87.Susan Doyle-Intoarcere in timp.pdf

SUSAN DOYLE

|ntoarcere \n timp Traducerea [i adaptarea \n limba român` de ILEANA DINU.

ALCRIS

Capitolul 1 Catlin Loring descuie u[a apartamentului fredonând o melodie, lucru pe care-l f`cea ori de câte ori era fericit`, sau m`car bine dispus`. – Tu e[ti, Catlin? auzi vocea lui Deb Munroe, fata cu care \mp`r]ea apartamentul. Vrei pu]in` cafea? o \ntreb` aceasta, intrând cu ibricul \n mân`. – Da, Deb, te rog s`-mi dai o gur` de cafea, am avut o zi obositoare. – Cat, ai primit o scrisoare din Noua Zeeland`. Este ceva oficial. 5

– Oh, de-ar fi o veste bun`! exclam` Catlin. |[i a[ez` po[eta pe m`su]a din hol, \[i trecu o mân` prin claia de p`r blond auriu, apoi intr` \n camera de zi. Privirea i se opri asupra plicului cu dungi ro[ii [i albastre, dorindu-[i ca acesta s` con]in` o veste bun`. Cu mâna tremurând \l deschise. Dup` cinci minute, când ap`ru Deb, ea mai citea \nc`, \ncruntat`, cu sprâncenele adunate amenin]`tor deasupra ochilor. – Ve[ti proaste? – Nu sunt prea \mbucur`toare, ce-i drept. Conal nu-mi mai trimite bani decât dac` m` duc s` discut cu el. – Conal? Am crezut c` avocatul t`u se nume[te Stretton. Catlin zâmbi amar. – Conal este so]ul meu. – So], spui? N-am [tiut c` ai un so], zise Deb f`r` a-[i lua ochii de la colega ei de apartament. Dac` \]i aminte[ti, ne-am cunos6

cut la dou` zile dup` ce ai venit \n Australia, când abia \mplinise[i optsprezece ani. Dup` trei s`pt`mâni ai \nceput cursurile, la universitate. Dar asta este tot ce [tiu despre tine, nu mi-ai spus niciodat` c` e[ti c`s`torit`. Catlin \ncepu s` râd` [i lu` cele dou` ce[ti cu cafea din mâna lui Deb, tocmai pentru a preveni v`rsarea con]inutului. – |mi amintesc totul de parc` ar fi fost ieri. Aveam doar [aptesprezece ani când m-am m`ritat cu Conal. – {aptesprezece? repet` Deb cu un aer \ngrozit. O privi pe Catlin cu ochii mari c`ci nu-i venea s` cread`. Bine, spuse ea [i o invit` s` se a[eze pe scaunul din fa]a ei. Pune ce[tile jos, Catlin, iar dac` vrei s` discut`m sunt gata s` te ascult; dac` nu, po]i considera c` nu mi-ai spus nimic despre asta. Catlin ridic` din umeri [i se a[ez` pe scaun. 7

– Bine, dac` vrei, discut`m despre c`s`toria mea. De fapt, n-am spus nim`nui despre ea la \nceput, pentru c` durerea era prea recent`. Iar apoi, n-a mai avut nici o importan]`... – Cum s` nu aib` importan]`, Catlin? Doar te-ai c`s`torit când erai elev`! Cred c` asta este de ajuns pentru a te marca pe via]`! – Nici nu [tii ce mult` dreptate ai! admise Catlin, apoi, dup` ce o privi cu dragoste pe Deb, \ncepu confesiunea: este adev`rat c` am fost foarte afectat` de nereu[ita c`sniciei mele. |n primii trei ani dup` sosirea \n Australia n-am vrut decât s`-i demonstrez lui Conal c` s-a \n[elat \n privin]a mea. N-aveam inten]ia s`-l mai rev`d vreodat`, dar am vrut s` afle [i de la al]ii c` s-a \n[elat. M` considera proast`, a[a c` am luat o licen]` pentru a-i demonstra contrariul. M` considera o tip` prea simpl` [i naiv`, a[a c` am c`utat s` devin o tân`r` sofisticat` 8

care s` [tie s` se \mbrace, s` primeasc` oaspe]i, s` poarte o discu]ie elevat`, am fost la teatre [i concerte, am citit mult [i am f`cut toate astea pentru a-i dovedi c` pot fi tot ceea ce el credea c` nu voi ajunge s` fiu vreodat`. Deb o privi cu mult` \n]elegere, de data asta. – Acum \n]eleg de ce nu ]i-ai permis s` te \ndr`goste[ti. Ai flirtat cu mul]i dar nici unul nu ]i-a sucit capul. Catlin oft` cu am`r`ciune. – A[a este. Lui Conal \i pl`ceau femeile cu experien]` de via]` [i pu]in cam frivole a[ zice eu, dar pentru c` am fost foarte afectat` de desp`r]irea noastr`, nu mi-am permis s` m` \ndr`gostesc de nimeni. Nici un b`rbat nu va mai profita de sentimentele mele de acum \nainte, a[a cum a f`cut Conal. – De ce te-ai c`s`torit cu el? – Pentru c`-l iubeam. Catlin \[i \ntinse picioarele lungi cu un gest b`ie]esc, total lipsit 9

de control, gest nea[teptat pentru o femeie atât de elegant` [i gra]ioas`. Este o poveste lung`. Ne-am cunoscut pe muntele Fay, la ferma tat`lui meu din bazinul McKenzie, Noua Zeeland`. Catlin \[i spuse c` nu va uita nicicând lumea aceea \n care tr`ise [i care se dezv`luise treptat ochilor ei. }inuturile \n care se n`scuse [i crescuse ar`tau ca o hart` imens`, minunat colorat`; ferme \mp`r]ite \n parcele pestri]e ca o plapum` matlasat`, cu nuan]e de verde catifelat pentru p`[uni [i maroniu deschis pentru p`mântul proasp`t arat. Colinele \ndep`rtate pe care nu avusese voie copil fiind, s` le str`bat` cu piciorul, \i ap`reau ca ni[te ]inuturi de basm, \ncununate de movile de piatr`, \nv`luite \n negura timpurilor. Mama mea, spuse Catlin, a murit când eram copil iar eu n-am prea p`r`sit ferma, decât ocazional. {i [coala am f`cut-o prin coresponden]`. Pân` la doisprezece ani am avut menajer`, dar dup` ce 10

femeia s-a \mboln`vit m-am ocupat eu de gospod`rie, \ncercând s` fac totul pentru a alunga dezam`girea tat`lui meu care nu putea s` treac` peste faptul c` n-a avut un fiu. Oricum, tata m` iubea [i pe mine, nu pot spune c` n-am fost fericit` \n casa p`rinteasc`. – {i ]i-ai p`strat mult timp inocen]a, remarc` Deb. Catlin \ncuviin]`. – Da, am fost foarte copil`roas`. Dar când am \mplinit [aptesprezece ani, tata a suferit un infarct, dup` care i-au trebuit câteva luni s`-[i revin`. Din nefericire, era convins c` nu mai are multe zile, a[a c` a scos ferma la vânzare. A devenit obsedat de ideea c` trebuia s`-mi fac` mie un viitor, c`ci nu credea c` o femeie este capabil` s` se \ntre]in` singur`. Conal Loring a venit s` cumpere ferma tat`lui meu, astfel ne-am cunoscut. – Ce vârst` avea acest Conal? 11

– Pe atunci avea doar dou`zeci [i [ase de ani. |i murise so]ia cu un an \n urm` [i r`m`sese cu fiica lui de doi ani. Nu reu[ise pe atunci s` dep`[easc` moartea so]iei lui, bietul om. |n ceea ce prive[te starea lui material`, familia Loring nu are pentru ce s`-[i fac` probleme financiare mul]i ani de acum... Printre str`buni num`r` chiar [i un lord. Au multe propriet`]i [i afaceri de tot felul. Conal s-a n`scut bogat, iar muntele Fay [i ferma tat`lui meu au fost doar una dintre multele achizi]ii. De fapt, familia Loring consider` c` trebuie s` deruleze afaceri foarte diversificate. Deb sorbi cafeaua privind-o cu interes pe feti[cana din fa]a ei. – De ce s-a \nsurat tocmai cu tine? Catlin f`cu o grimas`. – Da, este o \ntrebare justificat`. Dar cred c` nici el nu [tie de ce a f`cut-o. Pe atunci, el se mai afla \ntr-un vid emo]ional provocat de 12

moartea so]iei lui, care a z`cut [ase luni \nainte de moarte. Sau, poate c` n-a [tiut ce s` fac` cu mine, c`ci vezi tu, tata a mai f`cut un atac de cord dup` semnarea actelor, fatal de data asta, iar \nainte de a muri l-a numit pe Conal tutorele meu. – L-a pl`cut chiar a[a de mult? – Conal este genul de b`rbat care place tuturor [i le câ[tig` \ncrederea necondi]ionat. A[a c` a devenit administratorul averii mele pân` când voi \mplini dou`zeci [i cinci de ani. Cred c` a considerat c` singura solu]ie era s` se c`s`toreasc` cu mine! – Nu [tiu de ce, dar cred c` i-au pl`cut [i banii pe care-i aveai, zise Deb suspicioas`. Catlin ridic` din umeri. – Se poate, de[i nu de bani ducea el lips`. – Cum arat` Conal `sta? – Nu arat` ca un adolescent \ndr`gostit, zise Catlin [i pufni \n râs v`zând cât de nedumerit` 13

era Deb. Este destul de \nalt, cu o constitu]ie robust`. P`rul \i este negru [i are obiceiul de a ridica din sprâncene foarte des, de parc` ar fi \n permanen]` contrariat de ceva. Are ni[te gene pe care le-ar invidia orice femeie... – Opre[te-te, Catlin, nu mai vreau am`nunte, zise Deb. – Tu ai vrut s` ]i-l descriu! Are ochi alba[tri, foarte reci, tr`s`turi dure. Arat` foarte bine, dar nu asta te atrage la el, ci faptul c` eman` mult` senzualitate, f`când astfel multe femei c`s`torite s` ro[easc` atunci când se simt privite de el. Deb o privi lung. – {i de asta nu mai ai nici o speran]` \n ceea ce-l prive[te, nu? – Nu, sigur c` nu. Ne-am c`s`torit la c`p`tâiul tat`lui meu care, de altfel, a murit curând dup` aceea. Când am v`zut c` so]ul meu nu are nici o ini]iativ` privind consumarea c`s`toriei noastre 14

am fost uimit`, dar tocmai atunci a murit tata, iar \n durerea care a urmat nu m-am mai gândit la asta. Apoi, m-a adus la Auckland, prezentându-m` familiei sale bogate [i prietenilor lui. – Nu mai este nevoie s` continui, b`nuiesc ce s-a \ntâmplat. – Am realizat imediat c` am f`cut o mare gre[eal`, c` so]ul meu nu avea sentimente. A fost necesar ca mama lui, Emily, s`-mi spun` c` el nu avea de gând s` se culce vreodat` cu mine. Da, soacra mea era o femeie foarte pervers`, o scorpie b`trân` [i rea. Atât de plicticoas` cu nesfâr[itele ei partide de golf [i de bridge. Atât de nefeminin`, de \nchistat`, de rigid`, a[a de... dar acum eu n-o mai \nvinuiesc de nimic. |i era foarte devotat` lui Claire, prima so]ie a lui Conal [i cred c` a fost foarte greu pentru biata Emily s` \ncerce s` cizeleze o fat` simpl` cum eram, pentru a deveni ceea ce voia fiul ei cel elegant [i sofisticat. 15

– Dar nu v`d de ce a trebuit s` faci asta. Consider c` a[a cum e[ti tu po]i face fa]` \n orice mediu social. E[ti frumoas`, elegant` [i ai maniere impecabile. – Cu [ase ani \n urm` nu eram decât o adolescent` \nalt`, stângace, care nu prea vorbea [i nu cuno[tea alte subiecte decât cele legate de [coal`, [i era teribil de \ndr`gostit` de un b`rbat care \i repeta mereu c` \i f`cuse via]a un iad. – Mojicul! exclam` Deb. – La \nceput a mai avut re]ineri, dar imediat ce mama lui a intrat pe fir, a renun]at [i la astea. Iar eu n-am putut s` m` adaptez atât de repede la noile condi]ii. M-am sim]it inferioar` acelor oameni, mai ales ca nivel de cultur`, [i asta m-a f`cut s` fiu permanent stânjenit` [i s` observ c` lumea râdea de mine, iar cu prietenii lui nu prea [tiam cum era bine s` m` port. Uneori aveau impresia c` 16

eu nici m`car nu \n]eleg aluziile lor, de[i nu era chiar a[a. Ajunsesem s` cred c` sunt cam greoaie la minte când trebuia, de exemplu, s` sesizez poanta unei glume, [i acceptam orice observa]ie chiar dac` avea dublu \n]eles. Catlin b`u restul de cafea apoi a[ez` cea[ca la loc, \ncruntându-se. – Oricum ar fi fost, era datoria lui de so] s` te ajute s` faci fa]` situa]iilor. – Totul s-a complicat \ntre timp, c`ci l-am surprins cu amanta lui [i din naivitate am f`cut o scen`. Imediat am luat leg`tura cu un avocat, cu domnul Stretton. El a fost de acord s` fie ap`r`torul meu [i chiar mi-a fost de mult folos, \n sensul c` a aranjat cu sora lui s` locuiesc la ea câteva zile. Astfel l-am p`r`sit pe Conal. Asta este povestea c`sniciei mele. – Incredibil! exclam` Deb. |mi amintesc cum ne-am cunoscut noi, la domni[oara Stretton. 17

Ea mi-a spus c` ai fost foarte bolnav`, [i de[i erai cam palid`, nu mi-am \nchipuit c` ai trecut prin atâtea \ncerc`ri! – Oricum, a trecut, important este ce trebuie s` fac acum cu minunea asta care a sosit prin po[t`? – So]ul t`u a mai \ncercat vreodat` s` ia leg`tura cu tine? – Nu, domnul Stretton m-a sf`tuit s` nu-i spun unde m` aflu, dar Conal a insistat [i m-a c`utat cu poli]ia, a[a a aflat c` sunt \n Australia. – Poate c`-l mustr` con[tiin]a? – Pe Conal? Nici vorb`. Cred c` va trebui s` fac drumul pân` acolo, nu am de ales. – {i cum va fi re\ntâlnirea cu el? – Surpriza va fi de partea lui. El va fi cel [ocat c`ci eu m-am schimbat mult, dar el, b`nuiesc c-a r`mas acela[i, nu cred c-a renun]at la vechile-i metehne. 18

Cu toate acestea, curajul o cam p`r`si pe Catlin dup` trei s`pt`mâni, când avionul companiei Air New Zealand trecuse deasupra istmului care separa cele dou` porturi. Pe o parte se afla Manukau, cel deschis spre Marea Tasmaniei. De cealalt`, portul Waitemata, care f`cea trecerea spre Oceanul Pacific. Acum, când se \ntorcea \n acele ]inuturi, iar Conal se afla atât de aproape de ea, Catlin se trezi respirând foarte greu [i o cuprinse o stare de nelini[te. Ultima scen` care se consumase \ntre ei, cea despre care nu-i vorbise lui Deb, \i st`ruia \n minte. – Nu! Nu se poate! exclam` ea f`r` s`-[i dea seama. B`rbatul care ocupa scaunul de lâng` ea o privi surprins. – V` sim]i]i bine? – Da, nu v` face]i probleme, zise Catlin v`zându-i privirea speriat`. Fusese atât de 19

umilit` \ncât nici acum nu putea s` uite imaginea lui Conal [i a amantei lui, unghiile ro[ii ale acesteia \nfipte \n spatele lui [i pasiunea cu care el \i repeta numele: Belinda... Ei nu [tiau c` ea fusese martora scenei de amor care se desf`[urase \ntre ei. Catlin r`m`sese \n casa din Auckland, \n timp ce Conal petrecea o s`ptâmân` \n cea de pe malul m`rii, dar ea avusese nefericita ini]iativ` s` soseasc` inopinat s`-l roage s`-i spun` ce trebuia s` fac` pentru a fi o so]ie adev`rat` pentru el. Fusese prima oar` când conducea singur` pe un drum public [i f`cuse un efort pentru a ajunge cu bine la casa de pe plaj`. {i atunci d`duse peste Conal cu Belinda Scargill, \n pat. Mul]umise lui Dumnezeu c`-i d`duse puterea s` se opreasc` \nainte ca ei s` realizeze c` ea se afla acolo. Nu-[i mai amintea cum ajunsese \napoi, acas`, dar când Conal se \ntoarse seara, umilin]a ei se transformase \n 20

furie. Era atât de tân`r` [i atât de afectat` de adulterul lui \ncât refuzase s` se lase intimidat` de el. Dup` cinci luni locuite \n aceea[i cas` cu el ar fi trebuit s`-l cunoasc` destul de bine [i s` se fereasc` de furia lui. Conal se r`zbunase cu cruzime pe ea, for]ând-o cu brutalitate s`-l accepte ca so]. Violul era un cuvânt destul de urât, iar actul \n sine [i mai urât. Conal o violase f`când-o s` se team` de actul sexual pentru tot restul vie]ii. „Va trebui s` dai cândva socoteal` pentru fapta ta, Conal“ \[i spusese ea. Dar apoi se consolase la gândul c` plânsese toate lacrimile pe care le avusese de plâns pentru el. Acum el nu mai avea cum s-o r`neasc`, nici dac` ar fi avut un harem, nu o singur` femeie. Nu mai avea puterea s` intervin` \n via]a ei. Poate c` Deb avea dreptate [i chemarea lui era doar o manifestare târzie a con[tiin]ei, care \l f`cea s` regrete. Ea nu putuse s` treac` nicio21

dat` dincolo de masca aceea foarte bine controlat` pe care o ofereau tr`s`turile lui, a[a \ncât emo]iile [i tr`irile lui r`m`seser` un mister. Nu [tia despre el decât c` atunci când \[i pierdea cump`tul devenea foarte violent. Aucklandul o \ntâmpin` cu vreme foarte rece. Desigur, martie era prima lun` de prim`var` dar, din câte \[i amintea, pe când locuia \n acest ora[, zilele erau mai calde, mai \nsorite. Sau poate memoria \i juca o fest`, f`când ca amintirea timpului petrecut aici s` fie mai frumoas`. Ajunse la hotel [i de cum intr` \n camera care-i fusese rezervat` form` cu mult curaj num`rul lui Conal. – Este \ntr-o [edin]`, \i spuse secretara, dac` dori]i s` l`sa]i un mesaj... – Spune]i-i s` sune la acest num`r, zise ea, \ntre ora patru [i cinci dup`-amiaz`. A fost c`utat de doamna Loring. Vocea secretarei tr`d` emo]ie: 22

– Doamna Emily Loring? Acesta era numele soacrei ei. – Nu, r`spunse Catlin cu satisfac]ie. Doamna Conal Loring. La revedere. La cinci minute dup` ce apucase s`-[i schimbe jacheta cu care venise pe drum cu altceva mai elegant, sun` telefonul. Catlin zâmbi, dar nu ridic` receptorul. Fredonând o melodie se \ndrept` spre lift. Peste dou` ore se afla \ntr-un magazin elegant din care-[i cump`r` câteva lucruri care-i pl`cur`. Se \ntoarse la hotel [i se opri \n hol pentru a bea un ceai [i a-i privi pe cei care se aflau al`turi de ea. |i pl`cea s` fac` acest lucru \nc` din copil`rie, când for]at` fiind s` stea foarte mult singur` la ferm`, se bucura de fiecare ocazie pe care o avea de a vedea oameni noi [i de a le studia comportamentul. Era atât de absorbit` de un cuplu care se afla \n preajma ei \ncât tres`ri, luat` prin surprindere când \[i auzi numele. 23

– Conal, zise ea \ncercând s` nu par` surprins`. Ia loc.Vrei un ceai? Privirea lui nu mai era atât de t`ioas`, \[i spuse ea, [i n-o mai intimida ca alt`dat`. – Nu, mul]umesc, a[ prefera o b`utur`. – Nu te-ai schimbat deloc, \i zise ea pentru a nu l`sa s` se a[tearn` t`cerea \ntre ei. De fapt, \l min]ise. Conal ar`ta mai b`trân, iar ridurile din jurul gurii se adânciser` mai mult. Cu toate astea era la fel de elegant, probabil c` tot a[a va fi [i la optzeci de ani, \[i spuse ea. – Dar tu te-ai schimbat mult, zise Conal m`surând-o cu privirea. – Desigur, eu am crescut, iar tu ai mai \mb`trânit pu]in. Conal ridic` o sprâncean`. |n trecut acea ridicare de sprâncean` o f`cea s` paralizeze instantaneu. – Ar`]i foarte bine. Unde ai fost de când m-ai p`r`sit? 24

– |n Australia. – Deci ai f`cut-o inten]ionat, ca s` m` \ngrijoreze de moarte felul \n care te descurci, nu? – N-am crezut c-o s` te intereseze, Conal, \i spuse ea, v`dit deta[at`. |l privi cu non[alan]` c`ci zilele \n care tremura numai când \i auzea glasul erau de mult trecute. M-am descurcat destul de bine. Dar nu te-am informat despre locul \n care tr`iam pentru c` n-am vrut s` risc s` fiu adus` \napoi cu for]a, ca o sclav` fugit` de pe planta]ie. – A[a ai sim]it? – Da. N-am putut accepta ideea c` st`pânul recurgea la mine doar când r`mânea cu patul gol. – Cred c` este cazul s` \ncet`m ostilit`]ile pân` când ajungem acas`. – Nu am nici cea mai mic` inten]ie de a merge cu tine acas`. Pentru ce m-ai adus pân` aici, Conal? 25

– Pentru a-mi satisface curiozitatea. Ea \nv`]ase \n lunile \n care st`tuse \n casa lui c` dac`-l f`cea s`-[i piard` controlul avea mult de pierdut. Inteligen]a lui vie sesiza fiecare sc`pare a unei min]i normale, iar limba lui ascu]it` [tia s-o ]in` \n ascultare. Dar de data asta gre[ea crezând c-o putea supune, c`ci vechiul ei complex de inferioritate disp`ruse. Desigur, el remarcase schimbarea ei [i probabil c`-[i va schimba [i tactica. Se va desf`[ura o altfel de b`t`lie \ntre ei. Ea \l sim]ea alc`tuind o tactic` nou` pe care s-o aplice cu noua Catlin pe care o avea \n fa]`. Cu toate acestea, \n]elese de la prima lui privire c` el nu trecuse peste umilin]a pe care i-o provocase plecarea ei. Acum \ns`, nu se mai putea face nimic. Doar dac` nu... – Pari foarte \ncordat`, \i spuse Conal. La [aptesprezece ani ea nu [tiuse nimic despre b`rba]i. |i pl`cuse felul \n care ar`ta el, 26

fusese impresionat` de inteligen]a, gradul lui de cultur`, sorbindu-l din ochi de la distan]`. La \nceput, Conal fusese bun cu ea tratând-o ca pe o sor` mai mic`, dar apoi \ncercase s-o fac` dependent` de el, iar violul o f`cuse s` nu mai simt` decât ur` pentru el. Anii trecuser`, iar maturitatea la care ajunsese [i chiar experien]ele, limitate, ce-i drept, cu al]i b`rba]i o ajutaser` s`-l \n]eleag`. Acum, când se afla din nou \n prezen]a lui nu-i putea nega farmecul [i efectul pe care-l mai avea \nc` asupra ei. {i al]i b`rba]i aveau farmec [i-l folosiser` din plin pentru ca s-o atrag` \n patul lor. Nu putea nega c` se sim]ea bine când ace[tia \i f`ceau complimente, c`ci \n apropierea lor fiind, sângele i se gr`bea spre obraji. |n ceea ce-l privea pe Conal ea trebuia doar s`-[i aminteasc` ce fiar` se afla sub acel chip, pentru ca s` continue s` se team` de el. De aceea, repet`: 27

– |ncordat`, spui? Nici pe departe. Sunt \n vacan]`. Am venit aici s` ob]in banii de care am nevoie pentru a-mi deschide o afacere. De ce a[ fi \ncordat`? – Dac` lucrurile stau a[a cum spui tu, n-ai avea motiv. Dar nu crezi c` \mpingi lucrurile prea departe, Cat? Nu-]i aminte[ti ce s-a \ntâmplat ultima oar` când ai f`cut-o? – N-am uitat nici un moment al acelei nepl`cute \ntâmpl`ri. – Cât despre bun`starea ta, nu [tiu ce s` cred. E[ti cam slab`, [i din cauza fardurilor nu se vede c` e[ti, probabil, foarte palid`. E[ti bine \mbr`cat`, n-am ce spune. Cât despre bani... \n momentul acela Catlin citi \n ochii lui c` banii fuseser` doar momeala care s-o atrag`. O s` trebuiasc` s` m` convingi c` acest magazin este o investi]ie bun`, zise el urm`rindu-i reac]iile cu mult` aten]ie. Catlin \l privi cu fa]a ca o masc`. 28

– Am aici cifrele din care-]i po]i da seama, spuse ea urându-l [i mai tare. – Ar fi mai bine dac` am amâna discu]ia cu vreo câteva zile.Vino cu mine acas`, relaxeaz`-te. Vechea ta camer` te a[teapt`, iar Jenny \[i va privi cu ochi curio[i mama care a disp`rut misterios. – {i mama ta? \ntreb` Catlin. – {i ea este la fel de curioas` s` te vad`. – Hai s` spunem lucrurilor pe nume, Conal. Dac` nu stau cu tine, [ansele mele de a-mi ob]ine banii sunt destul de mici, nu? – Cam a[a. Dar mai bine s` spunem c` vreau s-o cunosc pe aceast` nou` Catlin. – {i eu va trebui s`-]i \ndeplinesc toate dorin]ele \n timp ce tu te vei gândi dac` s`-mi dai banii care-mi apar]in de drept? Ceva, o lucire urât`, se citi \n privirea lui, dar reu[i s-o mascheze \nainte de a putea fi descifrat` de ea. Privirea lui era ca un bici t`ios \n momentul acela. 29

– Ar`]i foarte bine, Catlin, e[ti o tân`r` frumoas`, iar eu am vrut numai femei frumoase \n preajma mea. Desigur, te po]i considera \n siguran]` \n cazul \n care nu vei dori s` faci dragoste cu mine. Nu-mi place s` dezam`gesc doamnele, o sfid` el. |mi amintesc singura dat` când am f`cut dragoste cu tine, erai dulce \n felul t`u, dar nu erai o femeie la care s` doresc s` revin. Insulta lui evident` o f`cu s`-[i mu[te buzele [i s` vrea s`-i arunce con]inutul ce[tii de cafea \n fa]`, dar se mul]umi s`-l priveasc` f`r` a se tr`da \n vreun fel. – Dac` sunt for]at` s` r`mân, o voi face. Ea se a[teptase la o asemenea reac]ie din partea lui. Conal fusese un adversar de temut, iar fuga ei \i afectase mândria b`rb`teasc`. |n sinea ei sperase c`-l va putea sfida cu indiferen]`, dar nu era chiar a[a. Instinctele \i spuneau altceva. Conal \[i cerea drepturile [i 30

putea s-o fac`, din pozi]ia \n care se afla. A[a c` va merge cu el [i-i va ar`ta atât lui cât [i mamei lui c` nu mai era fata aceea simpl`, demoralizat`, c`reia \i frânsese el inima. – S` mergem, a[adar. Catlin se ridic` [i-i spuse. – Pentru o s`pt`mân`, atâta tot. – Iar dup` o s`pt`mân` ne vom uita peste eviden]ele magazinului [i voi lua o decizie. Catlin se duse \n camera ei [i \ncepu s` despacheteze cele câteva lucruri pe care le adusese cu ea, ne[tiind c` va fi nevoie s` r`mân` o s`pt`mân`. Urmau [apte zile \n care va trebui s` fie foarte atent` cu fiecare vorb` pe care o scotea, cu fiecare gest. Iar apoi va pleca spre Australia [i se va gândi serios la divor].

31

Capitolul 2 Conal conducea un Jaguar elegant, de ultimul tip. Cu un zâmbet, Catlin se gândi la ma[ina ei achizi]ionat` la mâna a doua, care era foarte departe de acest automobil de lux pe care-l conducea so]ul ei. Catlin privi pe fereastra automobilului, aflat pe podul spre portul Westhaven. Dedesubt se vedea portul cu zeci de iahturi aliniate, iar \n fa]` se vedea North Shore, o peninsul` care p`trundea adânc \n portul Waitemata ce domina insula vulcanic` Rangittoto. 32

Conal locuia la o extremitate a plajei Takapuna, iar casa sa cu dou` etaje era bine ascuns` de ochii indiscre]ilor datorit` imen[ilor arbori pohutakawa care cre[teau pe stânci. Undeva, sub ni[te trepte care duceau spre cas` se afla un golfule], la care nu se ajungea prea u[or de pe plaja mare asaltat` permanent de turi[ti. De sus, de pe coama dealului, se vedea o \nv`lm`[eal` de case, estompate \n pâcl`, \n[irându-se la vale pân` aproape de rada \ntunecoas` a portului. Catlin privi [i spre drumul ce ducea c`tre port, conturat de un [ir [erpuit de felinare de strad`. Lumini]ele b`rcilor de pescari clipeau, cufundându-se [i \n`l]ându-se o dat` cu hula. Orizontul \ndep`rtat se pierdea \n bezn`, dar marea nelini[tit` [i \nvolburat` se prelungea la infinit. Farul arunca razele sale peste nesfâr[ita \ntindere de ape. Catlin \[i aminti valurile ve[nice care loveau stâncile neclintite de la baza farului. 33

La prima vedere nu se schimbaser` prea multe. Leandrii \[i ridicau mândri florile m`t`soase dar otr`vitoare spre cer, liliacul se ridica printre ceilal]i arbu[ti sau plante decorative din gr`dina pe care doamna Loring ]inea mor]i[ s-o fac` s` semene cu o gr`din` \n stil englezesc. Casa familiei Loring fusese printre primele construite pe vremea când accesul spre }`rmul de Nord se f`cea doar cu feribotul. Ca de obicei, doamna Loring se afla \n pragul casei, cu ochii ei alba[tri [i reci, [i nici m`car nu schi]` un gest de bun venit la vederea ei. – Catherine, i se adres` ea pe un ton foarte grav. Probabil vrei s` faci un du[, dup` un zbor atât de lung. – Am f`cut du[ la hotel, mul]umesc, \i spuse Catlin. – Care hotel? Apoi dup` ce primi explica]ii de la fiul ei, ea ad`ug`. De ce ai mers la hotel, nu [tiai c` locul t`u este aici? 34

Cu un zâmbet dispre]uitor, Catlin \i r`spunse: – Doamn`, am p`r`sit casa asta având o idee foarte clar` asupra a ceea ce reprezint` ea pentru mine. Vreau s` v` asigur c` am revenit numai la insisten]ele lui Conal. Emily \[i \nfrunt` fiul cu privirea. – |n]eleg, zise ea, de[i era foarte clar c` nu mai pricepea nimic. – Este doar o problem` de afaceri, ad`ug` Catlin. – O s`-]i duc bagajele sus, interveni Conal. Tocmai \n momentul acela, \n capul sc`rilor ap`ru o mutri[oar` amuzant`. – Tu erai! exclam` fata. Catlin nu fu defel surprins` s-o revad` pe feti]a pe care o \ndr`gise cândva. – Ce faci? i se adres` ea cu c`ldur` copilei. Te-a[ fi recunoscut chiar dac` ai crescut mult, ai ochii familiei. {i aerul dispre]uitor fat` de tot ce te \nconjoar`, ar fi ad`ugat Catlin. Jenny \i zâmbi fâstâcit`. 35

– Bine a]i venit, domni[oar`, pardon, doamn`... – Spune-mi Catlin. Fata ridic` privirea spre tat`l ei pentru a primi aprobarea acestuia. – Catherine va ocupa dormitorul bleu, interveni doamna Loring str`fulgerându-i cu privirea pe cei prezen]i. – Am spus fosta ei camer`, mam`, \i atrase Conal aten]ia. Emily trase aer \n piept, dar ceva anume o f`cu s` se ab]in` de la comentarii. – S` zicem c` n-am \n]eles eu bine. – De fapt, nu are nici o importan]`, spuse Catlin care nu avea nici o chemare spre fosta ei camer`. Aceasta era desp`r]it` printr-o u[` de apartamentul lui Conal, care, din nefericire, nu putea fi \ncuiat`. – M-am gândit c` te vei sim]i mai bine acolo, spuse Conal luând-o \nainte pe sc`ri, l`sându-le \ntr-o stare de confuzie total` pe cele trei femei. Emily Loring disp`ru [i ea imediat. 36

– Nu mai [tiu s` ajung la camera mea, spuse Catlin, n-ai vrea s` m` conduci tu, Jenny? – Desigur, dar cât vei r`mâne aici, Cat? Pardon, Catherine? – Deocamdat` nu [tim, se auzi vocea lui Conal care astfel o \mpiedic` pe Cat s` vorbeasc`. Catlin se \ncrunt`, dar nu spuse nimic. Jenny remarc`: – Ai un nume frumos, Cat, dar de ce bunica \]i spune Catherine? – Pentru c` numele meu, Catlin, seam`n` mult cu Catherine. La fel cum se aseam`n` Jean [i Jane, Guinevere [i Jennifer. Dac` te intereseaz` problema asta o putem discuta mai târziu, dup` ce ]i-ai terminat temele. Camera ei era neschimbat`, iar cele câteva lucruri pe care le l`sase se mai aflau acolo. Catlin ridic` nedumerit` [i surprins` din sprâncene. Era totu[i \nc`perea \n care ea 37

\ncetase de a mai fi un copil. Aici suspinase nop]i \ntregi dup` b`rbatul care nu voise s-o aud` de[i se afla atât de aproape. Poate c` acum Conal nu mai voia s` \nmormânteze trecutul, dar ea era foarte dispus` s-o fac`. Cu toate resentimentele ei, nu putu s` nu-[i aminteasc` cea de a [aptesprezecea ei aniversare când primise, tot \n aceast` camer`, o pereche de cercei cu diamante de la so]ul ei, lucru care o f`cuse s` spere \ntr-o viitoare c`snicie fericit`. Cu cerceii la urechi ea \ncepuse s` viseze la felul \n care s-ar putea schimba dac` ar avea timpul de partea ei [i dragostea lui Conal. Acesta fusese foarte atent cu ea \n seara respectiv`, iar ea \ncepuse s` spere. Dar situa]ia nu durase mult c`ci dup` o lun` ea \l surprinsese cu Belinda Scargill. Aruncase atunci cerceii \ntr-un sertar. Acum se \ntreb` unde ar putea fi, dar renun]` [i \ncepu s` despacheteze. 38

– Nu ]i-ai adus prea multe lucruri, observ` Conal. – Nu ai nimic mai bun de f`cut? Nu consider c` este cazul s`-mi expun \mbr`c`mintea \n fa]a ta. Când deschise u[a dulapului observ` cu stupoare c` hainele ei erau \nc` \n dulap. – De ce ai mai p`strat toate astea, Conal? El ridic` din umeri. – La \nceput, am crezut c` te vei \ntoarce. Apoi, m-am gândit c-o s` trimi]i pe careva dup` lucrurile tale. Dar se pare c` tu abia ai a[teptat s` scapi de aici, Catlin, nu? De altfel nu ]i-ai luat nimic. – Acum po]i arunca totul. Hainele astea sunt de mult demodate. Conal, care se \ntinsese pe pat cu mâinile sub cap [i o privea, \i spuse gânditor: – Ce mult te-ai schimbat, Cat. Ace[ti [ase ani au f`cut din tine o femeie foarte hot`rât`. Ce s-a \ntâmplat cu tine? 39

– Dup` cum ]i-am mai spus, m-am maturizat. – Am \n]eles asta. Dar nu [tiu ce ai f`cut \n timpul acesta. – Am urmat cursurile unei universit`]i. Am luat o diplom` [i am \nceput s` lucrez la o firm` de comer]. {i \ntrucât eram o proasp`t` absolvent`, am \nceput cu o firm` mai mic`, unde l-am cunoscut pe proprietarul magazinului pe care vreau s`-l cump`r. – Despre care refuz s` discut, timp de o s`pt`mân`. – Ai aici toate informa]iile, spuse Catlin \ntinzându-i un dosar. – {i dac` refuz s`-]i dau banii? – Voi solicita sistarea tutelei. Am peste dou`zeci de ani [i sunt unicul beneficiar. – Dac` ar fi \ntr-adev`r a[a cum crezi tu, tutela s-ar putea \ntrerupe, dar tat`l t`u, \n marea lui \n]elepciune, i-a f`cut [i pe even40

tualii t`i copii beneficiari, chiar dac` nu sunt n`scu]i \n momentul acesta. Asta te face s` nu mai fii unic beneficiar [i nu po]i sista tutela. Catlin \l privi cu ochii mari. – A[ vrea s` v`d [i eu actul acesta. – Avocatul t`u, Stretton, [tie acest am`nunt. Catlin r`mase f`r` replic`, cu privirea a]intit` asupra rochiei pe care o avea \n mân`, cu creierul lucrând sub masca imperturbabil` a tr`s`turilor ei. Probabil Conal avea dreptate, n-ar fi avut nici un motiv s-o mint`, dar oricum, trebuia s` confrunte spusele lui cu ale lui Stretton. {i dac` era adev`rat, asta \i conferea puteri asupra ei pân` când ea va putea dovedi c` nu vor exista al]i mo[tenitori. Catlin \l urm`ri cu coada ochiului cum st`tea \ntins pe patul ei, cu trupul lui bine f`cut. – Se pare c` va trebui s` apelez la tribunal ca s` modific termenii \n]elegerii, spuse ea. 41

– |n ce fel? – O s` modific termenii acestei tutele sau voi cere numirea unui alt tutore. – Cred c` va fi greu s` dovede[ti un eventual dezinteres. Nici nu am amestecat afacerile tale cu ale mele [i le-am administrat destul de bine \ncât, practic, ]i-am dublat banii. – Poate c` a[a este, dar sunt sigur` c` voi putea dovedi c` nu e[ti chiar impar]ial \n ceea ce m` prive[te. – Fii atent`, Catlin, ce vrei s` insinuezi? C` am l`sat sentimentele personale s`-mi influen]eze faptele? – Nu insinuez nimic, spuse ea. De fapt, purt`m acum o discu]ie f`r` sens, \ntrucât n-ai v`zut eviden]ele magazinului [i n-ai luat o decizie. – Desigur, zise Conal. Privirea lui rece se plimb` de la fa]a la trupul ei, mângâindu-i sânii, picioarele lungi, talia sub]ire. Era o 42

evaluare a felului \n care se schimbase femeia, a ceea ce se ascundea sub fusta aceea de m`tase. Catlin sim]i c` ro[e[te [i se \ntoarse cu spatele. – Ai \nceput s` ar`]i foarte bine, Catlin, zise el. Câ]i ani ai acum? – Dou`zeci [i patru, ceea ce \nseamn` c` tu ai treizeci [i doi? – Exact. Catlin, ]i-am lipsit dup` ce ai plecat de aici? Catlin \i \nfrunt` privirea. – A[a cum mi-ar lipsi ciuma. – Atât de mult m-ai urât, Cat? – Nim`nui nu-i place o boal` f`r` leac. Se teme de ea [i se bucur` dac` are [ansa s` scape. – |n]eleg. Conal se ridic` \n picioare, \ndreptându-se spre u[`. Cina se serve[te la [apte treizeci, ca de obicei. Acum vrei s` folose[ti baia? 43

– Nu, e[ti liber s-o faci tu. Apartamentul lui Conal avea o singur` baie, mare [i compartimentat`, dar ea nu putea risca s` fie surprins` \n situa]ii delicate. Se sim]i dintr-o dat` epuizat`. Zborul peste marea Tasmaniei nu fusese mare lucru, dar evenimentele care se derulaser` \n orele urm`toare o obosiser`. Nu-i pl`cea s` tr`iasc` \ntr-o stare de permanent` tensiune, m`surându-[i fiecare vorb`, urm`rind figurile tuturor ca s` vad` dac` nu le tresare vreun mu[chi pe fe]e. Se dezbr`c` [i patul gata preg`tit o trase la somn. Catlin se gândi c` soacra ei, nici dac` ar fi vrut n-ar fi putut s` aleag` un mobilier mai opulent care s` creeze o stare de disconfort unei tinere de [aptesprezece ani. |[i plimb` privirea de la dulapul stil, la scaunele fran]uze[ti care se aflau risipite \n \nc`pere, la secretaire, la draperii. |[i aminti cât de greu \i fusese la \nceput s` se mi[te prin camer` f`r` 44

s` se ating` de toate acestea. Singurele lucruri care-i f`cuser` pl`cere \n aceast` camer` fuseser` husele, covorul \n care i se afundau picioarele, m`su]ele r`zle]e [i etajerele pentru c`r]i care erau mai mult func]ionale decât decorative. Cu toate acestea \ncerc` regret pentru c` \[i reg`si nimicurile ei preferate care, r`spândite prin \nc`pere, atenuau \n bun` m`sur` lipsa de personalitate a acesteia. O privire aruncat` ceasului de la mân` \i spuse c` trebuia s` se gr`beasc` dac` voia s` ajung` la timp la mas`. Peste jum`tate de or` cobora scara, mul]umit` de fâ[âitul rochiei de m`tase, de un bej foarte pal, cu cordon auriu \n talie. Pantofii erau de aceea[i culoare cu rochia. Purta un inel de aur pe unul dintre degete [i spirale de aur la urechi. Nu purta verighet`, renun]ase la ea de când plecase. Tocmai de aceea, poate, privirea Emily-ei Loring se opri chiar asupra inelului de pe degetul ei. Când 45

intr` ea, Conal ridic` ochii. Pentru un moment, ea avu impresia c` z`re[te un lic`r \n ochii lui, stins apoi dintr-o simpl` clipire a genelor. – A meritat s` te a[tept`m, Cat, zise el. Catlin nu-i r`spunse dar se a[ez` pe canapea lâng` Jenny, care citea o carte. – Las` cartea, Jenny, nu este politicos s` cite[ti când avem musafiri. Vorbele acestea fuseser` spuse cu scopul ca ea s` \n]eleag` statutul pe care-l avea \n aceast` familie. Jenny l`s` cartea iar Conal \i turn` vin alb \n pahar. – Ai uitat c` vine [i familia Perrot la cin` ? \l \ntreb` Emily. Cei doi Perrot erau un cuplu foarte pl`cut, frate [i sor`, Lee [i Angela, ni[te oameni prea politico[i pentru a face vreun comentariu când Conal le-o prezent` ca pe so]ia lui. Lee era ceva mai tân`r decât Conal, pu]in mai scund [i mai 46

solid, ar`ta ca un atacant stânga de rugbi. Angela ar`ta superb, era o tân`r` care acorda o mare aten]ie felului \n care se prezenta. P`rul negru \i era piept`nat spre spate, l`sând s` se vad` o figur` cu tr`s`turi clasice, cu ochi negri, gura ro[ie [i nas acvilin. De[i nu p`rea prea inteligent`, Angela lucra \ntr-o agen]ie de voiaj [i se descurca foarte bine, dar faptul c` se ag`]a de fiecare cuvânt al lui Conal \i displ`cu lui Cat. Dar de fapt, dup` ace[ti [ase ani de desp`r]ire, ea renun]ase la orice drept asupra lui [i ultimul lucru pe care [i-l dorea era o reconciliere. Era bine s` se instaureze pacea \ntre ei, dar ea nu se va mai pune niciodat` \n pozi]ia de subordonat` a lui. Tocmai de asta zburase spre acele locuri din Australia, pentru a se descoperi pe sine \nainte ca via]a s`-i distrug` adev`ratul caracter. Atâta timp cât tr`ise tat`l ei, ea ocupase locul fiului pe care [i l-ar fi dorit acesta, iar personalitatea ei avusese de 47

suferit din cauza permanentei lui dezam`girii c` nu avusese un fiu care s`-l mo[teneasc`. Iar Conal o strivise \n continuare. |i trebuiser` [ase ani ca s` scape de sentimentul de inutilitate [i nu mai era dispus` s` cedeze acum. – Cât timp vei sta aici? i se adres` Lee Perrot. – Nu [tim \nc`, r`spunse Conal \n locul ei. Mai vrei vin? – Nu, mul]umesc. {i asta fusese tot. Mai apoi, Lee se a[ez` lâng` ea \n timp ce Conal [i Angela c`utau un disc pe care s`-l asculte. – Misterioas` doamn`, \i spuse Lee, ai [ocat-o pe Angie. Ea avea mari speran]e s` devin` doamna Loring. {tiam, desigur, c` exist` o fost` so]ie dar nimeni nu ne-a spus c` este o adev`rat` frumuse]e. Spune-mi, unde te-ai ascuns \n ultimii ani? Catlin \i r`spunse foarte concis, precizând locul \n care tr`ise. 48

– V`d c` nu vrei s`-mi spui mai mult. Nu-i nimic. |l v`d pe Conal privind impacientat \nspre noi, a[a c` vom schimba subiectul. Lui Catlin nu-i trebui mult pentru a ajunge la concluzia c` Lee era un b`rbat inteligent cu care \i f`cea pl`cere s` discute. Angela, care-i urm`rea, i se adres` cu un aer obosit fratelui ei: – Lee, cred c` ai plictisit-o destul pe Catherine. – Numele meu este Catlin. C A T L I N. Este o versiune sco]ian` a lui Catherine, ce-i drept, dar este numele dat de bunica mea [i-mi place. Ca atare, cei care vor s` capete r`spuns de la mine \mi spun a[a. Se l`s` o t`cere penibil`. Angela ro[i, p`rând dintr-o dat` vulnerabil`, [i ceru ajutorul lui Conal, din priviri. – Am auzit, zise ea cu glasul pierit, c` a[a te-a strigat doamna Loring. Catherine. 49

– Da, este posibil, dar e singura care-mi spune a[a pentru c`, de obicei, oamenii re]in când \i aten]ionez c` numele meu este Catlin. Angela \nclin` din cap, \n semn c` a \n]eles, iar Conal, care se apropiase de canapeaua pe care st`tea Catlin, \[i a[ez` mâinile pe umeri ei. – De fapt, este numele care ]i se potrive[te, draga mea, zise el. Chemarea doamnei Loring \ncheie \ns` \nceputul de scen` idilic` dintre ei. Catlin r`mase cu un gust amar dup` prima sear` petrecut` \n familia celui care conform actelor era so]ul ei.

50

Capitolul 3 – Cred c` este momentul s` avem o discu]ie, spuse Catlin pe când urcau sc`rile. – |n camera ta sau a mea? Catlin nu avea de gând s` mearg` \n camera lui, c`ci nu se sim]ea \n siguran]`. – Cred c` ar fi mai indicat \n birou. {i chiar acum. – Catlin, ri[ti prea mult. {tii c` nu primesc ordine de la nimeni. – Nici eu, Conal. {i nimeni, nimeni nu m` va face s` mai fiu ce-am fost odat`. Nu [tiu ce jocuri vrei s` faci tu, Conal, dar nu voi face parte din 51

ele. Dac` nu m` la[i \n pace, m` \ntorc la hotel. Conal o urm`rea cu ochi tri[ti. – Sunt so]ul t`u, Catlin, am dreptul s` te ating. – Asta este o idee dep`[it`, Conal! Nu ai nici un drept asupra mea, decât dac` ]i-l confer eu. {i, din câte-mi amintesc, ne-am l`murit complet \n privin]a asta acum [ase ani. Oricum, nu cred c` vom putea ajunge vreodat` la discu]ii amicale. Dup`... dup` ce s-a \ntâmplat atunci... Conal se \ndrept` spre fereastr`. – Cred c` acum este cel mai bun moment pentru a-]i spune c` regret fapta mea necugetat` de atunci. N-am avut inten]ia s` te r`nesc \n vreun fel. Erai atât de lipsit` de ap`rare, de vulnerabil`, [i asta m-a \nfuriat [i mai tare, continu` el. Când ai intrat \n camera mea [i ai \nceput s` ridici tonul la mine, mi-am pierdut controlul. Nimic din ceea ce spun acum [tiu c` nu poate repara situa]ia dintre noi, dar când m-ai p`r`sit mi-am pierdut min]ile. 52

Scuza lui, era desigur, formal`. Cu toate acestea, el, celebrul ei so], b`rbatul c`ruia nu-i rezista nici o femeie, ajunsese s`-i cear` scuze. {i nu pentru c` se culcase cu Belinda [i mai nu [tiu cum, ci pentru c`-i f`cuse ei via]a amar`. – Catlin? – Au trecut [ase ani de atunci, spuse ea f`r` nici un fel de emo]ie. Dac` vrei s` te iert, bine, o fac. Nu-mi mai pas`. – Cu toate astea nu supor]i atingerea mea. Se l`s` t`cerea. Catlin r`mase nemi[cat`, sprijinindu-se cu o mân` pe bra]ul canapelei. B`nuiesc c` numai atingerea mea \]i repugn`. Sim]i aceea[i senza]ie nepl`cut` când te atinge un alt b`rbat? – Asta nu este problema ta. – Catlin, nu suntem divor]a]i. Catlin se \ncrunt`. Ce naiba voia Conal acum? – Nici nu consider c` am fost vreodat` c`s`tori]i. 53

– Din punct de vedere legal mai suntem \nc` so] [i so]ie. C`s`toria noastr` a fost [i consumat`. Spune-mi, Catlin, de ce n-ai divor]at \ntre timp? Catlin ridic` din umeri. – Tr`ind \n Australia, la mare distan]` de tine, n-am sim]it nevoia s-o fac. Iar dac` ne gândim mai bine, eu te-am p`r`sit. Tu erai cel care trebuia s` divor]eze. De ce n-ai f`cut-o? – N-a fost necesar. Nu mai simt nevoia s` m` rec`s`toresc. – Biata Angela! Nu crezi c` ar trebui s-o informezi [i pe ea? Sau Emily. {i ea consider` c` ai nevoie de o so]ie. N-o ]ii la curent cu leg`turile tale amoroase? – Nu discut problemele de acest gen cu mama, spuse Conal, care se apropie de ea, aplecându-se asupra ei, blocând astfel lumina care venea spre ea de la singura lamp` aprins` din \nc`pere. Ea \i putea auzi respira]ia acum, 54

\i sim]ea mirosul aftershave-ului. Dac` f`cea un pas \napoi, el ar fi \n]eles c` se sim]ea \nc` vulnerabil` \n prezen]a lui. Catlin ridic` spre el o figur` rece, mândr`, sfid`toare, hot`rât` s` nu lase s` transpar` nici o emo]ie. Era genul de joc de-a [oarecele [i pisica, pe care el \l agrea, [i care avea ca scop reducerea ei la t`cere. Conal zâmbi, ar`tându-[i din]ii atât de albi, [i o urm`ri cu ochii pe jum`tate \nchi[i. |ncet, ridic` mâna [i atinse spirala de aur de la urechea ei. C`ldura degetelor lui care-i atinser` fa]a \i f`cu sângele s` pulseze puternic, iar pupilele s` i se dilate. Spirala de aur era prins` de ureche printr-un inel. Cu o mi[care lasciv` Conal \i scoase unul dintre cercei, apoi pe cel`lalt, profitând de ocazie pentru a z`bovi asupra locului \n care o ven` \i pulsa atât de tare. – }i-e team` de mine, Cat? 55

O, da, \i era team`, dar sim]ea [i o furie neputincioas`, c`ci \n pofida faptului c` el râdea foarte degajat, ea intuia ce se ascundea sub aceast` atitudine a lui. – {i n-a[ avea motive s`-mi fie team`? \ntreb` ea ridicând spre el cei mai limpezi ochi pe care-i v`zuse el vreodat`. Conal o privi, mângâindu-i tr`s`turile, dar f`r` a realiza c` prezen]a lui o stimulase fizic. Acum, ea [tia c` fusese o prad` cam u[oar`. Nu era chiar ca o carte deschis`, e drept, dar emo]iile ei juvenile o tr`daser` tocmai când se a[teptase mai pu]in. – Poate, spuse el dup` câteva momente. Privirea lui cobor\ spre mijlocul ei, la fel [i mâna lui. Mi-ai interpretat gre[it spusele, nu vreau s` m` mai \nsor, dar am nevoie de o so]ie, poate numai [i pentru a-i oferi fiicei mele o via]` normal` de familie. Mama a f`cut destul de bine fa]` problemelor pân` acum, dar de la 56

\nceputul anului nu s-a sim]it prea bine. Grija pe care trebuie s` i-o poarte lui Jenny o epuizeaz`. – Cred c` [i eu i-am creat multe probleme, admise Cat. – Tu? Nici vorb`! Mama mi-a spus de multe ori c` e[ti femeia care-mi trebuie. – M` simt foarte bine acum când nu-mi mai fac probleme \n leg`tur` cu familia ta, Conal, relu` Cat pe un ton autoritar, \ncercând s`-[i elibereze mâna din palma lui. Dar fu o mi[care gre[it`. Conal profit` de mi[carea ei, o s`rut`, apoi \i prinse capul \ntre palmele lui pentru a o for]a s`-i \ntoarc` s`rutul. Când acest s`rut lu` sfâr[it, ea-[i duse palma la gur`, amintindu-[i lec]iile de autoap`rare pe care le luase \n Australia, [i c` putea s`-i opun` rezisten]`. – Nu m` privi cu ochii `[tia speria]i, Cat, pentru numele lui Dumnezeu, n-a fost decât un s`rut. 57

Când \[i rec`p`t` suflul, ea reu[i s` \ngaime câteva cuvinte. – Plec, spuse ea, trebuie s` plec. – Nu! Conal o prinse de umeri [i o \ntoarse spre el. Asta ]i-am f`cut, Cat? Nu supor]i atingerea unui b`rbat? Dar ea \[i rec`p`tase curajul. – Numai atingerea ta m` deranjeaz`. – |n]eleg, zise Conal. Perfect, \[i spuse Catlin, a[a-i trebuie! |l r`nise exact acolo unde \l durea mai tare, \n mândria lui de b`rbat. – Au fost mul]i b`rba]i \n via]a ta, Catlin? Pe moment, ea ezit` \nainte de a-l min]i. – Ce crezi? Când te-am p`r`sit eram total debusolat`, nu mai aveam \ncredere \n mine. A trebuit s`-mi dovedesc mie c` nu eram o proast` cum spunea mama ta, a[a c` m-am \nscris la universitate, am \nv`]at s` am grij` de o gospod`rie, s` primesc oaspe]i, am f`cut sport, am devenit o 58

femeie de lume. {tiam c`-]i plac femeile cu mult` experien]`, a[a c` am devenit una dintre ele. Apoi, pe un ton cinic, continu`: dar cu trecerea timpului am realizat c` nici un b`rbat nu merit` atâta aten]ie, munc` [i str`danie, a[a c` am renun]at. Acum când [tii totul chiar de la mine, dac` vei dori s` divor]ezi de mine pe motiv c` am fost infidel`, o po]i face. – Ai un iubit acum? – Da, spuse ea cu pl`cerea pe care i-o d`dea siguran]a de sine, dar asta nu este problema ta. – Am crezut c` e[ti o femeie puternic` [i c` nu te vei l`sa dus` de val. {i a[ vrea s`-]i mai amintesc un am`nunt legat de noaptea aceea de pomin`: de[i mi-ai opus rezisten]`, m` doreai a[a cum te doream [i eu.Tu mi-ai provocat acea reac]ie. – {i nu aveam motive s-o fac? Sau trebuia s` accept \n t`cere c` aveai o amant`? Nu m-ai vio59

lat pentru c` m` doreai, ci pentru c` a[a ai \n]eles tu c` m` po]i subjuga. De fapt, nici nu [tiu prea bine ce-a fost \ntre noi, viol sau numai uz de for]`! Oricum, m-am sim]it umilit`. – |]i repet c` te doream, Cat. {i tu m` doreai, te-au tr`dat propriile-]i reac]ii. Cred c` de asta evi]i atingerile mele. De fapt, rela]ia noastr` a fost oarecum nefireasc`. M-am \nsurat cu o [col`ri]`, dar nu m-am a[teptat s` te compor]i \n pat ca o tigroaic`. A[a c` nu v`d ce sens are s` m` \nvinuie[ti pentru ceva ce era inevitabil! Regret c` debutul t`u \n via]a sexual` a fost prea brutal [i nepl`cut, c`ci b`nuiesc c` fiec`rei femei \i plac sentimentalismele legate de prima noapte de dragoste [i c` eu te-am privat de asta. – A, deci tot ce s-a \ntâmplat a fost din vina mea? Afl` c` nu voiam s` fac dragoste cu tine, Conal, [i c` m-ai for]at. |n ceea ce m` prive[te a fost viol adev`rat. 60

– Poate. De fapt, mi-am [i cerut scuze \n repetate rânduri [i nu pot fi mândru de ceea ce s-a \ntâmplat atunci. Iar acum, când v`d cum reac]ionezi la atingerea mea, sunt [i mai pu]in mândru. – Acum sunt liber`, Conal, [i asta \nseamn` foarte mult! – Liber`, zici? N-a[ spune! E[ti atât de con[tient` de atingerile mele, de prezen]a mea când ne afl`m \n aceea[i \nc`pere! – |nceteaz`! strig` Catlin, preg`tit` s`-l loveasc`. – Nu face vreo prostie, Cat! E[ti la mâna mea [i ai venit aici cu un scop pe care probabil vrei s` ]i-l atingi. – Voi pleca mâine. – Dac` faci asta, po]i s`-]i iei adio de la bani. Comport`-te corespunz`tor, fii \n]eleg`toare [i dup` ce vom studia \mpreun` posibilitatea cump`r`rii magazinului, vom rezolva problema. 61

– Nu-mi mai da sfaturi, Conal. Am dou`zeci [i patru de ani [i nici nu sunt la prima mea dragoste. – Este foarte adev`rat, dar peste prima n-ai reu[it s` treci. Ai nevoie de autocontrol, draga mea, \i spuse el pe un ton batjocoritor. Cu ochii \n jos, Catlin f`cu un pas \napoi. – Trebuie s` r`mân, nu am alt` solu]ie. Dar voi face tot posibilul s` rezolv problema acestei tutele, c`ci nu vreau s`-]i v`d figura ori de câte ori am nevoie de propriii mei bani. – Bine, Cat, noapte bun`, ne vedem diminea]`, cu sentimente mai bune. Lui Cat \i trebui aproape o or` s` adoarm`, [i i se p`ru c` aproape imediat ce reu[i s-o fac` fu trezit` de o b`taie \n u[`. – Cat! Se uit` la ceas, era ora trei [i cinci minute. 62

– Se \ntâmpl` ceva cu mama! \l auzi pe Conal care p`trunsese \n camera ei. Am anun]at doctorul [i este pe drum, dar Jenny s-a speriat r`u. Po]i avea grij` de ea? – Desigur, Conal, spuse ea, [i f`r` a [ov`i se \ndrept` spre camera fetei. Jenny, care se speriase, plângea, ne[tiind ce se \ntâmpl`. – Catlin, care este starea bunicii? Va... va muri? – Nu cred, zise Catlin. Este o doamn` foarte puternic` bunica ta, la fel ca tat`l t`u [i ca tine. Nu i-a venit \nc` timpul. – Am sup`rat-o foarte tare, recunoscu feti]a. – Asta se \ntâmpl` destul de des \ntre membrii unei familii. Dar nu \nseamn` c` tu i-ai provocat aceast` problem`. Catlin stinse veioza de la noptiera feti]ei, care se cuib`ri la pieptul ei. Dup` câteva minute de t`cere, feti]a \ntreb`: 63

– Crezi c-o s` se fac` bine? – Sunt sigur`, draga mea. Se auzi o b`taie \n u[`, apoi Conal p`trunse \n \nc`pere. – Mama a suferit un infarct, se pare c` va trebui s` stea \n spital o vreme. Eu o s` plec cu ea. Te deranjeaz` s` stai tu cu Jenny? – Nicidecum. Catlin lu` \n bra]e feti]a adormit` [i se-ndrept` spre camera ei. Cu toate c` era \ngrijorat` pentru starea lui Emily, Catlin adormi imediat cu Jenny \n bra]e. A doua zi, fur` trezite de Conal: – Scularea, fetelor, este ora opt. F`r` a deranja copilul, Catlin u[or ridic` capul [i-l v`zu cu o cea[c` de cafea \n mân`, preg`tit pentru a pleca la birou. – Cum se simte Emily? – A trecut peste momentele cele mai dificile. Conal o privi lung. 64

– Privindu-v`, n-am [tiut care dintre voi este mai tân`r` decât cealalt`. Iar Jenny trebuie s` se trezeasc`, o s-o duc eu la [coal`. Catlin se ridic` s`-i preg`teasc` fetei micul dejun, c`ci menajera \ntârzia. Dup` câteva secunde de ezitare, Jenny o \ntreb`: – Vei sta mai mult timp cu noi, Catlin? – Dup` cum ]i-am mai spus, Jenny, am venit aici doar pentru a rezolva o problem` legat` de banii l`sa]i de tat`l meu. Dup` ce se rezolv` m` \ntorc \n Australia. – Ce bine ar fi fost s` r`mâi aici, cu noi! spuse feti]a, iar Catlin nu [tiu pentru moment cum ar fi fost mai bine s` reac]ioneze. Conal, care asistase la discu]ia lor, i se adres` feti]ei cu glas duios: – Nu te \ngrijora, Jenny, o vom ruga pe Catlin s` r`mân` cu noi, cel pu]in pân` va ie[i bunica din spital, [i cred c` nu ne va refuza. 65

Capitolul 4 Catlin \[i opri ochii la nivelul gurii lui atât de frumos conturate. Dup` ce Jenny se duse la culcare, \i spuse cu r`ceal` \n glas: – Ai f`cut o gaf`, Conal, cred c` ]i-ai dat seama de asta. Nu pot r`mâne aici [i nici nu te voi ierta pentru c` m` for]ezi s` mint un copil. Conal ridic` din umeri. – Ai iertat tu [i lucruri mai grave. De data asta, Catlin se for]` s`-l priveasc` \n ochi. – Cred c` ar fi trebuit s` \n]elegi pân` acum cât de mult \mi displace s` fiu obligat`. 66

Observ c` ai o bucurie ascuns` când reu[e[ti s`-i transformi pe cei din jur \n adev`rate marionete, dar asta este ultima dat` când \]i reu[e[te cu mine. O dat` ce ajung \n Australia nu vei mai avea nici o putere asupra mea sau afacerilor mele. Conal o privi zâmbind, apoi \i mângâie \ncet obrazul. Catlin \ncerc` s`-[i fereasc` fa]a. – Nu te mi[ca, spuse el urm`rindu-i genele lungi care se l`saser` peste ochii mari, lumino[i. Conal \ntinse mâna din nou [i-[i relu` mângâierea cu mi[c`ri mai lente, lascive. Catlin se surprinse reac]ionând la atingerea lui [i se ur\ pentru aceast` sl`biciune. – Nu-]i fac nici un r`u, Catlin, spuse el ca un om care \ncearc` s` calmeze un animal intrat \n panic`. Totul este \n regul`, Cat. Vezi [i tu c` atâta timp cât vei fi foarte speriat` din cauza mea, te vei afla sub domina]ia mea. Relaxeaz`-te, Cat, 67

\i spuse el mângâindu-i obrazul cu pielea ca de m`tase. Nu-]i voi face r`u [i nici nu voi mai \ncerca vreodat` s` te aduc cu for]a \n patul meu. – E[ti chiar atât de afectat de faptul c` m` sperie atingerea ta? – Poate c` m` love[te exact \n mândria mea de b`rbat. – Deci este tot un punct de vedere egoist. – Cat, repet ce ]i-am spus. Dac` vei continua s` te temi de atingerile mele, nu te vei putea elibera niciodat` de mine. Sunt dou` feluri de sclavie, dup` cum prea bine [tii. Una este cea printr-o foarte mare dragoste care te subjug`, iar alta prin teama fizic`. – {i ce voi face cu amintirea umilin]elor trecute? Se citi mânie \n ochii lui, dar mâinile lui continuau s-o mângâie de parc` ar fi avut o via]` proprie. Palma lui trecu u[or peste obrazul ei, 68

urm`rindu-i linia maxilarului, peste pome]ii obrajilor, peste sprâncenele frumos arcuite. Catlin sim]i c` ro[e[te. – Astfel ]i le aminte[ti, Cat? Trebuie s` recunosc c` la \nceput am avut inten]ia s` te umilesc, dar n-a durat mult. Chiar dac` erai furioas` pe mine, ai \n]eles acest lucru. – M` urai. – Nici vorb`! Conal o apropie de el. Obrazul lui ajunse astfel foarte aproape de fruntea ei. Cum a[ fi putut s` te ur`sc? Am v`zut c` erai profund nefericit`, din vina mea. Asta m-a \nfuriat, nu pot nega, dar eram furios pe mine pentru c` nu procedasem corect. Iar apoi, \n loc s` avem o discu]ie deschis`, s` \ncerc`m s` punem lucrurile la punct, ne-am pierdut amândoi controlul [i uite ce-a ie[it. Catlin, de fapt, e[ti sigur` c` de mine te temi [i nu de propriile tale reac]ii? C`ci dup` felul \n care ai reac]ionat \n timpul a[a-zisului viol, 69

asta s-ar putea \n]elege. Sau te deranjeaz` s` recuno[ti un asemenea adev`r, draga mea? – Nicidecum! spuse Cat cu pumnii \ncle[ta]i. Ea regret` c` pentru un singur moment se l`sase prins` de vraja vorbelor lui, c`ci i se p`ruser` sincere. Oricum, nu se a[teptase la o nou` capcan`. |ncet, Conal o trase spre el, \nl`n]uind-o cu bra]ele, lipind-o de pieptul lui. Acolo unde trupurile lor se atingeau, Cat sim]ea scântei de dorin]` [i nici Conal nu r`m`sese neafectat. Ea \i sim]ea b`t`ile inimii, ocazie cu care descoperi spre surprinderea ei c` nu-i displ`cea ceea ce se petrecea. Astfel ]inut` \n frâu doar de c`tre ea, pasiunea a[tepta s` dep`[easc` hotarele ru[inii, ale re]inerii, pentru a izbucni la via]`. – Te rog s`-mi dai drumul, \l implor` ea. – Nu \nainte de a m` s`ruta. – Nici vorb`. 70

– De ce, draga mea? Te temi c` ar putea s`-]i plac`? – Nu m` po]i for]a s` fac ceea ce dore[ti tu. – Nu, dar te-a[ putea face s` dore[ti singur` asta, te-a[ putea seduce. Spre uimirea ei, Catlin se sim]i r`spunzând s`rut`rilor lui. – S` nu \ndr`zne[ti, protest` ea formal. – Este o mare diferen]` \ntre viol [i seduc]ie, \i explic` el reprimând orice \ncercare a ei de a se elibera. Poate c` este momentul s` vezi diferen]a. – Nu! – Atunci, s`rut`-m`! Dup` ce zbaterea ei \ncet`, el \i zâmbi. Cat, te doresc! Catlin se trezi prizoniera bra]elor lui. Trupul ei fu cuprins de fl`c`ri, [i nu g`si nimic mai bun de f`cut decât s` se aga]e de umerii lui. Tremura din cauza [ocului, a senza]iei de team`. Conal o s`ruta f`r` \ncetare, iar ea se l`sa prad` s`rut`rilor lui. 71

– Gata, spuse ea la un moment dat, te-am s`rutat, acum d`-mi drumul. – Sper c` nu ]i-a displ`cut? zise el eliberând-o. – M` duc la culcare, spuse Cat. – Iar eu merg s` \not pu]in, sper c` apa rece va realiza ceea ce reu[eau alt`dat` du[urile reci. Am observat, Catlin, spuse el, c` ro[e[ti prea mult pentru o persoan` sofisticat` cum e[ti tu. Noapte bun`, draga mea. O dat` ajuns` \n pat, Cat nu adormi decât când \l auzi pe Conal intrând \n camera lui. Dormi pân` diminea]a când Jenny sosi \n camera ei. Dup` aceea, zilele trecur` repede. Starea lui Emily evolua bine. Medicii spuneau c` dup` o alt` s`pt`mân` de spitalizare, ea-[i va putea continua tratamentul acas`. Jenny abia a[tepta s`-[i revad` bunica. Erau o familie fericit`, se gândi Catlin. O cas` frumoas`, o 72

copil` reu[it` la vederea c`reia fa]a i se lumina, toate acestea erau lucruri de care Conal se bucurase deja, dar se pare c` ei \i erau interzise. Nu putea crede c` va g`si vreodat` un b`rbat \n care s` aib` \ncredere. C`ci nici unul dintre cei doi b`rba]i care-i inspiraser` \ncredere nu f`cuse fa]` standardelor tot mai ridicate pe care ea le impunea. Acum ea c`uta un b`rbat superior lui Conal, din toate punctele de vedere. Un b`rbat mai puternic, cu o mai mare for]` de atrac]ie, mai frumos, mai bogat, poate. Dar era cam greu de g`sit. Combina]ia aceea special` de caracteristici \l f`cea pe Conal unic. A[a c` ei \i mai r`m`sese doar s`-[i iroseasc` adâncurile sim]irilor pe experien]e trec`toare, sau s` r`mân` singur` toat` via]a, s` fie m`tu[` iubitoare pentru copiii altora, s` caute doar compania prietenilor [i s` se \mplineasc` prin munc`. De fapt, [i al]ii \ncercaser` toate acestea [i reu[iser`. Va 73

face [i ea la fel. Conal se afla \n aceea[i stare, tânjea dup` defuncta lui so]ie, Claire, [i inima lui era \ngropat` al`turi de ea. |ntr-una din zile, Conal o invit` s` fac` o vizit` familiei Radich, care r`mase surprins` când le-o prezent` pe Catlin ca so]ia lui. – Te rug`m s` ne scuzi, spuse Marija Radich, am auzit multe despre tine, dar nimic nu justific`... femeia se \ntrerupse, \ntr-o stare evident` de confuzie. Catlin \i zâmbi. – Au trecut [ase ani de atunci. – Important este c` te-ai \ntors, spuse Marija Radich. Catlin vru s`-i precizeze c` lucrurile nu st`teau chiar a[a, dar tocmai atunci Jenny [i Lalage, feti]a familiei Radich, solicitar` ajutorul Marijei c`ci porcu[orul de Guineea sc`pase [i nu puteau s`-l mai prind`. Petrecur` o dup`amiaz` pl`cut`, iar Stefan \i explic` lui Catlin 74

tehnica prin care ob]ineau acel vin minunat, cu gust unic. Pe drumul de \ntoarcere, Jenny o \ntreb` brusc. – Cat, tu unde locuie[ti \n Australia? Catlin \i spuse numele ora[ului, apoi cu toate eforturile pe care le f`cu de a nu se ata[a de ea, nu r`mase insensibil` la rug`min]ile ei de a-i povesti despre via]a de acolo. Catlin \[i dorea mult un copil. |[i spuse c`, dup` ce va pleca, Jenny o va uita u[or, poate \i va scrie o dat`, de dou` ori [i atât. Problema cea mai grea cu care trebuia s` se confrunte r`mânea concediul ei de trei s`pt`mâni care lua sfâr[it \n curând. Conal o privea con[tient c` ceva anume, ceva nespus \nc`, o fr`mânta. – Va trebui s` plec, Conal, \i spuse ea, concediul meu va lua sfâr[it curând. – Nu cumva te a[teapt` vreun iubit ner`bd`tor? – {i dac` ar fi a[a? 75

Conal murmur` ceva ce ea nu \n]elese, dar intui, dup` expresia fe]ei lui. Impreca]ia o f`cu s`-[i piard` siguran]a pe care i-o conferiser` ultimele clipe petrecute \n preajma lui Conal. Acesta \[i lu` libertatea de a o prinde \n bra]e [i a o s`ruta cu foc. – Te rog s` nu m` mai atingi! spuse ea furioas`. – E[ti so]ia mea [i te voi atinge când vreau [i unde vreau! – Chiar dac` [tii c` m` gândesc la alt b`rbat? De fapt, nici eu nu ]i-am stricat rela]ia cu Belinda, care se ]inea pretutindeni dup` tine ca un c`]elu[, f`cându-m` \n permanen]` con[tient` de prezen]a ei. Chiar crezi c` eu nu vedeam ce se \ntâmpl`? Cat f`cu un pas \nainte cu mult curaj, f`r` a se mai teme de el. Chiar [i acum sunt sigur` c` ai pe cineva, c`ci tu nu po]i sta singur, Conal. Ai nevoie de o femeie, orice femeie, atâta timp cât este frumoas`, 76

nec`s`torit`, pentru c` tu, de fapt, nu cau]i o rela]ie de durat`. |]i doresc succes, c`ci asta \]i dore[ti, dar nu mai \ncerca s` m` faci s` m` simt vinovat`.Tu m-ai f`cut ceea ce sunt acum. Trebuie s` dai vina pe tine \nsu]i dac` nu-]i place ce vezi! – De ce afirmi c` nu-mi doresc o rela]ie serioas`, Catlin? Spune-mi, a[ vrea s` [tiu. Sim]indu-se dintr-o dat` epuizat`, ea-i spuse: – Dup` moartea lui Claire, n-ai mai sim]it nevoia s` te \ndr`goste[ti. Conal \nchise ochii, apoi \i deschise din nou privind-o intens. – Am iubit-o pe Claire, recunoscu el, oarecum vinovat. O voi iubi mereu, de fapt. Dar ea este moart` [i de[i am jelit-o \ndeajuns, nu sunt nebun s`-mi \nmormântez inima pe vecie al`turi de ea. Asta ai crezut tu despre mine? – Este cea mai indulgent` interpretare a comportamentului t`u, de fapt, spuse Catlin care era 77

con[tient` c`, \n pofida faptului c` discutau \n contradictoriu, era prima oar` când comunicau, \n farsa aceea care era \ntre ei. – Indulgent`? Da, poate. Dar de ce ai fi tu indulgent`, Catlin? Prive[te-m`, Catlin! Conal \i prinse b`rbia [i \i \ntoarse fa]a spre el. Cat ]inea ochii \n jos, iar obrajii \i ardeau. – Ce sim]i când m` prive[ti, Cat? De ce te-ai c`s`torit cu mine? – Pentru c` nu [tiam ce altceva pot s` fac, spuse ea. – Cred c` nu ]i-a fost prea u[or, Cat. Abia acum \n]eleg c` n-ar fi trebuit s` te aduc aici, s` te aduc \n via]a mea f`r` s` te fi preg`tit \n vreun fel.

78

Capitolul 5 Se auzi vocea lui Jenny care \i striga din buc`t`rie. Cina se desf`[ur` \ntr-un mod foarte pl`cut [i intim. – Bunicii nu-i place ca eu s` m`nânc hamburger la cin`, spuse feti]a cu gura plin`. – Dac` n-o faci prea des, nu este nici o problem`, spuse Cat, \ntinzându-i o farfurie cu legume asortate. Important este s` ai [i o salat` al`turi. |n acel moment sunetul telefonului le \ntrerupse conversa]ia [i Catlin merse s` r`spund`. Auzi vocea unei femei: 79

– Sunte]i doamna Loring? – Da, sunt doamna Conal Loring. Se l`s` o t`cere nefireasc`, apoi femeia vorbi din nou, de parc` ar fi avut nevoie de un moment pentru a-[i reveni. – Cred c` este o gre[eal`. – Nu este nici o gre[eal`, sublinie Catlin. Ave]i un mesaj? – Mda, zise aceasta. I-a]i putea transmite lui Conal c` Moya Southcott l-a c`utat [i a[teapt` telefonul lui? S` fii sigur` c-o s` te sune, spuse Catlin \n gând, dar \i not` numele pe o bucat` de hârtie. – Am notat, la revedere. – Dar cum se face c` r`spunde]i la acest telefon, nu sunte]i divor]a]i? – Nu, ripost` Catlin cu fermitate. La revedere, domni[oar` Southcott. Nici m`car muzica lui Palestrina nu mai avu darul de a o calma. Mintea i se goli dintr-o 80

dat`, ceva straniu pentru ea. Nu se mai gândise de câtva timp la situa]ia ei [i infidelitatea lui Conal, de parc` ar fi vrut s` se lase prad` uit`rii de sine, plutind \n spa]iu, \ntre dou` lumi. {i apoi, treptat, vidul mental fu umplut de imaginea lui [i a amantelor lui, care p`reau c` vor s` se apropie tot mai mult de ea, de parc` [i-ar fi revendicat locul al`turi de so]ul ei. Furioas`, Catlin se \ndrept` spre \nc`perea \n care se aflau cei doi, ridicând câte un lucru de prin cas` care nu se afla la locul lui. Dar apoi renun]` [i \[i spuse c` se comporta ca o adolescent` nechibzuit`, c`ci nu avea, de fapt, nici un drept asupra lui Conal. Nu mai exista \ntre ei decât o leg`tur` consfin]it` legal, atâta tot, dar cu toate astea gândul c` el se putea afla \n bra]ele altei femei o scotea din min]i. Iar dac` \nchidea ochii readucea \n prim plan imaginea lui Conal cu Belinda Scargill, \n patul acela mare 81

din casa de pe plaj`, felul \n care resim]ise ea [ocul, [i hot`rârea ei de a se desp`r]i de Conal. Cum putea s` uite? Fusese \ndr`gostit` de el, copil` fiind, dar inima \i fusese c`lcat` cu cruzime \n picioare. Dragostea trecuse, dar de ce nu trecea [i durerea? |nchise ochii, sim]indu-se total nefericit`. Atrac]ia dintre ei exista \nc`, dorin]a de a face dragoste se redusese la o senza]ie animalic`. {i Conal sim]ea la fel. Dar de fapt, ce voia el? S` se r`zbune pentru fuga ei de acum [ase ani? Catlin \ncerc` s`-[i ordoneze gândurile. Conal o voia aici. Dar de ce oare? La \nceput, crezuse c` era doar egoism. Pe lâng` nevoia ei de bani, el se mai folosise [i de dragostea fiicei lui, Jenny, pentru a o convinge s` r`mân`, ba chiar [i boala mamei lui ap`rea acum ca un instrument \n mâinile lui. |n plus, repulsia pe care o manifestase ea la \nceput \l [ocase [i-i r`nise orgoliul masculin. Oare Conal \ncerca acum s-o curteze? |n prima noapte \i spusese c` 82

are nevoie de o so]ie, poate-[i \nchipuise c` acum, matur` fiind, poate prelua atribu]iile doamnei Loring. Oare-[i dorea o nevast` dedicat` vie]ii de familie, prins` de treburile casei, care s`-i ignore aventurile? Nevast` sau amant`, indiferent ce-[i dorea el, trebuia s` \nve]e s` tr`iasc` f`r` ea, c`ci ea nu avea de gând s` \ndeplineasc` nici unul din aceste dou` roluri. Somnul o fur` repede, dar curând, fu trezit` de zgomotul f`cut de Conal care se \ntorsese din vreo escapad`, ca de obicei. Catlin privi la ceas [i observ` c` acesta fusese plecat vreo dou` ore. F`r` \ndoial`, când va vedea c` l-a c`utat Moya Southcott, \i va telefona. De fapt, Catlin nu-[i mai f`cea probleme, era ceva obi[nuit pentru el s` aib` atât nevast` cât [i amant`. Catlin oft` [i se adormi la loc. Se trezi pe o vreme mizerabil`, cu vânt puternic dinspre Sud Est. Dormitorul se r`corise sim]itor. Se scul` din pat [i se duse s` \nchid` fereastra prin care p`trundea r`ceala 83

dimine]ii jilave, z`bovind o clip`, cu n`dejdea c` nu va ploua. Apoi, se \mbr`c` [i cobor\ la parter. Acolo o g`si pe Jenny, \nfrigurat`, strâns \nf`[urat` \n halat, privind-o cu ochi mari, rug`tori. – Cat, se apropie Pa[tele, am putea preg`ti ou` ro[ii? – S` vedem dac` avem tot ce ne trebuie, spuse Cat [i puse ibricul pentru cafea pe foc. Dup` vreo or` ap`ru [i Conal [i i se adres` lui Catlin: – |n seara asta vom ie[i \mpreun`, Cat. }i-i aminte[ti pe Elaine [i Phil Gregory? Cât de bine [i-i amintea! – M-am \ntâlnit cu Phil asear` [i mi-a smuls promisiunea de a merge la o petrecere dat` pentru o delega]ie de oameni de afaceri din Peru. Am acceptat invita]ia \n numele t`u. – Ce amabil e[ti, Conal! 84

Phil Gregory era un om de treab` dar prea stresat de exigen]ele unei cariere \n domeniul afacerilor. So]ia lui, Elaine, era mali]ioas`, gra]ioas` [i intrigant`. F`r` \ndoial` fuseser` foarte surprin[i de apari]ia unei copile pe post de so]ie a lui Conal. Când \ncepur` preg`tirile pentru petrecere, Jenny se apropie [i o privi lung pe Catlin care-[i aranja p`rul \n oglind`. – Cat, [tii ce mult mi-a[ dori s` am p`rul ca al t`u? – Dar [i al t`u este foarte frumos, \i spuse ea. – {i mama a avut p`rul negru, spuse feti]a. {i era foarte frumoas`. – {i nu numai atât, dar [tiu c` era [i foarte bun`. – Ai cunoscut-o, Cat? – Nu, dar am auzit vorbindu-se despre ea. – Mie bunica nu-mi spune despre mama nimic, iar tata... 85

– De ce nu m` \ntrebi pe mine, Jenny? Eu ]i-a[ fi spus tot ce doreai s` afli. Cu prima ocazie o s`-]i povestesc tot ce vrei. Plecar` dar tocmai când ajunser` aproape de Ramuera, Cat consider` c` este momentul s` aduc` \n discu]ie telefonul Moyei Southcott [i-i aminti lui Conal despre aceasta, poate mai mult din curiozitate. Conal primi vestea despre telefonul Moyei ca pe ceva obi[nuit, f`r` a face vreun comentariu, refuzându-i astfel lui Catlin discu]ia pe care ea o a[tepta. – Catherine ! se auzi vocea Elainei Gregory, care-i \ntâmpin` \n pragul casei [i r`mase atât de surprins` \ncât câteva secunde p`ru c` nu mai poate articula nici un sunet. Draga mea, ar`]i grozav! Cred c` so]ul t`u s-a \ndr`gostit a doua oar` de tine! |]i prie[te Australia. Membrii delega]iei peruviene erau \ncânt`tori. Catlin se bucur` de manierele lor elegante, dar r`mase \n alert` c`ci compli86

mentele so]ilor Gregory nu \nsemnau decât c` o fost` amant` a lui Conal era [i ea prezent`. – Catlin, spuse la un moment dat Elaine Gregory care ap`ruse ca din senin. Cineva vrea s` te cunoasc`. }i-o prezint pe Moya Southcott. Moya, ea este so]ia lui Conal, Catlin. – Tu e[ti so]ia lui Conal? – Deocamdat`, da. – Scuz`-mi uimirea, dar nu ar`]i defel a[a cum mi te-am imaginat. – Mi se \ntâmpl` [i mie de multe ori s` m` confrunt cu o realitate care m` dezam`ge[te. – Nu asta am vrut s` spun, zise femeia, dar dup` descrierile lui Conal mi te-am \nchipuit cu totul altfel. – A, el nu m-a v`zut de [ase ani, spuse Catlin cu ironie. Cred c` \[i aminte[te o [col`ri]`. Multe lucruri se pot \ntâmpla \n [ase ani. 87

Moya l`s` gene incredibil de lungi \n jos, ocazie cu care Cat remarc` c` era \ntr-adev`r frumoas`. Poate nu foarte inteligent`, dar Conal nu pentru inteligen]a ei o alesese. Catlin \ncepu s` se amuze. Desigur, Moya considera c` poate avea preten]ii asupra lui Conal, dar dac` era s` se ajung` la o competi]ie, mai multe [anse avea Angela Perrot. Era la fel de frumoas`, [i poate la fel de proast`, dar o avea \n spate pe Emily [i asta conta foarte mult. – Cu ce v` ocupa]i, domni[oar` Southcott? – Sunt designer vestimentar. Când afl` cu ce se ocupa Catlin, ea o privi cu considera]ie. – Pentru contabilitate este nevoie de un creier bine organizat, eu cred c` sunt prea frivol` pentru asta, nu crezi, Conal? i se adres` ea b`rbatului care se apropiase de ele. Catlin se \ncord` f`r` voia ei. Nu putea uita, indiferent ce eforturi ar fi f`cut, ceea ce sim]ise când Belinda 88

Scargill i se adresa lui Conal, privindu-l cu sub\n]eles, f`când-o s` se simt` neajutorat`, de prisos. Dar apoi \[i spuse c` asta fusese cu [ase ani \n urm`. – Frivol` este un cuvânt nepotrivit, domni[oar` Southcott. Nu cred c` este cazul s` te categorise[ti \n acest fel. Nimeni nu trebuie s`-[i atribuie asemenea calificative, care toate denot`, \ntr-un fel sau altul, prostie. Oamenii vor avea tendin]a s` te abordeze conform evalu`rii pe care ]i-ai f`cut-o singur`, la un moment dat. – Sunt sigur c` Moya n-a inten]ionat o astfel de interpretare, interveni Conal, care pân` atunci asistase neputincios la conversa]ia celor dou`, ne[tiind dac` era cazul s` intervin`. Pot s`-]i aduc o b`utur`, Moya? – Da, dragul meu, un gin, ca de obicei. Conal o privi apoi pe Catlin, a[teptând ca ea s` spun` ce prefera s` bea. 89

– P`rul t`u are o culoare incredibil`, spuse Moya, ce vopsea folose[ti pentru a-l face atât de frumos? – Nu folosesc decât s`pun, spuse Catlin. Dar \n momentul acela o voce r`zb`tu de undeva, din spatele lor. – Cat, Cat Galbraith, tu e[ti oare? Ai plecat de la tine, din mun]i? Catlin se \ntoarse spre micu]a Maxie Horrocks care o prinse \n bra]e. – M` plictiseam de moarte pân` când te-am v`zut, c`ci nu po]i trece neobservat`, draga mea, e[ti mai \nalt` decât to]i cei de aici. Cat, ar`]i superb! Unde ai fost pân` acum? Conal, o cuno[ti pe Catlin? – Da, drag`, o cunosc, din \ntâmplare este chiar so]ia mea! – So]ie? repet` femeia c`reia nu-i venea s` cread`. Vrei s` spui c` ea este fata care te-a p`r`sit? 90

– Exact, Maxie, spuse Conal care nu putea s` se supere pe femeia aceea micu]` din fa]a lui, recunoscut` pentru franche]ea ei. – Incredibil! Eu petreceam vacan]ele cu Catlin \n copil`rie, dar pe urm` ne-am pierdut una de alta, mai precis eu nu i-am mai scris. |mi pare r`u, Cat, c` n-am mai continuat coresponden]a cu tine, dar acum sunt c`s`torit` [i \ns`rcinat` \n luna a treia, spuse Maxie, mândr`. Sunt gravid` \n trei luni, f`r` s` fi avut nici un fel de gre]uri pân` acum. Dar unde este Red? Red era so]ul ei, un b`rbat frumos, \nalt, elegant [i care o sorbea din priviri. Dup` ce se f`cur` prezent`rile, li se al`tur` [i Moya. |ntr-o pauz`, Maxie \i spuse lui Cat: – Red este patronul agen]iei la care lucreaz` Moya. – Cred c` nu putem discuta liber aici, Maxie. Ce-ar fi s`-mi faci o vizit` mâine? 91

– Cu cea mai mare pl`cere, Catlin, dar abia pot s` m` ab]in s` nu \ncep s`-]i spun toate cancanurile, a trecut atâta timp de când n-am mai vorbit! Mai târziu, dup` ce so]ii Layton, c`ci acesta era numele de familie al lui Maxie acum, plecar`, Catlin ie[i pe teras`, \nc`perea \n care se aflau fiind prea aglomerat` [i lipsit` de aer. Ridic` ochii spre cer unde trona, \n toat` splendoarea ei, Calea Lactee. Catlin abia a[tepta s` se \ntoarc` la climatul cald al Australiei. Oftând, se sprijini de trunchiul unui copac ale c`rui frunze fo[neau m`t`sos \n aerul nop]ii. Era târziu, trecut de miezul nop]ii, dar ora[ul era \nc` plin de via]`. Cândva urâse Aucklandul, [i v`rsase lacrimi amare dup` mun]ii [i râurile pe care le l`sase \n urm`.Trase aer \n piept [i oft` din nou gândindu-se c` acum [i Australia i se p`rea foarte departe, ca [i locurile copil`riei. O boare 92

blând` fo[nea printre crengile arbu[tilor decorativi, iar din arborii de pohutakawa c`deau flori care formau un adev`rat covor pe paji[tea din fa]a casei; dar Catlin se scutur` la un moment dat, fiind con[tient` c` nu avea sens s` se lase cuprins` de nostalgie la amintirea unor vremuri când nu fusese prea fericit` al`turi de Conal. |n momentul acela pe teras` ap`rur` dou` persoane. Catlin le recunoscu, desigur, dar nu f`cu nici o mi[care, pentru a nu-[i tr`da prezen]a. – Când ne vom mai vedea, Conal? auzi vocea Moyei. – Nu [tiu, Moya, \i r`spunse Conal. – Pentru numele lui Dumnezeu, cât are de gând s` stea aici? – Asta nu este problema ta, Moya! Dup` câteva secunde Moya vorbi din nou: – Am impresia c` atâta timp cât va fi ea aici, nu vei dori s` ai nici un fel de leg`turi cu mine. 93

– Nu cred c` este nici momentul, nici locul pentru a discuta astfel de lucruri. – Foarte bine, spuse Moya \n]epat`, c`ci ca [i Catlin, recunoscuse acel ton al vocii lui care \i spunea clar c` oricât ar insista, n-ar ajunge la nici un rezultat. O s` te sun eu mâine, mai ad`ug` Moya, \ncercând s`-[i recapete demnitatea. – Mâine voi fi ocupat toat` ziua, i-o retez` Conal. Nu-l l`sa s` fac` asta [i cu tine, i-ar fi [optit Catlin. Omul `sta \]i va rupe inima a[a cum a f`cut-o [i cu alte femei. Dar pân` reu[i ea s`-[i recapete controlul de sine, ei plecaser`. Catlin reveni \n sala \n care se desf`[ura recep]ia [i fu nevoit` s` suporte avansurile, ce-i drept nu prea insistente, ale unui individ care-i tot d`dea târcoale. Conal, care observase scena, veni spre ea. – Este momentul s` plec`m, Cat. – Conal, nu ]i se pare c` exagerezi? Chiar vrei s` acaparezi tu toate femeile de aici? spuse b`rbatul care pusese ochii pe Cat. Unde este Moya? 94

– A plecat, fu r`spunsul lui Conal. Dar Catlin este so]ia mea, te rog s` ]ii seama de acest lucru. – |mi pare r`u, n-am [tiut... – Este normal s` nu [tii, sunt genul de so]ie migratoare, care nu st` prea mult pe acas`... – S` mergem, Catlin, spuse Conal prinzând-o de un cot cu putere, f`când-o s` \n]eleag` astfel c` nu se putea \mpotrivi. – Sigur, spuse ea, zâmbind pentru a nu l`sa s` se vad` c` o durea atât de tare mâna. Ajun[i la ma[in` Conal \i spuse: – }i-a[ fi recunosc`tor dac` n-ai mai flirta cu primul b`rbat care-]i iese \n cale. C`ci le-am dat, slav` Domnului, tem` de bârf` \ncât s` le ajung` o s`pt`mân`. Catlin \l privi amuzat`. – Ai \nceput s` te compor]i ca un so] adev`rat. Ba chiar ca unul din epoca victorian`. {i desigur e[ti [i ipocrit, ca majoritatea celor care au tr`it atunci. 95

– Moya nu este... – Un subiect despre care s` discut`m, da? Ai dreptate [i nu i-a[ fi adus numele \n discu]ie dac` nu ai fi men]ionat c` mândria ta masculin` a fost periclitat` de u[urin]a cu care flirtez eu. C`ci, de fapt, pe tine te deranjeaz` faptul c` so]ia ta, care de altfel nu prezint` nici un interes pentru tine, \ndr`zne[te s` cocheteze cu alt b`rbat. Nu este oricum demn de tine. Cred c` nu mai este cazul s`-]i reamintesc c` \ntre noi nu exist` nici un fel de rela]ie care s`-]i dea dreptul s`... – Observ c` pentru o femeie cu foarte pu]in` experien]` de via]` [tii foarte multe despre orgoliul masculin. Cu toate acestea trebuie s`-]i amintesc c` por]i numele meu, Catlin. Asta \nseamn` c` felul \n care te compor]i este urm`rit de mult` lume, cum s-a \ntâmplat [i \n seara asta. N-ai observat c` toat` lumea a fost cu ochii pe noi? 96

– Sigur c` am observat, dar nu-mi pas` de bârfe. Nici ]ie de altfel, c`ci te-ai fi ferit s` te afi[ezi cu rela]iile tale extraconjugale chiar aici. – Moya nu este o astfel de rela]ie, Catlin. – Nu? Crezi c`-[i d` seama de asta? – Nu [tiu, dar cert este c` nu sunt \ndr`gostit de ea. – Poate, dar asta este impresia pe care o la[i. Oricum, ea este \ndr`gostit` de tine, nu po]i nega. – Catlin, te rog s` \ncetezi aceast` discu]ie, altfel... – Altfel, ce? O s` m` violezi din nou? Gata, am \ncheiat discu]ia. – Dac` \ntr-adev`r se desf`[ura o discu]ie \ntre noi. Iar dac` tot vrei s` [tii adev`rul, m-am culcat de mai multe ori cu Moya. Nu i-am promis nimic, am luat doar ceea ce putea s` ofere de bun`voie. I-am spus foarte clar c` nu m` intereseaz` o rela]ie serioas`. Despre c`s`toria noastr` a [tiut chiar de la \nceput. Ea este, de fapt, \ndr`gostit` de banii mei [i nu de mine, iar pentru serviciile oferite a fost r`spl`tit` din plin. E[ti satisf`cut` acum? 97

– Da, sunt pe deplin satisf`cut`, numai c` ea nu pare s` fi \n]eles prea bine situa]ia. De asta m-ai adus aici, ca s` te scap de ea? – O, Catlin, ar fi mai bine s` nu sco]i nici o vorb` pân` nu ajungem acas`! Catlin nu mai spuse nimic, \ncerc` doar s` rememoreze ce se \ntâmplase \n seara aceea, care nu fusese rea \n totalitate. C`ci \ntâlnirea cu Maxie Horrocks \i f`cuse o deosebit` pl`cere. Maxie fusese o bun` prieten`, care crescuse departe de p`rin]ii ei, oameni cu o via]` social` foarte activ`. Ele c`l`riser`, schiaser` [i \notaser` \mpreun`. C`ldura pe care o emana Maxie o fascinase pe copila cea t`cut` [i rezervat` care fusese Catlin. Cat r`m`sese singur` [i dezolat` când, dup` divor]ul ei, mama lui Maxie o dusese pe aceasta \n Anglia [i fata nu-i mai scrisese. Nici nu-[i d`du seama c` zâmbea când ma[ina ajunse \n fa]a casei. – Nu pari obosit`, \i spuse Conal [i f`r` alte cuvinte o s`rut`, \n \ntunericul din ma[in`. 98

Buzele lui erau fierbin]i, [i gura ei p`rea tot ceea ce-[i dorea el. Inima fetei \ncepu s` bat` tot mai tare. F`cut` prizoniera sim]urilor f`r` voia ei, Cat ridic` o mân` [i-i atinse obrazul, degetele ei \nfiorându-se la contactul cu obrazul lui Conal. Cu o mân`, acesta \i mângâia gâtul, g`sindu-i pulsul care-i tr`da emo]iile, undeva \n spatele urechii. Ceva ciudat se petrecu cu Catlin. Se sim]i u[oar`, iar o senza]ie pl`cut` de c`ldur` se risipea \n tot trupul ei, de la cap spre picioare, f`când-o s` se simt` f`r` ap`rare. |[i d`du capul pe spate, temându-se de reac]iile pe care le putea avea. Dar Conal \i [opti: – Lini[te[te-te, draga mea, iar ea rec`zu \n acea stare, tremurând. |ncet, degetele lui \i trecur` peste contururile fe]ei, apoi urm`rir` linia um`rului [i-i p`trunser` sub rochie. Inima ei b`tea repede. – Nu, spuse ea cu jum`tate de glas. 99

Spre uimirea ei, mâna lui \[i opri c`ut`rile, dar el d`du la o parte gulerul rochiei, l`sându-i gâtul expus. – Acum e[ti gata pentru dragoste, Cat, \i [opti el. Conal cobor\ din ma[in`, dar ea trebui s`-l a[tepte s-o \ncuie, dup` care b`rbatul se \ndrept` spre ea [i-i spuse calm: – Vezi, Cat, nici tu nu e[ti diferit` de acele femei pe care le dispre]uie[ti atât, m` refer la Belinda sau Moya. – Am spus eu vreodat` asta? – Da, chiar \n seara \n care m-ai p`r`sit. De asta te-ai \nfuriat atât de tare, Cat, pentru c` m` doreai, cu toate c` m` urai. El se \n[ela, dar ea nu-i putea spune asta. Nici c` fusese obsedat` de imaginea lui foarte mult timp, nici asta nu putea recunoa[te. Nici c` anii care trecuser` nu stinseser` aceasta pasiune pentru el [i c` fusese de ajuns o s`pt`mân` pentru ca totul s` re\nvie cu [i mai mult` for]`. 100

Capitolul 6 Casa era cufundat` \n lini[te, fiind luminat` doar de o lamp` de pe holul care ducea spre scar`. Karen, fata care avea grij` de Jenny, se culcase [i ea. – Toat` seara n-ai f`cut decât s` m` provoci, Catlin, \i spuse el prinzându-i mâna. De fapt, tu [tii asta prea bine, pentru c` o faci \n mod con[tient. Câ]i aman]i ]i-au trebuit, Cat, pentru ca s`-]i recape]i \ncrederea \n tine? – Nici tu n-ai fost mai prejos, cred c` te-ai culcat cu sute de femei pentru a-]i satisface orgoliul. 101

– Catlin, nu m` provoca. V`d c` ace[ti [ase ani care au trecut nu te-au \nv`]at s` fii discret`. Conal o trase spre el, iar ea-[i sim]i trupul care parc` deodat` ren`[tea la via]`. Dar controlul de sine \ncepu s` func]ioneze [i reu[i s` reziste impulsului de a se lipi de trupul lui [i de a da frâu liber pasiunii. O s` m` faci s`-mi pierd min]ile, Catlin, cred c` o s` reu[e[ti, spuse Conal, apoi urc` sc`rile spre apartamentul lor. Cat trecu pe la Jenny, amintindu-[i frânturi ale discu]iei din seara aceea, avute cu Maxie, dar nu putu trece peste imaginea Belindei Scargill, cu p`rul ei scurt ro[u, cu trupul sub]ire, voluptuos [i unduitor ca al unei tigroaice. Ochii ei mari, alba[tri, se opreau de multe ori asupra lui Catlin, [i i se adresa cu un aer de superioritate amestecat cu dulceg`rie, care pe ea o scotea din min]i. Belinda reprezenta ceea ce [i-ar fi dorit ea s` fie [i asta o f`cea s` 102

se simt` prost \n prezen]a ei, [tiind c` niciodat` n-ar putea ajunge astfel. Iar Belinda f`cea totul \n mod con[tient. Toat` lumea [tia c` este amanta lui Conal, iar cei din jur se mirau c` so]ia lui nu este con[tient` de asta. Cat \[i amintea [i acum [oaptele care \ncetau când ap`rea ea pe undeva, aluziile fine, privirile cu sub\n]eles. Iar acum, cine [tie din ce motive, Conal \[i voia iar so]ia. Catlin cochet` pe moment cu ideea de a-l scoate din min]i [i apoi de a-l l`sa balt`, umilindu-l cu fiecare vorb`, la fiecare pas. Dar asta numai pe moment, c`ci ei nu-i pl`cea s` nec`jeasc` pe nimeni. Oft` [i se \ntoarse pe alt` parte, \nchise ochii [i se for]` s` respire adânc, pentru a adormi. Dar somnul refuza s` apar`, Cat amintindu-[i cât o chinuise acest b`rbat \n trecut. Dar de ce oare insistase ca ea s` se \ntoarc`? Era clar c` acum când o rev`zuse, o dorise pentru c` ar`ta cu totul altfel, era ele103

gant` [i sofisticat`, o prad` demn` de un astfel de vân`tor. Putea oare s`-i spun` c` sub aerul acela de femeie sofisticat` se mai afla \nc` acea fat` simpl` [i inocent` care-l p`r`sise cu [ase ani \n urm`? Dar ea de ce alesese oare s`-[i petreac` ace[ti ani ca o c`lug`ri]`? Crezuse la \nceput c` o f`cea numai din cauz` c` violul o f`cuse s` se team` de sex, dar acum realiza c` nu era doar atât. Conal \[i pusese amprenta asupra sufletului ei, \ncât nu mai putea s` iubeasc` alt b`rbat. Fuseser` câ]iva b`rba]i pentru care sim]ise o mic` scânteie de atrac]ie, dar nu mersese prea departe cu ei, poate din cauza aceleia[i re]ineri. Maxie, care sosi \ntr-o ma[in` ro[ie, sport, \i \ntrerupse gândurile. – Draga mea! exclam` ea, am venit, Cat. Maxie \[i p`strase acel aer candid pe care-l avusese \n copil`rie, gândi Catlin. {tiai c` so]ii no[tri sunt la o \ntrunire ast`zi? 104

– Nu, n-am [tiut, eu nu [tiu programul lui Conal. Fetele \ncepur` s`-[i aminteasc` cât de frumoas` fusese prietenia lor \n copil`rie, cât de loiale \[i fuseser` una alteia. Maxie, care vorbea \ntruna \i povesti despre vila \n care locuia cu so]ul ei, aflat` \n zona pr`pastiei Titirangi, locul \n care cre[teau vesti]ii arbori de kauri. Singurul inconvenient erau greierii afla]i acolo \n num`r foarte mare care intrau pe ferestre [i ajungeau uneori s` acopere podeaua ca un covor. – Ieri noapte, unul mi s-a a[ezat chiar pe c`ma[a de noapte [i am ]ipat cât m-a ]inut gura! Red mi-a smuls c`ma[a de pe mine [i a omorât creatura care m` speriase. Oricum, nu-mi convine s` pun plase la ferestrele de la dormitoare. |n momentul acela intr` doamna Hawk, menajera, cu b`uturi reci pentru ele. – Pare foarte dr`gu]`, zise Maxie, eu am un dragon care m` p`ze[te zi [i noapte, pentru ca 105

nu cumva s` fac ceva care s`-i d`uneze mo[tenitorului familiei Layton. Dar poveste[te-mi, cum ai ajuns s` te m`ri]i cu Conal Loring? Catlin \i povesti totul, dar omise desigur anumite episoade. – Cat, ce s-a \ntâmplat \n realitate? – Nu ghice[ti? – Nu, dar cum a ajuns s` se \nsoare cu tine, Cat? Trebuia s`-[i dea seama c` nu va merge, erai doar un copil. Catlin ridic` din umeri. – Cred c` nu-[i revenise \nc` dup` moartea lui Claire, de care a fost foarte \ndr`gostit. – Catlin, tu \mi ascunzi ceva. Ce te-a putut determina s` renun]i la c`s`toria cu Conal? C`ci te cunosc prea bine [i [tiu c` nu e[ti omul care renun]` prea u[or. Iar Conal, la fel. – Este vorba despre o femeie numit` Belinda Scargill. Maxie se \ncrunt`. 106

– N-am auzit de ea. Cum arat`? Catlin i-o descrise cu am`nunte. – Biata de tine, nu-i de mirare c` ]i-ai luat lumea \n cap! Dar important este c` acum te-ai \ntors. – |ntoarcerea mea nu este definitiv`. Maxie o privi surprins`. – {i ai de gând s`-l la[i \n bra]ele Moyei? De fapt, ar cam trebui s` dai totul uit`rii, Cat. Asta a fost cu mul]i ani \n urm`, iar el n-a putut rezista tenta]iei, c`ci probabil tipa l-a urm`rit pas cu pas. – Cum ai proceda dac` Red ]i-ar fi necredincios? – Asta este cu totul altceva, cred c` l-a[ omor\! Dar tu nu-l po]i \nvinui pe Conal, c`ci n-ai fost aici timp de [ase ani. A avut [i el o leg`tur` ocazional`. Crede-m`, Cat, eu \l cunosc de patru ani [i n-am auzit c` ar fi vreun cuceritor. 107

– Pe lâng` Moya, o mai are [i pe Angela Perrot, insist` Cat cu \nc`p`]ânare. – Toat` lumea [tie c` Emily Loring i-a cam b`gat-o pe gât, dar n-a avut mare succes, ca [i cu celelate fete pe care i le-a prezentat. El nu vrea s` se rec`s`toreasc`. – Nici n-ar putea, c`ci nu este divor]at. – De ce nu? – Probabil i se pare mai sigur s` fie \nsurat, ca s` scape de Moya [i altele de teapa ei. Maxie, care o privea lung, \i spuse: – Dar v`d c` ai ceva \mpotriva b`rbatului `sta, de[i \l iube[ti foarte mult! – Eu nu... de fapt, \l ur`sc, izbuti Catlin s` \ngaime, apoi, dup` ce realiz` ce spusese, \[i \ngrop` fa]a \n mâini. De fapt, cred c` ai dreptate, Maxie, am f`cut o fixa]ie pentru prima mea dragoste. – Nu crezi c` ar trebui s` fie [i ultima, Catlin? C`ci el se pare c` te iube[te. 108

– Maxie, pe tine te-ar face fericit` o c`s`torie ca asta? – Nu cred, zise Maxie oftând. Dar voi v` potrivi]i, v` st` foarte bine \mpreun`, Cat. Iar el pare foarte \ndr`gostit de tine. Cele dou` fete r`maser` \mpreun` toat` dup`-amiaza, amintindu-[i de cele \ntâmplate \n copil`rie. – O, Cat, spuse Maxie \ntr-un târziu, mi-a f`cut atât de mult` pl`cere re\ntâlnirea cu tine! Mi-a[ dori s` r`mâi aici, c`ci de[i am o mul]ime de prietene, de tine m` simt mult mai apropiat`. – Nici nu m` gândesc, dar \]i promit c` voi ]ine leg`tura cu tine. Se desp`r]ir` [i Catlin intr` \n cas`. Menajera familiei Loring o anun]` c` sunase Emily de la spital [i ceruse s` i se aduc` ni[te c`r]i, o alt` c`ma[` de noapte [i lenjerie, iar Conal lua \n seara aceea masa cu un prieten, a[adar singura care ar fi putut merge la spital era ea. Lu` ma[ina doamnei Loring [i merse s` rezolve problema. 109

– Ar`]i bine, Emily, \i spuse ea când o v`zu. – M` simt foarte bine, fu r`spunsul lui Emily. Ce face Jenny? C`ci pe Conal l-am v`zut [i nu-mi place cum arat`, cred c` este bulversat de venirea ta aici. Apropo, de ce te-ai \ntors, Catherine? Catlin clipi de câteva ori c`ci nu-i venea s` cread` c` soacra ei \i spunea toate acestea cu un aer atât de calm. – Am venit pentru bani, dar n-a[ fi f`cut-o dac` nu m-ar fi for]at Conal. De fapt, vorbim despre banii mei, Emily. Oricum, dup` ce-i voi primi voi cere \nlocuirea lui ca tutore, cu altcineva mai pu]in implicat. Emily pufni \n râs. – Chiar crezi \n ceea ce spui, Catherine? Draga mea, banii l`sa]i de tat`l t`u au fost de mult \nghi]i]i de datorii, iar tu ai tr`it din banii lui Conal, to]i ace[ti ani. Catlin sim]i c`-i piere tot sângele din fa]`, continuând s` asculte exclama]iile soacrei sale. 110

Dar la un moment dat realiz` c` aceasta o privea f`r` a mai spune nimic, de parc` [i-ar fi dat seama c` a spus ce nu trebuia. Catlin deschise u[a [i ie[i, auzind-o pe Emily strigând \n urma ei. Se \ndrept` spre biroul avocatului ei, Stretton, \n dorin]a de a afla adev`rul, oricare ar fi fost el. Acesta o a[tepta, la fel [i Conal care se afla \n biroul avocatului, ca din \ntâmplare. – Catlin, spuse Stretton, te rog s` iei loc [i s` bei o cafea. – Domnul Stretton mi-a spus c` din nefericire ai fost informat` despre starea real` a averii tale, interveni [i Conal. Abia \n momentul acela Catlin realiz` cu cât` disperare \[i dorise ca lucrurile s` nu fi stat a[a. –Da, de asta sunt aici, a[ vrea s` [tiu care este situa]ia mea financiar`. Mai apoi, dup` ce [ocul trecu, ea \n]elese c`, de fapt, nu st`tea chiar r`u. La \nceput, \i mai 111

r`m`sese o sum` foarte mic`, dar, datorit` felului \n care Conal o administrase, ajunsese s` creasc` destul de mult. – Vei ajunge o tân`r` destul de bogat` dac` lucrurile continu` astfel, \i spuse domnul Stretton. – {i de unde am primit bani pân` acum? – Am c`zut de acord cu domnul Loring ca el s` te finan]eze, pân` ce afacerile tale se vor pune pe picioare. – {i, desigur l-a]i informat permanent \n leg`tur` cu tot ce am f`cut, nu? – Nu i-am transmis decât c` e[ti fericit` [i mul]umit`. – V` mul]umesc, domnule Stretton, \i spuse Catlin, apoi se ridic`, urmat` de Conal. El o conduse la ma[in`, iar când ajunser` acas`, o duse direct \n camera ei, ba \i aduse chiar [i un pahar cu lapte pe care ea-l b`u, sim]ind c` o putea ajuta s` scape de frisoanele care o cuprinseser`. 112

– |ncearc` s` dormi, \i spuse el [i Cat \l ascult`. Se trezi la apusul soarelui, dar nu cobor\ din pat ci mai r`mase a[a \n lini[te, cu ochii a]inti]i pe fereastr`. O auzi pe Jenny râzând fericit` pe paji[tea din fa]a casei, jucându-se cu câinele ei, Patch. Catlin zâmbi amintindu-[i figura feti]ei \ngropat` \n blana câinelui. Dar ea nu putea \n momentul acela s` se gândeasc` decât la situa]ia cel pu]in ciudat` \n care se afla. Oare Conal pl`nuise s` se foloseasc` de datoriile ei pentru a o aduce \n patul lui? Respinse imediat acest gând, nu era Conal cel de acum b`rbatul care s` fac` asta. Era prea \ncrez`tor \n atrac]ia lui masculin` ca s` fac` uz de asemenea arme. Era sigur c` oricum, mai curând sau mai târziu, ea va sfâr[i prin a-i c`dea \n bra]e. Catlin auzi o u[` care se deschise [i ap`ru Conal, cu un zâmbet foarte larg. – Am crezut c-o s` dormi pân` diminea]a, 113

zise el. A[a cum e[ti acum nu ar`]i de mai mult de [aisprezece ani, murmur` el \ndep`rtându-i o [uvi]` de pe frunte. – Conal, mi-ai fi spus care era adev`rat` mea situa]ie? – Nu. – De ce, Conal? Nu crezi c` trebuia s` [tiu? – C` ai primit bani de la mine? Dar ce altceva puteam s` fac? Aveai doar optsprezece ani, f`r` familie, f`r` prieteni care s` te ajute. Oricum, nu mi-a[ fi \nchipuit c-ai ajuns tocmai \n Australia. Am fost foarte \ngrijorat din cauza ta, c`ci nu [tiam unde te aflai. – Am plecat tocmai acolo ca s` scap de tine, de mama ta, de Belinda Scargill... Mi-a pl`cut Australia. – {i abia a[tep]i s` te \ntorci acolo. – A[a este. Conal se \ndrept` spre fereastr`. Catlin \nchise ochii dar imaginea lui, \nalt, zvelt, cu picioarele lungi, cu p`rul negru, \i r`mase \n 114

minte. Conal \nota foarte mult, tocmai pentru a-[i p`stra forma fizic`. El se \ntoarse [i o privi. – Dup` ace[ti ani de desp`r]ire, \mi place mult felul \n care ai evoluat, Catlin. E[ti o tân`r` frumoas`, inteligent`, cu t`rie de caracter. E[ti probabil cea mai bun` investi]ie pe care a[ fi putut-o face. – Conal, unde erai când te-a sunat mama ta de la spital? – Eram cu Moya, Cat. – |n]eleg, spuse ea. – Nu, nu cred c` po]i \n]elege asta. Am invitat-o la cin`, apoi am condus-o acas` [i i-am spus c` de acum \nainte nu ne mai vedem. – Sper c` nu din cauza mea. – Nu, totul s-a terminat \nainte de \ntoarcerea ta, este drept. Moya cunoa[te regulile jocului, iar eu n-am fost nici primul [i \n mod sigur nici ultimul b`rbat din via]a ei. – Am avut impresia c` te iube[te. Dar cu Angela ce-ai f`cut? {i ea te vrea. 115

Conal \[i trecu bra]ele pe sub mijlocul ei [i o ridic`. – Angela este alegerea mamei mele, spuse el cu blânde]e. Nu m-am culcat cu ea, nu i-am f`cut nici o promisiune. Cat, chiar ur`[ti mult femeile care au ceva \n comun cu mine? Dac` nu te-a[ cunoa[te, a[ crede c` e[ti geloas`. – Nici vorb`, eu nu sunt geloas`! – Eu sunt, Catlin, spuse el spre uimirea ei, [i zâmbi când \i v`zu figura surprins`. Sunt gelos pe fiecare b`rbat care te-a avut astfel, stând neajutorat` \n patul lui. Atunci când pretinzi c` te-am violat eram atât de furios, dar nu atât de pierdut \n furia mea \ncât s` nu v`d ce femeie senzual` e[ti, Cat. Nu voi uita niciodat` reac]ia ta când ai v`zut ce \nsemna dragostea. Mi te-ai abandonat total, iar eu, ca un prost ce-am fost, n-am f`cut altceva decât s` te r`nesc. – Dragoste, spui? Aceea n-a fost dragoste, Conal. Erai \nfuriat [i m-ai violat, pentru c` ai vrut s` m` pedepse[ti pentru \ndr`zneala de a fi ridicat tonul la tine. 116

– Mda, poate a[a a \nceput, dar curând am uitat amândoi ce s-a \ntâmplat, nu? Conal \i atinse u[or um`rul, netezindu-i pielea atât de pl`cut` la atingere. Buzele lui \ncepur` s`-i exploreze trupul, fiecare punct sensibil, atingându-i sânii. Iar ea [tia de acum care va fi reac]ia ei la atingerea lui. Se va sim]i abandonat` a[a cum o descrisese el. Amintirea acelei pasiuni vinovate \i st`ruia \n minte. – Conal, \nceteaz`, nu pot suporta atingerile tale! Conal ridic` o secund` capul [i o privi, dar mâinile lui continuau s`-i traseze linia sânilor. – Biat` Cat, de ce nu vrei s` recuno[ti c` m` dore[ti la fel de mult cum te doresc [i eu? – Pentru c` nu este adev`rat! izbucni ea. Conal \i prinse cu o mân` coama de p`r, for]ând-o s` lase capul pe spate, [i s`-[i 117

expun` gâtul [i sânii privirilor lui lacome. Lumina care b`tea din tavan se reflecta \n ochii ei. Catlin \ntoarse capul pentru a evita acele buze [i mâini care o torturau. El d`du cu o mi[care plapuma la o parte [i o strivi cu trupul lui. – O s` te fac eu s` recuno[ti, o amenin]` el. Cat se \mpotrivi la \nceput, dar capitul` la un moment dat, preferând s` \nchid` ochii, pentru a nu-i vedea privirea batjocoritoare. Dar nu putea preveni efectele pe care le producea mirosul lui masculin [i \ncetul cu \ncetul ced`. Timp de [ase ani refuzase s`-[i aminteasc` cum fusese \n acea noapte, dar reu[ise numai s`-[i reprime amintirile, nu s` le [i ucid`. Iar acum capitul`, \mbr`]i[ându-l. – Te doresc, Cat, \i [opti el, m` vei scoate din min]i, dulcea mea povar`, dac` nu m` vei l`sa s` fac dragoste cu tine. 118

– Ai ob]inut ceea ce ai dorit ultima dat`. – Da, dar am regretat asta din plin. Conal \i eliber` umerii de bretelele sub]iri ale c`m`[ii de noapte, l`sându-i sânii expu[i privirilor [i gurii lui. Se purt` cu mult` blânde]e, de parc` ar fi vrut s` n-o sperie, [i o mângâie cu mâini [i gesturi de expert. Câte alte femeie nu se aflaser` astfel abandonate \n bra]ele lui, \n timp ce el le explora trupurile? Cat \[i \ncle[t` mâinile pe umerii lui. Valuri de c`ldur` emanau din trupul ei la atingerea lui. Se abandon` total senza]iilor.

119

Capitolul 7 {i atunci se auzir` pa[i pe coridor [i vocea lui Jenny care striga cât o ]inea gura. Nici unul din ei nu apuc` s` reac]ioneze, u[a se deschise iar Jenny n`v`li \n camer` l`sându-i lui Conal doar timpul necesar pentru a o acoperi pe Cat. Dar ireparabilul se produsese deja c`ci feti]a \i v`zuse s`rutându-se. Conal cobor\ din pat, \[i trecu mâinile prin p`r [i se adres` feti]ei: – Ar trebui s` a[tep]i s` fii invitat`, Jenny, nu s` n`v`le[ti astfel \ntr-un dormitor. 120

– N-am [tiut c` e[ti aici, spuse feti]a, care nu-[i lua ochii de la Cat ghemuit` sub plapum`, ru[inat` [i furioas` pe ea. |mi pare r`u, Cat. Dar de acum cred c` o s` r`mâi cu noi, nu-i a[a? Acum e[ti cu adev`rat so]ia lui tata. – Pentru moment, da. Spunând aceste vorbe \l privi pe Conal [i observ` cum privirea i se umbri de triste]e. – Dar \l s`rutai, Catlin, nu se l`s` Jenny. Nu-i a[a, tat`? De ce nu vrei s` r`mâi, Catlin? O s` fiu foarte cuminte, \]i promit. Nu-mi pas` ce spune Joanne, nu e[ti mama vitreg` cea rea din pove[ti. – O, draga mea, spuse Catlin, nu din cauza ta nu r`mân. Eu te iubesc [i te plac foarte mult... Lui Cat \i pieri glasul. Se uit` la Conal pentru ca acesta s`-i vin` \n ajutor, dar el se afla deja \ntr-un col] al \nc`perii [i refuza s-o ajute, sau poate nu era capabil s-o fac`. 121

– {i atunci, de ce nu r`mâi, Cat? Tata vrea s` r`mâi, mi-a spus-o! Iar eu vreau s` fii mereu aici, cu mine.Tu schimbi atmosfera din casa asta. – Vino \ncoace, Jenny, spuse Catlin [i \ntinse bra]ele spre feti]`. Dar Jenny nu se apropie de ea, r`mase nemi[cat`, cu o privire de adult r`nit. – Patch m` a[teapt`, zise ea la un moment dat [i se repezi afar`. Catlin \[i mu[c` buzele apoi \[i \ngrop` fa]a \n pern`. – La naiba! La naiba! Ridic` apoi capul [i i se adres` lui Conal: Vezi unde ne-a dus impruden]a ta? De ce naiba nu m-ai l`sat singur`, Conal? A trebuit s` m` aduci pân` aici ca s` r`ne[ti acest copil [i s`-mi strici mie via]a! {i mai cred c` [i stopul cardiac suferit de mama ta are aceea[i cauz`! – Crezi c` eu nu m-am gândit la toate astea? |n privin]a mamei nu trebuie \ns` s`-]i faci 122

probleme, ea a avut \ntotdeauna tensiunea mare, iar acest infarct era inevitabil, era doar o chestiune de timp. Iar acum [i-a revenit complet, deci nu mai sunt probleme. – {i Jenny? – Ca [i mama, \[i va reveni [i ea. Cu toate astea, mai sper c` va reu[i s` te conving` s` r`mâi. – De ce s` r`mân, Conal? – Pentru c` e[ti so]ia mea [i nu cred c` n-am putea fi un cuplu fericit. E[ti, acum, femeia potrivit` pentru a sta al`turi de mine, iar Jenny este \ndr`gostit` de tine. – Asta pentru c` mama ta nu se mai poate ocupa de problemele casei, iar tu nu ai chef s` treci printr-un divor] \nainte de a te c`s`tori cu o femeie potrivit`. Da, \n]eleg ce dore[ti tu, \ntrebarea este ce-mi po]i oferi mie? – Bani, spuse el cu o voce sugrumat`. {i dragoste... Conal o prinse de umeri tr`gând-o 123

spre el, iar c`ma[a ei de noapte se ridic` expunându-i picioarele. Ar`]i, spuse el cu satisfac]ie, ca un model care pozeaz` pentru revistele sexy. – Fii atent la vorbele pe care mi le spui, \l preveni Cat. – Cat, [tiu c` m` ur`[ti foarte tare, dar de fapt, m` dore[ti [i mai tare [i asta te sperie, nu-]i po]i controla propriile senza]ii. Ai sim]ul posesiunii foarte dezvoltat, ca [i mine de altfel, c`ci de ce ai fi \ncercat s` m` scapi de toate femeile din via]a mea a[a cum ai f`cut-o? Le-ai f`cut atât pe Angela cât [i pe Moya s` \n]eleag` c` nu au nici un viitor al`turi de mine. Numai din gelozie? Dar trupul te tr`deaz`, Cat, nu mai \ncerca s` te ascunzi de mine. Nu voi profita de tine, voi a[tepta pân` te vei hot`r\ s` r`mâi cu mine [i numai atunci vom face dragoste. Conal p`r`si \nc`perea, iar Catlin r`mase nemi[cat`, cu ochii \n tavan. |ntoarse apoi 124

capul [i-[i atinse obrazul de perna rece. Cum putuse el s`-i spun` asemenea lucruri? |i vorbise de dorin]a ei sexual`, dar nu fusese con[tient de faptul c` glasul lui tr`da o dorin]` la fel de intens` ca a ei, pe care [i-o \nfrâna acum numai printr-o voin]` puternic`. Câteva minute cochet` cu ideea c` ar fi bine s`-l seduc`, s` se strecoare \n patul lui goal`, la miezul nop]ii, dar \[i spuse c` ar fi un act necugetat. Poate era mai bine s` fac` un du[, s`-[i schimbe c`ma[a de noapte [i s` refac` patul \nainte de culcare. Se zvârcoli \n pat c`ci somnul refuza s` vin`, [i auzi u[a dintre camerele lor deschizându-se \ncet. R`mase nemi[cat` de parc` ar fi avut vreo nedumerire referitoare la cel care intrase. Conal nu f`cu nici un zgmot, iar ea \i sim]i prezen]a lâng` patul ei. El \i atinse fruntea \ncet [i o s`rut`, apoi p`r`si \nc`perea la fel de repede, f`r` zgomot. Cat r`mase cu ochii deschi[i \n \ntuneric. Ce \nsem125

nase acea mângâiere? Oare se gândea la ea a[a cum se gândea la Jenny, cu duio[ie, ca la cineva care-]i este drag [i sim]i nevoia s`-l protejezi? Sau \i p`rea r`u de ea [i de visurile ei de independen]`? |n nici un caz nu se gândea c` o s`rutase pentru c` o iubea. C`ci dac` era a[a, ea trebuia s` \n`bu[e imediat acest sentiment, inima lui Conal fiind \ngropat` al`turi de mama lui Jenny. Dar auzi la un moment dat vocea feti]ei care-[i chestiona tat`l: – Crezi c-o s` r`mân`, tat`? De ce vrea s` plece? Este mama mea vitreg` [i trebuie s` stea aici, cu noi. Iar mie mi-a spus c`-i place aici. Tu nu vrei s` plece, nu-i a[a, tat`? – Nu, nu vreau, fu r`spunsul lui. – I-ai spus asta? Poate c` nu [tie ce gânde[ti tu. Dar de ce a plecat când eram eu mic`, tat`? – Ar fi mai bine s` mergem s` vedem ce r`spuns \]i va da ea, zise Conal [i \mpreun` cu feti]a intr` \n camera lui Cat. 126

– Cat, noi te vrem aici, cu noi, \n permanen]`, vorbi el, iar feti]a repet` cu gl`sciorul ei sub]ire [i vesel ca de clopo]el: – Mam`, noi te vrem aici, cu noi, tot timpul. Cat sim]i c` se sufoc`. Nu [tia ce s` r`spund`. O strângea pe Jenny la piept, leg`nând-o, cum f`cea atunci când feti]a era mai mic`.Trupu[orul ei mic [i pl`pând i se ml`dia pe piept ca o dulce povar`, iar bra]ele [i picioarele ei mici [i gr`su]e p`reau nespus de pufoase [i delicate. N-avea nici un rost s`-[i mai aminteasc` acum de câte ori fusese exasperat` [i iritat` de capriciile pu[toaicei, dar vremurile acelea erau de mult apuse, cel mai important lucru fiind acum c` feti]a o voia ca mam`. O s`rut` ap`sat pe obr`jorii buc`la]i. – S` nu plângi, Jenny, o implor` ea. Am s`-]i scriu [i tu va trebui s`-mi trimi]i poze [i desene colorate. 127

– Tu miro[i foarte frumos \ntotdeauna, spuse feti]a. – Da, a Fiji, complet` Conal. |]i mai aminte[ti, eu ]i-am cump`rat prima sticl` de parfum din via]a ta. }in minte [i acum. – Se poate, zise Catlin care \ncerca s` par` cât mai deta[at`. Coborâr` pentru micul dejun pe care-l luar` \ntr-o atmosfer` foarte vesel`, dup` care Cat sp`l` vasele iar Jenny le [terse. Era vineri, o zi foarte frumoas`, cu mult soare, a[a c` Jenny [i Conal \notar` \n apa \nc`lzit` a piscinei, iar Cat se bronz`. Aduse apoi o can` cu suc de portocale, tocmai când de undeva, de dup` copacii din jurul piscinei, ap`rur` fra]ii Perrot. – Ce face]i, dragii mei? Tu mai e[ti \nc` aici? \ntreb` Angela, contrariat` de prezen]a lui Cat. |n timp ce turna sucul de portocale Cat o privi pe Angela [i remarc` excep]ionala ei frumuse]e. Chiar [i \n lumina soarelui tenul ei era perfect, 128

iar machiajul f`r` nici un defect. Angelei \i lipsea acea senzualitate care abunda la Moya [i p`rea oarecum lipsit` de via]` \n compara]ie cu aceasta, dar era o femeie foarte frumoas`. {i fratele ei ar`ta bine [i era mult mai inteligent [i mai plin de via]` decât sora lui. Poate c` era chiar prea plin de via]`, c`ci lui Cat nu-i pl`cea cum se uita la picioarele ei. Angela, care observ` [i ea privirile insistente ale fratelui s`u \i spuse: – Nu-]i este rece a[a, Catlin? Se vede c` vii dintr-o clim` mai blând`. – Mi-a pl`cut [i vremea de aici, zilele au fost \nsorite de când am venit, iar nop]ile atât de frumoase. Angela o fix` cu privirea dar nu mai spuse nimic c`ci Conal ap`ru chiar atunci, cu pahare pentru musafiri. Biata Angela, gândi Catlin, \l prive[te a[a cum probabil c-o f`ceam [i eu cu [ase ani \n urm`. Dar dup` dou`zeci de minute n-o mai 129

comp`timi. Angela vorbea mai mult cu Conal [i Lee, ba chiar [i cu Jenny, despre locuri [i persoane complet str`ine ei. – N-ar trebui s` m` la[i s` vorbesc atâta, Conal, [tiu c`-]i place s` auzi tot felul de prostioare de la mine, dar pe Cat o plictisesc toate astea. – Nu, nici vorb`, [i de altfel nici nu mi-am \nchipuit c-o faci deliberat, nu? Uluit` de acest r`spuns nea[teptat, Angela r`mase f`r` replic`, privindu-i pe cei doi care pufniser` \n râs. – Nu, nici vorb`, dar nu contenea s-o priveasc` pe Cat printre genele ei lungi, iar dup` câteva minute cei doi fra]i se hot`râr` s` plece. Conal, vii sâmb`ta viitoare la aniversarea lui Marriot? – Da, venim, fu r`spunsul lui. – Bine, ne vedem atunci, mai reu[i Angela s` \ngaime. 130

Capitolul 8 Vizita pe care i-o f`cur` lui Emily la spital decurse destul de bine, c`ci aceasta nu mai f`cu nici o aluzie la vizita anterioar`. – Cred c` dac` ai cunoa[te-o mai bine pe mama ai ajunge s-o \ndr`ge[ti, spuse Conal. – Eu o cunosc destul de bine, iar ea nu-[i dore[te s` m` cunoasc`, de fapt nu avem nimic \n comun. – Ne ave]i pe mine [i pe Jenny, iar mama se simte vinovat`, este con[tient` c` te-a judecat gre[it [i vrea s` \ndrepte situa]ia. |]i cer prea mult dac` te rog s`-i oferi \nc` o [ans`? 131

– Bine, consim]i Cat. Conal puse un disc, apoi veni \napoi spre sofaua pe care se afla ea, o lu` dup` umeri, [i o trase spre el \ncât capul ei s` se rezeme pe um`rul lui. Catlin nu mai avu puterea s` riposteze c`ci muzica aceea \ncânt`toare care r`zb`tea din camera de zi o fermeca. De fapt, era con[tient` c` pe zi ce trecea devenea tot mai ata[at` de Jenny, tot mai \ndr`gostit` de Conal [i se bucura de aspecte ale vie]ii de care nu mai sperase s` se bucure. Acum [tia c` ar putea g`si fericirea \n aceast` familie: cu Jenny, cu un Conal care s-o iubeasc`, chiar [i cu Emily. Poate c` ea [i Emily nu vor ajunge foarte bune prietene, dar vor reu[i s` se \n]eleag`. – Conal, te-ai uitat peste eviden]ele magazinului? – Da. – {i ce p`rere ai? – Ar fi o investi]ie bun`, nu neg. 132

Dup` acea sear` vremea se stric` brusc iar norii de ploaie se adunar` amenin]`tor dinspre marea Tasmaniei, aducând seri mai reci, de[i pl`cute, când se a[ezau cu to]ii \n jurul focului din c`min. |n fiecare zi Catlin mergea s-o vad` pe Emily. Ora pe care o petreceau \mpreun` nu trecea chiar a[a de repede, dar nu era nici un supliciu. – Catlin, spuse Emily, n-am avut ocazia s`-mi cer scuze pentru c` te-am f`cut s` afli atât de brutal despre situa]ia ta financiar`. Am mai gre[it [i \n alte privin]e. – Nu mai conteaz`. – M` tem c` totu[i... [tii, eu am iubit-o pe Claire ca pe fiica pe care n-am avut-o. Ziua \n care Conal mi-a m`rturisit c-o iube[te a fost una dintre cele mai fericite din via]a mea. Na[terea lui Jenny m-a f`cut cea mai fericit` femeie din Noua Zeeland`, iar când Claire a 133

murit am fost zguduit` [i mi s-a cl`tinat p`mântul de sub picioare, a[ fi preferat s` mor eu \n locul ei. – Iar apoi Conal s-a c`s`torit cu mine. Emily \ncuviin]`. – Da, tu e[ti o femeie inteligent`, dar eu n-am \n]eles de ce te-a luat Conal de nevast`. – Nici eu, admise Catlin cu aceea[i onestitate. – Poate c` ]i-a intuit poten]ialul, iar mie \mi pare r`u c` n-am avut aceea[i intui]ie. Acum câteva zile, Conal mi-a spus c` ai plecat pentru c` aveai nevoie de timp s` cre[ti [i s` te maturizezi. A fost adev`rat? – Da, are dreptate. – Iar acum vei r`mâne ? A[a mi-a spus Conal, iar dac` el \[i dore[te ceva, ob]ine. – De data asta se \n[al`. – Dac` te ajut` cu ceva, a[ vrea s` [tii c` am de gând s` m` mut singur` când voi ie[i de aici. – Cred c` Jenny [i Conal vor avea ceva de spus, c`ci de fapt, sunte]i adev`rata mam` a lui Jenny. 134

Emily o privi mul]umit` [i-i f`cu semne cu mâna la plecare, ceea ce \nsemna c` \ncepuse s-o accepte. Nu se putu ab]ine s` nu cumpere ceva de pe strada Queen pentru Jenny [i doamna Jansen, apoi ceva, nu [tia ce anume, o f`cu s` cedeze impulsului de a se opri la biroul lui Conal pentru a afla cine era vocea aceea dulce care-i r`spunsese la telefon. O doamn` elegant` de vreo patruzeci de ani se dovedi a fi posesoarea vocii. Aceasta reu[i s`-[i ascund` foarte bine uimirea la apari]ia doamnei Conal Loring. – Draga mea, ce surpriz` pl`cut`! spuse Conal [i o s`rut` pe obraz. Te rog s` intri. Am o or` liber` [i vreau s-o petrecem \mpreun`. – Mama ta mi-a spus c` este de acord cu rela]ia noastr`, se pare c` am reu[it s-o conving c` nu sunt chiar o catastrof`. Mai r`mâne ca tu s` m` convingi c` trebuie s` r`mân. – Va trebui s-o faci, oricum, dar nu te voi for]a, tu singur` trebuie s` iei o decizie. 135

Peste câteva minute se aflau \n Jaguar, \n drum spre Harbour Bridge. O ma[in` trecu pe lâng` ei \n mare vitez`, iar Catlin avu ocazia s` admire [i de ast` dat` cât de bine conducea Conal. F`r` a se enerva, a[a cum ar fi f`cut orice b`rbat, el \i f`cu loc celui care se gr`bea atât de tare. Se l`sase \ntunericul iar luminile de pe marginea [oselei se aprinser`. |n câteva minute vor str`luci normal, \[i spuse Cat, vor fi de acel alb imaculat ca ni[te perle \n[irate pe ambele p`r]i ale drumului. Catlin ar fi vrut s`-i poat` spune c` inten]ioneaz` s` r`mân` cu el, dar ceva, poate c` era mândrie r`nit` o f`cea s` se ab]in`. |n momentul acela auzi un zgomot puternic, ca de tun. O ma[in` venea pe contrasens \ndreptându-se spre ei, sc`pat` de sub control, iar luminile ei o orbir` pe moment. Catlin trase aer \n piept disperat` iar Conal f`cu o mi[care brusc` pentru a evita coliziunea. Catlin fu izbit` puternic \n parbriz. Cu toate acestea, datorit` \ndemân`rii 136

lui Conal coliziunea fu evitat`. Catlin v`zu alte dou` ma[ini r`sucite [i contorsionate \n mijlocul [oselei, auzi ]ipete. Conal ap`sase pe frân`, iar ma[ina lor se opri. – R`mâi \n ma[in`, spuse el aprinzând luminile de pozi]ie. – M` duc s` opresc circula]ia, Conal, \i spuse ea sco]ând lanterna din compartimentul m`nu[ilor. – Bine, Cat, dar te rog, fii atent`. De fapt, circula]ia se oprise deja, dar Cat continua s` semnalizeze cu lanterna, iar Conal reu[i s` creeze un culoar prin care ma[inile care se gr`beau puteau trece evitând locul accidentului. Curând, lumea se adun` la ma[inile care intraser` \n coliziune. Nu trecu mult [i ap`ru un poli]ist. – V` mul]umesc, domni[oar`, a]i procedat foarte bine, \i spuse acesta. Unde v` este ma[ina? 137

– Foarte aproape de locul accidentului. – Ar fi mai bine s` degaja]i locul cât mai repede. L`sa]i datele dumneavoastr`, pentru informa]ii. – S` mergem, Cat, spuse [i Conal care \ncerca s`-[i ascund` mâinile murdare de sânge. Este foarte clar ce s-a \ntâmplat, dar exist` deja un mort, doi r`ni]i grav [i al]ii cu fracturi, b`nuiesc. Catlin \i \ntinse o batist`, gândindu-se cu disperare c` puteau fi ei cei mor]i dac` el n-ar fi dovedit atâta aten]ie [i \ndemânare. Sau ar fi putut muri doar Conal, iar ei i-ar fi fost imposibil s` continue via]a [tiind c` el nu mai este. Ap`ru o ambulan]`, apoi \nc` una. – Vino, Cat, cu cât plec`m mai repede de aici, cu atât mai bine. Pe drumul spre cas`, Cat nu-[i lu` ochii de pe mâinile lui puternice care ]ineau volanul [i se gândi c` el fusese cel care-i salvase pe amândoi. Dar tot atât de bine putea fi el cel care s` zac` 138

acum \n mijlocul [oselei, iar energia [i vitalitatea lui s` fie de mult apuse, [i pe tr`s`turile lui frumoase s` se a[tearn` masca mor]ii. Catlin sim]i lacrimile care-i curgeau pe obraz, c`ci via]a f`r` Conal i se p`rea de nesuportat. – G`se[ti ni[te [erve]ele \n compartimetul m`nu[ilor, \i spuse Conal, ar fi mai bine s` plângi \n voie, nu are rost s` te re]ii, Catlin, te vei detensiona mai repede. Când ajunser` acas`, Conal o for]` s` bea un pahar de coniac. Dup` ce-l b`u, Catlin, care sim]ea nevoia s` fie singur` un moment, ie[i \n gr`din`, iar aerul acela pl`cut de prim`var` [i parfumul florilor de regina nop]ii, primele din prim`vara asta, o f`cur` s` mai r`mân` câteva clipe. Apoi, cobor\ câteva trepte spre plaj`. Ra]iunea \i spunea s`-[i \mpacheteze lucrurile [i s` plece spre Australia, dar \i era foarte greu s` se decid`. Apoi \[i spuse c` decizia ei fusese luat` acolo, la locul accidentului când ma[ina care intrase pe 139

contrasens se \ndreptase spre ei ca o fiar` dezl`n]uit`, \n c`utare de victime. Se decise s` r`mân` [i s` se mul]umeasc` cu ceea ce-i va oferi Conal. Era o sear` foarte lini[tit`. Soarele apusese dincolo de portul Manukau, \n nuan]e aurii. Vulcanul Rangitoto se vedea \n zare, cenu[iu [i sinistru, de parc` tocmai se preg`tea s` arunce ceva din m`runtaiele sale. Pe celelalte insule se vedeau multe lumini]e. De fapt, \ntunericul se l`sase de-a binelea [i ei \i era greu acum s` disting` uscatul de insule. Catlin \[i duse mâinile la fa]` pentru a-[i st`vili lacrimile care r`m`seser` neplânse. Gustul deziluziei era \nc` foarte puternic, probabil nu va ceda niciodat`, pentru c` ea \l iubea. Se rezem` de trunchiul unui arbore de pohutakawa, care avea crengile pornite de jos, \ncât puteau fi folosite ca scaun. Prin mul]imea de frunze putea totu[i s` vad` 140

stelele. Cu toate c` el se mi[ca foarte \ncet, Catlin \l sim]i. Nu spuse nimic ci se a[ez` aproape de ea, \i lu` mâna \n palmele lui mari [i r`maser` a[a, f`r` nici un cuvânt. Apoi, dup` câteva clipe, el o \ntreb`: – Te-ai hot`rât, Cat? – Da, Conal, voi r`mâne. Dac` atunci Conal ar fi f`cut vreun gest de satisfac]ie, ea [i-ar fi schimbat imediat hot`rârea. Poate c` [i el realizase lucrul acesta pentru c` \i spuse calm, f`r` nici un fel de emo]ie. – Foarte bine, Cat. – R`mân cu o condi]ie. Renun]i la rela]iile cu celelalte femei dar eu... nu sunt \nc` preg`tit` s` fac dragoste cu tine. – Bine, dar [i tu va trebui s` te descotorose[ti de iubitul de la Sydney. – Nu va fi greu, c`ci nu este o problem` s` scapi de cineva care nu exist`. 141

Conal se ridic` [i o s`rut` cu tandre]e, dar f`r` pasiune. |i cuprinse b`rbia \n mâini [i o for]` s`-l priveasc` \n ochi. –De data asta va merge, Cat. Nu putem uita ce-a fost, dar cu timpul, vom avea amintiri mai frumoase. – {i Jenny va fi al`turi de noi. – Desigur. Feti]a se comport` ca un spiridu[ fericit [i ceru s` poat` s`rb`tori evenimentul. Conal le duse la un restaurant elegant unde b`ur` [ampanie [i mâncar` ni[te feluri pe care ea nu le mai gustase. Fu o sear` foarte pl`cut`, dansar`, dar Conal era mai rezervat ca de obicei.

142

Capitolul 9 La Marriott nu era nici urm` de Moya Southcott, dar Angela era absolut uluitoare, \mbr`cat` \n rochie de m`tase alb` care \i conferea un aer virginal, tentant. Era [i foarte tân`r` de altfel, [i se remarca din grupul de femei \n care se afla. De fapt, Angela nu trebuia \nvinuit` pentru ma[ina]iile lui Emily. Nu-i v`zu pe Maxie [i pe Red, [i de aceea seara promitea s` fie extrem de plictisitoare. Asta pân` când ap`ru Lee Perrot. Catlin \[i c`ut` so]ul din priviri. Acesta discuta cu o femeie foarte elegant`, cu o talie de 143

viespe [i p`r de culoarea Belindei Scargill. Lee profit` de ocazie pentru a se apropia de Catlin. – {tiai c` Angela se simte terorizat` de tine? {i Moya Southcott, cu toate c` pare mai viteaz`! Lee o privi admirativ. Lumea vorbe[te c` so]ul t`u [i-a g`sit, \n sfâr[it, na[ul. Catlin nu putu s` nu simt` satisfac]ie la auzul vorbelor lui. Este un b`rbat foarte posesiv, acest so] al t`u, continu` Lee. – Iar Angela? Nu vreau s` [tiu c` i-am creat probleme. – Este o lec]ie bun` pentru ea c`ci \ncepuse s` acorde prea mare aten]ie felului \n care arat` [i s` fie convins` c` numai prin asta poate reu[i \n via]`. – Spune-mi, Lee, cu ce te ocupi? – Sunt avocat, nu am \nc` firma mea, dar \ntr-o bun` zi... Catlin se \ntoarse [i v`zu privirea lui Conal a]intit` asupra lor. Acesta se \ndrept` spre ei, [i 144

f`r` o vorb` o smulse de lâng` Lee, luând-o la dans, nu f`r` oarecare brutalitate. Cat se \ncrunt`, c`ci Conal nu avea nici un drept s` se poarte astfel, s`-[i manifeste \n public drepturile de so]. – Nu-mi place cum te compor]i, Cat. Lumea va crede c` nu te pot controla. – {i asta te-ar deranja prea mult? – Nu prea, pentru c` eu [tiu bine c` sunt singurul care s`rutându-te [i atingându-te te poate transforma \n cea mai ascult`toare femeie. Iar tu [tii foarte bine c` e[ti femeia mea. Cu aceste vorbe, Conal o lu` de mijloc [i o conduse spre un grup de prieteni, dintre care pe unii ea \i cuno[tea de [ase ani. Catlin se \ntreb` dac` s` se bucure de acele sentiment de satisfac]ie pe care-l sim]ea când le citea uimirea pe chip, apoi \[i spuse c` poate merita asta c`ci [ase ani tr`ise \ntr-un chin cumplit, iar acum venise momentul recom145

pensei. Cei de fa]` o priveau, nerecunoscând copila \nalt` [i timid` din urm` cu [ase ani. A doua zi diminea]a, se trezi cu o durere teribil` de cap. – Jenny, adu-i bietei Catlin o aspirin`, are o durere cumplit` de cap. – Dar ce se \ntâmpl`? \ntreb` ea contrariat`, este sâmb`t` [i nu trebuie s` m` scol devreme. – Ba trebuie s-o faci, c`ci Jenny va petrece ziua cu Joanne, iar noi vom naviga cu iahtul cu pânze. Nimic nu este mai bun pentru o durere de cap, glumi Conal. – Dar Jenny de ce nu vine cu noi? Tat`l [i fiica schimbar` o privire. – Se pare c` ea [i Joanne au f`cut ni[te planuri pentru ast`zi. Plecar` spre North Head. Sim]ind r`coarea vântului care b`tea, Catlin cobor\ s` ia un pulov`r, ocazie cu care descoperi c` aveau prea mult` mâncare la bord, lucru care-i d`du de b`nuit. 146

– Cât timp vom fi pleca]i? \ntreb` ea f`r` introducere. – Vreo patru zile. – {i hainele mele, sau voi merge doar cu ce am pe mine? – N-o s` prea ai nevoie de haine, Cat, dup` episodul de asear` am hot`rât c` te-am a[teptat cam mult. Nu mai suport idio]i ca Lee Perrot care \ncearc` s`-]i fac` curte, fiecare \n felul lui, ce-i drept. – Ai promis c` n-o s` m` for]ezi, Conal. – N-am nici cea mai mic` inten]ie s` te for]ez, Cat. Dar oricum, voi a[tepta pân` când ajungem. – Unde ? – Vei vedea. |ncetul cu \ncetul, Catlin realiz` care era locul \n care urmau s` se opreasc`. Era casa de pe plaj`, \n care \l surprinsese cu ani \n urm` pe Conal al`turi de Belinda Scargill, \n patul acela mare din dormitor. 147

Pe când se preg`tea pentru ancorarea iahtului, Conal remarc` a[a, ca din \ntâmplare: – N-am mai v`zut-o de atunci pe Belinda, am auzit c` s-a c`s`torit \n Anglia, a[a c` nu trebuie s`-]i mai faci probleme. Am rugat o vecin` s` aeriseasc` pu]in casa, a[a c` tu trebuie s` duci doar mâncarea, \n timp ce eu voi ancora iahtul. Catlin f`cu ce i se spusese, \ntrebându-se dac` b`rbatul a[tepta ca ea s`-i cad` \n bra]e, ca o iubit` de mult pierdut` [i reg`sit` \n sfâr[it, palpitând de dorin]`. Cu atât mai r`u pentru el. Acum, va afla c` va trebui s` lupte pentru ea, de[i el se va folosi de acea atrac]ie fizic` incontestabil` dintre ei [i o va for]a s`-i cedeze. Catlin \[i spuse c` ar fi fost mai bine s` fug` \napoi \n Australia, s` se afle cât mai departe de el. Faptul c`-[i luase singur` via]a \n piept o ajutase s` se maturizeze. Decizia ei de a fugi fusese una corect`. Ceea ce nu realizase ea era faptul c`-[i bazase noua 148

via]` pe o minciun`. Crezuse c` iubirea ei se transformase \n ur`. Conal avusese dreptate s-o oblige s` vin` acas`, pentru c` numai astfel ea putuse s` se confrunte cu implica]iile faptelor sale, fiind nevoit` s` se confrunte cu adev`rul. Rela]ia lor debutase prin viol, dar nu f`r` atrac]ie sexual`, iar brutalitatea ini]ial` se transformase \n pasiune [i tandre]e. {i ea r`spunsese cu pasiune, spre uimirea ei, pân` când fusese \nsp`imântat` de intensitatea reac]iilor sale.Tot ce [tiuse pân` atunci despre rela]ia b`rbat femeie fusese doar din c`r]i, iar confruntarea cu propria-i sexualitate o \ngrozise, repugnându-i. {i desigur mai fusese [i furia fa]` de infidelit`]ile lui Conal, ca [i sentimentul de inferioritate pe care i-l inculcase Emily. Iar acum? Nu mai era cazul s`-[i fac` probleme c` avea s`-[i piard` individualitatea, c`ci chiar independen]a ei, cea de [ase ani, dusese la asta. 149

Acum nu mai trebuia decât s` controleze \nclina]ia lui c`tre infidelitate. Pentru prima oar` \[i dori ca rela]ia ei cu Emily s` fi fost mai strâns`. Catlin se \ntreb` dac` acum, când era atât de convins` c` el tot pe Claire o iubea, ei doi mai puteau construi o rela]ie satisf`c`toare bazat` pe dorin]a lui [i pe acea sâcâitoare dragoste a ei? Era clar c` el gândea la asta, dar r`spunsul trebuia s` vin` de la ea. C`ci era mai bine s` tr`iasc` al`turi de Conal decât s` treac` singur` prin via]`. Rolul femeii \n via]` se gândi ea cu am`r`ciune, este s` dea totul, s` se ofere pe sine [i s` primeasc` \n schimb doar firimituri.

150

Capitolul 10 Mâncar` [i b`ur` o jum`tate de sticl` cu vin, apoi plecar` la plimbare urcând stânca de la cap`tul plajei, unde se a[ezar` pe iarb` pentru a privi valurile. Soarele care apusese [i vinul o f`cur` s` se simt` obosit`. C`sc` de dou` ori, iar Conal se ridic` tr`gând-o dup` el. – Po]i dormi pu]in dac` vrei, Cat. Ea oft`. Cine se credea ea, sperând c`-l va \mblânzi? Fuseser` alte femei, [i mai frumoase, care \ncercaser` asta, dar f`r` rezultat. Ajunser` la casa de pe plaj` [i Catlin se duse 151

direct la dormitorul de alt`dat`, pe care Emily \l redecorase. Oare schimbase [i patul sau era acela[i? – Nu pot, [opti ea [i o lu` la fug` \nainte ca el s-o ating`. – Ba o s` po]i, Catlin, spuse Conal [i o opri. Cat observ` c` el \[i scosese c`m`[a [i o aruncase pe jos. El st`tea \ntre ea [i soare, cu umerii lui largi, puternici, gata s`-i \nfrâng` nesupunerea. –Te rog s` \n]elegi, Conal, nu pot, nu vreau, zise ea apoi \ncepu s` lupte ca o pisic` s`lbatic`, dar Conal nu ]inu cont de \mpotrivirea ei [i-i scoase hainele una câte una. – De ce reac]ionezi a[a, Catlin? Vrei s` procedez ca acum [ase ani? |]i place brutalitatea? – Nu, din contr`, sunt teribil de speriat`, m`rturisi ea. – De ce? }i-am promis c` nu-]i voi mai face nici un r`u, Cat, ai \ncredere \n mine. Las`-m` 152

s`-]i demonstrez c` totul poate fi pl`cut al`turi de mine. Catlin \nchise ochii, temându-se c` el va vedea adev`rul \n ei. Conal o lu` \n bra]e [i r`maser` a[a, \mbr`]i[a]i, mult timp. Cat constat` cu mul]umire c` atingerea lui \i f`cea pl`cere, \i provoca fiori. Dorin]a se n`scu, iar ea \[i spuse c` era momentul [i ocazia ca totul s` \nceap` din nou \ntre ei. Conal o s`rut` \ncet, [tiind c` ea-[i dorea mult mai mult, dar luând numai ce-i oferea ea. |i explor` trupul cu mâini experte, iar ea constat`, nu f`r` oarecare \ngrijorare, c` nu mai era speriat` de propria ei reac]ie la actul dragostei. Conal era uluit de intensitatea dorin]ei ei, zâmbind pân` când ea nu-i mai neg` triumful [i se l`s` dus` pe aripile senza]iilor. F`cur` dragoste apoi r`maser` \mbr`]i[a]i, epuiza]i, iar Conal o mai s`rut` o dat`. – Acum te-ai convins c` nu te voi mai r`ni niciodat`? 153

– Poate nu fizic, murmur` ea, sim]indu-se obosit` de parc` ar fi alergat la maraton. – A meritat s` te a[tept [ase ani! exclam` Conal tr`gând-o mai aproape de el. Da, [ase ani [i patru luni, mai precis. Te-am dorit de când te-am v`zut prima oar`, \]i aminte[ti? Am venit pe muntele Fay, de[i nu m` interesa prea mult ferma tat`lui t`u, iar tu ai venit [i mi-ai oferit ceva de b`ut. |]i aminte[ti? {i atunci erai foarte frumoas` [i atât de tân`r`! Tocmai de aceea, chiar dup` ce ne-am c`s`torit, am [tiut c` trebuie s` p`strez distan]a! – De ce, Conal? suspin` ea. Trebuia s` ne consum`m c`s`toria, eu am crezut c`-]i displac, asta era tot. – S`-mi displaci? Conal izbucni \n râs. Cat, vino la realitate! Cum puteam s` fac dragoste cu tine? Erai doar un copil! Aveai [aptesprezece ani, erai o copil` inocent`! 154

– Cu toate astea te doream, Conal! – O, Cat, te iubesc atât de mult! Te rog s` m` ascul]i acum, iubirea mea, voi \ncerca s` fiu foarte cinstit cu tine. Inten]ia mea a fost de la \nceput s` te fac s` vii acas` [i s` te ]in aici cât mai mult timp posibil pentru a te recuceri. Atunci, am descoprit c` tu nu suportai atingerea mea, [i am fost foarte [ocat, n-am [tiut cum s` reac]ionez. Zâmbind, Catlin \l privi printre gene. – A[a a fost, Conal. Dar nu mi-era team` de tine, ci m` \ngrozea ideea de a m` d`rui unui b`rbat. Instinctul meu de conservare \mi interzicea s` m` mai \ndr`gostesc o dat` de b`rbatul care m` f`cuse s` suf`r atât. Când te-am p`r`sit mi-am jurat s` nu m` mai las vreodat` prins` \n mreje de vreun b`rbat. – O, draga mea, a[ da orice s` [terg trecutul, c`ci imaginea ochilor t`i din acele momente pe care le regret m-a urm`rit \nc` de atunci. Nu-]i 155

dai seama cât de chinuitor este pentru un b`rbat s` tr`iasc` al`turi de o femeie care este a lui \n mod legal, pe care o dore[te cu disperare, dar nu \ndr`zne[te s-o ating`. Unul dintre motivele pentru care m-am culcat cu Belinda a fost tocmai disperarea c` nu voi rezista f`r` s` fac dragoste cu tine [i c` a[ putea s` te for]ez cumva, lucru care s-a [i \ntâmplat. {i tocmai pentru c` tu l`sai impresia c` nu vei fi niciodat` preg`tit` pentru mine, mi-am ie[it din min]i [i am reac]ionat exagerat. Iar mama n-a reac]ionat cum a[ fi vrut eu. Desigur, nu i-am putut face confesiuni, spunându-i cât de mult doream s` te fac a mea. Conal o trase spre el [i o mai s`rut` o dat`. |ntotdeauna te-am considerat o floare de munte prea ginga[` pentru a fi plantat` \ntr-o zon` de deal. Dormir`, apoi f`cur` dragoste din nou, Conal ]inând-o \n bra]ele lui puternice. Când se trezi, Catlin era singur`, apoi \[i aminti 156

pl`cutele momente petrecute cu so]ul ei, zâmbind amintirilor. Se sim]i foarte bine realizând c` st`tea \n puterea ei s` transforme acel b`rbat puternic, rece, \ntr-un amant pasionat. Ni[te zgomote care se auzeau din buc`t`rie o f`cur` s` sar` \n picioare [i s` \mbrace ni[te haine pe care le avea la \ndemân`. Dup` zece minute Catlin intr` \n buc`t`rie. – Bun` seara! spuse Conal, privind-o \ntr-un fel anume care o f`cu s` ro[easc`. Am preg`tit cina, mai precis ni[te mâncare chinezeasc`. Vrei ceva de b`ut? B`ur` [ampanie, toastar` pentru viitorul lor, apoi Conal o trase spre sofaua din camera de zi. Aprinsese focul \n c`min [i r`maser` astfel urm`rind luna care se ridica din mare. – Catlin, spuse Conal ai vrea s` [tii cum va fi via]a noastr` de acum \nainte? Va fi numai fericire, vei avea un so] foarte iubitor [i copii, dac` vei vrea. 157

– Vom vedea, Conal, deocamdat` sunt fericit` cu Jenny pe care o iubesc ca o mam` adev`rat`. Catlin l`s` capul pe spate, bucurându-se c` acum imaginea Belindei Scargill n-o mai urm`rea, femeia aceea nu mai avea nici o putere asupra ei; dac` ar \ntâlni-o ar sim]i poate compasiune pentru ea, sau pentru Moya, care nu mai aveau nici o importan]` pentru so]ul ei acum. – Cat, am crezut c`-mi voi pierde min]ile atunci când m-ai p`r`sit! Spune-mi, ai avut mul]i b`rba]i de atunci? – Adev`rul este c` n-am mers prea departe cu nici unul dintre ei, m-am oprit la câteva s`rut`ri. Dar dac` ar fi fost mul]i b`rba]i, m-ai mai fi iubit, dragul meu? – Sigur c` da, iubito.Te iubesc pentru c` e[ti frumoas` [i generoas`, iute la mânie, inteligent`, practic` [i \nc`p`]ânat`, pentru c` 158

atunci când te privesc sau m` gândesc la tine a[ da orice s` te pot atinge, [i nimic s` nu mai poat` interveni \ntre noi. Cat, te iubesc atât de mult! Pierdut` acum \n magia atingerilor lui, Catlin se sim]i eliberat` de vechile amintiri, care nu mai aveau puterea s-o r`neasc`. |ntre ei se vor a[terne noi amintiri, pl`cute, care vor [terge durerea celor care-i ]inuser` atât de mult timp companie. Afar` \ncepu s` bat` vântul, dar \n casa lor se auzeau numai [oaptele lor de dragoste, era limanul la care ajunseser` dup` atâtea c`ut`ri.

Sfâr[it

159