51041641-teste-de-personalitate

Teste de personalitate

Tirica Anca Master PPV, an 2

Teste de personalitate/proiective

Un scurt istoric Originile testării psihologice se pierd în antichitate. Cu trei mii de ani în urmă Imperiul Chinez a dezvoltat un sistem de examinare a funcţionarilor publici, sistem care s-a păstrat până la începutul acestui secol. Se testau cunoştinţele din cinci domenii:(1) codul civil; (2) probleme militare; (3) cunoştiinţe de agricultură; (4) veniturile; (5) cunoştiinţele de geografie. În Grecia antică, testarea a fost un ajutor în procesul educaţional. Testele au fost utilizate în evaluarea deprinderilor intelectuale şi a calităţilor fizice. Se spune că Caesar îşi selecţiona militarii din garda personală prin trecerea lor în revistă. Dacă cel în faţa căruia se oprea şi i se uita în ochi nu-i suporta privirea şi o îndrepta în altă parte sau devenea palid, era respins. Mai târziu, Împăratul Justinian şi-a ales soţia pe baza unor probe/teste pe care candidatele trebuiau să le treacă. În Evul Mediu, universităţile europene foloseau o serie de teste pentru promovarea studenţilor în anii superiori de studii. Testele psihologice construite pe baze ştiinţifice datează doar de aproximativ o sută de ani. Apariţia lor este legată de constituirea, în a doua jumătate a secolului trecut, a psihologiei ştiinţifice şi, în cadrul ei, a metodelor psihometrice. O contribuţie importantă în acest domeniu şi-au adus-o, în Germania, Ernst H.Weber (1795-1878), Gustav Th. Fechner (18011887) şi Hermann von Helmholtz (1821-1894), prin preocuparea lor pentru măsurarea precisă a fenomenelor psihice, prin punerea la punct a tehnicilor de analiză a reacţiilor şi prin utilizarea metodelor matematice la interpretarea rezultatelor. În acelaşi timp, în Anglia, Sir Francis Galton (1822-1911), elev al lui Ch. Darwin (1809-1882), şi-a orientat cercetările spre măsurarea diferenţelor individuale. În cartea sa "Hereditary Genius", editată în anul 1869, el formulează ideea că toate aptitudinile umane sunt distribuite conform curbei lui Gauss şi, deci, indivizii pot fi clasificaţi în funcţie de proprietăţile cunoscute ale legii distribuţiei normale.

În anul 1879, Wilhelm Wundt (1832-1920) înfiinţa la Leipzig primul laborator de psihologie experimentală, iar Galton publica în revista "Brain" articolul "Psychometric Experiments", în care afirma necesitatea utilizării metodelor cantitative în ştiinţele umane şi introducea termenul "psihometrie", pe care îl definea ca "arta de a impune operaţiilor spiritului măsura şi numărul, aşa cum se întâmplă, de exemplu, când se determină timpul de reacţie al persoanelor" (Meuris, 1985). Elev al lui Wundt şi, apoi, al lui Galton, psihologul american James Mc Keen Cattell (1860-1944) publică în 1890, în revista engleză "Mind" articolul intitulat "Mental Tests and Measurements", în care apare, pentru prima dată, termenul "test", în sensul de "serie de probe psihologice utilizate pentru a studia diferenţele individuale". Noţiunea de "test" este legată de cea de "măsură". Afirmaţia lui J. McKeen Cattell cum că “poate” testele vor fi utilizate în viitor în “instruire, viaţa cotidiană sau la indicarea unor boli” este una din cele mai valoroase profeţii ale timpului său. Printre elevii săi s-au remarcat E.L. Thorndike (1874-1949), cunoscut prin contribuţiile sale legate de teoria învăţării, R.S. Woodworth (1869-1962), autor al lucrării Experimental Psychology (1938) şi E.K. Strong al cărui Vocational Interest Blank este şi azi utilizat pe scară largă. În 1897, Hermann Ebbinghaus (1850-1909) elaborează un test de evaluare a capacităţii mintale pentru elevi, legând astfel psihometria de pedagogie. Puţin mai târziu, în 1901, Ugo Pizzoli inaugurează folosirea testelor în orientarea profesională Clark Wissler este cel care a influenţat cel mai mult istoria debutului testelor psihologice prin criticile pe care le-a făcut acestora. Observaţia făcută de Clark Wissler, în 1901, la Universitatea Columbia, că notele şcolare corelează foarte puţin cu rezultatele testelor mintale a generat o atitudine de scepticism vizavi de utilitatea testelor psihologice. El s-a ocupat de studiul predicţiei performanţelor academice prin teste, în anii 1901 efectuând primele studii de validare pe această direcţie. Criticând faptul că majoritatea testelor existente evaluează funcţii psihice inferioare, Alfred Binet (1857-1911) şi Victor Henri propun să se elaboreze teste pentru măsurarea unor "fenomene superioare ale spiritului, precum memoria, atenţia, imaginaţia, orientarea ideilor". Stimulat de problema determinării celei mai bune metode de selecţie a copiilor cu inteligenţă inferioară, Alfred Binet publică, în 1905, în "Année psychologique", în colaborare cu Théodore Simon, un articol intitulat "Méthodes nouvelles pour le diagnostic du niveau intellectuel des

anormaux", în care prezintă 30 de probe pentru măsurarea inteligenţei. Scala metrică a inteligenţei elaborată de Binet şi Simon a avut un rol important în istoria testelor: ea este prima serie de teste mintale potrivită scopului pentru care a fost construită (clasificarea obiectivă a copiilor pe baza nivelului lor de inteligenţă, în funcţie de vârstă) şi a inspirat majoritatea realizărilor ulterioare în domeniul măsurării dezvoltării mintale. În 1916, Scala Binet-Simon este revizuită de către L.M. Terman (1877-1956) devenind cunoscuta Scală Stanford-Binet. L.M. Terman a sugerat şi multiplicarea coeficientului de inteligenţă cu 100 şi a propus utilizarea abrevierii de “IQ” pentru descrierea coeficientului de inteligenţă, unul din cele mai controversate concepte din istoria psihologiei.. Primii ani ai secolului al XX-lea reprezintă un moment de cotitură în teoria testelor psihologice. Inventarul testelor psihologice creşte mult, apar testele nonverbale (Cuburile Knox [1914], Scala Pintner-Paterson [1917] etc). Un moment important în dezvoltarea metodei testelor îl reprezintă anul 1917, când, în SUA, este iniţiată prima administrare colectivă a testelor mintale. Este vorba despre instrumentele "Army Alpha" şi "Army Beta" create de profesorul de la Harward - devenit ulterior colonelul Robert M. Yerkes (1876-1956) şi colaboratorii săi, destinate recrutării soldaţilor americani care urmau să fie trimişi să lupte în Europa (azi testele respective au fost înlocuite cu “Armed Services Vocational Aptitude Battery”). Au fost testaţi 1.75 milioane de recruţi. De la acea dată, testarea colectivă a fost utilizată pe scară largă, mai ales în orientarea şcolară şi în cercetările psihologice şi pedagogice. Army Alpha şi Beta au influenţat mult construcţia ulterioară a testelor de inteligenţă. Army Alpha este compus din opt subteste: (1) urmărirea unor instrucţiuni verbale; (2) raţionament aritmetic; (3) judecăţi practice; (4) perechi de sinonime-antonime; (5) propoziţii amestecate; (6) completarea de şiruri de numere; (7) analogii; (8) cunoştinţe generale. Army Beta este un test neverbal cu administrare de grup proiectat pentru analfabeţi şi recruţi care nu cunosc engleza. C.C. Brigham, într-un studiu extins făcut pe baza performanţelor la testele Army Alpha şi Beta, extrage o serie de concluzii cu referire la diferenţele etnice legate de inteligenţă (ulterior, C.C. Brigham şi-a revizuit concluziile şi a pus diferenţele etnice şi rasiale constatate pe seama diferenţelor culturale şi de limbaj). Odată cu al doilea război mondial accentul s-a deplasat de la testarea numai a inteligenţei, pe testarea unor aptitudini specifice. Diversificarea domeniilor militare de acţiune a cerut investigarea unor aptitudini speciale necesare piloţilor, navigatorilor etc. Forţele armate au rezolvat problema prin proiectarea

unei baterii de teste compuse din douăzeci de subteste. Multe dintre acestea se folosesc şi în prezent. Apariţia testelor de personalitate marchează o etapă nouă în dezvoltarea curentului psihometric. Momentul de start a fost în 1914, când Robert S. Woodworth a pus la punct primul chestionar de personalitate, Personal Data Sheet, în scopul de a standardiza interviurile psihiatrice. Acest chestionar viza tot domeniul militar, el fiind destinat detectării recruţilor susceptibili de boli psihiatrice. Chestionarul lui Woodworth constă din 116 itemi la care subiecţii răspund cu “DA” sau “NU”. Ulterior, pe baza chestionarului amintit s-a construit Thurstone Personality Schedule (1930) şi Bernreuter Personality Inventory (1931), fundamentate statistic.

Definire Teste de personalitate, proiective - sunt constituite din totalitatea tehnicilor prin care subiectului i se solicită răspunsuri faţă de stimuli nestructuraţi, pe care acesta va tinde să-i interpreteze prin prisma propriilor trăsături de personalitate. Se numeşte test mintal o situaţie experimentală standardizată, care serveşte drept stimul unui comportament. Acest comportament este evaluat printr-o comparare statistică cu acela al altor indivizi plasaţi în aceeaşi situaţie, ceea ce permite clasarea subiectului examinat, fie cantitativ, fie tipologic".

Tipuri de personalitate Personalitatea este lucrul care ne deosebeşte unul de celălalt. Dacă din punct de vedere fizic, două persoane pot să fie identice, din punct de vedere al personalitătii este greu să găsim două caractere la fel.În realitate, nu putem găsi un tip „curat” de personalitate, ci se pot identifica trăsături predominante, care se constituie in „marca” individului. Figurile de mai jos au fost concepute de către un psiholog, fiind testate pe oameni din întreaga lume o perioadă lungă de timp.Pe măsură ce se primea feedback ele au fost modificate atât în ceea ce priveşte culoarea şi forma şi apoi testate din nou până s-a obţinut o formă finală extraordinar de eficientă. Figurile de mai jos reprezintă cele 9 tipuri de bază ale personalităţii.

Tipul 1. Independent, nonconformist, libertin. Ai nevoie de multă libertate, şi nu îţi permiti să te ataşezi astfel încât să poţi lua decizii liber de orice constrângeri.Ai înclinaţii artistice atât la serviciu, cât şi în timpul liber.Uneori nevoia de libertate te determină să acţionezi contrar a ceea ce se aşteaptă de la tine. Modul tău de viaţă este individualist.Nu vei imita niciodată orbeşte ceea ce este general acceptat;dimpotrivă, vei căuta să trăieşti în

conformitate cu propriile idei şi convingeri, chiar dacă asta înseamnă să înnoţi împotriva curentului. Tipul 2. Dinmaic, activ, extrovertit Eşti capabil să îţi asumi riscuri şi să te implici în totalitate în schimbul unei munci variate şi interesante.Prin contrast, rutina are asupra ta un efect paralizator. Ceea ce îţi place cel mai mult este să joci un rol activ în evenimentele care te înconjoară.Astfel îţi vei putea satisface necesita de a acţiona. Tipul 3. Cu picioarele pe pământ, echilibrat, armonios Adopţi un stil natural şi eşti atras de tot ceea ce simplu.Oamenii te admiră, întrucât eşti cu picioarele pe pământ şi se pot baza pe tine.Le oferi celor apropiaţi securitate şi spaţiul de exprimare.Eşti perceput ca o persoană caldă şi atentă.Respingi tot ceea ce este strident şi artificial.Ai tendinţa de a fi sceptic în faţa efemerităţii modelor.Pentru tine hainele trebuie să fie practice şi elegante într-un mod neostentativ. Tipul 4. Profesional, pragmatic, încrezător Îţi iei viaţa în mâini şi ai mai multă încredere în propriile tale puteri decât în noroc.Rezolvi problemele într-un mod practic, fără complicaţii inutile.Priveşti realist ceea ce se întâmplă şi nu ai ezitări.La serviciu ţi se dau responsabilităţi întrucât colegii ştiu că se pot baza pe tine. Forţa de care dai dovadă se va răsfrânge şi asupra celor din jur făcându-i mai siguri pe ei înşişi.Nu eşti niciodată mulţumit până când ideile tale nu au fost puse în practică. Tipul 5. Pacifist, diplomat, neagresiv Eşti tolerant şi în acelaşi timp diplomat.Îţi faci prieteni fără greutate, păstrând în acelaşi timp spaţiul tău privat şi independenţa.Din când în când îţi place să te retragi pentru a medita la înţelesul lucrurilor.Asta nu te face însă un singuratic.Trăieşti în pace cu tine însuţi şi cu lumea şi apreciezi viaţa şi ce are ea de oferit. Tipul 6. Fără griji, ludic, vesel Îţi place să fii liber şi spontan.Încerci să te bucuri cât mai tare de tot ce are viaţa de oferit, conform zicalei ”Nu ai decât o viaţă de trăit”. Eşti foarte curios şi deschis la tot ceea ce este nou;schimbarea te face să înfloreşti.Nimic nu e mai rău decât să te simţi încorsetat.Tot ceea ce este în jurul tău este un joc care îti poate crea o surpriză plăcută. Tipul 7. Romatic, visător, emotiv. Eşti o persoană sentimentală.Refuzi să vezi lucrurile numai din punct de vedere raţional.Ceea ce simţi e la fel de important pentru tine ca şi ceea ce gândeşti.Consideri că visele sunt o parte esenşială a vieţii. Respingi oamenii care iau în derâdere romantismul şi se comportă numai raţional.Respingi tot ceea ce constrânge bogata ta varietate de stări şi emoţii.

Tipul 8. Analitic, de încredere, sigur. Ceea ce ai mai preţios este capacitatea ta rapidă de înţelegere. Obişnuieşti să aduni mici bijuterii de raţionamente pe care să le dezvălui ca un prestidigitator de câte ori interlocutorul le trece cu vederea. Cultura joacă un rol important în viaţa ta.Ţi-ai format un stil propriu, care este elegant şi diferit de moda actuală.Idealul tău, care îţi ghidează întreaga viaţă, este să te bucuri de plăcerile pe care le are de oferit cultura.Îţi place să te înconjori de oameni care au un anumit grad de cultură. Tipul 9. Introspectiv, raţional, analitic Deseori iei la întrebări ceea ce este în jur şi pe tine însuţi.Mult mai des decât ceilalţi oameni.Deteşti superficialitatea.Preferi să fi singur decât să faci conversaţii de complezenţă.Relaţiile pe care le ai cu prietenii sunt strânse, ceea ce îţi oferă liniştea şi armonia de care ai nevoie pentru a te simţi bine.Oricum nu poţi trăi singur pentru lungi perioade de timp fără a te simţi plictisit. Exemple de teste care îţi dezvăluie personalitatea: Test 1 Numără câţi de „F” sunt în următorul text: FINISHED FILES ARE THE RESULT OF YEARS OF SCIENTIFIC STUDY COMBINED WITH THE EXPERIENCE OF YEARS. Cate litere de „F” ai numărat? 3? Răspuns greşit! Răspunsul corect este 6. Cine a numarat toate cele sase "F" din prima este din punct de vedere statistic un geniu. Trei este normal, patru este rar. Test 2 O tipă şi-a înmormântat mama. La înmormântare a cunoscut un bărbat pe care nu-l mai văzuse până atunci. Tipul i s-a părut fantastic, bărbatul viselor ei...s-a îndragostit de el la prima vedere.Când s-a terminat înmormântarea tipul a dispărut fără urmă: ea nu reuşise să-i ia numărul de telefon si nimeni nu ştia cine era bărbatul. După câteva zile tipa şi-a ucis sora. Întrebare: Care a fost motivul pentru care şi-a ucis propria sora?

Răspuns: Spera ca tipul să apara la inmormantare! Dacă ai răspuns corect, gândeşti ca un psihopat. Testul este elaborat de un cunoscut psiholog american şi folosit pentru a vedea dacă o persoană gândeşte ca un criminal.Mulţi ucigaşi în serie au răspuns corect la întrebare. Test 3 Pe malul unui râu se aflã o FATĂ.Pentru a ajunge pe malul celãlalt la IUBITUL sãu cu care urma sã se cãsãtoreascã, cere ajutor BARCAGIUului. Acesta îi cere bani, fata nu are cu ce sã-i plãteascã.Barcagiul îi propune un târg: o ajutã sã traverseze râul dacã se dezbracã. Fata se duce sã cearã sfatul ÎNŢELEPTului. Acesta îi spune sã facã ce vrea. Fata hotãrãşte sã accepte târgul propus de barcagiu.Ajunge pe malul celãlalt. Dintr-un tufiş apare un SÃLBATIC, care, vãzând-o dezbrãcatã, sare şi o violeazã. Apare în sfârşit iubitul, care dupã ce o vede dezbrãcatã şi violatã, o pãrãseşte. Fata rãmâne plângând. Apare un STRÃIN, cãruia fata îi povesteşte prin ce a trecut,iar strãinul, impresionat de povestea ei, hotãrãşte sã o ia de soţie. Acordaţi note de la 5 la 10, fiecare notã o singurã datã, pentru fiecare personaj al poveştii Răspuns: Fiecãrui personaj îi corespunde o trãsãturã personalã, dupã cum urmeazã: FATA – gradul de implicare într-o relaţie BARCAGIU– spiritul mercantil, negustoresc, de antreprenor ÎNŢELEPT – înţelepciunea SÃLBATICI– sex appeal-ul IUBIT– egoismul STRÃIN– altruismul

Test 4 Intri într-o toaletă şi sunt 9 cabine dispuse ca în figura de mai jos. În care intri?

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Răspuns: Pentru bărbaţi: Bărbaţii preferă cabinele din capăt pentru a atrage cât mai puţin atenţia. Cei care aleg cabinele 4, 5 sau 6 par sa aibă mai puţină conştiinţă şi este puţin probabil să cedeze la influenţe exterioare sau la presiune. Pentru femei: Cele care aleg cabinele 1-3 sunt mai flexibile şi se pot adapta repede; Sunt directe şi nu ezită în luarea unei decizii. Cele care aleg cabinele 4-6 sunt precaute, moderate şi echilibrate; vor să se simtă în siguranţă. Cele care aleg cabinele 7-9 au un puternic simţ al proprietăţii; nu le deranjează sa stea în umbră deşi aceste femei sunt considerate cele mai periculoase. Test 5 Dacă ai fi un super-erou, ce abilitate ai alege să ai? 1.abilitatea de a zbura 2.abilitatea de a călători în timp 3.invizibilitatea 4.vederea in raze-X 5.puterea de a schimba forme 6.abilitatea de a citi gandurile oamenilor 7.abilitatea de a vedea în viitor 8.auzul supra dezvoltat Răspuns:

1.Îţi place să vezi viaţa în asamblu, detaliile te enervează. Îţi place să fii liber şi sa-ţi asumi riscuri. Ai fi bun pilot, astronaut sau politician. 2.Eşti interesat de cauza lucrurilor si de faptul cum greşelile din trecut pot fi folosite pentru a contura viitorul. Eşti curios şi ai putea fi cercetător, istoric. 3.Eşti timid sau un foarte bun observator. Îţi place sa ştii tot ce se petrece şi ai putea fi scriitor,artist sau detectiv particular. 4.Îţi place sa vezi esenţa lucrurilor şi îţi place să rezolvi probleme pe care ceilalţi nu le văd. Ai putea fi fizician, matematician, medic. 5.Eşti sociabil şi îţi place să fii admirat.Ai putea fi actor. 6.Ştii ce gandesc oamenii şi poţi citi printre rânduri. Ai putea fi consilier sau psiholog. 7.Eşti creativ şi îţi place aventura şi, dacă ai putea, ai trăi în viitor. Ai putea fi explorator, om deştiinţă, inventator. 8.Acorzi atenţie sunetului şi vrei să fii la curent cu ultimele ştiri; unii ar spune că eşti zgomotos.Ai putea fi reporter sau muzician. Test 6 Desenează o spirală pe hârtie.

Răspuns: Din centru spre exterior– eşti tipul convenţional, care acţionează începând cu lucrurile mărunte şi specifice, apoi extinzându-se spre cele mari şi generale. Dorinţa ta este direcţionată spre ceea ce se afla în imediata apropiere a orizontului tău. Din exterior spre centru– eşti tipul care pune accent pe concentrare şi control. Ai tendinţa să treci cu vederea ceea ce te înconjoară şi să te concentrezi pe ceea ce te interesează. Eşti sceptic şi eşti preocupat de lucrurile concrete. Nu ţi-ai făcut speranţe irealizabile şi poţi fi de încredere.

Test 7 Trebuie să răspunzi instantaneu fără să te gândeşti prea mult. a) Participi la un concurs de alergări şi îl depăşeşti pe cel de pe a doua poziţie.Pe ce poziţie te afli? Răspuns: Dacă l-ai depăşit pe al doilea, i-ai luat locul, deci ai devenit al doilea. b) Dacă îl depăleşti pe ultimul, pe ce poziţie vei ajunge? Răspuns: Dacă tu eşti în urma lui, atunci el nu mai este ultimul.Răspunsul era imposibil. c)Nu folosi nici un fel de calculator si nici însemne pe hârtie.Trebuie să răspunzi aproape instantaneu: Ai 1000.Adaugă 40.Adaugă 1000.Adaugă 30.Şi încă 1000.Plus 20.Plus 1000.Si plus 10.Care este totalul? Răspuns: Total= 4100 d) Tatăl Tanţei are 5 fete: - Chacha - Cheche - Chichi - Chocho Care e numele celei de-a cincea? Gândeşte repede... Răspuns: Tanţa

Bibliografie: http://www.scribd.com/doc/11557253/Test-de-Personal-It-Ate

http://www.scribd.com/doc/21108720/PSIHO-Testare-psihologicapersonalitate http://www.scribd.com/doc/11281474/Test-de-personalitate-1 http://www.scribd.com/doc/37767105/0test-de-personalitate http://www.scribd.com/doc/24402527/Test-Personalitate-Imaginatie http://www.scribd.com/doc/44698788/TESTE-PSIHOLOGICE