fin, bon, con, ton, bun, sun, tun, fan -bisilabice : Nana, Nina, nene, nebun, senin, venin, noian, baston, nunta -polisilabice : camion, chimion, revelion, magneton III. Propozitii -Cine vine? -Vine nasul la fin. -Nina n-are alune. -Nu aud nimic? -N-am nasture la palton. -N-am nisip in pantof. -Ce lana buna are bunica! -La Nimigea a nins. -Zana mananca alune. -Nanu ia nota noua la pian. -Tin in mana un baston. IV. Cuvinte paronime -mama-nana -am-an -nod-mod -noi-moi -mai-nai -mor-nor -mica-nica -cana-cama -coama-coana SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘T’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : ta, te, ti, to, tu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : ata, ete, iti, oto, utu -cu vocale diferite -ate, ati, ato, atu -eta, eti, eto, etu -ita, ite, ito, itu, ita -ota, ote, oti, otu -uta, ute, uti, utu 3. Exercitii in silabe inverse : at, et, ot, ut 4. Exercitii in logatomi : tat, tet, tit, tot, tut -pronuntat fara vocale :t….t, t….t, t….t, t….t

7/163

5. Exercitii in combinatii consonantice -sta, ste, sti, sto, stu -tra, tre, tri, tro, tru II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie initiala -monosilabice : tanc, tai, tac, tel, tic, tip, tir, tiz, toc, tos, torc, tu, tub, tur, tun, tus, turc, turn, tau -bisilabice : tare, tace, tava, tacam, taxa, tema, tifon, tifos, tipar, timbru, tija, tona, topor, toiag, toca, tufa, tufis, tuse, tunde, taram, tanar, tarat -polisilabice : tabere, taraba, telefon, telegraf, televizor, tiparnita, tirbuson, tovarasa, tocana, tuburi, tuneluri, taietei, tacuta 2. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie mediana -monosilabice : star, stea, stau, stol, stop -bisilabice : fata, bata, lata, rata, vata, Veta, atent, roata, cota, vita, sita, cuta, suta, bata -polisilabice : catarama, perete, patine, trotuar, lopata -cu aglomerari de consoana : gostat, mestec, pasta, astru, castraveti, pastrama, rest, tact, trist 3. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie finala -monosilabice :sat, pat, lat, cat, bat, nit, Pit, bot, cot, vot, lut, mut, rat, tot -bisilabice : palat, sapat, murat, sarat, pachet, parchet, servet, clopot, clocot, robot, socot, pilot, cazut, cusut, durut, facut, palit, patit, urat, tarat, varat -polisilabice : cautat, ajutat, repetent IV. Propozitii E fata ta? Toto canta la toba. Acest caiet este ordonat si curat. E tava ta? Ceasul face : tic-tac, tic-tac. A trecut prin sat. Tutu a intrat tiptil si a furat tocul. Tataie a fumat tot tutunul. Pe cutie este desenat un robot. Pe taior este o pata tare urata. Ai pictat un tablou cu anotimpul toamna? Titi a cazut si s-a lovit la cot.

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘D’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : da, de , di, do, du 2. Exercitii in pozitie semivocalica : ada, ede, idi, odo, udu -cu vocale diferite : -ade, adi, ado, adu -eda, edi, edo, edu -ida, ide, ido, idu

8/163

-oda, ode, odi, odu -uda, ude, udi, udu 3. Exercitii in silabe inverse : ad, ed, od, id, ud 4. Exercitii in logatomi : dad, ded, did, dod, dud -pronuntat fara vocale: d….d, d….d, d….d, d….d 5. Exercitii in combinatii consonatice : dra, dre, dri, dro, dru II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘d’ in pozitie initiala -monosilabice : dac, dar, dat, da, Dan, de, des, din, dig, doi, dor, dop, dos, du, dus, duc, drag, dreg -bisilabice : daca, data, dator, deget, desen, deloc, divan, Dinu, dobor, dulap, dulau, daram, Danut, dara -polisilabice : datornic, Dacia, degete, decupa, dinozaur, dobora, dolofan, durabil, darama 2. Cuvinte cu ‘d’ in pozitie mediana -monosilabice : jder -bisilabice : Ada, Rada, cada, cade, rade, sade, vede, zidar, soda, adu, ruda, uda, rade -polisilabice : cadere, Panduru -cu aglomerari de consoane : candelabru, cadru 3. Cuvinte cu ‘d’ final -monosilabice : vad, cad, rad, zid, nod, pod, ud, sud, vand, bland, blond, Vlad, cald, surd, brad -bisilabice : Arad, aud, neted, comod -polisilabice : vagabond IV. Propozitii Ma duc des la Deva. Adu-mi repede din dulap ghidul. Deseori ma doare degetul. Dudu e in pod. Cine doarme dupa divan. Rad cand il vad dansand. Iti dau un desen in dar. Daria s-a dus sa ia doi dovleci. Radu vinde dulapul din debara. Mi-e dor de Dan. Ma duc sa-l vad duminica. Dacia era tara Dacilor. Duc in pod lada de brad. Doi dinti cad din cauza dulciurilor. V. Cuvinte paronime tus-dus tata-data tuna-duna toamna-doamna

9/163

topor-dobor vata-vada clatite-cladite trepte-drepte vatra-vadra lata-lada pod-pot spate-spade roate-roade SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘C’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : ca, che, chi, co, cu 2. Exercitii in pozitie intervocalica: aca, eche, ichi, oco, ucu -cu vocale diferite -ache, achi, aco, acu -eca, echi, eco, ecu -ica, iche, ico, icu -oca, oche, ochi, ocu -uca, uche, uchi, ucu 3. Exercitii in silabe inverse : ac, ec, ic, oc, uc 4. Exercitii in logatomi : cac, chec, chic, coc, cuc -pronuntat fara vocale : c….c, c….c, c….c, c….c 5. Exercitii in combinatii consonatice : -cra, cre, cri, cro, cru -cla, cle, cli, clo, clu II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘c’ in pozitie initiala -monosilabice : ca, car, cal, cad, cam, car, cap, cas, caz, chel, chef, chem, chip, chin, cos, cos, copt, corn, colb, cu, curm, cub, cuib, cat -bisilabice : cana, casa, cale, cafea, caiet, cheie, chenar, cheama, chipiu, chifla, chimen, chibrit, copil, coleg, cotet, cosit, curaj, curat, cuier, cules, curea, curte, calut, caine, cantar, carma, carpa, cantar, carnat -polisilabice : cabana, caravana, cafeluta, cheita, chitara, Chirila, Chiriac, copacel, conace, cunoscut, curios, curajos, cuminte, cuvios, cantaret 2. Cuvinte cu ‘c’ in pozitie mediana : -monosilabice : ochi -bisilabice : acar, vaca, vacar, pacat, pachet, buchet, pachet, baschet, parchet, rechin, Achim, urechi, ridichi, local, frica, pica, Rica, ciocan, duca, nuca, Luca -polisilabice : acadea, racheta, ochelari, jacheta, tabachera, pachete, stacheta, buchetel, inchide, rochie, deschide, manechin, strachina, smochina, ocolit, racolat, decorat, decupat, descusut, recunoscut, pereche, ureche, ridiche, Enache, Costache

10/163

-cu aglomerari de consoane : recrutat, acrit, sacre, faclie 3. Cuvinte cu ‘c’ in pozitie finala -monosilabice : ac, fac, rac, mac, sac, tac, zac, bec, sec, chec, foc, zic, mic, joc, soc, toc, duc, nuc, suc -bisilabice : arac, hamac, sarac, gandac, imbrac, berbec, bunic, ibric, paznic, voinic, boboc, noroc, deloc, aduc, usuc, butuc. IV. Propozitii Tac si fac. Costica a cazut si are acum un cucui cat o nuca. Acarul este sarac. In cuptor coc un cozonac cu nuca, un colac si un chec. In cos e un cas. Caietul si cartea copilului cel mic e la colegul de banca. Ma duc la nuc. Cocosul canta : Cucurigu! Cucurigu! SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘G’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : ga, ghe, ghi, go, gu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : aga, eghe, ighi, ogo, ugu -cu vocale diferite -aghe, aghi, ago, agu -ega, eghi, ego, egu -iga, ighe, igo, igu -oga, oghe, oghi, ogu -uga, ughe, ughi, ugu 3. Exercitii in silabe inverse : ag, eg, og, ig, ug 4. Exercitii in logatomi : gag, gheg, ghig, gog, gug -pronuntat fara vocale : g….g, g….g, g….g, g….g 5. Exercitii in combinatii consonantice : -gra, gre, gri, gro, gru -gla, gle, gli, glo, glu II. Cuvinte 1.Cuvinte cu ‘g’ in pozitie initiala : -monosilabice : gard, gal, ghem, gheb, ghid, ghici, gol, gat -bisilabice : gara, gata, ghetar, ghetus, gheata, gherghef, ghicit, ghiara, golan, golit, goana, guma, gura, gusa, guler, gunoi, gasit, gatit, gaza, gadil, graba, grasa, groasa, grozav, grane, glanda -polisilabice : garoafa, garaje, galosi, Gheorghita, ghereta, ghetuta, ghiocel, ghirlanda, ghicitoare, rogojina, ragusit 2. Cuvinte cu ‘g’ in pozitie mediana -bisilabice : agat, baga, magar, legat, Anghel, lighean, tejghea, inghet, inghit, triunghi, mugur -polisilabice : topogan, gologan, buzdugan, Anghelina, inghetata, privighetoare, franghie, unghie, parghie, inghitite,

11/163

neghina, rogojina, pogoane, paguba -cu aglomerari de consoane : regret, reglat, gluga, ingradit 3. Cuvinte cu ‘g’ in pozitie finala -monosilabice : fag, bag, leg, neg, dig, rog, jug, fug, rug -bisilabice : aleg, olog, alerg, coleg, briceag IV. Propozitii Fug dupa gaina. Gardul din lemn de fag este lung. In amurg vin gastele din grang. Arghir are inghetata cu gust de fragute. Fug pe dig. Gherghina a golit galeata cu gogosari. Aleg un fag si-mi leg murgul de el. Privighetoarea are glas ingeresc. Merg sa dreg strungul. Ai ghicit ghicitoarea lui Anghel? V. Cuvinte paronime creier-greier cara-gara caz-gaz cocosi-gogosi coala-goala fac-fag coarne-goarne cat-gat lunca-lunga stanca-stanga SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘H’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : -prelungit – hhha, hhhe. hhhi, hhho, hhhu -neprelungit – ha, he, hi, ho, hu 2. Exercitii in pozitie intervoalica : aha, ehe, ihi, oho, uhu -cu vocale diferite -ahe, ahi, aho, ahu -eha, ehi, eho,ehu -iha, ihe, iho, ihu -oha, ohe, ohi, ohu -uha, uhe, uhi, uho 3. Exercitii in silabe inverse -prelungit : ahhh. ehhh, ihhh, ohhh, uhhh -neprelungit : ah, eh, ih, oh, uh

12/163

4. Exercitii in logatomi : hah, heh, hih, hoh, huh -pronuntare fara vocale : h….h, h….h, h….h, h….h 5. Exercitii in combinatii consonantice : hra, hre, hri, hro, hru II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘h’ in pozitie initiala : -monosilabice : hai, han, ham, hal, haz, hap, har, hei, hop, hol, horn, hot, -bisilabice : hala, halat, haita, harnic, halva, harta, hamal, hamac, hinta, hora, hotel, hotar, homar, huma -polisilabice : harnica, Horatiu 2. Cuvinte cu ‘h’ in pozitie mediana -bisilabice : aha!, pahar, rahat, Oho!, Mihai, puhoi, Bihor, zahar -polisilabice : pahare, bihoreanca 3. Cuvinte cu ‘h’ in pozitie finala -monosilabice :ah!, sah, ceh, oh, duh -bisilabice : valah III. Propozitii Halal hamac! Hangiul de la Hanul Homer este harnic. Hilda a varsat un pahar cu zahar. Puhoiul distruge holdele. Hagi i-a venit de hac hotului. L-a inhamat cu hamuri si haturi. A pus haina si halatul in hol. Haide in hamac sa ne dam uta. In hora s-a prins si un ceh. Hai dupa halvita! SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘F’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -prelungit : fffa, fffe, fffi, fffo, fffu -neprelungit : fa, fe, fi, fo, fu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : afa, efe, ifi, ofo, ufu -cu vocale diferite -afe, efi, efo, efu -ifa, ife, ifo, ifu -ofa, ofe, ofi, ofu -ufa, ufe, ufi, ufo 3. Exercitii in silabe inverse – prelungit – afff, efff, ifff, offf, ufff – neprelungit – af, ef, if, of, uf

13/163

4. Exercitii in logatomi : faf, fef, fif, fof, fuf -pronuntare fara vocale : f…f, f….f, f….f, f….f 5. Exercitii de diferentiere : -fa-va:fe-ve;fi-vi;fo-vo;fu-vu -af-av;ef-ev;if-iv;of-ov;uf-uv; -afa-ava;efe-eve;ifi-ivi;ofo-ovo;ufu-uvu; -faf-vav;fef-vev;fif-viv;fof-vov;fuf-vuv; -fav-vaf;fev-vef;fiv-vif;fov-vof;fuv-vuf; 6. Exercitii in combinatii consonantice : -fla, fle, fli, flo, flu -fra, fre, fri, fro, fru II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘f’ in pozitie initiala -monosilabice: far, fac, fan, fag, fes, fel, ferm, fier, fin, fix, fiu, foi, foc, fus,fum, fug, fur, fan -bisilabice : face, fata, faima, fete, fidea, ficat, filmat, fota, fochist, foca, fura, fular, fara, faras -polisilabice : familie, farfurie, felicitare, fericita, firava, firisor, fotografie, fotoliu, fulare, furtuna, fantana -cu ‘f’ urmat de consoana : flanela, flamand, fluture, Fram, fragi, frisca, framanta, frana 2. Cuvinte cu ‘f’ in pozitie mediana : -monosilabice : ceafa, suferi, tufis, cofa, rufa, tufa, cufar, nufar -polisilabice : rafala, preface, fanfara, cofetarie, cafenea, foarfeca, scufita, portofoliu, cearceafuri – cu grupe consonantice : refren, inflorit, umflat 3. Cuvinte cu ‘f’ in pozitie finala -monosilabice : jaf, praf, sef, chef, of, coif, puf, buf -bisilabice : pilaf, cearceaf, pantof, cartof, sidef -polisilabice : paragraf, fotograf, pamatuf III. Propozitii Fac foc. Fota Frusinei este foarte frumoasa. Stefan tremura de frica in fata lui Fanel. Ia pilaf cu furculita. Fata si-a ferit fata de fum. Trandafir are o fotografie cu toata familia. Funda ta este foarte frumoasa. Firul este fin. Of, ce cartof! In fata fanfarei e mare forfota. Pufoaica are puf. Foarte frumoasa este fapta lui Filip. Fii fericit! IV. Cuvinte paronime fata-vata fila-vila fii-vii

14/163

foi-voi fin-vin far-var faca-vaca fina-vina fag-vag faza-vaza SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘V’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -prelungit : vvva, vvve, vvvi, vvvo, vvvu -neprelungit : va, ve, vi, vo, vu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : ava, eve, ivi, ovo, uvu -cu vocale diferite – -ave, avi, avo, avu -eva, evi, evo, evu -iva, ive, ivo, ivu -ova, ove, ovi, ovu -uva, uve, uvi, uvo 3. Exercitii in vocale inverse -prelungit : avvv, evvv, ivvv, ovvv, uvvv -neprelungit : av, ev, iv, ov, uv 4. Exercitii in logatomi :vav, vev, viv, vov, vuv -pronuntare fara vocale :v….v, v….v, v….v, v….v 5. Exercitii de diferentiere : -va-fa;ve-fe;vi-fi;vo-fo;vu-fu -av-af;ev-ef;iv-if;ov-of;uv-uf; -ava-afa;eve-efe;ivi-ifi;ovo-ofo;uvu-ufu -vav-faf;vev-fef;viv-fif;vov-fof;vuv-fuf -vaf-fav;vef-fev;vif-fiv;vof-fov;vuf-fuv 6. Exercitii in combinatii consonantice : -vla, vle, vli, vlo, vlu -vra, vre, vri, vro, vru II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘v’ in pozitie initiala -monosilabice : vai, var, val, vas, vest, vin, vis, viu, voi, vom, vor, vad, val, var, vasc, vand -bisilabice : vale, vara, vagon, vapor, vata, vesel, vecin, verde, vie, visin, vila, vita, vitel, viata, voce, voios, voinic, vorbe, vulpe, vacar, vanat, vanat -polisilabice : vapoare, varicela, vagoane, veverita, vecina, vizita, vitrina, voiosie, vodevil, vulcane, vanatoare, varuita – cu ‘v’ urmat de consoana : vrea, vrabie, vrute, vrabiute, Vlad, vlastar 2. Cuvinte cu ‘v’ in pozitie mediana

15/163

-bisilabice : avar, nava, oval, divan, lava, tava, Sava, avea, divin, bivol, covor, avut -polisilabice : livada, covata, Sovata, revedere, avion, pavilion, covoras, evoca, avutie, azvarlit 3. Cuvinte cu ‘v’ in pozitie finala: -monosilabice : brav, grav, tiv, mov -bisilabice : narav, bolnav, zugrav, elev, betiv, pasiv, morcov, plesuv -polisilabice : emotiv, uscativ III. Propozitii Vine vara. Am avut un covor vopsit cu mov. Vad vaca vecinilor. Vera e vesela, desi e vinovata. Vii la vita de vie? Vom vopsi vitrina cu vopsea verde. Vino, sa vezi vulpea ! Victor serveste pe tava vanatul. Betivul este vorbaret si guraliv. Vasile e bolnav grav. Vanzatoarea a vandut cateva volume de versuri scrise de Vasile Voiculescu. SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘S’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii cu silabe directe -prelungit : sssa, ssse, sssi, ssso, sssu -neprelungit : sa, se, si, so, su -repetate : sasa, sese, sisi, soso, susu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : asa, ese, isi, oso, usu -cu vocale diferite : -ase, esa, isa, osa, usa -asi, esi, ise, ose, use -aso, eso, iso, osi, usi -asu, esu, isu, osu, usu 3. Exercitii cu silabe inverse -prelungit : asss, esss, isss, osss, usss -neprelungit : as, es, is, os, us 4. Exercitii in logatomi : sas, ses, sis, sos, sus 5. Exercitii in combinatii consonantice -sca, sche, schi, sco, scu -scra, scre, scri, scro, scru -sfa, sfe, sfi, sfo, sfu -sma, sme, smi, smo, smu -spa, spe, spi, spo, spu -spla, sple, spli, splo, splu -sta, ste, sti, sto, stu -stra, stre, stri, stro, stru

16/163

-sna, sne, sni, sno, snu -sla, sle, sli, slo, slu 6. Exercitii de diferentiere -sa-za; as-az; asa-aza; saz-zas -se-ze; es-ez; ese-zez; sez-zes -si-zi; is-iz; isi-izi; siz-zis -so-zo; os-oz; oso-ozo; sos-zoz; soz-zos -su-zu; us-uz; usu-uzu; sus-zuz; suz-zus 7. Exercitii in combinatie cu diftongi : sea, sia, sie, sio, soa 8. Structuri verbale progresive prin aditie : -SAsa_c; sa_t; sa_p; sa-pa; sa-re; sa-nie; sa-bie ca-sa; ma-sa; pa-sa; ra-sa; var-sa-te; ca-sa-te; la-sa-te; fru-moa-sa; a-lea-sa -SE – se_r; se_t; se_c; se-re, se-te, se-ca ca-se; va-se; me-se; de-se; pa-se; vi-se; tre-se me-se-rie; ve-se-la; po-se-da; ca-se-rie; ma-ta-se; -SIsi-la; si-ta; si-ne; co-si; vop-si; do-si; ga-si de-si-gur; pa-ra-si -SOso_c; so_l; so_i; so-ia; soa-re; somn; so-da; fa-so-le -SUsu_c; su_r; surd; suis, su-pa; su-ro-ri ra-su-net II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie initiala -monosilabice : sec, set, semn, sac, sarg, sat, sap, sar, sac, sol, somn, soi, sub, suc, sur, sug, sun, sul, surd -bisilabice : sete, sere, secret, sera, select, sita, sila, sica, sile, sifon, sirop, sarat, sapun, sarba, sarma, sala, salam, salut, sare, sate, sapa, Sava, sora, soda, soba, soldat, sonda, suta, suma, supa, sunet -polisilabice : semafor, secure, secunda, seringa, sirena, silaba, simpatie, sanatate, saturat, sambata, sambure, sacosa, salata, sanie, salvare, sonerie, sorcova, surade, suparat -cu grupe consonatice : schelet, schimba, scari, scandura, scara, scade, scoala, scor, scufunda, scrum, sfetnic, sfios, sfatos, sfada, sfoara, smerit, smoc, smucit, speriat, speranta, spital, spirt, spalat, span, spart, spatiu, spada,spate, spala, spaghete, sport, spune, splendid, splina, stea, steag, stima, stilou, stapan, stana, stau, stol, stup, striga, stranut, strabun, strada, stropitoare, strungar, strut, snop, sleit, slabut, slaba, sloi, sluga.

17/163

2. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie mediana : -monosilabice : vest, test, pisc, plisc, disc, vasc, pasc, nasc, trosc!, must, -bisilabice : mese, dese, desen, nisp, visa, vopsi, lipsi, nasuc, rasul, casa, masa, lasa, rasa, coase, dosar, mosor, cosor, bursuc, dansul -polisilabice : meserie, desigur, profesor, risipit, pisica,casatorie, pasarele, rasaduri, masura, casare, pasaje, pasare, fasole, matase, mirosi, folosi, musafir, busola, pensula, insula. -cu grupe consonantice: cascheta, baschet, descheiat, deschis, basca, pescar, cascada, viscol, descoperi, ascuns, biscuit, discret, basme, cosmetice, Cosmin, casma, basma, cosmonaut, aspecte, spectacol, castel, mesteca, pastila, pistil, pastai, asta, castan, castron, castor, pistol, costum, destul, castravete. 3. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie finala -monosilabice : des, ies, fes, ness, vis, zis, pis!, ras, plans, as, nas, las, pas, vas, ras, os, cos, dos, ros, tos, dus, fus, rus, pus -bisilabice : ales, cules, Paris, apas, vars, compas, ramas, pufos, ploios, voios, miros, ghebos, barbos, apus, cactus -polisilabice : calduros, serios, scorburos, inimos III. Propozitii Sandu este vesel. Sica coase. Savu sta acasa. Costel s-a dus. Masa este pusa. Stai in sat? Vasile este sanatos. Sacul este spart. Sa-mi scrii scrisoare. Pisica se spala. Steagul este sus. Sanda a scris o scrisoare sorei tale. E soare si senin astazi. Soarele straluceste sus pe cer. Sandu a sosit aseara. Sica se spala in sila. Silviu scapa salata in supa. Sorin are o salopeta noua. Seara se lasa peste sat. IV. Cuvinte paronime –s cu s (de la sarpe) scoala-scoala dus-dus nas- nas peste-peste sura-sura musca-musca las-las paste-paste creste-creste –s cu z

18/163

sare-zare sac-zac groasa-groaza seama-zeama seu-zeu varsa-varza pasa-paza oase-oaze ser-zer vase-vaze rasa-raza SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘Z’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -prelungit : zzza, zzze, zzzi, zzzo, zzzu -neprelungit : za, ze, zi, zo, zu 2. Exercitii in pozitie intervocalica -aza, eze, izi, ozo, uzu -cu vocale diferite -aze, azi, azo, azu -eza, ezi, ezo, ezu -iza, ize, izo, izu -oza, oze, ozi, ozu -uza, uze, uzi, uzo 3. Exercitii in silabe inverse -prelungit – azzz, ezzz, izzz, ozzz, uzzz -neprelungit – az, ez, iz, oz, uz 4. Exercitii in logatomi : -zaz, zez, ziz, zoz, zuz -pronuntare fara vocale z…z, z…z, z…z, z…z 5. Exercitii de diferentiere: -ze-se; zi-si; za-sa; zo-so; zu-su -ez-es; iz-is; az-as; oz-os; uz-us -eze-ese; izi-isi; aza-asa; ozo-oso; uzu-usu -zez-ses; ziz-sis; zaz-sas; zoz-sos; zuz-sus -zes-sez; zis-siz; zas-saz; zos-soz; zus-suz 6. Exercitii in combinatii consonantice : -zba, zbe, zbi, zbo, zbu -zda, zde, zdi, zdo, zdu -zla, zle, zli, zlo, zlu -zma, zme, zmi, zmo, zmu -zna, zne, zni, zno, znu II. Cuvinte

19/163

1. Cuvinte cu ‘z’ in pozitie initiala : -monosilabice : zer, zel, zeu, zi, zid, zic, zau, za, zat, zar, zac, zor, zob -bisilabice : zebra, zeama, zece, zestre, zefir, zice, ziua, zile, zidar, zimbru, zavoi, zaduf, zana, zahar, zare, zale, Zamfir, zona, zumzet, zulufi -polisilabice : zicatoare, Zimnicea, ziarist, zapada, zambeste, zarzare, zadarnic, zoologica, zorele, zurgalai, zugravit -cu ‘z’ urmat de consoana : zmeu, zdrobit, zbor, zburdalnic, zmeura, zgarda, zloata, zvon, zbiara 2. Cuvinte cu ‘z’ in pozitie mediana : -monosilabice : brazi, lazi, blonzi, uzi -bisilabice : raze, paza, barza, varza, buze, bezea, bazin, fazan, cazan, vaza, baza, Azor, cazut, vazut -polisilabice : cazarma, cazane, duzina, uzina, depozit, magazin, cozonac, dezordonat, difuzor, buzunar, frunzulita, mazare, pupaza, pauza -cu grupe consonantice : izvor, azvarli, izbanda, pozna, paznic, izbi, izbucni, izma, cizma, cazma, ghiozdan 3. Cuvinte cu ‘z’ in pozitie finala -monosilabice : caz, gaz, iaz, haz, praz, treaz, crez, miez, iz, loz, roz, uz -bisilabice : necaz, obraz, pervaz, macaz, Bicaz, orez, vanez, moloz, abuz, refuz, ovaz -polisilabice : aragaz, desenez, colorez, titirez, autobuz, troleibuz III. Propozitii Zidarul lucreaza. Roza e in poza. Zarul este pe ziar. Fac haz de necaz. A zidit un zid. Branza are zer. Visez sa vanez un bizon. Zoica pune in zeama zarzavat. Zizi mi-a spus ca pleaca in zorii zilei la Mizil. Pastrez putin orez pentru supa. IV. Cuvinte paronime zare-sare; zac-sac; groaza-grosa; zeama-seama; zale-sale; paza-pasa; oaze-oase; zer-ser; vaze-vase; zeu-seu; raza-rasa … voi continua cu litera ‘sh’ , pentru ca imi este greu sa dactilografiez cu ‘sh’ voi folosi simplu ‘s’, atentie la citit … SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘S’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -prelungit :sssa, ssse, sssi, ssso, sssu -neprelungit : sa, se,si, so,su -se pronunta consoanele cu maxilarele stranse, se face pauza, apoi se deschide brusc : -s-a, s-e, s-i, s-o, s-u -sa-sa, se-se, si-si, so-so, su-su 2. Exercitii in pozitie intervocalica -asa, ese, isi, oso, usu cu vocale diferite

20/163

-ase, asi, aso, asu -esa, esi, eso, esu -isa, ise, iso, isu -osa, ose, osi, osu -usa, use, usi, uso 3. Exercitii in silabe inverse : -prelungit : asss, esss, isss, osss, usss -neprelungit : as, es, is, os, us 4. Exercitii in logatomi :sas, ses, sis, sos, sus -pronuntare fara vocale : s…s, s…s, s…s, s…s 5. Exercitii in combinatii consonantice : -spa, spe, spi, spo, spu -sta, ste, sti, sto, stu -sca, sche, schi, sco, scu -sma, sme, smi, smo, smu -sna, sne, sni, sno, snu -stra, stre, stri, stro, stru 6. Exercitii de diferentiere : s cu s sa-sa; se-se; si-si; so-so; su-su as-as; es-es; is-is; os-os; us-us asa-asa; ese-ese; isi-isi; oso-oso; usu-usu sas-sas; ses-ses; sis-sis; sos-sos; sus-sus s cu j sa-ja; se-je; si-ji; so-jo; su-ju as-aj; es-ej; is-ij; os-oj; us-uj asa-aja; ese-eje; isi-iji; oso-ojo; usu-uju sas-jaj; ses-jej; sis-jij; sos-joj; sus-juj II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie initiala : -monosilabice : soc, sut, sah, sa, sant, sef, serpi, sir -bisilabice : sopti, soson, suba, sura, surub, sase, sarpe, sapca, sade, sapte, sale, salau, saref, sina, siroi, siret -polisilabice : soparla, soricel, sobolan, sugubat, santier, servetel, semineu -cu grupe consonantice : snur, snitel, spaclu, scoala, sterge, strand 2. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie mediana : -bisilabice : usor, rosu, Misu, Nusa, asez, cosar, tusi, pasi, desi, visin, fisa, gusa, cresa, mesa -polisilabice : rosie, puisor, matusa, manusa, papusa, orasel, cirese, visine, masina, camasa -cu grupuri consonantice : postas, peste, mester, creste, vested, prastie, liniste, cleste, ceasca, cusca, pusca, cascaval,closca, frisca, morisca, dusman, mosneag 3. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie finala : -monoslabice : cos, mos, bors, dus, tus, cas, nas, les -bisilabice : cocos, tarus, golas, faras, codas, cosas, oras, lenes, tufis, ghetus, culcus -polisilabice : cocolos, galbenus, carabus, derdelus, covoras, umeras, copilas, bogatas, acoperis, tovaras

21/163

3. Propozitii Salul este rosu. Sade pe sina. Musc dintr-o rosie. Labus este la culcus. Pe ghetus este alunecus. Serban este un scolar pus pe sotii. In tufis este un cocos rosu. Am prins surubul cu un cleste. Postasul aduce posta la scoala. IV. Cuvinte paronime cos-cos, paznic-pasnic, peste-peste, sale-zale, sura-sura, sale-sale, scoala-scoala, creste-creste, paste-paste, piscpisc, soc-soc. SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘J’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -prelungit : jjja, jjje, jjji, jjjo, jjju -neprelungit : ja, je, ji, jo, ju -rostirea consoanelor cu maxilarele stranse si deschidere brusca si larga la vocale : j-a, j-e, j-i, j-o, j-u 2. Exercitii in pozitie intervocalica: -aja, eje, iji, ojo, uju cu vocale diferite : -aje, aji, ajo, aju -eja, eji, ejo, eju -ija, ije, ijo, iju -oja, oje, oji, oju -uja, uje, uji, ujo 3. Exercitii in silabe indirecte -prelungit : ajjj, ejjj, ijjj, ojjj, ujjj -neprelungit : aj, ej, ij, oj, uj 4. Exercitii in logatomi -jaj, jej, jij, joj, juj -pronuntare fara vocale j…j, j…j, j…j, j…j 5. Exercitii in combinatii consonantice : -jga, jghe, jghi, jgo, jgu -jda. jde, jdi, jdo, jdu 6. Exercitii de diferentiere cu j si z -ja-za; je-ze; ji-zi; jo-zo; ju-zu; -aj-az; ej-ez; ij-iz; oj-oz; uj-uz -aja-aza; eje-eze; iji-izi; ojo-ozo; uju-uzu -jaj-zaz; jej-zez; jij-ziz; joj-zoz; juj-zuz -jaz-zaj; jez-zej; jiz-zij; joz-zoj; juz-zuj

22/163

II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘j’ in pozitie initiala -monosilabice : joi, jos, jug, jur, jar, jet -bisilabice : joaca, Joseni, judec, jumari, jalon, jale, Jeana, jeli, jeleu,jerseu, jena, jeton -polisilabice : Joiana, jucarii, jucatori, judecator, Janina, jalnica, Japonia, Jenica, jetoane, jeleuri, Jianu -cu grupe consonantice : jgheab, jder 2. Cuvinte cu ‘j’ in pozitie mediana : -monosilabice : coji -bisilabice : mojar, pojar, stejar, bujie, mojic, cojoc, major, Bujor, ajut, coaja, grija -polisilabice : pijama, deranja, incuraja, etajara, dirijor, ingrijorat, abajur, grijuliu -cu ‘j’ urmat de consoane : grajd, mijloc, bajbai, bojdeuca, tejghea 3. Cuvinte cu ‘j’ in pozitie finala : -monosilabice : Gorj, ruj, Cluj, gaj, bej, Dej -bisilabice : etaj, bagaj, curaj, garaj, marcaj, viraj, vartej, gatlej -polisilabice : bobinaj, canotaj, pilotaj III. Propozitii Dirijeaza Bujor. Joci joi? Jean are cojoc. Jenica s-a julit. Jur imprejur este jale. Ajuta-ma la bagaje. Jurnalul e din Dej. Juju se joaca cu jucaria Jeanei. S-au manjit cu ruj pe obraji. Judecatorul a judecat just. SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI ‘T’ I. Silabe si logatomi 1. Unirea sunetelor componente prin disparitia progresiva a pauzei t……………s t………….s t……….s t…….s t….s t..s ts 2. Silabe directe : ta, te, ti, to, tu 3. Exercitii in pozitie intervocalica -ata, ete, iti, oto, utu cu vocale diferite -ate, ati, ato, atu -eta, eti, eto, etu -ita, ite, ito, itu -ota, ote, oti, otu

23/163

-uta, ute, uti, uto 4. Silabe inverse : at, et, it, ot, ut 5. Exercitii in logatomi : tat, tet, tit, tot, tut -pronuntare fara vocale : t…t, t…t, t…t, t…t 6. Exercitii de diferentiere s-z si t(ts) – s(sh) ses-zez; sis-ziz; sas-zaz; sos-zoz; sus-zuz; tet-ses; tit-sis; tat-sas; tot-sos; tut-sus te-te; ti-ti; ta-ta; to-to; tu-tu te-se; ti-si, to-so; tu-su; ta-sa II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie initiala -monosilabice : tep, tes, tel, tepi, tip, tin, tarm, tap, tar, tol -bisilabice : teapa, teava, tipat, tigan, tinta, taran, tarus, tara -polisilabice : telina, tarana, tigara, taranca, tarai 2. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie mediana -monosilabice : poti, copti, moti -bisilabice : mate, rate, fata, bete, cutit, catel, otet, vitel, vita, gheata -polisilabice : incalta, ameninta, intepa, portelan, lectia, certati, multumiti, parinti, incaltaminte, balanta, dorinta, 3. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie finala -monosilabice : zat, mat, lat, hot, mot, sot, bat, put, strut -bisilabice : cotet, podet, agat, Danut, calut, dragut -cu grupe consonantice : jilt, colt, calt III. Propozitii Lenuta tipa. Un bat e la put. Mita are ata. Ticu are vitel. Beti tuica ? Taranul ia cutitul. Cutitul e ascutit. Linga balti sunt multi tantari. Danut e un baietel dragut. Sita s-a intepat in ac cand tesea cu ata o pernita. Taranca tine fetita in brate ca sa-i dea tata. IV. Cuvinte paronime ate-ace tine-sine tel-cel teapa-ceapa plati-placi munti-munci

24/163

tar-jar tol-sol tes-ses mot-mos SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI ‘CE’ SI ‘CI’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -cu pauza ce-a; ce-e; ce-i; ce-o; ce-u ci-a; ci-e; ci-i; ci-o; ci-u -unit cu vocale cea, cee, cei, ceo, ceu cia, cie, cii, cio, ciu 2. Exercitii in pozitie intervocalica -separat a-ce-a; e-ce-e; i-ce-i; o-ce-o; u-ce-u a-ci-a; e-ci-e; i-ci-i; o-ci-o; u-ci-u -unit acea, ecee, icei, oceo, uceu acia, ecie, icii, ocio, uciu 3. Exercitii in silabe inverse -separat a-ce; e-ce; i-ce, o-ce, u-ce a-ci; e-ci; i-ci; o-ci; u-ci -unit ace, ece, ice, oce, uce aci, eci, ici, oci, uci 4. Exercitii in logatomi -separat : ce-a-ce; ce-e-ce; ce-i-ce; ce-o-ce; ce-u-ce ci-a-ci; ci-e-ci; ci-i-ci; ci-o-ci; ci-u-ci -unit : ceace; ceece, ceice, ceoce, ceuce ciaci, cieci, ciici, cioci, ciuci 5. Exercitii cu consoane ce-b, ce-c, ce-d, ce-f, ce-g, ce-h, ce-j, ce-l, ce-m, ce-n, ce-r,ce-s, ce-t, ce-v,ce-x ceb, cec, ced, cef, ceg, ceh, cej, cel, cem, cen, cer, ces, cet, cev, cex ci-b, ci-c, ci-d, ci-f, ci-g, ci-h, ci-j, ci-l, ci-m, ci-n, ci-r, ci-s, ci-t, ci-v, ci-x cib, cic, cid, cif, cig, cih, cij, cil, cim, cin, cir, cis, cit, civ, cix II. Cuvinte A. Cuvinte cu ‘ce’ in pozitie initiala -monosilabice : ce, cea, cerc, ceas, ceai, cer, cel, cei, cerb

25/163

-bisilabice : cere, ceva, ceapa, cearta, ceaun, ceainic, ceata, ceara, ceafa, cercel, cerdac -polisilabice : cerneala, cercetat, cealalta, cenusa, celofan Cuvinte cu ‘ci’ in pozitie initiala -monosilabice : ci, ciob, cioc, ciot, ciur, circ, cinci -bisilabice : cifre, cina, cires, ciocan, cioban, ciomag, cip!, ciorap, cizme, cioara, ciulin, ciupit, cizmar, cimpoi -polisilabice : cinema, cineva, cireada, ciripi, citire, circula, cicoare, ciocolata, cinematograf B. Cuvinte cu ‘ce’ in pozitie mediana -bisilabice : secer, briceag, Mircea -polisilabice : secera, inceput, vecernicie, macese, cercelus, incearca Cuvinte cu ‘ci’ in pozitie mediana -bisilabice : vecin, sucit, racit, macin, fecior, lucios, picior, vaccin -polisilabice : macina, radacina, vecina, salcii, muncitor, adancime, bicicleta, fericit, accidenta, harnicie, felicitare, cauciuc C. Cuvinte cu ‘ce’ in pozitie finala -bisilabice : zece, cruce, rece, ace, face, pace, plate, tace, coace, duce, zice, dulce, fiice, trece, toarce -polisilabice : intoarce, incoace, cojoace, rascruce Cuvinte cu ‘ci’ in pozitie finala -monosilabice : taci, zici, faci, duci, maci, raci, daci, saci, coci, joci, mici, roci, furci, maci, sepci, barci, melci, banci -bisilabice : papuci, arici, saraci, pisici, piersici, boboci, copaci, ciuperci, arunci III. Propozitii Cerul cenusiu. Cine macina? Ce ceata? Faci basici. Cere cercei. Duci ciocanul? Ce zapaceala. Macii sunt mici. Ce de ghiocei. Ai cinzeci de curci. Purceaua are zece purcei. Duci la Tecuci doi saci de nuci. Marcel isi petrece cele zile de concediu in Cecenia. De cand s-a chircit si zbarcit, vecinul e tare pocit si sucit. Nu-mi place ceea ce face. Cici a gasit cinci ciuperci. IV. Cuvinte paronime cerb-serb saci-sasi cina-sina duci-dus cioc-soc Jenica este de straga la baraj.

26/163

IV. Cuvinte paronime cu j si s jir-sir joc-soc jura-sura japca-sapca prajit-prasit jale-sale cu j si z jar-zar jale-zale SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI ‘GE’ SI ‘GI’ I. Silabe si logatomi 1.Exercitii in silabe directe -cu pauza : ge-a; ge-e; ge-i; ge-o; ge-u -cu pauza : gi-a; gi-e; gi-i; gi-o; gi-u -unit cu vocale : gea; gee, gei, geo, geu -unit cu vocale : gia; gie, gii, gio, giu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : -separat : a-ge-a; e-ge-e; i-ge-i; o-ge-o; u-ge-u -separat : a-gi-a; e-gi-e; i-gi-i; o-gi-o; u-gi-u -unit : agea; egee; igei; ogeo; ugeu -unit : agia; egie, igii; ogio; ugiu 3. Exercitii in silabe inverse -separat : a-ge, e-ge, i-ge, o-ge, u-ge -separat : a-gi, e-gi, i-gi, o-gi, u-gi -unit : age, ege, ige, oge, oge -unit : agi, egi, igi, ogi, ugi 4. Exercitii in logatomi -separat : ge-a-ge; ge-e-ge; ge-i-ge, ge-o-ge, ge-u-ge -separat : gi-a-gi; gi-e-gi; gi-i-gi; gi-o-gi; gi-u-gi -unit : geage; geege; geige; geoge; geuge -unit : giagi; giegi; giigi; giogi; giugi 5. Exercitii cu consoane -ge-b, ge-c, ge-d, ge-f, ge-g, ge-h, ge-j, ge-l, ge-m, ge-n, ge-r, ge-s, ge-s, ge-t, ge-t, ge-v, ge-x -gi-b, gi-c, gi-d, gi-f, gi-g, gi-h, gi-j, gi-l, gi-m, gi-n, gi-r, gi-s, gi-s, gi-t, gi-t, gi-v, gi-x -geb, gec, ged, gef, geg, geh, gej, gel, gem, gen, ger, ges, ges, get, get, gev, gex -gib, gic, gid, gif, gig, gih, gij, gil, gim, gin, gir, gis, gis, git, git, giv, gix II. Cuvinte A. Cuvinte cu ‘ge’ in pozitie initiala

27/163

-monosilabice : ger, gem, gen, get, geam, gel -bisilabice : gene, Geta, Gelu, gemeni, genunchi, geros, geamuri, geamat, geana, George, geanta -polisilabice : Georgeta, geamantan, generatie Cuvinte cu ‘gi’ in pozitie initiala -monosilabice : gin, gir -bisilabice : Gica, Gina, Gicu, Giurgiu -polisilabice : girafa, gimnastica, ginere, gimnasta B. Cuvinte cu ‘ge’ in pozitie mediana -bisilabice : muget, raget, deget, ager, fulger, Eugen -polisilabice : degete, degetar, margele, Angela, damigeana, Eugenia Cuvinte cu ‘gi’ in pozitie mediana -bisilabice : argint, magiun, Virgil, geamgiu -polisilabice : pagina, galagie, regina, margine, mingile, diriginte, frigider, gingie, inginer, rugina C. Cuvinte cu ‘ge’ in pozitie finala -bisilabice : fuge, merge, mulge, linge, ninge, curge, minge, rege, lege, sange, plange, stinge -polisilabice : alege, culege, impinge, invinge, colege, atinge, infige, belciuge, carlige Cuvinte cu ‘gi’ in pozitie finala -monosilabice : mingi, fragi, legi, fugi, lungi, ungi, dragi, crengi, regi -bisilabice : colegi, verigi, ajungi, culegi, covrigi, desagi, ferigi, seringi, alergi III. Propozitii Gelu ia gemul. Fuge de lege. Gelu o impinge pe Geta. Geta ia geanta. Gelu si Georgeta sunt gemeni. George a spart geamul cu mingea. Georgeta nu are margele. Gelu vrea sa bage degetul in gem. Pe Gigi il dor gingiile. Bagi fragi in pungi. Gica si Gineta sunt colegi. Crengile fagilor s-au lungit. Gigi a venit la Giurgiu cu gingiile umflate. IV. Cuvinte paronime rece-rege; maci-magi; lunci-lungi; reci-regi; cerb-serb; coci-cos; fragi-frati,cer-ger, saci-sasi _________________SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘L’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : la, le. li, lo, lu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : ala, ele, ili, olo, ulu -cu vocale diferite : ale, ali, alo, alu ela, eli, elo, elu

28/163

ila, ile, ilo, ilu ola, ole, oli, olu ula, ule, uli, ulo 3. Exercitii in silabe inverse : al, el, il, ol, ul 4. Exercitii in logatomi : lal, lel, lil, lol, lul -pronuntat fara vocale : l…l, l…l, l…l, l…l 5. Exercitii in combinatii consonantice : -bla, ble, bli, blo, blu -pla, ple, pli, plo, plo -cla, cle, cli, clo, clu -gla, gle, gli, glo, glu -mla, mle, mli, mlo, mlu -sla, sle, sli, slo, slu -zla, zle, zli, zlo, zlu -vla, vle, vli, vlo, vlu -hla, hle, hli, hlo, hlu -fla, fle, fli, flo, flu II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘l’ in pozitie initiala : -monosilabice : la, lac, lan, lat, leu, lemn, leac, lin, lins, loc, lor, loz -bisilabice : lada, lama, lata, laba, lacat, lacom, lene, legat, lege, lenes, leafa, leagan, lesin, loto, liber, lichid, lighean, lipit, luna, lume, lana -polisilabice : lebada, locomotiva, lopeti, livada, lumanara 2. Cuvinte cu ‘l’ in pozitie mediana : -monosilabice : clar, plai, plan, blat, clei, clor, club -bisilabice : sala, vila, tabla, dulap, hala, fular, colac, elev, moale, vale, guler, coleg, milos, calut, fulgi, vulpe -polisilabice : pelican, lalele, liliac, alune, fasole, felinar, medalion, camila, inele, galeti, ochelari, umbrela, elefant -cu aglomerari de consoana : tablou, bloc, flori, plapuma, plug, biblioteca, balta, cleste, bicicleta, ploaie, plange, floarea soarelui, planta 3. Cuvinte cu ‘l’ in pozitie finala : -monosilabice : val, cal, mal, el, miel, fel, chel, gol, rol, pol, sul, mal -bisilabice : canal, hamal, hotel, catel, vesel, vitel, drapel, tunel, bivol, copil, satul -polisilabice : ghiocel, patrunjel, papagal, soricel III. Propozitii Lampa lumineaza. Culeg si aleg. Alege bilele. Lica e lacom. Localul e gol. Lili calareste. Copilul alearga. Lili ia multe lalele. Lazar si Calin s-au luat la lupta.

29/163

Lola ia la bal un sal. Lasa catelul sa latre! Ale mele sunt lalelele. Alina are un sal cu buline galbene. In localitatea Valea Lunga se cultiva multe legume. IV. Cuvinte paronime lac-rac; cal-car; lege-rege; lampa-rampa; lama-rama; coroana-coloana; ale-are; lob-rob; clama-crama; lupa-rupa _________________SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘R’ I. Silabe si logatomi 1. Exercitii cu prelungirea sunetului : rrra, rrre, rrri, rrro, rrru 2. Exercitii cu silabe directe : ra, re, ri, ro, ru 3. Exercitii in pozitie intervocalica : ara, ere, iri, oro, uru -cu vocale diferite : are, ari, aro, aru era, eri, ero, eru ira, ire, iro, iru ora, ore, ori, oru ura, ure, uri, uro 4. Exercitii cu silabe indirecte : -prelungit : arrr, errr, irrr, orrr, urrr -neprelungit : ar, er, ir, or, ur 5. Exercitii cu silabe directe repetate -rara, rere, riri, roro, ruru 6. Exercitii in silabe inchise cu alte consoane : -rar, rer, rir, ror, rur -rap, rit, ref, res, -gar, ter, far, mur 7. Exercitii in logatomi cu consoane : -lera, lere, leri, lero, leru -nera, neri, nere, nero, neru -dera, dere, deri, dero, deru -tera, tere, teri, tero, teru 8. Exercitii cu grupari consonantice : -pra, pre, pri, pro, pru -bra, bre, bri, bro, bru -fra, fre, fri, fro, fru -vra, vre, vri, vro, vru -tra, tre, tri, tro, tru -dra, dre, dri, dro, dru -asocieri mai dificile : -stra, stre, stri, stro, stru -zdra, zdre, zdri, zdro, zdru

30/163

-sra, sre, sri, sro, sru -jra, jre, jri, jro, jru -pentru evitarea pericolului de contaminare la ‘r’ uvular sau velar se vor prelungi consoanele c, g, h -cra, cre, cri, cro, cru -gra, gre, gri, gro, gru -hra, hre, hri, hro, hru -grupari consonantice in final, ce se rostesc mai greu datorita deficitului de aer -abr, ebr, ibr, obr, ubr -avr, evr, ivr, ovr, uvr -adr, edr, idr, odr, udr 9. Exercitii de diferentiere – de sunetul ‘l’ la-ra; li-ri; le-re; lo-ro; lu-ru al-ar; el-er; il-ir; ol-or; ul-ur ala-ara; ele-ere; ili-iri; olo-oro; ulu-uru lal-rar; lel-rer; lil-rir; lol-ror; lul-rur lar-ral; ler-rel; lir-ril; lor-rol; lur-rul II. Cuvinte 1. Cuvinte cu ‘r’ in pozitie initiala : -monosilabice : rid, rit, ren, rad, rat, rau, rani, rac, rad, rai, ras, rod, rom, ros, roi, roz, rug, rus, rupt -bisilabice : ridic, rima, rece, rele, rade, rama, rata, radio, raza, rapid, roman, roua, roaba, rumen, rupta, rufe, rumen -polisilabice : ridiche, ridica, repara, revista, ravnit, randuri, radacina, ranita, radio, rotunda, robinet, romaneste, rusine, rusinos 2. Cuvinte cu ‘r’ in pozitie mediana : -monosilabice : circ, frig, verzi, cerc, carn, card, arc, parc, porc, orb, cort, curg -bisilabice : arid, pere, cere, mere, carunt, ara, cara, hora, vara, nara, bara, gara, mare, tare, acru -polisilabice : carioca, tremura, revedere, racoare, carare, respiratie, caravana, patruped -cu grupari consonantice : carte, cartofi, harta, barba, zarzavat, castraveti, barza, ardei, sarpe, varza, trambita 3. Cuvinte cu ‘r’ in pozitie finala : -monosilabice : sir, fir, cer, ger, zer, ser, mar, car, dar, far, par, iar, jar, rar, sar, cor, nor, dor, por, lor, fur, jur, dur, tur -bisilabice : zefir, chefir, secer, paner, umar, penar, canar, cantar, amar, pahar, zidar, popor, cocor, bucur, matur, satur, ciucur -polisilabice : colindator, aviator, calendar, felinar, gogosar III. Propozitii Radu rade. Cerul este albastru. Cer un pahar. Afara este ger. Rana e dureroasa. Rochita este murdara. Respiri prea repede. Corina sare cu coarda. Marina a prins o buburuza. Aurel vrea un mar rosu,

31/163

Grigore lucreaza in gradina. Drapelul are trei culori. TRaian scrie o scrisoare. Adriana stropeste castravetii din gradina. V. Cuvinte paronime : crema-clema; rasa-lasa; arama-alama; rupa-lupa; moare-moale; crapa-clapa; rupta-lupta; sare-sale; gras-glas; varval Exercitii pentru diferentiererea sunetelor cu puncte apropiate de articulare S–Ş soc – şoc sold – şold las – laş creste – creşte paste – paşte musca – muşca pisc – pişc sura – şura sa – şa Ţ – Ce – Ci aţe – ac ţine – cine tel – cel inţeapa – inceapa munţi – munci plaţi – placi ţeapa – ceapa Z–J zale – jale zar – jar zoi – joi zur – jur zidar – jidar R–L rama – lama crama – clama rege – lege rac – lac rampa – lampa rupa – lupa rada – lada rob – lob roz – loz rup – lup

32/163

crin – clin Exerctii pentru imbunatatirea muschilor linguali Baba, baba oarba, Unde iti este roaba? Roaba – i ici, colea, Ia-te dupa ea! Barza, rata, Langa balta Pandesc broasca Si ea salta! Casa mare Curte n-are! Huta noi ne leganam Si o hora apoi formam Huta in sus si huta in jos Jocu-i vesel si frumos! Faş, faş sufla vantul in tufiş, Dar şi apa la izvor Faşaie saltand uşor! Capra sare casa Iada sare masa! Nici n-o zic şi zici c-a zis Cand o-i zice, chiar oi zice! Ca sa zici c-am zis ce-oi zice! Sper sa va fie de folos!

Category: Materiale ABA

Terapia ABA

CAPITOLUL CINCI Selectarea programelor de instruire Bridget Ann Taylor Kelly Ann McDonough

33/163

Atunci când veţi ajunge în situaţia provocativă de a construi un program pentru acasă, va trebui să selectaţi programe de instruire care să aibă semnificaţie în cazul copilului. Întrucât nu există copii care să aibă aceleaşi competenţe şi aceleaşi nevoi, selecţia iniţială a programelor trebuie să se bazeze pe abilităţile actuale ale fiecărui copil. Selectarea programelor pentru copilul dumneavoastră va fi o sarcină permanentă. De fiecare dată când copilul va mastera un program, va trebui să alegi un altul. Acest capitol va prezenta un cadru conceptual pentru alegerea programelor de instruire pentru copilul dumneavoastră, astfel încât să puteţi începe instruirea semnificativă pentru el.

EVALUAREA ABILITĂŢILOR

Cele trei ghiduri pentru planul de studiu (curriculum) din acest capitol subliniază abilităţi care pot fi învăţate de copil. Obiectivele sunt aranjate în ghidul începător, intermediar şi avansat, dar această ierahie nu este rigidă. Primul pas în selectarea programelor constă în evaluarea abilităţilor şi deficitelor copilului dumneavoastră. Ghidurile curriculare pot fi folosite drept cadru pentru o evaluare iniţială. Începând cu Ghidul Curricular – nivel începător, puteţi determina nivelul abilităţilor copilului şi puteţi crea astfel posibile programe de instruire. Atunci când evaluaţi abilităţile copilului, ţineţi cont de următoarele aspecte:

Copilul dă dovada acestei abilităţi la comandă verbală? Există copii care pot face anumite lucruri spontan, dar nu şi la cerinţa adulţilor. De exemplu, puteţi sesiza că atunci când se joacă, copilul numeşte anumite obiecte, dar, când îi arăţi respectivul obiect şi îi ceri să îl numească, nu poate face acest lucru. Atunci când evaluaţi abilităţile copilului, fiţi siguri că el poate răspunde atunci când îi puneţi întrebarea corespunzătoare. Abilitatea e prezentă fără ajutorul dumneavostră? Atunci când evaluaţi o anumită capacitate, trebuie să determinaţi nivelul la care se află copilul fără a fi ajutat. De pildă, când doriţi să aflaţi dacă el poate urma instrucţiile simple, dă-i comanda, fără a-i oferi vreun gest ajutător (de exemplu, nu indicaţi către pantofi când îi spuneţi “Ia-ţi pantofii!”). Sau, când vreţi să ştiţi dacă poate îndeplini activităţi simple (de exemplu, puzzle sau sortare de forme), prezintaţi-i activitatea şi oferiţi-i o instrucţie verbală (de exemplu, “Fă puzzle!”), fără a îi oferi vreun ajutor fizic. Abilitatea are consistenţă în timp? Anumiţi copii nu sunt constanţi în răspunsurile lor. Este importantă stabilirea faptului că o anumită capacitate poate fi demonstrată în mai multe ocazii diferite. Doar pentru că o dată copilul a reuşit să facă ceva, nu înseamnă că acea abilitate face parte din repertoriul său. Atunci când realizaţi evaluarea unei abilităţi, trebuie să oferiţi mai multe oportunităţi pentru a determina dacă răspunsurile copilului sunt consistente în timp (de exemplu, în 8 cazuri din 10). Sunt prezente toate componentele abilităţii? Copilul poate fi capabil să dea dovada prezenţei unei părţi a abilităţii, dar nu a întregii abilităţi. De exemplu, el poate fi în stare să identifice trei părţi ale corpului sau să imite una sau două acţiuni. Deşi acesta este un bun început, trebuie să vă asiguraţi că el poate realiza un număr adecvat de răspunsuri în cadrul fiecărui program. În determinarea numărului adecvat de răspunsuri pentru fiecare program, luaţi în considerare vârsta copilului (de exemplu, majoritatea copiilor preşcolari pot identifica 10 sau mai multe părţi ale corpului). Atunci când evaluaţi un anumit program (de exemplu, instrucţiile simple), trebuie să determini şi numărul corespunzător de răspunsuri şi să evaluezi performanţa copilului per total.

34/163

Abilitatea este demonstrată în prezenţa unor persoane diferite, în diverse contexte, cu stimuli variaţi? Uneori, copiii cu autism pot da dovada unor abilităţi numai faţă de anumite persoane (de exemplu, numai faţă de mamă), numai în contexte specifice (răspunde la comanda “Ia-ţi cana” nunmai în bucătărie, unde sucul este la vedere) sau numai faţă de stimuli specifici (de exemplu, Thomas The Train, dar nu şi alte jucării). Atunci când evaluaţi o anumită abilitate, fiţi siguri că prezenţa ei poate fi demonstrată în faţa unor persoane diferite, în mai multe contexte şi cu stimuli diferiţi.

SELECTAREA PROGRAMELOR După evaluarea abilităţilor copilului, trebuie să decideţi care vor fi cele vizate pentru instruire. Întrebările de mai jos pot fi de ajutor în selectarea obiectivelor de instruire. De fiecare dată când alegeţi un program, puneţi-vă următoarele întrebări:

Copilul are abilităţile de bază necesare pentru acest program? Atunci când alegeţi un program, întrebaţivă mai întâi care sunt abilităţile de care copilul are nevoie pentru a răspunde. De exemplu, vă puteţi dori ca el să-şi formuleze cererile prin propoziţii, dar e posibil să nu poată repeta cuvintele. Vă puteţi dori să învăţaţi copilul să iniţieze interacţiuni în timpul jocului cu ceilalţi copii, dar el nu poate urma comenzi simple. Descompunerea unei abilităţi în componentele sale vă poate ajuta să identificaţi ce alte abilităţi trebuie învăţate mai întâi. Programul este adecvat vârstei/dezvoltării copilului? Deşi copiilor cu autism nu li se poate aplica un model al dezvoltării normale a achiziţionării de abilităţi, programele trebuie totuşi să reflecte o secvenţă de dezvoltare care este de aşteptat şi în cazul unui copil tipic. Atunci când identifiaţi o abilitate, întrebaţi-vă mai întâi dacă un alt copil, de vârstă similară, poate îndeplini aceeaşi sarcină. Această abilitate va ajuta la reducerea problemelor comportamentale? Alegeţi programe de instruire care sunt susceptibile de a avea un impact pozitiv asupra comportamentului copilului. De exemplu, învăţarea de răspunsuri comunicative, cum ar fi indicarea cu degetul şi gesturile de “da” şi “nu” pot ajuta la reducerea problemelor comportamentale care îndeplinesc o funcţie de comunicare. În plus, a-l învăţa pe copil să iniţieze independent jocul poate reduce comportamentele stereotipe. Această abilitate va duce la învăţarea altor abilităţi? Atunci când alegeţi abilităţile pentru instruire, identificaţi-le pe acelea care se construiesc unele pe altele. De exemplu, învăţându-l pe copil să imite acţiuni secvenţiale ce ţin de motricitatea grosieră (de exemplu, imitarea a două acţiuni în ordinea corectă), îl veţi învăţa cel mai probabil să asculte apoi comenzile verbale duble. Această abilitate poate fi generalizată? Întrucât în cazul copiilor cu autism abilităţile sunt adesea dificil de generalizat, alegeţi acele programe şi ţintiţi răspunsurile pe care copilul va avea ocazia să le practice şi în afara lecţiilor. De exemplu, e mult mai probabil ca de-a lungul unei zile să îi cereţi copilului “Închide uşa”, “Aprinde lumina”, “Ia-ţi pantofii” decât “Ridică mâinile” sau “Dă din picioare”. Răspunsurile care se asociază cu consecinţe pozitive ce apar în mod firesc vor fi generalizate mai bine. Copilul va achiziţiona această abilitate într-o perioadă de timp rezonabilă? Deşi ritmul de învăţare variază foarte mult în funcţie de copil şi de abilităţi, trebuie acordată prioritate acelor abilităţi pe care copilul le va învăţa într-o perioadă de timp acceptabilă. De exemplu, în cazul în care copilul nu vorbeşte, el va trebui să înveţe răspunsuri comunicaţionale eficiente. În comparaţie cu comunicarea prin fraze, el poate învăţa destul de repede să arate către obiectele dorite. Alegerea abilităţilor care vor fi achiziţionate într-o perioadă de timp rezonabilă va acţiona ca un întăritor pentru dumneavostră, pentru copil şi pentru tutori.

35/163

Abilitatea este importantă pentru dumneavoastră şi pentru familie? Alegeţi acele abilităţi care vor avea implicaţii pozitive în ceea ce priveşte participarea copilului la activităţile familiei. Deşi potrivirea culorilor este o abilitate importantă, a-l învăţa pe copil să-i identifice pe membrii familiei va avea un impact mult mai mare asupra participării copilului în familie. Abilitatea poate fi folosită de copil de-a lungul întregii zile? Alegeţi să-l învăţaţi acele abilităţi care sunt funcţionale. De exemplu, învăţarea îndeplinirii comenzilor simple, folosirea “da” şi “nu”, arătarea către obiectele dorite, realizarea activităţilor de joc, toate acestea sunt utile pentru copil şi pot fi incluse pe parcursul întregii zile.

PREGĂTIREA Atunci când începeţi un program acasă, trebuie să începeţi cu un număr limitat de abilităţi pentru primele câteva săptămâni. E mult mai bine să vizaţi achiziţii rapide într-un număr limitat de domenii, decât un progres încet, inconsistent, în mai multe domenii. Această modalitate vă va permite şi dumneavoastră şi tutorilor să stăpâniţi metodologia de învăţare, iar copilului îi va permite să se obişnuiască cu structura şedinţelor. Deşi realizarea programului trebuie individualizată în funcţie de copil, în mod tipic, un program de început va include: un program de tip “Respond to name” (Răspunde la nume), un program de limbaj receptiv (de exemplu, îndeplinirea instrucţiilor simple), un program de imitaţie (de exemplu, imitarea unei mişcări grosiere), un program de limbaj expresiv (de exemplu, arătarea itemilor doriţi) şi o sarcină de potrivire (de exemplu, potrivirea obiectelor identice). Pe măsură ce copilul face progrese, puteţi adăuga programe adiţionale, în funcţie de nevoile lui.

DESCRIEREA PROGRAMELOR Ghidurile metodologice sunt urmate de descrieri ale programelor de instruire pentru mai multe obiective listate în cadrul ghidurilor (nu toate obiectivele sunt subliniate în foile de programe). Sunt oferite răspunsurile pe care le dorim din partea copilului (targetate), pre-cerinţele, materialele, strategiile de prompting (de ajutor) şi alte câteva indicii utile. Pentru a economisi spaţiul, multe din programele de limbaj receptiv şi expresiv au fost prezentate pe aceeaşi foaie. Fiecare foaie de program poate fi copiată din manual şi poate fi inserată în dosarul de programe al copilului. Multe dintre programe oferă exemple de răspunsuri targetate (pe care le aştepăm din partea copilului), dar acestea sunt doar pentru a vă ajuta la început. Trebuie să-l învăţaţi pe copil acele răspunsuri relevante pentru el şi pentru dumneavoastră. Procedurile de instruire sunt generice şi se poate ivi necesitatea de a le modifica în funcţie de copil. De exemplu, programele au fost scrise plecând de la ipoteza că, iniţial, copilul va avea nevoie de prompting (ajutor) pentru a răspunde corect. Deşi sunt oferite sugestii de prompting (ajutor), există multe proceduri de corectare a greşelilor care pot fi folosite atunci când copilul răspunde incorect sau nu reuşeşte să răspundă deloc. Consultaţi capitolul 6, “Cum să realizaţi instruirea”, pentru mai multe informaţii despre strategiile de instruire. Unele dintre programele de limbaj receptiv şi de potrivire necesită prezentarea unor stimuli pe masă, cum ar fi fotografiile. Numărul de stimuli prezentat va varia în funcţie de etapa actuală a programului. Cu toate acestea, se recomandă ca în cazul introducerii sarcinilor de discriminare, să prezinţi cel puţin trei stimuli, pentru a minimaliza şansele unui răspuns dat la întâmplare. Uitându-vă pe foile de program, puteţi observa câţiva termeni nefamiliari. Îi vom defini pe scurt mai jos.

36/163

1. Prompt-urile (Ajutorul). Prompt-ul se referă la orice ajutor care îi este oferit copilului pentru a răspunde cu succes. Prompt-urile pot fi verbale (“Prinde mingea”), fizice (iei mâna copilului şi o pui pe minge), gesturale (indici către minge), de poziţie (pui mingea mai aproape de copil) sau de modelare (îi demonstrezi copilului răspunsul, pentru ca acesta să îl observe şi să îl imite). Atunci când începeţi un program de instruire, trebuie să determinaţi de cât de mult ajutor (prompt) are nevoie copilul pentru a răspunde fără greşeli. Prompt-ul (ajutorul) trebuie scăzut treptat şi sistematic de-a lungul unei sesiuni de instruire, astfel încât copilul să poate fi capabil să îndeplinească sarcina fără ajutor. 2. Amânarea prompt-ului (Time Delay Prompt). Amânarea prompt-ului este o procedură în care timpul dintre prezentarea unui stimul comandă şi a prompt-ului este crescut treptat. Iniţial, ajutorul este oferit în acelaşi timp sau imediat după comandă. De-a lungul sesiunilor de instruire ulterioare, ajutorul este amânat prin creşterea treptată a intervalului de timp. De exemplu, atunci când îl înveţi pe copil să răspundă la întrebarea “Cum te cheamă?”, se oferă prompt-ul (de exemplu, modelarea răspunsului corect) imediat după prezentarea întrebării, pentru primele câteva încercări. Atunci când copilul răspunde corespunzător la prompt (de exemplu, spunându-şi numele după modelul prompt-ului, de trei ori consecutiv) se introduce un scurt răgaz între comandă şi prompt. De exemplu, tutorele poate spune “Cum te cheamă”, aşteaptă 2 secunde şi apoi modelează răspunsul. Atâta timp cât copilul continuă să răspundă corect, acest interval poate rămâne acelaşi pentru alte trei încercări. Apoi intervalul dintre comandă şi prompt va creşte cu 2 secunde, ajungânduse la 4 secunde, apoi la 6 secunde, etc. scopul este acela de a-l face pe copil să răspundă corect înainte de a i se oferi vreun ajutor (prompt). 3. Recompensa diferenţială. Recompensa diferenţială înseamnă recompensarea (întărirea) anumitor răspunsuri şi nerecompensarea (neîntărirea) altora. De exemplu, atunci când introduci o abilitate, recompensezi răspunsurile care sunt date cu prompt-uri. De-a lungul sesiunilor de învăţare, vei oferi treptat tot mai puţin ajutor şi vei recompensa doar răspunsurile care sunt date cu prompt redus. În final, vei recompensa doar răspunsurile care sunt corecte şi care nu necesită ajutor.

RESURSE Ghidului Curricular – nivelul avansat (Advanced Curriculum Guide ) îi urmează un capitol care prezintă materialele necesare pentru instruire, precum şi sugestii bibliografice. Sunteţi încurajat, atunci când este posibil, să vă realizaţi propriile materiale (de exemplu, să fotografiaţi substantive, verbe, emoţii, camere şi scene din mediul natural al copilului) şi să folosiţi aceste materiale în mai multe programe (de exemplu, folosiţi fotografii ale acţiunilor nu numai pentru programul de “Receptiv şi Expresiv Verbe”, dar şi ca discriminare necesară în cazul “Wh questions”(întrebări de tipul Când? Cine? Cum? Care? Unde?, etc) în legătură cu o imagine). Dacă încercaţi să obţineţi fonduri prin comisia şcolară locală pentru un program pentru acasă, includeţi şi o listă de obiecte necesare în Planul Educaţional Individualizat al copilului, astfel încât acestea să vă fie oferite de către şcoală. Sunt incluse în capitolul următor şi alte surse bibliografice, pentru a vă ajuta în programe de instruire care nu sunt prezentate aici.

MULŢUMIRI Unele dintre programele de instruire prezentate în acest capitol au fost dezvoltate de Alpine Leraning Group, Inc. Altele au fost influenţate de programe deja publicate în lucrări cum ar fi “Teaching Developmentally Disabled Children: The ME Book”, de Ivar Lovaas. Autorii sunt recunoscători copiilor, familiilor şi profesioniştilor care ne-au ajuntat la dezvoltarea programelor de instruire din acest capitol.

37/163

Ghidul curricular – nivel începător Abilităţi de participare la lecţii 1. 1. Stă singur în scaun 2. 2. Realizează contactul vizual atunci când e strigat 3. 3. Realizează contactul vizual atunci când i se dă comanda “Uită-te la mine” 4. 4. Răspunde la comanda “Mâinile cuminţi”

Abilităţi de imitaţie 1. Imită mişcările grosiere (gros-motorii) 2. Imită acţiunile cu obiecte 3. Imită mişcările fine (motricitatea fină) 4. Imită mişcările orale

Abilităţi de limbaj receptiv 1. Îndeplineşte comenzile simple 2. Identifică părţile corpului 3. Identifică obiectele 4. Identifică imaginile 5. Identifică persoanele familiare 6. Îndeplineşte comenzile ce presupun verbe 7. Identifică verbele în imagini 8. Identifică obiectele în mediu 9. Indică (cu degetul) imagini într-o carte 10. Identifică obiectele prin funcţia (utilitatea) lor 11. Identifică posesia 12. Identifică sunetele din mediu

Abilităţi de limbaj expresiv 1. Arată către itemii doriţi ca răspuns la întrebarea “Ce vrei?” 2. Arată spontan către itemii doriţi 3. Imită sunete şi cuvinte 4. Denumeşte obiectele 5. Denumeşte imaginile 6. Cere verbal itemii doriţi 7. Exprimă sau gesticulează “da” şi “nu” pentru itemii preferaţi şi pentru cei respinşi 8. Denumeşte persoanele familiare

38/163

9. Face o alegere 10. Răspunde când este salutat 11. Răspunde la întrebări sociale 12. Denumeşte verbele în imagini, la sine şi la alţii 13. Denumeşte obiectele după funcţia (utilitatea) lor 14. Denumeşte posesia

Abilităţi pre-şcolare 1. Potriveşte Obiecte identice Imagini identice Obiectele la imagini Imaginile la obiecte Culori, forme, litere, numere Obiecte non-identice Obiecte prin asociere 1. Finalizează independent activităţi simple 2. Identifică culorile 3. Identifică formele 4. Identifică literele 5. Identifică numerele 6. Numără pe de rost până la 10 7. Numără obiecte

Abilităţi de auto-servire (self-help) 1. Bea dintr-o cană 2. Foloseşte furculiţa şi lingura când mănâncă 3. Îşi descalţă pantofii 4. Îşi descalţă şosetele 5. Îşi dezbracă pantalonii 6. Îşi dezbracă tricoul 7. Foloseşte şerveţelul/batista 8. Ştie să folosească toaleta pentru a urina

Ghidul curricular – nivelul intermediar 39/163

Abilităţi de participare la lecţii 1. Susţine contactul vizual pentru 5 secunde, ca răspuns la strigarea numelui 2. Realizează contact vizual ca răspuns la strigarea numelui în timp ce se joacă 3. Realizează contact vizual ca răspuns la strigarea numelui de la distanţă 4. Răspunde “da” atunci când este numit

Abilităţi de imitaţie 1. Imită mişcările gros-motorii din poziţia în picioare 2. Imită mişcări gros-motorii secvenţiale 3. Imită acţiuni secvenţiale cu obiecte 4. Imită acţiuni însoţite de sunete 5. Imită patternuri (construcţii) de cuburi 6. Copiază desene simple

Abilităţi de limbaj receptiv 1. Identifică camerele 2. Identifică emoţiile 3. Identifică locaţiile 4. Îndeplineşte instrucţiile (comenzile) duble 5. Dă două obiecte 6. Recuperează obiecte care nu sunt la vedere 7. Identifică atributele (caracteristicile) 8. Identifică persoanele din comunitate 9. Se preface (pretinde că…) 10. Identifică categoriile 11. Identifică pronumele 12. Îndeplineşte instrucţiile cu prepoziţii 13. Identifică un obiect aflat la vedere atunci când îi este descris 14. Plasează în ordine cartonaşe secvenţiale 15. Identifică genul 16. Identifică itemul care lipseşte 17. Răspunde la întrebările wh (Care? Unde? Cum? Când? Cine?,etc)despre obiecte şi imagini 18. Răspunde da/nu la întrebări legate de obiecte şi acţiuni 19. Numeşte un obiect prin atingere

Abilităţi de limbaj expresiv 40/163

1. Imită fraze din două sau trei cuvinte 2. Cere itemii doriţi printr-o propoziţie, ca răspuns la “Ce vrei?” 3. Cere spontan itemii doriţi, printr-o propoziţie 4. Îşi strigă părinţii de la distanţă 5. Denumeşte obiectul după funcţia acestuia 6. Denumeşte funcţii ale obiectelor 7. Denumeşte şi indică părţi ale corpului conform funcţiei acestora 8. Denumeşte funcţia părţilor corpului 9. Denumeşte locaţiile 10. Denumeşte emoţiile 11. Denumeşte categoriile 12. Foloseşte propoziţii simple Este un… Văd o… Am o… 1. Face schimb de informaţii Am… Văd… Informaţii sociale 1. Spune “Nu ştiu” atunci când este rugat să numească obiecte necunoscute 2. Răspunde la întrebări wh de tipul: “Ce este asta?” şi “Unde este…” 3. Denumeşte prepoziţiile 4. Denumeşte pronumele 5. Răspunde la întrebări ce ţin de cunoştinţele generale 6. Denumeşte genul 7. Descrie imaginile printr-o propoziţie 8. Descrie obiectele aflate la vedere folosind atribute 9. Îşi aminteşte evenimente din trecutul apropiat 10. Răspunde la întrebări de tipul “Unde?” 11. Denumeşte obiectele care aparţin unei camere 12. Denumeşte funcţia camerelor 13. Denumeşte funcţia persoanelor din comunitate 14. Răspunde la întrebări de tipul “Când?” 15. Descrie secvenţe de imagini 16. Transmite un mesaj 17. Face jocuri de rol cu păpuşile 18. Oferă ajutor

Abilităţi pre-şcolare 41/163

1. Potriveşte itemii din aceeaşi categorie 2. Dă cantitatea cerută 3. Potriveşte numărul la cantitate 4. Potriveşte literele mari la literele mici 5. Potriveşte cuvintele identice 6. Identifică “mai mult” şi “mai puţin” 7. Secvenţializează numerele/literele 8. Completează ciorne simple (worksheets) 9. Copiază litere şi numere 10. Identifică numele scris 11. Desenează imagini simple 12. Îşi scrie numele 13. Lipeşte 14. Taie cu foarfeca 15. Colorează în chenar

Abilităţi de auto-servire (self-help) 1. Îşi îmbracă pantalonii 2. Îşi îmbracă tricoul 3. Îşi îmbracă haina 4. Îşi încalţă pantofii 5. Îşi încalţă şosetele 6. Se spală pe mâini 7. Se duce la toaletă atunci când îl doare burta 8. Se duce din proprie iniţiativă la baie

Ghidul curricular – nivel avansat Abilităţi de participare la lecţii 1. Realizează contactul vizual în timpul conversaţiei 2. Realizează contactul vizual în timpul instrucţiilor în grup

Abilităţi de imitaţie 1. Imită secvenţe complexe 2. Imită joaca copiilor de aceeaşi vârstă 3. Imită răspunsul verbal al copiilor de aceeaşi vârstă

42/163

Abilităţi de limbaj receptiv 1. Îndeplineşte instrucţiile complexe, formate din trei comenzi 2. Îndeplineşte comenzi complexe date de la distanţă 3. Numeşte o persoană, un loc sau un obiect atunci când acestea sunt descrise 4. Numeşte un obiect din care se vede numai o parte 5. Identifică obiecte care sunt la fel 6. Identifică obiecte care sunt diferite 7. Identifică ce nu aparţine unui grup, în funcţie de caracteristică sau de categorie 8. Identifică pluralul versus singular 9. Răspunde la întrebările wh despre o scurtă povestire 10. Răspunde la întrebările wh despre un subiect 11. Îndeplineşte comenzile “Întreabă…” versus “Spune…” 12. Găseşte obiectele ascunse atunci când i se dau indicii privind locaţia 13. Discriminează situaţiile în care trebuie să pună o întrebare de cele în care trebuie să răspundă (să ofere informaţii în schimb) 14. Răspunde “Nu ştiu” la întrebările nefamiliare 15. Denumeşte categoria căreia îi aparţine un anumit item 16. Denumeşte itemii dintr-o categorie 17. Repovesteşte o poveste 18. Descrie obiecte care nu se află la vedere, folosind atribute (caracteristici) 19. Îşi aminteşte evenimente trecute 20. Descrie subiecte 21. Spune propriile poveşti 22. Îşi exprimă confuzia şi cere lămuriri 23. Denumeşte pronumele posesive 24. Foloseşte timpul corect al verbelor 25. Pune o întrebare şi repovesteşte informaţiile obţinute 26. Ascultă o conversaţie şi răspunde la întrebări legate de acea conversaţie 27. Îşi afirmă cunoaşterea 28. Răspunde la întrebări avansate de cunoştinţe generale 29. Descrie felul în care se face ceva 30. Descrie similarităţile şi diferenţele dintre obiecte 31. Răspunde la întrebări de tipul “Care…?” 32. Pune întrebări wh atunci când îi sunt oferite informaţii vagi

Abilităţi de limbaj expresiv

Limbaj abstract 43/163

1. Răspunde la întrebări de tipul “De ce…?” 2. Răspunde la întrebări de tipul “Dacă…?” 3. Completează logic propoziţiile 4. Descrie neregulile dintr-o imagine 5. Răspunde “da/nu” (informaţii factuale) 6. Prevede finalul, rezultatul 7. Priveşte dintr-o altă perspectivă 8. Oferă explicaţii 9. Exclude un item în funcţie de categorie/caracteristică 10. Identifică subiectul principal dintr-o poveste sau o conversaţie

Abilităţi şcolare 1. Defineşte oameni, locaţii şi obiecte 2. Completează un pattern 3. Potriveşte cuvinte scrise la obiecte şi obiectele la cuvintele scrise 4. Citeşte cuvinte obişbuite 5. Numeşte literele (aşa cum sunt pronunţate) 6. Numeşte un cuvânt, începând cu primul sunet 7. Numeşte consoanele iniţiale, mediane şi finale 8. Citeşte literă cu literă cuvintele simple 9. Explică înţelesul cuvintelor 10. Identifică sinonime simple 11. Identifică relaţiile temporale 12. Identifică numeralele ordinale 13. Identifică cuvintele care rimează 14. Scrie din memorie cuvinte simple 15. Adună numere formate dintr-o singură cifră

Abilităţi sociale 1. Imită acţiunile unui copil de aceeaşi vârstă 2. Îndeplineşte indicaţiile unui copil de aceeaşi vârstă 3. Răspunde la întrebările unui (egal) copil de aceeaşi vârstă 4. Răspunde la cuvintele prin care un egal iniţiază jocul 5. Partcipă la jocuri cu egalii, jocuri care se desfăşoară la masă 6. Iniţiază (propune verbal) jocul cu egalii 7. Face schimb de informaţii cu egalii 8. Comunică cu egalii în timpul jocului 9. Cere ajutorul egalilor

44/163

10. Oferă ajutor egalilor

Pregătirea pentru şcoală 1. Îşi aşteaptă rândul 2. Dă dovada unor noi răspunsuri prin observaţie 3. Îndeplineşte comenzile date în grup 4. Face schimb de informaţii sociale într-un grup 5. Cântă versuri ale unor cântecele de copii în cadrul grupului 6. Răspunde când este chemat 7. Ridică mâna pentru a răspunde la întrebări 8. Ascultă o poveste şi răspunde al întrebări privind acea poveste 9. Arată şi povesteşte

Abilităţi de auto-servire 1. Se spală pe dinţi 2. Îşi închide/deschide fermoarul 3. Îşi închide/deschide nasturii 4. Îşi închide/deschide capsele

Resurse Carduri (cartonaşe) pentru substantive 1. Photo Cue Cards Communication Skill Builders 1. Photo Nouns – Fotografii ale substantivelor (Setul I şi Setul II) Imaginart Communication Products 1. Photo Resource Kit (Nouns) – Trusa Resurselor Fotografice (Substantive) PRO-ED

Carduri pentru verbe 1. Power Cards: Verb Power (1-3) – Cardurile pentru verbe 2. Great Beginnings For Early Language Learning: Beginning Verbs – învăţarea timpurie a limbajului: verbele de început

45/163

3. Photo Action Cards – Cardurile-fotografii pentru acţiuni Learning Development Aides (LDA) ABC School Supply 1. Verbs, Verbs, Verbs PRO-ED

Cărţi cu imagini 1. 1. My First Word Book – Cartea primului meu cuvânt Angela Wilkes Dorling Kindersley, Inc., 1991 1. 2. My First Book of Words: 1000 Words Every Child Should Know – Prima mea carte carte cu cuvinte: 1000 de cuvinte pe care trebuie să le ştie orice copil Lena Shiffman Cartwell Learning Bookshelf Scholastic, Inc. 1992 1. 3. The First 1000 Words and Pictures Book – Cartea primelor 1000 de cuvinte şi imagini Wishing Well Books Joshua Morris Publishing, Inc., 1991 1. 4. The First Thousand Words: A Picture Book – Primele o mie de cuvinte: carte cu imagini Heather Amery & Stephen Cartwright Usborne House, EDC Publishing, 1989 1. 300 First Words – Primele 300 de cuvinte Betty Root Barron;s Educational Series, Inc., 1993

Secvenţialitate 1. Childhood Sequence Photos (Sets 1-3) – Fotografiile secvenţiale pentru copii Imaginart Communication Products 1. What Follows Next? 3 Scene Sequence Cards – Ce urmează? Carduri cu secvenţe de 3 scene Kaplan School Supply

46/163

1. Frank Schaffer 4- and 6- Scene Sequencing Cards – Cardurile cu secvenţe de 4 şi 6 scene ale lui Frank Schaffer Constructive Play Things 1. Classroom Sequencing Card Library – Biblioteca cardurilor şcolare secvenţiale Lakeshore

Asocieri 1. Photo Language Cards – Cardurile pentru limbaj 2. Great Beginnings Associations – Asocieri Communications Skill Builders 1. Power Cards Association Power – cardurile pentru asocieri Power Communications Skill Builders

Prepoziţii 1. Color Cards: Language in Living Color Prepositions – Cardurile colorate: prepoziţiile Imaginart Communications Products 1. In, On and Under: A Preposition Lotto Game – În, Pe şi Sub: jocul prepoziţiilor Imaginart Communications Products 1. Great Beginnings Prepositions – Prepoziţii Communication Skill Builders 1. Where is it? Spatial Relationship Cards – Unde este? Cardurile relaţiilor spaţiale ABC School Supply

Adjective 1. Color Cards: Language in Living Color Adjectives – Cardurile colorate: Adjectivele Imaginart Communications Products 1. Power Cards Opposites Power – Cardurile pentru perechile de adjective opuse Communication Skill Builders

47/163

1. Opposites Matching Game – Jocul de potrivire al adjectivelor opuse ABC School Supply

Emoţii 1. Feeling and Faces Game – Jocul sentimentelor şi al mimicii Lakeshore 1. Moods and Emotions Poster Pack –Emoţii şi dispoziţii Lakeshore 1. Faces and Feelings/Jeux de Visage – Figuri şi sentimente/jocul figurilor Constructive Play Things

Categorii/Clasificări 1. Category Sort – Sortarea categoriilor Imaginart Communication Products 1. Classroom Sorting Materials – Materiele pentru sortare Lakeshore 1. Classification Picture Card Library – Bibiloteca cardurilor cu imagini pentru clasificare Lakeshore

Timpul verbelor 1. Verb Tenses – Timpul verbelor Imaginart Communication Products 1. Syntax Flip Book – Revised Edition PRO-ED

Nereguli 48/163

1. “What’s Wrong?” Cards (LDA) – Cardurile “Ce e greşit?” Imaginart Communication Products 1. “What’s Funny?” Blackline Masters – “Ce e ciudat?” PRO-ED 1. “What’s Different?” Cards – Cardurile “Ce e diferit?” Imaginart Communication Products 1. “150 What’s Wrong with this Picture?” Scenes – 150 de scene de tipul “Ce e în neregulă cu această imagine?” Super Duper School Company

Sunete din mediu 1. Living Learning Soundtracks Lotto ABC School Supply 1. Photo Sound Supply – Rezerva de fotografii şi sunete ABC School Supply 1. Hear the World Sound Lotto Game – Jocul Ascultă sunetul lumii Discovery Toys

Potrivire 1. Photo Object Beginners Lotto – Fotografii ale obiectelor pentru începători Lakeshore 1. Memory Match Game – Jocul potrivirii din memorie ABC School Supply 1. First Memory – Prima amintire ABC School Supply

Jocuri

49/163

1. Eight Spin and See Games: Lotto Type Game for Visual and Verbal Skills Super Duper School Company 1. No Peeking Ravensburger 1. Tell a Story – Spune o poveste Ravensburger 1. What’s My Name? The Description Game – Care e numele meu. Jocul descrierilor Ravensburger 1. Fast Progress (Advanced Language Game) – Progres rapid (Joc pentru limbajul avansat) Imaginart Communicatiopn Products 1. Silly Expressions Board Game Discovery Toys 1. First Four Games – Primele patru jocuri Ravensburger 1. Mystery Garden – Grădiona misterelor Ravensburger

Întrebări wh 1. See What You’re Asking? Games for Wh-Questions – Ce întrebi? Jocuri pentru întrebări Coleen Murphy Communication Skills Builders 1. Wh-Programs Who? What? Where? When? Why? – Programele întrebărilor: Cine? Ce? Care? Unde? Când? De ce? Patricia J. Collins, Gary W. Cunningham PRO-ED 1. Syntax Two: Materials for Teaching Wh-Questions ECL Publications

Limbaj avansat 1. 1. MEER 1, Manual of Exercises for Expressive Reasoning – manualul exerciţiilor pentru raţionamentul expresiv

50/163

LinguiSystems 1. 2. MEER 2, Manual of Exercises for Expressive Reasoning – manualul de exerciţii pentru raţionament expresiv LinguiSystems 1. Why? Because LDA – De ce? Pentru că… ABC School Supply 1. Safety Cards – In and Around the Home Imaginart Communication Products 1. SPARC Picture Scenes LinguiSystems 1. Think IT- Say It: Improving Reasoning and Organization Skills Communication Skill Buliders

Programa şcolară 1. Edmark Reading Curriculum Level 1, 2 nd edition Edmark Corporations 1. Aims: Pre-Reading Kit Continental Pres 1. Aims: Mathematics A & B Kits Continental Press 1. Special Needs Curriculum: Numbers A-D Continental Press 1. Sensible Pencil Handwriting Curriculum Ebsco Curriculum Materials

Computer Software 1. First Words – Primele cuvinte Laureate 1. First Verbs – Primele Verbe

51/163

Laureate 1. Micro-LADS Laureate 1. First Categories – Primele categorii Laureate

Amestecate 1. Size Sort Imaginart Communication Products 1. Our Five Senses – Cele 5 simţuri Imaginart Communication Products 1. IZIT Cards PRO-ED 1. Power Cards (Same/Different Power 1: House) – La fel/diferit Communication Skill Builders 1. Color Library: Occupations – Ocupaţii Imaginart Communication Products 1. “Say and Do” K – Worksheets Super Duper School Company 1. Dot to Dot and Color by Number Artic Worksheets Super Duper School Company 1. Deck O’Dough: What’s Missing? – Ce lipseşte? Continental Press 1. Perceptual Activities: Primary – activităţi perceptuale Academic Therapy 1. ABC Mazes – labirinturi Academic Therapy 1. Half-and-Half Design and Color Series Academic Therapy 1. Teaching Pictures

52/163

Kaplan 1. Augmentative Communication Products Prentke Romich Company Mayer-Johnson Company 1. The Best Concept Pictures Ever LinguiSystems 1. Brain Quest Workman Publishing Company

Cataloage 1. ABC School Supply (800) 669-4222 FREE 1. Academic Therapy Publications (800) 422-7249 FREE 1. Communication Skill Buliders (800) 866-4446 FREE 1. Constructive Play Things (800) 448-4115 FREE 1. Continental Press (800) 233-0759 FREE 1. Discovery Toys, Inc. (800) 426-4777 FREE 1. Ebsco Curriculum Materials (800) 633-8623 FREE 1. ECL Publications (800) 246-4613 FREE 1. Edmark Corporation (800) 362-2890 FREE 1. Imaginart Communication Products (800) 828-1376 FREE

53/163

1. Kaplan School Supply (800) 334-2014 FREE 1. Lakeshore Leraning Materials (800) 421-5354 FREE 1. Laureate Learning Systems, Inc. (800) 562-6801 FREE 1. LinguiSystems, Inc. (800) 776-4332 FREE 1. Mayer-Johnson Company (619) 550-0084 1. Oriental Trading Company, Inc. (800) 228-2269 FREE 1. Paul Brookes Publishing Company (410) 337-9580 1. Prentice Hall (800) 223-1360 FREE 1. Prentke Romich Company (800) 262-1984 FREE 1. PRO-ED (512) 451-3246 1. Research Press (217) 352-3273 1. Super Duper School Company (800) 277-8737 FREE

Cărţi/Reviste 1. 1. Applied Behavior Analysis John O. Cooper, Timothy E. Heron and William L. Heward Merrill, 1987 1. 2. Communication and Language

54/163

Steven F. Warren and Joe Reichle, Eds. Paul H. Brookes Publishing, 1990 1. 3. Focus on Autistic Behavior PRO-ED Journals 8700 Shoal Creek Blvd. Austin, TX 76758-6897 (512) 451-3246 1. 4. The Good Kid Book: How to Solve The Sixteen Most Common Behavior Problems Howard Sloane Research Press, 1988 1. 5. The How to Teach Series Vance Hall, Nathan Azrin, Victoria A. Besalel, R. Vance Hall and Marylin C. Hall PRO-ED 1. 6. Journal of Applied Behavior Analysis Department of Human Development University of Kansa Lawrence, Kansaa 66045 (913) 843-0008 1. 7. Journal of Autism and Developmental Disabilities Plenum Press (212) 620-8000 1. 8. Let Me Hear Your Voice: A Family’Triumph Over Autism Catherine Maurice Knopf Publishing Company, 1993 1. 9. Negotiating the Special Education Maze: A Guide for Parents and Teachers Winifred Anderson, Stephen Chitwood and Dierdre Hayden Woodbine House, 1990 1. 10. Parents Are Teachers: A Child Management Program Wesley C. Becker Reaserch Press 1. 11. Personal Care Skills Project More: Daily Living Skills

55/163

PRO-ED 1. Steps to Independence: A Skills Training Guide for Parents and Teachers of Children with Special Needs, 2nd edition Bruce L. Baker and Allen J. Brightman Paul Brooks Publishing, 1989 1. 13. Steps to Independence: Behavior Problems Bruce L. Baker and Allen J. Brightman, Louis J. Heifetz and Diane M. Murphy Reaserch Press, 1976 1. 14. Systematic Instruction of Persons with Severe Disabilities Martha Snell Prentice Hall, 1993 1. 15. Teaching Developmentally Disabled Children: the ME Book O. Ivar Lovaas PRO-ED, 1981 1. 16. Toilet Training in Less Than a Day Nathan Azrin and Richard Foxx Simon and Schuster, 1974 1. 17. Toilet Training Persons with Developmental Disabilities Richard Foxx and Nathan Azrin Research Press, 1973

56/163

Program Realizează contactul vizual Procedura: 1. În “Răspunsul la nume” (Response to name) –pe scaun, în faţa copilului. Spuneţi numele copilului şi realizaţi simultan prompt-ul pentru contactul vizual prin aducerea unei bucăţi mici de premiu alimentar (sau a unui obiect mic) la nivelul ochilor dumneavoastră. În clipa în care copilul realizează contactul vizual pentru 1 secundă, daţi-i imediat premiul. De-a lungul sesiunilor, spuneţi numele copilului şi amânaţi prompt-ul cu câteva secunde, pentru a vedea dacă copilul se uită fără prompt. Recompensaţi treptat răspusurile date fără prompt. De-a lungul sesiunilor de învăţare, oferiţi recompense pozitive în cazul în care copilul se uită la dumneavoastră spontan. 2. Pentru 5 secunde – repetaţi procedura de mai sus, dar susţineţi contactul vizual 5 secunde înainte dea oferi recompensa copilului. Recompensaţi treptat răspunsurile date fără ajutor. 3. În timpul jocului – daţi-i copilului o jucărie să se joace cu ea la masă. Staţi de cealaltă parte a mesei şi spuneţi numele copilului. Faceţi-i prompt copilului să se uite la dumneavoastră şi premiaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-urile de-a lungul sesiunilor de învăţare consecutive. Recompensaţi răspunsurile realizate cu nivelul cel mai scăzut de prompt. 4. De la distanţă – repetaţi procedura de la punctul 3, dar staţi la o distanţă de aproape 2 metri. Spuneţi numele copilului şi faceţi-i prompt să se uite la dumneavoastră. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-urile de-a lungul sesiunilor de învăţare consecutive. Recompensaţi răspunsurile realizate cu nivelul cel mai scăzut de prompt. În timpul sesiunilor, creşteţi distanţa dintre dumneavoastră şi copil. 5. Ca răspuns la “Uită-te la mine” – staţi pe scaun, de cealaltă parte a mesei. Daţi comanda “Uită-te la mine”. Folosiţi aceleaşi proceduri de prompting şi recompensă ca la punctul 1. Materiale: recompense alimentare şi obiecte Condiţii esenţiale: stă pe scaun Sugestii privind prompting-ul: aduceţi recompensa la nivelul ochilor pentru a fi urmărită cu privirea de către copil sau orientaţi uşor bărbia copilului pentru a facilita contactul vizual. Folosiţi o procedură de amânare: amânaţi propmt-ul cu 2 secunde de-a lungul încercărilor.

Comanda

Răspuns

Data masterării

(1-4) Numele copilului

(1-5) Realizează contactul vizual

introducerii

(5) “Uită-te la mine”

Data

1. Pentru 1 secundă 2. Pentru 5 secunde 3. În timpul jocului 4. De la distanţă 5. Ca răspuns la “Uită-te la mine” Sugestii utile: asiguraţi-vă că copilul se uită direct la dumneavoastră şi nu la recompensă

57/163

Program Imită motricitatea grosieră Procedură: pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că e atent. Daţi comanda “Fă ca mine”, modelând simultan o mişcare ce ţine de motricitatea grosieră. Oferiţi-i prompt copilului pentru a realiza sarcina şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat. Recompensaţi răspunsurile realizate cu nivelul cel mai scăzut de prompt. În final recompensaţi numai răspunsurile corecte, realizate fără prompt. Condiţii esenţiale: stă în scaun Sugestii privind prompting-ul: ghidaţi fizic copilul pentru a îndeplini sarcina. Comanda: “Fă ca mine”.

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. Bătut în masă 2. Bate din palme 3. Face cu mâna 4. Ridică mâinile sus 5. Tropăie 6. Dă din picioare 7. Scutură capul 8. Dă din cap 9. Se întoarce 10. Îşi acoperă faţa cu mâinile 11. Loveşte umerii uşor 12. Sare 13. Roteşte braţele 14. Loveşte uşor stomacul 15. Merge în pas de marş 16. Întinde braţele în faţă 17. Ciocăne 18. Pune mâinile pe şolduri 19. Freacă palmele una de alta 20. Loveşte uşor capul Sugestii utile: unii copii pot învăţa imitaţia mediată de obiect (de exemplu, sunat cu clopoţelul, aruncarea cubului în găleată) mai repede decât mişcările grosiere. După ce aţi introdus cinci răspunsuri imitative, încercaţi unele noi; e posibil ca abilitatea să se fi generalizat!

58/163

Program Imită acţiunile cu obiecte Procedura: plasaţi două obiecte identice pe masă. Staţi de cealaltă parte a mesei, în faţa copilului. Aiguraţi-vă că este atent. Prezntaţi comanda “Fă ca mine”, modelând simultan o acţiune cu unul dintre obiecte. Faceţi-i prompt copilului să realizeze acţiunea cu celălalt obiect şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat. Recompensaţi răspunsurile cu cel mai scăzut nivel de ajutor. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, fără prompt. Materiale: obiecte pentru acţiuni. Cerinţe: să stea pe scaun. Sugestii pentru prompting: ghidaţi fizic copilul pentru a îndeplini sarcina Comanda: “Fă ca mine”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. Aruncarea cubului în găleata 2. Sunat din clopoţel 3. Împins maşina de jucărie 4. Fluturat steagul 5. Lovit toba 6. Pus pălăria 7. Mâzgălit 8. Şters gura 9. Lovit cu ciocanul de jucărie 10. Scuturat o jucărie 11. Hrănit păpuşa 12. Ţinut telefonul la ureche 13. Băut din cană 14. Suflat în fluier 15. Pieptănat 16. Acţiuni cu păpuşa 17. Rostogolit o jucărie 18. Pus moneda în puşculiţă 19. Sărutat păpuşa

59/163

20. Ştampilat hârtia Sugestii utile: Învăţaţi-l pe copil imitaţii legate de joc, care ar putea să îl încânte Program Imită motricitatea fină Procedura: pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent. Daţi comanda “Fă ca mine”, în timp ce modelaţi simultan mişcarea fină. Ajutaţi-l pe copil să facă mişcarea şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi treptat prompt-ul. Recompensaţi răspunsurile realizate cu cel mai redus nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, realizate fără prompt. Cerinţe: stă pe scaun şi imită mişcările ce ţin de motricitatea grosieră. Sugestii pentru prompting: ghidaţi-l fizic pe copil către realizarea răspunsului

Comanda: “Fă ca mine”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. Bate din palme 2. Îşi deschide şi îşi închide mâinile (pumnii) 3. Bate uşor cu degetul arătător 4. Bate uşor cu degetul mare 5. Mişcă din degete 6. Îşi freacă palmele una de alta 7. Bate uşor cu degetul arătător pe degetul mare 8. Indică către părţile corpului 9. Arată cu degetul arătător către palmă 10. Întinde degetul arătător 11. Ridică degetul mare în sus 12. Face semnul păcii Sugestii utile: atunci când introduceţi acest program, ţineţi cont de dezvoltarea motorie tipică, obişnuită. Mulţi dintre copiii mai mici de 3 ani vor avea dificultăţi în imitarea mişcărilor fine

Program Imită motricitatea orală (miogimnastica) Procedura: pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent. Prezentaţi comanda “Fă ca mine”, modelând simultan o mişcare orală. Oferiţi-i ajutor (prompt) copilului pentru a realiza mişcarea şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat. Recompensaţi răspunsurile efectuate cu cel mai redus nivel de ajutor. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, făcute fără prompt. Cerinţe: stă pe scaun; realizează contct vizual; imită mişcări ce ţin de motricitatea fină şi grosieră Sugestii pentru prompting: aşezaţi gura copilului în poziţia corectă. Folosiţi materiale care pot facilita răspunsul (fluier sau baloane de săpun pentru suflat, acadeaua pentru scos limba)

60/163

Comanda: “Fă ca mine”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. Deschide gura 2. Scoate limba 3. Uneşte buzele 4. Clănţăne dinţii 5. Suflă 6. Zâmbeşte 7. Încreţeşte buzele 8. Sărută 9. Limba peste dinţii de sus 10. Pune dinţii de sus peste buza de jos Sugestii utile: Stabiliţi scopul acestui program. Dacă îl introduceţi ca pregătire pentru imitaţia verbală, ar fi util, încă de la început, să însoţiţi mişcarea cu un sunet. Dacă aveţi dificultăţi în a face prompt-ul pentru o anumită mişcare, încercaţi să folosiţi o oglindă. Copilul trebuie să se uite la reflecţia din oglindă atunci când îi oferiţi prompt-ul; treptat, diminuaţi folosirea oglinzii

Program Urmează instrucţiile (comenzile) simple Procedura: pe scaun, faţă în faţă, asigurându-vă că e atent. Daţi comanda. Ajutaţi-l pe copil să răaspundă şi recompensaţi-l. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: itemii necesari pentru instrucţie Cerinţe: pentru comanda 2, să stea pe scaun. Sugestii privind prompting-ul: ghidaţi fizic mâna copilului către îndeplinirea sarcinii Comanda

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. “Stai jos.” 2. “Ridică-te.” 3. “Vino la mine.” 4. “Mâinile jos.” 5. “Fă pa.” 6. “Ia-mă în braţe.” 7. “Ridică mâinile sus.”

61/163

8. “Bate din palme.” 9. “Întoarce-te.” 10. “Sari.” 11. “Pupă-mă.” 12. “Aruncă asta.” 13. “Închide uşa.” 14. “Trimite-mi un pupic.” 15. “Aprinde lumina.” 16. “Ia un şerveţel.” 17. “Dă drumul la muzică.” 18. “Pune pe raft.” 19. “Bate palma.” 20. “Dă din picioare.” Sugestii utile: selectaţi acele comenzi pe care le cereţi copilului să le îndeplinească în contextul unei zile. Alegerea comenzilor de instrucţie pe care i le poţi cere copilului şi în afara lecţiilor va oferi ocazii naturale pentru întărire şi generalizare.

62/163

Program

Părţile corpului (receptiv şi expresiv)

Procedura: 1. Identifică părţile corpului – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_ (partea corpului)”. Faceţi-i prompt copilului să atingă corect partea corpului pe propriul lui corp şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Numeşte părţile corpului – pe scaun, în faţa copilului. Indicaţi o parte a corpului dumneavoastră şi întrebaţi “Ce este?” Ajutaţi-l pe copil să numească partea corpului şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: 1. Îndeplineşte cinci instrucţii simple 2. Identifică partea corpului şi numeşte obiectele familiare Sugestii privind prompt-ul: 1. Modelaţi răspunsul sau ghidaţi fizic copilul către îndeplinirea sarcinii 2. Modelaţi răspunsul corect

Comanda 1. 1. “Arată”

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce este?” 3. 1. Arată partea corpului corectă 4. 2. Numeşte partea corpului 1. Cap 2. Laba piciorului 3. Burtă 4. Nas 5. Gură 6. Picioare 7. Ochi 8. Urechi 9. Păr 10. Obraji 11. Umeri

63/163

12. Mână 13. Faţă 14. Braţ 15. Degete 16. Cot 17. Bărbie 18. Degete de la picioare 19. Degetul mare Sugestii utile: la început, alegeţi părţi ale corpului care nu se află aproape una de cealaltă (de exemplu, la început copilul trebuie să discrimineze între cap şi picior decât între nas şi ochi).

Program

Obiecte (receptiv şi expresiv)

Procedura: 1. Identifică obiectele – plasaţi obiectul (obiectele) pe masă în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Dă-mi_ (numele obiectului)”. Ajutaţi-l pe copil să vă dea obiectul şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Numeşte obiectele – pe scauna, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i un obiect. Spuneţi “Ce este?”. Ajutaţi-l pe copil să numească obiectul şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte Cerinţe: 1. Potriveşte obiectele identice 2. Îndeplineşte 15 comenzi simple 3. Imită sunete şi cuvinte simple Sugestii privind promting-ul: 1. Ghidaţi-l fizic pe copil să vă înmânze obiectul 2. Modelaţi denumirea obiectului

Comanda

Răspuns

64/163

1. 1. “Dă-mi _”

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce este?” 3. 1. Dă obiectul corect 4. 2. Denumeşte obiectul 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Sugestii utile: alegeţi obiectele relevante pentru copil. De exemplu, dacă copilul preferă anumite jucării, folosiţi-le pe acestea ca prime obiecte de introdus în program. Denumirea primelor câteva obiecte trebuie să sune diferit. În cazul în care copilul are dificultăţi în a învăţa receptiv obiectele, încercaţi să-i daţi comenzi relative la obiecte (de exemplu, “Ia şerveţelul” şi “Aruncă mingea”). Treptat, mutaţi obiectele mai aproape unul de altul şi schimbaţi comanda în “Dă-mi şerveţelul” şi “Dă-mi mingea.”

65/163

Program Imagini (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Identifică imaginile – plasaţi imaginile (fotografii) pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_(numele itemului din fotografie)”. Faceţi-i prompt copilului să arate imaginea şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte imaginile – pe scaun, faţă în faţă cu copilul. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o imagine. Spuneţi “Ce este?”. Faceţi-i prompt să denumească imaginea şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: fotografii ale obiectelor şi carduri cu iamgini ( ase vedea lista de resurse) Cerinţe: 1. Potriveşte imaginile identice 2. Îndeplineşte 10-15 comenzi simple şi poate identifica 10-15 obiecte 3. Denumeşte obiectele. Sugestii privind prompting-ul 1. ghidaţi-l fizic pe copil să arate imaginea 2. modelaţi denumirea imaginii

Comanda

Răspuns

1. 1. “Arată_” 2. 2. “Ce este?’

Data introducerii

Data masterării

1. 1. Arată imaginea corectă 2. 2. Denumeşte imaginea 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

66/163

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Sugestii utile: Începeţi cu fotografii ale obiectelor pe care copilul a învăţat să le identifice. Imaginile trebuie să fie distincte din punct de vedere vizual (de exemplu, imaginea unui măr trebuie să fie un măr singur şi nu un măr într-un copac). Fotografiile obiectelor care sunt relevante pentru copil (de exemplu, imaginea patului său, a pantofilor săi) va ajuta la generalizare.

Program Identifică persoanele familiare Procedura: 1. Identificarea în imagini – plasaţi imaginea (imaginile) pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_(numele persoanei din fotografie)”. Faceţi-i prompt să arate imaginea corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Identificarea în persoană – cu o persoană cunoscută copilului în cameră, staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Du-te la _(numele persoanei cunoscute)”. Faceţi-i prompt să se îndrepte către acea persoană. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: fotografii ale persoanelor familiare copilului Cerinţe: potriveşte fotografii identice. Îndeplineşte 10 comenzi simple şi identifică obiectele în imagini. Sugestii privind prompting-ul: ghidaţi-l fizic pe copil să îndeplinească sarcina Comanda 1. 1. “Arată_”.

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Du-te la_” 1. 1. Arată fotografia corectă 2. 2. Se duce către persoana cunoscută 1. 2.

67/163

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Sugestii utile: înainte de a începe discriminarea a două imagini a persoanelor familiare, folosiţi imagini ale obiectelor ca distractori. Începeţi cu o fotografie a unei persoane şi cu două poze de obiecte. Adăugaţi treptat mai multe fotografii ale unor persoane diferite. În cazul în care copilul are probleme cu identificarea cunoscuţilor în persoană, încercaţi să folosiţi ca prompt fotografiile, prezntând fotografia în acelaşi timp cu comanda “Du-te la_.”

Program Verbe (comenzi şi identificarea în imagini) Procedura: 1. Îndeplineşte comenzile (instrucţiile) cu verbe – pe scaun, faţă în faţă. Plasaţi materialele necesare pe o masă, la îndemâna copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată-mi cum_(verbul)”. Faceţi-i prompt copilului să realizeze acţiunea şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Identifică verbele în imagini – plasaţi imaginea pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_(verbul)”. Faceţi-i prompt să indice imaginea corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiectele necesare pentru următoarele acţiuni şi cartonaşele cu verbe ( a se vedea lista de resurse). Cerinţe: 1. Îndeplineşte 10 instrucţii (comenzi) simple. 2. Identifică imaginile. Sugestii privind prompting-ul 1. Modelaţi răspunsul sau ghidaţi-l fizic pe copil să îndeplinească sarcina. 2. Modelaţi denumirea acţiunii Comanda

Răspunsul

68/163

1. 1. “Arată-mi cum_”.

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Arată_”. 3. 1. Face acţiunea 4. 2. Arată imaginea corectă 1. Stă în picioare 2. Stă jos 3. Bate din palme 4. Face cu mâna 5. Mănâncă 6. Bea 7. Se întoarce 8. Sare 9. Ia în braţe 10. Pupă 11. Suflă 12. Doarme 13. Ciocăne 14. Citeşte 15. Desenează 16. Plânge 17. Se piaptănă 18. Aruncă 19. Merge 20. Dă şut Sugestii utile: începeţi cu acţiuni pe care copilul le-a învăţat ca instrucţii simple (de exemplu, învăţaţi-l “Arată cum stai în picioare” dacă el a învăţat “ridică-te” (“stai în picioare”).

69/163

Program Obiecte din mediu (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Identifică obiectele din mediu – pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Atinge_(obiectul din mediu)”. Faceţi-i prompt copilului să meargă şi să atingă obiectul. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte obiectele din mediu – aduceţi-l pe copil în faţa obiectului din mediu. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi către obiect. Întrebaţi “Ce este?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească obiectul. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: 1. Îndeplineşte comenzile simple şi identifică obiectele. 2. Denumeşte obiectele. Sugestii privind prompting-ul 1. Ghidaţi-l fizic pe copil spre îndeplinirea sarcinii. 2. Modelaţi denumirea obiectului.

Comanda 1. 1. “Atinge_”.

Răspunsul

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce este?” 3. 1. Merge şi atinge obiectul. 4. 2. Denumeşte obiectul 1. Masă 2. Scaun 3. Fereastră 4. Podea 5. Perete 6. Uşă 7. Covor 8. Lampă/lumina 9. Scări 10. Raft 11. Perdea

70/163

12. Frigider 13. Sobă 14. Chiuvetă 15. Toaletă 16. Cadă 17. Pat 18. Dulap Sugestii utile: ca tehnică de prompting, începeţi cu copilul aflat în apropierea obiectului, iar apoi măriţi distanţa dintre copil şi obiect

Program Arată imaginile într-o carte Procedura: arătaţi-i copilului o pagină dintr-o carte cu poze. Daţi comanda “Arată_(numele itemului)”. Ajutaţi-l pe copil să indice imaginea corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: cărţi cu poze (a se vedea lista de resurse). Cerinţe: identifică obiectele şi imaginile Sugestii privind prompting-ul: ghidaţi-l fizic pe copil să indice răspunsul. Începeţi cu cărţi cu poze care au număr mai mic de itemi pe pagină. Comanda: “Arată_”.

Răspuns: indică imaginea corectă

Data introducerii

Data masterării

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Sugestii utile: aranjaţi fotografiile obiectelor pe care copilul le cunoaşte într-un album de fotografii, pentru a le arăta. Generalizaţi abilitatea în contexte mai puţin structurate, mai naturale (de exemplu, în timp ce vă uitaţi pe cărţi înainte de culcare).

71/163

Program Funcţia obiectelor (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Identifică obiectele după funcţia lor – plasaţi obiectul (obiectele) sau imaginile pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Cu ce_(funcţia)?” (de exemplu, “Cu ce mături?”). Faceţi-i prompt copilului să arate către obiectul sau imaginea corectă. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi promptul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte obiectele după funcţia lor – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent. Spuneţi “Cu ce_(funcţia)?” (de exemplu, “Cu ce colorezi?”). ajutaţi-l pe copil să denumească obiectul (de exemplu, “creioane” sau “colorez cu creioane”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt 3. Denumeşte funcţia obiectului – pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Spuneţi “Ce faci cu _(numele obiectului)?” (de exemplu, “Ce faci cu un creion?”). Ajutaţi-l pe copil să denumească funcţia obiectului (de exemplu, “scriu” sau “scriu cu creionul”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte Cerinţe: 1. Îndeplineşte instrucţiile simple; identifică obiectele; urmează comenzile cu verbe 2& 3. Identifică obiectul după funcţie şi denumeşte obiectele şi verbele Întrebare 1 & 2. “Cu ce_?” 3. “Ce faci cu_?”

Răspuns 1. 1. Arată obiectul sau imaginea

Data introducerii

Data masterării

2. 2. Spune numele obiectului 3. 3. Denumeşte funcţia

1. Scrii cu/ Creion 2. Bei din/ Cană 3. Mănânci cu/ Furculiţă 4. Tai cu / Foarfece 5. Citeşti/ Carte 6. Dormi în/ Pat 7. Stai pe/ Scaun

72/163

8. Vorbeşti la/ Telefon 9. Colorezi cu/ Creionul 10. Te speli cu/ Săpunul 11. Mături cu/ Mătura 12. Îţi sufli nasul/ Şerveţel 13. Arunci/ Mingea 14. Te pieptăni/ Peria (pieptăne) Sugestii utile: folosiţi numai obiectele pe care copilul le-a masterat în programul de identificare receptivă a obiectelor şi imaginilor (de exemplu, fiţi sigur că el poate identifica un ciocan, înainte de a-l învăţa utilitatea acestui obiect).

Program

Posesia (receptiv şi expresiv)

Procedura: 1. Identifică posesia – cu o persoană cunoscută în câmpul vizual al copilului, daţi comanda “Atinge_(partea corpului sau obiect de îmbrăcăminte)_(numele persoanei)” (de exemplu, “Atinge tricoul lui Mary”). Faceţi-i prompt copilului să atingă partea corpului corectă sau obiectul de îmbrăcăminte şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte posesia – arătaţi către o parte a corpului sau obiect de îmbrăcăminte al unei persoane cunoscute copilului şi spuneţi “Al cui_ (parte a corpului sau obiect de îmbrăcăminte)?”. Faceţi-i prompt copilului să numească persoana şi posesia (de exemplu, “tricoul lui Mary”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Cerinţe: 1. Identifică părţile corpului sau hainele şi cunoscuţii (în persoană). 2. Denumeşte părţile corpului sau hainele şi persoanele familaire Sugestii privind prompting-ul 1. Ghidaţi fizic copilul să arate către parte corectă a corpului sau către obiectul de îmbrăcăminte. 2. Modelaţi răspunsul.

Comanda

Răspuns

73/163

1. 1. “Atinge_(partea corpului sau obiectul de îmbrăcăminte al persoanei”.

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Al cui_(parte a corpului sau obiect de îmbrăcăminte)?” 3. 1. Atinge corect partea corpului sau obiectul de îmbrăcăminte 4. 2. Denumeşte persoana şi partea corpului sau obiectul de îmbrăcăminte

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Sugestii utile: Începeţi cu jucăriile (de exemplu, “atinge nasul păpuşii”).

74/163

Program Identifică sunetele din mediu Procedura: 1. Arată imaginile care reprezintă un sunet – puenţi fotografiile în faţa copilului, pe masă. Daţi drmul la casetofon unei casete cu sunete. Puneţi întrebarea: “Ce se aude?”. Faceţi-i prompt copilului să indice fotografia corespunzătoare. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt 2. Denumeşte sunetul– daţi drmul la casetofon unei casete cu sunete. Puneţi întrebarea “Ce se aude?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească sunetul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: sunete din mediu (a se vedea lista de resurse) şi un casetofon. Cerinţe: 1. Identifică imaginile şi acţiunile. 2. Denumeşte imaginile şi acţiunile. Sugestii de prompting: 1. Modelaţi răspunsul sau ghidaţi fizic copilul să arate imaginea corectă. 2. Modelaţi răspunsul corect. Întrebare 1&2: “Ce se aude?”

Răspuns 1. 1. Indică fotografia corespunzătoare.

Data introducerii

Data masterării

2. 2. Denumeşte sunetul. 1. Telefonul sunând 2. Ticăitul ceasului 3. Broasca 4. Strănut 5. Câine lătrând 6. Raţă măcăind 7. Copil plângând 8. Mieunatul pisicii 9. Pian 10. Motor de maşină 11. Ciripitul unei păsări 12. Minge sărind 13. Maşină pornind

75/163

14. Apă 15. Porc 16. Mugetul unei vaci 17. Soneria 18. Fluier 19. Sorbit 20. Sunetul ciocanului Sugestii utile: Începeţi cu acele sunete care îi sunt cunoscute copilului. Luaţi în calcul înregistrarea acelor sunete care se aud frecvent în mediul copilului.

Program Arată către itemii doriţi Procedura: 1. Arată către itemi izolaţi – pe scaun, de cealaltă parte a mesei. Arătaţi un item preferat (mâncare sau jucărie). Întrebaţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt copilului să răspundă cu mâna dominantă şi ghidaţi-l să atingă itemul cu degetul arătător. Daţi-i imediat itemul dorit. Lăsaţi-l pe copil să mănânce itemul sau să se joace cu el. Repetaţi această procedură şi diminuaţi treptat prompt-ul, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Arată către itemul dorit în prezenţa unui distractor care nu este dorit – arătaţi-i copilului un item preferat şi unul pe care nu îl preferă. Întrebaţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt să indice itemul preferat. Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Arată către itemi aflaţi pe masă – plasaţi un item preferat şi unul respins pe masă, la îndemâna copilului. Întrebaţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt să arate către itemul dorit. Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi promptul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 4. Arată către item fără comandă verbală – plasaţi pe masă câţiva itemi preferaţi şi câţiva itemi respinşi, la îndemâna copilului. Aşteptaţi câteva secunde. În cazul în care copilul se întinde spre itemul dorit, faceţi-i prompt să dae un răspuns de indicare. Daţi-i imediat itemul dorit. În cazul în care copilul nu se întinde sau nu arată spontan către item, ademeniţi-l arătându-i itemul şi apoi punându-l la loc pe masă sau permiţându-i accesul la item pentru câteva secunde. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: itemi preferaţi (mâncare şi jucării) şi itemi respinşi. Cerinţe: stă pe scaun. Sugestii de prompting: ghidaţi fizic sau modelaţi un răspuns de indicare Întrebare

Răspuns

76/163

1-3 “Ce vrei?”

1-4 Arată către itemul dorit

Data introducerii

Data masterării

1. Un item preferat 2. Un item preferat şi unul care nu e preferat 3. Pe masă, un item preferat şi unul care nu e preferat 4. Fără comandă verbală Sugestii utile: asiguraţi-vă că itemii sunt într-adevăr preferaţi. Schimbaţi itemii de-a lungul sesiunii de învăţare, pentru a evita saţietatea. Modelaţi denumirea itemului dorit atunci când copilul indică spre acesta. Încurajaţi răspunsul în contexte naturale!

77/163

Program Solicită verbal itemii doriţi Procedura: 1. Cerere printr-un cuvânt – plasaţi pe masă un item preferat şi unul respins, la îndemâna copilului. Spuneţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt copilului să arate către itemul dorit şi să denumească itemul (de exemplu, “prăjitură”). Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Cerere prin două cuvinte – plasaţi pe masă un item preferat şi unul respins, la îndemâna copilului. Spuneţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt copilului să arate către itemul dorit şi să ceară verbal itemul dorit (“Vreau prăjitură”). Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Cerere prin trei cuvinte – plasaţi pe masă un item preferat şi unul respins, la îndemâna copilului. Spuneţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt copilului să arate către itemul dorit şi să ceară verbal itemul dorit (“Eu vreau prăjitură”). Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 4. Folosind numele adultului – plasaţi pe masă un item preferat şi unul respins, la îndemâna copilului. Spuneţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt copilului să arate către itemul dorit şi să ceară verbal itemul dorit, folosindu-vă numele (de exemplu, “Mami, eu vraeu prăjitură”). Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi promptul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: itemi preferaţi şi itemi respinşi (jucării şi alimente) Cerinţe: 1-3: indică itemii doriţi şi denumeşte obiectele. 4: cere în propoziţii şi denumeşte persoanele. Sugestii de prompting: ghidaţi fizic un răspuns de indicare şi modelaţi fraza de cerere.

Întrebare

Răspuns

1-4: “Ce vrei?”

1-3: Indică şi cere verbal. 4: Foloseşte numele adultului

Data introducerii

Data masterării

1. Indică + “denumirea” 2. Indică +”vreau (denumirea)” 3. Indică + “Eu vreau (denumirea)” 4. Indică + “(numele adultului) Eu vreau (denumirea)” Sugestii utile: Încurajaţi răspunsul în contexte naturale. Aranjaţi itemii doriţi pe un raft, în bucătărie pe dulap şi în afara vederii. Învăţaţi-l pe copil să vă abordeze, să vă ceară atenţia (de exemplu, să vă bată pe umăr) şi să ceară printr-o propoziţie întreagă. Încurajaţi contactul vizual atunci când copilul vă cere ceva!

78/163

Program Da/ Nu (preferat/respins) Procedura: 1. Pentru itemii respinşi (care nu sunt doriţi) – pe scaun, faţă în faţă. Arătaţi-i un item care nu îi place (aliment sau jucărie) şi spuneţi “Vrei_(numele itemului)?”. Faceţi-i prompt să dea din cap în semn de nu sau să spună “Nu”. Imediat după răspuns, luaţi itemul din câmpul vizual al copilului şi oferiţi-i o recompensă. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Pentru itemii preferaţi – pe scaun, faţă în faţă. Arătaţi-i un item preferat (aliment sau jucărie) şi spuneţi “Vrei_(numele itemului)?”. Faceţi-i prompt să dea din cap în semn de da sau să spună “Da”. Imediat după răspuns, daţi-i copilului itemul preferat. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Randomizare Da/ Nu- pe scaun, în faţa copilului. Prezentaţi fie un item respins, fie unul preferat şi spuneţi “Vrei_(numele itemului)?”. Faceţi-i prompt să dea din cap în semn de nu sau să spună “Nu” pentru itemul respins şi să să dea din cap în semn de da sau să spună “Da” pentru itemul preferat. Imediat după un răspuns “Nu”, luaţi itemul din câmpul vizual al copilului şi oferiţi-i o recompensă. După un răspuns “Da”, daţi-i copilului itemul preferat. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: itemi (alimente sau obiecte) preferate sau respinse Cerinţe: imită mişcarea din cap sau imită verbal “Da” şi “Nu”. Sugestii pentru prompting: modelaţi o mişcare din cap sau modelaţi răspunsul “Da” şi “Nu”. Întrebare 1-3: “Vrei_?”

Răspuns 1. 1. “Nu”

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Da” 3. 3. Fie “Da” sau “Nu” 1. Pentru respingere 2. Pentru itemii preferaţi 3. Randomizare Da şi Nu Sugestii utile: asiguraţi-vă că itemii sunt cu adevărat preferaţi şi respinşi. Folosiţi itemi alimentari “scârboşi” (muştar) pe care copilul nu îi mănâncă ca itemi pentru “Nu”.

79/163

Program

Denumeşte persoanele familiare

Procedura: 1. Denumeşte în fotografii – pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent. Arătaţi-i o fotografie a unei persoane familiare şi spuneţi “Cine este?”. Faceţi-i prompt copilului să numească persoana din fotografie şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte în realitate – pe scaun, în faţa copilului; în cameră se află o persoană cunoscută. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi către persoana respectivă. Spuneţi “Cine este?”. Faceţi-i prompt copilului să numească persoana. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: identifică persoanele familiare din imagini şi în realitate; denumeşte obiectele. Sugestii de prompting: modelaţi numele persoanei.

Întrebare “Cine este?”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. 1. în imagini 2. 2. în realitate 3. 1. Numeşte persoana 4. 2. Numeşte persoana 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Sugestii utile: Învăţaţi-l la început persoane familiare, care arată diferit, cum ar fi un părinte sau fraţii.

80/163

Program Face o alegere Procedura: pe scaun, de cealaltă parte a mesei. Ţineţi în faţa lui doi itemi doriţi. Spuneţi “Vrei _sau _?”. Faceţi-i prompt copilului să arate itemul cel mai dorit şi să-l numească. Daţi-i imediat itemul ales. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: să arate itemii doriţi; cere verbal itemii doriţi; denumeşte obiectele. Sugestii de prompting: ghidaţi fizic copilul să arate către itemul dorit şi oferiţi un model verbal al denumirii obiectului. Întrebare: “Vrei _ sau_?”

Răspuns: arată către itemul dorit şi îl denumeşte

Data introducerii

Data masterării

1. Sugestii utile: pentru a mări discriminarea, începeţi cu un item foarte preferat şi unul respins. Variaţi întrebarea (de exemplu, “Pe care îl vrei?”). În cazul în care copilul nu vorbeşte, îl puteţi învăţa răspunsul, mai puţin verbalizarea (de exemplu, faceţi-i prompt doar să arate către itemul dorit). În final, îl veţi învăţa pe copil să facă alegeri în legătură cu itemi doriţi care nu se află loa vedere. Asiguraţi-vă că variaţi ordinea în care îi prezentaţi copilului alternativele, fiind astfel siguri că el nu alege pur şi simplu ultimul item din întrebare (de exemplu, dacă întrebaţi “Vrei o prăjitură sau un măr”, puneţi şi întrebarea “Vrei un măr sau o prăjitură?”).

Program Întrebări sociale Procedura: pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi puneţi o întrebare socială. Ajutaţi-l pe copil să răspundă la întrebare şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: îndeplineşte comenzile simple şi imită cuvintele. Sugestii de prompting: folosiţi amânarea prompt-ului. Modelaţi imediat răspunsul corect, iar apoi amânaţi modelul cu câte 2 secunde pentru fiecare comandă. Întrebarea socială

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. “Cum te cheamă?” 2. “Câţi ani?” 3. “Ce mai faci?” 4. “Unde stai?” 5. “Cine este fratele/sora ta?” 6. “Cu ce îţi place să te joci?” 7. “Cum o cheamă pe mama ta / pe tatăl tău?” 8. “Ce îţi place să mănânci?” 9. “La ce şcoală mergi?”

81/163

10. “Cine este prietenul tău?” 11. “Care e emisiunea TV preferată?” 12. “Care este adresa ta?” 13. “Care e numărul tău de telefon?” 14. “Ce îţi place să bei?” 15. “Care e jucăria ta favorită?” 16. “Când e ziua ta?” 17. “Cum o cheamă pe profesoara ta?” Sugestii utile: repetaţi răspunsurile la întrebări întâi în programul de imitaţie verbală, pentru a vă asigura de o pronunţie adecvată

Program Verbele (le denumeşte în imagini, la alţii, la sine) Procedura: 1. Denumeşte verbele în imagini – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi prezentaţi-i imagine a unei persoane făcând o acţiune. Spuneţi “Ce face?”. Ajutaţi-l pe copil să denumească acţiunea. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte verbele la alţii – asiguraţi-vă că copilul este atent şi faceţi o acţiune. Spuneţi “Ce face eu?”. Ajutaţi-l pe copil să denumească acţiunea. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Denumeşte verbele în cazul său – ajutaţi-l pe copil să îndeplinească o anumită acţiune (ghidaţi-l fizic sau modelaţi prin imitaţie). Spuneţi “Ce faci tu?”. Faceţi-iprompt să denumească acţiunea. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiectele necesare pentru acţiuni şi cartonaşe cu verbe Cerinţe: îndeplineşte comenzile cu verbe şi denumeşte imaginile Sugestii de prompting: modelaţi denumirea acţiunii Întrebare 1. 1. “Ce face?”

Răspuns 1-3: denumeşte acţiunea

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce fac eu?” 3. 3. “Ce faci tu?” 1. Stă în picioare

82/163

2. Stă jos 3. Bate din palme 4. Face cu mâna 5. Mănâncă 6. Bea 7. Se întoarce 8. Sare 9. Ia în braţe 10. Pupă 11. Suflă 12. Doarme 13. Ciocăne (bate la uşă) 14. Citeşte 15. Desenează Sugestii utile: fotografiaţi-i pe membrii familiei făcând acţiuni. Asiguraţi-vă că susţineţi generalizarea, cerându-i copilului să denumească acţiunile la el şi la alţii în contexte naturale.

Program Potriveşte Procedura: plasaţi itemii pe masă, în faţa copilului. Prezentaţi un item care corespunde unuia dintre itemii din faţa copilului şi daţi comanda “Potriveşte”. Faceţi-i prompt copilului să plaseze itemul deasupra sau în faţa itemului corespunzător şi recompensaţi răspunsul corect. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Iniţial, începeţi cu un singur item pe masă; treptat, introduceţi alţi itemi. Materiale: obiecte şi imagini identice, cartonaşe cu litere, obiecte colorate, cartonaşe cu numere şi forme. Cerinţe: stă pe scaun Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi fizic copilul spre îndeplinirea sarcinii 2. Folosiţi un prompt de poziţie, plasând itemul mai aproape de copil Comanda: “Potriveşte”

Răspuns: plasează itemul deasupra sau în faţa itemului corespondent

Data Data introducerii masterării

1. Obiecte identice

83/163

2. Imagini identice 3. Imagini la obiecte 4. Obiecte la imagini 5. Culori 6. Forme 7. Litere 8. Numere 9. Obiecte non-identice 10. Obiecte prin asociere (creion la hârtie) Sugestii utile: iniţial, alegeţi obiecte care pot sta unele peste altele (de exemplu, cană, farfurie, lingură). E posibil să doriţi să începeţi cu cel puţin trei itemi pe masă şi să variaţi poziţia itemilor pentru a creşte discriminarea.

Program Culori (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Identifică culorile – plasaţi materialele colorate pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Arată_(numele culorii)”. Ajutaţi-l pe copil să indice culoarea corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte culorile– pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi prezentaţi un obiect colorat. Spuneţi “Ce culoare este?”. Ajutaţi-l pe copil să denumească culoarea şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: hârtie colorată şi obiecte colorate Cerinţe: 1. Identifică imaginile. 2. Denumeşte obiectele şi imaginile Sugestii de prompting 1. Ghidaţi-l fizic pe copil să arate culoarea corectă. Folosiţi prompt-ul de poziţie, plasând obiectul colorat pe care îl cereţi mai aproape de copil. 2. Modelaţi denumirea culorii. Comanda

Răspunsul

84/163

1. 1. “Arată_”

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce culoare este?” 1. 1. Arată culoarea corectă 2. 2. Denumeşte culoarea

1. Albastru 2. Roşu 3. Galben 4. Verde 5. Alb 6. Negru 7. Mov 8. Portocaliu 9. Roz 10. Maro Sugestii utile: Încercaţi tehnici de instruire incidentală pentru a îl învăţa pe copil culorile. Aranajţi itemii doriţi (în culori diferite) la vederea copilului, dar nu la îndemâna sa. Atunci când copilul cere itemul, întrebaţi-l ce culoare are obiectul, înainte de a i-l înmâna. De exemplu, puneţi o maşină galbenă, o minge albastră şi o bomboană verde pe masă. În cazul în care copilul cere bomboana, arătaţi bomboana şi întrebaţi “Ce culoare este?’. Faceţi-i prompt copilului să răspundă corect şi daţi-i bomboana.

85/163

Program Forme (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Identifică formele – puneţi forma (formele) pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Arată_(numele formei)”. Faceţi-i prompt copilului să arate forma corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte formele – pe scuan, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o formă. Spuneţi “Ce formă este?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească forma şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: formele Cerinţe: 1. Identifică obiectele şi imaginile şi potriveşte formele. 2. Identifică formele, denumeşte obiectele şi imaginile. Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi-l fizic pe copil către forma corectă. Folosiţi prompt-ul de poziţie, plasând forma cerută mai aproape de copil. 2. Modelaţi denumirea formei. Comanda 1. 1. “Arată_”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce formă este?” 3. 1. Arată forma corectă 4. 2. Denumeşte forma 1. Cerc 2. Pătrat 3. Triunghi 4. Dreptunghi 5. Romb 6. Oval 7. Stea 8. Inimă Sugestii utile: începeţi cu forme tridimensionale care au aceeaşi culoare şi abia apoi introduceţi formele bidimensionale (de exemplu, desene ale formelor). În final, învăţaţi-l pe copil să denumească forma obiectelor (de exemplu, arătaţi-i o cutie şi întrebaţi “Ce formă este?”).

86/163

Program Litere (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Identifică literele – plasaţi litera (literele) pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Arată_(numele literei)”. Faceţi-i prompt să arate litera corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte literele – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi prezentaţi o literă. Spuneţi “Ce literă este?”. Faceţi-i prompt să denumească litera şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: cardurile (cartonaşe) cu litere Cerinţe: 1. Identifică imaginile. 2. Denumeşte imaginile Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi-l fizic pe copil să arate litera corectă. Folosiţi prompt-uri de poziţie, plasând litera pe care o cereţi mai aproape de copil. 2. Modelaţi denumirea literei Comanda 1. 1. “Arată_”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce literă este?” 3. 1. Arată litera corectă 4. 2. Denumeşte litera 1. A/a 2. B/b 3. C/c 4. D/d 5. E/e 6. F/f 7. G/g 8. H/h 9. I/I 10. J/j 11. K/k

87/163

12. L/l 13. M/m 14. N/n 15. O/o 16. P/p 17. Q/q 18. R/r 19. S/s – Z/z Sugestii utile: În cazul în care copilul are dificultăţi la îţnvăţarea literelor, încercaţi cu litere tri-dimensionale (de exemplu, litere de plastic), pentru a creşte discriminarea.

Program Numere (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. 1. Identifică numerele – plasaţi numărul (numerele) pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Arată_(numărul)”. Faceţi-i prompt să arate numărul corect şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. 2. Denumeşte numerele – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi prezentaţi un număr. Spuneţi “Ce număr este?”. Faceţi-i prompt să denumească numărul şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi promptul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materaile: cartonaşe cu numere Cerinţe: 1. Identifică obiectele şi imaginile, potriveşte numerele. 2. Identifică numerele, denumeşte obiectele şi imaginile Sugestii de prompting 1. Ghidaţi-l fizic pe copil să arate numărul corect. Folosiţi prompt-uri de poziţie, plasând numărul pe care îl cereţi mai aproape de copil. 2. Modelaţi denumirea numărului

Comanda

Răspuns

88/163

1. 1. “Arată_”.

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce număr este?’ 1. 1. Arată numărul corect 2. 2. Denumeşte numărul

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19-20. Sugestii utile: poate fi momentul introducerii unor recompense noi şi interesante!

89/163

Program Imită mişcările gros-motorii din picioare Procedura: staţi în picioare, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Fă ca mine”, modelând simultan o mişcare ce ţine de motricitatea grosieră. Faceţi-i prompt să facă acţiunea şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: imită mişcările grosiere stând pe scaun. Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil spre îndeplinirea sarcinii

Comanda: “Fă ca mine”.

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. Săritură 2. Se întoarce 3. Ridică braţele sus 4. Merge în pas de marş 5. Stă jos pe podea 6. Bate cu palmele în podea 7. Bate la uşă 8. Se târăşte 9. Ocoleşte scaunul 10. Se întinde pe podea 11. Mâinile pe şolduri 12. Răsucire din mijloc 13. Îşi atinge degetele de la picioare 14. Fuge şi se opreşte 15. Ridică un picior 16. Ţopăie 17. Zboară ca un avion 18. Se târăşte sub masă 19. Ridică scaunul 20. Dă şut Sugestii utile: faceţi acest program în format “Follow-the-leader”(“urmăriţi-l pe lider”). Amuzaţi-vă cu acest program şi vedeţi dacă îl puteţi determina pe copil să fie el în rolul liderului.

90/163

Program Imită secvenţe (motricitate grosieră şi acţiuni cu obiecte) Procedura: 1. Motricitatea grosieră – pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Spuneţi “Fă ca mine” şi modelaţi două mişcări grosiere (de exemplu, bate din palme şi atinge capul). Ajutaţi-l pe copil să facă cele două mişcări în ordinea în care au fost prezentate. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt 2. Acţiuni cu obiecte – plasaţi două seturi de obiecte identice pe masă (de exemplu, 2 clopoţei şi 2 steaguri). Staţi de cealaltă parte a mesi în faţa copilului şi asiguraţi-vă că este atent. Spuneţi “Fă ca mine” şi modelaţi o acţiune cu fiecare obiect. Ajutaţi-l pe copil să facă cele două mişcări în ordinea în care au fost prezentate. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: obiecte Cerinţe: îndeplineşte instrucţiile simple; imită mişcările gros-motorii şi acţiunile cu obiecte. Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi fizic copilul spre îndeplinirea sarcinii. 2. Modelaţi a doua mişcare grosieră în timp ce copilul începe să o execute pe prima. Treptat, modelaţi ambele mişcări împreună. 3. Spuneţi acţiunea în timp ce o demonstraţi. De exemplu, dacă modelaţi atingerea nasului şi apoi a capului, spuneţi “Atinge nasul”, “Atinge capul”, în timp ce modelaţi acţiunile. Eliminaţi treptat prompt-ul verbal. Comanda “Fă ca mine”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

91/163

Sugestii utile: asiguraţi-vă că variaţi componentele secvenţei de mişcări grosiere (de exemplu, dacă modelaţi “Bate din palme şi atinge nasul”, învăţaţi-l pe copil şi altă secvenţă care să conţină bătutul din palme, cum ar fi “Bate din plame şi fă cu mâna”). În cazul în care copilul are dificultăţi cu secvenţele ce ţin de motricitatea grosieră, încecaţi să înlănţuiţi o mişcare grosieră cu o acţiune cu obiect (de exemplu, pune un cub în găleata şi bate în masă). Modelaţi acele secvenţe funcţionale care vor apărea cel mai probabil şi în viaţa reală.

Program Imită acţiunile însoţite de sunete 1. Procedura: plasaţi pe masă un sortiment de obiecte identice. Staţi de cealaltă parte a mesei, în faţa copilului şi asiguraţi-vă că este atent. Daţi comanda “Fă ca mine” şi modelaţi o acţiune cu un obiect şi o verbalizare relevantă acţiunii (de exemplu, împingeţi maşina şi spuneţi “Vruum”). Faceţi-i prompt copilului să realizeze acţiunea şi să verbalizeze. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte Cerinţe: îndeplineşte comenzile (instrucţiile) simple; imită acţiunile cu obiecte; imită sunetele. Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi-l fizic pe copil să realizeze acţiunea 2. Repetaţi modelul verbal în timp ce copilul face acţiunea cu obiectul Comanda: “Fă ca mine”

Răspuns Data

introducerii

Data masterării

1. Împinge maşina şi spune “Vruum” 2. O figurină de jucărie, care alunecă si spuneţi “uuuiiiii: 3. Ciocăniţi cu ciocanul şi spuneţi “Poc, poc, poc”. 4. Beţi dintr-un pahar şi sorbiţi 5. Luaţi receptorul telefonului şi spuneţi “Alo!” 6. Luaţi leul de jucărie şi imitaţi sunetul acestuia 7. Cântaţi la un pian de jucărie şi spuneţi “La-la-la”. 8. Cu broscuţa de jucărie, care sare, spuneţi “Oac-oac” 9. Şarpele de jucărie, mişcându-se pe masă şi spuneţi “Ssss”. 10. Pretindeţi că mâncaţi un sandwich de jucărie şi spuneţi “Mmmm”. Sugestii utile: faceţi acest program în timpul jocului.

92/163

Program Imită construcţiile de cuburi Procedura: puneţi pe masă mai multe cuburi identice. Staţi de cealaltă parte a mesei, în faţa copilului şi asiguraţi-vă că este atent. Faceţi o construcţie cu ajutorul cuburilor dumneavoastră şi daţi comanda “Construieşte ca mine”. Ajutaţi-l pe copil să facă aceeaşi construcţie cu propriul lui set de cuburi. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: obiecte Cerinţe: îndeplineşte comenzile simple; imită acţiunile cu obiecte Sugestii de prompting: ghidaţi fizic copilul să construiască patternul de cuburi. Comanda: “Construieşte ca mine”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. Plasări ale unu singur cub 2. Construcţii din două cuburi 3. Construcţii din trei cuburi 4. Construcţii din patru cuburi 5. Construcţii din cinci cuburi Sugestii utile: Începeţi cu plasare unui singur cub odată. De exemplu, puneţi cinci cuburi pe masă, în dreapta copilului. Daţi comanda “Construieşte ca mine”. Mutaţi un cub din setul dumneavoastră spre mijlocul mesei şi ajutaţi-l pe copil să aleagă cubul corect din setul său şi să îl pună în faţa cubului dumneavoastră. Repetaţi această procedură pentru fiecrae cub, punând cuburile în diverse poziţii, pentru a face construcţii diferite. Pe măsură ce abilitatea copilului se îmbunătăţeşte, repetaţi această procedură cu două cuburi şi tot aşa. În final, învăţaţi-l pe copil să potrivească cele două construcţii fără să vadă când o construiţi pe cea iniţială (de exemplu, faceţi construcţia în spatele unui carton, apoi înlăturaţi cartonul astfel încât copilul să poată vedea construcţia şi spuneţi “Construieşte ca mine”).

Program Copiază desene simple Procedura: puneţi materialele de scris (hârtie, creioane sau carioci) pe masă, în faţa copilului. Daţi comanda “Fă ca mine” sau “Desenează_” şi, simultan, desenaţi o formă pe hârtie (de exemplu, un cerc), pe care copilul trebuie să o imite. Ajutaţi-l pe copil să ia un instrument de scris şi să deseneze forma. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: instrumente de scris şi hârtie Cerinţe: imită acţiunile ce ţin de motricitatea fină şi construcţia de cuburi; duce la final activităţi de motricitate fină, cum ar fi plasarea unor piuneze mic pe o tăbliţă specială. Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să îndeplinească sarcina; folosiţi indici vizuali pe hârtie, cum ar fi puncte care îi arată copilului de unde să înceapă desenul.

93/163

Comanda: “Fă ca mine”

Răspuns: desenează forma corectă

Data introducerii

Data masterării

1. Linie verticală 2. Linie orizontală 3. Semnul “plus” 4. Cerc 5. Linie diagonală 6. Litere din linii drepte 7. Litere din linii curbe 8. Numere 9. Forme 10. Faţă zâmbitoare 11. Floare 12. Maşină 13. Casă 14. Om 15. Curcubeu Sugestii utile: puneţi-l pe copil să exersez pe un şevalet pentru copii. În cazul în care copilul are dificultăţi să apese pe creion atunci când desenează (de exemplu, nu apasă pe creion, iar liniile ies prea subţiri), încercaţi să utilizaţi un alt instrument de scris, cum ar fi o cariocă. Faceţi desenatul amuzant!

94/163

Program Camere (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Localizează camerele – staţi în picioare în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent. Daţi comanda “Du-te în _(numele camerei)”. Faceţi-i prompt copilului să intre în camera corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte camerele – luaţi copilul într-o cameră. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Unde suntem?”. Faceţi-i prompt să răspundă “În_(numele camerei” şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: 1. Îndeplineşte instrucţii; identifică imagini şi obiecte din mediu. 2. Denumeşte obiectele şi obiectele din mediu şi localizează camerele. Sugestii de prompting: 1. Aduceţi copilul în cameră. 2. Modelaţ răspunsul.

Comanda 1. 1. “Du-te în _”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Unde suntem?” 3. 1. Se duce în camera corectă. 4. 2. Denumeşte camera. 1. Bucătărie 2. Dormitor 3. Baie 4. Sufragerie 5. Camera familiei 6. Hol 7. Garaj 8. Camera fratelui 9. Living 10.Camera de joacă

95/163

Sugestii utile: În cazul în care copilul nu poate repeta cuvinte şi nu poate denumi obecte, învăţaţi-l răspunsul 2 în timp ce îl învăţaţi răspusnul 1 (de exemplu, după ce intraţi în cameră cu copilul, puneţi întrebarea 2 şi apoi recompensaţi). Aduceţi-vă aminte de generalizare şi întrebaţi-l pe copil “Unde eşti?” de-a lungul întregii zile. În cazul în care copilul are dificultăţi la învăţarea camerelor în context, puteţi fotografia camerele şi îl puteţi învăţa să le denumească după imagini (a se vedea programul de “Locaţii”).

Program Emoţii (receptiv) Procedura: 1. Identifică emoţiile în imagini – puneţi pe masă, în faţa copilului, imaginea unei persoane trăind o anumită emoţie. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_(emoţia)”. Faceţi-i prompt copilului să arate imaginea corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Afişează emoţii – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată-mi_(emoţia)”. Faceţi-i prompt copilului să afişeze emoţia şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: fotografii cu persoane afişând diverse emoţii sau cardurile emoţiilor (a se vedea lista de resurse). Cerinţe: identifică obiectele, acţiunile şi persoanele familiare. Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi-l fizic pe copil să indice imaginea corectă. 2. Modelaţi emoţia Comanda 1. 1. “Arată_”.

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Arată-mi _”. 1. 1. Arată imaginea corectă. 2. 2. Afişează emoţia 1. Fercit 2. Trist 3. Furios 4. Surprins 5. Speriat 6. Somnoros 7. Bolnav

96/163

8. Obosit 9. Mânios 10. Înspăimântat Sugestii utile: fotografiţi membrii familie afişând diverse emoţii.

Program Locaţii (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Identifică locaţiile – puneţi pe masă, în faţa copilului, o imagine a unei locaţii. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_”. Faceţi-i prompt copilului să arate imaginea corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte locaţiile – pe scaun, în faţa copilului. Prezentaţi o imagine a unei locaţii şi întrebaţi “Unde este?’ (“Ce reprezintă fotografia?”). Faceţi-i prompt copilului să numească locaţia. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: SPARC Picture Scenes (a se vedea lista de resurse) sau fotografii ale locaţiilor. Cerinţe: 1. Identifică imaginile, obiectele din mediu şi camerele. 2. Denumeşte imaginile, obiectele din mediu şi camerele. Sugestii de prompting: 1. Modelaţi răspunsul sau ghidaţi-l fizic pe copil să indice imaginea. 2. Modelaţi denumirea locaţiei. Comanda 1. 1. “Arată_”

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Unde este?” 3. 1. Arată imaginea corectă. 4. 2. Denumeşte locaţia 1. Parc 2. Zoo 3. Bibliotecă 4. Plajă 5. Fermă

97/163

6. Şcoală 7. Circ 8. Aeroport 9. Oraş 10. Restaurant 11. Băcănie 12. Junglă 13. Ocean 14. Spital 15. Sală de clasă 16. Loc de joacă 17. Gară 18. Petrecere aniversară 19. Muzeu 20. Dentist Sugestii utile: fotografiaţi acele locuri pe care copilul le frecventează adesea.

Program Îndeplineşte instrucţiile formate din două comenzi 1. 3. Procedura: pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Daţi o instrucţie formată din două părţi. Faceţi-I prompt copilului să îndeplinească cele 2 comenzi în ordinea dată. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: itemii necesari pentru comenzi. Cerinţe: îndeplineşte instrucţiile (comenzile) simple; imită secvenţele de mişcări ce ţin de motricitatea grosieră. Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi fizic copilul spre îndeplinirea sarcinii sau modelaţi răspunsul. 2. Spuneţi cea de-a doua parte a intrucţiei în momentul în care copilul o finalizează pe prima. Treptat, spuneţi cele două comenzi ale instrucţiei împreună. 3. Limitaţi exprimarea atunci când prezentaţi instrucţia. De exemplu, spuneţi “Atinge capul, atinge nasul” în loc de “Atinge capul tău şi nasul tău”. Treptat, pe măsură ce copilul face sarcina tot mai bine, puteţi îmbogăţi exprimarea. Instrucţie dublă

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

98/163

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Sugestii utile: pentru a forma instrucţii duble, combinaţii comenzile simple deja masterate. Asiguraţi-vă că variaţi componentele instrucţiei duble (de exemplu, dacă introduceţi “Bate din palme şi atinge nasul”, introduceţi şi o altă instrucţie cu bătutul din palme, cum ar fi “Bate din palme şi fă pa”). Învăţaţi-l pe copil acele instrucţii care vor fi relevante pentru el (de exemplu, “Ia mingea şi aruncă la coş”).

Program Dă două obiecte Procedura: puneţi mai multe obiecte pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Dă-mi_ şi_”( de exemplu, “Dă-mi maşina şi mingea”). Faceţi-i prompt copilului să vă dea ambele obiecte. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte Cerinţe: îndeplineşte intrucţiile duble şi identifică obiectele. Sugestii de prompting: ghidaţi-l pe copil să vă înmâneze ambele obiecte. Spuneţi numele celui de-al doilea obiect în timp ce copilul întinde mâna după primul. Treptat, cereţi-i ambele obiecet simultan. Comanda: “Dă-mi_şi_”.

Răspuns: înmânează ambele obiecte

Data introducerii

Data masterării

1. Sugestii utile: Faceţi-i prompt copilului să ia ambele obiecte simultan, folosind cele două mâini (de exemplu, un obiect într-o mână, iar cel de-al doilea în cealaltă mână). În cazul în care copilul are dificultăţi la acest program, încercaţi să vă exprimaţi succint atunci când daţi comanda (de exemplu, spuneţi mai degrabă “minge, maşină” decât “Dă-mi mingea şi maşina”). Nu uitaţi să-i cereţi copilului două obiecte în contexte naturale (de exemplu, “Iaţi pantofii şi şosetele”).

99/163

Program Atribute (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Identifică atributele – puneţi pe masă, în faţa copilului, două obiecte similare, cu excepţia unei singure diferenţe evidente (de exemplu, două camioane, unul mare şi altul mic). Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată _(obiectul)_(atributul)” (de exemplu, “Arată camionul mare”). Faceţi-i prompt copilului să arate obiectul corect şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte atributele – plasaţi pe masă, în faţa copilului, două obiecte similare, cu excepţia unei diferenţe evidente (de exemplu, două camioane, unul mic şi altul mare). Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi unul dintre obiecte. Spuneţi “Ce este?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească obiectul şi atributul (de exemplu, “Este un camion mare”). Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte care se diferenţiază între ele prin atribute şi imagini care descriu obiecte ce se diferenţiază prin atribute (a se vedea lista de resurse). Cerinţe: 1. Identifică obiectele, imaginile, persoanele familiare, obiectele din mediu, culorile şi emoţiile. 2. Identifică atributele, denumeşte imaginile, persoanele familiare, obiectele din mediu, culorile şi emoţiile. Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi-l fizic pe copil să arate imaginea corectă. 2. Modelaţi denumirea atributului şi a obiectului Comanda 1. 1. “Arată_ _.”

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce este?” 1. 1. Arată atributul corect 2. 2. Denumeşte obiectul cu atribut 1. Mare/Mic 2. Ud/Uscat 3. Cald/Rece 4. Curat/Murdar 5. Înalt/Scund 6. Greu/Uşor 7. Plin/Gol 8. Aspru/Netend 9. Bătrân/Tânăr

100/163

10. Nou/Vechi 11. Lung/Scurt 12. Gros/Subţire 13. Tare/Moale 14. Închis/Deschis Sugestii utile: la început, renunţaţi la denumirea obiectului atunci când îl învăţaţi ope copil să identifice atributul (de exemplu, spuneţi “Arată mare” mai degrabă decât “Arată camionul mare”).

Program Persoanele din comunitate (receptiv şi expresiv) 1. Identifică persoanele din comunitate (receptiv şi expresiv) – plasaţi imagini ale persoanelor din comunitate pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_(numele persoanei din comunitate)”. Faceţi-i prompt copilului să arate imaginea corectă. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte persoanele din comunitate – pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Arătaţi-i o imagine cu o persoană din comunitate şi întrebaţi “Cine este?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească persoana. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: imagini ale persoanelor de ajutor din comuniatate (a se vedea lista de resurse). Cerinţe: 1. Identifică imagini, persoane familiare, obiecte din mediu, scene. 2. Denumeşte imagini, persoane familiare, obiecte din mediu, scne. Sugestii de prompting: 1. Modelaţi răspunsul sau ghidaţi fizic copilul să arate imaginea. 2. Modelaţi numele persoanei din comunitate Comanda 1. 1. “Arată_”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Cine este?” 1. 1. Arată imaginea corectă. 2. 2. Denumeşte persoana din comunitate 1. Pompier 2. Poliţist 3. Poştaş

101/163

4. Profesor 5. Fermier 6. Gunoier 7.Frizer 8. Chelner 9. Şofer de autobuz 10. Pilot 11. Doctor 12. Asistentă 13. Şofer de camion 14. Dentist 15. Bucătar Sugestii utile: nu uitaţi să-i arătaţi în realitate copilului aceste persoane.

Program Pretinde că…(se face că…) Procedura: în faţa copilului, pe scaun, asigurându-vă că este atent. Daţi comanda “Prefă-te că eşti…(un animal, o acţiune, o persoană din comunitate” (de exemplu, “Prefă-te că bei”). Faceţi-i prompt copilului să simuleze acţiunea (de exemplu, pentru băut copilul duce mâna căuş la gură şi scoate sunete ca şi cum ar bea) şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: recuzita necesară pentru a se preface că este o persoană din comunitate (de exemplu, o caschetă de pompier, o trusă de doctor). Cerinţe: îndeplineşte comenzile simple; imită acţiunile cu obiect; îndeplineşte instrucţiile cu verbe; denumeşte obiectele. În cazul animalelor şi al persoanelor din comunitate, copilul denumeşte animalele şi persoanele respective. Sugestii de prompting: ghidaţi fizic copilul să dea răspunsul sau modelaţi răspunsul. Comanda: “Prefă-te că eşti_”.

Răspuns: copilul simulează o acţiune sau pretinde că este un animal sau o persoană din comunitate

Data introducerii

Data masterării

1. Băut 2. Pipetănat 3. Spălat pe faţă

102/163

4. Spălat pe dinţi 5. Lins îngheţata 6. Condus maşina 7. Măturat 8. Pus pălăria 9. Un şarpe 10. Un leu 11. Un câine 12. O maimuţă 13. O broască 14. Un iepure 15. O pisică 16. O pasăre 17. Un pompier 18. Un doctor 19. Un poliţist 20. Un frizer Sugestii utile: acesta e un program amuzant, care poate fi făcut alături de alţi copii sau fraţi/surori!

103/163

Program Categorii (potriveşte, identifică şi denumeşte) Procedura: 1. Potriveşte – puneţi pe masă, în faţa copilului, imagini ale unor itemi aparţinând unor categorii specifice. Prezentaţi o imagine a unui item dintr-o categorie şi spuneţi “Potriveşte”. Faceţi-i prompt copilului să pună imaginea în teancul categoriei corecte şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Identifică – puneţi pe masă, în faţa copilului, imagini ale unor itemi aparţinând unor categorii specifice. Daţi comanda “Arată_(categoria)” (de exemplu, “mâncare”). Faceţi-i prompt copilului să arate categoria corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Denumeşte – puneţi teancuri de categorii în faţa copilului, pe masă. Arătaţi una dintre categorii şi întrebaţi “Ce sunt?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească categoria corectă (de pildă, mâncare) şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: cartonaşe pentru categorii/clasificări (a se vedea lista de resurse). Cerinţe: denumeşte obiectele, culorile, numerele, literele, formele şi potriveşte obiectele non-identice. Sugestii de prompting: 1-2. Ghidaţi fizic copilul să plaseze cartonaşul în categoria corectă. 3. Oferiţi un model verbal.

Comanda 1.” Potriveşte”

Răspuns 1. 1. Potriveşte cartonaşele.

2. “Arată_”.

2. 2. Arată categoria corectă.

3. “Ce sunt?”

3. 3. Denumeşte categoria

Data introducerii

Data masterării

1. Mâncare 2. Haine 3. Animale 4. Jucării 5. Fructe 6. Unelte 7. Legume 8. Vehicule 9. Instrumente

104/163

10. Mobilă 11. Forme 12. Litere 13. Numere Sugestii utile: În cazul în care copilul are dificultăţi la potrivirea imaginilor din categorii, încercaţi să folosiţi itemi tridimensionali.

Program Pronume (“meu” şi “tău”) Procedura: 1. Identifică pronumele – staţi în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Atinge (partea corpului/obiect de îmbrăcăminte)_(meu/tău)” (de exemplu, “Atinge tricoul meu”). Faceţi-i prompt copilului să atingă partea corpului sau obiectul de îmbrăcăminte corect şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Introduceţi întâi “tău”, apoi “meu” şi abia apoi faceţi randomizarea. 2. Denumeşte pronumele – asiguraţi-vă că este atent şi indicaţi o parte a corpului (sau obiect de îmbrăcăminte) la copil sau la dumneavoastră. Spuneţi “A cui_(parte a corpului/îmbrăcăminte)?”. Faceţi-i prompt copilului să numească pronumele şi partea corpului sau îmbrăcăminte (de exemplu, “Tricoul tău”) şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Introduceţi întâi “meu”, apoi “tău” şi apoi randomizaţi Cerinţe: 1. Identifică părţile corpului sau îmbrăcămintea, persoanele familiare (în realitate), posesia, îndeplineşte comenzile duble. 2. Denumeşte părţile corpului sau îmbrăcămintea, persoanele familiare, posesia. Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi fizic copilul să arate partea corpului corectă 2. Modelaţi răspunsul. Comanda 1. 1. “Atinge_.” 2. 2. “Al cui?’

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. 1. Atinge partea corpului sau îmbrăcămintea 2. 2. Denumeşte pronumele 1. Meu

105/163

2. Tău 3. Randomizare Sugestii utile: odată ce copilul a învăţat să identifice pronumele, mai aşteptaţi câteva săptămâni înainte de a-l învăţa să le denumească. Această amânare ar putea ajuta la reducerea confuziei.

Program Prepoziţii (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Receptiv – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi-i un obiect. Spuneţi “Pune_(prepoziţia)_(locaţia)” (de pildă, “Pune pe masă”). Faceţi-i prompt copilului să pună obiectul în locaţia corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Expresiv – puneţi un obiect într-un anumit loc, astfel încât copilul să îl poată vedea. Spuneţi “Unde este _(obiectul)?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească locaţia (de exemplu, “Este pe masă”) şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte şi cartonaşe care descriu prepoziţii (a se vedea lista de resurse). Cerinţe: 1. Îndeplineşte instrucţiile duble şi identifică obiectele din mediu. 2. Denumeşte obiectele din mediu şi camerele; repetă fraze. Sugestii de prompting: ghidaţi fizic copilul să pună obiectul în locaţia corectă. Oferiţi un model verbal pentru răspunsul 2. Comanda 1. 1. “Pune_ _”.

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Unde este_?” 3. 1. Pune obiectul în locul corect. 4. 2. Numeşte locul obiectului 1. Pe 2. În 3. Sub 4. În faţă 5. În spate 6. Lângă

106/163

7. Între 8. Deasupra 9. Pe fund 10.Alături Sugestii utile: În cazul în care copilul vorbeşte, introduceţi răspunsul 2 în timp ce îl învăţaţi răspunsul 1 (de exemplu, când copilul pune obiectul în locul corect, puneţi întrebarea “Unde este_?” şi apoi recompensaţi răspunsul). Folosiţi tehnicile de învăţare incidentală. De exemplu, puneţi itemii doriţi în anumite locuri. Când copilul cere unul dintre itemi, întrebaţi-l “Unde este_(itemul dorit)?”. Faceţi-i prompt să denumească locul şi daţi-i itemul dorit. Învăţaţi-l pe copil să se plaseze pe sine însuşi în anumite locaţii (de exemplu, “Du-te sub masă”) şi întrebaţi-l “Unde eşti?”. Generalizaţi răspunzând la imagini care descriu prepoziţii.

Program Identifică/denumeşte obiectele atunci când sunt descrise (la vedere, dar şi în afara câmpului vizual) Procedura: 1. La vedere – puneţi mai multe obiecte pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Mă gândesc la ceva care este (descrierea unuia dintre obiectele de pe masă)” (de exemplu, dacă pe masă este un măr, spuneţi “Mă gândesc la ceva care este roşu, creşte în copaci şi îl poţi mânca”). Faceţi-i prompt copilului să arate şi să numească obiectul descris (de ex., “măr”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. În afara câmpului vizual – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Mă gândesc la ceva care este_(descrierea unui obiect)” (de ex., “Mă gândesc la ceva care este rotund şi căruia îi oţi da şut”). Faceţi-i prompt să numească obiectul descris (de exemplu, “o minge”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte. Cerinţe: 1. La vedere: numeşte obiectele, atributele, culorile, funcţiile şi categoriile. 2. În afara vederii: numeşte obiectele aflate la vedere atunci când sunt descrise; descrie obiectele pe care le vede folosind atribute; răspunde la întrebări ce ţin de cunoştinţele generale. Sugestii de prompting: daţi-i descriptori adiţionali, arătaţi obiectul, modelaţi răspunsul, iar atunci când nu se află în câmpul vizual, prezentaţi obiectul pe care îl descrieţi. Comanda

Răspuns

1-2 “Mă gândesc la ceva…”

1-2 Denumeşte obiectul

Data introducerii

Data masterării

1. Obiecte la vedere 2. Obiecte în afara câmpului vizual

107/163

Sugestii utile: Începeţi doar cu câteva obiecte la vedere, obiecte care să fie distincte ca şi atribute (caracteristici) şi funcţii (de exemplu, un item verde, un item galben, unul pe care îl poţi mânca, altul cu care te poţi juca). În timp, creşteţi similarităţile dintre obiecte (de exemplu, două obiecte roşii, unul pe care îl porţi, iar altul pe care îl mănânci). Învăţaţi copilul să răspundă şi la descrierea unor locuri (de exemplu, “Mă gândesc la un loc unde poţi înota şi unde te poţi juca în nisip”) şi oameni (“mă gândesc la cineva care are părul negru, este fată şi se joacă cu tine sâmbăta”). În final, învăţaţi-l pe copil să facă el descrieri, astfel încât dumneavoastră să fiţi cel care ghiceşte persoana la care se gândeşte! Variaţi comanda (de exemplu, “Spune-mi ceva care este…” sau “Arată-mi ceva care este…”).

Program Carduri secvenţiale (le pune în ordine şi descrie) Procedura: 1. Ordonează – daţi-i copilului un set de cartonaşe secvenţiale şi daţi comanda “Pune cartonaşele în ordine”. Faceţi-i prompt să aşeze cartonaşele pe masă, de la stânga la dreapta, în ordinea corectă. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Descrie secvenţa – daţi-i copilului un set de cartonaşe secvenţiale şi cereţi-i să le aşeze în ordine. În momentul în care cartonaşele au fost aşezate corect pe masă, spuneţi “Povesteşte-mi despre aceste imagini”. Faceţi-i prompt să arate fiecare imagine şi să descrie secvenţa de imagini de la stânga la dreapta (de exemplu, “Fata toarnă suc, ea bea sucul, pune cana în chiuvetă”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: cartonaşele secvenţiale (a se vedea lista de resurse). Cerinţe: descrie imaginile folosind propoziţii complete. Sugestii de prompting: ghidaţi copilul să aşeze cartonaşele în ordinea corectă sau modelaţi răspunsul corect. Comanda 1. 1. “Pune cardurile în ordine”. 2. 2. “Povesteşte-mi despre imagini”.

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

3. 1. Aşază cardurile în ordinea corectă, de la stânga la dreapta 4. 2. Arată şi descrie fiecare imagine, de la stânga la dreapta 1. Secvenţe formate din două scene 2. Secvenţe formate din trei scene 3. Secvenţe formate din patru scene 4. Secvenţe formate din cinci scene

108/163

Sugestii utile: În cazul în care copilul vorbeşte, introduceţi răspunsul 2 în timp ce îl învăţaţi răspunsul 1 (de pildă, după ce i-aţi făcut prompt să aşeze cardurile în ordine, cereţi-i să descrie fiecare imagine). Începeţi cu secvenţe fornmate din două scene, apoi progresaţi până ajungeţi la cinci. Folosiţi imagini ale acţiunilor pe care copilul le face (de exemplu, căţăratul pe tobogan, aşezat pe tobogan, luncat pe tobogan). Fotografiaţi-vă copilul în timp ce desfăşoară activităţi secvenţiale şi folosiţi-le în acest program.

Program Genul (receptiv şi expresiv) Procedura: 1. Identifică genul – puneţi pe masă, în faţa copilului, imagini descriind genul (imaginea unui băiat, a unei fete). Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_(genul)” (de ex., “fată”). Faceţi-i prompt să arate imaginea corectă. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte genul – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o imagine care descrie genul. Spuneţi “Ce este?” şi faceţi-i prompt să numească genul (“Este un băiat”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: imagini descriind genul. Cerinţe: 1. Identifică imaginile şi numeşte persoanele familiare 2. Identifică genul; numeşte imaginile şi persoanele familiare. Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi fizic copilul să arate imaginea corectă. Folosiţi prompt-urile de poziţie, plasând imaginea pe care o cereţi mai aproape de copil. 2. Modelaţi denumirea genului. Comanda 1. 1. “Arată_”.

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce este?” 1. 1. Arată imaginea corectă. 2. 2. Numeşte genul 1. Băiat 2. Fată 3. Bărbat 4. Femeie 5. Doamnă

109/163

Sugestii utile: folosiţi reviste pentru a găsi imagini. Folosiţi acele imagini care descriu genul într-o manieră clară, fără ambiguitate. Apoi, învăţaţi-l pe copil să numească genul persoanelor cunoscute (de exemplu, “Tati este femeie sau bărbat?”, “Tu eşti fată sau băiat?”).

Program

Răspunde la întrebările Wh (Unde? Care? Cum? Cine? Când?) în legătură cu obiecte şi imagini

Procedura: 1. Cu obiecte – Pe scaun, în faţa copilului. Arătaţi-i un obiect şi puneţi-i o întrebare Wh în legătură cu acest obiect (a se vedea exemplele de mai jos). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (vedeţi exemplele de mai jos). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Cu imagnin – staţi pe scaun, faţă în faţă. Arătaţi-i o fotografie a unei persoane cunoscute, făcând o acţiune într-o locaţie specifică (de exemplu, o fotografie a tatălui, gătind în bucătărie). Puneţi întrebări Wh despre imagine (vedeţi exemplele de mai jos). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (vedeţi exemplele de mai jos). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Învăţaţi-l pe copil să discrimineze întrebările despre un sigur obiect/imagine. La început, învăţaţi-l pe copil să discrimineze două întrebări legate de obiect/imagine, apoi introduceţi fiecare întrebare suplimentară pe rând. Materiale: obiecte şi fotografii ale persoanelor familiare, îndeplinind acţiuni în anumite locaţii. Cerinţe: 1. Obiecte: denumeşte obiectele, culorile, funcţiile, categoriile şi locaţiile. 2. Imagini: denumeşte persoanele familiare, acţiunile, locaţiile (camerele) şi emoţiile. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul. Exemple de întrebări

Exemple de răspunsuri

Despre obiecte

“Este o banană.”

1. “Ce este?”

“Este galbenă.”

2. “Ce culoare este?”

“O mănânc.”

3. “Ce faci cu el (ea)?” 4. “Ce este o banană?”

1. “Ce este?” 2. “Ce culoare este?” 3. “Ce faci cu ea (el)?” 4. “Ce gust are?” 5. “De unde iei una?”

Data introducerii

Data masterării

“Fruct.”

“Este o acadea.” “Este roşie.” “O ling.” “Este dulce.” “De la magazin.”

110/163

Despre imagini 1. “Cine este?” 2. “Ce face?” 3. “Unde este?” 4. “Cum se simte?’

“Mama.” “Râde.” “La televizor.” “E fericită.”

Sugestii utile: În cazul în care copilul are dificultăţi la acest program, încercaţi să-i prezentaţi întrebările într-o ordine fixă şi apoi, în timp, să le randomizaţi. Copilul nu trebuie neapărat să îndeplinească toate cerinţele pentru a începe discriminarea întrebărilor despre obiecte/imagini (de exemplu, dacă ştie denumirea obiectelor şi culorile, învăţaţi-l să discrimineze “Ce este?” şi “Ce culoare este?”).

Program Da/Nu (obiecte) Procedura: 1. Pentru obiecte (DA) – staţi pe scaun, în faţa copilului. Arătaţi-i un obiect şi spuneţi “Este un_(numele obiectului)?” (de exemplu, “Este o maşină?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă “Da”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Pentru obiecte (NU)- staţi pe scaun, în faţa copilului. Arătaţi-i un obiect şi spuneţi “Este un_(numele altui obiect)?” (de exemplu, “Este un măr?”). Faceţi-i prompt să răspundă “Nu, este un (numele obiectului)” (de exemplu, “Nu, este o maşină”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Randomizare DA şi NU – staţi pe scaun, în faţa copilului. Arătaţi-i un obiect şi spuneţi “Este un_(numele altui obiect)?” sau “Este un_(numele obiectului)?”. Faceţi-i prompt să răspundă “Da” sau “Nu, este un_(numele obiectului)”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte. Cerinţe: răspunde la “Da/Nu” pentru itemii preferaţi şi cei respinşi; denumeşte obiectele; imită cuvintele; identifică itemii care sunt la fel şi care sunt diferiţi. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect. Comanda 1. 1. “Este un _(numele obiectului)?”

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Este un _(numele altui obiect)? 3. 3. Randomizare 1 şi 2. 4. 1. “Da” 5. 2. “Nu, este un_(numele obiectului)”. 6. 3. Fie “Da” , fie “Nu, este un_”.

111/163

1. Da 2. Nu 3. Randomizare Da şi Nu. Sugestii utile: Învăţaţi-l până la urmă şi răspunsuri Da/Nu la întrebări legate de acţiuni (de exemplu, “Bate din palme?”) şi la întrebări generale (de exemplu, “Vara ninge?”).

Program Funcţiile părţilor corpului Procedura: 1. Denumeşte părţile corpului după funcţia lor – pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Spuneţi “Cu ce_(funcţia)?”. Faceţi-i prompt copilului să indice corect partea corpului şi să o numească. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte funcţia părţii corpului– pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Spuneţi “Ce faci cu _(partea corpului)?”. Faceţi-i prompt copilului să numească funcţia. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Cerinţe: identifică şi denumeşte părţile corpului; denumeşte obiectele după funcţie. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect. Comanda 1. 1. “Cu ce_?”

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce faci cu_?” 3. 1. Indică şi numeşte partea corpului. 4. 2. Numeşte funcţia părţii corpului 1. Vezi cu/ Ochii 2. Miroşi cu/ Nasul 3. Auzi cu/ Urechile 4. Guşti cu/ Gura 5. Atingi cu/ Mâna 6. Mergi cu/ Picioarele 7. Strănuţi cu/ Naul 8. Clipeşti cu/ Ochii 9. Vorbeşti cu/ Gura

112/163

10. Pupi cu/ Buzele Sugestii utile: I-aţi mai schimbat copilului premiile? Dacă nu, ar fi timpul să le mai variaţi!

Program Denumeşte emoţiile Procedura: 1. Denumeşte emoţiile pe imagini – asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o imagine a unei persoane care afişează o emoţie. Spuneţi “Cum se simte _(el, ea)?”. Faceţi-I prompt să denumească emoţia şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte emoţiile la alţii– pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Afişaţi o emoţie şi întrebaţi “Cum mă simt eu?”. Faceţi-i prompt să denumească emoţia şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Denumeşte emoţiile la sine– În contexte specifice, în care copilul afişează o emoţie (de exemplu, atunci când râde; când plânge pentru că s-a lovit) spuneţi “Cum te simţi tu?” Faceţi-i prompt să denumească emoţia şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: fotografii ale persoanelor afişând emoţii sau cartonaşele cu emoţii (vedeţi lista de resurse). Cerinţe: identifică emoţiile în fotografii; denumeşte obiectele, acţiunile, persoanele familiare. Sugestii de prompting: modelaţi denumirea emoţiei. Întrebare 1. 1. “Cum se simte_?”

Răspuns 1-3 denumeşte emoţia corectă

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Cum mă simt eu?” 3. 3. “Cum te simţi tu?” 1. Fericit 2. Trist 3. Supărat 4. Surprins 5. Speriat 6. Somnoros 7. Bolnav 8. Obosit

113/163

9. Mânios 10. Înspăimântat Sugestii utile: folosiţi imagini care descriu emoţii în contexte relevante (de exemplu, pentru trist, imaginea unui băieţel care plânge pentru că a căzut de pe bicicletă).

Program Categorii (denumeşte categoria şi numeşte obiectele dintr-o categorie) Procedura: 1. Denumeşte categoria căreia îi aparţine obiectul – prezentaţi-i copilului o imagine a unui item dintr-o categorie şi cereţi-i să o denumească (de exemplu, “Ce este?” “Pisică”). Spuneţi “Ce este _(denumirea obiectului)?” (de ex., pisica). Faceţi-i prompt copilului să denumească categoria căreia îi aparţine itemul (de ex., “un animal”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Numeşte obiectele dintr-o categorie 3. aflate la vedere: puneţi pe masă, în faţa copilului, câteva cartonaşe cu categorii. Spuneţi “Numeşte o _(numele categoriei)” (de ex., mâncare). Faceţi-i prompt să numească itemul care îi aparţine categoriei (de ex., “hamburger”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 4. În afara vederii: asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Numeşte un _(categoria)” (de ex., animal). Faceţi-i prompt copilului să numească un item aparţinând categoriei (de ex., “un tigru”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: cartonaşe pentru categorii/clasificări (vedeţi lista de resurse). Cerinţe: denumeşte obiectele, culorile, numerele, literele, formele, potriveşte categoriile. Sugestii de prompting: oferiţi un model verbal. Comanda 1. 1. “Ce este_?”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Numeşte un_.” 3. 1. Denumeşte categoria 4. 2. Numeşte un item al categoriei 1. Mâncare 2. Haine 3. Animale 4. Jucării

114/163

5. Fructe 6. Unelte 7. Legume 8. Vehicule 9. Instrumente 10. Mobilă 11. Forme 12. Litere 13. Numere Sugestii utile: puteţi să faceţi programul de potrivire a categoriilor în acelaşi timp cu programul 1 (de exemplu, întrebaţi “Ce este?” [“pisică”]; “Ce este pisica?” [“un animal”]; “Foarte bine! Potriveşte animalele”).

Program Foloseşte propoziţii simple Procedura: 1. Este un – prezentaţi-i un obiect copilului şi spuneţi “Ce este?”. Faceţi-i prompt să răspundă “Este un_(numele oniectului). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Văd un – prezentaţi-i copilului o imagine şi spuneţi “Ce vezi?”. Faceţi-i prompt să spună “Văd un_(numele itemului din imagine)”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Am un – daţi-i copilului un obiect sau puneţi-l să aleagă un obiect dintr-un coş. Spuneţi “Ce ai?”. Faceţi-I prompt să spună “Am un_(numele obiectului)”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte şi imagini. Cerinţe: denumeşte obiectele şi imaginile; repetă cuvinte. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect. Întrebare

Răspuns

1. “Ce este?”

“Este un_.”

2. “Ce vezi?”

“Văd un_.”

3. “Ce ai?”

“Am un_.”

Data introducerii

Data masterării

115/163

Sugestii utile: pentru întrebarea 2, puteţi să-l învăţaţi pe copil să denumească mai mult de un item pe pagină (de exemplu, “Văd o casă, un copac, o maşină, o minge, o flaore”) şi generalizaţi prin răspunsuri pe cărţi cu poze.

Program

Face schimb de informaţii (Am… Văd…)

Procedura: 1. Cu obiecte – staţi pe scaun, în faţa copilului. Daţi-i un obiect şi ţineţi şi dumneavoastră un obiect diferit în mână. Arătaţi obiectul dumneavoastră şi spuneţi “Eu am un (numele obiectului pe care îl ţineţi).” Faceţi-i prompt copilului să arate propriul obiect şi să spună “Eu am__(numele obiectului pe care îl ţine copilul)”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Schimbaţi obiectele la câteva sesiuni de învăţare. Eventual, îl puteţi pune pe copil să-şi aleagă obiectul dintr-o cutie. Odată ce copilul a învăţat să spună ce ţine, faceţi şi alte afirmaţii suplimentare legate de obiect (a se vdea exemplele de mai jos). 2. Cu imagini/carte – puneţi pe masă două imagini, astfel încât să le poată vedea copilul. Arătaţi către una dintre imagini şi spuneţi “Eu văd _(numele itemului din imagine)”. Faceţi-i prompt să arate către cealaltă imagine şi să spună “Eu văd_(numele itemului din imagine)”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi promptul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Schimbaţi imaginile după câteva sesiuni. Odată ce copilul învaţă să facă schimb de informaţii în legătură cu imaginile, învăţaţi-l să răspundă la imaginile din cărţi (mai jos sunt exemple de afirmaţii suplimentare). Materiale: obiecte, imagini şi cărţi. Cerinţe: denumeşte obiectele, repetă cuvintele. Sugestii de prompting: modelaţi afirmaţia reciprocă. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului, modelând afirmaţia copilului imediat după ce afirmaţia iniţială e prezentată, amânând apoi prezentarea modelului cu câte 2 secunde de-a lugul sesiunilor de învăţare.

Exemple de afirmaţii

Exemple de răspunsuri

Data introducerii

Data masterării

Cu obiecte : 1. “Eu am o (raţă)”. 2. “Raţa mea este galbenă.” 3. “Raţa mea face mac.” 4. “Raţa mea trăieşte pe lac.”

“Eu am o (vacă).” “Vaca mea este albă.” “Vaca mea face muu.” “Vaca mea trăieşte la fermă.”

116/163

Cu imagini: 1. “Eu văd o (minge).”

“Eu văd o (floare).”

2. “Eu văd (o maşină şi un copac).”

“Eu văd (un om şi o prăjitură).”

3. “Eu văd o (pălărie roşie).” 4. “Eu văd un (om mergând).” 5. “Eu văd o (fată într-o maşină).”

“Eu văd o (minge albastră)” “Eu văd (o fată înotând).” “Eu văd (un băiat pe tobogan).”

Sugestii utile: faceţi generalizarea în contexte fireşti (de exemplu, în timp ce vă jucaţi, “Eu mă joc cu…”; în timpul mesei “Eu mănânc …”).

Program

Face schimb de informaţii sociale

Procedura: pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Faceţi o afirmaţie socială (de exemplu, “Numele meu este…”. Faceţi-I prompt copilului să răspundă în schimb cu o informaţie relevantă despre el însuşi (“Numele meu este…”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: răspunde la întrebări sociale simple; face schimb de informaţii în legătură cu obiectele/imaginile. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul copilului. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului, modelând afirmaţia copilului imediat după ce afirmaţia iniţială e prezentată, amânând apoi prezentarea modelului cu câte 2 secunde de-a lugul sesiunilor de învăţare. Exemplu: afirmaţii sociale

Răspuns: răspunde cu informaţii relevante

Data introducerii

Data masterării

1. “Numele meu este…” 2. “Am _ ani.” 3. “Locuiesc în _.” 4. “Îmi place să mă joc cu…” 5. “Numele fratelui meu este…” 6. “Îmi place să mănânc…” 7. “Numele prietenului meu este…” 8. “Numele mamei/tatălui este…”

117/163

9. “Îmi place să beau…” 10. “Emisiunea TV preferată este…” Sugestii utile: folosiţi întrebările sociale masterate de copil ca afirmaţii reciproce. În final, îl veţi învăţa pe copil să facă schimb de informaţii complexe (de ex., “Când merg în parc, îmi place să…” sau “La micul dejun am mâncat…”_. Învăţaţi-l pe copil să facă schimb de informaţii cu copiii de aceeaşi vârstă.

Program Nu ştiu (obiecte şi întrebări necunoscute) Procedura: 1. Obiecte necunoscute – staţi pe scaun în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Arătaţi-i un obiect (unul pe care copilul îl poate denumi) şi spuneţi “Ce este?” (copilul trebuie să denumească obiectul). După ce iaţi cerut de trei ori să denumească obiecte cunoscute, arătaţi-i un obiect necunoscut (unul pe care nu îl poate denumi) şi spuneţi “Ce este?”. Faceţi-i imediat prompt să spună “Nu ştiu”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Randomizaţi, cerându-i copilului să denumească obiecte cunoscute şi obiecte necunoscute. Schimbaţi obiectele în timpul sesiunilor de învăţare. 2. Întrebări necunoscute – staţi pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Puneţi o întrebare al cărei răspuns e cunoscut de copil (de exemplu, “Cum te cheamă?”). (Copilul trebuie să răspundă la întrebare). După trei astfel de întrebări, puneţi o întrebare al cărei răspuns nu este cunoscut de copil (de exemplu, “Cine a descoperit America?”). Faceţi-i imediat prompt să spună “Nu ştiu”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Randomizaţi, cerându-i copilului să răspundă la întrebări cunoscute şi întrebări al căror răspuns nu îl cunoaşte. Materiale: obiecte cunoscute şi necunoscute. Cerinţe: 1. Denumeşte obiectele; repetă fraze. 2. Spune “Nu ştiu” pentru obiectele necunoscute şi răspunde la întrebări sociale şi întrebări simple ce ţin de cunoştinţele generale. Sugestii de prompting: oferiţi un model verbal pentru afirmaţie. Folosiţi o tehnică de amânare a promptului, modelând afirmaţia copilului imediat după ce afirmaţia iniţială e prezentată, amânând apoi prezentarea modelului cu câte 2 secunde de-a lugul sesiunilor de învăţare. Întrebări 1. 1. “Ce este?”

Răspuns 1-2: “Nu ştiu”

Data introducerii

Data masterării

2. 2. Noi întrebări

118/163

1. 2. Sugestii utile: după câteva sesiuni reuşite, spuneţi-i copilului denumirea obiectului după fiecare răspuns (de exemplu, “Aceasta este o solniţă”) şi răspunsul la întrebarea necunoscută.

Program Întreabă “Ce este?” Procedura: 1. 1. În timpul unei sarcini – puneţi pe masă, în faţa copilului, patru imagini pe care copilul le poate denumi. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Spune-mi ce vezi pe masă”. Faceţi-i prompt (fizic şi model verbal) să arate fiecare imagine de la stânga la dreapta şi să o denumească (de exemplu, “pisică, minge, copac, măr”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. După câteva răspunsuri bune, eliminaţi una dintre fotografii şi înlocuiţi-o cu o altă imagine pe care copilul nu o poate denumi. Spuneţi “Spune-mi ce vezi pe masă”. Faceţi-i prompt (fizic şi model verbal) să arate fiecare imagine de la stânga la dreapta şi să o denumească (de exemplu, “pisică, minge…”). În momemntul în care copilul a arătat imaginea necunoscută, faceţi-i prompt să întrebe “Ce este?” Recompensaţi răspunsul (de exemplu, “Foarte bine ai întrebat!) şi răspundeţi la întrebare (de ex., “Este un aspirator”). Prezentaţi o nouă combinaţie de imagini la fiecare comandă, fiecare combinaţie constând din trei imagini cunoscute şi una necunoscută. Schimbaţi poziţia imaginii necunsocute de fiecare dată. Diminuaţi treptat prompt-ul. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. 2. Mergând prin casă – puneţi mai multe obiecte necunoscute prin casă. Obiectele trebuie să se afle acolo unde, în mod obişnuit, nu şi-ar găsi locul (de exemplu, o pompă în dormitor). Luaţi-l pe copil la o plimbare prin casă. Imediat cum vă apropiaţi de un obiect necunoscut, faceţi-i prompt copilului să arate către obiect şi să întrebe “Ce este?” Recompensaţi răspunsul (“Foarte bine ai întrebat!”) şi răspundeţi la întrebare (“Este o pompă!). Repetaţi procedura de mai sus în cazul fiecărui nou obiect. Diminuaţi treptat prompt-ul. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte şi imagini cunoscute şi necunoscute. Cerinţe: denumeşte obiectele; imită întrebarea “Ce este?”; spune “Nu ştiu” în cazul obiectelor şi imaginilor pe care nu le cunoaşte. Sugestii de prompting: oferiţi un model verbal al întrebării. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului, modelând afirmaţia copilului imediat după ce afirmaţia iniţială e prezentată, amânând apoi prezentarea modelului cu câte 2 secunde de-a lugul sesiunilor de învăţare. Oferiţi modelul cu o intonaţie de întrebare exagerată.

Comanda

1. 1. “Spune-mi ce vezi pe masă.”

Răspuns

1-2 “Ce este?”

Data introducerii

Data masterării

2. 2. Fără comandă. 1.

119/163

2. Sugestii utile: determinaţi din timp obiectele ştiute şi pe cele neştiute. Promovaţi punere de întrebări şi în contexte naturale (de exemplu, în timp ce se uită la o carte, în timp ce merge în parc). Folosiţi imagini şi obiecte necunoscute interesante (de exemplu, jucării colorate).

Program Întreabă “Ce este?” Procedura: puneţi mai multe obiecte cunoscute şi necunoscute într-o pungă. Daţi-i punga copilului şi cereţi “Spune-mi ce este în pungă”. Faceţi-i prompt (fizic şi model verbal) să ia fiecare obiect din pungă, să îl ţină câteva secunde şi să îl numească (de ex., “maşină, minge”). În momentul în care copilul scoate un obiect necunoscut, faceţi-i prompt să întrebe “Ce este?” Recompensaţi răspunsul (“Foarte bine ai întrebat!”) şi răspundeţi la întrebare (de ex., “Este o şurubelniţă”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Schimbaţi obiectele din timp în timp. Materiale: obiecte cunoscute şi necunoscute Cerinţe: denumeşte obiectele; imită întrebarea “Ce este?”; spune “Nu ştiu” pentru obiecte şi imagini neştiute. Sugestii de prompting: oferiţi un model verbal pentru întrebare. Folosiţi o tehnică de amânare a promptului, modelând întrebarea copilului imediat după ce copilul găseşte obiectul neştiut, amânând apoi prezentarea modelului cu câte 2 secunde de-a lugul sesiunilor de învăţare Comanda: “Spune-mi ce este în pungă”.

Răspuns: întreabă “Ce este?” atunci când găseşte un obiect necunoscut

Data introducerii

Data masterării

1. Sugestii utile: determinaţi din timp care sunt obiectele ştiute şi care sunt cele neştiute de copil. Generalizaţi răspunsul în contexte naturale (de exemplu, la cină daţi-i ceva de mâncare ce nu a mai mâncat până atunci şi faceţi-i prompt să întrebe “Ce este?”). Folosiţi obiecte noi, interesante (de exemplu, jucării colorate). Măriţi distanţa dintre dumneavoastră şi copil, astfel încât să vină până la dumneavoastră, să vă arate un obiect şi să pună întrebarea.

120/163

Program Întreabă “Unde este…?” Procedura: 1. Atunci când i se cere să recupereze obiecte care lipsesc – puneţi cinci obiecte pe care copilul le poate identifica în spatele scaunului său (în afara vederii). Arătaţi-i copilului unde sunt obiectele (întoarceţi-l cu faţa spre obiecte şi spuneţi “Uite, acolo e o maşină, o minge, o carte, un creion şi o pălărie”). Întoarceţi-l cu faţa spre dumneavoastră, astfel încât obiectele să nu se mai afle în câmpul vizual. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Ia_(numele obiectului prezent).” Faceţi-i prompt să ia obiectul şi recompensaţi răspunsul. După ce i-aţi cerut de trei ori să ia obiecte care sunt prezente, înlăturaţi unul din itemi (fără ca să fiţi văzut de copil). Daţi comanda “Ia_(numele obiectului înlăturat).” În clipa în care copilul se duce în spatele scaunului şi începe să caute obiectul (de exemplu, se uită pe podea), faceţi-i prompt să întrebe “Unde este_(numele obiectului înlăturat)?” Ca răspuns la această întrebare, spuneţi “Aici este _(numele obiectului înlăturat)!” Arătaţi-i obiectul copilului şi recompensaţi răspunsul. După câteva întrebări în care îi cereţi obiecte care nu sunt prezente, cereţi-i obiecte care sunt prezente. Randomizaţi. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Schimbaţi obiectele de-a lungul sesiunilor de învăţare. 2. În timpul unei activităţi – creaţi un context în care copilului i se cere să termine o activitate (de exemplu, un puzzle sau un proiect artistic). Înainte de a-l implica pe copil într-o activitate, înlăturaţi unul dintre obiecte necesare pentru finalizarea acesteia (de exemplu, înlăturaţi o piesă de puzzle sau creioanele). Faceţi-i prompt copilului să înceapă activitatea. În clipa în care caută obiectul lipsă, faceţi-i prompt să spună “Unde este_(numele obiectului înlăturat)?”. După întrebare, spuneţi “Aici este_(numele obiectului)!” Arătaţi-i copilului obiectul şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Comanda 1. 1. “Ia_!”

Răspuns 1-2: “Unde este_?”

Data introducerii

Data masterării

2. 2. Fără comandă verbală 1. 2. Sugestii utile:creaţi oportunităţi în contexte naturale pentru a generaliza răspunsul (de exemplu, ascundeţi pantofii sau haina copilului înainte de a ieşi afară).

121/163

Program Pronume (“eu” şi “tu”) Procedura: 1. Eu– faceţi-i prompt copilului să facă o acţiune (de exemplu, ghidaţi-l fizic să bată din palme) şi întrebaţi “Ce faci?”. Faceţi-i prompt să răspundă, folosind pronumele corect (“Eu bat din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Tu – staţi în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Faceţi ceva (de exemplu, bateţi din palme) şi întrebaţi “Ce fac eu?”. Faceţi-i prompt copilului să răspundă, folosind pronumele corect (de exemplu, “Tu baţi din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Randomizare “eu” şi” tu” – faceţi-i prompt copilului să îndeplinească o acţiune (de exemplu, daţi-i nişte suc să bea) şi faceţi şi dumneavoastră ceva (de exemplu, mâncaţi o prăjitură). Spuneţi fie “Ce faci tu?”, fie “Ce face eu?”. Faceţi-i prompt copilului să spună ce faceţi (de ex., “Tu mănânci o prăjitură”) sau ce face el (de ex., “Eu beau suc”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: denumeşte acţiunile, posesia şi pronumele (“al meu” şi “al tău”). Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect şi folosiţi o procedură de amânare a prompt-ului.

Întrebare 1. 1. “Ce faci tu?’

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce fac eu?” 3. 3. Fie 1, fie2 4. 1. Descrie ceea ce face, folosind pronumele corect “Eu…” 5. 2. Descrie ceea ce faceţi, folosind pronumele corect “Tu…” 6. 3. Fie 1, fie2 1. Eu… 2. Tu… 3. Randomizare Sugestii utile: nu uitaţi să îi cereţi copilului să denumească pronumele în contexte naturale

122/163

Program Pronume (“ea” sau “el”) Procedura: 1. “El” sau “al lui” – puneţi o persoană se sex masculin, cunoscută copilului, să facă ceva în faţa acestuia. Spuneţi “Ce face?” (de exemplu, “Ce face Billy?”). Faceţi-i prompt să răspundă folosind pronumele corect (“El bate din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. “Ea” sau “al ei” – puneţi o persoană se sex feminin, cunoscută copilului, să facă ceva în faţa acestuia. Spuneţi “Ce face?” (de exemplu, “Ce face Mary?”). Faceţi-i prompt să răspundă folosind pronumele corect (“Ea bate din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Randomizare – prezentaţi fie situaţia 1, fie 2. Faceţi pronmpt să răspundă corect. puneţi o persoană se sex masculin, cunoscută copilului, să facă ceva în faţa acestuia. Spuneţi “Ce face?” (de exemplu, “Ce face Billy?”). Faceţi-i prompt să răspundă folosind pronumele corect (“El bate din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: denumeşte persoanele familiare, acţiunile, posesia, genul, pronumele (al meru, al tău, eu, tu). Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect şi folosiţi o procedură de amânare a prompt-ului.

Întrebare 1. 1. “Ce face_?” 2. 2. “Ce face_?”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

3. 3. Fie 1, fie 2 4. 1. Descrie ce face persona, folosind pronumele corect: “el..” 5. 2. Descrie ce face persoana, folosind pronumele corect: “Ea…” 6. 3. Fie 1, fie 2 1. 2. 3. Sugestii utile: puteţi folosi şi imagini ale unor băieţi, fete, bărbaţi şi femei pentru a-l învăţa pe copil să răspundă (de exemplu, arătaţi-i imaginea unui bărbat şi întrebaţi “Ce face bărbatul?”).

123/163

Program Răspunde la întrebări de cunoştinţe generale Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Puneţi o întrebare legată de un subiect ce ţine de cunoştinţele generale. Faceţi-i prompt să răspundă corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: materiale legate de anumite subiecte (a se vedea lista de resurse). Cerinţe: copilul a masterat programele receptive şi expresive legate de acel subiect (de exemplu, pentru culori, copilul denumeşte culorile, iar în cazul persoanelor din comunitate, copilul denumeşte membrii comunităţii).

Exemple şi sugestii de subiecte ce ţin de cunoştinţele generale

Exemple de răspunsuri

Subiect: animale 1. “Cum face_?”

1. Câine/ “Ham-ham”

2. “Cine face_?”

2. Ham-ham/ “câine”

3. “Ce face un_?”

3. Câine/ “latră”

4. “Unde trăieşte un_?”

4. Vacă/ “la fermă”

Subiect: culori 1. “Ce culoare are_?”

1. Soare/ “galben”

2. “Spune-mi ceva care este_”

2. Galben/ “soare”

Subiect: persoane din comunitate 1. “Ce face un_?”

1. Pompier/ “Stinge focul”

2. “Cine_?”

2. Stinge focul/ “Pompierul”

Subiect: vacanţe 1. “Ce vacanţă e în _?”

1. Decembrie/ “Crăciun”

2. “Când este_?”

2. Crăciun/ “Decembrie”

3. “Ce se întâmplă de_?”

3. Ziua Recunoştinţei/ “Mâncăm curcan”.

Subiect: atribute 1. “Cum are gustul_?”

1. Bomboana/ “Dulce”

2. “Spune-mi ceva care este_.”

2. Amar/ “Lămâie”

3. “Cum este_?’

3. Zăpadă/ “Rece”

4. “Spune-mi ceva care este_.”

4. Moale/ “Bumbacul”

5. “Spune-mi ceva care este_.”

5. Mare. “Elefantul”.

124/163

Subiect: anotimpuri 1. “Care sunt cele patru anotimpuri?’

1. “Primăvara, vara, toamna, iarna”

2. “În ce anotimp_?”

2. Ninge/ “iarna”

3. “Ce se întâmplă_?’

3. Toamna/ “Cad frunzele din copaci”

4. “Spune-mi ceav ce faci_”.

4. Vara/ “Înot”

Subiect: întrebări preşcolare generale 1. “Ce străluceşte pe cer noaptea?

1. “Luna”

2. “Ce fac găinile?”

2. “Ouă”

3. “Câte zile sunt într-o săptămână?”

3. “Şapte”

Sugestii utile: la început, folosiţi materiale vizuale concrete. De exemplu, folosiţi imagini reprezentând vacanţele atunci când vorbiţi despre acest subiect.

Program Descrie imaginile folosind propoziţii întregi Procedura: staţi pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o imagine. Daţi comanda: “Povesteşte-mi despre imagine”. Faceţi-i prompt să descrie imaginea folosind propoziţii întregi (de exemplu, “Fata citeşte o carte”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: cardurile cu verbe. Cerinţe: denumeşte obiectele, persoanele familiare, acţiunile, genul; repetă fraze. Sugestii de prompting: modelaţi descrierea imaginii. Comanda: “Povesteşte-mi despre imagine”.

Răspuns: descrie imaginea, folosind propoziţii complete

Data introducerii

Data masterării

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

125/163

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Sugestii utile: fotografiaţi-i pe membrii familiei făcând diverse acţiuni şi învăţaţi-l pe copil să descrie aceste imgini folosind propoziţii complete (de exemplu, “Tata pregăteşte un hamburger”).

Program Descrie obiectele folosind atribute (obiecte aflate la vedere, dar şi în afara câmpului vizual) Procedura: 1. La vedere – pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi prezentaţi-i un obiect. Daţi comanda “Spune-mi despre asta”. Faceţi-i prompt copilului să denumească obiectul şi să vă spună trei lucruri despre obiect (de exemplu, “e o maşină de pompieri, este roşu cu alb, are o scară şi înăuntru este un pompier”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. În afara câmpului vizual – pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Spune-mi despre un _(numele obiectului)” (de exemplu, un măr). Faceţi-i prompt copilului să descrie obiectul după caracteristici, funcţie şi/sau categorie (de exemplu, “este roşu, îl mănânci şi este un fruct”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: obiecte. Cerinţe: 1. la vedere: denumeşte obiectele, atributele, funcţiile şi categoriile; repetă fraze. 2. În afara vederii: descrie obiecte care nu se află în câmpul vizual; denumeşte categoriile, atributele şi funcţiile; repetă frazele. Sugestii de prompting: modelaţi o descriere a obiectelor Comanda 1. 1. “Spune-mi despre asta.”

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Spune-mi despre un_.” 3. 1. Denumeşte obiectul şi spune trei lucruri despre obiect. 4. 2. Descrie obiectul după atribut, funcţie sau categorie

126/163

1. Obiecte la vedere 2. Obiecte în afara vederii Sugestii utile: modelaţi răspunsul de-a lungul sesiunuilor de învăţare (de exemplu, introduceţi întâi un singur descriptor “Este o maşină roşie”; apoi doi “Este o maşină roşie şi are patru roţi”; apoi trei, “Este o maşină roşie, are patru roţi şi o conduce un om”). Obiectele care nu sunt în câmpul vizual trebuie să fie acelea pe care copilul le poate deja descrie atunci când le vede.

Program Îşi aminteşte evenimente (din trecutul imediat/ mai târziu) Procedura: 1. Trecutul imediat – faceţi-i prompt copilului să meargă într-un anumit loc şi să facă ceva acolo (de exemplu, “Du-te la baie şi spală-te pe mâini”). Însoţiţi-l. după îndeplinirea acţiunii, întoarceţi-vă în camera de lecţii şi puneţi-I copilului mai multe întrebări legate de ceea ce tocmai a făcut (de exemplu, “Unde ai fost?”, “Ce ai făcut acolo?”, “Pe cine ai văzut?”). faceţi-I prompt copilului să răspundă la fiecare întrebare (de exemplu, “La baie”, “M-am spălat pe mâini”, “L-am văzut pe tati”). Recompensaţi fiecare răspuns. Diminuaţi promptul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Mai târziu – faceţi-i prompt copilului să meargă într-un anumit loc şi să facă ceva acolo (de exemplu, “Hai la bucătărie să mâncăm lapte cu prăjituri”). Întoarceţi-vă în camera de lecţii şi începeţi să vă jucaţi (faceţi un puzzle cu copilul). După terminarea activităţii, puneţi-i copilului întrebări despre activitatea anterioară (de exemplu, “Unde am fost înainte de a face puzzle?”, “Ce am făcut la bucătărie?”, “Cine era în bucătărie?”). Faceţi-i prompt să răspundă la fiecare întrebare (de exemplu, “Am fost la bucătărie”, “Am mâncat prăjituri şi lapte”, “Sam era în bucătărie”). Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: 1. Denumeşte camerele, acţiunile şi foloseşte timpul corect. 2. Îşi aminteşte evenimente din trecutul imediat, repovesteşte o poveste, descrie obiecte care nu sunt în câmpul vizual. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect. 1-2 O întrebare despre o activitate

1-2 Răspunde la întrebare

Data introducerii

Data masterării

1. Fără amânare (imediat) 2. Mai târziu Sugestii utile:În final, renunţaţi la prompt-ul verbal prin care îi spuneţi copilului unde va merge; ghidaţi-l fizic către implicarea în activitate (de exemplu, conduceţi-l la baie, să se spele pe mâini, întoarceţi-vă în camera de lecţii şi întrebaţi-l despre ce a făcut). Faceţi ca activităţile pe care doriţi să şi le amintească să fie amuzante (de exemplu, alergaţi în dormitor şi săriţi pe pat). Nu uitaţi să-i cereţi copilului să-şi amintească informaţii în contexte naturale, de-a lungul întregii zile (de exemplu, când vă întoarceţi acasă din parc, întrebaţi “Unde am fost?”, “Ce am făcut în parc?” şi “Pe cine am văzut în parc?”). În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi la acest program, încercaţi să obţineţi câte o amintire pe rând (de exemplu, introduceţi întâi “Unde am fost?”, apoi “Ce ai făcut acolo?”, apoi puneţi ambele întrebări). Adăugaţi mai multe întrebări pe măsură ce copilul îşi îmbunătăţeşte performanţa.

127/163

Program Răspunde la întrebări de tipul “Unde…?” Procedura: pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Întrebaţi “Unde…?” (de exemplu, “Unde găseşti frigiderul?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (de exemplu, “în bucătărie”) şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: MEER 2 (vedeţi lista de resurse). Cerinţe: denumeşte prepoziţiile, camerele, scenele şi funcţia obiectelor. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect Exemple: “Unde…?”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. …dormi? 2. …faci baie? 3. …găteşti cina? 4. …locuieşti? 5. …cumperi alimente? 6. …găseşti o sobă? 7. …lucrează mama? 8. …te dai în leagăn şi pe tobogan? 9. …te duci la şcoală? 10. …vezi un leu? 11. …înoţi? 12. …te duci când nu te simţi bine? 13. …iei cărţi? 14. …poţi cumpăra hamburgeri şi cartofi prăjiţi? 15. …te tunzi? Sugestii utile: folosiţi imagini ale locaţiilor ca prompt.

e

128/163

Program Funcţiile camerelor Procedura: 1. Denumeşte camera după funcţia ei – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “În ce cameră_(ex., dormi)?” Faceţi-i prompt copilului să denumească camera (de exemplu, “dormitorul meu”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Denumeşte funcţiile camerelor – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Ce faci în_(camera)?”) de ex., “Ce faci în bucătărie?”). Faceţi-i prompt copilului să spună ce face în cameră. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Cerinţe: denumeşte camerele, funcţia obiectelor şi acţiunile. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect Întrebare 1. 1. “În ce cameră_?”

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce faci în _?” 3. 1. Denumeşte camera 4. 2. Denumeşte funcţia 1. Bucătărie / Găteşti 2. Dormitor / Dormi 3. Baie / Faci baie 4. Camera de zi / te uiţi la televizor 5. Sufragerie / Iei cina 6. Linving / te uiţi la televizor 7. Camera de joacă / te joci cu jucării Sugestii utile: folosiţi imagini ale camerelor ca prompt pentru răspunsul 1.

129/163

Program Răspunde la întrebările “Când…?” Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi puneţi întrebarea “Când_?’ (de exemplu, “Când te duci la culcare?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (“noaptea”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: răspunde la întrebările “cine?”, “unde?” şi “de ce?. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect.

Exemple: “Când…?”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. …te duci al culcare? 2. …faci baie? 3. …iei cina? 4. …te duci la şcoală? 5. …te trezeşti? 6. …se întunecă? 7. …răsare soarele? 8. …vine bunica? 9. …te duci al doctor? 10. …e ziua ta? Sugestii utile: folosiţi manualul MEER 2 pentru mai multe întrebări de acest tip (vedeţi lista de resurse).

Program Transmite un mesaj Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului, asigurându-văcă este atent. Daţi comanda “Du-te şi spune-i lui _(persoana)_(mesajul)” (“Du-te şi spune-i lui mami că e ora mesei”). Faceţi-i prompt copilului să se apropie de persoană, să-i câştige atenţia şi să transmită mesajul (“Mami, e ora mesei”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: repetă fraze; formulează propoziţii pentru a cere ceva; îndeplineşte comenzile duble; îşi aminteşte evenimentele. Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să se apropie de persoană şi modelaţi răspunsul, astefl încât copilul să îl poată repeta. Comanda: “Du-te şi spune-i lui_ _.”

Răspuns: copilul se apropie de persoana corectă, îi câştigă atenţia şi transmite mesajul

Data introducerii

Data masterării

1.

130/163

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Sugestii utile: Începeţi cu mesaje simple (de exemplu, “Du-te şi spune-i lui tati că vrei prăjitură”). Treptat, creşteţi complexitatea mesajelor (de exemplu, “Du-te şi spune-i lui tati pe cine ai văzut în parc”). Transmiteţi mesaje relevante faţă de context. Încurajaţi contactul vizual atunci când copilul transmite mesajul.

Program Joc de rol cu păpuşile Procedura: staţi în faţa copilului, pe podea, în zona de joacă. Puneţi mai multe păpuşi (personaje şi animale – o broscuţă, Bert) în faţa copilului. Faceţi-i prompt să aleagă o păpuşă. Luaţi păpuşa în mână şi puneţi o întrebare direcţionată către păpuşă (de exemplu, “Cum te cheamă?”). Faceţ-i prompt copilului să răspundă la întrebarea legată de păpuşa sa (“Ernie”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: păpuşi (de exemplu, Bert, Ernie, animale). Cerinţe: face schimb de informaţii sociale şi de informaţii legate de obiect; răspunde la întrebări sociale şi la întrebări de cunoştinţe generale. Sugestii de prompting: repetaţi întrebarea sau oferiţi un model verbal al răspunsului corect. O întrebare adresată păpuşii

Răspuns: răspunde corect la întrebarea adresată păpuşii

Data introducerii

Data masterării

1. 2. 3. Sugestii utile: acest program trebuie introdus într-un context de joacă, alături de alţi copii. În final, învăţaţi-l pe copil să pună întrebări păpuşii dumneavoastră. Dacă nu aveţi păpuşi marionete, faceţi acest program cu păpuşi obişnuite. În final, învăţaţi-l, pe lângă răspunsul la întrebări, să facă schimb de informaţii.

131/163

Program “La fel” şi “diferit” (receptiv) Procedura: 1. La fel – puneţi trei obiecte pe masă, în faţa copilului (două care sunt la fel, unul diferit, de pildă, două linguri şi o minge). Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Care sunt la fel?” Faceţi-i prompt să vă dea obiectele identice. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Diferit – puneţi trei obiecte pe masă, în faţa copilului (două care sunt la fel, unul diferit, de pildă, două linguri şi o minge). Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Care este diferit?” Faceţi-i prompt să vă dea obiectul diferit. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Randomizare “la fel”şi “diferit” – puneţi trei obiecte pe masă, în faţa copilului (două care sunt la fel, unul diferit, de pildă, două linguri şi o minge). Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi fie “Care sunt la fel?”, fie “Care este diferit?” Faceţi-i prompt să răspundă corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte. Cerinţe: potriveşte obiectele; identifică obiectele, atributele, culorile şi categoriile. Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să vă dea obiectele corecte. Întrebare 1. 1. “Care sunt la fel?”

Răspuns 1-3: dă obiectul corect

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Care este diferit?” 3. 3. Fie 1, fie 2 Obiecte identice 1. La fel 2. Diferit 3. Randomizare După culoare 1. La fel 2. Diferit 3. Randomizare După categorie 1. La fel 2. Diferit 3. Randomizare

132/163

Sugestii utile: începeţi cu obiecte identice (de exemplu, două linguri şi o pălărie), apoi folosiţi unele asemănătoare după culoare (de exemplu, minge roşie, cană roşie, pantof albastru), apoi după categorie (un măr, o banană şi o cană).

Program Identifică ce nu aparţine unui grup de obiecte (atribut şi categorie) Procedura: 1. Atribut – puneţi patru obiecte pe masă, în faţa copilului (trei care sunt asemănătoare după un atribut, o caracteristică şi unul care este diferit; de pildă, trei maşini albastre şi o maşină roşie). Spuneţi “Care nu aparţine?” Faceţi-i prompt să arate obiectul corect şi să-l numească (de exemplu, “maşina roşie”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Categorie – puneţi patru obiecte pe masă, în faţa copilului (trei care sunt asemănătoare după categorie şi unul care este diferit; de pildă, trei fructe şi un animal). Spuneţi “Care nu aparţine?” Faceţi-i prompt să arate obiectul corect şi să-l numească (de exemplu, “câinele”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte din categorii şi obiecte asemănătoare după un atribut. Cerinţe: identifică obiectele care îi sunt descrise; răspunde “da” şi “nu” la întrebările privind obiectele; identifică obiectele care sunt la fel şi pe cele care sunt diferite; denumeşte categoriile şi atributele. Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să vă dea obiectul corect şi oferiţi un model verbal al denumirii obiectului. Comanda

Răspuns

1-2: “Care nu aparţine?”

1-2: Copilul arată obiectul corect şi îl numeşte

Data introducerii

Data masterării

1. Atribut 2. Categorie Sugestii utile: începeţi simplu: puneţi patru obiecte pe masă, în faţa copilului trei care sunt asemănătoare şi unul care este diferit (de pildă, trei mingii şi o cană). Spuneţi “Care nu aparţine?”. Faceţi-i prompt copilului să vă dea cana. Învăţaţi-l pe copil să spună de ce obiectul nu aparţine (după ce copilul v-a dat obiectul corect, spuneţi “Bine, de ce nu aparţine?” Faceţi-i prompt să răspundă “Pentru că nu este_(o minge)”).

133/163

Program Răspunde la întrebările wh despre o povestire Procedura: 1. Cu imagini – staţi pe scaun în faţa copilului. Arătaţi-i o imagine a unei persoane care face o acţiune într-o anumită locaţie (de exemplu, imaginea unui copil care înoată la mare). Spuneţi o povestire simplă despre această imagine (de exemplu, “Odată Billy s-a dus la plajă şi s-a dus să înoate”). Întrebaţi-l pe copil o întrebare de tipul wh (“Cine s-a dus să înoate?”, “Unde s-a dus Billy?”, “Ce a făcut Billy la plajă?”). Faceţi-i prompt să răspundă la fiecare întrebare (de exemplu, “Billy”, “La plajă”, “S-a dus să înoate”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Verbal simplu – staţi în faţa copilului, pe scaun. Spuneţi-i o povestire simplă (de ex., “Într-o zi, mama s-a dus la magazin şi a cumpărat îngheţată”). Puneţi întrebări (“Cine s-a dus la magazin?”, “Unde s-a dus mama?”, “Ce a cumpărat mama de la magazin?”). Faceţi-i prompt să răspundă la fiecare întrebare (“mama”, :La magazin”, “Îngheţată”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Carte de poveşti simple – staţi pe scaun în faţa copilului. Citiţi o pagină dintr-o carte cu poveşti simple şi puneţi întrebări în legătură cu ce aţi citit. Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebări. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 4. Verbal avansat – staţi pe scaun în faţa copilului. Spuneţi-i acestuia o povestire formată din patru propoziţii (de exemplu, “Într-o zi, un băieţel pe nume Sam s-a dus în parc. Acolo, el a găsit o minge roşie. A adus mingea acasă să i-o arate mamei. După cină, s-a jucat cu mingea şi apoi s-a dus la culcare”). Puneţi întrebări despre povestire. Faceţi-i prompt copilului să răspundă la fiecare întrebare. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: fotografii ale persoanelor cunoscute, făcând acţiuni în locaţii specifice; cărţi de poveşti. Cerinţe: discriminează întrebările wh despre obiecte şi imagini; îşi aminteşte evenimente trecute. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul.

1-4: O întrebare despre povestire

Răspuns: răspunde corect la întrebări

Data introducerii

Data masterării

1. Cu imagini 2. Verbal simplu 3. Carte de poveşti simple 4. Verbal avansat Sugestii utile: În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi la acest program, încercaţi să introduceţi fiecare întrebare separat, apoi randomizaţi întrebările sau reduceţi complexitatea povestirii (“Mama s-a dus la magazin”; “Cine s-a dus la magazin?”).

134/163

Program Răspunde la întrebări wh despre anumite subiecte Procedura: staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi puneţi întrebări în legătură cu anumite subiecte (vedeţi exemplele de mai jos). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: discriminează întrebările wh despre obiecte şi imagini; răspunde la întrebări de tipul “de ce? / pentru că”, “unde?”, “când?”. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect. Exemple de subiecte şi întrebări

Exemple de răspunsuri

Data introducerii

Data masterării

1. Mic-dejun “Ce mănânci la micul dejun?” “Când mănânci micul dejun?’ “De ce mănânci micul dejun?” “Unde mănânci micul dejun?’ “Cine îţi pregăteşte micul dejun?”

“Clătite.” “Dimineaţa.” “Pentru că mi-e foame.” “În bucătărie.” “Tati îl pregăteşte.”

1. Baia “Când faci baie?’ “Cine te spală?” “De ce trebuie să faci baie?” “Unde faci baie?”

“Înainte de culcare.” “Mami mă spală.” “Să fiu curat.” “În cadă.”

1. Şcoală “Unde te duci la şcoală?” “Când te duci la şcoală?” “Pe cine vezi la şcoală?” “Ce faci la şcoală? “De ce te duci la şcoală?”

“La şcoala ABC.” “Lunea.” “Îi văd pe Tommy şi Mary.” “Mă joc şi scriu litere.” “Să-i văd pe prietenii mei şi să învăţ.”

Sugestii utile: În cazul în care copilul are probleme la acest program, încercaţi să puneţi întrebările într-o ordine fixă şi abia mai târziu să le randomizaţi.

135/163

Program Îndeplineşte comenzile “Întreabă…” versus “Spune-i lui…” Procedura: 1. Întreabă – în prezenţa altei persoane, daţi comanda “Întreabă pe_(persoana)_(o întrebare)” (“Întreabă-l pe Billy câţi ani are.”). Faceţi-i prompt copilului să se apropie de persoana respectivă şi să-i pună întrebarea (“Billy, câţi ani ai?”; persoana trebuie să răspundă la întrebare). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Spune – în prezenţa altei persoane, daţi comanda “Spune-i _(persoana)_(informaţia)” (“Spune-i lui Billy câţi ani ai”). Faceţi-i prompt copilului să se apropie de persoana respectivă şi să-I comunice informaţia (“Am şase ani”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3 Randomizaţi “întreabă” şi “spune” – daţi fie comanda 1, fie comanda 2. Faceţi prompt pentru a obţine răspunsul corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: transmite mesajele; denumeşte pronumele avansate; răspunde la întrebări sociale folosind propoziţii întregi; îndeplineşte comenzi complexe, date de la distanţă.. Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să se apropie de persoana respectivă şi modelaţi întrebarea sau informaţia pe care copilul trebuie să o repete. Folosiţi o tehincă de amânare a prompt-ului. Comanda 1. 1. “Întreabă_ _.”

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Spune_ _.” 3. 3. Fie 1, fie 2. 1. 1. Se apropie de persoană şi pune întrebarea corectă. 2. 2. Se apropie de persoană şi spune informaţia corectă. 3. 3. Fie 1, fie2. 1. Întreabă 2. Spune 3.Random întreabă/spune Sugestii utile: pentru acest program puteţi folosi copii de aceeaşi vârstă, învăţându-l pe copil să răspundă în contextul activităţilor de joc (de exemplu, “Întreabă-l pe Bily ce construieşte” şi “Spune-i lui Billy ce construieşti tu”). La început, cealaltă persoană trebuie să stea alături de copil, astfel încât să modelaţi răspunsul corect imediat.

136/163

Program Găseşte obiectele ascunse dacă i se dau indicii privind locaţia Procedura: puneţi diferite obiecte în locaţii specifice din casă (puneţi o minge în dulapul din dormitor, puneţi pantofii copilului sub masa din bucătărie). Staţi pe scaun în faţa copilului, asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Du-te şi ia _(obiectul). Este în _(indicii privind locaţia)” (“Este în bucătărie, sub masă”). Faceţi-i prompt să aducă obiectul. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: aduce obiectele care nusunt în câmpul lui perceptiv; identifică camerele; îndeplineşte comenzile ce conţin prepoziţii; îndeplineşte comenzile formate din trei instrucţii. Sugestii de prompting: oferiţi daor un indiciu la început (de exemplu, “E în bucătărie”), apoi, ajunşi în bucătărie, oferiţi-l pe al doilea (“sub masă”). Treptat, oferiţi toate indiciile simultan. Comanda

Răspuns

1-3: “Du-te şi ia_. Este în _.”

1-3: Copilul găseşte obiectul

Data introducerii

Data masterării

1. Un indiciu (de exemplu, în dulap). 2. Două indicii (în dulap, în cutia maro). 3. Trei indicii (în bucătărie, sub masă, încana roşie). Sugestii utile: Începeţi cu indicii simple, în camera de studiu (de exemplu, “Dă-mi mingea. E sub masă.”_. Creşteţi treptat complexitatea indiciilor (“Dă-mi mingea. Este în camera ta, sub pat, într-o cutie roşie”).

Program Discriminează când să întrebe / când să ofere informaţii Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi faceţi fie o afirmaţie vagă (“Aseară m-am dus undeva să mănânc”), fie o afirmaţie care cere un răspuns (“Îmi place să mănânc cartofi prăjiţi”). Faceţi-i prompt copilului să pună o întrebare legată de afirmaţie (“Unde te-ai dus?”) sau să facă schimb de informaţii (“Mie îmi place să mănânc prăjituri”). Recompensaţi răspunsul (în cazul în care copilul a pus o întrebare, răspundeţi la acea întrebare [“M-am dus la film]). Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: face schimb de informaţii sociale şi pune întrebări atunci când ise oferă informaţii vagi. Sugestii de prompting: modelaţi întrebarea sau afirmaţia. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului: modelaţi răspunsul imediat după ce e prezentată afirmaţia, apoi amânaţi prezentarea modelului cu câte 2 secunde. Exemple de afirmaţii vagi sau afirmaţii care cer un răspuns la schimb

Exemple de întrebări şi răspunsuri reciproce

1. Ghici

“Ce?”

2. Aseară am fost undeva.

“Unde te-ai dus?”

3. Am fost la film. Filmul meu preferat este “Mica sirenă”.

“Filmul meu preferat este “Pinocchio.”

Data introducerii

Data masterării

137/163

4. Am mâncat ceva la film.

“Ce ai mâncat?”

5. Am mâncat popcorn. Îmi place popcornul.

“Şi mie îmi place!”

6. Îmi place sărat.

“Mie îmi place cu unt.”

7. Am văzut pe cineva la film.

“Pe cine ai văzut?”

8. Am văzut-o pe mary. Mary e cea mai bună prietenă a mea.

“Tommy e cel mai bun prieten al meu.”

9. Mă voi costuma în ceva foarte înspăimântător de Halloween.

“În ce te vei costuma?”

10. Voi fi o fantomă.

“Eu voi fi un leu.”

Sugestii utile: cele de mai sus sunt doar exemple. Faceţi prompt pentru răspunsurile relevante pentru copilul dumneavoastră. Prezentaţi afirmaţiile pe un ton natural, de conversaţie.

Program Repovesteşte o povestire 1. Cu materiale de ajutor – staţi pe podea în faţa copilului şi asiguraţi-vă că este atent. Folosind indicii (de exemplu, jucării, maşinuţă, o casă de păpuşi) spuneţi o poveste simplă (de exemplu, “Odată ca niciodată, fata s-a dus în parc. Acolo s-a dat pe tobogan, apoi s-a urcat în maşină şi a condus până acasă”). Daţi comanda “Spune-mi ce s-a întâmplat în poveste”. Faceţi-i prompt să repovestească întâmplarea, folosindu-se de indicii (jucării). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Fără materiale de ajutor – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi-i o povestire simplă (“Odată ca niciodată, erau trei urşi…”). Daţi comanda “Spune-mi ce s-a întâmplat în poveste.” Faceţ-i prompt copilului să repovestească. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: jucării, mobilă şi casă de păpuşi, maşini de jucărie, etc. Cerinţe: imită secvenţe complexe; descrie secvenţe din imagini; repetă propoziţii. Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi-l fizic pe copil să folosească materialele. 2. Modelaţi povestea astfel încât copilul să o poată repeta. Comanda 1-2: “Spune-mi ce s-a întâmplat în poveste”

Răspuns 1. 1. Copilul spune povestea folosinduse de materiale.

Data introducerii

Data masterării

2. 2. Copilul repovesteşte 1. Cu materiale de ajutor 2. Fără materiale de ajutor

138/163

Sugestii utile: Începeţi cu povestiri simple, formate dintr-o propoziţie, apoi creşteţi complexitatea, pe măsură că copilul stăpâneşte mai bine programul.

Program Descrie subiecte Procedura: staţi pe scaun în faţa copilului şi asiguraţi-vă că este atent. Daţi comanda “Spune-mi despre _(un subiect, a se vedea exemplele de mai jos)”. Faceţi-i prompt să folosească trei descriptori în descrierea subiectului. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: descrie obiecte aflate la vedere şi în afara vederii, folosind atribute; răspunde la întrebări ce ţin de cunoştinţele generale; îşi reaminteşte evenimentele; repetă frazele. Sugestii privind prompting-ul: modelaţi descrierea Comanda “Spune-mi despre_.”

Exemple de răspunsuri

Data introducerii

Data masterării

Sugestii şi exemple de subiecte 1. Vacanţe Exemplu: “Spune-mi despre Crăciun.”

“Este vacanţă. Este în decembrie. Vine Moş Crăciun şi ne aduce cadouri.”

1. 2. Locaţii Exemplu: “Spune-mi despre şcoală.”

“Eu merg la şcoala Elwood, numele profesorului meu este d-l Jones, iar acolo mă joc cu Sarah.”

1. 3. Familie Exemplu: “Spune-mi despre fratele tău.”

“Numele fratelui meu este Mark. El are 5 ani şi se joacă cu Nintendo.”

139/163

1. 4. Evenimente speciale Exemplu:

“M-am dus la patinaj cu mami. Am fost la patinoarul Willow. Am patinat repede.”

“Spune-mi despre patinaj.” Sugestii utile: de-a lungul sesiunilor de instruire, modelaţi răspunsul (de exemplu, introduceţi întâi un descriptor: “Este vacanţă”; apoui doi “Este vacanţă. Este în decembrie.”; apoi trei “Este în vacanţă. Este în decembrie, iar Moş Crăciun ne aduce cadouri.”).

Program Spune o povestire (cu materiale de ajutor) Procedura: 1. Despre un anumit subiect – staţi pe podea, alături de copil. Puneţi materialele de ajutor (de exemplu, figurine, păpuşi, maşinuţe, tobogan de jucărie, casa şi mobilă de păpuşi) pe podea, lângă copil. Daţi comanda “Spune-mi o poveste despre__(subiect)” (“Ernie care se duce în parc”). Faceţi-I prompt copilului să spună povestea folosindu-se de materialele ajutătoare (de exemplu, ghidaţi-lm pe copil să-l manevreze pe Ernie în timp ce modelaţi “Odată ca niciodată, Ernie s-a urcat în maşină. A condus până la parc şi acolo s-a dat pe tobogan. S-a urcat apoi în maşină şi a condus până acasă”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Fără vreun subiect anume – staţi pe podea, alături de copil. Puneţi materialele de ajutor (de exemplu, figurine, păpuşi, maşinuţe, tobogan de jucărie, casa şi mobilă de păpuşi) pe podea, lângă copil. Folosind materialele de ajutor, spuneţi-i copilului o povestire simplă. Daţi comanda “Acum e rândul tău. Spune-mi o poveste.” Faceţi-i prompt copilului să spună povestea folosind materialele (de exemplu, ghidaţi-l pe copil să-l manevreze pe Bert,în timp ce modelaţi “Odată ca niciodată, lui Bert îi era atât de foame, încât s-a urcat în maşină şi acondus până la un McDonald’s. Şi-a cumpărat un hamburger şi cartofi prăjiţi şi apoi s-a dus acasă”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: figurine, mobilă de păpuşi, maşinuţe de jucărie, etc. Cerinţe: repovesteşte poveştile; imită secvenţe complexe; descrie secvenţe de imagini; descrie obiectele aflate la vedere; repetă propoziţiile. Sugestii de prompting: 1. Ghidaţi-l fizic pe copil să manevreze materialele şi modelaţi povestea, astfel încât copilul să o repete. 2. În cazul în care copilul are dificultăţi în a-şi crea propria poveste, sugeraţi subiecte vagi (“Îmi poţi spune o poveste despre Ernie”) sau începeţi povestea modelând prima propoziţie, făcând apoi pauză să verificaţi dacă nu cumva copilul va continua singur povestea. Comanda

Răspuns

140/163

Data introducerii

1. 1. “Spune-mi o poveste despre_.”

Data masterării

2. 2. “Acum e rândul tău. Spune-mi o poveste.” 3. 1. Copilul spune o poveste despre subiect, folosind materialele ajutătoare. 4. 2. Copilul spune povestea folosind materialele ajutătoare. 1. Despre un subiect 2. Fără vreun subiect anume Sugestii utile: acest program poate fi făcut foarte bine cu alţi copii. Staţi în cerc şi spuneţi pe rând poveşti. Pentru răspunsul 2, descurjaţi repetarea exactă a primei poveşti (spuneţi “Spune-mi o poveste diferită” în cazul în care copilul repetă povestea pe care tocmai aţi spus-o). Încercaţi să filmaţi povestiri simple cu materiale şi învăţaţi-l pe copil să imite modelul prezentat pe casteă.

Program Spune o poveste (fără materiale ajutătoare) Procedura: 1. Despre un anumit subiect – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Spune-mi o poveste despre_(subiect)” (de exemplu, “despre un monstru înfricoşător”). Faceţi-i prompt copilului să vă spună o poveste (modelaţi “Odată ca niciodată, era un monstru mare şi înfricoşător. Avea ochii roşii şi dinţii verzi.”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Fără un subiect anume – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi-i o povestire simplă. Daţi comanda “Acum e rândul tău, spune-mi o poveste”. Faceţi-i prompt să spună o poveste. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: repovesteşte povestirile; imită secvenţele complexe; descrie secvenţele din imagini spune povestiri cu materiale ajutătoare; descrie obiecte care nu sunt la vedere; descrie subiecte; repetă propoziţii. Sugestii de prompting: 1. Modelaţi povestea, astfel încât copilul să o repete. 2. În cazul în care copilul are dificultăţi la crearea propriei poveşti, sugeraţi subiecte vagi (“Îmi poţi spune o povestire despre Ernie”) sau începeţi povestea modelând prima propoziţie, făcând apoi pauză să verificaţi dacă nu cumva copilul va continua singur povestea. Comanda

Răspuns

141/163

1. 1. “Spune-mi o poveste despre_.”

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Acum e rândul tău, spune-mi o poveste.” 3. 1. Copilul spune o oveste despre subiect. 4. 2. Copilul spune propria poveste 1. Subiect specific 2. Fără subiect Sugestii utile: modelaţi spunerea poveştii de-a lungul sesiunilor de instruire (de exemplu, recompensaţi mai întâi povestiriel formate dintr-o propoziţie, apoi din două, etc). Acest program poate fi făcut foarte bine cu fraţii copilului şi cu alţi copii.

Program Îşi exprimă confuzia şi cere lămuriri Procedura: staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi o comandă complicată (de exemplu, cereţi-i să facă ceva ce ştiţi că nu poate face, de pildă “Atinge-ţi tibia”, sau daţi foarte repede o comandă formată din trei instrucţii sau daţi comanda cu o voce foarte joasă). Faceţi-i prompt copilului să-şi exprime confuzia şi să ceară lămuriri (de exemplu, “Nu înţeleg. Arată-mi cum se face.” Sau “Nu am înţeles. Repetă” sau “Nu te aud. Spune-mi mai tare”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: spune “Nu ştiu” la întrebările necunoscute; iidentifică neregularităţile din imagini; repetă propoziţii. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect. O comandă complicată

Răspuns: copilul spune că nu înţelege şi cere lămuriri

Data introducerii

Data masterării

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

142/163

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Sugestii utile: nu uitaţi să randomizaţi comenzile simple pe care copilul le poate face cu cele complicate. Acest lucru îl va ajuta să discrimineze situaţiile în care trebuie să ceară lămuriri de cele în care nu e nevoie.

Program Pronumele posesive avansate (Eu / Tu) Procedura: 1. Eu / îţi (al tău) / îi (al ei)– faceţi-i prompt (fizic) copilului să atingă o parte a corpului sau un obiect de îmbrăcăminte la dumneavoastră sau la o altă persoană. Spuneţi “Ce faci?” Faceţi-i prompt să răspundă, folosind pronumele corecte (“Eu îţi ating capul” sau “Eu îi ating umărul”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Tu / al meu (îmi) / al lui / al ei (îi) – atingeţi o parte a corpului sau un obiect de îmbrăcăminte al copilului sau al altei persoane. Spuneţi “Ce fac eu?” Faceţi-i prompt să răspundă ce faceţi, folosind pronumele corecte (“Îmi atingi cămaşa” sau “Îi atingi pălăria”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Randomizaţi 1şi 2 – faceţi-i copilului prompt (fizic) să atingă un obiect de îmbrăcăminte sau o parte a corpului cuiva, în timp ce dumneavoastră atingeţi o parte a corpului sau un obiect de îmbrăcăminte al copilului sau al altcuiva. Spuneţi fie întrebarea 1, fie 2. Faceţi prompt pentru a obţine răspunsul corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: denumeşte persoanele familiare, acţiunile, posesia, genul şi pronumele (al meu, al tău, eu, tu). Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect şi folosiţi o procedură de amânare a prompt-ului. Întrebare

Răspuns

143/163

Data introducerii

1. 1. “Ce faci tu?’

Data masterării

2. 2. “Ce fac eu?” 3. 3. Fie 1, fie2 4. 1. Descrie ceeea ce face, folosind pronumele corecte. 5. 2. Descrie ceea ce faceţi, folosind pronumele corecte. 6. 3. Fie 1, fie 2. 1. Eu / îţi (al tău) / îi (al ei) 2. Tu / al meu (îmi) / al lui (îi) 3. Randomizare 1 sau 2. Sugestii utile: faceţi acest program alături de alţi copii.

Program Pronume posesive avansate (el/ea) Procedura: 1. El / al meu (îmi) / al tău (îţi) / al ei (îi) / al lui(îşi) – puneţi-l pe copil să observe un bărbat care îşi atinge un obiect de îmbrăcăminte sau o parte a corpului sau pe alte persoane. Spuneţi “Ce face_(numele persoanei)?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce face persoana, folosind pronumele corecte (“El îmi atinge nasul”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Ea / al meu (îmi)/ al tău (îţi) / al ei (îşi)/ al lui (îi) – puneţi-l pe copil să observe o femeie care îşi atinge un obiect de îmbrăcăminte sau o parte a corpului sau pe alte persoane. Spuneţi “Ce face_(numele persoanei)?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce face persoana, folosind pronumele corecte (“Ea îşi atinge nasul”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Randomizaţi 1 şi 2– puneţi-l pe copil să observe simultn situaţia 1 şi 2. Puneţi fie întrebarea 1, fie 2. Faceţi prompt pentru răspunsul corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: denumeşte persoanele familiare, acţiunile, posesia, genul, pronumele (al meu, al tău, eu, tu, el, ea); repetă propoziţiile. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect şi folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului. Întrebare

Răspuns

1-3: Ce face_?

1-3: descrie ce face persoana, folosind pronumele corecte.

Data introducerii

Data masterării

1. El / al meu (îmi) / al tău (îţi) / al ei (îi) / al lui(îşi)

144/163

2. Ea / al meu (îmi)/ al tău (îţi) / al ei (îşi)/ al lui (îi) – 3. Randomizare 1 şi 2. Sugestii utile: faceţi acest program alături de alţi copii.

Program

Foloseşte timpul corect al verbelor

Procedura: 1. Viitor – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi cereţi-i să facă ceva (de ex., “Bate din palme”). Înainte de a face acţiunea, spuneţi “Ce vei face?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce va face, folosind timpul corect (“Voi bate din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Prezent – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi cereţi-i să facă ceva (de ex., “Bate din palme”). În timp ce copilul face acţiunea, spuneţi “Ce faci?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce face, folosind timpul corect (“Bat din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Trecut – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi cereţi-i să facă ceva (de ex., “Bate din palme”). După ce copilul a făcut acţiunea, spuneţi “Ce ai făcut?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce a făcut, folosind timpul corect (“Bat din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: denumeşte acţiunile la sine; foloseşte pronumele; repetă propoziţiile. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect. Întrebare 1. 1. “Ce vei face?”

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce faci?” 3. 3. “Ce ai făcut?” 1. 1. Descrie folosind timpul viitor. 2. 2. Descrie folosind prezentul 3. 3. Descrie folosind timpul trecut 1. Viitor 2. Prezent 3. Trecut

145/163

Sugestii utile: învăţaţi-l pe copil descrieri mai complexe, folosind timpul corect (“Eu mă voi duce în bucătărie să iau o cană”, “Iau o cană din bucătărie”, “Am fost în bucătărie să iau o cană”). Învăţaţi-l să răspundă la imagini (de exemplu, folosiţi cartonaşele Verb Tensing Cards – consultaţi lista de resurse).

Program Răspunde la întrebări despre o conversaţie Procedura: staţi în cerc, cu copilul şi o altă persoană. Puneţi-l pe copil să observe o conversaţie simplă (dintre dumneavoastră şi cealaltă persoană) despre un anumit subiect (“Mike, care e mâncarea ta preferată?” “Pizza. Dar care e mâncarea ta preferată?” “Mie îmi place să mănânc hamburgeri”). După conversaţie, puneţi-I copilului întrebări specifice despre discuţie (câte una pe rând) (de exemplu, “Despre ce vorbeam?” “Care este mâncarea favorită a lui Mike?” “Ce îmi place mie să mănânc?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la fiecare întrebare (“Vorbeaţi despre mâncărurile preferate”, “Pizza”, “Hambugeri”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: repovesteşte o povestire; ascultă o poveste şi răspunde la întrebări despre ea; pune întrebări şi redă informaţii; îşi reaminteşte evenimente trecute. Sugestii de prompting: repetaţi porţiuni din conversaţie. Modelaţi răspunsul. O întrebare despre conversaţie

Răspuns: copilul răspunde corect la întrebare

Data introducerii

Data masterării

1. 2. 3. Sugestii utile: În timpul conversaţiei, faceţi-i prompt copilului să se uite la fiecare persoană când aceasta vorbeşte. Începeţi cu discuţii simple şi progresaţi către conversaţii tot mai complexe. În cazul în care copilul are dificultăţi să răspundă la multe întrebări despre o conversaţie, începeţi cu o singură întrebare (de exemplu, învăţaţi-l să răspundă la “Despre ce vorbeam?” în cazul mai multor discuţii şi abia apoi adăugaţi întrebări suplimentare). Înregistraţi conversaţiile.

Program Descrie “cum…” Procedura: staţi pe scaun în faţa copilului şi asiguraţi-vă că este atent. Puneţi o întrebare de tipul “Cum…” (de exemplu, “Cum te speli pe dinţi?”). Faceţi-i prompt să ofere o descriere (de exemplu, “Întâi îmi iau periuţa şi pasta de dinţi. Pun pasta de dinţi pe periuţă, …apoi pun periuţa la locul ei.”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: descrie secvenţe de imagini; îşi reaminteşte evenimente; spune poveşti. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul. În cazul în care copilul citeşte, folosiţi prompt-uri scrise (scrieţi descrierea pentru ca el să o citească) şi diminuaţi prompt-ul de-a lungul sesiunilor de instruire.

146/163

Exemple de întrebări “Cum…?”

Răspuns: descrie cum

Data introducerii

Data masterării

1. …te speli pe dinţi? 2. …faci un sandwich cu unt de arahide şi jeleu? 3. …te joci_? 4. …te speli pe mâini? 5. …faci un om de zăpadă? 6. …te îmbraci? 7. …funcţionează asta? 8. …faci un castel de nisip? 9. …faci baie? Sugestii utile: În clipa în care copilul începe activităţile pe care mai târziu le va descrie, verbalizaţi secvenţa (atunci când îşi spală dinţii, spuneţi “Mai întâi iei pasta şi periuţa de dinţi…”). Generalizaţi răspunsul şi la evenimentele la care participă copilul (de exemplu, faceţi prăjituri împreună. Când terminaţi, întrebaţi-l pe copil “Cum am făcut prăjiturile?”).

147/163

Program “La fel” şi “Diferit” (expresiv, la vedere) Procedura: 1. La fel – staţi pe scaun în faţa copilului. Arătaţi-i două obiecte care sunt la fel şi spuneţi “Ce este la fel la aceste obiecte?” sau “De ce sunt la fel?” Faceţi-i prompt să descrie asemănările dintre obiecte (“sunt amândouă mere”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Diferit – staţi pe scaun în faţa copilului. Arătaţi-i două obiecte care sunt diferite şi spuneţi “Ce este la diferit la aceste obiecte?” Faceţi-i prompt să descrie deosebirile dintre obiecte (“Unul este un măr, iar celălalt este o minge”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Randomizare “la fel” şi “diferit” – staţi pe scaun în faţa copilului. Arătaţi-i două obiecte care sunt la fel, dar care au atribute diferite (de exemplu, două mingi, una roşie şi una albastră). Spuneţi fie “Ce este la fel la aceste obiecte?” fie “Ce este diferit?” Faceţi-i prompt să (“Una este albastră, iar cealaltă este roşie” sau “Sunt amândouă mingi”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte. Cerinţe: denumeşte obiectele, atributele, culorile şi categoriile; discriminează întrebările wh despre un obiect; identifică obiectele care sunt la fel/diferite. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect

Întrebare 1. 1. “Ce este la fel la aceste obiecte?”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce este diferit?” 3. 3. Fie 1, fie 2. 4. 1. Descrie asemănările dintre obiecte. 5. 2. Descrie deosebirile dintre obiecte. 6. 3. Fie 1, fie 2 1. La fel 2. Diferit 3. Randomizare Sugestii utile: puteţi introduce răspunsul expresiv în timp ce introduceţi răspunsul receptiv (de exemplu, după ce copilul vă dă obiectele care sunt la fel, întrebaţi “De ce sunt la fel?”). În final, învăţaţi-l pe cdopil să descrie mai multe obiecte care sunt similare şi/sau obiecte care sunt diferite (de exemplu, “Unul este roşu şi îl mănânci, iar celălalt este albastru şi colorezi cu el”). Nu uitaţi să subliniaţi asemănările şi deosebirile în contexte naturale (de exemplu, “Uită-te la băieţii aceia. Amândoi au şepci. Ce este diferit la şepcile lor?: Răspuns: “Un aeste roşie, iar cealaltă este albastră”).

148/163

Program “La fel” şi “Diferit” (expresiv,în afara vederii) Procedura: 1. La fel – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi întrebaţi “Ce este la fel la _ şi la_?” (de exemplu, “Ce este la fel la o banană şi un măr?”). Faceţi-i prompt copilului să descrie similarităţile dintre itemi (de ex., “Sunt amândouă fructe”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Diferit – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi întrebaţi “Ce este diferit între _ şi între_?” (de exemplu, “Ce este diferit între o banană şi un măr?”). Faceţi-i prompt copilului să descrie deosebirile dintre itemi (de ex., “Una este galbenă, iar celălalt este roşu”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Randomizare “la fel” şi “diferit” – Alternaţi prezentarea întrebării 1 cu întrebarea 2. Faceţi prompt pentru răspunsul corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt, Cerinţe: descrie obiecte care nu se află la vedere; descrie asemănările şi deosebirile dintre obiecte pe care le poate vedea. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect.

Întrebare 1. “Ce este la fel între_ şi _?”

Răspuns Data introducerii

Data masterării

2. “Ce este diferit între_ şi între_?” 3. Fie 1, fie2 4. Descrie similarităţile dintre obiecte 5. Descrie deosebirile dintre obiecte 6. Fie 1, fie2 1. La fel 2. Diferit 3. Randomizare Sugestii utile: În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi la acest program, ţineţi pentru început obiectele la vedere, apoi repetaţi întrebarea, fără ca obiectele să mai poată fi vizibile.

149/163

Program Răspunde la întrebările de tipul “Care …?” Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi întrebaţi “Care..?” (de exemplu, “Care este mare, un elefant sau un şoarece?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (“un elefant”) şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: spune da/nu pentru obiecte, răspunde la întrebări de tipul “cine?”, “unde?” şi “de ce?” şi la întrebări ce ţin de cunoştinţele generale. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect Exemple de întrebări “Care…?”

Răspuns Data introducerii Data masterării

1. …poate înota: un peşte sau o pasăre? 2. …jucărie poate fi aruncată: un puzzle sau o minge? 3. ..mâncare are gustul mai dulce: bomboanele sau lămâia? 4. …animal rage: un tigru sau pisica? 5. …anotimp ninge: iarna sau vara? 6. …porţi pe cap: un hanorac sau o şapcă? 7. …călătoreşti: o maşină sau un scaun? 8. …animal este moale şi blănos: un şarpe sau o pisică? 9. …este mic: un şoarece sau un elefant? 10. …zboară: o pasăre sau un câine? Sugestii utile: Începeţi cu obiecte aflate la vedere (de pildă, puneţi un măr şi o banană pe masă şi întrebaţi “Care este galbenă: mărul sau banana?”). Folosiţi cartea MEER 2 pentru mai multe întrebări de acest tip (consultaţi lista de resurse).

150/163

Program Răspunde la întrebările de tipul Wh atunci când i se oferă informaţii vagi Procedura: staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi faceţi o afirmaţie vagă (“Aseară am fost undeva”). Faceţi-i prompt copilului să vă întrebe ceva legat de afirmaţie (“Unde ai fost?”). Recompensaţi răspunsul şi răspundeţi la întrebare (“Am fost la film”). Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: face schimb de informaţii, răspunde la întrebări despre subiecte, răspunde la întrebări de tipul “Când?” şi “Unde?”, întreabă “Unde este…”, “Ce este…”, foloseşte pronumele posesive avansate, foloseşte timpul corect al verbelor. Sugestii de prompting: modelaţi întrebarea. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului, modelând întrebarea imediat după prezentarea afirmaţiei, iar apoi amânaţi prezentarea unui model cu câte 2 secunde pentru fiecare încercare. Exemple de afirmaţii vagi

Răspuns: pune o întrebare privind afirmaţia

1. “Am primit o jucărie nouă.”

“Ce jucărie ai primit?”

2. “Am cumpărat ceva de la magazin.”

“Ce ai cumpărat?”

3. “Prietenul meu a făcut ceva amuzant.”

“Ce a făcut?”

4. “Am mâncat ceva bun la prânz.”

“Ce ai mâncat?”

5. “Aseară am fost undeva.”

“Unde ai fost?”

6. “Tatăl meu a plecat într-o călătorie.”

“Unde a plecat?”

7. “Mă duc undeva mâine.”

“Unde te duci?”

8. “Am văzut pe cineva azi.”

“Pe cine ai văzut?

9. “E cineva aici.”

“Cine e acolo?’

10. “Cineva mi-a cumpărat asta.”

“Cine ţi-a cumpărat?”

11. “A trebuit să mă duc la doctor.”

“De ce?’

12. “Nu mă pot duce în parc azi.”

“De ce nu?”

13. “Mă duc la Disney World.”

“Când te duci?”

Data introducerii

Data masterării

Sugestii utile: începeţi cu întrebări legate de joc (“Construiesc ceva”, “Desenez ceva”, “Am ceva”). Afirmaţiile dumneavostră trebuie să evoce în mod firec o întrebare (de exemplu, când spuneţi “Am fost la McDonald’s” nu treziţi neapărat o întrebare în mintea cuiva, dar când spuneţi “Am găsit ceva în parc”, poate apărea întrebarea “Ce ai găsit?”). faceţi afirmaţii în contexte fireşti (înainte de a ieşi, spuneţi “Mergem undeva.” Faceţi pauză şi faceţi prompt pentru întrebarea “Unde mergem?”).

151/163

Program Răspunde la întrebările “De ce…?” şi “Dacă…?” Procedura: 1. “De ce…?” – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi puneţi o întrebare “De ce?” (de exemplu, “De ce mănânci?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (de exemplu, “Pentru că îmi este foame”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. “Dacă…?” – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi puneţi o întrebare ”dacă?” (de exemplu, “Ce faci dacă îţi este foame?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (de exemplu, “Mănânc ceva”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: răspunde la întrebări de tipul “cine?”, “ce?”, “unde?”; denumeşte acţiunile, emoţiile şi funcţiile. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect. Întrebare 1. 1. “De ce_?”

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

2. 2. “Ce faci dacă_?” 3. 1. “Pentru că…” 4. 2. “Eu…” 1. Mănânci / foame 2. Bei / sete 3. Dormi / obosit 4. Plângi / trist 5. Zâmbeşti / fericit 6. Mergi la doctor / bolnav 7. Faci baie / murdar 8. Te îmbraci / frig 9. Râzi / ceva e amuzant 10. Foloseşti umbrela / plouă Sugestii utile: folosiţi tehnici de învăţare incidentală (de exemplu, când copilul cere ceva de băut, puneţi întrebarea “De ce vrei să bei?” Faceţi-i prompt să spună “pentru că îmi este sete”, apoi daţi-i copilului să bea). Învăţaţi-l să răspundă la imagini (de pildă, arătaţi-i o imagine a unui băiat care a căzut de pe bicicletă şi plânge. Puneţi întrebarea “De ce plânge băiatul?” Faceţi-i prompt copilului să răspundă “Pentru că a căzut de pe bicicletă”).

152/163

Program Completează logic propoziţiile Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o imagine relevantă pentru exemplele de mai jos. Începeţi prima parte a unei propoziţii (de exemplu, “Are mâinile murdare. El trebuie să …”). Faceţi-i prompt să completeze propoziţia (“să se spele”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: imagini. Cerinţe: descrie neregulile din imagini, răspunde la întrebări de tipul “De ce?” şi “Dacă?”. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul

Exemple de propoziţii neterminate

Răspuns: completează propoziţia

Data introducerii

Data masterării

1. “Îi este foame. Trebuie să…” 2. “Plouă. Ea trebuie să…” 3. “Lui îi este sete. Trebbuie să…” 4. “Uşa este încuiată. Ea trebuie să…” 5. “S-a tăiat la deget. Trebuie să…” Sugestii utile: folosiţi cartea MEER I pentru mai multe exemple (consultaţi lista de resurse)

Program Descrie neregularităţile din imagini Procedura: staţi pe scaun în faţacopilului şi asiguraţi-vă că este atent. Arătaţi-i o imagine care descrie ceva în neregulă (de exemplu, imaginea unei maşini cu roţi pătrate) şi întrebaţi “Ce este în neregulă în această imagine?”. Faceţi-i prompt copilului să descrie ce este greşit în imagine (“Roţile sunt pătrate”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: cartonaşe cu imagini care descriu ceva în neregulă (a se vedea lista de resurse). Cerinţe: descrie imagini; descrie asemănările şi deosebirile dintre obiecte; răspunde la întrebări de tipul “De ce?”. Sugestii de prompting: modelaţi descrierea astfel încât copilul să o imite. Întrebare: “Ce este în neregulă în această imagine?”

Răspuns: descrie neregularităţile din imagine

Data introducerii

Data masterării

1. 2.

153/163

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Sugestii utile: variaţi întrebarea (“Ce nu e bine în imagine?”). În final, învăţaţi-l pe copil să spună ce ar trebui să se întâmple în imagine (“Maşinile trebuie să aibă roţile rotunde”). Creaţi situaţii cu neregularităţi, astfel încât copilul să le observe (de exemplu, uitaţi-vă la o carte invers, scrieţi cu o furculiţă) şi învăţaţi-l să descrie ce e greşit.

154/163

Program Prevede rezultatul (continuarea) Procedura: 1. Imagini – prezentaţi-i o imagine copilului, imagine care descrie un eveniment al cărui rezultat poate fi anticipat (de exemplu, un băiat care toarnă suc). Puneţi una din întrebările următoare “Ce crezi că _(persoana) va face în continuare?”, “Ce crezi că se va întâmpla în continuare?” Faceţi-i prompt să spună ce se va întâmpla în continuare (de exemplu, “Băiatul va bea sucul”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Povestire – spuneţi-i copilului o povestire scurtă despre un eveniment al cărui rezultat poate fi anticipat (de exemplu, “Într-o zi, lui Bily îi era foame. S-a hotărât să-şi facă un sandwich. Când s-a dus să ia pâine, a văzut că se terminase.”). Puneţi una din următoarele întrebări: “Ce crezi că _ (persoana) va face în continuare?”, “Ce crezi că se va întâmpla în continuare?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce se va întâmpla în continuare (“Billy se va duce la magazin să mai cumpere pâine” sau “Billy îşi va pregăti altceva de mâncare”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt Materiale: imagini cu evenimente al căror sfârşit poate fi anticipat (vedeţi lista de resurse, de exemplu Verb Tensing Cards). Cerinţe: descrie neregularităţile; răspunde la întrebări de tipul “De ce?”; spune povestiri; îşi aminteşte evenimente; completează logic propoziţiile. Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul.

Întrebare

Răspuns

1-2: “Ce crezi că se va întâmpla în continuare?” sau “Ce crezi că va face _ în continuare?”

1-2 Copilul anticipă un final adecvat

Data introducerii

Data masterării

1. Imagini 2. Povestiri Sugestii utile: folosiţi imagini care sugerează un răspuns evident.

155/163

Program

Oferă explicaţii

Procedura: pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Arătaţi-i o imagine care descrie o scenă sau un eveniment (de exemplu, o plajă, fotografia unei bucătării, o imagine a unor copii care fac un om de zăpadă). Puneţi o întrebare în legătură cu imaginea (de exemplu, “Ce anotimp este?”). După ce copilul răspunde la întrebare (“iarnă”), spuneţi “Cum ştii că _?” (“Cum ştii că e iarnă?”). Faceţi-i prompt copilului să ofere o explicaţie (“pentru că e zăpadă pe jos”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: imagini care descriu scene şi evenimente (vedeţi lista de resurse). Cerinţe: descrie imagini; identifică asemănările şi deosebirile dintre obiecte; răspunde la întrebări de tipul “De ce/pentru că”. Sugestii de prompting: modelaţi o explicaţie

Întrebare: “Cum ştii că_?”

Răspuns: Oferă o explicaţie

Data introducerii

Data masterării

Exemple: 1. Fotografia unei petreceri aniversare. Întrebaţi: “Ce fac?”

“Dau o petrecere aniversară.” “Pentru că ea suflă în lumânări şi au coifuri de petrecere.”

“Cum ştii că dau o petrecere aniversară?” 2. Fotografia unui parc. Întrebaţi: “Cum se numeşte locul acesta?”

“Este un parc.”

“Cum ştii/de unde ştii că este un parc?”

“Pentru că văd un tobogan.”

1. Fotografia unei fete zâmbind. Întrebaţi: “Cum se simte?”

“Este fericită.” “Pentru că zâmbeşte.”

“Cum ştii că este fericită?” 1. Fotografia unei fete în costum de baie Întrebaţi: “Unde se duce?”

“Să înoate.”

“De unde ştii că se duce să înoate?”

“Pentru că e îmbrăcată cu costumul de baie.”

Sugestii utile: generalizaţi răspunsul la evenimentele observate în contexte naturale (de exemplu, copilul observă un băiat ducând o bâtă. Întrebaţi “Ce o să joace băiatul acela?” “Baseball.” “De unde ştii că o să joace baseball?” “Pentru că are o bâtă de baseball.”).

156/163

Program Exclude un item pe baza unui atribut sau categorii Procedura: 1. Atribut – puneţi pe masă, în faţa copilului, un grup de obiecte diferite după atribute. Daţi comanda “Dă-mi ceva care nu este_(atribut)” (de exemplu, “Dă-mi ceva care nu este galben”, “Dă-mi ceva care nu este mic” sau “Dă-mi ceva care nu este moale”). Faceţi-i prompt să vă înmâneze obiectul corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Randomizaţi comanda 1 cu comanda “Dă-mi ceva care este_(atributul)” (de exemplu, “Dă-mi ceva care este galben”). În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Categorie – puneţi pe masă un grup de obiecte diferite ca şi categorie. Daţi comanda “Dă-mi ceva care nu este_(categoria)” (de exemplu, “Dă-mi ceva care nu este mâncare”, “Dă-mi ceva care nu este animal” sau “Dă-mi ceva care nu este fruct”). Faceţi-i prompt copilului să vă dea obiectul corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Randomizaţi comanda 2 cu comanda “Dă-mi ceva care este _(categorie)” (de exemplu, “Dă-mi ceva care este mâncare”). În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Materiale: obiecte Cerinţe: identifică obiectele care sunt descrise; spune “Da” şi “Nu” ca răspuns la întrebări legate de obiecte; identifică obiecte care sunt la fel şi diferite; răspunde la întrebări de tipul “Care?”; identifică obiecte care nu aparţin unui grup, după categorie sau atribut. Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să vă înmâneze obiectul corect. Comanda

Răspuns

1-2: “Dă-mi ceva care nu este_.”

1-2: Copilul dă obiectul corect

Data introducerii

Data masterării

1. Atribut 2. Categorie Sugestii utile: începeţi cu excludere simplă. De exemplu, puneţi patru obiecte pe masă, trei identice şi unul diferit (de exemplu, trei mingi şi o cană) şi daţi comanda “Dă-mi ceva care nu este minge”. În final, variaţi comanda (de exemplu, “Care nu este_?”).

157/163

Program Defineşte oameni, locaţii şi lucruri Procedura: 1. Oameni – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Ce este un _(persoană din comunitate, de exemplu bibliotecar)?” Faceţi-i prompt copilului să definească funcţia acestuia (de exemplu, “Cineva care lucrează la bibliotecă”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Locaţii – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Ce este un_(locaţie, de exemplu biblioteca)?” Faceţi-i prompt să definească locaţia (de exemplu, “Este un loc de unde iau cărţi”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Lucruri – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Ce este o_(ceva, de exemplu o carte)?” Faceţi-i prompt să definească itemul (de exemplu, “Este ceva ce citeşti”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 4. Randomizaţi prezentarea 1, 2 şi 3. Cerinţe: denumeşte persoanele din comunitate, funcţia obiectelor şi scene; descrie obiecte care nu se află la vedere; răspunde al întrebări wh legate de obiecte; repetă fraze. Sugestii de prompting: modelaţi definiţia

Întrebare 1-4: “Ce este un_?”

Răspuns 1. 1. Defineşte persoana din comunitate.

Data introducerii

Data masterării

2. 2. Defineşte locul. 3. 3. Defineşte itemul. 4. 4. Fie 1, 2 sau 3

158/163

Exemple 1. Pompier Unitatea de pompieri Maşina de pompieri 1. Doctor

“Cineva care stinge focul.” “Un loc unde trăiesc pompierii.” “Ceva ce conduce pompierul.” “Cineva care îmi dă medicamente când sunt bolnav.” “E un loc unde se duc oamenii când sunt bolnavi.”

Spital

“E ceva ce iau când sunt bolnav.” “Cineva care mă învaţă. “

Medicament 1. Profesor

“E un loc unde mă duc să învăţ.” “E ceva pe care scriu la şcoală.”

Şcoală Tablă Sugestii utile: folosiţi imagini ale persoanelor din comunitate, locaţii şi obiecte.

159/163

Program Îşi imită egalii Procedura: 1. Mişcări gros-motorii – puneţi copilul pe un scaun, în faţa unui alt copil. Faceţi-i prompt acestuia din urmă să facă o mişcare ce ţine de motricitatea grosieră (de exemplu, îi şoptiţi în ureche “Bate din palme” sau îi arătaţi poze cu acţiunea, astfel încât copilul dumneavoastră să nu audă comanda). În timp ce acest copil face acţiunea, daţi comanda “Fă ce face _(numele celuilalt copil)” (de exemplu, “Fă ce face Michael”). Faceţi-i prompt copilului să imite mişcarea gros-motorie. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Acţiuni – puneţi-l pe copil pe un scaun lângă un alt copil. Faceţi-i prompt acestuia din urmă să facă o acţiune în afara scaunului şi apoi să se întoarcă pe scaun (“Du-te şi dă coş”). Acesta trebuie să îndeplinească instrucţia (să ia mingea şi să dea coş). Atunci când el se întoarce la scaunul său, spuneţi-i copilului dumneavoastră “E rândul tău. Fă ce a făcut _(numele celuilalt copil) (de exemplu, “E rândul tău. Fă ce a făcut Billy”). Faceţi-i prompt copilului să imite acţiunea. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 3. Răspunsuri verbale – copilul dumneavoastră şi un alt copil trebuie să stea unul lângă celălalt. Staţi în faţa lor. Arătaţi-i celuilalt copil o imagine (pe care copilul dumneavoastră nu trebuie să o vadă) şi întrebaţi-l “Ce este?” După ce acesta denumeşte imaginea, întrebaţi-l pe copilul dumneavoastră “Ce a văzut _(numele celuilalt copil)?”. Faceţi-i prompt copilului să spună ce a văzut celălalt copil (de exemplu, “măr”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Cerinţe: imită comportamentul adult; repetă fraze; îndeplineşte instrucţiile simple. Sugestii de prompting: 1-2 Ghidaţi-l fizic pe copil să dea răspunsul. 3. Oferiţi un model verbal sau permiteţi-i copilului să vadă imaginea în timp ce puneţi întrebarea

Comanda 1. 1. “Fă ce face_”. 2. 2. “E rândul tău. Fă ce a făcut_”.

Răspuns 1-2: imită acţiunile egalului 3. Numeşte ce a văzut egalul

Data introducerii

Data masterării

3. 3. “Ce a văzut _?” 1. Mişcări gros-motorii 2. Acţiuni 3. Răspunsuri verbale Sugestii utile: În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi cu instrucţia 1, celăllat copil trebuie să îi spună “Fă ca mine”. Faceţi-i prompt celuilalt copil să demonstreze pentru imitaţie activităţi legate de joacă. În sfârşit, schimbaţi comanda 2 în “E rândul tău”, fără să mai spuneţi “Fă ce a făcut_”, nepermiţându-i copilului să audă comanda dată egalului. În cazul în care copilul dumneavoastră are probleme la 3, trebuie ca celălalt copil să-i prezinte direct cuvinte singulare pentru a le imita (de exemplu, egalul trebuie să stea în faţa copilului dumneavoastră şi săI spună “Spune carte”), până copilul va imita răspunsurile.

160/163

Program Iniţiază (propune verbal) jocul cu egalii Procedura: 1. Comanda verbală – în timpul activităţilor de joc cu copiii de aceeaşi vârstă, cereţi-i copilului “Du-te la _(numele unui copil) şi roagă-l să vă jucaţi_(o activitate preferată de copil)” (de exemplu, “Du-te şi întreabă-l pe Billy dacă vrea să se joace cu trenuleţul”). Faceţi-i prompt copilului să se apropie de persoana respectivă, să-i câştige atenţia şi să iniţieze verbal jocul (de exemplu, “Billy, vrei să ne jucăm cu trenuleţul?”). Recompensaţi răspunsul. Permiteţi-le copiilor să se joace. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. 2. Fără comandă verbală – creaţi contextul mai multor jocuri în zona de joacă. Atunci când copilul dumneavoastră şi un alt copil pătrund în zona de joacă, aşteptaţi să vedeţi ce joc preferă. Imediat cum copilul vrea să înceapă un anumit joc (de exemplu, se duce spre trenuleţ), ghidaţi-l imediat să se ducă la celălalt copil şi faceţi-i prompt să iniţieze verbal jocul (de exemplu, modelaţi verbal afirmaţia sau spuneţi “Billy, hai să ne jucăm cu trenuleţul”). Recompensaţi răspunsul. Permiteţi-le copiilor să se joace. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. De fiecare dată când copilul e interesat de un alt joc, repetaţi procedura. Cerinţe: repetă propoziţii; transmite mesaje verbale; cere în propoziţii; îndeplineşte instrucţiile duble; se joacă cu jucării. Sugestii de prompting: ghidaţi fizic copilul, din spate, să se apropie de celălalt copil şi modelaţi iniţierea jocului. Comanda: “Du-te la _ şi roagă-l să vă jucaţi_”.

Răspuns: se apropie de egal şi iniţiază verbal jocul

Data introducerii

Data masterării

1. Cu comandă verbală 2. Fără comandă verbală Sugestii utile: asiguraţi-vă că veţi folosi drept colaboratori copii complianţi, care vor răspunde pozitiv la iniţiativele copilului dumneavoastră. Odată ce copilul a învăţat cum să propună jocul, învăţaţi-l şi ce să facă în cazul în care celălalt refuză (de exemplu, propune o altă alternativă). Folosiţi fotografii ale activităţilor de joc şi indicii scrise pentru a susţine iniţiativele.

161/163

Program Dă dovada unor răspunsuri noi prin observaţie Procedura: 1. La imagini necunoscute – staţi în faţa copilului şi a unui alt copil. Cei doi trebuie să stea unul lângă celălalt. Arătaţi-i copilului o imagine a unui obiect necunoscut. Întrebaţi-l “Ce este?”; copilul trebuie să răspundă “Nu ştiu” (a se vedea cerinţele de mai jos). Arătaţi-I aceeaşi imagine şi celuilalt copil (imaginea trebuie să poată fi denumită de acesta din urmă) şi întrebaţi-l “Ce este?” Copilul trebuie să denumească corect imaginea. Recompensaţi răspunsul acestuia (“Ai dreptate”). Arătaţi-i din nou imaginea copilului dumneavoastră şi întrebaţi “Ce este?” Copilul trebuie să denumească corect imaginea (să repete răspunsul celuilalt copil). Recompensaţi răspunsul. 2. La întrebări neştiute – staţi în faţa copilului şi a unui alt copil. Cei doi trebuie să stea unul lângă celălalt. Puneţi-i copilului o întrebare nouă. Copilul trebuie să răspundă “nu ştiu” (a se vedea cerinţele de mai jos). Puneţi-i aceeaşi întrebare celuilalt copil (întrebarea trebuie să fie una la care acesta poate răspunde cu succes), care trebuie să răspundă corect. Recompensaţi răspunsul (“Ai dreptate!”). Repetaţi-i copilului dumneavoastră întrebarea. El trebuie să răspundă corect (să repete răspunsul celuilalt copil). Recompensaţi răspunsul. Materiale: imagini pe care copilul dumneavoastră nu le poate identifica, dar pe care celăllat copil le poate numi. Cerinţe: spune “Nu ştiu” la întrebările şi obiectele nefamiliare; imită răspunsul verbal al altui copil. Sugestii de prompting: puneţi-l pe copil să observe din nou răspunsul, modelaţi răspunsul după modelul celuilat copil (de ex., “Ai dreptate, este un _(denumirea)”). Întrebare 1. 1. “Ce este?” 2. 2. O nouă întrebare

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

3. 1. Denumeşte corect imaginea, după modelul celuilalt copil. 4. 2. Răspunde corect la întrebare, după modelul celuilalt copil 1. La imagini 2. La noi întrebări Sugestii utile: asiguraţi-vă că, atunci când celălalt copil modelează răspunsul, copilul dumneavostră este atent. Generalizaţi răspunsul la alte denumiri (de exemplu, imagini cu noi acţiuni). Creşteţi latenţa dintre momentul în care celălalt copil modelează răspunsul şi momentul în care îi arătaţi din nou copilului dumneavoastră imaginea sau întrebarea (de exemplu, puneţi-l pe celălalt copil să modeleze răspunsul, întrebaţi-l pe copilul dumneavoastră câteva întrebări cunoscute, apoi puneţi-i din nou întrebarea).

Program Procedura Materiale

162/163

Răspuns

Data introducerii

Data masterării

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Comentarii

Category: Materiale ABA

163/163