a Economiei Declinului Si Criza Din 2008 Bun.

Rechi Rechițan Maria Mariana na Master Geopolitica, an 1, gr.6 „Întoarcerea Economiei Declinului ș i Criza din 2008” de Paul Krugman Paul Krugman este laureatul din anul 2008 al Premiului Nobel pentru Economie. Autorul unei rubrici bi-saptămânale de opinie editorială care apare în New York Times, ș i al unui unui blog blog ziln zilnic ic inti intitu tula latt „Con „Conști tiin ința unui unui libe libera ral“ l“,, după după cart cartea ea cu acel acelaaș i titl titlu, u, Krugman a fost desemnat Publicistul Comentator al Anului de către revista Editor and Publisher. Este profesor de economie ș i afaceri internationale internationale la Universitatea Universitatea Princeton și autor autor sau sau coauto coautorr a douaze douazeci ci de cărț i ș i a pest pestee două două sute sute de artic articol olee apăru apărute te în  publica  publicații de specialit specialitate. ate. Experienţa de editorialist a autorului, care publică de câţiva ani comentarii pe teme de economie în New York Times, ajută, de asemenea, la clarificarea, pe înţelesul cititorului cititorului,, a multor multor subiecte subiecte spinoase. Krugman este adeptul adeptul teoriilor teoriilor lui John Maynard Keynes, Keynes, de unde ș i insisten insistenț a sa asupra asupra soluţi soluţiei ei majorări majorăriii defici deficitel telor or publice publice pentru pentru a combate contracţia cererii agregate. În cartea „Întoarcerea „Întoarcerea Economiei Economiei Declinului Declinului ș i Criza din 2008” cel mai recent dintre laurea laureații Premiului Premiului Nobel Nobel și de asemenea asemenea un economist economist de succes, succes, face o analogi analogiee între situa situația cu care ne confrunt confruntăm ăm în prezent prezent ș i evenimentel evenimentelee care au provocat provocat Marea Criză și de asemenea arată ce e de făcut pentru a evita evita catastrofa. Paul Krugman a realizat în această carte un studiu asupra crizelor economice care au distrus distrus Asia și America Latină Latină, arătând că ele au reprezentat un avertisment pentru noi toți „la fel ca bolile devenite rezistente la antibiotice, maladiile economice care au  provocat Marea Marea Criză î și făceau din nou aparitia aparitia (Krugman, (Krugman, 2009, p15) ”. În anii care au urmat acestor acestor crize, pe măsură ce bursa de pe Wall Street Street înflorea și econo economi miaa era era în expans expansiu iune ne iar iar exper experț ii în finan finanț e real realiz izau au profi profitu turi ri uria uriaș e, crize crizele le interna internaționale ionale ale anilor anilor 1990 1990 au disparut disparut din memoria memoria popula populaț iei ș i a economi economistil stilor. or. Dar  acum, economia declinului a ajuns în America. În aceast aceastaa nouă și substa substannțial revi revizui zuită tă ediț ie a Întoarcerii Întoarcerii economiei declinului, declinului, Krugman Krugman arată arată cum neput neputin inț a de a ț ine pasul pasul cu un sistem sistem finan financia ciarr tot mai ieș it de sub control a împins împins Statele Unite Unite și restul lumii lumii în cea mai gravă criză financiară financiară din anii 1930 încoace. De asemenea, asemenea, el descrie ș i măsurile care s-ar putea impune pentru a limita limita amploarea crizei ș i a readuce pe linia de plutire o economie mondiala care alunecă într-o recesiune profundă. În genera generall econom economiiș ti tiii au o mare problemă pe care o arătă cu preţul de a nu se face înțeleși de publicul publicul larg. larg. Cred că îiîi ştim cu toţii, toţii, sunt cei care cunosc cunosc o grămadă grămadă de lucruri dar realizează expuneri teoretice aride folosind un limbaj de specialitate foarte elevat. Adică vorbesc numai pentru colegii de breaslă, singurii, dealtfel, care i-ar putea înţelege. Paul Krugman s-a gândit să scrie o carte pentru publicul larg, dar o carte care să se şi vândă. vândă. Iar primul primul lucru lucru la care s-a gândit gândit a fost fost acela că nu poate scrie scrie ca între colegi:“Ca economist ce se respectă, sunt perfect capabil să scriu lucruri pe care nimeni nu le poate descifra” însă aici “ideile “ideile trebuie trebuie să fie pezentat pezentatee accesib accesibil il publicul publicului ui

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.

ineresat în general, nu doar celor cu un doctorat în economie” . Drept urmare “nu vă  aşteptaţi la o carte solemnă şi pătrunsă de demnitate- obiectivele de aici sunt cât se poate de serioase, dar scrisul va fi pe cât de frivol îi cere  subiectul.”(Krugman,2009,p10) Autorul afirmă despre această lucrare că: „[...] este la bază un eseu analitic. Subiec Subiectu tull anali analizei zei nu este este atât atât ce s-a întamp întampla lat, t, cat de ce s-a întâm întâmpl plat; at; lucru lucruril rilee importante importante de înțeles sunt, cred cred eu, cum s-a putut petrece o asemenea asemenea catastrofa catastrofa,, cum i și  pot reveni victimele ei și cum o putem noi împiedica să apară din nou.” Principalele teme

care stau la baza acestei cărț i sunt: crizele crizele Americii Latine, Latine, criza economică economică a Japoniei, Japoniei, crahul asiatic și criza economică mondială cu care ne confruntăm în momentul de faț ă. Laureatul din 2008 al premiului Nobel pentru economie este de părere că nu poţi înce începe pe să vorbeş vorbeşti ti desp despre re econ econom omia ia dint dintr-o r-o anumi anumită tă peri perioa oadă dă fără fără să iei iei în seam seamăă contextul politic. Aşa că presara tot felul de poveşti printre principiile economice, cum ar  fi de exemplu unul din “evenimentele” majore ale anilor ‘90 şi anume prăbuşirea socialismului, sau povestea ascensiunii şi declinului Japoniei. În itroducerea itroducerea acestei acestei cărț i Paul Krugman Krugman afirmă că: „Majori „Majoritate tatea a economi economi știlor, tilor,

în măsura în care se gândesc măcar la acest subiect, privesc Marea Criză din anii 1930 ca pe o tragedie gratuită, care n-ar fi fost deloc necesară. Daca Herbert Hoover n-ar fi încerc încercat at să echil echilibr ibrez ezee buget bugetul ul în faț a unei unei depre depresiu siuni ni econ economi omice ce;; dacă dacă Rezer Rezerva va  Federala n-ar fi apărat etalonul-aur, etalonul-aur, în detrimentul detrimentul economiei interne; interne; dacă autorită ț ile   dă, calmâ ar fi susținut inut de urgen urgență cu lichi lichidit dită ăți în bănci băncile le ameni amenin n țate ate să cadă, ca calmând nd astfel  astfel   panica  panica instalata instalata treptat treptat în 1930-1931; 1930-1931; atunci, atunci, crahul crahul pie ț ei bursier bursieree din 1929 n-ar fi condu conduss decat decat la o recesi recesiune une „de gradin gradină”, ă”, cu nimic nimic ie șită ită din comun, comun, curând curând dată  dată  uitării. uitării. Și, din moment moment ce economi economiștii și responsa responsabil bilii ii cu politic politica a publi publică că și-au învă învă țat  lecț ia [...] nimic care să semene cu Marea Criza Criza nu mai poate avea loc vreodată.” vreodată.”

Dupa cum am men menț ionat mai mai sus în prima prima parte a cărț ii autorul autorul prezintă prezintă crizele crizele cu care s-a confruntat confruntat America America Latină. Latină. Se pare că acestea acestea au plecat de la aș a-numita a-numita „criza mexi mexica cană” nă” care care a provoc provocat at una una dint dintre re cele cele mai mai mari mari reces recesiu iuni ni din din 1930 1930 înco încoace ace.. Repercusiunile acestei crize au afectat întreaga Americă Latină afectând sistemul bancar  al Argentine Argentineii în măsura măsura în care acesta acesta a ajuns ajuns aproape aproape de pragul pragul prăbuș irii. irii. După cum menționează ionează ș i autorul autorul aceast aceastăă criză nea neaș teptată teptată a mexicul mexicului ui ar fi fi trebuit trebuit să ridice ridice un semn semn de întrebar întrebaree pentru economi economiș ti ti,, să fie un avertism avertisment ent că starea starea bună a pieț elor elor este un lucru trecător și că lucrurile se pot schimba schimba peste noapte datorită unei lipse lipse de încredere. Se pare însă că acest avertisment nu a fost bagat în seamă iar povestea stranie a marii crize din America Latină a fost ignorata. Mexicul a reusit să iasa din criză datorită ajutorului oferit de Statele Unite prin intermediul „Planului Brady”. Acest plan a fost un sistem prin care Mexicul ș i-a înlocuit o mare parte din datoria datoria curentă cu „obligaț iuni Brady” la o valoare valoare nominala mai redusă. În a doua doua parte parte a cărț ii autorul autorul discută discută declinul declinul lung de un deceniu deceniu al Japoniei, Japoniei,  provocat de un răsunător crah imobiliar, o recesiune atipică prin durată, însă un caz clasic, de manual, din punctul de vedere al analizei cauzelor sale macroeconomice şi al ineficienţei politicilor administraţiei de la Tokyo.

 

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.

afirmă afirmă autorul autorul nici nici una dintre dintre aceste aceste creș teri teri econom economice ice nu justi justific ficăă tripla triplarea rea preț urilor  urilor   pentru terenuri terenuri ș i a celor de pe piaț a bursieră bursieră.. Analiza făcută de Krugman asupra modului în care economia japoneza a intrat în această perioadă de stagnare este foarte clar realizată. Se pare însă că această criză a Japoni Japoniei ei a fost una deosebit deosebită, ă, caracter caracteriza izată tă de creș teri teri tot mai lente lente a econom economiei iei,, o „reces „recesiun iunee a cre creșterii” terii”.. Acest Acest fenom fenomen en s-a s-a furi furiș at pe pe nesim nesimț ite în în ț ară, „motorul economic al Japoniei Japoniei și-a pierdut pierdut treptat suflul suflul mai degrabă degrabă decât decât să se opreasca opreasca brusc, brusc, cu scar ț âit  de frâne(Krugman, 2009, p.78). ”

Se pare însă că principala cauză care a determinat căderea economiei japoneze a fost acordarea de credite neperformante în anii în care economia era în plină ascensiune, iar perioad perioadaa de stagnar stagnaree ce a urmat a compromis compromis ș i alte împrum împrumutu uturi ri care iniț ial nu  puneau nici un fel de probleme. Deci o teorie cu privire la depresiunea Japoniei e aceea că aceasta se află într-o capcană de lichiditate, adică băncile sale nu dispuneau de suficient numerar. În ceea ce priveș te criza asiatic asiaticăă Krugma Krugmann consid consideră eră că princi principal palaa cauză cauză care a generat acest fenomen este rata de schimb yen-dolar între 1995-1997 care după ce atinsese niveluri foarte ridicate a scăzut brusc. Datorită faptului că majoritatea valutelor  asiatice asiatice erau mai mult sau mai puțin fixate în raport cu dolarul acest lucru lucru a dat impresia impresia că exporturile exporturile lor sunt mai scumpe scumpe determinând determinând o scădere a creș terii exportulu exportului.i. Însă elementul care a contribuit la propagarea crizei economice din Asia a fost interdependen interdependența dintre dintre aceste economii, economii, Krugman Krugman rezervă un subcapitol subcapitol explicând explicând acest fenomen sub termenul de contagiune. Pentru a ilustra mai bine acest fenomen autorul folo foloșeste este o expres expresie: ie:„„O vorbă spune că atunci când Statele Unite strănută, Canada face  guturai”(Krugman,  guturai”(Krugman, 2009, p.107) . Între economiile asiatice afectate existau unele legături direct directe: e: Thailand Thailandaa este este o piaț ă pentru pentru produsel produselee malays malaysien ienee ș i viceversa viceversa.. Mai mult mult în Malaysia, în Indonezia, în Coreea, la fel ca în Thailanda pierderea încrederii din partea  pieț ei a declan declanș at un cerc vicios vicios al colapsulu colapsuluii financiar financiar ș i economic. economic. N-a contat contat că că aceste aceste țări aveau legături legături modeste modeste între între ele în ceea ceea ce priveș te circula circulaț ia bunurilor bunurilor materiale, materiale, ele erau legate în mintea mintea investitorilor investitorilor care vedeau în dificultă dificultăț ile uneia dintre economiile economiile asiatice o veste proastă despre toate celelalte. Capitolul 6 intitulat „Stăpânii Universului” este rezervat explicării modului de func funcționar ionaree a fond fonduri urilo lorr de inves investi tiț ii cu capit capital al prote proteja jatt sau sau fond fonduri uri de inve invest stiiț ii cu acoperi acoperire re contra contra riscul riscului, ui, cum sună sună titula titulatur turaa sofist sofistica icată tă a fondur fondurilo ilorr de hedging hedging.. Mecanismul de funcționare a fondurilor de hedging este explicat explicat de autor în felul urmator  „Ceea ce fac fondurile de hedging este tocmai că încearcă să profite la maximum de  fluc  fluctua tuațiile iile pieței. ei. Modul Modul în care ele ele realize realizeaz ază ă acest acest lucru lucru este prin prin a- și deschid deschidee ni ște   poz pozț ii „scurt „scurte” e”cu cu niș te active active [...] [...] ș i poziț ii „lung „lu ngi” i” cu altel altele. e. Profit Profituri urile le apar apar dacă    pre preț ul acti activel velor or din din pozi poziț iile iile „scurt „scurte” e” scade scade,, daca daca valoa valoarea rea activ activelo elorr cump cumpăra ărate te în   poziț iile „lungi” „lungi” creș te sau ș i una ș i alta. alta.”(Krugman, 2009, p.137)

Pe lângă avantajul foarte mare pe care îl oferă aceste fonduri de hedging ș i anume   posi posibi bili lita tate teaa de a obț ine ine câștiguri tiguri colosale colosale acest tip de fondur fondurii de invest investiiții prezint prezintăă dezavan dezavantaj tajul ul că poate poate duce foarte foarte uș or la pierderea pierderea capitalu capitalului lui investi investit.t. Unele fluctua fluctuaț ii

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.

Pentru a face cat cat mai înțeleasă importan importanța acestor fonduri de hedging autorul ne   prezin prezintă tă exemplu exemplull economi economistu stului lui de naț ionali ionalitat tatee maghia maghiară ră George George Soros Soros care prin prin infiin inființarea fondului fondului Quantum Quantum a reuș it să contribui contribuiee la devalorizarea devalorizarea lirei lirei sterline. sterline. Însă Krugman în această carte se concentrează pe criza din 2008. Practic, ce spune el este că majoritatea economiştilor au ajuns să creadă că de fapt nu există un ciclu economic economic pe modelul ascensiune-criză, ascensiune-criză, iar aceasta aceasta s-a datorat unor semne înşelătoare înşelătoare de   prosperitate constantă. Desigur, câteva crize au existat în Statele Unite, însă nici una foarte gravă încât să facă pe cineva să se teamă. Când colo, Paul Krugman dă câteva exemple clare de economii cu probleme care, deşi nu erau în Statele Unite, ar fi trebuit să  pună pe gânduri economiştii în legătură cu marea criză din 2008. Autorul identifică în fondurile de investiţii principala cauză a crizei financiare internaţionale şi explică nemaiîntâlnita proliferare a acestora în timpul administraţiei George W. Bush prin introducerea puternică a principiilor friedmaniene în filosofia economică a Casei Albe. La numai câteva decenii după ce recesiunea economică din anii ’29 - ’33 destră destrămas masee mitul mitul pieţei pieţei autoreg autoregula ulatoa toare, re, demons demonstrâ trând nd totoda totodată tă necesit necesitate ateaa intervenţiei statului în economie pentru corectarea deficienţelor comportamentale ale acesteia, Milton Friedman zugrăveşte piaţa ca pe un sistem desăvârşit, necapricios şi cu o dinamică uşor de prezis. Postulatul lui Friedman susţine că o societate va fi cu atât mai   pros prospe peră, ră, cu cât cât stat statul ul îşi îşi va stăpî stăpîni ni mai mai efic eficie ient nt porni pornire reaa de a inte interve rveni ni în viaţ viaţaa economică. Rătăcirile pieţei nu sunt sunt în viziunea propusă de Friedman expresia unor defecte ci sunt mai degrabă rodul interventiilor nepotrivite ale statului în economie, un stat căruia îi lipseşte lipseşte subtilitate subtilitateaa de a ințelege fineţea fineţea şi în acelaşi timp fragilitate fragilitateaa mecanismelor mecanismelor care alcătuiesc angrenajul pieţei.   Această atitudine a fost simbolizată în cadrul reprizei de fotografii din timpul  ,, Această unei conferinţe de presă organizată în 2003, când reprezentanţii diferitelor agenţii cu atribuţii de supraveghere a instituţiilor bancare au pus mâna pe foarfece de grădinărit şi   pe drujb drujbe, e, ca să taie taie în bucăţ bucăţii teanc teancuri uri de regle regleme mentă ntări. ri. La un nivel nivel mai mai concre concret, t, administraţia Bush a recurs la puterile sale federale, inclusiv obscurele atribuţii ale  Biroului pentru Controlul Monedei, pentru a bloca eforturile autorităţilor statale de a impune un oarecare grad de supraveghere a creditării substandard .’’(Krugman,2009,

 p.188).

“Recesiunea creşterii” din Japonia, crizele Americii Latine, devalorizarea bahtului thailandez thailandez din 1997, care a marcat începutul începutul crahului asiatic, asiatic, toate sunt exemple care au fost ignorate sistematic şi care nu au avut drept consecinţă nici o luare de măsuri. Partea proastă este însă aceea că lumea, bazată pe economie, este guvernată de tot felul de politici. Şi când atâtea continente, atâtea tari şi tari trebuie să se înţeleagă între ele, automat unele lucruri scapă atenţiei sau de sub control. După cum era de aşteptat, din categoria “politici şi bănci” fac parte şi mandatele lui Alan Greenspan, şeful FED-ului aclamat la sfârşitul carierei dar târât în noroi trei ani mai târziu. Krugman îi pune politica sub lupă şi vorbeşte despre ceea ce el numeşte “cele două baloane speculative” care s-au spart în timpul lui Greenspan.

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.

O alta alta soluție propusă propusă de Krugman cu care sunt total de acord este punerea din nou în funcțiune a mecanismului mecanismului creditări credităriii deoarece popula populaț ia nu dispune de lichiditate lichiditateaa necesară necesară pentru a creș te cererea agregată agregată care ar porni din din nou motorul economic economic.. În conc conclu luzi ziee anal analiz izaa lui lui Krug Krugma man, n, oric oricât ât de bine bine ar clar clarif ific icaa cont contex extu tull macroeconomic în care s-a produs actuala criză, nu oferă totuşi soluţii definitive si clare. Din acest punct de vedere, este o carte pentru cei care vor să înţeleagă rolul fluxurilor  internaţionale de capital în producerea crizei, nu pentru aceia care caută rezolvarea situaţiei.