A Unei Zone Turistice Delta Dunarii

 

Promovarea unei zone turistice: Delta Dunarii

Promovare Turistica in Romania Descriere Romania dispune din plin de zone turistice, traditii culturale si resurse naturale. Turismul are o importanta contributie la PIB, precum si in (domeniul/sectorul) ocuparea ocup area fortei de munc munca. a. Promo Promovarea varea turismu turismului lui ofera noi oportuni oportunitati tati si alter alternativ nativee pentru dezvoltarea a numeroase regiuni din Romania. In prezent, accesarea informatiilor privin pri vind d dat datee de int intere eress genera generall ref referi eritoa toare re la Rom Romani ania, a, pri prin n int interm ermedi ediul ul un unor or cen centre tre specializate de informare si promovare turistica (atractii turistice, evenimente culturale si de afaceri, situri arheologice, structuri de primire, restaurante, posibilitati de petrecere a timpului liber sau orice alte facilitati ce pot insoti o calatorie turistica/sau si de interes turistic/sau mai scurt facilitati de agrement), este aproape imposibila datorita inexistentei In   aceeasi situatie se afla si toursau exi existe stente nteii spo sporad radic icee a un unor or ast astfel fel de cen centre tre..   In operatorii straini, care pentru a-si crea propriile programe turistice cu destinatie Romania, au nevoie ca aceste informatii sa fie disponibile inclusiv pe website/internet. In urma anal an aliz izei ei aces acestor tor da date te,, ss-au au id iden enti tifi fica catt urma urmato toar arel elee pu punc ncte te slab slabe: e: - Nive Nivell redu reduss de promovare si dezvoltare a centrelor de informare turistica, dar si a serviciilor conexe acestui domeniu de activitate; - Regiunile turistice nu dispun de o retea corespunzatoare de centre multi-functionale specializate in turism, care sa permita accesul turistilor la informatii, servicii de informare si evenimente specifice. Astfel s-a identificat posibilitatea dezvoltarii sectorului turistic romanesc. Pentru accelerarea acestui proces se impune ca solutie crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica, retea care ar putea oferi servicii utile si materiale promotionale in toate zonele turistice. Crearea acestei retele va oferi cadrul logistic necesar in vederea facilitarii schimbului de informatii in sectorul turistic intre institutii si centrele de informare in zonele turistice. Introducerea serviciilor moderne de informatii si dezvoltarea unui sistem unitar de informare turistica va crea conditii mai bune pentru stocarea informatiilor si va permite schimbul de date privind activitatea turistica pentru turistii turistii autohtoni si straini. straini. Un astfel de sistem poate ffii extins si interconectat cu alte sisteme de informare, cum ar fi de exemplu sistemul de rezervare online, programe de conferinte/evenimente conferinte/evenimente culturale internationale etc   Promovarea turistica online in Romania a inceput sa creasca vazand cu ochii, de la un an la altul. Din ce in ce mai multi proprietari de unitati de cazare au inceput sa prinda incredere in acest tip de promovare. Oare de ce? Puntem cataloga aceasta intrebare ca o intrebare retorica, dar totusi putem sa-i dam un raspuns particular: numarul de cereri de caza cazare re pr prin insi in inte rmen endi diul ul rand in inte tern rnetu luii a cr cres cut, t, au pa paru rutt foar fo arte te vanda mu mult lteeserviciile site site-u -uri riprin de specialitate nuterm in ultimul sietulu agentiile deescu turism au inceput sa-si acest canal.

 

  In Romania promovare online este o buna investitie si nu poate fi catalogata ca si o cheltuiala, dar poate sa fie considerata si o cheltuiala daca promovarea nu este facuta corect. De aceea va putem oferii cateva sfaturi pentru a putea face o investitie buna in ceea ce inseamna promovare turistica t uristica online: 

un site cu un numar mare de vizite unice pe zi



un site cu un numar mare de pagini afisate (citite) pe zi



un site la care exista posibilitatea de a face un feed back de la clientii existent



un site care sa fie sub administrarea unei societati care iti poate garanta contractual:

- perioada de promovare - calitatea serviciilor - suport tehnic

Prezentarea Delteii Dunarii

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor, trestiilor,pestilor, Delta Del ta Dun Dunari ariii est estee o reg regiu iune ne cu o mar maree fru frumus musete ete tur turis istic tica, a, ava avand nd un rea reall int intere eress stiintific. Suprafata totala masoara 5050 km2 (din care 4340 km2 pe teritoriul Romaniei, restul pe teritoriul Ucrainei) altitudinea medie fiind 31 cm, marea parte a regiunii aflanduse sub ape.

  Imagini dintre cele mai variate apar inaintea calatorului: grinduri, intinse balti, intinderi mari de stuf, garle, nisip, paduri, canale umbrite de salcii batrane... Toate acestea impreuna cu o permanenta metamorfoza, o perpetua modificare a formei dimensiunilor deltei uimesc tot mai multi turisti romani sau straini.   Delta Duna Dunarii rii este cons considera iderata ta zona cu cea mai intin intinsa, sa, mai compa compacta cta supr suprafata afata stuficola din lume (imensele stufarii au un rol deosebit pentru mentinerea echilibrului natural); cea mai bogata fauna ornitologica din lume (peste 300 specii); cel mai tanar pamant din Europa; cele mai intinse nisipuri in Romania; cea mai scazuta nebulozitate din tara; cea mai joasa atitudine a unui oras (Sulina:3 (Sulina:3.5 .5 m); cea mai scurta iarna din tara.

 

  Pentr Pentru u carac caracterist teristicil icilee sale morfo morfohidr hidrografi ografice ce spec specific ifice, e, pentr pentru u vari varietatea, etatea, originali origi nalitatea tatea florei - faun faunei, ei, pe perim perimetrul etrul Deltei Dun Dunarii arii au fost constitu constituite ite mai multe rezerv rez ervati atiii nat natura urale le com comple plexe: xe: Pad Padure urea-L a-Lete etea, a, Sfa Sfantu ntu Gh Gheorg eorghehe-Per Peris isoror-Zat Zatoan oane, e, Periteasca- Letea-Sfantu Gheorghe-Perisor-Zatoane, Gheorghe-Perisor-Zatoane, Periteasca-Leahova-Gura Periteasca-Leahova-Gura Portitei. Este considerată cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă, domeniul gârlelor, japşelor, canalelor şi bălţilor care adăpostesc peste 5000 de specii şi 30 ti tipu puri ri de ecos ecosis iste teme me.. Ar Aree o su supr praf afat ataa de 41 4178 78 km kmp p di din n care care 82 82% % pe teri terito tori riul ul Romaniei si restul de18% pe teritoriul Ucrainei.   Coordonate de delimitare sunt:28º 10’ 50’’ longitudine esticã (Cotul Pisicii)/2 Pisicii)/29º 9º 42’ 45’’ longitudine esticã (Sulina)/45º 27’latitudine nordicã (bratul Chilia, km 43)/ 44º 20’ 40’’ latitudine nordicã (Capul Midia). Cele trei brate ale Dunarii: bratul Sf. Gheorghe- 69.7 km,bratul Sulina -63.7 km,bratul Chilia -120 km,impart Delta Dunarii in trei mari ostroave complexe:Letea,Sfantul complexe:Letea,Sfan tul Gheorghe si Dranov.   Supra Suprafata fata aces acestora tora este brazd brazdata ata de nume numeroase roase brate secu secundare ndare,garl ,garlee si cana canale le artificiale care leaga fluviul de numeroase lacuri si mlastini.Cele mai mari intinderi de lacuri sunt.Fortuna, Gorgova, Matita, Isac, Rosu , Uzlina etc. Partea de sud a deltei este ocupata de complexul lacustru Reazelm(1015 kmp) cu lacurile Reazelm,Babadag,Golovita,Sinoe si Tuzla.80% din suprafata deltei este acoperita de ape in tot cursu cursull anu anului lui.Cl .Clima ima in Del Delta ta Dun Dunari ariii est estee con contin tinent entala ala,cu ,cu mar marii amp amplit litudi udini ni de temperature,cu precipitatii putine,dar cu umiditate ridicata,temperature medie anuala fiid de 11 gr.celsius.Vegetatia este predominant formata din stufarii marginite de papura si rog rogoz. oz. Stufu Stufull plu plutit titor or –pl –plaur aurii ii for formez mezaa o sup supraf rafate ate de pes peste te 10 10000 0000 0 hec hectar tare.P e.Prin rin gr grin indu duri ri cres crescc salc salcii ii,p ,plo lopi pi,s ,ste teja jari ri,a ,ani nini ni si fras frasin in.I .In n De Delt ltaa Du Duna nari riii ex exis ista ta 18 zo zone ne protejate ce ocupã o suprafatã totalã de 50 600 ha.Localitati din Delta Dunarii unde gasiti cazare in hoteluri si pensiuni: Tulcea, Sulina, Sfantul Gheorghe, Samova, Partizani, Murigh Mur ighiol iol,, Crisan, Mil Mila23 a23,,Chilia, Mil Mila35 a35, , Mil Milaa 47 47,,Colina, Mal Maliuc iuc, , Mah Mahmud mudia, ia, Nuf Nufaru arul, l,deJur Jurilo ilovca vca, , Gor Gorgov gova, a, Dunavatu, Caraorman, Ilgan, Bestepe, Balteni sus, Uzlina   In Delta Dunarii exista peste 1200 specii plante,peste 300 specii pasari si peste 45 specii pesti-crap.caras,so pesti-crap.caras,somn,stiuca,avat,plati mn,stiuca,avat,platica,biban,rosioara, ca,biban,rosioara,salau,morun,pas salau,morun,pastruga. truga. Valoar Valo area ea un univ iver ersa salã lã a Re Reze zerv rvat atie ieii Bios Biosfe ferei rei De Delt ltaa Du Duna nari riii a fost fost recu recuno nosc scut utãã pr prin in includerea acesteia în reteaua internationalã a rezervatiilor biosferei (1990), în cadrul Programul Progr amului ui “OMUL SI BIOS BIOSFERA” FERA”(MAB) (MAB) lansat de UNES UNESCO. CO. Rezer Rezervatia vatia Biosfere Biosfereii Delta Duna Du nari riii a fo fost st re recu cuno nosc scut utãã în se sept ptem embr brie ie 19 1990 90,, ca Zo Zonã nã umed umedãã de im impo porta rtant ntãã internationalã, mai ales ca habitat al pãsãrilor de apã- Conventia RAMSAR. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscutã prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, în decembrie 1990.

 

  Recu Recunosc noscută ută ca zonă umedă de impo importanţă rtanţă inter internaţio naţională nală (con (conform form conve convenţiei nţiei RAMSAR) şi ca patrimoniu mondial cultural şi natural (conform UNESCO), Delta Dunării este singura deltă declarată rezervaţie a biosferei de către UNESCO. Datorită importanţei sale globale pentru conservare şi pentru economia regională, Delta Dună Du nări riii are are op oport ortun unit itat atea ea de a de deve veni ni un mo mode dell de de dezv zvol olta tare re du dura rabi bilă lă ba baza zatt pe ecosistemele existente aici. Locatie Delta Dunarii Fluviul Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta.

  In Romania, Delta Dunarii este situata in S-E tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind situata SV de podisul Dobrogei, la N trece peste granite cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela 45° lat N si maridianul de 29° longitudine E  

Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km², din care care 73 732 2 Km Km²² ap apar arti tin n Uc Ucra rain inei ei.. De Delt ltaa pr prop opri riuu-zi zisa sa ar aree o supr supraf afata ata de 25 2540 40 Km Km², ², suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone aluviuni depuse de catre fluviu Dunarea.

 

Populatia si asezarile

Populatia Deltei are un mod de viata nesc Populatia neschimb himbat at de secole. Implant Implantarea area umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8‰).

Populatia Deltei Dunarii este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica. Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura brat bratului ului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. Ec onom Econ omia ia Pescuitul reprezinta reprezinta o constanta a activitatii activitatii umane din regiune, participand la productia interna de peste. Reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane.   Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.Navigatia animalelor.Navi gatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si o

a

trestiilor, regiune dealmpuzderiilor are frumusde etepesti turis-ticDelta a si dDunarii e un reaeste l interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii  Dunarii  se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este 3-a din lume.

  Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16: - Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni; - Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200 14.200ha, ha, in estul lacului Dranov la sud de

 

Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc. - Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta; - Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea; - alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Fauna Delta Dunarii - Flora si Fauna Deltei Dunarii   Fauna Deltei Dunarii, un vast mozaic al specilor, fara egal in Europa, chiar cu unicate mondiale. Dintre cele peste 300 specii de pasari amintim: pelicani, gaste, rate salbatice, berze, ber ze, cor cormor morani ani,, egr egrete, ete, cal califa ifari ri alb albii sau ros rosii, ii, fla flamin mingo, go, leb lebede ede,, mu multe lte din dintre tre ele monumente ale naturii ocrotite prin lege. Mentionam faptul ca pe deasupra Deltei trec sase drumur dru murii ale pas pasari arilor lor mig migrato ratoare are,, ea afl afland andu-s u-see sit situat uataa la jum jumata atatea tea dis distan tantei tei din dintre tre Ecu Ecuato ator ror- mi Pol Polul ulatoa Nord Nor d. (pa (paral ralela 45 45), ), con consti stitui tuind asada asilor adar, unnite loc firesc fir pentru tru popasu asul pasa pa sari rili lior migr grat oare re. Mu Mult lteeeladi dint ntre re spec specii iile le nd pe pest stil or r,intal intalni te aici ai ciescaupen ma mare re pop valo valoar areel economica: morun, nisetru, pastruga, cega - purtatori ai icrelor negre. Dintre mamifere se re rema marc rcaa he herm rmin inel ele, e, pi pisi sici cile le sa salb lbat atic ice, e, bi biza zamu mul, l, cain cainee en enot ot,, br broa oast stee test testoa oase se etc. etc.

  Inegalabila flora cuprinde, printre altele: nuferi albi sau galbeni, nuci de apa, papura, ferigi de apa, trestii mirositoare, stanjenel de balta etc. Peisajul floral impresionant de bogat al acestor locuri de basm este completat cu cele 8000 ha de paduri cu arbori gigantici pe ale caror trunchiuri t runchiuri se imbratiseaza plantele agatatoare, lianele.   Fermecat de tot ce se iiveste veste in drum, calatorul poposit aici nu stie ccee sa admire mai intai: unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor sau a vegetatiei, asezarile pescaresti intinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost aici Delta nu va uita pescuitul sau zilele petrecute la cabanele pescaresti sau in vreun cort unde, deasupra focului, fierbe ciorba pescareasca pe care nu o poti intalni decat aici.   Trebuie sa precizam ca aici Delta se poate pescui tot ti timpul mpul anului, exceptie facand perioada depunerii icrelor care incepe la 1 aprilie durand 60 zile. De asemenea, este interzis accesul la rezervatiile naturale cand incepe perioada cuibaritului, la jumatatea lunii iunie.

 

  Dintre centrele turistice ale Deltei Dunarii amintim : Maliuc (cu amenajari pentru agrement), asezarile pescaresti: Pardina, Chilia Veche (baza pentru agrement). Ofertele de cazare din aceasta zona sunt variate, pensiunile din zona oferind servicii care sunt unice in tara cum ar fi : cazare - masa, mancaruri traditionale, oferte de excursii prin Delta Dunarii cu vaporasul sau cu barca sau alte servicii specifice locului.

 

Modalitati de promovare a potentialului turistic in Delta Dunarii   Delta Dunarii este locul ideal pentru turism datorita conditiilor atmosferice si bogatiilor variate. Turistii pot petrece vacante relaxante in locatii cum numai in delta intalnesti, locuri unde ospitalitatea oamenilor este la ea acasa, locuri unde poti uita de tot si de toate, locuri cu adevarat vrajite, parca oprite undeva in timp, insa e o mare bogatie pe care Romania nu o valorifica asa cum ar trebui.Eu cred ca promararea Delteii Dunarii ar putea inflorii prin punere in pratica a urmatoarelor obiective:

- promovarea potentialului turistic turistic in Delta Dunarii prin imbunatatirea imbunatatirea imaginii cu scopul de a promova Romania in strainatate si de a creste atractivitatea sa, precum si prin instituirea unui sistem integrat a ofertei turistice romanesti; - cresterea competitivitatii economiei nationale/romanesti pe termen lung - Dezvoltarea si eficientizarea capitalului uman; - crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica; Aceste centre vor fi echipate corespunzator pentru a asigura servicii adecvate de promovare si informare catre public;

 

- realizarea unui web site care va conecta toate centrele de informare si promovare turistica; Operatiunea consta in construirea unei site web national si a unei retele informatice integrate, care va permite conectarea on line a centrelor de informare si promovare; - activitatile de promovare turistica se vor concentra asupra patrimoniului natural, conservarii resurselor turistice nationale si al unui mediu curat, contribuind astfel la indeplinirea principiilor; refacerea prioritate având cele care asigură accesul spre punctele dereţelei interesjudeţene turistic, de de drumuri, regulă frecvent căutate; - dotarea structurilor de primire cu săli de conferinţe, seminarii precum şi infrastructura aferentă, deoarece afacerile se numără printre motivaţiile principale ale turiştilor de a reveni în Delta şi de a cunoaşte zona; - susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi evenimente culturale şi spirituale; - crearea de noi locuri de muncă şi apariţia oportunităţilor de a face carieră în domeniul industriei ospitalităţii; - îmbunătăţirea infrastructurii; - constituirea unei reţele de centre de informare turistică în apropierea principalelor obiective turistice; - crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul tturistic. uristic.

Punctele slabe ce stau in calea promovarii Delteii Dunarii si care ar trebui imbunatatite

- lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun; mentalitatea unor oameni de a face rapid bani, mai degrabă decât să ofere servicii de calitate, indiferenţa oamenilor faţă de mediu; numărul mare de cerşetori; - insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalităţii, lipsa de motivare a personalului; - interes scăzut pentru investiţii; - calitatea relativ slabă a serviciilor turistice oferite în regiune; - indicele redus de ocupare a capacităţii de cazare (cca. 30%); - perturbarea transportului datorată stării căilor de acces (infrastructură precară, indicatoare lipsă, gropi), lipsa telefonului în anumite zone; - deficienţe ale infrastructurii turistice: lipsa magazinelor de specialitate (articole sportive, suveniruri, hărţi, ghiduri, pliante etc.), starea de conservare şi de curăţenie a unor monumente; lipsa unor marcaje turistice; - existenţa în unele cazuri a unor condiţii precare de cazare, lipsa curăţeniei;

 

- insuficienta ofertă de agrement; teritoriul nu dispune decât de echipamente foarte sporadice de recreere şi sport accesibile turiştilor; - insuficienta dezvoltare a potenţialului turistic existent; - insuficienta promovare a unor obiective turistice (lipsa unor indicatoare rutiere şi a unei semnalizări eficiente, a unor informaţii turistice), numărul redus de centre de informare turistică; lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în cadrul unităţilor de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său; lipsa organizării evenimentelor care pun în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune; Toate aceste aspecte trebie sa fie remediate pt a realiza o promovare cat mai eficienta

 

Un progam de promovare trebuie sa cuprinda urmatoarele aspecte pentrua da rezultate excelente:

- evaluarea rezultatelor activităţii de turism; - analiza activităţii de promovare desfăşurate; - analiza tendinţelor cererii turistice; - analiza serviciilor şi produselor oferite; - identificarea de noi produse şi servicii ce pot fi oferite cu succes pe piaţă; - stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementarea programului; - stabilirea cadrului organizatoric de realizare; - evaluarea impactului pe care îl va avea aplicarea programului propus asupra pieţei turistice interne (număr de turişti, venituri din turism). - editarea materialelor promoţionale, distribuirea lor, activităţi intense de promovare (aplicarea unui marketing agresiv), precum şi organizarea strategică a politicilor de marketing având ca obiect produsul turistic. Pe baza studiilor de piaţă, a segmentării acesteia şi a identificării pieţelor ţintă, se urmăreşte determinarea conceperii a noi produse turistice care să satisfacă aceste pieţe. - asistenţă tehnică pentru amenajarea spaţiilor de cazare şi masă destinate turismului; - informaţii şi instruire asupra modului de prestare a serviciilor în turism; - informaţii şi îndrumare pentru încheierea şi realizarea contractelor cu agenţiile de turism; - consultare în realizarea de noi investiţii conform cerinţelor pieţei turistice interne şi

 

externe; - cuprinderea tuturor prestatorilor de servicii turistice în banca de date a Centrului pentru a-i face cunoscuţi pe piaţa turistică; - servicii de promovare în vederea valorificării produselor turistice comune: peisajul, apa, aerul, istoria, natura, ospitalitatea, agrementul, etc.; - informaţii despre programe de pregătire elaborate şi prestate de experţi pentru formare, marketing şi management în turism.   Pe lângă restaurarea ecologică, programul Delta Dunării –propune şi promovarea unor bune practici în ecoturism şi alternative de dezvoltare durabilă pentru navigaţie şi dezvoltare portuară. Programul de promovare al Delteii Dunarii trebuie să aibă în vedere două obiective principale: 



să crească semnificativ potenţialul Deltei Dunării de a se menţine ca una din zonele naturale cele mai valoroase ale Europei; să dezvolte şi să implementeze un model universal pentru gestiunea durabilă a unei delte.

Proiectul urmăreşte restaurarea unor procese naturale esenţiale pentru întreaga Delt De ltăă a Du Dună nări rii, i, fapt fapt pe pent ntru ru care care im impl plem emen enta tare reaa acti activi vită tăţi ţilo lorr se va fa face ce la ni nive vell transfrontieră Ucraina – România. Procesele naturale din Delta Dunării au fost alterate de-a lungul timpului, datorită  îndiguirii luncii luncii inu inundabile ndabile pentru facil facilitarea itarea agricultrii in intensive tensive şi pescu pescuitului itului indus industrial, trial, canalizării şi dragărilor efectuate pentru facilitarea navigaţiei, păşunatului intensiv, turismului necontrolat şi poluării industriale. Cinci categorii de procese naturale au fost identificate ca fiind esenţiale pentru Delta Dunării: - aportul sedimentelor din amonte; - procesele de sedimentare din deltă; - sedimentele costiere; - procesele hidrologice naturale; - procesele ecologice naturale. Aceste procese stau la baza dezvoltării deltei, ele trebuind menţinute şi restaurate, acolo unde este posibil, prin implementarea unor proiecte model, cu scopul replicării la

 

nivelul întregii delte. Restaurarea acestor procese naturale va determina strategiile şi activităţile necesare dezvoltării durabile a Deltei Dunării.  În Delta ar trebui creat un organism de promovare denumit Centrul de informaţii turistice Delta Dunarii. Astfel, orice turist care intenţionează să efectueze un voiaj va putea obţine informaţii şi efectua rezervări apelând la serviciile acestui centru.  În plus,consider că este benefică o colaborare cu celelalte centre de informare turistică din România pentru a promova realizarea unor circuite care să lege zonele turistice vecine . Acesta va trebui să pună la dispoziţia vizitatorilor informaţii şi materiale publicitare (ghiduri, broşuri, atlase, pliante, prospecte, hărţi, casete video, CD-uri) cu privire la atracţiile turistice (obiective naturale, culturale etc.), circuitele posibile şi posibilităţile de cazare, caza re, masă masă,, trans transport, port, agrement, tratam tratament ent din jude judeţul ţul Suce Suceava. ava. Aceste materi materiale ale promoţionale trebuie să fie diversificate, de o calitate grafică, artistică şi informaţională deosebită şi oferite în mod gratuit.  

Crearea unu unuii astf astfel el de centr centru u are scopu scopull de a promo promova va turis turismul mul din zonă prin

intermediull unor acţiun intermediu acţiunii care să ajute şi să informez informezee pe turiş turişti ti despre locu locurile rile pe care Delta Dunarii şi împrejurimile sale le poate oferi. Aici trebuie să fie oferite informaţii utile fiecăruia dintre călătorii, sosiţi cu trenul, autoturismul, autocarul sau avionul.   Locul ideal ar trebui să fie vizibil, cu un aflux ridicat de turişti, accesibil acestora. Indiferent de locul amplasării centrului, acesta urmează să fie înscris în toate ghidurile turistice, promovat la toţi operatorii din turism, precum şi prin panourile indicatoare, recizându-se adresa şi cum se poate ajunge la acest centru. Indicatoarele urmează să fie amplasate pe traseu, începând cu porţile de intrare , respectiv, gară, staţii de autobuz care efectuează curse judeţene şi interjudeţene. De asemenea, informaţii cu privire la existenţa acestui centru şi datele pe care le poate oferi trebie să fie publicate în ghiduri internaţionale sau pagini web.Complementar acestui centru este necesară realizarea unui punct electronic de informare turistică pe baza unei aplicaţii soft de promovare turistică. Acest punct de informare pilot trebuie situat într-un loc de maxim tranzit. Punctul va furniza informaţia necesară oricărui turist care intenţionează să viziteze judeţul Suceava,  într-o prezentare inedită, simplă şi cu maxim impact, care să concentreze toate informaţiile necesare turiştilor.   Punctul de informare turistică integrat eventual centrului preconizat trebuie să aibă,  într-o vitrină protejată, un monitor. Pe acest monitor se va derula non-stop o aplicaţie soft de prezentare, care va grupa: prezentarea principalelor obiective turistice, căile şi mijloa mij loacel celee de acc acces, es, pos posibi ibilit lităţi ăţile le de caz cazare are-al -alim iment entaţi aţie, e, ser servic viciil iilee com comple plemen mentar tare, e, punctele de informare turistică deja existente din mediul rural,informaţii referitoare la cursul valutar, adrese utile (spital, poliţie, agenţii de turism, case de schimb valutar etc.) Acest sistem va fi amplasat într-un spaţiu luminat, pentru a fi uşor vizibil şi va funcţiona

 

non-stop. Aplicaţia trebuie să fie spectaculoasă (va atrage turistul), bilingvă (română şi englez eng leză)ş ă)şii va pre prezen zenta ta datele datele cel celee mai imp import ortant antee (că (căii de acc acces, es, ofe oferte rte de caz cazare are,, alimentaţie etc.) întrun mod cât mai simplu şi mai uşor de reţinut. Ea va fi concepută  într-o manieră modernă (animaţie, (animaţie, efecte speciale, ssunet), unet), având o durată de aproximativ aproximativ 15-20 minute, astfel încât să nu plictisească turistul.   Această aplicaţie va rula şi pe Internet şi cd-rom. În cadrul prezentării multimedia vor fi incluse site-uri care vor oferi informaţii detaliate cu privire la principalele obiective turistice.

 

O altă propunere cu privire la promovarea turismului în Delta constă în amplasarea unor  puncte de informare turistică (info-desk-uri semnalizate printr-un indicator) în cadrul unităţilor de cazare. Aici turiştii pot afla informaţii despre atracţiile zonei, calendarul evenimentelor culturale (fest (fe stiva ivalur luri,i, târ târgur gurii meş meşteş teşugă ugăreş reşti, ti, obi obicei ceiuri uri pop popula ulare) re),, destin destinaţi aţii,i, unităţ unităţii de cazare cazare,, mas masă, ă, agreme agr ement, nt, tra tratam tament ent,, muz muzee, ee, cen centre tre cul cultur turale ale etc etc.. Tot aic aicii pot fi exp expuse use prod produse use spe specif cifice ice,, locale/regionale. Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Delta Dunarii cu privire la locaţiile atracţiilor consider că este indispensabilă crearea unei reţele de semnalare turistică. În aceste sens, trebuie definite: - inform informaţiil aţiile e ce trebui trebuie e oferi oferite te (hărţi (hărţi,, vizua vizualizar lizarea ea locaţ locaţiilor iilor obiectiv obiectivelor elor turis turistice tice şi struc structurilo turilorr de pr prim imir ire, e, adre adrese sele le de cont contac actt dire direct ct cu ac aces este tea a et etc. c.)) şi limb limbilile e în ca care re vor vor fi fu furn rniz izat ate; e;

- ni nivel veluri urile le de infor informaţ maţie ie (in (intra trarea rea în ter terito itoriu riu,, apr apropi opiere ereaa de zo zonel nelee men menţio ţionat nate); e); -

amplasările

-

estetica

-

organizarea

exacte

ale

panourilor, punerii

punctelor

normele în

practică

de

informare

turistică;

şi

materialele

utilizate;

grafice şi

întreţinerea

acestor

panouri;

- stabilirea de comun acord cu partenerii locali a unor situri model pentru restaurarea luncii

inundabile

a

Deltei

Dunării;

- stabilrea unui plan şi unui set de proceduri pentru controlul turismului cu impact negati neg ativv asu asupra pra med mediu iului lui şi pro promov movare areaa tur turism ismul ului ui pen pentru tru natură natură în par parten teneri eriat at cu comunităţile

locale;

- stabilirea unei plan pentru navigaţia durabilă ce va fi aprobat de ţările riverane deltei.

 

- conservarea biodiversităţi Deltei Dunării, prin promovarea activităţilor socio-economice  în

folosul

comunităţilor

locale;

- poziţionarea Deltei Dunarii drept o destinaţie turistică care oferă atracţii turistice şi experienţe de călătorie unice, o destinaţie cu oamenii primitori şi cu servicii comparabile cu cele oferite în ţările din Europa de Vest. Stimularea interesului turiştilor potenţiali din străin str ăinata atate te de a viz vizita ita Del Delta ta Dunari Dunariii si de a-ş a-şii petr petrece ece vac vacanţ anţele ele in ace aceast astaa zon zona; a; - promovarea produselor turistice care pot să atragă noi segmente de piaţă şi/ sau care să determine prelungirea duratei vizitei/ vacanţei în Delta şi implicit creşterea încasărilor din

activitatea

de

turism;

- reducerea sezonalităţii prin stimularea interesului turiştilor români pentru petrecerea sfârş fârşiitul tului de săp ăptă tăm mân ânăă sau a va vaccan anţe ţelo lorr scu scurt rtee in aceas ceasta ta zon onaa tu turi rist stiica ca;; - crearea unei atitudini pozitive - în rândul mass media şi implicit a publicului român  în legatură cu turiştii şi cu activitatea de turism, prin campanii educaţionale; - famil familiariz iarizarea area turiş turiştilor tilor potenţiali din prin principal cipalele ele pieţe turis turistice tice cu atrac atracţiile ţiile turistice din Delta Dunarii şi dezvoltarea interesului acestora. Una dintre modalităţile cele mai eficiente de promovare consider că o reprezintă invit invitare areaa rep reprez rezent entanţ anţilo ilorr tur turope operat ratori orilor lor şi agenţi agenţiilo ilorr de voi voiaj aj să vin vinăă în Del Delta ta să descopere ei înşişi caracteristicile acestui produs turistic şi să decidă în final acceptarea sau sau nu a aces acestu tuia ia.. De Deşi şi aces acestt ti tip p de acţi acţiun unee este este rela relati tivv co cost stis isit itoa oare re,, ex expe peri rien enţa ţa demons dem onstre trează ază că doc docume umenta ntarea rea age agenţi nţilor lor de tur turism ism str străin ăinii în cad cadrul rul sta staţiu ţiuni nilor lor şi unităţilor de cazare reprezintă cel mai bun mod de a promova serviciile acestora. Un impact deosebit îl pot avea infotururile organizate pentru jurnaliştii români dar mai ales străini. Reclama redacţională este cea mai credibilă publicului occidental care nu poate fi atras de publicitatea clasică din ziare, având în vedere imaginea negativă de care „se bucură” România. O op opor ortu tuni nita tate te bu bună nă de a atra atrage ge turi turişt ştii ii în De Delt ltaa Du Duna nari riii ar pu pute teaa s-o s-o repr reprez ezin inte te organizarea unor concursuri concursuri de pescuit sau de intecere cu ambarcatiunile pe apa, care să aibă ecouri pe plan intern, urmând ca, ulterior, să aibă repercusiuni şi pe plan extern.  În concluzie, o campanie promoţională care vizează Delta Dunarii ca destinaţie turistică considerăm că este indicat să ţină seama de următoarele aspecte: - dac dacăă pub public licita itatea tea car caree se rea realiz lizeaz eazăă în fav favoar oarea ea Del Deltei tei nu est estee cor coresp espun unzăt zătoare oare,, impresia pe care o va face asupra potenţialilor turişti clienţi va fi şi ea necorespunzătoare;

 

- un turist nu va parcurge mii de kilometri pentru a vedea ceva ce poate găsi în ţara sa; ca urmare, publicitatea trebuie să prezinte ceva unic; - publicitatea trebuie să suscite în spiritul aceluia care o citeşte sau o vede - o imagine de neuitat a destinaţiei turistice; - mesajele publicitare trebuie exprimate într-o limbă vie, interesantă, renunţând la clişeele convenţionale. Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului, în general în România şi în particular  în Delta , îl constituie publicitatea „din gură în gură” realizată de turiştii care ne-au vizitat zona şi care au fost satisfăcuţi atât de obiectivele turistice, cât şi de calitatea servic ser viciil iilor or de car caree au ben benefi eficia ciat. t. Ide Ideal al est estee ca tur turişt iştii ii sat satisf isfăcu ăcuţi ţi să rec recoma omande nde şi cunoştinţelor vizitarea zonei, respectiv apelarea la acea agenţie de turism sau unitate de cazare care s-a ridicat la înălţimea exigenţelor acelor clienţi.

Cu ce atrage Delta Dunarii turistii ? Obiective turistice.Edificii religioase.Trasee turistice.Trasee turistice pe cai navigabile.Muzee.Case memoriale.Monumente

Obiective turistice

ENISALA -(la 17 km de Jurilocva)- aici s-au gasit urmele unor asezari traco-getice (sec ENISALA -(la IX-VII i.Hr.) getice (sec. IV i.Hr.), cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea (sec. IV-III i.Hr.) si un cadru roman. FORTIFICATIA TROESMIS FORTIFICATIA TROESMIS  - (la 3 km de comuna Turcoaia)- cetate traco-getica mentionata in sec. III i.Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach - Dromichete. In perioada romana a devenit un puternic centru militar, ridicata mai apoi la rangul de "municipium". Intre sec I - sec.VII d.Hr. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea.  

ISACCEA  - cetate romano-bizantina cu nume celtic, FORTAREATA NOVIODUNUM, ISACCEA construita in 369 d.Hr. A avut un important rol strategic - comercial fiind ridicata la rangul

 

de "municipium"; cunoaste o mare inflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice, baile. MACIN  - castru, asezare cu nume celtic, atestata documentar in FORTAREATA ARRUBIUM, MACIN anul 100 d.Hr. (in doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine. CETATEA DINOGETIA, GARVAN GARVAN  - numele ei a fost mentionat pentru prima data de catre Ptolemeu in cunoscuta sa lucrare "Geographia" (sec. II d.Hr.). Initial asezare geto-daca si apoi romana, cetatea Dinogetia, a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284-305 d.Hr.). Distrusa in 559 d.Hr. de un trib huno-bulgar, cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec. X-XII. Alte vestigii istorice: Cetatea antica, antica, Chilia Veche ( Veche ( a existat din antichitatea greceasca, apoi Salsovia,, Mahmudia (sec. III a fost stapanita de bizantini pana in sec. X); Cetatea bizantina Salsovia d.Hr.) Trasee Turistice in Delta Dunarii

Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil, obiectivele urmarite si preocuparile grupului sau turistului. Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru excursii, Delta Dunarii  Dunarii  reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale. TRASEUL TURISTIC TURISTIC >>  >> Tulcea - Canalul Mila 35 - garla Sireasa- garla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23 - Canalul Crisan - Maliuc - Tulcea TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Tulcea - Victoria - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Canalul Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea  

TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - Canalul Caraorman - Lacul Puiu - Lacul Rosu - Lacul Rosulet - Canalul Rosu - Imputita - Canalul Bursuca - Sulina - Tulcea TRASEUL TURISTIC  TURISTIC >> Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - golful Holbina Lacul Razim - Gura Portitei

 

TRASEUL TURISTIC >>  Jurilovca - Gu Gura ra Portitei  Portitei  TURISTIC >> Jurilovca TURISTIC >> Crisan - Dunarea Veche - Canalul Eracle - garla Lopatna - Canalul TRASEUL TURISTIC >> Lopatna - Trei Iezere TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Crisan - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche bratul Sulina - Crisan TRASEUL TURISTIC  TURISTIC >> Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc - Tulcea TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - Ă Ĺ˝mputita - Canalul Busurca - Sulina Tulcea TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina Lacul Razim - Gura Portitei TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Jurilovca  Jurilovca - Gu Gura ra Portitei TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Tulcea - Chilia Veche - pe rutaTulcea - Canalul Mila 36 - Canalul Sireasa - Canalul Sontea -Canalul Razboinita -Canalul Stipoc CanalulPardina - Chilia Veche TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Chilia Chilia  Veche - bratul Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca canalul Sulimanca Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul Babina Canalul Radacinoasele - Canalul Pardina - Chilia Veche TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Sf. Gheorghe - Canalul Zaton - Canalul Buhaz - Canalul Palade Canalul Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - Sf. Gheorghe TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Sulina - Periprava, pe ruta: Sulina - Canalul Cardon - Canalul

 

Sfistofca - Periprava TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Sulina - Periprava, pe ruta: Sulina - Canalul Cardon - Golful Musura - bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia - Periprava TRASEUL TURISTIC  TURISTIC >> Tur Uzlina pe ruta: Localitatea Uzlina - Canalul Uzlina - Lacul Uzlina - Lacul Isac - Canalul Isac 3 - gĂ ¢rla Perivolovca - bratul Sf. Gheorghe Localitatea Uzlina - cu extensie Lacul Isac- Canalul Isac 2- Canalul Litcov - Canalul Ceamurlia - Canalul Crisan - bratul Sulina - Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan TRASEUL TURISTIC  TURISTIC >> Jurilovca - Periboina - Istria pe ruta: Localitatea Jurilovca - Lacul Golovita - Canalul V - Lacul Sinoe - cherhana Periboina - Cetatea Istriei - Canalul II Lacul Zmeica - Lacul Golovita - Localitatea Jurilovca TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Tulcea - Mila 23 pe ruta: Municipiul Tulcea - bratul Sulina Canalul M.22 - garla Sontea - Dunarea Veche - Localitatea Mila 23 TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Crisan - Mila 23 pe ruta: Localitatea Crisan - Dunarea Veche Canal Bodaproste - Lacul Bodaproste - Lacul La amiaza -Lacul Trei Iezere - garla Lopatna - Canalul Eracle - Dunarea Veche - Localitatea Mila 23 TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: Orasul Sulina - Canalul Busurca Canalul Imputita - cordon litoral - Canalul Tataru - Localitatea Sf. Gheorghe TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >>Sulina Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: Orasul Sulina - Canalul Busurca Canalul Rosu - Canalul Imputita - Lacul Rosulet - cherhana Rosulet - Lacul Rosu - baza turistica Rosu - Lacul Puiu - Canalul Mocansca - Lacul Erenciuc - bratul Sf. Gheorghe Localitatea Sf. Gheorghe TRASEUL TURISTIC >> TURISTIC >> Lacul Casla - Garla Somova - Lacul Potica - Lacul Parches - Lacul Telincea Trasee turistice pe căi navigabile

T aseul n . 1  

Tulcea - Canalul Mila 35 - Gârla Sireasa - Gârla Şontea - Canalul Olguţa - Dunărea Veche Mila 23 sat - Crişan - Maliuc – Tulcea

 

T aseul n . 2

Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crişan - Caraorman - Hotelul Lebăda - Maliuc - Tulcea T aseul n . 3

Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebăda - Canalul Crişan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Roşu - Lacul Roşu - Împuţita - Canalul Busurca - Sulina – Tulcea T aseul n . 4

Murighiol - Canalul Dunavăţ - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portiţei T as aseu eull n . 5

 Jurilovca - Gura Portiţei Portiţei   T aseul n . 6

Hotelul Lebăda - Dunărea Veche - Canalul Eracle - Gârla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere T aseul n . 7

Hotelul Lebăda - Dunărea Veche - Canalul Magearu - Dunărea Veche - Braţul Sulina Hotelul Lebăda

  T aseul n . 8

Traseul turistic Tulcea – Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 – Sireasa – Şontea – Războiniţa – Stipoc – Pardina - loc. Chilia Veche T aseul n . 9

Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - braţ Chilia - braţul Babina - braţul Cernovca - canal Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matiţa - Lacul Babina - canal Rădăcinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche T ase aseul ul n . 10

Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton – Buhaz – Palade –Crasnicol braţul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe T aseul n . 11

Traseul turistic Sulina –Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfiştofca - Periprava T aseul n . 12

Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura - braţul Musura - braţul Stambulul Vechi - braţ Chilia – Periprava T ase aseul ul n . 13

Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina şi Isac - canal Isac 3 - gârla Perivolovca - braţ Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canal Litcov

 

- canal Ceamurlia - can. Crişan - braţ Sulina - Centru de Informare şi Documentare Ecologică Crişan T aseul n . 14

Traseul turistic Jurilovca – Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Goloviţa - canal V lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II - lacul Zmeica - lacul Goloviţa - loc. Jurilovca T ase aseul ul n . 15

Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - braţul Sulina - canal M.22 - gârla Şontea - Dunărea Veche - loc. Mila 23 T aseul n . 16

Traseul Crişan - Mila 23 pe ruta: loc. Crişan - Dunărea Veche - canal Bogdaproste - lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - gârla Lopatna - canal Eracle - Dunărea Veche - loc. Mila 23 T aseul n . 17

Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: oraş Sulina - canalele: Busurca – Împuţita - cordon litoral – Tătaru - loc. Sf. Gheorghe T aseul n . 18

Traseul Sulina – Sf. Gheorghe, pe ruta: oraş Sulina: canal Busurca- canal Roşu – Împuţita lac. Roşuleţ - cherhana Roşuleţ - lac Roşu - baza turistică Roşu - lacul Puiu - can. Mocansca - lac Erenciuc - braţ Sf. Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe. T aseul n . 19

Lac Câşla- Gârla Somova- Lac Potica- Lac Parcheş– Lac Telincea Edificii religioase Delta Dunarii

BASILICA, NICULITEL (la NICULITEL (la 15 km de Isaccea) -cea mai veche constructie cunoscuta pana in prezent in tara noastra; unicat arhitectonic in Europa. Basilica - cripta au fost construite in timpul imparatului Valens (dupa anul 370 d.Hr.) MANASTIREA COCOS COCOS -(la  -(la 8 km - Isaccea si la 9 km nord-est - satul Nifon) - ridicata in 1835 in stil oriental (turcesc), dar cu puternice influentate din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si moderna ce include si colectii de carte veche si icoane. DERE (satul  (satul Telita, comuna Frecatei, la 22 km de Isaccea) construita MANASTIREA CELIK - DERE intre anii 1841-1844 de catre calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de art artaa medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant. BABADAG  - (la 35 km sud de Tulcea) - cel mai vechi MOSCHEEA LUI ALI-GAZA PASA, BABADAG monument de arhitectura musulmana din Romania (sec. xVII). Are un minaret de 23 m inaltime.

 

Muzee.Case memoriale Delta Dunarii MUZEUL DELTEI DUNARII, TULCEA TULCEA  - cuprinde urmatoarele sectii: Stiinte naturale (infatiseaza flora fauna Deltei; include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta Dunarii dar si exemplare exotice);istorie si arheologie (valoroase exponate privind trecutul zonei);etnografie si arta populara, arta plastica (include o colectie grafica moderna si contemporana) CASA MEMORIALA "PANAIT CERNA", CERNA CERNA  - aici s-a nascut, a copilarit Panait Cerna, poet cu o rara sensibilitate, adanca reflexie (1881-19 (1881-1913). 13). Alte muzee: Muzeul casei Lipovene, Lipovene, Jurilocva Monumente Delta Dunarii MONUMENTUL EROILOR DE PE COLNICUL HOREI, TULCEA  TULCEA   - inaltat in semn de omagiu eroilor cazuti in Razboiul de Independenta din 1877-187 1877-1878. 8. Altee monume Altee monumente nte:: Monumentul de la Smardan Smardan   (in memoria marinarilor care s-au jertfit pentru independenta indepe ndenta tarii); tarii); Statuia lui Mircea cel Batran, Batran , Tulcea (inchinata marelui voivod roman, 13861418, care a luptat pentru eliberarea Dobrogei de sub dominatia otomana; sculptor Ion Jalea).

POSIBILITATI DE CAZARE IN DELTA

Hoteluri Delta Dunarii Balteni,Bestepe,Ilgani,Caraorman,Chilia,Crisan,Dunava Balteni,Bestepe,Ilgani,Caraorman,Ch ilia,Crisan,Dunavatu,Gorgova,Jurilovc tu,Gorgova,Jurilovca,Mahmudia,Nufaru a,Mahmudia,Nufarull ,Mila 23,Mila,35,Maliuc,Murighiol,Sfantul Gheorghe,Sulina,Tulcea,Samova,Ta Gheorghe,Sulina,T ulcea,Samova,Tatanir,Partizani, tanir,Partizani,Uzlina Uzlina

Hotel ATLANTIS***

Hotel EGRETA***

Hotel EGRETA****

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii  » Tulcea hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Tulcea hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Dunavat hoteluri

***

***

****

Hotel ESPLANADA****

Hotel MON JARDIN****

Hotel SAFO***

 

Dunarii  » Hoteluri Delta Dunarii » Tulcea hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Mahmudia hoteluri

****

****

Hotel SALCIA MALIUC**

Hotel STEAUA APELOR****

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Murighiol hoteluri

***

Hotel SUNRISE***

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii  » Maliuc hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Nufaru hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Crisan hoteluri

**

****

***

Hotel TEO***

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii  » Mahmudia hoteluri

***

Motel HALMIRIS***

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii  » Murighiol hoteluri

***

Hotel EUROPOLIS**

Hotel WELS****

Minihotel CASA STANCA DUNARII

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Bestepe hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Nufaru hoteluri

****

****

Hotel CASA ALBASTRA**

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Tulcea hoteluri

Hotel DELTA***

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Tulcea hoteluri

***

**

Hotel CITY***

Hotel SELECT***

 

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii  » Tulcea hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Tulcea hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii » Dunarii » Tulcea hoteluri

***

***

**

Pensiuni Delta Dunarii Balteni,Bestepe,Ilgani,Caraorman,Chilia,Crisan,Dunavatu,Gorgova,Jurilovca,M Balteni,Bestepe,Ilgani,Caraorman,Chi lia,Crisan,Dunavatu,Gorgova,Jurilovca,Mahmudia,Nufarul,M ahmudia,Nufarul,Mila ila Gheorghe,Sulina,Tulcea,Samova,Tata Gheorghe,Sulina,T ulcea,Samova,Tatanir,Partizani,Uzlina nir,Partizani,Uzlina

Pensiunea LA TRAIAN***

PENSIUNEA CALIFAR***

23,Mila

35,Maliuc,Murighiol,Sfantul 35,Maliuc,Murighiol,S fantul

Pensiune CASA IVANOV

Pensiuni Delta Dunarii » Dunarii » Murighiol pensiuni

Pensiuni Delta Dunarii » Dunarii » Dunavatu de jos pensiuni

Pensiuni Delta Dunarii » Dunarii » Dunavatu de jos pensiuni

***

***

**

Pensiune LAGUNA****

Pensiunea ADINA

Pensiuni Delta Dunarii » Dunarii » Murighiol pensiuni

Pensiuni Delta Dunarii » Dunarii » Crisan pensiuni

****

Crisan

Pensiunea AGORA**

Pensiuni Delta Dunarii » Dunarii » Sfantul Gheorghe

Pensiunea ALEX***

Pensiuni Delta Dunarii » Dunarii »

Pensiunea ADRIANA**

Pensiuni Delta Dunarii » Dunarii » Sulina pensiuni

**

Pensiunea ANA**

Pensiuni Delta Dunarii » Dunarii » Sulina pensiuni

   

Tulcea pensiuni

**

**

***

Complexe turistice Delta Dunarii Balteni,Bestepe,Ilgani,Caraorman,Ch Balteni,Bestepe,I lgani,Caraorman,Chilia,Crisan,Dunavatu,G ilia,Crisan,Dunavatu,Gorgova,Jurilovca,M orgova,Jurilovca,Mahmudia,Nufarul,M ahmudia,Nufarul,Mila ila 23,Mila 35,Maliuc,Murigh 35,Maliuc,Murighiol,Sfantul iol,Sfantul Gheorghe,Sulina,Tulcea,Samova,Tatan Gheorghe,Sulina,Tulcea ,Samova,Tatanir,Partizani,Uzlina ir,Partizani,Uzlina

Complex CASTALIA***

Complexe turistice Delta Dunarii » Dunarii  » Colina

***

Satul de vacanta DELFINUL

Complexe turistice Delta Dunarii » Dunarii  » Sfantul Gheorghe

****

Complex CORMORAN***

Complexe turistice Delta Dunarii » Dunarii  » Murighiol-Uzlina

***

Complex DELTA PARADIS***

Complexe turistice Delta Dunarii

Canalul Dunavat

Complex ROSU

Complexe turistice Delta Dunarii

ROSU

Complex TATANIR***

Complexe turistice Delta Dunarii » Dunarii  » Tatanir

***

Complex CAMPO EUROCLUB

Complexe turistice Delta Dunarii » Dunarii  » Partizani

Partizani

Complex DELTA CLUB****

Complexe turistice Delta Dunarii » Dunarii  » Maliuc

Complex DELTA NATURE RESORT*****

Complexe turistice Delta

 

****

Dunarii » Dunarii  » Somova

*****

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii 

Hotel plutitor LA TRAIAN***

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

Hotel plutitor SERANO****

Hotel plutitor FINESSE- BALZER****

Hoteluri plutitoare Delta Hoteluri plutitoare Delta Dunarii Dunarii ****

****

La Traian***

Hotel plutitor NOBLESSE****

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

****

CORAL SRL

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

ISROMDELTA TOURS

SINCRONDELTA****+

Hoteluri plutitoare Delta Hoteluri plutitoare Delta Dunarii Dunarii ****+

****

EDEN TRAVEL

EDO DANUB

Hoteluri plutitoare Delta Hoteluri plutitoare Delta Dunarii Dunarii

****

***

 

Hotel plutitor

Un exemplu de vacanta ce poate fi petrecut de turisti in Delta La ma e in Delta Duna ii

Plaja si pescuit in weekend la Sfantu Gheorghe

Program de 3 zile cu cazare pe hotel plutitor de 4 stele Confort: Hotel plutitor 4 stele Grupuri organizate de 17-20 persoane

 Z iuaa 1 - Sosire la Murighiol ora 10:00 si imbarcare pe Hotel Plutitor. In timp ce se face  Ziu deplasarea spre Sf. Gheorghe se serveste pranzul de bun venit la bordul navei. Dupa pranz se va admira pesajul Deltei Dunarii pana la in jurul orei 16:00 cand hotelul plutitor va ancora la Sf. Gheorghe. Dupa amiaza se poate face o plimbare in sat sau se poate face plaja pana seara pe malul marii. Dupa servirea cinei la bordul hotelului plutitor se va continua cu o.seara distractiva. 2 - Dupa micul dejun, pescarii pasionati vor pescui dis de dimineata de la bordul Ziua 2 hotelului plutitor sau din barcile ce il acompaniaza, iar cei care vor sa se bronzeze nu vor pierde ultravioletele de dimineata. Pranzul va fi urmat de odihna si relaxare in sat sau la bordul hotelului plutitor. Seara cina festiva cu sampanie si tort se va incheia cu muzica si dans.

3  -righ Este inutit care poate profita oeiplaja buna unncti pescuit adio. ZiuaMu 3 La Muri ghio iolldimineata ho hote telu lull pl plut itor or sevamai ajun ajunge ge in juru jurulldeorei or 18 18:0 :00 0 insi fu func tiee de depr prog ogra ramu mull participantilor.

 

Servicii incluse: - excursii in Delta Dunarii cu hoteluri plutitoare de 4 stele, tractat de salupa BM cazare camere duble, TV, aer conditionat, grup sanitar restaurant modern cu terasa - acces la sistemul audio-video (dupa preferinte) , pensiune completa - meniuri diversificate , apa minerala, plata, ceaiuri si cafea, agrement - barci cu motor Concluzie   Oficialii europeni consideră că există locuri cu un mare potenţial turistic şi economic dar acesta nu poate fi exploatat din cauză că drumul de la Bucureşti la Tulcea durează cel puţin patru ore. Nu e uşor de acceptat faptul că la Tulcea există un aeroport, dar care nu are avio avioan ane, e, a de decl clar arat at rep reprez rezen enta tant ntul ul Co Comi misi siei ei pe pent ntru ru tr tran ansp sport ort şi tu turi rism sm di din n cadr cadrul ul Parlamentului European, Brian Simpson. El a apreciat că soluţiile pentru rezolvarea acestor probleme trebuie identificate rapid la nivel guvernamental şi la nivelul administraţiilor locale, iar ele vor fi susţinute apoi şi în plan european. Căile de acces puţine şi de proastă calitate constitui cons tituiee o "reală piedică piedică"" în dezvol dezvoltarea tarea potenţialu potenţialului lui turistic din Româ România, nia, consider considerăă membrilor Comisiei pentru turism din Parlamentul European. Aceştia au vizitat Delta Dunării,

 

Tulcea şi Galaţi pentru a evalua situaţia transportului naval, terestru şi aerian din România şi pentru a identifica noi metode de promovare a turismului în zona Deltei Dunării. Delta si Dunarea vor iesi din conul de umbra in care se afla din cauza lipsei de publicitate numai atunci una canddintre cinevacele se va dedin acest lucru.dar promovarea ei este maiinteresa atractive Europa,

Zona Deltei Dună ii  este

inutilă atâta vreme cât infrastructura de transport nu este pusă la punct precum si aspectele prezentate mai sus. Viitorul Deltei Dunării este la răscruce. Regiunea are un potenţial economic semnificativ, însă tendinţele actuale de dezvoltare ameninţă valorile ecologice esenţiale ale ecosistemului deltei. Aceasta este concluzia la care am ajuns.