43966720 Studiu Biblic Galateni Si Romani

1

Tiparul executat la+ S.C. Carmel Print & Design S.R.L. Arad - Rom=nia Str. Weityer Nr. 12 telefon+ 0257 250670 fax+ 0257 259272 e-mail+ [email protected]

GALATENI …I ROMANI Ghid de studiu

de Paul A. Pomerville

ISBN 973-85733-3-5

Copzright © 1976 bz International Correspondence Institute under the title GALATIANS AND ROMANS bz Paul A. Pomerville Copzright © BEE World 1996 All rights reserved Romanian translation © 1986 bz BEE International Fourth printing 2004 All rights reserved Printed in Romania Publicat[ ]n limba rom=n[ de c[tre Funda'ia Educa'ie Biblic[ prin Extensie, Cluj-Napoca, Rom=nia © 2004 Funda'ia EBE, Cluj-Napoca, Str. Inului Nr. 2-5 Toate drepturile reyervate asupra preyentei edi'ii ]n limba rom=n[.

ISBN 973-85733-3-5

Tehnoredactare computeriyat[+ Easz Print Co. Ltd. Arad Tiparul executat la+ S.C. Carmel Print & Design S.R.L. Arad, Str. Weityer Nr. 12 Tel. 0257 250670

CUPRINS INTRODUCERE

5

UNITATEA ‘NTÂI+ PAVEL — AP“R“TOR AL CREDINæEI LECæIA 1 Preg[tirea ap[r[torului 2

Preg[tirea ap[r[rii

11 23

UNITATEA A DOUA+ PAVEL — AP“R“ EVANGHELIA SA 3

Dumneyeu i-a dat lui Pavel Evanghelia sa Galateni 1

41

4

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel Galateni 2

57

5

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei Galateni 3

71

6

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi Galateni 4

87

7

Evanghelia supus[ la testul vie'ii Galateni 5 - 6

105

UNITATEA A TREIA+ PAVEL — EXPLIC“ EVANGHELIA SA 8

Introducere ;i preyentarea epistolei Romani 1.1-17: 15.14 - 16.27

123

9

Nevoia de m=ntuire a omului Romani 1.18 - 3.20

139

10

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu Romani 3.21 - 5.21

155

11

O nou[ via'[ de libertate Romani 6 - 7

175

12

Via'a ]n Duh Romani 8

189

UNITATEA A PATRA+ PAVEL — APLIC“ EVANGHELIA SA 13

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri Romani 9 - 11

207

14

Evanghelia ;i cre;tinismul Romani 12 - 13

225

15

Evanghelia ;i Biserica Romani 14 - 16

239

4

Galateni ;i Romani

5

GALATENI …I ROMANI Program de diplom[ Introducere

Lucrarea de fa'[ a fost elaborat[ av=nd ca scop+ 1. S[-l ajute pe student în atingerea obiectivelor acestui curs ;i 2. S[-l preg[teasc[ pentru examenul final. Întregul material al cursului — explica'iile ;i activit['ile — este direc'ionat spre atingerea scopului propus. Primul pas este s[-'i formeyi o idee general[ asupra cursului ;i s[ veyi modul în care va fi studiat. De aceea, te rog s[ cite;ti cu mult[ aten'ie capitolul introductiv.

2. S[ cuno;ti mai profund via'a, caracterul ;i lucrarea apostolului Pavel ;i s[ aplici principiile care ar putea îmbun[t['i calitatea vie'ii ;i lucr[rile tale. 3. S[ po'i discuta aspectele legate de cadrul general al acestor epistole+ data scrierii, împrejur[rile scrierii, destinatarii scrisorilor. 4. S[ po'i compara Epistola c[tre Galateni cu cea c[tre Romani în termenii con'inutului, ai scopului, ai temei, ai împrejur[rii scrierii, ai timpului în care au fost scrise, ai stilului ;i ai pasajelor teologice cheie.

DESCRIERE …I INSTRUCæIUNI Descrierea cursului În acest curs vei studia Epistolele lui Pavel c[tre Galateni ;i Romani. Vei privi la cadrul istoric ;i vei examina problemele teologice controversate cu care s-a confruntat Biserica primului veac. Vei cunoa;te via'a, caracterul ;i lucrarea apostolului Pavel. De asemenea, vei dobândi o în'elegere profund[ a vie'ii cre;tine ;i a slujirii cre;tine, pe m[sur[ ce vei aplica înv['[turile acestor epistole la situa'iile actuale. Obiectivele cursului Cursurile editate de noi sunt bayate pe convingerea c[ fiecare cre;tin are o slujb[ de împlinit. Dumneyeu are o lucrare pentru tine. Acest curs a fost scris ca s[ te ajute s[ folose;ti în via'a ta marile adev[ruri pe care Dumneyeu le-a revelat în Galateni ;i Romani. Scopul nostru este ca la terminarea cursului s[ fi atins urm[toarele obiective+ 1. S[ cuno;ti solu'iile pe care le d[ Dumneyeu, prin aceste epistole, problemelor cu care se confrunt[ cre;tinii de ayi: s[ le aplici în via'a ;i în lucrarea ta, conform necesit['ilor.

5. S[ explici ;i s[ urm[re;ti deyvoltarea înv['[turii apostolului Pavel despre credin'[, pe tot parcursul epistolelor. 6. S[ te familiariyeyi cu folosirea diagramelor, h[r'ilor, schi'elor, tablourilor cronologice, atunci când le predai altora aceste epistole. 7. S[ aplici principiile fundamentale ale Studiului biblic inductiv în studierea altor pasaje biblice. 8. S[ interpreteyi mai eficient alte pasaje biblice, folosind metode înv['ate în acest curs. Autorul acestui curs Autorul acestui ghid este Paul A. Pomerville, misionar în Indoneyia al cultului `Assemblz of God~. Lucrarea de p[stor ;i cea de preg[tire a altor misionari l-au ajutat s[ preg[teasc[ acest curs, care sper[m s[-'i aduc[ mari binecuvânt[ri. În preg[tirea acestui curs, Paul A. Pomerville a f[cut apel la experien'a sa în folosirea tehnicilor pedagogice moderne. El a lucrat ca director al …colii Teologice din Sumatra ;i al proiectului Educa'ia

6

Galateni ;i Romani

Teologic[ prin Extensie, în Indoneyia. El a mai scris alte câteva materiale pentru studiul independent, pentru Indoneyia. Activit['i recente includ lucrarea sa în programul post-universitar ;i ca profesor la Northwest College of the Assemblies of God (Kirkland, Washington, USA), unde ;i-a luat ;i licen'a. Dumneyeu s[ te binecuvânteye, acum când începi studiul Epistolelor c[tre Galateni ;i Romani. Instructorul ;i editorii se vor ruga neîncetat ca acest curs s[-'i îmbog['easc[ via'a ;i lucrarea, pe m[sur[ ce studieyi ;i aplici cele înv['ate. Unit['ile de studiu

timpul necesar. Probabil c[ vei avea nevoie de patru pân[ la ;ase ore pentru o lec'ie. De aceea, este mai avantajos s[ studieyi câte o sec'iune din lec'ie, atunci când ai timp. Cite;te cu aten'ie fiecare parte a lec'iei+ 1)Utitlul, 2) planul lec'iei, 3) obiectivele lec'iei, 4) temele, 5) studiul cuvintelor, 6) deyvoltarea lec'iei, 7) ilustra'iile ;i 8) sugestiile pentru predare. Titlul, planul lec'iei ;i obiectivele î'i fac o preyentare introductiv[ a lec'iei. Gândirea ta va fi mai alert[ ;i mai receptiv[ ;i vei înv['a mai repede, pentru c[ aceast[ preyentare te-a preg[tit. Studiul cuvintelor te preg[te;te pentru în'elegerea anumitor termeni importan'i pentru lec'ie.

Lec'iile sunt grupate în patru unit['i+ Unitatea 1 — Lec'iile 1 - 2 Unitatea 2 — Lec'iile 3 - 7 Unitatea 3 — Lec'iile 8 - 12 Unitatea 4 — Lec'iile 13 - 15 Atunci când î'i faci planificarea studiului, stabile;te datele la care s[ termini fiecare unitate. Acest timp îl po'i împ[r'i în perioade mai scurte, afectate fiec[rei lec'ii. Sugestia noastr[ este s[ studieyi câte o lec'ie pe s[pt[mân[. Pentru a studia în acest ritm, trebuie s[ aloci pentru studiu cam o or[ pe yi. În acest ritm de studiu, vei termina cursul în 14 s[pt[mâni ;i vei fi preg[tit pentru examenul final. Dac[ studieyi în cadrul unei ;coli, profesorii î'i vor cere preg[tirea unor teme.

Deyvoltarea lec'iei urmeay[ planul expus. Comentariile, sugestiile ;i întreb[rile te vor ajuta s[ atingi obiectivele lec'iei. Verific[-'i r[spunsurile, comparându-le cu cele din curs. Acestea î'i vor atrage aten'ia o dat[ în plus asupra punctelor importante ale lec'iei. Studiind în acest mod, lucrurile pe care vrei s[ le re'ii vor fi mai adânc întip[rite în memorie, gata s[ fie folosite at=t în via'[, cât ;i la examenul final. H[r'i, diagrame ;i alte ilustra'ii vor fi de asemenea folosite pentru studiu. Acestea te vor ajuta s[ te sim'i ca f[când parte din Biserica primului secol, împ[rt[;indu-i problemele ;i fiind p[truns de uria;ele adev[ruri din aceste scrisori. De asemenea, preg[tindu-te pentru lucrarea de propov[duire, vei putea folosi aceste ilustra'ii în predici sau studii.

Organiyarea lec'iei

Bibliografie obligatorie

Majoritatea lec'iilor acoper[ un material care s-ar putea preda în dou[ sau trei ore de curs. Dac[ studieyi independent, po'i s[-'i programeyi timpul de a;a manier[ încât s[¬i aloci fiec[rei p[r'i a lec'iei

Biblia este principala carte pentru acest curs. Ca ghid ;i ajutor pentru în'elegerea ;i aplicarea înv['[turilor, vei folosi ;i acest manual Programul de diplom[, de Paul A. Pomerville.

7

CUVÂNT ÎNAINTE

`Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[~ (Galateni 3.11: Romani 1.17). Accentul pe care Martin Luther l-a pus pe acest adev[r, în secolul al XVI¬lea, a dus la Reforma Protestant[. Aceast[ doctrin[ a îndrept['irii prin credin'[ a adus via'[ nou[ în Biseric[ ;i a devenit o înv['[tur[ central[ a bisericilor evanghelice. În'elegerea acestui concept biblic de importan'[ suprem[ va avea ca reyultat o apreciere mai profund[ a harului lui Dumneyeu, a;a cum ne-a fost dat în Domnul Isus Cristos. Studiul nostru ne va conduce prin cele dou[ c[r'i ale Bibliei, care se ocup[ în detaliu de aceast[ doctrin[ fundamental[. Chiar de la începuturile sale, Biserica Cre;tin[ a pus întreb[ri cu privire la rela'ia dintre Lege ;i har. Cu ce scop a fost dat[ Legea în Vechiul Testament? Oamenii evlavio;i din epoca Vechiului Testament au fost mântui'i prin ascultarea de Lege? Planul de mântuire, preyentat în Noul Testament, difer[ de cel din Vechiul Testament? Poate fi mântuit cineva numai prin credin'[? Sau este mântuirea o problem[ de credin'[ plus fapte? Ne înva'[ Noul Testament, cu adev[rat, c[ mântuirea trebuie s[ vin[ numai prin Isus Cristos? Dac[ cineva este mântuit numai prin credin'[, mai conteay[ felul în care tr[ie;te? De ce a fost necesar ca Fiul lui Dumneyeu s[ moar[ pe cruce pentru a¬i aduce omenirii mântuire? Apostolul Pavel se ocup[ de toate aceste probleme cruciale în Epistolele c[tre Galateni ;i Romani. Problemele teologice trebuie examinate întotdeauna în lumina Scripturilor. Cu acest gând vom aborda studiul Epistolelor lui Pavel c[tre Galateni ;i Romani. O vom face cu reveren'[, pentru c[ aceste epistole sunt o parte a Cuvântului lui Dumneyeu. O vom face în atitudine de rug[ciune, pentru c[ avem nevoie de c[l[uyirea Duhului Sfânt, care a inspirat scrierea lor. O vom face cu mult[ aten'ie, în mod analitic, deoarece noi Îl iubim pe Domnul, Dumneyeul nostru, nu numai cu inima, ci ;i cu mintea (Matei 22.37). O vom face cu recuno;tin'[, pentru c[ am experimentat deja harul lui Dumneyeu, ;i acum ni se d[ prilejul de a-l în'elege mai bine.

Scopul acestui studiu trece dincolo de în'elegerea doctrinelor din Galateni ;i Romani. Noi avem ;i un scop practic. Amândou[ aceste c[r'i au dou[ diviyiuni naturale+ o parte doctrinar[ ;i o parte practic[. Pavel a scris aceste epistole cu un scop precis, nu la întâmplare. El vrea ca noi s[ ;tim c[ îndrept['irea lui Dumneyeu, primit[ prin credin'[, este legat[ de comportament. Pavel este mai mult decât un teolog. Ceea ce crede ;i ]i înva'[ el pe al'ii despre Dumneyeu este legat de tr[ire. Pentru el, doctrina ;i practica sunt inseparabile. Versetul cheie din Epistola c[tre Romani care ne reveleay[ aceast[ convingere este+ `Deoarece în ea (Evanghelie) este descoperit[ o neprih[nire (îndrept['ire), pe care o d[ Dumneyeu prin credin'[, ;i care duce la credin'[.~ Romani 1.17 Observa'i+ Cuvântul `credin'[~ este men'ionat aici de dou[ ori. Credin'a care ob'ine îndrept['irea lui Dumneyeu trebuie s[ se continue în credin'[ vie, practic[. Actul ini'ial de credin'[ trebuie s[ dea na;tere unei credin'e vii. Sensul cuvântului `viu~, aici, nu este doar `viu~, ca opus al cuvântului `mort~, ci este sensul de `activ~, care ac'ioneay[ în tr[ire. Este credin'a pentru via'a de yi cu yi — nu doar un act unic, care aduce îndrept['ire înaintea lui Dumneyeu, ci ;i o încredere continu[ ;i r[spuns la harul lui Dumneyeu. Probabil c[ ai auyit deja yicala+ `Singura Evanghelie pe care o citesc unii oameni este via'a ta.~ A;a cum afirm[ versetul cheie de mai sus, în Evanghelie, îndrept['irea lui Dumneyeu este revelat[ prin credin'[. Înseamn[ de asemenea c[ îndrept['irea lui Dumneyeu este revelat[ în tine, când tr[ie;ti prin credin'[ yi de yi. Acesta este scopul nostru practic pentru studiul de fa'[.

— Anthonz D. Palma — Paul A. Pomerville

GALATIA …I IMPERIUL ROMAN

8 Galateni ;i Romani

9

1 Prima c[l[torie

3 A treia c[l[torie

2 A doua c[l[torie

4 C[l[toria la Roma

C“L“TORIILE MISIONARE ALE LUI PAVEL

æ“RILE VIYITATE DE PAVEL

10

Galateni ;i Romani

TABLOU CRONOLOGIC AL VIEæII APOSTOLULUI PAVEL I Locuri ;i evenimente

CONVERTIREA— APROAPE DE DAMASC Fapte 9 VIYITA ‘N ARABIA Galateni 1.17 ‘NTÂIA VIYIT“ LA IERUSALIM Fapte 9.26 A DOUA VIYIT“ LA IERUSALIM Foametea — Fapte 11.30

II Data A.D. 31@32 33-36 37 45 45-49

A TREIA VIYIT“ LA IERUSALIM Conciliul — Fapte 15.2-4

49 49@50 50-53

A PATRA VIYIT“ LA IERUSALIM Fapte 18.21¬22

52-53 52@53 53 54-58

ARESTAREA ‘N IERUSALIM Fapte 21.30-34 ‘NTEMNIæARE LA CEYAREEA Fapte 23.23-33 ‘NTÂIA ‘NTEMNIæARE ‘N ROMA Fapte 28.16

ELIBERAREA DIN ‘NCHISOARE

A DOUA ‘NTEMNIæARE ‘N ROMA MARTIRIUL

III C[l[torii ;i epistole

57 57 57 58

‘NTÂIA C“L“TORIE MISIONAR“ Fapte 13.4 Galateni

A DOUA C“L“TORIE MISIONAR“ Fapte 15.40 1 Tesaloniceni 2 Tesaloniceni

A TREIA C“L“TORIE MISIONAR“ Fapte 18.23 1 Corinteni 2 Corinteni Romani

58-60 60-63 62 62 62 63 63-76 67 67 68 68

Coloseni Efeseni Filimon Filipeni ALTE C“L“TORII 1 Timotei Tit 2 Timotei

Datele sunt aproximative. Scopul acestei scheme este s[¬i dea studentului o privire de ansamblu asupra vie'ii apostolului Pavel dup[ convertire. Vom examina aceste fapte mai ]ndeaproape ]n studiul pasajului Galateni 1.13¬16. Datarea Epistolei c[tre Galateni a fost f[cut[ pe baya presupunerii c[ a fost scris[ cur=nd dup[ Conciliul de la Ierusalim — poate chiar ]nainte de acesta.

11

Unitatea ]nt=i PAVEL — AP“R“TOR AL CREDINæEI

Lec'ia 1 Preg[tirea ap[r[torului

PLANUL LECæIEI Ap[r[tor al credin'ei iudaice Educa'ie Experien'[ Convertirea la Cristos Influen'e care au dus la convertire Convertirea Apostol al lui Cristos Primele experien'e misionare Preyentare fugar[ a lui Pavel în Galateni TEME OBIECTIVELE LECæIEI Dup[ ce ai terminat de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[ po'i r[spunde la urm[toarele cerin'e+ 1. S[ ar['i cum l-au ajutat pe Pavel preg[tirea ;i experien'a s[ se preg[teasc[ pentru proclamarea ;i ap[rarea Evangheliei. 2. S[ identifici multe dintre caracteristicile personale ale lui Pavel, în timp ce¬i înve'i pe al'ii Faptele Apostolilor, ;i s[ explici modul în care a folosit Dumneyeu aceste caracteristici în lucrarea de slujire a lui Pavel. 3. S[ identifici ]n Faptele Apostolilor influen'ele care au condus la convertirea lui Pavel ;i s[ evalueyi importan'a unor asemenea influen'e asupra du;manilor lui Cristos de ast[yi. 4. S[ cuno;ti mai bine caracterul ;i lucrarea lui Pavel ;i s[ ]n'elegi mai bine scrierile sale.

1. Cite;te paginile (3-11) din acest ghid de studiu ;i alege-'i propriile tale obiective pentru acest curs. 2. Studiay[ planul de mai sus al lec'iei ;i obiectivele lec'iei. 3. Cite;te studiul cuvintelor. 4. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[ sec'iune. Scrie r[spunsurile la fiecare întrebare din sec'iune, uitându-te din nou, dac[ este nevoie, la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai terminat o sec'iune, verific[-'i r[spunsurile, comparându-le cu cele date la sfâr;itul sec'iunii. 5. Dup[ ce ai parcurs întreaga lec'ie, prive;te din nou peste obiectivele lec'iei, ca s[ fii sigur c[ po'i face ceea ce 'i se cere.

12

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

Sper[m c[ vei g[si util acest studiu al cuvintelor de la ]nceputul fiec[rei lec'ii. Unele cuvinte pe care le cuno;ti deja sunt folosite cu sens special ]n lec'ie. Altele, sunt termeni teologici. Unele sunt cuvinte noi, pentru mul'i dintre studen'i. Insist[m s[ cite;ti studiul cuvintelor ]nainte de a intra ]n deyvoltarea lec'iei. Dac[ e necesar, revino asupra lui.

apostol

— cineva care este trimis misionar. `Apostol~ este un cuvânt de origine greac[, iar `misionar~ este de origine latin[: dar sensul original al ambelor cuvinte este acela;i. Noi ne g=ndim la apostoli ca la oameni r=ndui'i de Dumneyeu pentru o misiune important[, persoane cu o mare putere ;i eficien'[ spiritual[, care duc Evanghelia ]n locuri noi.

credin'[

— ]ncredere: credin'[ ]n Dumneyeu, religie sau lucruri spirituale: ceea ce este creyut. Credin'a pe care apostolul Pavel a ap[rat/o mai ]nt=i a fost ]nv['[tura Vechiului Testament ;i tradi'iile religioase ale evreilor. Mai t=ryiu, el a ap[rat credin'a cre;tin[ de primejdia doctrinelor false.

fanatic

— o persoan[ care este ]mpins[ dincolo de ra'iune de sentimentele sale sau credin'ele sale. Fanatismul lui Saul l/a f[cut s[/i persecute pe cre;tini.

funda— oameni care cred c[ cuvintele Bibliei mentali;ti sunt inspirate de Dumneyeu ;i c[ ele trebuie creyute ;i trebuie tr[ite. Ei refuy[ s[ accepte orice ]nv['[tur[ care este ]n deyacord cu Biblia. Neamuri

— persoane care nu sunt evrei. Bisericile Galatiei erau formate din credin-

cio;i dintre Neamuri ;i din evrei cre;tini. Evanghelie — veste bun[: ]nv['[turile lui Isus ;i ale apostolilor: adev[rurile fundamentale despre m=ntuire prin credin'a ]n Isus Cristos. martir

— persoan[ care alege mai degrab[ moartea dec=t renun'area la credin'[: persoan[ condamnat[ la moarte pentru credin'a sa.

Mesia

— Unsul. ‘n timpurile Vechiului Testament, profe'ii, preo'ii ;i regii erau un;i cu untdelemn (untdelemnul le era turnat pe cap) pentru a fi pu;i deoparte, ]n mod oficial, pentru Dumneyeu ;i lucrarea Sa. Profe'ii au scris despre un M=ntuitor care urma s[ vin[ ;i care va fi Profet, Preot ;i Rege. Dumneyeu ‘l va unge cu Duhul Sfânt, d=ndu/I autoritatea ;i puterea s[/…i ]ndeplineasc[ misiunea. El va fi Mesia — Unsul — care va aduce reyolvarea problemelor lumii ;i va stabili o ]mp[r['ie de pace universal[, dreptate ;i prosperitate. `Mesia~ este cuv=ntul ebraic pentru `Unsul~, iar `Cristos~ cel grec. C=nd spunem `Isus Cristos~, de fapt noi ne referim la poyi'ia Sa oficial[ ca Cel pe care Dumneyeu L/a uns ca s[ fie Profet, Preot ;i Rege.

teologie

— studiul naturii lui Dumneyeu ;i a raportului S[u cu omul ;i cu Universul: sistem de credin'e religioase. Preg[tirea teologic[ a lui Saul era ]n Scripturile Vechiului Testament. Acestea ne reveleay[ natura lui Dumneyeu ;i ne dau o istorie a rela'iilor Sale cu omul ;i cu Universul, ]nainte de venirea lui Cristos. Epistolele lui Pavel sunt o preyentare clar[ a teologiei cre;tine.

Preg[tirea ap[r[torului

13 DEYVOLTAREA LECæIEI

Cu c=t ;tii mai multe despre autor, cu at=t ]i ]n'elegi mai bine scrierile. De aceea, ]nainte de a ]ncepe s[ studiem Galateni ;i Romani, s[ privim la omul care a scris aceste epistole — marele apostol Pavel. Cu c=t ;tii mai multe despre caracteristicile ;i experien'ele sale, cu at=t vei ]n'elege mai clar de ce a scris ceea ce a scris. ‘n ]ntreaga epistol[ c[tre Galateni, ]l vedem pe Pavel ap[r=nd credin'a cre;tin[ de iudaiyatori. ‘n Romani, vom studia preyentarea dinamic[ a Evangheliei pe care o face el. A'i citit deja despre importan'a acestor epistole. S[ vedem acum modul ]n care l/a preg[tit Dumneyeu pe Pavel, prin educa'ie ;i experien'[, ca s[ le scrie.

Prin educa'ia sa, Saul a fost preg[tit s[ devin[ doctor ]n Legea Iudaic[, ]nv['[tor religios ;i un lider religios influent al na'iunii sale. De fapt, c=teva pasaje biblice ne fac s[ credem c[ Saul a fost, probabil, membru al Sinedriului — consiliul suprem ;i autoritatea religioas[ ;i legal[ cea mai ]nalt[ a na'iunii iudaice. SIMBOLURI SAU EMBLEME

Legea

Legea Moyaic[ Sistemul juridic al iudaismului

M=ntuirea ]n Cristos Evanghelie Cre;tinism

AP“R“TOR AL CREDINæEI IUDAICE Obiectivul 1. Arat[ modul ]n care preg[tirea ;i experien'a ]n iudaism l/au ajutat pe Pavel s[ se preg[teasc[ pentru proclamarea ;i ap[rarea Evangheliei. Educa'ia Pavel, un t=n[r evreu de o inteligen'[ sclipitoare, din cetatea Tars, a c[p[tat o instruire complet[ ]n Scripturile Vechiului Testament. C=nd ]l ]nt=lnim ]n Noul Testament pentru prima oar[, el este numit cu numele s[u evreiesc, Saul. El ;i/a primit preg[tirea teologic[ la Ierusalim, sub ]ndrumarea unuia dintre R“SPÂNDIREA EVANGHELIEI

cei mai mari ]nv['[tori ai acelei perioade — Gamaliel. Putem observa cum instruirea complet[ ]n Scripturi l/a preg[tit s[ ]n'eleag[ adev[rurile Evangheliei ;i apoi s[/i ]nve'e pe al'ii. Dup[ ce Dumneyeu i/a ar[tat c[ Isus a fost Mesia, Cel promis ]n Scripturi, el a putut s[¬L predice pe Cristos pe baya profe'iilor Vechiului Testament. Dumneyeu i/a ar[tat rela'ia dintre Lege ;i Evanghelia m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos. Din acel moment, Dumneyeu a folosit mintea sclipitoare a lui Saul ;i educa'ia sa ]nalt[ pentru a r[sp=ndi Evanghelia, pentru a ap[ra credin'a ;i pentru a formula doctrina cre;tin[ pe care o avem ast[yi ]n Noul Testament.

AP“RAREA CREDINæEI

S[ facem acum c=teva exerci'ii pentru a/'i fixa ]n memorie ceea ce ai citit. C=nd nu ;tii s[ r[spunyi, ]ntoarce/te la ceea ce ai citit ;i caut[ r[spunsul. Dup[ ce ai terminat sec'iunea, verific[/'i r[spunsurile, compar=ndu/le cu cele date ]n curs. ‘n timp ce lucreyi exerci'iile, acoper[ r[spunsurile din manual. Unele ]ntreb[ri sunt asupra unor pasaje din Biblie. Chiar dac[ ;tii deja r[spunsul, cite;te textul pentru lumina pe care o arunc[ acesta asupra subiectului.

FORMULAREA DOCTRINEI

2 Cine l/a ]nv['at pe Pavel teologie? ........................................................................................ 3 ‘n ce ora; ;i/a primt educa'ia? ........................................................................................ 4 Pavel spune c[ el a fost ]nv['at potrivit cu ........................................................................................ 5 Care este consiliul religios al c[rui membru a fost probabil Pavel? ........................................................................................

1 Fapte 22.3. Care este numele ora;ului ;i al provinciei ]n care s/a n[scut Pavel?

6 Fapte 26.24. Ce a spus guvernatorul roman Festus referitor la educa'ia ]nalt[ a lui Pavel?

........................................................................................

........................................................................................

14

Galateni ;i Romani

7 Scrie/'i p[rerea despre importan'a pe care educa'ia bun[ a lui Pavel a avut/o ]n lucrarea pe care i/a ]ncredin'at/o Dumneyeu. Ce creyi despre importan'a studiilor tale pentru lucrarea ]n care te cheam[ Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

EXPERIENæA Obiectivul 2. Identific[ mai multe caracteristici personale ale lui Pavel, ]n timp ce predici sau ]i ]nve'i pe al'ii din Faptele Apostolilor ;i explic[ modul ]n care le/a folosit Dumneyeu ]n lucrarea lui Pavel. Pavel a fost un ap[r[tor al credin'ei iudaice ]nainte de a fi ap[r[tor al credin'ei cre;tine. El se refer[ la sine ca la un fariseu ]ntre farisei. Aceasta ]nseamn[ c[ era unul dintre cei mai stric'i membri ai sectei lor. Fariseii pot fi numi'i fundamentali;tii acelor yile. Ei ap[rau adev[rul Scripturii ]mpotriva doctrinelor false. Ei erau foarte stric'i ]n respectarea tradi'iilor ;i regulilor religiei iudaice ;i ]ncercau s[¬i oblige ;i pe al'i evrei s[ le respecte. Ei ‘l criticau pe Isus ;i voiau s[/L omoare, pentru c[ El vindeca oameni ]n yiua Sabatului, yiua de odihn[. Se pare c[ Saul nu a fost ]n Ierusalim ]n timpul propov[duirii lui Isus. Probabil c[ ]n timpul acelor ani el se afla ]n provincia sa natal[, Cilicia. Totu;i, trebuie s[ se fi ]ntors la Ierusalim la scurt[ vreme dup[ r[stignire, deoarece ]l g[sim persecut=nd Biserica cre;tin[ abia n[scut[. 8 ‘ntoarce foaia la harta Galatiei ;i a Imperiului Roman, la pagina 8. Caut[ pe hart[ provincia Cilicia ;i cetatea Tarsus. Observ[ a;eyarea, raportat la Galatia ;i la Ierusalim. Ce mare este situat[ la sudul coastelor Ciliciei? ........................................................................................

Saul, ]n calitate de doctor ]n Lege ;i strict fariseu, era hot[r=t s[ apere religia iudaic[ ]mpotriva oric[rei ]nv['[turi false. El era obi;nuit s[ ]nve'e ]n sinagogi ;i s[ pledeye contra saducheilor. (Ei erau liberalii acelor yile, care nu credeau ]n spirite, ]n ]ngeri, sau ]n ]nvierea trupului.) C=nd ]l ]nt=lnim ]n Noul Testament pentru prima oar[ pe Saul din Tars, el nu poart[ doar o discu'ie ]n contradictoriu despre religie. El face parte dintr/un grup de farisei fanatici, care au decis s[ ;tearg[ urmele Evangheliei lui Isus Cristos. Isus, Fiul lui Dumneyeu? Pentru Saul, o asemenea ]nv['[tur[ este blasfemie — ;i blasfemiatorii trebuia omor='i! De aceea el crede c[ face voia lui Dumneyeu c=nd ]ncearc[ s[ distrug[ Biserica cre;tin[. 9 S[ revenim acum la Faptele Apostolilor. Aceast[ carte a fost scris[ de Luca, un medic, unul dintre colaboratorii lui Pavel. Cite;te fiecare dintre pasajele de mai jos. Al[turat fiec[rei trimiteri, noteay[ cuvinte din text care ]l descriu pe Saul, sau orice idee pe care 'i/o d[ textul despre tr[s[turile lui de caracter. Am s[ te ajut la primele, l[s=ndu/te s[ le faci tu pe celelalte. Cred c[ vei g[si interesant modul acesta de a studia Biblia. Cite;te toate pasajele. Dac[ dore;ti, po'i ad[uga observa'iile f[cute de mine. Fapte 7.54-60. T=n[r. Unul dintre conduc[torii preyen'i la ]mpro;carea cu pietre a lui …tefan. ........................................................................................ ........................................................................................ Fapte 8.1. Consimte la condamnarea la moarte a lui …tefan. Trebuie s[ fi avut o oarecare autoritate printre conduc[torii religio;i. Probabil s[ fi votat pentru moartea lui …tefan. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Fapte 8.3-4. Face pr[p[d ]n Biseric[. Conduce o prigoan[ nemiloas[. Meticulos. Hot[r=t. ........................................................................................ ........................................................................................ Fapte 9.1-2. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Preg[tirea ap[r[torului

15

Acum po'i ]n'elege de ce ]l numim uneori pe Saul `apostol al Legii~. El a fost trimis cu o misiune special[ ]ntr/o 'ar[ str[in[. Prin ]ntemni'area cre;tinilor din Damasc, el se a;tepta s[ opreasc[ r[sp=ndirea ]nv['[turilor lor. El urma s[/i apere pe evreii din Damasc de ceea ce el considera a fi ereyie.

10 Cite;te Fapte 22.1-5. Aceasta nu pare deloc o preg[tire ]n a deveni ap[r[tor al credin'ei cre;tine. Metodele sale sunt completamente gre;ite. Violen'a ;i for'a nu sunt metodele lui Dumneyeu de a/…i ap[ra adev[rul. Totu;i, nu 'i se pare c[ Dumneyeu folosea chiar suferin'ele cre;tinilor ca s[/i arate lui Saul realitatea preyen'ei Sale ]n ei? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Cum l/a preg[tit pe Pavel experien'a de persecutor pentru persecu'ia pe care el ]nsu;i avea s[ o sufere? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 11 Pune un X ]n dreptul cuvintelor care ]l descriu pe Saul din Tars.

....educat ....ateu ....dintre Neamuri ....evreu ....]ndr[yne' ....iubitor ....misionar ....eretic ....dedicat ....indiferent fa'[ de Lege

....incult ....religios ....fariseu ....lene; ....timid ....bun ....des[v=r;it ....sincer ....independent

....inteligent ....saducheu ....cre;tin ....energic ....violent ....strict ....hot[r=t ....influent ....]n organiya'ie ....yelos pentru Lege

12 Tu l/ai fi ales pe Pavel s[ devin[ un fondator de biserici cre;tine ;i apostol al lui Cristos? Revino la exerci'iul 11 ;i pune un P — ]nsemn=nd `preg[tire~ — ]n dreptul caracteristicilor lui Pavel care l¬au preg[tit ]ntr¬un mod oarecare pentru partea sa ]n planul lui Dumneyeu. 13 Cuno;ti pe cineva care s[ fi fost du;man al lui Cristos ]nainte de convertire? Dac[ este posibil, stai de vorb[ cu el despre convertirea lui. ‘n ce mod ]l ajut[ experien'a anterioar[ s[ ]n'eleag[ ;i s[ r[spund[ opoyi'iei? Ce l/a condus la convertire? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ F[ o list[ cu numele du;manilor Evangheliei, fie indiviyi, fie grupuri, pentru care ]'i propui s[ te rogi. ........................................................................................ ........................................................................................

CONVERTIREA LA CRISTOS Obiectivul 3. Identific[ ]n Faptele Apostolilor influen'ele care au condus la convertirea lui Pavel ;i evalueay[ importan'a unor asemenea influen'e asupra du;manilor lui Cristos de ast[yi. M[rturia personal[ a lui Pavel despre convertirea sa este una dintre cele mai puternice doveyi despre adev[rul Evangheliei. Oriunde mergea, el povestea cum a cunoscut c[ Isus (pe care ‘l ur=se ;i ‘l persecutase) este Fiul lui Dumneyeu ;i M=ntuitorul lumii. Saul a;tepta venirea unui M=ntuitor — promisiunile ;i profe'iile din Scripturi trebuia s[ se ]mplineasc[. Saul a;tepta ca Mesia — Unsul, Cristosul — s[ apar[ ca un mare lider politic ;i s[ stabileasc[ ]n

Ierusalim o ]mp[r['ie teocratic[ a drept['ii, ;i aceast[ ]mp[r['ie s[ domine ]ntreaga lume. Isus, care vorbea despre o ]mp[r['ie spiritual[, nu Se potrivea cu imaginea lui Saul despre Mesia. Totu;i, El pretindea c[ este Fiul lui Dumneyeu, M=ntuitorul, Mesia. Aceasta era Evanghelia, vestea bun[ pe care urma;ii S[i continuau s[ o predice cu mare putere. Saul a refuyat s[ accepte faptul c[ Isus este Mesia. De fapt, el lupta ]mpotriva lui Isus ‘nsu;i. Saul credea c[ face voia lui Dumneyeu, dar el lupta ]mpotriva lui Dumneyeu. Influen'e care au dus la convertire S[ privim la c=teva dintre influen'ele care au dus la convertirea lui Saul. Cite;te pasajele indicate

16 din Faptele Apostolilor ;i apoi r[spunde la ]ntreb[ri. 14 Fapte 5.12-39. Ce au vrut membrii Consiliului iudaic s[ le fac[ apostolilor?

Galateni ;i Romani timp ce ]l ]mpro;cau cu pietre pe …tefan, ca ;i cum Saul ar fi fost ]ns[rcinat cu execu'ia sau ca ;i cum ei ar fi lucrat pentru el.

Cine i/a avertiyat s[ nu o fac[?

18 Fapte 6.11-15. De ce i/a impresionat fapta lui …tefan a;a de puternic pe Saul ;i pe membrii consiliului care ]l judeca?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Care era rela'ia sa cu Saul?

........................................................................................

........................................................................................

19 Fapte 7.51-54. Cum creyi c[ l/a impresionat predica lui …tefan pe Saul? Apogeul predicii l/a ]nfuriat. Creyi c[ s/a ]nfuriat pentru c[ ]n inima sa el ;tia c[ ceea ce spune …tefan este adev[rat? Biblia spune c[ `]i t[ia la inim[~. Consideri predica lui …tefan ca una dintre influen'ele care au dus la convertirea lui Saul? Compar[, ]n cuvintele tale, efectele ei cu cele ale Evangheliei predicate ast[yi.

El i/a avertiyat c[ dac[ ]i persecut[ pe apostoli, s/ar putea ........................................................................................ ........................................................................................ 15 Fapte 6.7. `Veneau la credin'[~ ]nseamn[ c[ ei credeau Evanghelia, accept=ndu¬L pe Isus ca M=ntuitor ;i urm=ndu/L. Cine `veneau la credin'[~? ........................................................................................ Convertirea unui mare num[r de lideri religio;i trebuie s[ fi afectat profund via'a lui Saul, chiar dac[ l/a ]mpins pe moment la lupt[ ]mpotriva doctrinei cre;tine.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

16 Fapte 6.8. Observi aici ceva ce ar fi putut s[/l fac[ pe Saul s[ se g=ndeassc[ la adev[rul Evangheliei pe care o predica …tefan? ........................................................................................ 17 Fapte 6.9-10. Mai t=ryiu, ]n ]ntreaga sa propov[duire, ]l g[sim pe Pavel preyent=nd Evanghelia ]n sinagogi ;i discut=nd cu oamenii care se duseser[ acolo ca s[ se ]nchine sau ca s[ studieye Scripturile. Cine ]nv['a ]n sinagoga liber'ilor (sclavi elibera'i) c[ Isus este Cristosul?

........................................................................................ ........................................................................................ O alt[ traducere spune `scr=;neau din din'i cu furie~. ‘n loc s[ se poc[iasc[, ei l/au ]mpro;cat pe …tefan cu pietre ;i l/au omor=t.

........................................................................................ Observi ceva semnificativ despre unul dintre locurile de unde proveneau unii dintre oamenii care nu s/au putut ]mpotrivi ]n'elepciunii ;i duhului lui …tefan? Explic[/'i r[spunsul. ........................................................................................ ........................................................................................ Nu ni se spune c[ Saul ar fi fost unul dintre ace;ti oameni care au discutat cu …tefan ;i nu au putut r[spunde argumentelor sale, dar este posibil ca Saul s[ fi fost printre ei. Ei sunt aceia care au angajat ni;te martori mincino;i ]mpotriva lui …tefan. Martorii ;i/au l[sat hainele la picioarele lui Saul, ]n

20 Fapte 7.55-56. Ce a v[yut …tefan? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Preg[tirea ap[r[torului

17

A sta la dreapta unui conduc[tor era o poyi'ie de cinste ;i de autoritate. Creyi c[ Saul a putut s[ uite viyiunea lui …tefan? Dac[ Isus era cu adev[rat ]n Cer, la dreapta lui Dumneyeu, ]nseamn[ c[ El era Mesia+ preten'iile Sale de a fi Fiul lui Dumneyeu ;i ]nv['[turile Sale erau adev[rate. Dac[ e a;a, Saul lupta ]mpotriva lui Dumneyeu: exact a;a spusese Gamaliel. 21 Fapte 7.59-60. Dac[ tu ai fi fost ]n locul lui Saul, ;tiind c[ …tefan era nevinovat, cum te/ar fi afectat aceste ultime cuvinte ale primului martir cre;tin? Te/ar fi mustrat con;tiin'a? Te/ar fi ajutat ele s[/'i dai seama de realitatea preyen'ei lui Dumneyeu ]n …tefan? Ar fi devenit ele un model pentru tine, dac[ mai t=ryiu ar fi trebuit s[ fii ;i tu ]mpro;cat cu pietre, pentru Numele lui Isus? Mul'i cre;tini de ayi sufer[ de dragul lui Isus Cristos. S[ ne rug[m pentru ei acum, ca atitudinea lor s[/i conduc[ pe persecutori la Domnul! ........................................................................................ ........................................................................................ 22 Matei 5.44. Am vrea s[ mai observ[m o influen'[ care l/a condus pe Saul la Cristos. Ce i/a ]nv['at Isus pe urma;ii S[i s[ le fac[ celor ce/i persecut[?

supun[. Dac[ face a;a, va mai primi alte ]mpuns[turi de 'epu;, mai tari. La ce ]mpuns[turi de 'epu; la care Saul a dat cu piciorul creyi c[ S/a referit Isus? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 24 La urma urmei, ce l/a schimbat complet pe Saul — pierderea unei dispute teologice sau revela'ia personal[ a lui Cristos? ........................................................................................ 25 Scrie pe scurt tot ceea ce observi despre Pavel ;i tr[s[turile lui caracteristice ]n urm[toarele versete. Compar[ apoi cu r[spunsurile date pentru aceast[ sec'iune. Nu vor fi acelea;i, dar te vei delecta s[ studieyi Biblia ]n acest mod, ;i studiul acestui pasaj ]'i va da o bay[ puternic[ pentru lec'iile urm[toare. Deschide la Fapte 9. 9.3-5 ............................................................................... ........................................................................................ 9.6 .................................................................................. ........................................................................................

........................................................................................

9.9-12 ................................................................................

C=nd Saul a devenit conduc[torul prigonitorilor Bisericii, el a devenit ;i 'inta rug[ciunilor cre;tinilor. …i Dumneyeu r[spunde la rug[ciune!

........................................................................................

Convertirea

9.15 ..................................................................................

‘n Faptele Apostolilor sunt trei relat[ri despre convertirea lui Saul. ‘ntr¬una din ele ne sunt date ni;te detalii care nu sunt men'ionate ]n celelalte. Cite;te Fapte 9.1-19. 23 Fapte 9.5. `A da cu piciorul ]ntr/un 'epu;~ se refer[ la un animal de povar[, la un bou care nu vrea s[ mearg[ acolo unde ]l conduce st[p=nul. C=nd st[p=nul ]l ]n'eap[ u;or cu un 'epu;, cu un b[' ascu'it, boul acesta d[ cu piciorul ]n loc s[ se

9.13-14 ..............................................................................

........................................................................................ 9.16 .................................................................................. ........................................................................................ 9.17-18 .............................................................................. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

APOSTOL AL LUI CRISTOS Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai bine caracterul ;i lucrarea lui Pavel ;i s[/i ]n'elegi mai bine scrierile. Primele experien'e misionare Imediat dup[ convertirea sa, Saul a ]nceput s[ pre-

dice c[ Isus este Mesia — M=ntuitorul — ;i c[ singura cale de a fi m=ntuit de p[cate este credin'a ]n Isus. Chiar de la ]nceput a ]nt=mpinat ]mpotrivire ;i persecu'ie, dar a putut s[/;i continue m[rturisirea, deoarece ;tia c[ Isus l/a ales pentru o misiune special[.

18

26 Fapte 9.15. Unde urma Isus s[/l trimit[ pe Saul ca martor al S[u? ........................................................................................ ........................................................................................ 27 S[ mai observ[m c=teva lucruri despre modul ]n care a intrat Saul ]n lucrarea de propov[duire. Vei studia importan'a acestor observa'ii c=nd vei studia lec'ia 2. 9.19 ................................................................................. 9.20 ................................................................................... .........................................................................................

Galateni ;i Romani

Biblia nu ne relateay[ nimic despre anii pe care i/a petrecut Saul din Tars, dup[ convertirea sa. Unii cred c[ el a predicat Evanghelia ]n Cilicia ;i, probabil, ]n partea de nord a provinciei Galatia, dar nu avem nici o relatare direct[. Urm[toarea ocayie cu care apare Saul este trimiterea lui Barnaba ca misionar ]n Antiohia Siriei, din partea Bisericii din Ierusalim. Barnaba se duce la Tars ca s[/l ]nt=lneasc[ pe Saul ;i s[/l ia ca ajutor ]n Biserica din Antiohia. Din acel moment vedem cum se deyvolt[ lucrarea de propov[duire a lui Saul, c[l[toriile sale misionare ;i epistolele sale. Ce mare apostol a fost el! Sunt sigur c[ de acum ]ncolo, c=nd ]i vei citi epistolele, te vei sim'i mai familiar cu el ;i/i vei ]n'elege mai bine mesajul.

......................................................................................... ......................................................................................... 9.21 ................................................................................... 9.22 ................................................................................... ......................................................................................... ......................................................................................... 9.23-25 .............................................................................. .......................................................................................................................................... 9.26-27 .............................................................................. ......................................................................................... ......................................................................................... ......................................................................................... .........................................................................................

28 Noteay[ acum, ]n cuvintele tale, principalele lucruri din experien'a lui Pavel care l/au preg[tit s[ ]n'eleag[ problemele bisericilor ;i s[ scrie ]n ap[rarea Evangheliei. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 29 Creyi tu c[ Dumneyeu ne conduce vie'ile ;i ast[yi ca s[ ne dea experien'e practice de care avem nevoie ca preg[tire pentru lucrarea pe care vrea s[ o facem? Dac[ e;ti de acord, d[ un exemplu. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

9.28-29 ..............................................................................

........................................................................................

.........................................................................................

........................................................................................

.........................................................................................

........................................................................................

Preg[tirea ap[r[torului

19

Preyentarea lui Pavel ]n Galateni

........................................................................................

Acum e;ti preg[tit ca s[ cite;ti scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni. Dac[ ai o versiune ]n limbaj modern, o po'i folosi. Aceast[ citire te va ajuta s[ experimenteyi impactul cu personalitatea ;i m[rturia personal[ a lui Pavel. Imagineay[/'i c[ te¬ai convertit la propov[duirea lui Pavel ]n Galatia. El a fost de mai multe ori ]n casa ta ca s[ te ]nve'e — pe tine, familia ta, vecinii t[i — Evanghelia. Acum, tu ;i grupul de credincio;i care se adun[ ]n casa ta nu ;ti'i dac[ s[/i urma'i pe iudaiyatori sau s[ r[m=ne'i ]n ]nv['[tura pe care v/a dat/o Pavel. Chiar cu o yi ]nainte ca ni;te iudaiyatori s[ viyiteye adunarea voastr[, prime;ti o scrisoare de la Pavel — o scrisoare adresat[ Bisericii din Galatia! ‘ncepe acum s/o cite;ti ca s[ veyi dac[ ]l po'i auyi pe Pavel vorbindu/'i. Noteay[ impresiile deosebite pe care 'i le faci despre Pavel, din lectura acestei scrisori c[tre Galateni.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Verific[/'i r[spunsurile Compar[/'i r[spunsurile cu cele date mai jos. Marcheay[¬le cu X pe cele la care ai r[spuns gre;it, pentru a le revedea ]nainte de test.

1 Tars, ]n Cilicia. 2 Gamaliel. 3 ‘n Ierusalim. 4 Legea p[rin'ilor (str[bunilor). Formularea poate s[ fie diferit[, ]n func'ie de traducere — Fapte 22.3. 5 Sanhedrinul. 6 ‘nv['[tura ta cea mult[ te face s[ dai ]n nebunie. 7 R[spunsul t[u. El cuno;tea Vechiul Testament. El cuno;tea profe'iile despre Mesia ;i putea s[ arate cum le/a ]mplinit Isus. Era bine preg[tit ]n logic[ ;i literatur[. Acestea l/au ajutat at=t ]n scriere, c=t ;i ]n predicare. El avea credin'[ absolut[ ]n Scripturi ;i insista ca orice doctrin[ s[ fie conformat[ acestora. Pavel avea s[ le preyinte Evanghelia guvernatorilor, regilor ;i conduc[torilor religio;i din diferite '[ri. El urma s[ scrie 13 (sau 14, dac[ i/am atribui Epistola c[tre Evrei) dintre cele 27 de c[r'i ale Noului Testament. Dumneyeu a folosit educa'ia lui.

8 Marea Mediteran[. 9 Fapte 9.1. Sufla amenin'are ;i ucidere. Violent, dur ;i plin de m=nie. Fapte 9.1-2. Fanatic. Hot[r=t s[ distrug[ cre;tinismul. Om de ac'iune. Lucreay[ ]n cadrul unei organiya'ii. Crede c[ este ]ndrept['it ]n ac'iunile sale. Gata s[ mearg[ ]n misiune ]ntr/o 'ar[ str[in[. Crede ]n ]ndeplinirea proiectelor. 10 R[spunsul t[u. Crede c[ da. El putea s[ ]n'eleag[ mai bine atitudinea persecutorilor ;i, probabil, putea s[ accepte suferin'a cu mai mult[ r[bdare. 11 Educat, inteligent, religios, fariseu, evreu, energic, ]ndr[yne', violent, strict, misionar, des[v=r;it, hot[r=t, sincer, influent, dedicat, ]n organiya'ie, yelos pentru Lege. 12 Toate caracteristicile sale par s[ fi fost o parte din preg[tirea sa. Dumneyeu a trebuit s[ supun[ temperamentul s[u violent ca s[/l foloseasc[ ]n promptitudinea ap[r[rii Evangheliei, chiar cu pre'ul vie'ii. 13 R[spunsul t[u. 14 S[ ]i omoare. Gamaliel. ‘nv['[torul s[u. ... lupta'i ]mpotriva lui Dumneyeu. 15 O mare mul'ime de preo'i.

20 16 …tefan f[cea minuni ;i semne mari. 17 …tefan. 18 Fa'a lui era ca a unui ]nger. 19 R[spunsul t[u. Eu cred c[ Dumneyeu a folosit predica lui …tefan ca s[/l conving[ pe Saul de p[cat. El a reac'ionat la fel ca mul'i oameni de ast[yi, atunci c=nd sunt dovedi'i vinova'i, la auyirea Evangheliei. El s/a ]nfuriat pe predicator ]n loc s[/;i m[rturiseasc[ vina. 20 Fiul Omului (Isus), st=nd ]n Ceruri, la dreapta lui Dumneyeu. 21 R[spunsurile tale au fost, probabil, `da~. 22 Roag[/te pentru ei. 23 R[spunsul t[u. 24 O revela'ie personal[ a lui Cristos. 25 9.3-5. Este obiectul unei revela'ii personale a lui Cristos. Accept[ supranaturalul chiar ]nainte de a/l ]n'elege. Recunoa;te autoritatea mai ]nalt[ — `Doamne~. 9.6. Gata s[ accepte adev[rul ;i s[ ac'ioneye pe baya lui, chiar dac[ acesta implic[ o schimbare complet[. Pune voia lui Dumneyeu mai presus de orice. Convertit. Om de ac'iune, dinamic, gata s[ lucreye pentru Isus. 9.9-12 Poste;te ;i se roag[. Dumneyeu ]i vorbe;te prin vedenii. 9.13-14. Fusese foarte temut ca prigonitor. 9.15. Vas ales de Domnul ca s[ duc[ Numele S[u la Neamuri, la ]mp[ra'i ;i la evrei. 9.16. A suferi pentru Isus — se a;tepta la aceasta. 9.17-18. Acceptat ca frate cre;tin. ‘;i recap[t[ vederea ;i este umplut de Duhul Sfânt (putem

Galateni ;i Romani presupune aceasta) atunci c=nd Anania ];i pune m=inile peste el. Boteyat — m[rturie public[ a noii sale credin'e. 26 ‘naintea Neamurilor, a ]mp[ra'ilor ;i a copiilor lui Israel. 27 9.19. A stat ]mpreun[ cu ucenicii pe care pornise s[/i aresteye. 9.20. Imediat ]ncepe s[ predice ]n sinagogi c[ Isus este Fiul lui Dumneyeu — acela;i lucru pentru care …tefan fusese omor=t. Curajos. 9.21. Convertirea sa ;i mesajul pe care ]l predica i/a uimit pe to'i. 9.22. Se ]nt[rea ]n Domnul ;i ]n propov[duire. ‘i ]nfrunta pe iudei, dovedind c[ Isus este Cristosul. Acum folose;te logica, ra'ionamentul, disputele teologice ]n locul for'ei. Metod[ a viitoarei propov[duiri. 9.23-25. A st=rnit du;m[nia iudeilor prin mesajul s[u. Ei au complotat ca s[/l omoare. Dumneyeu l/a iyb[vit. Model pentru viitoarea propov[duire. 9.26-27. Curajos. Merge la Ierusalim, centrul persecu'iei. Merge la ucenici. Persecu'ia nu l/a ]mpiedicat s[ stea al[turi de Cristos ;i de Biseric[. Sinceritatea lui este pus[ la ]ndoial[. Barnaba li¬l preyint[ apostolilor ;i le spune despre propov[duirea lui plin[ de ]ndr[yneal[. Acceptat de c[tre lideri. 9.28-29. Apreciay[ p[rt[;ia. Lucreay[ ]mpreun[ cu ceilal'i.Vorbe;te cu ]ndr[yneal[ pentru Cristos. Dispute cu evreii greci. Via'a ]i este amenin'at[. Fra'ii ]l trimit la Tars. 28 R[spusul t[u include probabil preg[tirea sa religioas[, educa'ia bun[, via'a ca lider religios ]n iudaism, convertirea ;i ]ns[rcinarea sa cu propov[duirea ]ntre Neamuri, lucrarea sa misionar[. 29 R[spunsul t[u.

Preg[tirea ap[r[torului

21 SUGESTII PENTRU PREDARE

Aceste sugestii sunt concepute av=nd ]n vedere c=teva 'eluri+

2. Folose;te mijloacele viyuale de care dispui pentru a ilustra via'a lui Pavel+ filme, diapoyitive, fotografii, material de la ;coala duminical[.

Majoritatea studen'ilor vor avea oportunitatea s[ conduc[ un grup de studiu biblic, fie ]n timp ce studiay[ acest curs, fie dup[ aceea. Ei pot folosi aceste sugestii pentru lec'ia la care sunt date, sau le pot adapta pentru orice alt[ lec'ie.

3. Cere¬le unor studen'i s[ studieye c=te ceva dintre lecturile suplimentare ;i apoi s[ le preyinte ]ntregii clase.

Cei care predau acest curs ]ntr/o ;coal[ biblic[, o biseric[ sau un grup de studiu, pot alege sugestiile cele mai adecvate condi'iilor ]n care lucreay[.

4. Cere¬le studen'ilor s[ preyinte printr/o scenet[ c=teva episoade din via'a lui Pavel, inclusiv convertirea lui. Adaug[ o scen[ imaginar[, ]n care Pavel discut[ cu Luca despre modul ]n care l/a preg[tit Dumneyeu pentru lucrarea pe care o are de f[cut.

Aceste sugestii le ofer[ studen'ilor ;i profesorilor idei noi pentru studiu sau pentru o predare mai eficient[. Dac[ predai acest curs sau una dintre lec'ii, nu uita c[ sugestiile nu sunt un plan de lec'ie sau un program care trebuie urmat. Ele sunt doar sugestii, dintre care po'i s[ le alegi pe cele mai potrivite pentru clasa ta. ‘n majoritatea ;colilor, pentru fiecare lec'ie se aloc[ dou[ sau trei ore. Nu ]ncerca s[ aplici toate sugestiile ]ntr/o singur[ or[. Chiar dac[ nu ai de g=nd s[ predai lec'ia, cred c[ vei citi cu pl[cere sugestiile. S/ar putea s[ le folose;ti odat[. 1. Aloc[ timp ]n care s[¬i dai clasei tale un start bun. O atmosfer[ prietenoas[ ]i va face pe studen'i s[ se simt[ mai liberi s[ pun[ ]ntreb[ri ;i s[ discute lec'ia. Reyerv[/'i timp pentru a cunoa;te clasa. Asigur[/te c[ fiecare a ]n'eles cum trebuie s[ foloseasc[ ghidul de studiu. Poate va fi nevoie ca studen'ii s[ se ajute ]ntre ei p=n[ c=nd to'i vor ]n'elege sistemul. Discut[ con'inutul cursului ;i clarific[ obiectivele pe care urm[re;ti s[ le atingi. R[spunde atent la toate ]ntreb[rile pe care le au studen'ii cu privire la lec'ie sau la curs.

5. Discut[ influen'ele care l/au condus pe Saul la convertire ;i importan'a unor asemenea influen'e ]n c=;tigarea oamenilor pentru Cristos, ast[yi. 6. Dac[ vreunul dintre studen'i a fost cu adev[rat du;man al Evangheliei, roag[/l s[ depun[ o m[rturie despre modul ]n care a fost adus la Cristos. 7. Cere¬i cuiva s[ se informeye cu privire la religia iudaic[ ;i s[¬i preyinte clasei un referat despre educa'ia copiilor ;i preg[tirea necesar[ pentru a deveni rabin. Ai putea invita un rabin evreu sau un prieten evreu ca s[ fac[ aceast[ preyentare. 8. Discut[ cu studen'ii despre importan'a educa'iei ;i experien'ei practice ca preg[tire pentru lucrarea pe care o are Dumneyeu pentru fiecare. 9. Cere¬le studen'ilor s[/;i ]mp[rt[;easc[ reyultatele studiului lor cu privire la personalitatea lui Pavel ;i impresiile lor despre aceast[ metod[ de studiu biblic. 10. Ruga'i/v[ ]mpreun[ pentru du;manii Evangheliei cunoscu'i, ca Dumneyeu s[ fac[ din ei ap[r[tori ai credin'ei, oriunde este nevoie de ei.

22

Galateni ;i Romani

alb

23

Lec'ia 2 Preg[tirea ap[r[rii 7. S[ compari criya din Galatia cu criye similare cu care se confrunt[ bisericile de ast[yi. PLANUL LECæIEI Ap[rarea credin'ei era necesar[ Criya din Galatia Galatenii Criya Responsabilitatea lui Pavel Criya din cre;tinism Perioada de tranyi'ie Conflictul cu iudaiyatorii Criyele de ast[yi Forma ap[r[rii Ap[rarea ]n scris Deyvoltarea ap[r[rii Studiul t[u asupra ap[r[rii

8. S[ ar['i modul ]n care epistolele erau folosite pe vremea lui Pavel. 9. S[ folose;ti un plan al epistolei c[tre Galateni ;i s[ redai, din memorie, cele cinci mari diviyiuni. 10. S[ explici modul ]n care a;tep'i ca acest curs s[ te ajute ;i s[ preyin'i propriile tale obiective pentru acest curs. 11. S[ ]n'elegi mai bine Galateni, pe m[sur[ ce cite;ti, ]n lumina scopului cu care a fost scris[ epistola. TEME 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.

OBIECTIVELE LECæIEI 2. Cite;te studiul cuvintelor. C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[ fi atins urm[toarele obiective+ 1. S[ po'i ar[ta importan'a scrisorii lui Pavel c[tre Galateni ]n abordarea criyei legalismului. 2. S[ folose;ti harta ;i tabloul cronologic pentru a explica cine erau galatenii ;i perioada scrierii acestei epistole, potrivit cu teoria Galatiei de sud.

3. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[ sec'iune. Noteay[ r[spunsurile la ]ntreb[rile de studiu ale fiec[rei sec'iuni, uit=ndu-te din nou, dac[ este nevoie, la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai terminat o sec'iune, verific[¬'i r[spunsurile. 4. Studiay[ tabloul cronologic al vie'ii apostolului Pavel atunci c=nd 'i se cere ]n lec'ie.

3. S[ explici cine erau iudaiyatorii ;i criya pe care au produs¬o ei ]n bisericile Galatiei.

5. Cite;te complet Epistola c[tre Galateni, atunci c=nd 'i se cere ]n cadrul lec'iei.

4. S[ ]n'elegi mai profund responsabilitatea lucr[torilor cre;tini de a¬i ]nv['a pe al'ii Evanghelia curat[ a lui Isus Cristos ;i de a ap[ra Biserica de erori.

6. Dup[ ce ai parcurs lec'ia, recapituleay[ obiectivele, ca s[ fii sigur c[ le¬ai atins.

5. S[ descrii perioada de tranyi'ie ]n Biserica primar[. 6. S[ cuno;ti fermitatea cu care conduc[torii Bisericii primare au sus'inut libertatea cre;tin[.

7. Recapituleay[ lec'iile 1 ;i 2 ]n vederea testului 1. 8. Dac[ studieyi independent, completeay[ testul 1, potrivit instruc'iunilor, ;i expediay[¬i¬l instructorului, pentru notare.

24

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

cronologie — tablou sau list[ care con'ine datele evenimentelor ]n ordinea ]n care au avut loc. Aceast[ ordine este numit[ `succesiune cronologic[~. Cronologia pe care o vei studia ]n aceast[ lec'ie cuprinde c[l[toriile misionare ale lui Pavel ;i datele la care a scris epistolele. Trebuie remarcat c[ datele exacte pentru aceste evenimente nu sunt cunoscute.

justificare — a fi eliberat de vinov['ia p[catului ;i de pedeaps[ ;i a primi ]ndrept['irea lui Dumneyeu. Vom avea o defini'ie complet[ ]ntr¬o lec'ie viitoare. Pavel le¬a scris aceast[ scrisoare galatenilor ca s[ ]i asigure c[ justificarea este prin credin'a ]n Cristos. Iudaiyatorii ]nv['au c[ justificarea este prin credin'a ]n Cristos ;i, ]n plus, prin respectarea Legii iudaice.

criy[

proyelit

— convertit de la o religie la alta. ‘n timpurile Noului Testament, iudeii i¬au c=;tigat pe mul'i dintre Neamuri, care au trecut de la ]nchinarea la idoli la ]nchinarea ]naintea singurului Dumneyeu adev[rat. Ace;ti proyeli'i deveneau iudei.

ereyie

— credin'[ sau opinie contrar[ doctrinelor stabilite ale unei biserici sau ale unui sistem religios.

Legea

— codul de legi pe care Dumneyeu i l¬a dat lui Moise, numit ;i Legea Moyaic[. Acest termen este folosit de asemenea pentru ]ntregul sistem de precepte religioase iudaice. Scriem acest cuv=nt cu majuscul[ `Legea~, ]n cadrul acestui curs, pentru a o distinge de legile guvernamentale ]n general.

legalism

— insisten'a asupra respect[rii unor anumite reguli (sau a Legii) pentru a fi m=ntuit sau pentru a r[m=ne ]ntr¬o rela'ie bun[ cu Dumneyeu.

— moment crucial ]n deyvoltarea unei institu'ii sau ]n via'a unei persoane. Vorbim despre criy[ ]ntr¬o boal[ ca despre un punct de cotitur[ spre via'[ sau moarte. Conflictul dintre Evanghelia credin'ei pe care o predica Pavel ;i ]nv['[turile iudaiyatorilor a produs o criy[ ]n bisericile Galatiei.

a te iudaiya — a te conforma regulii iudaice, obiceiurilor ;i ideilor, sau a¬i face pe al'ii s[ se conformeye lor. Iudaiyatorii despre care studiem ]n Galateni erau evrei cre;tini care ]ncercau s[-i fac[ pe cre;tinii dintre Neamuri s[ devin[ iudei ;i s[ urmeye ritualurile religioase ale iudaismului (adic[ ale evreilor). etnic

— rasial, av=nd de¬a face cu diferitele rase de oameni, cu caracteristicile ;i obiceiurile lor. Din punct de vedere etnic, galatenii erau descenden'ii galilor, de la care ;i¬au primit numele.

Preg[tirea ap[r[rii

25 DEYVOLTAREA LECæIEI Ap[rarea credin'ei era necesar[

Obiectivul 1. Arat[ importan'a scrisorii lui Pavel c[tre Galateni ]n abordarea criyei legalismului. Este oare important ceea ce creyi? Apostolul Pavel credea c[ este. De c=nd s¬a convertit la Cristos, el a ]nceput s[ ]nve'e ;i s[ predice vestea bun[ c[ Fiul lui Dumneyeu a murit pentru p[catele noastre ;i apoi a ]nviat ca s[ ne dea via'[ ve;nic[ ]mpreun[ cu El. El a ]nv['at c[ putem fi m=ntui'i de p[cate ;i putem tr[i o via'[ pl[cut[ lui Dumneyeu numai prin credin'a ]n Isus Cristos. Din pricina acestui, mesaj el a fost prigonit, biciuit, aruncat ]n temni'[, ]mpro;cat cu pietre, ca s[ fie omor=t. La fel ca mii de cre;tini din primul veac, el a fost gata mai degrab[ s[ moar[, dec=t s[ se lepede de adev[rul Evangheliei. ‘n cele din urm[, el a fost decapitat pentru fermitatea cu care a stat al[turi de adev[r. Pavel nu era mul'umit ca oamenii doar s[¬L accepte pe Isus ca M=ntuitor. El voia s[ fie sigur c[ ei sunt bine fundamenta'i ]n adev[r. El ]i ]nv['a Scripturile. A ]nfiin'at biserici ]n casele celor care au devenit cre;tini ;i le¬a dat sfaturi practice despre modul ]n care trebuie s[ tr[iasc[ via'a cre;tin[. Dup[ ce a plecat s[ predice Evanghelia ]n alte 'inuturi, se ruga yilnic pentru cei converti'i ;i p[stra leg[tura cu ei prin scrisori. C=nd se iveau probleme, bisericile trimiteau pe cineva la Pavel ca s[ primeasc[ sfaturi. 1 Cite;te 2 Corinteni 11.23-29. Care versete vorbesc despre suferin'ele fiyice ale lui Pavel pentru c[ a proclamat Evanghelia sau pentru c[ a ap[rat adev[rul? ........................................................................................ 2 Care versete din 2 Corinteni 11.23-29 vorbesc despre preocuparea lui Pavel pentru cei care s¬au convertit la predicile lui ;i te ajut[ s[ ]n'elegi atitudinea lui fa'[ de oricine ar fi ]ncercat s[¬i ]ndep[rteye de la adev[rul Evangheliei? ........................................................................................ ........................................................................................ Scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni este o ap[rare a credin'ei cre;tine ]mpotriva legalismului. Dumneyeu l¬a inspirat pe Pavel s[ scrie aceast[ ap[rare pentru a ]nt=mpina criya local[ din bisericile Galatiei, criya general[ din cre;tinismul acelei epoci ;i multe asemenea criye ale bisericilor sau indiviyilor de ast[yi. Aceast[ prim[ diviyiune a lec'iei te va ajuta s[ ]n'elegi mai bine problema, a;a ]nc=t s[ realiyeyi primul obiectiv.

CRIYA DIN GALATIA C=nd vorbim despre criya din Galatia, ni se ridic[ ]n minte trei ]ntreb[ri+ 1) Cine erau galatenii? 2) Din ce consta criya? 3) Care era responsabilitatea lui Pavel? Galatenii Obiectivul 2. Folose;te o hart[ ;i un tablou cronologic pentru a explica cine erau galatenii ;i timpul ]n care a fost scris[ epistola, potrivit teoriei Galatiei de Sud. 3 Cite;te Galateni 1.1-2. Cui ]i adreseay[ Pavel aceast[ scrisoare? ........................................................................................ 4 Pentru a afla unde erau bisericile Galatiei, compar[ cele dou[ h[r'i de pe pagina 9. Ambele h[r'i repreyint[ peninsula Asia Mic[. Pe harta modern[ cu `'[rile viyitate de Pavel~, ]n ce 'ar[ se afl[ vechea provincie Galatia? ........................................................................................ Pe vremea lui Pavel, numele Galatia era folosit ]n dou[ moduri+ fie pentru ]ntinsa provincie roman[ a Galatiei, fie numai pentru partea ei nordic[. Aceast[ regiune nordic[, situat[ la Marea Neagr[, era Galatia propriu-yis[. Noi o numim uneori Galatia etnic[. Locuitorii ei erau descenden'ii galilor care veniser[ din Fran'a ]n veacul al treilea ]nainte de Cristos. Potrivit teoriei Galatiei de Nord, Pavel ar fi scris epistola bisericilor din aceast[ regiune. Dac[ vrei s[ te familiariyeyi mai bine cu locuitorii Galatiei ;i cu regiunea ]n care au tr[it, sugestia mea este s[ te documenteyi ]n leg[tur[ cu Turcia yilelor noastre. 5 Ce mare este situat[ la nordul Turciei? ........................................................................................ 6 Ce mare este situat[ la sud? ........................................................................................ Problema este c[ Pavel le¬a scris bisericilor pe care le¬a ]nfiin'at el, or, ]n Faptele Apostolilor nu g[sim nici o relatare despre vreo viyit[ a lui ]n Galatia de nord. ‘n schimb el a fondat c=teva biserici ]n partea de sud a provinciei administrative romane

26

Galateni ;i Romani

Galatia. Din acest motiv, noi credem c[ el a scris acestor biserici. Aceasta este teoria Galatiei de sud.

11 Nume;te trei cet['i din Galatia de sud. (Veyi harta de la pagina 9.)

Dup[ ce Imperiul Roman a cucerit '[rile din jurul M[rii Mediterane, s¬a trecut la organiyarea lor ca provincii administrative sau politice. Unele provincii au cuprins c=teva '[ri mai mici, a;a cum a fost cayul Galatiei. Aceste 'inuturi erau apoi numite fie dup[ numele lor original, fie dup[ numele provinciei romane. ‘n scrierile sale, Pavel folose;te de obicei numele roman.

........................................................................................

7 Ia acum harta Galatiei ;i a Imperiului Roman (pagina 8). G[se;te pe hart[ provincia administrativ[ Galatia. Este ha;urat[ ]n acela;i fel, dar este ]mp[r'it[ cu o linie punctat[. Partea nordic[ este Galatia etnic[. Care este numele original al p[r'ii sudice? ‘l g[se;ti pe hart[. ........................................................................................ 8 Care este semnifica'ia cuv=ntului etnic? ........................................................................................ 9 Prive;te la hart[ ;i nume;te aceste cet['i ]n relatarea din Faptele Apostolilor cu privire la c[l[toriile misionare ale lui Pavel. ........................................................................................ 10 Ai citit ceva despre aceste cet['i ]n relatarea din Faptele Apostolilor cu privire la c[l[toriile misionare ale lui Pavel? ........................................................................................ ........................................................................................

Pavel vorbe;te despre nestatornicia ;i instabilitatea galatenilor. El este uimit cu c=t[ u;urin'[ au fost ei cl[tina'i ]n convingerile lor doctrinare ;i din loialitatea personal[ fa'[ de acela care le¬a preyentat cel dint=i Evanghelia. Cite;te Galateni 1.6-7 ;i 3.1. Cei care sus'in teoria Galatiei de nord afirm[ c[ o asemenea instabilitate era caracteristic[ galilor. Dar dac[ galii erau at=t de u;or cl[tina'i ]n convingerile lor, ce putem spune despre cei din sud? Cite;te relatarea din Fapte 14 despre turbulenta c[l[torie misionar[ a lui Pavel. C=t de bine i¬au primit mul'imile pe Pavel ;i Barnaba! Privi'i apoi c=t de repede au reu;it ni;te iudei fanatici (cum fusese ;i Pavel) s[ ]ntoarc[ mul'imile ]mpotriva apostolilor. 12 Cite;te pasajele indicate din Faptele Apostolilor ;i nume;te cet['ile ]n care poporul a primit cu bucurie mesajul pentru ca, mai t=ryiu, s[ se ]ntoarc[ ]mpotriva lui Pavel. 13.14, 42-52 .................................................................... 14.1-5 ............................................................................... 14.6, 13, 19 .................................................................... Prive;te acum la harta cu c[l[toriile misionare ale apostolului Pavel (pagina 9). Localiyeay[ pe hart[ Antiohia (]n Galatia), Listra, Iconia ;i Derbe. Prive;te atent la legenda h[r'ii pentru a vedea cum este marcat[ fiecare c[l[torie.

Preg[tirea ap[r[rii 13 ‘n care dintre c[l[toriile misionare a viyitat Pavel Antiohia, Listra, Iconia ;i Derbe?

27 22 Scrie data viyitei lui Pavel la Ierusalim, cu ocayia conciliului.

........................................................................................

........................................................................................

14 Linia care marcheay[ drumul str[b[tut trece prin Galatia de nord?

23 C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Romani?

........................................................................................

24 Scrie data execut[rii lui Pavel la Roma.

S[ vedem acum ce putem afla despre timpul ]n care a scris Pavel epistola. Pavel ne spune c='i ani s¬au scurs ]ntre diferite evenimente din via'a sa, dar noi nu ;tim cu preciyie c=nd au avut loc acele evenimente. Ca urmare, cronologia vie'ii lui Pavel este doar o presupunere. Cu toate acestea, tabloul cronologic de la pagina 10 te poate ajuta s[ cuno;ti ordinea general[ a evenimentelor ]n lucrarea lui Pavel. Pentru predare, la lec'ii, o po'i folosi ca plan;[, sau o po'i scrie pe tabl[.

........................................................................................

........................................................................................ 25 C=te epistole sunt cuprinse ]n list[? (Observ[ c[ Epistola c[tre Evrei nu este inclus[, de;i mul'i cred c[ a fost scris[ tot de Pavel.) ........................................................................................ 26 Te¬au ajutat tabloul cronologic ;i h[r'ile s[ ]n'elegi mai bine extinderea lucr[rii lui Pavel ;i s[ te familiariyeyi mai mult cu Galateni? ........................................................................................

Localiyeay[ Ierusalimul, Ceyarea ;i Roma, pe harta cu c[l[toriile misionare ale lui Pavel (pagina 9). ‘ntoarce¬te la cronologia paulin[ (pagina 10). Observ[ c[ tabloul are trei coloane. ‘n coloana I sunt evenimentele din via'a lui Pavel, importante pentru acest studiu, ;i cet['ile ]n care au avut loc. Coloana II cuprinde datele evenimentelor, ale c[l[toriilor misionare ;i ale scrierii epistolelor. Coloana III cuprinde c[l[toriile misionare ;i epistolele care au fost scrise. Pe baya informa'iilor pe care le po'i ob'ine din tabloul cronologic, r[spunde la urm[toarele ]ntreb[ri+ 15 Nume;te cet['ile ]n care au avut loc evenimentele men'ionate ]n list[. ........................................................................................ 16 Pavel le¬a scris galatenilor imediat dup[ una dintre c[l[torii. Care? ........................................................................................ 17 ‘nainte de ce conferin'[ a scris el? ........................................................................................ 18 ‘n care dintre c[l[torii le scrie Pavel romanilor? ........................................................................................ 19 C=nd a fost convertit Pavel? ........................................................................................ 20 Scrie datele primei c[l[torii misionare. ........................................................................................ 21 C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Galateni? ........................................................................................

Dac[ teoria Galatiei de sud este corect[, Epistola c[tre Galateni trebuie s[ fi fost scris[ foarte devreme. De fapt, se prea poate ca aceasta s[ fi fost prima dintre epistolele pauline. Yona sudic[ era deja evangheliyat[ la terminarea primei c[l[torii misionare. Se pare c[ Pavel a scris aceast[ scrisoare la pu'in[ vreme dup[ prima c[l[torie ;i ]nainte de viyita la Ierusalim, pentru conciliul din anul 49 A.D. ;tim c[ subiectele de care s¬a ocupat Pavel ]n scrisoarea c[tre Galateni sunt acelea;i cu cele discutate ]n Conciliul de la Ierusalim (Fapte 15). Dac[ acest Conciliu ar fi avut loc ]nainte de scrierea epistolei, Pavel ar fi men'ionat hot[r=rile luate acolo. Conciliul a hot[r=t c[ cei dintre Neamuri care devin cre;tini nu trebuie s[ se taie ]mprejur sau s[ respecte legile iudaice. Deoarece Pavel nu men'ioneay[ aceste hot[r=ri, putem presupune c[ Epistola c[tre Galateni a fost scris[ ]nainte de Conciliul de la Ierusalim. Cronologia pe care o folosim este bayat[ pe teoria Galatiei de sud, care spune c[ epistola este adresat[ bisericilor din partea de sud a Galatiei. Dar, fie c[ este adresat[ celor din nord, fie celor din sud, ;tim c[ Pavel a scris unor anumite adun[ri de cre;tini ca s[¬i ajute ]n problemele cu care se confruntau. CRIYA Obiectivul 3. Explic[ cine erau iudaiyatorii ;i criya pe care au produs¬o ei ]n bisericile Galatiei. Bisericile cre;tine pe care Pavel le ]nfiin'ase ]n Galatia erau sf=;iate de conflicte privitoare la probleme care puteau afecta existen'a lor. Esen'a me-

28

Galateni ;i Romani

sajului lui Pavel c[tre ei fusese m=ntuirea prin credin'a ]n Isus Cristos. Dar al'i ]nv['[tori au venit cu un alt mesaj. Pe cine era s[ cread[? Pavel scrie pentru ca s[ apere Evanghelia (;i pe galateni) de eroare. Tema scrisorii sale o g[sim ]n Galateni 3.11+ `Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[.~ Acesta este versetul cheie al epistolei. Bisericile Galatiei erau formate at=t din iudei, c=t ;i din Neamuri. Evreii au creyut din totdeauna c[ aceia dintre Neamuri care voiau s[ fie m=ntui'i trebuia s[ devin[ evrei ;i s[ respecte Legea Moyaic[. Dar Pavel i¬a ]nv['at c[ Isus a murit pentru p[catele lor ;i credin'a ]n El aduce m=ntuire at=t evreilor, c=t ;i Neamurilor. S¬au ridicat atunci c=teva ]ntreb[ri de importan'[ vital[ at=t pentru galateni, c=t ;i pentru cre;tin[tate+ Este oare Evanghelia religia iudaic[ plus credin'[ ]n Isus Cristos? Cre;tinismul trebuie s[ fie o sect[ ]n cadrul iudaismului, o extensie a Legii lui Moise? Pentru ca cineva s[ devin[ cre;tin, trebuie mai ]nt=i s[ devin[ evreu ;i s[ se conformeye culturii iudaice? Este cre;tinismul un sistem legal? Este el oare credin'[ ]n Isus Cristos plus Legea? ‘n bisericile Galatiei era o partid[ care r[spundea afirmativ la toate ]ntreb[rile acestea. Ei erau cre;tini evrei care ]nainte fuseser[ farisei. Fariseii erau secta cea mai strict[ din cadrul iudaismului, extrem de legali;ti, deci;i s[ ;tearg[ urma ereyiei, gata s[¬i omoare pe aceia care nu respectau legile ;i tradi'iile iudaice. Pavel ]nsu;i fusese un fariseu fanatic ;i ;tia foarte bine cu cine se confrunt[ bisericile pe care le ]nfiin'ase. CE ESTE EVANGHELIA? Religie { credin'a ]n Cristos _ Evanghelie?

27 Subliniay[ Galateni 3.11 ]n Biblia ta. Acest verset preyint[ tema epistolei c[tre Galateni. Memoreay[ versetul ;i scrie¬l din memorie. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 28 Cine se opunea acestui adev[r? ........................................................................................ 29 Descrie pe scurt criya prin care treceau cre;tinii neevrei din Galatia. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pune un X ]n dreptul r[spunsului corect. 30 Cine erau iudaiyatorii? ....a) Reformatori ]n religia iudaic[. ....b) Liberali ]n bisericile cre;tine. ....c) Legali;ti care insistau asupra respect[rii Legii iudaice. ....d) Cei converti'i de la iudaism la cre;tinism. 31 Care era gre;eala fundamental[ a iudaiyatorilor? ....a) Nu credeau ]n Cristos. ....b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca bay[ a m=ntuirii. ....c) Puneau Legea Moyaic[ ]n locul lui Cristos. RESPONSABILITATEA LUI PAVEL

Cultura iudaic[ { credin'a _ Evanghelie? Legea { credin'a _ Evanghelie? Numai credin'a ]n Cristos _ Evanghelie? Gre;eala fundamental[ a iudaiyatorilor nu era faptul c[ puneau ceva ]n locul lucr[rii lui Cristos, ci mai degrab[ ]ncercarea de a¬i ad[uga ceva. A'i mai v[yut vreodat[ s[ se ]nt=mple a;a ceva? Ei deformau mesajul evanghelic pe care Pavel ]l d[duse bisericilor. Ei ]nv['au c[ pentru a deveni cineva cre;tin, acel cineva trebuie mai ]nt=i s[ devin[ bun evreu. Ei insistau ca ;i cre;tinii dintre Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[ respecte anumite p[r'i ale Legii iudaice, pentru a fi m=ntui'i. Ei ]nv['au c[ m=ntuirea se cap[t[ prin credin'a ]n Cristos ;i prin respectarea Legii.

Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai profund responsabilitatea pe care o au lucr[torii cre;tini de a ]nv['a Evanghelia curat[ a lui Isus Cristos ;i de a ap[ra biserica de erori. Poate c[ ai remarcat deja, citind Galateni, c[ Pavel avea un sentiment profund de responsabilitate fa'[ de biserici. Aceasta deoarece el a fost cel care a ]ntemeiat acele biserici. El ]i c=;tigase pe ace;ti oameni pentru Domnul ;i ]i iubea ca pe copiii lui. Ei erau pe punctul de a p[r[si credin'a lor ]n Cristos. Pavel — p[rintele lor spiritual — ]i iube;te at=t de mult, ]nc=t vrea s[¬i fereasc[ de acest pericol ;i s[ le ]nt[reasc[ credin'a ]n Cristos. 32 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n 4.19? ........................................................................................

Preg[tirea ap[r[rii Pe l=ng[ responsabilitatea fa'[ de galateni, Pavel se simte r[spuny[tor ]naintea lui Dumneyeu pentru ei. Dumneyeu l¬a trimis acolo ca s[ predice Evanghelia. De mai multe ori era s[ pl[teasc[ cu via'a, dar el s¬a dus ]napoi ca s[¬i ]mb[rb[teye ]n Domnul. El ]i pomene;te constant ]n rug[ciunile sale, la fel cum f[cea cu toate bisericile pe care le ]nfiin'ase. Nu este de mirare c[ le scrie cu at=ta grab[ atunci c=nd afl[ de pericolul ]n care se g[sesc. 33 Compar[ Fapte 11.28-29 cu Fapte 15.36, 41. ‘n calitate de lucr[tori cre;tini, sim'im noi la fel cu Pavel pentru cei pe care i¬am condus la Cristos? Ai ]nfiin'at tu vreo biseric[? Cum te¬ai sim'i dac[ cineva ar merge acolo ;i ar ]nv['a adunarea o doctrin[ fals[? Ce ai face? Po'i s[ ]n'elegi preocuparea lui Pavel pentru galateni? G=nde;te¬te la r[spunsul la aceste ]ntreb[ri ;i scrie numele unor persoane sau adun[ri pentru care sim'i c[ ar trebui s[ te rogi acum. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 34 E;ti preocupat de pericolul spiritual care amenin'[ o persoan[ sau o adunare din pricina unei doctrine false? Ce po'i tu s[ faci? Expune pe scurt problema, ca o noti'[ care s[¬'i aminteasc[ s[ te rogi, ;i roag[¬te chiar acum. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ CRIYA DIN CRE…TINISM

Obiectivul 5. Descrie perioada de tranyi'ie din Biserica primar[.

29 Perioada de tranyi'ie Pentru a ]n'elege importan'a epistolei c[tre Galateni, trebuie s[ ne d[m seama c[ ]ntreaga cre;tin[tate era confruntat[ cu aceea;i criy[. Pe timpul c=nd s¬a convertit Pavel, Biserica era format[ aproape ]n ]ntregime din evrei care ‘l acceptaser[ pe Isus ca Mesia. Erau pu'ini converti'i dintre Neamuri. Dup[ misiunea lui Barnaba ;i Pavel, Biserica a ]nceput s[ creasc[ repede printre Neamuri. Aceasta a ridicat o problem[ important[+ cum s[ fie primi'i cei dintre Neamuri ]n Biseric[? Iudaiyatorii r[spundeau+ `Trebuie s[ fie t[ia'i ]mprejur, s[ fie buni evrei ;i s[ aib[ credin'[ ]n Isus Cristos.~ Pentru ei, Evanghelia era doar o extensie a Legii lui Moise. Ast[yi ne mir[m cum de au putut cre;tinii s[ aib[ o asemenea concep'ie despre Evanghelie. Nu ;i¬au dat seama c[ cre;tinismul era ceva diferit de religia iudaic[? Nu de la ]nceput. ‘n primii ani ai Bisericii, chiar ;i conducerea roman[ privea cre;tinismul ca pe o ramur[ a iudaismului. Ulterior, guvernul a recunoscut cre;tinismul ca fiind diferit de iudaism ;i l¬a tratat ca religie separat[. Cre;tinismul a fost ]n mod distinct iudaic de la ]nceput. Urma;ii lui Isus erau evrei. Aceia care primiser[ Duhul Sfânt ]n yiua de Rusalii erau evrei care creyuser[ ]n Isus. Cei trei mii care s/au convertit erau evrei sau proyeli'i la iudaism. Cre;tinii evrei nu au privit la noua lor experien'[ spiritual[ ca la ceva distinct de iudaism. Tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism a fost ]nceat[ ]n Biserica primar[. Citim relatarea acestei tranyi'ii ]n Faptele Apostolilor. ‘n primele capitole ]i g[sim pe credincio;i merg=nd frecvent la Templu, la orele de rug[ciune. De;i erau cre;tini umplu'i cu Duhul Sfânt, ei ]nc[ mai sim'eau obliga'ia de a respecta Legea Moyaic[, obiceiurile iudaice ;i s[ se ]nchine ]n Templu. Ei se adunau de asemenea ]n casele unora, pentru a ]nv['a, pentru p[rt[;ie, pentru rug[ciune ;i pentru mese fr['e;ti (Fapte 2.42, 46).

30

Galateni ;i Romani

Pune un X ]n dreptul afirma'iilor care completeay[ corect fraya, ]n exerci'iile urm[toare.

(Veyi Fapte 9.15: 22.21: 26.17: Romani 15.16: Galateni 1.16: 2.7-8: Efeseni 3.1-7.)

35 La ]nceputurile sale, cre;tinismul era ....a) Recunoscut ca o nou[ religie. ....b) Privit ca o ramur[ a iudaismului. ....c) Privit ca o religie a Neamurilor. ....d) Privit ca o religie pentru evrei ;i Neamuri.

Pasul 3

36 Relatarea despre perioada de tranyi'ie din Biserica primar[ se g[se;te ]n ....a) Evanghelia dup[ Ioan. ....b) Faptele Apostolilor. ....c) Epistola c[tre Galateni. ....d) Numai ]n scrierile timpurii ale P[rin'ilor Bisericii. 37 Pentru a avea o cunoa;tere general[ a cadrului, pentru studiul epistolelor este necesar s[ recapituleyi pe scurt evenimentele care au avut loc ]n Biserica primar[ ]n perioada de tranyi'ie de la iudaism la cre;tinism. Cite;te repede Fapte 8-11. Observ[ evenimentele care i¬au f[cut pe oameni s[ ]n'eleag[ cre;tinismul ca fiind diferit de iudaism. ‘n care dintre versete se afl[ afirma'ia c[ cre;tinismul trebuie s[ cuprind[ at=t evreii, c=t ;i Neamurile? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pasul 1 Dup[ ce …tefan a murit ca primul martir cre;tin, Biserica a fost ]mpr[;tiat[ ]n toat[ Iudeea ;i Samaria. Propov[duirea lui Filip ]n Samaria, un loc ur=t de evrei, a fost un pas semnificativ ]n tranyi'ia Bisericii de la iudaism la natura sa interna'ional[. Samaritenii erau o ras[ amestecat[ — ]n parte evrei, ]n parte Neamuri. Din cauya c[s[toriilor cu neevrei, evreii ]i dispre'uiau at=t pe samariteni, c=t ;i 'inutul lor. R[spunsul acestor oameni la chemarea Evangheliei a fost impresionant, ;i a fost ]nt[rit de viyita lui Petru ;i Ioan, din Biserica din Ierusalim. ‘n Samaria Evanghelia a triumfat peste prejudec['ile rasiale. Duhul Sfânt a venit peste ei, d=nd un semn al aprob[rii divine tuturor acelora care puneau sub semnul ]ntreb[rii propov[duirea din Samaria. Pasul 2 Convertirea lui Pavel ;i ]ns[rcinarea sa ca apostol al Neamurilor este, probabil, cel mai important pas ]n tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism. Dumneyeu ]l alesese pe Pavel pentru aceast[ lucrare.

Un alt factor important ]n tranyi'ia Bisericii de la natura sa iudaic[ la un cre;tinism interna'ional a fost propov[duirea lui Petru. Lucrarea pe care a f[cut¬o ]n casa lui Corneliu, suta;ul roman (Fapte 10), a fost un pas important. Porunca divin[ de a le propov[dui acestor neevrei din Ceyareea ;i rev[rsarea Duhului Sfânt care i¬a urmat au fost dovada c[ Evanghelia nu trebuia s[ fie limitat[ la o singur[ ras[ sau la un singur popor. Aceast[ relatare este important[ ]n combaterea ideii c[ cei dintre Neamuri trebuie t[ia'i ]mprejur sau s[ ]mplineasc[ alte cerin'e ]nainte de a fi primi'i ]n Biseric[. C=nd Petru a v[yut c[ Neamurile au primit Duhul Sfânt la fel cum L¬au primit ei (evreii), i¬a boteyat. Este demn de remarcat aici c[ primirea Neamurilor ]n Biseric[ a fost+ • Inspirat[ de Duhul Sfânt (Fapte 10.19). • Explicat[ prin predicarea prin puterea Duhului (Fapte 10.43). • Confirmat[ de Duhul Sfânt, care S¬a cobor=t peste Neamurile care au auyit Evanghelia ;i au creyut (Fapte 10.44). C=nd Petru s¬a ]ntors din turneul s[u de predicare printre Neamuri a fost luat la ]ntreb[ri cu privire la lucrarea ;i ac'iunile sale. Aceia care l¬au luat la ]ntreb[ri erau cre;tini evrei din Biserica din Ierusalim. Este posibil ca ace;tia s[ fi fost membri ai sectei fariseilor care au fost numi'i ulterior iudaiyatori. Petru a relatat ]nt=mplarea cu rev[rsarea Duhului Sfânt ca dovad[ c[ Dumneyeu le¬a dat ;i Neamurilor poc[in'a (Fapte 11.18). 38 Cum au ;tiut Petru ;i ceilal'i c[ Dumneyeu i¬a m=ntuit pe Corneliu ;i familia sa, f[r[ s[¬i fac[ ]nt=i proyeli'i iudei? (10.45-47) ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pasul 4 Marea mi;care de ]ntoarcere a Neamurilor la Cristos ]n Antiohia a adus tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism aproape de ]mplinire. Treyirea din Antiohia Siriei a fost produs[ de evrei ;i proyeli'i la iudaism din Biserica din Ierusalim. C=nd ei s¬au ]mpr[;tiat, ca urmare a mor'ii lui …tefan, ace;ti credincio;i au m[rturisit ;i au predicat Evanghelia merg=nd din cetate ]n cetate. Credincio;ii evrei se

Preg[tirea ap[r[rii pare c[ au vorbit numai evreilor, dar cre;tinii dintre Neamuri au predicat Evanghelia ;i Neamurilor (Fapte 11.19-20). R[spunsul masiv al Neamurilor la chemarea Evangheliei a f[cut din Antiohia un centru al cre;tinismului neevreu. Biserica din Antiohia Siriei era cea mai mare biseric[ de neevrei din perioada de tranyi'ie. Credincio;ii au fost numi'i cre;tini (]nsemn=nd ai lui Cristos), pentru prima oar[, ]n Antiohia. Acest nume reflecta adev[rul c[ cre;tinismul devenise, ]n mod clar, diferit de iudaism. Aceea;i biseric[ din Antiohia i¬a trimis pe Pavel ;i Barnaba ]n prima lor c[l[torie misionar[. ‘n aceast[ c[l[torie au fost ]nfiin'ate, printre Neamuri, bisericile din sudul Galatiei.

31 Pavel a fost ales de Dumneyeu ca apostol al Neamurilor. El a fost recunoscut de c[tre conduc[torii bisericii cre;tine ca fiind ales de Dumneyeu pentru aceast[ lucrare. De aceea, lui i¬a revenit responsabilitatea de a formula, ]n mod clar, ce condi'ii trebuie s[ ]ndeplineasc[ cei dintre Neamuri pentru a deveni cre;tini. Lucrul acesta trebuia f[cut, desigur, sub c[l[uyirea Duhului Sfânt ;i ]n armonie cu ]nv['[turile Sfintelor Scripturi.

39 Noteay[ patru evenimente importante din perioada de tranyi'ie a cre;tinismului, evenimente care au adus ]n'elegerea faptului c[ acesta este diferit de iudaism. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 40 Care biseric[ i¬a trimis pe Pavel ;i Barnaba s[ evangheliyeye Neamurile? ....a) Biserica din Ierusalim. ....b) Biserica din Ceyarea. ....c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei. ....d) Biserica din Antiohia Pisidiei. 41 Cine a dus Evanghelia ]n Antiohia Siriei? ....a) Cre;tini din Ierusalim (at=t iudei c=t ;i Neamuri) care fugeau din calea persecu'iei. ....b) Cre;tini evrei trimi;i de biserica din Ie¬ rusalim. ....c) Cre;tini dintre Neamuri, trimi;i ]ntr¬o c[l[torie misionar[. ....d) Pavel ;i Barnaba.

CONFLICTUL CU IUDAIYATORII Obiectivul 6. S[ ]n'elegi poyi'ia ferm[ pe care au luat¬o liderii Bisericii primare ]n problema libert['ii cre;tine. Perioada de tranyi'ie a fost o perioad[ de criy[, at=t pentru bisericile individuale (ca cele din Galatia sau Antiohia), c=t ;i pentru cre;tinism, ca un tot unitar. Oriunde predica Pavel Evanghelia m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, veneau iudaiyatorii ;i ]ncercau s[¬i fac[ pe cei converti'i dintre Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[ devin[ iudei.

Dumneyeu l¬a c[l[uyit pe Pavel c=nd acesta a scris Epistola c[tre Galateni. F[r[ ]ndoial[, el folosise deja multe dintre aceste doveyi scripturale ]n predicile ;i ]nv['[turile pe care le d[duse, dar ]n aceast[ epistol[ le scrie ]n mod sistematic. Iudaiyatorii nu ;i¬au limitat lucrarea la bisericile din Galatia. Dup[ ce Pavel ;i Barnaba s¬au ]ntors din prima lor c[l[torie misionar[, ni;te oameni din Iudeea au viyitat Biserica din Antiohia. 42 Potrivit cu Fapte 15.1, ce ]i ]nv['au ace;ti oameni pe cre;tinii din Antiohia? ........................................................................................ ........................................................................................ Pavel ;i Barnaba s¬au opus ]nv['[turii acestor oameni ]ntr¬o disput[ aprig[. Este posibil ca ]n acest timp s[ fi scris scrisoarea c[tre Galateni, folosind acelea;i argumente ]n ap[rarea justific[rii prin credin'[. ‘n Antiohia situa'ia era a;a de critic[, ]nc=t biserica a decis s[¬i trimit[ pe Pavel, Barnaba ;i pe al'i conduc[tori la Ierusalim. Acolo, ]n consf[tuire cu apostolii ;i b[tr=nii, problema a fost reyolvat[. Veyi Fapte 15.2. Conciliul de la Ierusalim a dus la separarea cre;tinismului de iudaism. Iudaiyatorii au deyb[tut cu apostolii rela'ia dintre Legea lui Moise ;i m=ntuire. Unii conduc[tori sus'in c[ Pavel ar fi folosit o copie a scrisorii c[tre galateni, sau cel pu'in a folosit

32

Galateni ;i Romani

aceea;i preyentare general[ ;i ]naintea Conciliului. Relatarea despre conciliu, din Fapte 15.4-31, este important s[ fie citit[ pentru a ]n'elege serioyitatea criyei ]n cre;tinism ;i a problemei bisericilor Galatiei. Cite;te acest pasaj. Observ[ r[spunsul apostolilor c=nd vorbesc ]mpotriva iudaiyatorilor. Acord[ aten'ie deosebit[ concluyiilor pe care le¬a tras conciliul. 43 Care sunt cele dou[ lucruri pe care ni le spune Fapte 15.5 despre iudaiyatori? ........................................................................................ ........................................................................................ 44 ‘n Fapte 15.7-11, care este sfatul lui Petru cu privire la primirea celor dintre Neamuri ]n biseric[ ;i modul ]n care sunt m=ntui'i? ........................................................................................ ........................................................................................ 45 Iacov vorbe;te ]n favoarea iudaiyatorilor sau ]mpotriva lor? (versetele 19-21)

Legii Moyaice. Cre;tinismul a fost privit ca o problem[ de credin'[ ]n Isus Cristos (Fapte 15.11). Neamurile intr[ ]n Biseric[ numai pe baya credin'ei ]n Isus Cristos. Ei nu urmeay[ s[ fie primi'i a;a cum erau primi'i ]n iudaism, primind t[ierea ]mprejur. Conciliul a ]ndemnat Neamurile s[ evite practici care i¬ar jigni ]n mod inutil pe evrei, dar a r[mas ferm ]n deciyia c[ m=ntuirea este numai prin harul Domnului Isus. Biserica din Ierusalim i¬a trimis pe doi dintre membrii s[i, Iuda (Barsaba) ;i Sila, ]mpreun[ cu Pavel ;i Barnaba, pentru ca Biserica din Antiohia s[ ;tie c[ Pavel ;i Barnaba nu aduc un raport fals ]n favoarea lor. Av=nd aceast[ informa'ie de fond, po'i ]n'elege mai clar mesajul epistolei c[tre Galateni ;i importan'a pe care a avut¬o ]n determinarea cursului cre;tinismului. ‘ncearc[ s[¬'i imagineyi cum ar fi via'a ta dac[ cre;tinismul ar fi devenit doar o ramur[ a religiei iudaice. Sau creyi c[ el ar fi supravie'uit ]n acest cay?

........................................................................................

Problemele puse ]n discu'ie la Conciliul de la Ierusalim devin mai importante ;i mai interesante pentru tine? Dac[ vrei s[¬'i ]mprosp[teyi memoria cu privire la aceast[ ]ntrunire crucial[, cite;te Fapte 15. Putem s[¬I fim cu to'ii mul'umitori lui Dumneyeu pentru c[ i/a dat lui Pavl revela'ia adev[rului pe care l¬a preyentat ]n scrisoarea galatenilor ;i Conciliului de la Ierusalim!

Hot[r=rea conciliului a fost, ]n mod clar, ]mpotriva iudaiyatorilor. Petru ;i Iacov, fratele Domnului Isus, i¬au sus'inut pe Pavel ;i pe Barnaba ]n favoarea eliber[rii cre;tinilor neevrei de leg[turile

Exerseay[ aceast[ schem[, deseneay¬o p=n[ te¬ai familiariyat destul de bine cu ea, ]nc=t s[ o po'i desena pe tabl[, c=nd vei avea nevoie.

........................................................................................ 46 ‘nv['[tura iudaiyatorilor ];i avea originea ]n ]nv['[tura apostolilor de la Ierusalim? (versetul 24)

DOCTRINE ALE MÂNTUIRII MÂNTUIT Iudaism

Prin respectarea Legii lui Dumneyeu

Iudaiyatorii

Prin credin'a ]n Cristos ;i respectarea Legii

Pavel

Prin credin'a ]n Cristos (;i nu prin fapte)

Galatenii

Credin'a ]n Cristos? Sau credin'a { fapte?

Cre;tinii de ast[yi

Ce ]nv['[tur[ le dai?

Preg[tirea ap[r[rii

33

CRIYELE DE AST“YI Obiectivul 7. Compar[ criya din Galatia cu criye similare cu care se confrunt[ unele biserici contemporane. ‘n cursul anilor, cre;tinismul a fost amenin'at ;i yguduit mereu-mereu de doctrine false care s¬au strecurat ]n biseric[. Uneori a fost o atitudine legalist[, mai degrab[ dec=t o ]ntoarcere la Tora sau la Legea lui Mosie. Diferite biserici au avut propriile seturi de reguli, considerate ca fiind esen'iale pentru ca o persoan[ s[ intre ]n ceruri. Mul'i oameni se mai ]ncred ]nc[ ]n eforturile lor de a tr[i o via'[ cre;tin[ care s[ le aduc[ m=ntuire. Al'ii cred c[ Evanghelia social[ — ajutorarea celor ]n nevoie — este calea m=ntuirii. Al'ii cred c[ apartenen'a la o biseric[ cre;tin[ ]i va m=ntui.

Pentru to'i ace;tia, Epistola c[tre Galateni aduce mesajul lui Dumneyeu pentru criya lor spiritual[ — `Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin credin'[~. 47 Cite;te din nou materialul de la pagina 7. Explic[ pe scurt de ce creyi c[ este nevoie ca aceast[ epistol[ s[ fie explicat[ ;i ]n biserica ta. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Forma ap[r[rii Ap[rarea scris[ Obiectivul 8. Explic[ modul ]n care epistolele erau folosite pe vremea lui Pavel. Probabil c[ ai citit destul de mult despre importan'a literaturii. C=t de mult ];i datoreay[ ideologiile lumii r[sp=ndirea lor literaturii? Dar diferitele religii? Cultele? ‘n ce m[sur[ depindem de literatur[ ]n evangheliyarea noastr[ ;i ]n programul de instruire cre;tin[? Desigur, pe vremea lui Pavel nu existau prese tipografice, dar g=nditorii ;i¬au dat seama de importan'a punerii ]nv['[turilor lor pe h=rtie. Epistolele jucau un rol vital ]n c[l[uyirea bisericilor cre;tine nou formate. Pentru a ]n'elege importan'a lor, s[ vedem ce erau epistolele ;i cum erau folosite ]n lumea Noului Testament. Epistola era o scrisoare, de obicei lung[, care comunica o ]nv['[tur[ special[ sau instruc'iuni. Cuv=ntul rom=nesc epistol[ deriv[ de la cuv=ntul grecesc epistole, ]nsemn=nd `scrisoare~. (Adu¬'i aminte c[ Noul Testament a fost scris original ]n greac[.) Pavel folose;te cuv=ntul epistole ]n 1UCorinteni 5.9 ;i ]n alte versete similare. Scrierea scrisorilor pare s[ fie o ]ndeletnicire la fel de veche ca ;i scrisul ]nsu;i. Pe vremea lui Pavel, oamenii foloseau scrisorile mai mult dec=t pentru comunic[ri personale. Ei foloseau forma epistolar[, forma de scrisoare, pentru discursuri scrise. ‘n timpul perioadei culturii clasice grece;ti (secolul V p=n[ ]n secolul III ].Cr.), scriitorii foloseau forma epistolar[ pentru a¬;i publica lucr[ri ;tiin'ifice, filosofice ;i literare. ‘ntre cele 21 de epistole din Noul Testament, vei g[si c=teva tipuri de scrisori. C=teva dintre ele

(ca Filimon) sunt un mesaj personal de la expeditor la destinatar. Altele au fost trimise unei anumite biserici, r[spuny=nd ]ntreb[rilor pe care membrii ei le¬au pus apostolilor, ocup=ndu¬se de probleme specifice, d=nd studii doctrinare ;i sfaturi practice despre modul ]n care s[ tr[iasc[ via'a cre;tin[. Epistolele lui Pavel c[tre Biserica din Corint ;i cea din Tesalonic fac parte din aceast[ categorie. Romani se aseam[n[ mai mult cu epistolele din perioada culturii clasice grece;ti, prin faptul c[ este o preyentare de doctrin[ cre;tin[, complet[ ;i sistematic[. Galateni nu a fost scris[ unui individ sau unei singure biserici, ci unui grup de biserici care aveau toate aceea;i problem[. Deoarece nu existau ma;ini de copiat sau tipografii, o epistol[ de acest fel era trimis[ celei mai importante biserici din regiune. Acolo erau f[cute copii ;i erau trimise fiec[rei biserici, astfel ]nc=t fiecare adunare s[ poat[ studia ]nv['[tura. De fapt, aceste epistole erau studii biblice prin coresponden'[ ;i Pavel conducea propriul Institut Interna'ional prin Coresponden'[. Epistolele Noului Testament sunt scrisori, dar mult mai mult dec=t scrisori! Dumneyeu i¬a inspirat pe scriitori. El le¬a dat solu'ii pentru problemele bisericii. El le¬a revelat noi adev[ruri, le¬a c[l[uyit g=ndirea, i¬a c[l[uyit ]n alegerea cuvintelor. Mesajul epistolelor este insuflat de Dumneyeu. Este mesajul lui Dumneyeu pentru o anumit[ persoan[, pentru anumite biserici de acum aproape 2 000 de ani — dar este ]n acela;i timp mesajul lui Dumneyeu pentru to'i cre;tinii ;i pentru toate bisericile din toate timpurile. 48 C=te epistole sunt ]n Noul Testament? ........................................................................................ ..

34

Galateni ;i Romani

49 Care dintre epistole le vei studia ]n acest curs? ........................................................................................ 50 Cum erau folosite epistolele ]n perioada culturii clasice grece;ti? ........................................................................................ 51 Care este deosebirea principal[ dintre epistolele clasice grece;ti ;i epistolele Noului Testament? ........................................................................................ ........................................................................................ 52 Este Galateni adresat[ unui individ, unei biserici sau unui grup de biserici? ........................................................................................ 53 Unde vei g[si ]n Biblie ]nv['[turile doctrinare deyvoltate cel mai complet — ]n c[r'ile istorice, ]n evanghelii, sau ]n epistole? ........................................................................................ 54 Ce fel de ]nv['[tur[ mai g[se;ti ]n epistole? ........................................................................................

sa, ci ;i dreptul s[u de a da ]nv['[tur[. Se pare c[ unii dintre iudaiyatori veneau de la Ierusalim. Ei pretindeau a fi repeyentan'i ai poyi'iei oficiale a Bisericii cre;tine ]n raport cu Legea. Nu veneau ei chiar de la cartierul general? Oare nu erau ei ]n m[sur[ s[ ;tie? Ei au ]ncercat s[¬i conving[ pe galateni c[ Pavel era un apostol fals, care aducea o evanghelie fals[. Din acest motiv, Pavel ];i ]ncepe epistola cu ap[rarea apostoliei ;i apoi ap[r[ Evanghelia pe care o propov[duise. El arat[ c[ Evanghelia m=ntuirii prin credin'[ este ]nv['at[ de Scripturi. Apoi el arat[ consecin'ele practice ale Evangheliei pe care o predic[. Ea are eficacitate! Credin'a ]n Cristos are ca reyultat o via'[ plin[ de preyen'a Duhului Sfânt, o via'[ de biruin'[ asupra p[catului. Dar eforturile de a 'ine Legea duc numai la ]nfr=ngere. Schi'a epistolei te va ajuta s[ urm[re;ti modul ]n care Pavel organiyeay[ ap[rarea Evangheliei. 55 Schi'a epistolei c[tre Galateni de pe pagina al[turat[ este cea pe care o vei folosi ]n studiul epistolei. Memoreay[ cele cinci mari diviyiuni ;i scrie¬le ]n dreptul capitolului de referin'[ ]n spa'iul de mai jos.

Deyvoltarea ap[r[rii Obiectivul 9. S[ folose;ti o schi'[ a epistolei c[tre Galateni ;i s[ po'i cita din memorie cele cinci mari diviyiuni ale ei.

Galateni 1 ......................................................................

Pentru a ]n'elege modul ]n care Pavel deyvolt[ ap[rarea Evangheliei sale, trebuie mai ]nt=i s[ ]n'elegem c[ iudaiyatorii atacau nu numai ]nv['[tura

Galateni 4 ......................................................................

Galateni 2 ...................................................................... Galateni 3 ......................................................................

Galateni 5-6 ....................................................................

Studiul t[u asupra ap[r[rii Obiectivul 10. Expune modul ]n care a;tep'i ca acest curs s[ te ajute ;i expune obiectivele pe care 'i le¬ai propus pentru acest curs.

........................................................................................ ........................................................................................

Obiectivul 11. S[ ]n'elegi Epistola c[tre Galateni mai bine, pe m[sur[ ce o cite;ti ]n lumina scopului cu care a fost scris[.

........................................................................................

56 C=t ob'ii dintr¬un curs depinde de obiectivele pe care 'i le¬ai stabilit pentru acel curs. ‘ntoarce la pagina 5 ;i recite;te descrierea ;i obiectivele cursului. Subliniay[ obiectivele pe care vrei, ]n mod deosebit, s[ le atingi. Expune¬le pe scurt ]n spa'iul reyervat mai jos. Adaug[ orice alte obiective personale pe care 'i le¬ai propus.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Preg[tirea ap[r[rii

35 SCHIæA EPISTOLEI C“TRE GALATENI

Dumneyeu i¬a ]ncredin'at lui Pavel Evanghelia Sa — Galateni 1 Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel — 1.1-12 Salutul apostolic — 1.1-5 Numai o singur[ Evanghelie adev[rat[ — 1.6-9 Finalitatea Evangheliei Rela'ia dintre mesager ;i mesaj Evanghelia de la Dumneyeu — nu de la oameniU— 1.10-12 Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel — 1.13-24 Opoyi'ia sa fa'[ de Evanghelie — 1.13-14 Revela'ia ;i c[l[uyirea de la Dumneyeu — 1.15-24 Ales de Dumneyeu pentru slujb[ Chemat ;i convertit C[l[uyit pentru lucrare Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel — Galateni 2 Consultarea cu liderii bisericii — 2.1-5 Viyita la Ierusalim — 2.1-2 Timpul, persoanele ;i scopul C[l[uyirea divin[ Un cay de cre;tin neevreu — 2.3-5 Recunoa;terea oficial[ este acordat[ — 2.6-10 Recunoa;terea Evangheliei lui Pavel — 2.6-8 Recunoa;terea lui Pavel ca apostol — 2.8-10 Petru corectat de Evanghelia lui Pavel — 2.11-21 Gre;eala lui Petru ;i mustrarea din partea lui Pavel — 2.11-14 Justificarea prin credin'[, f[r[ Lege — 2.15-18 Mort fa'[ de Lege — viu fa'[ de Cristos — 2.19-21 Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei — Galateni 3 Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni — 3.1-5 Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam — 3.6-9 Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege — 3.10-25

Iyb[virea de sub blestemul Legii — 3.10-14 Sub blestemul Legii — 3.10-12 Iyb[vit de sub blestem prin Cristos – 3.13-14 Promisiunea nu este anulat[ de Lege — 3.15-18 Legea dat[ ca s[ ne conduc[ la Cristos — 3.19-25 Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ — 3.19-25 Evanghelia genereay[ fii, nu sclavi — Galateni 4 De la sclavie la calitatea de fiu — 4.1-5 Dependen'a minorului — 4.1-3 R[scump[rare pentru filia'ie — 4.4-5 Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ — 4.6-11 Experien'a spiritual[ a fiilor — 4.6-11 Sclavia religiei ceremoniale — 4.8-11 Religia ceremonial[ Religia experine'ei spirituale Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie — 4.12-20 Acceptarea Evangheliei cu bucurie — 4.12-16 Scopul ;i motivele iudaiyatorilor — 4.17-18 Preocuparea profund[ a lui Pavel — 4.19-20 Sclavie sau libertate — nu pot fi am=ndou[ — 4.21-31 Alegoria celor dou[ leg[minte — 4.21-27 Mo;tenirea pentru copiii f[g[duin'ei — 4.28-31 Evanghelia supus[ la proba vie'ii — Galateni 5-6 Reyultatele faptelor ;i ale credin'ei — Galateni 5 T[iere ]mprejur sau credin'[ — 5.1-6 Progresul ]mpiedicat de legalism — 5.7-12 Legea ]mplinit[ prin dragoste — 5.13-15 Conflictul dintre carne ;i duh — 5.16-18 E;ecul eforturilor umane — 5.19-21 Triumful vie'ii ]n duh — 5.22-26 Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele — Galateni 6 ‘ndrum[ri pentru rela'iile personale — 6.1-6 Deciyie av=nd ]n vedere reyultatele — 6.7-10 Concluyie+ Via'a nou[ ]n Cristos — 6.11-18

36

Galateni ;i Romani

57 Scrie cum a;tep'i ca acest curs s[ te ajute pe tine personal. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

c[ e;ti p[storul uneia dintre bisericile Galatiei. Tocmai ai primit scrisoare de la Pavel. æine la ]ndem=n[ schi'a pentru analiy[, urm[rind¬o sec'iune cu sec'iune, pe m[sur[ ce cite;ti. Nu te opri din lectur[ pentru a lua ]n considerare vreo problem[ care s¬ar putea ivi. Ne vom ocupa de ele ]n lec'iile viitoare. Cite;te pentru a experimenta impactul pe care epistola l¬a avut asupra primilor cititori din Galatia.

........................................................................................ ........................................................................................ Reveyi paginile 5-6. Asigur[¬te c[ ai ]n'eles modul de organiyare a acestui curs ;i cum poate fi studiat. Dac[ studieyi singur, poate c[ ar fi interesant s[ g[se;ti un prieten care ar dori s[ studieye ]mpreun[ cu tine. Vei urm[ri schi'a epistolei c[tre Galateni, sec'iune dup[ sec'iune. Exist[ mai multe schi'e ale epistolei. Aceasta pe care o preyent[m noi te va ajuta s[ ]n'elegi modul ]n care Pavel ap[r[ Evanghelia. Cite;te¬o cu aten'ie. Acum e;ti preg[tit s[ faci a doua lectur[ a epistolei c[tre Galateni. Cite;te epistola ]n ]ntregime, dac[ e posibil f[r[ a face ]ntreruperi. Imagineay[¬'i

58 Ce ai sim'it, ce ai sesiyat sau ce ai ]n'eles ]n aceast[ lectur[ a epistolei c[tre Galateni, ca fiind diferit de alte lecturi? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Uit[¬te din nou peste obiectivele lec'iei ca s[ veyi dac[ le¬ai ]ndeplinit pe toate. Sper[m c[ studiul te satisface. Vei g[si mai mult[ satisfac'ie ]n lecturile urm[toare, c=nd ne vom ocupa de adev[rurile fundamentale ale Evangheliei.

Verific[¬'i r[spunsurile 1 Versetele 23-27

14 Nu.

2 Versetele 28-29

15 Damasc, Ierusalim, Ceyarea, Roma.

3 Bisericilor din Galatia

16 Conciliul din Ierusalim.

4 Turcia

17 ‘n a treia c[l[torie misionar[.

5 Marea Neagr[

18 Anul 31 sau 32 d.Cr.

6 Marea Mediteran[

19 45-49 d.Cr.

7 Lzconia

20 49 d.Cr.

8 Rasial

21 49 sau 50 d.Cr.

9 Germanicopolis, Anczra

22 49 sau 50 d.Cr.

10 Nu. Nu sunt men'ionate.

23 57 d.Cr.

11 Trei dintre acestea+ Antiohia, Iconia, Listra, Derbe.

24 68 d.Cr. 25 Treispreyece.

12 Antiohia, Iconia, Listra. 26 R[spunsul t[u. Cred c[ da. 13 Prima, a doua ;i a treia. 27 Faptul c[ nici un om nu este ]ndrept['it ]na-

Preg[tirea ap[r[rii intea lui Dumneyeu prin lege este evident+ `Cel neprih[nit va tr[i prin credin'[.~ 28 Iudaiyatorii. 29 Ei ;tiau ce s[ fac[ — s[ devin[ evrei ;i s[ respecte Legea Moyaic[ sau s[ continue s[ se ]ncread[ ]n Cristos spre m=ntuire. 30 c) Legali;tii care insistau asupra respect[rii legii iudaice.

37 41 a) Cre;tini din Ierusalim (at=t evrei c=t ;i Neamuri), care fugeau din calea persecu'iei. 42 ‘nv['au c[ nu pot fi m=ntui'i dec=t dac[ se taie ]mprejur, conform Legii Moyaice. 43 Erau din secta fariseilor. Ei insistau ca cei converti'i dintre Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[ respecte Legea lui Mosie. 44 S[ nu li se cear[ respectarea Legii lui Moise. Ei sunt m=ntui'i prin harul Domnului Isus.

31 b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca bay[ a m=ntuirii.

45 ‘mpotriva lor.

32 Copila;ii mei.

46 Nu.

33 R[spunsul t[u.

48 Dou[yeci ;i una.

34 R[spunsul t[u.

49 Galateni ;i Romani.

35 b) Privit ca o ramur[ a iudaismului.

50 Pentru a publica lucr[rile lor ;tiin'ifice, filosofice ;i literare.

36 b) Faptele Apostolilor. 37 R[spunsul t[u ar trebui s[ includ[ Fapte 9.15: 10.22, 28, 34-35, 43, 45-46: 11.17-18, 20-21.

51 Epistolele Noului Testament sunt de inspira'ie divin[. 52 Unui grup de biserici.

38 Ei au v[yut c[ Dumneyeu i¬a umplut cu Duhul Sfânt: i¬au auyit vorbind ]n limbi, prin puterea Duhului Sfânt.

53 ‘n epistole. 54 Sfaturi practice pentru tr[irea cre;tin[.

39 Propov[duirea lui Filip ]n Samaria. ‘ns[rcinarea lui Pavel pentru Neamuri. Viyiunea lui Petru ;i propov[duirea ]n casa lui Corneliu. Convertirea Neamurilor ]n Antiohia. 40 c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei.

55 Dumneyeu i¬a ]ncredin'at lui Pavel Evanghelia Sa. Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel. Scriptura ]nva'[ Evanghelia credin'ei. Evanghelia produce fii, nu sclavi. Evanghelia supus[ la testul vie'ii.

38

Galateni ;i Romani INSTRUCæIUNI PENTRU EVALUAREA PROGRESULUI ‘N UNITATEA 1

Acum e;ti preg[tit pentru tema a opta — s[ treci prima verificare pentru evaluarea progresului f[cut ]n unitatea 1. Evaluarea are c=teva scopuri. Va imprima ]n memoria ta punctele principale din ceea ce ai studiat. ‘'i d[ ocayia s[ discu'i cu instructorul problemele pe care le¬ai ]nt=mpinat, ;i modul ]n care cursul este legat de lucrarea ta. Aceast[ evaluare v[ va permite at=t instructorului c=t ;i 'ie s[ lua'i un start bun. Instructorul este gata s[ te ajute ]n orice problem[, astfel ca restul cursului s[ nu ridice probleme.

Dac[ studieyi independent, verificarea o faci complet=nd testul nr. 1, din pachetul studentului pe care l¬ai primit ]mpreun[ cu cursul. Po'i s[ recapituleyi av=nd ]n fa'[ testul nr. 1, dar c=nd e;ti gata s[ dai testul, completeay[ formularul f[r[ a te uita ]n ghidul de studiu, ]n Biblie sau ]n noti'e. Dup[ ce ai terminat evaluarea (testul) recite;te atent r[spunsurile ;i trimite formularul instructorului. Dup[ aceea uit[¬te ]n Biblie sau ]n ghidul de studiu, ca s[¬'i verifici r[spunsurile. Po'i s[ treci la lec'ia 3, chiar ]nainte de a primi reyultatul testului 1.

Preg[tirea ap[r[rii

39 SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Folose;te materialele audio¬viyuale de care dispui pentru a preyenta lumea Noului Testament+ filme, diapoyitive, h[r'i, ilustra'ii despre mijloacele de transport ;i c[l[torie, fotografii din Turcia ;i locuitorii ei. 2. Verific[ dac[ to'i studen'ii ;tiu cum s[ foloseasc[ ghidul de studiu. Discut[ orice ]ntreb[ri ]n leg[tur[ cu lec'ia. 3. Folose;te o hart[ mare a c[l[toriilor misionare ale lui Pavel, ;i cere¬le studen'ilor s[ arate locurile men'ionate ]n aceste lec'ii. 4 F[ o plan;[ cu tabloul cronologic al vie'ii lui Pavel, incluy=nd c[l[toriile ;i epistolele. Cere¬le studen'ilor s[ explice, ca ;i cum ar 'ine o lec'ie de studiu biblic. Cei care doresc, pot s[ copieye plan;a pentru a o folosi ]n lucrarea lor. 5. Dac[ ai acces la lucr[ri citate ca bibliografie recomandat[, cere¬le unor studen'i s[ studieye ;i s[ preyinte c=te un referat despre galateni, despre iudaiyatori, despre legalism ;i despre importan'a istoric[ a epistolei c[tre Galateni. Po'i

s[ le ceri s[ ]ntocmeasc[ referate despre via'a lui Pavel ;i s[ le foloseasc[ ]n lec'iile viitoare. 6. C='iva studen'i s[ fac[ o preyentare prin intermediul unei scenete a unei biserici locale din Galatia care tocmai a fost viyitat[ de iudaiyatori. Membrii adun[rii discut[ ]ntre ei ce s[ fac[. 7. Discut[ cu studen'ii importan'a istoric[ ;i practic[ a epistolei c[tre Galateni. 8. Discut[ cu studen'ii obiectivele pe care ei ;i le¬au propus pentru curs ;i importan'a actual[ a studierii epistolelor c[tre Galateni ;i Romani. 9. Angajeay[¬i pe studen'i ]n discu'ii ca s[ comenteye Epistola c[tre Galateni ]n lumina cadrului ;i a oric[ror lucruri noi pe care le¬au ]n'eles din schi'a epistolei. 10. Ruga'i¬v[ ]mpreun[ pentru c[l[uyirea Duhului Sf=nt ]n aceste studii ;i pentru aplicarea Cuv=ntului lui Dumneyeu ]n via'a ;i lucrarea fiec[rui student.

40

Galateni ;i Romani

alb

41

Unitatea a doua PAVEL — AP“R“ EVANGHELIA SA

PLANUL LECæIEI

Lec'ia 3 Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia Sa Galateni 1

Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel — 1.1/12 Salutul apostolic 1.1/5 Numai o singur[ Evanghelie adev[rat[ — 1.6/9 Finalitatea Evangheliei Rela'ia dintre mesager ;i mesaj Evanghelia este de la Dumneyeu — nu de la oameni — 1.10/12 Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel — 1.13/24 Opoyi'ia lui fa'[ de Evanghelie — 1.13/14 Revela'ia ;i c[l[uyirea lui Dumneyeu — 1.15/ 24 Ales de Dumneyeu pentru slujire Chemat ;i convertit C[l[uyit ]n slujire OBIECTIVELE LECæIEI

TEME

C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[ fii ]n stare+

1. Cite;te planul lec'iei, obiectivele ;i studiul cuvintelor.

1. S[ po'i da motivul cel mai plauyibil pentru schimbarea numelui din Saul ]n Pavel. 2. S[ define;ti ce este apostolul ;i s[ compari originea apostoliei lui Pavel ]n cre;tinism cu cea a apostoliei ]n iudaism. 3. S[ define;ti suveranitatea lui Dumneyeu, Domn ;i Biseric[, ;i s[ aplici ]n via'a ta adev[rurile pe care acestea le exprim[. 4. S[ expui principiul fundamental pe baya c[ruia trebuie evaluate toate mesajele sau revela'iile ]nainte de a fi acceptate ca fiind de la Dumneyeu. 5. S[ discu'i ;i s[ aplici ]n lucrarea ta cuvintele lui Pavel despre sursa chem[rii ;i a mesajului s[u. 6. S[ po'i cita patru termeni pe care Pavel i/a folosit pentru a se descrie pe sine ;i mesajul s[u. 7. S[ recuno;ti manifestarea suveranit['ii lui Dumneyeu ]n chemarea lui Pavel ;i s[ descrii tipul de predestina'ie la care se refer[ el ]n Galateni 1.15/16. 8. S[ po'i cita doveyile pe care Pavel le d[ pentru apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[ ]n'elegi importan'a lor pentru restul epistolei ;i pentru acceptarea autorit['ii epistolei.

2. Cite;te Galateni 1. 3. Studiay[ deyvoltarea lec'iei sec'iune dup[ sec'iune, urm=nd pa;ii indica'i mai jos+ a) Cite;te pasajul biblic indicat la ]nceputul diviyiunii sau sec'iunii. æine Biblia deschis[ la acel pasaj ;i recite;te/l ori de c=te ori este nevoie ]n studiul t[u. b) Cite;te atent comentariile pentru fiecare sec'iune, r[spuny=nd ]ntreb[rilor de studiu ]n ordine. Cite;te din nou pasajele din Scriptur[ atunci c=nd este indicat sau ori de c=te ori ai nevoie pentru a r[spunde la ]ntreb[ri. ‘ncearc[ s[ r[spunyi la ]ntreb[ri f[r[ s[ te ui'i peste comentariile pe care tocmai le/ai citit, dar, dac[ nu/'i aminte;ti informa'ia, uit[/te prin materialul studiat p=n[ c=nd g[se;ti r[spunsul. c) Verific[/'i r[spunsurile de fiecare dat[ c=nd ai terminat o sec'iune. 4. Discut[ cu un prieten despre modul ]n care o persoan[ prime;te chemarea pentru lucrarea de propov[duire. 5. Facultativ, 'ine o predic[ sau o lec'ie despre chemarea lui Dumneyeu.

42

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

Acum, c=nd ]ncepi studiul epistolei c[tre Galateni verset cu verset, vei g[si ]n studiul cuvintelor un ajutor important pentru interpretarea corect[ a Scripturilor. Pentru cuvintele luate din Biblie am indicat referin'a — capitolul ;i versetul. Cuvintele f[r[ referin'[ ]n dreptul lor sunt luate din ghidul de studiu. Lista de cuvinte este bayat[ pe traducerea King James (pentru cititorii rom=ni, traducerea Cornilescu, deoarece este cea mai r[sp=ndit[ traducere). Acest studiu te va ajuta s[ interpreteyi corect Scriptura at=t ]n predici, c=t ;i ]n lec'ii biblice. autobiografic

— care con'ine povestea vie'ii unei per/ soane, relatat[ de ea ]ns[;i. Galateni este epistola cu cel mai pronun'at caracter autobiografic dintre epistolele lui Pavel.

Domn 1.2

— titlu al lui Cristos, recunosc=nd dreptul S[u de a ne conduce sau st[p=ni. Este traducerea cuv=ntului grec kurios care este folosit ]n diferite contexte+ ca termen de polite'e (domnule), st[p=n, conduc[tor sau Dumneyeu. C=nd primii cre;tini spuneau+ `Isus este Domn~, ei ]n'elegeau c[ El este Dumneyeu ;i are dreptul s[ conduc[ vie'ile lor.

suveran

m[ mir 1.6

— conduc[tor suprem. C=nd vorbim despre suveranitatea lui Dumneyeu, ]n'elegem c[ El este deasupra oric[rei puteri sau autorit['i ]n Univers. ‘n calitate de Creator al tuturor lucrurilor, El este posesorul tuturor. El are dreptul absolut de a st[p=ni peste toate. C=nd Pavel a fost convertit, el L/a numit pe Isus Domn, recunosc=ndu/I suveranitatea ;i ]ntreb=ndu/L+ `Ce vrei s[ fac?~

s[ r[stoarne — s[ ]ndep[rteye de la calea adev[rului, 1.7 s[ dea un ]n'eles gre;it. A r[sturna Evanghelia ]nseamn[ a o deforma, a interpreta gre;it sau a/i da un ]n'eles gre;it s[ fie anatema 1.8

— judecat ;i pedepsit de Dumneyeu.

v[ m[rturisesc 1.11

— v[ asigur: garan'ie pentru adev[rul a ceea ce a fost spus.

pr[p[d 1.13

— devastare, distrugere, ruinare.

]naintat 1.14

— Pavel era mai avansat dec=t `egalii~ s[i de v=rst[ ]n studii ;i practici religioase.

r=vn[ (]nsufle'it de o mare r=vn[) 1.14

— fervent, entuyiast, yelos.

tradi'ii

— informa'ii, credin'e, obiceiuri ;i practici transmise din genera'ie ]n genera'ie. Pavel se refer[ la credin'ele ;i obiceiurile religioase ale evreilor (datinile str[mo;e;ti).

predestina'ie

— ac'iune a lui Dumneyeu de a decide dinainte ce s[ se ]nt=mple. Pavel vorbe;te despre planul pe care Dumneyeu l/a avut cu privire la el, ]nainte s[ fi fost n[scut (pe c=nd era ]nc[ ]n p=ntecele mamei lui).

Neamuri (p[g=ni) 1.16

— oameni care nu/L cunosc pe adev[¬ ratul Dumneyeu. Pavel folose;te a¬ cest cuv=nt pentru neevrei.

— sunt surprins, uimit.

trece'i de la — v[ separa'i de. Pavel spune c[ ei L¬au 1.6 p[r[sit pe Acela care i/a chemat. har 1.6

Evanghelie — veste bun[: Vestea Bun[ a m=ntuirii. 1.6

— bun[tate nemeritat[. Harul lui Cris¬ tos este temeiul m=ntuirii noastre: aceasta este adev[rata Evanghelie, spune Pavel.

am r[mas — am stat cu. 1.18

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

43

DEYVOLTAREA LECæIEI Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel Galateni 1.1/12 C[tre GALATENI 1. Istoric 2. Teologic 3. Practic

Ce importan'[ au caracterul ;i experien'a spiritual[ a omului care predic[ ]n biserica ta? Vrei tu s[ ;tii dac[ el este cu adev[rat un om al lui Dumneyeu ]nainte de a accepta ]nv['[tura sa ca mesaj al lui Dumneyeu pentru tine? M[rturia sa personal[ ]'i d[ mai mult[ ]ncredere ]n mesajul s[u. V[ aminti'i c[ iudaiyatorii ]ncercau s[/i ]ntoarc[ pe galateni ]mpotriva lui Pavel, f[c=ndu/i s[ se ]ndoiasc[ de apostolia lui. Pavel ];i ]ncepe scrisoarea cu o m[rturie personal[, preyint[ mesajul Scripturii ;i abia apoi ]l aplic[, ar[t=ndu¬le cititorilor care vor fi reyultatele practice ale ac'iunilor lor. æi se pare a fi un model bun pentru predicatorii ;i ]nv['[torii de ast[yi? Putem ]mp[r'i Epistola c[tre Galateni ]n trei p[r'i, dup[ cele trei tipuri de argumente pe care Pavel le aduce ]n favoarea Evangheliei sale+ Galateni 1 - 2 .......... istoric[ Galateni 3 - 4 .......... teologic[ Galateni 5 - 6 .......... practic[

1 Al cui nume ]l g[se;ti chiar la ]nceputul epistolei c[tre Galateni? ........................................................................................ C=nd noi scriem scrisori, de obicei, le semn[m la sf=r;it. Pe vremea lui Pavel, scrisoarea se ]ncepea cu numele scriitorului. Simplul cuv=nt Pavel, de la ]nceputul acestei epistole, ]i ]n;tiin'eay[ imediat pe cititori cine este autorul. Te/ai ]ntrebat vreodat[ de ce folose;te apostolul numele de `Pavel~ ]n loc de `Saul~? Prima oar[ c=nd ]l ]nt=lnim pe paginile Scripturii, el este numit Saul din Tars, dar ]n ]ntreaga sa lucrare el este numit Pavel. De ce? Pavel este forma rom=neasc[ a unui nume roman foarte obi;nuit — Paulus (sau Paullus). Pavel a fost n[scut cet['ean roman. ‘mp[ratul a acordat cet['enie roman[ tuturor celor n[scu'i ]n anumite provincii romane. Cilicia, provincia natal[ a lui Pavel, era una din acestea. Deci, de;i Pavel era evreu, el beneficia de avantajele ;i oportunit['ile care derivau din cet['enia roman[. Folosirea unui nume roman de c[tre evreii cet['eni ai Imperiului Roman era o practic[ obi;nuit[. Se poate ca Pavel s[ fi ales numele roman `Paulus~ pentru asem[narea cu numele s[u evreiesc. Nu este un nume pe care l/a folosit doar dup[ convertire — ]l folosise mult[ vreme ]nainte de ]nt=lnirea cu Cristos.

‘ncep=nd de acum, cea mai mare parte a studiului t[u va fi o analiy[ a pasajelor din Scriptur[, o examinare atent[ a fiec[rei p[r'i. De aceea, de fiecare dat[ c=nd treci la o nou[ sec'iune ]n ghidul t[u de studiu, cite;te pasajul biblic indicat la ]nceput, treci apoi la comentarii ;i la ]ntreb[rile de studiu ale acelei sec'iuni.

........................................................................................

Salutul apostolic Galateni 1.1/5

........................................................................................

Obiectivul 1. S[ po'i da motivul cel mai plauyibil pentru schimbarea numelui din Saul ]n Pavel Obiectivul 2. S[ define;ti ce este apostolul ;i s[ compari originea apostoliei lui Pavel ]n cre;tinism cu cea din iudaism. Obiectivul 3. S[ define;ti suveranitatea lui Dumneyeu, Domn ;i Biseric[, ;i s[ aplici ]n via'a ta adev[rurile pe care acestea le exprim[.

2 Deschide la Fapte 13 ;i cite;te versetele de 1 la 13. Cum era numit apostolul c=nd a plecat ]n prima c[l[torie misionar[? ........................................................................................ 3 Cum este numit el, ]ncep=nd cu Fapte 13.9? Unii cred c[ Pavel a folosit numele s[u roman pentru c[ Dumneyeu l/a chemat s[ fie apostol al Neamurilor. Numele roman ar fi f[cut s[ fie acceptat mai u;or de Neamuri. El ]l identifica cu poporul la care fusese trimis s[/l evangheliyeye. ‘i ajuta s[ rup[ bariera prejudec['ii rasiale care exista ]ntre evrei ;i Neamuri. Pentru Saul, luarea unui nume roman ar fi putut s[ fie semnul renun'[rii la m=ndria trecutului s[u iudaic. El a ]ntors spatele reputa'iei pe care o avusese, ambi'iei ;i poyi'iei avute ]n poporul s[u, c=nd a devenit slujitor al lui Isus Cristos. Acum el folose;te numele care se potrive;te cel mai bine misiunii sale.

44

Galateni ;i Romani

Alege r[spunsul corect ;i pune un X ]n dreptul lui. ........................................................................................ 4 Numele `Paulus~ era un nume obi;nuit la ....a) Greci ....b) Romani ....c) Evrei ....d) Per;i

........................................................................................ ........................................................................................

5 C=nd este Saul numit Pavel pentru prima dat[ ]n Faptele Apostolilor? ....a) Imediat dup[ convertire ....b) C=nd Biserica l/a trimis ]n misiune ....c) ‘n timpul primei c[l[torii misionare. ....d) C=nd s/a dus la Roma. 6 Care pare s[ fie motivul principal pentru care Saul decide s[ se numeasc[ pe sine Pavel? ....a) ‘n calitate de misionar ]ntre Neamuri, el ]ndep[rteay[ barierele prin adoptarea unui nume roman. ....b) A fost impresionat de guvernatorul roman Sergius Paulus ;i a preluat numele acestuia. ....c) A sim'it c[ Pavel este un nume mai potrivit pentru un cre;tin, dec=t Saul. ....d) Nu a vrut ca oamenii s[ ;tie c[ este evreu. 7 Cite;te din nou Galateni 1.1. Pe baya celor ]nv['ate ]n lec'ia 2, despre problema bisericilor Galatiei, de ce insist[ Pavel at=t de mult asupra apostoliei sale? Oare nu ;tiau ei deja aceasta? Explic[. ........................................................................................ ........................................................................................

8 Care sunt afirma'iile fundamentale pe care le face Pavel ]n versetul 1 cu privire la originea apostoliei sale? Dou[ sunt negative, ;i una este poyitiv[. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ C=nd predici sau predai o lec'ie despre chemarea de la Dumneyeu, po'i ilustra ceea ce spune Pavel cu schi'a de mai jos. Po'i s[ scrii pe o tabl[ sau po'i s[ faci o plan;[. Chemarea misionar[ a lui nu era de la oameni. Dumneyeu, ;i nu omul, este la originea acestei chem[ri. Dumneyeu l/a ales pentru aceast[ lucrare. ‘ntreaga idee de a face din Pavel un misionar ]i apar'ine planului lui Dumneyeu pentru el. Dumneyeu l/a ]ns[rcinat s[ predice Evanghelia Neamurilor. Pavel a fost trimis de Dumneyeu, nu de oameni. Mai t=ryiu vom vedea c[ Biserica recunoa;te chemarea ;i ]ns[rcinarea pe care i/a dat/o Dumneyeu, dar sursa apostoliei lui ;i autoritatea care stau ]n spatele lui erau de la Dumneyeu. Putem vedea aceast[ autoritate ]n preyentarea plin[ de putere a Cuv=ntului lui Dumneyeu ;i ]n minunile care ]nso'eau lucrarea sa. Acestea erau semnele apostoliei — a faptului c[ Dumneyeu l/a trimis.

CHEMAREA …I APOSTOLIA LUI PAVEL

NU

NU

NU

Origine uman[

Agent uman

Origine divin[ ;i agent divin

Om

Dumneyeu

Dumneyeu¬Tat[l

Om

Isus Cristos

Pavel

Pavel

Pavel

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa Evreii din bisericile Galatiei ;tiau c[ el este un apostol. Iudaismul avea apostolii s[i. O asemenea persoan[ se numea `sheliach~, care ]nseamn[ trimis. Dup[ cum v[ aminti'i, acesta este ]n'elesul cuvintelor`apostol~ ;i `misionar~. Apostolul era un mesager special, cu un statut special. El era trimis de c[tre o persoan[ sau de c[tre o organiya'ie cu autoritate mai ]nalt[ dec=t a sa ;i de la care primea autoritatea s[ duc[ la ]ndeplinire misiunea ]ncredin'at[. Pavel fusese un apostol al iudaismului, trimis de c[tre marii preo'i ;i b[tr=nii norodului s[¬i aresteye pe cre;tinii din Damasc. Pe drum ]ns[, el a capitulat ]naintea unei Autorit['i mai ]nalte. Din yiua aceea, el a fost apostol al lui Isus Cristos. Apostolia lui era de la Dumneyeu, ;i el ];i ducea la ]ndeplinire misiunea prin puterea ;i autoritatea lui Dumneyeu. Ce creyi tu despre chemarea ]n lucrare ]n yilele noastre? Care ar trebui s[ fie originea acestei chem[ri? Te po'i g=ndi la alte motive pentru care unii ar dori s[ devin[ preo'i sau predicatori? Oare mai cheam[ Dumneyeu personal lucr[torii ]n yilele noastre? Ai tu chemarea de a predica Evanghelia? Dac[ da, de unde a venit? Cum ai primit/o? Toate acestea sunt ]ntreb[ri la care s[ te g=nde;ti atunci c=nd aplici Galateni 1.1 vie'ii ;i lucr[rii tale. 9 S[ privim acum la versetul 2 din salutul apostolic al lui Pavel. Cine le trimite, ]mpreun[ cu Pavel, salut[ri bisericilor din Galatia? (R[spunde cu cuvintele lui Pavel.) ........................................................................................ Dup[ cum ;tii din Faptele Apostolilor, Pavel c[l[torea, de obicei, ]nso'it de un grup de colaboratori, colegi de lucrare care ]l ajutau ]n predicare, ]nv['are ;i ]nfiin'area de noi biserici pe unde mergeau. De;i Pavel scrie epistola, ei se asociay[ saluturilor lui Pavel ;i ]l sprijinesc ]n poyi'ia pe care o ia ]n ap[rarea Evangheliei. Observ[ cuv=ntul `Bisericile~, ]n versetul 2. Deja ai aflat c[ epistola le este adresat[ c=torva adun[ri. Cuv=ntul care este adeseori tradus prin `Biseric[~ este cuv=ntul grec ekklesia. ‘n'elesul de bay[ este acela de `a fi chemat~. A fost folosit de scriitorii Noului Testament pentru c[ era cel mai potrivit ]n a exprima ideea c[ poporul lui Dumneyeu este chemat din lume ca s[ I se ]nchine ;i s[/I slujeasc[. 10 ‘n versetul 3, care sunt cele dou[ lucruri pe care Pavel I le cere lui Dumneyeu pentru bisericile Galatiei? ........................................................................................ 11 De unde vin aceste binecuv=nt[ri? ........................................................................................

45 12 De ce pare aceast[ rug[ciune s[ fie de importan'[ deosebit[, av=nd ]n vedere problema galatenilor? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ S[ ne ]ndrept[m acum aten'ia spre Domnul Isus Cristos. El este centrul Evangheliei pe care o preyint[ Pavel. De fapt, Pavel spune+ `Noi ‘l predic[m pe Cristos~. Pentru el, cre;tinismul este `Cristos ]n noi, n[dejdea slavei~. M=ntuirea prin credin'a ]n Isus Cristos (nu prin 'inerea legilor ;i regulilor) — aceasta este Evanghelia pe care o ap[r[ el. 13 Ce spune Pavel despre Cristos ]n fiecare dintre aceste versete din Galateni 1? v. 1. ................................................................................ v. 3. ................................................................................ v. 4. ................................................................................ Pavel ‘l preyint[ ca pe Domnul nostru Isus Cristos+ 1) Domn ]nseamn[ c[ El este Dumneyeu ;i este Conduc[torul suveran. 2) Isus ]nseamn[ c[ El este M=ntuitorul nostru. 3) Cristos ]nseamn[ c[ El este Unsul, Mesia, Eliberatorul trimis de Dumneyeu. Compar[ defini'iile date pentru `Domn~ ;i `suveranitatea lui Dumneyeu~ ]n studiul cuvintelor. Vei observa c[ ambele defini'ii implic[ dreptul lui Dumneyeu de a conduce, de a domni. G=nde;te/te la modul ]n care acest adev[r poate s[ afecteye via'a ta. Isus nu este doar M=ntuitorul nostru — El este ;i Domnul nostru! El este Domnul vie'ii tale ;i al vie'ii mele. Aceasta ]nseamn[ c[ ar trebui s[ ne pred[m voii Lui. ‘nseamn[ c[ noi nu avem dreptul s[ alegem ce s[ facem cu vie'ile noastre. ‘nseamn[ c[ cea mai de seam[ prioritate trebuie s[ fie aflarea voii lui Dumneyeu ;i ]mplinirea ei. Pavel exprim[ aceast[ idee ]ntr/o alt[ scrisoare+ `Cum? Nu ;ti'i c[ trupul vostru este Templul Duhului Sf=nt care este ]n voi ;i pe care L/a'i primit de la Dumneyeu, ;i c[ voi nu sunte'i ai vo;tri? C[ci a'i fost cump[ra'i cu un pre'. Prosl[vi'i¬L, dar, pe Dumneyeu ]n trupul ;i duhul vostru, care sunt ale lui Dumneyeu.~ — 1 Corinteni 6.19-20

46

Galateni ;i Romani

Este via'a ta predat[ Domnului Isus Cristos? Cau'i tu s[ cuno;ti ;i s[ ]mpline;ti voia lui Dumneyeu? Dac[ este a;a, El este cu adev[rat Domnul t[u! Roag[/te ca Dumneyeu s[/'i arate clar care este voia Lui pentru tine ]n lucrarea Sa.

19 Caut[ acelea;i dou[ lucruri ]n Coloseni, Tesaloniceni ;i Romani. Le/ai g[sit?

14 Care din urm[torii termeni NU are acela;i ]n'eles cu `apostol~? ....a) Sheliach. ....b) Ucenic. ....c) Misionar. ....d) Trimis.

De ce las[ Pavel la o parte aceste dou[ lucruri ]n scrisoarea sa c[tre Galateni? Probabil din cauya faptului c[ era tulburat de ceea ce f[cuser[ iudaiyatorii ;i de u;urin'a cu care galatenii au acceptat doctrina lor. Pavel intr[ direct ]n mieyul problemei, f[r[ obi;nuitele sale cuvinte de apreciere. Observ[ acum de c=te ori folose;te Pavel cuv=ntul Evanghelie ]n aceste patru versete. Cuv=ntul grec este euaggelion, care ]nseamn[ `veste bun[~. ‘n limba rom=n[, cuv=ntul Evanghelie este derivat direct de la cuv=ntul grec.

15 Care este ]n'elesul bisericii ]n Noul Testament? ....a) Catedral[. ....b) Adunarea celor chema'i. ....c) Cei trimi;i. ....d) Templul lui Dumneyeu. 16 Ce ]nseamn[ cuv=ntul Domn atunci c=nd ]l aplic[m la Isus Cristos? ....a) Suveranitate divin[. ....b) Persoan[ respectat[. ....c) ‘nv['[tor divin. ....d) Mare conduc[tor.

NUMAI O SINGUR“ EVANGHELIE ADEV“RAT“ Galateni 1.6/9

Obiectivul 4. Expune principiul fundamental pe baya c[ruia trebuie evaluate toate mesajele sau revela'iile, ]nainte de a fi acceptate ca fiind de la Dumneyeu. Acum Pavel accept[ provocarea iudaiyatorilor ;i se lanseay[ ]n ap[rarea Evangheliei sale. Este o trecere brusc[! Pavel chiar las[ la o parte dou[ lucruri pe care le punea de obicei la ]nceputul epistolelor sale. ‘ncearc[ s[ le g[se;ti. 17 Cite;te 1 Corinteni 1.1/9. Ce face Pavel ]n versetul 4, imediat dup[ salut[ri? ........................................................................................ Ce spune el apoi despre punctele lor bune sau despre problemele cu care se va ocupa ]n epistol[?

........................................................................................ ........................................................................................

S[ vedem ce afl[m despre Evanghelie din aceste patru versete. 20 La ce fuseser[ chema'i galatenii? v. 6. ........................................................................................ C=nd Pavel vorbe;te despre o alt[ evanghelie, care de fapt nu este o alt[ evanghelie, el se refer[ la ]nv['[tura pe care iudaiyatorii o preyentau ]n locul Evangheliei m=ntuirii prin credin'[, predicat[ de Pavel. Dar, ]n ceea ce ]nv['au iudaiyatorii nu era nici o `veste bun[~ (care este semnifica'ia Evangheliei). De aceea, Pavel spune c[ nu este cu adev[rat o alt[ evanghelie. El nume;te ]nv['[tura lor abatere ;i deformare a Evangheliei lui Cristos. 21 S[ reamintim care era ]nv['[tura pe care Pavel o nume;te `o alt[ evanghelie~. Iudaiyatorii ]nv['au ]n biserici c[ pentru ca o persoan[ s[ fie m=ntuit[ trebuie s[ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n versetul 7, Pavel spune c[ aceast[ `evanghelie~ nu este c=tu;i de pu'in evanghelie. De ce? ........................................................................................ 22 Ce ]nseamn[ `Evanghelie~? ........................................................................................

........................................................................................

23 Ce spune Pavel despre iudaiyatori — ce fac ei cu Evanghelia lui Cristos? v. 7.

18 Care sunt cele dou[ lucruri similare pe care le g[se;ti ]n Efeseni1.15/17?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

24 Conform explica'iilor date la studiul cuvintelor, ce ]nseamn[ `a r[sturna Evanghelia~? ........................................................................................

47

EVANGHELIA LUI CRISTOS

........................................................................................ Conform versetului 7, am putea spune c[ orice mesaj care nu este ]n acord cu Evanghelia (Vestea Bun[) a lui Cristos, este o veste rea ;i ]i tulbur[ pe cei care o primesc. F[r[ ]ndoial[, iudaiyatorii care au adus `alt[ Evanghelie~ ]n bisericile Galatiei erau oameni influen'i, cu ]nalte calific[ri. Dar, ]n versetul 8, Pavel ]i provoac[ direct pe ace;ti ]nv['[tori ;i ne d[ de asemenea un important principiu care s[ ne c[l[uyeasc[. 25 Care a fost asupra galatenilor reyultatul r[sturn[rii (pervertirii) Evangheliei? v. 7. ........................................................................................ 26 Care este etalonul fa'[ de care trebuie evaluate toate ]nv['[turile religioase, revela'iile, viyiunile sau mesajele de la ]ngeri? ........................................................................................ Principiul expus ]n versetele 8 ;i 9 explic[ dou[ adev[ruri+ 1) Finalitatea Evangheliei: 2) Rela'ia dintre mesager ;i mesaj. Finalitatea Evangheliei Mai ]nt=i, Evanghelia este o revela'ie final[ (ultim[). Nu mai sunt necesare alte revela'ii care s[ fie ad[ugate mesajului despre lucrarea de iyb[vire a lui Dumneyeu. Ea nu trebuie s[ fie schimbat[ sau ]nlocuit[ print/o alt[ revela'ie mai recent[. Evanghelia harului lui Cristos, pe care Dumneyeu i/a ]ncredin'at/o lui Pavel s/o propov[duiasc[, Vestea Bun[ a m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, este adev[rata ;i ve;nica Evanghelie. De aceea spune Pavel acele cuvinte aspre din versetul 9, despre cei care aduc o evanghelie fals[. Pavel ne ]n;tiin'eay[ c[ nu trebuie s[ ne l[s[m du;i ]n r[t[cire de profe'ii care aduc noi revela'ii. Nu poate exista o alt[ adev[rat[ revela'ie a unei noi c[i a m=ntuirii, revela'ie care s[ vin[ de la Dumneyeu, deoarece credin'a ]n Isus Cristos este singura cale. Rela'ia dintre mesager ;i mesaj ‘n al doilea r=nd, Evanghelia devine etalonul pentru evaluarea at=t a mesajului, c=t ;i a mesagerului. Acredit[rile pe care un mesager le/ar putea preyenta nu calific[ mesajul, ci mai degrab[, mesajul ]l calific[ pe mesager.

Cu alte cuvinte, calific[rile unui mesager nu fac ]n mod obligatoriu mesajul acceptabil. Mesajul este fix. Este o Evanghelie care nu se schimb[. Mesajul este mijlocul prin care stabilim dac[ mesagerul este de la Dumneyeu sau nu. Predic[ el Evanghelia lui Cristos? Predic[ el o alt[ evanghelie? ‘n acest mod putem cunoa;te, ]ntr/o oarecare m[sur[, dac[ este un adev[rat mesager. Ai avut vreodat[ ocayia s[ cuno;ti oameni care pervertesc, care r[stoarn[ Evanghelia? Cuno;ti pe cineva care pretinde s[ fi avut vedenii sau vise de la Dumneyeu, dar mesajul primit de el este contrar Evangheliei? Cuno;ti religii care pretind a avea o revela'ie mai nou[ ;i mai complet[ a planului de m=ntuire al lui Dumneyeu? Pavel ne d[ aici un principiu sau o regul[ pe baya c[reia s[ evalu[m at=t mesajul (]nv['[tur[, vedenie sau revela'ie), c=t ;i mesagerul (]nv['[tor, predicator sau profet). Etalonul evalu[rii este Evanghelia lui Cristos. 27 Cum putem aplica principiul pe care ni/l d[ Pavel aici? S[ presupunem c[ cineva preyint[ ]n biserica ta un mesaj care se pretinde a fi o profe'ie de la Duhul Sf=nt. Sau, cineva poveste;te un vis sau o revela'ie despre care el spune c[ este de la Dumneyeu. Ce ar trebui s[ faci? ....a) S[ accep'i toate profe'iile ;i revela'iile ca fiind de la Duhul lui Dumneyeu. ....b) S[ accep'i orice ca fiind de la Duhul Sf=nt dac[ un membru cu o bun[ reputa'ie ]n biseric[ sau un pastor cunoscut o d[ ca fiind o profe'ie, o interpretare sau o revela'ie. ....c) S[ deciyi asupra sursei mesajului pe baya vie'ii pe care o duce mesagerul. ....d) Pune/'i ]ntrebarea+ `Mesajul sau revela'ia este ]n acord cu Evanghelia lui Cristos?~ 28 Cite;te urm[toarele texte+ Ioan 14.26: 16.13/14: 1 Ioan 4.1/3. ‘n care dintre aceste versete g[se;ti expus acela;i principiu pe care ]l d[ ;i Pavel pentru a ;ti dac[ mesajul este sau nu de la Duhul Sf=nt? ........................................................................................

48

Galateni ;i Romani

Observ[ c[, ]n Ioan 14.26, Isus le promite urma;ilor S[i c[ Duhul Sf=nt ]i ]nva'[ toate lucrurile. Acela;i verset afirm[ c[ Duhul Sf=nt le va aduce aminte tot ceea ce i/a ]nv['at Isus. Aceasta ]nseamn[ c[ tot ceea ce ]nva'[ Duhul Sf=nt este ]n acord cu ceea ce a ]nv['at Isus. Principiul este ;i mai clar ]n Ioan 16. Aici, Isus afirm[ c[ Duhul Sf=nt, (Duhul Adev[rului) ne va c[l[uyi ]n tot adev[rul. El va lua lucrurile lui Isus ;i ni le va descoperi. Cu alte cuvinte, mesajele care vin de la Duhul Sf=nt reveleay[ ]nv['[turi ale Domnului Isus ;i ‘l glorific[ pe El. G[sim acela;i principiu exprimat clar ]n 1 Ioan 4.1/3. Aici ni se spune cum putem s[ cercet[m duhurile. Duhul lui Dumneyeu m[rturise;te c[ Isus Cristos a venit ]n trup. Acesta este mesajul Evangheliei — Isus M=ntuitorul ;i Mesia a venit ca om. Orice duh care nu¬L recunoa;te pe Isus ca M=ntuitor nu este ]n acord cu Evanghelia ;i nu este de la Dumneyeu. Revela'ii, vise, vedenii sau mesaje care nu sunt ]n acord cu Evanghelia lui Cristos nu sunt de la Dumneyeu.

EVANGHELIA ESTE DE LA DUMNEYEU, NU DE LA OAMENI Galateni 1.10/12 Obiectivul 5. S[ discu'i ;i s[ aplici ]n propria ta slujb[ cuvintele lui Pavel despre sursa mesajului s[u.

29 Care sunt cele patru afirma'ii pe care apostolul Pavel le face despre sursa Evangheliei sale, ]n Galateni 1.11/12? Trei ne spun de unde nu a venit ea. A patra ne spune de unde a venit. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Putem considera cuvintele `nu de la oameni~ ca fiind afirma'ia principal[ pe care Pavel o deyvolt[ ;i o dovede;te prin urm[toarele trei afirma'ii. `Nu de la oameni~ ]nseamn[ c[ Evanghelia lui Pavel nu este de origine uman[. El ]ncepe fraya cu `Pentru c[~ ;i apoi aduce doveyile. El nu a primit/o de la oameni, adic[ nu este tradi'e omeneasc[. Nici n/a ]nv['at/o pe dinafar[ de la cineva care o cuno;tea. El a primit Evanghelia prin revela'ie divin[ de la Isus Cristos ‘nsu;i. ‘n'elesul principal al cuv=ntului `revela'ie~ este acela de `deyv[luire~. Este ceva ce afl[m sau cunoa;tem deoarece ne/a fost deyv[luit ]nc=t s[ putem vedea. Desigur, noi nu am fi putut s[ cunoa;tem lucrurile spirituale dac[ Dumneyeu nu ar fi luat ini'iativa s[ ni le deyv[luie, s[ ni le reveleye. ‘n versetul 12, Pavel spune c[ a primit Evanghelia prin revela'ie de la Dumneyeu, ;i con'inutul acestei revela'ii este Isus. ‘n urm[toarea sec'iune a capitolului, el explic[ mai detaliat ceea ce a afirmat ]n versetele 11 ;i 12. Aceste versete pot avea o aplica'ie practic[ pentru fiecare dintre noi. De;i nu ne putem a;tepta s[ avem exact aceea;i experien'[ ca Pavel, noi trebuie s[/L recunoa;tem personal pe Cristos. Nimeni nu¬L poate sluji eficient pe Cristos dac[ nu a avut o ]nt=lnire personal[ cu El. Cuvintele lui Pavel se pot aplica ;i fiec[rui mesaj. La fel ca Pavel, noi ar trebui s[ primim mesajele de la Dumneyeu.

Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel Galateni 1.13/24 OPOYIæIA LUI FAæ“ DE EVANGHELIE 1.13-14 Obiectivul 6. S[ po'i numi patru termeni pe care ]i folose;te Pavel pentru a se descrie pe sine ;i via'a sa ]nainte de convertire.

Pavel vorbe;te aici despre poyi'ia pe care o de'inuse ]n iudaism. El vorbe;te despre `purtarea~ de alt[dat[. El men'ioneay[ de dou[ ori `]n religiunea iudeilor~. Este clar acum c[ el privea iudaismul ;i cre;tinismul ca fiind dou[ religii diferite. La ]nceput, iudaismul a fost principala cale ]n planul

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa de m=ntuire al lui Dumneyeu. Prin evrei, Dumneyeu …i/a revelat Cuv=ntul, ;i tot dintre evrei a venit Mesia. Dar, pe vremea lui Pavel, iudaismul p[r[sise calea stabilit[ de Dumneyeu ]n planul S[u. C=nd iudaismul L/a respins pe Mesia, toate ritualurile ;i regulile acestuia, care ar[tau spre El, au devenit f[r[ sens. Iudaiyatorii ]i ]nv['au pe galateni s[ priveasc[ la iudaism ca la o cale spre ]ndrept['ire. Pavel arat[ prin propria lui experien'[ c[ iudaismul a luat/o pe o cale gre;it[. El fusese extrem de yelos ;i loial iudaismului. …i chiar loialitatea lui fa'[ de o religie care respinsese adev[rul l/a f[cut pe Pavel s[ persecute `Biserica lui Dumneyeu~. ‘n devotamentul s[u fa'[ de Lege, el a fost chiar mai fanatic dec=t iudaiyatorii, p=n[ c=nd a descoperit c[, lupt=nd ]mpotriva Evangheliei, el lupta ]mpotriva lui Dumneyeu. 30 Ce rela'ie vede Pavel ]ntre iudaism ;i cre;tinism? ....a) Ambele sunt la fel de acceptabile. ....b) Iudaismul ]i este superior cre;tinismului, ]n unele privin'e. ....c) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt de fapt aceea;i religie. ....d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii diferite. 31 ‘n lumina acestor versete, cum i¬ai r[spunde unei persoane care 'i/ar spune+ `Nu conteay[ ce creyi, c=t[ vreme e;ti sincer ]n credin'a ta~? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n multe ocayii, Pavel accentueay[ asupra des[v=r;irii sale ]n iudaism ]nainte de convertire. Numai o revela'ie divin[ l/ar fi putut convinge de adev[rul Evangheliei. El era un apostol al Legii: numai Dumneyeu a putut s[/l transforme ]ntr/un apostol al lui Cristos. 32 Scrie termenii pe care ]i folose;te Pavel pentru a ar[ta ce evreu des[v=r;it fusese el. Faptele Apostolilor 22.3 .............................................. ........................................................................................ ........................................................................................ .............................................................................................................. Faptele Apostolilor 26.4/5.............................................. ........................................................................................

49

Romani 11.1................................................................... ........................................................................................ 2 Corinteni 11.22 ............................................................. ........................................................................................ 2 Timotei 1.3 ................................................................. ........................................................................................ Filipeni 3.5/6 .................................................................. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 33 De ce creyi c[ insist[ Pavel asupra devotamentului s[u deplin din trecut fa'[ de iudaism ]n aceast[ scrisoare c[tre galateni? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 34 Deja ai v[yut imaginea lui Pavel ca prigonitor, ]n Faptele Apostolilor. S[ vedem acum cum se refer[ el la acea perioad[ a vie'ii sale, ]n 1 Corinteni 15.9 ;i 1 Timotei 1.12/16. Pe vremea aceea era plin de r=vn[ s[ fac[ ceea ce credea c[ este voia lui Dumneyeu. Privind ]napoi, cum se nume;te pe sine? De ce ? ........................................................................................ ........................................................................................ REVELAæIA …I C“L“UYIREA LUI DUMNEYEU 1.15/24 ‘n aceste versete, Pavel continu[ s[ deyvolte ceea ce afirmase ]n versetele 11 ;i 12. Aici, el arat[ c[ Evanghelia ;i lucrarea lui sunt de la Dumneyeu, nu de la ceilal'i apostoli. El a fost ales de c[tre Dumneyeu pentru lucrare, a fost chemat ;i convertit prin harul S[u ;i a fost c[l[uyit, ]n lucrarea de propov[duire, de c[tre Dumneyeu. Ales de Dumneyeu pentru slujire Obiectivul 7. S[ sco'i ]n eviden'[ suveranitatea lui Dumneyeu ]n chemarea lui Pavel ;i s[ descrii tipul de predestina'ie la care se refer[ el ]n Galateni 1.15/16.

50

Galateni ;i Romani

Cite;te versetele 15/17. Este scris+ `M/a pus deoparte din p=ntecele mamei mele.~ Cu alte cuvinte, chiar ]nainte ca el s[ se fi n[scut, Dumneyeu ]l alesese pentru o lucrare special[. 35 Compar[ Ieremia 1.4-5 cu Galateni 1.15-16. Ce asem[n[ri sunt ]ntre experien'a lui Ieremia ;i cea a lui Pavel? ........................................................................................

Chemat ;i convertit S[ privim la versetele din Galateni 1.15-16 ]n traducerea New English Bible+ `Dar atunci, ]n buna Sa pl[cere, Dumneyeu — care m[ pusese deoparte de la na;tere ;i m¬a chemat prin harul S[u — a ales s[¬L reveleye pe Fiul S[u mie ;i prin mine, pentru ca s[¬L pot proclama printre Neamuri.~

........................................................................................ Trebuie s[ ne amintim c[ Pavel vorbe;te despre suveranitatea lui Dumneyeu ]n a alege pe cine vrea El pentru lucrarea Sa. ‘n planul de m=ntuire al lui Dumneyeu, Pavel a fost ales pentru o lucrare special[. Planul lui Dumneyeu pentru el era s[ predice Evanghelia printre Neamuri. Uit[¬te din nou peste studiul cuvintelor ca s[ veyi ce se spune despre predestina'ie ;i suveranitatea lui Dumneyeu. Teologii au avut lungi controverse ]n problema predestina'iei sau alegerii divine. Vom privi mai ]ndeaproape la acest subiect ]n studiul epistolei c[tre Romani. Aici, Pavel vorbe;te ]n mod clar despre faptul c[ Dumneyeu l¬a predestinat. Dar predestinat pentru ce? S[ privim din nou la versetele 15 ;i 16. Ele ne arat[ dou[ ac'iuni importante ale lui Dumneyeu, urmate de scopul imediat ;i apoi de scopul ultim al acestor ac'iuni. Putem s[ ilustr[m ]n modul urm[tor+ Dumneyeu m¬a pus deoparte din p=ntecele mamei

Prima ac'iune important[

M¬a chemat prin harul S[u

A doua ac'iune important[

Ca s[¬L descopere ]n mine pe Fiul S[u

Scopul imediat

Ca s[¬L vestesc ]ntre Neamuri

Pavel a fost chemat ]n acela;i timp at=t la m=ntuire, c=t ;i la slujire, ]n lucrare. …i revela'ia lui Isus Cristos, at=t lui, c=t ;i prin Pavel, a fost o revela'ie pentru m=ntuire ;i slujire. …i noi suntem m=ntui'i pentru a¬L sluji pe Dumneyeu. O revela'ie a lui Cristos pentru ;i prin noi este esen'ial[ dac[ dorim s[¬L preyent[m pe Cristos acelora care nu¬L cunosc. Ei trebuie s[¬L poat[ vedea ]n noi. C=nd Pavel vorbe;te despre predicarea lui Cristos p[g=nilor, el nu se refer[ la ni;te triburi neciviliyate, care tr[iau undeva ]n jungl[. Cuv=ntul tradus `p[g=ni~ ]n traducerea King James ]nseamn[ na'iuni, popoarele neevree din lume. (‘n traducerea rom=neasc[, cuv=ntul grec este tradus prin `Neamuri~ — sensul este acela;i — n.tr.) Dumneyeu l¬a ales pe Pavel ca s[ le vesteasc[ Evanghelia. Sensul cel mai adecvat al cuv=ntului este acela de oameni care nu¬L cunosc pe Dumneyeul adev[rat. S[ vedem acum ]n ce mod se aplic[ aceast[ afirma'ie a lui Pavel (despre predicarea lui Cristos ]ntre Neamuri) motivului pentru care a scris el epistola. 38 Bisericile Galatiei erau formate ]n majoritate din evrei sau din neevrei (Neamuri)? ........................................................................................

Scopul ultim

39 Cine le¬a dus Evanghelia pentru prima dat[? ........................................................................................

36 Compar=nd Galateni 1.15-16 cu Ieremia 1.4-5, la ce fel de predestinare se refer[ Pavel+ pentru m=ntuire, sau pentru slujire? ........................................................................................ 37 Creyi tu c[ Dumneyeu are un plan pentru via'a ta, c[ El te¬a chemat s[¬L sluje;ti ]ntr¬un anumit mod? Dac[ este a;a, cum este afectat[ atitudinea ta fa'[ de lucrarea Sa pentru tine? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Vedem c[ galatenii erau inclu;i ]n `Neamurile~ c[rora Pavel le¬a dus Evanghelia. Dumneyeu este Acela care l¬a trimis la ei. Evanghelia pe care le¬a predicat¬o a fost revela'ia lui Cristos pe care o primise direct de la Dumneyeu. Aceasta r[spunde afirma'iei iudaiyatorilor c[ Pavel nu era de fapt apostol ;i Evanghelia pe care o predica el nu era adev[rat[. 40 S[ citim acum trei relat[ri ale convertirii lui Pavel, c[ut=nd dovada pentru Galateni 1.11-12. Fiecare relatare ne d[ unele detalii care nu sunt ]n celelalte. ‘n timp ce cite;ti, caut[ chemarea lui Pa-

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa vel pentru Neamuri ;i mesajul m=ntuirii Neamurilor prin credin'a ]n Isus Cristos. Compar[ Galateni 1.1 cu Fapte 9.1-19. Cui i se reveleay[ c[ Dumneyeu are s[¬l trimit[ pe Pavel la Neamuri? ........................................................................................ Se spune ]n Fapte 9 despre persoana care a primit revela'ia c[ ar fi spus¬o ;i altcuiva? ........................................................................................ 41 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 22.3-16. Din cele spuse de Anania lui Pavel, cui va m[rturisi Pavel Evanghelia ;i care va fi mesajul s[u? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 42 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 26.12-20 ;i copiay[ cuvintele care con'in at=t chemarea lui Pavel de a le propov[dui Neamurilor, c=t ;i mesajul m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, pe care trebuia s[¬l duc[. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

C[l[uyit spre slujire Obiectivul 8. S[ po'i cita doveyile pe care le d[ Pavel pentru apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[ ]n'elegi importan'a lor pentru restul epistolei ;i pentru acceptarea autorit['ii epistolei. C=nd cite;ti pentru prima oar[ Galateni 1.16¬26, s¬ar putea s[ te ]ntrebi de ce istorise;te Pavel tot ce s¬a ]nt=mplat imediat dup[ convertirea sa. Observ[ cuv=ntul `]ndat[~, ]n versetul 16. Este important. Pavel le face cunoscut galatenilor c[ el nu s¬a dus la apostoli sau la conduc[torii Bisericii din Ierusalim pentru a afla de la ei mesajul pe care trebuie s[¬l predice sau unde s[ mearg[. Dumneyeu este Cel care i¬a dat chemarea, mesajul ;i direc'ionarea.

51 44 Care a fost mesajul lui Pavel ]n sinagoga din Damasc? (Fapte 9.20) ........................................................................................ 45 ‘ntoarce la harta de la pagina 8 ;i localiyeay[ pe hart[ Damascul ;i Arabia. ‘n ce direc'ie a c[l[torit Pavel de la Damasc (]n Siria) spre Arabia? ........................................................................................ Pavel nu ne spune ]n care parte a Arabiei s¬a dus, nici c=t timp a stat acolo. Unii cred c[ s¬a dus spre sud, la Muntele Sinai, unde Dumneyeu a dat Legea lui Moise. Ei cred c[ ]n acest timp, Dumneyeu l¬a ajutat s[ revad[ toate ]nv['[turile Legii (]n care fusese instruit) ;i i¬a ar[tat cum se leag[ acestea de Cristos. Fie c[ a fost a;a, fie c[ nu, vedem c[ atunci c=nd ];i scap[ via'a ]n Damasc, el nu¬i ]ntoarce spatele chem[rii pe care o primise. Mai t=ryiu ]l g[sim la Ierusalim, pentru o scurt[ perioad[ de timp. El preyint[ Evanghelia ]n sinagogi ;i¬i convinge pe oameni c[ Isus este Cristosul. La ]nceput, cre;tinii nu puteau crede c[ prigonitorul lor s¬a convertit cu adev[rat ;i se temeau de o curs[. Dar Barnaba este convins de sinceritatea lui ;i ]l preyint[ bisericii. S[ ne reamintim acum problema din Galatia. Iudaiyatorii ]ncercau s[¬i conving[ pe galateni c[ Evanghelia lui Pavel nu este cea adev[rat[, c[ este diferit[ de cea pe care o predicau ceilal'i apostoli la Ierusalim. Av=nd ]n vedere acest fapt, Pavel le face cunoscut galatenilor ce s¬a ]nt=mplat c=nd el a fost la Ierusalim. 46 Cine au fost cei doi conduc[tori importan'i ai bisericii, cu care s¬a ]nt=lnit Pavel la Ierusalim? (Galateni 1.18-19). ........................................................................................ ........................................................................................ Dac[ Pavel ar fi predicat o Evanghelie fals[, putem fi siguri c[ Petru ;i Iacov l¬ar fi corectat, dar nu ni se relateay[ despre a;a ceva. Dimpotriv[, cuvinte foarte frumoase la adresa lui Pavel s¬au r[sp=ndit ]n toate bisericile din Iudeea. 47 Ce au auyit ei despre ceea ce predica Pavel? (1.22-23) ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

43 Cite;te Fapte 9.19-30 ;i compar[ cu Galateni 1.16-24. La c=t timp dup[ convertirea sa a ]nceput Pavel s[ predice? (Fapte 9.20) ........................................................................................

Compar=nd diferitele pasaje din Faptele Apostolilor, afl[m c[ ni;te evrei necre;tini din Ierusalim aveau de g=nd s[¬l omoare pe Pavel. Dar Dumneyeu i¬a vorbit lui Pavel ;i i¬a spus s[ p[r[seasc[

52

Galateni ;i Romani

DOVADA APOSTOLIEI

Convertirea Chemarea ;i ]ns[rcinarea Mesajul Directivele Propov[duirea Confirmarea

DE LA DUMNEYEU

Ierusalimul. ‘n acela;i timp Dumneyeu a re]nnoit, sau a reafirmat, ]ns[rcinarea lui Pavel de a le predica Neamurilor Evanghelia. Cre;tinii s¬au dus p=n[ la Ceyareea ;i l¬au trimis la Tars, dar acesta a fost modul lui Dumneyeu de a¬l trimite ]n regiunile care aveau nevoie de Evanghelie. 48 Cite;te Fapte 22.17-21. Unde a spus Dumneyeu c[ ]l va trimite pe Pavel? ........................................................................................ 49 ‘n Galateni 1.21, unde ]l vedem pe Pavel propov[duind dup[ ce a p[r[sit Ierusalimul? ........................................................................................ Timpul pe care Pavel l¬a petrecut ]n aceast[ regiune — probabil vreo patru ani — credem c[ l¬a folosit pentru a predica Evanghelia cu orice ocayie, nu numai ]n Tars, ci ;i ]n regiunile ]nvecinate. Romani 15.18-23 ne arat[ c[ la un moment dat, ]n timpul acestei propov[duiri, ]ntreaga yon[ ajunsese s[ fie evangheliyat[. Este foarte probabil c[ Pavel a trecut prin unele din ]ncerc[rile men'ionate ]n 2 Corinteni 11.24-27 ]n timpul acestei perioade. 50 Care este dovada final[ a apostoliei dat[ ]n Galateni 1.24? ........................................................................................ 51 Al[turat, fiec[rui punct din ap[rarea lui Pavel din Galateni 1, scrie referin'a unde se g[se;te. Pune un X ]n dreptul acelora care creyi c[ i se pot aplica ]ntr¬un mod oarecare lucr[torului cre;tin de ayi. G=nde;te¬te la ele prin prisma chem[rii ;i a mesajului t[u. Dac[ dore;ti, po'i s[ adaugi comentarii sau explica'ii.

Aprobarea persoanei a mesajului

DE C“TRE APOSTOLI

Dumneyeu glorificat ]n Pavel

DE C“TRE BISERICI

....a) El se preyint[ pe sine ca apostol al lui Isus Cristos ........................................................... ...................................................................... ....b) Arat[ c[ a primit Evanghelia ;i chemarea direct, prin revela'ie, de la Dumneyeu, nu de la oameni ................................................... ...................................................................... ....c) El preyint[ Evanghelia sa ca fiind cea adev[rat[, prin care trebuie evalua'i to'i ceilal'i mesageri ;i mesajele lor ................... ...................................................................... ....d) Dumneyeu a continuat s[¬l c[l[uyeasc[ ]n propov[duirea sa prin revela'ie, a reafirmat chemarea lui de a le predica Neamurilor ;i l¬a trimis la Neamuri (inclusiv la galateni ) ........................................................ ...................................................................... ....e) El arat[ c[ a avut p[rt[;ie cu conduc[torii Bisericii din Ierusalim. Ei nu au obiectat cu nimic la mesajul sau propov[duirea lui ...................................................................... ....f) Bisericile din Iudeea au spus c[ el predic[ aceea;i Evanghelie ]mpotriva c[reia luptase alt[dat[. ................................................ ...................................................................... ....g) Propov[duirea sa i¬a f[cut pe cre;tini s[¬L sl[veasc[ pe Dumneyeu. ............................ ...................................................................... Comentarii asupra aplica'iei+ ..................................... ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa ‘n ]ncheiere, s[ ne mai g=ndim o dat[ la versetul 24 ;i la importan'a lui pentru noi. Un conduc[tor al bisericii poate fi un motiv de a¬I da slav[ lui Dumneyeu, ca ]n acest verset, sau un motiv ca numele lui Dumneyeu s[ fie hulit, ca ]n Romani 2.24. Fie ca

53 noi s[ putem spune, ca ;i Pavel+ `Ei ‘l sl[veau pe Dumneyeu din pricina mea~. Sugestia mea este s[ te ui'i din nou peste obiectivele acestei lec'ii, ca s[ fii sigur c[ le¬ai atins pe toate.

Verific[¬'i r[spunsurile 1 Al lui Pavel.

15 a) Suveranitatea divin[.

2 Saul.

16 b) Adunarea celor chema'i.

3 Pavel

17 El ‘i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru corinteni.

4 b) Romani. 5 c) ‘n timpul primei c[l[torii misionare.

18 ‘i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru ei ;i men'ioneay[ p[r'ile lor bune.

6 ‘n calitate de misionar ]ntre Neamuri, el ]ndep[rtey[ barierele, prin adoptarea unui nume roman.

19 R[spunsul t[u. Sper c[ tu ai f[cut.

7 Iudaiyatorii puneau la ]ndoial[ autoritatea apostolic[ a lui Pavel. Ei ]ncercau s[¬i conving[ pe galateni c[, de fapt, Pavel nu era un apostol al lui Isus. (Sau o explica'ie asem[n[toare formulat[ ]n cuvintele tale.)

21 S[¬L accepte pe Cristos ca M=ntuitor ;i s[ respecte anumite p[r'i ale Legii iudaice.

20 Harul lui Cristos.

22 Vestea bun[. 23 ‘ncearc[ s[ o r[stoarne.

8 Nu este de la oameni, nici prin oameni, ci prin Isus Cristos ;i prin Dumneyeu-Tat[l.

24 A¬i da un ]n'eles gre;it, a interpreta gre;it, a deforma sau a falsifica Vestea Bun[.

9 To'i fra'ii care sunt cu mine. 25 I¬a tulburat. 10 Har ;i pace. 26 Evanghelia. 11 De la Dumneyeu-Tat[l ;i de la Domnul nostru Isus Cristos. 12 R[spunsul t[u. Fiindc[ ei se ]ntorceau din nou la Lege, aveau nevoie de harul lui Dumneyeu ca s[¬;i ]nt[reasc[ credin'a lor ;ov[ielnic[ ;i s[¬i ajute s[ continue ]n Evanghelia harului S[u. ‘n mijlocul confuyiei pe care o sem[naser[ iudaiyatorii, ei aveau nevoie de pacea pe care numai Dumneyeu o poate da. 13 v. 1. A fost ]nviat din mor'i. v. 3. Harul ;i pacea vin de la El. v. 4. El S¬a dat pe Sine ‘nsu;i pentru p[catele noastre. 14 b) Ucenic.

27 d) ‘ntreab[¬te+ `Mesajul sau revela'ia sunt ]n acord cu Evanghelia lui Cristos?~. 28 ‘n toate. 29 Nu este de origine omeneasc[. Nu am primit¬o de la oameni. N¬am ]nv['at¬o de la vreun om. Prin descoperirea (revela'ia) lui Isus Cristos. 30 d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii diferite. 31 R[spunsul t[u. Evident, unii oameni pot fi sinceri, dar gre;i'i. Saul credea c[ ‘l sluje;te pe Dumneyeu, dar de fapt lupta ]mpotriva Lui.

54 32 Fapte 22.3. Evreu, crescut ]n Ierusalim, la picioarele lui Gamaliel, ]nv['at cu deam[nuntul ]n Legea p[rin'ilor, yelos pentru Dumneyeu. Fapte 26.4-5. Am tr[it ca fariseu, dup[ cea mai ]ngust[ (strict[) partid[ a religiei iudaice. Romani 11.1. Israelit, din s[m=n'a lui Avraam, din semin'ia lui Beniamin. 2 Corinteni 11.22. Evreu, israelit, din s[m=n'a lui Avraam. 2 Timotei 1.3. Dumneyeu, c[ruia ‘i sluje;te cu un cuget curat din mo;i-str[mo;i. Filipeni 3.5-6. T[iat ]mprejur ]n yiua a opta, din neamul lui Iuda, din semin'ia lui Beniamin, evreu din evrei: ]n ce prive;te Legea, fariseu: ]n ce prive;te r=vna, prigonitor al Bisericii: cu privire la neprih[nirea (]ndrept['irea) pe care o d[ Legea, f[r[ prihan[.

Galateni ;i Romani 42 ...din mijlocul Neamurilor la care te trimit, ca s[ le deschiyi ochii, s[ se ]ntoarc[ de la ]ntuneric la lumin[, ca s[ primeasc[ iertarea p[catelor ;i mo;tenirea, ]mpreun[ cu cei sfin'i. 43 ‘ndat[, imediat. 44 Cristos — c[ El este Fiul lui Dumneyeu. 45 Est. 46 Petru ;i Iacov, fratele Domnului. 47 Credin'a pe care alt[dat[ c[uta s¬o nimiceasc[. 48 Departe, la Neamuri. 49 ‘n Siria ;i Cilicia.

33 R[spunsul t[u. Pentru a ar[ta c[ ceea ce predic[ el despre Cristos nu vine din propriile idei, nici de la al'i oameni. A fost o interven'ie divin[ care l¬a determinat s[ treac[ de la iudaism la cre;tinism. 34 Cel dint=i dintre p[c[to;i. Deoarece a persecutat Biserica lui Dumneyeu. 35 Am=ndoi au fost ale;i de c[tre Dumneyeu ]nc[ ]nainte de a se fi n[scut, pentru o lucrare special[. 36 Pentru slujire. 37 R[spunsul t[u. 38 Neamuri. 39 Pavel. 40 Anania. Nu. 41 El le va m[rturisi tuturor oamenilor despre lucrurile pe care le¬a v[yut ;i le¬a auyit.

50 Ei ‘l sl[veau pe Dumneyeu din pricina mea. 51 a b c d e f g

1.1 1.11-12 1.8-9 1.16-17 1.18 1.23 1.24

Comentariile tale. Fiecare lucr[tor cre;tin ar trebui s[ aib[ con;tiin'a chem[rii ;i a trimiterii din partea lui Cristos. Evanghelia pe care o predic[m noi trebuie s[ fie aceea;i cu cea pe care a predicat¬o Pavel. Toate mesajele ;i to'i mesagerii trebuie evalua'i pe baya criteriului+ `Este aceasta ]nv['[tura Noului Testament?~ Bisericile ]n care predic[m ar trebui s[ poat[ spune despre noi c[ predic[m o doctrin[ s[n[toas[. Putem s[ ne ]ncredem ]n Dumneyeu pentru c[l[uyire ;i trimitere dac[ am r[spuns chemarii Sale. Propov[duirea noastr[ ar trebui s[¬i fac[ pe cre;tini s[¬L sl[veasc[ pe Dumneyeu.

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

55

SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Asigur[¬te c[ to'i studen'ii ;tiu cum s[ foloseasc[ ghidul de studiu ;i Biblia. ‘ntreab[¬i de fiecare dat[ dac[ au avut dificult['i cu vreuna dintre ]ntreb[ri. 2. Dac[ vreunul dintre studen'i a predicat sau a 'inut o lec'ie despre chemarea lui Dumneyeu, cere¬i s[ preyinte pe scurt mesajul ;i reyultatele. 3. Discut[ modurile ]n care Dumneyeu cheam[ oameni ]n diferite lucr[ri, ]n yilele noastre. Po'i s[ dai exemple din istoria bisericeasc[ sau s[ apeleyi la m[rturiile studen'ilor. 4. Alege trei studen'i ;i cere¬le s[ preg[teasc[ o deybatere asupra importan'ei doctrinei corecte ]n biseric[. Compar[ diferitele atitudini con-

temporane asupra acestui subiect cu atitudinea lui Pavel. 5. Stabile;te grupe care s[ lucreye ]mpreun[ la preg[tirea unei preyent[ri dramatiyate a mesajului epistolei c[tre Galateni. Un grup s[ fie iudaiyatorii: un alt grup va ap[ra ]nv['[turile lui Pavel. Unii studen'i vor fi membri ai bisericii, nedeci;i ]ncotro s[ mearg[. Ei ];i pot preg[ti argumentele ]n timp ce studiay[ Epistola c[tre Galateni ;i s[ preyinte dramatiyarea ]ntr¬o ]nt=lnire ulterioar[. Dac[ doresc s[ preyinte studiul dramatiyat al epistolei c[tre Galateni ]ntr-o ]nt=lnire de grup, ar putea include ;i o scurt[ scen[, ]n care Pavel discut[ problema cu care erau confrunta'i galatenii ;i se g=nde;te la scrierea epistolei.

56

Galateni ;i Romani

Ped

57

Lec'ia 4 APOSTOLII RECUNOSC Evanghelia LUI PAVEL Galateni 2

PLANUL LECæIEI Consultarea cu conduc[torii bisericii — 2.1¬5 Viyita la Ierusalim — 2.1¬2 Timpul, persoanele ]nt=lnite, scopul C[l[uyire divin[ Un cay de cre;tin neevreu — 2.3¬5 Recunoa;terea oficial[ este acordat[ — 2.6¬10 Recunoa;terea Evangheliei lui Pavel — 2.6¬8 Recunoa;terea lui Pavel ca apostol — 2.8¬10 Petru corectat de Evanghelia lui Pavel — 2.11¬21 Gre;eala lui Petru ;i mustrarea lui de c[tre Pavel — 2.11¬14 Justificarea prin credin'[, f[r[ Lege — 2.15¬18 Mort fa'[ de Lege — Viu ]n Cristos — 2.19¬21

7. S[ descrii chemarea pe care o face Dumneyeu pentru propov[duire ;i s[ ]n;iri moduri prin care ea este confirmat[. 8. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile date ]n acest capitol atunci c=nd ai de¬a face cu ipocriyie sau cu alte probleme. 9. S[ compari problema rela'iilor iudeu¬cre;tin, ]n prima Biseric[, cu probleme similare din yilele noastre. 10. S[ citeyi din memorie Galateni 2.16 ;i 20 ;i s[ folose;ti aceste versete cheie ]n via'a ;i ]n lucrarea ta.

OBIECTIVELE LECæIEI

TEME

C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie trebuie s[ fii ]n stare+

1. Cite;te planul ;i obiectivele lec'iei ;i studiul cuvintelor. Acord[ aten'ie deosebit[ tuturor cuvintelor care sunt noi pentru tine sau care sunt folosite cu un sens special ]n aceast[ lec'ie.

1. S[ relateyi trei evenimente istorice din GalateniU2 ;i s[ ar['i importan'a lor pentru cre;tinism ;i pentru libertatea cre;tin[. 2. S[ explici scopul ;i importan'a viyitei descrise ]n Galateni 2.1¬10 ;i motivul pentru care Pavel le istorise;te acest fapt galatenilor. 3. S[ expui trei moduri ]n care Duhul Sf=nt ]i c[l[uye;te pe cre;tini. 4. S[ explici principiul pe care l¬a urmat Pavel c=nd a acceptat s[¬l taie ]mprejur pe Timotei, dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur pe Tit. 5. S[ ]n'elegi lucrarea conduc[torilor bisericii care au stabilit ;i au men'inut standardele biblice de doctrin[ ;i conduit[ pentru biseric[. 6. S[ ar['i valabilitatea recunoa;terii de c[tre biseric[ a chem[rii ;i a lucr[rii unei persoane.

2. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[ sec'iune, cu pasajele biblice aferente. R[spunde ]ntreb[rilor de studiu ;i verific[¬'i r[spunsurile. 3. La sf=r;itul lec'iei prive;te din nou peste obiectivele lec'iei ca s[ evalueyi m[sura ]n care le¬ai atins. 4. Facultativ. Discut[ cu c='iva lucr[tori cre;tini modul ]n care primesc ei c[l[uyire de la Domnul. 5. Facultativ. Discut[ cu c='iva lucr[tori cre;tini despre m[surile pe care biserica voastr[ le poate lua pentru men'inerea standardelor de doctrin[ ;i conduit[ pentru lucr[torii ei.

58

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

t[iere — ]mprejur (circumciyie) 2.3

t[iere ]n jurul prepu'ului ca semn al punerii deoparte pentru Dumneyeu ;i al accept[rii leg[m=ntului pe care l¬a f[cut Dumneyeu cu Avraam. Copiii evrei de parte b[rb[teasc[ erau t[ia'i ]mprejur ]n yiua a opta. Cei converti'i dintre Neamuri la iudaism erau t[ia'i ]mprejur. T[ierea ]mprejur era pentru ei ceea ce boteyul este pentru cre;tini. Pavel se refer[ la evrei ca la cei t[ia'i ]mprejur, iar la Neamuri ca la cei net[ia'i ]mprejur. — pe nea;teptate, f[r[ cuno;tin'a lui.

furi;a'i printre noi 2.4 strecura'i — p[trun;i ]n mod secret. 2.4 robie — sclavie, condi'ia de total[ depen¬ 2.4 den'[ de o putere sau de o influen'[. supus — accept[ cererile lor. 2.5 ca fiind ceva— de oarecare importan'[. 2.6 nu¬mi pas[ — nu m[ intereseay[. 2.6 dimpotriv[ — din contr[. 2.7 mie ]mi — dat[ ca o responsabilitate oficial[. fusese Dumneyeu ]i d[duse aceast[ ]ns[r¬ ]ncredin'at[ cinare. 2.7 au cunoscut— au v[yut eficien'a lucr[rii pentru a¬ harul care¬mi tingerea scopului stabilit de Dum¬ fusese dat neyeu. 1.11 a confirma — a stabili veridicitatea. Binecuv=ntarea lui Dumneyeu peste lucrarea lui Pavel a confirmat chemarea sa. Conduc[torii bisericii au confirmat mesajul s[u ca fiind adev[rata Evanghelie. decret — deciyie oficial[ sau proclama'ie emis[ de autorit['i. Conciliul de la Ierusalim a f[cut cunoscute bisericilor deciyiile luate printr¬un decret care trebuia respectat. m=na — a str=nge m=inile ]n semn de ]n'ele¬ dreapt[ de gere ;i cooperare. ]nso'ire 2.9

am ;i c[u¬ — Pavel arat[ c[ el deja f[cuse a;a. tat s[ fac 2.10 i¬am stat — i s¬a opus pe fa'[, a adus argumente ]mpotriv[ ]mpotriva lui. ]n fa'[ 2.18 venirea — anumite persoane venite din partea unora de la lui Iacov, p[storul Bisericii din Ieru¬ Iacov salim 2.12 ipocrit — persoana care pretinde a fi ceea ce (f['arnic) nu este. La origine cuv=ntul desemna un actor care juca ]ntr¬o pies[ de teatru. compromis — a renun'a la ceva pentru a ob'ine ]n schimb altceva. Petru ;i¬a compromis convingerile (a ac'iona ]mpotriva a ceea ce credea) c=nd a ]ncetat s[ mai m[n=nce cu Neamurile, pentru a sc[pa de critica celor veni'i de la Ierusalim.

au ]nceput — s¬au pref[cut pentru a ascunde ade¬ s[ se v[rul. prefac[ 2.13 a;a c[ — ]ntr¬o asemenea m[sur[, at=t de p=n[ ;i mult. 2.13 drept — cinstit, corect. 2.14 de ce — de ce obligi? sile;ti 2.18 Iudei — iudei ca ras[, nu proyeli'i. din fire 2.15 faptele Legii — respectarea Legii lui Moise, ]mplini¬ 2.16 rea cerin'elor Legii. c[lc[tor — p[c[tos. de lege 2.18 s[ fac yadar¬— s[¬l ]mpiedic s[¬;i ating[ scopul. nic harul lui Dumneyeu 2.21 neprih[nire — ]ndrept['ire, dreptate, tr[ire corect[, rela'ie bun[ cu Dumneyeu, virtute, cur['ie sufleteasc[.

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel

59

DEYVOLTAREA LECæIEI Consultarea cu conduc[torii bisericii Galateni 2.1¬12 Obiectivul 1. S[ relateyi trei evenimente istorice din Galateni 2 ;i s[ ar['i importan'a lor pentru cre;tinism ;i pentru libertatea ta cre;tin[. ‘n capitolul 2 din Galateni, Pavel continu[ ap[rarea Evangheliei cu argumente istorice. El le reaminte;te galatenilor c[ Evanghelia sa a fost acceptat[ de c[tre conduc[torii Bisericii din Ierusalim. Galatenii au putut vedea sinceritatea ;i dedicarea lui Pavel pentru Evanghelia libert['ii cre;tine din citirea acestei epistole. El a reyistat opoyi'iei iudaiyatorilor chiar ]n Ierusalim. Sinceritatea ;i dedicarea sa pentru Evanghelie se reflect[ ;i ]n modul cum trateay[ cu conduc[torii Bisericii din Ierusalim. ‘ntr¬o ]mprejurare, Pavel l¬a mustrat chiar pe Petru pentru c[ nu ac'iona potrivit ]nv['[turilor Evangheliei. P[str=nd aceste lucruri ]n minte, s[ studiem viyita lui Pavel la Ierusalim. VIYITA LA IERUSALIM 2.1¬2 Timpul, persoanele ]nt=lnite, scopul Obiectivul 2. S[ explici scopul ;i importan'a viyitei descrise ]n Galateni 2.1¬10 ;i motivul pentru care Pavel le istorise;te acest fapt galatenilor. S[ privim mai ]nt=i versetele 1 ;i 2. La care viyit[ la Ierusalim se refer[ Pavel? Se refer[ la viyita pe care a f[cut¬o la paispreyece ani dup[ convertire? Sau paispreyece ani dup[ prima sa viyit[ la Ierusalim? Nimeni nu ;tie. Cercet[torii Bibliei men'ioneay[ dou[ posibilit['i pentru timpul ;i ocayia viyitei+ — Viyita cu prilejul foametei din anul 45 (Fapte 11.27¬30) — Viyita cu prilejul conciliului din anul 49 (Fapte 15.1¬29) 1 Sugestia mea este s[¬'i ]mprosp[teyi memoria cu privire la aceste viyite, citind pasajele din Fapte ;i localiy=ndu¬le ]n tabloul cronologic al vie'ii lui Pavel (pagina 10). Cine l¬a ]nso'it pe Pavel ]n ambele viyite? ........................................................................................ Barnaba le era bine cunoscut nu numai galatenilor, dar ;i conduc[torilor Bisericii din Ierusalim. El fusese un membru proeminent al acestei

biserici ]nainte de a ]ncepe lucrarea sa ca proroc, ]nv['[tor ;i misionar. Putem vedea ceva din aprecierea pe care apostolii o aveau pentru caracterul lui din numele pe care i l¬au dat. 2 Cite;te Fapte 4.34¬37. Care fusese numele lui Barnaba? ........................................................................................ 3 Cine i¬a dat numele Barnaba? ........................................................................................ ........................................................................................ Acest nume poate fi tradus ;i `cel ce ]ncurajeay[~. Putem observa ]n c=teva pasaje biblice c[ numele acesta se potrivea ]ntr¬adev[r caracterului ;i lucr[rii lui Barnaba. Mai ]nt=i ]l vedem v=ny=ndu¬;i p[m=ntul pentru a¬i hr[ni pe s[raci. ‘n Fapte 9.26¬28, citim c[ el a creyut ]n sinceritatea lui Saul ;i l¬a preyentat ucenicilor, atunci c=nd ace;tia se temeau de el. Barnaba a fost cel care s¬a dus la Tars ca s[¬l caute pe Saul ;i s[¬l ia cu sine la Antiohia, ca s[¬l ajute ]n biserica de acolo. Barnaba a fost cel care l¬a luat pe Saul cu sine ]n prima c[l[torie misionar[ ]n Cipru (patria lui Barnaba), Galatia ;i Cilicia. Acum ]l vedem din nou pe Barnaba, la Ierusalim, st=nd al[turi de Pavel ]n ap[rarea Evangheliei pe care ei o predicaser[ Neamurilor. ‘n lec'ia 1 ai ]nv['at deja c[ dac[ Pavel ar fi scris Epistola c[tre Galateni dup[ Conciliul de la Ierusalim, probabil c[ s¬ar fi referit la deciyiile luate acolo ;i la decretul care le¬a fost trimis bisericilor dintre Neamuri. Este probabil ca viyita men'ionat[ aici s[ fi avut loc cu ocayia ducerii de ajutoare, pe vremea foametei. A;a cum vedem ]n nota de la pagina 12, datele sunt aproximative. Nu avem suficient[ informa'ie pentru a stabili exact. Dar s[ nu uit[m+ Faptul c[ nu cunoa;tem data exact[ nu afecteay[ adev[rul relat[rii lui Pavel cu privire la viyit[. Este probabil c[ galatenii ]l cuno;teau ;i pe Tit. El era un neevreu convertit la propov[duirea lui Pavel. El a c[l[torit ]mpreun[ cu Pavel ;i a lucrat ani de yile sub ]ndrumarea lui Pavel. Mai t=ryiu, Pavel ]l nume;te pe Tit episcop peste insula Creta, ca s[ ordineye p[stori ]n fiecare cetate ;i s[ supravegheye lucrarea de acolo. Pavel i¬a scris lui Tit o epistol[, ]n care ]i d[ instruc'iuni pentru lucrare ;i enumer[ c=teva dintre calit['ile ;i responsabilit['ile lucr[torilor cre;tini (veyi Tit 1.4¬5).

60

Galateni ;i Romani

‘n Galateni 2, ]i vedem pe Tit, Pavel, Barnaba ]nt=lnindu¬se cu conduc[torii Bisericii din Ierusalim. Pentru Tit este o ]nt=lnire de o importan'[ crucial[. Este ]n joc ]ntregul s[u mod de via'[ ca cre;tin. El este acolo ca repreyentant al miilor de posibili noi converti'i dintre Neamuri. Nu numai at=t, dar cayul s[u tipic li se va aplica tuturor cre;tinilor, ]n scurgerea vremii. Trebuia s[ se fac[ ]nt=i evreu ca s[ devin[ cre;tin? Aceasta era problema pe care Pavel spera s¬o clarifice preyent=nd Evanghelia sa ]naintea conduc[torilor bisericii. 5 Conform versetului 2, cum ;i¬a preyentat Pavel Evanghelia cu aceast[ ocayie? ....a) Public, ]naintea ]ntregii biserici. ....b) ‘n particular, ]naintea comitetului bisericii. ....c) ‘n particular, principalilor conduc[tori.

evita ne]n'elegerile dintre Biserica evreiasc[ din Ierusalim ;i Biserica Neamurilor. Pavel le face cunoscut galatenilor c[ ]ntreaga lor problem[ cu iudaiyatorii ;i acuya'iile lor a fost deja tratat[. El ;i¬a preyentat deja Evanghelia ]naintea principalilor conduc[tori ai cre;tinismului, ;i ace;tia au recunoscut c[ ea este adev[rata Evanghelie. 7 Explic[, pe scurt, motivul lui Pavel pentru aceast[ viyit[, importan'a ei ;i motivul pentru care le istorise;te galatenilor despre ea. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ C[l[uyirea divin[

6

Ce spune Pavel c[ le¬a comunicat?

........................................................................................ ........................................................................................ Indiferent de data acestei viyite la Ierusalim, ;tim c[ Pavel le predicase deja Neamurilor Evanghelia o bun[ bucat[ de vreme. Mesajul s[u c[tre Neamuri — Evanghelia Neamurilor sau Evanghelia net[ierii ]mprejur, cum o nume;te el ]n versetul 7 — era deja deyvoltat[ complet la acea dat[. Ea era cu siguran'[ gata de a fi preyentat[ ]naintea conduc[torilor bisericii. De ce le¬a preyentat Pavel Evanghelia sa conduc[torilor Bisericii din Ierusalim? A vrut Dumneyeu s[ confirme mesajul lui Pavel, reasigur=nd bisericile c[ este adev[rata Evanghelie? Sau a vrut Dumneyeu ca Pavel s[¬i ajute s[ ]n'eleag[ ce trebuie s[ fac[ cei converti'i dintre Neamuri? Era important pentru Pavel s[ lucreye ]n armonie cu ceilal'i apostoli? A fost aceast[ viyit[ necesar[ pentru a contracara rapoartele false pe care iudaiyatorii le d[duser[ despre Pavel? Cuvintele lui Pavel din versetul 2+ `ca nu cumva s[ alerg sau s[ fi alergat ]n yadar~ ne arat[ c[ reyultatele ]ntregii sale misiuni erau ]n pericol. Ceva trebuia f[cut. Iudaiyatorii ]ncercau s[ oblige Neamurile s[ se fac[ evrei. Oriunde se ducea Pavel, ei mergeau ]n urma lui ;i produceau confuyie printre converti'i. De asemenea, ei ]i d[deau Bisericii din Ierusalim rapoarte false despre Pavel ;i despre ]nv['[tura lui. Pe vremea aceea, erau deja c=teva mii de cre;tini evrei ]n Ierusalim. O confruntare ]ntre Pavel ;i iudaiyatori ar fi produs numai tulburare ;i, poate, deybinarea bisericii. Pavel a sim'it c[ este necesar s[ se ]nt=lneasc[ ]n particular cu principalii conduc[tori ai bisericii ;i s[ le preyinte Evanghelia sa, pentru a

Obiectivul 3. S[ expui trei moduri ]n care Duhul Sf=nt ]i c[l[uye;te pe cre;tini. ‘n Galateni 1, observ[m c[ Dumneyeu ]i c[l[uye;te pe apostolii S[i, pe oamenii pe care ]i trimite ]n misiune. C[l[uyirea divin[ pe care Pavel a primit¬o a fost confirmarea apostoliei sale. 8 ‘n Galateni 2.2, Pavel spune c[ s¬a suit ........................................................................................ ........................................................................................ Ce creyi c[ ]n'elegea el prin aceasta? Domnul l¬a c[l[uyit s[ mearg[, dar el nu ne spune cum a venit revela'ia. Iat[ aici trei posibilit['i+ 1. Se poate ca el s[ fi avut o revela'ie direct[ de la Dumneyeu, ]ntr¬o vedenie, un vis sau prin vocea l[untric[. 2. Se poate s[ fi fost o c[l[uyire de grup, prin care Dumneyeu s[¬…i fi revelat voia Sa unui ]ntreg grup. 3. Se poate s[ fi fost c[l[uyit prin profe'ia dat[ prin profetul Agab, despre foametea care urma s[ vin[ peste Iudeea. Cite;te Fapte 11.22¬30 pentru a avea tabloul complet. Profe'ia lui Agab, din versetul 28, este o bun[ explica'ie pentru afirma'ia lui Pavel c[ s¬a dus la Ierusalim din cauya unei revela'ii. Ea ne d[ un argument puternic c[ Pavel se refer[ la aceast[ viyit[ ]n Galateni 2.2. Ca urmare a acestei revela'ii, biserica i¬a trimis pe Pavel ;i pe Barnaba la Ierusalim s[ duc[ ajutoare care s[ le fie ]mp[r'ite cre;tinilor din Iudeea care sufereau de pe urma foa-

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel metei. Pavel ;i Barnaba au profitat de aceast[ ocayie pentru a se ]nt=lni cu conduc[torii bisericii. 9 E;ti tu interesat ]n c[l[uyirea divin[? C=t de important[ este ea ast[yi pentru noi? Am men'ionat trei tipuri de revela'ie. Marcheay[¬le pe cele pe care le folose;te Dumneyeu ;i ]n yilele noastre pentru a¬…i c[l[uyi poporul. ....a) Revela'ie direct[ prin vedenii, vise sau voce l[untric[. ....b) C[l[uyire de grup, prin consultare ]n biseric[, sau ]ndrumare dat[ bisericii. ....c) Profe'ii sau alte manifest[ri ale darurilor Duhului Sf=nt. ....d) Toate cele men'ionate mai sus. 10 Po'i sugera ;i alte modalit['i pe care le¬ar putea folosi Dumneyeu pentru a¬…i c[l[uyi poporul S[u? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 11 Creyi c[ modalit['ile mai directe de c[l[uyire sunt mai spirituale dec=t modalit['ile indirecte? De exemplu, este mai spiritual s[ fii c[l[uyit printr¬o vedenie, dec=t prin circumstan'e care ]'i indic[ ce ar trebui s[ faci? De ce? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Biblia nu ne spune niciodat[ despre c[l[uyirea direct[ ca fiind mai spiritual[ dec=t cea indirect[. Orice modalitate prin care ne c[l[uye;te Dumneyeu este c[l[uyire divin[ ;i spiritual[! Deoarece acest subiect al c[l[uyirii divine este at=t de important pentru noi, s[ examin[m Fapte 16 ;i s[ vedem c=teva moduri ]n care Dumneyeu ]l c[l[uye;te pe Pavel. Cite;te Fapte 16.4¬14. Observ[ mai ]nt=i c[ Pavel c[l[torea prin regiunea Galatia. El le ducea decretul Conciliului de la Ierusalim bisericilor dintre Neamuri. Acest decret cuprindea deciyia cu privire la raportul cre;tinilor dintre Neamuri fa'[ de iudaism. Ai citit deja Fapte 15.1¬11 ;i 22¬29. Dac[ te ui'i din nou peste aceste versete, vei observa c[ deciyia a fost luat[ prin consultare de grup. Deciyia a avut de asemenea aprobarea Duhului Sf=nt (Fapte 15.28). ‘n ce mod …i¬a dat Duhul Sf=nt aprobarea, nu g[sim scris ]n Biblie, dar ;tim c[ aceast[ important[ ]ndrumare pentru noua biseric[ dintre Neamuri a venit prin c[l[uyire de grup.

61 ‘n Fapte 16.6 citim c[ Duhul Sf=nt i¬a interyis lui Pavel s[ predice Cuv=ntul ]n Asia. ‘n versetul urm[tor citim c[ Duhul lui Isus nu le¬a permis s[ intre ]n Bitinia. (Acesta nu este un alt Duh. Este doar un alt mod de a numi Duhul Sf=nt). ‘n ce mod l¬a c[l[uyit Duhul Sf=nt pe Pavel ]n aceste dou[ ocayii, nu ni se spune. Unii sugereay[ c[ ar fi putut fi printr¬o prorocie f[cut[ de c[tre unul dintre ]nso'itorii lui Pavel. ‘ntr¬o alt[ c[l[torie, descris[ ]n Fapte 21.10¬14, vedem c[ Agab a spus o prorocie prin care i¬a f[cut cunoscut lui Pavel ce avea s[ i se ]nt=mple la Ierusalim. Dar este evident c[ nu a depins ]n c[l[uyire doar de acea prorocie. El s¬a dus la Ierusalim ]n ciuda avertismentului. Profe'ia i¬a servit lui Pavel ca o confirmare a ce urma s[ se ]nt=mple, nu c[l[uyire dac[ s[ mearg[ sau nu. Acela;i lucru este adev[rat cu privire la Fapte 21.4. Pe de alt[ parte, c[l[uyirea din Fapte 16.6 a putut s[ fie, la fel de bine, con;tien'a voii lui Dumneyeu care vine prin impresia pe care Duhul Sf=nt a f[cut¬o asupra inimii sau min'ii unei persoane. Faptul c[ te ;tii ]n voia lui Dumneyeu ]'i aduce o ad=nc[ pace l[untric[. C=nd examineyi cursul unei ac'iuni care nu este dup[ voia lui Dumneyeu, s¬ar putea s[ ai un sentiment de nelini;te. Adeseori, aceasta este numit[ verificarea Duhului. Pavel c[l[torea f[c=nd ceea ce ;tia c[ este voia lui Dumneyeu, predic=nd Evanghelia. Dar Dumneyeu avea propriul orar ;i un plan pe care Pavel s[¬l urmeye. Era timpul ca Pavel s[ treac[ ]n Europa, ]n loc s[ lucreye ]n Asia sau Bitinia. Astfel, c=nd Pavel a ie;it din programul sau planul lui Dumneyeu, probabil c[ a experimentat una dintre acele verific[ri din partea Duhului. Duhul Sf=nt i¬a re'inut at=t de puternic aten'ia lui Pavel, ]nc=t acesta a ;tiut c[ este de la Dumneyeu. Fiind sensibil la c[l[uyirea Duhului lui Dumneyeu, Pavel interpreteay[ aceasta ca semn c[ nu trebuie s[ mearg[ nici ]n Asia, nici ]n Bitinia. Mai vedem ]nc[ o modalitate de c[l[uyire, ]n Fapte 16.9. Aici, Pavel este ]ndrumat, printr¬o vedenie de noapte, s[ mearg[ ]n Macedonia (veyi Fapte 16.12¬14: 18.9: 22.7, pentru alte vedenii). ‘n Fapte 16.12¬14 g[sim un exemplu de c[l[uyire divin[ prin circumstan'e. Aici vedem c[ Pavel se duce la un loc unde ;tia c[ evreii se vor aduna pentru rug[ciune. Acolo era o femeie a c[rei `inim[ a fost deschis[ pentru Domnul~. Ea a devenit prima convertit[ pentru biserica de acolo. Pe tot parcursul capitolului 16 din Faptele Apostolilor, putem vedea cum Duhul Sf=nt ]i c[l[uye;te pe oameni ]n diferite moduri. Examin=nd ]ntreaga ]nv['[tur[ a Noului Testament asupra acestui subiect, g[sim c[l[uyirea direct[ prin vedenii, vise sau daruri ale Duhului Sf=nt ca fiind excep'ie, nu regul[. Dumneyeu ne¬a pus la dispoyi'ie Cuv=ntul

62

Galateni ;i Romani

S[u care acoper[ o arie larg[ de experien'e umane. Cuv=ntul pretinde a fi ghidul complet pentru tr[ire (2 Timotei 3.16¬17). Dar ne putem a;tepta ;i la c[l[uyire direct[, dac[ ]mprejur[rile o cer. Punctul principal al acestei sec'iuni poate fi reyumat ]n ]ntrebarea+ `Este via'a ta c[l[uyit[ de Duhul lui Dumneyeu?~ Nu are importan'[ dac[ e;ti c[l[uyit prin vedenii sau prin convingerea l[untric[ ]n clipele de rug[ciune pentru ]ndrumare. Lucrul important este s[ fii condus de Duhul. Roag[¬te ca Dumneyeu s[ te conduc[. Poate chiar mai important, roag[¬te s[ fii sensibil ;i s[ r[spunyi c[l[uyirii Duhului Sf=nt. 12 Cum a primit Biserica c[l[uyirea de la Dumneyeu ]n problema cre;tinilor dintre Neamuri? (Fapte 15) ....a) ‘ntr¬o vedenie. ....b) Printr¬o profe'ie. ....c) Prin consultare de grup. 13 Cum l¬a c[l[uyit Duhul Sf=nt pe Pavel ca s[ nu mai predice Cuv=ntul ]n Asia la acea dat[? ....a) ‘ntr¬o vedenie. ....b) Printr¬o profe'ie. ....c) Biblia nu ne spune. 14 Cum l¬a condus Duhul Sf=nt pe Pavel s[ mearg[ ]n Macedonia? ....a) Printr¬o vedenie. ....b) Printr¬o profe'ie. ....c) Biblia nu ne spune. 15 Care mod de c[l[uyire este mai spiritual? ....a) Vedenia. ....b) Consultarea de grup. ....c) Niciunul. 16 Care este metoda pe care Dumneyeu o folose;te cel mai des ]n c[l[uyirea copiilor S[i? ....a) Vedenii. ....b) Profe'ii. ....c) Vise. ....d) Consultare de grup. ....e) Biblia. UN CAY DE CRE…TIN NEEVREU 2.3¬5 Obiectivul 4. S[ explici principiul pe care l¬a urmat Pavel c=nd a acceptat s[¬l taie ]mprejur pe Timotei, dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur pe Tit. Tit nu a fost silit s[ se taie ]mprejur. Ce victorie crucial[! Acesta a fost un cay test adus ]naintea apostolilor. Iudaiyatorii cereau ca Tit s[ fie t[iat ]mprejur. Pavel a refuyat. T[ierea ]mprejur era privit[

de c[tre evrei ca semnul leg[m=ntului lui Avraam. To'i evreii de parte b[rb[teasc[ trebuia s¬o primeasc[, potrivit Legii lui Moise. Aminte;te¬'i acum ce am ]nv['at ]n prima lec'ie. Iudaiyatorii sus'ineau c[ cineva nu poate s[ fie un bun cre;tin dac[ nu a devenit mai ]nt=i un bun evreu. Suntem confrunta'i cu o chestiune interesant[. Cite;te mai ]nt=i Fapte 16.1¬3. De ce Pavel l¬a t[iat ]mprejur pe Timotei, dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur pe Tit? Nu era consecvent? Cum putem explica aceasta? Mai ]nt=i, observ[ c[ Tit era grec, iar Timotei era evreu (de;i tat[l s[u era grec). ‘n al doilea r=nd, observ[ c[ Timotei a fost t[iat ]mprejur `din pricina iudeilor~, pe c=nd acum iudaiyatorii erau aceia care insistau pentru t[ierea ]mprejur a lui Tit. Dac[ Pavel s¬ar fi supus cererii lor, el ar fi recunoscut c[ m=ntuirea se cap[t[ prin credin'a ]n Isus Cristos plus ascultarea de Lege. ‘n cayul lui Timotei, Pavel nu a vrut s[ pun[ o barier[ care nu era necesar[ ]n calea evreilor necre;tini din aceea regiune. 17 Cite;te 1 Corinteni 9.19¬23. Pavel formuleay[ clar principiul pe care l¬a urmat ]n cayul lui Timotei ;i Tit. Exprim[¬l ]n cuvintele tale. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Acest principiu este foarte important pentru slujirea lui Dumneyeu. Pavel pune Evanghelia mai presus de orice. Lucrul cel mai important pentru el era ca oamenii s[ fie c=;tiga'i pentru Cristos. El era flexibil, adaptabil fiec[rei situa'ii, astfel ca s[ poat[ g[si ]n fiecare o poart[ deschis[ pentru a predica Evanghelia. Acest principiu l¬a c[l[uyit pe marele misionar. Drepturile lui erau probleme secundare. Adeseori a trebuit s[ pun[ deoparte aceste drepturi pentru a intra ]n contact cu oamenii acolo unde erau ei — social, intelectual sau cultural. 1 Corinteni 10.31¬33 reyum[ de asemenea acest principiu al dedic[rii pentru Evanghelie. Bayat pe acest principiu, Pavel l¬a t[iat ]mprejur pe Timotei. El a f[cut¬o pentru ca u;a spre evrei s[ r[m=n[ deschis[ pentru Evanghelie. Pe baya aceluia;i principiu, Pavel nu a permis ca Tit s[ fie t[iat ]mprejur. El nu a permis¬o de dragul Evangheliei. A le face pe plac iudaiyatorilor era acela;i lucru cu a spune c[ credin'a ]n Isus Cristos ;i lucrarea Sa de pe cruce nu este suficient[ pentru m=ntuire. Aceasta n¬a mai vrut Pavel s¬o fac[! G=nde;te¬te la probleme sau situa'ii ]n care a trebuit s[ examineyi modul ]n care ac'iunile tale ar afecta cauya lui Cristos. Ai primit prin acest princi-

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel piu biblic c[l[uyirea de care ai nevoie? Este un principiu bun pentru aplicare ]n via'a ta ;i lucrarea ta? 18 Acum e;ti mai bine preg[tit ca s[ r[spunyi unei ]ntreb[ri importante. S¬a opus Pavel ]nsu;i ritualului t[ierii ]mprejur? Dac[ nu, la ce s¬a opus? ........................................................................................ ........................................................................................ 19 Cum ]i nume;te Pavel pe oponen'ii s[i, ]n Galateni 2.4? ........................................................................................ 20 Ce spune el despre tactica lor? Erau ei sinceri ;i deschi;i ]n problemele pe care le aveau cu Pavel

63 sau vicleni ;i f['arnici? ........................................................................................ Cuno;ti tu oameni care sunt ca oponen'ii lui Pavel? Observ[ c[ acestora Pavel nu le¬a explicat principiul `m¬am f[cut tuturor totul~. Acest principiu nu include ;i compromiterea adev[rului Evangheliei. El avea ]n g=nd efectele acestui cay asupra Galatenilor ;i asupra altor cre;tini dintre Neamuri. 21 Care este scopul exprimat al lui Pavel atunci c=nd refuy[ s[ lase ca Tit s[ fie t[iat ]mprejur? (2.5) ........................................................................................ ........................................................................................

Recunoa;terea ofical[ este acordat[ Galateni 2.6¬10 Obiectivul 5. S[ ]n'elegi lucrarea conduc[torilor bisericii care au stabilit ;i au men'inut standardele biblice de doctrin[ ;i conduit[ ]n biseric[. Obiectivul 6. S[ ar['i valabilitatea recunoa;terii de c[tre biseric[ a chem[rii ;i lucr[rii unei persoane.

23 Compar[ acum Galateni 2.2 ;i 2.7. Ce le¬a comunicat Pavel conduc[torilor? ........................................................................................ ........................................................................................ 24 Ce cuvinte din versetul 6 ne arat[ c[ Evanghelia lui Pavel era perfect[ ;i complet[? ........................................................................................

RECUNOA…TEREA EVANGHELIEI LUI PAVEL 2.6¬8

........................................................................................

22 Cite;te Galateni 2.6¬10. Cine au fost cei trei oameni principali ]n Biserica din Ierusalim?

25 Cum se aplic[ aceste versete Bisericii de ayi? Conduc[torii bisericii examineay[ doctrina pe care o predic[ sau o ]nva'[ lucr[torii? Ar trebui? De ce?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ Iacov, cel men'ionat aici, este fratele Domnului Isus, p[storul Bisericii din Ierusalim ;i autor al epistolei Iacov. Iacov, fratele lui Ioan, fusese deja omor=t ]nainte ca aceast[ ]nt=lnire s[ aib[ loc.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

64

Galateni ;i Romani

Reyultatul ]nt=lnirii cu conduc[torii Bisericii din Ierusalim a fost cunoa;terea deplin[ c[ exist[ doar o singur[ Evanghelie, ]mp[rt[;it[ at=t de Ierusalim (elementul iudaic), c=t ;i de Antiohia (elementul neiudaic). At=t Petru c=t ;i Pavel au propriile lor ]ns[rcin[ri speciale, ;i acestea nu sunt ]n conflict. Cum ai aplica acest principiu faptului c[ exist[ at=tea culte cre;tine? Dar diferitelor tipuri de lucr[ri ]n biseric[? 26. Care este p[rerea ta cu privire la p[rt[;ia ]ntre cre;tini din diferite culte cre;tine care predic[ toate adev[rata Evanghelie a lui Cristos? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Este important s[ recuno;ti c[ Dumneyeu le d[ lucr[ri diferite diferi'ilor oameni ;i chiar diferitelor grupuri. Aceasta face posibil[ deyvoltarea deplin[ a trupului lui Cristos. Veyi Efeseni 4.1¬16. Oare n¬ar trebui ca m[dularele trupului S[u s[ aib[ p[rt[;ie ;i s[ lucreye ]mpreun[ ]n armonie? RECUNOA…TEREA LUI PAVEL CA APOSTOL 2.8¬10 Obiectivul 7. S[ descrii chemarea pe care i¬o face Dumneyeu unui om ca s[ intre ]n slujba Lui ;i s[ enumeri moduri prin care aceast[ chemare este confirmat[. ‘n lec'ia 2 l¬am v[yut pe Pavel insist=nd c[ mesagerul trebuie s[ fie judecat dup[ Evanghelia pe care o predic[. ‘n aceast[ lec'ie am v[yut c[ el accept[ aceast[ verificare ;i o trece cu bine. Apostolii recunosc faptul c[ Dumneyeu i¬a dat o lucrare special[ ]ntre cei net[ia'i ]mprejur, ]ntre Neamuri. Dar, conduc[torii bisericii au mai avut o dovad[ cu privire la apostolia lui Pavel. 27 Care este dovada apostoliei lui Pavel, pe care o g[se;ti ]n Galateni 2.8? ........................................................................................ ........................................................................................ 28 Reaminte;te¬'i c[ iudaiyatorii din Galatia atacau at=t Evanghelia lui Pavel, c=t ;i apostolia lui. Av=nd ]n vedere faptul acesta, ce semnifica'ie a avut versetul 9 pentru galateni? ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ A fost chemarea lui Pavel recunoscut[ ;i confirmat[ de al'ii? Este adev[rat c[ Pavel a predicat Evanghelia mult[ vreme ]nainte de ]nt=lnirea cu conduc[torii Bisericii din Ierusalim. Dar chiar de la ]nceput, Dumneyeu a folosit al'i cre;tini ca s[ confirme chemarea sa. 29 S[ privim din nou la ilustra'ia chem[rii lui Pavel ]n lec'ia 2. …tim c[ o chemare la o lucrare de propov[duire ar trebui s[ vin[ de la Dumneyeu. Creyi c[ o chemare divin[ mai are nevoie s[ fie recunoscut[ ;i de al'ii? De ce? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 30 Enumer[ c=teva doveyi ale chem[rii divine care pot fi recunoscute de al'ii. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 31 Cite;te aceste pasaje interesante ;i spune cine confirm[ chemarea lui Pavel ]n fiecare dintre ele. Fapte 9.10¬17 ........................................................................................ Fapte 9.26¬27 ........................................................................................ Fapte 13.1¬4 ........................................................................................ ‘n lista calit['ilor cerute cuiva ca s[ poat[ fi lucr[tor ]n c=mpul Evangheliei, din 1 Timotei 3.1¬4, este men'ionat[ ;i recunoa;terea chem[rii de c[tre o biseric[ local[. Cu alte cuvinte, e;ti chemat ;i ]ns[r-

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel

RECUNOA…TEREA CHEM“RII DIVINE S U R S A

Dumneyeu-Tat[l

65 cinat de Dumneyeu, dar exist[ dovada ]n Noul Testament c[ aceast[ chemare divin[ trebuie s[ fie confirmat[ c=ndva de biseric[. Biserica recunoa;te ceea ce Dumneyeu a f[cut deja ]n via'a celui pe care l¬a chemat. Dac[ dore;ti, po'i folosi diagrama de la lec'ia 2, c=nd predici sau 'ii o lec'ie asupra acestui subiect.

Isus Cristos V E R T I C A L “

Tu

Biserica

Misiunea

CONFIRMAREA ORIYONTAL“

Petru corectat de Evanghelia lui Pavel Galateni 2.11¬21 Obiectivul 8. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile date ]n acest capitol, atunci c=nd ai de¬a face cu ipocriyie sau cu alte probleme. GRE…EALA LUI PETRU …I MUSTRAREA LUI DE C“TRE PAVEL Galateni 2.11¬14 Obiectivul 9. S[ compari problema rela'iilor dintre iudei ;i cre;tini ]n prima Biseric[, cu probleme similare din yilele noastre. 32 ‘n ce ora; s¬a ]nt=mplat incidentul relatat ]n aceste versete? ........................................................................................ Localiyeay[¬l pe hart[ (pagina 8). Acesta era un centru al activit['ii ]ntre Neamuri ;i baya de plecare ]n activit['ile misionare ale lui Pavel. Controversa dintre Pavel ;i Petru a fost serioas[. Versetul 11 spune c[ Petru `era de os=ndit~ (era de condamnat). De ce? ........................................................................................ ........................................................................................ 33 Cite;te Fapte 10.1 - 11.18. æin=nd seama de aceste fapte, de ce a fost at=t de grav[ retragerea ;i separarea lui Petru de Neamuri? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ De fapt, Petru a fost cel care a dechis u;a ‘mp[r['iei lui Dumneyeu pentru Neamuri, nu Pavel! El a fost cel dint=i care a v[yut rev[rsarea Duhului Sf=nt peste Neamuri. 34 Care este motivul pe care Pavel ]l d[ ac'iunii lui Petru ]n Galateni 2.12? ........................................................................................ ........................................................................................ 35 Compar[ aceast[ ac'iune cu afirma'ia pe care Pavel o face despre sine ]n Galateni 1.10. Scopul lui Pavel era s[ fie pl[cut ........................................................................................ Petru s¬a comportat a;a ]nc=t s[ fie pl[cut ........................................................................................ Dac[ ai la ]ndem=n[ diferite traduceri ale Bibliei, uit[¬te cum este tradus versetul 2.13. Expresia `s[ se prefac[~ ne ajut[ s[ ]n'elegem c[ Petru se condamn[ pe sine. Cuv=ntul grecesc folosit are sensul de `a se uni ]n ipocriyie~. Ipocriyia era p[catul de care s¬au f[cut vinova'i Petru ;i to'i ce l¬au urmat. Petru a f[cut un compromis cu convingerile sale. Adic[ el nu ac'iona conform cu ceea ce ;tia c[ este corect. De aceea `era de os=ndit~. Sau, aceasta se poate traduce ;i prin+ `s¬a condamnat pe sine~.

66 36 Te po'i g=ndi la situa'ii similare ]n mediul cultural ]n care tr[ie;ti? Exist[ probleme de rasism sau bariere de clas[? Ar[t[m noi totdeauna aceea;i dragoste cre;tin[ celor extrem de s[raci, celor respin;i de societate, atunci c=nd ni;te persoane bogate ;i influente ne viyiteay[ biserica? Enumer[ c=teva moduri ]n care lucr[torul cre;tin poate ac'iona f['arnic sau ]mpotriva convingerilor sale de teama a ceea ce lumea ar putea g=ndi despre el. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Barnaba a fost afectat de ipocriyia lui Petru. El a urmat exemplul lui Petru. Ce trebuia s[ fac[ Pavel? S[ tac[, ]n semn de aprobare a ac'iunii lor? S[¬i critice dup[ ce pleac[? S[ ]mpart[ biserica ]n adun[ri separate pentru evrei ;i pentru Neamuri? S[ recomande Neamurilor s[ se fac[ evrei? Problema cerea o ac'iune imediat[, ]nainte ca situa'ia s[ se agraveye. Condamnarea lui Petru este sever[, deoarece el a refuyat s[ stea la masa Domnului al[turi de fra'i cre;tini. Prin separarea sa de c[tre cre;tinii dintre Neamuri, el, implicit, spunea c[ lor le lipse;te ceva. Desigur, aceasta este ceea ce ar fi spus iudaiyatorii veni'i la Ierusalim. 37 Cite;te Proverbe 27.6 ;i Galateni 2.14. Po'i sugera unul sau dou[ motive pentru care Pavel l¬a mustrat pe Petru `]n fa'a tuturor~, ]n loc s[ aranjeye problema ]ntre patru ochi? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Aceasta nu ]nseamn[ c[ cre;tinii care p[c[tuiesc trebuie mustra'i totdeauna ]n public. Pentru alte instruc'iuni, cite;te Matei 18.15¬17 ;i 1 Corinteni 5.1¬5. Acest incident descris ]n Galateni 2.11¬14 ne arat[ nevoia de curaj ]n aplicarea Evangheliei ]n ac'iunile noastre de yi cu yi, indiferent ce cred oamenii despre noi. Petru ;i Barnaba aveau nevoie de mai mult curaj pentru a face ce ;tiau c[ este bine. Pavel a ac'ionat cu curaj, ca un apostol al lui Cristos, ]n aplicarea ]nv['[turii Evangheliei chiar ;i lui Petru! Ne trebuie curaj ca s[ ne ocup[m de probleme ]n bisericile noastre. D[¬mi voie s[¬'i sugerey s[ te rogi pentru tine ;i pentru ceilal'i cre;tini, ca s[ avem curajul care ne trebuie.

Galateni ;i Romani JUSTIFICAREA PRIN CREDINæ“ F“R“ LEGE 2.15¬18 Observ[ c[ ]n versetul 15, Pavel ]i nume;te `p[c[to;i~ pe cei dintre Neamuri. De ce? Aici el este sarcastic, folosind termenul a;a cum ]l foloseau evreii care se considerau neprih[ni'i. ‘n versetele 11 la 14, ne¬am concentrat asupra problemei. ‘ncep=nd cu ultima parte a versetului 14 ;i p=n[ la versetul 21, avem r[spunsul teologic. Tradi'ia iudaic[ (nu Legea Moyaic[) i¬a f[cut pe evrei s[ cread[ c[ ei sunt prea sfin'i ca s[ stea la mas[ cu Neamurile. Ei s¬ar spurca dac[ ar avea de¬a face cu ace;ti `p[c[to;i~. Pavel, ]ns[, subliniay[ aici c[ evreii sunt la fel de p[c[to;i ca ;i Neamurile, deoarece nimeni nu se poate m=ntui pe sine de p[cate ]ncerc=nd s[ 'in[ Legea. C=nd Pavel spune `noi~, ]n versetul 15, el se include, ]mpreun[ cu Petru, ]n aceea;i categorie. 38 Subliniay[ pronumele `noi~ ;i verbele la persoana ]nt=i plural, ]n versetele 15 ;i 16. Ce ;tiau Petru ;i Pavel, ;i ne este ar[tat ]n versetul 16? ........................................................................................ ........................................................................................ 39 La ce ac'iune i¬a dus aceast[ cunoa;tere? De ce? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pilda Domnului Isus despre vame; ;i fariseu ne va ajuta aici. Cite;te Luca 18.9¬14. Aceast[ pild[ ilustreay[ faptul c[ credincio;ii Vechiului Testament erau m=ntui'i pe baya credin'ei ]n promisiunile lui Dumneyeu. Ei nu erau ]ndrept['i'i pe baya faptelor (faptele lor bune sau respectarea Legii), ci mai degrab[ pe baya ]ndur[rii ;i a harului lui Dumneyeu. ‘n Galateni 2.16 avem o formulare clar[ a Evangheliei lui Pavel despre m=ntuirea prin credin'[. Aici este inima mesajului lui Pavel c[tre galateni. Subliniay[ acest verset ]n Biblia ta ;i memoreay[¬l. Ce vrea Pavel s[ spun[ prin cuvintele `noi ]n;ine am fi g[si'i p[c[to;i~, din versetul 17? Ceea ce vrea el s[ spun[ este c[ dac[ singur[ credin'a nu este suficient[ pentru m=ntuire, atunci at=t el c=t ;i Petru au p[c[tuit c=nd i¬au ]nv['at pe oameni c[ este suficient[. Am=ndoi au predicat c[ numai prin credin'[ poate cineva s[ ajung[ la o rela'ie bun[ cu Dumneyeu. Pavel spune c[ dac[ aceasta nu este adev[rat, ei ]i duc pe oameni la p[cat. S¬ar putea ca urmarea lui Cristos s[¬i duc[ la p[cat? Fereasc[ Dumneyeu s[ le treac[ prin minte un asemenea g=nd!

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel 40 Ce spune Pavel despre sine ]n versetul 18? Ce s¬ar face, dac[ s¬ar ]ntoarce la poyi'ia sa de a se ]ncrede ]n Lege pentru justificare? ........................................................................................ Cuv=ntul folosit aici de Pavel este un cuv=nt mai tare dec=t `p[c[tos~ — folosit ]n versetele 15 ;i 17. De fapt, el spune c[ ar fi un mai mare p[c[tos dac[ s¬ar ]ntoarce acum la ]ncrederea ]n Lege pentru a fi m=ntuit, dec=t a fost ]nainte de convertire! Nu este de mirare c[ Pavel s¬a ridicat ;i i¬a mustrat pe Petru, Barnaba ;i pe ceilal'i evrei cre;tini din Antiohia, c=nd erau pe cale s[ fac[ aceast[ ]ntoarcere! Observ[ c=t de bine li se potrivesc galateniilor aceste cuvinte ale lui Pavel c[tre Petru. Oare nu este aceasta tocmai poyi'ia pe care se situau ei? MORT FAæ“ DE LEGE — VIU FAæ“ DE CRISTOS 2.19¬21 Obiectivul 10. Citeay[ din memorie Galateni 2.16 ;i 20 ;i folose;te aceste versete cheie ]n via'a ;i lucrarea ta.

67 Compar[ aceste versete cu Galateni 2.20. Cum se exprim[ dragostea divin[? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 43 ‘n 2 Corinteni 5.14¬15, Pavel aplic[ acest principiu al dragostei divine celor care predic[ Evanghelia. Care spune el c[ ar trebui s[ fie r[spunsul nostru la dragostea lui Cristos? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 44 Privind la Galateni 2.21, s[ reformul[m o afirma'ie important[, transform=nd¬o ]n ]ntrebare. Este posibil ca cineva s[ fie m=ntuit prin Lege? ........................................................................................ ........................................................................................ 45 Cum au fost m=ntui'i oamenii din timpul Vechiului Testament? ........................................................................................

Legea este sursa mor'ii, nu a vie'ii. Ea ne condamn[ la moarte pentru p[catele noastre. Dar Cristos a luat asupra Sa p[catul ;i vinov['ia noastr[ ;i a murit ]n locul nostru. ‘n ce prive;te Legea, noi, care suntem ]n Cristos, suntem mor'i. Noi am murit fa'[ de Legea Moyaic[ ;i fa'[ de preten'iile ei asupra noastr[, a;a ]nc=t noi putem tr[i o via'[ nou[ pentru Dumneyeu. Deoarece Galateni 2.20 este un verset cheie al acestei epistole, memoreay[¬l. ‘nva'[¬l astfel ]nc=t s[ po'i s[¬l scrii corect, dac[ 'i se va cere ]n test! S[ observ[m acum ceva foarte important despre Galateni 2.20. Este exprimarea unei realit['i, a unui fapt! Este o m[rturie despre `totala eficacitate ;i suficien'[ a lucr[rii lui Cristos~. Cuvintele `am fost r[stignit ]mpreun[ cu Cristos~ sunt defini'ia simpl[ a rela'iei lui Pavel cu Legea. El este mort fa'[ de toate cerin'ele Legii. Dar pentru Pavel, cre;tinismul este ceva mai mult dec=t experien'a unei mor'i. Este o experien'[ de via'[! A;a cum s¬a identificat cu Cristos ]n moartea Sa, tot a;a se identific[ cu Cristos ]n ]nvierea Sa. 41 Care sunt cele dou[ afirma'ii pe care Pavel le face despre Fiul lui Dumneyeu ;i despre sine ]n ultima parte din Galateni 2.20? ........................................................................................ ........................................................................................ 42 G[sim aceea;i idee ]n Ioan 3.16 ;i Efeseni 5.25.

........................................................................................ 46 Care verset din acest capitol arat[ cum poate un p[c[tos s[ devin[ drept (neprih[nit, ]ndrept['it)? ........................................................................................ ........................................................................................ 47 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune+ `Eu cred c[ ]n yiua judec['ii faptele mele bune vor c=nt[ri mai mult dec=t cele rele. Eu m[ str[duiesc s[ fiu destul de bun ]nc=t s[ pot merge ]n rai.~ Cum i¬ai r[spunde, folosind un verset din acest capitol? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 48 G=nde;te¬te c[ un cre;tin descurajat ar veni la tine ;i 'i¬ar spune+ `M¬am g=ndit s[ renun' s[ mai ]ncerc s[¬L urmey pe Cristos. Nu m[ v[d ]n stare s[ tr[iesc via'a cre;tin[.~ Cum l¬ai sf[tui, folosind unul dintre versetele din acest capitol? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 49 ‘n Galateni 2.20, Pavel se refer[ la sine. ‘n ce m[sur[ creyi tu c[ m[rturia ta sau a altora este im-

68

Galateni ;i Romani

portant[ pentru ]ncurajarea oamenilor ]n via'a lor cre;tin[? Exist[ suficiente oportunit['i pentru a face aceasta ]n serviciile biserice;ti? Dar prin m[rturie personal[?

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Verific[¬'i r[spunsurile 1 Barnaba. 2 Iosif

ce este mai bine pentru cauya lui Cristos. Adapteay[¬te obiceiurilor, astfel ]nc=t s[¬i po'i c=;tiga pe oameni pentru Cristos.

4 Fiul m=ng=ierii.

18 Nu. El s¬a opus t[ierii ]mprejur privit[ ca ;i condi'ie a m=ntuirii. (Sau, r[spunsul t[u ]n cuvinte similare.)

5 c) ‘n particular, principalilor conduc[tori.

19 Fra'i mincino;i. (Fra'i fal;i.)

6 Acea Evanghelie pe care am predicat¬o printre Neamuri.

20 Vicleni ;i f['arnici.

3 Apostolii.

21 Ca adev[rul Evangheliei s[ r[m=n[ cu voi. 7 R[spunsul t[u. Dumneyeu i¬a ar[tat c[ ar trebui s[ mearg[. S¬a ]nt=lnit cu conduc[torii bisericii ;i le¬a preyentat urm[toarea problem[+ Dac[ converti'ii dintre Neamuri trebuie sau nu s[ se fac[ evrei. Aceasta a fost problema cu care se confruntau galatenii. Deciyia conduc[torilor de la Ierusalim urma s[ fie important[ pentru galateni. 8 Revela'ie 9 d) Toate cele men'ionate mai sus.

22 Iacov, Petru ;i Ioan. 23 Evanghelia pe care el a predicat¬o Neamurilor. 24 Nu mi¬au adus nimic. 25 R[spunsul t[u. De obicei, conduc[torii unui cult fac verificarea ]nainte de a¬i da lucr[torului recunoa;terea oficial[. Da. Pentru a men'ine adev[ratul mesaj evanghelic ;i a ap[ra biserica de gre;eli.

10 R[spunsul t[u. Ai putea include ;i Cuv=ntul lui Dumneyeu, prin anumite versete care 'i se ]ntip[resc ]n inim[, ]mprejur[ri, convingere l[untric[, sfatul altor cre;tini.

26 R[spunsul t[u.

11 Opinia ta. 12 c) Prin consultare de grup.

28 A dovedit c[ ;i conduc[torii Bisericii din Ierusalim au aprobat Evanghelia lui Pavel ;i i¬au recunoscut apostolia.

13 c) Biblia nu ne spune.

29 R[spunsul t[u.

14 Printr¬o vedenie.

30 R[spunsul t[u ar putea include+ manifest[ri ale darurilor pentru lucrarea ;i puterea lui Dumneyeu ]n lucrarea acelui om, Evanghelia pe care o predic[, c[l[uyirea divin[ ]n lucrare, siguran'a sa c[ Dumneyeu l¬a chemat.

15 c) Niciunul. 16 e) Biblia. 17 R[spunsul t[u. Ar putea fi+ Evanghelia este totdeauna pe primul plan. Sau+ C=;tigarea oamenilor pentru Cristos este mai important[ dec=t sentimentele sau opiniile mele. Sau+ F[

27 R[spunsul t[u. Puterea lui Dumneyeu lucr=nd prin Pavel la fel de eficient ca ;i prin Petru.

31 Fapte 9.10¬17 Anania. Fapte 9.26¬27 Barnaba. Fapte 13.1¬4 Biserica din Antiohia.

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel

69

32 Antiohia.

40 C[lc[tor de lege.

33 Dumneyeu ]i d[duse revela'ia c[ Neamurile nu sunt mai necurate dec=t evreii. El nu trebuia s[ considere necurat ceea ce Dumneyeu cur['ise. Mai demult el se asociase cu Neamurile ;i ;i¬a ap[rat aceast[ poyi'ie ]naintea Bisericii din Ierusalim.

41 El m¬a iubit ;i S¬a dat pe Sine ‘nsu;i pentru mine.

34 Teama de cre;tinii iudaiyatori veni'i din Biserica din Ierusalim.

42 Prin voin'a de a se sacrifica de dragul celui iubit. 43 S[ nu mai tr[im pentru noi, ci pentru Cel ce a murit pentru noi. 44 Nu.

35 Lui Dumneyeu, nu oamenilor. Oamenilor, nu lui Dumneyeu.

45 Prin credin'a ]n promisiunile lui Dumneyeu.

36 R[spunsul t[u.

46 2.16

37 R[spunsul t[u. Poate c[ a f[cut¬o pentru a¬i avertiya ;i pe al'ii. A oprit agravarea problemei. Pentru a ap[ra adev[rurile fundamentale ale libert['ii cre;tine ;i a ar[ta c[ Evanghelia trebuie aplicat[ ]n vie'ile noastre. Pentru a¬i ajuta pe Barnaba ;i Petru.

47 Ai putea folosi 2.16 pentru a ar[ta c[ faptele noastre bune nu ne pot m=ntui. Numai credin'a ]n Isus poate.

38 Omul nu este ]ndrept['it prin faptele Legii ci prin credin'a ]n Isus Cristos.

48 Ai putea folosi 2.20 pentru a ar[ta c[ victoria asupra p[catului vine prin Cristos care tr[ie;te ]n noi. Noi nu suntem doar justifica'i prin credin'[+ noi trebuie s[ ;i tr[im prin credin'[. 49 R[spunsul t[u.

39 Ei credeau ]n Isus Cristos, c[ pot fi ]ndrept['i'i prin credin'a ]n El, ;i nu prin faptele Legii.

70

Galateni ;i Romani SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Ca procedeu standard, observ[ cum se descurc[ studen'ii cu ]ntreb[rile de studiu ;i ]n ce m[sur[ ating obiectivele propuse.

5. Discut[ importan'a rela'iilor dintre Pavel ;i ceilal'i conduc[tori de biserici ;i importan'a armoniei ]ntre lucr[torii cre;tini de ayi.

2. Ajut[¬i pe studen'i s[ afle tot ce se poate despre Antiohia Siriei, s[ o localiyeye pe hart[ ;i s[ poat[ relata c=teva lucruri importante. Preyint[ imagini din acea regiune ;i locuitorii ei de ast[yi. Discut[ importan'a Bisericii primare din Antiohia.

6. Invit[ un conduc[tor din organiya'ia bisericeasc[ din care faci parte ca s[ discute cu studen'ii despre importan'a unui standard de doctrin[ pentru o biseric[. Discut[ modalit['ile care exist[ pentru men'inerea doctrinei biblice corecte ]n biserici. Compar[ aceasta cu atitudinea lui Pavel fa'[ de ceea ce se ]nv['a ]n biseric[.

3. Dramatiyeay[ problema din Antiohia — nehot[r=rea lui Petru, ac'iunea sa, mustrarea lui Pavel ;i reyultatele. Discut[ importan'a acestor reyultate pentru celelalte biserici. Observ[ poyi'ia pe care a luat¬o Petru ]n Conciliul de la Ierusalim (Fapte 15). 4. Solicit[ trei studen'i s[ preg[teasc[ o discu'ie scurt[ despre responsabilitatea cre;tinilor ]n yilele noastre, c=nd suntem confrunta'i cu probleme rasiale similare celor din Antiohia.

7. Dramatiyeay[ viyita lui Pavel, Tit ;i Barnaba la Ierusalim. 8. Discut[ necesitatea c[l[uyirii personale din partea Domnului ;i cere¬le studen'ilor s[ ]mp[rt[;easc[ m[rturii de c[l[uyire divin[. 9. Dac[ vreunul dintre studen'i a preg[tit temele op'ionale de la ]nceputul acestei lec'ii, d[¬i timp pentru a preyenta reyultatele.

71

Lec'ia 5 SCRIPTURA NE ‘NVAæ“ EVANGHELIA CREDINæEI Galateni 3

PLANUL LECæIEI Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni — 3.1-5 Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam — 3.6-9 Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege — 3.10-25 R[scump[rare de sub blestemul Legii — 3.10-25 Sub blestemul Legii — 3.10-12 R[scump[rat de sub blestem prin Cristos — 3.13-14 Promisiunea nu este anulat[ prin Lege — 3.15-18 Legea dat[ ca s[ ne conduc[ la Cristos — 3.19-25 Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ — 3.26-29 OBIECTIVELE LECæIEI C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[ fii ]n stare+ 1. S[ ]n'elegi bayarea ferm[ a lui Pavel pe Scripturi ;i importan'a acestui principiu ]n propria ta lucrare. 2. S[ descrii rolul lui Avraam ]n istoria lucr[rii de r[scump[rare ;i care este atitudinea fa'[ de acesta. 3. S[ explici ce ]nseamn[ a fi justificat prin credin'[. 4. S[ expui trei rela'ii importante dintre Lege ;i Evanghelie.

5. S[ citeyi din memorie Galateni 3.11 ;i s[ ar['i de ce Legea lui Moise nu poate fi baya m=ntuirii ;i s[ explici necesitatea mor'ii lui Cristos pe cruce. 6. S[ expui scopul Legii ;i s[ ]n'elegi valoarea ei. 7. S[ schi'eyi argumentul lui Pavel ]n favoarea m=ntuirii prin credin'[, a;a cum se afl[ ]n Galateni 3. 8. S[ descrii drepturile ;i rela'iile dintre m[dularele Trupului lui Cristos, s[ le ]n'elegi ]n profunyimea lor ;i s[ le aplici ]n via'a ;i lucrarea ta. TEME 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei. 2. Cite;te studiul cuvintelor pentru a avea o mai clar[ ]n'elegere a cuvintelor care s-ar putea s[ fie folosite cu un sens aparte. 3. Cite;te Galateni 3. 4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[ sec'iune, citind mai ]nt=i pasajele biblice la care se refer[. Dup[ ce completeyi r[spunsul la ]ntreb[rile de studiu, de la fiecare sec'iune, verific[¬'i r[spunsurile compar=ndu¬le cu cele date la sf=r;itul sec'iunii.

72

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

fermecat 3.1

— sub efectul unei vr[ji, ]nc=t s[ nu poat[ ac'iona a;a cum ar trebui.

yugr[vit 3.1

— descris at=t de clar, de parc[ L¬a'i fi v[yut voi r[stignit.

firea p[— m=nteasc[ (]n original+ carnea) 2.4 minuni 3.5

trup, nu suflet sau duh. Pavel folose;te acest cuv=nt cel mai adesea cu sensul de natur[ uman[ cu dorin'e egoiste ;i neputincioase de a reyista ispitirii.

— ac'iuni supranaturale, fapte inexplicabile prin legile cunoscute ale naturii.

Scriptura ... — Cuv=ntul lui Dumneyeu a preyis sau prevedea a profe'it binecuv=ntarea urma;ilor 3.8 lui Avraam, deoarece Dumneyeu putea s[ vad[ ce avea s[ se petreac[ ]n viitor. binecuv=ntat 3.8

— avantajat, favoriyat. O binecuv=ntare este darul unui favor divin, o surs[ de fericire ;i de bun[stare.

credincios — folosit aici cu sensul de `plin de cre3.9 din'[~, `care crede~. blestem 3.10

— sentin'[ divin[ de judecare ;i condamnare. Pavel vorbe;te despre blestem ca fiind sentin'a de condamnare la moarte pe care Dumneyeu a pronun'at¬o ]mpotriva celor care calc[ Legea.

a desfiin'a — a anula, a invalida. Legea nu poate 3.15 anula sau desfiin'a leg[m=ntul f[g[duin'ei. s[m=n'a 3.16

— urma;ii sau descenden'ii. Pavel arat[ c[ promisiunea f[cut[ semin'ei lui Avraam se refer[ la Isus Cristos, un urma; al lui Avraam ]n ce prive;te natura uman[.

mijlocitor 3.19

— mediator, persoan[ care aduce la ]n'elegere dou[ p[r'i.

]ntr¬adev[r — cu adev[rat. 3.21 a ]nchis totul— a inclus totul. 3.15 v¬a'i ]mbr[cat cu Cristos 3.27

— ca ;i cu o hain[. Adus ]n unitate cu Cristos, ]n care tr[im.

rob 3.28

— sclav, dependent.

rol

— atribu'ie care revine cuiva ]ntr¬o ac'iune sau ]n via'[.

]nlocuitor — ]n locul, ca substituent pentru (exemplu moartea lui Cristos pentru noi). a isp[;i pentru

— a pl[ti pentru o pagub[ sau pentru un r[u comis. Un criminal poate s[ isp[;easc[ crima sa ]mpotriva societ['ii, suferind pedeapsa care i¬a fost dat[. Isus a isp[;it p[catele noastre suferind pedeapsa cu moartea, a;a cum era cerut. Isp[;irea ne elibereay[ de vinov['ie. Isp[;irea Sa pentru p[catele noastre este temeiul m=ntuirii noastre.

simbol

— ceva care ]nlocuie;te sau repreyint[ altceva. (Semn, obiect, imagine care repreyint[ indirect un obiect, o fiin'[, o no'iune, o idee etc. - n.tr. conform Dic'ionarului Explicativ al Limbii Rom=ne, 1975). Boteyul ]n ap[ este un simbol sau o imagine a unirii cu Cristos ]n moartea ;i ]nvierea Sa.

neprih[nit — drept, corect, potrivit cu standardul (drept) lui Dumneyeu ;i ]n poyi'ie corect[ 3.11 fa'[ de El, ]n rela'ie bun[ cu El. r[scump[rat 3.13

— recump[rat, eliberat prin plata r[scump[r[rii. Noi ne vindem pe noi ]n;ine p[catului ;i mor'ii, atunci c=nd alegem s[ mergem pe calea noastr[, ]n loc s[ ascult[m de Dumneyeu. Dar Dumneyeu ne¬a iubit ;i ne¬a cump[rat din nou pentru Sine — ne¬a r[scump[rat — cu pre'ul propriei mor'i. Planul S[u de r[scump[rare pentru noi este s[ fim m=ntui'i prin simpla acceptare a ceea ce a f[cut El pentru noi.

testament — acord solemn ]ntre dou[ sau mai (]n original+ multe persoane de a face sau de a `leg[m=nt~) nu face anumite lucruri. 3.15

pre' — pre'ul pl[tit pentru a elibera pe cide r[sneva. Moartea lui Isus este pre'ul de cump[rare r[scump[rare care ne elibereay[ de sub puterea p[catului.

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei

73

DEYVOLTAREA LECæIEI

Aceast[ parte a Epistolei c[tre Galateni este uneori numit[ `Argumentul teologic~ sau `Argumentul scriptural~. Pavel folose;te multe citate din Vechiul Testament ]n aceast[ parte a ap[r[rii Evangheliei. De fapt, el ne arat[ c[ Evanghelia justific[rii prin credin'[ a fost ]ns[;i esen'a rela'iei lui Dumneyeu cu poporul S[u chiar ]n timpurile Vechiului Testament. Exist[ dou[ motive majore pentru care Pavel a folosit multe citate biblice ]n argumentarea sa. Mai ]nt=i, orice evreu ar c[uta dovada ]n Scripturi ]n orice controvers[ religioas[. Aceasta este adev[rat cu at=t mai mult pentru un evreu cu o educa'ie rabinic[, a;a cum era Pavel. ‘n al doilea r=nd, este probabil c[ iudaiyatorii folosiser[ deja Scripturile pentru a¬;i sus'ine argumentele lor. Pavel ;tia c[ trebuie s[ se confrunte cu ei pe terenul lor. Pe l=ng[ aceasta, ;tim c[ Duhul Sf=nt este Cel care l-a inspirat pe Pavel ]n scrierea epistolei. Dumneyeu l¬a ajutat pe Pavel s[ ne arate — at=t nou[, c=t ;i galatenilor — c[ Evanghelia este solid bayat[ pe Vechiul Testament ;i este ]mplinirea acestuia.

De;i Pavel avea motive speciale s[ citeye din Biblie ]n controversa sa cu iudaiyatorii, putem lua aceast[ practic[ drept model pentru propov[duirea noastr[. Biblia este cartea de temelie at=t pentru credin'[, c=t ;i pentru conduit[. Lec'iile pe care le 'ii sau predicile tale sunt ele saturate de Cuv=ntul lui Dumneyeu? Oamenii au nevoie disperat[ de a cunoa;te ce spune Dumneyeu. Dac[ tu proclami cu credincio;ie Cuv=ntul lui Dumneyeu, El va ]nt[ri credin'a celor care¬l ascult[ ;i va satisface at=t nevoile lor, c=t ;i pe ale tale.

VECHIUL TESTAMENT

NOUL TESTAMENT

pri

vin

n d]

te ain

sp

re

1 Care au fost motivele lui Pavel pentru a folosi Scriptura at=t de mult ]n aceast[ sec'iune? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

pri

vin

d]

nu

rm

[l

a

MÂNTUIREA PRIN CREDINæ“

Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni Galateni 3.1-5 Obiectivul 1. S[ ]n'elegi bayarea ferm[ a lui Pavel pe Scripturi ;i importan'a acestui principiu ]n propria ta lucrare. ‘n lec'iile anterioare, argumentul lui Pavel s¬a bayat pe experien'a sa personal[ cu Evanghelia. Acum, el se ]ntoarce la Scripturi ;i arat[ c[ experien'a sa spiritual[ este bayat[ pe Cuv=ntul lui Dumneyeu. El folose;te un argument mai puternic dec=t propria lor experien'[ spiritual[. Pavel L¬a repreyentat pe Isus ca pe Mesia Cel promis — ]mplinirea profe'iilor Vechiului Testament. Crey=nd ceea ce au auyit, ei au experimentat m=ntuirea. Duhul Sf=nt a intrat ]n vie'ile lor. Ei aveau comuniune cu Dumneyeu prin credin'a lor ]n Isus Domnul. Credin'a lor

]n promisiunea lui Dumneyeu le-a adus m=ntuirea. Pavel le arat[ c[ ]ntorc=ndu¬se din nou la Lege pentru a g[si m=ntuirea, ei ar nega nu numai experien'a lui, ci chiar ;i pe a lor. 2 Pe cine acuy[ Pavel ca fiind vinovat de eroarea doctrinar[ din bisericile Galatiei? ....a) For'ele demonice. ....b) Iudaiyatorii. ....c) Galatenii ]n;i;i. ....d) Biserica din Ierusalim. Aceste cuvinte din versetul 1 ne spun de ce ]i acuy[ Pavel pe galateni+ `]naintea ochilor c[rora a fost yugr[vit Isus Cristos ca r[stignit.~ Pavel predicase

74

Galateni ;i Romani

Evanghelia ]n Galatia. El declarase ]n mod public c[ Isus Cristos a fost r[stignit pentru p[catele lor. Acum, ei le¬au permis iudaiyatorilor s[¬i ]n;ele. Pavel ]i nume;te `nechibyui'i~. De ce? N¬au fost ei ]n;ela'i? De ce s[ fie ei acuya'i? Este evident c[ Pavel considera c[ ei aveau resursele s[ se opun[ unei asemenea ]nv['[turi false. Dar ei nu ;i¬au folosit resursele. Doctrina iudaiyatorilor contrayicea Evanghelia pe care le-o predicase Pavel. De ce nu au examinat ]nv['[turile noi ]n lumina adev[rurilor pe care deja le primiser[? Ei ;i¬au neglijat datoria — au falimentat ]n ap[rarea adev[rului. Pavel ]i ]ntreab[ pe galateni+ `Prin 'inerea Legii a'i primit voi via'[ nou[ ca ;i cre;tini? Sau a'i primit¬o prin auyirea credin'ei?~ Evident, ]nceputul vie'ii lor cre;tine a fost prin credin'a ]n Evanghelie, nu prin 'inerea Legii. Avem aici o lec'ie practic[. ‘n via'a cre;tin[ trebuie s[ umbl[m prin credin'[, nu numai la ]nceput, ci tot drumul. Galatenii au pornit bine, dar credin'a lor nu a fost destul de puternic[ ]nc=t s[ reyiste doctrinei false. Ei au e;uat tocmai ]n folosirea ]n via'a de yi cu yi a credin'ei care le-a adus aceast[ nou[ via'[ la ]nceputul experien'ei lor cre;tine. Credin'a inactiv[ sl[be;te pentru c[ nu este folosit[. Folosirea credin'ei ]i determin[ starea. Trebuie s¬o folose;ti dac[ nu vrei s¬o pieryi! O putem compara cu mu;chii trupului. Dac[ ]i folosim, se ]nt[resc. Dac[ nu¬i folosim, se atrofiay[, sl[besc. La sf=r;itul Predicii de pe Munte, Isus ilustreay[ acest adev[r pe care l¬am discutat. Cite;te Matei 7.24-27. Furtuna ]ncerc[rilor r[stoarn[ ;i chiar distruge credin'a care nu are o temelie puternic[. Temelia solid[ este r[spunsul activ, continuu, la Cuv=ntul lui Dumneyeu. O asemenea credin'[ se va ]nt[ri progresiv ;i va fi ]n stare s[ r[m=n[ ]n picioare chiar prin furtuna ]ncerc[rilor. Este aceasta imaginea credin'ei tale? Roag[¬te ca Dumneyeu s[ te ajute s[ pui ]n practic[ — ]n via'[ — toate adev[rurile pe care le ]nve'i din Cuv=ntul S[u. ‘n Galateni 3.2 Pavel vorbe;te despre primirea Duhului. Unii iau aceasta drept o referire la boteyul penticostal al Duhului Sf=nt. Totu;i, privind ]n context (care se ocup[ de ]ndrept['irea prin credin'[), pare mai probabil c[ Pavel se refer[ la lucrarea Duhului Sf=nt ]n momentul convertirii. Cite;te, de exemplu, Ioan 3.5-8 ;i Romani 8.15-16. ‘n Galateni 3.3, Pavel pune ]n opoyi'ie Duhul ;i carnea (firea p[m=nteasc[). Galatenii ;i¬au ]nceput via'a lor cre;tin[ ]n puterea ;i st[p=nirea Du-

hului Sf=nt. Cu alte cuvinte, ei au ]nceput ]n puterea lui Dumneyeu. Termenul `carne~ (firea p[m=nteasc[) se refer[ aici la natura uman[ separat[ de cea divin[. ‘nseamn[ natura uman[ ]n contrast cu t[ria ;i puterea lui Dumneyeu. 3 Formuleay[ ]n cuvintele tale ceea ce spune Pavel ]n Galateni 3.3. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pavel accentueay[ aici c[ via'a cre;tin[ este supranatural[, de la ]nceput p=n[ la sf=r;it. ‘n versetul 4, el ]i ]ntreab[ pe galateni+ `Oare toate acele experien'e spirituale minunate pe care le¬a'i avut n¬au avut nici un scop?~ O alt[ traducere spune+ `Toat[ experien'a voastr[ nu ]nseamn[ nimic? Cu siguran'[ c[ ea ]nseamn[ ceva~ (TEV). 4 A trebuit vreodat[ s[¬l ]ncurajeyi pe un cre;tin care se clatin[ s[ continue s[ se ]ncread[ ]n Domnul? A fost de vreun ajutor reamintirea experien'elor spirituale trecute? Exprim[¬'i opinia. ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n versetul 5, Pavel continu[ s[ arate deosebirea dintre Evanghelia credin'ei ;i efortul de a fi suficient de bun ca s[ meri'i binecuv=ntarea lui Dumneyeu. Dumneyeu le¬a dat galatenilor Duhul Sf=nt ;i a f[cut minuni printre ei. El a f[cut¬o atunci c=nd ei au creyut ]n promisiunea Sa, nu din pricina bun[t['ii lor. 5 Pe ce bay[ binecuv=nteay[ Dumneyeu lucrarea de propov[duire a unor oameni de ayi, m=ntuind multe suflete, rev[rs=nd Duhul Sf=nt, vindec=ndu¬i pe bolnavi, sau f[c=nd s[ creasc[ bisericile lor? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam Galateni 3.6-9 Obiectivul 2. S[ descrii rolul lui Avraam ]n istoria lucr[rii de r[scump[rare ;i care este rela'ia ta fa'[ de el.

Obiectivul 3. S[ explici ce ]nseamn[ a fi justificat prin credin'[.

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei Pavel le arat[ acum galatenilor c[ Evanghelia credin'ei pe care au primit¬o ei este aceea;i cu cea care a fost dat[ lui Avraam cu multe secole ]nainte. Experien'a lor ];i are r[d[cinile ]n Cuv=ntul lui Dumneyeu ;i ]n istoria poporului lui Dumneyeu. Pavel arat[ c[ ]ntotdeauna metoda lui Dumneyeu de a¬i justifica (]ndrept['i) pe oameni a fost prin credin'[. Pentru a dovedi aceasta, el ]l folose;te ca exemplu pe Avraam ;i citeay[ vestea bun[ care i¬a fost dat[. Fii ai lui Avraam — Galateni 3.7-16 AVRAAM

75 7 Cite;te Genesa 15.1-6 pentru a te familiariya cu contextul versetelor pe care le citeay[ Pavel. Copiay[ versetul din Genesa pe care ]l citeay[ Pavel. ........................................................................................ ........................................................................................ Vei studia mult mai multe despre Avraam ;i exemplul s[u remarcabil de credin'[ c=nd vei studia Romani.

spiritual

firesc

‘n versetul 7, Pavel scoate ]n relief faptul c[ adev[ra'ii fii ai lui Avraam nu sunt aceia care au descins din el ]n mod fiyic, nici aceia care sunt t[ia'i ]mprejur. Fii ai lui Avraam sunt cei care au o filia'ie spiritual[ fa'[ de Avraam. Filia'ia spiritual[ este cea a credin'ei. Chiar ;i Neamurile sunt incluse ]n familia lui Avraam — dac[ au credin'[. 8 Cine i¬a predicat lui Avraam Evanghelia? 3.8.

Locuitorii din Negev

........................................................................................ 9 Ce ne spune versetul 8 despre modul ]n care Dumneyeu inten'iona s[¬i ]ndrept['easc[ pe p[g=ni (Neamuri)?

evreii

ISUS

........................................................................................

spiritual cei care cred ]n Cristos evrei ;i Neamuri Avraam este un exemplu potrivit. Putem spune c[ el a fost dintre Neamuri ca ;i galatenii, deoarece el a tr[it ]nainte ca na'iunea ebraic[ s[ fi ]nceput. Avraam a fost str[mo; at=t al evreilor, c=t ;i al locuitorilor din pustiul Negev. Iudaiyatorii l¬ar fi luat ca exemplu pe Moise. Pavel ]ns[ merge ]nainte de Moise ;i ]l ia pe Avraam. Iudaiyatorii se refer[ la Lege. Pavel se refer[ la leg[m=ntul f[g[duin'ei care a fost ]nainte de Lege. 6 Potrivit cu Galateni 3.6, cum a fost ]ndrept['it Avraam ]naintea lui Dumneyeu? Ce i s¬a socotit ca neprih[nire (]ndrept['ire)?

........................................................................................ 10 Cine urma s[ fie binecuv=nta'i ]n Avraam? v. 8. ........................................................................................ 11 Cum este numit Avraam ]n versetul 9? ........................................................................................ 12 Citind versetele 8 ;i 9, cine urma s[ beneficieye de binecuv=ntarea lui Dumneyeu, dintre toate popoarele? ........................................................................................ ‘n cele patru versete ale acestei sec'iuni (3.6-9), Pavel afirm[ de patru ori c[ rela'ia corect[ cu Dumneyeu (justificare, ]ndrept['ire, binecuv=ntare) vine prin credin'[. Treci din nou peste aceste versete ;i subliniay[ cuvintele `credin'[~ ;i a `crede~. 13 Potrivit versetului 7, cine sunt adev[ra'ii urma;i ai lui Avraam?

........................................................................................

........................................................................................ Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege Galateni 3.10-25

Obiectivul 4. S[ expui trei rela'ii importante dintre Lege ;i Evanghelie. R“SCUMP“RAREA DE SUB BLESTEMUL LEGII Obiectivul 5. S[ citeyi din memorie Galateni 3.11 ;i s[ ar['i de ce Legea lui Moise nu poate fi

baya m=ntuirii ;i s[ explici necesitatea mor'ii lui Cristos pe cruce. Evanghelia este Vestea Bun[ a r[scump[r[rii de sub blestemul pe care Legea l¬a pronun'at ]mpotriva noastr[.

76

Galateni ;i Romani SUB BLESTEMUL LEGII 3.10-12

æine minte c[ Pavel r[spunde argumentului iudaiyatorilor. Ei ]i ]nv['au pe oameni c[ trebuie s[ devin[ evrei ;i s[ respecte Legea lui Moise (cel pu'in ]n parte) ca o condi'ie pentru m=ntuire.

20 Te po'i g=ndi la c=teva lucruri ]n care oamenii de ayi se ]ncred pentru a fi m=ntui'i? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

14 Care sunt cele dou[ grupuri pe care le pune Pavel ]n contrast ]n versetele 9 ;i 10? ........................................................................................ ........................................................................................ Aceste dou[ grupuri de oameni repreyint[ singurele moduri posibile de apropiere de Dumneyeu. Un om se poate preyenta ]naintea lui Dumneyeu fie pe baya propriilor merite, fie f[r[ nici un merit, pe baya harului lui Dumneyeu. S[ vedem acum dac[ galatenii aveau dreptul s[ se aproprie de Dumneyeu pe baya meritelor lor, sau pentru c[ 'ineau Legea. 15 Dac[ o persoan[ se bayeay[ pe Lege pentru a primi justificarea ]naintea lui Dumneyeu, c=t din Lege trebuie s[ respecte? v. 10. ........................................................................................ ........................................................................................ 16 Cite;te Iacov 2.10. Care este statutul unei persoane care ]n toat[ via'a sa a c[lcat doar un singur punct din Legea lui Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ 17 Cite;te acum versetul din Lege pe care ]l citeay[ Pavel. Ce spune Deuteronom 27.26 despre o persoan[ care nu ]mpline;te toate cuvintele Legii? ........................................................................................ ........................................................................................ 18 ‘n Galateni 3.11, c='i oameni spune Pavel c[ au fost sau pot fi justifica'i prin Lege?

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pavel dovede;te prin Scripturi c[ ]ndrept['irea vine prin credin'[, nu prin Lege sau prin fapte bune. 21 Cite;te Habacuc 2.4 Ce parte este citat[ de Pavel? ........................................................................................ Sugestia mea este s[ sublinieyi Galateni 3.11 ;i s[¬l memoreyi. Este un verset cheie at=t ]n sistemul teologic al lui Pavel, c=t ;i al Epistolei c[tre Galateni. Pavel citeay[ acela;i pasaj din Habacuc ]n versetul cheie al Epistolei c[tre Romani (1.17). Galateni 3.11 arat[ c[ principiul conduc[tor pentru via'a omului ]ndrept['it este credin'a. Observ[ contrastul din versetul 12. Principiul vie'ii sub Lege este `va face~ — nu credin'a. Cuv=ntul folosit aici pentru `neprih[nit~, ]n citatul din Habacuc, nu este folosit cu sensul de a `deveni neprih[nit~ (a fi ]ndrept['it), ci mai degrab[ se refer[ la modul ]n care trebuie s[ tr[iasc[ cel neprih[nit (]ndrept['it). El ];i demonstreay[ rela'ia lui bun[ cu Dumneyeu ]n credin'a prin care tr[ie;te. Pavel pune ]n contrast omul care tr[ie;te prin credin'[, ]ncrey=ndu¬se ]n Dumneyeu, f[r[ team[ de pedeapsa divin[, ;i omul care depinde de Lege ;i este sub sentin'a de condamnare la moarte, pentru c[ I¬a c[lcat poruncile.

........................................................................................

22 S[ presupunem c[ e;ti ]ntr¬un grup care discut[ cum s[¬i ]nve'e pe noii cre;tini s[ tr[iasc[ ]n mod adecvat noii lor poyi'ii. Unii recomand[ s[ li se dea o list[ de reguli despre ce s[ fac[ ;i ce nu, cum s[ se ]mbrace, care sunt responsabilit['ile lor fa'[ de biseric[ ;i s[ li se spun[ c[ nu apar'in bisericii dac[ nu respect[ acele reguli. Care ar fi sfatul t[u? Folose;te dou[ versete din Galateni 2 ;i 3 ca temei pentru sfatul t[u.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ Evreul de r=nd credea ]n mod eronat c[ t[ierea ]mprejur ;i na'ionalitatea lui ]l vor scuti de judecata lui Dumneyeu.

........................................................................................

........................................................................................ 19 Cum aduce Legea blestemul asupra tuturor celor ce se ]ncred ]n ea pentru m=ntuire? ........................................................................................

........................................................................................ Acord[ aten'ie deosebit[ versetelor 13 ;i 14,

77

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei R“SCUMP“RAT DE SUB BLESTEM PRIN CRISTOS 3.13-14 deoarece sunt printre cele mai importante pasaje teologice din ]ntreaga Biblie. ‘n versetul 13, Pavel preyint[ lucrarea de m=ntuire de sub blestem. Modul de eliberare a oamenilor de sub blestemul Legii este plata pre'ului de r[scump[rare. Un pre' trebuie pl[tit. 23 Cite;te 1 Petru 1.18-19. Care a fost pre'ul pl[tit pentru r[scump[rarea noastr[? ........................................................................................ 24 Compar[ acum Galateni 3.13 cu 2 Corinteni 5.21. Care este marele adev[r cu privire la moartea lui Cristos pe care ]l g[se;ti ]n am=ndou[ versetele? ........................................................................................ ‘n aceste dou[ versete avem preyentat adev[rul c[ moartea lui Isus a fost ]nlocuitoare (substitu'ionar[). Cu alte cuvinte, El a fost ‘nlocuitorul (Substitul) nostru ;i a murit ]n locul nostru. ‘n acest fel a luat El blestemul de pe noi, devenind blestem pentru noi. Cuvintele `blestemat este oricine este sp=nyurat pe lemn~ nu ]nseamn[ c[ un om este blestemat pentru c[ este at=rnat pe lemn. ‘nseamn[ c[ moartea prin sp=nyurare sau crucificare este un semn c[ acea persoan[ a fost condamnat[ la moarte pentru o anumit[ crim[. El a fost blestemat (condamnat) ]nainte de a fi at=rnat. R[scump[rarea pe care Cristos a pl[tit¬o nu elibereay[ ]n mod automat pe toat[ lumea de sub blestemul pe care Legea l¬a pronun'at ]mpotriva noastr[ din pricina p[catelor noastre. ‘n versetul 14, Pavel ne face cunoscut c[ prin credin'a ]n ceea ce a f[cut Isus, Neamurile (;i evreii) pot fi m=ntuite. 25 Care sunt cele dou[ beneficii pe care ni le spune Pavel c[ le primim prin moartea lui Cristos pentru noi? v. 14. ........................................................................................ ........................................................................................ 26 Expune ]n scurt ]nv['[tura principal[ a textului Galateni 3.10¬14. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ PROMISIUNEA NU ESTE ANULAT“ PRIN LEGE 3.15-18 ‘n ap[rarea scriptural[ a Evangheliei sale, Pavel dovede;te mai ]nt=i c[ Avraam a fost justificat prin credin'[ (3.7-9). Dup[ aceea, el combate argumentele iudaiyatorilor, ar[t=ndu¬le ]n Vechiul Testament c[ Legea nu poate dec=t s[¬i pun[ pe oameni sub blestem, pe c=nd credin'a ]n Isus Cristos aduce r[sump[rare de sub blestemul Legii (3.10-14). S-ar p[rea acum c[ iudaiyatorii, ace;ti fal;i ]nv['[tori, au fost deja destul de bine comb[tu'i! ‘nc[ nu. Pavel avanseay[ un alt argument. Iudaiyatorii ar putea spune+ `Foarte bine+ Avraam a fost justificat prin credin'[, dar aceasta s¬a ]nt=mplat ]nainte ca Legea s[ fie dat[ prin Moise. Afirma'ia voastr[ c[ m=ntuirea pentru Neamuri este prin credin'[ este bayat[ pe Leg[m=ntul F[g[duin'ei, dat lui Avraam. Acum, c=nd este ]n vigoare Leg[m=ntul Legii, Leg[m=ntul F[g[duin'ei nu mai este valabil.~ Cum s[ r[spunyi la aceasta? Promisiunea dat[ lui Avraam a fost oare anulat[ prin darea Legii? S[ privim ]ndeaproape la sensul termenului `leg[m=nt~. Dup[ aceea vei putea r[spunde singur problemei puse de iudaiyatori. Conceptul de `leg[m=nt~ este foarte important ]n studierea Bibliei. Cele dou[ ]n'elesuri de bay[ sunt `contract~ ;i `testament~. Sensul cuv=ntului `leg[m=nt~ ]n aceste versete este cel de `testament~, ultima dorin'[ pe care o exprim[ un om ]nainte de moarte. Dup[ moartea sa, testamentul nu mai poate fi schimbat. Aici, ]ns[, d[m peste o problem[. Testamentul despre care vorbim aici a fost f[cut de Dumneyeu. Dar Dumneyeu nu poate muri! De aceea, El a devenit om. Isus Cristos, care a fost ;i Dumneyeu ;i om, a murit.

78

Galateni ;i Romani

27 S[ privim atent la Evrei 9.15-22. Despre c=te leg[minte se vorbe;te aici?

(Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam) p=n[ la leg[m=ntul moyaic (Leg[m=ntul Legii dat lui Moise)?

........................................................................................ 28 Cum sunt ele numite?

........................................................................................ 37 Aminte;te¬'i c[ acest Leg[m=nt al F[g[duin'ei a fost f[cut de Dumneyeu pentru Avraam ;i s[m=n'a lui. Cine este s[m=n'a promis[ lui Avraam? v. 16.

........................................................................................ 29 Cine a murit pentru ca noul leg[m=nt s[ intre ]n vigoare? v. 14. ........................................................................................ 30 Ce este cu `primul leg[m=nt~? Aici scriitorul c[tre evrei se refer[ la leg[m=ntul Legii. Ce moarte a fost necesar[ pentru a face valabil acest leg[m=nt? (Evrei 9.18-20). Cine a murit? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Jertfele leg[m=ntului, jertfe de animale ]n primul leg[m=nt, repreyentau moartea care pecetluie;te leg[m=ntul ;i ]l face valabil. 31 Cite;te Genesa 15. ‘n Leg[m=ntul F[g[duin'ei (care a fost ]nainte de Leg[m=ntul Legii), cum a fost pecetluit ;i f[cut valabil testamentul lui Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ Vedem, deci, c[ ;i Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam a fost f[cut valabil tot prin moarte. Adu¬'i aminte c[ odat[ ce moartea a avut loc, nimic nu¬i mai poate fi ad[ugat testamentului (leg[m=ntului.) 32 Leg[m=ntul sau testamentul dat lui Avraam a fost oare anulat prin Leg[m=ntul Legii? ........................................................................................ 33 S-a mai putut ad[uga ceva la el? ........................................................................................ 34 De ce? ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ 38 ‘nseamn[ c[ to'i ceilal'i sunt exclu;i din promisiune? v. 29. Explic[. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 39 ‘n exerci'iile anterioare ai r[spuns deja ]ntreb[rii iudaiyatorilor. S[ privim ]ns[ ]nc[ o dat[ la ea ;i s[ reyum[m aceast[ sec'iune a lec'iei. A fost oare anulat[ promisiunea dat[ lui Avraam atunci c=nd Dumneyeu a dat Leg[m=ntul Legii? De ce? ........................................................................................ ........................................................................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 40 S[ aplic[m acum acest adev[r despre promisiunea imuabil[ (neschimb[toare) a lui Dumneyeu. Ce po'i spune despre Noul Leg[m=nt? Ne referim aici la Noul Testament — Evanghelia. Poate fi ea schimbat[? I se poate ad[uga ceva? Pot iudaiyatorii moderni s[ adauge noi condi'ii pentru m=ntuire? G=nde;te¬te la grupurile religioase care yic+ `Da, Isus este M=ntuitor, dar ]ntemeietorul nostru (profetul nostru) a venit dup[ aceea ;i ne¬a adus noi adev[ruri cu privire la m=ntuire.~ ‘n spa'iul de mai jos, scrie convingerile tale cu privire la singura cerin'[ pentru a primi m=ntuirea ;i cum este afectat[ promisiunea lui Dumneyeu de sistemele ulterioare de reguli ;i cerin'e pentru m=ntuire.

........................................................................................ 35 Cite;te din nou Galateni 3.15-18. Care verset afirm[ hot[r=t c[ Legea nu poate anula promisiunea f[cut[ lui Avraam?

........................................................................................

........................................................................................ 36 C='i ani au trecut de la leg[m=ntul avraamic

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei

79

........................................................................................ ........................................................................................ LEGEA A FOST DAT“ CA S“ NE CONDUC“ LA CRISTOS 3.19-25 Obiectivul 6. S[ expui scopul Legii ;i s[ ]n'elegi valoarea ei. Dac[ Legea nu a fost dat[ pentru a ne ]ndrept['i, de ce a fost dat[? ‘n mod natural, galatenii i¬ar fi pus aceast[ ]ntrebare lui Pavel dup[ ce el le¬a ar[tat c[ nimeni nu poate fi m=ntuit prin Lege. Dac[ dintotdeauna credin'a a fost ;i este singura bay[ pentru ]ndrept['ire (exact cum a fost pentru Avraam), de ce s¬a mai dat Legea? Dac[ Leg[m=ntul Legii nu urma s[ ]nlocuiasc[ Leg[m=ntul F[g[duin'ei, care a fost scopul lui? Este oare Legea ]mpotriva f[g[duin'elor lui Dumneyeu? ‘n versetele 19-24 Pavel se ocup[ de aceste ]ntreb[ri. El ne spune+ Care a fost scopul lui Dumneyeu ]n darea Legii. Cum se potrive;te Legea ]n planul de r[scump[rare al lui Dumneyeu. 41 Galateni 3.19 ne spune de ce a fost dat[ Legea ;i scoate ]n eviden'[ limitele ei. De ce a fost dat[? ........................................................................................ ........................................................................................ 42 Care a fost limita de timp a Legii? ........................................................................................

Putem ilustra aceste dou[ scopuri ale Legii printr¬un indicator rutier care le arat[ ;oferilor care este limita de vitey[. El ]i fr=neay[ pe mul'i ;oferi, prin faptul c[ le aminte;te de pedeapsa pe care o primesc dac[ dep[;esc limita. Cei care dep[;esc viteya admis[ nu au nici o scuy[, deoarece au c[lcat legea cu bun[;tiin'[. ‘n comunitatea ta, ai fost vreodat[ recunosc[tor pentru aceste dou[ func'ii ale legii (fr=nare ;i condamnare)? ‘n via'a ta? ‘'i po'i imagina cum ar ar[ta lumea f[r[ legi ;i standarde morale? S[ privim din nou la partea a doua a versetului 19 — limita ]n timp pe care a avut¬o Legea. Timpul pentru care a fost dat[ Legea este de la momentul ]n care mijlocitorul a primit¬o, p=n[ la venirea Aceluia din s[m=n'a lui Avraam, c[ruia I s¬a f[cut promisiunea. 43 ‘n versetul 19, cine este mediatorul? ........................................................................................ 44 Cine a fost s[m=n'a? v. 16 ........................................................................................ 45 Deci, Legea a fost ]n vigoare din timpul lui .............., p=n[ c=nd a venit ......................................... ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Cuvintele `din pricina c[lc[rilor de Lege~ cuprind dou[ r[spunsuri la ]ntrebarea+ `De ce a fost dat[ Legea?~ Mai ]nt=i, aceste cuvinte implic[ faptul c[ Legea a fost dat[ pentru a 'ine ]n fr=u natura uman[ dec[yut[. A fost dat[ pentru c[ oamenii erau at=t de p[c[to;i. Poruncile lui Dumneyeu, cu pedepse pentru cei care le calc[, trebuia s[¬i re'in[ de la s[v=r;irea unor fapte rele. ‘n al doilea r=nd, Legea a fost dat[ pentru ca fiecare ac'iune rea s[ devin[ o ofens[ legal[. Legea a declarat anumite fapte ca fiind gre;ite ;i le¬a interyis. Dup[ ce Legea a fost dat[, oricine comitea aceste fapte era vinovat de c[lcarea Legii. Devenea clar c[ nu a ascultat de Dumneyeu ;i este vinovat de p[cat.

Moise a fost mediatorul Leg[m=ntului Legii — omul care a stat ]ntre Dumneyeu ;i popor. El a primit de la Dumneyeu Legea ;i i¬a dat¬o poporului. …i Leg[m=ntul F[g[duin'ei are un mediator, un mijlocitor, ]ntre Dumneyeu ;i popor. El a primit de la Dumneyeu promisiunea ;i ne¬a dat¬o nou[. 46 Cite;te 1 Timotei 2.5-6: Evrei 8.6: 9.15: 12.24. Cine este mijlocitorul noului leg[m=nt? ........................................................................................ 47 Ce ne spune Galateni 3.20 despre natura lui Dumneyeu? ........................................................................................ ‘n versetul 21, Pavel ia ]n discu'ie o alt[ ]ntrebare pe care iudaiyatorii ar fi putut s¬o pun[+ `Este oare Legea ]mpotriva promisiunilor lui Dumne-

80 yeu?~ Poate c[ ;i tu 'i¬ai pus aceast[ ]ntrebare. A fost oare Legea ]n conflict cu Evanghelia harului? A fost Legea un e;ec care ar fi trebuit pus deoparte? Oare n¬a ;tiut Dumneyeu c[ nimeni nu va putea 'ine Legea, c[ to'i oamenii sunt prea p[c[to;i ca s[ poat[ tr[i la ]n[l'imea standardelor ei? Pavel accentueay[ emfatic faptul c[ Dumneyeu nu face gre;eli. El spune+ `Nicidecum!~ (`Fereasc[ Dumneyeu!~) Legea nu a fost un e;ec de care trebuie s[ ne debaras[m. Ea nu a fost ]n conflict cu Evanghelia. Ea a fost dat[ pentru un timp anumit. Ocup=nd un loc precis ]n planul de r[scump[rare al lui Dumneyeu. Ea ;i¬a ]mplinit scopul. 48 A fost scopul Legii s[ le dea m=ntuire oamenilor care au tr[it ]nainte de venirea lui Isus Cristos? Explic[ versetul 21. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 49 Studiay[ versetele 22 ;i 23. Despre ce parte a Scripturii vorbe;te Pavel? ........................................................................................ ........................................................................................ Prive;te acum la cuvintele+ `totul sub p[cat~, ]n versetul 22. Pavel deyvolt[ mai complet aceast[ tem[ ]n Epistola c[tre Romani. Aici el arat[ c[ scopul Legii a fost s[ ne arate c[ suntem vinova'i de p[cat, astfel ]nc=t s[ c[ut[m m=ntuirea ;i s[ accept[m M=ntuitorul. 50 Ce spune Pavel, care a fost scopul acestei condamn[ri universale prin Lege? v. 22. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Versetele 23 ;i 25 ne arat[ am=ndou[ c[ Legea a fost temporar[ ;i a avut loc ]n planul lui Dumneyeu. Noi eram ca de'inu'ii dovedi'i vinova'i ;i condamna'i s[ murim. Atunci a venit vestea bun[ a Evangheliei. Isus a luat locul nostru. El a isp[;it pedeapsa cu moartea. Acum, to'i cei care cred ]n El sunt liberi.

Galateni ;i Romani 51 Versetul 24 ne spune c[ Legea ne¬a fost .......................spre .................... pentru ca noi s[ fim ........................................................................................ G=nde;te¬te acum la lucrurile care ne¬a ]nv['at Legea, ]n calitatea de ]ndrum[tor sau ]nv['[tor. Ea a definit p[catul ;i ne¬a ]nv['at p[c[to;enia oric[ror fapte rele. Ea ne¬a ]nv['at c[ suntem p[c[to;i ;i c[ prin eforturile noastre nu putem atinge standardul de corectitudine pe care ]l cere Dumneyeu. Cuv=ntul grec `paidagogos~, tradus aici prin `]ndrum[tor~, ar putea fi tradus mai bine prin `]nso'itor, escort[~. `Paidagogos~ era slujitorul care avea grij[ de copii ;i ]i conducea de acas[ la ;coal[. Acolo ]i preda ]n grija ]nv['[torului. A;adar, Legea a fost un slujitor al lui Dumneyeu, ca s[ ne conduc[ la Cristos. Acum suntem ]n grija lui Cristos, a;a c[ responsabilitatea ]nso'itorului s¬a sf=r;it. Veyi versetul 25. ‘n versetul 24, `]ndrum[tor spre Cristos~ ar putea avea dou[ ]n'elesuri. Ar putea s[ ]nsemne c[ Legea i¬a ]ndrumat pe oameni p=n[ la venirea lui Cristos. Ar putea, de asemenea, s[ ]nsemne c[ Legea trebuia s[¬i conduc[ pe oameni la Cristos ‘nsu;i, la calea m=ntuirii. Acest al doilea ]n'eles explic[ modul ]n care Legea se potrive;te ]n planul lui Dumneyeu de r[scump[rare. Ea i¬a ]nv['at pe oameni c[ nu¬;i pot dob=ndi ]ndrept['irea ;i nu pot fi ]ndrept['i'i prin eforturile lor. Ea i¬a ]nv['at pe oameni despre caracterul lui Dumneyeu. Legea a revelat sfin'enia lui Dumneyeu ;i a revelat ]n acela;i timp p[c[to;enia omului. Astfel, Legea i¬a ]nv['at pe oameni c[ au nevoie de m=ntuire prin credin'a ]n Cristos. 52 Pentru a reyuma aceast[ sec'iune, care a fost scopul Legii ]n cadrul planului de r[scump[rare al lui Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei

81

Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ Galateni 3.26-29

be;te Pavel, este o lucrare a Duhului care are loc atunci c=nd suntem n[scu'i din nou. Noi devenim membre, m[dulare ale trupului lui Cristos ;i p[rta;i ai naturii Sale divine. Galatenii care au fost boteya'i ]n Cristos au intrat ]ntr¬o nou[ rela'ie cu El. Ei `s¬au ]mbr[cat cu Cristos~ la fel cum te ]mbraci cu o hain[. Cu alte cuvinte, rela'ia dintre credincios ;i Cristos este at=t de apropiat[ ]nc=t via'a lui Cristos poate fi v[yut[ ]n via'a credinciosului. Uit[-te din nou la Galateni 2.20.

Obiectivul 7. S[ schi'eyi argumentul lui Pavel ]n favoarea m=ntuirii prin credin'[, a;a cum se afl[ ]n Galateni 3. Obiectivul 8. S[ descrii drepturile ;i rela'iile dintre m[dularele Trupului lui Cristos, s[ le ]n'elegi ]n profunyimea lor ;i s[ le aplici vie'ii ;i lucr[rii tale. Cum ne duce ]ndrept['irea prin credin'[ la o tr[ire sf=nt[? Oare cineva care a ie;it de sub paya Legii nu va tr[i o via'[ p[c[toas[? Dac[ cineva nu urmeay[ Legea ca ghid de comportare, ce urmeay[? Cum poate un om s[ tr[iasc[ neprih[nit f[r[ Lege? Sau, de ce s[ mai ;i ]ncerce? Iudaiyatorii afirmau c[ doctrina lui Pavel despre m=ntuirea prin credin'[ ]i va face pe oameni s[ tr[iasc[ ]n p[cat, s[ fac[ tot ce le place de vreme ce nu mai sunt sub Lege. A;a s[ fie? Pavel r[spunde mai pe larg acestor ]ntreb[ri ]n Romani, dar ;i aici el ]ncepe s[ explice minunea na;terii din nou ;i consecin'ele ei. A fi ]ndrept['it prin credin'a ]n Isus Cristos nu ]nsemn[ s[ schimbi un set de legi cu altul, ci ]nseamn[ s[ prime;ti o via'[ nou[. Aceasta include faptul c[ prime;ti Duhul lui Dumneyeu (Galateni 3.2-3, 14). Nu ]nseamn[ c[ Legea lui Dumneyeu este ]nl[turat[, ci, mai degrab[, c[ omul prime;te putere s[ tr[iasc[ potrivit Legii lui Dumneyeu. Veyi ;i Romani 8.3-4. 53 Titlul de `fii ai lui Dumneyeu~, ]n Galateni 3.26, implic[ o schimbare spiritual[ care are loc ]n persoana care crede. Conform acestui verset, cum devine cineva copil al lui Dumneyeu? ........................................................................................

Acesta este r[spunsul lui Pavel pentru iudaiyatorii care sus'ineau c[ cei ]ndrept['i'i prin credin'[ vor tr[i o via'[ care este conform[ Legii lui Dumneyeu. El tr[ie;te a;a pentru c[ a fost schimbat l[untric. El a primit puterea de a ]ndeplini cerin'ele Legii. Folosind ilustra'ia precedent[, ce este mai eficient ]n men'inerea unei ma;ini ]n cadrul limitelor de vitey[+ s[ pui indicatoare cu limita de vitey[ la fiecare trei metri sau s[ ai un ;ofer care s[ vrea s[ conduc[ ]n siguran'[ ]n cadrul limitelor de vitey[ stabilite? Galateni 3.28 ne d[ temeiul pentru adev[rata unitate a credincio;ilor. Ei formeay[ un singur trup ]n Cristos. Nu exist[ diferen'iere de poyi'ie social[, na'ionalitate, cultur[ sau sex. To'i se apropie de Dumneyeu pe aceea;i bay[ — credin'a ]n Isus Cristos. Nimeni nu este mai aprope de Dumneyeu din cauya poyi'iei sale, a na'ionalit['ii sau a sexului. Aceasta dovede;te c[ iudaiyatorii gre;eau atunci c=nd afirmau c[ cre;tinii net[ia'i ]mprejur nu sunt a;a de buni ca cei t[ia'i ]mprejur. Aici g[sim egalitate. To'i credincio;ii formeay[ ;i sunt adev[rata Biseric[ inviyibil[ a lui Dumneyeu. 56 Versetul 29 ne aduce la punctul culminant al acestui capitol. Dac[ noi suntem ai lui Cristos ;i suntem ]n El, ce suntem noi? ........................................................................................

54 Cite;te Ioan 1.12-13. Ce ne spun aceste versete — cum devine cineva fiu al lui Dumneyeu? ........................................................................................ 55 Cum a numit Isus experien'a care are loc atunci c=nd cineva ‘l prime;te pe Cristos? Ioan 3.3-7. ........................................................................................ Galateni 3.27 accentueay[ asupra faptului c[ a fi copil al lui Dumneyeu nu implic[ doar o nou[ rela'ie ci ;i o nou[ via'[. Boteyul ]n ap[ este simbolul mor'ii fa'[ de vechea via'[ ;i al ]nvierii ]ntr¬una nou[. Este un semn exterior al schimb[rii interioare care a avut loc. Boteyul ]n Cristos, despre care vor-

........................................................................................ ........................................................................................ ‘n Cristos noi suntem mo;tenitorii tuturor binecuv=nt[rilor promise semin'ei lui Avraam, ]n Leg[m=ntul F[g[duin'ei. Singura condi'ie pentru primirea binecuv=nt[rii este acceptarea ei prin credin'[. Acum, pentru folosul t[u, presupune c[ reyumi ]nv['[turile acestui capitol din Galateni ]ntr¬un paragraf sau dou[, ca pentru un studiu biblic ]n grup. Arat[ c[ doctrina ]ndrept['irii prin credin'[ este ]nv['at[ de Vechiul Testament. Scoate ]n eviden'[ rela'ia dintre Lege ;i Evanghelie ;i solu'ia pe

82

Galateni ;i Romani

care Evanghelia o ofer[ pentru tr[irea unei vie'i sfinte.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei

83

Verific[¬'i r[spunsurile

1 Orice evreu ar face apel la Scripturi ]ntr¬o controvers[ religioas[, ]n special unul cu educa'ie rabinic[. Este probabil c[ iudaiyatorii au folosit Scripturile ]n argumentarea lor. Duhul Sf=nt l¬a inspirat s[ fac[ a;a.

20 R[spunsul t[u. A fi membru al bisericii, boteyul ]n ap[, experien'a spiritual[ a p[rin'ilor, via'[ moral[, ajutorarea altora, a face mai multe fapte bune dec=t rele. 21 Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin credin'[.

2 c) Galatenii ]n;i;i. 3 R[spunsul t[u. Ei sunt nechibyui'i pentru c[ au ]nceput via'a cre;tin[ prin puterea lui Dumneyeu, ;i acum ei vor s[ fac[ mai bine prin slaba lor natur[ uman[. 4 R[spunsul t[u. Poate c[ folose;ti metoda aceasta pentru a te ]ncuraja pe tine ]nsu'i ]n Domnul. Este o metod[ bun[.

22 R[spunsul t[u. Ai putea ar[ta grupului versetele 2.20 ;i 3.11, care afirm[ c[ trebuie s[ tr[im prin credin'a ]n Cristos. `‘n tr[irea prin credin'[, principiul fundamental este concentrarea aten'iei asupra Lui, mai degrab[ dec=t asupra eforturilor noastre.~ A'i putea discuta cum s[¬i ajuta'i pe noii cre;tini s[¬L cunoasc[ mai bine pe Cristos ;i s[ se ]ncread[ ]n El ]ntr¬o mai mare m[sur[. 23 S=ngele scump al lui Cristos.

5 R[spunsul t[u. Credin'a ]n Cuv=ntul lui Dumneyeu este esen'ial[.

24 El ne¬a ]nlocuit, a luat asupra Lui vina p[catelor noastre.

6 Crey=ndu¬L pe Dumneyeu. Credin'a. 7 Avraam L¬a creyut pe Domnul, ;i Domnul i¬a socotit lucrul acesta ca neprih[nire. Genesa 15.6. 8 Dumneyeu. 9 Prin credin'[.

25 Binecuv=ntarea vestit[ lui Avraam ;i promisiunea Duhului. 26 R[spunsul t[u ar putea include+ ‘ndrept['irea nu poate veni prin Lege. Nimeni nu poate 'ine Legea, a;a c[ to'i sunt sub blestemul ei. Cristos ne¬a r[scump[rat de sub blestem murind ]n locul nostru.

10 Toate neamurile (popoarele).

27 Dou[.

11 Cei care au credin'[. Credincios.

28 Noul leg[m=nt ;i primul leg[m=nt.

12 Cei care au credin'[.

29 Moartea lui Isus Cristos.

13 Cei care au credin'[.

30 Da. Animale (vi'ei sau ieyi).

14 Oamenii credin'ei ;i oamenii lucr[rilor Legii.

31 Prin moartea animalelor care erau sacrificate. Sau prin s=ngele jertfei leg[m=ntului.

15 Toat[ Legea. 32 Nu. 16 Este vinovat de c[lcarea ]ntregii Legi. 33 Nu. 17 Este blestemat. 18 Nici unul. 19 Nimeni nu poate 'ine Legea ]n ]ntregime. De aceea, to'i sunt sub blestemul pronun'at ]mpotriva celor care o calc[.

34 Deoarece moartea a pecetluit, a sigilat leg[m=ntul. 35 Versetul 17. 36 430 de ani.

84

Galateni ;i Romani

37 Cristos.

47 Dumneyeu este Unul singur.

38 Nu. To'i cei care sunt ai lui Cristos sunt semin'ia lui Avraam. ‘n El, noi to'i suntem mo;tenitori ai f[g[duin'ei.

48 Nu. Dac[ Legea ar fi putut da cuiva via'a, Cristos n¬ar fi venit s[ moar[ ]n locul nostru. 49 Legea.

39 Nu. Deoarece leg[m=ntul a fost pecetluit (sigilat) prin moarte. 40 R[spunsul t[u. Noul Leg[m=nt a fost pecetluit cu moartea lui Cristos ;i nu poate fi schimbat. Nu se poate ad[uga nici o nou[ credin'[. 41 Din pricina c[lc[rilor de Lege.

50 Pentru ca f[g[duin'a s[ le fie dat[ celor ce cred, prin credin'a ]n Isus Cristos. 51 ‘ndrum[tor, Cristos, ca s[ fim socoti'i neprih[ni'i (]ndrept['i'i) prin credin'[. 52 Ca s[ le arate oamenilor c[ sunt p[c[to;i ;i s[¬i conduc[ la M=ntuitorul.

42 P=n[ va veni s[m=n'a lui Avraam, Cel c[ruia I s¬a f[cut promisiunea.

53 Prin credin'a ]n Isus Cristos.

43 Moise.

54 Primindu¬L pe Cristos.

44 Cristos.

55 A fi n[scut din nou.

45 Moise, Cristos.

56 S[m=n'a lui Avraam ;i mo;tenitori potrivit promisiunii.

46 Isus Cristos.

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei

85

SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Nume;te patru studen'i care s[ predea cele patru mari diviyiuni ale lec'iei. Ei pot face apel la ajutorul altora, ]n orice mod consider[ ei util pentru preyentare. Dac[ clasa este mare, ai putea stabili patru grupe ]n loc de patru studen'i. 2. Discut[ tendin'a unei biserici sau a unui individ de a trece de la experien'a vital[ a tr[irii cu Cristos la respectarea unor datorii religioase formale. Ce eficien'[ are aducerea aminte a experien'elor trecute pentru a¬i ajuta pe membrii bisericii s[¬;i evalueye condi'ia actual[? 3. Folose;te o plan;[ mare sau deseneay[ pe tabl[ schema despre promisiunea lui Dumneyeu dat[ lui Avraam ;i semin'ei lui. Studen'ii o pot copia pentru a o folosi ]n lucrarea lor. 4. Arat[¬i clasei un document legal, cu sigiliu oficial. Discut[ valabilitatea documentului. Compar[¬l cu leg[m=ntul f[cut cu Avraam ;i cu leg[m=ntul moyaic. Discut[ argumentul lui Pavel despre justificarea bayat[ pe experien'a lui

Avraam ;i leg[m=ntul avraamic. 5. Invit[ un jurist s[ preyinte clasei scopul legii ;i problema reabilit[rii condamna'ilor. Compar[ aceasta cu valoarea ;i limitele Legii Moyaice. 6. Dramatiyeay[ o ]ntrunire a bisericii din Galatia. P[storul tocmai a primit o scrisoare de la apostolul Pavel, p[rintele lor spiritual. Tocmai le¬a citit al treilea capitol. Acum, ei discut[ con'inutul ei. Unii sunt de partea iudaiyatorilor, al'ii sunt de acord cu Pavel, iar al'ii sunt nedeci;i. Discu'ia este teologic[, cu explica'ii ;i aplica'ii referitoare la ceea ce a scris Pavel. 7. Dac[ vreunul dintre studen'i a avut prilejul s[ predice sau s[ predea o lec'ie despre justificarea prin credin'[, a;a cum este preyentat[ ]n acest capitol, cere¬i s[ preyinte un scurt raport. 8. Urm[re;te principiul justific[rii prin credin'[ a;a cum este el revelat ]n ]ntreg Vechiul Testament.

86

Galateni ;i Romani

alb

87

Lec'ia 6 EVANGHELIA CREEAY“ FII, NU sCLAvi Galateni 4

PLANUL LECæIEI De la sclavie la calitatea de fiu — 4.1-5 Dependen'a minorului — 4.1-3 R[scump[rare pentru a primi calitatea de fiu — 4.4-5 Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ — 4.6-11 Experien'a spiritual[ a fiilor — 4.6-7 Sclavia religiei ceremoniale — 4.8-11 Religia ceremonial[ Religia experien'ei spirituale Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie — 4.12-20 Accept[ Evanghelia cu bucurie — 4.12-16 Scopul ;i motivele iudaiyatorilor — 4.17-18 Preocuparea profund[ a lui Pavel — 4.19-20 Ori sclavie, ori libertate — nu am=ndou[ — 4.21-31 Alegoria celor dou[ leg[minte — 4.21-27 Mo;tenirea pentru copiii f[g[duin'ei — 4.28-31 OBIECTIVELE LECæIEI C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[ fii ]n stare+ 1. S[ po'i face distinc'ia dintre a fi fiu ;i a fi sclav din punct de vedere spiritual ;i s[ aplici acest adev[r vie'ii ;i lucr[rii tale. 2. S[ explici rela'ia ]ntre Isus Cristos ;i Lege. 3. S[ po'i enumera dou[ motive majore pentru care Dumneyeu L¬a trimis pe Fiul S[u ]n lume ;i s[ accentueyi aceste adev[ruri ]n propov[duirea ta.

4. S[ po'i compara efectele caracteristice ale Evangheliei ]n via'a cre;tinului cu efectele caracteristice ale unei religii ceremoniale ]n via'a adep'ilor ei. 5. S[ descrii pe scurt cum au primit galatenii Evanghelia ;i s[ dai c=teva p[reri despre `'epu;ul ]n carnea~ lui Pavel. 6. S[ pui ]n contrast motivele lui Pavel ;i cele ale iudaiyatorilor. 7. S[ po'i explica alegoria cu Agar ;i Sara ;i s[ aplici vie'ii ;i lucr[rii tale adev[rurile descoperite. TEME 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei. 2. Cite;te Galateni 4. 3. Cite;te studiul cuvintelor. 4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, folosind Biblia, citind trimiterile, r[spuny=nd ]ntreb[rilor de studiu ;i verific=nd r[spunsurile dup[ ce ai terminat fiecare sec'iune.

88

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

nu se — nu este diferit de. Un copil mic nu deosebe;te are mai mult[ libertate dec=t un cu nimic sclav, de;i ]n calitate de mo;tenitor 4.1 este st[p=n. epitropi ;i — profesori particulari ;i slujitori care ]ngrijitori purtau grij[ de copil, urm[rind ca 4.2 acesta s[ fac[ ceea ce trebuie. vremea r=nduit[

— data fixat[ de tat[ la care fiul s[ fie recunoscut ca major.

]nv['[turile — ]ncep[toare ale lumii 4.3

regulile elementare, principiile lumii ;i rudimentele religiei iudaice. Pavel scoate ]n eviden'[ c[ ceremoniile religioase, formalismele ;i tabuurile sunt simple principii ;i reguli elementare. Dumneyeu ne vrea s[ trecem la ]nchinare spiritual[ ;i la p[rt[;ie real[ cu El, ca fii maturi.

]mplinirea — c=nd a sosit timpul stabilit de Dumvremii neyeu ;i c=nd totul era preg[tit. 4.4 n[scut din — se refer[ la umanitatea lui Isus. femeie 4.4 s[ c[p[t[m — statutul legal de fii. ]nfierea 4.5

ava sau abba 4.6

— cuv=ntul aramaic pentru `tat[~. Limba aramaic[ era limba folosit[ ]n mod obi;nuit ]n familiile iudaice pe vremea lui Pavel.

era'i robi'i — slujea'i, v[ ]nchina'i. 4.8 s[r[c[cioase — Pavel pune ]n contrast elementele 4.9 s[race, nesatisf[c[toare ale unei religii ceremoniale ;i bog['iile spirituale ale unui fiu ;i mo;tenitor al lui Dumneyeu, despre care se vorbe;te ]n versetul 8. p[yi'i yile — pune'i deoparte ca sfinte, celebra'i 4.10 cu ceremonii religioase. v[ rog 4.12

— v[ implor.

neputin'a trupului 4.13

— infirmitate, sl[biciune, boal[.

ispit[ 4.14

— folosit aici cu sensul de ]ncercare sau suferin'[: boala lui Pavel.

v¬a'i fi scos — ei ;i¬ar fi dat chiar ;i ochii lui Pavel. 4.15 durerile na;terii 4.19

— Galatenii erau copiii spirituali ai lui Pavel.

s[-mi schimb glasul 4.20

— s[ vorbesc altfel, nu despre un subiect at=t de dureros ;i delicat.

alt ]n'eles 4.24

— alegoric, cu ]n'eles mai profund, cu ]n'eles ascuns.

na;te pentru robie 4.24

— are copii care vor fi sclavi, robi.

ceremonial — caracteriyat prin accent asupra ritualurilor ;i ceremoniilor. Acestea sunt forme speciale, ac'iuni sau cuvinte conforme unui tipar stabilit, folosite ]n anumite ocayii. statut

— stare, rang, poyi'ie.

motiva'ie

— ceea ce ]i determin[ pe oameni la ac'iune.

revela'ie — face cunoscut treptat, ]n diferite staprogresiv[ gii. extern

— ]n afar[, sau venind din afar[. Pavel pune ]n contrast motiva'ia extern[ a Legii cu cea interioar[, a Duhului care se afl[ ]n noi.

tangibil

— ce poate fi atins, evident.

concepte abstracte

— idei desp[r'ite de orice obiect sau exemple care s[ le ilustreye. Calit['i cum sunt adev[rul, cinstea etc. sunt concepte abstracte.

exemple concrete

— lucruri reale sau evenimente care ilustreay[ concepte abstracte.

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi

89 DEYVOLTAREA LECæIEI

Argumentul teologic al lui Pavel, discutat ]n lec'ia trecut[, 'i l¬a preyentat pe Avraam ;i Leg[m=ntul F[g[duin'ei. Ai v[yut c[ Scripturile Vechiului Testament anun'au Evanghelia justific[rii prin credin'[. Pavel a ar[tat c[ Avraam a fost justificat (socotit neprih[nit) prin credin'[, ]nainte ca Leg[m=ntul Legii s[ fi ap[rut. Pavel scoate ]n eviden'[ c[ aceia care au credin'[ sunt copiii spirituali ai lui Avraam. Ai v[yut c[ Dumneyeu are o singur[ metod[ de a¬i ]ndrept['i pe oameni — prin credin'[. Ai v[yut c[ Legea, dat[ dup[ Leg[m=ntul F[g[duin'ei, nu a fost ]n conflict cu acesta ;i nici nu l¬a schimbat deloc. Legea trebuia s[ le arate oamenilor

c[ niciodat[ ei nu se vor putea m=ntui prin eforturile proprii. Trebuia s[¬i conving[ c[ au nevoie de un M=ntuitor. Ai ]nv['at c[ Legea nu a fost inten'ionat[ s[ fie o cale a vie'ii pe care oamenii s[ ajung[ ]ntr¬o rela'ie corect[ cu Dumneyeu. Mai degrab[ a fost destinat[ s[ ]i aduc[ pe oameni pe `calea credin'ei~. ‘n Galateni 4, Pavel continu[ deyvoltarea punctelor pe care le-a preyentat ]n capitolul 3. ‘ntreb[rile de studiu te vor ajuta s[ observi, s[ interpreteyi ;i s[ aplici adev[rurile acestui capitol. P[streay[ textul biblic ]naintea ta ori de c=te ori folose;ti ghidul de studiu.

De la sclavie la calitatea de fiu Galateni 4.1-5 Obiectivul 1. S[ po'i face distinc'ia dintre a fi fiu ;i a fi sclav din punct de vedere spiritual ;i s[ aplici acest adev[r vie'ii ;i lucr[rii tale. DEPENDENæA MINORULUI (SCLAVIA MINORULUI) 4.1-3 Ideea de Lege ca tutore, ]ndrum[tor, ai ]nt=lnit¬o deja ]n Galateni 3.24. ‘'i aminte;ti c[ paidagogos era ]nv['[torul sau ]nso'itorul copiilor mici. Pavel vorbe;te aici despre un copil care este sub epitropi ;i ]ngrijitori c=t[ vreme este minor. Prive;te la versetul 2. P[yitorii, epitropii, repreyint[ Legea. Aici, evreul este preyentat ca un copil minor. 1 Ce spune Pavel despre acest copil — ce este el? v. 1. ........................................................................................ ........................................................................................ 2 Cu toate acestea, cu a cui stare poate fi asem[nat[ starea sa? v. 1. ........................................................................................ ........................................................................................ 3 Ce repreyint[ p[yitorii, epitropii? ........................................................................................ ........................................................................................ Versetul 1 ]1 compar[ pe copilul mo;tenitor cu sclavii. Dac[ lu[m ]n considerare imaginea precedent[, consider=nd c[ copilul este evreul, am putea spune c[ sclavii repreyint[ Neamurile.

4 Compar[ drepturile ;i oportunit['ile unui copil cu cele ale unui sclav, ]n versetul 1. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pavel spune aici c[ cele dou[ grup[ri ale omenirii — evrei ;i Neamuri — sunt am=ndou[ sub sclavie. Ambele sunt la acela;i nivel. 5 Ce ne ]nva'[ versetul 2 despre durata epitropiei, a protectoratului Legii? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 6 Cum descrie versetul 3 aceast[ perioad[ a copil[riei sub controlul tutorilor? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ `‘nv['[turile ]ncep[toare ale lumii~ poate fi tradus ;i `lucr[rile elementare ale lumii~. Expresia se refer[ la educa'ia de bay[ — cum este alfabetul. Pavel vede natura elemetar[ a Legii. El o prive;te ca pe una dintre ;colile de bay[ pe care le folose;te Dumneyeu pentru a¬i aduce pe evrei (;i pe Neamuri) la un nivel spiritual mai ]nalt. Evreul este descris ca un copil, pentru a se ilustra poyi'ia relativ joas[ pe

90

Galateni ;i Romani

care o de'ine el c=t[ vreme este sub Lege ;i de a se ar[ta natura progresiv[ a revela'iei divine. Deoarece a fost imatur din punct de vedere spiritual, i s¬a dat un p[yitor — Legea —, care trebuia s[ stea cu el p=n[ la maturitate. Cuv=ntul `robie~ este folosit deoarece aceasta era condi'ia lui c=t[ vreme era ]n ;coala Legii. El era legat de cerin'ele p[yitorului (Legea), dar nu era ]n stare s[ le respecte. Dar noi ;tim c[ majoritatea galatenilor erau dintre Neamuri ;i n-au fost niciodat[ sub Legea Moyaic[. Pavel ]i include pe to'i, evrei ;i Neamuri, ;i de fapt ]ntreaga omenire, ]n cuvintele `Tot a;a ;i noi... eram sub robia ]nv['[turilor ]ncep[toare ale lumii~. Diferi'i comentatori subliniay[ c[ aceste cuvinte pot include principiile elementare ale sistemului lumii, religiile ceremoniale, at=t ale evreilor c=t ;i ale Neamurilor, respectarea unor semne ale yodiacului, sau alte forme de ]nchinare la natur[. S[ 'inem minte aceast[ sclavie universal[ atunci c=nd privim la r[scump[rarea ar[tat[ ]n versetul 5. R“SCUMP“RARE PENTRU A PRIMI CALITATEA DE FIU 4.4-5 Obiectivul 2. S[ explici rela'ia dintre Isus Cristos ;i Lege. Obiectivul 3. S[ po'i enumera dou[ motive majore pentru care Dumneyeu L¬a trimis pe Fiul S[u ]n lume ;i s[ accentueyi aceste adev[ruri ]n propov[duirea ta. Pavel folose;te ilustra'ia cu copilul aflat sub tutore pentru a ar[ta c[ perioada sub Lege era temporar[. Tat[l a hot[r=t c=nd s[ fie eliberat fiul de sub supravegherea tutorilor ;i s[ fie recunoscut ca adult. 7 Cine pune cap[t perioadei Legii? (versetul 4). ........................................................................................ ........................................................................................ 8 Ce eveniment marcheay[ sf=r;itul perioadei de sclavie? ........................................................................................ 9 Care sunt cele trei afirma'ii f[cute despre Fiul lui Dumneyeu, ]n versetul 4?

10 Ce creyi c[ ]nseamn[ cuvintele ]mplinirea vremii? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Cuvintele ]mplinirea vremii ar putea avea dou[ sensuri. Ar putea s[ ]nsemne timpul care a fost predestinat de c[tre Dumneyeu pentru venirea lui Cristos. Potrivit planific[rii lui Dumneyeu, a sosit ceasul ca Cristos s[ vin[. Cel[lalt sens este c[ a fost momentul ]n istoria omenirii c=nd lumea a fost preg[tit[ pentru Evanghelie. Lucrarea Legii de a¬i educa pe oameni astfel ]nc=t ei s[ vad[ imposibilitatea dob=ndirii m=ntuirii a fost terminat[. Probabil c[ adev[ratul sens al expresiei este o combinare a acestor dou[ sensuri. Cuvintele Dumneyeu L-a trimis pe Fiul S[u ne spun c[ Cel trimis este divin. L¬a trimis ne arat[ c[ Cel trimis are autoriatea divin[ ;i a pre¬existat ]n eternitate. Acest verset ne descrie natura lui Isus. Din cuv=ntul Fiu, putem vedea c[ este de natur[ dumneyeiasc[. Isus este Fiul lui Dumneyeu. Ce ]nseamn[ aceasta? ‘nseamn[ oare c[ El este Fiu pentru c[ a fost n[scut? Sau c[ El a venit ]n existen'[ c=ndva, la un timp anume ]n eternitate? Nu. Nu acesta este sensul. Isus era Fiul lui Dumneyeu ]nainte de a Se na;te ]n Betleem. Observ[ cuvintele `L-a trimis~. El a fost trimis ca Fiu. El nu a devenit Fiu atunci c=nd a fost n[scut. El era deja Fiu. Veyi Filipeni 2.6 ;i Ioan 1.1-3, 14. Putem ]n'elege mai bine titlul de Fiu c=nd ne g=ndim la rela'ia dintre tat[ ;i fiu. Fiul vine din tat[l, ]mp[rt[;e;te natura tat[lui ;i deseori ]l repreyint[ pe tat[l s[u. Isus a venit din Tat[l, ]mp[rt[;e;te natura Sa ;i ‘l repreyint[. Termenul Fiu nu se refer[ la venirea Sa ]n existen'[, deoarece El este etern. El nu are ]nceput. Veyi Ioan 8.53-59. 11 Care cuvinte din Galateni 4.4 se refer[ la natura uman[ a lui Isus? ........................................................................................

........................................................................................

12 Care cuvinte se refer[ la faptul c[ Isus a fost evreu (]n natura Sa uman[)?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi

1. Standardul stabilit

Galateni 3.19

Ascult[tor F[r[ p[cat

Neascult[tor P[c[to;i

5. ‘ntruparea lui Cristos

Galateni 4.4-5

F[r[ p[cat P[c[to;i Fiul lui Dumneyeu To'i oamenii

91

2. Pedeapsa proclamat[

Galateni 3.10-12

F[r[ p[cat

P[c[to;i

Galateni 3.13

P[c[to;i Cristos ‘nlocuitorul nostru

Isus a fost n[scut sub condi'iile Legii pentru ca El s[¬i poat[ r[scump[ra pe cei care erau ]n acelea;i condi'ii. A r[scump[ra ]nseamn[ a cump[ra din nou, a recump[ra. Trebuia pl[tit un pre' pentru a ne elibera de pedeapsa cu moartea pe care Legea o pronun'ase ]mpotriva tuturor celor care i-au c[lcat poruncile. Singura cale prin care putem fi liberi era ca cineva care nu a c[lcat Legea s[ ne ]nlocuiasc[. Isus Cristos a fost singurul care a ]ndeplinit vreodat[ aceste condi'ii pentru a fi R[scump[r[tor. Aceea;i Lege care i-a dovedit pe to'i oamenii p[c[to;i L¬a dovedit pe Isus sf=nt. El a tr[it o via'[ f[r[ prihan[, conform Legii. De aceea El a putut s[¬…i dea via'a Sa f[r[ p[cat ca r[scump[rare pentru to'i p[c[to;ii — at=t iudei, c=t ;i Neamuri. El este jertfa perfect[ pentru p[cat. Moartea Sa ]n locul nostru ne-a r[scump[rat de sub puterea Legii ;i a cerin'elor ei c=t ;i din sclavia acestei lumi. 13 Care sunt cele dou[ motive pentru care Dumneyeu L¬a trimis pe Fiul S[u? (versetul 5) ........................................................................................

F[r[ p[cat Nici unul

4. Starea tuturor oamenilor p[c[to;i

Galateni 3.21-23

6. Sentin'a executat[

F[r[ p[cat Fii r[scump[ra'i

3. Omenirea judecat[

priyonieri ai Legii desp[r'i'i de Dumneyeu condamna'i la moarte

P[c[to;i To'i oamenii

F[r[ p[cat Nici unul

P[c[to;i To'i oamenii

7. Legea ]mplinit[

8. Starea credincio;ilor

Galateni 3.24-26

r[scump[ra'i din p[cat liberi de Lege ]nfia'i de Dumneyeu via'[ ve;nic[

‘nvierea via'[ nou[ unire prin credin'[ Fiu ;i fii

Aceste dou[ motive sunt corelate ]ntre ele. Ele subliniay[ c[ noi am fost salva'i de la ceva, pentru ceva. Noi am fost salva'i de sub blestemul Legii pentru ]nfiere. M=ntuirea este mai mult dec=t salvare din p[cat. Ea este restaurarea calit['ii de fiu, a apartenen'ei la familia lui Dumneyeu. Un scriitor a f[cut observa'ia splendid[+ `Fiul lui Dumneyeu a devenit om pentru ca oamenii s[ devin[ fii ai lui Dumneyeu.~ ‘n m[re'ul plan de adoptare al lui Dumneyeu, at=t iudeii c=t ;i Neamurile pot deveni fii prin lucrarea r[scump[r[toare a lui Cristos. …i unii ;i ceilal'i sunt mo;tenitori ;i intr[ ]n binecuv=nt[rile Leg[m=ntului F[g[duin'ei prin acest act plin de har al lui Dumneyeu. Astfel noi acum avem statutul ;i drepturile fiilor maturi, prin credin'a ]n Isus Cristos R[scump[r[torul. 14 G=nde;te¬te acum la diagrama pe care o ai la pagina 77, preyent=nd s[m=n'a spiritual[ a lui Avraam. Cine erau mo;tenitorii care urmau s[ primeasc[ binecuv=nt[rile Leg[m=ntului F[g[duin'ei?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

15 Care verset din Galateni face aceast[ afirma'ie?

........................................................................................

........................................................................................

Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ Galateni 4.6-11 Obiectivul 4. S[ po'i compara efectele caracteristice ale Evangheliei ]n via'a cre;tinului cu efectele caracteristice ale unei religii ceremoniale ]n via'a adep'ilor ei.

EXPERIENæA SPIRITUAL“ A FIILOR 4.6¬7 ‘n Galateni 4.5, Pavel vorbe;te despre ]nfierea

92 sau adoptarea fiilor. Acesta este aspectul legal al m=ntuirii noastre. Este o rela'ie stabilit[ ]n mod oficial, atunci c=nd Dumneyeu ne prime;te ca pe fii ai S[i, iar noi ‘l primim ca Tat[. Avem acum statutul legal de fii ;i mo;tenitori ]n familia lui Dumneyeu. Dar m=ntuirea este mai mult dec=t aceasta! Adoptarea noastr[ trece dincolo de posibilit['ile adopt[rii umane. Ea trece dincolo de rela'ia legal[. Ea trece dincolo de afec'iunea care eman[ din noua noastr[ rela'ie. Dumneyeu s[v=r;e;te o minune ]n to'i aceia pe care ]i prime;te ca fii. Noi suntem n[scu'i din nou! Primim o nou[ natur[ — natura Sa. Suntem fiii S[i nu numai prin adop'iune, ci ;i prin na;tere. 16 Potrivit versetului Galateni 4.6, ce face Dumneyeu pentru a produce ]n noi minunea na;terii din nou? ........................................................................................ ........................................................................................ Preyen'a Duhului Sf=nt ]n noi (numit aici Duhul Fiului S[u) este dovada c[ apar'inem familiei lui Dumneyeu. Ea este de asemenea dovada c[ suntem ai lui Cristos. Veyi Romani 8.9, 15. 17 Cum este numit Duhul Sf=nt ]n Romani 8.15? ........................................................................................ Vedem ]n aceste versete c[ Duhul Sf=nt ne¬a luat din robia religiei ceremoniale ;i a cerin'elor ei ;i ne¬a ridicat pe un plan mai ]nalt al experien'ei spirituale. Credinciosul nu este motivat de cerin'ele legalismului sau de spiritul de robie care duce la fric[. Dimpotriv[, Duhul Sf=nt, care locuie;te ]n el, ]i d[ dorin'a s[ fac[ ceea ce este corect. Legea era o for'[ extern[. Calitatea de fiu este o nou[ natur[. Cuv=ntul abba este apelativul pe care copilul ]l folose;te pentru t[t[l s[u, acas[. Aceasta ]nseamn[ c[, prin Duhul Sf=nt, noi am devenit cu adev[rat fiii lui Dumneyeu. Noi putem s[ mergem direct la El, cu aceea;i ]ncredere cu care se duce un copila; la tat[l s[u. Duhul ‘nsu;i strig[ ]n noi, `Tat[! Tat[!~ ‘n Romani 8.15, ai v[yut c[ deoarece Duhul ‘nfierii este ]n noi, noi strig[m `Abba! Tat[!~ ‘n Romani 8.2¬27 vedem c[ Duhul Sf=nt, care este ]n noi, I Se adreseay[ lui Dumneyeu. Unii sugereay[ c[ Pavel descrie aici rug[ciunea ]n Duhul sau rug[ciunea ]n limbi. ‘n aceast[ rug[ciune, cel care se roag[ este credinciosul, dar Duhul este Cel care Se exprim[ prin el. Duhul Sf=nt Se roag[ potrivit voii lui Dumneyeu, folosind facult['ile noastre de vorbire. ‘n aceast[ activitate nu putem separa persoanele. Duhul Se roag[ — credinciosul se roag[. ‘n acela;i mod,

Galateni ;i Romani Duhul Sf=nt din noi ne face s[ strig[m c[tre Dumneyeu ]n rug[ciune. Aplic=nd ]n practic[ acest adev[r, poate ar trebui s[ ne ]ntreb[m+ `Pe ce plan se afl[ rug[ciunile mele — pe cel al ceremoniei religioase, sau pe cel al experien'ei spirituale? Oare vorbesc eu cu Dumneyeu la fel de liber cum vorbe;te un copil cu tat[l s[u acas[? ‘i dau eu voie Duhului Sf=nt s[ Se roage prin mine? Este preyen'a Lui real[ ]n via'a mea, motiv=ndu¬mi ac'iunile? Oare preyen'a Lui ]mi ]ndep[rteay[ toate ]ndoielile pe care le¬a; avea cu privire la starea mea de copil al lui Dumneyeu?~ Expresia introductiv[ a versetului 7, `a;a c[~ sau `]n consecin'[~, este foarte important[ ;i puternic[. Ea reyum[ argumentul dat p=n[ aici ]n acest capitol ;i te ]ndreapt[ spre concluyia logic[. `De vreme ce a'i primit Duhul Sf=nt~, spune Pavel, `aceasta este dovada c[ voi nu mai sunte'i slujitori, ci fii. Ce nebunie ar fi s[ v[ ]ntoarce'i la robie, dup[ ce a'i fost ]nfia'i ;i a'i c[p[tat o nou[ natur[ de fiu! ‘n calitate de fii, voi sunte'i mo;tenitori ai lui Dumneyeu prin Cristos. Cum se poate s[ vre'i s[ p[r[si'i aceast[ poyi'ie, pentru a fi din nou robi?~ S[ recapitul[m acum deosebirile pe care le¬am v[yut ]ntre fiul minor ;i cel matur, a;a cum le preyint[ Pavel ]n Galateni 4.1-7. Tabelul de mai jos le preyint[ comparativ. Fiu minor

Fiu matur

Sub epitropi, ]ngrijitori (Legea)

Se bucur[ de rela'ia tat[-fiu (eliberat)

Statutul de sclav: drepturile de fiu nu sunt ]mplinite

Statutul+ fiu ;i mo;tenitor: ]i sunt date drepturi depline

Sub robie: autoritatea extren[ a Legii

Liber: autoritatea interioar[ a Duhului lui Dumneyeu

Lipsit de maturitate: ]n ;coala elementar[ a Legii: cu motiva'ie extern[

Matur: ]n ;coala mai ]nalt[ a Duhului: cu motiva'ie interioar[

18 ‘n ilustra'ia lui Pavel din Galateni 4.1-7, ce repreyint[ fiecare dintre urm[toarele persoane? a) Copilul minor ................................................... b) Tutorele (]ngrijitorul) ...................................... c) Tat[l ..................................................................

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 19 Care este dovada calit['ii de fiu ]n familia lui Dumneyeu? ........................................................................................ SCLAVIA RELIGIEI CEREMONIALE 4.8-11 ‘n ultima analiy[, deosebirea dintre fiul minor ;i fiul matur este deosebirea dintre religia ceremonial[ ;i religia experien'ei spirituale. ‘ntregul argument teologic al lui Pavel ]ncepe ]n capitolul 3 ;i are ca scop clarificarea acestei distinc'ii. Galatenii erau gata s[ fac[ un pas ]napoi, s[ se ]ntoarc[ de la religia experien'ei spirituale la religia ceremonial[. Ei erau gata s[ se ]ntoarc[ de la Evanghelie la iudaism. Aceasta n-a fost doar problema galatenilor. Mul'i cre;tini de ast[yi oscileay[ ]ntre o religie ceremonial[ ;i religia experien'ei spirituale. Deoarece alegerea este foarte important[, s[ examin[m mai ]ndeaproape Galateni 4.8-11 ;i alte dou[ pasaje importante din Noul Testament care se ocup[ de acela;i subiect. Religia ceremonial[

93 1. 2. 3.

Eforturilor omului. Lucrurilor tangibile ]n ]nchin[ciune. Ritualurilor care trebuie ]ndeplinite.

Cre;tinii dintre Neamuri din Galatia fuseser[ ]ntr¬o astfel de religie ]nainte de convertire. ‘nchinarea lor fusese un efort continuu de a le fi pl[cu'i yeilor pentru a ob'ine de la ei protec'ie sau pentru a sc[pa de pedeapsa lor. Ei se ]nchinaser[ unor lucruri tangibile — idolilor. Ei avuseser[ mai multe ritualuri sacre, multe formalit['i care trebuia respectate. Ei creyuser[ ]n horoscoape ;i ]n alte lucruri care s[¬i c[l[uyesc[. Ei avuseser[ yile sfinte, s[rb[tori, locuri sfinte.

OBIECTE SIMBOLICE

EFORTURI OMENE…TI

RITUALURI

20 Pe cine slujeau sau cui s¬au ]nchinat galatenii ]nainte de a¬L cunoa;te pe Dumneyeu? Galateni 4.8 ........................................................................................ De ce vorbe;te Pavel aici despre idolatrie? Ce are a face idolatria cu iudaismul? Galatenii erau tenta'i s[ treac[ la iudaism, nu la idolatrie? De ce men'ioneay[ Pavel idolatria? R[spunsurile la aceste ]ntreb[ri pot fi g[site ]n accentul pus pe ceremonialism (at=t la iudei c=t ;i la p[g=ni) ;i ]n starea de degenerare a iudaismului de pe vremea lui Pavel. Majoritatea galatenilor erau ]ntre Neamuri ]nainte de primirea Evangheliei. ‘n versetul 8, Pavel le reaminte;te de vremea c=nd nu L¬au cunoscut pe Dumneyeu. Religia lor era idolatria. Pe vremea c=nd erau neconverti'i ;i se ]nchinau idolilor, se poate s[ fi avut o oarecare cuno;tin'[ despre Dumneyeu, dar ei nu¬L cuno;teau pe Dumneyeu ‘nsu;i (Romani 1.19-21). Ceea ce Neamurile, p[g=nii, ;tiau despre Dumneyeu era o cunoa;tere intelectual[. Ei nu aveau experien'a spiritual[ a preyen'ei lui Dumneyeu. Religia lor, chiar la nivelul de jos al idolatriei, era o religie ceremonial[ ;i ritual[. Ei erau sclavi ai yeilor fal;i — yei care nu erau yei —, ai idolilor. Am men'ionat accentul pus pe religia ceremonial[. Putem recunoa;te o religie ceremonial[ prin importan'a mare pe care o acord[+

Religie ceremonial[ Iudaismul yilelor lui Pavel putea fi ]ncadrat ]n categoria religiilor ceremoniale. Locul proeminent al omului pusese ]n umbr[ adev[ratul ]n'eles al Legii lui Dumneyeu ;i scopul acesteia. Cel mai bun comentariu privitor la condi'ia iudaismului acelor yile este mesajul Domnului Isus pentru c[rturari ;i farisei, ]n Matei 23. Cite;te acest capitol. Chiar iudaismul pur de la ]nceputuri pusese un accent mare pe ceea ce face o persoan[, folosise lucruri tangibile ]n ]nchinare ;i avusese multe ritualuri sacre. Sacrificiile, altarele, cortul cu tot mobilierul s[u, erau toate simboluri menite s[¬i ]nve'e pe oameni realit['i spirituale. Acestea ]i ajutau pe oameni ]n ]nchinarea lor, fiind ilustr[ri viyuale ale adev[rului spiritual. Aceste ilustra'ii ]ndreptau de asemenea aten'ia spre ]mplinirea simbolurilor ]n M=ntuitorul care urma s[ vin[. S[ reamintim aici ilustra'ia lui Pavel cu copilul sub ]ngrijitori. Religia ceremonial[ a fost o parte din revela'ia progresiv[ a lui Dumneyeu.

94 Pu'in c=te pu'in, Dumneyeu S¬a revelat pe Sine ]n cursul istoriei, pe m[sur[ ce omul a fost ]n stare s[ primeasc[ revela'ia. Pe vremea c=nd Dumneyeu a dat Legea, omul ]nc[ avea nevoie at=t de aceste ajutoare viyuale, c=t ;i de prevederile Legii. …tim c[ un copil foarte mic nu poate s[ ]n'eleag[ conceptele abstracte. El nu are ]nc[ deyvoltat tipul de g=ndire necesar pentru priceperea adev[rurilor abstracte. El trebuie ]nv['at mai ]nt=i ]n termeni concre'i, folosind lucruri pe care le poate vedea. ‘n ]nv['area copiilor mici, obiectele joac[ un rol foarte important. Obiectele ]n ]nchinarea ceremonial[ erau utile pentru a¬i ]nv['a pe oameni multe adev[ruri profunde despre Dumneyeu. Ritualurile ]nchin[rii ceremoniale erau lec'ii obiectuale care s[¬i conduc[ pe oameni ]n experien'a spiritual[. Sp[l[rile ceremoniale trebuia s[ le aminteasc[ de sfin'enia lui Dumneyeu ;i de nevoia de a fi sp[la'i de p[cate. Boteyul celor converti'i le amintea aceea;i lec'ie. El le vorbea de asemenea despre moartea fa'[ de vechea via'[ ;i ]nvierea ]ntr¬una nou[. T[ierea ]mprejur era un semn al separ[rii de lume ;i al dedic[rii pentru Dumneyeu. Diferitele daruri aveau fiecare o semnifica'ie special[. æinerea Sabatului ;i a altor s[rb[tori, m=ncarea mielului pascal, d[ruirea yeciuelii ;i a ]nt=ilor roade lui Dumneyeu, toate acestea erau acte de ]nchinare care ilustrau adev[ruri spirituale. Gre;eala grav[ a iudaiyatorilor a fost aceea c[ ei n¬au ]n'eles conceptul revela'iei progresive a lui Dumneyeu. Ei au presupus c[ instruc'iunile pe care Dumneyeu i le-a dat lui Moise sunt o revela'ie permanent[ a formei de ]nchinare pe care trebuia s¬o urmeye to'i oamenii. Ei nu ;i-au dat seama c[ Legea trebuia s[¬i ia pe oameni ;i s[¬i conduc[ ]nainte, de la o religie ceremonial[ la adev[rata experien'[ spritual[. 21 Enumer[ trei lucruri pe care religia ceremonial[ pune mare accent. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 22 Nume;te c=teva obiecte folosite ]n forma de ]nchinare pe care Dumneyeu a cerut-o poporului S[u sub Lege. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Galateni ;i Romani 23 Ce ritual cereau iudaiyatorii s[ fie respectat de cre;tinii dintre Neamuri pentru a fi m=ntui'i? ........................................................................................ 24 ‘nc[ o dat[, s[ ne amintim de ce s¬a opus Pavel t[ierii ]mprejur a cre;tinilor dintre Neamuri. Explic[. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 25 Nume;te c=teva ritualuri religioase sau ceremonii pe care le ]ndeplinim ]n bisericile evanghelice. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 26 ‘n Matei 23, ]mpotriva cui a vorbit Domnul Isus+ ]mpotriva ceremoniei religioase, sau ]mpotriva importan'ei pe care fariseii ;i c[rturarii o acordau formelor exterioare de ]nchin[ciune? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 27 Exprim[¬'i p[rerea care dintre bisericile de ayi ar putea fi vinovate de practicarea unei religii doar ceremoniale, f[r[ o experien'[ spiritual[ real[. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Religia experien'ei spirituale ‘n Galateni 4.9, Pavel le aminte;te galatenilor c[ Evanghelia pe care ei au primit¬o este religia experien'ei spirituale. El compar[ idolatria lor anterioar[ men'ionat[ ]n versetul 8 cu formele exterioare ale iudaismului ]n versetele 9-10, ;i le pune pe am=ndou[ acestea ]n contrast cu experien'a spiritual[ vital[ pe care au aflat¬o ]n Evanghelie. Po'i vedea compara'ia urm[rind cuvintele importante+ `Dar acum, dup[ ce L¬a'i cunoscut pe Dumneyeu, sau mai bine yis, dup[ ce a'i fost cunoscu'i de Dumneyeu...~ Cuv=ntul pe care Pavel ]l folose;te aici pentru `cunoscut~ are sensul `a cunoa;te prin experien'[~.

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi Pavel spune c[ galatenii au ajuns s[¬L cunosc[ pe Dumneyeu prin experien'[. L¬au cunoscut personal. Avem aici ceea ce pare a fi prima caracteristic[ a religiei experien'ei spirituale — o cunoa;tere personal[ a lui Dumneyeu, prin experien'[. Apoi Pavel se gr[be;te s[ adreseye ]nc[ c=teva cuvinte, pentru a ar[ta c[ o alt[ caracteristic[ vine ]nt=i, `sau mai bine yis, a'i fost cunoscu'i de Dumneyeu~. Religia experien'ei spirituale pune accentul pe ceea ce face Dumneyeu. Ea depinde de lucrarea lui Dumneyeu, nu de eforturile omului. Pavel spune c[ galatenii ‘l cunosc pe Dumneyeu, ;i apoi explic[, `sau mai bine yis, voi sunte'i cunoscu'i de Dumneyeu~. Ei nu L-ar fi cunoscut pe Dumneyeu dac[ nu i¬ar fi b[gat El ]n seam[ ;i nu li S¬ar fi revelat. Dumneyeu este un Dumneyeu care Se reveleay[ pe Sine. Noi ‘l cunoa;tem, deoarece El ne¬a cunoscut mai ]nt=i ;i ni S-a revelat. A treia caracteristic[ a religiei experien'ei spirituale este accentul pe care¬l pune ea pe ]nchinarea ]n Duhul.

CUNOA…TEREA PERSONAL“ A LUI DUMNEYEU

REVELAæIA …I LUCRAREA LUI DUMNEYEU

‘NCHINARE ‘N DUHUL

Religia experien'ei spirituale

Vedem lucrul acesta at=t ]n Galateni 4.6, c=t ;i ]n ]nv['[turile Domnului Isus. Deci, ]n Evanghelie accentul este pus pe+ 1. Lucrarea lui Dumneyeu. 2. Cunoa;terea personal[ a lui Dumneyeu prin experien'[. 3. ‘nchinare ]n Duhul. Aminte;te-'i c[ religia ceremonial[ pune accent pe lucrurile fiyice ]n ]nchinare, ]n timp ce Evanghelia pune accent pe ]nchinarea ]n Duhul. Po'i vedea

95 conflictul dintre aceste dou[ tipuri de religie ]n discu'ia lui Isus cu femeia samariteanc[, la f=nt=na lui Iacov. 28 Cite;te Ioan 4.4-26. Cine vorbe;te aici despre religia experien'ei spirituale? ........................................................................................ 29 Cine se refer[ la religia ceremonial[? ........................................................................................ 30 Care sunt cele dou[ versete care arat[ spre un timp bine definit, c=nd religia ceremonial[ a trecutului urmeay[ s[¬i dea locul religiei experien'ei spirituale? ........................................................................................ Problema religiei ceremoniale ;i a experien'ei spirituale este de o asemenea importan'[ pentru bisericile noastre de ayi ]nc=t vom privi mai ]ndeaproape la aceast[ conversa'ie. Observ[ pe ce pune accentul fiecare dintre vorbitori ]n versetele amintite din Ioan 4.4-26.

Femeia — Religie ceremonial[ v. 9

Ea vorbe;te despre barierele dintre oameni, bayate pe ras[ sau sex+ `Tu, iudeu... femeie samariteanc[~.

v. 12

`femeie samariteanc[~.

v. 19

Ea ‘l prive;te pe Isus ca pe un profet.

v. 20

Ea vorbe;te despre locul de ]nchinare, despre localiyarea lui geografic[.

Isus — Religia experien'ei spirituale v. 10

El vorbe;te despre Duhul Sf=nt+ `Dac[ ai cunoa;te darul lui Dumneyeu... ap[ vie~. Veyi Ioan 4.14: 7.37-39.

v. 14

El vorbe;te despre satisfac'ia interioar[ ;i despre via'a viitoare+ `nu va ]nseta niciodat[... iyvor de ap[ care va '=;ni ]n via'a ve;nic[~.

v. 16

El vorbe;te despre nevoia personal[ spiritual[ ;i moral[+ `Du¬te ;i cheam[¬'i b[rbatul.~ Ea era o femeie imoral[. v. 18.

v. 21-23 El vorbe;te despre ]nchinarea spiritual[ nelegat[ de un templu. v. 24

El vorbe;te despre Dumneyeul inviyibil c[ruia s[ I ne ]nchin[m ]n Duh ;i adev[r.

96

Galateni ;i Romani v. 26

Isus ‘l arat[ pe Dumneyeul auto¬revelator revel=ndu¬Se pe Sine+ `Eu, Cel care vorbesc cu tine, sunt Acela~. Sau, `EU SUNT~, spune El, folosind Numele lui Dumneyeu ‘nsu;i. Veyi Ioan 8.56¬58.

Aminte;te¬'i c[ accentul pe care ]l punem noi pe anumite elemente ale religiei noastre sau importan'a pe care o acord[m noi anumitor tr[s[turi ale religiei noastre o fac s[ fie esen'ialmente fie ceremonial[, fie spiritual[.

Religie ceremonial[

Religia experien'ei spirituale

1. Eforturile omene;ti. 2. Obiecte simbolice care s[ ne ]nve'e ceva despre Dumneyeu. 3. Ritualuri care trebuie respectate.

1. Lucrarea lui Dumneyeu. 2. Cunoa;tere personal[ a lui Dumneyeu prin experien'[. 3. ‘nchinare ]n Duhul.

CEREMONIAL

SPIRITUAL

Conversa'ia lui Isus cu femeia samariteanc[ arunc[ mai mult[ lumin[ asupra naturii temporare a Legii. Pavel nu a fost primul care s[ ]nve'e c[ religia ceremonial[ urma s[ fie ]nlocuit[ de o religie a experien'ei spirituale. Prive;te din nou la Ioan 4.21-23. Isus scoate ]n eviden'[ c[ credin'ele pe care le ]ndr[geau at=t iudeii, c=t ;i samaritenii, erau am=ndou[ temporare ]n planul de r[scump[rare al lui Dumneyeu (v. 21). De asemenea, Isus a corectat¬o pe femeie, amintindu¬i c[ revela'ia ;i tradi'ia religiei samaritene erau incomplete. (Ea se baya ]n principal pe Pentateuh — cele cinci c[r'i ale lui Moise.) Totu;i, ;i evreii — poporul care a fost instruit deplin ]n religia sa ;i a fost canalul prin care Dumneyeu d[duse revela'ia m=ntuirii — trebuia s[ se aproprie de Dumneyeu ]ntr¬un mod nou (v. 22-23). A sosit deja timpul pentru asemenea adev[ra'i ]nchin[tori (at=t iudei, c=t ;i Neamuri). Isus descrie aceast[ ]nchinare ca fiind ]n Duhul lui Dumneyeu ;i potrivit[ adev[rului (v. 24). Lucrarea lui Dumneyeu ]n trimiterea Duhului S[u Sf=nt oamenilor urma s[ fac[ posibil[ ]nchinarea ]n Duh ;i adev[r. Cu alte cuvinte, ei vor experimenta ]n modul cel mai deplin posibil preyen'a lui Dumneyeu.

S[ privim la un pasaj referitor la aceste dou[ tipuri de religie, ]nainte de a ne ]ntoarce la comentariul lui Pavel. 31 Cite;te Fapte 6.8-15: 7.1-60. Observ[ mai ]nt=i acuya'iile iudeilor ]mpotriva lui …tefan. Care sunt cele trei lucruri de care l¬au acuyat ei? 6.13-14. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Este interesant s[ veyi c[ mai t=ryiu Pavel va ]nfrunta acelea;i acuya'ii (veyi Fapte 21.28). A fost ;i Isus acuyat c[ a vorbit ]mpotriva acelora;i lucruri (Templul, Legea ;i obiceiurile religioase)? S¬ar putea ca predicarea lui Isus, a lui …tefan, a lui Pavel ;i a altor cre;tini din primul veac s[ fi fost realmente ]mpotriva acestor lucruri? Sau ei au ar[tat doar c[ formele exterioare nu pot niciodat[ ]nlocui lucrarea Duhului Sf=nt? Creyi c[ …tefan a predicat despre religia ceremonial[ ;i despre religia experien'ei spirituale? G=nde;te¬te la aceast[ posibilitate c=nd cite;ti cuv=ntarea sa de ap[rare din Fapte 7 ;i afirma'ia concluyiv[ din versetul 51+ `Oameni tari la cerbice, net[ia'i ]mprejur cu inima ;i cu urechile. Voi totdeauna v[ ]mpotrivi'i Duhului Sf=nt.~ Istoria Vechiului Testament ne spune cum Dumneyeu S¬a revelat pe Sine ]n mod special na'iunii iudaice. El a ales aceast[ na'iune pentru a fi un instrument pentru m=ntuirea celorlalte na'iuni. Dumneyeu i¬a dat lui Israel o misiune c[tre na'iunile p[g=ne. P[g=nii (Neamurile) trebuia s[ fie inclu;i ]n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu. Mesia, pe care Dumneyeu a promis c[ i¬L va trimite lui Israel, trebuia s[ fie M=ntuitorul ]ntregii lumi — Speran'a lumii. ‘n planul Lui de r[scump[rare, Dumneyeu i¬a dat poporului Israel patru responsabilit['i majore. Acestea sunt cele patru scopuri pentru care El a ales aceast[ na'iune. 1. S[¬L proclame pe Dumneyeul adev[rat ]n mijlocul idolatriei universale. 2. S[ demonstreye practic ce binecuv=ntare este s[¬I sluje;ti lui Dumneyeu Iehova. 3. S[ primeasc[ ;i s[ p[streye revela'ia divin[. 4. S[¬L produc[ pe Mesia. ‘n ]mplinirea primelor dou[ responsabilit['i, Israel a falimentat lamentabil. Pe timpul lui Isus, al lui …tefan ;i al lui Pavel, na'iunea iudaic[ era foarte egoist[ ]n ce prive;te religia ei. Preyen'a lui Dumneyeu, ]n concep'ia lor, era str=ns legat[ de 'ara lor, de obiceiurile lor, de templul lor. Iudaismul degenerase ]ntr¬o religie ceremonial[ na'ional[. Pentru ei, Dumneyeu Iehova era un Dumneyeu na'ional.

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi

97

‘n Fapte 7, …tefan repoveste;te istoria poporului evreu. Aminte;te¬'i c[ audien'a sa era format[ din conduc[torii religio;i ai iudaismului. Repovestind istoria evreilor, …tefan scoate ]n eviden'[ e;ecul lor continuu de a ]mplini rolul lor de na'iune m=ntuitoare. El arat[ de asemenea c[ Dumneyeu li S¬a revelat pe Sine oamenilor din '[ri str[ine, ar[t=nd astfel c[ Dumneyeu nu este geografic stabilit ]n Ierusalim. 32 Uit[¬te de c=te ori, ]n Fapte 7, men'ioneay[ …tefan preyen'a sau revela'ia lui Dumneyeu ]ntr¬o 'ar[ str[in[. D[ numele persoanelor care au primit revela'ia ;i locul unde au primit/o. v. 2 .................................................................................... v. 9 ............................................................................... v. 29-30 ......................................................................... v. 36 ................................................................................ Scopul lui Dumneyeu era s[ i Se reveleye pe Sine poporului S[u ;i s[ tr[iasc[ ]n ei, nu ]n temple de piatr[. …tefan vorbe;te ]mpotriva ideii c[ Dumneyeu ar putea fi limitat la un templu sau c[ ar locui ]ntr¬un loca; f[cut de m=ini omene;ti (vv. 44-50). Observ[ c[ cele trei acuya'ii aduse lui …tefan au de¬a face cu religia ceremonial[. Martori mincino;i au fost mitui'i pentru a spune c[ ei l¬au auyit vorbind ]mpotriva templului, a Legii (prin care ei se refereau ;i la tradi'iile rabinice) ;i a obiceiurilor date de Moise. Iudaismului ]i erau dragi aceste lucruri ;i nu vedea c[ ele erau doar mijloace temporare pe care Dumneyeu le folosea pentru a¬i aduce pe oameni ]n locul unde El s[ poat[ tr[i ]n ei. Aceia care au primit Evanghelia ;i L¬au acceptat pe Isus ca M=ntuitor au devenit temple vii ale lui Dumneyeu. A;a cum le scrie Pavel corintenilor+ `Trupul vostru este templul Duhului Sf=nt, care este ]n voi~ (1UCorinteni 6.19). Aceasta era inten'ia lui Dumneyeu, s[ tr[iasc[ ]n oameni. Yiua Rusaliilor a marcat intrarea lui Dumneyeu ]n noul S[u templu (FapteU2). Cei care creyuser[ ]n Isus Cristos erau aduna'i pentru rug[ciune ;i to'i au fost umplu'i cu Duhul Sf=nt (Fapte 2.1-4).

33 Cum este descris …tefan ]n Fapte 7.55? ........................................................................................ Prin m[rturia sa ]naintea conduc[torilor iudaismului, …tefan ]mplinea cu credincio;ie profe'ia pe care a f[cut¬o Domnul Isus ]n Fapte 1.8. Plin de Duhul Sf=nt, el nu numai c[ predic[, ci ;i demonstreay[ religia experien'ei spirituale. Evreii se 'ineau cu toat[ puterea de religia lor ceremonial[. Ei I se opuneau Duhului Sf=nt ;i respingeau planul lui Dumneyeu pentru ei. Ultimele cuvinte ale lui …tefan, la fel ca moartea sa, au fost o m[rturie m[rea'[ despre realitatea experien'ei spirituale pe care o predicase (vv. 56-60). Acestea trebuie s[ fi avut un efect puternic asupra unui om care era preyent la execu'ia lui …tefan, un b[rbat numit Saul (v. 58). Acest Saul a devenit autorul Epistolei c[tre Galateni ;i marele misionar al erei Noului Testament. Probabil c[ Pavel a auyit pentru prima oar[ despre conceptul de religie a experien'ei spirituale de la …tefan, martorul credincios. Experien'a rusalian[ a lui …tefan (umplerea cu Duhul Sf=nt) l¬a f[cut un martor credincios ;i a adus o mare binecuv=ntare ‘mp[r['iei lui Dumneyeu. Poate ar trebui s[ ne ]ntreb[m pe noi ]n;ine+ `Oare sunt eu plin de Duhul Sf=nt? Experien'a mea rusalian[ — umplerea cu Duhul Sf=nt — m¬a f[cut un martor credincios pentru Isus? Oare cuvintele ;i ac'iunile mele, atunci c=nd oamenii mi se opun, ]i conving de realitatea experien'ei spirituale care trece dincolo de religia ceremonial[?~ Cunosc=nd aceste ]nv['[turi ale lui Isus ;i ale lui …tefan (Matei 23, Ioan 4 ;i Fapte 7), este mai u;or s[ ]n'elegi cuvintele lui Pavel din Galateni 4. El vorbe;te despre condi'ia fiului la diferitele stagii ale cre;terii. Pavel compar[ procesul cre;terii omului cu revela'ia progresiv[ a lui Dumneyeu. Maturitatea, ]n aceast[ compara'ie, este cunoa;terea lui Dumneyeu ]ntr¬o experien'[ spiritual[ vital[. Religia ceremonial[ a fost adecvat[ pentru epoca ]n care Israel a fost ]n procesul de cre;tere. Dar pentru aceia care au intrat ]n mo;tenirea fiilor maturi ;i au experimentat umplerea Duhului Sf=nt, religia ceremonial[ ar fi un pas ]napoi. Ar fi un pas de la realitate la ritual.

Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie Galateni 4.12-20 ACCEPTAREA EVANGHELIEI CU BUCURIE 4.12-16 Obiectivul 5. S[ descrii pe scurt cum au primit galatenii Evanghelia ;i s[ dai c=teva p[reri despre `'epu;ul ]n carnea~ lui Pavel.

sonal. Acum, el face un apel personal la dragostea ;i loialitatea galatenilor. Le reaminte;te cu c=t[ bucurie au primit ei mesajul Evangheliei ;i cum l¬au primit pe el ca pe un mesager al lui Dumneyeu. 34 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n versetul 12?

P=n[ ]n acest punct, argumentul teologic al lui Pavel ]n Galateni 3 ;i 4 a fost emo'ional, dar imper-

........................................................................................

98

Galateni ;i Romani

Pavel nu este de acord cu poyi'ia pe care au luat¬o galatenii, ;i totu;i ei sunt fra'ii lui ]n Cristos. Cuvintele `s[ fi'i ca mine~ sunt un apel c[tre galateni s[ p[r[seasc[ poyi'ia lor legalist[, m=ndr[, ;i s[ devin[ ca Pavel. …i el s¬a ]ncreyut c=ndva ]n poyi'ia lui iudaic[ ;i ]n r=vna lui pentru Lege, ca prin ele s[ fie ]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu. Dar c=nd L¬a ]nt=lnit pe Cristos, el a l[sat deoparte orice preten'ie de ]ndrept['ire prin sine. Din acel moment, el s¬a apropiat de Dumneyeu numai pe baya credin'ei, a;a cum au f[cut c=ndva ;i galatenii. Pavel voia ca ei s[ r[m=n[ ]n continuare pe aceea;i bay[. 35 Cum descrie Pavel condi'ia sa fiyic[ din timpul c=nd a fost ]ntre galateni? vv. 13-14. ........................................................................................ Exist[ multe teorii care se refer[ la problema fiyic[ despre care vorbe;te Pavel aici. Este imposibil s[ ;tim exact despre ce a fost vorba. Cuvintele ar putea s[ ]nsemne c[ el suferea de o boal[ sau de o afec'iune fiyic[. Sau ar putea s[ ]nsemne doar c[ era ]ntr¬o condi'ie fiyic[ slab[. Mai jos sunt date c=teva teorii+

Se poate ca Pavel s[ fi fost ]ntr¬o stare fiyic[ precar[ pe vremea c=nd era ]n Galatia, ca urmare a persecu'iilor pe care le¬a suferit ]n aceast[ regiune. Veyi Fapte 14.19-22 ;i 2 Timotei 3.11. De asemenea, el a traversat o regiune joas[, ml[;tinoas[, foarte cald[ ;i umed[. Aceast[ regiune din apropierea coastei de sud a Galatiei era un focar de malarie ;i este posibil ca aceasta s[ fi ydruncinat s[n[tatea lui Pavel. S¬ar putea, de asemenea, ca el s[ fi suferit de pe urma ]mpro;c[rii cu pietre ]n Listra. Partea important[ a acestui pasaj nu este s[ afl[m ce probleme fiyice a avut Pavel, ci faptul c[ galatenii l¬au primit ca pe un mesager din partea lui Dumneyeu. Pavel spune c[, ]nainte, ei l¬au tratat at=t de bine, ]nc=t acum este dureros pentru el s[ afle despre brusca schimbare a atitudinii lor. 36 ‘n;ir[ cele patru teorii despre afec'iunea sau sl[biciunea fiyic[ de care suferea Pavel ]n Galatia. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

1. Suferea de o boal[ de ochi sau o afec'iune a vederii. v. 15. 2. Avea epilepsie. 2 Corinteni 12.7. 3. Avea malarie. 4. Era doar ]ntr¬o stare de epuiyare fiyic[. Fapte 14.19: 2 Timotei 3.11. Prima teorie se bayeay[ ]n principal pe Galateni 4.15, unde Pavel spune c[ galatenii ;i¬ar fi scos p=n[ ;i ochii ca s[ i¬i dea lui. Acest verset ar putea s[ se refere la condi'ia fiyic[ a lui Pavel atunci c=nd l¬au primit galatenii. Unii sus'in c[ atunci c=nd a fost ]mpro;cat cu pietre la Listra ar fi fost r[nit la ochi sau c[ i¬ar fi produs alte r[ni care i¬au afectat ochii. Totu;i, s¬ar putea ca Pavel s[ foloseasc[ doar o figur[ de stil c=nd spune `v¬a'i fi scos p=n[ ;i ochii ;i mi i¬a'i fi dat~. El ar fi spus, de fapt+ `Voi m¬a'i primit cu at=ta bucurie, ]nc=t mi¬a'i fi dat ce avea'i mai pre'ios.~ Vei g[si cuvinte similare ]n Matei 5.29 ;i Psalmul 17.8. Teoria a doua nu are nici o bay[ ]n Scriptur[. Pavel spune c[ era ]ntr¬o asemenea stare, ]nc=t galatenii ar fi putut s[¬l dispre'uiasc[ (v. 14), dar aceasta s¬ar putea referi la orice boal[ sau la o stare fiyic[ precar[. 2 Corinteni 12.7 nu face nici o referire la epilepsie ;i nici nu exist[ o leg[tur[ necesar[ cu pasajul din Galateni. Teoria a treia ;i a patra sunt cele mai plauyibile.

37 Cum l¬au primit galatenii? v. 14. ........................................................................................ 38 Ce a f[cut Pavel acolo ]n ciuda st[rii sale? v. 13. ........................................................................................ 39 Cum este descris[ starea lor c=nd au primit Evanghelia? v. 15. ........................................................................................ SCOPUL …I MOTIVELE IUDAIYATORILOR 4.17-18 40 Cine sunt oamenii la care se refer[ Pavel ca `ei~ ]n Galateni 4.17. ........................................................................................ 41 ‘n versetul 17, Pavel vorbe;te despre ]nv['[tura fals[ a iudaiyatorilor sau despre motivele lor? ........................................................................................ Pavel spune c[ scopul iudaiyatorilor era s[ ]nchid[ bisericile Galatiei fa'[ de orice alt[ influen'[. Ei voiau ca galatenii s[ accepte Legea ;i s[ se fac[ evrei, ;i astfel s[¬i priveasc[ pe iudaiyatori ca pe conduc[torii spirituali. Ei voiau un loc de cinste ;i de laud[ ]ntre galateni. Ca o aplica'ie practic[ pentru lucrarea noastr[, ne¬am putea g=ndi la perfidia motivelor gre;ite ]n lucrarea Domnului. Se strecoar[

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi

99

m=ndria ]n dorin'a nostr[ ca biserica s[ creasc[? Este un p[stor gelos pe cel care a fost ]naintea sa? Avem o atitudine posesiv[ fa'[ de adunare? Vrem ca oamenii s[ depind[ de sfatul nostru? Dorin'a noastr[ natural[ de a fi aprecia'i de oameni domin[ oare rela'iile noastre cu al'ii? PREOCUPAREA PROFUND“ A LUI PAVEL 4.19-20 Obiectivul 6. S[ pui ]n contrast motivele lui Pavel ;i cele ale iudaiyatorilor. ‘n aceste versete, putem vedea un contrast puternic ]ntre motivele lui Pavel ;i cele ale iudaiyatorilor. ........................................................................................ 42 Versetul 19 ne arat[ motivul lui Pavel. A ]ncercat el s[¬i fac[ pe galateni s[ depind[ de ele, sau a urm[rit el ]nt=ietatea ]n afec'iunea lor? ........................................................................................

43 De cine voia Pavel s[ depind[ ei? v. 19. ........................................................................................ Pavel era p[rintele spiritual al galatenilor. El li se adreseay[ ca ;i copila;ilor s[i (v. 19). Aceast[ expresie ne vorbe;te despre rela'ia str=ns[ dintre un evanghelist ;i biserica pentru formarea c[reia l¬a folosit Dumneyeu. Pavel exprim[ preocuparea sa sincer[ pentru bun[starea lor spiritual[. Aceasta contrasteay[ cu motivele egoiste ale iudaiyatorilor. Pavel ar dori s[ fie preyent ]ntre ei, s[ li se adreseye personal. 44 Mediteay[ asupra versetelor 19 ;i 20 ;i ]n;ir[ c=teva calit['i ale unui bun lucr[tor cre;tin, a;a cum sunt evidente ]n aceste versete. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Ori sclavie, ori libertate Galateni 4.21-31 Obiectivul 7. S[ po'i explica alegoria cu Agar ;i Sara ;i s[ aplici vie'ii ;i lucr[rii tale adev[rurile descoperite.

ALEGORIA CELOR DOU“ LEG“MINTE 4.21-27 Pavel se ]ntoarce ]nc[ o dat[ la Vechiul Testament ;i continu[ ap[rarea Evangheliei cu ceea ce este uneori numit argumentul rabinic. Acesta este tipul de argumentare pe baya Scripturii a;a cum era acesta folosit de rabini ;i cum le pl[cea evreilor s[ asculte. Nu uita c[ Pavel fusese instruit ca rabin ;i cuno;tea perfect Legea. S¬ar p[rea c[ galatenii erau fascina'i de explica'iile Legii pe care li le d[deau iudaiyatorii. De aceea, ]n versetul 21 Pavel spune+ `Foarte bine, voi vre'i s[ fi'i sub Lege, dar ;ti'i voi ce spune Legea?~ …i apoi le d[ alegoria celor doi fii ;i aplica'ia ei. 45 Pe cine men'ioneay[ Pavel pe nume ]n versetul 22? ........................................................................................

100

Galateni ;i Romani

Pavel ia o ilustra'ie din Lege, din Tora, care este alc[tuit[ din c[r'i ale Vechiului Testament. Istoria Genesei este o parte a Legii ]n egal[ m[sur[ cu poruncile ;i regulile din Levitic ;i Deuteronom, c[r'ile pe care iudaiyatorii le citau cu at=ta pl[cere.

52 Care leg[m=nt a fost dat pe Muntele Sinai?

46 Pentru a fi sigur c[ po'i identifica persoanele men'ionate ]n versetul 22, scrie cine erau+

54 Care era condi'ia ei, era roab[ sau liber[?

a) Cei doi fii ......................................................

........................................................................................ 53 Care femeie repreyint[ Leg[m=ntul Legii? ........................................................................................ ........................................................................................

b) Roaba ...........................................................

55 Care este condi'ia tuturor copiilor n[scu'i din femeia sclav[? vv. 24-25.

c) Femeia liber[ .................................................

........................................................................................

47 Ce vrea s[ spun[ Pavel c=nd afirm[ c[ Ismael `s¬a n[scut ]n chip firesc~? v. 23

Un fapt surpriny[tor ]n acest pasaj este c[ Pavel ]i compar[ pe evreii care sunt sub Leg[m=ntul Legii cu Ismael ;i cu urma;ii lui. Este o ilustrare a ceea ce Pavel a spus deja. Cei care sunt sub Lege sunt ]n sclavie.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 48 ‘n versetul 23, ce contrast este ]ntre Ismael ;i Isaac? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 49 Reveyi semnifica'ia cuv=ntului `alegorie~ ]n studiul cuvintelor. C=nd Pavel nume;te aceast[ ilustra'ie `alegorie~, spune el prin aceasta c[ ea nu este adev[rat[? Explic[ scopul cu care vorbe;te el ]n modul acesta. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 50 Punctul cel mai important al alegoriei — cheia pentru ]n'elegerea ei — este ]n versetul 24. ‘n interpretarea lui Pavel, ce repreyint[ cele dou[ femei? ........................................................................................ ........................................................................................ 51 Care sunt cele dou[ leg[minte despre care a vorbit Pavel ]n Galateni 3? ........................................................................................ ........................................................................................

‘n versetul 25, Pavel o compar[ pe Agar cu `Ierusalimul de acum, care este ]n robie ]mpreun[ cu copiii s[i~. Pavel se refer[ aici la ]ntreaga ras[ a lui Israel, aflat[ sub robia Legii. Versetul 26 pune ]n contrast Ierusalimul natural, aflat ]n robie, ;i Ierusalimul cel de Sus, spiritual. Ierusalimul de Sus este liber ;i este mama noastr[. Aceasta ne aminte;te de cuvintele lui Pavel din alt[ parte, unde el spune c[ cet['enia noastr[ este ]n ceruri (Filipeni 3.20). `Ierusalimul de Sus~ este ora;ul al c[rui locuitori ;i¬au pus ]ntreaga credin'[ ]n Cristos. Alegoria aceasta ilustreay[ cele dou[ c[i fundamentale de apropiere de Dumneyeu, c[i aflate ]n conflict — ]ncrederea ]n eforturile proprii sub Lege, ;i credin'a ]n promisiunea lui Dumneyeu ;i ]n lucrarea lui Cristos. Aceasta este problema bisericilor Galatiei ;i subiectul ]ntregii epistole. C=nd Pavel spune c[ Ierusalimul de Sus este mama noastr[, el le reaminte;te galatenilor c[ at=t evreii, c=t ;i Neamurile care L¬au primit pe Cristos, au fost ren[scu'i spiritual ;i sunt copii ai f[g[duin'ei. ‘n versetul 27, Pavel citeay[ profe'ia din Isaia 54.1. De;i ]n original, textul se refer[ la Israelul sterp, Pavel ]l aplic[ aici la Sara, care era stearp[, ;i la copiii f[g[duin'ei, copiii spirituali, care ]i vor dep[;i numeric pe cei n[scu'i ]n mod firesc. Cre;tinii dintre Neamuri, care au venit la Dumneyeu numai pe baya credin'ei, vor fi mult mai mul'i dec=t copiii evrei ai Legii. A;a cum am observat deja, evreii cuno;teau din profe'iile Vechiului Testament c[ Neamurile se vor ]ntoarce ]n mare num[r la Dumneyeu. …i totu;i, mul'i dintre cre;tinii evrei insistau ca Neamurile s[ fie t[iate ]mprejur ;i s[ 'in[ Legea.

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi

101

56 Iudaiyatorii credeau c[ Neamurile care L¬au acceptat pe Cristos nu pot deveni buni cre;tini dac[ n¬au f[cut mai ]nt=i ceva. Ce anume?

........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

MO…TENIRE PENTRU COPIII F“G“DUINæEI 4.28-31

60 S[ aplic[m concluyia lui Pavel din versetul 30. Ce se va ]nt=mpla cu aceia care s¬au ]ncreyut ]n bun[tatea lor (sau ]n respectarea Legii sau regulilor bisericii) pentru a fi m=ntui'i?

‘n aceste versete, Pavel d[ concluyia alegoriei celor dou[ leg[minte ;i aplica'ia pentru galateni. 57 ‘n ce mod se aseam[n[ cre;tinii cu Isaac, ca ;i `copii ai f[g[duin'ei~? v. 28. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 58 Cite;te Genesa 21.9-12 ;i explic[ pe scurt cuvintele lui Pavel din Galateni 4.29. Cine era prigonit? ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ 61 Ce le spune Pavel cre;tinilor galateni c[ sunt? v. 31. ........................................................................................ 62 Compar[ acum Galateni 4.31 cu versetul 21. La ce se g=ndeau galatenii? ........................................................................................ 63 Dac[ ei vor face pasul acesta, ai cui fii vor deveni?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

64 Ce se va ]nt=mpla cu mo;tenirea lor?

........................................................................................

........................................................................................ Po'i acum s[ ]n'elegi mai bine durerile na;terii spirituale despre care vorbe;te Pavel ]n versetul 19? Poate c[ dore;ti s[ te rogi acum pentru cre;tinii care sunt ]n acest conflict spiritual ]ntre credin'[ ;i legalism.

........................................................................................ ........................................................................................ 59 Ai observat conflictul din versetul 29, printre cre;tinii de ayi? Explic[.

Verific[¬'i r[spunsurile

1 Mo;tenitor ;i st[p=n peste tot. 2 Cu a unui sclav. 3 Legea. 4 Sunt acelea;i.

9 El a fost trimis de Dumneyeu. El a fost n[scut din femeie. El a fost n[scut sub Lege. 10 R[spunsul t[u. Ar putea fi timpul stabilit de Dumneyeu ]n planul S[u sau momentul c=nd lumea a fost preg[tit[ pentru venirea M=ntuitorului.

5 P=n[ la data stabilit[ de tat[. 11 N[scut din femeie. 6 Robia ]nv['[turilor ]ncep[toare ale lumii. 12 N[scut sub Lege. 7 Dumneyeu-Tat[l. 8 Dumneyeu L¬a trimis pe Fiul S[u (sau, na;terea lui Isus).

13 Pentru a¬i r[scump[ra pe aceia care erau sub Lege. Pentru ca noi s[ putem primi ]nfierea, adoptarea ca fii.

102

Galateni ;i Romani

14 Aceia care sunt ai lui Cristos sau ]n Cristos.

34 Fra'i.

15 Galateni 3.29.

35 Neputin'a trupului, ispit[ ]n trupul meu.

16 El trimite Duhul Fiului S[u ]n inimile noastre.

36 Avea o boal[ sau o afec'iune la ochi. Avea epilepsie. Avea malarie. Era doar epuiyat, ]ntr¬o stare fiyic[ precar[.

17 Duhul ]nfierii. 18 a) Evreul. b) Legea. c) Dumneyeu.

37 Ca pe un ]nger al lui Dumneyeu, sau ca pe Cristos ‘nsu;i. 38 Le¬a predicat Evanghelia.

19 Preyen'a Duhului Sf=nt ]ntr¬o persoan[. 39 Ferici'i. 20 Pe cei ce prin natura lor nu sunt dumneyei: idolilor. 21 Eforturile omului, lucruri tangibile folosite ]n ]nchin[ciune, ritualuri care trebuie respectate.

40 Iudaiyatorii. 41 Motivele lor. 42 Nu.

22 Jertfe, altare, cortul ;i mobilierul din el. 43 Cristos. 23 T[ierea ]mprejur. 24 El nu s¬a opus t[ierii ]mprejur ]n sine, ci a protestat ]mpotriva consider[rii ei ca necesar[ pentru m=ntuire.

44 R[spunsul t[u. Ai putea men'iona+ o adev[rat[ preocupare pentru bun[starea spiritual[ a poporului s[u, dorin'a de a aborda ]mpreun[ cu oamenii S[i problemele pe care ace;tia le au, atunci c=nd este nevoie.

25 R[spunsul t[u. Ai putea cita boteyul ]n ap[, Cina Domnului, ordinea ]nchin[ciunii, cununia, binecuv=ntarea copiilor.

45 Avraam.

26 Importan'a pe care le¬o d[deau ei formelor exterioare de ]nchinare.

46 a) Ismael ;i Isaac. b) Agar. c) Sara.

27 Opinia ta. Istoria bisericeasc[ dovede;te c[ aceasta i se poate ]nt=mpla oric[rei biserici, indiferent de profunyimea spiritual[ pe care ar fi atins¬o c=ndva.

47 Na;terea lui a fost pe cale natural[. Nu a fost nevoie de o minune a lui Dumneyeu. (Agar nu era stearp[ sau prea ]n v=rst[ pentru a na;te, a;a cum era Sara.)

28 Isus.

48 R[spunsul t[u. Na;terea lui Ismael a fost natural[. Isaac a fost n[scut prin f[g[duin'[ — adic[ pe cale supranatural[. Dumneyeu ;i¬a 'inut promisiunea ;i a f[cut o minune prin na;terea lui Isaac.

29 Femeia samariteanc[. 30 Ioan 4.2, 23. 31 Templul (acest loca; sf=nt), Legea ;i obiceiurile l[sate de Moise. 32 v. 2 Avraam, ]n Ur din Caldea. v. 9 Iosif, ]n Egipt. v. 29-30. Moise, ]n Madian. v. 36. Moise, la Marea Ro;ie. 33 Plin de Duhul Sf=nt.

49 Nu. El le spune galatenilor c[, dincolo de ]n'elesul imediat al cuvintelor, poate fi g[sit ;i ilustrat un mare adev[r spiritual. 50 Cele dou[ leg[minte. 51 Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam ;i Leg[m=ntul Legii, dat lui Moise.

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 52 Leg[m=ntul Legii. 53 Agar. 54 Roab[.

103 mai t=n[r, iudaiyatorii se considerau mai buni dec=t cre;tinii dintre Neamuri. Pavel a suferit mult[ persecu'ie. Cre;tinii dintre Neamuri erau supu;i la mai multe presiuni din partea iudaiyatorilor ]n Galatia.

55 Sclavie ;i robie.

59 R[spunsul t[u.

56 S[ devin[ un bun evreu.

60 Vor fi iygoni'i, nu vor primi mo;tenirea.

57 R[spunsul t[u. Na;terea noastr[ ]n familia lui Dumneyeu este supranatural[, prin credin'a ]n promisiunea lui Dumneyeu. A;a a fost na;terea fiyic[ a lui Isaac.

61 Copii ai femeii libere. 62 S[ se pun[ din nou sub Lege. 63 Ai roabei.

58 R[spunsul t[u. La fel cum Ismael ;i¬a b[tut joc de Isaac, consider=ndu¬l inferior pentru c[ era

64 O vor pierde.

104

Galateni ;i Romani SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Cere¬le studen'ilor s[ se documenteye cu privire la obiceiurile din lumea Noului Testament la care se refer[ Pavel ]n Galateni 4.1-5. Ar putea s[ dramatiyeye starea pe care Pavel o descrie aici ;i s[ aplice ilustra'ia a;a cum o face el. 2. Discut[ importan'a vie'ii lui Isus sub Lege ]n planul de m=ntuire. 3. Preg[ti'i o mas[ rotund[ pentru a discuta forme actuale de religii ceremoniale ;i de experien'e spirituale. Ce probleme sunt ]n sfera ta? Ce solu'ii pot fi g[site? 4. Organiyeay[ o deybatere ]ntre iudaiyatori ;i p[stori care sunt de acord cu Pavel ]ntr¬o adu-

nare a conduc[torilor c=torva biserici din Galatia. Ei au epistola lui Pavel. 5. Un comitet s[ preyinte un referat despre diferite forme de robie pe care bisericile cre;tine le¬au impus membrilor lor ]n trecut sau ast[yi, ]n diferite p[r'i ale lumii. Compar[¬le cu formele actuale de legalism pe care le ]nt=lne;ti ]n diferite biserici. Ce form[ de legalism ]nt=lne;ti ]n domeniul t[u? C=t[ importan'[ le dai regulilor? Sunt ele considerate fundamentale pentru m=ntuire, sau doar ni;te recomand[ri practice. 6. Roag[¬te pentru o re]nnoire a experien'ei spirituale ;i pentru o nou[ revela'ie a lui Cristos ]n toate bisericile.

105

Lec'ia 7 PLANUL LECæIEI Reyultatele faptelor ;i reyultatele credin'ei — Galateni 5 T[iere ]mprejur sau credin'[ — Galateni 5.1-6 Progresul este ]mpiedicat de legalism — Galateni 5.7-12 Legea este ]mplinit[ prin dragoste — 5.13-15 Conflict ]ntre firea p[m=nteasc[ (carne) ;i duh — 5.16-18 E;ecul eforturilor umane — 5.19-21 Triumful vie'ii ]n duh — 5.22-26 Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele — Galateni 6 ‘ndrum[ri pentru rela'iile personale — 6.1-6 Deciyie av=nd ]n vedere reyultatele — 6.7-10 Concluyie+ Via'[ nou[ ]n Cristos — 6.11-18

EVANGHELIA SUpus“ la testul vieæii Galateni 5-6

OBIECTIVELE LECæIEI

9. S[ expui `principiul seceri;ului~, a;a cum se aplic[ acesta preyentului ;i trecutului, ;i s[¬l aplici vie'ii ;i lucr[rii tale.

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie va trebui s[ ;tii+

10. S[ enun'i regula care reyum[ argumentul practic al lui Pavel ;i s[ o aplici unei situa'ii date.

1. S[ po'i preyenta principalele argumente ]n ap[rarea Evangheliei, a;a cum ai studiat¬o ]n Epistola c[tre Galateni, ;i s[ aplici aceste ]nv['[turi lucr[rii ;i vie'ii tale. 2. S[ expui principala obiec'ie a lui Pavel cu privire la insisten'a iudaiyatorilor pentru t[ierea ]mprejur. 3. S[ sco'i ]n eviden'[ deosebirea dintre rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a lui Avraam ;i rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a galatenilor. 4. S[ descrii pe scurt cele trei partide care dup[ toate probabilit['ile existau ]n biserica din Galatia. 5. S[ explici rolul dragostei ]n ]nvingerea faptelor firii p[m=nte;ti ;i s[ aplici aceast[ ]nv['[tur[ vie'ii tale. 6. S[ expui rolul pe care Duhul Sf=nt ]l are ]n lupta credinciosului ]mpotriva firii p[m=nte;ti. 7. S[ preyin'i ]n paralel ;i s[ contrasteyi lucr[rile firii p[m=nte;ti ;i roada Duhului. 8. S[ po'i da dou[ sensuri ale cuv=ntului `sarcin[~, a;a cum este el folosit ]n Galateni 6.

11. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile tr[irii unei vie'i de biruin'[ ;i principiile rela'iilor personale cu al'ii a;a cum sunt ele date ]n aceste capitole. 12. S[ ]n'elegi mai profund mo;tenirea ta cre;tin[, a;a cum este ea revelat[ ]n Epistola c[tre Galateni. TEME 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei. 2. Cite;te Galateni 5 ;i 6. 3. Cite;te studiul cuvintelor. 4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, citind textele biblice, r[spunde ]ntreb[rilor de studiu ;i verific[¬'i r[spunsurile. 5. Recapituleay[ lec'iile 3-6. Acord[ o aten'ie special[ obiectivelor lec'iilor. 6. Completeay[ testul al doilea ;i trimite¬i¬l instructorului.

106

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

jugul robiei — jugul este un simbol al sclaviei, al 5.1 robiei. a m[rturisi — a face o declara'ie oficial[ ]n calitate 5.3 de martor. a'i c[yut din har 5.4

— deoarece nu s¬au ]ncreyut ]n har (darul nemeritat pe care ni¬l d[ Dumneyeu), ei au ie;it din starea de har. ‘n loc s[ progreseye, ei au regresat, ]ntorc=ndu¬se de la har la Lege.

]nduplecarea — modul ]n care au fost ei ]ndep[rta'i 5.8 de la credin'a lor la o alta. aluat 5.9

— drojdie. Pu'in[ drojdie face s[ dospeasc[ tot aluatul.

schilodeasc[¬se 5.12

— ]n alte traduceri (KJV), cuv=ntul este `t[iat~, interpretat de unii ]n sensul ruperii oric[ror rela'ii ]ntre iudaiyatori ;i biseric[. Al'ii traduc prin cuv=ntul `castrat~.

pricin[ ca — ocayie de a da fr=u liber pornirilor s[ tr[i'i p[c[toase ale naturii umane. pentru firea p[m=nteasc[ 5.13 pofta firii — dorin'ele puternice ale naturii tale p[m=nte;ti josnice. 5.16

moral

— referitor la bine ;i la r[u, a fi la nivelul standardului comport[rii corecte.

preacurvia, — preacurvia ;i curvia se refer[ la relacurvia etc. 'ii sexuale ]n afara cadrului familiei. 5.19 `Preacurvia~ este un cuv=nt arhaic pentru adulter, care ]nseamn[ tr[dare sexual[ din partea unei persoane c[s[torite. Curvia se refer[ ]n special la persoane nec[s[torite. Necur['ia se refer[ la cuvinte murdare, g=nduri ;i ac'iuni murdare, perverse, dar ;i la necur['ia fiyic[. Desfr=narea — singura preocupare este satisfacerea poftelor. Putem vedea problema aceasta ]n r[sp=ndirea f[r[ precedent a literaturii pornografice, ]n filme ;i ]n punerea unui accent exagerat de mare pe sex. sarcini 6.2

— greut['i, probleme care ]l apas[ pe cineva.

putreyirea — dec[dere fiyic[ ;i suferin'[, at=t ]n 6.8 via'a aceasta, c=t ;i ]n cea viitoare. f[ptur[ nou[ 6.15

— crea'ie nou[, persoan[ nou[.

port — pecetea proprietarului, semnul c[ ‘i semnele apar'in lui Isus. Domnului Isus

Evanghelia supus[ la testul vie'ii

107

DEYVOLTAREA LECæIEI Reyultatele faptelor ;i reyultatele credin'ei Galateni 5 Obiectivul 1. S[ po'i preyenta principalele argumente ]n ap[rarea Evangheliei, a;a cum ai studiat¬o ]n Epistola c[tre Galateni, ;i s[ aplici aceste ]nv['[turi lucr[rii ;i vie'ii tale. ‘n epistola sa c[tre galateni, Pavel a folosit trei tipuri de argumente. Oricare dintre acestea ar fi trebuit s[ fie suficient pentru a¬i convinge pe galateni de gre;eala lor. ‘mbinarea celor trei ne preyint[ mesajul Evangheliei cu claritate. Noi putem ]n'elege c[ suntem justifica'i prin credin'a ]n Domnul Isus Cristos ;i nu prin eforturile noastre de a 'ine Legea lui Dumneyeu, fie ]nainte, fie dup[ convertire. Mai ]nt=i, argumentul adus de Pavel ]n primele dou[ capitole este numit argumentul istoric. El aduce propria lui m[rturie despre felul cum a primit Evanghelia prin revela'ie divin[ ;i despre felul cum a fost ]ns[rcinat de Cristos s[ le predice Neamurilor. El se refer[ ;i la experien'a prin care au trecut galatenii. El le art[ de asemenea c[ liderii Bisericii din Ierusalim au recunoscut at=t Evanghelia pe care o predica el, c=t ;i apostolia sa, calitatea de apostol al lui Cristos. ‘n al doilea r=nd, ]n capitolele 3 ;i 4 Pavel, preyint[ argumentul teologic. El arat[ c[ Scripturile Vechiului Testament au anun'at mesajul ]ndrept['irii prin credin'[. El demonstreay[ c[ poyi'ia teologic[ a iudaiyatorilor nu este ]n acord cu Biblia. ‘n al treilea r=nd, ]n capitolele 5 ;i 6, Pavel preyint[ ceea ce dup[ p[rerea unora este cel mai puternic argument, ;i anume, argumentul moral. El preyint[ dovada reyultatelor Evangheliei ]n compara'ie cu reyultatele eforturilor omului de a se justifica, sau de a se ]ndrept['i pe sine ]naintea lui Dumneyeu prin 'inerea Legii. Pavel arat[ c[ Evanghelia produce o schimbare moral[ l[untric[ complet[ ]n aceia care o accept[. Legea Iudaic[ a falimentat ]n producerea unei asemenea schimb[ri ]n vie'ile oamenilor. (A;a cum am v[yut, aceia care au experimentat o asemenea schimbare ]n Vechiul Testament au primit¬o pe baya credin'ei ]n promisiunea lui Dumneyeu ;i nu pe baya bun[t['ii lor.) Eliberarea din robia p[catului este cel mai puternic argument ]n favoarea justific[rii prin credin'[. Noi credem Evanghelia, deoarece o vedem trec=nd cu bine testul vie'ii! 1 Enumer[ cele trei tipuri principale de argumente pe care le folose;te Pavel ]n ap[rarea Evangheliei justific[rii prin credin'[. Noteay[ ;i capitolele din Galateni ]n care sunt expuse.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ T“IERE ‘MPREJUR SAU CREDINæ“ 5.1-6 Obiectivul 2. S[ expui principala obiec'ie a lui Pavel cu privire la insisten'a iudaiyatorilor pentru t[ierea ]mprejur. Obiectivul 3. S[ sco'i ]n eviden'[ deosebirea dintre rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a lui Avraam ;i rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a galatenilor. Galateni 5.1 este o punte ]ntre capitolele 4 ;i 5. El i¬ar putea apar'ine ;i unuia ;i celuilalt. Observ[ leg[tura lui cu Galateni 4.31. ‘n capitolele 3 ;i 4, Pavel a dovedit pe baya Scripturilor c[ noi suntem fii liberi, n[scu'i din Duh, ;i c[ primim mo;tenirea pe aceast[ bay[. ‘n capitolul 5, el aplic[ acest adev[r galatenilor ;i le arat[ care vor fi reyultatele alegerii lor ]n propria lor via'[. 2 Ce creyi c[ vrea s[ spun[ Pavel prin cuvintele `v[ pleca'i iar[;i sub jugul robiei~? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 3 Aminte;te¬'i c[ gre;eala iudaiyatorilor a fost c[ ei au vrut s[ adauge ceva lucr[rii de r[scump[rare a lui Cristos, ca o cerin'[ suplimentar[ pentru a fi m=ntuit. Ce ritual spuneau ei c[ mai este necesar? ........................................................................................ ‘n versetul 2, Pavel vorbe;te clar ;i solemn. El ];i folose;te propriul s[u nume pentru a sublinia c[ el ]nsu;i, evreu, educat ]n sistemul iudaic ;i al tradi'iilor, spune c[ t[ierea ]mprejur nu este de vreun folos. El vrea ca galatenii s[ ;tie c[ ]n planul de m=ntuire al lui Dumneyeu, Cristos trebuie s[ fie totul sau nimic. Pavel ]i pune ]n fa'a unei alegeri — t[iere ]mprejur sau Cristos. Acestea dou[ nu pot fi combinate ca o cale a m=ntuirii.

108 4 Am v[yut deja c[ Pavel nu era ]mpotriva t[ierii ]mprejur ]n sine, ci ]mpotriva consider[rii acesteia ca fiind necesar[ pentru ........................................................................................ Pavel considera c[ a fost pus[ sub semnul ]ntreb[rii suficien'a lucr[rii lui Cristos. Oare ni se aplic[ ;i nou[ versetul 2? Am putea s[¬l reformul[m poyitiv+ Cristos le este de folos acelora care se ]ncred numai ]n El pentru a fi m=ntui'i. Dar dac[ ]ncerc[m s[ mai ad[ug[m orice altceva ca bay[ a m=ntuirii — boteyul, 'inerea Sabatului sau orice reguli de conduit[ —, Cristos nu ne va fi de nici un folos. A ad[uga aceste lucruri lucr[rii r[scump[r[toare a lui Cristos ]nseamn[ a spune c[ moartea Lui nu este de ajuns ca s[ ne m=ntuiasc[ ;i c[ mai este nevoie de ceva pe l=ng[ ea. 5 Conform versetului Galateni 5.3, sub ce obliga'ie s¬ar pune galatenii dac[ ar accepta t[ierea ]mprejur?

Galateni ;i Romani credin'a lor ]n Isus Cristos cu credin'a ]n ceea ce puteau ei ]n;i;i s[ fac[. Ei ar fi p[r[sit domeniul ]n care opereay[ harul lui Dumneyeu — domeniul credin'ei. Nimeni nu poate fi justificat pe dou[ c[i. Harul trebuie s[ fie ;i el totul sau nimic ]n m=ntuirea noastr[. El nu poate fi amenstecat cu eforturile noastre, ca prin aceast[ combina'ie s[ primim justificarea. 8 ‘n Galateni 5.5, care sunt cele dou[ mijloace prin care a;tept[m n[dejdea neprih[nirii (n[dejdea ]ndrept['irii)? ........................................................................................ N[dejdea ]ndrept['irii iudaiyatorilor era tocmai opusul n[dejdii `prin Duhul ;i prin credin'[.~ N[dejdea ]ndrept['irii lor era prin t[ierea ]mprejur (prin trupul fiyic), ;i prin Lege (prin faptele lor). Duh sau

........................................................................................ …i Legea, pentru a fi o cale a justific[rii, avea caracterul de totul sau nimic. Numai aceia care respectau toat[ Legea (care nu au c[lcat niciodat[ vreo porunc[) puteau fi justifica'i prin Lege. 6 Ce i s¬ar fi ]nt=mplat rela'iei galatenilor cu Cristos dac[ ei ar fi primit t[ierea ]mprejur? v. 4. ........................................................................................ ........................................................................................ 7 Cum descrie Pavel starea acelora care L¬au cunoscut pe Cristos, dar acum se ]ndreapt[ spre un sistem de legi care s[ le fie temeiul ]ndrept['irii ]naintea lui Dumneyeu? v. 4. ........................................................................................ Este foarte important s[ ne d[m seama c[ Avraam a fost justificat (socotit neprih[nit) prin credin'[ (Genesa 15.6) ]nainte ca t[ierea ]mprejur s[ devin[ un semn al leg[m=ntului evreu (Genesa 17.9-14). T[ierea ]mprejur era legat[ de credin'a lui Avraam ]n dou[ moduri. Ea era sigiliul lui Dumneyeu pe credin'a lui Avraam. Ea era asigurarea ]ndrept['irii pe care o primise deja prin credin'[. ‘n'elesul versetului din Galateni 5.4 este foarte clar. Cre;tinii dintre Neamuri din Galatia, la fel ca Avraam, se g=ndeau c[ ar trebui s[ fie t[ia'i ]mprejur dup[ ce au fost socoti'i ]ndrept['i'i prin credin'[, dar pentru un motiv cu totul diferit. Ei s¬ar fi t[iat ]mprejur, deoarece credeau c[ moartea lui Cristos nu este suficient[ pentru a¬i m=ntui. ‘n loc s[ fie o pecetluire a credin'ei, t[ierea ]mprejur ar fi ]nlocuit

Trup

Credin'a

Fapte

`A;tept[m prin credin'[ n[dejdea neprih[nirii~ (v. 5) nu ]nseamn[ c[ nu avem ]nc[ starea de ]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu. Ea se refer[ la timpul c=nd vom fi totalmente ]ndep[rta'i din preyen'a p[catului. Noi am fost m=ntui'i de pedeapsa p[catului, suntem ]n proces de m=ntuire de puterea p[catului ;i vom fi m=ntui'i de preyen'a p[catului. ‘n ]ndrept['irea noastr[ exist[ aspecte care se refer[ la trecut, la preyent ;i la viitor. Noi am fost declara'i ]ndrept['i'i (trecut), ]n preyent vie'ile noastre oglindesc ]ndrept['irea primit[ prin tr[irea noastr[ prin credin'[, iar ]n viitor, ]ndrept['irea noastr[ va fi complet[ ;i perfect[ ]n toate privin'ele. Eliberare de P“CAT

Pedeaps[ (trecut)

Putere (preyent)

Preyen'[ (viitor)

Versetul cheie al acestei sec'iuni este Galateni 5.6. Pavel anticipeay[ un argument al iudaiyatorilor. `Dac[ cineva nu respect[ Legea, comportarea sa va fi imoral[. Predicarea m=ntuirii numai pe baya credin'ei ]i va face pe oameni s[ neglijeye conduita lor moral[.~

Evanghelia supus[ la testul vie'ii

109

Galateni 5.5-6 red[ dou[ aspecte ale r[spunsului lui Pavel adus acestui argument al legali;tilor. Ele sunt `Duhul~ (v. 5) ;i `dragostea~ (v. 6). Mai ]nt=i, iudaiyatorii nu au luat ]n considerare faptul c[ cel care este ]ndrept['it prin credin'[ experimenteay[ o transformare l[untric[. Aceast[ schimbare a l[untrului este ]ndeplinit[ prin puterea Duhului Sf=nt. Duhul Sf=nt nu numai c[ produce transformarea l[untric[, ci El este ;i sursa de putere care¬l ajut[ pe credincios s[ tr[iasc[ o via'[ moral[. Acest avantaj exist[ numai `]n Cristos~ (v. 6). Acesta este temeiul argumentului moral.

13 Ce ]n'elegi prin cuvintele `totul sau nimic~, atunci c=nd vorbim despre Lege?

‘n al doilea r=nd, Pavel spune c[ credin'a opereay[ pe principiul dragostei. Omul credin'ei nu este liber s[ fac[ tot ce¬i place. Dragostea men'ionat[ aici este dragostea divin[. Este tipul de dragoste cu care iube;te Dumneyeu. C=nd Dumneyeu intr[ ]n via'a unui credincios, intr[ ;i dragostea lui Dumneyeu (Romani 5.5). Conduita celui care tr[ie;te prin credin'[ este ghidat[ de principiul dragostei. El experimenteay[ aceast[ dragoste fa'[ de Dumneyeu ;i fa'[ de semeni ca o road[ a Duhului care tr[ie;te prin credin'a ]n Cristos ;i c[l[uyit[ de principiul dragostei divine.

Aminte;te¬'i c[ ]n acest capitol compar[m reyultatele Evangheliei ;i reyultatele legalismului iudaiyatorilor.

9 Care sunt cele dou[ c[l[uye pe care le are credinciosul ca s[¬l ghideye ;i s[¬l ajute ]n conduita lui moral[? ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ PROGRESUL ESTE ‘MPIEDICAT DE LEGALISM 5.7-12

14 Ce spune Pavel despre progresul galatenilor din timpul c=nd urmau Evanghelia credin'ei ]n Cristos? v. 7. ........................................................................................ 15 Ce efect a avut mesajul iudaiyatorilor asupra lor? v. 7. ........................................................................................ 16 Cine sau ce este repreyentat prin `aluat~? v. 9. ........................................................................................ 17 Ce lec'ie despre pericolul `aluatului~ putem ]nv['a pentru bisericile noastre din versetul 9? Ce ar trebui s[ facem? Matei 16.11-12.

10 G=nde;te¬te la ilustra'ia cu limita de vitey[ ;i conducerea atent[. Ce este mai eficient ]n controlarea conduitei unei persoane+ o list[ complet[ de reguli pentru o via'[ sf=nt[, sau Duhul Sf=nt care s[ umple persoana respectiv[ cu dragoste divin[?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

18 Pavel le face complimente galatenilor prin dou[ afirma'ii. Care sunt acestea? Galateni 5.7, 10.

11 Care a fost obiec'ia lui Pavel cu privire la t[ierea ]mprejur a cre;tinilor dintre Neamuri din Galatia?

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 12 Ce ]n'elegi prin cuvintele `totul sau nimic~, atunci c=nd vorbim despre credin'a ]n Cristos? ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n aceste complimente, vedem o lec'ie practic[ pentru liderii cre;tini. ‘i putem ]ncuraja pe oameni vorbind despre p[r'ile lor bune ;i despre ]ncrederea pe care o avem ]n ei. Dac[ trebuie s[ mustr[m pe cineva, este bine s[ g[sim ;i ceva de apreciat ]n el. ‘n Galateni 5.11, Pavel se refer[ la persecu'iile pe care le¬a suferit el pentru c[ nu a mai predicat

110 t[ierea ]mprejur. Se poate ca iudaiyatorii s[ le fi spus galatenilor c[ ;i Pavel a predicat necesitatea t[ierii ]mprejur. Pavel spune c[ dac[ ar fi fost a;a, el n¬ar fi fost persecutat ;i acuyat pretutindeni de iudaiyatori. Dar iudaiyatorii se luptau ;i ]l acuyau f[r[ ]ncetare. Pavel spune+ `Aceasta este dovada c[ eu predic aceea;i Evanghelie pretudindeni unde merg: privi'i la reac'ia acestor iudaiyatori, care resping crucea lui Cristos!~ 19 C=nd este cel mai probabil ca Pavel s[ fi predicat necesitatea t[ierii ]mprejur? ....a) La ]nceputul propov[duirii Evangheliei. ....b) Pe vremea c=nd l¬a t[iat ]mprejur pe Timotei. ....c) ‘nainte de convertirea sa la Cristos. ....d) C=nd audien'a lui a fost format[ numai din cre;tini evrei. S[ privim la o expresie important[ din versetul 11+ `pricina de poticnire a crucii~. Aceasta reflect[ atitudinea evreilor fa'[ de modul ]n care a murit Isus. Uneori, aceste cuvinte sunt traduse prin `piatra de poticnire a crucii~. Veyi 1 Corinteni 1.22¬23. Ideea unui Cristos crucificat le repugna evreilor, era o ofens[ pentru ei deoarece ei a;teptau un Mesia care trebuia s[ vin[ ca un cuceritor victorios. Mesajul crucii — r[scump[rare deplin[ prin M=ntuitorul crucificat — ]i ofensa pe iudaiyatori, deoarece acesta elimina meritele ;i gloria uman[. 20 Cum elimin[ Cristosul r[stignit meritele umane ca temei al ]ndrept['irii ]naintea lui Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pavel ]ncadreay[ g=ndul acesta al ofensei crucii ]n argumentul moral. Acuya'iile ;i criticile legali;tilor nu ]nseamn[ c[ cei credincio;i duc o via'[ imoral[. Persecu'ia ;i opoyi'ia sunt de a;teptat din partea celor care se ]ncred ]n merite omene;ti pentru ]ndrept['ire. Pentru asemenea oameni, ]ndrept['irea credinciosului prin cruce va fi totdeauna o piatr[ de poticnire. ........................................................................................ 21 Cum se refer[ Pavel, ]n Galateni 5.12, la iudaiyatori? ........................................................................................ 22 Prive;te acum la Galateni 1.7: 3.1: 5.7. Care expresii descriu modul ]n care ace;ti ]nv['[tori fal;i ]i tulburau pe galateni?

Galateni ;i Romani

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 23 Prive;te acum la cuvintele aspre ale lui Pavel pentru iudaiyatori ]n Galateni 5.10, 12 ;i 1.8-9. Compar[¬le cu Matei 18.6. De ce creyi c[ li s¬a opus Pavel iudaiyatorilor cu at=ta t[rie, ]nc=t a cerut chiar judecata lui Dumneyeu asupra lor? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘nc[ o problem[ la care s[ te g=nde;ti ;i pentru care s[ te rogi. Care este efectul legalismului asupra celor care vor s[¬L urmeye pe Cristos ]n yilele noastre+ ]i ajut[ s[ creasc[ spiritual, sau ]i tulbur[? LEGEA ESTE ‘MPLINIT“ PRIN DRAGOSTE 5.13-15 Obiectivul 4. S[ descrii pe scurt cele trei partide care, dup[ toate probabilit['ile, existau ]n biserica din Galatia. Obiectivul 5. S[ explici rolul dragostei ]n ]nvingerea faptelor firii p[m=nte;ti ;i s[ aplici aceast[ ]nv['[tur[ vie'ii tale. ‘n aceste versete ;i ]n cele ce urmeay[, Pavel se ]ntoarce la cele dou[ for'e care ghideay[ via'a de libertate a cre;tinului — Duhul Sf=nt ;i dragostea divin[. Iudaiyatorii ar fi spus c[ eliberarea de Lege duce la imoralitate ;i tr[ire lipsit[ de sfin'enie. Pavel arat[ c[ aceast[ afirma'ie nu este adev[rat[. Mai degrab[ este adev[rat[ afirma'ia opus[+ Credin'a face posibil[ via'a sf=nt[. Libertatea noastr[ ]n Cristos este libertatea s[ fim sfin'i. Este probabil ca ]n bisericile Galatiei s[ fi existat trei partide sau grup[ri+ 1. A lui Pavel. 2. A iudaiyatorilor. 3. A antinomienilor (anti¬lege). Grupul lui Pavel era format din aceia care sus'ineau ]nv['[tura ]ndrept['irii numai prin credin'[. Grupul iudaiyatorilor, desigur, era format din aceia care voiau s[ adauge Legea credin'ei ]n Cristos, ca temei al m=ntuirii. Grupul antinomian era format din cre;tinii care acceptau doctrina justific[rii prin

Evanghelia supus[ la testul vie'ii credin'[, dar respingeau orice lege sau control asupra conduitei lor. Ei interpretau ;i foloseau ]n mod gre;it libertatea lor. Iudaiyatorii ar[tau spre ace;tia ;i spuneau+ `Vede'i la ce duce ]nv['[tura voastr[ despre credin'[? La imoralitate!~ Pavel r[spunde acestei acuya'ii a iudaiyatorilor ar[t=nd c[ aceast[ grupare antinomic[ este gre;it[. Aduce'i¬v[ aminte c[ Pavel nu era ]mpotriva Legii. El i¬a recunoscut valoarea ca revela'ie a standardelor lui Dumneyeu pentru bine ;i r[u. Dar el era ]mpotriva ]ncerc[rii de a folosi aceste standarde ca temei al m=ntuirii. Celor din gruparea antinomic[ el le spune c[ trebuie s[¬;i foloseasc[ libertatea ]n mod ]n'elept, potrivit unui principiu c[l[uyitor. 24 ‘n versetul 13, Pavel d[ dou[ principii c[l[uyitoare — unul poyitiv ;i altul negativ —, ca dou[ linii paralele ]ntre care putem s[ alegem liber cursul ac'iunilor noastre. Care sunt acestea?

111 transformatoare a dragostei divine. Reyultatul este o via'[ de sfin'enie, pe care Legea nu a putut¬o produce. 25 Nume;te cele trei grup[ri din bisericile Galatiei. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 26 Care grupare pretindea c[, devreme ce ei sunt ]ndrept['i'i numai prin credin'[, ei nu mai trebuie s[ se supun[ vreunui control? ........................................................................................ 27 Compar[ Galateni 5.14 cu Matei 22.34-40. Copiay[ afirma'ia care arat[ c[ Pavel avea aceea;i concep'ie ca ;i Isus despre ]mplinirea Legii.

Negativ[ ............................................................... Pavel ............................................................................. Poyitiv[ ................................................................. Cuv=ntul `carne~ (]n traducerea rom=neasc[ `firea p[m=nteasc[~) este unul dintre cuvintele cheie din Galateni 5. Biblia folose;te acest cuv=nt cu trei sensuri diferite+ 1. Substan'a fiyic[ pe care o numim carne. 2. Trupul omenesc sau omul muritor. 3. Natura uman[ sau ceea ce este natural ]n om.

........................................................................................ ........................................................................................ Isus .................................................................................. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

‘n versetul 13, `carne~ este folosit ]n cel de¬al treilea sens. Natura uman[ poate fi ]n'eleas[ ca eul sau dragostea de sine. `Nu folosi'i libertatea voastr[ ]n mod egoist, ci sluji'i¬v[ unul altuia, prin dragoste.~ Aminti'i¬v[ c[ Pavel vorbe;te despre dragostea divin[ pe care Duhul Sf=nt o pune ]n inimile noastre. Dumneyeu pune dragostea Sa ]n inimile noastre ca un control poyitiv asupra naturii noastre umane, sau a iubirii de sine. Dragostea divin[ ne face s[¬i iubim pe al'ii ;i s[ facem ceea ce este bine pentru ei (nu doar ceea ce vrem noi s[ facem). Isus ne¬a ar[tat ce ]nseamn[ dragoste divin[ atunci c=nd S¬a jertfit pe Sine pentru binele altora. Dragostea divin[ este dragostea care se d[ruie;te pe sine, care sluje;te altora. ‘n versetul 14, Pavel afirm[ c[ aceast[ dragoste divin[ este ]mplinirea ]ntregii Legi. Ce surpriy[! Aceia care au renun'at s[ mai ]ncerce s[ 'in[ Legea ;i s¬au ]ntors de la Lege la Cristos descoper[ c[ atunci c=nd dragostea lui Cristos le controleay[ vie'ile, ei fac ]n mod natural ;i cu bucurie ceea ce nu puteau face ]nainte. Ei ]mplinesc ]ntreaga Lege! Vedem c[ Evanghelia trece testul vie'ii prin puterea

........................................................................................ 28 Reyum[ ]ntr¬un singur cuv=nt `legea~ care controleay[ ;i c[l[uye;te conduita cre;tinului. ........................................................................................ 29 Compar[ Galateni 5.14 cu versetul 15. Creyi c[ Pavel se refer[ aici la conduita grup[rii antinomiene, la `tulburarea~ pe care o produceau iudaiyatorii, sau la spiritul critic, diviyator, care apare at=t de adesea c=nd un grup caut[ s[¬i for'eye pe to'i ceilal'i s[ se conformeye standardelor lor? Ai ]nt=lnit vreodat[ o asemenea problem[ ]n biseric[? Care este remediul pentru certurile din biseric[? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

112

Galateni ;i Romani

30 Care cuvinte descriu cel mai bine dragostea divin[? ...a) Dragoste de sine. ...b) Dragoste jertfitoare. ...c) Afec'iune profund[.

pericolul de a fi birui'i de carne. Dar Dumneyeu ne¬a dat Duhul S[u Sf=nt s[ ne ajute. Dac[ I ne supunem, dac[ aducem fiecare situa'ie sub controlul Lui, nu vom ]mplini dorin'ele p[c[toase, egoiste, ale naturii umane c[yute.

CONFLICT ‘NTRE FIREA P“MÂNTEASC“ …I DUH 5.16-18

33 Compar[ ]nc[ odat[ Romani 8.1-5 cu Galateni 5.16-18. Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu pentru libertatea pe care o descriu aceste texte. Nume;te dou[ lucruri de care suntem elibera'i dac[ umbl[m ]n Duhul.

Observ[m c[ ]n Galateni 5.16-18, Duhul este pus ]n opoyi'ie cu carnea (firea p[m=nteasc[). Pavel ne atrage aten'ia asupra unei alte for'e care tinde s[ controleye via'a cre;tinului. ‘n Romani, Pavel folose;te expresia `legea duhului de via'[~, c=nd se refer[ la controlul Duhului Sf=nt asupra vie'ii cre;tinului. Veyi Romani 8.2-5.

........................................................................................ ........................................................................................ 34 Care sunt cele dou[ controale asupra libert['ii cre;tine? ........................................................................................

31 Observ[ foarte importantul secret al victoriei asupra p[catului ]n versetul 16. Ce le spune Pavel galatenilor s[ fac[? ........................................................................................ 32 Ce expresie similar[ g[se;ti ]n versetul 18? ........................................................................................ Ambele expresii descriu controlul Duhului Sf=nt asupra vie'ii cre;tinului. Ele descriu lucrarea continu[ a Duhului. Boteyul ]n Duhul Sf=nt este un pas important c=nd cre;tinul intr[ sub conducerea Duhului ]ntr¬un mod deosebit. Dar acesta este doar un pas. ‘n aceste versete, Pavel vorbe;te despre umblare. Umblarea este o serie de pa;i. Umplerea cu Duhul Sf=nt se petrece atunci c=nd cineva se pred[ pe sine controlului Duhului Sf=nt, dar acest prim pas trebuie continuat printr¬o permanent[ l[sare a Duhului Sf=nt s[ decid[ ]n noi. Aceasta ]nseamn[ a umbla prin Duhul, c[l[uyi'i ;i ]nt[ri'i prin puterea Lui ]n noi. Expresia `c=rmui'i de Duhul~ ]nseamn[ c[ noi ar trebui s[ fim sensibili la ceea ce vrea Duhul Sf=nt ;i s[ urm[m ]ndrum[rile pe care ni le d[ El. Galateni 5.17 vorbe;te despre r[yboiul care are loc ]n via'a fiec[rui cre;tin. Este r[yboiul ]ntre Duh ;i carne, sau natura noastr[ uman[. Acestea sunt ]ntr¬un permanent r[yboi, deoarece natura noastr[ uman[ este o natur[ uman[ c[yut[. Ea ]nc[ este vulnerabil[ fa'[ de puterea p[catului. Ce decide cursul b[t[liei? Noi decidem! Noi decidem cui s[ ne supunem — Duhului sau c[rnii. Noi to'i suntem sensibili la ceea ce vrea carnea. Noi trebuie s[ ]nv['[m s[ devenim sensibili fa'[ de Duhul. ‘ntr¬un sens, cea mai mare problem[ a umbl[rii noastre cre;tine este natura noastr[ uman[, propriile noastre dorin'e. Versetul 17 ne face cunoscut c[ exist[

35 Care este contrastul pe care Pavel ]l folose;te ]n descrierea b[t[liei l[untrice care are loc ]n cre;tin? ....a) Lege ;i har. ....b) Dragoste ;i ur[. ....c) Carne ;i Duh. ....d) Cunoa;tere ;i voin'[. 36 Explic[ ce ]nseamn[ a umbla ]n Duhul. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ E…ECUL EFORTURILOR UMANE 5.19-21 Pavel explic[ aici ceea ce ]n'elege el prin `poftele firii p[m=nte;ti~ din versetul 16. Lista nu este complet[, dar Pavel enumer[ c=teva dintre p[catele ]n care galatenii ar fi putut c[dea dac[ s¬ar fi ]ncreyut ]n eforturile lor ]n loc s[ se lase c[l[uyi'i de Duhul. Trebuie s[ ]n'elegem c[ p[catele enumerate aici ne pot ispiti pe oricare dintre noi. Nimeni nu este destul de bun, ]nc=t s[ nu fie ispitit de oricare dintre aceste p[cate. Acestea sunt fapte ale naturii umane c[yute, pe care fiecare dintre noi o posed[. Aminte;te¬'i c[ argumentarea lui Pavel din acest capitol are scopul de a ar[ta prin reyultate care este calea cea dreapt[ — credin'[ sau fapte, Evanghelie sau Lege. El a ar[tat c[ prin Evanghelia cre-

Evanghelia supus[ la testul vie'ii din'ei, noi suntem transforma'i de dragostea lui Dumneyeu ;i c[l[uyi'i de Duhul Sf=nt astfel ]nc=t s[ ne ]ncadr[m ]n standardul de sfin'enie pe care ni l¬a fixat El. Acum vedem, prin contrast, c[ ]ncrederea ]n eforturile noastre de a fi sfin'i ne duce la ]nfr=ngere. De ce? Deoarece natura noastr[ uman[ este mai puternic[ dec=t dorin'a noastr[ de a¬I fi pl[cu'i lui Dumneyeu. Dac[ ne ]ncredem ]n noi ]n;ine, experiment[m reyultatele normale ale naturii umane. Pavel ]i avertiyeay[ pe galateni+ `Baya'i¬v[ pe eforturile voastre de a tr[i corect, ;i iat[ care vor fi reyultatele!~

113 tele `faptele~ ;i `roada~. Lista faptelor sau lucr[rilor c[rnii (firii p[m=nte;ti) din Galateni 5.19-21 este lista reyultatelor voin'ei sau a alegerii. ‘n contrast, roada Duhului nu este produsul voin'ei, a alegerii sau a eforturilor omene;ti. Ea este reyultatul natural al preyen'ei Duhului Sf=nt ]n via'a unei persoane care ‘l las[ pe El s[ decid[. Cuv=ntul `road[~ sugereay[ c[ aceste calit['i spirituale enumerate sunt produsul spontan al Duhului lui Cristos care tr[ie;te ]n cre;tin. Aceast[ road[ nu este ceva ce pot face oamenii, ci ea apare ca o r[s[rire sau ca o exprimare normal[ a vie'ii Duhului — via'a abundent[ pe care o d[ Isus.

37 Care dintre `faptele firii p[m=nte;ti~ s¬ar p[rea c[ erau deja o problem[ ]n bisericile Galatiei, potrivit cu ceea ce citim ]n aceast[ epistol[? ‘n lista de mai jos am folosit terminologia modern[. ....a) imoralitate sexual[ ....b) obscenitate, indecen'[ ....c) desfr=u ....d) idolatrie ....e) vr[jitorie ....f) ur[, m=nie ....g) lupte ....h) geloyie

....i) omor ....j) certuri ....k) frac'iuni, grupuri opuse ....l) ]nv['[tur[ fals[ ....m) invidie ....n) be'ie ....o) orgii

S[ privim acum la cuvintele lui Pavel din versetul 21+ `cei ce fac astfel de lucruri nu vor mo;teni ‘mp[r['ia lui Dumneyeu~. Sensul devine ;i mai clar dac[ examin[m cuv=ntul `fac~. O traducere mai bun[ ar fi `practic[~, ;i se refer[ la a face ]n mod continuu aceste lucruri. O persoan[ care face aceste lucruri ale c[rnii (firii p[m=nte;ti) dovede;te o atitudine de lips[ de poc[in'[. F[r[ poc[in'[ nu poate fi iertare de p[cat ;i nici iyb[vire din p[cat. F[r[ iertarea p[catelor, nimeni nu poate intra ]n sau mo;teni ‘mp[r['ia lui Dumneyeu. S[¬I mul'umim lui Dumneyeu pentru biruin'a pe care Duhul Sf=nt ne¬o d[ asupra acestor lucruri ale c[rnii (firii p[m=nte;ti). TRIUMFUL VIEæII ‘N DUH 5.22-26 Obiectivul 6. S[ expui rolul pe care Duhul Sf=nt ]l are ]n lupta credinciosului ]mpotriva firii p[m=nte;ti. Obiectivul 7. S[ preyin'i ]n paralel ;i s[ contrasteyi lucr[rile firii p[m=nte;ti ;i roada Duhului. Pavel ne¬a dat o list[ cu faptele c[rnii. Acum ne d[ o alt[ list[, cu roada Duhului. Observ[ cuvin-

DUHUL SFÂNT

Deoarece aceste calit['i spirituale nu sunt reyultatul eforturilor proprii, ]ntoarcerea la sistemul legalist al religiei ceremoniale i¬ar lipsi pe galateni de via'a roditoare, biruitoare, ]n Duhul. Dimpotriv[, calea credin'ei ]n Cristos duce la felul de via'[ pe care Dumneyeu vrea s[ o tr[im. ‘'i va fi de mare folos, at=t ]n via'[, c=t ;i ]n lucrarea ta, s[ faci referin'[ la aceste nou[ calit['i numite `roada Duhului~. Sugestia mea este s[ memoreyi aceste versete acum dac[ ]nc[ nu le¬ai memorat.

114

Galateni ;i Romani Atitudini mentale+ Dragoste, Bucurie, Pace Rela'ii cu ceilal'i+ R[bdare, Bun[tate, Facere de bine Principii c[l[uyitoare pentru conduit[+ Credin'[, Bl=nde'e, ‘nfr=narea poftelor.

38 Dac[ vei preda un studiu biblic privitor la acest capitol, cred c[ vei g[si foarte interesant s[ scrii pe tabl[ faptele firii p[m=nte;ti. Cere¬i apoi grupului s[ sugereye care road[ a Duhului anuleay[ fiecare dintre faptele firii p[m=nte;ti. Cere¬le s[ scrie aceste roade ]n dreptul faptelor firii, repet=nd ori de c=te ori este necesar. Pentru a te preg[ti pentru o asemenea lec'ie, f[ chiar acum propria ta list[. æine minte c[ credin'a se refer[ la credin'[ ]n Dumneyeu ;i ]n Cuv=ntul S[u. Aceasta duce la ascultare. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ S[ ne g=ndim acum c=teva minute la ocayii ]n care am v[yut faptele firii p[m=nte;ti ;i roada Duhului ]n vie'ile noastre ;i ]n vie'ile membrilor bisericilor noastre. Care dintre faptele firii p[m=nte;ti

le¬ai v[yut? Care au fost reyultatele? Ce roade ale Duhului ai v[yut? Cum au fost dovedite? Cum s¬au manifestat? Care au fost reyultatele? Ce ar fi spus apostolul Pavel dac[ ar fi viyitat biserica ta ;i i¬ar cunoa;te bine pe membri? Este un moment potrivit s[ te rogi pentru tine ]nsu'i ;i pentru biserica ta ca s[ tr[i'i o via'[ biruitoare prin Duhul. 39 Potrivit versetului 5.24, cre;tinul a f[cut o ac'iune din care reyult[ libertatea lui fa'[ de Lege ;i care face posibil ca el s[ produc[ roada Duhului. Care este acea ac'iune? ........................................................................................ 40 De ce eveniment istoric este legat[ aceast[ ac'iune? Veyi Romani 6.1-13. ........................................................................................ ‘n versetul 25, Pavel ne spune c[ cel credincios a primit via'[ nou[ de la Duhul Sf=nt. ‘n Cristos exist[ posibilitatea de a tr[i sf=nt. Preyen'a Duhului Sf=nt ]n noi face posibil lucrul acesta. Pavel spune+ `Deoarece ave'i la dispoyi'ie resurse divine, folosi'i¬le! Baya'i¬v[ pe Duhul Sf=nt pentru puterea de a tr[i o via'[ ca a lui Cristos. Prin credin'[, supune'i¬v[ Duhului Sf=nt ;i l[sa'i¬L s[ v[ controleye conduita. Umbla'i ]n Duhul! 41 Care este sursa de putere dat[ credincio;ilor pentru a¬i face ]n stare s[ tr[iasc[ o via'[ sf=nt[? ........................................................................................ 42 Ce face ca roada Duhului s[ apar[ ]n via'a credinciosului. ....a) Hot[r=rea lui de a o produce. ....b) Eforturile lui de a 'ine legile lui Dumneyeu. ....c) Preyen'a Duhului Sf=nt. ....d) Boteyul ;i apartenen'a la biseric[. Poate c[ ai observat deja ]n timp ce c[utai remediul pentru fiecare fapt[ a firii p[m=nte;ti c[ dragostea pentru Dumneyeu ;i pentru semenii no;tri reyolv[ problema. Toate celelalte opt calit['i sunt de fapt reyultatul dragostei sau exprimarea ei. Deci dragostea — care este ]ns[;i natura Duhului lui Dumneyeu care tr[ie;te ]n noi — ne face s[ biruim asupra lucr[rilor c[rnii ;i s[ demonstr[m c[ dragostea este ]mplinirea Legii. 43 Cum poate folosi cre;tinul aceast[ putere pentru a se ajuta pe sine? ........................................................................................

Evanghelia supus[ la testul vie'ii 44 Pentru care dintre cele trei grup[ri din bisericile Galatiei au versetele 24 ;i 25 o importan'[ aparte? ........................................................................................ Probabil c[ Pavel s¬a g=ndit la gruparea antinomian[. El vrea ca ]ntreaga biseric[ s[ ;tie c[ purtarea lor este important[ chiar dac[ ei nu sunt sub Lege. ‘n versetul 26, el ]i avertiyeay[ s[ nu se considere superiori prin faptul c[ sunt liberi. Aceia care

115 se cred corec'i din punct de vedere doctrinar sunt tenta'i adesea s[ aib[ o atitudine critic[ ;i l[ud[roas[. ‘ndemnul lui Pavel li se adreseay[ ]n egal[ m[sur[ tuturor celor trei grup[ri, dar ;i cre;tinilor de ayi. Pavel ne spune c[, ]n loc s[ provoc[m ;i s[ critic[m comportarea altora, s[ l[s[m ca principiul dragostei divine ;i preyen'a Duhului Sf=nt s[ ]ndrume comportarea noastr[.

Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele Galateni 6 ‘NDRUM“RI PENTRU RELAæIILE PERSONALE 6.1¬6 Obiectivul 8. S[ po'i da dou[ sensuri ale cuv=ntului `sarcin[~, a;a cum este el folosit ]n Galateni 6. ‘n prima sec'iune a capitolului 6, Pavel li se adreseay[ cre;tinilor galateni care sunt `spirituali~. El tocmai le¬a spus tuturor c[ trebuie s[ umble ]n Duhul. Acum el aplic[ faptul acesta problemei specifice din bisericile lor. Iat[ o ocayie de a face primul pas ;i de a ar[ta roada Duhului ]n vie'ile lor. Cei care sunt spirituali trebuie s[¬i reprimeasc[ pe aceia care au gre;it. Creyi c[ el se refer[ la cei care au fost du;i ]n eroare de iudaiyatori ;i care erau gre;i'i din punct de vedere doctrinar? Sau se refer[ la antinomienii care respingeau orice standarde de conduit[ cre;tin[? Probabil c[ la ambele grupuri. Am v[yut c[ legalismul iudaiyatorilor i¬a ]ndep[rtat pe cre;tini de via'a ]n Duhul ;i i¬a dus la faptele firii p[m=nte;ti. ‘n aceste versete, avem c=teva principii importante care ne vor ajuta s[ ;tim cum s[¬i trat[m pe membrii bisericii noastre care au f[cut ceva r[u. ‘n timp ce parcurgi aceast[ sec'iune, ]ntreab[¬te dac[ tu ;i biserica ta urma'i aceste principii nou-testamentare. ‘n versetul 1, `un om c[yut ]n gre;eal[~ ar putea s[ ]nsemne fie cineva care a fost surprins f[c=nd ceva r[u, fie cineva care face ceva r[u sub un impuls de moment. Pavel ]i descrie aici pe galatenii care au fost birui'i de p[cat ]nainte ca s[¬;i dea seama c[ fac ceva r[u. Ei voiau s[ fac[ bine dar au f[cut ce este r[u. Ei erau gre;i'i pentru c[ nu foloseau resursele lui Dumneyeu pe care El le¬a pus la dispoyi'ie pentru via'a cre;tin[. Nu era un p[cat deliberat, ci reyultatul neglijen'ei lor de a umbla ]n Duhul. 45 Care trebuie s[ fie atitudinea unui cre;tin atunci c=nd are de¬a face cu fratele s[u care a p[c[tuit? v. 1. ........................................................................................ ........................................................................................

46 De ce trebuie s[ aib[ aceast[ atitudine? ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n versetul 1, Pavel d[ un ]ndemn realist. Faptul c[ e;ti spiritual nu te protejeay[ ]n mod automat de ispite. M=ndria pentru bun[tatea noastr[ (care ne face critici aspri ai celorlal'i) ne duce sigur la c[dere. `Purta'i¬v[ sarcinile unii altora~, ]ndemnul versetului 2, se refer[ la responsabilitatea fiec[rui cre;tin de a fi preocupat de bun[starea spiritual[ a fratelui s[u ;i de a¬l ajuta. Pavel vorbe;te despre fra'ii care au p[c[tuit. Cuv=ntul tradus `sarcini~ se refer[ la tot ceea ce¬l poate ap[sa spiritual pe un om ;i amenin'[ s[¬l cople;easc[. Este o povar[ prea grea pentru ca o persoan[ s[ o poarte singur[. 47 Explic[ ]n ce mod este purtarea sarcinilor unii altora un fel de via'[ ca a lui Cristos. ........................................................................................ ........................................................................................ 48 Care este legea lui Cristos pe care o ]mplinim atunci c=nd ne purt[m sarcinile unii altora? Ioan 13.34-35. Galateni 5.6, 14. ........................................................................................ Aici este aplicarea practic[ a legii dragostei a lui Cristos — trebuie s[¬i ajut[m pe al'ii ]n poverile lor spirituale, ]n problemele lor. `Credin'a care lucreay[ prin dragoste~ (Galateni 5.6) nu afecteay[ doar comportarea noastr[, ci ne face o surs[ de ajutor ;i binecuv=ntare pentru al'ii. Noi ne ajut[m unii pe al'ii s[ tr[im o via'[ de victorie asupra p[catului. Prin ce difer[ `sarcina~ din versetul 2 de `sarcina~ din versetul 5? S¬ar p[rea c[ cele dou[ versete se contrayic. Problema este c[ dou[ cuvinte grece;ti diferite au fost traduse prin acela;i cuv=nt `sarcin[~. Cuv=ntul din versetul 2, dup[ cum ai v[yut, se refer[ la o povar[ grea, una care necesit[ ajutor. Cuv=ntul din versetul 5 se refer[ la o povar[ mai mic[, mai u;oar[ pe care cineva ar fi de a;teptat s[

116

Galateni ;i Romani

o poat[ duce singur, f[r[ ajutorul altora. Fiecare trebuie s[¬;i poarte propriile responsabilit['i. Sarcina responsabilit['ii personale despre care vorbe;te Pavel ]n versetul 5 este legat[ cu versetele 3 ;i 4. Pavel vorbe;te despre atitudinea cre;tinului care vrea s[¬l ajute pe fratele s[u care a f[cut ce este r[u. Dac[ suntem m=ndri de puterea noastr[ spiritual[ ;i nu ne d[m seama c[ suntem la fel de slabi ca cel care a p[c[tuit, ne ]n;el[m singuri. Numai Duhul lui Dumneyeu din noi ne d[ putere ca s[ reyist[m ispitelor ;i s[ ]nvingem atacurile Diavolului. ‘n versetul 4, Pavel spune+ `Nu te m[sura cu cel care a p[c[tuit. M[soar[¬'i comportarea cu etalonul divin, cu Legea lui Cristos. Atunci te vei vedea ]n lumina adecvat[. Atunci nu vei mai avea pricin[ de laud[.~ Acum, ]n versetul 5, po'i ]n'elege sensul expresiei `Fiecare ];i va purta sarcina lui ]nsu;i~. ‘nseamn[ c[ fiecare este responsabil fa'[ de Dumneyeu pentru conduita sa. Conduita sa este propria responsabilitate. Versetul 5 spune c[ vinov['ia altei persoane nu este o scuy[ pentru mine. Eu sunt r[spuny[tor s[ ]nfrunt propriile mele ispite, sl[biciuni ;i probleme. Aceasta este sarcina pe care trebuie s[ ;i¬o poarte fiecare. Ea este aceea;i sarcin[ ca ;i versetul 2. 49 Dac[ ai o versiune modern[ a Bibliei, cite;te Galateni 6.6. Explic[ ]n cuvintele tale care este datoria celui care a primit Cuv=ntul fa'[ de cel care l¬a ]nv['at. ........................................................................................ ........................................................................................ 50 Compar[ Galateni 6.6 cu Romani 15.26-27 ;i 1 Corinteni 9.4-14. Creyi c[ acest principiu al sprijinirii lucr[torilor cre;tini se aplic[ ;i ayi? ........................................................................................

DECIYIE AVÂND ‘N VEDERE REYULTATELE 6.7-10 Obiectivul 9. S[ expui principiul `seceri;ului~ a;a cum se aplic[ acesta preyentului ;i trecutului ;i s[¬l aplici vie'ii ;i lucr[rii tale.

dou[ moduri de via'[ — credin'[ sau fapte, ]ncredere ]n Cristos sau eforturi de a 'ine Legea. ‘n aceast[ lec'ie, l¬am v[yut pe Pavel explic=nd reyultatele pe care aceast[ alegere le va produce ]n via'[. Reyultatul unuia este ]ndrept['ire prin puterea Duhului Sf=nt. Cel[lalt duce la condamnare, deoarece eforturile proprii nu pot produce dec=t faptele firii p[m=nte;ti. `Dumneyeu nu Se las[ s[ fie batjocorit~ ar putea fi tradus ;i `Nimeni nu¬;i poate bate joc de Dumneyeu~. Este un mod de a spune c[ Dumneyeu va respecta legile pe care El le¬a stabilit. Nimeni nu poate schimba ceea ce El a r=nduit. Reyultatele vie'ii pe care o alegem vor fi exact acelea pe care le spune Dumneyeu. Cine se ]ncrede ]n Cristos va fi ]ndrept['it. Cine se ]ncrede ]n 'inerea Legii pentru a fi m=ntuit va fi condamnat. Sem[narea despre care vorbe;te aici este un simbol pentru felul ]n care ne tr[im via'a. ‘ntreaga noastr[ via'[ pe p[m=nt este timpul sem[natului. Recoltarea, seceri;ul, se refer[ la reyultate, la r[splata pe care o vom primi pentru ceea ce am f[cut. Seceri;ul judec['ii lui Dumneyeu corespunde semin'elor pe care omul le¬a sem[nat. N¬ar trebui s[ ne g=ndim la acest principiu al recolt[rii doar ]n termenii viitorului. El are ;i o aplica'ie preyent[. O parte din recoltare o facem ]n cursul acestei vie'i. Pavel scoate ]n eviden'[ rela'ia dintre ceea ce plant[m ;i ceea ce recolt[m. Dac[ semeni porumb, la vremea recoltei vei str=nge porumb. Niciodat[ nu vei recolta orey dac[ ai sem[nat porumb! 51 Cite;te versetul 8. ‘n purtarea de toate yilele, iudaiyatorii ;i cei ce¬i urmau se bayau pe natura uman[ sau pe Duhul Sf=nt? ........................................................................................ 52 Ce vor recolta aceia care se bayeay[ pe eforturile lor de a face bine sau care se las[ condu;i de dorin'ele lor? v. 8. ........................................................................................ 53 Ce va recolta acela care tr[ie;te prin Duhul Sf=nt, ca surs[ a ]ndrept['irii sale? ........................................................................................

Prin cuvintele cu care ]ncepe versetul 7, `Nu v[ ]n;ela'i~, Pavel atrage aten'ia galatenilor asupra importan'ei deciyiei pe care trebuia s[ o ia ei. Acesta este momentul apelului la sf=r;itul predicii argumentului moral. Adic[, Pavel ]i cheam[ pe galateni s[ ia deciyia corect[, av=nd ]n vedere reyultatul pe care luarea aceastei deciyii ]l va avea ]n via'a lor. Pavel a pus ]naintea galatenilor alegerea ]ntre cele

‘n versetul 8, ne putem g=ndi nu numai la felul de s[m=n'[ pe care ]l sem[n[m (ac'iunile noastre), ci ;i la c=mpul ]n care sem[n[m, ]ntregul teren al vie'ii. Dac[ tr[im ]n domeniul c[rnii, sau al eului, separat de ajutorul lui Dumneyeu, reyultatul este corup'ia. Dac[ tr[im ]n domeniul Duhului, vom recolta bucuriile vie'ii ve;nice.

Evanghelia supus[ la testul vie'ii

117

Galateni 6.7-9

Versetul 9 ne face cunoscut[ certitudinea judec['ii lui Dumneyeu — fie pentru r[spl[tire, fie pentru pedeaps[. Este o certitudine care nu trebuie pus[ la ]ndoial[ pentru faptul c[ judecata ]nt=ryie. Dup[ cum semin'ei care este plantat[ ]i trebuie timp ca s[ creasc[, dar la timpul potrivit produce road[, tot a;a, ne vom primi r[splata etern[, la timpul pe care Dumneyeu l¬a stabilit.

55 Care sunt cele dou[ c=mpuri sau domenii ]ntre care trebuie s[ alegi pentru a determina modul t[u de via'[? v. 8.

Aduce'i¬v[ aminte c[ galatenii ]ncepuser[ via'a cre;tin[ `]n Duhul~. ‘n versetul 9, Pavel ]i ]ncurajeay[ s[ nu se lase obosi'i de o asemenea via'[, cu toate resposabilit['ile pe care ea le aduce. A;teptarea r[spl[tirii ne ajut[ ;i ne d[ putere s[ plant[m ;i s[ cultiv[m ceea ce trebuie. ‘n versetul 10, Pavel ne spune c[ p=n[ la vremea recolt[rii ar trebui s[ folosim orice ocayie pentru a¬i permite legii lui Cristos — legea dragostei — s[ lucreye ]n vie'ile noastre. Cre;tinii au responsabilitatea de a ajuta la satisfacerea nevoilor materiale ;i sociale ale oamenilor din jurul nostru, chiar dac[ aceasta nu este func'ia primordial[ a bisericii.

Obiectivul 10. S[ enun'i regula care reyum[ argumentul practic al lui Pavel ;i s[ o aplici unei situa'ii date.

54 Care sunt grup[rile fa'[ de care avem datoria s[ facem bine atunci c=nd avem ocayia? v. 10. ........................................................................................ Mediteay[ c=teva minute asupra situa'iei tale. Ce faci tu pentru a¬'i ]mplini aceast[ datorie? Ce ai putea face? Biserica ta ia ]n serios datoria aceasta? Cred c[ este un moment potrivit ca s[ te rogi ;i s[ ceri c[l[uyirea lui Dumneyeu ]n aceast[ privin'[, pentru tine ;i pentru biserica ta.

........................................................................................ ........................................................................................ CONCLUYIE+ VIAæA NOU“ ‘N CRISTOS 6.11-18

Obiectivul 11. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile tr[irii unei vie'i de biruin'[ ;i principiile rela'iilor personale cu al'ii a;a cum sunt ele date ]n aceste capitole. Obiectivul 12. S[ ]n'elegi mai profund mo;tenirea ta cre;tin[ a;a cum este ea revelat[ ]n Epistola c[tre Galateni. Ultimele versete au fost scrise de Pavel ]nsu;i. Obiceiul s[u era s[ foloseasc[ un secretar. De obicei, el semna sau ]ncheia scrisorile cu propria sa m=n[. Veyi 1 Corinteni 16.21 ;i versetele urm[toare. Coloseni 4.18 ;i 2 Tesaloniceni 3.17.

118

Galateni ;i Romani

Comentatorii au p[reri diferite cu privire la sensul cuvintelor lui Pavel+ `Uita'i¬v[ cu ce slove (litere) mari v¬am scris, cu ]ns[;i m=na mea.~ Unii spun c[ Pavel a scris cu litere mari, pentru c[ el nu era obi;nuit s[ scrie. Aceasta este foarte pu'in probabil: Pavel era un savant. Al'i comentatori spun c[ aceast[ afirma'ie este o dovad[ c[ Pavel avea probleme cu vederea. Al'ii cred c[ problema din Galatia era at=t de urgent[, ]nc=t Pavel n¬a mai a;teptat p=n[ s[ aib[ un secretar c[ruia s[¬i dicteye, a;a cum f[cea de obicei, ci a scris el ]nsu;i ]ntreaga scrisoare, nu numai semn[tura de ]ncheiere. Al'ii spun c[ el a folosit litere mari, pentru a distinge scrisul lui de cel al secretarului care a scris partea cea mai mare a scrisorii, dup[ dictarea lui. Al'ii cred c[ Pavel a scris concluyia acestei epistole cu litere mari, pentru a sublinia importan'a celor spuse. ‘n concluyia scrisorii, Pavel face un apel personal puternic c[tre galateni. El compar[ motiva'ia sa cu cea a iudaiyatorilor.

57 Conform versetului 14, care este motivul de laud[ al lui Pavel? ....a) Num[rul celor pe care i¬a convertit. ....b) Poyi'ia pe care o de'ine ca apostol al Neamurilor. ....c) Suficien'a lucr[rii lui Cristos de pe cruce. ....d) Suferin'ele sale din pricina predic[rii mesajului crucii.

56 ‘n versetul 12, Pavel scoate ]n eviden'[ dou[ motive pentru care iudaiyatorii ]ncercau s[¬i fac[ pe galateni s[ se taie ]mprejur ;i s[ devin[ evrei. Explic[¬le.

58 Cum nume;te Pavel cicatricile de pe urma persecu'iilor pentru Cristos? v. 17.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Dac[ un evreu reu;ea s[¬l conving[ pe un p[g=n (neevreu) s[ se taie ]mprejur ;i s[ accepte legile ;i tradi'iile religiei iudaice, aceasta era cea mai mare cucerire pe care o putea face. Ea ]i aducea laud[ din partea celorlal'i evrei. La aceasta se refer[ Pavel ]n versetele 12 ;i 13. Iudaiyatorii ];i f[ceau un titlu de glorie din num[rul converti'ilor pe care i¬au convins s[ accepte t[ierea ]mprejur. Orice evreu care sus'inea c[ t[ierea ]mprejur nu poate m=ntui pe cineva era normal s[ fie persecutat de iudaiyatori. Pavel spune c[ teama de asemenea persecu'ie era unul dintre principalele motive pentru care iudaiyatorii ]ncercau s[¬i fac[ pe galateni s[ primeasc[ t[ierea ]mprejur. Ei ]n;i;i nu 'ineau Legea pe care ]ncercau s[ le¬o impun[ cre;tinilor dintre Neamuri, dar le era team[ s[ predice c[ m=ntuirea se g[se;te numai ]n Cristos. Mesajul crucii le¬ar fi adus persecu'ie deoarece el vorbe;te despre suficien'a jertfei lui Cristos ;i despre incapacitatea t[ierii ]mprejur, sau a altor ritualuri religioase, de a ]ndrept['i pe cineva ]naintea lui Dumneyeu.

Pavel spune c[ el ];i g[se;te gloria tocmai ]n ceea ce iudaiyatorii evitau cel mai mult. Prin crucea lui Cristos, Pavel a murit fa'[ de gloria lumii — glorie pentru care se yb[teau iudaiyatorii. Gloria lui Pavel este ]n cruce, ;i lumea este r[stignit[ fa'[ de el — lumea nu mai este un centru de atrac'ie pentru el, nu mai este casa lui. El este cet['ean al Cerului. Ca dovad[ c[ nu mai apar'ine acestei lumi, Pavel men'ioneay[ ]n versetul 17 semnele suferin'elor pentru Cristos, semne pe care le poart[ pe trupul s[u.

........................................................................................ Termenul folosit se refer[ la practica ]nsemn[rii sclavilor cu sigiliul proprietarului lor. Cicatricile lui Pavel erau sigiliul propriet['ii Celui care fusese r[stignit pe cruce pentru el. Galateni 6.15 este adev[rul central ;i reyumatul ]ntregului argument moral. Cum poate s[ fie pl[cut[ lui Dumneyeu via'a cuiva? Poate t[ierea ]mprejur s[ produc[ o asemenea via'[? Nu! Dar net[ierea ]mprejur? Nu! Atunci ce poate? O nou[ crea'ie! (Crea'ie este o traducere mai adecvat[ a cuv=ntului grecesc: este mai corect[ dec=t `f[ptur[~ sau `creatur[~.) Aceasta este lucrarea Evangheliei — s[ fac[ o nou[ crea'ie! Oricine este ]n Cristos este o nou[ crea'ie — o nou[ persoan[ — ]n care tr[ie;te Duhul Sf=nt, care ]i d[ puterea s[ tr[iasc[ via'a pe care o vrea Dumneyeu. 59 ‘n versetul 15, po'i vedea contrastul dintre mesajul predicat de Cristos ;i cel al iudaiyatorilor. Care mesaj produce o crea'ie nou[? ....a) Mesajul religiei ceremoniale. ....b) Mesajul credin'ei ]n Cristos. ....c) Mesajul 'inerii Legii. ....d) Mesajul imit[rii exemplului lui Cristos. Despre ce `dreptar~ vorbe;te Pavel ]n versetul 16? El se refer[ la afirma'ia sa din versetul 15, c[ o nou[ crea'ie ]n Cristos — cineva ref[cut, n[scut din nou, regenerat prin puterea Duhului Sf=nt — este

Evanghelia supus[ la testul vie'ii

119

singurul lucru necesar, este singurul lucru care ne poate ]ndrept['ii ]naintea lui Dumneyeu ;i singura via'[ care ‘i este pl[cut[ Lui. Noi trebuie s[ umbl[m, s[ tr[im conform cu via'a nou[ pe care ne¬a dat¬o Cristos. Acest `dreptar~, sau aceast[ regul[, sau aceast[ lege poate fi exprimat[ ]n mai multe moduri, deoarece ea se refer[ la ]ntreaga tem[ a Epistolei c[tre Galateni. Am putea¬o numi legea credin'ei, sau legea Duhului, sau legea dragostei divine. Oricum am formula¬o, legea aceasta are de¬a face cu lucrarea lui Cristos de r[scump[rare a omului. Observ[ binecuv=ntarea pe care Pavel o roste;te ]n versetul 16 asupra `Israelului lui Dumneyeu~. Aceasta ne aminte;te de ]nv['[tura lui asupra acestui subiect ]n Galateni 3.7, 9, 26, 28-29: 4.5-7, 21¬31. 60 Recite;te textele amintite mai sus. Ce creyi despre afirma'ia+ `Biserica este noul Israel~ sau a;a cum

este alteori formulat[+ `Cre;tinii sunt singurii evrei adev[ra'i~? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Observ[m acum c[ ]n ultimul verset Pavel nu evit[ s[¬i numeasc[ pe galateni `fra'i~. El se roag[ ca harul lui Dumneyeu s[ fie peste ei: harul — care este adeseori definit, simplu dar minunat, ca fiind darul nemeritat al lui Dumneyeu pentru oameni: harul — primit nu pe baya faptelor, ci pe baya dragostei ;i milei lui Dumneyeu: harul — mijlocul prin care suntem m=ntui'i ;i ]ndrept['i'i prin credin'[! Efeseni 2.8-9.

Verific[¬'i r[spunsurile 1 Argumentul istoric — Galateni 1 ;i 2 Argumentul teologic — Galateni 3 ;i 4 Argumentul moral —UGalateni 5 ;i 6. 2 R[spunsul t[u. Legea ar fi o complicare a situa'iei ;i o robie. ‘ncerc[rile de a ajunge ]n cer prin eforturile proprii i¬ar fi l[sat ]ncurca'i ;i f[r[ speran'[. 3 T[iere ]mprejur. 4 M=ntuire. 5 S[ 'in[ toat[ Legea. 6 S¬ar fi rupt. Cristos nu le¬ar mai fi de nici un folos. 7 C[yu'i din har. 8 Prin Duh ;i prin credin'[. 9 Duhul Sf=nt ;i dragostea divin[. 10 Duhul Sf=nt, care umple cu dragoste persoana respectiv[. 11 Deoarece iudaiyatorii ]nv['au c[ este necesar[ pentru m=ntuire. Aceasta ar fi ad[ugat ceva lucr[rii de r[scump[rare a lui Cristos. 12 Credin'a noastr[ trebuie s[ fie numai ]n Cristos, altfel El nu ne este de nici un folos. Nu putem fi m=ntui'i prin har plus fapte. 13 Dac[ vrem s[ facem din 'inerea Legii temeiul ]ndrept['irii noastre ]naintea lui Dumneyeu, trebuie s[ 'inem toat[ Legea, pentru c[ dac[ nu 'inem toat[ Legea, aceasta nu ne este de nici un folos.

14 Voi alerga'i bine. 15 I¬a ]mpiedicat s[ asculte de adev[r. 16 Iudaiyatorii ;i ]nv['[tura lor. 17 R[spunsul t[u. Chiar o ]nv['[tur[ fals[ neb[gat[ ]n seam[ sau c='iva ]nv['[tori fal;i pot influen'a o ]ntreag[ biseric[. `Aluatul~ trebuie ]ndep[rat mai ]nainte ca toat[ pl[m[deala s[ fie afectat[. 18 A'i alergat bine. Am ]ncredere ]n voi c[ nu ve'i adopta o alt[ atitudine. 19 c) ‘nainte de convertire 20 R[spunsul t[u. Numai credin'a ]n moartea lui Cristos este necesar[. Ceea ce conteay[ este meritul lui Cristos, nu al nostru. 21 Aceia care v[ tulbur[. 22 Unii care pervertesc (r[stoarn[) Evanghelia lui Cristos. V¬au fermecat, astfel ]nc=t s[ nu asculta'i de adev[r. V[ ]mpiedic[ s[ asculta'i de adev[r. 23 R[spunsul t[u. Doctrina lor ]mpiedica progresul spiritual al cre;tinilor, tulbura biserica, pervertea Evanghelia ;i chiar ]i ]ntoarcea pe oameni de la credin'a ]n Cristos. 24 Negativ — Nu face'i o pricin[ ca s[ tr[i'i pentru firea p[m=nteasc[. Poyitiv — ‘n dragoste, sluji'i¬v[ unii altora. 25 Grupul lui Pavel, al iudaiyatorilor ;i cel antinomian.

120

Galateni ;i Romani

26 Grupul antinomian. 27 Pavel+ Toat[ Legea se cuprinde ]ntr¬o singur[ porunc[+ S[¬l iube;ti pe aproapele t[u ca pe tine ]nsu'i. Isus+ S[¬L iube;ti pe Domnul, Dumneyeul t[u, cu toat[ inima ta, cu tot sufletul t[u ;i cu tot cugetul t[u ... S[¬l iube;ti pe aproapele t[u ca pe tine ]nsu'i. ‘n aceste dou[ porunci se cuprind toat[ Legea ;i Prorocii. 28 Dragoste. 29 R[spunsul t[u. Solu'ia este dragostea. 30 Dragostea jertfitoare. 31 Umbla'i ]n Duhul. 32 C=rmui'i de Duhul. 33 Legea p[catului ;i a mor'ii, sau puterea poftelor firii p[m=nte;ti. Legea. 34 Duhul ;i dragostea. 35 Carne ;i Duh. (c) 36 R[spunsul t[u. S[ te supui permanent Duhului Sf=nt. S[ fii sensibil fa'[ de Duhul Sf=nt ;i s[ fii condus de El. 37 f) h) j) k) l) m)

ur[, m=nie geloyie certuri grup[ri opuse ]nv['[tur[ fals[ invidie.

38 R[spunsul t[u. Probabil c[ fiecare va preyenta o list[ prelucrat[ ]ntr¬un mod diferit. Imoralitatea sexual[, obscenitatea, indecen'a, desfr=ul, be'ia, orgiile sunt ]nl[turate ]n principal prin ]nfr=narea poftelor (st[p=nire de sine). Dar dragostea, bucuria, pacea ;i bun[tatea sunt calit['ile care anuleay[ ]ndemnurile firii spre o asemenea via'[ imoral[ ;i fac astfel posibil[ st[p=nirea de sine. Dragostea pentru Dumneyeu ;i credin'a ]n Cuv=ntul S[u sunt remediul pentru vr[jitorie, idolatrie ;i ]nv['[tur[ fals[. Toate cele nou[ elemente ale roadei Duhului lucreay[ ]mpreun[ pentru a ne elibera

de ur[, m=nie, lupte, geloyie, certuri, omor, lupte de partide ;i invidie. 39 El ;i¬a r[stignit carnea (firea p[m=nteasc[). 40 R[stignirea lui Isus. 41 Duhul Sf=nt. 42 c) Preyen'a Duhului Sf=nt. 43 R[spunsul t[u. S[ te bayeyi pe Duhul Sf=nt ;i s[¬L ascul'i, s[ I te predai. 44 Probabil gruparea antinomian[. 45 Ar trebui s[¬l ajute cu un duh de bl=nde'e. 46 Deoarece s¬ar putea ca ]ntr¬o yi s[ p[c[tuiasc[ ;i el ;i s[ aib[ nevoie s[¬l ajute ;i pe el cineva. 47 R[spunsul t[u. Cristos a luat asupra Lui sarcina p[catului ;i a vinov['iei noastre. 48 Legea pe care Cristos a dat¬o, s[ ne iubim unii pe al'ii. 49 R[spunsul t[u. Ar trebui s[¬l ajute material ;i financiar. 50 R[spunsul t[u. 51 Se bayau pe natura uman[, pe eforturile lor de a 'ine Legea. 52 Vor secera putreyirea, vor fi pierdu'i. 53 Via'a ve;nic[. 54 Tuturor oamenilor, ;i ]n special fra'ilor cre;tini. 55 Carnea (firea p[m=nteasc[) ;i Duhul. 56 R[spunsul t[u. Dorin'a de a p[rea bine ]naintea oamenilor este m=ndrie. Ei voiau s[ fie admira'i pentru num[rul mare de converti'i pe care i¬au c=;tigat pentru iudaism. Teama de persecu'ie din partea iudeilor i¬a f[cut s[ nu recunoasc[ lucrarea lui Cristos ca fiind o bay[ suficient[ pentru m=ntuire. 57 c) Suficien'a lucr[rii lui Cristos pe cruce. 58 Semnele Domnului Isus. 59 b) Mesajul credin'ei ]n Cristos. 60 R[spunsul t[u.

Evanghelia supus[ la testul vie'ii

121 RECAPITULARE PENTRU TESTUL AL DOILEA

Mai ]nt=i, uit[¬te peste planurile lec'iilor 3-7. ‘ncearc[ s[¬'i aminte;ti c=t mai mult posibil din cele studiate ]n fiecare sec'iune.

Epistola c[tre Galateni la ora ta de studiu biblic personal, ]ntr¬o singur[ ;edin'[, av=nd ]n fa'[ planul epistolei.

‘n al doilea r=nd, recapituleay[ obiectivele fiec[rei lec'ii ;i evalueay[ modul ]n care le¬ai ]ndeplinit. Dac[ nu e;ti sigur de r[spunsurile pe care le dai, uit[¬te peste sec'iunea respectiv[ din lec'ie.

Dac[ ai urmat to'i ace;ti pa;i, ar trebui s[ treci f[r[ probleme testul al doilea ;i partea din examenul final referitoare la Galateni. Dar ce este mai important este c[ ]nv['[tura ta va fi mai temeinic[, tu ]'i vei aminti mai bine ceea ce ai ]nv['at ;i vei face un progres real ]nspre atingerea obiectivelor acestui curs.

Sugestia mea este ca acum, c=t[ vreme materialul ]'i este proasp[t ]n minte, s[ cite;ti ]n ]ntregime

SUGESTII PENTRU PREDARE 1. Stabile;te teme pentru mai mul'i studen'i. Fiecare poate preyenta subiectul stabilit dup[ cum crede el c[ este bine. 2. D[¬le ocayia studen'ilor s[ ]mp[rt[;easc[ m[rturii personale ;i fapte de via'[ care le-ar putea fi de folos pentru predici sau studii biblice. 3. Preyint[ un film despre puterea transformatoare a Evangheliei. 4. Cere¬le studen'ilor s[ scrie ]n dou[ coloane faptele c[rnii enumerate de Pavel care ridic[ probleme ]n cercul t[u. Pentru fiecare lucrare a firii p[m=nte;ti, cere¬le studen'ilor s[ dea remediul din lista roadei Duhului ;i s[ trag[ o linie ]ntre cele dou[. S¬ar putea ca acela;i remediu s[ fie folosit pentru mai multe probleme. Cere¬le studen'ilor s[ explice pe scurt re-

mediul — a;a cum ar face¬o ]ntr¬un studiu biblic de grup. 5. Recapituleay[ ]ntregul argument pe care ]l deyvolt[ Pavel ]n Epistola c[tre Galateni, pun=nd ]n scen[ o ]ntrunire ]ntr¬una dintre bisericile Galatiei. Oamenii discut[ scrisoarea lui Pavel ;i ceea ce trebuie f[cut. 6. Recapituleay[ obiectivele acestei unit['i ;i cele ale cursului, acord=nd aten'ie progresului f[cut ;i not=nd punctele mai slabe care necesit[ studiu suplimentar, ]nainte de completarea testului al doilea. 7. Formeay[ din studen'ii clasei dou[ echipe care s[ concureye r[spuny=nd la ]ntreb[rile recapitulative din unit['ile 1 ;i 2. Aceste ]ntreb[ri pot fi alese din teste, din exerci'ii sau din obiective.

122

Galateni ;i Romani

alb

123

Unitatea a treia PAVEL EXPLIC“ EVANGHELIA SA

Lec'ia 8 introducere ;i preyentarea epistolei romani 1.1-17: 15.14 - 16.27

PLANUL LECæIEI Epistola c[tre Romani Importan'a epistolei Motivele lui Pavel pentru scrierea epistolei — 15.14¬33 Biserica din Roma — 16.1¬16 Mesajul epistolei Preyentarea epistolei Introducerea epistolei — 1.1¬17 Salut[ri — 1.1¬7 Autorul Subiectul Destinatarii Viyita pl[nuit[ de Pavel — 1.8¬15 Tema epistolei — 1.16¬17 OBIECTIVELE LECæIEI 1. S[ po'i expune valoarea epistolei din punct de vedere teologic, spiritual ;i practic ;i s[¬'i formuleyi propriile obiective pentru studiul Epistolei c[tre Romani. 2. S[ preyin'i data, locul ;i motivele scrierii epistolei. 3. S[ expui trei p[reri cu privire la modul ]n care s¬a format biserica din Roma ;i s[ identifici ]n Romani 16 patru observa'ii cu privire la aceast[ biseric[. 4. S[ po'i cita cel pu'in cinci probleme importante pe care Pavel le discut[ ]n Galateni ;i ]n Romani. 5. S[ po'i scoate ]n eviden'[ din introducerea epistolei, Romani 1.1¬17, informa'ii importante despre autor, subiectul epistolei ;i persoanele c[rora le este adresat[.

6. S[ enumeri cel pu'in cinci caracteristici ale unui bun propov[duitor al Evangheliei, a;a cum sunt ele demonstrate de Pavel ]n Romani 1.1¬17, ;i s[ le aplici ]n via'a ta. 7. S[ po'i stabili leg[tura dintre tema Epistolei c[tre Romani ;i folosirea cuv=ntului `credin'[~ pe parcursul ]ntregii epistole. TEME 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei. 2. Cite;te studiul cuvintelor. 3. Cite;te Epistola c[tre Romani c=nd 'i se indic[. 4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[ sec'iune, citind referin'ele din Biblie, r[spuny=nd ]ntreb[rilor de studiu ;i verific=ndu¬'i r[spunsurile. 5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei, ca s[ veyi dac[ le¬ai atins.

124

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

sfin'i 1.7

— pu;i deoparte pentru Dumneyeu, separa'i. Acesta este un termen folosit frecvent ]n Noul Testament pentru a¬i desemna pe cre;tini.

ne]ncetat 1.9

— continuu, ]n mod constant. Pavel ]i amintea totdeauna ]n rug[ciunile sale.

s[ ne — ]mb[rb[t[m laolalt[ 1.12

s[ culeg rod 1.13

s[ ne ]nt[rim. Pavel avea ]n vedere ]nt[rirea reciproc[ ]n credin'[ — Pavel va fi ]nt[rit prin credin'a lor, iar ei vor fi ]nt[ri'i prin credin'a lui Pavel.

— oameni converti'i sau ajuta'i prin propov[duirea lui.

barbari 1.14

— str[ini: termen folosit de greci pentru to'i aceia care nu vorbeau limba lor ;i nu ]mp[rt[;eau cultura lor (termenul nu mai este folosit ]n acest sens.)

sunt — sunt convins, sunt sigur. ]ncredin'at 15.14 Neamurile — Pavel se compar[ cu un preot care s[¬i fie I¬ar aduce Neamurile ca o jertf[ vie o jertf[ lui Dumneyeu. 15.16 polemic[

— discu'ie, argumentare. ‘n Galateni ;i Romani Pavel preyint[ doctrina ]ndrept['irii prin credin'[ ;i o ap[r[ ]mpotriva ]nv['[turii iudaiyatorilor.

Introducere ;i preyentarea epistolei

125 DEYVOLTAREA LECæIEI TITLUL A

IMPORTANæA EPISTOLEI Obiectivul 1. S[ po'i expune valoarea epistolei din punct de vedere teologic, spiritual ;i practic ;i s[¬'i formuleyi propriile obiective pentru studiul Epistolei c[tre Romani. Mai ]nt=i a; vrea s[ te felicit! Ai terminat studiul Epistolei c[tre Galateni ;i ai parcurs aproape jum[tate din acest curs. Studiul Epistolei c[tre Galateni 'i¬a ridicat vreo ]ntrebare sau problem[ doctrinar[ ;i nu ai primit r[spuns la ea ]n lec'iile anterioare? Dac[ este a;a, caut[ r[spunsul ]n Romani. Acum ai o temelie solid[ ca s[ po'i studia aceast[ epistol[. Similitudinea temei ;i a subiectelor discutate ]n Galateni ;i Romani te va ajuta s[ g[se;ti r[spuns la majoritatea ]ntreb[rilor tale. Cel pu'in sper[m s[ fie a;a!

1 ‘n care carte a Bibliei vei g[si cea mai sistematic[ ;i cea mai complet[ preyentare teologic[ a Evangheliei? ........................................................................................ 2 Preyint[ pe scurt din ce const[ valoarea Epistolei c[tre Romani din punct de vedere+ Teologic.......................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Spiritual ......................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

‘n Galateni, Pavel ap[r[ Evanghelia ]mpotriva legalismului iudaiyatorilor, dar nu ]ncearc[ s[ fac[ o preyentare complet[ ;i sistematic[ din punct de vedere teologic. Epistola c[tre Romani este tocmai o astfel de preyentare. Martin Luther, marele conduc[tor al Reformei, spunea despre Epistola c[tre Romani+

Practic ........................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

`Este cartea de c[p[t=i a Noului Testament, Evanghelia ]n starea cea mai pur[. Niciodat[ nu po'i spune c[ ai citit¬o sau ai studiat¬o prea mult. Cu c=t te ad=nce;ti mai mult ]n ea, cu at=t o pre'uie;ti mai mult ;i cu at=t gustul ei este mai bun.~

3 Prin ce sunt foarte asem[n[toare epistolele c[tre Galateni ;i Romani?

Importan'a teologic[ a Epistolei c[tre Romani este mare. Este cartea fundamental[ a ]ntregii teologii ;i ]nv['[turi a apostolului Pavel. C=nd vei termina acest studiu, vei avea o ]n'elegere mai profund[ a lucr[rii de r[scump[rare a lui Cristos. Valoarea spritual[ a epistolei este la fel de mare. Lumina pe care Epistola c[tre Romani o revars[ asupra modului de via'[ cre;tin va fi de o deosebit[ importan'[ pentru tine. Sursa puterii ;i secretul tr[irii cre;tine biruitoare este o tem[ important[ a epistolei. Valoarea practic[ a epistolei este determinat[ de imaginea pe care ne¬o d[ ea despre ceea ce este cre;tinismul ]n realitate. Ultima parte a epistolei ne d[ multe principii importante pentru via'a de yi cu yi a cre;tinismului. C=nd studieyi aceste lec'ii, roag[¬te ca Duhul Sf=nt s[ fac[ Romani o surs[ de ]mbog['ire spiritual[ pentru via'a ta ;i o unealt[ puternic[ pe care s¬o folose;ti ]n propov[duirea ta. Noi ne rug[m pentru tine!

........................................................................................

........................................................................................ 4 Care dintre ele este ]n esen'[ o ap[rare a Evangheliei? 5 Care dintre ele este ]n esen'[ o preyentare a Evangheliei? ........................................................................................ 6 Cite;te din nou `Cuv=ntul ]nainte~, de la pagina 9, ;i obiectivele cursului, de la pagina 5. Scrie beneficiile pe care a;tep'i s[ le ai ]n urma studierii Epistolei c[tre Romani. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

126

Galateni ;i Romani MOTIVELE LUI PAVEL PENTRU SCRIEREA EPISTOLEI 15.14¬33 Obiectivul 2. S[ preyin'i data, locul ;i motivele scrierii epistolei.

‘'i aduci aminte care sunt cele trei lucruri pe care trebuie s[ le ;tii pentru a ]n'elege orice scrisoare? Ceva despre autor, ceva despre persoana c[reia ]i este adresat[ ;i motivul pentru care a fost scris[ scrisoarea. Deja l¬am preyentat pe autor+ Pavel, apostolul Neamurilor. Am v[yut cum l¬a preg[tit Dumneyeu pentru scrierea acestei importante expuneri a credin'ei cre;tine. Chiar problema cu iudaiyatorii ;i scrisoarea c[tre galateni l¬au ajutat s[ deyvolte preyentarea clar[ pe care o avem ]n Romani. Pavel a cheltuit yece ani, ]ntre 47 ;i 57 A.D., pentru a evangheliya '[rile ]nvecinate cu Marea Egee. Pe harta al[turat[ po'i vedea c[ Marea Egee este situat[ ]ntre Marea Neagr[ ;i Marea Mediteran[. Ea separ[ Europa de Asia. Pe '[rmul european (Grecia de ast[yi), Pavel ;i ]nso'itorii s[i au predicat Evanghelia ;i au ]nfiin'at biserici ]n principalele ora;e ale provinciilor romane Macedonia ;i Ahaia. Pe '[rmul asiatic (Turcia de ast[yi), ei au f[cut aceea;i lucrare ]n provinciile Galatia ;i Asia. Pavel a ]nfiin'at biserici ]n Iconia, Filipi, Tesalonic, Corint ;i Efes ;i le¬a l[sat ]n grija unor conduc[tori spirituali. Iarna anului 56¬57 Pavel a petrecut¬o la Corint, ]n cauya unui prieten convertit, Gaius. Misiunea sa apostolic[ de a duce Evanghelia '[rilor egeene era ]mplinit[. Pavel c[uta noi c=mpuri de evangheliyare. El f[cea lucrare de pionierat (veyi Romani 15.18¬24) ;i voia s[ predice acolo unde oamenii ]nc[ nu auyiser[ despre Isus Cristos. El s¬a decis s[ mearg[ ]n Spania, cea mai veche colonie roman[ ]n vest, centru de cultur[ roman ]n acele p[r'i.

;i s[ fie ]ncurajat de ei — ]nainte de a merge ]n Spania. Pavel avea c=teva motive serioase pentru a scrie Epistola c[tre Romani. Mai ]nt=i, Dumneyeu l¬a inspirat s[ scrie. Apoi, din Romani 16 ;tim c[ Pavel avea c='iva prieteni ;i fo;ti colaboratori care erau acum conduc[torii bisericii din Roma. Este normal ca el s[ vrea s[¬i anun'e c[ pl[nuie;te s[¬i viyiteye. Cu siguran'[ ei ar fi apreciat foarte mult o preyentare a Evangheliei care s[¬i ajute ;i pe ei ]n bisericile pe care le conduceau. Aduce'i¬v[ aminte c[ bisericile pe care Pavel le¬a ]nfiin'at datorau o mare parte a deyvolt[rii lor spirituale ]nv['[turilor pe care le trimitea Pavel ]n epistole. Apoi, exista ve;nica problem[ a iudaiyatorilor. Ei i se ]mpotriveau lui Pavel oriunde se ducea. Ei r[sp=ndiser[ informa'ii false despre ]nv['[tura lui. Poate c[ de aceast[ dat[, Pavel a vrut s[ le¬o ia ]nainte. Domnul l¬a ]ndrumat s[ trimit[ cre;tinilor din Roma o preyentare complet[ a Evangheliei pe care o predica el. Ei puteau s[ o studieye ]nainte de sosirea lui. Dac[ ar fi avut problme, puteau s[¬l ]ntrebe c=nd va fi cu ei. Dac[ iudaiyatorii ar ]ncerca s[ st=rneasc[ opoyi'ie sau s[¬i ]ntoarc[ pe Romani de la adev[rata Evanghelie, ace;tia ar fi deja preg[ti'i s[ stea ferm pe poyi'ia credin'ei. Astfel, ]n primele yile ale anului 57 A.D., la opt ani dup[ scrierea Epistolei c[tre Galateni, Pavel ]i dicteay[ prietenului s[u Ter'iu o scrisoare pentru cre;tinii din capitala imperiului — Roma. ‘n aceast[ epistol[, el explic[ motivul pl[nuitei viyite ;i preyint[ bisericii o expunere complet[ a Evangheliei, a;a cum a ]n'eles¬o ;i cum a propov[duit¬o el. 7 Nume;te patru provincii romane pe care le¬a evangheliyat Pavel ]ntre anii 47 ;i 57 A.D. ........................................................................................ ........................................................................................ 8 Care era noul c=mp misionar ]n care voia Pavel s[ se angajeye ca pionier al Evangheliei? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 9 Ce leg[tur[ este ]ntre aceast[ alegere a lui Pavel ;i Epistola c[tre Romani?

C[l[toria spre Spania i¬ar fi dat lui Pavel ocayia s[ viyiteye ;i Roma. El nu avea de g=nd s[ stea mult[ vreme la Roma sau s[ predice acolo, pentru c[ exista acolo deja o biseric[ prosper[. El dorea s[ aib[ p[rt[;ie cu fra'ii din Roma — s[¬i ]ncurajeye spiritual

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Introducere ;i preyentarea epistolei

127

10 ‘n ce an ;i din ce ora; a scris Pavel aceast[ epistol[? ........................................................................................ BISERICA DIN ROMA 16.1¬16 Obiectivul 3. S[ expui trei p[reri cu privire la modul ]n care s¬a format biserica din Roma ;i s[ identifici ]n Romani 16 patru observa'ii cu privire la aceast[ biseric[. Nu ;tim cu certitudine cum s¬a format biserica din Roma. …tim c[ unii dintre cre;tinii care tr[iau acolo ‘l primiser[ pe Cristos ]nainte de convertirea lui Pavel. Veyi Romani 16.7. Oriunde se duceau cre;tinii, ei le spuneau oamenilor despre Isus. Ei se ]nt=lneau ]n casele lor pentru rug[ciune, pentru citirea Scripturii ;i pentru p[rt[;ie. Pe m[sur[ ce oamenii ‘l primeau pe Cristos, aceste adun[ri s¬au r[sp=ndit ]n tot ora;ul.

‘n Romani 16.3¬16, po'i vedea c[ Pavel avea mul'i prieteni la Roma, de;i el nu fusese ]nc[ niciodat[ acolo. El le trimite salut[ri oamenilor pe care ]i ]nt=lnise ]n diferite locuri. Unii dintre ei au fost converti'i la propov[duirea lui, ;i acum tr[iau la Roma. 12 ‘n loc s[ prive;ti la Romani 16.1¬16 ca la o simpl[ list[ de nume, ]ncearc[¬'i puterea de observa'ie. Nu uita c[ una dintre cerin'ele unei bune interpret[ri a Bibliei este buna observa'ie a Bibliei! Ce po'i afla despre aceast[ biseric[ din Roma ;i despre bisericile primare, ]n general, din aceste versete? Noteay[¬'i observa'iile ]n spa'iul reyervat mai jos. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

11 Cite;te Fapte 2.10. Cine creyi c[ au fost cei dint=i care au dus Evanghelia la Roma? ........................................................................................ ........................................................................................

1 Converti'ii de la Rusalii

2 Converti'i de/ai lui Pavel

3 Petru

Mul'i cred c[ unii dintre pelerinii care au fost la Ierusalim la s[rb[toarea Rusaliilor, ]n anul 30 A.D., ;i care l¬au auyit pe Petru predic=nd Evanghelia, au fost converti'i ;i umplu'i cu Duhul Sf=nt, ;i apoi au adus cu ei la Roma Vestea Bun[. Faptul c[ Roma era capitala imperiului a f[cut ca mesajul Evangheliei s[ fie adus oamenilor de acolo. C[l[toriile ]ntre Roma ;i provincii erau frecvente. ‘nc[ mai avem ;i ast[yi expresia+ `Toate drumurile duc la Roma.~ Pe m[sur[ ce au fost ]nfiin'ate biserici cre;tine ]n centre mari, ca Ierusalimul, Antiohia, Filipi, Corint, Efes, unii dintre converti'ii acestor biserici trebuie s[ fi viyitat capitala ;i s[ le fi spus prietenilor lor de acolo despre Cristos.

........................................................................................ ........................................................................................ Ai observat c[ biserica se ]ntrunea ]n casele credincio;ilor? Cercet=nd numele membrilor, putem vedea c[ ei erau de diferite na'ionalit['i+ romani, evrei, greci, per;i, asiatici. Cre;tinii treceau prin persecu'ii. Erau acolo unele dintre rudele lui Pavel, care fuseser[ convertite ]naintea lui. Cel dint=i convertit al Ahaiei era acolo. C=teva femei sunt men'ionate ca av=nd un rol important ]n lucrarea lui Dumneyeu. N¬ai fi vrut ca Pavel s[ fi spus mai multe despre sora Fivi, pe care i¬o recomand[ cu at=ta c[ldur[ bisericii? Unii cred c[ era o comerciant[ cre;tin[ care a dus scrisoarea lui Pavel la Roma, cu ocayia unei c[l[torii de afaceri. Unii sugereay[ c[ ea ar fi fost un repreyentant legal ca s[¬i apere la judecat[ pe cre;tinii prigoni'i. Cite;te din nou versetele 1¬16, ]n lumina acestor observa'ii. O a treia posibilitate cu privire la formarea bisericii din Roma au fost evreii cre;tini. Se ;tie c[ la Roma era o comunitate de evrei ]nc[ din secolul al doilea ]nainte de Cristos. Guvernul roman i¬a expulyat cel pu'in de dou[ ori din ora;, dar apoi le¬a permis din nou s[ se ]ntoarc[. Acuila ;i Priscila, colaboratorii lui Pavel la Corint, au fost obliga'i s[ p[r[seasc[ Roma atunci c=nd ]mp[ratul Claudiu i¬a expulyat pe evrei din Roma. Veyi Fapte 18.2. Este posibil ca ei s[ fi fost cre;tini ]nainte de a se ]nt=lni cu Pavel. Ulterior, ei s¬au ]ntors la Roma ;i erau printre conduc[torii bisericii c[rora Pavel le trimite salut[ri. Veyi Romani 16.3¬5. Pavel men'ioneay[ de asemenea ni;te rudenii de¬ale sale, ]n Romani 16.7,

128

Galateni ;i Romani

11. Discu'ia despre Israel, din capitolele 9 ;i 11, ne face s[ credem c[ erau mai mul'i evrei ]n biserica din Roma. Pe vremea c=nd Pavel scria epistola, pe la anul 57 A.D., se pare c[ num[rul Neamurilor era mai mare dec=t al evreilor ]n biserica din Roma. Creyi c[ acesta a fost un motiv pentru Pavel, apostolul Neamurilor, ca s[ le trimit[ aceast[ expunere complet[ a Evangheliei?

se deosebe;te de celelalte epistole. Galateni a fost scris[ dup[ prima c[l[torie misionar[ a lui Pavel, iar Romani dup[ a treia. ‘n timpul celor opt ani de propov[duire scur;i ]ntre scrierea celor dou[ epistole, Pavel a deyvoltat mai complet adev[rurile pe care le¬a scris ]n grab[ galatenilor. Acum, la aproape ;aiyeci de ani, Pavel face o preyentare teologic[ sistematic[ a ]nv['[turii pe care le¬a dat¬o galatenilor.

13 Cui s¬ar p[rea c[ se adreseay[ ]n principal epistola+ evreilor sau Neamurilor? Romani 1.5¬6, 13: 11.13, 25¬30.

15 Care este tema principal[ at=t a Epistolei c[tre Galateni, c=t ;i a celei c[tre Romani?

........................................................................................

Esen'a Evangheliei lui Pavel este justificarea prin credin'[. ‘n Romani g[sim o expunere extins[ a acestei mari doctrine a Scripturilor. ‘n Galateni accentul a fost pus asupra faptului c[ noi suntem m=ntui'i nu prin faptele Legii, ci prin credin'a ]n Cristos. ‘n Romani, doctrina justific[rii prin credin'[ o vedem dintr¬un alt unghi ;i cu un alt accent+ dreptatea (neprih[nirea) lui Dumneyeu. Aceea;i tem[ este discutat[, dar accentul este pus pe credin'[ ca mod ]n care se reveleay[ dreptatea lui Dumneyeu.

14 Preyint[ cele trei p[reri cu privire la formarea bisericii din Roma. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n cele din urm[, Pavel a ajuns la Roma, la trei ani dup[ ce a scris epistola. ‘mprejur[rile au fost ]ns[ totalmente diferite de cele pe care le pl[nuise. ‘n timp ce se afla la Ierusalim, a fost acuyat de hul[ la adresa Templului ;i a fost ]nchis. Dup[ un proces lung, ]n cele din urm[ Pavel se vede nevoit s[ apeleye ca judecarea cayului s[ fie trecut[ sub jurisdic'ia ]mp[ratului, la Roma. ‘n drum spre Roma, ca de'inut, trece printr¬un naufragiu ;i petrece o iarn[ pe insula Malta. Ajunge la Roma, ]n anul 60 A.D. Istoria prov[duirii lui Pavel se termin[ brusc, dup[ ce ni se spune c[ a petrecut doi ani ]n Roma, sub arest la domiciliu. ‘n Fapte 28.30¬31, vedem c[ ]n timpul acestor doi ani, Pavel predica ;i ]nv['a despre Isus Cristos cu toat[ ]ndr[yneala. Nu ;tim ce s¬a ]nt=mplat la sf=r;itul acestor doi ani. Din scrisorile sale s¬ar p[rea c[ a fost eliberat dup[ proces ;i a putut din nou s[ c[l[toareasc[, dar pentru o scurt[ perioad[ de timp. Cur=nd dup[ aceea, s¬a pornit un val de prigoan[ ;i pare cert c[ el a fost din nou arestat ;i condamnat la moarte, ca fiind conduc[tor al cre;tinilor. Pavel a fost scos afar[ din ora; ;i decapitat, dar persecu'ia nu a distrus cre;tinismul ]n Roma. Biserica a continuat s[ creasc[ ;i s[ prospere ]n marele ora;. MESAJUL EPISTOLEI Obiectivul 4. S[ po'i cita cel pu'in cinci probleme importante pe care Pavel le discut[ ]n Galateni ;i ]n Romani. Romani este ultima epistol[ pe care o scrie Pavel ]nainte de ]ntemni'are. Prin tem[ ;i con'inut, ea

........................................................................................

DOU“ ACCENTE

GALATENI

Nu prin Lege

ROMANI Justificarea prin credin'[

Neprih[nirea lui Dumneyeu

Pe l=ng[ tema major[, vei ]nt=lni mai multe subiecte ;i probleme doctrinare pe care le¬ai v[yut deja ]n Galateni. ‘n capitolele 7 ;i 8, carnea (eforturile proprii) sunt puse ]n contrast cu Duhul. Avraam este preyentat ca un om al credin'ei, ;i promisiunea pe care Dumneyeu i¬a f[cut¬o lui Avraam este legat[ de Evanghelie. Pavel abordeay[ din nou tema dragostei divine. Doctrina despre Mesia Cel r[stignit ;i semnifica'ia lucr[rii Sale, men'ionat[ pe scurt ]n Galateni, este preyentat[ clar ]n Romani. Ambele epistole vorbesc despre t[ierea ]mprejur ;i despre rela'ia cre;tinului cu Legea.

Introducere ;i preyentarea epistolei

129

TABLOUL ACCENTELOR DOCTRINARE GALATENI Ap[rarea apostoliei M[rturia convertirii Iudaiyatorii Conflictul cu Petru Preocuparea pentru galateni Sara ;i Agar Robi ;i fii

GALATENI …I ROMANI Justificare prin credin'[ Credin'[ ;i fapte Duh ;i carne E;ecul eforturilor proprii Promisiunea pentru Avraam Planul m=ntuirii Dragostea divin[ Unirea cu Cristos T[ierea ]mprejur Rela'ia cu Legea Rela'ia cu ceilal'i Boteyul ]n ap[ ‘nv['[torii fal;i

‘n Romani, Pavel mai discut[ c=teva doctrine. Pe l=ng[ problema `Cum poate fi un om drept ]naintea lui Dumneyeu?~, el se mai ocup[ ;i de alte probleme, cum sunt+ `Semnifica'ia Israelului ]n istorie~, `Care ar trebui s[ fie atitudinea cre;tinilor dintre Neamuri fa'[ de evrei?~, `Care sunt doveyile practice ale caracterului cre;tin?~ R[spunsul pe care Pavel ]l d[ acestor ]ntreb[ri ne descoper[ o bog['ie de adev[ruri spirituale. 16 Cu care dintre epistolele lui Pavel este mai str=ns legat[ Epistola c[tre Romani? ........................................................................................ 17 Pavel folose;te dou[ serii de contraste, at=t ]n Galateni, c=t ;i ]n Romani. Care dintre acestea ne arat[ cum putem tr[i via'a cre;tin[? ........................................................................................ ........................................................................................ 18 Ce contrast folose;te Pavel pentru a ne ar[ta cum putem tr[i via'a cre;tin[? ........................................................................................ ........................................................................................ 19 Nume;te alte patru subiecte doctrinare pe care le deyvolt[ Pavel ]n ambele epistole. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

ROMANI Originea p[catului Condamnarea universal[ Scopul m=ntuirii Destinul lui Israel Preocuparea pentru Israel Evreii ;i Neamurile Guvernul Cre;tinii slabi Planuri personale Misiunile ;i d[rnicia Felicit[ri Salut[ri personale

PREYENTAREA EPISTOLEI ‘nainte de a trece la un studiu detaliat al Epistolei c[tre Romani, exist[ dou[ lucruri care te vor ajuta s[ veyi epistola ca un tot unitar ;i s[ ]n'elegi mai clar desf[;urarea g=ndirii lui Pavel. æi¬a fost folositoare citirea Epistolei c[tre Galateni av=nd al[turi ;i urm[rind schi'a epistolei? Vei urma acela;i procedeu ;i ]n Romani+ Vei citi acum epistola ]n ]ntregime, ]ntr¬o singur[ ;edin'[, ;i vei citi schi'a al[turat[ a epistolei. Imagineay[¬'i c[ e;ti un soldat roman convertit la predicile lui Pavel, pe c=nd te aflai la Corint. A trebuit s[ te ]ntorci la Roma ]nainte de a avea prilejul s[ ]nve'i mai mult[ doctrin[ cre;tin[. Tu ]ncerci acum s[ le spui prietenilor t[i despre Dumneyeu ;i despre m=ntuire. Prietenii t[i se ]nchin[ yeit['ilor romane. Un prieten de¬al t[u, filosof, este interesat, dar tu nu po'i s[ r[spunyi ]ntreb[rilor lui. ‘ntr¬una din yile, Acuila ;i Priscila ]'i spun c[ tocmai au primit o scrisoare de la Pavel, ]n care acesta ]'i trimite ;i 'ie salut[ri (g[se;te¬'i numele ]n Romani 16). Ei ]'i mai spun c[ dorin'a lui Pavel este ca scrisoarea s[ fie citit[ ;i de al'ii. Foarte bine! Acum e;ti gata s[ o cite;ti. ‘n timp ce cite;ti epistola, 'ine ]n m=n[ schi'a Epistolei c[tre Romani. Dac[ ai o traducere modern[ a epistolei, ai putea s¬o folose;ti pe aceea.

130

Galateni ;i Romani SCHIæA EVANGHELIEI DUP“ ROMANI

Introducere — 1.1¬17 Salut[ri — 1.1¬7 Viyita pl[nuit[ de Pavel — 1.8¬15 Tema epistolei — 1.16¬17 Nevoia de m=ntuire a omului — 1.18 - 3.20 M=nia lui Dumneyeu s¬a revelat — 1.18 Neamurile sunt condamnate — 1.19¬32 Revela'ia general[ a lui Dumneyeu — 1.19¬20 Respingerea adev[rului — 1.21¬32 Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt condamna'i — 2.1¬16 Auto¬]n;ela'i ;i auto¬condamna'i — 2.1¬6 Principiile judec['ii sunt revelate — 2.5¬16 Evreii sunt condamna'i — 2.17¬3.8 Avantaje ;i responsabilit['i — 2.17¬19 ‘ntreb[ri ;i concluyii — 3.1¬8 Toat[ lumea este condamnat[ — 3.9¬20 M=ntuirea dat[ de Dumneyeu — 3 - 5 Justificarea prin credin'a ]n Cristos — 3.21¬31 Revelarea drept['ii lui Dumneyeu — 3.21¬26 Justificare numai prin credin'[ — 3.27¬31 Justificarea ]n Vechiul Testament — 4.1¬5 Avraam justificat prin credin'[ — 4.1¬5 Binecuv=nt[rile ]ndrept['irii atribuite — 4.6¬8 ‘ndrept['ire ;i pentru Neamuri — 4.9¬25 Binecuv=nt[rile date prin justificare — 5.1¬11 Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii — 5.12¬21 P[cat ;i moarte prin Adam — 5.12¬14 ‘ndrept['ire ;i via'[ ]n Cristos — 5.15¬21 O nou[ via'[ de libertate — 6 - 7 Libertate fa'[ de p[cat — 6.1¬23 Moarte ;i ]nviere — 6.1¬10 Biruin'[ prin credin'[ — 6.11¬14 Alegerea unui nou st[p=n — 6.15¬23 Libertatea fa'[ de Lege — 7.1¬13 Moarte ;i o nou[ c[s[torie — 7.1¬6 Func'iile Legii — 7.7¬13 Libertatea nu este ob'inut[ prin eforturile proprii 7.14¬25 Via'a ]n Duh — 8 Biruin'[ ]n Duhul vie'ii — 8.1¬13 Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii — 8.1¬4 Biruin'[ asupra c[rnii (firii p[m=nte;ti) — 8.5¬9 ‘nviere — 8.10¬13 Duhul ]nfierii pentru fiii lui Dumneyeu — 8.14¬16

Suferin'[ ;i slav[ — 8.17¬18 R[scump[rarea trupului — 8.19¬25 Ajutor ]n rug[ciune — 8.26¬27 Des[v=r;irea m=ntuirii noastre — 8.28¬39 Scopul planului lui Dumneyeu-Tat[l — 8.28¬30 Siguran'[ ]n dragostea Tat[lui — 8.31¬39 Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri — 9 - 11 Poporul ales al lui Dumneyeu — 9.1¬29 Preocuparea lui Pavel pentru Israel — 9.1¬5 Ales ]n mila lui Dumneyeu — 9.6¬22 Ale;i dintre evrei ;i dintre Neamuri — 9.23¬29 M=ntuire numai prin credin'[ — 9.30¬10.21 Tragedia necredin'ei lui Israel — 9.30 ¬ 10.3 Partea omului ]n m=ntuire — 10.4¬11 Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i pentru Neamuri — 10.12 - 11.36 Evangheliyare mondial[ — 10.12¬21 Israelul nu este lep[dat de tot — 11.1¬16 Includerea Neamurilor — 11.17¬25 Restaurarea lui Israel — 11.25¬31 Bog['iile ]n'elepciunii lui Dumneyeu — 11.32¬36 Evanghelia ;i cre;tinul — 12 - 13 Dedicare ;i transformare — 12.1¬21 Atitudinea fa'[ de Dumneyeu — 12.1¬2 Atitudinea f['[ de sine — 12.3¬8 Atitudinea fa'[ de ceilal'i — 12.9¬21 Rela'iile cu lumea — 13.1¬14 Buni cet['eni — 13.1¬7 Ac'iunile determinate de dragoste — 13.8¬10 Folosire ]n'eleapt[ a timpului — 13.11¬14 Evanghelia ;i Biserica — 14 -16 Dragostea fr['easc[ ]n biseric[ — 14.1 - 15.12 Nu v[ judeca'i ;i nu v[ certa'i — 14.1¬13 Nu face'i ca al'ii s[ se poticneasc[ — 14.13¬23 Ajuta'i ;i fi'i pl[cu'i altora — 15.1¬6 Acceptarea celorlal'i — 15.7¬12 Responsabilit['ile bisericii — 15.13¬33 ‘nv['[tura ;i spiritualitatea — 15.13¬15 Evangheliyarea lumii — 15.15¬21 Daruri — 15.22¬29 Rug[ciune — 15.30¬33 P[rt[;ia cre;tin[ — 16.1¬27 Aprecieri ;i ]ndemnuri — 16.1¬16 Avertiyare ]mpotriva deybin[rilor — 16.17¬20 P[rt[;ie ]ntre biserici — 16.21¬24 Slav[ lui Dumneyeu — 16.25¬27

Introducere ;i preyentarea epistolei

131 INTRODUCEREA Romani 1.1¬17

Obiectivul 5. S[ po'i scoate ]n eviden'[ din introducerea epistolei, Romani 1.1¬17, informa'ii importante despre autor, subiectul epistolei ;i persoanele c[rora le este adresat[. SALUT“RI 1.1¬7 Salut[rile pe care Pavel le preyint[ la ]nceputul Epistolei c[tre Romani ocup[ un spa'iu mai mare dec=t ]n oricare alt[ epistol[. Motivul poate fi g[sit ]n faptul c[ Pavel nu este ]ntemeietorul acestei biserici ;i, dup[ c=te ;tim, ]nc[ nu o viyitase. Este interesant s[ observ[m c[ ;i Epistola c[tre Galateni are o salutare lung[ ca introducere. S¬ar putea ca motivul s[ fie legat de natura acestor epistole. Ambele con'in o polemic[ puternic[. ‘n am=ndou[, Pavel face o introducere destul de lung[ pentru a stabili o bay[ pentru argumentarea care urmeay[. Autorul ‘n majoritatea epistolelor sale, Pavel ]ncepe prin preyentarea slujbei sale apostolice, dar aici el ]ncepe prin a se descrie altfel. 20 Compar[ Romani 1.1 cu 1 Corinteni 1.1: 2 Corinteni 1.1: Galateni 1.1: Coloseni 1.1: 1 Timotei 1.1: 2 Timotei 1.1. Care este titlul pe care ]l folose;te Pavel pentru sine ]n Romani ;i pe care nu¬l g[se;ti ]n celelalte epistole? ........................................................................................ Pavel subliniay[ aici predarea sa lui Isus Cristos ca Domn. Cuv=ntul `rob~ a fost folosit ]n Vechiul Testament pentru a¬i descrie pe Avraam, pe Moise, pe David ;i pe profe'i. Ei erau `robii Domnului~. C=nd Pavel folose;te aceast[ expresie, el accentueay[ ideea domniei lui Cristos. El nu eyit[ s[¬L pun[ pe Domnul Isus ]n poyi'ia de `Domn~ al Vechiului Testament. Cuv=ntul pe care ]l folose;te Pavel ]n limba greac[ ]nseamn[ `rob¬legat~ sau literar, `unul care este legat~. Un rob¬legat este un sclav. Pavel nu a fost angajat ca slujitor pentru o perioad[ determinat[. El renun'ase ]n mod voluntar la libertatea personal[ (la fel ca sclavii din dragoste despre care citim ]n Vechiul Testament), ;i el ;i¬a predat via'a de bun[ voie St[p=nului s[u. Pavel spune c[ el este rob al lui Isus Cristos, pus deoparte pentru Evanghelia lui Dumneyeu. Dar, el nu este numai pus deoparte sau dedicat mesajului. El este un `trimis~ — un apostol ]ncredin'at s[ proclame Vestea Bun[ Neamurilor.

Sentimentul unei chem[ri din partea lui Dumneyeu ;i dedicarea pentru Evanghelie sunt am=ndou[ de importan'[ vital[ pentru un propov[duitor al Evangheliei. Po'i ;i tu s[ depui o m[rturie despre chemarea ta ;i despre dedicarea ta la fel ca Pavel ]n versetul 1? Predarea ta lui Isus Cristos ;i punerea ta deoparte pentru Evanghelie vor fi de prim[ importan'[ pentru lucrarea ta. Cred c[ acum este un prilej potrivit ca s[ te rogi pentru aceasta. Pred[¬te ]n ]ntregime Domnului Isus Cristos, Evangheliei Sale, misiunii pe care o are El pentru tine. Subiectul ‘n Romani 1.1¬4, avem o defini'ie bun[ a Evangheliei, a Ve;tii Bune despre care va scrie Pavel. Primul verset ne preyint[ temeiul lui Pavel pentru Evanghelia pe care o preyint[ ]n aceast[ epistol[. Prin cuvintele `Evanghelia lui Dumneyeu~, Pavel enun'[ dou[ adev[ruri importante. Mai ]nt=i, el ne spune c[ Vestea Bun[ a Evangheliei este despre Dumneyeu. Compar[ cu Romani 1.17, Evanghelia este de origine divin[ — este Evanghelia lui Dumneyeu. 21 Dup[ Romani 1.3, care este tema Evangheliei? ........................................................................................ Evanghelia, Vestea Bun[, este o persoan[, nu o formul[. Este Domnul Isus Cristos. Pavel era dedicat unei persoane, nu unui ideal sau unei filosofii. El era dedicat predic[rii unei persoane, nu a unei religii. El proclama Vestea Bun[. Religia nu este Vestea Bun[. Vestea Bun[ este c[ Dumneyeu, ]n persoana Domnului Isus Cristos, a venit la oameni av=nd o misiune de r[scump[rare. Veyi Ioan 1.1, 14. Dumneyeu a venit pe P[m=ntul acesta — iat[ esen'a Evangheliei. De aceea, ]n primele ;apte versete, Pavel face o preyentare a lui Isus Cristos ca Domn. El este Evanghelia. 22 Scrie titlurile date lui Isus ]n Romani 1.1¬7, care arat[ dumneyeirea Lui. Indic[ versetul ]n care este g[sit fiecare. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

132 ‘n titlul Domnul Isus Cristos (v. 7), fiecare cuv=nt are importan'a ;i semnifica'ia lui. Isus ]nseamn[ M=ntuitor. El vorbe;te despre umanitatea lui Cristos — despre via'a ;i moartea Aceluia care a venit pe P[m=nt ]ntr¬un anumit moment al istoriei, pentru a ne m=ntui de p[cate. Cristos ]nseamn[ `Unsul~ (Mesia). El ne vorbe;te despre lucrarea oficial[ a lui Isus — El a fost uns ;i ]ncredin'at s[ fac[ o anumit[ lucrare. Domn ne vorbe;te despre suveranitatea ;i dumneyeirea lui Cristos. El este St[p=nul, Conduc[torul, Regele nostru. Toat[ autoritatea ]n ceruri ;i pe p[m=nt I¬a fost dat[ Lui. Veyi Matei 28.18. 23 Care afirma'ie din Romani 1.1¬7 preyint[ o dovad[ a dumneyeirii lui Isus Cristos?

Galateni ;i Romani 27 S[ privim din nou la Romani 1.4 ;i s[ compar[m cu Romani 8.11. Prin ce putere a avut loc minunea ]nvierii lui Isus Cristos? ........................................................................................ ........................................................................................ Cuv=ntul dovedit, din versetul 4, ar putea fi tradus ;i `stabilit~. ‘nvierea lui Isus nu L¬a f[cut Fiu al lui Dumneyeu, ci doar a stabilit sau a dovedit faptul, sau l¬a f[cut evident. 28 Potrivit versetului 5, cu ce scop l¬a f[cut Dumneyeu apostol pe Pavel? ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

29 Ce produce credin'a despre care vorbe;te Pavel ]n versetul 5?

........................................................................................ 24 Citeay[ o afirma'ie care se refer[ cel mai clar la umanitatea lui Isus.

........................................................................................

........................................................................................

Scopul lui Pavel era s[ aduc[ Neamurile la aceea;i dedicare pentru Cristos pe care o avea el. El voia ca ;i ei s[ devin[ robi¬slujitori ascult[tori de Isus Cristos, implica'i ]n misiunea Lui ]n lume. ‘n acest principiu, g[sim principiul multiplic[rii. Pavel s¬a dedicat ac'iunii de a multiplica, de a se reproduce pe sine ]n al'ii, adic[ s[ produc[ ;i ]n al'ii aceea;i devotare pentru Isus Cristos. El spune c[ are `copii spirituali~. Acesta este un principiu fundamental ]n planul lui Dumneyeu de evangheliyare a tuturor na'iunilor. S[ examin[m dou[ pasaje din Scriptur[ referitoare la acest subiect.

........................................................................................ Conform versetului Romani 1.2, Evanghelia nu ];i are ]nceputul odat[ cu venirea lui Cristos. Venirea Lui ;i r[scump[rarea pe care urma s[ o aduc[ El fuseser[ f[g[duite cu mult timp ]nainte. 25 Citeay[ o afirma'ie care arat[ c[ oameni din Vechiul Testament au auyit despre vestea bun[ a venirii M=ntuitorului. v. 2. ........................................................................................ ........................................................................................ 26 Cite;te Romani 16.25¬27. Pavel descrie Evanghelia a;a cum a fost promis[ ]n Vechiul Testament, ca o tain[. Care este termenul contrastant pe care ]l folose;te pentru a descrie felul ]n care predic[ el Evanghelia? ........................................................................................ ........................................................................................ Una dintre acele promisiuni tainice date profe'ilor se g[se;te ]n 2 Samuel 7.12¬16. Acolo, Dumneyeu ]i promite lui David o domnie ve;nic[. Aceast[ promisiune urma s[ fie ]mplinit[ ]n Mesia, care trebuia s[ fie un urma; al lui David, ;i care adeseori este numit Fiul lui David. ‘n Romani 1.3, Pavel arat[ c[ Isus a fost n[scut din familia domnitoare a lui David. Domnia Lui ve;nic[ va fi ]mplinirea promisiunii f[cute lui David.

........................................................................................

30 Prive;te la Marea ‘ns[rcinare. Care este primul lucru pe care ne spune Isus s[¬l facem pentru toate na'iunile ]n Matei 28.18¬20? ........................................................................................ 31 O traducere spune+ `Face'i ucenici din toate na'iunile~. Ucenicul este un ]nv['[cel. Ce ne spune Isus s[¬i ]nv['[m pe oameni pentru a face din ei felul de ucenici pe care ;i¬I dore;te El? Matei 28.20. ........................................................................................ Ucenicii lui Isus trebuia s[ se reproduc[ pe ei ]n;i;i atunci ;i ]n fiecare genera'ie care va urma! 32 Cite;te 2 Timotei 2.2. Ce ]i spune Pavel lui Timotei s[ fac[? ........................................................................................ ........................................................................................

Introducere ;i preyentarea epistolei

133

33 Pe ce fel de oameni trebuie s[¬i ]nve'e Timotei aceste adev[ruri? ........................................................................................ ........................................................................................ Principiul multiplic[rii este cheia cre;terii bisericii tale. Dac[ e;ti p[stor al unei biserici locale, pune ]n aplicare principiul acesta ;i urm[re;te reyultatele. Ia pe cineva care este un cre;tin devotat lui Dumneyeu ;i preg[te;te¬l s[ foloseasc[ darurile ;i capacit['ile pe care i le¬a dat Dumneyeu. Ajut[¬l s[ devin[ un slujitor eficient al Domnului. D[¬i responsabilit['i ;i oportunit['i s[ slujeasc[ ]n biseric[.

Po'i aplica principiul acesta ;i preg[tind oameni pentru a¬L m[rturisi pe Cristos. Preg[te;te¬i ;i inspir[¬i s[¬i c=;tige pe cei pierdu'i, apoi observ[ cum va cre;te biserica! Chiar dac[ nu e;ti p[stor, principiul acesta ]nc[ 'i se aplic[. Marea ‘ns[rcinare este pentru fiecare cre;tin — multiplic[¬te! G[se;te pe cineva ;i vorbe;te¬i despre Cristos. Consider[¬l copilul t[u spiritual. Supravegheay[ deyvoltarea lui spiritual[ ;i veyi cum Dumneyeu te va face o binecuv=ntare pentru biserica ta. Aceasta este lucrarea pe care ar putea s[ o aib[ fiecare cre;tin — ;i ar trebui s¬o aib[! 2 Timotei 2.6 ni se aplic[ oare ;i nou[?

Principiul Reproducerii Destinatarii Ai observat deja ]n Romani 1.5¬7 c[ Pavel li se adreseay[ ]n principal cre;tinilor dintre Neamuri din biserica din Roma. 34 ‘n versetul 7, Pavel descrie persoanele c[rora li se adreseay[ prin trei expresii. Care sunt acestea? ........................................................................................ ........................................................................................ Sfin'ii sunt poporul sf=nt al lui Dumneyeu, cei pu;i deoparte pentru El. 35 ‘n versetul 7, cuv=ntul de salut al lui Pavel ia forma unei rug[ciuni. Care sunt cele dou[ lucruri pe care le dore;te el celor din Roma? ........................................................................................ ........................................................................................ Harul este dragostea nemeritat[ al lui Dumneyeu fa'[ de oameni, dat[ prin Cristos Isus. Pacea men'ionat[ aici se refer[ la bun[starea de care se bucur[ ace;ti oameni prin harul lui Dumneyeu.

VIYITA PL“NUIT“ DE PAVEL 1.8¬15 Obiectivul 6. S[ enumeri cel pu'in cinci caracteristici ale unui bun propov[duitor al Evangheliei, a;a cum sunt ele demonstrate de Pavel ]n Romani 1.1¬17, ;i s[ le aplici ]n via'a ta. ‘n timp ce citeai acest pasaj, probabil c[ ai observat c[ versetul 8 este `puntea~ care leag[ salut[rile lui Pavel din versetele 1¬8 cu ;tirea despre viyita pe care a pl[nuit¬o. Afl[m mai multe lucruri despre oamenii c[rora le era adresat[ scrisoarea. Expresia `mai ]nt=i~ ne arat[ c[ Pavel deschide un nou subiect. ‘n acest verset, el urmeay[ tiparul obi;nuit al epistolelor sale, omis ]ns[ ]n Epistola c[tre Galateni+ el are cuvinte de apreciere pentru o anumit[ calitate a bisericii. 36 Ce afl[m din versetul 8 despre biserica (sau bisericile) din Roma? ........................................................................................ ........................................................................................

134 Pavel este mul'umitor c[ ]n capital[ exista o `Biseric[ misionar[~! Observ[ c[ Pavel se ruga ne]ncetat pentru aceast[ biseric[, de;i nu fusese niciodat[ la Roma. Este un bun exemplu pentru noi. Ar trebui s[ fim interesa'i de lucrarea lui Dumneyeu din alte 'inuturi ;i din alte '[ri.

Galateni ;i Romani

........................................................................................ ........................................................................................ v. 12. ................................................................................. ........................................................................................

37 De ce dore;te Pavel s[¬i vad[ pe ace;ti cre;tini? v. 11.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Cuvintele `s[ v[ dau~ ar putea fi traduse mai bine prin `s[ v[ ]mp[rt[;esc~. Pavel folose;te acela;i cuv=nt grecesc ]ntr¬o afirma'ie similar[ pe care o face ]n 1 Tesaloniceni 2.8. Ideea nu este c[ Pavel distribuie daruri, ci c[ ]mp[rt[;e;te cu ceilal'i cre;tini darurile pe care Dumneyeu i le¬a dat.

v. 14. .................................................................................

38 Cu ce scop voia Pavel s[ le propov[duiasc[ cre;tinilor din Roma? v. 11. ........................................................................................ ........................................................................................ ‘'i d[ acest verset mai mult[ lumin[ cu privire la scopul pentru care a scris Pavel epistolele, ;i ]n special aceasta? Avem ;i noi aceea;i dorin'[, aceea;i motiva'ie ]n lucrarea noastr[? Observ[ acum un principiu important ]n versetul 12. Este un principiu pentru conduc[tori. Pavel le spune acestor cre;tini c[ ;i ei vor fi o surs[ de ]nt[rire ;i de m=ng=iere pentru el. Exist[ un sentiment de fraternitate ]ntre Pavel ;i cititorii lui, nu un sentiment de superioritate din partea lui. 39 Cite;te cuvintele lui Pavel din Romani 1.8¬15 ;i caut[ s[ veyi c=te caracteristici de conduc[tor cre;tin ideal ale lui Pavel po'i extrage. Pune un X ]n dreptul acelora pe care ai vrea s[ le cultivi ;i ]n via'a ta. Am s[ te ajut s[ porne;ti. v. 8. El ]i laud[ pe oamenii care merit[ acest lucru. v. 9. ................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ v. 10. ................................................................................. ........................................................................................ ........................................................................................ v. 11. .................................................................................

v. 13. .................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ v. 15. .................................................................................

TEMA EPISTOLEI 1.16¬17 Obiectivul 7. S[ po'i stabili leg[tura dintre tema Epistolei c[tre Romani ;i folosirea cuv=ntului `credin'[~ pe parcursul ]ntregii epistole. Romani 1.16¬17 este reyumatul ]ntregii epistole. Tema epistolei c[tre Romani este dreptatea revelat[ a lui Dumneyeu. Am spus mai ]nainte c[ nu religia este Vestea Bun[. De ce nu? Ce ]nseamn[ aceast[ afirma'ie? Dreptatea lui Dumneyeu a fost descoperit[ prin religie. Toate religiile au aceea;i tr[s[tur[ fundamental[+ adep'ii lor ]ncearc[ s[ ajung[ ei la Dumneyeu, s[¬L g[seasc[ ei pe Dumneyeu ;i s[¬I fie pl[cu'i lui Dumneyeu prin propriile lor eforturi. Religiile sunt sisteme de ]nchin[ciune care tind spre Dumneyeu. Este aceasta Evanghelia? Este aceasta `Vestea Bun[~? Oare poate fi g[sit[ dreptatea lui Dumneyeu ]n religie? ‘n versetul 17, Pavel ne spune c[ dreptatea (neprih[nirea) lui Dumneyeu s¬a revelat (s¬a ar[tat). Cuv=ntul grecesc tradus ]n versetul 17 prin `s¬a ar[tat~ se refer[ la deyv[luirea a ceva ce a fost ascuns. Modul ]n care oamenii pot fi ]ndrept['i'i ]naintea lui Dumneyeu (s[ primeasc[ dreptatea lui Dumneyeu) nu putea fi cunoscut dec=t dac[ Dumneyeu alegea s[¬l fac[ cunoscut. F[r[ o revela'ie de la Dumneyeu, noi nu am putea g[si o cale de a face vie'ile noastre drepte ]naintea lui Dumneyeu. Dreptatea lui Dumneyeu este revelat[ ]n Evanghelie. Evanghelia este relatarea efortului lui Dumneyeu de a Se revela pe Sine ]n Fiul S[u. Relatarea prive;te via'a, moartea ;i ]nvierea lui Isus. Ini'iativa ‘i apar'ine totalmente

Introducere ;i preyentarea epistolei lui Dumneyeu, la fel ;i ]mplinirea, prin Fiul S[u Isus Cristos. 40 Cum primim noi revela'ia drept['ii lui Dumneyeu ]n Evanghelie? v. 17. ........................................................................................

135 Dumneyeu trebuie s[ tr[iasc[ o via'[ dreapt[, neprih[nit[. Principiul conduc[tor al omului ]ndrept['it (neprih[nit) este credin'a. 44 Explic[ cele dou[ sensuri ]n care este folosit cuv=ntul `credin'[~ ]n versetul 17, ]n contextul temei Epistolei c[tre Romani.

........................................................................................ ‘n ce sens este Evanghelia `mai ]nt=i pentru evrei~? Aceasta se refer[ la ordinea istoric[ ]n care Evanghelia a fost oferit[ omenirii. Oportunitatea accept[rii Evangheliei a fost oferit[ omenirii. Oportunitatea de a accepta Evanghelia le¬a fost oferit[ mai ]nt=i evreilor, poporul ales al lui Dumneyeu. Veyi Fapte 3.25¬26. C=nd Pavel spune `apoi grecului~, el folose;te termenul de grec pentru a¬i desemna pe neevrei. Mesajul Evangheliei a fost adus mai ]nt=i evreilor, ;i apoi tuturor celorlalte na'iuni. Vei ajunge s[ folose;ti adeseori Romani 1.16¬17 ]n propov[duirea ta, deoarece aceste dou[ versete reyum[ ]ntregul mesaj al epistolei. Cred c[ este bine s[ le memoreyi. 41 Ce aduce Evanghelia? v. 16. ........................................................................................ 42 Ce condi'ie trebuie s[ ]ndeplineasc[ cineva pentru a avea parte de binecuv=nt[rile Evangheliei? v. 16. ........................................................................................ 43 De ce nu ]i este ru;ine lui Pavel de Evanghelie? v. 16. ........................................................................................ Dreptatea lui Dumneyeu care este revelat[ ]n Evanghelie, oamenilor care cred ]n Cristos, este dreptatea lui Dumneyeu ‘nsu;i. Termenul dreptate (neprih[nire) din versetul 17 vorbe;te despre poyi'ia pe care o prime;te un om ]naintea lui Dumneyeu atunci c=nd crede. El este declarat `drept~ (neprih[nit) ]naintea lui Dumneyeu. Aceast[ poyi'ie sau stare este conform Legii lui Dumneyeu ;i drept['ii Lui. Dup[ cum am v[yut, principiul care ne aduce ]ntr¬o stare de ]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu este credin'a. Cuvintele `prin credin'[ ;i care duce la poc[in'[~ ]nseamn[ c[ primul act de credin'[ care ne aduce ]n starea de ]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu trebuie s[ aib[ ca urmare o via'[ tr[it[ ]n baya aceluia;i principiu — credin'a. Pentru a sublinia aceasta, Pavel citeay[ din Vechiul Testament. `Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin `credin'[~. Habacuc 2.4. Adic[ cel care este declarat `drept~ de c[tre

a ...................................................................................... ........................................................................................ b ...................................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ 45 Care este sensul cuv=ntului `dreptate~ (neprih[nire) c=nd se refer[ la noi ]n versetul 17? ....a) ....b) ....c) ....d)

Poyi'ie dreapt[ ]naintea lui Dumneyeu. Conformitate cu con;tiin'a. Conformitate cu Legea lui Dumneyeu. Corectitudine doctrinar[.

46 Unde g[sim revela'ia drept['ii lui Dumneyeu? ....a) ‘n c[utarea sincer[ dup[ adev[r ]n orice religie. ....b) ‘n Biserica cre;tin[. ....c) ‘n ]nchin[ciune. ....d) ‘n Evanghelia lui Isus Cristos. 47 Care este semnifica'ia cuv=ntului Evanghelie? ....a) ....b) ....c) ....d)

Doctrin[. Veste Bun[. Sistem religios. Adev[r religios.

48 Scrie din memorie versetele care cuprind tema epistolei ;i care reyum[ ]ntregul mesaj al epistolei. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Reviyuie;te obiectivele acestei lec'ii.

136

Galateni ;i Romani Verific[¬'i r[spunsurile

1 ‘n Romani. 2 Teologic. Este o preyentare sistematic[ ;i complet[ a teologiei lui Pavel. Spiritual+ ne conduce la o tr[ire cre;tin[ biruitoare, dac[ accept[m ;i aplic[m adev[rurile ei. Practic+ Ne arat[ ce este cre;tinismul cu adev[rat ;i ne d[ principii practice pentru tr[irea de yi cu yi. 3 ‘n tem[ ;i con'inut. 4 Galateni 5 Romani 6 R[spunsul t[u. 7 Galatia, Macedonia, Ahaia, Asia. 8 Spania. 9 El le¬a scris Romanilor ca s[ le fac[ cunoscut c[ ]i va viyita, ]n drum spre Spania.

22 Fiul S[u - v. 3. Cristos Domnul nostru - v. 3. Fiul lui Dumneyeu - v. 4. Domnul Isus Cristos - v. 7. 23 `Dovedit cu putere c[ este Fiul lui Dumneyeu prin ]nvierea mor'ilor~. v. 4. 24 N[scut din s[m=n'a lui David ]n ce prive;te trupul. v. 3. 25 Prin prorocii S[i ]n Sfintele Scripturi. 26 Revela'ie, sau revelarea misterului, revelarea tainei. 27 Prin puterea Duhului Sf=nt. 28 S[ aduc[ Neamurile la ascultarea credin'ei. 29 Ascultare. 30 S[ ]i ]nve'e. 31 S[ p[yeasc[ (s[ respecte, s[ asculte) tot ceea ce ne¬a poruncit El nou[.

10 Anul 57 A.D., din Corint.

32 S[ ]ncredin'eye la oameni de ]ncredere lucrurile pe care le¬a ]nv['at de la Pavel.

11 Este posibil ca biserica s[ fi fost format[ din evreii care locuiau la Roma ;i fuseser[ la Ierusalim cu ocayia Rusaliilor.

33 Oameni de ]ncredere care s[ fie ]n stare s[¬i ]nve'e pe al'ii.

12 Observa'iile tale. Biserici ]n familii. Multe femei, mul'i b[rba'i. Diferite na'ionalit['i. Cre;tinii erau persecuta'i. Unii au fost converti'i ]nainte de Pavel. Unii erau rude sau din aceea;i semin'ie cu Pavel. Pavel avea mul'i prieteni la Roma. 13 Neamurilor. 14 Prin m[rturia evreilor din Roma care au fost converti'i la Rusalii, la Ierusalim. Prin unii converti'i de Pavel care au mers la Roma. Prin propov[duirea lui Petru la Roma. 15 Justificarea prin credin'[. 16 Galateni. 17 Prin credin'[ — nu prin fapte. 18 Prin Duhul Sf=nt — nu prin carne (firea p[m=nteasc[). 19 R[spunsul t[u. Legea, valoarea t[ierii ]mprejur, promisiunea dat[ lui Avraam, justificarea lui Avraam prin credin'[. Mesia r[stignit. 20 Rob al lui Isus Cristos. 21 Fiul lui Dumneyeu. Isus Cristos, Domnul nostru.

34 Preaiubi'i ai lui Dumneyeu ]n Roma, chema'i s[ fie sfin'i. 35 Har ;i pace de la Dumneyeu, Tat[l nostru, ;i de la Domnul nostru Isus Cristos. 36 Despre credin'a lor se vorbe;te ]n toat[ lumea. 37 Ca s[ le dea vreun dar duhovnicesc. 38 Ca ei s[ fie ]nt[ri'i. 39 v. 9. Sluje;te ]n duhul s[u Evanghelia Fiului lui Dumneyeu. Este perseverent ]n rug[ciune. Se roag[ pentru cre;tini pe care nu i¬a ]nt=lnit niciodat[. v. 10 Se roag[ pentru voia lui Dumneyeu ]n toate planific[rile pe care le face. Face cereri concrete ]n rug[ciune. v. 11 Este dornic s[ ]mp[rt[;easc[ cu al'ii ceea ce i¬a dat Dumneyeu+ Dore;te s[ vad[ poporul lui Dumneyeu ]nt[rit ]n credin'[. Propov[duie;te cu acest scop. v. 12 Recunoa;te c[ ceilal'i cre;tini ]l pot ajuta spiritual. v. 13 Vrea ca propov[duirea lui s[ fie rodnic[: ];i ia chemarea ]n serios. v. 14 Simte obliga'ia spiritual[ fa'[ de to'i oamenii ;i le predic[ tuturor, indiferent de ras[, na'ionalitate sau nivel cultural.

Introducere ;i preyentarea epistolei v. 15 Este totdeauna gata s[ predice Evanghelia, oriunde ]l conduce Dumneyeu. 40 Care vine prin credin'[ ;i care duce la credin'[.

137 45 a) ‘ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu. 46 d) ‘n Evanghelia lui Isus Cristos. 47 b) Vestea Bun[.

41 M=ntuire. 42 S[ cread[ Evanghelia. 43 Deoarece este puterea lui Dumneyeu pentru m=ntuire. 44 a) Actul credin'ei care aduce ]ndrept['irea lui Dumneyeu (poyi'ie dreapt[). b) Credin'a continuu activ[ ca principiu de via'[ care reveleay[ dreptatea lui Dumneyeu ]n tr[irea unei persoane (tr[ire dreapt[).

48 C[ci mie nu mi¬e ru;ine de Evanghelia lui Cristos: fiindc[ ea este puterea lui Dumneyeu pentru m=ntuirea fiec[ruia care crede+ ]nt=i a iudeului, apoi a grecului: deoarece ]n ea este descoperit[ o neprih[nire pe care o d[ Dumneyeu prin credin'[ ;i care duce la credin'[, dup[ cum este scris+ `Cel neprih[nit va tr[i prin credin'[.~

138

Galateni ;i Romani SUGESTII PENTRU PREDARE

1 Reviyuie;te ]mpreun[ cu studen'ii r[spunsurile la textul al doilea. Treci ]mpreun[ cu ei peste obiectivele cursului ;i evalueay[ progresul f[cut. 2 Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu pentru progresul f[cut ;i roag[¬te pentru studen'i ;i profesori acum, c=nd ]ncepi studiul Epistolei c[tre Romani. 3 Cere¬le studen'ilor s[ scrie o lucrare despre ceea ce au g[sit cu privire la cadrul epistolei, scopul ;i rolul important pe care l¬a avut ]n cre;tinism. 4 Folose;te mijloace audio¬viyuale de care dispui pentru a preyenta Italia — oameni ;i locuri — din antichitate ;i din preyent. 5 Stabile;te doi studen'i care s[ discute similitudinile ]ntre Galateni ;i Romani ]n ce prive;te stilul, scopul ;i con'inutul.

6 Cere¬le studen'ilor s[ fac[ o preyentare dramatic[ pe care ar putea¬o folosi ]ntr¬un studiu de tineret. Personajele ar putea fi Acuila, Priscila ;i al'i prieteni de¬ai lui Pavel din Roma. Tocmai au primit scrisoarea lui Pavel ;i discut[ despre ea. Sau ai putea ]nscena o ]nt=lnire a unor pastori din Galatia ;i din Roma, dup[ moartea lui Pavel. Ei discut[ despre valoarea epistolelor lui Pavel, povestind ceea ce ];i amintesc despre ]mprejur[rile ]n care a sosit fiecare epistol[ ;i efectul pe care l¬a avut asupra adun[rii. 7 Cere¬le studen'ilor s[ compare citirile preliminare ale epistolelor c[tre Galateni ;i Romani. Ce au sim'it la fiecare citire? Care sunt p[r'ile Epistolei c[tre Romani pe care le ]n'eleg mai bine deoarece au studiat deja Galateni? Ce avantaj au g[sit ]n citirea epistolei av=nd schi'a ei ]n fa'[? Dar ]n ]ncercarea de a se imagina ca fiind cre;tini ai primului veac care au primit scrisoarea de la Pavel?

139

Lec'ia 9 nevoia de mÂNTUIRE A OMULUi romani 1.18 - 3.20 PLANUL LECæIEI M=nia lui Dumneyeu s¬a revelat — 1.18 Natura m=niei lui Dumneyeu Reac'ia sfin'eniei fa'[ de p[cat Principiul retribu'iei Obiectul m=niei lui Dumneyeu Neamurile sunt condamnate — 1.19¬32 Revela'ia general[ a lui Dumneyeu — 1.19¬20 Respingerea adev[rului — 1.21¬32 Originea religiilor false Originea practicilor p[c[toase Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt condamna'i — 2.1¬16 Auto¬]n;ela'i ;i auto¬condamna'i — 2.1¬6 Principiile judec['ii sunt revelate — 2.5¬16 Evreii sunt condamna'i — 2.17—3.8 Avantaje ;i responsabilit['i — 2.17¬29 ‘ntreb[ri ;i concluyii 3.1¬8 Toat[ lumea este condamnat[ — 3.9¬20

7. S[ reyumi avantajele ;i responsabilit['ile evreilor ;i s[ explici cum au ajuns ei sub condamnare.

OBIECTIVELE LECæIEI

8. S[ ]n'elegi ;i s[ sim'i mai profund juste'ea m=niei lui Dumneyeu.

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie va trebui s[ fii ]n stare+

9. S[ po'i predica ;i ]nv['a cu mai mult[ putere despre starea omenirii pierdute ]n p[cat ;i despre nevoia universal[ de a avea un M=ntuitor.

1. S[ po'i descrie natura m=niei lui Dumneyeu ;i modul ]n care se exprim[ ea.

TEME

2. S[ formuleyi principiul ar[tat ]n Romani 1.18 referitor la reyultatele respingerii adev[rului lui Dumneyeu.

1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.

3. S[ po'i descrie revela'ia general[ a lui Dumneyeu, dou[ surse din care oamenii o primesc ;i importan'a pe care o are ea ]n judecarea oamenilor.

3. Cite;te Romani 1.18 — 3.20.

4. S[ preyin'i originea religiilor false ;i a practicilor p[c[toase ;i s[ descrii natura progresiv[ a p[catului. 5. S[ po'i explica modul ]n care pot fi recunoscute p[catele auto¬]ndrept['irii ;i f['[rniciei ;i s[ aplici aceast[ cunoa;tere vie'ii tale ;i slujbei tale. 6. S[ enumeri cinci principii ale judec['ii divine.

2. Cite;te studiul cuvintelor.

4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[ sec'iune, citind referin'ele biblice, r[spuny=nd ]ntreb[rilor ;i verific=nd r[spunsurile. 5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei ca s[ veyi dac[ le¬ai atins. 6. Facultativ. Predic[ sau 'ine o lec'ie despre nevoia de m=ntuire a omului sau asupra unui alt subiect preyentat ]n aceast[ sec'iune a Epistolei c[tre Romani.

140

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

]nsu;irile nev[yute 1.20

— atributele lui Dumneyeu care nu pot fi v[yute: caracterul lui Dumneyeu.

inima ]ntune¬ cat[ 1.21

— mintea nu a mai fost ]n stare s[ recu¬ noasc[ adev[rul.

necur['ie 1.24

— perversiune sexual[.

binecu¬ v=ntat 1.25

— (aici) vrednic de cinste.

s[¬L p[s- — s[ se g=ndeasc[ la El, s[¬I recunoasc[ treye pe preyen'a. Dumneyeu ]n con;tiin'a lor 1.28 nu ]n slov[ — nu literal, nu t[iere ]mprejur ]n trup. 1.29 deyl[n'uie — ]i pedepse;te pe aceia care fac r[ul. m=nia 3.5 revela'ie

— actul lui Dumneyeu prin care Se face cunoscut pe Sine sau adev[rul S[u.

Nevoia de m=ntuire a omului

141 DEYVOLTAREA LECæIEI

M=nia lui Dumneyeu s¬a revelat Romani 1.18 Obiectivul 1. S[ po'i descrie natura m=niei lui Dumneyeu ;i modul ]n care ea se exprim[.

Dumneyeu sf=nt

NATURA MÂNIEI LUI DUMNEYEU 1.18 ‘n acest prim capitol al Epistolei c[tre Romani, Pavel ne spune c[ exist[ dou[ tipuri de revela'ie. ‘n versetele 16 ;i 17, am v[yut c[ dreptatea lui Dumneyeu s¬a revelat ]n Evanghelie. ‘n versetul 18, Pavel vorbe;te despre o revelare a m=niei lui Dumneyeu. ‘nainte de a putea ]n'elege dreptatea lui Dumneyeu ]n lucrarea Sa de r[scump[rare, trebuie s[ ]n'elegem m=nia lui Dumneyeu, care a fost de asemenea revelat[. Compar[ versetele 17 ;i 18. S[ privim acum la dou[ aspecte ale m=niei lui Dumneyeu. Primul descrie natura m=niei, iar al doilea descrie modul ]n care ea se exprim[. Reac'ia sfin'eniei fa'[ de p[cat Mai ]nt=i, s[ privim la m=nia lui Dumneyeu ca r[spuns al sfin'eniei Sale la r[utate ;i r[yvr[tire. Unora le vine greu s[ cread[ c[ Dumneyeu Se poate m=nia. Ei cred c[ m=nia nu este ]n acord cu caracterul lui Dumneyeu. Ei g=ndesc a;a pentru c[ ]n'eleg m=nia ]n termenii m=niei omene;ti, care, de multe ori, include patim[ p[c[toas[. M=nia lui Dumneyeu nu este nejustificat[. Deoarece Dumneyeu este sf=nt, El este ]mpotriva oric[rui fel de p[cat. Deoarece El este bun, El Se opune r[ului. S[ presupunem c[ un c=ine ]l atac[ pe copilul t[u. Ce ai sim'i tu fa'[ de c=ine? Ai putea sta s[ prive;ti y=mbitor cum c=inele ]'i omoar[ copilul pe care ]l iube;ti? Ar fi drept sau nu s[ te m=nii pe c=ine ;i s[ te lup'i cu el ca s[¬'i salveyi copilul? P[catul ]l distruge pe p[c[tos. Dumneyeu, care ne iube;te pe to'i, nu vrea ca p[catul s[ ne distrug[. ‘ns[;i bun[tatea Sa ‘l face s[ reac'ioneye ]mpotriva acelor lucruri care ]i distrug pe copiii S[i.

IE ÂN M

Romani 1.18 preyint[ tema acestei lec'ii. Pavel ]ncepe explicarea Evangheliei ar[t=nd nevoia de m=ntuire a omului. Noi avem nevoie s[ fim m=ntui'i de sub puterea p[catului ;i de sub m=nia lui Dumneyeu. Trebuie s[ recunoa;tem nevoia de m=ntuire ]nainte de a putea ]n'elege vestea bun[ c[ Cristos ne m=ntuie. Trebuie s[ ne d[m seama de neputin'a noastr[ ]nainte de a vrea s[ ne pred[m via'a M=ntuitorului.

Deci po'i vedea c[ m=nia lui Dumneyeu este r[spunsul fa'[ de p[cat. Deoarece Dumneyeu este sf=nt, este conform cu natura Lui s[ r[spund[ p[catului ;i r[ut['ii manifest=ndu¬…i m=nia. Acest r[spuns nu vine dintr¬o patim[ p[c[toas[, ci, dimpotriv[, din sfin'enia Sa.

P[cat

Cu c=t ne g=ndim mai mult la m=nia lui Dumneyeu ca fiind reac'ia normal[ a sfin'eniei Sale fa'[ de p[cat, cu at=t ]n'elegem mai bine de ce nici un p[c[tos nu va putea s[ intre ]n loca;ul ve;nic al lui Dumneyeu. Ce fel de rai ar fi acela dac[ am intra cu p[catele noastre ;i am fi ]ncontinuu obiectul m=niei lui Dumneyeu? Principiul r[spl[tirii Un Dumneyeu bun ;i drept le d[ oamenilor r[splata pe care o merit[ ]n raport cu ceea ce fac. Acesta este principiul r[spl[tirii care trebuie s[ opereye ]ntr¬un Univers moral. Faptele bune sunt r[spl[tite. Faptele rele sunt pedepsite. Ai ]nt=lnit acest principiu ]n Galateni? (Galateni 6.8) ‘n Romani vedem c[ m=nia lui Dumneyeu se manifest[ ca fiind r[splata meritat[ de p[c[to;i pentru r[utatea ;i r[yvr[tirea lor. Moartea este plata dreapt[ a p[catului. Aceia care ‘l resping pe Dumneyeu, sursa vie'ii, trebuie s[ ]nfrunte moartea. Aceasta este r[splata dreapt[ ;i consecin'a normal[ a respingerii vie'ii. Pedeapsa este pe m[sura ofensei. Oamenii secer[ ceea ce au sem[nat. `Plata p[catului este moartea.~ Romani 6.23 Deci m=nia lui Dumneyeu este r[spunsul sfin'eniei fa'[ de p[cat ;i o vedem manifestat[ ]n principiul r[spl[tirii — pedeapsa dreapt[ pentru p[c[to;i. Urm[re;te acest principiu ]n ]ntreg capitolul. Vei g[si de trei ori cuvintele `Dumneyeu i¬a l[sat~ (]n sensul de `abandonat~), ca semn al m=niei Sale.

142

Galateni ;i Romani

RESPINGERE

Dumneyeu Via'a Adev[rul Sfin'enia

necredin'[ adev[rului lui Dumneyeu. 5 A r[spunde prin credin'[ revela'iei lui Dumneyeu ]nseamn[ a o accepta. A r[spunde prin necredin'[ ]nseamn[ a o respinge. Red[ modul ]n care descrie Pavel aceast[ respingere ]n versetul 18.

Omul

Moarte Gre;eal[ P[cat 1 Descrie natura m=niei lui Dumneyeu. ........................................................................................ 2 Cum s¬a ar[tat m=nia lui Dumneyeu?

........................................................................................ ........................................................................................ 6 Extrage din versetul 18 un principiu care s[ arate reyultatele, consecin'ele respingerii adev[rului lui Dumneyeu. ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

3 Prin ce difer[ m=nia lui Dumneyeu de cea a omului?

Po'i da vreun exemplu ]n care ai v[yut aplic=ndu¬se acest principiu?

........................................................................................

........................................................................................

4 Care este cel mai bun termen pentru a descrie r[spl[tirea divin[?

........................................................................................

....a) ....b) ....c) ....d)

R[ybunare. Recompensare. Disciplin[. Pedeaps[.

OBIECTUL MÂNIEI LUI DUMNEYEU 1.18 Obiectivul 2. S[ formuleyi principiul ar[tat ]n Romani 1.18 referitor la reyultatele respingerii adev[rului lui Dumneyeu. ‘n Romani 1.18, Pavel vorbe;te despre revelarea m=niei lui Dumneyeu. Dup[ cum dreptatea lui Dumneyeu este revelat[ acelora care r[spund prin credin'[ adev[rului lui Dumneyeu, tot a;a m=nia lui Dumneyeu este revelat[ oricui r[spunde prin

‘ntr¬o traducere parafrayat[, versetul 18 sun[ astfel+ Dar Dumneyeu ‘;i arat[ din ceruri m=nia ]mpotriva tuturor oamenilor p[c[to;i, r[i, care ]ndep[rteay[ adev[rul de la ei. ‘ntr¬o alt[ traducere, acela;i verset este+ M=nia lui Dumneyeu este revelat[ venind din ceruri peste orice p[cat ;i peste oamenii r[i, ale c[ror c[i rele ]mpiedic[ cunoa;terea adev[rului. Sensul versetului 18 este c[ oamenii suprim[ sau ]mpiedic[ adev[rul, refuy=nd s[ tr[iasc[ pe baya lui. Acest subiect va fi deyvoltat mai pe larg ]ntr¬o alt[ sec'iune a acestei lec'ii. De fapt, tot restul acestei p[r'i a Epistolei c[tre Romani este deyvoltarea afirma'iei din versetul 18. El ne arat[ c[ to'i oamenii sunt vinova'i de `]n[bu;irea adev[rului~ — c[ to'i am p[c[tuit ;i am devenit obiect al m=niei lui Dumneyeu.

Neamurile sunt condamnate Romani 1.19¬32 REVELAæIA GENERAL“ A LUI DUMNEYEU 1.19¬20 Obiectivul 3. S[ po'i descrie revela'ia general[ a lui Dumneyeu, dou[ iyvoare din care oamenii o primesc ;i importan'a pe care o are ea ]n judecarea oamenilor. ‘n versetul 18, Pavel vorbe;te despre lipsa de evlavie ;i nelegiuirea acelora care resping revela'ia lui Dum-

neyeu. ‘n versetele care urmeay[, el arat[ c[ respingerea lui Dumneyeu duce ]n mod natural la o via'[ nelegiuit[, care merge din r[u ]n mai r[u. El ne arat[ originea idolatriei ;i a corup'iei morale. El ne arat[ cum un p[cat duce la altul, ;i astfel ]ntreaga ras[ uman[ devine pierdut[, f[r[ n[dejde, f[r[ Dumneyeu. Oare Pavel vorbe;te aici despre istoria rasei umane, sau despre p[g=nii de pe vremea sa? …i despre unii ;i despre al'ii. …tim c[ omul, ]n mod deli-

Nevoia de m=ntuire a omului

143

berat s¬a ]ndep[rtat de revela'ia original[, p=n[ ce lumea a devenit at=t de corupt[, ]nc=t Dumneyeu a trimis potopul. Rasa uman[ a luat un nou start, cu o nou[ revela'ie de la Dumneyeu, dar majoritatea urma;ilor lui Noe au respins adev[rul ;i au ales calea p[catului. Pavel descrie lumea p[g=n[ a yilelor sale ;i scoate ]n eviden'[ c[ ;i ei au primit o revela'ie a lui Dumneyeu, dar au respins¬o.

turor oamenilor de pretutindeni este numit[ revela'ia general[. Crea'ia ne spune c[ o Mare For'[ ne¬a creat pe noi ;i lumea ]n care tr[im. Dac[ este a;a, ar trebui s[ ]ncerc[m s[¬L g[sim pe Creator. Ar trebui s[ facem ceea ce ‘i place Lui. El ]i vorbe;te con;tiin'ei noastre ;i ne face cunoscut ce este bine ;i ce este r[u. Dac[ accept[m revela'ia Lui, ‘l vom ;i asculta ;i ne vom da toate silin'ele ca s[ facem voia Lui.

7 Dou[ versete din acest pasaj ne spun c[ ace;ti oameni au primit o oarecare revela'ie a lui Dumneyeu. Care sunt aceste versete?

REVELAæIA

........................................................................................ ........................................................................................ ‘n versetele 19¬20 g[sim afirma'ia hot[r=t[ c[ p[g=nii, Neamurile, au primt o revela'ie, astfel c[ nu se pot deyvinov['i pentru respingerea ei. Cite;te acum ;i aceste versete care arat[ c[ ei au avut o oarecare cunoa;tere a lui Dumneyeu ;i ;tiau c[ ceea ce fac este r[u atunci c=nd ]n mod deliberat s¬au ]ndep[rtat de revela'ia primit[. Cite;te Romani 1.21¬23, 25, 32. 8 Conform acestor versete, ce ;tiau Neamurile despre Dumneyeu?

General[ Creator ;i Judec[tor revelat ]n+ Natur[ Istorie Providen'[ Con;tiin'[

Special[ Dumneyeu ;i adev[rul S[u revelat ]n+ Biblie Profe'ii Miracole Isus Cristos Experien'[

Dar r[spunsul omului la revela'ia general[ a fost respingerea lui Dumneyeu. Exist[ dovada unui impuls interior de a ]ndep[rta adev[rul. Acest impuls este p[catul din inima omeneasc[. 10 Nume;te dou[ c[i prin care Dumneyeu i S¬a revelat omenirii.

v. 20 ................................................................................

........................................................................................

v. 23 ................................................................................

........................................................................................

v. 25 ................................................................................

RESPINGEREA ADEV“RULUI 1.21¬32

v. 32 ................................................................................ Pavel vorbe;te aici despre oameni care nu aveau Scripturile ;i care nu au auyit niciodat[ mesajul Evangheliei. Vor fi ei condamna'i? Aceasta este o ]ntrebare important[, deoarece ne confrunt[m cu ea ;i ast[yi. 9 Po'i g[si ]n acest pasaj vreo indica'ie c[ revela'ia lui Dumneyeu dat[ Neamurilor cuprinde totul despre r[scump[rare sau m=ntuire? ........................................................................................ ........................................................................................ Dou[ surse ale cunoa;terii lui Dumneyeu au fost date ]ntregii rase umane — con;tiin'a ;i natura. Veyi versetele 19 ;i 20. Unele ]nsu;iri nev[yute ale lui Dumneyeu `le sunt descoperite ]n ei~ prin vocea l[untric[ a lui Dumneyeu vorbind con;tiin'ei. Alte ]nsu;iri sunt revelate ra'iunii, g=ndirii, prin minunile crea'iei lui Dumneyeu din lumea care ne ]nconjoar[. Cunoa;terea lui Dumneyeu care este dat[ tu-

Obiectivul 4. S[ preyin'i originea religiilor false ;i a practicilor p[c[toase ;i s[ descrii natura progresiv[ a p[catului. Originea religiilor false Care este consecin'a natural[ a respingerii adev[rului? S[ creyi ceea ce nu este adev[rat. Dac[ refuy[m s[ credem ceea ce Dumneyeu ne spune despre originea lumii ;i a puterilor care o controleay[, Dumneyeu ne las[ ]n h['i;ul propriilor noastre idei despre aceste lucruri. ‘n Romani 1.19.23, vedem c[ Neamurile s¬au f[cut vinovate de idolatrie dup[ ce au respins revela'ia lui Dumneyeu. Ei l¬au respins pe Creator ;i s¬au treyit ]nchin=ndu¬se lucrurilor pe care le¬a creat El. Pare de neconceput, dar a;a cum s¬a spus adesea, omul este religios incurabil. Dac[ ‘l respinge pe Dumneyeu, el va g[si ]ntotdeauna un obiect sau un ideal c[reia s[ i se ]nchine. 11 Te po'i g=ndi la lucruri sau idei c[rora oamenii

144

Galateni ;i Romani

li se ]nchin[ (sau le acord[ primul loc ]n via'[) ]n loc s[ I se ]nchine lui Dumneyeu ? Enumer[¬le. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Originea practicilor p[c[toase ‘n versetul 24, vedem c[ idolatria oamenilor L¬a f[cut pe Dumneyeu s[¬i lase prad[ imoralit['ii. ‘ntorc=ndu¬se de la Dumneyeu ;i sfin'enia Lui, ei fac ceea ce este nelegiuit. Resping=nd revela'ia lui Dumneyeu ]n natur[, ei au ]nceput s[ s[v=r;easc[ p[cate care sunt ]mpotriva naturii (1.26¬27). Vedem prin aceasta c[ m=nia lui Dumneyeu continu[ s[ opereye prin principiul r[spl[tirii. Omul alege ;i apoi suport[ consecin'ele. Cuvintele `Dumneyeu i¬a l[sat~ exprim[ groy[via situa'iei. Cea mai grea pedeaps[ pe care Dumneyeu i¬o poate da omului este s[¬…i retrag[ m=na ;i s[¬l lase s[ fac[ ce¬i place.

Dumneyeu Du

e mn

ye

/a ui

l[s

at RE

SPI

NG

ER

E

I

Om

ra mo

lita

Idolatr N

eb

un

te

ie

ie

Tabloul pe care ]l yugr[ve;te Pavel ]n Romani 1.18¬32 explic[ de ce este at=t de mult p[cat ast[yi ]n lume. Aici ]nv['[m o lec'ie important[ despre natura p[catului — este progresiv. Adic[, se ]nt[re;te, cre;te, se r[sp=nde;te ;i devine din ce ]n ce mai r[u. Un p[cat odat[ s[v=r;it te duce la altul. ;i acela la altele. Po'i vedea influen'a progresiv[, distrug[toare a p[catului, ]n versetele 18¬32? Respingerea adev[rului lui Dumneyeu este punctul de pornire al acestei imoralit['i progresive. Dac[ dore;ti, po'i s[ sublinieyi ]n Biblia ta pa;ii ]n jos pe calea p[catului ;i consecin'ele lor. Ai putea folosi o linie dreapt[ pentru a sublinia pa;ii ;i o linie ondulat[ pentru consecin'e.

v. 18. Ei ]n[bu;e adev[rul lui Dumneyeu, ]l ]ndep[rteay[. Consecin'a — M=nia lui Dumneyeu se reveleay[. v. 21. De;i L¬au cunoscut pe Dumneyeu, nu L¬au onorat ca Dumneyeu: nu au fost recunosc[tori: s¬au dedat la g=nduri de;arte. Consecin'a — Inima lor f[r[ pricepere s¬a ]ntunecat. v. 22. S¬au l[udat cu ]n'elepciunea lor. Consecin'a — Au ]nnebunit. v. 23. Au schimbat slava lui Dumneyeu cu imagini ale f[pturilor (au ]nlocuit ]nchin[ciunea spiritual[ cu idolatria sau religie ceremonial[. Observ[ degenerarea: de la ]nchinarea la Dumneyeu au trecut la ]nchinare ]naintea oamenilor, p[s[rilor, animalelor, t=r=toarelor.) v. 24 Consecin'a — Dumneyeu i¬a l[sat prad[ poftelor lor ;i necur['iei. v. 25 Au schimbat adev[rul lui Dumneyeu cu o minciun[. S¬au ]nchinat ;i i¬au slujit creaturii, ]n locul Creatorului. v. 26. Consecin'a — Dumneyeu i¬a l[sat prad[ unor patimi sc=rboase ;i perversiunii sexuale. v. 27. Au practicat homosexualitatea. Consecin'a — au suportat consecin'ele fiyice ale deprav[rii lor. v. 28. Nu au vrut s[¬L recunoasc[ pe Dumneyeu, nici s[ se g=ndeasc[ la El. Consecin'a — Dumneyeu i¬a l[sat ]n voia min'ii lor blestemate, ca s[ fac[ lucruri ne]ng[duite. v. 29. Consecin'a — Au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de l[comie, de r[utate: plini de piym[, invidie, de ucidere, de ceart[, de ]n;el[ciune, b=rfitori. v. 30. Consecin'a — Au ajuns b=rfitori, ur=tori de Dumneyeu, obraynici, trufa;i, l[ud[ro;i, n[scocitori de rele, neascult[tori de p[rin'i. v. 31. Consecin'a — Au fost f[r[ pricepere, c[lc[tori de cuv=nt, f[r[ dragoste fireasc[, ne]ndupleca'i, f[r[ mil[. v. 32. Cunosc=nd judecata lui Dumneyeu, c[ aceia care fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, au continuat s[ le fac[ ;i s[ g[seasc[ pl[cere ]n cei ce le f[ceau. Consecin'a+ sunt vrednici de moarte.

Nevoia de m=ntuire a omului

145

‘n versetul 32, vedem teribila consencin'[ a respingerii adev[rului lui Dumneyeu — p[c[tosul a devenit sfid[tor fa'[ de Dumneyeu ;i se bucur[ s[¬i vad[ ;i pe al'ii r[yvr[tindu¬se ]mpotriva Lui ;i a legilor Sale. Ai v[yut vreodat[ un asemenea om? Po'i ]n'elege mai bine gravitatea respingerii revela'iei adev[rului lui Dumneyeu? ‘n lumina acestui pasaj, care este sim'[m=ntul t[u cu privire la importan'a evangheliy[rii ]ntre copii ;i tineri? Predicile ;i lec'iile tale ]i ajut[ pe oameni s[ vad[ gravitatea p[catului, faptul c[ el duce la moarte?

14 Care este motivul principal pentru care m=nia lui Dumneyeu s¬a revelat?

12 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune+ `Eu tr[iesc o via'[ curat[ ;i nu pricinuiesc nici un neajuns semenului meu. De ce am nevoie de Dumneyeu sau de religie?~ Cum ai putea folosi lucrurile pe care tocmai le¬ai ]nv['at despre natura p[catului ca s[¬i r[spunyi?

Dumneyeu a folosit de multe ori acest pasaj pentru a¬i convinge pe oameni de p[c[to;enia fundamental[ a naturii umane ;i a le ar[ta nevoia de m=ntuire. Inten'ioneyi s[ predici sau s[ ]nve'i din acest text? æi¬a; sugera s[ cite;ti aceste versete ]ntr¬o traducere modern[.

........................................................................................

16 Uit[¬te din nou peste lista p[catelor din versetele 24¬32 ;i identific[¬le pe cele care sunt obi;nuite ]n locul unde tr[ie;ti. Este lumea ta mai bun[ dec=t lumea p[g=n[ din vremea lui Pavel?

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 13 Cite;te Iacov 1.21¬22, 26: Matei 7.24¬27. Este respingerea adev[rului descris[ ]n aceste pasaje ca deyacord intelectual, sau ca e;ecul tr[irii conform ]nv['[turilor adev[rului revelat? ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ 15 Ce spune Dumneyeu ]n versetele 20 ;i 32 despre vina acelora care au respins adev[rul Lui? Care este sentin'a pe care o merit[ ei? ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ‘n acest capitol, Pavel ne¬a ar[tat c[ separa'i de Dumneyeu nu putem reyista influen'ei corup[toare ;i degeneratoare a p[catului. Numai prin credin'[ ]n revela'ia lui Dumneyeu — Evanghelie — pot oamenii s[ fie elibera'i de puterea p[catului. Avem nevoie de ]ndrept['irea pe care numai Dumneyeu ne¬o poate da. Lumea are nevoie de Vestea Bun[ a unui M=ntuitor, deoarece ea a fost judecat[, a fost g[sit[ vinovat[ ;i a fost declarat[ vrednic[ de moarte.

Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt condamna'i Romani 2.1¬16 AUTO¬‘N…ELAæI …I AUTO¬CONDAMNAæI 2.1¬6 Obiectivul 5. S[ po'i explica modul ]n care pot fi recunoscute p[catele auto¬]ndrept['irii ;i f['[rniciei ;i s[ aplici aceast[ cunoa;tere vie'ii ;i slujbei tale. Pavel vorbe;te aici despre oamenii `buni~ conform standardelor omene;ti. Ace;tia pot fi at=t evrei, c=t ;i Neamuri. Mul'i oameni dintre Neamuri se ]mpotriveau cu toat[ puterea unora dintre p[catele ]n;irate de Pavel, ]n lista din Romani 1.24¬32. Oamenii buni, morali, considerau aceste p[cate ca fiind foarte grave. De fapt, ei ]i condamnau foarte aspru pe cei care f[ceau asemenea lucruri. Pavel se adre-

seay[ tocmai acestor oameni care aveau standarde morale ]nalte ;i care ]i criticau pe aceia care nu se ridicau la ]n[l'imea lor. Poate c[ Pavel se g=ndea la evreii morali;ti ai yilelor sale. Ace;tia erau foarte m=ndri c[ sunt din poporul ales al lui Dumneyeu. Ei considerau toate celelalte popoare ca fiind mai prejos dec=t ei ;i ]i condamnau pentru p[catele lor. Ace;ti critici se ]n;elau singuri. Ei se ]ncredeau ]n bun[tatea lor ;i ]i criticau aspru pe al'ii. ‘ns[;i aceast[ atitudine arat[ c[ erau plini de p[catul m=ndriei, de asprime ;i lips[ de dragoste. Veyi Matei 7.1. Pavel le spune oamenilor care se credeau buni ;i¬i condamnau pe al'ii c[ ei sunt vinova'i de ]nse;i lucrurile pe care le condamn[ la ceilal'i. Ai v[yut vreodat[ un om care minte, dar ]l pedepse;te pe fiul

146 s[u atunci c=nd ]l prinde cu minciuni? Sau pe unul care ]l critic[ pe predicator pentru c[ folose;te limbajul pe care el ]nsu;i ]l folose;te? Sau pe cineva care ]l condamn[ pe un uciga;, dar are ;i el un du;man pe care ]l ur[;te? De fapt, atitudinea noastr[ critic[ fa'[ de al'ii este adesea doar o ]ncercare incon;tien'[ de a acoperi acelea;i defecte ]n propria noastr[ via'[. Criticismul aspru este semn c[ ceva este r[u ]n acela care critic[. A pretinde c[ e;ti mai bun dec=t al'ii este o form[ de ipocriyie, de f['[rnicie. 17 Ce spune Pavel despre vinov['ia oamenilor care ]i condamn[ pe al'ii pentru lucrurile pe care ei ]n;i;i le fac? Romani 2.1.

Galateni ;i Romani 21 De ce p[cate se fac vinova'i oamenii care se ]ncred ]n meritele lor ;i refuy[ s[ se poc[iasc[ ;i s[¬I cear[ iertare lui Dumneyeu? vv. 4¬5. ........................................................................................ ........................................................................................ 22 Ce ];i adun[ `oamenii ace;tia buni~ care refuy[ s[¬L caute pe Dumneyeu? v. 5. ........................................................................................ ........................................................................................ PRINCIPIILE JUDEC“æII SUNT REVELATE 2.5¬16

........................................................................................ ........................................................................................ 18 Potrivit versetului 2.3, care este ideea gre;it[ pe care o au uneori `oamenii buni, morali~? ........................................................................................ ........................................................................................ 19 Pe ce bay[ ]i va judeca Dumneyeu pe ace;ti oameni? v. 2. ....a) Pe baya superiorit['ii lor fa'[ de cei r[i. ....b) Pe baya standardelor lor morale. ....c) Pe baya p[rerii bune pe care o au despre ei ]n;i;i. ....d) Pe baya a ceea ce sunt ei cu adev[rat.

Obiectivul 6. S[ enumeri cinci principii ale judec['ii divine. Ai studiat deja ]n lec'ia de fa'[ despre revelarea drept['ii lui Dumneyeu (1.17), revelarea m=niei lui Dumneyeu (1.18) ;i revela'ia general[ a lui Dumneyeu (1.19¬20). Citim acum despre revelarea unui fapt viitor. Avem nevoie s[ ]n'elegem ceva cu privire la acesta deoarece este o parte esen'ial[ a mesajului Evangheliei. 23 Care este revela'ia viitorului men'ionat[ ]n Romani 2.5? ........................................................................................ ........................................................................................

20 S[ presupunem c[ ]ncerci s[¬i convingi pe oameni s[ se lase de p[cate ;i s[ se consacre deplin pentru Dumneyeu. Un membru al bisericii tale ]'i yice+ `Dumneata ]mi spui c[ minciuna ;i ]n;elarea ]n afaceri sunt p[cat ;i c[ Dumneyeu le pedepse;te. Uit[¬te ]ns[ cum m¬a binecuv=ntat Dumneyeu! Probabil El nu consider[ r[u s[ min'i sau s[ ]n;eli ]n afaceri. El ;tie c[ trebuie s[ fac ceva ca s[ nu falimentey. Dac[ ar fi chiar a;a de grav, El m¬ar pedepsi cu siguran'[. Chiar dumneata po'i vedea cum El m¬a binecuv=ntat ca s[ prosper ;i m¬a binecuv=ntat ;i ]n biseric[. Toate astea dovedesc c[ sunt bine a;a, c[ sunt drept ]naintea lui Dumneyeu.~ Cum ai putea folosi acest text pentru a¬i explica modul ]n care Dumneyeu trateay[ situa'ia lui? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Este momentul s[ ]nv['[m despre sensul ;i folosirea cuv=ntului `a judeca~. Aceste versete ne arat[ principiile pe baya c[rora va judeca Dumneyeu. Ele con'in de asemenea avertismente serioase pentru a nu ne judeca unii pe al'ii. Cuv=ntul `a judeca~ poate avea dou[ sensuri. El poate ]nsemna `a condamna~ sau `a evalua~, `a distinge~. 24 Pentru a ilustra aceste sensuri, ce sens ai dat cuv=ntului `a judeca~, ]n urm[toarele versete+ a.

Matei 7.1 ........................................................

b.

Ioan 7.24 ........................................................

c.

Romani 2.1 ......................................................

‘n judec['ile lor, oamenii fac multe gre;eli. Judec['ile lui Dumneyeu nu sunt niciodat[ gre;ite. ‘nainte de a r[spunde urm[toarelor ]ntreb[ri referitoare la judecata lui Dumneyeu, studiay[ Romani 2.5¬16.

Nevoia de m=ntuire a omului 25 Care este primul principiu al judec['ii lui Dumneyeu aflat ]n v. 5? ........................................................................................

147 Vedem aici c[ Dumneyeu ]i judec[ pe oameni potrivit oportunit['ilor pe care le¬au avut. Cu c=t a fost mai deplin[ revelarea adev[rului, cu at=t mai mare este vina de a o fi respins.

........................................................................................ 26 Ce caracteristic[ a judec['ii lui Dumneyeu am ]nt=lnit deja ]n Romani 2.2?

33 Formuleay[ ]n propriile tale cuvinte principiul judec['ii g[sit ]n versetul 11.

........................................................................................

........................................................................................

27 Care este principiul formulat ]n versetul 6?

........................................................................................

........................................................................................

Versetele 12¬16 deyvolt[ principiul dat ]n versetul 11. ‘n versetul 12, vedem c[ Dumneyeu ]i judec[ pe oameni pe baya a ceea ce fac cu ceea ce au primit. El nu¬i judec[ pe baya a ceea ce n¬au primit.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Fii atent! S[ nu interpreteyi gre;it versetele 6¬10. Aceste versete nu ne ]nva'[ c[ faptele noastre bune ne pot m=ntui. Tema acestui pasaj este metoda de judecat[ a lui Dumneyeu, nu metoda Lui de justificare. El ]i va r[spl[ti fiec[ruia dup[ faptele sale. Ulterior vom vedea c[ via'a bun[ descris[ ]n versetul 7 este posibil[ numai pentru aceia care¬L primesc pe M=ntuitorul ;i ]ndrept['irea Lui. Acestora, Dumneyeu le d[ via'a ve;nic[. Versetele 7¬11 sunt deyvoltarea principiului formulat ]n versetul 6. 28 Dumneyeu reyum[ lunga list[ de p[cate ]n trei descrieri ale oamenilor care vor avea de ]nfruntat m=nia Lui la judecat[. Care sunt acestea? v. 8. ........................................................................................ ........................................................................................ 29 Cum sunt reyumate acestea trei ]n versetul 9? ........................................................................................ ........................................................................................ 30 Ce vor primi aceia care fac r[ul? v. 8¬9. ........................................................................................ ........................................................................................ 31 Ce vor primi aceia care fac binele? v. 10. ........................................................................................ ........................................................................................ 32 Care este principiul judec['ii ]nt=lnit ]n versetele 9¬10? ........................................................................................ ........................................................................................

34 Cum ]i va judeca Dumneyeu pe evreii care sunt sub Lege? v. 12. ........................................................................................ 35 Care va fi temeiul judec['ii — cunoa;terea adev[rului, sau ascultarea de adev[r? v. 12. ........................................................................................ 36 Compar[ versetul 13 cu Galateni 2.16: 3.10¬13: Romani 3.19¬20. C='i oameni au 'inut toat[ Legea ;i ;i¬au c=;tigat astfel via'a ve;nic[? ........................................................................................ 37 Dup[ ce lege vor fi judecate Neamurile, de vreme ce ele nu au Legea care le¬a fost dat[ evreilor? v. 14¬15. ........................................................................................

148 ‘n versetele 14¬15 ne este dat un principiu foarte important. Ai v[yut deja ]n Romani 1.19¬20 cum con;tiin'a este unul dintre cele dou[ canale prin care primim revela'ia general[ a lui Dumneyeu. Vedem acum c[ Dumneyeu ]l judec[ pe om potrivit cu ceea ce face cu acea revela'ie. Este un principiu important ;i trebuie s[¬l privim mai ]ndeaproape.

Galateni ;i Romani prive;te rolul con;tiin'ei ]n judecat[. Dac[ dore;ti, po'i s[ te referi ;i la Romani 1.20 ;i 2.1. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Mai ]nt=i, ce este con;tiin'a? Este un sim' al binelui ;i al r[ului. Cel mai bine o putem vedea ca fiind o parte din spiritul omului, parte a chipului lui Dumneyeu ]n noi care ne diferen'iay[ de animale. Dumneyeu poate discerne ]ntre bine ;i r[u ;i El ne¬a dat ;i nou[ capacitatea aceasta. Noi spunem deseori+ `F[ ce¬'i dicteay[ con;tiin'a~, cu sensul `F[ ceea ce sim'i tu c[ este bine.~ Con;tiin'a ]n sine nu este o c[l[uy[ pe care s[ te po'i baya. Cuv=ntul `con;tiin'[~ deriv[ de la dou[ cuvinte latine;ti, care ]nseamn[ `a ;ti ]mpreun[ cu~. Cuv=ntul grec pe care ]l folose;te Pavel are acela;i ]n'eles. El ne arat[ c[ con;tiin'a trebuie s[ fie condus[ de o autoritate superioar[ pentru a putea distinge corect ]ntre bine ;i r[u. Dumneyeu vorbe;te con;tiin'ei noastre prin Duhul Sf=nt. El ne¬a dat ;i Cuv=ntul S[u ca ghid infailibil pentru credin'[ ;i conduit[. Pentru a te putea baya pe con;tiin'[, ea ]ns[;i trebuie s[ fie condus[ de Cuv=ntul lui Dumneyeu. Poate c[ ]'i pui ]ntrebarea+ `Oare aceia care nu au auyit niciodat[ Evanghelia pot fi m=ntui'i prin ascultarea de vocea con;tiin'ei lor? Oare nu vor merge ei ]n cer dac[ au f[cut ]ntotdeauna ceea ce au ;tiut c[ e bine?~ C='i oameni creyi c[ au ascultat ]ntotdeauna de vocea con;tiin'ei lor, f[r[ s[ fi gre;it m[car odat[? E;ti tu un asemenea om? Prive;te din nou la tabloul naturii umane separate de Dumneyeu, a;a cum este el yugr[vit ]n Romani 1. Prin noi ]n;ine nu avem puterea s[ ascult[m de con;tiin'[. Noi putem s[ o ignor[m sau s[ ac'ion[m ]mpotriva ]ndemnurilor ei p=n[ c=nd, ]n cele din urm[, ea se ]nchisteay[, se ofile;te ;i devine ineficient[. Veyi Tit 1.15: 1 Timotei 4.1, 2. Singurul scop al lui Pavel ]n aceast[ parte a epistolei este s[ ne conving[ c[ to'i oamenii au nevoie de Evanghelie. `Omul moral~, omul bun, care ]i condamn[ pe al'ii pentru r[utatea lor, ;tie ]n inima lui c[ de multe ori nici el nu a f[cut ceea ce ;tia c[ este bine. A;adar, ;i el este condamnat ;i are nevoie de M=ntuitor. 38 Cite;te Ioan 3.36: 14.6: Marcu 16.15¬16: Fapte 4.12: Efeseni 2.1¬3: Romani 10.9¬14. ‘n lumina acestor pasaje, cum ai interpreta Romani 2.12¬16 ]n ceea ce

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 39 ‘n Romani 2.16 g[se;ti c=teva principii ale judec['ii. Care sunt acestea? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 40 S[ presupunem c[ urmeay[ s[ 'ii o lec'ie sau s[ predici pe tema Judec['ii lui Dumneyeu. ‘n;ir[ pe scurt punctele pe care le¬ai folosi din Romani 2.2¬16. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Ce creyi despre aceste principii ale judec['ii lui Dumneyeu? Creyi c[ ea va fi corect[? Ai vreun prieten sau pe cineva apropiat care nu este preg[tit s[ stea la judecata lui Dumneyeu? Roag[¬te pentru ei. Roag[¬te s[ ai prilejul s[ le veste;ti Evanghelia. Creyi c[ este nevoie ca s[ se predice mai mult despre judecat[ ]n biserica ta?

Nevoia de m=ntuire a omului

149 Evreii sunt condamna'i Romani 2.17 - 3.8

Obiectivul 7. S[ reyumi avantajele ;i responsabilit['ile evreilor ;i s[ explici cum au ajuns ei sub condamnare. AVANTAJE …I RESPONSABILIT“æI 2.17¬29 ‘n Romani 2.17¬29, Pavel li se adreseay[ direct evreilor. De ce? Deoarece evreii se l[udau totdeauna cu privilegiile ;i avantajele lor, dar vie'ile lor nu erau pe m[sura laudelor. ‘n versetul 17 ;i 18 g[sim ;ase fapte pe care ei le considerau avantaje+ 1. Ei sunt numi'i evrei. 2. Ei se bayeay[ pe Lege. 3. Ei I se ]nchin[ lui Dumneyeu. 4. Ei cunosc voia lui Dumneyeu. 5. Ei ;tiu s[ fac[ deosebirea ]ntre lucruri (ei de'in standardele corecte pentru evaluare.) 6. Ei sunt ]nv['a'i de Lege. ‘n versetele 19¬20 mai g[sim alte cinci preten'ii. Ele ne arat[ cum se vedeau evreii pe ei ]n;i;i ]n raport cu p[g=nii sau cu Neamurile. 7. Ei sunt o c[l[uy[ pentru cel orb. 8. Ei sunt o lumin[ pentru cei din ]ntuneric.

42 S[ compar[m acum primul privilegiu din list[ cu via'a lor. Care este primul privilegiu? v. 17. ........................................................................................ Evreii erau poporul ales al lui Dumneyeu. Ei au fost ale;i ca s[ fie o na'iune misionar[ care s[ le spun[ altora despre Dumneyeu. Scopul existen'ei lor era s[ primeasc[ ;i apoi s[ ]mp[rt[;easc[ cu al'ii revela'ia adev[rului lui Dumneyeu. Dumneyeu i¬a numit martori ai S[i. ‘nsu;i numele de `iudeu~ ]nseamn[ `laud[~. Prin vie'ile lor, ei ar fi trebuit s[¬I aduc[ laud[ lui Dumneyeu. 43 ‘n ce m[sur[ se ridicau evreii de pe vremea lui Pavel la nivelul preten'iilor lor de a se baya pe Lege, de a cunoa;te voia lui Dumneyeu, de a avea adev[ratele standarde de valori ;i de a fi ]nv['a'i de Lege? Romani 2.18, 23. ........................................................................................ ........................................................................................ 44 Exprim[ prin cuvintele tale contrastul dintre Romani 2.17 ;i 2.23¬24. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 45 Cum afecteay[ c[lcarea Legii drepturile ;i privilegiile lor de evrei conform lui Romani 2.25¬29?

9. Ei sunt pov['uitorii celor f[r[ minte.

........................................................................................

10. Ei sunt ]nv['[tori pentru cei ne;tiutori.

........................................................................................

11. Ei sunt p[yitorii formei de cunoa;tere ;i ai adev[rului Legii.

‘ntocmai cum Neamurile sunt judecate ;i condamnate pentru c[ au respins revela'ia primit[ de la Dumneyeu, tot a;a, ]n acest pasaj, evreii sunt judeca'i potrivit cu ceea ce ei au f[cut cu revela'ia lor mai ]nalt[ ;i responsabilitatea lor mai mare.

Pavel le arat[ acestor evrei c[rora li s¬au dat asemenea mari avantaje ;i privilegii c[ odat[ cu privilegiile, ei au primit ;i o responsabilitate — responsabilitatea de a tr[i conform revela'iei primite. Cu c=t avem o cunoa;tere mai deplin[ a lui Dumneyeu ;i a voii Lui, cu at=t este mai mare r[spunderea noastr[ fa'[ de El. Necayul cu toat[ lauda evreilor era c[ ei nu tr[iau potrivit cu ceea ce pretindeau a fi. 41 Ce cuv=nt descrie cel mai bine p[catul evreilor ]n ce prive;te laudele ;i via'a lor ]n Romani 2.17¬24? ........................................................................................

46 Examineay[ cele cinci preten'ii din versetele 19¬20 ;i modul ]n care ]nv['au evreii ]n v. 21¬23. Ce era gre;it ]n ]nv['[tura lor? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 47 Cum sim'i tu c[ ipocriyia acestor oameni cu privilegiile lor se compar[ cu p[catele Neamurilor?

150 Cine ar merita o pedeaps[ mai mare? ........................................................................................ ........................................................................................ Nu uita c[, de;i Pavel se adreseay[ iudeilor yilelor sale, exist[ o aplicare mai larg[ a cuvintelor sale. Cuno;ti oameni care cred despre ei ]n;i;i la fel ca evreii? Descrierea lui Pavel li se potrive;te multor oameni religio;i din yilele noastre. S¬ar putea s[ fie cre;tini cu numele sau urma;i ai altor religii. Te¬ai lovit de aceast[ problem[ ]n biserica ta? Ai ]nt=lnit vreodat[ oameni care refuy[ s[ cread[ Evanghelia pentru c[ au v[yut f['arnici ]n biseric[? Acest pasaj ne face cunoscut c[ Dumneyeu ]i judec[ pe cei f['arnici. Unii numesc religia `opiul poporului~. Desigur, o asemenea afirma'ie nu este adev[rat[ pentru o religie adev[rat[, care¬l pune pe cineva ]n contact cu Dumneyeul Cel viu. Dar, ]ntr¬un oarecare sens, aceast[ afirma'ie este adev[rat[. Dac[ cineva se ]ncrede ]n religia lui (apartenen'a lui la o biseric[), dar via'a lui este lipsit[ de evlavie, religia este pentru el ca un drog. Ea ]i d[ o fals[ siguran'[. Acesta este tipul de credincios pe care ]l descrie Pavel ]n Romani 2.17¬29. 48 Care afirma'ie exprim[ cel mai bine tema Epistolei c[tre Romani ]n 2.17¬29? ....a) Evreii s[ nu se laude. ....b) Oamenii religio;i sunt to'i ipocri'i. ....c) Un mai mare privilegiu aduce o mai mare responsabilitate. ‘n Romani 2.25¬29, Pavel ne spune c[ este bine s[ fii evreu dac[ 'ii Legea lui Dumneyeu. Dar un evreu care calc[ Legea nu este mai bun dec=t un p[g=n. T[ierea ]mprejur, pe care o discut[ Pavel aici, era un semn al leg[m=ntului lui Dumneyeu cu israeli'ii. Dup[ cum ai v[yut ]n Galateni, acesta era semnul obliga'iei evreului de a 'ine Legea ]n ]ntregime. Dar dac[ cineva nu¬L iubea pe Dumneyeu ;i nu I se ]nchina Lui, el nu asculta poruncile lui Dumneyeu, c[lca leg[m=ntul, ;i semnul exterior (t[ierea ]mprejur) devenea f[r[ sens. …i oameni din alte popoare practicau t[ierea ]mprejur. Israeli'ii care nu ascultau din inim[ de Dumneyeu nu erau cu nimic mai buni dec=t p[g=nii. ‘n studiul Epistolei c[tre Galateni am v[yut c[ boteyul cre;tin poate fi privit ca un echivalent al t[ierii ]mprejur. Am=ndou[ sunt ritualuri religioase poruncite de Domnul ca fiind semne exterioare ale

Galateni ;i Romani unei consacr[ri interioare. Unii se ]ncred ]n botey ;i se m=ndresc cu el, la fel cum f[ceau evreii cu t[ierea ]mprejur. Dar ;i boteyul ;i t[ierea ]mprejur sunt f[r[ sens dac[ nu sunt ]nso'ite de consacrarea interioar[ pe care o simboliyeay[. 49 Pentru a aplica lec'ia acestui pasaj ]n via'a ;i ]n lucrarea ta, cite;te Romani 2.25¬29, ]nlocuind `t[ierea ]mprejur~ cu `botey~ sau `boteyat~. Oare biserica ta nu are nevoie de o predic[ despre falsa siguran'[ ]n religie? ........................................................................................ ........................................................................................ Desigur, ;tii deja, din studiul Galatenilor, c[ oricine calc[ Legea lui Dumneyeu o singur[ dat[ este vinovat de c[lcarea ]ntregii Legi ;i este condamnat. ‘NTREB“RI …I CONCLUYII 3.1¬8 ‘n Romani 3.1¬8 Pavel r[spunde la c=teva ]ntreb[ri care s¬ar fi ridicat ]n mod normal ]n mintea evreilor c[rora li s¬a adresat. G[se;ti aceste ]ntreb[ri ]n versetele 1, 3 ;i 5. 50 Care este prima ]ntrebare pe care ar pune¬o un evreu dup[ ce a citit despre falimentul evreilor? v. 1. ........................................................................................ ........................................................................................ Pavel d[ un r[spuns mai complet acestei ]ntreb[ri ]n capitolul 9. Aici el doar afirm[ c[ cel mai mare avantaj al evreilor este c[ Dumneyeu le¬a dat revela'ia Sa special[ ]n Scripturi. ‘ntreb[rile din Romani 3.3 ];i primesc r[spunsul ]n capitolele 10¬11. Pavel ne¬a ar[tat e;ecul lui Israel de a fi na'iune misionar[ a;a cum l¬a ales Dumneyeu s[ fie. Ipocriyia lor i¬a ]ndep[rtat pe oameni de ]nv['[turile lor. Ei au c[lcat leg[m=ntul ;i nu mai puteau fi considera'i iudei ;i mo;tenitori ai f[g[duin'elor lui Dumneyeu. Ce ]nseamn[ aceasta? Au c[yut f[g[duin'ele lui Dumneyeu? Leg[mintele Sale nu mai sunt valabile. A e;uat planul lui Dumneyeu? A;a ceva nu se poate — spune Pavel. v. 4. Lipsa de credin'[ a oamenilor nu afecteay[ credincio;ia lui Dumneyeu. Veyi 2 Timotei 2.13. ‘n Romani 3.5 Pavel citeay[ modul de argumentare a unora referitor la dreptatea judec['ii lui Dumneyeu. De ce ne las[ Dumneyeu s[ p[c[tuim ;i apoi ne pedepse;te c[ p[c[tuim? Dac[ p[catul nostru, prin contrast, face s[ se vad[ bun[tatea lui Dumne-

Nevoia de m=ntuire a omului

151

yeu, de ce s[ mai fim condamna'i? Pentru Pavel o asemenea idee era de neconceput ;i nu¬i r[spunde direct. Ar putea fi o lec'ie pentru noi cum s[ r[spundem atunci c=nd unii critic[ cre;tinismul sau pe ‘nsu;i Dumneyeu. Uneori, ]ntreb[rile criticilor nu sunt dec=t indica'ia c[ inima lor este ]mpietrit[ ;i nu vor s[ aud[ argumentele. Ar trebui s[ ne l[s[m c[l[uyi'i de Duhul Sf=nt ca s[ ;tim c=nd s[ vorbim ;i c=nd s[ t[cem. ‘n loc s[ se angajeye ]ntr¬o disput[, Pavel subliniay[ c[ Dumneyeu este drept ]n judecata Lui, c[ ]i va pedepsi pe to'i aceia care fac r[ul. Chiar dac[ cineva are motive bune, dar face r[ul pentru a¬;i ]mplini scopul cel bun, Dumneyeu ]l va condamna pe drept pentru aceasta.

51 Te po'i g=ndi la vreun exemplu c=nd ai fost ispitit s[ faci ceva r[u pentru ca ceva bun s[ ias[ din el? Conform versetului 7, cum ]l nume;te Dumneyeu pe un evanghelist care ]n mod inten'ionat exagereay[ num[rul convertirilor la predicile sale? ........................................................................................ 52 Care dintre versetele de la 1 la 8 dovede;te c[ scopul nu scuy[ mijloacele? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Toat[ lumea este condamnat[ Romani 3.9¬20 Obiectivul 8. S[ ]n'elegi ;i s[ sim'i mai profund juste'ea m=niei lui Dumneyeu. Obiectivul 9. S[ po'i predica ;i ]nv['a cu mai mult[ putere despre starea omenirii pierdute ]n p[cat ;i despre nevoia universal[ de a avea un M=ntuitor.

‘ncep=nd cu versetul 9, observ[ repetarea cuvintelor+ to'i, niciunul. Subliniay[¬'i ]n Biblie aceste cuvinte. Te vor ajuta s[ ]n'elegi concluyia lui Pavel. Pavel subliniay[ c[ nevoia de m=ntuire este universal[ ;i f[r[ excep'ie. Putem observa dou[ aspecte ale condi'iei ]ntregii rase umane+ 1. Romani 3.9¬12. Condamnarea universal[.

Cuvintele `to'i sunt sub p[cat~, din versetul 9, sunt cheia ]n'elegerii acestei sec'iuni. Adu¬'i aminte c[ pentru evrei, lumea era format[ numai din dou[ grupe — evrei ;i Neamuri (neevrei). ‘n Romani 1.18¬32 Pavel ne¬a ar[tat c[ Neamurile sunt p[c[toase ;i de aceea sunt sub condamnarea lui Dumneyeu. ‘n Romani 2.1 - 3.8, Pavel arat[ c[ ;i evreii sunt p[c[to;i ;i sunt sub condamnarea lui Dumneyeu. ‘n Romani 3.10¬18, Pavel ]i citeay[ pe psalmist ;i pe profe'i pentru a ne da imaginea biblic[ a inimii omene;ti.

2. Romani 3.13¬18. O p[c[tuire intensiv[ ;i personal[, at=t prin vorbire, c=t ;i prin ac'iune. Dup[ ce Pavel a ar[tat extinderea p[catului, el arat[ intensitatea lui. P[catul afecteay[ fiecare parte a omului — din cre;tet p=n[¬n t[lpi. Versetele 13 ;i 18 yugr[vesc teribila boal[ a rasei umane. Pavel ];i bayeay[ argumentul s[u pe Scripturi. (El citeay[ din

OMUL

DUMNEYEU SFÂNT

MÂNIE

RESPINGERE

EVREU

NEEVREU

LEGEA

CON…TIINæA

CUNO…TINæA P“CATULUI

152

Galateni ;i Romani

Psalmul 5.9: 10.7: 14.1¬4: 36.1: Isaia 59.7: Eclesiastul 7.20.) Pavel nu vrea s[ spun[ c[ fiecare om face toate aceste p[cate. El folose;te pasajele din Vechiul Testament ca s[ ilustreye p[c[to;enia general[ a omenirii. 53 Citeay[ cuvintele cheie ;i versetele respective din Romani 3.9-18 care explic[ de ce apar p[catele ]n;irate aici. ........................................................................................ ........................................................................................ 54 Cui i se adreseay[ Pavel ]n Romani 3.19¬20? ........................................................................................ ‘n versetul 19, Pavel folose;te expresia `ce spune Legea~, referindu¬se la ]ntregul Vechi Testament, nu doar la c[r'ile Legii. Iudeii care se ]ncred ]n Lege ca s[ fie justifica'i prin ea (veyi Romani 2.17) nu pot nega verdictul vinov['iei pe care li¬l d[ Legea. Cite;te acest verdict ]n versetele 10¬18. 55 Care cuvinte din Romani 3.19 ne arat[ scopul ;i func'ia Legii ]n planul de m=ntuire? ........................................................................................ ........................................................................................ 56 Care este concluyia versetului 20 cu privire la posibilitatea m=ntuirii prin Lege? De ce? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Dup[ cum ai v[yut ]n studiul Galatenilor, scopul Legii nu a fost niciodat[ s[ aduc[ justificarea. Pentru omul murdar de p[cat, Legea a fost oglinda, nu s[punul! Scopul Legii a fost s[¬i arate nevoia de cur['ire, nu s[¬l cur['easc[. S¬a spus c[ dup[ ce prive;ti la tabloul omenirii ]n Scripturi, lucrul care surprinde cel mai mult nu este ca cineva s[ fie pierdut, ci nevoia ca cineva s[ fie m=ntuit! Afirma'ia aceasta este desigur adev[rat[ c=nd cite;ti primele trei capitole din Romani. ‘n aceast[

epistol[ ;i peste tot ]n Scripturi, r[utatea, p[c[to;enia nem[surat[ a oamenilor, st[ ]n contrast cu ]ndurarea lui Dumneyeu. Noi suntem m=ntui'i prin har — ]ndurare nemeritat[. C[ci prin har sunte'i m=ntui'i, prin ]ncredere ]n El: nu prin faptele voastre. Este darul lui Dumneyeu, nu r[splat[ pentru ce ai f[cut. Efeseni 2.8¬9. (NEB) ‘n primele trei capitole ale Epistolei c[tre Romani vedem c[ to'i oamenii, pretutindeni, au nevoie de dou[ lucruri+ iertarea sentin'ei de condamnare la moarte ca urmare a vinov['iei ;i eliberare de sub puterea p[catului care le domin[ via'a. Aceasta este ceea ce ofer[ Dumneyeu prin Evanghelie. Aceasta este Vestea Bun[ pe care trebuie s[ le¬o ducem oamenilor. Pavel a fost ]n stare s[ vad[ c[ to'i oamenii de pretutindeni au nevoie de Evanghelie. Nevoia pe care a v[yut¬o l¬a ]mpins la lucru ;i l¬a f[cut s[ devin[ marele misionar care a ;i fost. El vorbe;te despre acest imbold l[untric ca despre dragostea lui Cristos care este ]n el. ‘ntr¬una dintre traducerile versetului 2 Corinteni 5.14 se spune+ `C[ci dragostea lui Cristos ne pune ]n mi;care.~ …i tu ar trebui s[ la;i ca aceast[ cunoa;tere a nevoii oamenilor de a primi Evanghelia s[ te pun[ ]n mi;care ca s[ le duci Evanghelia. Aceasta este misiunea Bisericii. Aceasta este misiunea ta. Roag[¬te ca Dumneyeu s[ te ajute s[¬'i ]mpline;ti rolul de martor al S[u. G=nde;te¬te acum la oamenii din apropierea ta, la nevoia lor ;i la atitudinea lor fa'[ de p[cat. Privesc ei p[catul a;a cum este preyentat ]n Romani? Sunt ei con;tien'i de vinov['ie ;i de nevoia de m=ntuire? Cum ar trebui s[ predici despre aceste subiecte? Care versete din Romani 1.18 - 3.20 creyi c[ ar fi texte bune pentru predic[? ‘n timp ce mediteyi, noteay[ aceste versete ;i titlul (sau subiectul) mesajului pe care ai dori s[¬l predici din fiecare text. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Verific[¬'i r[spunsurile 4 b) Recompensare. 1 Este r[spunsul sfin'eniei Sale fa'[ de p[cat. 2 ‘n principiul r[spl[tirii.

5 Necinstire a lui Dumneyeu, nelegiuire, ]n[bu;ire a adev[rului.

3 Este dreapt[, lipsit[ de pasiuni p[c[toase.

6 R[spunsul t[u. M=nia lui Dumneyeu va veni

Nevoia de m=ntuire a omului peste aceia care resping ne]ncetat adev[rul Lui. R[spunsul t[u.

153 23 Revela'ia dreptei judec['i a lui Dumneyeu. 24 a) a condamna b) a evalua c) a condamna

7 Romani 1.19¬20 25 Este dreapt[. 8 v. 20 Puterea ve;nic[ a lui Dumneyeu ;i Dumneyeirea Sa. v. 23 Slava Sa. v. 25 Adev[rul Lui. v. 32 Judecata Lui. 9 Nu.

26 Este conform[ cu adev[rul. 27 R[spl[tire. Orice om va fi r[spl[tit sau pedepsit potrivit faptelor sale. 28 Cert[re'ii nu ascult[ de adev[r, ascult[ de nelegiuire.

10 ‘n con;tiin'[ ;i ]n natur[. 29 Face r[ul. 11 R[spunsul t[u. Ai putea include idoli, duhuri, Satan, ]ngeri, mor'i, str[mo;i, obiecte de cult, relicve, stele, alte lucruri din natur[, bog['ie, confort, pl[cere, putere, faim[, partid politic, familie, eul. 12 R[spunsul t[u. Ai putea ar[ta c[ a refuya s[ ascul'i de Dumneyeu este p[cat, ;i p[catul are o influen'[ corup[toare asupra vie'ii noastre. Dac[ respingem revela'ia adev[rului lui Dumneyeu, p[catul ne va domina via'a ;i ne va condamna la moarte ve;nic[.

30 Necay, m=nie, str=mtorare. 31 Slav[, cinste, pace. 32 R[spunsul t[u. Dumneyeu ]i judec[ pe oameni potrivit cu oportunit['ile pe care le¬au avut. 33 R[spunsul t[u. Dumneyeu ]l trateay[ corect, drept, pe fiecare, f[r[ s[ 'in[ seama de poyi'ii sau de ranguri. 34 Prin Lege.

13 E;ecul ]ncerc[rii de a tr[i conform ]nv['[turilor adev[rului revelat.

35 Ascultarea de adev[r.

14 Pentru c[ au respins adev[rul Lui.

36 Unul singur — Isus Cristos.

15 Nu au nici o scuy[ ;i sunt vrednici de moarte.

37 Dup[ legea scris[ ]n inimile lor.

16 Nu.

38 R[spunsul t[u. Ai putea spune c[ ]ns[;i con;tiin'a cuiva va m[rturisi ]mpotriva lui ;i¬l va l[sa f[r[ nici o scuy[. To'i vor recunoa;te dreptatea lui Dumneyeu ]n m=nia ;i judecata Lui.

17 Nu au nici o scuy[ ;i se condamn[ singuri. 18 Cred c[ vor sc[pa de judecata lui Dumneyeu. 19 d) Pe baya a ceea ce sunt ei cu adev[rat. 20 R[spunsul t[u. Versetul 4 ne arat[ c[ bun[tatea lui Dumneyeu fa'[ de o persoan[ este o ]ncercare r[bd[toare de a¬l aduce la poc[in'[ ]n loc s[¬l pedepseasc[ pentru p[cat. Faptul c[ nu mai suntem pedepsi'i pe moment nu ]nseamn[ c[ ceea ce facem este bine.

39 R[spunsul t[u. Vine o yi de judecat[. Dumneyeu va judeca. El va judeca g=ndurile tainice, motivele ;i faptele. Judecata va fi prin Isus Cristos, potrivit Evangheliei. 40 R[spunsul t[u. 41 F['[rnicie, ipocriyie. 42 Ei sunt numi'i iudei.

21 Dispre'uind bun[tatea lui Dumneyeu, ]ndelunga Lui r[bdare. ‘mpietrirea inimii. Lips[ de poc[in'[. 22 M=nie pentru yiua m=niei lui Dumneyeu.

43 R[spunsul t[u. Evreii ar fi trebuit s[¬L laude pe Dumneyeu ;i s[¬i aduc[ ;i pe al'ii la a¬L l[uda. Ei ‘l deyonorau pe Dumneyeu. Vie'ile lor ]i f[ceau pe p[g=ni s[¬L huleasc[ pe Dumneyeu.

154

Galateni ;i Romani

44 Au c[lcat Legea.

51 Este un p[c[tos.

45 Nu mai erau adev[ra'i iudei.

52 3.5¬8. ‘n special versetul 7.

46 Cu gura ei ]nv['au una, iar prin via'a lor, alta.

53 To'i sunt sub p[cat. Romani 3.9

47 R[spunsul t[u. Probabil cei care au avut o cunoa;tere mai mare a adev[rului.

54 Evreilor.

48 c) Privilegiul mare aduce cu sine o responsabilitate mare. 49 R[spunsul t[u.

55 Pentru ca orice gur[ s[ fie astupat[ ;i toat[ lumea s[ fie g[sit[ vinovat[ ]naintea lui Dumneyeu. 56 Nimeni nu poate fi justificat prin Lege. Legea doar ne face cunoscut ce este p[catul. Legea nu ne d[ puterea de a ne elibera de p[cat.

50 Ce avantaj are iudeul?

SUGESTII PENTRU PREDARE 1. Discut[ necesitatea de a predica despre p[cat. Ce rol are convingerea de p[cat ]n aducerea oamenilor la Cristos? Preyint[ c=teva referate despre mari treyiri spirituale din trecut ;i convingerea p[c[to;eniei personale care a dus la poc[in'[. Oamenii din apropierea ta sunt con;tien'i de nevoia lor de m=ntuire? Este necesar[ ]nv['[tura din primele trei capitole din Romani? 2. C='iva studen'i s[ dramatiyeye ni;te situa'ii sau probleme pe care le ]nt=lnesc ]n tr[irea sau ]n lucrarea lor. a) O conversa'ie cu cineva care spune c[ un Dumneyeu care iube;te nu va trimite pe nimeni ]n iad. b) O conversa'ie cu cineva care este profund tulburat de moartea unei persoane iubite care a murit f[r[ s[ fi auyit vreodat[ Evanghelia. c) O conversa'ie cu cineva care nu crede c[ Dumneyeu s¬ar putea m=nia. d) O conversa'ie cu cineva care crede c[ toate

religiile au acela;i punct final — nu conteay[ ce creyi, c=t[ vreme e;ti sincer. e) O conversa'ie cu cineva care crede c[ faptele lui bune ]l vor m=ntui. f) O conversa'ie cu cineva care se ]ncrede pentru m=ntuire ]n faptul c[ este membru al unei biserici ;i este un critic foarte aspru al necre;tinilor. Ai putea preyenta aceste probleme ;i ca discu'ii ]n cadrul unui grup de studen'i care s¬au ]nt=lnit pentru studiu biblic al Epistolei c[tre Romani. Studen'ii cre;tini din grup ];i vor baya r[spunsurile pe primele trei capitole ale Epistolei c[tre Romani, dar se pot referi ;i la alte texte din Biblie. 3. Discut[ originea religiilor false. Compar[ degradarea progresiv[, a;a cum este descris[ ]n Romani 1, cu ceea ce s¬a ]nt=mplat ]n unele '[ri cre;tine, cunoscute c=ndva ca na'iuni cre;tine. Discut[ modul ]n care poate fi oprit[ ;i schimbat[ tendin'a de dec[dere.

155

Lec'ia 10 mÂntuirea preg[tit[ de dumneyeu romani 3.21 - 5.21

PLANUL LECæIEI Justificare prin credin'a ]n Cristos — 3.21-31 Revelarea drept['ii lui Dumneyeu — 3.21-26 ‘ndrept['irea primit[ prin credin'[ ‘ndrept['irea revelat[ ]n r[scump[rare Justificare numai prin credin'[ — 3.27-31 Justificarea ]n Vechiul Testament — 4.1-25 Avraam justificat prin credin'[ — 4.1-5 Binecuv=nt[rile ]ndrept['irii atribuite 4.6-8 ‘ndrept['ire ;i pentru Neamuri — 4.9-25 Binecuv=nt[rile date prin justificare — 5.1-11 Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii — 5.12-21 OBIECTIVELE LECæIEI

7. S[ ar['i care este func'ia cuvintelor `deci, c[ci, de aceea~ ]n interpretarea unui text din Scriptur[.

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui s[ fii ]n stare+

8. S[ compari cele dou[ principii pe care le discut[ Pavel ]n Romani 5.12-21.

1. S[ ]n'elegi cele dou[ aspecte ale revela'iei drept['ii lui Dumneyeu ]n Romani 3 ;i s[ le po'i preyenta acelora care pun la ]ndoial[ juste'ea lui Dumneyeu ]n modul ]n care ]i trateay[ pe cei p[c[to;i. 2. S[ descrii dilema cu care a fost confruntat Dumneyeu ;i modul ]n care a reyolvat/o El, asigur=nd m=ntuire pentru p[c[to;i. 3. S[ dai dou[ exemple pe care le citeay[ Pavel din Vechiul Testament de oameni care au fost justifica'i prin credin'[. 4. S[ descrii natura binecuv=nt[rilor care ]nso'esc justificarea. 5. S[ ]n'elegi valoarea suferin'ei atunci c=nd ]nfrun'i problemele vie'ii, men'in=ndu/'i tot timpul atitudinea de ]ncredere ]n Dumneyeu. 6. S[ explici cum Romani 5.12-21 sluje;te ca test de tranyi'ie ]n deyvoltarea de c[tre Pavel a temei Epistolei c[tre Romani.

9. S[ ar['i lucrul pe care ]l accentueay[ Pavel ]n Romani 5.12-21. TEME 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei. 2. Cite;te studiul cuvintelor. 3. Cite;te Romani 3.21 - 5.21 ]nainte de a ]ncepe studiul detaliat (dac[ este posibil cite;te acest text ]ntr/o traducere parafrayat[). 4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, ca de obicei. 5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei, ca s[ veyi ]n ce m[sur[ le/ai ]mplinit. 6. Facultativ. æine un studiu sau o predic[ despre harul lui Dumneyeu, a;a cum este el preyentat ]n Romani 5, sau despre un alt subiect tratat ]n aceast[ lec'ie.

156

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

sunt lipsi'i — nu au reu;it s[ ajung[ la 3.23 jertf[ de isp[;ire 3.25

— sacrificiu care s[ determine pe cineva la ]mp[care.

]mpotriva — ]mpotriva la tot ce te¬ai putea a;tepta oric[rei s[ se ]nt=mple ]n mod natural. n[dejdi 4.18 r[bdarea 5.4

— suportarea f[r[ murmur.

]n s=ngele — ]n moartea Sa ca ]nlocuitor al nostru. Lui 3.25

f[r[ putere — incapabili s[ ne m=ntuim noi ]n;ine. 5.6

a desfiin'a — a anula, a ]nl[tura ca nefiind valabil. 3.31

]mp[ca'i 5.10

nu lucreay[ — nu ]ncearc[ s[ dob=ndeasc[ m=ntu4.5 irea prin faptele sale.

]mp[carea — pace cu Dumneyeu care vine prin 5.11 jertfa de isp[;ire a lui Cristos.

p[cate acoperite 4.7

— iertate.

dilem[

— problem[ care pare s[ nu aib[ reyolvare.

sfin'ire pecete 4.11

— semn sau ;tampil[ a recunoa;terii oficiale a unei ]n'elegeri legale.

— separare de p[cat ;i dedicare pentru Dumneyeu.

paralel[ calc[ pe urmele credin'ei 4.12

— urmeay[ exemplul de credin'[.

— cu privire la dou[ fapte sau ac'iuni al c[ror curs este similar sau echivalent ]n aspectele esen'iale.

poten'ial

— posibilitate, capacitate care poate fi deyvoltat[.

a achita

— a elibera de sub acuya'ie, a primi verdict de nevinovat.

va mo;teni — va mo;teni dreptul de a conduce lumea lumea. 4.13

— readu;i la o stare de prietenie dup[ ]nstr[inare sau du;m[nie.

solidaritate — rela'ie de unitate.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu

157 DEYVOLTAREA LECæIEI

Justificare prin credin'a ]n Cristos Romani 3.21-31 REVELAREA DREPT“æII LUI DUMNEYEU 3.21-26 Obiectivul 1. S[ ]n'elegi cele dou[ aspecte ale revela'iei drept['ii lui Dumneyeu ]n Romani 3 ;i s[ le po'i preyenta acelora care pun la ]ndoial[ juste'ea lui Dumneyeu ]n modul ]n care ]i trateay[ pe cei p[c[to;i. Cuvintele cu care ]ncepe versetul 21, `dar acum~, ne ]ntorc privirile de la groy[via st[rii omenirii spre ceea ce a preg[tit Dumneyeu pentru m=ntuire. Versetele 21 ;i 22 introduc cea de/a doua mare sec'iune a Epistolei c[tre Romani ;i preyint[ din nou tema epistolei.

DUMNEYEU MÂNIE

OMUL DAR

CREDINæA

ACUM... drept Romani 1.18-3.20

MÂNTUIRE

]ndrept['it Romani 3.21-8.39

1 Compar[ Romani 3.21-22 cu 1.16-18. Ce este revelat ]n Romani 1.18? ........................................................................................ 2 Ce este revelat ]n Romani 1.16-17: 3.21? ........................................................................................ 3 Prin ce s/a revelat dreptatea lui Dumneyeu? Romani 1.16-17. ........................................................................................ Pavel spune c[ dreptatea (neprih[nirea) lui Dumneyeu s/a revelat prin Evanghelie. Acum, ]n Romani 3.21/31, el arat[ cum Evanghelia reveleay[ dou[ aspecte ale drept['ii lui Dumneyeu+ 1) ‘ndrept['irea pe care Dumneyeu le¬o d[ oamenilor este revelat[ ]n experien'a personal[, atunci c=nd ei cred ]n Cristos. 2) Dreptatea lui Dumneyeu ‘nsu;i este revelat[ ]n lucrarea de r[scump[rare. El este drept ;i corect ]n felul ]n care ]i trateay[ pe oameni.

‘ndrept['irea primit[ prin credin'[ ‘n Romani 1.18 - 3.20 ai v[yut modul ]n care Pavel dovede;te c[ to'i au nevoie s[ fie ]ndrept['i'i de Dumneyeu+ de la p[g=nul care se ]nchin[ la idoli, p=n[ la evreul luminat: to'i sunt dovedi'i a fi p[c[to;i, sub condamnarea lui Dumneyeu. Lec'ia 9 s/a terminat cu preyentarea adev[rului c[ to'i oamenii sunt vinova'i ]naintea lui Dumneyeu. Pavel a yugr[vit un tablou sumbru ]naintea ochilor no;tri, dar un tablou adev[rat! S/a spus c[ oamenii nu vor aprecia valoarea Evangheliei p=n[ ce nu vor ]n'elege c[ au nevoie de ea. Este cert c[ ceea ce ]l face pe om s[ caute un m=ntuitor este con;tientiyarea gravit['ii p[catului! Orice ]ndoial[ ne/a fost ]ndep[rtat[ din minte dup[ ce Pavel ne/a preyentat condi'ia omului. Oamenii au nevoie disperat[ de a fi ierta'i de vin[, de a fi elibera'i de puterea p[catului ;i au nevoie de o nou[ natur[ care s[ fac[ posibil ca s[/;i tr[iasc[ via'a conform standardelor lui Dumneyeu. Aceasta este ]ndrept['irea pe care numai Dumneyeu o poate da. Aceasta este singura noastr[ speran'[, deoarece am v[yut c[ prin noi ]n;ine suntem neputincio;i s[ tr[im la nivelul standardelor lui Dumneyeu. ‘n aceast[ sec'iune a Epistolei c[tre Romani, Pavel arat[ c[ Evanghelia r[spunde nevoii de ]ndrept['ire a p[c[tosului. Rela'ia dintre prima parte a Epistolei c[tre Romani ;i aceasta este foarte bine ilustrat[ de urm[toarele versuri+ `F[ aceasta ;i vei tr[i~, porunce;te Legea, dar nu/mi d[ nici m=ini, nici picioare — Un cuv=nt mai bun mi/aduce Evanghelia: Ea m[ ]ndeamn[ s[ ybor ;i ]mi d[ aripi. ‘n Romani 3.21-22, compar[ biyuirea pe Lege pentru a fi ]ndrept['it cu biyuirea pe credin'[ pentru a fi ]ndrept['it. Pavel spune c[ dreptatea lui Dumneyeu a fost revelat[. Aceste cuvinte, prin ele ]nsele, nu arunc[ nici o lumin[ asupra tabloului ]ntunecat, sumbru, al p[catului. Dar PavelUadaug[ cuvintele `f[r[ Lege~. Acum, parc[ o lic[rire de speran'[ r[ybate p=n[ la noi! Dreptatea lui Dumneyeu fusese v[yut[ ]n poruncile Lui scrise, dar nimeni n/a putut s[ schimbe natura p[c[toas[ a omului. A;a cum am v[yut ]n Galateni, Legea doar le¬a ar[tat oamenilor care este nevoia lor. Pavel preyint[ acum tema pe care ai studiat/o deja ]n Galateni — Calea pe care Dumneyeu o are pentru ]ndrept['irea oamenilor este aparte de Lege.

158 ‘n primele trei capitole ale Epistolei c[tre Romani, l/am v[yut pe PavelUexplic=ndu¬le at=t Neamurilor, c=t ;i iudeilor, c[ sunt condamna'i ;i au nevoie s[ fie ]ndrept['i'i, s[ fie socoti'i drep'i de c[tre Dumneyeu. Afirma'ia lui Pavel c[ aceast[ ]ndrept['ire se poate primi `f[r[ Lege~ aduce speran'[ Neamurilor, dar ]i pune ]n ]ncurc[tur[ pe iudei. F[r[ Lege! Cum ar putea fi a;a ceva? Cu mult[ grij[, Pavel le arat[ c[ aceast[ cale prin care Dumneyeu ‘;i arat[ dreptatea este ]n acord cu Scripturile Vechiului Testament. Legea ;i prorocii m[rturisesc despre aceast[ cale de ]ndrept['ire (v. 21). ‘n versetul 21, Pavel spune c[ ]ndrept['irea pe care o d[ Dumneyeu este aparte de `faptele~ Legii. El accentueay[ aici un adev[r foarte important referitor la justificare+ Faptele Legii nu au nimic de¬a face cu modul ]n care Dumneyeu ]i ]ndrept['e;te pe oameni. Acest adev[r este esen'ial pentru o ]n'elegere corect[ a Evangheliei. PavelUdesf[;oar[ acest subiect pe tot parcursul Epistolei c[tre Galateni ;i al celei c[tre Romani. El spune c[ Legea nu este calea prin care Dumneyeu ne d[ ]ndrept['ire. 4 Cum putem primi ]ndrept['irea lui Dumneyeu? Romani 3.22. ........................................................................................ O tehnic[ util[ ]n studiul pasajelor biblice este observarea cuvintelor cheie care sunt repetate ]n acel pasaj. Adesea te va ajuta s[ veyi care este scopul scriitorului ;i tema principal[ a pasajului. 5 De c=te ori folose;te Pavel cuv=ntul `credin'[~ ]n Romani 3.21-31? ........................................................................................ ‘n Romani 3.22, ]ncepem s[ vedem dreptatea lui Dumneyeu ]n asigurarea unei c[i de m=ntuire accesibil[ tuturor. Oamenii p[c[to;i, de;i condamna'i ;i neputincio;i spiritual, pot avea credin'[ ]n Isus Cristos. Raya de lumin[ pe care am y[rit/o ]n versetul 21 devine din ce ]n ce mai str[lucitoare, p=n[ ce risipe;te complet ]ntunericul din Romani 1.18 -U 3.20. ‘ndrept['irea vine prin credin'a ]n Isus Cristos? Aceasta este Vestea Bun[! 6 Pentru care grup ar fi cuvintele `nu este nici o deosebire~ (v. 22) ]n mod deosebit o veste bun[? ........................................................................................ ‘n Romani 3.22-23 vedem c[ Dumneyeu are o singur[ cale a m=ntuirii, at=t pentru iudei, c=t ;i pentru Neamuri. To'i sunt vinova'i. …i to'i cei vinova'i trebuie s[ se apropie de Dumneyeu ]n acela;i mod ca s[ primeasc[ m=ntuirea. Cum? Prin credin'[. Nici

Galateni ;i Romani un om nu este mai aproape de Dumneyeu dec=t altul. Dumneyeu nu face deosebire ]ntre rase, na'ionalit['i sau indiviyi. Nu este nici o deosebire. 7 S[ compar[m acum Romani 1.16-17 cu 3.21-22. Pentru fiecare idee sau expresie citat[ din 1.16-17 scrie cuvintele care exprim[ o idee similar[ ]n 3.21¬22. 1.17 dreptatea lui Dumneyeu a fost revelat[ 3.21 dreptatea lui Dumneyeu ...................................... 1.16 fiec[ruia care crede 3.22 .............................................................................. 1.16 ]nt=i iudeului, apoi grecului 3.22 .............................................................................. 1.17 vine prin credin'[ ;i care duce la credin'[ 3.22 .............................................................................. 1.17 cel neprih[nit va tr[i prin credin'[ 3.22 .............................................................................. Pavel reformuleay[ principiul `de la credin'[ la credin'[~ din Romani 1.17, ]n cuvintele `prin credin'a ]n Isus Cristos, pentru to'i ;i peste to'i cei ce cred ]n El~. C=nd credem Evanghelia ;i ne punem ]ncrederea ]n Cristos, El ne d[ credin'a de care avem nevoie pentru a fi m=ntui'i ;i pentru a tr[i o via'[ nou[. Credin'a care aduce ]ndrept['ire ]n via'a p[c[tosului devine principiul pe baya c[ruia putem tr[i o via'[ de biruin'[ asupra p[catului. Credin'a ]n Dumneyeu, care a fost r[spunsul ini'ial, devine r[spunsul de yi cu yi pe care I¬l d[m lui Dumneyeu. Din punct de vedere teologic, primul act al credin'ei are de/a face cu justificarea. Via'a de credin'[ care ]i urmeay[ are de/a face cu sfin'irea. Vedem aici temelia ]nv['[turii despre sfin'ire pe care o preyint[ Pavel ]n epistola sa. Via'a de credin'[, r[spuny=nd yilnic Cuv=ntului lui Dumneyeu, ]n mod progresiv ]l separ[ pe p[c[tos tot mai mult de p[cat. Credin'a, spune Pavel, este calea spre sfin'ire. 8 Conform lui Romani 3.21, dreptatea lui Dumneyeu (neprih[nirea pe care o d[ Dumneyeu) este f[r[ ........................................................................................ 9 Care parte din Scripturi st[ m[rturie c[ ]ndrept['irea lui Dumneyeu nu este legat[ de Lege? ........................................................................................

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu 10 Cum se poate ob'ine ]ndrept['irea lui Dumneyeu? ........................................................................................ 11 Cine poate primi ]ndrept['irea lui Dumneyeu? ........................................................................................ 12 Ce ]nseamn[ cuvintele `f[r[ Lege~ din Romani 3.21? ........................................................................................ CALEA LUI DUMNEYEU PENTRU ‘NDREPT“æIRE Romani 3.21-22 Sursa ........................................................... Dumneyeu Rela'ia f[r[ Lege ............ separat[ de Lege, f[r[ Lege Legea m[rturise;te despre aceast[ cale Principala caracteristic[ .............. credin'a ]n Cristos Condi'ia ........................................ credin'a ]n Cristos Extinderea .................................................. pentru to'i Motivul extinderii .......................... nu face deosebire Darul .............................]ndrept['irea lui Dumneyeu

Romani 3.23 este reyumatul primei sec'iuni importante a epistolei. To'i oamenii au fost dovedi'i a fi p[c[to;i. Acest verset afirm[ c[ to'i oamenii au p[c[tuit. Timpul verbelor din acest verset preyint[ p[catul ca un act precis care a fost comis ]n trecut, dar care ];i continu[ efectul ]n preyent+ cei care au p[c[tuit continu[ s[ fie lipsi'i sau priva'i de slava lui Dumneyeu. Aceea;i idee o ]nt=lnim ]n Romani 5.12. Acolo, Pavel arat[ cum a intrat p[catul ]n lume, prin p[catul lui Adam, ;i de atunci ]ncoace to'i au p[c[tuit. Motivul pentru care aceast[ afirma'ie apare aici ]n capitolul 3 poate fi paralela dintre versetele 22 ;i 23. Ambele vorbesc despre un act de moment ;i despre o experien'[ continu[. ‘n versetul 22, actul singular al credin'ei aduce ]ndrept['irea care trebuie urmat[ de un continuu r[spuns dat lui Dumneyeu prin credin'[ (veyi ;i 1.17). ‘n versetul 23, actul singular al p[catului a adus moartea. Reyultatul continuu este c[ to'i oamenii continu[ s[ fie lipsi'i de slava lui Dumneyeu. PARALELA ‘N ROMANI 3.22-23

Ac'iune momentan[

Reyultate continue

‘ndrept['irea prin credin'[ credin'a P[cat pierderea slavei lui Dumneyeu

159 ‘n Romani 1.18-32, ai v[yut deja c[ p[catul are ca reyultat o continu[ deteriorare spiritual[. Influen'a sa corup[toare l/a afundat pe om tot mai mult ]n p[cat. `Lipsit de slava lui Dumneyeu~ ]nseamn[ c[, ]ncep=nd cu Adam, nimeni nu a reu;it s[ ating[ idealul glorios pe care Dumneyeu l/a avut ]n vedere atunci c=nd l/a creat pe om. Vom studia aceasta mai ]n detaliu. ‘ndrept['irea revelat[ ]n r[scump[rare Obiectivul 2. S[ descrii dilema cu care a fost confruntat Dumneyeu ;i modul ]n care a reyolvat/o El, asigur=nd m=ntuire pentru p[c[to;i. `Justificare~, sau `]ndrept['ire~, este un termen legal. El ne aduce ]n minte o scen[ de tribunal. Un om este judecat. Nevinov['ia sa este dovedit[ ;i judec[torul ]l declar[ nevinovat. Dar problema noastr[ este c[ noi to'i suntem vinova'i de c[lcarea legilor lui Dumneyeu. Atunci, cum putem fi noi declara'i nevinova'i ;i liberi de pedeapsa meritat[ pentru p[catele noastre?

Deoarece Dumneyeu este sf=nt, El trebuie s[ condamne p[catul ;i s[/l judece pe p[c[tos. Dar Dumneyeu este ;i iubitor. Cum ar putea Dumneyeu s[ fie drept ]n judecarea omului p[c[tos ;i totu;i s[/l trateye cu mil[ ;i dragoste? Justi'ia cere condamnarea la moarte. Dragostea cere iertarea. Aceasta este dilema ]n care Se g[sea Dumneyeu. Pavel ne¬a ar[tat c[ Dumneyeu ]l pune pe om ]ntr/o poyi'ie juridic[ (sau ]i d[ un statut juridic) de ]ndrept['ire ]naintea Lui prin credin'a ]n Isus Cristos. Dar ce se ]nt=mpl[ cu p[catul? Ce face Dumneyeu cu p[catul, care st[ ca o barier[ ]ntre El — Dumneyeul cel Sf=nt — ;i omul p[c[tos? Cum poate Dumneyeu s[ r[m=n[ drept ;i ]n acela;i timp s[/l ]ndrept['easc[, s[/l justifice pe omul p[c[tos? Cum poate El s[/l ierte pe p[c[tos, c=nd justi'ia cere pedepsirea? Cum poate Dumneyeu s[ reyolve dilema? Ajungem acum la unul dintre cele mai importante pasaje teologice din Noul Testament — Romani 3.24-26. Pavel explic[ aici solu'ia lui Dumneyeu la aceast[ dilem[. El descrie modul ]n care Dumneyeu a efectuat m=ntuirea pentru oameni. Observ[ mai ]nt=i modul ]n care realiyeay[ Dumneyeu m=ntuirea+ `sunt socoti'i neprih[ni'i

160 (]ndrept['i'i, justifica'i) prin harul S[u~. S/ar putea traduce ;i `ca un dar al harului S[u~. Pavel ]ncepe prin a sublinia c[ actul justificator al lui Dumneyeu nu este bayat ]n nici un fel pe ceea ce face omul. Justificarea este ]n ]ntregime un dar nemeritat. Motivul pentru care Dumneyeu ]i justific[ pe oameni este dragostea pe care o are fa'[ de ei (Efeseni 2.4-5). ‘nainte ca PavelUs[ devin[ cre;tin, el n[d[jduia c[ dac[ va 'ine Legea ]ntreaga lui via'[, la sf=r;it Dumneyeu ]l va declara neprih[nit (drept). ‘n calea de ]ndrept['ire pe care Dumneyeu a preg[tit/o, ]ntreaga procedur[ este inversat[. Dumneyeu ]l declar[ neprih[nit (]ndrept['it) pe om la ]nceputul vie'ii sale spirituale, nu al sf=r;itul ei. De aceea, sursa ]ndrept['irii omului nu poate fi nicidecum ]n ceea ce a f[cut el. Dimpotriv[, este ]n harul lui Dumneyeu. Este important s[ ]n'elegi c[ Dumneyeu ]l socote;te pe un om neprih[nit chiar ]n momentul ]n care crede ]n Isus ca M=ntuitor al s[u. ‘n unele biserici, li se spune oamenilor c[ ei nu vor putea ;ti niciodat[ dac[ sunt sau nu ]ndrept['i'i ]naintea lui Dumneyeu. Ei nu au siguran'a m=ntuirii. Ei cred c[ trebuie s[ a;tepte p=n[ la moarte ca s[ ;tie dac[ Dumneyeu i/a ]ndrept['it sau nu. Pe m[sur[ ce vei ]nainta ]n studiul Evangheliei ]n Romani, vei remarca siguran'a pe care o putem avea cu privire la faptul c[ suntem justifica'i. Dou[ cuvinte din Romani 3.24-25 ne arat[ cum a reyolvat Dumneyeu problema p[catului. Aceste cuvinte sunt r[scump[rare ;i isp[;ire. Termenul r[scump[rare ne aminte;te despre pia'a cu sclavi. R[scump[rarea este actul de cump[rare a unui sclav pentru a/l scoate din robie ;i pentru a/l pune ]n libertate. De ce exist[ r[scump[rare ]n Isus? Deoarece El ne/a cump[rat din pia'a de sclavi a p[catului. El …i/a dat s=ngele — via'a Sa — ca pre' pentru libertatea noastr[. Prin moartea Sa, El ne/a r[scump[rat din robia p[catului. Se poate ca Pavel s[ fi avut ]n minte ;i o alt[ imagine a r[scump[r[rii — eliberarea israeli'ilor din robia egiptean[. Jertfa mielului pascal ;i s=ngele pus pe u;iorii u;ii au protejat fiecare cas[ de evrei de ]ngerul mor'ii. Puterea lui Dumneyeu ar[tat[ ]n pl[gile care au venit asupra Egiptului ;i ]n despicarea M[rii Ro;ii i/a eliberat din robia Egiptului. De atunci ]ncolo, ]ntreaga na'iune care fusese r[scump[rat[ trebuia s[ fie un popor sf=nt, pus deoparte pentru Domnul, ca slujitori ai Domnului. 13 Conform cu Matei 20.28: Romani 3.24-25 ;i 1UPetru 1.18-19, de ce a murit Isus? ........................................................................................ ........................................................................................

Galateni ;i Romani 14 Potrivit versetului Romani 3.25, ce L/a r=nduit Dumneyeu pe Isus s[ fie? ........................................................................................ S[ privim acum la cuv=ntul isp[;ire. Acest cuv=nt poart[ ]n sine at=t ideea acoperirii, c=t ;i cea a ]mp[c[rii sau a satisfac'iei date pentru un r[u comis. El ne aminte;te c[ m=nia dreapt[ a lui Dumneyeu este ]ndreptat[ ]mpotriva oamenilor p[c[to;i. Justi'ia cere condamnarea la moarte pentru to'i. Cum poate fi satisf[cut[ aceast[ cerere? Cum poate fi potolit[ m=nia lui Dumneyeu (reac'ia sfin'eniei Sale ]mpotriva p[catului)? Dumneyeu ‘nsu;i a luat asupra Sa pedeapsa ;i a satisf[cut justi'ia divin[. Dumneyeu-Fiul a murit ]n locul nostru. Neprih[nirea (dreptatea) Sa a fost trecut[ ]n contul tuturor celor ce L/au primit pe El ca M=ntuitor. S=ngele Lui acoper[ p[catele noastre ;i toate acuya'iile Legii. Dragostea ;i harul lui Dumneyeu au preg[tit jertfa de isp[;ire care s[ ne elibereye de sub pedeapsa cu moartea ;i s[ ne dea pace cu Dumneyeu. 15 Conform versetului 1 Ioan 4.10, cu ce scop L/a trimis Dumneyeu pe Domnul Isus pe p[m=nt? ........................................................................................ 16 Ce L/a determinat pe Dumneyeu s[¬L trimit[ pe Fiul S[u ca jertf[ de isp[;ire pentru p[catele noastre? 1 Ioan 4.10. ........................................................................................ ........................................................................................ 17 Creyi c[ 1 Ioan 2.2 este r[spunsul perfect pentru problema ridicat[ de Romani 1.18 ;i 3.23? ‘n ce mod? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Cuv=ntul isp[;ire ne aduce aminte de ]ntregul sistem de sacrificii din Vechiul Testament ;i ]n mod deosebit de capacul ]ndur[rii, care acoperea chivotul leg[m=ntului, ]n locul preasf=nt din cortul ]nt=lnirii. De fapt, acela;i cuv=nt care este tradus aici prin `isp[;ire~ este tradus ]n Evrei 9.5 prin `capacul isp[;irii~, iar ]n subsolul paginii ne este dat[ cealalt[ posibilitate de traducere, ;i anume `scaunul ]ndur[rii~. Epistola c[tre Evrei ne face cunoscut c[ ceea ce s/a ]nt=mplat acolo, la scaunul ]ndur[rii, este o imagine simbolic[ referitoare la modul ]n care ‘l putem cunoa;te pe Dumneyeu ;i cum putem primi ]ndurarea Lui datorit[ mor'ii lui Isus Cristos.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu ‘nl[untrul chivotului leg[m=ntului erau cele Yece Porunci — Legea lui Dumneyeu. Preyen'a lui Dumneyeu era deasupra scaunului ]ndur[rii. ‘n yiua isp[;irii, ]n fiecare an, marele preot intra ]n locul prea sf=nt ;i stropea cu s=ngele jertfei scaunul ]ndur[rii. El f[cea aceasta ]n calitate de repreyentant al ]ntregului popor, cer=nd iertare pentru p[catele poporului. Legea cerea moartea p[c[to;ilor. S=ngele jertfei satisf[cea aceast[ cerin'[ a legii. Acolo, la scaunul ]ndur[rii, prin credin'a ]n jertf[, poporul era iertat. P[catele lui erau ;terse. Dumneyeu Se ]nt=lnea cu repreyentantul poporului la scaunul ]ndur[rii, stropit cu s=nge, ;i acolo binecuv=nta ]ntreg poporul cu preyen'a Sa. 18 Compar[ Exod 25.21/22 cu Evrei 9.5. Ce ]n'eles g[se;ti dac[ cite;ti `scaunul ]ndur[rii~ ]n loc de `jertf[ de isp[;ire~, ]n Romani 3.25 ;i 1 Ioan 2.2? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

161 Dumneyeul Cel Sf=nt de omul p[c[tos. Vedem acum c[ ]ntotdeauna modul ]n care oamenii au primit ]ndrept['irea lui Dumneyeu a fost prin credin'[. Ei au oferit sacrificiile ca r[spuns la Cuv=ntul lui Dumneyeu, ]ncrey=ndu/se ]n f[g[duin'a Lui. ‘nainte de Calvar, oamenii nu puteau ]n'elege cum poate fi drept acest aranjament. Dar Calvarul a achitat toat[ datoria. ‘n Romani 3.26, vedem c[ nu numai ]n trecut, ci ;i ]n preyent, ]ndrept['irea lui Dumneyeu este acordat[ prin iertarea p[c[to;ilor pe baya credin'ei ]n Cristos. Dilema este reyolvat[ prin r[scump[rare ;i isp[;ire. Dumneyeu este Justificatorul — El ]i declar[ drep'i ]naintea Lui pe aceia care cred ]n Isus. Dumneyeu este ]ndrept['it s[ procedeye astfel — este drept.

DILEMA MÂNTUIRII ESTE REYOLVAT“ Romani 3.24/26 Cum? Prin r[scump[rare prin jertfa de isp[;ire a lui Isus Cristos. Cum este primit[? Gratuit. Prin credin'a ]n s=ngele Lui. De ce? Prin harul S[u. Care este reyultatul? Justificare.

Scaunul ]ndur[rii

Chivotul leg[m=ntului

19 ‘n ce moment al vie'ii cre;tine ]l declar[ Dumneyeu ]ndrept['it pe cineva? ....a) ...b) ....c) ....d)

C=nd ‘l accept[ pe Cristos ca M]ntuitor. C=nd este boteyat ]n ap[. C=nd este boteyat cu Duhul Sf=nt. C=nd moare crey=nd ]n Cristos.

20 Ce eveniment al Vechiul Testament ne este reamintit de cuv=ntul r[scump[rare? ‘n Romani 3.25, Pavel vorbe;te despre revelarea drept['ii lui Dumneyeu ]n iertarea p[catelor poporului S[u ]n vremea Vechiului Testament. Oricine ;tia c[ via'a unui animal nu are aceea;i valoare ca via'a unui om. S=ngele animalului nu putea ]n nici un cay s[ ;tearg[ p[catul! Dar acum, prin moartea Fiului Lui, Dumneyeu satisface deplin toate cerin'ele Legii. Toate jertfele aduse p=n[ atunci, oferite prin credin'[, erau doar o m[sur[ temporar[ menit[ s[ arate spre jertfa mielului lui Dumneyeu care ridic[ p[catul lumii. Dumneyeu a reyolvat complet problema p[catelor la cruce. Veyi Evrei 10.1/4: 9.11/12. Numai crucea lui Cristos poate stabili o punte peste pr[pastia care ‘l desparte pe

........................................................................................ 21 Cu ce obiect din Vechiul Testament este corelat cuv=ntul isp[;ire? ........................................................................................ 22 Care este sensul cuvintelor `f[r[ Lege~, ]n Romani 3.21? ....a) ....b) ....c) ....d)

O cale nelegiuit[. O cale care nu are nimic de¬a face cu Legea. Aparte de cele Yece Porunci. Aparte de faptele Legii.

23 Ce cuv=nt descrie moartea lui Isus ca fiind jertfa

162

Galateni ;i Romani

care satisface cerin'ele Legii ;i ]mpac[ m=nia lui Dumneyeu? ........................................................................................ 24 Ce cuv=nt descrie moartea lui Isus ca fiind pre'ul pl[tit pentru a/i elibera pe p[c[to;i de p[cat?

28 Compar[ Efeseni 2.8/9 cu Romani 3.27. De ce nu are nimeni dreptul s[ se laude cu bun[tatea lui sau cu rela'ia lui cu Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

JUSTIFICARE NUMAI PRIN CREDINæ“ 3.27/31

29 Compar[ Romani 1.16 cu 3.22/23 ;i 3.29/30. ‘n'elegi mai bine acum de ce exist[ o singur[ cale de m=ntuire, at=t pentru iudei c=t ;i pentru Neamuri? D[ dou[ argumente ]n favoarea acestei afirma'ii.

‘n Romani 3.27/31 g[sim concluyia logic[ pe care o trage Pavel din tot ce a preyentat p=n[ acum ]n Epistola c[tre Romani. 25 Dac[ oamenii ar putea fi justifica'i prin faptele lor bune, ce ar avea ei dreptul s[ fac[? (v. 27) ........................................................................................ 26 Care sunt cuvintele din Romani 3.27/31 care exprim[ concluyia lui Pavel ;i reafirm[ tema Epistolei c[tre Galateni?

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 30 Care este singura cale posibil[ ca cineva s[ fie ]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu? Romani 3.30. ........................................................................................

........................................................................................

31 Compar[ Romani 3.20 cu 3.31. Cum ]nt[rim noi Legea atunci c=nd mergem la Isus Cristos ca s[ fim m=ntui'i?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

27 Care sunt cele dou[ grupuri de oameni despre care vorbe;te Pavel ]n prima parte a Epistolei c[tre Romani, oameni care ]i criticau pe al'ii ;i se l[udau cu bun[tatea lor ;i cu neprih[nirea lor ]naintea lui Dumneyeu?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Justificarea ]n Vechiul Testament Romani 4.1/25 Obiectivul 3. S[ dai dou[ exemple pe care le citeay[ Pavel din Vechiul Testament de oameni care au fost justifica'i prin credin'[. AVRAAM SOCOTIT NEPRIH“NIT PRIN CREDINæ“ 4.1/5 Am studiat deja ]n Galateni referin'a pe care o face Pavel la Avraam ca fiind un exemplu biblic de justificare prin credin'[. Veyi Galateni 3. Pavel face

uy de un principiu care este foarte important ]n tribunale. Avoca'ii caut[ precedente — cayuri similare cu cel pe care ]l sus'in ;i ]n care argumentarea sau deciyia poate fi un exemplu pentru cayul s[u. Pavel arat[ spre Avraam, p[rintele poporului evreu, ;i arat[ c[ el a fost justificat prin credin'[, nu prin fapte. Ai v[yut deja ]n Galateni c[ Avraam este `p[rintele tuturor credincio;ilor~ ;i un model ]n ce prive;te modul ]n care at=t iudeii, c=t ;i Neamurile, sunt ]ndrept['ite ]naintea lui Dumneyeu.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu 32 Conform versetului Romani 4.1, cui le scrie Pavel acest capitol, iudeilor sau Neamurilor? Explic[¬'i r[spunsul. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

163

BINECUVÂNT“RILE ‘NDREPT“æIRII ATRIBUITE 4.6/8 Avraam nu este singurul personaj din Vechiul Testament care s[ fi experimentat justificarea prin credin'[. Pavel citeay[ din Psalmul 32.1 m[rturia lui David.

33 Scrie versetul biblic pe care ]l citeay[ Pavel ca bay[ pentru ]ntreg capitolul 4.

38 Care sunt cuvintele din Psalmul 32.1 care ne amintesc de ac'iunea de isp[;ire?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

39 Care sunt cuvintele care ne amintesc de contul care trebuie reyolvat ]n justificare?

........................................................................................ 34 Care sunt cuvintele cheie care ai observat c[ se repet[ ]n acest capitol? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Cuv=ntul cheie al acestui capitol este un termen folosit ]n contabilitate `socotit~. El este folosit ]n sensul de `a se trece ]n credit~, sau `a se pune ]n contul~, sau `a i se atribui~, sau `a i se imputa~. 35 Subliniay[ cuvintele `socotit neprih[nit~ ]n Romani 4.3/11, 22/24. Treci din nou peste aceste versete ;i subliniay[ ceea ce se spune c[ i se trece ]n contul cuiva ca neprih[nire (]ndrept['ire). Ce este aceea?

........................................................................................ `A nu 'ine ]n seam[ p[catul~ (Romani 4.8) ]nseamn[ de fapt a socoti pe cineva ]ndrept['it, neprih[nit! Forma negativ[ de a descrie justificarea ne aminte;te c[ cuv=ntul `justificare~ este un termen legal. El poart[ ]n sine ideea achit[rii sau a declar[rii ca nevinovat. Dumneyeu ]l trateay[ pe p[c[tosul care crede ]n Cristos ca ;i cum n/ar fi p[c[tuit niciodat[. Dreptatea Lui este pus[ ]n contul nostru. ‘n aceste versete, Pavel preyint[ subiectul fericirii unei persoane care este justificat[ prin credin'[, f[r[ a ]ncerca s[ c=;tige favorurile lui Dumneyeu prin propriile sale eforturi. Ce eliberare de vinov['ie! Ce pace ai c=nd ;tii c[ e;ti iertat! ‘n Romani 5, vom studia mai detaliat binecuv=nt[rile care decurg din justificarea prin credin'[.

........................................................................................ 36 Compar[ Romani 4.5 cu 4.4. Ce subliniay[ Pavel cu privire la metoda lui Dumneyeu de a/i justifica pe p[c[to;i?

‘NDREPT“æIRE …I PENTRU NEAMURI 4.9/25

........................................................................................

40 Din cele studiate ]n Galateni, ce ]n'eles ai da `t[ierii ]mprejur~ din Romani 4.9?

........................................................................................ ........................................................................................ 37 Compar[ Romani 4.5 cu 3.26. Ce fel de credin'[ ne este socotit[ de Dumneyeu ca neprih[nire (]ndrept['ire)? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ 41 Ce se ]n'elege prin `net[iat ]mprejur~? v. 4.9 ........................................................................................ ........................................................................................ Pavel pune o ]ntrebare ]n Romani 4.9 ;i apoi ]n tot restul capitolului r[spunde acelei ]ntreb[ri. Cine poate avea aceast[ fericire pe care o aduce cu sine ]ndrept['irea lui Dumneyeu? Numai iudeii, sau ;i Neamurile? E;ti familiariyat deja cu r[spunsul pe care l/a dat Pavel ]n Galateni ;i pe care ]l repet[ aici.

164 42 Care afirma'ie este adev[rat[ cu privire la Avraam? ....a) Faptele sale bune ]mpreun[ cu credin'a sa l/au justificat ]naintea lui Dumneyeu. ....b) Faptele sale bune au fost reyultatul credin'ei. ....c) T[ierea ]mprejur ;i credin'a i/au fost socotite ca neprih[nire. ....d) Faptele sale bune au fost temeiul pe baya c[ruia Dumneyeu i/a acordat justificarea. 43 Conform cu Romani 4.9/10, la data c=nd Avraam a fost justificat era el iudeu sau era dintre Neamuri? De ce? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 44 Conform cu Romani 4.12, cine au dreptul s[ yic[ c[ Avraam este p[rintele lor spiritual? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Deoarece Avraam a fost justificat ]nainte de a fi t[iat ]mprejur, aceasta ]l face p[rinte spiritual al tuturor celor net[ia'i ]mprejur (al Neamurilor) care au aceea;i credin'[ cu a lui. Dar deoarece mai t=ryiu a fost t[iat ]mprejur, el este p[rintele spiritual ;i al celor t[ia'i ]mprejur (evreii) care cred la fel ca ;i el. Deci faptul c[ cineva este sau nu este t[iat ]mprejur n/are nici o importan'[ ]n ce prive;te justificarea. Justificarea ;i toate binecuv=nt[rile ei vin prin credin'[. Veyi versetul 16. 45 Romani 4.13/18 vorbe;te despre promisiunile f[cute lui Avraam ;i semin'ei (urma;ilor) lui. Ce promisiune le este dat[ ]n versetul 13?

Galateni ;i Romani Pavel ]ncepe s[ o descrie ]n termeni de via'[. Noi suntem copiii spirituali ai lui Avraam (vv. 11/12) ;i mo;tenim promisiunile care i/au fost f[cute lui, deoarece el este p[rintele nostru spiritual (vv. 13, 16). 46 Versetul 17 ne spune c[ Dumneyeul ]n care credea Avraam face dou[ lucruri. Care sunt acestea? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Observ[ rela'ia dintre prima ;i ultima parte a versetului 17. Dumneyeu a yis+ `Te/am r=nduit s[ fii tat[l multor Neamuri~, pe vremea c=nd aceste neamuri ]nc[ nu existau ;i Avraam nu avea nici un fiu. Dumneyeu vorbe;te despre ceea ce a promis ca despre fapte ]mplinite. `Te/am f[cut...~ Avraam, pur ;i simplu, a creyut ceea ce i/a spus Dumneyeu. S[ privim acum la credin'a lui Avraam, ]n versetele 17/21. Mai ]nt=i, el a creyut ]n Dumneyeu ca D[t[tor al vie'ii ;i Creator (`]nviay[ mor'ii~). Dumneyeu trebuia s[ le dea lui Avraam ;i Sarei o nou[ via'[, ]nc=t s[ poat[ avea fiul pe care li l/a promis. Ei erau `aproape mor'i~ (v. 19, Evrei 11.11/12), din pricina v=rstei ]naintate. Avraam recunoa;te acest fapt, dar ]n versetul 18 vedem c[ atunci c=nd, omene;te vorbind, nu mai era nici o n[dejde, Avraam a creyut ;i a a;teptat cu ner[bdare ]mplinirea promisiunii lui Dumneyeu. Versetele 19/20 ne dau c=teva principii importante privitoare la credin'[. El n/a privit la dificult['i — el a privit la promisiune. 47 Care sunt cele trei lucruri referitoare la credin'a lui Avraam care ne sunt spuse ]n versetul 20? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

‘'i aminte;te versetul 14 de Epistola c[tre Galateni? Acolo ai v[yut c[ Legea, dat[ la 400 de ani dup[ promisiunea dat[ lui Avraam, nu a putut s[ anuleye promisiunea lui Dumneyeu sau s[/i modifice termenii. Versetul 15 ne aminte;te de prima sec'iune major[ din Romani. Legea doar face r[utatea noastr[ mai grav[, deoarece c[lc[m ]n mod deliberat legile lui Dumneyeu ;i ]nfrunt[m m=nia Lui. Compar[ aceasta cu Romani 3.20. ‘ncep=nd cu versetul 11, vedem un alt aspect major al m=ntuirii. Ea este mai mult dec=t achitare.

Din acest verset ]nv['[m c[ credin'a se ]nt[re;te c=nd prime;te o provocare. Credin'a se ]nt[re;te atunci c=nd se odihne;te pe promisiunile lui Dumneyeu, av=nd ]n vedere natura Lui, puterea Lui, capacitatea Lui de a face ceea ce a promis. O traducere parafrayat[ (TodazŒs English Version) spune ]n versetele 20/21+ `Credin'a sa l/a umplut de putere, iar el I¬a dat slav[ Domnului. El era absolut sigur c[ Dumneyeu poate face ceea ce i/a promis.~ Observ[ ]n aceste versete atitudinea de sl[vire, de venera'ie, ;i ]ncrederea pe care Avraam a avut/o fa'[ de Dumneyeu.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu ‘n Romani 4.22/25, Pavel aplic[ rela'iei noastre cu Isus Cristos ilustra'ia cu credin'a lui Avraam. Credin'a lui Avraam i/a fost socotit[ ca ]ndrept['ire (v. 22). Dumneyeu a f[cut aceast[ declara'ie scris[ ]n Scripturi (v.23) spre folosul nostru (v. 24). …i noi trebuie s[ credem ]n Dumneyeu ca d[t[tor al vie'ii ;i Creator. El L/a ]nviat pe Isus din mor'i (v. 24) ;i El le d[ via'a spiritual[ — via'a etern[— celor care

165 cred ]n El. Versetele 24/25 ne arat[ trei lucruri pe care trebuie s[ le cuprind[ credin'a noastr[+ 1) S[¬L primim pe Isus ca Domn al nostru: 2) S[ credem c[ Dumneyeu L/a trimis pe Domnul Isus ca s[ fie crucificat pentru p[catele noastre: 3) S[ credem c[ Dumneyeu L/a ]nviat pe Domnul Isus din mor'i pentru a ne da o nou[ via'[ ]n El (o via'[ de dreptate ;i o poyi'ie de ]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu).

Binecuv=nt[rile asigurate prin justificare Romani 5.11 Obiectivul 4. S[ descrii natura binecuv=nt[rilor care ]nso'esc justificarea. Obiectivul 5. S[ ]n'elegi valoarea suferin'ei atunci c=nd ]nfrun'i problemele vie'ii, men'in=ndu/'i tot timpul o atitudine de ]ncredere ]n Dumneyeu. Pavel ne/a ar[tat Calea lui Dumneyeu de a¬i ]ndrept['i pe oameni. ‘n aceast[ a treia sec'iune major[ a Epistolei c[tre Romani (3.21/5.2), el a ar[tat c[ aceast[ `cale~ este credin'a. R[spunsul la `dilema~ ]n fa'a c[reia Se afla Dumneyeu este ]n ceea ce era preg[tit de El prin crucea lui Cristos. Pavel a demonstrat de asemenea c[ aceast[ cale de ]ndrept['ire este sus'inut[ de Vechiul Testament. Expresia `de aceea~, cu care ]ncepe capitolul 5, ne ]ndreapt[ privirile ]napoi spre ceea ce a afirmat anterior ;i ]n acela;i timp ne ]ndreapt[ privirile spre ceea ce are s[ urmeye. `De aceea~ este o expresie important[, de obicei, pretutindeni ]n Scripturi. De obicei ea ne arat[ anumite rela'ii ]ntre anumite afirma'ii sau idei expuse anterior ;i cele ce vor urma. ‘n cayul de fa'[, ea ne ]ndreapt[ privirile spre doctrina justific[rii, explicat[ ]n capitolele anterioare, ;i binecuv=nt[rile justific[rii, care urmeay[ s[ fie preyentate.

DOCTRINA JUSTIFICARE

APLICAæIA DE ACEEA

BINECUVÂNT“RI

P=n[ acum, Pavel a dovedit c[ prin credin'[ noi avem o poyi'ie ]naintea lui Dumneyeu+ `Deci, fiindc[ suntem socoti'i neprih[ni'i (]ndrept['i'i) prin credin'[...~ (v. 1). ‘n versetul 2, el afirm[ c[ aceast[ poyi'ie care a fost c=;tigat[ prin credin'[...~ (v. 1). ‘n versetul 2 el afirm[ c[ aceast[ poyi'ie care a fost c=;tigat[ prin credin'[ se datoreay[ harului lui Dumneyeu. Pavel ne spune c[ u;a spre favoarea nemeritat[ din partea lui Dumneyeu ne/a fost deschis[ prin credin'[. Ce urmeay[ acum? Exist[ binecuv=n-

t[ri care ]i ]nso'esc pe cei ce sunt justifica'i! Trei dintre ele sunt men'ionate chiar ]n versetele pe care le ai ]nainte+ pace, bucurie ;i n[dejde. Se ridic[ o ]ntrebare important[+ Sunt binecuv=nt[rile acestea o parte a experien'ei cre;tine? Pavel a dovedit c[ ele le sunt accesibile tuturor celor care sunt justifica'i. Ai tu pace, bucurie, n[dejde? Sunt mul'i cre;tini care au fost justifica'i, care ocup[ o nou[ poyi'ie ]n harul lui Dumneyeu, dar care nu au pace, bucurie sau n[dejde. De ce? Pentru a afla r[spunsul, s[ mai privim odat[ la principiul `credin'[ care duce la credin'[~, care este at=t de important ]n aceast[ epistol[. ‘'i aminte;ti de el ]n versetul cheie (1.17)? ‘l vedem din nou ]n 3.22. Credin'a care ne aduce ]n harul lui Dumneyeu trebuie s[ se continue ]n via'a credinciosului. `Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[~ (1.17). ‘n lumina acestui principiu, putem ]n'elege mai bine Romani 5.1/11. Binecuv=nt[rile justific[rii nu ne vin ]n mod automat, de;i ne apar'in. Credin'a trebuie s[ pretind[ aceste binecuv=nt[ri pe care harul lui Dumneyeu le/a preg[tit pentru noi. U;a este larg deschis[ spre pacea, bucuria ;i n[dejdea de care avem nevoie. S[ credem ;i s[ le pretindem! C=teva traduceri ale textului Romani 5.1/3 scot ]n eviden'[ responsabilitatea noastr[ ]n ]nsu;irea binecuv=nt[rilor justific[rii. Iat[ un exemplu din `Noul Testament+ O traducere pe limba poporului~ de Charles B. Williams+ Deoarece ni s/a dat ]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu, prin credin'[, s[ continu[m s[ ne bucur[m de pacea cu Dumneyeu prin Domnul nostru Isus Cristos, prin care avem acces — prin credin'[ — ]n aceast[ stare a harului lui Dumneyeu, ]n care avem siguran'[, ;i s[ continu[m s[ jubil[m ]n n[dejdea bucuriei preyen'ei glorioase a lui Dumneyeu. …i nu numai at=t, dar aceasta s[ ne fac[ s[ jubil[m chiar ;i ]n suferin'ele noastre... Romani 5.1/3.

166

Galateni ;i Romani Schema de mai jos este o analiy[ a versetelor 1¬3. ROMANI 5.1/3

Poyi'ia 1. Am fost justifica'i prin credin'[ — 5.1 2. Suntem ]n sfera harului lui Dumneyeu — 5.2.

Poten'ial Trei apeluri c[tre cel credincios+ 1. S[ continu[m s[ avem pace cu Dumneyeu — 5.1. 2. S[ ne bucur[m ]n n[dejdea splendorii divine, care urmeay[ s[ fie a noastr[ — 5.2. 3. S[ ne bucur[m ]n suferin'ele noastre — 5.3. Observ[ c[ credin'a a fost instrumentul sau mijlocul prin care am fost pu;i ]n poyi'ia ilustrat[ ]n schema anterioar[. Binecuv=nt[rile justific[rii, ale poyi'iei noastre, sunt trecute sub titlul poten'ial. Pavel face apel la credincio;i s[ aib[ aceste lucruri. Adev[rul central este aici c[ binecuv=nt[rile justific[rii nu ne vin ]n mod automat. Ele trebuie ]nsu;ite prin credin'[. Credin'a noastr[ ne/a pus ]n poyi'ia de ]ndrept['i'i ]naintea lui Dumneyeu. Credin'a, de asemenea, ne/a introdus ]n harul lui Dumneyeu. Aceea;i credin'[ ne va dob=ndi continua desf[tare a p[cii lui Dumneyeu — o stare de bucurie ]n care r[m=nem chiar dac[ unele tulbur[ri ne ies ]n cale. Experien'a de via'[ este ]n acord cu ceea ce Pavel ne ]nva'[ ]n aceste versete. Starea minunat[ de pace cu Dumneyeu poate fi tulburat[. Satan o poate tulbura prin atacurile sale, prin minciunile sale. Sentimentul de vinov['ie care vine din faptul c[ nu credem c[ Dumneyeu ne/a iertat p[catul poate tulbura starea de pace. Lupta yilnic[ pe care o ducem cu carnea, cu poftele firii noastre, o poate tulbura. Putem s[ pierdem bucuria din pricina ]ngrijor[rilor vie'ii ;i a necayurilor de care fiecare cre;tin are parte. N[dejdea poate fi ]ntunecat[ ]n mijlocul ]ncerc[rilor. Pacea, bucuria ;i n[dejdea nu sunt cantit['i fixe, neschimbabile, ]n via'a cre;tinului! Ele necesit[ o credin'[ vie! Pavel spune+ `Deoarece ave'i aceast[ poyi'ie ]naintea lui Dumneyeu ;i sunte'i ]n harul Lui, ]nsu;i'i/v[ binecuv=nt[rile unei asemenea poyi'ii — prin credin'[!~ Pavel explic[+ `Acum, dac[/'i ]n'elegi poyi'ia, crede ]n ea!~ C=nd ]ncerc[rile ;i conflictele, c=nd asalturile lui Satan vin asupra ta, prin ochii credin'ei ar trebui s[ prive;ti la Dumneyeu, pentru a primi har ;i ajutor la vreme de nevoie. Cel mai important lucru este c[ avem pace cu Dumneyeu. Pavel ne spune s[ ne bucur[m de acest fapt, indiferent de

]mprejur[ri. ‘n capitolul 14, Pavel ne spune din nou c[ neprih[nirea, pacea ;i bucuria sunt drepturile noastre, prin na;tere ]n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu (veyi Romani 14.17). ‘mp[r['ia lui Dumneyeu este domeniul spiritual ]n care domne;te Dumneyeu. Observ[ ordinea cuvintelor ]n versetul 14.17. Mai ]nt=i, este men'ionat[ neprih[nirea (dreptatea), apoi pacea, ;i apoi bucuria ]n Duhul Sf=nt. Aceasta este ;i ordinea din 5.1/2. Duhul Sf=nt este Acela prin care ne men'inem bucuria cre;tin[. La El se refer[ ;i versetele pe care le ai ]nainte — 5.5. Pavel dore;te ca fra'ii cre;tini din Roma s[ tr[iasc[ ;i s[¬L slujeasc[ pe Cristos cu bucurie ]n Duhul Sf=nt. Biserica din Roma era o biseric[ persecutat[. Evreii cre;tini din Roma au fost iygoni'i din ora; ]n trei ocayii diferite. Cre;tinii din Roma erau nepopulari ;i erau acuya'i a fi `du;mani ai rasei umane~. ‘n multe cayuri, cre;tinii au devenit `'api isp[;itori~ pentru problemele sociale sau politice. Persecu'ia s/a intensificat ;i a culminat cu executarea unui mare num[r de cre;tini, din porunca lui Nero. Conform tradi'iei, Pavel ]nsu;i a fost martiriyat ]n v=rtejul acestei persecu'ii. Nu trebuie s[ ne g=ndim la Pavel doar ca la un teolog, interesat doar de teologie, dar rupt de via'[. O asemenea imagine este gre;it[. De asemenea, nu trebuie s[ privim aceast[ scrisoare c[tre Romani ca preyent=nd o teologie f[r[ leg[tur[ cu via'a. Chiar ]nainte de a intra ]n ceea ce unii numesc partea `practic[~ a epistolei (cap. 12 / 16), exist[ multe sec'iuni cu aplica'ie practic[. Pasajul la care ne referim face parte dintre ele. ‘n acest pasaj, Pavel ]i cheam[ pe cre;tinii din Roma s[ se bucure de poyi'ia lor de copii justifica'i ai lui Dumneyeu. Pentru a o face, ei trebuie s[/;i exercite credin'a, s[ o aplice ]n via'[. 48 Cum se aplic[ principiul `de la credin'[ la credin'[~ ]n Romani 5.1/3? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n Romani 5.1/11, Pavel le d[ cre;tinilor din Roma un principiu care ]i va ajuta s[ ]nfrunte opoyi'ia ;i conflictele. O credin'[ vie ]i va sus'ine ]n vremuri de ]ncercare ;i prigoan[. Dar Pavel are ]n g=nd ;i o alt[ dimensiune a conflictului ;i opoyi'iei. Expresia `n[dejdea slavei lui Dumneyeu~ ne ]ndreapt[ aten'ia spre un conflict l[untric. ‘n Romani 3.23, expresia `slava lui Dumneyeu~ se refer[ la stan-

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu dardul pe care Dumneyeu ]l stabilise pentru om, la nivelul la care ar fi trebuit el s[ tr[iasc[. Acolo, Pavel spunea c[ oamenii sunt lipsi'i de ceea ce Dumneyeu inten'ionase pentru ei. Omul a fost creat dup[ chipul lui Dumneyeu, ca s[ tr[iasc[ pentru gloria lui Dumneyeu. Principalul motiv pentru care oamenii sunt incapabili s[ tr[iasc[ la nivelul standardului lui Dumneyeu ;i al gloriei Sale este p[catul. Oamenii au o problem[ `l[untric[~, care ]i face s[ fie lipsi'i de slava lui Dumneyeu. Principiul p[catului a deteriorat chipul sau imaginea pe care Dumneyeu a creat/o ]n oameni. ‘n Romani 5.2, expresia `n[dejdea slavei lui Dumneyeu~ nu se refer[ doar la slava viitoare care are s[ fie descoperit[ la venirea lui Cristos, ci ;i la restaurarea chipului sau imaginii lui Dumneyeu ]n credincios, aici ;i acum. Pavel ne concentreay[ aten'ia spre marele c=mp de lupt[ pe care se desf[;oar[ conflictul — conflictul l[untric cu puterea p[catului. ‘n Galateni, acest r[yboi este descris ca fiind conflictul dintre carne ;i Duh. Aici, ]n Romani, Pavel ]i spune bisericii c[ ei nu trebuie s[¬i permit[ acestui conflict l[untric s[/i jefuiasc[ de bucuria p[cii cu Dumneyeu. C=nd cre;tinii sunt angaja'i ]n acest conflict cu carnea, cu firea p[m=nteasc[, Satan profit[ de multe ori. El le spune c[ ]nsu;i faptul c[ ei, care se numesc credincio;i, sunt ]n conflict este dovada c[ nu sunt ]ntr/o rela'ie bun[ cu Dumneyeu. Desigur, aceasta nu este adev[rat. Satan poate spune+ `Tu ai fost ispitit, prin urmare ai p[c[tuit: ai falimentat ]naintea lui Dumneyeu ;i aceasta este dovada c[ tu nu e;ti un copil al S[u!~ Acesta este un exemplu de minciun[ pe care o folose;te Satan. Ispita nu este p[cat. P[cat este atunci c=nd cedeyi ispitei. Dac[ un cre;tin comite un p[cat, el are sc[pare ]n harul lui Dumneyeu. Veyi 1 Ioan 1.9. Pavel spune+ `S[ ne bucur[m ]n n[dejdea slavei lui Dumneyeu~. Cu alte cuvinte, s[ ne bucur[m pentru c[ ]n mod cert Dumneyeu va ]mplini ceea ce a inten'ionat pentru vie'ile noastre. ‘n ciuda conflictului, exist[ n[dejdea c[ Dumneyeu este ]n curs de restaurare ]n noi a imaginii Sale, prin lucrarea Duhului Sf=nt. Slava lui Dumneyeu este o realitate ]n via'a cre;tinului chiar acum, aici pe p[m=nt. ‘n capitolele 6/8, Pavel se ocup[ mai pe larg cu acest conflict l[untric. Aici doar l/a preyentat. ‘n versetul 3, Pavel spune, de asemenea, `Deoarece ;ti'i c[ ave'i pace cu Dumneyeu, v[ pute'i bucura chiar ]n mijlocul necayurilor!~ Cu alte cuvinte, Pavel le spune s[ nu permit[ luptelor exterioare, necayurilor ;i conflictelor s[ tulbure bucuria p[cii lor cu Dumneyeu. Ai nevoie de credin'[ ca s[ te bucuri chiar ;i ]n mijlocul necayurilor! Acest lucru este ]ns[ posibil pentru cre;tinul care nu/;i tr[ie;te via'a la ]nt=mplare, sau ]n voia sor'ii. Toate eveni-

167 mentele din via'a unui cre;tin ‘i sunt cunoscute lui Dumneyeu. Este posibil s[ te bucuri chiar ;i ]n necayuri, deoarece tu ;tii c[ ele vin prin voia lui Dumneyeu. Dac[ sunt ]nfruntate prin credin'[, lucrurile care produc am[r[ciune ;i distrug vie'ile altora vor lucra spre bine ]n via'a cre;tinului. Necayurile slujesc la cultivarea r[bd[rii ;i a statorniciei (vv. 3/4). Acestea, la r=ndul lor, vor stimula n[dejdea. Este important s[ ]n'elegem c[ termenul `n[dejde~, ]n sensul folosit ]n Noul Testament, nu implic[ ideea de incertitudine cu privire la viitor. Dimpotriv[, este o atitudine care exprim[ ]ncredere deplin[ c[ Dumneyeu va ]mplini ceea ce a promis. Acesta este un argument similar cu cel folosit de Pavel ]n capitolul 8. Acolo, el spune+ `De alt[ parte, ;tim c[ toate lucrurile lucreay[ împreun[ spre binele celor ce/L iubesc pe Dumneyeu, ;i anume, spre binele celor ce sunt chema'i dup[ planul S[u.~ (8.28). ‘n acela;i capitol, Pavel spune+ `Dac[ Dumneyeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastr[?~ (8.31). Aici, ]n capitolul 5, el folose;te acela;i argument. ‘n versetele 5/11, le reaminte;te romanilor c[ Dumneyeu este de partea lor! ‘n versetul 5, el spune c[ aceast[ n[dejde nu ]n;eal[, nu deyam[ge;te. Nu ]n;eal[, deoarece exist[ doveyi puternice ]n favoarea ei. Preyen'a Duhului Sf=nt ]n vie'ile cre;tinilor poate comunica dragostea lui Dumneyeu pentru ei (v. 5). Duhul Sf=nt joac[ un rol important ]n argumentarea similar[ pe care o face Pavel ]n capitolul 8. ‘n aceast[ lec'ie, ai v[yut c[ ‘mp[r['ia lui Dumneyeu este dreptate (neprih[nire), pace ;i bucurie ]n Duhul Sf=nt. Duhul Sf=nt este Acela care ne ajut[ s[ tr[im o via'[ neprih[nit[, care men'ine pacea min'ii ;i a inimii ;i este sursa bucuriei noastre. Vedem aici c[ tot El este cel Cel care ne asigur[ de dragostea lui Dumneyeu. El face posibil s[ ne bucur[m ]n mijlocul conflictelor exterioare sau interioare. ‘n capitolul 8 vei ]nv['a mai multe despre lucrarea Duhului Sf=nt. 49 Pavel spune+ `‘ndr[yni'i, Dumneyeu este de partea noastr[!~ S[ privim la versetele 6/11. Cum …i/a demonstrat Dumneyeu dragostea fa'[ de oa meni? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 50 Exist[ ]n aceste versete vreo asigurare pentru aceia care au fost justifica'i? ‘n care versete? ........................................................................................ 51 Care este ra'ionamentul lui Pavel ]n versetul

168

Galateni ;i Romani

10 ca s[ demonstreye c[ Dumneyeu ]i va ajuta pe cre;tinii care au fost deja justifica'i? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ `Bucura'i/v[ ]n Domnul!~ le spune Pavel romanilor ]n 5.11. Bucuria noastr[ nu este doar ]ntr/o n[dejde pentru viitor sau ]n faptul c[ ;tim c[ necayurile ne vor face mai buni. Noi ne bucur[m ]n Dumneyeu ‘nsu;i ;i ne desf[t[m ]n p[rt[;ia cu El (v. 11).

Prin Isus Cristos exist[ reconciliere sau, a;a cum o spune versetul 11, exist[ ]mp[care. Nu mai suntem du;mani cu Dumneyeu, ci prieteni. Dumneyeu este de partea noastr[. El ne va purta de grij[ p=n[ la cap[t. Putem s[ ne ]ncredem ]n El ;i s[ folosim aceast[ credin'[ pentru a birui at=t conflictele l[untrice, c=t ;i necayurile exterioare. S[ avem bucurie ]n conflict. El ne deyvolt[ caracterul cre;tin. S[ continu[m s[ ne bucur[m ]n pacea lui Dumneyeu. 52 S[ lu[m acum o expresie cheie referitoare la binecuv=nt[rile m=ntuirii. O vei g[si ]n prima fray[ din aceast[ sec'iune (v. 1) ;i este repetat[ ]n ultima fray[ (v. 11). Care este aceast[ expresie cheie? ........................................................................................ ........................................................................................ Toate binecuv=nt[rile unei vie'i cre;tine victorioase ne vin av=ndu/L pe Isus ca Domn ;i M=ntuitor. Restul capitolului ne vorbe;te despre aceast[ rela'ie.

Victorie asupra p[catului ;i a mor'ii Romani 5.12/21 Obiectivul 6. S[ po'i explica modul ]n care Romani 5.12/21 func'ioneay[ ca text de tranyi'ie ]n deyvoltarea temei Epistolei c[tre Romani.

Obiectivul 8. S[ compari cele dou[ principii pe care Pavel le discut[ ]n Romani 5.12/21.

Pentru a ]n'elege textul care/'i st[ ]nainte, este necesar s[ faci distinc'ia ]ntre `p[cate~ ;i `p[cat~. P[catul este at=t un act, c=t ;i o putere sau un principiu. P=n[ acum, Pavel s/a ocupat, ]n principal, de p[catele oamenilor, faptele lor prin care au c[lcat Legea lui Dumneyeu. ‘n acest text de tranyi'ie, el explic[ cum a intrat p[catul — acest puternic principiu care locuie;te ]n inimile oamenilor — ]n omenire, prin Adam.

Obiectivul 9. S[ ar['i lucrul principal pe care ]l accentueay[ Pavel ]n Romani 5.12/21.

53 Care este primul indiciu cu privire la scopul lui Pavel ]n aceste versete?

Obiectivul 7. S[ ar['i care este func'ia cuv=ntului `deci~ ]n interpretarea unui text biblic.

Romani 5.12/21 este un text de tranyi'ie ]n deyvoltarea temei epistolei, care este dreptatea revelat[ a lui Dumneyeu. P=n[ aici, discu'ia s/a concentrat asupra drept['ii lui Dumneyeu ;i a modului ]n care aceasta ]i este atribuit[ omului — justificarea. Acum, Pavel se ]ntoarce spre un alt aspect al temei, ;i anume dreptatea lui Dumneyeu, a;a cum se manifest[ ]n tr[irea de yi cu yi a cre;tinului — sfin'irea. Vedem din nou ]n ac'iune principiul `de la credin'[ la credin'[~. Justificarea are de/a face cu primul act al credin'ei. Acum, Pavel se ]ntoarce spre tr[irea continu[ prin credin'[, prin care oamenii sunt elibera'i de sub puterea p[catului — sfin'irea. Urm[toarele capitole (6 - 8) se ocup[ ]n profunyime de puterea p[catului, care locuie;te ]n inimile oamenilor.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Expresia `de aceea~ ne ]ntoarce privirile ]napoi la versetele 1/11. Acolo, Pavel a subliniat necesitatea folosirii credin'ei pentru ]nsu;irea binecuv=nt[rilor ;i beneficiilor faptului c[ suntem ]n harul lui Dumneyeu. Acum el vrea s[ explice mai multe despre aceast[ poyi'ie pe care o avem ]n harul lui Dumneyeu. ‘n mod progresiv, Pavel ne aduce de la nivelul doctrinal ;i teoretic, la cel practic ;i realist.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu ‘n versetele acestea (12/21), Pavel ]i pune ]n contrast pe Adam ;i pe Cristos. Dar compara'ia nu este doar ]ntre Adam ;i Cristos. Ceea ce este ]n obiectiv aici este rela'ia, raportul cre;tinului fa'[ de Adam ;i fa'[ de Cristos. Din cauya rela'iei noastre cu Adam, preyen'a puterii p[catului ]n noi este o realitate care trebuie reyolvat[. Pavel nu neag[ realitatea preyen'ei p[catului. Neascultarea lui Adam a produs o pagub[ imens[ ]ntregii rase umane. Pavel nu subestimeay[ acest aspect. Dar Pavel spune aici c[ rela'ia dintre cre;tin ;i Cristos introduce un nou principiu ]n arena conflictului nostru cu principiul p[catului. Acest nou principiu este principiul harului (Romani 5.15, 17, 20/21). Accentul acestui pasaj este asupra faptului c[ ceea ce Dumneyeu a preg[tit prin Isus Cristos este mai mult dec=t suficient pentru a reyolva problema creat[ de rela'ia noastr[ cu Adam. Beneficiile rela'iei cu Cristos sunt mai mult dec=t suficiente pentru a birui p[catul. Cite;te din nou versetele ]n care sunt men'ionate cuvintele `har~ sau `harul lui Dumneyeu~. 54 Ce alte cuvinte referitoare la har sau la harul lui Dumneyeu sunt repetate? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Compara'ia dintre Cristos ;i Adam ne arat[ triumful harului asupra p[catului. Acesta este accentul principal al pasajului. Aceasta este ]ncurajarea pe care Pavel le¬o d[ romanilor+ Poyi'ia ]n care ei sunt este poyi'ia de `]nving[tori~! Pavel le/a spus c[ acolo unde se ]nmul'e;te p[catul, harul se ]nmul'e;te ;i mai mult! Romani 5.20. Po'i vedea aceasta ;i ]n schema de la pagina 170. 55 Folosind cuvintele cheie din text, explic[ accentul principal al pasajului Romani 5.12/21. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 56 Cum leag[ Pavel principiul `de la credin'[ la credin'[~ cu textul Romani 5.12/21 ;i deyvoltarea Epistolei c[tre Romani? ........................................................................................ ........................................................................................

169

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Exist[ diferen'e de opinie referitoare la m[sura ]n care actul de neascultare al lui Adam ]l afecteay[ pe omul de ayi. Dup[ p[rerea mea, Pavel vrea s[ ne spun[ c[ noi avem o solidaritate at=t cu Adam, c=t ;i cu Cristos. Dificultatea acestui text st[ nu ]n conceptul rela'iei sau al solidarit['ii noastre cu Cristos, ci ]n conceptul solidarit['ii noastre cu Adam. (Veyi schema de la pagina 170.) Ideea de a fi p[rta; cu cineva care ac'ioneay[ ca repreyentant al unui grup este un concept familiar g=ndirii orientale. Numele `Adam~, ]n ebraic[, ]nseamn[ `omenire~. Pavel ]l ]nf['i;eay[ pe Adam ac'ion=nd ]n calitate de repreyentant al omenirii atunci c=nd a p[c[tuit. El consider[ c[ to'i oamenii au participat ]n mod colectiv cu Adam (5.12, 18/19). Ideea nu este str[in[ Scripturii: despre Levi se spune c[ a pl[tit yeciuial[ prin persoana lui Avraam cu mult ]nainte ca el, Levi, s[ se fi n[scut. Actul repreyentativ al lui Avraam ni se spune c[ a fost ]mp[rt[;it de Levi (Evrei 7.9). Pavel afirm[, conform g=ndirii ebraice, c[ oamenii nu sunt vinova'i numai pentru anumite p[cate particulare, ci ei poart[ o vin[ ;i din cauya a ceea ce sunt. Ei sunt p[c[to;i: puterea `p[catului~ locuie;te ]n ]ns[;i natura lor. Veyi Efeseni 2.3: Iov 14.4: 15.14: Psalmul 51.5. Pavel arat[ aici c[ p[catul este mai mult dec=t un act al voin'ei omului. El este definit ;i ca un principiu sau ca o lege care ac'ioneay[ ]n inima omeneasc[ (Romani 7.21, 23: 8.2). ‘n aceast[ sec'iune a Epistolei c[tre Romani (5.12/21), la fel ca ]n 1 Corinteni 15.22, 45/49, Pavel schi'eay[ o paralel[ ]ntre Adam ;i Cristos. El se refer[ la Cristos ca fiind `ultimul Adam~ (1 Corinteni 15.45). Aceste dou[ texte sunt doveyi pentru faptul c[ Adam a repreyentat ]ntreaga ras[ uman[ atunci c=nd a p[c[tuit. Totu;i, ar trebui s[ observi c[ analogia dintre Adam ;i Cristos nu este paralel[ ]n toate aspectele. Pavel scoate aceasta ]n eviden'[ ]n c=teva locuri (5.15/16). Rela'ia cu Adam este o unire `necesar[~: ea este prin na;tere, nu prin alegere. Dar rela'ia cu Cristos este o unire `poten'ial[~, depiny=nd de r[spunsul persoanei fa'[ de lucrarea de r[scump[rare a lui Cristos.

170

Galateni ;i Romani

57 Cum ne ajut[ expresia `de aceea~ s[ interpret[m anumite texte biblice? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 58 Explic[ sursa ;i efectul asupra vie'ii tale a celor dou[ principii pe care le discut[ Pavel ]n Romani 5.12/21.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

RELAæIA CU ADAM Principiul p[catului

RELAæIA CU CRISTOS Principiul harului

v. 12 — P[catul a intrat ]n lume, ;i prin p[cat a intrat moartea. Adam, repreyentantul omenirii, a p[c[tuit: de aceea, moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, pentru c[ to'i au p[c[tuit. v. 15 — Datorit[ p[catului unuia singur (Adam) to'i oamenii au fost lovi'i de moarte. v. 16 — Judecata ;i condamnarea au fost consecin'ele actului lui Adam. v. 17 — Moartea a domnit asupra ]ntregii rase umane datorit[ p[catului lui Adam. v. 18 — To'i oamenii au fost condamda'i datorit[ unui p[cat. v. 19 — Prin neascultarea unui om, cei mul'i au fost f[cu'i p[c[to;i.

v. 15 — Cu mult mai mult harul lui Dumneyeu ;i darul Lui ]n Omul Isus Cristos s/au dat din bel;ug celor mul'i. v. 16 — ‘n ciuda multelor p[cate, darul f[r[ plat[ are ca reyultat justificarea. v. 17 — Cu mult mai mult cei care primesc bel;ugul de har ;i darul ]ndrept['irii vor domni ]n via'[ prin Cristos. v. 18 — Printr/un act de ]ndrept['ire, s/a dat justificare pentru via'[ tuturor oamenilor. v. 19 — Prin ascultarea Unuia singur, cei mul'i vor fi ]ndrept['i'i.

v. 20 — Legea a venit pentru ca s[ se ]nmul'easc[ gre;eala. P[catul s/a ]nmul'it.

v. 20 — Harul s/a ]nmul'it ;i mai mult.

v. 21 — P[catul a st[p=nit prin moarte.

v. 21 — Harul st[p=ne;te prin neprih[nire, pentru a da via'[ ve;nic[ prin Isus Cristos, Domnul nostru.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu

171 Verific[/'i r[spunsurile

1 M=nia lui Dumneyeu.

21 Scaunul ]ndur[rii.

2 Dreptatea lui Dumneyeu.

22 d) Aparte de faptele Legii.

3 ‘n Evanghelie.

23 Isp[;ire.

4 Prin credin'a ]n Isus Cristos.

24 R[scump[rare.

5 De ;apte ori.

25 S[ se laude.

6 Neamurile.

26 Omul este ]ndrept['it prin credin'[, f[r[ faptele Legii. Romani 3.28.

7 3.21 3.22 3.22 3.22

s/a ar[tat. pentru to'i ;i peste to'i cei ce cred ]n El nu este nici o deosebire. prin credin'a ]n Isus Cristos, pentru to'i ;i peste to'i cei ce cred ]n El 3.22 neprih[nirea (]ndrept['irea) dat[ de Dumneyeu prin credin'[.

8 Lege. 9 Legea ;i profe'ii.

27 Criticii care se considerau singuri neprih[ni'i ;i iudeii. 28 Deoarece ]ntreaga lucrare de m=ntuire este darul lui Dumneyeu. Chiar ;i credin'a care aduce m=ntuire este darul lui Dumneyeu. 29 To'i au aceea;i nevoie de m=ntuire de vreme ce to'i au p[c[tuit. Acela;i Dumneyeu a preg[tit ]ndrept['irea pentru to'i.

10 Prin credin'[. 30 Prin credin'a ]n Isus Cristos. 11 To'i cei care cred. 12 F[r[ faptele Legii, independent de acestea. 13 El …i/a dat via'a ca pre' de r[scump[rare pentru noi.

31 R[spunsul t[u. Noi recunoa;tem c[ nu putem tr[i la nivelul standardelor lui Dumneyeu ;i c[ Legea ne condamn[ pe drept. Accept[m sentin'a de condamnare la moarte ;i ‘l lu[m pe Cristos ca ‘nlocuitorul pe care Dumneyeu L/a preg[tit pentru p[c[to;i.

14 Jertf[ de isp[;ire. 15 S[ fie jertf[ de isp[;ire pentru p[catele noastre. 16 Dragostea Sa pentru noi. 17 R[spunsul t[u. Toat[ lumea a p[c[tuit ;i este sub m=nia lui Dumneyeu. Isus este jertfa de isp[;ire. 18 R[spunsul t[u. Prin moartea Sa pentru noi, Isus satisface cerin'ele Legii ;i face posibil ca noi s[ primim ]ndurarea ;i binecuv=nt[rile lui Dumneyeu.

32 Evreilor. Pavel ]l nume;te pe Avraam `str[mo;ul nostru~. 33 Avraam L¬a creyut pe Dumneyeu, ;i aceasta i s/a socotit ca neprih[nire. Romani 4.3 34 R[spunsul t[u ar putea include+ socotit, considerat, drept, Avraam, tat[, credin'[, a crede. 35 Credin'[. 36 Este prin har, prin credin'[, nu prin fapte.

19 a) C=nd ‘l accept[ pe Cristos ca M=ntuitor.

37 Credin'a ]n Isus ;i credin'a c[ Dumneyeu ]i va ierta pe p[c[to;ii care se ]ncred ]n El.

20 Eliberarea lui Israel din robia egiptean[.

38 P[catele sunt acoperite.

172 39 Nu/i 'ine ]n socoteal[ p[catul. 40 Evreii. 41 Neamurile. 42 b) Faptele sale bune au fost reyultatele credin'ei sale. 43 Dintre Neamuri, deoarece ]nc[ nu fusese t[iat ]mprejur. 44 To'i cei ce cred sau urmeay[ exemplul s[u de credin'[, fie c[ sunt evrei, fie c[ sunt Neamuri. 45 Ei vor mo;teni lumea. 46 El d[ via'[ celor mor'i. El cheam[ lucrurile care nu sunt ca ;i c=nd ar fi. 47 El nu s/a ]ndoit de promisiunea lui Dumneyeu, prin necredin'[. A fost tare ]n credin'[. I¬a dat glorie lui Dumneyeu. 48 Binecuv=nt[rile care ]nso'esc justificarea nu vin ]n mod automat. Ele trebuie ]nsu;ite prin credin'[. Aceea;i credin'[ care ne/a adus ]n poyi'ia de ]ndrept['ire ;i har trebuie folosit[ pentru a ne ]nsu;i binecuv=nt[rile p[cii, bucuriei ;i n[dejdii. 49 Pe c=nd eram noi p[c[to;i, Cristos a murit pentru noi (vv.6, 8). 50 Da (vv.9, 10). 51 Dac[ pe c=nd erau du;mani cu Dumneyeu, au fost ]mp[ca'i prin moartea Fiului S[u, cu at=t mai mult acum, c=nd au fost ]mp[ca'i cu Dumneyeu, Via'a Fiului lui Dumneyeu le va da putere s[ tr[iasc[ vie'i drepte, neprih[nite, ]naintea lui Dumneyeu. 52 Prin Domnul nostru Isus Cristos.

Galateni ;i Romani 53 Cuvintele `de aceea~. Ai fi putut r[spunde ;i `harul lui Dumneyeu~. …i aceast[ expresie este important[ ;i este repetat[ de patru ori, dar prima indica'ie, prima `cheie~, este ]n cuvintele `de aceea~. 54 Cuvintele `mult mai mult~, `mai mult~ (vv. 15, 17, 20). Poate ai r[spuns `darul~. …i aceasta este o idee important[. Ea ne arat[ modul ]n care harul lui Dumneyeu ne este dat. Noi trebuie s[/l primim prin credin'[. 55 Accentul principal al textului este pus pe faptul c[ beneficiile care decurg din rela'ia noastr[ cu Cristos sunt mult mai mari dec=t efectele rela'iei noastre cu Adam. 56 P=n[ acum, Pavel s/a ocupat de modul ]n care dreptatea lui Dumneyeu ]i este atribuit[ omului care a r[spuns printr/un act de credin'[ ]n Cristos. ‘n principal, el s/a ocupat de `p[catele~ care au fost iertate pe baya unui act de credin'[. Acum, el ]ncepe s[ se ocupe de modul ]n care dreptatea lui Dumneyeu se reveleay[ ]n comportarea de yi cu yi a omului care prin credin'[ continu[ ]nvinge puterea principiului `p[catului~ care ac'ioneay[ ]n via'a lui. 57 Ne ]ndreapt[ privirile at=t ]napoi c=t ;i ]nainte, arat[ rela'ii ]ntre concepte ;i idei. 58 Cele dou[ principii sunt+ principiul p[catului ;i principiul harului. Sursa principiului p[catului st[ ]n rela'ia sau ]n solidaritatea mea cu Adam. Efectul acesteia asupra vie'ii mele este c[ principiul p[catului locuie;te ]n ]ns[;i via'a mea. Sursa principiului harului este Dumneyeu. Principiul harului este activ ]n via'a mea din cauya rela'iei pe care am stabilit/o cu El prin credin'a ]n Cristos. Efectul harului asupra vie'ii mele este acela c[ el ]mi ofer[ resursele care m[ fac ]n stare s[ ]nving puterea p[catului. Aceste resurse sunt ]nsu;ite prin credin'[ vie ;i continu[.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu

173 SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Dac[ vreunul dintre studen'i pred[ sau predic[ din aceast[ parte a epistolei, cere/i s[ preyinte schi'a ;i pasajele biblice folosite ;i s[ spun[ ceva despre experien'a lui ;i despre reac'ia oamenilor. 2. Cere¬le studen'ilor s[ ]mp[rt[;easc[ impresiile lor despre metodele de studiu biblic folosite ]n aceast[ lec'ie. 3. Solicit[ patru studen'i s[ preyinte cele patru puncte principale ale lec'iei. Dac[ doresc, ei pot s[ se preg[teasc[ ]mpreun[ sau s[ solicite al'i colegi s[ participe. Poate fi o singur[ preyentare mai lung[ sau o serie de patru preyent[ri mai scurte. Cere/le s[ decid[ ]n ce cadru vor s[ fac[

preyentarea (serviciu, ]nt=lnire de grup) ;i s[ fac[ preg[tirea ]n mod corespuny[tor. 4. Patru studen'i s[ joace rolul sfin'eniei, justi'iei, dragostei ;i p[c[tosului, ]ntr/o preyentare dramatiyat[ a dilemei ;i a solu'iei pe care a dat¬o Dumneyeu. Folose;te Scriptura. 5. Preg[te;te mijloace viyuale pentru lec'ie sau pentru diferite probleme discutate ]n lec'ie. Po'i face schi'e pe tabl[, ca acelea din manual, plan;e, desene. 6. Roag[/te pentru aceia care simt nevoia s[ primeasc[ binecuv=nt[rile pe care Dumneyeu le asigur[ prin justificare.

174

Galateni ;i Romani

alb

175

Lec'ia 11 o nou[ via'[ de libertate romani 6 - 7

PLANUL LECæIEI Eliberare de p[cat — 6.1/23 Moarte ;i ]nviere — 6.1/10 Biruin'[ prin credin'[ — 6.11/14 Alegerea unui nou st[p=n — 6.15/23 Eliberarea de Lege — 7.1/13 Moarte ;i o nou[ c[s[torie — 7.1/6 Func'iile Legii — 7.7/13 Libertatea nu este ob'inut[ prin eforturi proprii — 7.14/25 OBIECTIVELE LECæIEI C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui s[ fii ]n stare+ 1. S[ formuleyi tema fiec[reia dintre primele trei sec'iuni principale ale Epistolei c[tre Romani. 2. S[ po'i explica semnifica'ia fundamental[ a cuv=ntului `sfin'ire~ ;i s[ descrii dou[ aspecte ale ei. 3. S[ folose;ti dou[ ilustra'ii din Romani 6 pentru a explica raportul nostru fa'[ de p[cat. 4. S[ ]n'elegi semnifica'ia ;i importan'a boteyului ]n ap[ ;i s[ explici dou[ adev[ruri importante pe care el le ilustreay[.

TEME 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei. 2. Cite;te studiul cuvintelor. 3. Cite;te Romani 6 / 7 (de preferin'[ ]ntr/o traducere modern[) ]nainte de a ]ncepe citirea pe sec'iuni ]n cadrul lec'iei.

5. S[ enumeri ;apte sensuri ]n care este folosit ]n Scripturi cuv=ntul `Lege~.

4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, sec'iune dup[ sec'iune.

6. S[ po'i folosi ilustra'ia c[s[toriei pentru a explica rela'ia dintre noi ;i Lege.

5. Recapituleay[ obiectivele lec'iei.

7. S[ enumeri patru func'ii ale Legii lui Moise ;i s[ ar['i cum sunt ele ]ndeplinite.

6. Discut[ cu un prieten despre semnifica'ia boteyului ;i aplica'iile lui practice pentru tr[irea unei vie'i cre;tine biruitoare.

8. S[ po'i ]n'elege mai bine propriile conflicte spirituale ;i conflictele spirituale ale altor cre;tini. 9. S[ identifici principiile date ]n Romani 6 ;i 7 pentru o via'[ de biruin'[ asupra p[catului ;i s[ le folose;ti ]n via'a ta ;i ]n lucrarea ta cu al'ii.

7. Facultativ. ‘n;ir[ c=teva titluri ;i texte pe care inten'ioneyi s[ le folose;ti ]n viitor pentru predici sau lec'ii, folosind materialul din aceste dou[ capitole.

176

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

boteyat ]n — introdus ]n, cufundat ]n. A boteya 6.3 ]nseamn[ a cufunda ]n ap[.

pofta 7.7

omul vechi — natura veche, eul p[c[tos. 6.6 Trupul p[catului s[ fie deybr[cat de puterea lui (literal, `nimicit~) — trupul, ca instrument al p[catului, este ]ngropat. Rob al p[catului — a sluji p[catului.

— dorin'[ excesiv[, cople;itoare. a pofti — a t=nji sau a dori cu ardoare ceva ce¬i apar'ine altei persoane.

a luat prilejul 7.8

— a profitat de reac'ia fa'[ de porunc[. a f[cut s[ se nasc[ — a produs tot felul de dorin'e p[c[toase.

st[p=nire 6.9

]nviat 7.9

— readus la via'[

— autoritate, domnie, putere de a conduce.

socoti'i/v[ — considera'i/v[: face'i/v[ bilan'ul ;i 6.11 vede'i care este reyultatul.

porunca — destinat[ s[ dea, s[ aduc[ via'[. care trebuia s[/mi dea via'[ 7.10

m[dularele... ca unele 6.13

— orice parte a trupului t[u prin care comi'i un p[cat.

din inim[ 6.17

— de bun[voie, voluntar (nu datorit[ unei obliga'ii.) dreptarul ]nv['[turii — standardul de ]nv['[tur[, Evanghelia.

vorbesc omene;te 6.19

— vorbesc clar. Scriitorii foloseau aceast[ expresie referindu/se la un stil clar, deschis. neputin'a firii voastre — sl[biciunea naturii voastre umane. sfin'enie — separare de p[cat ;i punere deoparte pentru Dumneyeu.

road[ 6.21

— reyultat, produs. sf=r;it — reyultat final.

nu fac ce vreau 7.15

— nu sunt de acord cu ceea ce fac: nu o fac voluntar.

plata p[catului 6.23

— ceea ce produce p[catul. via'[ ve;nic[ — via'[ f[r[ sf=r;it, de o calitate special[, dumneyeiasc[.

locuie;te ]n mine 7.17

— tr[ie;te ]n mine.

se lupt[ 7.23

— se r[yboie;te.

deylegat[ — eliberat[ de leg[mintele c[s[toriei. de legea b[rbatului ei 7.2 patimile — dorin'e p[c[toase sau reac'ii st=rnip[catelor, te sau puse ]n mi;care de poruncile a'='ate de ;i interdic'iile Legii. Lege 7.5 slujim lui — Dumneyeu ]ntr/un duh nou 7.6

‘l slujim pe Dumneyeu ]n noua via'[ spiritual[ ;i ]n noua ]nchin[ciune spiritual[. vechea slov[ — respectarea literei Legii, supunerea fa'[ de rituri, f[r[ a experimenta adev[rata ]nchin[ciune spiritual[.

am[git 7.11

— ]n;elat, dus ]n eroare, prins ]n curs[. m/a lovit — a folosit Legea pentru a m[ omor], f[c=ndu/m[ ]nt=i s[ calc Legea, apoi s[ primesc pedeapsa cu moartea.

dreapt[ 7.12

— corect[, impar'ial[, bun[, cinstit[.

p[m=ntesc, — (literal — `carnal~ condus de dorinv=ndut rob 'ele naturii mele josnice, ale naturii p[catului corupte, rob al p[catului.) 7.14

nenorocitul — extrem de nefericit, distrus. 7.24 temporal

— legat de existen'a ]n lumea aceasta, limitat de timp ;i de alte legi ale naturii: neetern.

a simboliya — a folosi obiecte sau ritualuri pentru a ilustra adev[ruri sau concepte spirituale. instantaneu — momentan, ce are loc ]ntr/o clip[. progresiv

— se desf[;oar[ pe parcursul unei perioade de timp.

paradox

— o afirma'ie care pare s[ se contrayic[ pe sine, dar care este adev[rat[.

O nou[ via'[ de libertate

177 DEYVOLTAREA LECæIEI

Eliberare din p[cat Romani 6.1/23 Obiectivul 1. S[ formuleyi tema fiec[reia dintre primele trei principale sec'iuni ale Epistolei c[tre Romani. Obiectivul 2. S[ po'i explica semnifica'ia fundamental[ a cuv=ntului `sfin'ire~ ;i s[ descrii dou[ aspecte ale ei. Obiectivul 3. S[ folose;ti dou[ ilustra'ii din Romani 6 pentru a explica raportul nostru fa'[ de p[cat. ‘n aceast[ lec'ie, intr[m ]n cea de/a treia mare diviyiune a p[r'ii teologice a Epistolei c[tre Romani. Putem reyuma primele trei diviyiuni ]n trei cuvinte+ 1. Condamnare 1.18 / 3.20 2. Justificare 3.21 / 5.21 3. Sfin'ire 6.1 / 8.39 Prima parte o vorbit despre condamnarea universal[. Am v[yut c[ toat[ lumea este vinovat[ de a fi p[c[tuit ;i este condamnat[ la moarte. Cea de/a doua diviyiune ne/a ar[tat ceea ce a preg[tit Dumneyeu pentru m=ntuire — justificarea prin credin'a ]n Isus Cristos, ‘nlocuitorul nostru. Aici g[sim iertare, ]ndep[rtarea vinov['iei ;i ]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu. Acum, ]n cea de¬a treia diviyiune, avem tema sfin'irii — noua via'[ ]n Cristos. Aceste capitole ne arat[ cum putem experimenta o via'[ de victorie asupra p[catului. ‘n Romani 6 ;i 7 vedem m[surile luate de Dumneyeu pentru sfin'irea noastr[, c=t ;i nevoia noastr[ de sfin'ire. Vedem, de asemenea, c[ Legea ;i eforturile proprii sunt complet neputincioase ]n ]ncercarea de a ne separa de p[cat. Apoi, ]n Romani 8 vom vedea cum Duhul Sf=nt lucreay[ ]n vie'ile noastre pentru a ne da victorie asupra oric[rui obstacol. Sfin'enia este starea unei vie'i pus[ deoparte pentru Dumneyeu. Ea include separarea de p[cat ;i libertate fa'[ de puterea p[catului. Sfin'irea este actul sau procesul prin care o persoan[ devine sf=nt[. Un sf=nt este o persoan[ care ‘i apar'ine lui Dumneyeu. ‘n Romani 6 vedem c[ Evanghelia este calea spre sfin'ire. Evanghelia face din p[c[to;i sfin'i! Este foarte important s[ ]n'elegem structura capitolului 6. El este ]mp[r'it ]n dou[ sec'iuni, fiecare dintre ele repreyent=nd sfin'irea dintr/un alt punct de vedere. Prima sec'iune (6.1/10) ne preyint[

sfin'irea din punctul de vedere al lui Dumneyeu. El ne/a eliberat de p[cat, ne/a acceptat ca fii ai S[i ;i ne/a pus deoparte pentru Sine. Cea de/a doua sec'iune (6.11/23) ne preyint[ sfin'irea din punctul de vedere al omului. Ea nu este doar o experien'[ ini'ial[, ci un proces continuu, o d[ruire yilnic[ lui Dumneyeu. ‘n tabelul de mai jos putem vedea o compara'ie ]ntre aceste dou[ aspecte ale sfin'irii. Avem aici unul dintre paradoxurile vie'ii cre;tine. Cre;tinul este numit `sf=nt~, dar de fapt el este ]n procesul de sfin'ire. Sun[ ciudat. Cre;tinii trebuie s[ devin[ ceea ce Dumneyeu spune c[ ei sunt deja! Ai ]nt=lnit deja aceast[ idee ]n doctrina justific[rii. ‘n Romani 1.17, ai v[yut c[ oamenii sunt declara'i drep'i (neprih[ni'i) atunci c=nd cred. Dar ei trebuie s[/;i foloseasc[ credin'a pentru a tr[i o via'[ dreapt[ sau neprih[nit[. Dumneyeu ]i declar[ pe oameni drep'i ;i apoi spune, `Acum fi'i drep'i ]n tr[irea voastr[!~

SFINæIREA

Punctul de vedere al lui Dumneyeu Poyi'ional[ Instantanee Ideal[ Complet[

Punctul de vedere al omului Experimental[ Progresiv[ Practic[ Par'ial[

1 Expune pe scurt temele primelor trei diviyiuni teologice ale eEpistolei c[tre Romani 1.18 - 3.20 .................................................................... ........................................................................................ 3.21 / 5.21 ....................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ 6.1 - 8.39 ..................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ 2 Care este aspectul sfin'irii cu care se ocup[ prima parte a capitolului 6 din Romani — aspectul instantaneu sau cel progresiv? ........................................................................................

178

Galateni ;i Romani

MOARTE …I ‘NVIERE 6.1/10 Obiectivul 4. S[ ]n'elegi semnifica'ia ;i importan'a boteyului ]n ap[ ;i s[ explici dou[ adev[ruri importante pe care le ilustreay[. ‘n Romani 5, Pavel descrie principiul harului, care opereay[ ]n via'a credinciosului. El scoate ]n eviden'[ c[ harul lui Dumneyeu a fost suficient pentru a reyolva problema p[catului din via'a cre;tinului. El spune c[ acolo unde se ]nmul'e;te p[catul, harul se ]nmul'e;te ;i mai mult. Acest mesaj trebuie s[/i fi ]ncurajat pe cre;tinii din Roma. Dar imediat Pavel ];i d[ seama c[ unii s/ar putea s[/l interpreteye gre;it. Unii (din ceata iudaiyatorilor) ar putea spune c[ ]nv['[turile lui Pavel ]ncurajeay[ un mod de via'[ p[c[tos, lipsit de control. Al'ii (din ceata antinomienilor — cei care erau ]mpotriva oric[ror legi) ar fi putut spune+ `Dac[ continu[m s[ p[c[tuim, harul lui Dumneyeu va reyolva problema, a;a c[, de ce s[ ne facem probleme? De ce s[ ne poc[im de p[cate? Dac[ harul abund[ ]ntotdeauna ]n preyen'a p[catului, s[ p[c[tuim, ca harul s[ se ]nmul'easc[ ;i mai mult! Cu c=t vom p[c[tui mai mult, cu at=t vor vedea mai bine oamenii c=t de mare este harul lui Dumneyeu, care ne iart[.~ Pavel le r[spunde energic acelora care ar avea tendin'a s[ perverteasc[ ]n acest mod doctrina harului. El a reliefat deja faptul c[ harul produce ]ndrept['ire ;i neprih[nire, nu p[cat. ‘n Romani 6, Pavel arat[ modul ]n care moartea ;i ]nvierea lui Cristos ]l elibereay[ pe credincios de p[cat ;i ]i d[ o nou[ via'[.

fa'[ de p[cat. Din punctul de vedere al lui Dumneyeu, noi am fost separa'i de p[cat ;i suntem sfin'i (suntem propriul lui popor). Noi suntem ]n aceast[ poyi'ie de popor sf=nt chiar dac[, ]n practic[, mai avem ]nc[ de luptat ]mpotriva p[catului. De fapt, Pavel ]i nume;te pe credincio;ii din Corint `sfin'i~, de;i ei erau implica'i ]n unele p[cate foarte grave (1UCorinteni 1.2). Pavel vorbe;te despre semnifica'ia ;i experien'a spiritual[ a boteyului ca fiind motive puternice pentru a nu mai tr[i ]n p[cat. Boteyul este porunca Domnului pentru cei care L/au acceptat pe Cristos (Matei 28.19/20). Ascultarea de aceast[ porunc[, m[rturisirea credin'ei noastre ]n Isus Cristos, ne sunt de mare ajutor din punct de vedere spiritual. Este important s[/i ]nv['[m pe cre;tini ce ]nseamn[ boteyul. Dac[ ]i ]n'elegem semnifica'ia, ]nsu;i actul boteyului ]nt[re;te hot[r=rea noastr[. El este ca un jur[m=nt de credin'[ fa'[ de El. Exist[ pasaje ]n Scriptur[ ]n care este greu s[ spui dac[ autorul se refer[ la experien'a exterioar[ a boteyului ]n ap[ sau la experien'a spiritual[ de a fi boteyat ]n Trupul lui Cristos. Veyi 1 Corinteni 12.13. ‘n Romani 6.3, Pavel vorbe;te despre experien'a spiritual[ ;i despre identificarea noastr[ cu Cristos. Cuv=ntul `deci~ din versetul 4 ne ]ndreapt[ aten'ia ]napoi spre versetul 3, spre experien'a spiritual[, c=t ;i ]nainte, spre boteyul ]n ap[, care este un simbol al acestei experien'e. Acest pasaj ne d[ semnifica'ia boteyului. Este o m[rturie public[ a faptului c[ am murit fa'[ de p[cat ;i am ]nceput o nou[ via'[ ]n Cristos.

3 La care versete din Romani 5 se refer[ 6.1? ........................................................................................ 4 Cite;te Romani 5.20/21 ;i 6.1/2. Cum domne;te harul? ........................................................................................ 5 Romani 6.2 este versetul cheie al acestui capitol. De ce nu mai poate un adev[rat cre;tin s[ tr[iasc[ ]n p[cat? ........................................................................................ ‘n versetele care urmeay[, Pavel explic[ modul ]n care cre;tinul este mort fa'[ de p[cat. ‘n versetul 3, ne spune c[ am fost boteya'i ]n unirea cu Cristos — ]n moartea Lui. Dumneyeu ne identific[ at=t de complet cu ‘nlocuitorul nostru, ]nc=t El consider[ c[ noi am murit ]mpreun[ cu Cristos pe cruce ;i am fost ]nvia'i ]mpreun[ cu El ca s[ tr[im o nou[ via'[. Poyi'ia noastr[ ]n Cristos ]nseamn[ c[ suntem mor'i

Cuvintele `prin boteyul ]n moartea Lui am fost ]ngropa'i ]mpreun[ cu El~ ne arat[ c[ boteyul este o recunoa;tere oficial[ a noii noastre poyi'ii fa'[ de p[cat. Boteyul este sigiliul pe certificatul nostru de deces. Este ]nmorm=ntarea fa'[ de via'a pe care am tr[it/o odinioar[ ]n p[cat. Noi am acceptat moartea lui Cristos pentru p[cate ca fiind moartea noastr[, deci cum am mai putea s[ tr[im ]n p[cat? Acesta este r[spunsul lui Pavel pentru problema din versetul 2. 6 Boteyul ]n ap[ este ilustra'ia unirii noastre cu

O nou[ via'[ de libertate Cristos ]n moartea Lui. Potrivit versetului 4, ce mai ilustreay[ boteyul? ........................................................................................ 7 Romani 6.5 ne spune c[ noi suntem uni'i cu Cristos nu numai ]n moartea Lui, ci ;i ]n

179 11 Scrie care sunt referirile la via'[ ]n urm[roarele versete. Poate c[ le vei sublinia ;i ]n Biblia ta. 6.4 ..................................................................................... 6.5 .....................................................................................

........................................................................................

6.8 .....................................................................................

........................................................................................

6.9 .....................................................................................

Versetul 6 ne spune c[ ]n via'a cre;tinului puterea p[catului a fost ydrobit[. Vechea noastr[ natur[ uman[ p[c[toas[ r[yvr[tit[ ]mpotriva lui Dumneyeu este r[stignit[ ]mpreun[ cu Cristos, astfel c[ legea p[catului este anulat[. Trupul care a fost odinioar[ dat p[catului ;i a fost sub st[p=nirea p[catului a fost eliberat de legea p[catului prin moarte (v. 7). Noi nu mai trebuie s[ ascult[m de p[cat!

6.10 ...................................................................................

8 Din experien'a pe care o ai, ai observat ca boteyul s[/i ajute pe oameni s[/;i dea seama mai clar de unirea lor cu Cristos? ‘n predicile sau lec'iile tale faci deseori referire la importan'a boteyului? Oare ar trebui s[ faci?

BIRUINæA PRIN CREDINæ“ 6.11/14

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Exist[ c=teva forme diferite ]n care este ]ndeplinit boteyul ]n ap[, ]n diferitele biserici cre;tine. Unii ]l cufund[ ]n ap[ pe cel care a creyut: al'ii ]i toarn[ ap[ pe cap: al'ii ]l stropesc cu ap[. Oricare ar fi forma, boteyul subliniay[ cur['irea ;i separarea de p[cat ;i totodat[ dedicarea pentru Dumneyeu prin unirea cu Cristos, at=t ]n moartea, c=t ;i ]n ]nvierea Lui. 9 Conform cu Romani 6.3/5, care form[ de botey simboliyeay[ mai clar experien'a spiritual[ prin care a trecut cre;tinul? De ce? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 10 Ce separare ;i ce dedicare sunt simboliyate prin botey? v. 10. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Observ[ c[ toate aceste versete se refer[ la via'a noastr[ ]n Cristos. Victoria Sa este ;i victoria noastr[. A;a spune ‘nsu;i Dumneyeu. Noi accept[m acestea ca adev[ruri, ;i ele devin realit['i ]n via'a de yi cu yi. Pavel continu[ prin a ne spune cum se produce aceasta, ]n pasajul care urmeay[.

Am v[yut c[ Romani 6.1/10 descrie poyi'ia noastr[ ]naintea lui Dumneyeu. ‘n Cristos noi suntem mor'i fa'[ de p[cat ;i ]nvia'i la o nou[ via'[ de biruin'[ asupra p[catului. Dar s[ observ[m acum ce se ]nt=mpl[ ]ncep=nd cu versetul 11. Trebuie s[ credem ceea ce ne spune Dumneyeu ;i s[ l[s[m ca ac'iunile noastre s[ fie guvernate de credin'[. Ni se porunce;te s[ ne socotim cu adev[rat mor'i fa'[ de p[cat ;i vii pentru Dumneyeu. Cuv=ntul tradus prin `socoti'i~ este acela;i cuv=nt care este folosit ;i ]n capitolul 4 cu referire la credin'a care i/a fost `socotit[~ ca neprih[nire lui Avraam. ‘n capitolul 4, este un cuv=nt cheie vorbind despre actul lui Dumneyeu de a ne atribui ]ndrept['irea. Aici, de asemenea, este un cuv=nt cheie ]n leg[tur[ cu via'a de credin'[ ;i de biruin'[ asupra p[catului, via'[ pe care o tr[ie;te cre;tinul. Dumneyeu ne socote;te justifica'i, dar ;i noi trebuie s[ ne socotim sfin'i'i! Aspectul practic al sfin'irii (sfin'enia ]n tr[irea yilnic[) depinde de voin'a noastr[ de a admite ;i de a conta pe ceea ce Dumneyeu a preg[tit deja pentru noi. Observ[ ]n versetele 11 ;i 12 felul ]n care credin'a transform[ cunoa;terea ]n ac'iune. Prive;te din nou la acceptarea mintal[ a adev[rului ]n versetele 3/9. Noi ;tim c[ Cristos a murit pentru noi ;i c[ a ]nviat pentru a ne elibera de p[cat. ‘n'elegem ;i credem doctrina identific[rii cu Cristos. Dar credin'a este cea care aplic[ acest adev[r vie'ii prin ascultare de voia lui Dumneyeu. Exact a;a cum ne/a ]ncurajat

180

Galateni ;i Romani

Pavel, ca prin credin'[ s[ ne ]nsu;im binecuv=nt[rile ;i beneficiile justific[rii, acum el ne spune ca tot prin credin'[ s[ accept[m ceea ce ne spune Dumneyeu despre sfin'irea noastr[. Prin recunoa;terea faptului c[ Cristos a ydrobit puterea p[catului asupra noastr[, noi experiment[m eliberarea de p[cat.

lateni poyi'ia sa ]n Cristos ;i secretul biruin'ei asupra p[catului ]n via'a sa de yi cu yi?

12 La ce aspecte din versetele precedente face referire cuv=ntul `deci~, din versetul 12?

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ 13 La ce se refer[ cuv=ntul `deci~, ]n versetele 12 ;i 13?

ALEGEREA UNUI NOU ST“PÂN 6.15-23

........................................................................................

16 Versetul 15 este ecoul unui verset anterior. Care este acest verset?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

‘n versetele 2/10, Pavel r[spunde ]ntreb[rii din versetul 1, ar[t=nd care este poyi'ia noastr[ ]n Cristos — suntem mor'i fa'[ de p[cat, a;a c[ de ce s[ mai tr[im ]n p[cat? Dup[ aceea, ]n versetele 11/14, Pavel ne spune c[ trebuie s[ ne socotim mor'i fa'[ de p[cat ;i s[ tr[im a;a, s[ aplic[m vie'ii yilnice adev[rul revelat. Apoi, ]n vesetele 15/23, continu[ s[ ne arate c[ punerea ]n practic[ a sfin'irii noastre depinde de alegerea pe care o facem. Pavel ilustreay[ aceast[ idee prin rela'ia dintre un sclav ;i st[p=nul s[u.

Uneori, noi vorbim despre aspectele negative ;i poyitive ale sfin'irii. Aspectul negativ este separarea de p[cat. Dedicarea pentru Dumneyeu este aspectul poyitiv. Moartea fa'[ de p[cat ;i via'a nou[ ]n Cristos — ambele sunt importante. P O Y I æ I E

P R A C T I da'i/v[ pe C voi ]n;iv[ lui Dumneyeu “ s[ nu mai l[sa'i p[catul s[ domneasc[

mor'i fa'[ de p[cat deci vii pentru Dumneyeu

17 Po'i s[ expui patru situa'ii ]n care un sclav nu mai trebuie s[ asculte de st[p=nul lui? ........................................................................................ ........................................................................................

Romani 6.12

........................................................................................

14 Cum este exprimat[ latura poyitiv[ a sfin'irii ]n Romani 6.13?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

18 Conform cu Romani 6.17, ai cui robi i¬am fost noi c=ndva?

........................................................................................

........................................................................................

‘n versetul 14, Pavel spune despre cre;tin c[ trebuie s[ fie liber fa'[ de puterea p[catului, din pricina poyi'iei pe care o are ]n harul lui Dumneyeu. Harul este suficient pentru a/l face biruitor.

19 Care este plata cuvenit[ faptelor noastre? Compar[ Romani 6.17 cu 6.23.

15 ‘n Galateni 2.20, avem m[rturia lui Pavel care ilustreay[ perfect ceea ce a spus el ]n Romani 6.4¬14. Compar[ aceste pasaje. Cum preyint[ Pavel ]n Ga-

Noi am fost sclavi ai p[catului, dar prin unirea cu Cristos am murit fa'[ de vechiul nostru mod de via'[. Vechiul st[p=n nu mai are nici un drept asu-

........................................................................................

O nou[ via'[ de libertate

181

pra noastr[. Ai v[yut, de asemenea, c[ Cristos ne¬a r[scump[rat din robia p[catului (Romani 3.24).

]n Galateni 5.22/23. Este reyultatul natural al preyen'ei Duhului Sf=nt ]n noi.

Acum, dac[ am fost elibera'i, ce ar trebui s[ facem? R[scump[rarea nu ne face ]n mod automat cre;tini ascult[tori, supu;i. Noi nu suntem robo'i. Dumneyeu nu ne for'eay[ s[ ‘l slujim. Dac[ ‘i vom sluji lui Dumneyeu, o vom face pentru c[ vrem s¬o facem. Alegerea este a noastr[.

Pe parcursul ultimei p[r'i a capitolului 6, accentul este pus asupra sfin'irii progresive a credinciosului. El trebuie s[ continue s[ se socoteasc[ mort fa'[ de p[cat ;i s[ se d[ruiasc[ complet noii vie'i, ca slujitor al lui Dumneyeu. ‘n versetul 19, vedem dou[ deyvolt[ri contrastante. P[c[tosul merge din r[u ]n mai r[u. Cre;tinul trece de la poyi'ia de ]ndrept['ire la tr[irea unei vie'i drepte. Persoana care este ]n poyi'ie rea fa'[ de Dumneyeu tr[ie;te ]n p[cat, potrivit cu poyi'ia sa. Acesta este principiul pe care ]l eviden'iay[ Pavel, at=t ]n ap[rarea Evangheliei sale ]naintea galatenilor, c=t ;i ]naintea romanilor. Dac[ vrem s[ tr[im o via'[ neprih[nit[, dreapt[ ]naintea lui Dumneyeu, trebuie s[ ]ncepem cu poyi'ia corect[ fa'[ de Dumneyeu — justificarea prin credin'[.

20 Care sunt cele dou[ alegeri de st[p=ni (sau principii conduc[toare) pe care Pavel ]i men'ioneay[ ]n Romani 6.16? ........................................................................................ ........................................................................................ 21 Cum poate cineva s[ devin[ sclav sau slujitor al unuia dintre ace;ti st[p=ni? v. 16. ........................................................................................

POYIæIE

TR“IRE

........................................................................................ ‘n acest pasaj, Pavel pune accentul asupra supunerii. Observ[ ]n versetul 17 care este ascultarea, sau supunerea, care produce neprih[nire. Este ascultarea credin'ei — din toat[ inima, sincer, voluntar. Observ[ de asemenea c[ ascultarea este bayat[ pe ]nv['[tura (doctrina) care ne este dat[ ]n Evanghelie. 22 Care este reyultatul dac[ un credincios cedeay[ ;i ascult[ din nou de p[cat? Romani 6.16, 21, 23. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 23 Compar[ versetele 19 ;i 22. Cum descrie Pavel reyultatul faptului c[ ai devenit slujitor al neprih[nirii, sau faptul c[ ai fost eliberat de p[cat ;i ai devenit slujitor al lui Dumneyeu? ........................................................................................ 24 Compara'i versetele 19 ;i 22. Cum descrie Pavel reyultatul devenirii robi ai neprih[nirii, sau de a fi elibera'i de p[cat ;i a deveni robi ai lui Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Cuv=ntul `roade~, folosit aici, probabil c[ ne aminte;te de roada Duhului despre care am studiat

bine Mai

Bun[ Rea

Bine R[u Mai r[ u

Cuvintele `dup[ cum... tot a;a acum~, din versetul 19, ne ]ndeamn[ s[¬L slujim pe Dumneyeu cu aceea;i dedicare cu care am tr[it pentru noi ]n;ine. A fi angajat ]n lucrarea lui Dumneyeu este parte din secretul cre;terii spirituale ;i al tr[irii unei vie'i de biruin'[. Romani 6.23 este un verset foarte mult folosit ]n mesajele de evangheliyare, dar aici trebuie s[ vedem c[ a fost scris pentru cre;tini. Este reyumatul acestei sec'iuni despre via'a pe care ar trebui s[ o tr[iasc[ cre;tinul. ‘n acela;i timp, corecteay[ orice idee c[ ne/am putea dob=ndi via'a ve;nic[ prin faptele noastre, prin ascultarea noastr[. Moartea este plata p[catului, dar via'a ve;nic[ este darul lui Dumneyeu prin Isus Cristos. Faptul important care trebuie re'inut din capitolul 6 este c[ puterea p[catului a fost ydrobit[ ]n via'a credinciosului. El este mort fa'[ de p[cat din cauya unirii sale cu Isus Cristos. Aceasta ]nseamn[ c[ el poate s[¬i spun[ `Nu~ p[catului ;i trebuie s[¬i spun[ `Nu~! Dac[ nu o face, supunerea fa'[ de p[cat ]l va aduce din nou la starea de robie, la ru;ine ;i moarte.

182

Galateni ;i Romani Eliberare de lege Romani 7.1/13 Obiectivul 5. S[ enumeri ;apte sensuri ]n care este folosit ]n Scripturi cuv=ntul `Lege~.

Pavel a dovedit deja c[ justificarea se cap[t[ prin credin'[, f[r[ faptele Legii (Romani 3.21/26). Acum, el dovede;te c[ ;i sfin'irea noastr[ este separat[ de Lege. ‘n Romani 6 am v[yut c[ noi suntem sfin'i'i instantaneu, prin unirea cu Cristos, ;i progresiv, prin faptul c[ ne consider[m mor'i fa'[ de p[cat ;i ne pred[m pentru a asculta de Dumneyeu ;i pentru a/L sluji. Legea cerea moartea p[c[tosului. Cristos a suferit moartea pentru noi. Prin unirea cu Cristos, credinciosul a murit at=t fa'[ de p[cat, c=t ;i fa'[ de Lege. Legea se sf=r;e;te odat[ cu moartea — acum nu mai are nici un drept asupra noastr[. Ceea ce ai ]nv['at ]n Galateni referitor la Lege (scopul ;i limitele Legii) te va ajuta s[ ]n'elegi Romani 7. ‘n Scripturi, cuv=ntul `Lege~ este folosit cu ;apte sensuri+ 1. Legea Moyaic[+ legea moral[ din cele yece porunci. 2. Legea Moyaic[+ legile morale, civile ;i ceremoniale. 3. Legea Moyaic[+ primele cinci c[r'i ale Bibliei, numite ;i Pentateuh sau Tora. 4. Vechiul Testament, ca un ]ntreg. 5. Un principiu. 6. Legea l[untric[ a con;tiin'ei. 7. Legi elaborate ;i impuse de guvern.

MOARTE …I O NOU“ C“S“TORIE 7.1/6 Obiectivul 6. S[ po'i folosi ilustra'ia c[s[toriei pentru a explica rela'ia dintre noi ;i Lege. Pavel urmeay[ un tipar devenit familiar, formul=nd adev[rul principal al sec'iunii ]ntr/o fray[ de deschidere. Dup[ aceea ,continu[ prin a deyvolta acel adev[r. Romani 7.1 este versetul cheie ]n introducerea subiectului care urmeay[ — rela'ia dintre noi ;i Legea Moyaic[. El deyvolt[ aceast[ idee folosind ilustra'ia c[s[toriei. Mirele ;i mireasa ];i promit fidelitate reciproc[ p=n[ la moarte. Moartea unuia dintre parteneri pune cap[t acelei rela'ii. Moartea anuleay[ leg[turile c[s[toriei. S[ ne reamintim un principiu important ]n interpretarea Bibliei — ilustra'iile sunt date, de obicei, pentru a expune sau pentru a dovedi o idee. Suntem ]n pericol s[ intrerpret[m gre;it Scriptura dac[ ]ncerc[m s[ g[sim o semnifica'ie ]n fiecare detaliu al ilustra'iei. 26 Care este ideea principal[ din ilustra'ia c[s[toriei, pe care o aplic[ Pavel? Romani 7.1/2 ........................................................................................ 27 Care sunt cele dou[ c[s[torii ale credinciosului, la care se refer[ Pavel ]n Romani 7.4?

Referirile pe care le face Pavel la func'ia ;i limitele Legii sunt legate ]n general de primele dou[ sensuri.

Prima c[s[torie.............................................................

25 Enumer[ ;apte sensuri ]n care este folosit cuv=ntul `Lege~ ]n Scripturi ;i subliniay[ acelea la care se refer[ Pavel cel mai adesea ca fiind `Legea~.

28 Care a fost reyultatul primei c[s[torii? v. 5

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

A doua c[s[torie..........................................................

........................................................................................ ‘n versetul 5, vedem din nou ceea ce Pavel a explicat deja. Interdic'iile ;i poruncile Legii st=rnesc natura noastr[ r[yvr[tit[. Aceast[ reac'ie ]mpotriva autorit['ii lui Dumneyeu este p[catul care duce la moarte. Legea nu poate dec=t s[¬l condamne pe p[c[tos, nu s[/l m=ntuiasc[. Veyi versetele 7 ;i 8.

........................................................................................

29 Ce ne spune versetul 4, cum am murit noi fa'[ de Lege?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

30 Care este noua c[s[torie din versetul 4? Cum

O nou[ via'[ de libertate este ea posibil[, de vreme ce noi am murit? Compar[ cu 6.4/5. ........................................................................................ ........................................................................................ 31 Care este scopul celei de/a doua c[s[torii? v. 4. ........................................................................................ Versetul 6 pune ]n contrast vechea motiva'ie exterioar[ de a/L sluji pe Dumneyeu cu o nou[ motiva'ie interioar[. Cea dint=i era litera Legii. Dar acum, Duhul lui Dumneyeu ne/a adus la o via'[ nou[, care este tr[it[ ]n puterea Sa. Prima c[s[torie, cu Legea, a fost neroditoare ]n ce prive;te neprih[nirea, ]ndrept['irea. Moartea lui Cristos a pus cap[t acelei c[s[torii pentru to'i aceia care se unesc cu El prin credin'[. Cea de/a doua c[s[torie este cu Cristos Cel ]nviat — ea este o astfel de c[s[torie ]nc=t putem aduce roada neprih[nirii — ac'iuni care¬I sunt pl[cute lui Dumneyeu ;i ‘l onoreay[. 32 Ce este mai eficient ]n a face ca o adunare s[ tr[iasc[ curat ;i s[ lucreye pentru Dumneyeu — regulile sau treyirea spiritual[? ........................................................................................ FUNCæIILE LEGII 7.7/13

183 Legii pe care le descoperi ]n fiecare dintre urm[toarele versete? 7.7........................................................................................ ........................................................................................ 7.9........................................................................................ ........................................................................................ 7.13........................................................................................ ........................................................................................ 34 Explic[ modul ]n care Legea st=rne;te p[catul. v. 7/8. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 35 A fost Legea rea, sau a fost un e;ec, de vreme ce ea a dus numai la moarte? Explic[ v. 7/13. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Obiectivul 7. S[ enumeri patru func'ii ale Legii lui Moise ;i s[ ar['i cum sunt ele ]ndeplinite.

........................................................................................

Romani 7 ne arat[ exact ceea ce le/a expus Pavel galatenilor+ Este imposibil ca Legea s[¬l m=ntuie pe cineva de p[cat. Legea lui Moise nu poate nici s[ ne justifice, nici s[ ne dea puterea de a tr[i o via'[ sf=nt[. Nu acesta a fost scopul Legii. S[ recapitul[m scopul pentru care a dat Dumneyeu Legea+

........................................................................................

1. Pentru a fi o revela'ie a lui Dumneyeu ;i a voii Sale.

36 Dac[ Legea nu poate fi acuyat[ c[/i face pe oameni s[ p[c[tuiasc[, atunci cine este vinovatul? vv.8¬13.

2. Pentru s[n[tatea ;i men'inerea rasei umane.

........................................................................................ Legea este ca un termometru. Ea ]i arat[ pacientului starea ]n care se afl[, dar nu/l poate sc[pa de febr[. Legea reu;e;te s[ ne arate starea p[c[toas[ ]n care ne afl[m, dar pentru a fi elibera'i, trebuie s[ ne ]ntoarcem privirile spre M=ntuitorul.

........................................................................................

3. Pentru a aduce p[catul la lumin[, cu scopul de a/i aduce pe oameni la poc[in'[ ;i la ]ncredere ]n harul lui Dumneyeu.

37 Expune pe scurt cele patru func'ii ale Legii lui Moise ;i arat[ modul ]n care s/a ]mplinit fiecare dintre ele.

4. Pentru a fi un standard care s[/l ghideye pe cel credincios ]n via'a de yi cu yi, ca el s[ ;tie ce este bine ;i ce este r[u.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

33 Privind acest text, spune care sunt func'iile

........................................................................................

184

Galateni ;i Romani

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

‘'i aduci aminte c[ iudaiyatorii ]ncercau s[/i fac[ pe cre;tinii dintre Neamuri s[ accepte Legea Moyaic[ ca o condi'ie a m=ntuirii. Via'a cre;tin[ ar deveni astfel doar respectarea unor reguli sau legi. Tot ]n Galateni am aflat c[ Legea nu avea func'ia de m=ntuire a oamenilor. Pavel le/a preyentat galatenilor acelea;i adev[ruri pe care le expune ]n Romani 7 ;i 8+

........................................................................................ ........................................................................................ 38 Reaminte;te/'i ]ntregul mesaj al Epistolei c[tre Galateni. Dac[ Pavel spune c[ Legea este sf=nt[, bun[ ;i dreapt[ (v. 12), de ce accentueay[ faptul c[ trebuie s[ fim elibera'i de ea — s[ fim mor'i fa'[ de Lege? C[rei idei i se opune Pavel ]n ]ncercarea unui om de a 'ine Legea? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

1. Noi suntem liberi fa'[ de Lege ;i fa'[ de cerin'ele ei, datorit[ poyi'iei pe care o de'inem ]n Cristos. 2. Eforturile noastre se sf=r;esc ]n e;ec ;i ]n ]mplinirea poftelor c[rnii. Biruin'a asupra p[catului vine doar ca road[ a Duhului.

Libertatea nu este ob'inut[ prin eforturi proprii Obiectivul 8. S[ po'i ]n'elege mai bine propriile conflicte spirituale ;i conflictele spirituale ale altor cre;tini. Obiectivul 9. S[ identifici principiile date ]n Romani 6 ;i 7 pentru o via'[ de biruin'[ asupra p[catului ;i s[ le folose;ti ]n via'a ta ;i ]n lucrarea ta cu al'ii. Probabil c[ ai observat c[ ]ncep=nd cu versetul 7, Pavel schimb[ pronumele `noi~ cu `eu~ ]n descrierea acestei lupte foarte personale ]mpotriva naturii p[c[toase. S/a discutat mult ;i s/au f[cut multe specula'ii dac[ Pavel se refer[ ]n acest capitol la perioada din via'a lui de dinainte de convertire sau la cea de dup[ convertire. Este important s[ interpret[m textul acesta ]n lumina contextului s[u. Pavel ne arat[ absoluta imposibilitate de a tr[i la ]n[l'imea standardelor de neprih[nire ale lui Dumneyeu prin eforturile noastre. Acesta este motivul mor'ii fa'[ de Lege ;i al ]nvierii la o via'[ nou[, de libertate ]n Cristos. ‘n aceste versete, Pavel descrie propria lui lupt[ l[untric[ cu carnea ;i cu principiul p[catului. Aici vedem nu numai experien'a lui Pavel, ci ;i experien'a mea ;i a ta. Cre;tinul tr[ie;te ]n acela;i timp ]n dou[ lumi — lumea temporal[ ;i cea spiritual[: ambele sunt lumi reale. fiind ]n conflict una cu cealalt[. Am studiat deja acest conflict, ca fiind r[yboiul dintre carne (firea p[m=nteasc[) ;i Duh. ‘n calitate de fii ai lui Adam, noi tr[im ]ntr/o lume temporal[, ]n trupul de carne. Am mo;tenit o natur[ p[c[toas[, care se r[yvr[te;te ]mpotriva legilor lui Dumneyeu. Pavel arat[ aici c[ dorin'ele

Lumea spiritual[

Lumea temporal[

naturii noastre egoiste se r[yboiesc continuu cu Duhul lui Dumneyeu. ‘n versetul 15, Pavel subliniay[ propria neputin'[ de a asculta vocea con;tiin'ei sale. Nu este suficient s[ ;tii ce este bine. Nici m[car acceptarea standardelor corecte nu este suficient[. 39 Ce principiu spune Pavel c[ lucreay[ ]n el, determin=ndu/l s[ fac[ ceea ce nu ar vrea? vv. 21/23. ........................................................................................ 40 Versetul 21 spune+ `Vreau s[ fac binele, dar r[ul este lipit de mine~. Ai experimentat vreodat[ o asemenea b[t[lie l[untric[? Sau cuno;ti pe cineva care este ]n aceast[ situa'ie? ........................................................................................

O nou[ via'[ de libertate 41 Ai ]nt=lnit cre;tini care nu au trecut niciodat[ acest stadiu de conflict permanent? ........................................................................................ 42 Uneori tindem s[ credem c[ este suficient s[ le spunem celor recent converti'i ce ar trebui s[ fac[ ;i ei vor face binele dac[ sunt sinceri. Ce le mai trebuie? ........................................................................................ 43 Pasajul acesta sumbru, p[truns de descurajare, atinge punctul culminant ]n versetul 24. Care cuvinte din acest strig[t disperat sunt punctul de ]ntoarcere care ne conduce la victoria din Romani 8? Explic[. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Chiar ]nainte ca Pavel s[ reyume argumentul s[u despre neputin'a ;i nevoia noastr[, ]n versetul 25, el iybucne;te ]ntr/un strig[t de bucurie ;i de sl[vire a lui Dumneyeu c[ exist[ un r[spuns la acel strig[t disperat! Cristos ne va iyb[vi! ‘n capitolul care urmeay[, el ne spune cum lucreay[ Duhul Sf=nt ]n noi pentru a ne da biruin'a. S[ privim la c=teva sugestii practice referitoare la acest text, ]nainte de a trece la lec'ia urm[toare. Mai ]nt=i, nu iyola textul din context. Aminte;te/'i c[ ]ntreg textul demonstreay[ c[ nimic altceva dec=t moartea fa'[ de p[cat ;i o via'[ nou[ ]n Cristos nu ne poate ajuta. Mai presus de toate, nu privi ceea ce este descris aici ca o stare normal[ ]n via'a cre;tinului, ca fiind experien'a cre;tinului de permanent[ lupt[ ;i permanent[ ]nfr=ngere. El este fundalul sumbru pentru tabloul glorios al biruin'ei din capitolul urm[tor. Acest pasaj, ]mpreun[ cu Romani 8, deyvolt[ acela;i argument pe care Pavel l/a folosit ]n Galateni, pun=nd ]n opoyi'ie lucr[rile c[rnii (firii p[m=nte;ti) ;i roada Duhului. ‘n al doilea r=nd, textul acesta ar trebui s[ ne fac[ s[ fim mai interesa'i ]n aceia care experimenteay[ aceast[ lupt[ ]mpotriva p[catului. Aminte;te¬'i c[ o persoan[ este justificat[ atunci c=nd crede ]n Cristos ca M=ntuitor. Tot atunci, acea persoan[ este

185 sfin'it[ (pus[ de/o parte pentru Dumneyeu). Realiyarea practic[ a sfin'irii este progresiv[. Noi trebuie s[ ne ]ncuraj[m unii pe al'ii s[ privim la Domnul pentru a fi iyb[vi'i ;i pentru a birui. ‘n al treilea r=nd, ar trebui s[ nu uit[m c[ este inutil s[ privim la noi ]n;ine pentru a g[si solu'ii la problemele spirituale. Proeminen'a pronumelor personale `eu, mie, al meu~ ]n acest pasaj ne aminte;te at=t de natura personal[ a conflictului, c=t ;i de faptul c[ principalul du;man este eul. Proeminen'a eului ]n vie'ile noastre este principala piedic[ ]n calea sfin'irii. ‘ncrederea ]n puterea noastr[ ne duce cu siguran'[ la ]nfr]ngere. Continua concentrare asupra sl[biciunilor noastre ne duce de asemenea la c[dere. Secretul biruin'ei st[ ]n desprinderea privirii de la noi ]n;ine ;i concentrarea ei asupra Domnului Isus Cristos. Noi mai avem ]nc[ de luptat ]mpotriva p[catului, dar biruin'a este a noastr[ dac[ aten'ia ne este ]ndreptat[ spre Domnul Isus Cristos ;i spre victoria pe care a c=;tigat¬o pentru noi la Calvar. ‘n cele din urm[, a;a cum face apostolul Pavel ;i ]ntr/o alt[ epistol[, s[ admitem ;i noi c[ nu suntem perfec'i. S[/I mul'umim lui Dumneyeu c[ m=ntuirea noastr[ nu depinde de c=t de buni suntem. Dar ]n acela;i timp, `s[ alerg[m spre 'int[, pentru premiul chem[rii cere;ti a lui Dumneyeu, ]n Cristos Isus~ (Filipeni 3.14). 44 Expune pe scurt principiile tr[irii unei vie'i cre;tine biruitoare, a;a cum sunt ar[tate ]n Romani 6U/U7. Ai putea folosi aceast[ idee pentru un studiu biblic care ]'i va fi folositor. Iat[, ca exemplu, primul principiu. 6.1/2 S[ ]mi dau seama c[ Dumneyeu nu vrea ca eu s[ r[m=n ]n p[cat. Modul meu de via'[ trebuie s[ fie schimbat. ... 6.3/10 ............................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ 6.4...................................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ 6.11...................................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................

186

Galateni ;i Romani

6.12/20...............................................................................

........................................................................................

........................................................................................

7.14.......................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ 6.21/23............................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 7.6...................................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................

7.23...................................................................................... ........................................................................................ 7.21/25............................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ 7.24...................................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ 7.25...................................................................................... ........................................................................................

7.12......................................................................................

........................................................................................

Verific[/'i r[spunsurile

1 1.18 / 3.20 Condamnarea, sau nevoia de m=ntuire a omului. 3.21 / 5.21 Justificarea sau solu'ia preg[tit[ de Dumneyeu. 6.1 / 8.39 Sfin'irea sau via'a nou[.

11 6.4 6.5 6.8 6.9

O via'[ nou[. ‘nviere asem[n[toare cu a Lui. Vom ;i tr[i ]mpreun[ cu El. Moartea nu mai are nici o st[p=nire asupra Lui. 6.10 Tr[ie;te pentru Dumneyeu.

2 Aspectul instantaneu. 3 Romani 5.20.

12 Poyi'ia noastr[ ]n Cristos — mor'i fa'[ de p[cat ;i vii pentru Dumneyeu, a;a cum este afirmat ]n Romani 6.4/11.

4 Prin ]ndrept['ire. 5 Deoarece este mort fa'[ de p[cat. 6 ‘nviere pentru o via'[ nou[. 7 ‘nviere. 8 R[spunsul t[u. 9 R[spunsul t[u. Cufundarea ]n ap[ ilustreay[ mai clar unirea noastr[ cu Cristos ]n moartea ;i ]nvierea Sa. 10 Separare de p[cat (moarte fa'[ de p[cat) ;i dedicare pentru Dumneyeu.

13 S[ nu¬i mai permitem p[catului s[ domneasc[ ]n noi, s[ ne d[m pe noi ]n;ine lui Dumneyeu, s[/L l[s[m pe El s[/…i ]mplineasc[ voia ]n vie'ile noastre. 14 S[ ne d[m pe noi ]n;ine lui Dumneyeu, ca unii care au fost ]nvia'i din moarte, ;i s[/I d[m lui Dumneyeu m[dularele trupului nostru, ca instrumente ale neprih[nirii, pentru Dumneyeu. 15 Am fost r[stignit ]mpreun[ cu Cristos ;i tr[iesc, dar nu mai tr[iesc eu, ci Cristos tr[ie;te ]n mine+ ;i via'a pe care o tr[iesc acum ]n trup o tr[iesc ]n credin'a ]n Fiul lui Dumneyeu —

O nou[ via'[ de libertate care m/a iubit ;i S/a dat pe Sine ‘nsu;i pentru mine. 16 Romani 16.1. 17 Dac[ st[p=nul moare. Dac[ sclavul moare. Dac[ sclavul este v=ndut unui nou st[p=n. Dac[ sclavul este eliberat.

187 34 Interyicerea anumitor ac'iuni na;te ]n natura noastr[ r[yvr[tit[ dorin'a de a le face. 35 R[spunsul t[u. Legea este bun[, dreapt[ ;i sf=nt[. Ea ;i/a ]mplinit scopul de a/i face pe oameni s[/;i vad[ propria p[c[to;enie ;i nevoie de ajutor. 36 P[catul sau o natur[ p[c[toas[ ]n oameni.

18 Slujitor al p[catului. 19 Moartea. 20 P[cat ;i ascultare. 21 Ced=ndu/i ;i ascult=nd de el. 22 P[catul d[ ca plat[ moartea. Ascultarea, supunerea fa'[ de Dumneyeu, produce neprih[nire. 23 Devine din nou sclav al p[catului. Dac[ r[m=ne ]n aceast[ stare, va suferi ru;ine ;i moarte. 24 Sfin'enia. Roade ]n sfin'enie ;i via'[ ve;nic[. 25 Legea Moyaic[+ legea moral[ a celor yece porunci. Legea Moyaic[+ legile morale, civile ;i ceremoniale. Legea Moyaic[+ primele cinci c[r'i ale Bibliei, numite ;i Pentateuh sau Tora. Vechiul Testament, ca un ]ntreg. Un principiu. Legea l[untric[ a con;tiin'ei. Legi elaborate ;i impuse de guvern. 26 Moartea anuleay[ leg[turile c[s[toriei. 27 Prima c[s[torie — cu Legea. A doua c[s[torie — cu Cristos. 28 Roade care duceau la moarte. 29 ‘n Trupul lui Cristos, prin unire cu El. 30 Am fost ]nvia'i ]mpreun[ cu Cristos la o via'[ nou[ ;i suntem acum c[s[tori'i cu El. 31 S[ aducem roade pentru Dumneyeu. 32 Treyirea spiritual[. 33 7.7 S[ descopere p[catul. 7.9 S[ ]nvie p[catul. 7.13 P[catul s[ fie ar[tat din cale afar[ de p[c[tos.

37 Revela'ie. Legea ‘l reveleay[ pe Dumneyeu — caracterul Lui ;i voia Lui pentru om. S[n[tate. Legile sanitare, morale ;i civile l/au protejat ;i l/au p[strat pe om. Aceste legi au fost pentru multe na'iuni o bay[ pentru deyvoltarea propriilor sisteme legale. Convingere. Standardele din Lege ne/au convins de p[c[to;enie ;i de nevoia de m=ntuire. C[l[uyire. Standardele de bine ;i r[u din Lege sunt reluate ;i explicate ]n Noul Testament ca un ghid practic pentru via'a cotidian[. 38 Deoarece Legea poate doar s[ ne condamne, nu s[ ne m=ntuie. Pavel se opune ideii unei reguli sau legi care trebuie respectate. 39 Legea p[catului. 40 R[spunsul t[u. 41 R[spunsul t[u. 42 R[spunsul t[u. Ei au nevoie de eliberare de p[cat. 43 Cine m[ va iyb[vi? Faptul c[ o persoan[ ];i recunoa;te neputin'a face posibil s[ accepte ajutorul pe care i/l ofer[ Dumneyeu. Iyb[virea lui Dumneyeu vine din afara noastr[. 44 6.3/10 S[ fii unit cu Cristos ]n moartea ;i ]nvierea Sa. Recunoa;terea faptului c[ scopul mor'ii ;i ]nvierii lui Cristos a fost ca s[/mi dea o nou[ via'[. 6.4 S[ fiu boteyat ]n ap[, ca o m[rturie public[ a unirii mele cu Cristos — mort fa'[ de p[cat ;i viu pentru o via'[ nou[ ]n Cristos. 6.11 S[ m[ socotesc mort fa'[ de p[cat ;i viu pentru Dumneyeu ]n Isus. S[ ]mi amintesc acest fapt, s[ m[ bayey pe el. 6.12/20 S[ refuy s[ las ca p[catul s[/mi controleye trupul. S[¬i reyist ispitei. S[ ]mi dau seama c[ nu mai sunt un slujitor al p[catului. S[ fiu preocupat cu lucruri care¬I plac lui Dumneyeu, ca un slujitor al lui Dumneyeu ;i al neprih[nirii Sale.

188

Galateni ;i Romani 6.21/23 S[ m[ g=ndesc la consecin'ele faptelor p[c[toase — ru;ine ;i moarte. Ca reyultat al slujirii lui Dumneyeu — roade spre sfin'ire ;i darul vie'ii ve;nice. 7.6 S[ evit legalismul. S[ nu fac din religia mea o problem[ de respectare a unor reguli. S[¬L servesc pe Dumneyeu cu o via'[ nou[. 7.12 S[ recunosc faptul c[ poruncile lui Dumneyeu sunt sfinte, drepte ;i bune. 7.14 S[ recunosc faptul c[ poruncile nu pot s[¬mi schimbe natura.

7.23 S[ recunosc c[ am de luptat ]mpotriva p[catului. 7.21/25 S[ recunosc faptul c[ puterea mea de voin'[ ;i eforturile proprii nu pot c=;tiga biruin'a asupra p[catului. 7.24 S[ cer ajutor ;i eliberare, m[rturisindu¬mi p[catul, neputin'a ;i nevoia de a avea un M=ntuitor. 7.25 S[¬L sl[vesc pe Dumneyeu pentru biruin'a ]n Cristos ;i s[ recunosc c[ nu trebuie s[ m[ ]ncred ]n mine ]nsumi.

SUGESTII PENTRU PREDARE 1. Stabile;te un grup care s[ cerceteye problema boteyului ]n ap[ ;i s[ discute semnifica'ia ;i importan'a boteyului. 2. Un student s[ preg[teasc[ un referat despre condi'iile sclaviei ;i s[ conduc[ o discu'ie, ]n clas[, cu privire la sclavie ;i la libertate, a;a cum le preyint[ Pavel ]n Romani 6 ;i 7. 3. Cere¬le unor studen'i s[ dramatiyeye scenele pe care Pavel le folose;te ]n Romani 6 ;i 7 pentru a ilustra libertatea cre;tin[. Discut[ modul ]n care dramatiyarea ar putea fi ]mbun[t['it[ ;i folosit[ ]ntr/un grup de studiu al tinerilor sau pentru o predic[ sau lec'ie biblic[. 4. Un grup (]n care unii cu ]nclina'ii artistice) s[ preg[teasc[ o serie de plan;e ;i scheme care s[ fie folosite ]n studiul biblic despre func'iile legii. ‘n preyentarea acestor lec'ii ilustrate studen'ii ar trebui s[ discute valoarea legii, ]n general ;i a legii lui Dumneyeu, ]n particular. 5. C='iva studen'i s[ depun[ m[rturie despre modul ]n care au g[sit ei eliberarea de p[cat. Dac[ cuno;ti pe cineva care poate depune o m[rturie deosebit[ despre eliberarea de obiceiuri care

nu pot fi ]nfr=nte prin eforturile proprii, invit[¬l s[/;i preyinte m[rturia ]n fa'a clasei. 6. Discut[ necesitatea de a/i ajuta pe noii converti'i pentru a se ]nt[ri. Ce s/a f[cut pentru a/i ajuta s[ tr[iasc[ o via'[ de biruin'[ asupra p[catului? Ce ar trebui f[cut? Ce responsabilitate au cre;tinii mai maturi fa'[ de ei? Solicit[¬i pe studen'i s[/;i ]mp[rt[;easc[ experien'ele, ideile ;i sugestiile pentru ac'iune. Roag[/te pentru aceast[ problem[. 7. Cere¬le la ;apte studen'i s[ preyinte concis, ]n 1/2 minute fiecare, cele 14 principii ale vie'ii victorioase, preyentate ]n Romani 6 ;i 7. Ei pot folosi plan;e, schi'e etc. pentru a preyenta cuvintele sau ideile cheie. Aceast[ idee ar putea fi folosit[ pentru organiyarea unui mar; al biruin'ei, ]n cadrul unui serviciu al tineretului. 8. Cere¬le studen'ilor s[ scrie pe tabl[ titlurile predicilor ;i textele alese, pe care le/ar folosi ca s[ predice din Romani 6 ;i 7. 9. Preyint[ pe tabl[, elabor=nd/o ]mpreun[ cu studen'ii, o schi'[ de predic[ despre libertatea cre;tin[.

189

Lec'ia 12 PLANUL LECæIEI Biruin'[ prin Duhul Vie'ii — 8.1¬13 Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii — 8.1¬4 Biruin'[ asupra c[rnii (firii p[m=nte;ti) — 8.4¬9 ‘nviere — 8.10¬13 Duhul ]nfierii pentru fiii lui Dumneyeu — 8.14¬27 C[l[uyire ;i siguran'[ — 8.14¬16 Suferin'[ ;i slav[ — 8.17¬18 R[scump[rarea trupului — 8.19¬25 Ajutor ]n rug[ciune — 8.26¬27 Des[v=r;irea m=ntuirii noastre — 8.28¬30 Scopul planului lui Dumneyeu-Tat[l — 8.28¬30 Siguran'a ]n dragostea Tat[lui — 8.31 OBIECTIVELE LECæIEI C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui s[ fii ]n stare+ 1. S[ descrii via'a ]n Duh. 2. S[ identifici ]n Romani 8 cinci lucr[ri ale Duhului Sf=nt: de asemenea, s[ identifici cinci lucr[ri ale Duhului Sf=nt ]n restul epistolei. 3. S[ sco'i ]n relief importan'a ;i natura ]ntrup[rii ;i a lucr[rii lui Cristos ;i modul ]n care acestea sunt corelate cu via'a noastr[ ]n Duhul. 4. S[ identifici ]n Romani 8 trei puncte de contrast ]ntre g=ndirea carnal[ (via'a ]n carne, dup[ ]ndemnurile firii p[m=nte;ti) ;i g=ndirea spiritual[ (via'a ]n Duh). 5. S[ descrii puterea Duhului Sf=nt de a da via'[ (Romani 8.11) ;i s[ dai c=teva exemple de situa'ii ]n via'a ta ]n care ai avut nevoie de aceast[ putere ;i ai experimentat rev[rsarea ei ]n via'a ;i ]n lucrarea ta. 6. S[ descrii c[l[uyirea ;i siguran'a pe care ni le asigur[ Duhul ]nfierii, s[ te bucuri de aceste binecuv=nt[ri ;i s[¬i conduci ;i pe al'ii spre ele.

viaæa ‘n duh Romani 8

9. S[ explici nevoia noastr[ de a fi ajuta'i de Duhul Sf=nt atunci c=nd ne rug[m ;i s[ explici modul ]n care El satisface nevoile noastre. Accept[ ajutorul S[u pentru a avea o via'[ de rug[ciune mai eficient[. 10. S[ ar['i care este rela'ia dintre pre;tiin'[, predestina'ie, chemare, justificare ;i glorificare ;i s[ ]n'elegi mai bine scopul ;i amploarea planului de r[scump[rare al lui Dumneyeu. 11. S[ tr[ie;ti o via'a cre;tin[ de biruin'[, plin[ de bucurie, bayat pe ]n'elegerea mai profund[ a ceea ce face Dumneyeu ]n tine ;i pentru tine. 12. S[ te bucuri de o profund[ siguran'[ datorit[ ocrotirii pe care o ai ]n dragostea lui Dumneyeu. 13. S[ te ]ncurajeyi pe tine ]nsu'i ;i pe al'ii prin citirea frecvent[ a capitolului 8 din Romani ;i prin aplicarea ]n via'[ a adev[rurilor pe care acest text le preyint[. TEME 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei ;i studiul cuvintelor. Cite;te apoi, dac[ este posibil, Romani 8, ]ntr¬o traducere modern[. 2. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, ca de obicei.

7. S[ explici care este rela'ia ]ntre suferin'[ ;i slav[ ]n via'a cre;tinului.

3. Recapituleay[ lec'iile 7 ¬ 11 ;i ia testul al treilea.

8. S[ expui rela'ia dintre starea P[m=ntului ;i starea rasei umane, at=t ]n c[derea ]n p[cat, c=t ;i ]n r[scump[rarea ;i iyb[virea omenirii.

4 æine o predic[ sau o lec'ie sau discut[ cu un prieten despre adev[rurile pe care le¬ai descoperit ]n Romani 8.

190

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

os=ndire 8.1

— condamnare, sentin'[ de vinov['ie, constatare c[ exist[ vina de a fi f[cut ceva r[u ;i pronun'are a pedepsei.

firea — deoarece natura uman[ era slab[. p[m=nteasc[ o f[cea f[r[ putere 8.3 firea p[m=nteasc[ 8.5

— ]n grece;te, `carnea~, natura uman[ p[c[toas[, lipsit[ de putere.

umbl[ dup[ 8.5

— se g=ndesc la: sunt preocupa'i de: se concentreay[ asupra.

umblarea dup[ lucrurile firii

— ]n original+ `a g=ndi dup[ carne~, carnal, av=nd mintea st[p=nit[ de ceea ce dore;te natura uman[.

umblarea dup[ lucrurile firii este vr[jm[;ie 8.7

— natura p[c[toas[ ‘i este ostil[ lui Dumneyeu, ‘i este du;man[.

face'i s[ moar[ faptele trupului 8.13

— omor='i ac'iunile p[c[toase ale naturii voastre carnale.

]nfiere 8.15

— adoptarea celor credincio;i ca fii ai lui Dumneyeu, av=nd toate drepturile de fii, pe baya lucr[rii de r[scump[rare f[cut[ de Cristos.

adevere;te — m[rturise;te, declar[, confirm[. 8.16 firea a;teapt[ cu o dorin'[ ]nfocat[ 8.19

— cu speran'[. Firea — crea'ia, natura.

firea a fost — creaturile, ]ntreaga lume natural[, supus[ au fost condamnate la deyintegrare, putreyirii descompunere. 8.20

robia — putere de deyintegrare, robia desstric[ciunii compunerii. 8.21 r[scump[- — eliberarea trupului de efectele p[cararea tului. trupului 8.23 n[dejde 8.24

— ]ncredere, a;teptare av=nd certitudinea ]mplinirii.

mijloce;te — intervine pentru noi, pledeay[ ]n fa8.26 voarea noastr[, Se roag[ pentru noi. sfin'i 8.27

— Cei care ‘i apar'in lui Dumneyeu. Pavel ]i nume;te astfel pe to'i cre;tinii.

cunoscut mai dinainte 8.29

— Dumneyeu nu este limitat de timp. El cunoa;te at=t preyentul, c=t ;i trecutul ;i viitorul.

prosl[vit 8.30

— glorificat, onorat, f[cut p[rta; al gloriei lui Dumneyeu, ]n[l'at la o nou[ demnitate, la poyi'ia de copil al lui Dumneyeu.

str=mtorarea 8.35

— suferin'[ extrem[, ]n trup sau ]n minte. Sabia — moarte violent[.

socote;te 8.36

— consider[, trateay[ ca, prive;te ca.

mai mult dec=t biruitori 8.37

— am cucerit victoria complet[.

]ncredin'at — convins. 8.38 st[p=nirile, puterile — conduc[torii lumii spirituale ;i for'ele lor. Trinitate

— Dumneyeu care este Unul ]n Trei, trei Persoane unite ]ntr¬un singur Dumneyeu.

]mprejurare, circumstan'e

— condi'ii externe nou[.

sfin'ire

— a fi f[cut sf=nt: separare de p[cat ;i dedicare pentru Dumneyeu.

asigurare

— ]ncredere ferm[, certitudine.

Via'a ]n Duh

191 DEYVOLTAREA LECæIEI

Biruin'a prin Duhul Vie'ii Romani 6.1¬23 Obiectivul 1. S[ descrii via'a ]n Duh. Obiectivul 2. S[ identifici ]n Romani 8 cinci lucr[ri ale Duhului Sf=nt: de asemenea s[ identifici cinci lucr[ri ale Duhului Sf=nt enun'ate ]n alte p[r'i ale Epistolei c[tre Romani. ‘ncep=nd cu capitolul 3, Pavel ];i expune Evanghelia — Vestea Bun[ a ceea ce a f[cut Dumneyeu pentru m=ntuirea noastr[. El ne¬a ar[tat cum un Dumneyeu drept ;i iubitor a reyolvat dilema care ‘l confrunta ;i a asigurat m=ntuirea oamenilor p[c[to;i. Prin credin'[ ;i prin lucrarea de r[scump[rare ]ndeplinit[ de Cristos, p[c[to;ii pot s[ aib[ acces la harul lui Dumneyeu. ‘n Romani 6 ;i 7 l/am v[yut pe cre;tin separat de p[cat ;i dedicat lui Dumneyeu, identificat cu Cristos at=t ]n moarte, c=t ;i ]n ]nviere. Dar aceast[ via'[ nou[ nu este una de victorie automat[ asupra p[catului. `Vechea natur[~, sau `firea veche~, este c=mpul pe care se d[ b[t[lia ]mpotriva p[catului. Am v[yut c[ victoria este imposibil[ prin propria putere. Acum, ]n Romani 8, g[sim puterea de a tr[i o via'[ nou[, putere pe care ne¬o d[ Cristos. Conflictul descris ]n Galateni 5.17 este explicat ]n detaliu ]n Romani 7 ;i 8. Romani 8 a fost numit culmea sc[ldat[ ]n soare a doctrinei cre;tine. Este capitolul favorit al multor cre;tini. Citirea frecvent[ a acestui capitol i¬a ajutat pe mul'i s[ tr[iasc[ continuu ]ntr¬o via'[ de biruin'[ asupra p[catului, o via'[ de comuniune cu Dumneyeu str[b[tut[ de un sentiment de ]ncredere profund[. Aici g[sim secretul unei vie'i victorioase. Este via'a ]n Duhul. Duhul Sf=nt vine s[ tr[iasc[ ]n noi pentru a ne face sfin'i ;i pentru a ne conduce pe calea sfin'eniei. Duhul vie'ii ne elibereay[ de p[cat ;i de moarte. Pe m[sur[ ce vei studia acest capitol minunat, probabil c[ vei dori s[¬'i sublinieyi sau s[ noteyi c=te ceva pe marginea versetelor care 'i¬au fost deosebit de folositoare. 1 Care Persoan[ a Sfintei Treimi apare proeminent ]n prima mare diviyiune a Epistolei c[tre Romani? 1.18 ¬ 3.20. ........................................................................................ 2 Care Persoan[ a Sfintei Treimi este proeminent[ ]n cea de¬a doua parte din Romani? 3.21 ¬ 5.21 ........................................................................................

R“SCUMP“RAREA ROMANI 1.18 - 3.20 3.21 - 5.21 6.1 - 8.39

PERSOANA PROEMINENT“ TAT“L ISUS CRISTOS DUHUL SFÂNT

3 Care Persoan[ a Sfintei Treimi este proeminent[ ]n cea de¬a treia mare diviyiune a Epistolei c[tre Romani? Romani 6 ¬ 8 ........................................................................................ ‘n prima parte a Epistolei c[tre Romani, ‘l vedem pe Dumneyeu-Tat[l ;i judecata dreapt[ pe care o pronun'[ El asupra ]ntregii omeniri. ‘n cea de¬a doua parte, ‘l vedem pe Fiul, lu=nd asupra Sa vinov['ia ;i condamnarea noastr[ la moarte, ]nviind apoi pentru a ne da o via'[ nou[ de libertate fa'[ de Lege, fa'[ de p[cat ;i fa'[ de moarte. ‘n cea de¬a treia parte, ‘l g[sim pe Duhul Sf=nt, lucr=nd ]n noi ceea ce Tat[l ;i Fiul au pl[nuit ;i au realiyat pentru noi. Totu;i, nu ar trebui s[ ne g=ndim la cele trei Persoane ale Sfintei Treimi ca lucr=nd independent una fa'[ de cealalt[. Ele coopereay[ ]n lucrarea de r[scump[rare, dar Scripturile ne arat[ c[ fiecare are un rol precis, ]ndeplinind o anumit[ parte a acestei lucr[ri. 4 Ce ]'i spun urm[toarele versete din Romani despre lucrarea Duhului Sf=nt? 1.4 El a avut un rol ]n ]nvierea lui Cristos din mor'i. 5.5 ............................................................................... 8.2 .................................................................................. 8.4¬5 .................................................................................. ....................................................................................... 8.9.................................................................................. 8.11.................................................................................. 8.14.................................................................................. 8.15.................................................................................. 8.16.................................................................................. 8.26..................................................................................

192

Galateni ;i Romani

8.27.................................................................................. ....................................................................................... 9.1.................................................................................. 14.17.................................................................................. ....................................................................................... 15.13.................................................................................. 15.16.................................................................................. 15.18¬19.................................................................................. ....................................................................................... Prive;te acum din nou peste aceast[ list[ ;i pune c=te un X ]n dreptul fiec[rei lucr[ri a Duhului Sf=nt care descrie via'a ]n Duhul. Pune un al doilea X ]n dreptul acelor lucr[ri ale Duhului de care sim'i o nevoie imperioas[ ]n via'a ;i lucrarea ta. Stai de vorb[ cu Domnul despre toate acestea. Ar fi bine s[¬'i planifici o serie de predici sau studii biblice asupra lucr[rii Duhului Sf=nt. Ai putea s[ te g=nde;ti la lucrarea ini'ial[ a Duhului Sf=nt de conducere a noastr[ la Cristos, la lucrarea pe care o desf[;oar[ ]n preyent ]n via'a credinciosului ;i la lucrarea viitoare de glorificare a noastr[. Av=nd acum o vedere de ansamblu a acestor versete din Romani, e;ti preg[tit mai bine pentru un studiu detaliat al acestui capitol. BIRUINæA ASUPRA P“CATULUI …I A MORæII Romani 8.1¬4 Obiectivul 3. S[ sco'i ]n relief importan'a ;i natura ]ntrup[rii ;i a lucr[rii lui Cristos ;i modul ]n care acestea sunt corelate cu via'a noastr[ ]n Duhul. `Acum nu mai este nici o os=ndire pentru cei ce sunt ]n Cristos Isus!~ Ce afirma'ie minunat[! Vinov['ia s¬a dus! Pedeapsa este anulat[! Nu mai trebuie s[ ne temem de judecata viitoare! …i aceast[ eliberare de condamnare ne iyb[ve;te chiar ;i din robia p[catului! Legea p[catului ;i a mor'ii a fost ]nfr=nt[. iar noi suntem liberi! Romani 8.1 enun'[ tema care este apoi deyvoltat[, pas cu pas, ]n ]ntregul capitol. Observ[ modul ]n care aceste versete sunt ]ntre'esute, fiecare explic=nd sau ad[ug=nd un detaliu celui precedent, sau fiind deyvoltat mai deplin ]n versetul care urmeay[. Arunc[ o privire peste pagin[ ca s[ veyi de c=te ori se repet[ cuvinte ca+ deci, fiindc[, c[ci, dar, ;i. Aceste versete sunt at=t de str=ns legate unele de altele, ]nc=t este greu s[ ]mpar'i capitolul ]n sec'iuni. (Versetul 4, de pild[, este o punte ]ntre aceast[ sec'iune

;i urm[toarea ;i le apar'ine ambelor.) Fiecare verset devine mai bogat ]n semnifica'ii atunci c=nd vedem leg[turile pe care le are cu celelalte. Cuvintele cu care ]ncepe capitolul 8 `acum dar...~ ]'i ]ndreapt[ privirea ]napoi p=n[ la Romani 1.17, care expune tema epistolei+ Cel ]ndrept['it va tr[i prin credin'[. Dar acest `acum dar...~ se refer[ mai ales la capitolul 7. Acolo, am v[yut c[ ]n Cristos am murit fa'[ de Lege ;i am fost elibera'i de sub condamnarea la moarte pe care ne¬o d[dea Legea. Pavel ne¬a convins c[ orice alt[ metod[ prin care ]ncerc[m s[ tr[im o via'[ dup[ voia lui Dumneyeu se termin[ cu un e;ec. De aceea suntem gata s[ ne ]ntoarcem de la falimentele noastre miyerabile ;i s[ accept[m prin credin'[ biruin'a glorioas[ pe care o avem preg[tit[ ]n Cristos. Cuvintele `acum dar...~ ne ]ndreapt[ privirile ;i ]nainte, ar[t=ndu¬ne motivul pentru care nu trebuie s[ trecem prin lupta yadarnic[ ]mpotriva c[rnii pe care o preyint[ Pavel ]n capitolul 7. Legea Duhului de via'[ care tr[ie;te ]n noi este solu'ia conflictului pe care l¬am v[yut ]n capitolele anterioare, 6 ;i 7. 5 Potrivit cu Romani 7.24¬25, cum primim eliberarea de p[cat ;i de moarte? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 6 ‘n Romani 8.1 Pavel scoate ]n relief faptul c[ aceast[ eliberare de condamnare este pentru aceia care sunt ]n ........................................................................................ 7 ‘n Romani 8.2 Pavel ne spune care este secretul c=;tig[rii biruin'ei. Ce poate ]nfr=nge principiul p[catului ;i al mor'ii care lucreay[ ]n noi? ........................................................................................ ........................................................................................ 8 S[ subliniem acum cuvintele din versetele 1¬4 care se refer[ la Persoanele Sfintei Treimi. Care Persoane au un rol important ]n a ne da aceast[ via'[ liber[ de condamnare? ........................................................................................ ........................................................................................ 9 ‘n;ir[ cele trei legi diferite din versetele 2¬3. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Via'a ]n Duh 10 Conform versetelor 2¬4, care dintre aceste legi produce o via'[ neprih[nit[, dup[ voia lui Dumneyeu? Explic[. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

193 BIRUINæA ASUPRA C“RNII (FIRII P“MÂNTE…TI) Romani 8.4¬9 Obiectivul 4. S[ identifici ]n Romani 8 trei puncte de contrast ]ntre g=ndirea carnal[ (via'a ]n carne, dup[ ]ndemnurile firii p[m=nte;ti) ;i g=ndirea spiritual[ (via'a ]n Duh).

........................................................................................ 11 S[ privim pentru c=teva clipe la o expresie din versetul 3, expresie care s¬ar putea s[ ni se par[ ciudat[. Ea se refer[ la ]ntruparea lui Isus. Cum L¬a trimis Dumneyeu pe Fiul S[u pe p[m=nt? ........................................................................................ Modul ]n care Pavel descrie aici ]ntruparea ne ajut[ s[ ]n'elegem eroarea din dou[ doctrine false. Docetismul, care este o form[ de gnosticism, sus'inea c[ Isus nu a avut un trup real, un trup omenesc. Pe de alt[ parte, ]n cealalt[ extrem[, unii sus'ineau c[ Isus o fost doar un om, av=nd aceea;i natur[ uman[ p[c[toas[, ca to'i ceilal'i oameni. Prin cuvintele sale `]ntr¬o fire asem[n[toare cu a p[catului~, Pavel ne face cunoscut c[ Isus a venit ]n trup omenesc, pentru a fi o jertf[ pentru p[cat adus[ ]n folosul nostru — jertfa pe care Dumneyeu a preg[tit¬o pentru noi. Dar Isus nu a fost p[c[tos. El a avut un trup ca al nostru — El a venit ]ntr¬o fire asem[n[toare cu a p[catului. El a condamnat p[catul ]n trup, i¬a ]nfr=nt puterea ;i a decretat c[ to'i aceia care se vor face p[rta;i vie'ii Sale vor fi p[rta;i ;i ai biruin'ei Sale asupra p[catului. Acum, Duhul Sf=nt a venit ]n noi pentru a lucra ]n noi aceast[ biruin'[ pe care Cristos a preg[tit¬o pentru noi. Numai pe baya jertfei lui Cristos ;i a biruin'ei Sale asupra p[catului avem noi biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii. 12 Cuno;ti pe cineva care ar dori s[ se bucure de binecuv=nt[rile pe care le aduce Duhul Sf=nt, dar are unele ]ndoieli cu privire la ]ntruparea lui Cristos? C=t de important sim'i c[ este s[¬i ar['i leg[tura dintre ]ntruparea lui Cristos ;i via'a ]n Duhul? De ce? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Cu toate c[ cel credincios st[ ]n harul lui Dumneyeu, fiind p[rta; al biruin'ei lui Cristos asupra p[catului ;i a mor'ii, el este ]nc[ ]nconjurat de ispite ;i are de dus o lupt[ yilnic[ ]mpotriva p[catului. Reyultatul fiec[rei lupte depinde de acceptarea a ceea ce ]i ofer[ Dumneyeu pentru a¬i asigura biruin'a. Oricine ]ncearc[ s[ duc[ aceast[ lupt[ bayat pe puterea sa de voin'[, pe for'a sa, pe eforturile sale, lupt[ ]ntr¬o b[t[lie care este de dinainte pierdut[. Pavel ne¬a ar[tat clar c[ el nu a fost ]n stare s[ se ]mpotriveasc[ principiului p[catului care lucra ]n el (Romani 7.21¬24). Acest text precede capitolul 8 ;i este un avertisment pentru to'i aceia care cred c[ ei ar putea tr[i o via'[ cre;tin[ aparte de puterea Duhului Sf=nt. Cu toate acestea, credinciosul nu trebuie s[ tr[iasc[ ]n ]nfr=ngeri ;i ]n ne]mplinire. El a fost iertat ;i eliberat de sub puterea p[catului. Duhul Sf=nt a venit ca s[¬l conduc[ pe calea sfin'eniei. Problema acum este dac[ cel credincios vrea sau nu s[¬L urmeye pe Duhul Sf=nt, care ]l c[l[uye;te. ‘n Romani 6.15¬23 am v[yut c[ o persoan[ este fie rob al p[catului, fie rob al lui Dumneyeu, dup[ cum se supune unuia sau celuilalt. Noi putem alege ]ntre o via'[ de ]nfr=ngere ;i o via'[ de biruin'[. 13 Potrivit versetului 4, ce responsabilitate are cre;tinul care vrea s[ se bucure de o via'[ de biruin'[ ;i de neprih[nire? ........................................................................................ ‘nc[ o dat[, ne aducem aminte de studiile din Galateni c=nd vedem conflictul dintre carne ;i Duh. Compar[ Romani 8.4¬9 cu Galateni 5.16¬24. 14 Termenul `carne~ (sau `fire p[m=nteasc[~) este folosit ]n Biblie cu unul dintre sensurile de mai jos. Ce sens are ]n Romani 8.4¬9 ;i Galateni 5.16¬24? ....a) Trupul omenesc. ....b) Natura p[c[toas[. ....c) Omenirea. ....d) Ob=r;ie uman[ natural[.

........................................................................................ ........................................................................................

C=nd Pavel vorbe;te despre r[yboiul dintre carne ;i duh, ]n mod sigur el nu vorbe;te despre

194

Galateni ;i Romani

trupul fiyic ;i despre minte. Unii cred c[ trupul ]n sine este p[c[tos ;i, de aceea, trebuie pedepsit. Biblia nu ne ]nva'[ a;a ceva. 15 Potrivit cu Romani 6.13, noi putem face m[dularele noastre instrumente fie ale ...................................., fie ale .......................................... Am v[yut deja ]n Galateni c[ acest conflict din noi este cu natura noastr[ egoist[, care vrea s[ fac[ ceea ce¬i place. Aceasta este natura carnal[, fireasc[, pe care o putem birui dac[ umbl[m ]n Duhul. 16 Compar=nd Romani 8.4¬9 cu Galateni 5.16¬24, ce¬i este oferit fiec[rui cre;tin pentru a putea c=;tiga biruin'a ]n acest conflict? ........................................................................................ 17 Prive;te acum la versetele 5¬8 ;i noteay[ ]n coloana din st=nga ceea ce Pavel spune despre g=ndirea carnal[, fireasc[. ‘n coloana din dreapta, scrie echivalentul (contrastant, evident) al g=ndirii spirituale. G[se;ti acestea ]n versetele 1¬4.

19 Romani 8.8¬9 sunt versete de importan'[ vital[ pentru noi. Ce a vrut Pavel s[ le spun[ cre;tinilor din Roma c=nd le scrie c[ ei nu mai sunt p[m=nte;ti, ci duhovnice;ti? (‘n original `]n carne~ ;i `]n Duhul~). ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 20 Ce spune Pavel despre cel care nu are Duhul lui Cristos (Duhul Sf=nt)? ........................................................................................

G=ndirea spiritual[

Cu alte cuvinte, Duhul Sf=nt vine ]n via'a fiec[rei persoane care¬L accept[ pe Isus Cristos ca M=ntuitor ;i Domn. Deci mesajul lui Pavel c[tre to'i cre;tinii este+ `Voi nu trebuie s[ fi'i birui'i de p[cat. Voi sunte'i justifica'i. Voi ave'i pe Duhul Sf=nt tr[ind ]n voi. Umbla'i ]n Duhul!~

Este interesat[ de

Este interesat[ de ...........

‘NVIERE Romani 8.10¬13

........................................

...........................................

Are ca reyultat .............

Are ca reyultat ................

............... cu Dumneyeu.

................ cu Dumneyeu.

........................................

...........................................

Legii lui Dumneyeu.

porunca legii.

21 Enumer[ trei libert['i pe care ni le d[ Dumneyeu prin via'a ]n Duhul.

Nu poate ........................

Umbl[................................

........................................................................................

........................................

...........................................

........................................................................................

Nu poate ........................

Nu ....................................

........................................

...........................................

G=ndirea carnal[

Obiectivul 5. S[ descrii puterea Duhului Sf=nt de a da via'[ (Romani 8.11) ;i s[ dai c=teva exemple de situa'ii ]n via'a ta ]n care ai avut nevoie de aceast[ putere ;i ai experimentat rev[rsarea ei ]n via'a ;i ]n lucrarea ta.

........................................................................................ 22 Avem ]n acest text promisiunea c[ noi nu vom muri? Explic[.

18 Compar[ Romani 8.8 cu 8.9. De unde ;tim c[ expresia `p[m=nte;ti~ se refer[ la natura uman[ p[c[toas[ ;i nu la simplul fapt de a tr[i ]n trup uman?

........................................................................................

........................................................................................

Cuv=ntul tradus ]n versetul 11 prin `]nviay[~, are sensul de `a face viu~, `a da via'[~. Trupurile noastre sunt muritoare, supuse mor'ii, dar Duhul de via'[ care tr[ie;te ]n noi le va aduce din nou la via'[ chiar ;i dup[ ce au murit.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

Via'a ]n Duh

195

23 Compar[ versetele 11 ;i 13. Prin ce putere poate fi eliberat un drogat de dorin'a nest[p=nit[ dup[ droguri? Dar alcoolicul, cum poate fi eliberat de dorin'a dup[ b[utur[? Dar perversul sexual, prin ce putere poate fi eliberat de poftele lui?

....c) victoria asupra c[rnii vine prin Duhul ;i este o chestiune de via'[ ;i de moarte. ....d) putem avea biruin'[ asupra c[rnii prin autopedepsire.

........................................................................................

26 S[ presupunem c[ un nou convertit te ]ntreab[ ce este `via'a ]n Duh~. Cum i¬ai r[spunde, cum ai descrie aceast[ via'[ ;i cum l¬ai ]ncuraja s[ aib[ ;i el aceast[ via'[?

24 ‘n alte pasaje citim despre vindecarea trupului prin lucrarea Duhului Sf=nt. Compar[ 1 Corinteni 12.8/9 cu Romani 8.11. Dup[ p[rerea ta, la ce se refer[ Romani 8.11 — la ]nvierea trupului, la vindecarea trupului, la eliberarea de dorin'ele d[un[toare, la puterea de a reyista ispitei sau la toate acestea?

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

25 ‘n versetele 12 ;i 13, Pavel reyum[ acest argument, sco'=nd ]n relief c[ ....a) ar trebui s[ continu[m s[ ne tr[im via'a potrivit dorin'elor ;i instinctelor naturale. ....b) ar trebui ]ntr¬adev[r s[ urm[m c[l[uyirea Duhului Sf=nt, dar aceasta nu este un element esen'ial.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Duhul adopt[rii ca fii ai lui Dumneyeu Romani 8.14¬27 C“L“UYIRE …I SIGURANæ“ Romani 8.14¬16 Obiectivul 6. S[ descrii c[l[uyirea ;i siguran'a pe care ni le asigur[ Duhul ]nfierii, s[ te bucuri de aceste binecuv=nt[ri ;i s[¬i conduci ;i pe al'ii spre ele. 27 Care lucrare a Duhului Sf=nt este men'ionat[ ]n fiecare dintre urm[toarele versete+ 8.14 ................................................................................... 8.15 ................................................................................... 8.16 ...................................................................................

Din alte versete din Scriptur[, ;tim c[ Duhul Sf=nt ]i conduce pe p[c[to;i ca s[ se poc[iasc[ de p[catele lor. El ne¬a condus la M=ntuitorul. El ne¬a dat o nou[ natur[. Urm=nd c[l[uyirea Lui, am devenit copii ai lui Dumneyeu. Via'a cre;tin[ nu este ]ns[ doar o experien'[ ini'ial[ de ]nfiere sau rena;tere. Ea este o umblare de yi cu yi. Compar[ versetele 1, 4 ;i 14. Expresiile `a tr[i dup[ ]ndemnurile Duhului~ ;i `a fi c[l[uyit de Duhul~ se refer[ la o experien'[ continu[ care a devenit obi;nuit[. Ele sunt doar alt mod de a descrie via'a ]n Duhul. Ele sunt menite s[ ne reaminteasc[ natura progresiv[ a sfin'irii noastre. Duhul ne c[l[uye;te pas cu pas, dac[ ‘i d[m voie s[ ne direc'ioneye.

28 S[ vedem mai ]nt=i ce ]nseamn[ s[ fii c[l[uyit de Duhul lui Dumneyeu. C[tre ce rela'ie cu Dumneyeu ne c[l[uye;te Duhul? Romani 8.14.

19 Aminte;te¬'i c=teva experien'e de c[l[uyire a Duhului Sf=nt. Te¬a f[cut El s[¬'i par[ r[u pentru vreun r[u pe care l¬ai f[cut? Ai sim'it ]ndemnul Lui de a face un lucru bun? ‘n ce alt mod te¬a c[l[uyit Duhul?

........................................................................................

........................................................................................

C[l[uyire

196

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n cartea Faptele Apostolilor, citim despre lucrarea Duhului Sf=nt ]n ceea ce am putea numi experien'e de criy[. Vedem cum Duhul Sf=nt Se pogoar[ asupra Bisericii, pe nea;teptate, cu semne supranaturale ;i cu mare putere, ]n yiua Rusaliilor (Fapte 2.1¬4). Dup[ aceea g[sim c[ Duhul Sf=nt ]i umple pe diferi'i credincio;i care ];i deschid inimile ca s[¬L primeasc[ (Fapte 10.44: 19.6). Vedem c[ se petrec minuni, mul'imi se convertesc, Biserica se ]nmul'e;te ;i Evanghelia se r[sp=nde;te din 'ar[ ]n 'ar[, dup[ cum fiii lui Dumneyeu sunt c[l[uyi'i de Duhul lui Dumneyeu. 30 La ce aspect al lucr[rii Duhului Sf=nt se refer[ Pavel atunci c=nd folose;te expresii ca `umblarea ]n Duhul~, `roada Duhului~, `c[l[uyi'i de Duhul~? ....a) O experien'[ de criy[. ....b) Boteyul cu Duhul Sf=nt. ....c) Controlul permanent pe care Duhul Sf=nt ]l are asupra vie'ii credinciosului. ....d) La toate cele trei men'ionate mai sus. ‘n epistolele sale, Pavel pune accentul mai mult pe lucrarea continu[ a Duhului ]n via'a cre;tinului dec=t pe experien'ele de criy[. Termeni ca `umblare, road[, via'[, c[l[uyire~, care apar ]n epistolele lui, ne ajut[ s[ ]n'elegem ce ]nseamn[ cuvintele `plini de Duhul Sf=nt~ din Faptele Apostolilor. De;i este adev[rat c[ to'i cre;tinii au Duhul Sf=nt tr[ind ]n ei (Romani 8.9), nu to'i ‘l las[ pe Duhul Sf=nt s[¬i c[l[uyeasc[. ‘n vie'ile lor se vede ]n foarte mic[ m[sur[ roada Duhului. Ai sim'it vreodat[ c[ stai pe loc sau chiar dai ]napoi din punct de vedere spiritual, ]n loc s[ avanseyi? Ai dorit s[ po'i umbla ]n Duhul mai constant? Sim'i nevoia unei c[l[uyiri clare din partea Domnului, ]ntr¬o anumit[ problem[? Sau cuno;ti vreun cre;tin care simte una dintre aceste nevoi? Mul'ume;te¬I acum lui Dumneyeu pentru c[l[uyirea pe care Duhul Sf=nt o asigur[ pentru cei care sunt copii ai Lui. Roag[¬te pentru cei care au nevoie de c[l[uyirea Lui sau care au nevoie s[ urmeye ]ndrum[rile Lui. Siguran'a Pentru mul'i oameni, adev[rul revelat ]n Romani 8.15¬16 este unul dintre cele mai importante

Galateni ;i Romani adev[ruri din Scripturi. Vei avea ocayia s[ folose;ti aceste versete de multe ori ]n predici, ]n ]nv['[turile pe care le dai sau ]n ajutorarea spiritual[ a altor cre;tini. Ele vor fi o permanent[ ]ncurajare ;i pentru tine. Sugestia mea este s[ le memoreyi ;i s[ te ]ntorci frecvent la ele. 31 Unii oameni cred c[ dac[ ei se str[duiesc s[ tr[iasc[ corect, Dumneyeu nu¬i va pedepsi. Ei tr[iesc ]ntr¬o permanent[ team[ de a nu¬L ofensa pe Dumneyeu. Religia lor const[ ]n principal din a fi siguri c[ fac anumite lucruri ;i nu le fac pe altele. Cum descrie Pavel starea lor ]n Romani 8.15? ........................................................................................ ........................................................................................ 32 La ce se refer[ Pavel c=nd scrie cuvintele cu care ]ncepe versetul 15 `;i voi...~? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 33 Ce titlu al Duhului Sf=nt folose;te Pavel ]n versetul 15 pentru a¬L preyenta ]n contrast cu duhul de fric[? ........................................................................................ ‘n unele traduceri ale acestui verset, termenul folosit este `duhul ]nfierii~, pentru a reda literal expresia din limba greac[. Al'ii spun `un Duh care v[ face fii ai lui Dumneyeu~, sau ceva similar. Noi ;tim deja, din ]nv['[turile Domnului Isus, c[ ceea ce El nume;te `na;terea din nou~ este lucrarea supranatural[ pe care Duhul Sf=nt o face ]n via'a p[c[tosului care ‘l accept[ pe Isus ca M=ntuitor. Duhul Sf=nt face o asemenea schimbare ]n natura unei persoane, ]nc=t este ca ;i cum acea persoan[ s¬ar fi n[scut din nou. El ]ncepe o nou[ via'[ ca un copil al lui Dumneyeu (Ioan 3.3¬8: 2 Corinteni 5.17). Aici, ]n Romani 8.15, Pavel accentueay[ asupra rela'iei, nu asupra schimb[rii naturii. O tranyac'ie legal[ a avut loc ]n ceruri. Dumneyeu ne¬a adoptat ca fii ai S[i! Abba este cuv=ntul aramaic pentru `tat[~. Pe vremea lui Pavel, copiii evrei foloseau acest cuv=nt c=nd li se adresau tat[lui lor. Dar oamenii nu foloseau acest cuv=nt pentru a I se adresa lui Dumneyeu. Isus a fost cel dint=i care i¬a ]nv['at pe urma;ii S[i s[ I se adreseye lui Dumneyeu cu `Tat[~. Pavel, la r=ndul s[u, ne spune c[ Duhul ]nfierii ne aduce ]ntr¬o rela'ie familiar[ intim[ cu Dumneyeu, astfel ]nc=t putem s[ venim cu ]ncredere la El ;i s[¬L numim `Tat[~. Nu mai suntem sclavi, ci fii!

Via'a ]n Duh

197

Pavel folose;te cuv=ntul `duh~ (`spirit~) ]n c=teva moduri+ 1. Duhul omului, sau partea nemuritoare a omului: ]n particular, elementul con;tien'ei de Dumneyeu, element care este mort ]n om p=n[ c=nd acesta prime;te via'[ din Duhul lui Dumneyeu. 2. Natura superioar[ a cre;tinului, ]n contrast cu natura inferioar[ ]n r[yboiul dintre carne ;i duh. 3. O dispoyi'ie sau atitudine personal[. 4. Duhul lui Dumneyeu. 5. O fiin'[ spiritual[, bun[ (]nger) sau rea (demon).

Aceste versete ar trebui s[ ne determine s[¬L sl[vim pe Dumneyeu pentru siguran'a pe care o avem cu privire la m=ntuirea noastr[ ;i s[ ne rug[m pentru aceia care nu au aceast[ siguran'[.

SUFERINæA …I SLAVA Romani 8.17¬18 Obiectivul 7. S[ explici care este rela'ia dintre suferin'[ ;i slav[ ]n via'a cre;tinului.

Pentru duhul de robie .................................................

38 ‘n calitatea ta de copil al lui Dumneyeu, ai citat vreodat[ plin de bucurie prima parte a versetului 8.17? Le¬ai preyentat altora frumuse'ea acestui verset? Nume;te c=teva dintre lucrurile care ]'i vin ]n minte, ca binecuv=nt[ri sau comori pe care le mo;tene;ti ]n calitatea ta de mo;tenitor al lui Dumneyeu ;i ]mpreun[-mo;tenitor cu Cristos.

Pentru duhul de ]nfiere ...............................................

........................................................................................

Duhul Sf=nt, care a venit ]n vie'ile noastre, nu este un tiran care caut[ s[ domine ;i s[ produc[ ]n noi un r[spuns de sclavi ]nfrico;a'i ;i slugarnici. Cuv=ntul `duh~ s¬ar putea referi aici la Duhul lui Dumneyeu (nu la duhul de robie, ci la Duhul de ]nfiere). Sau, s¬ar putea referi la atitudinea ;i condi'ia duhului nostru pe care o primim prin asigurarea pe care ne¬o d[ Duhul Sf=nt (v. 16) c[ noi suntem de acum fii ai lui Dumneyeu.

........................................................................................

34 Care creyi c[ este sensul ]n care folose;te Pavel cuv=ntul `duh~ ]n Romani 8.15?

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 39 Fiind ]mpreun[-mo;tenitori, como;tenitori cu Cristos, care sunt cele dou[ lucruri pe care le ]mp[rt[;im cu El (v. 17)? ........................................................................................

35 Compar[ Romani 8.15¬16 cu versetele echivalente din Galateni 4.6¬7. Pavel accentueay[ c[ noi nu mai suntem........................., ci......................... 36 Completeay[ tabloul de contraste de mai jos. Dac[ dore;ti, po'i s[ preg[te;ti o plan;[ sau s[¬l deseneyi pe tabl[, pentru a¬l folosi ca ilustra'ie la o lec'ie sau la o predic[.

Duhul pe care l¬am primit NU

CI

Romani 8.15

al robiei

al ]nfierii

1 Corinteni 2.12

...............

...............

2 Timotei 1.7

...............

...............

........................................................................................ ........................................................................................ A;a cum s¬a luptat ]mpotriva lui Isus prin ispitire ;i persecu'ie, a;a se lupt[ Satan ;i cu cei care ‘l urmeay[ pe Domnul. Uneori ne mir[m ;i ne ]ntreb[m+ `De ce ]ng[duie Dumneyeu ca cre;tinii s[ sufere at=t de mult?~ Dar noi ;tim c[ dac[ suferim pentru Numele Lui, suferin'a de aici ne aduce o mai mare bog['ie de binecuv=nt[ri ]n Ceruri. 40 Compar[ Romani 1.17¬18 cu Matei 5.10¬12: 2 Corinteni 4.17: Faptele Apostolilor 5.40¬42. Care sim'i c[ ar trebui s[ fie atitudinea noastr[ atunci c=nd suntem def[ima'i, critica'i, amenin'a'i sau persecuta'i deoarece ‘l urm[m pe Cristos? De ce?

37 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune c[ nu po'i fi sigur dac[ e;ti m=ntuit dec=t dup[ ce ai murit. Ce verset din acest capitol ai folosi pentru a¬i r[spunde? Expune pe scurt sensul acelui verset.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

198

Galateni ;i Romani R“SCUMP“RAREA TRUPULUI Romani 8.19¬25 Obiectivul 8. S[ expui rela'ia dintre starea P[m=ntului ;i starea rasei umane, at=t ]n c[derea ]n p[cat, c=t ;i ]n r[scump[rarea ;i iyb[virea omenirii.

Dumneyeu a creat P[m=ntul pentru a fi un loc prielnic omenirii. Omul a fost destinat s[ aib[ st[p=nire peste p[m=nt ;i peste tot ce este pe el. C=t[ vreme Adam a urmat instruc'iunile lui Dumneyeu cu privire la p[m=nt, acesta a fost un loc perfect pentru Adam. Dar ]n yiua ]n care el s¬a revoltat ]mpotriva lui Dumneyeu, p[catul s[u nu l¬a afectat doar pe el ;i pe urma;ii s[i, ci ;i P[m=ntul. 41 Compar[ Genesa 3.17¬19 cu Romani 8.19¬23. (dac[ ai posibilitatea, cite;te aceste pasaje ]ntr¬o traducere modern[. Cuv=ntul tradus prin `firea~ — Romani 8.19-20 — ar putea fi tradus mai exact prin `crea'ia~.) Ce spune Pavel, care este dorin'a ]nfocat[ a ]ntregii crea'ii? ........................................................................................

cump[rarea trupului, sau ar[tarea fiilor lui Dumneyeu? v. 21. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 45 Cite;te Isaia 35.1¬10: 65.25: Apocalipsa 21.4. Preyint[ pe scurt solu'iile pe care le g[se;ti ]n aceste pasaje pentru reyolvarea problemelor fiyice sau de mediu ]nconjur[tor. Subliniay[ sau marcheay[ pe margine versetele pe care le po'i folosi pentru a¬i ]ncuraja sau a¬i m=ng=ia pe al'ii sau pe tine ]nsu'i.

R[scump[rarea P[m=ntului Problema

Solu'ia

Pustiu, de;ert

Isaia 35.1

Terenuri productive

.....................

Isaia 35.5¬6

.....................

..................... .....................

..................... Isaia 35.6¬7

.....................

42 Romani 8.23 ne explic[ ce ]nseamn[ `descoperirea fiilor lui Dumneyeu~. Care sunt cele dou[ lucruri prin care o define;te Pavel aici?

..................... .....................

Isaia 35.8¬9

.....................

........................................................................................

.....................

Isaia 65.25

.....................

........................................................................................

.....................

.....................

.....................

.....................

..................... Apocalipsa 21.4

.....................

.....................

.....................

Observ[ cuv=ntul `]nfiere~ din versetele 15 ;i 23. Versetul 15 vorbe;te despre starea ini'ial[ a credinciosului, atunci c=nd este adoptat ]n familia lui Dumneyeu. Duhul ]nfierii ]i d[ siguran'[ cu privire la noua rela'ie ;i cu privire la toate drepturile care decurg din noua poyi'ie. El a primit cele dint=i roade ale Duhului. Dar credinciosul tr[ie;te ]ntr¬o lume care este r[yvr[tit[ ]mpotriva lui Dumneyeu. Mediul fiyic ]n care tr[ie;te ;i trupul s[u sufer[ de pe urma acelei r[yvr[tiri. Credinciosul este de acum un fiu al lui Dumneyeu, dar ]n suferin'ele lui ;i ]n limit[rile lui, aceast[ calitate a sa nu se prea poate vedea. Versetul 23 ne arat[ des[v=r;irea ]nfierii, descoperirea sau revelarea fiilor lui Dumneyeu, ]nvierea trupului. 43 Cum descrie Pavel ]n versetul 21 condi'ia fiyic[ a p[m=ntului? ........................................................................................ ........................................................................................ 44 Ce schimbare va avea loc ]n natur[ — ]n ]ntreaga planet[ P[m=nt — atunci c=nd va avea loc r[s-

.....................

46 Faptul c[ ;tie despre viitoarea eliberare a P[m=ntului ;i despre descoperirea fiilor lui Dumneyeu ]l umple pe cre;tin de speran'[. Ce ne determin[ aceast[ speran'[ s[ facem? Romani 8.23¬25 ........................................................................................ 47 Predici sau 'ii deseori lec'ii despre solu'ionarea ]n viitorul apropiat a problemelor p[m=ntului? Despre viitorul glorios al cre;tinismului? Creyi c[ oamenii din jurul t[u au nevoie s[ discu'i mai mult despre aceste lucruri cu ei? Ar trebui s[ c=nt[m mai mult despre aceste lucruri? Ar avea aceasta o influen'[ stabiliyatoare? Te¬ar face mai fericit sau mai r[bd[tor? Mediteay[ asupra acestor ]ntreb[ri. C=nd ai ocayia, discut[ cu un prieten aceste probleme. Noteay[ ]n spa'iul reyervat mai jos sugestiile pe care 'i le¬ai ]nsu;it din aceste discu'ii.

Via'a ]n Duh

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

199 48 De ce avem nevoie de ajutorul Duhului Sf=nt ]n rug[ciune? v. 26. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n `The New English Bible~, aceste versete sunt traduse astfel+ `Tot a;a, Duhul ne vine ]n ajutor ]n sl[biciunea noastr[. Noi nu ;tim nici m[car cum ar trebui s[ ne rug[m, dar prin suspine nearticulate, Duhul ‘nsu;i pledeay[ pentru noi, ;i Duhul care cerceteay[ profunyimea fiin'ei noastre ;tie ce vrea Duhul s[ spun[, deoarece El pledeay[ pentru poporul lui Dumneyeu, dup[ voia lui Dumneyeu.~

........................................................................................

49 Compar[ Romani 8.26¬27 cu 1 Corinteni 14.2, 14¬15. ‘n am=ndou[ textele, Pavel vorbe;te despre a¬L l[sa pe Duhul Sf=nt s[ ne ajute ]n rug[ciune sau s[ Se roage prin noi. Ce descriere a rug[ciunii Duhului prin noi, ]n Romani, este similar[ cu rug[ciunea ]n limbi sau ]n Duh, din Corinteni?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

50 Compar[ 1 Corinteni 14.2 cu Romani 8.26¬27. Ce valoare arat[ Pavel c[ exist[ ]n a¬L l[sa pe Duhul Sf=nt s[ Se roage prin noi?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

AJUTOR ‘N RUG“CIUNE Romani 8.26¬27

........................................................................................ ........................................................................................

Obiectivul 9. S[ explici nevoia noastr[ de a fi ajuta'i de Duhul Sf=nt atunci c=nd ne rug[m ;i s[ explici modul ]n care El satisface nevoile noastre. Accept[ ajutorul S[u pentru a avea o via'[ de rug[ciune mai eficient[.

51 Compar[ Romani 8.26 cu 1 Corinteni 14.14¬15 pentru a vedea cum stabile;te Pavel un echilibru ]ntre cele dou[ feluri de rug[ciune, d=ndu¬i fiec[ruia locul cuvenit. Care sim'i c[ ar trebui s[ ocupe un loc mai important ]n via'a ta? Ce ai de g=nd s[ faci pentru a realiya aceasta?

S[ vedem cum se leag[ Romani 8.26¬27 de versetele anterioare. Suferin'a, durerea, ]mprejur[rile potrivnice te¬au f[cut vreodat[ s[ te sim'i abandonat de Dumneyeu? Sau s[ sim'i c[ nu exist[ nici o solu'ie pentru problema ta? Te¬ai ]ntrebat vreodat[ cum ar trebui s[ te rogi pentru nevoile specifice ale cuiva? Ai vrea s[ te rogi eficient pentru ca planul lui Dumneyeu s[ fie ]mplinit ]n vie'ile celor din jurul t[u? Cum te rogi pentru ca s[ vin[ ‘mp[r['ia Lui ;i voia Lui s[ fie f[cut[ pe P[m=nt a;a cum se face ]n ceruri?

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

200

Galateni ;i Romani Des[v=r;irea m=ntuirii noastre Romani 8.28¬39

SCOPUL PLANULUI LUI DUMNEYEU-TAT“L Romani 8.28¬30 Obiectivul 10. S[ ar['i care este rela'ia dintre pre;tiin'[, predestina'ie, chemare, justificare ;i glorificare ;i s[ ]n'elegi mai bine scopul ;i amploarea planului de r[scump[rare al lui Dumneyeu.

face, pentru c[ Romani 8.28 ne sus'ine. …tim c[ Dumneyeu are un plan perfect pentru noi ;i c[ El va face ca toate lucrurile s[ coopereye pentru ]mplinirea acelui plan. Trec=nd la versetul 29, ne d[m seama c[ Dumneyeu folose;te problemele ;i suferin'ele pentru a lucra la ]mplinirea scopului S[u ]n noi. El ne modeleay[ dup[ chipul Fiului S[u, preg[tindu¬ne pentru glorie!

Obiectivul 11. S[ tr[ie;ti o via'[ cre;tin[ de biruin'[, plin[ de bucurie, bayat pe ]n'elegerea mai profund[ a ceea ce Dumneyeu face ]n tine ;i pentru tine.

52 S[ presupunem c[ ]i explici unui copil versetul 29. Cum i¬ai explica ce ]nseamn[ `asemenea chipului Fiului S[u~?

Romani 8.28¬30 preyint[ m=ntuirea ]ntr¬un singur cadru amplu, de la ]nceputurile sale din ve;nicie ]n trecut, p=n[ la des[v=r;irea ]n ve;nicie ]n viitor. M=ntuirea este mai mult dec=t o doctrin[ — este o experien'[. ‘n vie'ile noastre, yi de yi, putem vedea adev[rul din Romani 8.28¬30 — Dumneyeu face ca toate lucrurile s[ coopereye pentru bine. Deja am avut prilejul s[ ne bucur[m de dimensiunile r[scump[r[rii, c=nd am privit la restaurarea P[m=ntului ;i la ar[tarea fiilor lui Dumneyeu ]n trupurile de slav[ ]n care vor fi ]nvia'i (vv.17¬23). Acum, ]n versetul 28 avem o promisiune ;i o asigurare care este suficient[ pentru a ne face s[¬L sl[vim pe Dumneyeu ;i s[ ne bucur[m ]n orice ]mprejur[ri. Dumneyeu ne¬a chemat s[ fim copii ai S[i, ;i noi ‘l iubim — deci acest verset este pentru noi to'i. Toate lucrurile lucreay[ ]mpreun[ pentru binele nostru! Cum am mai putea s[ fim m=hni'i din cauya ]mprejur[rilor potrivnice dac[ credem aceasta? Acest verset ne ]ndreapt[ privirile ]napoi la versetele 17 ;i 18. El ne arat[ calea suferin'elor ]mpreun[ cu Cristo,s care duce la glorificare ]mpreun[ cu El. El este legat ;i de versetele imediat precedente — rug[ciunea ca s[ se fac[ voia lui Dumneyeu, chiar cu suspine negr[ite.

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ 53 Compar[ Romani 8.29 cu Evrei 2.9¬11. Creyi tu c[ ceea ce Dumneyeu permite s[ suferim este pentru a deyvolta ]n noi un caracter ca al lui Cristos? Sau pentru ambele motive? Ai v[yut ]nt=mpl=ndu¬se aceasta? Relateay[ pe scurt. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 54 Compar[ Romani 8.29: Genesa 1.26¬27: 2 Corinteni 3.18. R[scump[rarea noastr[ include restaurarea chipului lui Dumneyeu ]n noi, adic[ transformarea noastr[ ]n asem[narea Lui. Aceast[ restaurare are loc instantaneu, sau treptat? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

GLORIFICARE JUSTIFICARE CHEMARE PREDESTINAæIE PRE…TIINæ“ ROMANI 8.28¬31 Cum am putea s[ ne rug[m ]n Ghetsimanul nostru+ `Totu;i, nu voia mea, ci voia Ta s[ se fac[?~ O putem

Conjunc'ia `c[ci~, cu care ]ncepe versetul 29, face leg[tura cu versetul 28. Noi ;tim c[ toate lucrurile lucreay[ ]mpreun[ spre binele nostru, pentru c[ Dumneyeu este ]n control asupra vie'ilor noastre. Pavel ]i ]ncuraja pe cre;tinii care treceau prin suferin'e, ar[t=ndu¬le c[ Dumneyeu ‘;i ]mpline;te planul pe care ‘l are pentru copiii S[i. Sfin'irea noastr[, transformarea noastr[ ]n asem[narea lui Cristos, s¬ar putea s[ fie uneori un proces dureros, dar este o parte esen'ial[ a glorific[rii noastre. Este parte a lucr[rii de r[scump[rare a lui Dumneyeu.

Via'a ]n Duh

201

Chemarea lui Dumneyeu este o parte important[ a m=ntuirii noastre. El ne cheam[ prin mesajul Evangheliei ;i prin lucrarea Duhului Sf=nt care ne ]ndeamn[ s[ ‘l privim pe Cristos ca M=ntuitor. Isus spune+ `Nimeni nu poate veni la Mine, dac[ nu¬l atrage Tat[l, care M¬a trimis.~ (Ioan 6.44) Cristos ne porunce;te s[ ducem Evanghelia la toat[ lumea, astfel ]nc=t to'i s[ poat[ auyi invita'ia. ‘i mul'umim lui Dumneyeu c[ noi am auyit ;i am r[spuns chem[rii Lui. Dumneyeu ne cunoa;te ;i ;tie cum s[ des[v=r;easc[ sau s[ completeye m=ntuirea noastr[. El ne¬a cunoscut ]nainte de a fi n[scu'i. El ;tia cine va r[spunde chem[rii la m=ntuire ;i cine o va respinge. El ne¬a l[sat pe noi s[ alegem, dar El a pl[nuit ce va face pentru aceia care vor deveni fii ai S[i. El cheam[, justific[, glorific[. El ‘;i realiyeay[ planul pe care l¬a conceput ]nainte de a fi creat lumea. Nimic nu¬L poate opri! Va reu;i! Dumneyeul care a conceput Universul ;i care conduce planetele pe orbitele lor ne¬a predestinat calea ;i ne va conduce ]n siguran'[ Acas[. 55 Romani 8.29¬30 ne d[ o ]n'elegere mai profund[ a rela'iei dintre ace;ti cinci termeni teologici foarte importan'i. Putem vedea cum fiecare se deyvolt[ sau se bayeay[ pe precedentul. Ace;ti termeni sunt+ pre;tiin'[, predestina'ie, chemare, justificare, glorificare. ‘n schema de mai jos, pune fiecare termen ]n coloana corespuny[toare — Trecut, Preyent, Viitor. Po'i preyenta schema ca o plan;[ sau ca desen pe tabl[. ‘n coloana `Preyent~, noteay[ acei termeni care se refer[ la o experien'[ preyent[. ‘n coloana `Viitor~, noteay[ termenii care se refer[ la ceea ce este des[v=r;it ]n viitor, chiar dac[ a ]nceput deja.

Des[v=r;irea m=ntuirii noastre Trecut

Preyent

Viitor

a naturii lui Cristos ;i a mo;tenirii Lui, atunci ;i acolo. Sfin'irea este gloria care a ]nceput: glorificarea este sfin'irea dus[ p=n[ la cap[t.

SIGURANæA ‘N DRAGOSTEA TAT“LUI Romani 8.31¬39 Obiectivul 12. S[ te bucuri de o profund[ siguran'[ datorit[ ocrotirii pe care o ai ]n dragostea lui Dumneyeu. Obiectivul 13. S[ te ]ncurajeyi pe tine ]nsu'i ;i pe al'ii prin citirea frecvent[ a capitolului 8 din Romani ;i prin aplicarea ]n via'[ a adev[rurilor pe care le preyint[. `Deci, ce vom yice noi ]n fa'a tuturor acestor lucruri?~ ]ntreab[ apostolul Pavel, reyum=nd mesajul de ]ncurajare. Putem s[ biruim ]n conflictul cu carnea, cu firea p[c[toas[? Oare ne va sus'ine credin'a ]n vremuri de ]ncercare? Oare ne va condamna Cristos pentru sl[biciunea noastr[? Pavel r[spunde acestor ]ntreb[ri printr¬o exclama'ie triumf[toare+ `Dac[ Dumneyeu este pentru noi, cine va fi ]mpotriva noastr[?~ Ar putea exista ceva mai ]ncurajator pentru credin'a noastr[ dec=t cunoa;terea faptului c[ Dumneyeu este de partea noastr[? Pavel recunoa;te c[ vom avea de ]nt=mpinat opoyi'ie, dar cine poate sta ]mpotriva Aceluia care este de partea noastr[? Versetele 35¬36 se refer[ la cele mai violente forme de ]mpotrivire, dar Dumneyeu este ]n stare s[ fac[ chiar ;i aceste lucruri s[ lucreye ]mpreun[ spre binele nostru. 56 Enumer[ cinci afirma'ii pe care Pavel le face cu privire la Dumneyeu ]n Romani 8.31¬33. ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ E;ti surprins c[ Pavel nu a men'ionat sfin'irea ]n aceast[ descriere a m=ntuirii noastre? Creyi c[ aceasta lipse;te pentru c[ este de fapt parte a glorific[rii? Diferen'a dintre acestea este o diferen'[ de grad, nu de esen'[. Sfin'irea este procesul prin care devenim, ]n mod progresiv, asemenea lui Cristos — aici ;i acum. Glorificare este perfecta ]mp[rt[;ire

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 57 Compar[ Romani 8.1 cu versetele 33¬34. Explic[ de ce nu mai este condamnare pentru aceia care sunt

202

Galateni ;i Romani

]n Cristos, conform acestor versete.

........................................................................................

Ce face Dumneyeu? ......................................................

........................................................................................

Ce a f[cut Cristos? .........................................................

........................................................................................

Ce face Cristos acum? ...................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Ai remarcat c[ ]n versetele 26¬27 ni se spune c[ Duhul Sf=nt ne ajut[. ‘n versetele 31¬33, DumneyeuTat[l este de partea noastr[. ‘n versetul 34, Cristos este cel care ne ajut[. Toate Persoanele dumneyeirii sunt de partea cre;tinului, f[c=ndu¬l ]n stare s[ dep[;easc[ opoyi'ia ;i suferin'a. 58 Versetele 35¬39 sunt printre cele mai m[re'e din ]ntreaga Scriptur[. Formuleay[ ]n cuvintele tale, ]ntr¬o singur[ fray[, mesajul principal al acestui pasaj.

Pavel men'ioneay[ de trei ori ]n acest text dragostea lui Cristos sau dragostea lui Dumneyeu (v. 35, 37, 39). Dragostea aceasta divin[ este at=t de puternic[, ]nc=t nu¬i va permite nici unei puteri sau for'e din ]ntregul Univers s[ ]l separe pe credincios de Dumneyeu. Bine]n'eles, aceasta nu ]l elibereay[ pe cre;tin de responsabilitatea de a¬I fi credincios Domnului. Pavel accentueay[ adev[rul glorios c[ atunci c=nd opoyi'ia este de a;a natur[, ]nc=t credinciosul, prin sine, nu¬i poate face fa'[, dragostea lui Dumneyeu fa'[ de el ]l va face ]n stare s[ ias[ mai mult dec=t biruitor (v. 37)!

Verific[¬'i r[spunsurile 1 Dumneyeu-Tat[l.

15.18¬19 Puterea Lui de a face semne ;i minuni duce la convertirea p[c[to;ilor.

2 Isus Cristos. 5 Prin Isus Cristos, Domnul nostru. 3 Duhul Sf=nt. 6 Cristos Isus. 4 5.5 El pune dragoste de Dumneyeu ]n inimile noastre. 8.2 El ne elibereay[ de legea p[catului ;i a mor'ii. 8.4¬5 El ne ajut[ s[ umbl[m ;i s[ g=ndim drept, neprih[nit. El ne ]nva'[ care sunt valorile spirituale. 8.9 El tr[ie;te ]n aceia care sunt ai lui Cristos. 8.11 El va ]nvia trupurile noastre muritoare. 8.14 El ]i c[l[uye;te pe copiii lui Dumneyeu. 8.15 El ne ajut[ s[ I ne adres[m lui Dumneyeu ca unui Tat[. 8.16 El ne face cunoscut c[ suntem fii ai lui Dumneyeu. 8.26 El ne ajut[ ]n sl[biciunea noastr[, mijloce;te pentru noi. 8.27 El mijloce;te pentru noi dup[ voia lui Dumneyeu. 9.1 El ne vorbe;te prin con;tiin'a noastr[. 14.17 El le d[ neprih[nire, pace ;i bucurie acelora care sunt ]n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu. 15.13 Puterea Lui ne d[ bel;ug de n[dejde. 15.16 El sfin'e;te.

7 Legea Duhului de via'[ ]n Cristos Isus. 8 Tat[l, Fiul ;i Duhul Sf=nt. 9 Legea p[catului ;i a mor'ii, legea Duhului de via'[, Legea lui Moise. 10 Legea Duhului de via'[. Aceasta este puterea Duhului Sf=nt care tr[ie;te ]n noi. 11 ‘ntr¬o fire asem[n[toare cu a p[catului. 12 R[spunsul t[u. Cea dint=i lucrare a Duhului Sf=nt este s[ ne ajute s[ credem ]n Isus ca Dumneyeu-Fiul, care a devenit om ca s[ moar[ pentru noi, ca repreyentant al rasei umane. Pe baya credin'ei, noi suntem m=ntui'i ;i putem primi binecuv=nt[rile Duhului. 13 S[ nu asculte de carne, ci de Duhul. 14 b) Natura p[c[toas[.

Via'a ]n Duh

203

15 Nelegiuire sau neprih[nire.

28 Noi devenim fii ai lui Dumneyeu.

16 Duhul Sf=nt.

29 R[spunsul t[u.

17 carne, Duh. moartea, via'a vr[jm[;ie, pace. Nu se supune, ]mpline;te. s[ se supun[, dup[ Duhul s[¬I plac[ lui Dumneyeu, este condamnat[.

30 c) Controlul normal pe care Duhul Sf=nt ]l are asupra vie'ii credinciosului.

18 R[spunsul t[u. Deoarece cre;tinii erau vii ;i tr[iau ]n trupurile lor fiyice, dar Pavel le spune c[ ei nu mai tr[iesc dup[ ]ndemnurile c[rnii. 19 R[spunsul t[u. Ei nu mai erau sub controlul vechii lor naturi p[c[toase, ci sub controlul Duhului Sf=nt, care tr[ia ]n ei pentru a le da o nou[ via'[.

31 Av=nd un duh de robie care produce fric[. 32 Aceasta a fost starea cre;tinilor din Roma ]nainte de a¬L cunoa;te pe Cristos. Unii dintre ei au fost ]n robia idolilor, fiindu¬le fric[ de acei idoli. Al'ii au fost ]n robia, ]n frica Legii lui Moise. 33 Duhul ]nfierii. 34 R[spunsul t[u. R[spunsul t[u. 35 robi, fii.

20 Nu este al Lui (al lui Cristos).

36 21 Libertate fa'[ de p[cat, libertate fa'[ de Lege ;i libertate fa'[ de moarte. 22 Potrivit versetelor 10¬11, trupurile noastre vor muri, dar Duhul le va ]nvia. 23 Puterea Duhului Sf=nt. 24 R[spunsul t[u. Toate acestea sunt incluse ]n via'a ]nviat[ pe care o primim prin preyen'a Lui ]n noi, fie c[ acest verset se refer[ specific la fiecare aspect, fie c[ nu. 25 c) Victoria asupra c[rnii vine prin Duhul ;i este o chestiune de via'[ ;i moarte. 26 R[spunsul t[u. Probabil vei dori s[¬i ar['i dintre versetele care descriu lucrarea Duhului Sf=nt. Ai putea accentua faptul c[ Duhul Sf=nt tr[ie;te ]n fiecare cre;tin adev[rat ;i c[ El d[ o via'[ de biruin'[ acelora care vreau s[ urmeye ]ndemnurile Lui. Ai putea s[ preyin'i aceasta ]n contrast cu via'a dup[ ]ndemnurile c[rnii. Cea mai mare ]ncurajare pe care i¬o po'i da este s[ vad[ aceast[ via'[ ]n Duhul demonstrat[ ]n tine, yi de yi.

NU CI 1 Corinteni 2.12 al lumii al lui Dumneyeu 2 Timotei 1.7 de fric[ de putere, de dragoste, de chibyuin'[. 37 R[spunsul t[u. Romani 8.16. Duhul Sf=nt ne vorbe;te ;i ne face cunoscut c[ acum suntem copii ai lui Dumneyeu. 38 R[spunsul t[u ar putea include+ bucuria etern[ din ceruri, o locuin'[, un trup perfect, nu va mai fi durere sau necay, vom domni ]mpreun[ cu Cristos, pace, nu va mai fi p[cat. 39 Dac[ suferim ]mpreun[ cu El, vom fi glorifica'i ]mpreun[ cu El.. 40 R[spunsul t[u. Ar trebui s[ ne bucur[m. Este o onoare pe care Dumneyeu ne¬a dat¬o — s[ suferim ]mpreun[ cu Fiul S[u ;i s[ fim p[rta;i ai r[spl[tirii Sale. 41 Ar[tarea fiilor lui Dumneyeu. 42 ‘nfierea, r[scump[rarea trupului nostru. 43 Robia stric[ciunii, robia descompunerii.

27 8.14 El ]i c[l[uye;te pe copiii lui Dumneyeu. 8.15 El ne ajut[ s[ venim la Dumneyeu ca la Tat[l nostru. 8.16 El ne face cunoscut c[ suntem copii ai lui Dumneyeu.

44 Natura va fi eliberat[ din robia descompunerii ;i va avea parte de libertatea glorioas[ a fiilor lui Dumneyeu.

204 45 Problema Orbire, alte handicapuri fiyice Lips[ de ap[

Galateni ;i Romani

Is. 35.5¬6

Is. 35.6¬7

Pustiu, de;ert

Solu'ia Vindecare complet[ de orice boli. Abunden'[ de ap[

52 R[spunsul t[u. A fi ca ;i Isus. Sau+ Dumneyeu ne ajut[ s[ fim buni ;i ne face tot mai mult asem[n[tori cu Isus.

R=uri ]n pustie

53 R[spunsul t[u. 54 Transformarea ]ncepe cu o schimbare real[ atunci c=nd suntem n[scu'i din nou ;i continu[ ca un proces treptat.

Pericol pe drumuri

Is. 35.8¬9

Siguran'[.

Animale de prad[

Is. 62.25

Natur[ schimbat[

Lucruri d[un[toare, distructive Lacrimi, durere, moarte.

Nimic d[un[tor sau distructiv. Apoc. 21.4

51 R[spunsul t[u.

Dumneyeu le va ;terge. Totul este nou.

46 S[ a;tept[m cu r[bdare. 47 Sugestiile tale. 48 Din cauya sl[biciunii noastre ;i deoarece noi nu ;tim s[ ne rug[m cum ar trebui. 49 Cu suspine negr[ite, care nu pot fi exprimate. 50 Duhul Se roag[ prin noi pentru lucrurile bune, dup[ voia lui Dumneyeu, atunci c=nd noi nu ;tim ce s[ cerem.

55

Trecut Pre;tiin'[ Predestina'ie

Preyent Chemare Justificare

Viitor Glorificare

56 Dumneyeu este pentru noi. Dumneyeu nu L¬a cru'at pe Fiul S[u. Dumneyeu L¬a dat pe Fiul S[u pentru noi to'i. Dumneyeu ne va da toate lucrurile f[r[ plat[, ]mpreun[ cu Cristos. Dumneyeu justific[. 57 El ]i justific[ El a murit ;i a ]nviat. El mijloce;te pentru noi, la dreapta lui Dumneyeu. 58 R[spunsul t[u.

Via'a ]n Duh

205 SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Cere/i unui student s[ preyinte un referat despre reglement[rile cu privire la ]nfiere ]n 'ara sa. Compar[ acestea cu procedura de ]nfiere prin care noi devenim copii ai lui Dumneyeu. Compar[ privilegiile pe care le aduce ]nfierea cu privilegiile pe care le avem ]n calitatea de copii ai lui Dumneyeu. 2. Solicit[¬i pe studen'i s[ spun[ cum au fost ajuta'i de diferitele p[r'i din Romani 8. 3. Scrie ]n dou[ coloane caracteristicile g=ndirii carnale ;i cele ale g=ndirii spirituale. 4. Alege doi studen'i care s[ interpreteye rolul unui cre;tin care se teme c[ nu poate tr[i o via'[ biruitoare ;i altul care ]l ]ncurajeay[. Unul folose;te ca bay[ a atitudinii sale Romani 7, cel[lalt Romani 8. 5. Cere¬le studen'ilor s[ scrie pe tabl[ schi'e ale predicilor sau lec'iilor biblice bayate pe o anumit[ parte din Romani 8.

6 Discut[ via'a ]n Duhul ;i lucrarea Duhului ]n cre;tini, a;a cum sunt ele ar[tate ]n Romani. 7. Discut[ probleme ecologice ;i r[scump[rarea crea'iei. Folose;te texte despre ‘mp[r['ia de o mie de ani ;i despre Cerul nou ;i P[m=ntul nou. 8. Roag[¬te pentru vreunul dintre studen'i sau pentru un prieten care mai tr[ie;te ]n Romani 7, pentru ca Dumneyeu s[¬l ajute s[ treac[ la experien'a din Romani 8. Roag[¬te ca Dumneyeu s[¬l ajute pe fiecare student s[¬i conduc[ pe al'ii spre o via'[ cre;tin[ biruitoare. 9. Organiyeay[ o discu'ie despre locul pe care ]l au ]n via'a cre;tinului suferin'a, sfin'irea ;i glorificarea. 10. Sl[ve;te¬L pe Dumneyeu pentru siguran'a m=ntuirii, pentru lucrarea Domnului ;i pentru m=ntuirea minunat[ pe care ne¬a preg[tit¬o.

206

Galateni ;i Romani RECAPITULARE PENTRU TESTUL AL TREILEA

FELICIT“RI! Ai parcurs deja patru cincimi din acest curs. Ai terminat de studiat partea care este cel mai greu de ]n'eles. Acum este timpul s[ recapituleyi, pentru a¬'i imprima ]n memorie cele ]nv['ate. Mai ]nt=i, uit[¬te peste planurile lec'iilor 8 ¬ 12. La fiecare titlu, caut[ s[¬'i aminte;ti c=t mai mult posibil din ceea ce ai studiat. ‘n al doilea r=nd, treci peste obiectivele fiec[rei lec'ii, verific=ndu¬te singur prin ele. Oriunde nu e;ti sigur de r[spuns, recapituleay[ aceast[ parte a lec'iei ]n care este preyentat materialul respectiv. Acum, av=nd toate acestea proaspete ]n minte, sugestia mea este s[ cite;ti, av=nd schi'a ]n fa'[, Romani 1 ¬ 8, la fel cum ai citit ini'ial. Dac[ urmeyi ace;ti pa;i, ar trebui s[ nu ai pro-

bleme cu testul sau cu por'iunea din examenul final care cuprinde aceast[ por'iune din Romani. …i ce este mai important, ]nv['area va fi mai deplin[, vei fi ]n stare s[¬'i aminte;ti mai bine ceea ce ai ]nv['at ;i vei face progrese importante spre atingerea obiectivelor cursului.

TESTUL 3 Dac[ studieyi independent, g[se;ti testul al treilea ]n pachetul studentului. Dac[ vrei, po'i s[¬l folose;ti atunci c=nd recapituleyi, dar c=nd e;ti gata pentru test, r[spunde f[r[ a te uita ]n ghidul de studiu sau ]n noti'e. Expediay[ testul pe adresa instructorului (adresa este ]n pachetul cu testele).

207

Unitatea a patra PAVEL — APLIC“ EVANGHELIA SA

Lec'ia 13 evanghelia pentru evrei ;i neamuri romani 9 - 11

PLANUL LECæIEI Privire general[ a capitolelor 9 - 11 din Romani Poporul ales al lui Dumneyeu — 9.1¬29 Preocuparea lui Pavel pentru Israel — 9.1¬5 Ale;i ]n mila lui Dumneyeu — 9.6¬22 Ale;i dintre evrei ;i dintre Neamuri 9.23¬29 M=ntuire numai prin credin'[ — 9.30 - 10.21 Tragedia necredin'ei lui Israel — 9.30 - 10.3 Partea omului ]n m=ntuire — 10.4¬11 Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i pentru Neamuri — 10.12 — 11.36 Evangheliyare mondial[ — 10.12¬21 Israelul nu este lep[dat complet — 11.1¬16 Includerea Neamurilor — 11.17¬25 Restaurarea lui Israel — 11.25¬31 Bog['iile ]n'elepciunii lui Dumneyeu — 11.32¬36 OBIECTIVELE LECæIEI C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui s[ fii ]n stare+ 1. S[ ar['i care este leg[tura dintre Romani 1U¬U8 ;i Romani 9U¬U11 ;i s[ dai trei motive pe care este probabil s[ le fi avut Pavel pentru a scrie Bisericii din Roma ceea ce a scris ]n capitolele 9U¬U11. 2. S[ explici ;i s[ ]n'elegi mai profund ceea ce cre;tinismul ]i datoreay[ poporului Israel ;i s[ te rogi mai consistent pentru restaurarea spiritual[ a Israelului.

6. S[¬i explici unei persoane care vrea s[ fie m=ntuit[ ce are de f[cut. 7. S[ explici modul ]n care condi'iile impuse pentru m=ntuire se leag[ de responsabilitatea noastr[ de a evangheliya lumea. Aplic[ aceast[ cunoa;tere ]n via'a ;i lucrarea ta. 8. S[ preyin'i dou[ moduri ]n care se vede c[ lep[darea lui Israel nu este total[. 9. S[ extragi trei ]nv['[turi importante din pilda m[slinului. 10. S[ preyin'i care sunt planurile lui Dumneyeu pentru viitorul lui Israel. 11. S[ ]n'elegi mai profund ]n'elepciunea lui Dumneyeu, capacitatea Lui de a ]mplini ceea ce a stabilit ;i credincio;ia Lui fa'[ de promisiunile pe care le¬a f[cut. TEME

3. S[ sco'i ]n relief ;i s[ aprecieyi justi'ia ;i mila lui Dumneyeu ]n alegerea Sa suveran[ ;i ]n modul ]n care trateay[ indiviyii sau na'iunile.

1. Studiay[ planul, obiectivele lec'iei ;i studiul cuvintelor.

4. S[ sco'i ]n eviden'[ dou[ profe'ii despre r[m[;i'a lui Israel ;i despre acceptarea de c[tre Dumneyeu a Neamurilor. Explic[ modul ]n care s¬au ]mplinit acestea.

2. Arunc[ o privire peste Romani 1 - 8 ;i apoi cite;te capitolele 9 - 11, ]ncerc=nd s[ descoperi aplicarea adev[rurilor pe care le¬ai studiat.

5. S[ expui modul ]n care aplic[ Pavel poporului Israel doctrina sa despre justificarea prin credin'[. Explic[ referirea sa la piatra de poticnire ;i tragedia atitudinii pe care a adoptat¬o Israel.

3. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, sec'iune dup[ sec'iune, citind pasajele indicate. 4. Reviyuie;te obiectivele lec'iei.

208

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

durere — preocupare, durere. necurmat[ ]n inim[ 9.2 desp[r'it — condamnat de Dumneyeu la a fi se¬ de Cristos parat de Cristos. 9.3 au ]nfierea — au drepturile de fii, ]n calitatea lor 9.4 de copii ai lui Dumneyeu. Slava — probabil c[ se refer[ aici la preyen'a lui Dumneyeu ]ntre ei. copiii trupe;ti 9.8

— descenden'ii lui Avraam, evreii. Copiii f[g[duin'ei — descenden'ii spirituali ai lui Avraam, prin credin'a ]n f[g[duin'a lui Dumneyeu.

alegere 9.11

— alegerea suveran[ a lui Dumneyeu ;i poporul astfel ales de El.

l¬am ur=t 9.13

— l¬am iubit mai pu'in. Aceasta este o figur[ de stil folosit[ de evrei pentru a ar[ta o preferin'[ sau un contrast.

mil[ 9.15

— bun[tate ar[tat[ unei persoane care merit[ pedeaps[ sau care se a;teapt[ la pedeaps[ sau la un tratament aspru. ]ndurare — compasiune pentru cei care sufer[, ]nso'it[ de dorin'a de a ajuta. Mila este produs[ de compasiune.

vase pentru — o ]ntrebu¬ in'are de cinste 9.21

pentru o ]ntrebuin'are special[ pen¬ tru a fi admirate ca ni;te valori, por¬ 'elanuri fine. ... de ocar[ — pentru ]ntrebuin'are obi;nuit[, vase de lut.

r[m[;i'[ 9.27

— un num[r mic de oameni care au r[¬ mas, c='iva care sunt p[stra'i.

Domnul Savaot 9.29

— Domnul O;tirilor ;i, prin urmare, Acela care execut[ judecata.

r=vn[ — devotare entuyiast[ pentru Dumne¬ pentru yeu ;i cauya Lui. Dumneyeu 10.2 Ad=nc 10.7

— abisuri, ad=ncul iadului, locuin'a mor'ilor.

m[rturise;ti — recuno;ti ]n mod deschis c[ Isus este ... ca Domn Domnul t[u. 10.9 ]nt[r=ta la piym[ 10.19

— a¬i face gelo;i.

a lep[dat 11.1

— a respins, a aruncat deoparte.

Baal 11.4

— yeul Soarelui la fenicieni, sau yeul fertilit['ii ;i al turmelor.

sl[vesc — pun accent pe trimiterea mea ca a¬ slujba mea postol al Neamurilor. 11.13 s[ st=rnesc — s[¬l pun ]n mi;care pe poporul meu geloyia ca s[ urmeye exemplul Neamurilor 11.14 care L¬au primit pe Cristos. cele dint=i — o m=n[ de aluat este adus[ ca jertf[ roade din cele dint=i roade ;i prin aceasta 11.16 ]ntregul aluat (Israelul) este ]nchinat lui Dumneyeu. ]nchis 11.32

— f[cut priyonier.

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri

209

DEYVOLTAREA LECæIEI Privire general[ a capitolelor 9 - 11 din Romani Obiectivul 1. S[ ar['i care este leg[tura dintre Romani 1 - 8 ;i Romani 9 - 11 ;i s[ dai trei motive pe care probabil le¬a avut Pavel pentru a¬i scrie Bisericii din Roma ceea ce a scris ]n capitolele 9 - 11. Cum se ]ncadreay[ capitolele 9 ¬ 11 din Epistola c[tre Romani ]n preyentarea justific[rii prin credin'[ pe care o face Pavel? Unii sus'in c[ aceste capitole sunt o parantey[, o chestiune secundar[, separat[ de argumentul principal. Al'ii cred c[ sunt o parte important[ ]n cadrul temei pe care o deyvolt[ Pavel ;i ]n cadrul argument[rii despre justificarea prin credin'[. Multe schi'e ale Epistolei c[tre Romani clasific[ capitolele 1 ¬ 11 ca fiind teologice, iar 12 - 16 ca fiind practice. ‘n schi'a epistolei pe care o folosim noi, am preferat s[ trat[m capitolele 9 - 11 ca fiind o parte a aplica'iei practice a doctrinei justific[rii prin credin'[. Dac[ ceea ce Pavel a scris ]n capitolele 1U¬U8 este adev[rat, cum se aplic[ toate acestea oamenilor din jurul lui? ‘n capitolele 9 - 16 vom vedea modul ]n care Pavel aplic[ Evanghelia sa+ Evreilor ;i Neamurilor 9 - 11 Cre;tinilor 12 - 13 Bisericii 14 - 16 ‘n ultima parte a capitolului 8, Pavel men'ioneay[ doctrinele despre precunoa;terea lui Dumneyeu ;i predestina'ie. ‘n capitolele 9U–U11, el aplic[ aceste adev[ruri evreilor ;i Neamurilor. ‘n capitolul 8, Pavel vorbe;te despre r[scump[rarea final[ a credincio;ilor ;i despre eliberarea crea'iei din robia la care este supus[ din pricina p[catului omului. Acum, el intr[ ]n detalii referitoare la aceste evenimente din vremurile de pe urm[, ]n special referitor la modul ]n care se leag[ de poporul s[u, Israel. Pavel ]ncheie aceast[ sec'iune cu o deyv[luire a scopului divin ]n istorie. Dac[ ne uit[m la capitolele 9 - 11, putem descoperi patru motive care l¬au f[cut pe Pavel s[ scrie ceea ce a scris. Mai ]nt=i, orice cititor evreu ar fi dorit s[ afle despre destinul spiritual al Israelului. Cum poate fi explicat faptul alegerii lui Israel de c[tre Dumneyeu, inten'ia declarat[ a lui Dumneyeu de a binecuv=nta ]ntreaga lume prin Israel, 'in=nd seama de faptul c[ Israelul, ca na'iune, a respins Evanghelia? Acest subiect despre destinul spiritual al poporului evreu era o preocupare intens[ a lui Pavel. De;i era plin de succes ]n lucrarea sa printre Neamuri, el sim'ea o extraordinar[ povar[ pentru poporul s[u,

Israel. El voia ca ;i ei s[ se bucure de binefacerile Evangheliei. ‘n al doilea r=nd, problema promisiunii pe care Dumneyeu i¬a f[cut¬o lui Israel ;i destinul spiritual al acestei na'iuni aduce ]n discu'ie problema drept['ii lui Dumneyeu. Faptul c[ Israelul a respins Evanghelia ]nseamn[ oare c[ Dumneyeu trebuie s[¬l lepede pe Israel? Cum r[m=ne atunci cu leg[m=ntul S[u cu Israel? ‘n al treilea r=nd, dac[ m=ntuirea este numai prin credin'a ]n Isus Cristos, cum afecteay[ aceasta rela'ia dintre evrei ;i Neamuri? Ai v[yut deja felul ]n care a tratat Pavel aceast[ problem[ ]n Galateni. Dar discriminarea rasial[ nu este numai dintr¬o singur[ direc'ie. Pare plauyibil s[ credem c[ ]n biserica din Roma Neamurile se uitau de sus ]n jos la evreii cre;tini. De aceea aplic[ Pavel Evanghelia problemelor rasiale. ‘n al patrulea r=nd, dac[ m=ntuirea este numai prin credin'a ]n Isus Cristos, cum pot ob'ine oamenii aceast[ credin'[? Dac[ m=ntuirea este at=t pentru evrei, c=t ;i pentru Neamuri, ce trebuie f[cut pentru ca ace;tia s[ cread[ ]n Domnul Isus Cristos ;i s[ fie m=ntui'i? Aplicarea adev[rurilor Evangheliei duce ]n mod inevitabil la responsabilitatea misionar[ a acelora care au Evanghelia. MOTIVELE LUI PAVEL PENTRU SCRIEREA CAPITOLELOR 9 - 11 1. Personal — preocuparea lui pentru destinul spiritual al Israelului. 2. Doctrinar — nevoia de a ar[ta dreptatea lui Dumneyeu ]n felul ]n care trateay[ poporul Israel. 3. Practic — problema rasial[ dintre evrei ;i Neamuri. 4. Practic — responsabilitatea misionar[. 1 ‘n ghidul nostru de studiu, care sunt capitolele din Romani pe care le clasific[m ca fiind doctrinare sau teologice? ........................................................................................ 2 Cum clasific[m capitolele 9 - 16? ........................................................................................ 3 ‘n schi'a Epistolei c[tre Romani, care este dat[ mai jos, completeay[ spa'iile libere cu capitolele corespuny[toare. Nu este necesar s[ indici ;i versetele. Schi'a aceasta arat[ doar diviyiunile majore, pe capitole.

210

Galateni ;i Romani

ROMANI Teologie .................... Aplica'ie ..................... Condamnarea ........... Evrei, Neamuri ........... Justificarea ................ Cre;tini ......................... Sfin'irea ..................... Biserica ........................

4 ‘n;ir[, pe scurt, cu clasific[rile lor (personal, etc.), patru motive probabile pentru care Pavel a scris capitolele 9 - 11 din Romani.

5 Pentru a ]n'elege impactul acestei p[r'i a epistolei, cite;te, te rog, ]nc[ o dat[ schi'a pentru Romani 1 - 8 (pagina 133). Tocmai ai recapitulat acel material pentru test. Acum, av=nd ]n fa'[ planul lec'iei, cite;te Romani 9 - 11. Dac[ este posibil, cite;te ]ntr¬o versiune modern[. Dup[ aceea, noteay[ impresiile pe care le ai ]n urma acestei citiri. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Poporul ales al lui Dumneyeu Romani 9.1¬29 PREOCUPAREA LUI PAVEL PENTRU ISRAEL 9.1¬5 Obiectivul 2. S[ explici ;i s[ ]n'elegi mai profund ceea ce cre;tinismul datoreay[ poporului Israel ;i s[ te rogi mai consistent pentru restaurarea spiritual[ a Israelului.

8 Compar[ voin'a lui Pavel de a se sacrifica pe sine pentru a¬l m=ntui pe poporul s[u (v. 3) cu rug[ciunea lui Moise din Exod 32.32. Ce a cerut Moise pentru sine dac[ Dumneyeu nu¬l iart[ pe poporul s[u (Israel)? Veyi Apocalipsa 3.5. ........................................................................................ ........................................................................................

6 Prima problem[ de care se ocup[ Pavel este ]mpotrivirea Israelului fa'[ de Evanghelie. Cite;te capitolele 2 ;i 3 din Romani acum. Cite;te apoi 9.1¬3. Explic[, pe scurt, de ce era Pavel a;a de ]ntristat.

........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

9 Bine]n'eles, noi ;tim c[ nici Moise ;i nici Pavel nu puteau s[ m=ntuiasc[ poporul Israel murind pentru el sau ]mpreun[ cu el. Compar[ acum atitudinea lor cu Galateni 3.13: 2 Corinteni 5.21: Ioan 3.16. Ce asem[n[ri g[se;ti?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

7 Ce a vrut Pavel s[ spun[ ]n versetul 3? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ Sim'i ;i tu o ap[sare, o mare durere, pentru cei din neamul t[u care nu¬L cunosc pe Isus Cristos? Dar pentru rudele tale? E;ti preocupat de soarta ve;nic[ a lor ;i a prietenilor t[i? Dar pentru oamenii pe care nu¬i cuno;ti?

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri 10 ‘n 2 Corinteni 5.14¬16, care spune Pavel c[ este motiva'ia propov[duirii sale? ........................................................................................ Observ[ ]n 2 Corinteni 5.14¬16 c[ dragostea lui Cristos ]i d[ lui Pavel o nou[ viyiune despre sine (v. 15) ;i despre al'ii (v. 16). …i noi putem avea ca for'[ motivatoare pentru vie'ile noastre aceea;i dragoste a lui Cristos care l¬a motivat pe Pavel. ‘'i aminte;ti c[ ]n Romani 5.5, Pavel ne spune c[ dragostea lui Dumneyeu a fost turnat[ ]n inimile noastre prin Duhul Sf=nt. Roag[¬te ca Dumneyeu s[ toarne dragostea Sa ]n inima ta ]n a;a fel ]nc=t s[ sim'i o ap[sare pentru cei nem=ntui'i ;i s[ folose;ti fiecare prilej pentru a le spune Vestea Bun[ despre Isus Cristos. 11 Dumneyeu ne d[ dragoste pentru oameni ;i dorin'[ de a lucra pentru m=ntuirea lor. Exist[ modalit['i bune ;i modalit['i gre;ite de a exprima dragostea aceasta. Marcheay[ cu un X modurile ]n care inten'ioneyi s[ exprimi dragostea lui Dumneyeu ;i cu un O modurile pe care le consideri gre;ite. ....a) S[ te rogi cu r=vn[ pentru al'ii ca ei s[¬L accepte pe Cristos. ....b) S[¬I spui lui Dumneyeu c[ dac[ cei iubi'i de tine nu pot merge ]n cer, nu vrei s[ mergi nici tu. ....c) S[ renun'i la comoditate ;i la ]mplinirea unor dorin'e personale pentru a le duce altora Evanghelia. ....d) S[ faci fapte bune sau s[¬'i produci singur suferin'[ pentru ca apoi s[¬I ceri lui Dumneyeu s[ le pun[ ]n socoteala acelora care nu¬L urmeay[ pe Cristos. ‘n Romani 9.4¬5, Pavel ]n;ir[ opt binecuv=nt[ri de care s¬a bucurat poporul s[u Israel. Ultima dintre ele este cea mai mare+ Cristos ‘nsu;i a fost una dintre aceste binecuv=nt[ri! Aceste binecuv=nt[ri au f[cut ca necredin'a lui Israel s[ fie ;i mai grav[, ;i ]n acela;i timp mai greu de ]n'eles. De ce a falimentat Israel? Care a fost gre;eala? Dar ]nainte de a intra ]n aceast[ problem[, s[ lu[m ]n considerare c=teva dintre lucrurile pe care le dator[m poporului Israel ;i s[ vedem care ar trebui s[ fie atitudinea noastr[. 12 C=nd cite;ti lista de binecuv=nt[ri pe care Israelul le¬a primit de la Dumneyeu, g=nde;te¬te ce leg[tur[ au acestea cu tine. Ce s¬ar fi ]nt=mplat dac[ Israelul nu ar fi primit aceast[ binecuv=ntare ;i nu ar fi transmis¬o mai departe? Pune un X ]n dreptul fiec[rei binecuv=nt[ri care are un rol ;i ]n via'a ta, sau care este de dorit ;i pentru tine.

211 # # # # # # # #

a) ‘nfierea (ale;i s[ fie copii ai lui Dumneyeu). b) Slava (preyen'a lui Dumneyeu ]ntre ei). c) Leg[minte. d) Legea (inclusiv Vechiul Testament). e) Slujirea lui Dumneyeu (]nchin[ciune ;i lucrare). f) F[g[duin'e (]n Vechiul Testament). g) P[rin'ii (sfin'ii Vechiului Testament). h) Isus Cristos — Mesia

Cu c=t mediteyi mai mult la binecuv=nt[rile din lista aceasta, cu at=t vei deveni mai dornic s[¬I mul'ume;ti lui Dumneyeu pentru poporul Israel ;i pentru mo;tenirea pe care am primit¬o prin el. Opre;te¬te din studiu ;i roag[¬te ca Dumneyeu s[ trimit[ o adev[rat[ treyire spiritual[ poporului Israel. ALE…I ‘N MILA LUI DUMNEYEU 9.6¬22 Obiectivul 3. S[ po'i ar[ta ;i aprecia justi'ia ;i mila lui Dumneyeu ]n alegerea Sa suveran[ ;i ]n modul ]n care trateay[ indiviyii sau na'iunile. Probabil c[ ai observat deja c[ pentru a ]n'elege aplica'ia pe care Pavel o d[ unei doctrine, trebuie s[ ne ]ntoarcem ;i s[ revedem aceea doctrin[. De aceea, ]n lec'iile 13 - 15 vei face destul de mult[ recapitulare. Aceast[ recapitualare vine la un moment potrivit, pentru c[ ea te va ajuta s[ te preg[te;ti pentru examenul final. Acum, pentru c[ urmeay[ s[ studiem despre alegerea poporului Israel de c[tre Dumneyeu, este foarte important s[ ne ]ntoarcem ;i s[ revedem comentariile asupra versetelor din Romani 8.28¬30. Noteay[ rela'ia dintre pre;tiin'[ ;i alegere. ‘ntoarce apoi la studiul nostru asupra versetelor din Galateni 1.15¬16. Aceasta ]'i va consolida mai bine ideile despre faptul c[ predestina'ia ;i alegerea au de¬a face cu ]mplinirea voii ;i a scopului lui Dumneyeu. Dumneyeu alege pe cine vrea pentru a¬l folosi ]n transmiterea voii Sale ]ntregii lumi. 13 Compar[ Genesa 12.1¬3: 18.17¬19 cu Romani 9.4¬6. Cu ce scop i¬a ales Dumneyeu pe Avraam ;i pe descenden'ii lui? ........................................................................................ ........................................................................................ 14 A e;uat planul lui Dumneyeu pe care l¬a avut ]n alegerea poporului Israel, ]n cele dou[ obiective enun'ate aici? Romani 9.4¬6. S[ aib[ un popor care s[ fie al S[u+ ............................ S[ binecuvinteye toate na'iunile+ ................................

212 Pe ]ntreg parcursul istoriei Vechiului Testament, voia lui Dumneyeu ;i scopul S[u au fost date ;i ]mplinite printr¬un grup restr=ns, o minoritate aleas[ ]n acest scop, ;i nu prin poporul Israel, ca un ]ntreg. Cuv=ntul `r[m[;i'[~ (]nsemn=nd `o mic[ parte care a r[mas~) este folosit deseori ]n Biblie cu referire la acei evrei care¬L slujeau pe Dumneyeu cu credincio;ie. 15 Cum este numit[ r[m[;i'a lui Israel ]n Romani 9.8? ........................................................................................ 16 Pentru a ar[ta c[ scopul lui Dumneyeu nu a falimentat ;i c[ Dumneyeu ‘;i respect[ leg[m=ntul, Pavel se ]ntoarce ]nc[ odat[ la Avraam. Compar[ Romani 2.28 - 3.4 cu 9.4¬8. Remarc[ versetele 3.3 ;i 9.6. De ce poate spune Pavel c[ promisiunea lui Dumneyeu nu a e;uat? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 17 ‘n Romani 9.6¬13 avem o ilustra'ie a suveranit['ii lui Dumneyeu ]n alegere. Cum ilustreay[ versetele 11¬13 principiul din 8.29? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pe ]ntreg parcursul Epistolei c[tre Romani ai ]nt=lnit acela;i tipar — Pavel anticipeay[ ]ntreb[rile cititorilor ;i le r[spunde. Doctrina despre alegerea divin[ ;i despre predestina'ie aduce ]n discu'ie problema drept['ii sau justi'iei lui Dumneyeu. Este oare drept ca El s[¬i aleag[ pe unii ;i s[¬i resping[ pe al'ii? De aceea, ]n versetul 14 Pavel spune+ `Nu cumva este nedreptate ]n Dumneyeu?~ …i tot el r[spunde+ `Nicidecum!~ Pavel merge mai departe ]n versetele 15¬18 ;i ne arat[ ceea ce ar trebui s[ fie evident pentru noi+ Dumneyeu este liber s[ aleag[ pe oricine vrea. El este Dumneyeu, Creatorul nostru ;i Conduc[torul suveran al Universului. El are dreptul s[ fac[ ceea ce ‘i place cu crea'ia Sa.

Galateni ;i Romani Dumneyeu …i¬a ]mplinit planurile Sale ]n Vechiul Testament nu numai prin r[m[;i'a credincioas[ a lui Israel, ci ;i prin domnitori p[g=ni, ca Faraon. ‘n versetele 17¬18, unii au ]n'eles c[ Dumneyeu l¬a pedepsit pe Faraon s[ fie pierdut ;i de aceea i¬a ]mpietrit inima. Dar aceste versete nu se refer[ la m=ntuirea lui Faraon, ci la refuyul lui de a¬i da drumul poporului Israel. Veyi Exodul 11.9¬10. Afirma'ia c[ Dumneyeu i¬a ]mpietrit inima trebuie interpretat[ ]n lumina altor pasaje din Scriptur[ care arat[ clar c[ Faraon ;i¬a ]mpietrit singur inima (Exodul 8.15, 32: 9.34). Dumneyeu nu este autorul r[ului. El nu¬i inspir[ pe oameni s[ fac[ r[u, pentru ca apoi s[¬i pedepseasc[. Dimpotriv[, El folose;te chiar ac'iunile oamenilor r[i pentru a¬…i ]mplini planurile Sale. Faraon ;i¬a ]mpietrit inima ;i a hot[r=t s[ nu¬i lase pe israeli'i s[ plece, iar Dumneyeu i¬a ]mpietrit¬o ;i mai tare. ‘n conflictul care a urmat, israeli'ii au v[yut puterea lui Dumneyeu ;i dragostea Lui pentru ei, manifestate ]ntr¬un mod care le¬a ]nt[rit credin'a ]n Dumneyeu. Chiar ;i na'iunile ]nvecinate au fost convinse de puterea lui Dumneyeu (Iosua 2.10). 18 Compar[ Romani 9.17 cu Exodul 9.13¬26. Remarc[ ]n special versetele 16 ;i 20 din Exodul. Acum compar[ acestea cu Exodul 12.36¬38. Cum po'i vedea bun[tatea ;i mila lui Dumneyeu chiar ]n ]mpietrirea inimii lui Faraon? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 19 S[ aplic[m acum o regul[ pe care am folosit¬o pentru a descoperi care este accentul unui pasaj+ cea a cuvintelor cheie. Care cuv=nt este repetat cel mai des ]n Romani 9.14¬24? ........................................................................................ Am descoperit c[ tema acestui pasaj este mila, nu condamnarea. Sugestia mea este s[ sublinieyi cuv=ntul mil[ ]n aceste versete. Pavel discut[ alegerea divin[ ]n leg[tur[ cu dorin'a lui Dumneyeu de a ar[ta mila Sa fa'[ de om ]n modul cel mai deplin posibil. El folose;te aceast[ libertate a Sa oferindu¬le mil[ tuturor, ;i nu condamn=nd pe oricine ar vrea s[¬l condamne. ‘ntorc=ndu¬ne la ]ntrebarea din versetul 14, oricine ‘l cunoa;te pe Dumneyeu ;i ]n'ele-

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri ge c[ El este perfect nu ar trebui s[ fie ]ngrijorat dac[ Dumneyeu va face sau nu lucrul cel bun. El este drept ;i ]ndur[tor ;i tot ceea ce face este bine. ‘n versetul 19, Pavel anticipeay[ o alt[ ]ntrebare. Unii dintre cititorii s[i ar spune+ `Dumneyeu nu are dreptul s[ ne critice, pentru c[ cine se poate ]mpotrivi voii Lui?~ Pavel accentueay[ aici dreptul suveran al lui Dumneyeu, Creatorul nostru, de a face cu noi ceea ce vrea. El arat[ aici nebunia celor care ‘l acuy[ pe Dumneyeu pentru ceea ce suntem (v. 20). Cineva a spus+ `A¬L cunoa;te pe Dumneyeu ]nseamn[ a¬L sluji: nu poate exista nici un alt r[spuns inteligent.~ Dac[ Dumneyeu este Dumneyeu, perfect ]n dreptatea Sa, ]n dragostea ;i ]n mila Sa, ar trebui s[ ne ]ncredem ]n El chiar dac[ nu ]n'elegem de ce unii oameni sunt m=ntui'i, iar al'ii nu sunt.

213

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 22 S[ ne ]ntoarcem acum la textul nostru cheie, Romani 1.16¬18. Dup[ ce l¬ai recitit, ]n timp ce cite;ti 9.6¬24, g=nde;te¬te care este aplica'ia textului cheie. Preyint[, pe scurt, impresiile pe care 'i le¬ai format din aceast[ citire. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

20 S[ presupunem c[ ]ncerci s[¬l conduci pe un prieten spre o via'[ de complet[ devotare pentru Cristos. El se roag[, dar parc[ nu g[se;te eliberarea de p[cat despre care i¬ai vorbit. El ]'i spune c[ pe el Dumneyeu l¬a destinat pentru deyonoare ;i distrugere. El yice c[ este la fel ca Faraon — predestinat s[ fie pierdut. Cum i¬ai r[spunde?

ALE…I DINTRE EVREI …I DINTRE NEAMURI 9.23¬29

........................................................................................

Poate c[ te¬ai ]ntrebat de ce ne¬am oprit la versetul 22 ;i nu am inclus ]n versetele 23 ;i 24 subtitlul `ale;i ]n mila lui Dumneyeu~. Aceste versete apar'in ]n egal[ m[sur[ ambelor sec'iuni. De fapt, tema milei lui Dumneyeu se continu[ p=n[ ]n versetul 29. Am dorit s[ includem versetele 23 ;i 24 ]n aceast[ sec'iune pentru a ar[ta c[ vasele milei, preg[tite pentru glorie, ]i cuprind at=t pe evrei, c=t ;i pe Neamuri.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n versetul 21, Pavel vorbe;te despre vasele destinate pentru o ]ntrebuin'are de cinste sau de ocar[. Cuv=ntul `vas~ ne vorbe;te despre slujire, despre un scop pentru care s[ fie folosit. Pavel folose;te acela;i mod de exprimare ]n 2 Timotei 2.20¬21, unde vorbe;te despre responsabilitatea de a decide dac[ vrem s[ fim vase de cinste sau de ocar[. 21 S[ presupunem c[ discu'i cu un prieten despre starea lumii. Referindu¬se la nedreptatea teribil[ dintr¬un oarecare domeniu, el spune+ `Dac[ Dumneyeu este un Dumneyeu al drept['ii, de ce nu¬i ;terge pe oamenii aceia de pe fa'a p[m=ntului?~ Ce r[spuns i¬ai da? Cite;te versetele 22¬24.

Obiectivul 4. S[ sco'i ]n eviden'[ dou[ profe'ii despre r[m[;i'a lui Israel ;i despre acceptarea de c[tre Dumneyeu a Neamurilor. Explic[ modul ]n care s¬au ]mplinit.

23 Aminte;te¬'i despre referirile pe care le face Pavel ]n Romani despre slav[ sau glorie. Ai putea revedea comentariile versetelor 3.23: 8.17, 30: 9.3. ‘n versetul 9.23, ce adev[r deosebit ai g[sit ]n afirma'ia c[ El ne¬a preg[tit pe noi — vasele ]ndur[rii Sale — pentru glorie? G=nde;te¬te at=t la preyent, c=t ;i la viitor. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

‘n versetele 25¬26, Pavel preyint[ via'a ;i mesajul prorocului Osea pentru a ar[ta ]ndurarea lui Dumneyeu at=t fa'[ de evrei, c=t ;i fa'[ de Neamuri.

214

Galateni ;i Romani

Mesajul lui Dumneyeu transmis prin prorocul Osea este o remarcabil[ revelare a dragostei lui Dumneyeu, a r[bd[rii Lui ;i a ]ndur[rii Lui fa'[ de Israelul neascult[tor. Dumneyeu o compar[ pe infidela so'ie a lui Osea cu Israelul idolatru (Osea 1 - 3). So'ia lui Osea a n[scut doi copii, c[rora Osea le era tat[. Dumneyeu i¬a spus lui Osea s[ le pun[ nume care ]nsemnau `Cea f[r[ ]ndurare~ ;i `Nu¬i poporul Meu~. Dumneyeu a folosit aceste nume pentru neascult[torii copii ai lui Israel, ar[t=ndu¬le atitudinea pe care o are El fa'[ de ei c=te vreme sunt ]n p[cat. Totu;i, Dumneyeu a ar[tat c[ ]ntr¬o yi cuvintele negative din numele lor vor fi ]ndep[rtate. Pavel ia aceast[ promisiune a lui Dumneyeu ;i le aplic[ Neamurilor principiul cuprins ]n ea. Ei nu erau poporul lui Dumneyeu. Ei erau lipsi'i de ]ndurare. Dar Dumneyeu, ]n ]ndurarea Lui, le¬a dat Evanghelia. Alegerea Lui se extinde dincolo de Israel. 24 La cine se refer[ Pavel ]n principal ca fiind copii ai Dumneyeului Celui viu, ]n Romani 9.26? ....a) ....b) ....c) ....d)

Israelul restaurat. Neamurile care cred ]n Cristos. ‘ntregul popor Israel. R[m[;i'a lui Israel.

25 ‘n Romani 9.27¬29, Pavel citeay[ dou[ profe'ii din Isaia referitoare la r[m[;i'a lui Israel. ‘n versetele 27¬28, el citeay[ Isaia 10.22¬23. Care este mesajul principal al acestor versete? ....a) Dumneyeu exercit[ judecata asupra p[m=ntului, dar m=ntuie;te ]ntreg Israelul, deoarece este poporul S[u. ....b) Judecata lui Dumneyeu cade ]n principal asupra poporului S[u ;i numai pu'ini sunt m=ntui'i. ....c) Judecata lui Dumneyeu vine asupra ]ntregului p[m=nt ;i relativ pu'ini din Israel sunt m=ntui'i. ....d) Judecata lui Dumneyeu vine asupra ]ntregului p[m=nt, dar cei care¬L accept[ pe Cristos sunt m=ntui'i.

26 ‘n versetul 29, Pavel citeay[ Isaia 1.9, referindu¬se la Genesa 18 - 19. Ce vrea el s[ scoat[ ]n eviden'[? ....a) P[catele lui Israel sunt ca ;i cele ale Sodomei ;i Gomorei. ....b) M=nia lui Dumneyeu, ca reac'ie a sfin'eniei Sale ]mpotriva p[catului, ]i va distruge complet pe necredincio;i, la fel cum a distrus Sodoma ;i Gomora. ....c) Israelul care a p[c[tuit, la fel ca Sodoma ;i Gomora, ar fi meritat s[ fie nimicit total, dar Dumneyeu, ]n ]ndurarea Sa, a m=ntuit o r[m[;i'[. ....d) Dup[ cum Lot a fost salvat din Sodoma, prin ]ndurarea lui Dumneyeu, ca r[spuns la rug[ciunea lui Avraam, ;i noi ar trebui s[ ne rug[m pentru m=ntuirea Israelului. Observ[ c[ m=ntuirea unei r[m[;i'e este o dovad[ a ]ndur[rii lui Dumneyeu ;i a credincio;iei Sale fa'[ de leg[m=ntul f[cut cu Israel. ‘ns[;i existen'a r[m[;i'ei este o asigurare pentru noi c[ Dumneyeu ‘;i va respecta promisiunea ;i va restaura Israelul ca na'iune. 27 Care dintre motivele lui Pavel pentru scrierea capitolelor 9 ¬ 11 este subiectul principal al acestor versete? ....a) ....b) ....c) ....d)

Preocuparea sa pentru destinul lui Israel. Dovedirea drept['ii lui Dumneyeu. Problemele dintre evrei ;i Neamuri. Responsabilitatea misionar[.

Ca r[spuns la toate ]ntreb[rile pe care Pavel le anticipeay[ ca atacuri ]mpotriva doctrinei pe care a preyentat¬o, ]ntreb[ri care p[reau direc'ionate ]mpotriva lui Dumneyeu ‘nsu;i, g[sim un g=nd important+ Dumneyeu este un Dumneyeu al ]ndur[rii. Tema ]ndur[rii lui Dumneyeu este 'esut[ ]n ]ntreg argumentul din versetele 14 la 29. Este bine s[ remarc[m aici ;i s[ amintim mereu c[ dac[ nu ar fi ]ndurarea lui Dumneyeu, nimeni nu ar fi m=ntuit! 28 Conform versetelor 23¬24, cine sunt aceste vase ale ]ndur[rii? ........................................................................................

M=ntuire numai prin credin'[ Romani 9.30 - 10.21 TRAGEDIA NECREDINæEI LUI ISRAEL 9.30 - 10.3 Obiectivul 5. S[ expui modul ]n care Pavel aplic[ poporului Israel doctrina lui despre jus-

tificarea prin credin'[. Explic[ referirea lui la piatra de poticnire ;i la tragedia atitudinii pe care a adoptat¬o Israel. Uneori ni se pare c[ suveranitatea lui Dumne-

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri yeu nu mai las[ loc voin'ei omului. Ai avut acest sentiment, citind capitolul 9? Pavel ]ncepe acum s[ accentueye responsabilitatea omului ]n toate rela'iile sale cu Dumneyeu. ‘nc[ o dat[, vedem intensa preocupare a lui Pavel pentru m=ntuirea poporului s[u, Israel. 29 ‘n aceste versete, vedem problema fundamental[ a lui Israel, aceea;i pe care am ]nt=lnit¬o ;i ]n Galateni. Care este aceast[ problem[? Romani 9.32¬33. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Faptul c[ Israelul a falimentat ]n primirea promisiunii lui Dumneyeu nu este din vina lui Dumneyeu, ci din vina lui Israel. Din cauya necredin'ei (9.32¬33) ;i a refuyului de a accepta planul lui Dumneyeu, care este revelat ]n Evanghelie (10.3), ei sunt pierdu'i. Ei au respins calea de ]ndrept['ire pe care le¬a oferit¬o Dumneyeu ;i L¬au ]mpiedicat astfel pe Dumneyeu s[¬i ajute. Starea lor de pierdu'i nu se datoreay[ faptului c[ Dumneyeu nu ar fi vrut s[¬i m=ntuie, ci faptului c[ Israelul nu a vrut s[ accepte m=ntuirea a;a cum le¬a oferit¬o Dumneyeu — doar prin credin'a ]n Isus Cristos. 30 Compar[ Romani 9.32¬33 cu Isaia 8.13¬15. Care spune Isaia c[ este piatra de poticnire? ........................................................................................ 31 Compar[ Psalmul 118.22¬23: Isaia 28.16: Matei 21.33¬46 cu 1 Corinteni 1.23: Efeseni 2.20¬22. Ce ne ]nva'[ aceste texte profetice? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Neamurile au g[sit m=ntuirea ;i ]ndrept['irea lui Dumneyeu crey=nd ]n Cristos. A;a au f[cut ;i unii dintre evrei. Dar na'iunea, ]n ]ntregimea ei, nu a recunoscut c[ singura cale de ]ndrept['ire pe care le¬o arat[ Dumneyeu este credin'a ]n Cristos.

215 C=nd Pavel ]i aplic[ lui Israel Evanghelia m=ntuirii prin credin'[, vedem clar c[ aceia care L¬au respins pe Cristos nu sunt m=ntui'i. Pavel nu este singurul care d[ aceast[ ]nv['[tur[. Cite;te 1 Petru 2.2¬8. Ori ‘l recunoa;tem pe Cristos ca fiind piatra din capul unghiului, ori nu avem parte ]n templul spiritual al lui Dumneyeu. Dac[ credem ]n El, nu vom fi da'i de ru;ine ;i nu vom fi deyam[gi'i. Dac[ respingem autoritatea Lui, ne poticnim de El, c[dem ;i ne distrugem pe noi ]n;ine. Predicarea Evangheliei are unul dintre aceste dou[ efecte asupra oamenilor. Ei fie g[sesc refugiu ]n Evanghelie, fie se poticnesc de ea ;i cad sub judecat[. 32 Ai auyit vreodat[ pe cineva spun=nd+ `Nu are importan'[ ce creyi — doar s[ fii sincer ]n ceea ce creyi~? Creyi c[ Pavel ar fi de acord cu aceast[ afirma'ie? El ne arat[ c[ oamenii pot fi sinceri, dar gre;i'i. El a fost unul care a ajutat la ]mpro;carea cu pietre a lui …tefan ;i i¬a persecutat ;i pe al'i cre;tini. Creyi c[ se g=ndea la acestea atunci c=nd a scris versetele 2¬3? Ce spune el despre r=vna pentru Dumneyeu pe care a avut¬o poporul s[u evreu? v. 2. ........................................................................................ ........................................................................................ 33 Ce se ]nt=mpl[ c=nd oamenii au yel religios, dar acesta nu este bayat pe recunoa;terea adev[rului lui Dumneyeu? v. 3. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Aici, ]n capitolul 10, Pavel ne d[ c=teva ]nv['[turi clare despre ceea ce este credin'a. El vorbe;te de mai multe ori despre a crede. Dar ce ]nseamn[ a crede? Observ[ mai ]nt=i c[ credin'a trebuie s[ fie fondat[ pe adev[rata cunoa;tere. v. 2. Nici sinceritatea ;i nici yelul nu sunt o dovad[ c[ credin'a noastr[ este bun[. Yelul ]n sine nu este nici bun, nici r[u: depinde care este obiectivul yelului+ pentru ce e;ti yelos? Credin'a sincer[ poate fi moart[, dac[ nu este ]ntemeiat[ pe adev[r. A; putea s[ am credin'a perfect[ c[ apa unui r=u este curat[ ;i s[ beau din ea. Dar dac[ cineva ]n susul r=ului a aruncat gunoaie ]n ap[, oare faptul c[ eu cred c[ apa este curat[ va face s[ nu m[ ]mboln[vesc? Nu! Sinceritatea mea nu m[ va salva. Credin'a mea a fost bayat[ pe o gre;eal[, nu pe cunoa;terea adev[rului. Tragedia lui Israel a constat din faptul c[ credin'a lor era ]ntemeiat[ pe propriile lor concepte despre modul ]n care pot ajunge ]ntr¬o stare de

216

Galateni ;i Romani

]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu, prin respectarea Legii, ;i au respins astfel cunoa;terea pe care le¬a adus¬o Evanghelia.

........................................................................................ ........................................................................................

PARTEA OMULUI ‘N MÂNTUIRE 10.4¬11

........................................................................................ ........................................................................................

Obiectivul 6. S[¬i explici unei persoane care vrea s[ fie m=ntuit[ ce are de f[cut.

........................................................................................

Studiind necredin'a tragic[ a Israelului, ai v[yut deja c[ partea omului ]n lucrarea de m=ntuire este s[¬;i pun[ credin'a ]n revela'ia drept['ii lui Dumneyeu a;a cum o avem ]n Evanghelie. Aceasta, desigur, ne duce la a ne pune ]ncrederea ]n Domnul Isus Cristos.

Accentueay[ faptul c[ a¬L m[rturisi pe Isus ca Domn ]nseamn[ s[ recuno;ti c[ El este Domn. Traducerea preferat[ este Isus este Domn , mai degrab[ dec=t Domnul Isus. Aceasta ]nseamn[ s[ recuno;ti dumneyeirea Lui ;i dreptul Lui de a conduce vie'ile noastre. ‘nseamn[ s[¬L accept[m ca Domn ;i M=ntuitor al nostru.

34 Compar[ Romani 1.16¬17 cu 10.8. ‘n ce s¬a revelat neprih[nirea (]ndrept['irea) lui Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ Credin'a noastr[ are o temelie solid[, neschimb[toare — Cuv=ntul lui Dumneyeu. Aceasta este baya credin'ei. 35 Ce era `cuv=ntul credin'ei~ pe care ]l propov[duiau primii cre;tini? Romani 10.9

Ce ]n'elegi prin expresia `credin'a din inim[~? Aceasta sugereay[ c[ este posibil s[ creyi ;i ]n alt mod, nu numai cu mintea. Putem spune+ `Da, cred c[ Evanghelia este adev[rat[. Eu cred c[ Dumneyeu L¬a ]nviat pe Isus din mor'i.~ Putem crede cu mintea toate acestea, f[r[ a aplica acele adev[ruri vie'ilor noastre. `Inima~ se refer[ aici la ]ntreaga personalitate — intelect, sentiment, voin'[. A crede cu adev[rat ]n Domnul Isus Cel ]nviat ]nseamn[ a ne preda pe deplin Lui.

........................................................................................

37 S[ presupunem c[ persoana pe care o conduci la Cristos vrea s[ ;tie de ce este at=t de important pentru m=ntuire s[ cread[ ]n ]nvierea lui Isus. Ce i¬ai spune?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Ai ]nt=lnit vreodat[ pe cineva care s[ cread[ c[ trebuie s[ fie foarte greu s[ devii cre;tin? Poate c[ el credea c[ ar trebui s[ ]nve'e o mul'ime de reguli ;i s[ fie ]n stare s[ explice adev[ruri teologice ad=nci. Sau s[ ]ndeplineasc[ anumite ritualuri speciale. Sau s[ intre ]n trans[, s[ aib[ viyiuni sau alte experien'e mistice prin care s[ intre ]n contact cu realitatea ;i aceasta s[¬i schimbe via'a. ‘n versetele 6¬8, Pavel ne asigur[ c[ m=ntuirea este foarte simpl[. Cristos deja S¬a cobor=t din Ceruri ca s[ ne m=ntuiasc[. Galateni 4.4: Romani 1.3: 8.3. El a ]nviat deja din mor'i. El a terminat lucrarea de r[scump[rare. Acesta este mesajul Evangheliei. Ceea ce ne r[m=ne de f[cut este s[ credem.

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

36 Dac[ ai folosi acest text din Romani pentru a¬l ajuta pe un prieten s[ fie m=ntuit, care sunt cele dou[ lucruri pe care i le¬ai cere s[ le fac[? R[spunde cu cuvintele tale.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 38 Pe ce cunoa;tere trebuie s[ se bayeye credin'a care m=ntuie? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 39 Pavel explic[ faptul c[ a crede implic[ o credin'[ l[untric[ ;i o m[rturie exterioar[, sau o exprimare a credin'ei. v. 10. C=t de important sim'i c[

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri

217

este pentru via'a noastr[ cre;tin[ le s[ spui altora despre Isus? Ce a f[cut El pentru tine?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i pentru Neamuri Romani 10.12 - 11.36 EVANGHELIYARE MONDIAL“ 10.12¬21 Obiectivul 7. S[ explici modul ]n care condi'iile impuse pentru m=ntuire se leag[ de responsabilitatea noastr[ de a evangheliya lumea. Aplic[ aceast[ cunoa;tere ]n via'a ;i ]n lucrarea ta. 40 Compar[ Romani 8.30 cu 10.12¬14. Cine face chemarea unei persoane pentru ca aceasta s[ fie m=ntuit[? Explic[. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Vestea Bun[ c[ Isus Cristos a adus m=ntuire pentru to'i aceia care o primesc. 41 Care sunt cuvintele din Romani 10.11¬13 care ]'i amintesc de faptul c[ Cristos a murit pentru to'i? v. 11 ...................................................................... v. 12 ...................................................................... v. 13 ...................................................................... 42 Compar[ Romani 1.14¬16 cu 10.11¬15. Care dintre motivele pentru care Pavel a scris capitolele 9U–U11 este evident aici? ........................................................................................

........................................................................................

43 Prin ce mijloace ar trebui dus[ Evanghelia celor care nu au auyit¬o? vv. 14¬15.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Pe tot parcursul Epistolei c[tre Galateni ;i a celei c[tre Romani, am v[yut c[ a crede ]n Domnul Isus Cristos este singura cale de a intra ]ntr¬o stare dup[ voia lui Dumneyeu ;i de a avea o via'[ de biruin'[ asupra p[catului. Aceasta duce la o responsabilitate inevitabil[. Noi trebuie s[ ]mp[rt[;im

44 Compar[ Romani 10.13¬15 cu 1 Corinteni 1.23¬24. Care este partea mesajului care ar trebui s[ poarte accentul cel mai mare? ........................................................................................ ........................................................................................

ROMANI 10.13¬15 æelul

Oamenii m=ntui'i

Oameni m=ntui'i Cheam[ Numele Domnului Cred ]n Domnul Oamenii

Aud despre Domnul Predic[ despre Domnul

Responsabilitatea

Sunt trimi;i predicatori ai Evangheliei

218 Centrul mesajului trebuie s[ fie Acela care este proclamat — Isus Cristos. Versetele 14¬15 ne dau o analiy[ a procesului care este implicat ]n a chema Numele Domnului. Noi vrem ca oamenii s[ cheme Numele Domnului ;i s[ fie m=ntui'i. Pavel arat[, ]n ordine invers[, pa;ii necesari ;i ajunge la responsabilitatea noastr[ de a ]ndeplini Marea ‘ns[rcinare pe care Cristos i¬a dat¬o Bisercii Sale. Matei 28.19¬20: Marcu 16.15¬16. Punctul cel mai important al apelului lui Pavel din versetele 14¬15 este c[ oamenii nu pot fi m=ntui'i dec=t dac[ Evanghelia le este dus[ de c[tre cei pe care Dumneyeu i¬a trimis s[ fac[ lucrul acesta. Lumea are nevoie de predicatori, care sunt trimi;i de Dumneyeu. Planul lui Dumneyeu ca oamenii s[ r[spund[ chem[rii la m=ntuire pretinde ca noi s[ r[spundem chem[rii la slujire. Nu ]ngerii sunt ]ns[rcina'i cu predicarea Evangheliei. Noi suntem. ‘'i aminte;ti de studiul nostru despre chemarea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel, din Galateni 1 ¬ 2? Nu a fost o chemare de la oameni. El a fost trimis de Domnul. Dac[ vrem ca oamenii s[¬L g[seasc[ pe Cristos ]n yilele noastre, aceia care predic[ Evanghelia trebuie s[ fie chema'i ;i trimi;i de Dumneyeu. Am v[yut ]n Galateni c[ Biserica recunoa;te acea chemare ;i este responsabilitatea Bisericii s[ trimit[ misionari. Provocarea pe care o lanseay[ Pavel ne face s[ ne d[m seama de responsabilitatea de a merge ;i de a trimite misionari pe care s[¬i sus'inem prin darurile noastre. Ea ne face s[ ne rug[m, c=nd ne amintim de cuvintele Domnului+ `Mare este seceri;ul, dar pu'ini sunt lucr[torii: Ruga'i dar pe Domnul seceri;ului s[ scoat[ lucr[tori la Seceri;ul Lui.~ `…i cum vor propov[dui, dac[ nu sunt trimi;i?~ ‘n versetul 15, Pavel citeay[ o exclama'ie istoric[ din Isaia 52.7. Aceste cuvinte au fost spuse ]nt=i despre oameni care au dus vestea bun[ de la Babilon la Ierusalim c[ anii de robie s¬au sf=r;it ;i ]n cur=nd evreii se vor ]ntoarce ]n 'ara lor. C=t de bine trebuie s[ fi fost ei primi'i! Noi avem ]n Evanghelie vestea bun[ a eliber[rii dintr¬o robie mai grea dec=t cea babilonian[. Cristos ydrobe;te c[tu;ele p[catului ;i restaureay[ p[rt[;ia cu Dumneyeu pentru acela care crede. 45 Cum vine credin'a la oameni, a;a ]nc=t s[ poat[ crede ;i s[ poat[ fi m=ntui'i? v. 17. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ De vreme ce este a;a, centreay[ predicarea ;i ]nv['[turile tale ]n Cuv=ntul lui Dumneyeu. Auyirea Cuv=ntului lui Dumneyeu va produce credin'[ ]n

Galateni ;i Romani oamenii c[rora le propov[duie;ti. Dac[ vrei ca oamenii s[ aib[ credin'a care m=ntuie;te, predic[ ceea ce spune Biblia despre m=ntuire. Dac[ vrei ca ei s[ aib[ credin'[ pentru a fi vindeca'i, predic[ ceea ce ]nva'[ Biblia despre acest subiect. Dac[ vrei ca oamenii s[ fie umplu'i cu Duhul Sf=nt, predic[ ;i ]nva'[ Cuv=ntul lui Dumneyeu despre lucrarea Duhului Sf=nt. Testeay[ aceast[ formul[ ]n lucrarea ta ;i vei vedea ce va face Dumneyeu! 46 S[ privim acum la versetele 18¬21. Care sunt cei doi profe'i din Vechiul Testament pe care ]i citeay[ Pavel, pentru a ar[ta c[ Dumneyeu va folosi Neamurile c[ s[¬i provoace pe israeli'i la geloyie? Veyi ;i Romani 11.11. ........................................................................................ ........................................................................................ Din punct de vedere istoric, am putea spune c[ profe'ia lui Moise a fost ]mplinit[ atunci c=nd Dumneyeu a folosit na'iunile p[g=ne pentru a fi instrumentul S[u de judecat[ cu care s[¬l pedepseasc[ pe Israel pentru p[catele lui. Dar Pavel se refer[ la primirea Evangheliei de c[tre Neamuri, fapt care a fost prevestit de Isaia. Vedem cum Dumneyeu le ofer[ m=ntuirea gratuit at=t evreilor, c=t ;i Neamurilor. Observ[ r[bdarea Lui fa'[ de Israel ;i durerea pentru necredin'a lor (v. 21). 47 ‘n lumina versetelor 18 ;i 20¬21, unde creyi c[ vrea Dumneyeu s[ le ducem oamenilor Cuv=ntul Evangheliei ;i s[¬i invit[m la Cristos? ....a) ‘n special acolo unde oamenii doresc mesajul. ....b) ‘n special la p[g=nii neevangheliya'i. ....c) ‘n special evreilor. ....d) Tuturor oamenilor, pretutindeni, fie c[ vor s[ asculte mesajul, fie c[ nu vor. ISRAELUL NU ESTE LEP“DAT COMPLET 11.1¬16 Obiectivul 8. S[ preyin'i dou[ moduri ]n care se vede c[ lep[darea lui Israel nu este total[. Ai v[yut cum abordeay[ Pavel c=teva probleme referitoare la Israel, ]n capitolele 9 - 11. ‘n 9.6, ia ]n discu'ie ]ntrebarea dac[ promisiunea pe care Dumneyeu i¬a f[cut¬o lui Israel a falimentat sau nu. ‘n 9.14, Pavel ia ]n discu'ie justi'ia lui Dumneyeu. Acum, ]n lumina faptului c[ Israelul L¬a respins pe Mesia, ne¬am putea ]ntreba+ `Oare ]nseamn[ aceasta c[ Dumneyeu l¬a lep[dat complet pe Israel?~ Pavel r[spunde acestei ]ntreb[ri foarte clar ]n versetul 1.

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri 48 Ce dovad[ poyitiv[ avem pentru faptul c[ Dumneyeu nu l¬a lep[dat complet pe Israel? 11.1. ........................................................................................ 49 Am v[yut c[ Dumneyeu …i¬a realiyat deja scopul ;i …i¬a ]mplinit promisiunea de p[strare a r[m[;i'ei de credincio;i. Cum s¬a demonstrat aceasta pe vremea c=nd Ilie credea c[ este singurul care I¬a r[mas credincios lui Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ 50 Pe vremea lui Pavel, cine forma r[m[;i'a datorit[ alegerii prin har la care se refer[ el ]n versetele 5¬7? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ De obicei, Pavel vorbe;te despre ale;i ca fiind aceia pe care Dumneyeu i¬a ales dintre evrei ;i dintre Neamuri, dar aici se refer[ la evreii cre;tini, pentru a ar[ta c[ Dumneyeu nu l¬a lep[dat totalmente pe Israel. Existen'a r[m[;i'ei dovede;te c[ Dumneyeu nu l¬a abandonat pe Israel ;i nu a renun'at la scopul S[u pentru Israel. Orbirea a venit peste cei care nu au vrut s[ accepte lumina. ‘n Romani 1, am v[yut deja acest principiu al retribuirii. Versetele 11-16 ne arat[ c[ aparenta lep[dare a lui Israel este numai temporar[. Dumneyeu folose;te faptul c[ Israel L¬a respins pentru o vreme pe Mesia pentru a le da Neamurilor oportunitatea de a primi Evanghelia ;i de a fi p[rta;i ai binecuv=nt[rilor ei pe picior de egalitate cu evreii. ‘'i aminte;ti cu ce problem[ se confrunta cre;tinismul atunci c=nd iudaiyatorii ]ncercau s[¬i for'eye pe to'i cre;tinii dintre Neamuri s[ se fac[ evrei? Conflictul lui Pavel cu Petru, la Antiohia, Conciliul de la Ierusalim, scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni, toate acestea au ajutat s[ se produc[ o cotitur[ ]n ce prive;te libertatea cre;tin[. ‘mi este u;or s[¬mi imaginey c[ ar fi fost cu totul diferit dac[ Israelul ca na'iune L¬ar fi acceptat pe Cristos ;i cre;tinismul, iar Biserica primar[ ar fi fost dominat[ de deciyiile Sinedriului cu privire la cei converti'i dintre Neamuri! Temporara lep[dare a lui Israel a deschis por'ile pentru predicarea Evangheliei ]n toat[ lumea, f[r[ prejudec['i rasiale sau bariere na'ionale. Ai v[yut vreodat[ s[ se ]nt=mple a;a ceva? O mam[ ]ncearc[ s[¬l conving[ pe b[ie'a;ul ei s[ m[n=nce, iar acesta nu vrea. Vine ]ns[ acas[ fratele b[iatului, fl[m=nd. Atunci, mama lor spune+ `Ei

219 bine, po'i s[ m[n=nci tu m=ncarea lui Ionel. El nu o vrea.~ Fratele ]ncepe s[ m[n=nce ;i spune c=t de bun[ este m=ncarea. Atunci Ionel ]ncepe s[ pl=ng[+ `E m=ncarea mea!~ Mama ]i d[ ;i lui m=ncare, pe care o m[n=nc[ acum cu poft[, hot[r=t s[ nu mai lase altcuiva ceea ce este al lui. A fost `provocat la geloyie~ atunci c=nd a v[yut c[ altcineva se bucur[ de ceea ce de drept era al s[u! Dumneyeu, ]n marea Sa ]n'elepciune, a folosit convertirea Neamurilor ca s[ st=rneasc[ interesul evreilor pentru Evanghelie. ‘n fond, cine a primit revela'ia adev[ratului Dumneyeu ;i a transmis¬o din genera'ie ]n genera'ie? Cui i¬a fost dat leg[m=ntul? Care popor L¬a a;teptat ;i s¬a rugat timp de veacuri pentru venirea lui Mesia? …i de ce s[ primeasc[ Neamurile toate binecuv=nt[rile care sunt ]n Cristos? Oare n¬a fost El evreu? De ce evreii ]n;i;i s[ nu aib[ parte la bog['iile spirituale pe care Neamurile le¬au aflat ]n Cristos? Am v[yut c[ Pavel a predicat mai ]nt=i evreilor ;i apoi Neamurilor. ‘n calitate de apostol al Neamurilor, el a fost fericit s[ aib[ o asemenea ]ns[rcinare (11.1¬3), dar el spera ;i se ruga ca Dumneyeu s[ le foloseasc[ chiar ;i pe acestea pentru a st=rni interesul propriului s[u popor. (v. 14) 51 Compar[ 11.1 cu versetul 15 ;i vei vedea cele dou[ p[r'i ale r[spunsului la ]ntrebarea lui Pavel. Cum descrie el viitoarea restaurare spiritual[ a lui Israel, ]n versetul 15? ........................................................................................ ........................................................................................ 52 S[ ne g=ndim cum opereay[ principiul acesta al `provoc[rii la geloyie~ ]n domeniul m[rturisirii cre;tine. ‘n yona ]n care tr[ie;ti tu, ce pare s[¬i atrag[ pe oameni la Cristos — bucuria Domnului pe care o v[d ]n cre;tini, sau faptul c[ le spui c[ sunt p[c[to;i? Dumneyeu folose;te ambele c[i ]n propov[duire. Unde ar trebui s[ fie accentul ]n m[rturisire ;i ]n predicare? Roag[¬te pentru aceasta. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

220

Galateni ;i Romani

INCLUDEREA NEAMURILOR 11.17¬25 Obiectivul 9. S[ extragi trei ]nv['[turi importante din pilda m[slinului. Versetul 16 este cu adev[rat o punte de leg[tur[ ]ntre versetele precedente, ]n care Pavel a pus accentul pe destinul spiritual al lui Israel ;i versetele care urmeay[, referitoare la rela'ia dintre evrei ;i Neamuri. S[ ne amintim c[ sensul cuv=ntului `sf=nt~ este `pus deoparte pentru Dumneyeu~ sau `apar'in=nd lui Dumneyeu~. Dumneyeu nu l¬a abandonat pe Israel. Israel este m[slinul pe care El l¬a plantat (Isaia 60.21: 61.3). ‘n Vechiul Testament sunt folosite mai multe figuri de stil de acest gen. Acum, Pavel spune c[ dac[ r[d[cinile ;i tulpina pomului ‘i apar'in lui Dumneyeu, atunci ;i ramurile ‘i apar'in tot Lui (Romani 11.16). 53 Ce repreyint[ ]n versetul 17+ Ramurile t[iate? ............................................................. Ramurile de m[slin s[lbatic care au fost altoite? ........................................................................................

dar face roade dulci. Altoirea este folosit[ pentru a ameliora calitatea fructelor din pomii s[lbatici. Pavel spune (v. 24) c[ Dumneyeu a inversat acest proces obi;nuit ;i, ]n ]ndurarea Sa, a altoit o ramur[ de m[slin ]ntr¬un pom bun. Am spus deja c[ nu trebuie s[ ]ncerci s[ aplici fiecare detaliu al pildelor. Dar po'i vedea frumuse'ea purt[rii de grij[ a lui Dumneyeu at=t pentru iudei, c=t ;i pentru Neamuri, atunci c=nd ]i une;te ]n Cristos. 54 ‘n versetul 18, Pavel se ocup[ de problema practic[ a rela'iilor dintre evrei ;i Neamuri. Ai ]nt=lnit vreodat[ pe cineva care s[ se uite de sus ]n jos la evrei pentru c[ str[mo;ii lor din primul veac nu L¬au primit pe Isus ca Mesia al lor? De ce nu ar trebui cre;tinii s[ aib[ o asemenea atitudine ]n nici o ]mprejurare? v. 18. ........................................................................................ ........................................................................................ Numai ]n Cristos — care omene;te este din s[m=n'a lui Avraam — avem dreptul s[ ne bucur[m de binecuv=nt[rile vie'ii spirituale. Unde ar fi cre;tinismul ast[yi, dac[ nu ar fi fost lucrarea misionar[ a unor asemenea mari evangheli;ti evrei cum au fost Petru, Pavel, Toma sau Filip? Sau cum am fi ;tiut s[¬L g[sim pe Dumneyeu, dac[ nu am fi avut Biblia, pe care am primit¬o prin scriitorii evrei? S[¬I mul'umim lui Dumneyeu pentru m[slin! 55 ‘n versetele 20¬22, care este lec'ia pe care ar trebui s[ o ]nv['[m de la ramurile t[iate? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 56 Ce lec'ie despre destinul spiritual al lui Israel ne ]nva'[ versetele 23¬25? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Ai urm[rit vreodat[ pe cineva altoind vreo ramur[ dintr¬un pom ]n altul? S¬ar putea s[ ai un pom care produce mere acre. Po'i s[ tai o ramur[ aproape de tulpin[ ;i ]n t[ietur[ s[ pui o ramur[ mic[, pe care ai t[iat¬o dintr¬un m[r care face fructe dulci. Bandajeay[ cu grij[ altoiul p=n[ c=nd se prinde ;i devine parte din pom. Ramura original[ este t[iat[. Noua ramur[ ];i prime;te via'a din pom,

........................................................................................ ........................................................................................ Observ[ de asemenea c[ ]n versetul 25 Pavel se adreseay[ credincio;ilor evrei ;i dintre Neamuri din Roma cu apelativul `fra'ilor~. Nimeni nu trebuie s[ se simt[ superior altcuiva. Ei sunt to'i fra'i ]n familia lui Dumneyeu.

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri ISRAELUL RE‘NVIAT …I RESTAURAT 11.25¬31 Obiectivul 10. S[ ar['i care sunt planurile lui Dumneyeu pentru viitorul lui Israel. 57 Versetul 25 este punctul culminant al pasajului referitor la m[slin ;i ne conduce direct la o revela'ie clar[ despre viitorul lui Israel. Compar[ versetele 25 ;i 26. Care sunt cele dou[ situa'ii sau evenimente care ne arat[ c=nd va fi restaurat Israelul? v. 25 ............................................................................... v. 26 ............................................................................... ‘mplinirea num[rului Neamurilor ne aminte;te de proclamarea Evangheliei ]n toat[ lumea ;i de num[rul mare de neevrei, credincio;ii dintre Neamuri, pe care Dumneyeu i¬a altoit ]n m[slin. Numai El ;tie c=nd va fi ]mplinit num[rul Neamurilor. Aceast[ perioad[ ar putea fi comparat[ cu `vremea Neamurilor~ despre care vorbe;te Daniel ]n profe'ia sa. Eliberatorul care vine din Sion este Domnul Isus Cristos, Mesia, care Se va ]ntoarce pe p[m=nt pentru a instaura ]mp[r['ia Sa glorioas[. 58 Conform versetelor 26¬27, ce fel de restaurare va fi aceasta, ]n principal? ........................................................................................ Restaurarea va avea loc atunci c=nd Isus va veni din nou pe p[m=nt. Versetul 26 vorbe;te despre Israel ca un tot unitar, dar aceasta nu ]nseamn[ c[ to'i evreii vor fi m=ntui'i pe baya na'ionalit['ii lor. Pentru a face un studiu fascinant al profe'iilor despre timpul de poc[in'[ na'ional[, cite;te Yaharia 12U¬U14. Israelul ‘l va recunoa;te pe Isus ca Mesia al lor ;i se vor c[i de faptul c[ L¬au r[stignit (str[puns) — 12.1: 13.6. P[storul (Mesia) este b[tut (lovit, omor=t), iar oile Sale (urma;ii S[i) sunt risipite, dar Dumneyeu ocrote;te o r[m[;i'[, o trece prin mari suferin'e ;i o nume;te poporul S[u (13.7¬9). Na'iunile p[m=ntului se vor aduna s[ lupte ]mpotriva Ierusalimului, dar Cristos va veni ;i¬l va iyb[vi pe poporul S[u ;i ‘;i va instaura domnia (14.1¬21). Multe alte profe'ii din Vechiul Testament vorbesc despre venirea lui Mesia ]n glorie pentru a instaura ‘mp[r['ia Sa ve;nic[ asupra lui Israel ;i asupra ]ntregului p[m=nt. Acele profe'ii urmeay[ s[ se ]mplineasc[. Dumneyeu nu S¬a c[it de planul S[u, nici nu …i¬a schimbat g=ndurile cu privire la chemarea ;i promisiunea pe care i¬a dat¬o lui Avraam ;i semin'ei sale. El nu a uitat ceea ce i¬a promis lui David. El nu Se c[ie;te de promisiunile pe care i

221 le¬a f[cut lui Israel. Te po'i ]ncrede ]n promisiunile ;i ]n darurile Lui (Romani 11.29). Chiar ]n yilele noastre, c=nd ne apropiem de vremea revenirii lui Isus, Dumneyeu a ]nceput deja o treyire spiritual[ printre evrei. Mul'i ‘l accept[ pe Isus ca M=ntuitor al lor. C=t de mult ar trebui s[ ne rug[m pentru ei ;i s[ le ducem Evanghelia, pentru a pl[ti datoria pe care o avem fa'[ de ei (vv. 30¬31) ;i s[ ne bucur[m de restaurarea lor prin ]ndurarea lui Dumneyeu! BOG“æIILE ‘NæELEPCIUNII LUI DUMNEYEU 11.32¬36 Obiectivul 11. S[ ]n'elegi mai profund ]n'elepciunea lui Dumneyeu, capacitatea Lui de a ]mplini ceea ce a hot[r=t ;i credincio;ia Lui fa'[ de promisiunile pe care le¬a f[cut. ‘n versetul 32, Pavel reyum[ discu'ia cu privire la rela'ia dintre evrei ;i Neamuri. ‘n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu nimeni nu se va l[uda cu superioritatea sa rasial[ sau cu privilegii speciale, nu va fi nici m=ndrie pentru faptele noastre bune ;i nici priviri dispre'uitoare spre al'ii pe care i¬am considerat p[c[to;i. Dumneyeu a ar[tat c[ toat[ lumea a p[c[tuit. M=ndria lui Israel de a fi poporul ales al lui Dumneyeu a fost umilit[ prin p[catul necredin'ei lor. Dumneyeu ne¬a ar[tat c[ to'i am p[c[tuit ]n necredin'[ ;i c[ to'i putem veni la El ca s[ primim ]ndurare. Uit[¬te din nou peste versetele 30¬32 ;i noteay[ accentul care este pus pe ]ndurarea lui Dumneyeu. Vedem aici dragostea ;i ]n'elepciunea lui Dumneyeu de a¬i duce pe oameni la poc[in'[ ;i la credin'[, astfel ]nc=t El s[¬i poat[ m=ntui prin ]ndurarea Sa nem[surat[. ‘n versetele 32-36, Pavel este cople;it de m[re'ia planului de m=ntuire pe care l¬a preyentat. El a anticipat ]ntreb[rile, sau poate a repetat ]ntreb[rile cu care al'ii l¬au provocat c=nd a preyentat planul lui Dumneyeu ]n Evanghelie. El s¬a ocupat de justi'ia lui Dumneyeu ]n rela'ie cu necredin'a lui Israel ;i cu lep[darea lor. El a ar[tat planul lui Dumneyeu pentru proclamarea la scar[ mondial[ a Evangheliei ;i a m=ntuirii — at=t a evreilor, c=t ;i a Neamurilor — prin credin'a ]n Cristos. Am v[yut cum Dumneyeu a folosit chiar ;i necredin'a lui Israel pentru a le da Neamurilor oportunitatea m=ntuirii. Acum privim ]n viitor spre restaurarea lui Israel ;i spre domnia etern[ a lui Cristos, ]n care evreii ;i Neamurile vor fi ]mpreun[ p[rta;i ai slavei. Nu este de mirare c[ apostolul Pavel ]nchide acest pasaj printr¬o iybucnire de slav[ lui Dumneyeu! Ne unim ;i noi cu el c=nd spune+ `O, ad=ncul bog['iei, ]n'elepciunii ;i ;tiin'ei lui Dumneyeu! A Lui s[ fie slava ]n veci! Amin.~

222

Galateni ;i Romani

59 Tem[ facultativ[. Dac[ ai prilejul, asist[ la un serviciu de ]nchin[ciune ]ntr¬o sinagog[. F[¬'i prieteni printre evrei. Informeay[¬te ce s¬a f[cut pentru a le da evreilor Evanghelia ]n yona ]n care locuie;ti. Cum ai putea s[ faci aceasta tu ;i biserica ta? Cum se aplic[ cele studiate ]n aceast[ lec'ie la responsabilitatea ta? Scrie un scurt raport despre ceea ce ai aflat ;i despre ceea ce inten'ioneyi s[ faci.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Verific[¬'i r[spunsurile 1 Capitolele 1 - 8. 2 Aplica'ia practic[. 3 Teologie+ 1 ¬ 8 Aplica'ie+ 9 ¬ 16 Condamnarea+ 1 ¬ 3 Evreii ;i Neamurile+ 9 ¬ 11 Justificarea+ 4 ¬ 6 Cre;tinii+ 12 ¬ 13 Sfin'irea+ 7 ¬ 8 Biserica+ 14 ¬ 16 4 Personal — preocuparea pentru destinul spiritual al poporului Israel. Doctrinar — nevoia de a ar[ta dreptatea lui Dumneyeu ]n felul ]n care trateay[ poporul Israel. Practic — problema rasial[ dintre evrei ;i Neamuri. Practic — responsabilitatea misionar[. 5 R[spunsul t[u. 6 R[spunsul t[u. El ;tia c[ majoritatea israeli'ilor L¬au respins pe Cristos ;i ;tia c[ nu este o alt[ cale de m=ntuire. 7 El era gata s[ renun'e la propria m=ntuire, dac[ prin aceasta poporul s[u ar fi fost m=ntuit. 8 Ca Dumneyeu s[ ;tearg[ ;i numele s[u din cartea vie'ii. 9 Am=ndoi aveau o dragoste jertfitoare, la fel ca dragostea lui Dumneyeu sau a lui Cristos. 10 Dragostea lui Cristos. 11 Sper c[ ai pus c=te un X ]n dreptul r[spunsurilor b ;i c. Ar fi gre;it s[ deciyi s[ nu mergi ]n Ceruri pentru c[ cineva pe care¬l iube;ti nu merge acolo. Aceasta ar ]nsemna c[ iube;ti acea persoan[ mai mult dec=t pe Dumneyeu. De asemenea, ar fi o gre;eal[ s[ creyi c[ suferin'a ta sau faptele tale bune ar putea fi puse ]n socoteala altcuiva, deoarece Cristos a pl[tit deja pre'ul deplin pentru r[scump[rarea oricui. 12 Sper c[ ai marcat toate r[spunsurile, c[ 'i¬ai dat seama ce ]nsemn[tate au pentru tine ;i I¬ai mul'umit lui Dumneyeu pentru fiecare ]n parte.

Dac[ Israelul nu ar fi primit ;i nu ar fi p[strat revela'ia adev[ratului Dumneyeu, ce s¬ar fi ]nt=mplat? F[r[ Cristos n¬am avea nici o n[dejde. 13 Ca s[ fie poporul S[u ;i s[ fie o binecuv=ntare pentru toate na'iunile. 14 Nu. Nu. 15 Copiii f[g[duin'ei. 16 Deoarece s¬a ]mplinit pentru to'i acei care cred. Adev[ratul Israel este format din cei care cred, at=t din r[m[;i'a lui Israel, c=t ;i din neevreii care cred ]n Cristos. 17 Dumneyeu i¬a cunoscut pe Iacov ;i Esau ]nainte de a se fi n[scut ;i ;tia ce va deveni fiecare dintre ei. El l¬a ales pe acela care era mai potrivit pentru planul S[u. Acesta este un exemplu de predestina'ie bayat[ pe pre;tiin'a lui Dumneyeu. 18 Reyultatul a fost c[ vestea c[ Dumneyeul lui Moise ;i al lui Israel este un Dumneyeu puternic, care lupt[ pentru poporul S[u, s¬a r[sp=ndit ]n toat[ lumea. Mul'i egipteni au fost convin;i de puterea Lui. Prin credin'a ]n El, ei au putut sc[pa de unele din pl[gi. Mul'i s¬au al[turat lui Israel pentru a fi sub conducerea lui Dumneyeu. 19 ‘ndurare (mil[). 20 R[spunsul t[u. Probabil c[ vei scoate ]n eviden'[ c[ Faraon ;i¬a ]mpietrit mai ]nt=i inima ;i acest pasaj nu se refer[ ]n nici un fel la m=ntuire. Ai putea folosi 2 Petru 3.9 pentru a ar[ta c[ Dumneyeu vrea ca nimeni s[ nu fie pierdut. 21 R[spunsul t[u. Dac[ Dumneyeu ne¬ar trata dup[ cum merit[m, ]ntreaga ras[ uman[ ar fi de mult ;tears[ de pe fa'a p[m=ntului. ‘ndurarea Sa ‘l face s[ suporte cu r[bdare multe lucruri din partea vaselor m=niei, care vor fi ]n cele din urm[ judecate ;i pedepsite. Dar

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri p=n[ atunci, prin ]ndurarea Sa, Dumneyeu ]i m=ntuie pe mul'i.

223 pun[ ]ncrederea ]ntr¬un Cristos viu, care va fi cu ei ]n mod continuu.

22 R[spunsul t[u. ‘ndrept['irea include m=nia lui Dumneyeu ]mpotriva acelora care resping adev[rul S[u, dar Dumneyeu a ales s[ fie r[bd[tor cu noi, ]n mila Sa, ;i s[ le dea tuturor o ocayie pentru a fi m=ntui'i.

38 Cuv=ntul lui Dumneyeu, Evanghelia.

23 R[spunsul t[u. Vasele sunt f[cute pentru a fi umplute. Aceasta ne vorbe;te despre faptul c[ Dumneyeu vrea s[ ne umple cu gloria preyen'ei Sale acum, iar ]n viitor s[ ne fac[ p[rta;i gloriei Sale.

40 Dumneyeu ne cheam[ s[¬L accept[m pe M=ntuitorul, noi ‘i r[spundem prin credin'[, chem=nd Numele Domnului ]n rug[ciune, cer=ndu¬ne iertare pentru p[catele comise. El ne m=ntuie;te ;i ne prime;te ca pe copii ai S[i.

24 Neamurile care cred ]n Cristos. 25 c) Judecata lui Dumneyeu vine asupra ]ntregului p[m=nt ;i numai relativ pu'ini din Israel sunt m=ntui'i. 26 c) Israelul, care a p[c[tuit la fel ca ;i Sodoma ;i Gomora, merit[ s[ fie nimicit total, dar Dumneyeu, ]n ]ndurarea Lui, m=ntuie;te o r[m[;i'[. 27 b) Dovedirea drept['ii lui Dumneyeu. 28 Cei chema'i, at=t dintre evrei, c=t ;i dintre Neamuri. 29 Ei au vrut s[ se m=ntuiasc[ singuri, prin 'inerea Legii, ;i n¬au vrut s[ se ]ncread[ ]n Cristos pentru a fi m=ntui'i. 30 Domnul o;tirilor ‘nsu;i.

39 R[spunsul t[u. Probabil c[ ai observat c[ ori de c=te ori le vorbe;ti altora despre Isus, credin'a ta este ]nt[rit[ ;i te face s[¬L iube;ti mai mult.

41 v. 11 Oricine. v. 12 Nu este nici o deosebire, to'i. v. 13 Oricine. 42 Responsabilitatea misionar[. 43 Predicatori care sunt trimi;i. 44 Isus Cristos Domnul ;i pace cu Dumneyeu prin moartea Lui. 45 Prin auyirea Cuv=ntului lui Dumneyeu. 46 Moise (Deuteronom 32.21): Isaia (65.1). 47 R[spunsul t[u. Biserica are responsabilitatea de a¬i da oricui oportunitatea s[ fie m=ntuit+ d) Tuturor oamenilor, pretutindeni, fie c[ vor s[ asculte mesajul, fie c[ nu. 48 Pavel ]nsu;i era un israelit.

31 Conduc[torii religio;i ai lui Israel (yidarii) nu L¬au recunoscut pe Mesia. Ei s¬au poticnit de El, L¬au respins ;i L¬au omor=t. Ca reyultat, Dumneyeu i¬a lep[dat ;i le¬a dat altora m=ntuirea.

50 Pavel ]nsu;i ;i alte mii de evrei care L¬au acceptat pe Cristos ;i erau m=ntui'i prin har.

32 Nu era conform[ cu cunoa;terea.

51 Primirea lor este ca ]nvierea din mor'i.

33 Ei ]ncearc[ s[ se ]ntemeieye pe propria lor ]ndrept['ire ;i nu accept[ ]ndrept['irea lui Dumneyeu.

52 R[spunsul t[u.

34 ‘n Evanghelie — cuv=ntul credin'ei pe care ]l propov[duim. 35 Dac[ cineva m[rturise;te cu gura c[ Isus este Domn ;i crede ]n inima lui c[ Dumneyeu L¬a ]nviat din mor'i, va fi m=ntuit. 36 R[spunsul t[u. Recunoa;terea faptului c[ Isus este Domn, primindu¬L ca Domn ]n via'[ ;i crey=nd cu adev[rat c[ Dumneyeu L¬a ]nviat din mor'i. 37 R[spunsul t[u. ‘nvierea lui Isus a fost dovada c[ Dumneyeu a acceptat jertfa Sa pentru p[catele noastre: acesta este temeiul m=ntuirii noastre. Pe l=ng[ aceasta, cre;tinii trebuie s[¬;i

49 Erau ]nc[ 7 000 de israeli'i care ‘l slujeau pe Domnul.

53 Ramurile t[iate+ evreii care nu au creyut. Ramurile de m[slin s[lbatic altoite+ cre;tinii dintre Neamuri. 54 R[spunsul t[u. Dac[ nu ar fi fost mila lui Dumneyeu, noi n¬am fi avut parte de harul S[u. ‘n Cristos, noi am devenit parte din Israelul spiritual. 55 Poyi'ia noastr[ se ]ntemeiay[ pe credin'[. Dac[ Dumneyeu nu l¬a cru'at pe poporul S[u atunci c=nd nu a vrut s[ cread[, ar trebui s[ lu[m aceasta ca un avertisment ;i s[ continu[m s[ ne ]ncredem ]n bun[tatea lui Dumneyeu, nu ]n bun[tatea noastr[. 56 Lep[darea lui Israel a fost numai temporar[. Urmeay[ s[ aib[ loc o viitoare restaurare. Dac[

224

Galateni ;i Romani Dumneyeu arat[ ]ndurare fa'[ de Neamuri, cu c=t mai mult[ ]ndurare ]i va ar[ta poporului S[u Israel!

57 v. 25 P=n[ va intra num[rul deplin al Neamurilor. v.26 C=nd Iyb[vitorul va veni din Sion. 58 Restaurare spiritual[, iertarea p[catelor.

SUGESTII PENTRU PREDARE 1. Particip[ la un serviciu religios ]ntr¬o sinagog[, ]mpreun[ cu cei din clas[ care o pot face. Preyint[ un scurt raport despre aceast[ viyit[. 2. Invit[¬l pe un evreu cre;tin sau pe un rabin s[¬i preyinte clasei iudaismul contemporan ;i modul ]n care evreii au p[strat revela'ia lui Dumneyeu ;i au ]mp[rt[;it¬o altora. Discut[ despre ceea ce cre;tinismul ]i datoreay[ iudaismului. 3. Invit[ un profesor de profe'ii s[¬i vorbeasc[ clasei despre locul lui Israel ]n profe'ii. 4. Cere/le studen'ilor s[ preyinte ceea ce ]i datoreay[ cre;tinismul iudaismului, ]ntr¬un program cu tema `Mul'umim, Israel!~ Un student poate interpreta rolul unui cre;tin contemporan care se ]ntoarce ]n timpurile biblice ;i se ]nt=lne;te cu Avraam ;i cu Sara. Ei discut[ despre linia mesianic[ ;i despre leg[m=ntul m=ntuirii prin credin'[. Discut[ apoi cu Moise despre ceea ce civiliya'ia contemporan[ ]i datoreay[ Legii ;i principiilor Bibliei. David c=nt[ o parte dintr¬un psalm ;i vorbe;te despre p[rt[;ia cu Dumneyeu ]n c=ntare, ]n rug[ciune ;i ]n glorificare. Cre;tinul discut[ cu Solomon despre

valoarea practic[ a Proverbelor, iar cu Isaia discut[ despre slujba profe'ilor ;i despre pre'ul pe care mul'i dintre ei a trebuit s[¬l pl[teasc[ pentru a¬i da omenirii revela'ia voii lui Dumneyeu. Matei vorbe;te despre Cristos, Fiul lui David. Pavel discut[ despre ceea ce Neamurile le datoreay[ iudeilor ]n ce prive;te ]nv['[tura pe care au propov[duit¬o atunci c=nd au fost risipi'i: el vorbe;te despre modul ]n care misionarii evrei ;i¬au dat via'a pentru a duce Evanghelia `oric[rei f[pturi~. ‘n final, cre;tinul m[rturise;te c[ numai ]n Isus, Mesia al evreilor, s[m=n'a lui David, Leul din semin'ia lui Iuda, a g[sit m=ntuirea ;i a devenit p[rta; al tuturor binecuv=nt[rilor promise lui Avraam ;i semin'ei lui. El ‘i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru Israel ;i pentru mo;tenirea iudeo¬cre;tin[. 5. Cere¬i unui student s[ preg[teasc[ un referat despre evangheliyarea printre evrei ]n yilele noastre, ]n special despre treyirile spirituale care cuprind mul'i tineri care ‘l accept[ pe Cristos. Discut[ problemele care fac s[ fie greu pentru evrei s[¬L accepte pe Cristos ca Mesia al lor ;i M=ntuitor. Discut[ despre posibilit['ile de a le ]mp[rt[;i Evanghelia evreilor din regiunea ]n care locuie;ti. Roag[¬te pentru evrei.

225

Lec'ia 14 PLANUL LECæIEI

evanghelia ;i cre;tinismul romani 12 - 13

Dedicare ;i transformare — 12.1-21 Atitudinea fa'[ de Dumneyeu — 12.1-2 Atitudinea fa'[ de sine — 12.3-8 Atitudinea fa'[ de ceilal'i — 12.9-21 Rela'iile cu lumea — 13.1-14 Buni cet['eni — 13.1-7 Ac'iunile determinate de dragoste — 13.8-10 Folosirea ]n'eleapt[ a timpului — 13.11-14 OBIECTIVELE LECæIEI C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui s[ fii ]n stare+ 1. S[ identifici ;i s[ pui ]n practic[ principiile vie'ii transformate preyentate ]n Romani 12 - 13. 2. S[ formuleyi cele trei responsabilit['i pe care le avem ]n cadrul planului lui Dumneyeu pentru transformarea noastr[ ;i s[ accep'i totalmente aceste responsabilit['i. 3. S[ compari slujirea credinciosului ]n Vechiul Testament cu cea din Noul Testament. 4. S[ enumeri ;apte daruri pe care le d[ Duhul Sf=nt pentru slujire. S[-'i g[se;ti identitatea ;i locul ]n Trupul lui Cristos ;i s[ folose;ti darurile tale cu modestie ;i credin'[. 5. S[ compari atitudinile pe care le manifest[ o via'[ transformat[ cu cele pe care le manifest[ o via'[ conformat[ cu lumea. S[ cultivi acele atitudini pe care Dumneyeu 'i le recomand[.

TEME 1. Cite;te Romani 12 - 13 ;i studiay[ lec'ia ]n mod obi;nuit.

6. S[ discu'i importan'a cuvintelor pe care le spune Pavel cre;tinilor din Roma ;i nou[ referitoare la conducerea care guverneay[ 'ara, s[-'i conformeyi atitudinea fa'[ de guvern cu ]nv['[turile lui Pavel ;i s[ devii mai con;tient de responsabilit['ile ;i oportunit['ile pe care le ai ca bun cet['ean.

2. Facultativ. Discut[ cu un doctor sau cu un psiholog despre atitudinile corecte ale unei personalit['i bine integrate ;i cu o bun[ s[n[tate mintal[. Compar[ ceea ce recomand[ ;tiin'a de ast[yi cu liniile directive date ]n Romani 12 - 13.

7. S[ enun'i regula fundamental[ pentru ac'iunile cre;tinului ;i s[ aplici acea regul[ ]n via'a ta.

3. Facultativ. Discut[ cu un grup de cre;tini responsabilit['ile pe care le ave'i ]n comunitatea ;i ]n 'ara ]n care tr[i'i ]n calitate de buni cet['eni.

8. S[ ]n'elegi valoarea timpului pentru tine ca cre;tin ;i s[ cau'i moduri ]n care s[ folose;ti timpul c=t mai bine.

4. Dac[ nu ai f[cut ]nc[ preg[tirile pentru examenul final, este timpul s[ le faci.

226

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

potrivi'i 12.2

— modela'i ]n tiparul standardelor lumii, tr[ind conform cu idealurile ;i valorile lumii.

binecuv=n- — ruga'i¬L pe Dumneyeu s[ binecuta'i v=nteye. 12.14

preface'i 12.2

— transforma'i, schimba'i complet.

ave'i acelea;i— tr[i'i ]n armonie, ave'i aceea;i atitusim'[minte dine fa'[ de to'i. 12.16

sim'iri — s[ se evalueye pe sine cu modestie. cump[tate 12.3 slujb[ 12.4

— lucrare cu func'iune.

darul prorociei 12.6

— darul de a predica mesaje de la Dumneyeu. m[sura credin'ei — potrivit cu credin'a pe care o are.

slujb[ 12.7

— slujire practic[, d[ruire de sine pentru a¬i sluji pe al'ii.

]mb[rb[teay[ 12.8

— ]ncurajeay[, ]ndeamn[. cu inim[ larg[ — generos, f[r[ m=ndrie sau f[r[ dorin'a de a fi admirat. s[ c=rmuiasc[ cu r=vn[ — s[ conduc[ cu grij[, d=ndu-;i toat[ silin'a pentru a ]mplini bine responsabilitatea ]ncredin'at[.

f[r[ — sincer. pref[c[torie fie-v[ groay[ — s[ ave'i aversiune 12.9 fa'[ de, s[ v[ retrage'i cu repulsie de la. iubi'i-v[ — ave'i o dragoste fr['easc[, cald[, fi'i unii pe al'ii prieteno;i, buni. 12.10 ]n cinste... — ar[ta'i respect ;i cinstire unul fa'[ de altul, mai degrab[ dec=t s[ umbla'i dup[ onoruri.

nu umbla'i — nu fi'i m=ndri ;i nu fi'i preocupa'i dup[ lude poyi'ii ]nalte. crurile ]nalte 12.16 biruie;te 12.21

— cucere;te, ]nvinge, scoate ceea ce este bun chiar din conflict.

supus 13.1

— ascult[tor (fa'[ de). St[p=nirile cele mai ]nalte — autorit['ile. Pavel vorbe;te ]n principal despre guvern, dar principiul se aplic[ ;i pentru celelalte autorit['i, mai mici. R=nduite de Dumneyeu — stabilite ca parte a sistemului de guvernare omenesc ;i ca parte ]n planul lui Dumneyeu.

se ]mpotrive;te st[p=nirii 13.2

— se revolt[ ]mpotriva guvernului, se opune la ceea ce Dumneyeu a r=nduit. Os=nd[ — judecat[ ;i pedeaps[.

nu degeaba — are puterea de a pedepsi. poart[ sabia 13.4 s[ ne dey- — s[ arunc[m de pe noi. br[c[m armele 13.12

— armur[, ]mbr[c[minte protectoare purtat[ ]n lupte.

Evanghelia ;i cre;tinismul

227 DEYVOLTAREA LECæIEI Dec[dere ;i transformare Romani 12.1-21

Obiectivul 1. S[ identifici ;i s[ pui ]n practic[ principiile vie'ii transformate preyentate ]n Romani 12 - 13. ‘n Romani, Pavel urmeay[ un tipar care este comun pentru celelalte epistole. Dup[ ce s-a ocupat de problemele doctrinare, acum accentueay[ implica'iile practice. A;a s-au desf[;urat lucrurile p=n[ acum ]n aceast[ scrisoare. El a preyentat o anumit[ doctrin[ ;i imediat dup[ aceea a discutat aplica'iile acelei doctrine ]n via'[. Un binecunoscut teolog, F.F. Bruce, spune referitor la aceast[ modalitate+ `Niciodat[ ]n Biblie doctrina nu este ]nv['at[ pur ;i simplu pentru a fi cunoscut[: ea este ]nv['at[ pentru a fi transpus[ ]n practic[.~ …i Epistola c[tre Romani este structurat[ ]n acest mod. Primele 11 capitole se ocup[ ]n principal cu doctrina justific[rii prin credin'[, iar capitolele 12 –U16 se ocup[ de implica'iile practice ale acelei doctrine ]n via'a cre;tinului. (Capitolele 9 - 11 sunt, ]ntr-un sens, o parantey[. Noi le-am inclus ]n partea aplicativ[ a Evangheliei, dar pot fi considerate la fel de bine ca f[c=nd parte din partea doctrinar[ a c[r'ii.) Isus a ar[tat importan'a rela'iei dintre doctrin[ ;i practic[ atunci c=nd a spus+ `Dac[ ;ti'i aceste lucruri, ferice de voi dac[ le face'i.~ Ioan 13.17. Adev[rata fericire nu vine din cuno;tin'ele despre cre;tinism, ci din tr[irea lui!

m=ntuirea noastr[. Aceasta este `slujba duhovniceasc[~ sau `logic[~ ce decurge din ceea ce a f[cut El pentru noi. Adev[rata credin'[ nu ‘i pune ]ntreb[ri lui Dumneyeu (a;a cum sunt ]ntreb[rile la care s-a referit Pavel ]n capitolele 9 - 11), ci I se ]nchin[ ;i ‘i sluje;te. Adev[rata credin'[ ne determin[ s[ ne pro;ternem ;i s[ ne ]nchin[m lui Dumneyeu ]n preyen'a unui asemenea har minunat. Adev[rata credin'[ spune+ `Iat[-m[, Doamne! Trimite-m[!~ 1 Pavel spune+ `V[ ]ndemn, dar, fra'ilor, pentru ]ndurarea lui Dumneyeu, s[ v[ da'i pe voi ]n;iv[ lui Dumneyeu~. La ce, `]ndurare~ creyi c[ se refer[ el? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pavel vorbe;te despre aducerea trupurilor noastre ca o jertf[ vie. Diferite traduceri spun c[ aceasta este `slujba noastr[ duhovniceasc[ de ]nchinare~, `adev[rata ]nchin[ciune pe care ar trebui s[ o aducem~. Pavel folose;te limbajul ]nchin[ciunii din Vechiul Testament. Avem aici un contrast ]ntre slujirea sub Vechiul Leg[m=nt ;i cea sub Noul Leg[m=nt.

Jertfa ;i slujirea ATITUDINEA FAæ“ DE DUMNEYEU Romani 12.1-2 Obiectivul 2. S[ formuleyi cele trei responsabilit['i pe care le avem ]n cadrul planului lui Dumneyeu pentru transformarea noastr[ ;i s[ accep'i totalmente aceste responsabilit['i. Obiectivul 3. S[ compari slujirea credinciosului ]n Vechiul Testament cu cea din Noul Testament. Cuvintele cu care ]ncepe capitolul 12+ `V[ ]ndemn, dar...~ ne dau rela'ia dintre partea doctrinar[ ;i cea practic[ a Epistolei c[tre Romani. Ele ne ]ndreapt[ privirile ]napoi la capitolele 1 - 11 ;i ]n acela;i timp ne ]ndreapt[ privirile ]nainte spre apelul de a ne duce pe noi ]n;ine ca o jertf[ vie lui Dumneyeu. Acesta este singurul r[spuns logic ;i acceptabil la tot ceea ce a f[cut Dumneyeu pentru

Vechiul Leg[m=nt— Legea. Cel care se ]nchin[ aduce o jertf[. O jertf[ moart[. Jertfa ‘l satisface pe Dumneyeu. Slujirea este exterioar[, de natur[ ceremonial[. Slujirea este o datorie. Apelul la slujire este o porunc[ a lui Dumneyeu.

Noul Leg[m=nt — Harul Cel care se ]nchin[ el ]nsu;i este jertfa. O jertf[ vie Jertfa ‘i place lui Dumneyeu. Slujirea este l[untric[, de natur[ spiritual[. Slujirea este ]nchinare. Apelul la slujire este datorit[ ]ndur[rii lui Dumneyeu.

Po'i s[ folose;ti compara'ia de mai sus (eventual ca plan;[) pentru o predic[ sau pentru o lec'ie. 2 Care sunt cele trei lucruri la care ]i ]ndeamn[ Pavel pe cititorii acestei epistole ]n versetele 1-2? v. 1.................................................................................. ........................................................................................

228

Galateni ;i Romani Concep'ii despre voia lui Dumneyeu

v. 2 .................................................................................. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 3 Ce ni se spune ]n versetul 2 c[ vom ;ti ;i vom experimenta ca urmare a acestei ac'iuni?

Pavel

Lumea

Eu

.................... .................... .................... .................... .................... .................... .................... .................... ....................

........................................................................................ 4 Cum putem s[ ne ferim de a fi conforma'i standardelor ;i valorilor lumii? ‘n Romani 8 ai citit despre o putere care te poate ajuta s[ te opui acestei tendin'e. Care este acea putere? ........................................................................................ ........................................................................................ 5 Ce leg[tur[ este ]ntre aceast[ putere ;i cea de¬a doua porunc[ din versetul 2 — fi'i transforma'i? Veyi 2 Corinteni 3.18. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Dac[ ‘i permitem Duhului Sf=nt s[ ne ]ndrume via'a, putem at=t s[ ne opunem conform[rii cu epoca ]n care tr[im, c=t ;i s[ facem voia lui Dumneyeu. Transformarea este o experien'[ continu[, progresiv[. Dac[ I ne supunem continuu Duhului Sf=nt, El poate s[ ne fac[ asemenea lui Cristos, nu asemenea chipului lumii acesteia. Aceste dou[ versete cuprind at=t slujirea spiritual[ a credinciosului (v.U1), c=t ;i experien'a lui spiritual[ l[untric[ (v. 2). Slujirea nu poate fi separat[ de slujitor. Calitatea slujirii este determinat[ de calitatea slujitorului. E.M. Bounds, ]ntr-o carte ]n care discut[ via'a slujitorului lui Dumneyeu, spune+ `‘'i trebuie dou[yeci de ani ca s[ faci o predic[, pentru c[ ]'i trebuie dou[yeci de ani ca s[ faci un om.~ Ceea ce vrea autorul s[ spun[ este c[ predica este ]n cea mai mare m[sur[ o reflectare a ceea ce este omul. Combinarea slujirii ;i a experien'ei spirituale ]n aceste dou[ versete nu este accidental[. Slujirea eficient[ pentru Dumneyeu va fi determinat[ de m[sura ]n care I te supui Duhului Sf=nt ca s[-'i conduc[ via'a. 6 O latur[ a transform[rii noastre este atitudinea fa'[ de Dumneyeu. Compar[ descrierea pe care Pavel i¬o d[ voii lui Dumneyeu cu concep'ia lumii despre aceasta. Dup[ aceea, analiyeay[-'i propria atitudine ;i veyi dac[ are nevoie de o schimbare.

Observ[ c[ transformarea vine prin ]nnoirea min'ii — g=nduri ;i atitudini noi. Lucrurile cu care ne umplem mintea afecteay[ atitudinile ;i ac'iunile noastre. Sunt g=ndurile noastre pline de sine — dorin'ele ;i interesele noastre? Sau sunt ele pline de Dumneyeu ;i de Cuv=ntul S[u? O parte din ]nnoirea min'ii vine prin acceptarea ]nv['[turilor din Romani 12 - 16 ca model de via'[. 7 S[ presupunem c[ e;ti p[storul unei biserici ai c[ror membri se aseam[n[ ]n foarte mare m[sur[ cu lumea. Interesele ;i 'elurile lor sunt materialiste ;i egocentrice. Ei se conformeay[ standardelor morale u;uratice ale lumii. Pentru ei, slujirea cre;tin[ este o chestiune de ajutorare a oamenilor cu nevoi fiyice sau materiale. Acum ]'i planifici o serie de studii biblice. Explic[ modul ]n care un studiu sistematic al Epistolei c[tre Romani ar putea fi folosit de Dumneyeu pentru a transforma biserica ta. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Evanghelia ;i cre;tinismul Am petrecut mult timp asupra primelor dou[ versete din Romani 12, pentru c[ acestea reyum[ tema acestei sec'iuni a epistolei. Vei vedea c[ toate rela'iile ;i ac'iunile pe care le recomand[ Pavel ]n restul epistolei sunt o descriere a vie'ii transformate. ATITUDINEA FAæ“ DE SINE Romani 12.3-8 Obiectivul 4. S[ enumeri ;apte daruri pe care le d[ Duhul Sf=nt pentru slujire. S[-'i g[se;ti identitatea ta ]n Trupul lui Cristos ;i s[ folose;ti darurile tale cu modestie ;i credin'[. `Cine sunt eu?~ Acesta este strig[tul permanent al acestei genera'ii pierdute care ];i caut[ identitatea. Noi am g[sit r[spunsul ]n Cristos. Ce transformare a produs Evanghelia ]n noi — din p[c[to;i condamna'i (Romani 1 - 3) s[ devenim m[dulare ale Trupului lui Cristos (Romani 12)! Cristos este Capul, iar noi to'i aceia care credem ]n El suntem m[dulare ale Trupului S[u. Pavel folose;te aceast[ imagine ]n patru dintre epistolele sale (Romani, 1 Corinteni, Efeseni ;i Coloseni) pentru a ne ar[ta rela'iile, privilegiile ;i responsabilit['ile noastre. C=t de bine ne facem slujba ca m[dulare ale Trupului lui Cristos depinde ]n mare m[sur[ de atitudinea noastr[ fa'[ de noi ]n;ine. Mai ]nt=i, s[ recunoa;tem c[ nu suntem destul de ]n'elep'i sau de puternici pentru a face ceva prin noi ]n;ine. Noi trebuie s[ depindem de Cristos, Capul nostru, de capacitatea pe care Duhul Sf=nt ne¬o d[ ;i de cooperarea cu celelalte m[dulare ale trupului. ‘n al doilea r=nd, trebuie s[ ne d[m seama c[ ]n Cristos, cu puterea Duhului Sf=nt ;i prin cooperarea cu celelalte m[dulare ale trupului, putem face orice ne spune Dumneyeu s[ facem.

229 sf=nt[. De asemenea, prin credin'[ ]ndeplinim slujirea cre;tin[. Dumneyeu ne d[ o slujb[ pe care s-o facem. Mai ]nt=i, trebuie s[ recunoa;tem c[ nu o putem ]ndeplini prin noi ]n;ine. Privim la Dumneyeu cu credin'[ ;i accept[m slujba, ;tiind c[ El ne va ajuta. ‘n Romani 12.1-2, Pavel ne-a spus c[ r[spunsul adecvat la ]ndurarea lui Dumneyeu este slujirea. Suntem confrunta'i aici cu o problem[ important[+ Care este slujba mea? Ce trebuie s[ fac eu? Trupul are multe m[dulare. Fiecare are propria sa func'ie, propriul s[u rol. Biserica ta are nevoie de darul pe care Dumneyeu 'i l-a dat 'ie! CARE ESTE DARUL T“U? Romani 12.4-8 Prorocie

‘ndemnare

Slujire

D[ruire

‘nv['are

Conducere Milostenie

Pavel vorbe;te acum despre capacit['ile speciale pe care Dumneyeu le d[ diferitelor m[dulare ale trupului. Acestea sunt daruri speciale — capacit['ile date prin Duhul Sf=nt. 9 Compar[ lista darurilor spirituale din Efeseni 4.8-12, 1 Corinteni 12.6-10 ;i Romani 12.6-8. Care dintre liste este ]n mod evident consecin'a activit['ii supranaturale? ........................................................................................

8 Compar[ Romani 12.3 cu Ioan 15.5 ;i Filipeni 4.13. Identific[ cele dou[ atitudini pe care ar trebui s[ le ai conform acestor versete.

10 Nume;te ;apte daruri spirituale care sunt enumerate ]n Romani. Subliniay[-le pe acelea pe care le consideri importante pentru biserica ta local[ ;i pentru lucrarea ei.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Pavel subliniay[ aici c[ trebuie s[ fim mode;ti, s[ nu ne supraapreciem capacit['ile sau importan'a: dar aceast[ atitudine trebuie s[ fie echilibrat[ prin credin'a ]n Dumneyeu ;i prin ]ncrederea c[ El ne va ajuta s[ facem orice vrea El s[ facem. `Potrivit cu m[sura de credin'[~, ]n versetul 3, ]nseamn[ potrivit cu puterea spiritual[ sau cantitatea de credin'[ pe care Dumneyeu i¬o d[ fiec[rui cre;tin pentru a-;i ]mplini responsabilit['ile ]ncredin'ate. Am v[yut deja c[ prin credin'[ tr[im o via'[

........................................................................................ ........................................................................................ 11 æi-ai dat seama c[ toate acestea sunt daruri sau capacit['i pe care Duhul le d[ cre;tinilor? Care creyi c[ este darul t[u sau slujba ta ]n biseric[? ........................................................................................ ........................................................................................ Mul'ume;te-I lui Dumneyeu pentru marea

230

Galateni ;i Romani

onoare ;i pentru marele privilegiu de a fi un m[dular al Trupului lui Cristos. Roag[-te pentru lucrarea ta ;i cere-I s[ te ajute s[ o faci eficient.

nu am fi fost m=ntui'i! Ea este o dragoste care se centreay[ mai mult ]n voin'[ dec=t ]n emotivitate. El nu ne iube;te pentru c[ merit[m dragoste. El ne¬a iubit c=nd eram p[c[to;i.

ATITUDINEA FAæ“ DE CEILALæI Romani 12.9-22

Dragostea divin[ se revars[ ]n mod spontan din via'a care este umplut[ cu Duhul lui Cristos. Veyi Romani 5.5. Ea ne face ]n stare s[-i iert[m ;i s[-i iubim pe du;manii no;tri. Dac[ ]i iubim numai pe cei care ne iubesc, oare dovedim dragoste? Veyi Matei 5.46-47. Dragostea divin[ ne va face s[ sim'im nevoile altora ;i s[ dorim s[-i ajut[m (Romani 12.15¬16). Versetul 21 este de fapt un reyumat al Predicii de pe Munte. Prin facerea de bine ;i prin dragostea lui Dumneyeu care este ]n noi, noi trebuie s[-i ajut[m pe semenii no;tri.

Obiectivul 5. S[ compari atitudinile pe care le manifest[ o via'[ transformat[ cu cele pe care le manifest[ o via'[ conformat[ cu lumea. S[ cultivi acele atitudini pe care 'i le recomand[ Dumneyeu. Aceste versete sunt str=ns legate de Predica de pe Munte. C=nd folose;ti aceste versete pentru studii biblice, permite-mi s[/'i sugerey s[ prive;ti ;i la Matei 5 - 7 pentru ]nv['[turi suplimentare asupra acestui subiect. Cite;te, te rog, aceste capitole chiar acum, astfel ]nc=t s[ po'i vedea c[ Pavel ;i¬a ]ntemeiat ]ndrum[rile pentru via'a cre;tin[ pe ]nv['[turile Domnului Isus. Cele 27 de porunci din Romani 12. 9-21 se explic[ singure. Nu exist[ nici o problem[ ]n ]n'elegerea lor: problema este practicarea lor. 12 Ce lec'ie ne ]nva'[ Matei 7.24-29 despre punerea ]n practic[ a ceea ce ;tim despre Dumneyeu ;i despre Cuv=ntul S[u? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 13 ‘n Romani 12.9-21, ultimele 26 de porunci sunt simple modalit['i de ]mplinire a primei porunci. Care este prima porunc[? ........................................................................................ ........................................................................................ Versetul 9 stabile;te tema ]ntregii sec'iuni. Dragostea divin[ este principiul care controleay[ via'a cre;tinului. Aceasta este adev[rata dragoste, sau dragostea divin[. Aceasta este legea lui Cristos — este legea dragostei. Dragostea lui Dumneyeu nu este ca cea omeneasc[. Dragostea omeneasc[ este condi'ionat[ de reciprocitatea sau de calit['ile celui care este obiectul dragostei. Dragostea lui Dumneyeu nu este a;a. Dac[ ar fi fost a;a, nici eu, nici tu

14 Poruncile din aceast[ sec'iune se refer[ la atitudinile noastre fa'[ de cre;tini, fa'[ de necredincio;i sau fa'[ de to'i? ........................................................................................ 15 De ce nu ar trebui s[ ne r[ybun[m singuri? v. 19. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n versetul 19, Pavel citeay[ Proverbe 25.22. Expresia `a ]ngr[m[di c[rbuni aprin;i pe capul cuiva~ este ]n'eleas[, ]n general, prin a¬l face pe cineva s[ se ru;ineye de faptele sale. Con;tiin'a ]l acuy[, ;i el ];i recunoa;te gre;eala atunci c=nd vr[jma;ul s[u ]l trateay[ cu bl=nde'e. 16 S[ presupunem c[ cineva din biseric[ te-a criticat ;i te-a tratat aspru. Cum ar trebui s[ aplici principiul din versetul 19? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 17 S-ar putea s[ faci urm[torul exerci'iu pe tabl[. Scrie ]n coloana din dreapta caracteristicile care sunt

Evanghelia ;i cre;tinismul

231

]n contrast cu modul de a fi al lumii, din coloana din st=nga. G[se;te-le ]n versetele indicate din Romani 12. Po'i folosi propriile tale cuvinte.

Confom cu lumea

Romani

Dragoste ipocrit[

12.9 ............................................

Accept[ r[ul

......................................................

Respinge binele

......................................................

Transformat

Lipsit de bun[voin'[

12.10 ............................................

Aspru

......................................................

Dornic s[ fie onorat

......................................................

Lene;, neglijent

12.11 ............................................

Indiferent fa'[ de

......................................................

lucruri spirituale

......................................................

Cu prejudec['i

12.16 ............................................

Favoritism

......................................................

‘ng=mfat

......................................................

R[spl[te;te r[u

12.17 ............................................

pentru r[u

......................................................

Necinstit

......................................................

Cert[re'

12.18 ............................................

R[ybun[tor

12.19 ............................................

‘i distruge pe du;mani 12.20 ............................................ Biruit de r[u

12.21 ............................................

Nelini;tit, ner[bd[tor

......................................................

Nu se roag[

......................................................

Egoist

12.13 ............................................

18 Permite-mi s[-'i sugerey s[ treci din nou peste versetele 9-21, examin=nd fiecare expresie. Evalueay[-'i via'a ]n raport cu fiecare dintre aceste porunci. Subliniay[ acele porunci la care te sim'i slab. Roag[-te pentru acele nevoi ;i accept[ ajutorul lui Dumneyeu pentru ]ndeplinirea transform[rii ]n acele puncte. Pentru a te ajuta s[-'i aminte;ti mai u;or, noteay[ ]n spa'iul de mai jos ceea ce inten'ioneyi s[ faci referitor la fiecare dintre ele. Doamne, cu ajutorul T[u, eu inten'ioney s[

Neospitalier

......................................................

........................................................................................

‘i blestem[ pe du;mani 12.14 ............................................

........................................................................................

Indiferent fa'[ de

12.15 ............................................

........................................................................................

bun[starea altora

......................................................

........................................................................................

Egoist

......................................................

Deprimat, trist

12.12 ............................................

Rela'iile cu lumea Romani 13.1-14 BUNI CET“æENI 13.1-7 Obiectivul 6. S[ discu'i importan'a cuvintelor pe care le adreseay[ Pavel cre;tinilor din Roma ;i nou[ referitoare la conducerea care guverneay[ 'ara, s[-'i conformeyi atitudinea fa'[ de guvern cu ]nv['[turile lui Pavel ;i s[ devii mai con;tient de responsabilitatea ;i oportunit['ile pe care le ai ca bun cet['ean. De ce creyi c[ aduce Pavel ]n discu'ie chiar ]n acest punct al epistolei datoria cre;tinului fa'[ de guvern? S[ privim la c=teva posibile motive care au fost sugerate. Pavel a f[cut o preyentare sistematic[ a doctrinei cre;tine ;i a puneriii ei ]n practic[. El nu poate l[sa deoparte acest domeniu de responsabilit['i ]n via'a transformat[. Atitudinile noastre fa'[ de con-

ducerea '[rii trebuie s[ fie conduse de Domnul, prin ]nnoirea min'ii noastre. Cre;tinii din Roma erau ]n centrul politic al Imperiului Roman. Problema rela'iei lor cu conducerea roman[ era foarte important[. Ei erau confrunta'i cu aceast[ problem[ ]n fiecare yi. Cre;tinii aveau nevoie s[ clarifice ]naintea autorit['ilor romane care era poyi'ia lor. Fondatorul credin'ei lor fusese executat prin sentin'a unui guvernator roman, sub acuya'ia de a fi ]ncercat s[ se fac[ singur rege. Aceast[ acuya'ie arunca suspiciune asupra urma;ilor S[i. Pavel formuleay[ poyi'ia pe care trebuie s[ stea ei ;i motivele lor pentru respectarea acelora care de'ineau autoritatea. Preocuparea pe care o avea fa'[ de biseric[ poate fi ]nc[ un motiv pentru care Pavel le reaminte;te cre;tinilor din Roma despre datoriile lor fa'[ de autorit['i. Supunerea lor fa'[ de autorit['i, chiar acolo, ]n capitala Imperiului, ar putea ajuta s[ con-

232

Galateni ;i Romani

tracareye suspiciunea ;i acuya'iile false care li se aduceau. Nesupunerea fa'[ de autorit['i ar fi putut provoca persecu'ie ]mpotriva Bisericii, persecu'ie care s-ar fi putut ]ntinde p=n[ ]n cele mai ]ndep[rtate col'uri ale lumii romane.

ricii: el li se adreseay[ cre;tinilor. Ideea este c[ nici o persoan[ nu este scutit[ de aceast[ datorie. Nimeni nu are un privilegiu special, care s[-i permit[ s[ ignore sau s[ se simt[ liber s[ violeye legile stabilite de autorit['ile guvernamentale.

Un alt motiv pentru care Pavel aduce ]n discu'ie subiectul supunerii fa'[ de legi ar putea s[ fie cel scris ]n 12.2+ `Nu v[ potrivi'i chipului veacului acestuia.~ C=t de departe trebuie s[ mearg[ ]n ascultarea de aceast[ porunc[? Oare trebuie s[¬l respecte ;i s[ se supun[ ‘mp[ratului?

21 Conform versetelor din Romani 13.1-2, de ce trebuie cre;tinul s[ fie supus autorit['ilor guvernamentale?

Ce s[ mai vorbim despre gruparea antinomian[ (antilegal[) despre care am studiat ]n Galateni?! Creyi c[ erau unii dintre ei ;i ]n Roma? Sau faptul c[ Pavel a accentuat puternic libertatea fa'[ de Lege s-ar putea s[-i fi f[cut pe unii s[ cread[ c[ ei nu mai trebuie s[ li se supun[ legilor '[rii?

Pavel vorbe;te aici despre puterile guvernamentale care exist[. El spune c[ ele exist[ datorit[ voin'ei divine. Pavel nu vrea s[ spun[ c[ tot ce fac autorit['ile este conform cu voia lui Dumneyeu. Exist[ autorit['i care folosesc puterea ]n acord cu voia lui Dumneyeu ;i exist[ altele care folosesc puterea ]n mod gre;it. Pavel nu vorbe;te aici despre folosirea autorit['ii.

19 ‘n;ir[ pe scurt, ]n cuvintele tale, motivele care au fost sugerate pentru scrierea capitolului 13 din Romani. Subliniay[ acele motive care creyi c[ au leg[tur[ cu noi ast[yi, ;i fac ca acest capitol s[ fie foarte important. Eu dau primul r[spuns. a)

Este parte a doctrinei cre;tine ;i a aplic[rii acesteia ]n practic[.

b) ............................................................................... c)

........................................................................................ ........................................................................................

El vorbe;te despre originea ei ;i dreptul de a conduce. El spune c[ toate autorit['ile au un lucru un comun — sunt instituite de Dumneyeu. Ele ];i deriv[ originea, dreptul ;i puterea de la Dumneyeu. 22 Descrie condi'iile care creyi c[ ar fi ]n yona ]n care tr[ie;ti dac[ nu ar fi nici o form[ de guvern[m=nt sau de autoritate ;i fiecare ar face tot ce i¬ar pl[cea, f[r[ s[ fie pedepsit.

...............................................................................

........................................................................................

.......................................................................................

........................................................................................

d) ...............................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

e)

...............................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

f)

...............................................................................

20 Care membri ai bisericii sunt liberi de orice responsabilit['i fa'[ de autorit['ile guvernamentale conform cu Romani 13.1?

23 ‘n;ir[ c=teva dintre beneficiile pe care tu ;i ceilal'i cet['eni ai '[rii le ave'i datorit[ guvernului ;i activit['ii sale. ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Pavel afirm[ foarte clar c[ orice persoan[ este datoare s[ li se supun[ autorit['ilor guvernamentale. Cuv=ntul `oricine~ este traducerea unei expresii evreie;ti care sugereay[ ideea unei datorii individuale. Adu-'i aminte c[ Pavel i se adreseay[ bise-

........................................................................................ ........................................................................................ 24 ‘n calitate de cre;tin, care sim'i c[ este respon-

Evanghelia ;i cre;tinismul sabilitatea ta fa'[ de conducerea '[rii tale? Veyi Romani 13.1-14: 1 Timotei 2.1-4. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Romani 13.2-3 ne arat[ c[ Dumneyeu le¬a dat formelor de guvern[m=nt omene;ti responsabilitatea men'inerii ordinii ;i a pedepsirii acelora care violeay[ acea ordine. Pavel descrie guvernul ca fiind o teroare pentru r[uf[c[tori, dar care ]ncurajeay[ via'a cinstit[ ;i justi'ia. Cre;tinii ar trebui ]n mod hot[r=t s[¬I mul'umeasc[ lui Dumneyeu pentru conducerea '[rii lor ;i s[ se roage pentru to'i aceia care de'in responsabilit['i ]n conducere. Faci tu a;a? 25 Ce nume folose;te Pavel ]n versetele 4-6 c=nd vorbe;te despre conduc[torii guvernamentali pentru a ar[ta c[ nu ei sunt autoritatea suprem[?

233 29 Compar[ Matei 22.21 cu Romani 13.5-7. Care verset ne ]nva'[ c[ principiul enun'at de Isus trece dincolo de domeniul impoyitelor? Ce ni se mai spune c[ trebuie s[ d[m? Explic[. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Observ[ c[ cinstea ;i respectul pe care i le acord[m cuiva se bayeay[ pe poyi'ia pe care acea persoan[ o de'ine ]n calitate de `slujitor al lui Dumneyeu~ ]n cadrul unei guvern[ri omene;ti. Noi ]i putem acorda respect unei persoane pentru poyi'ia pe care o de'ine, chiar dac[ unele ac'iuni ale sale nu sunt a;a cum ar trebui s[ fie. 30 Creyi c[ Romani 13.7 se limiteay[ doar la atitudinea noastr[ fa'[ de autorit['ile guvernante? Sau este un principiu pe care trebuie s[-l aplic[m ;i ]n alte domenii ale vie'ii? Dac[ da, ]n ce domenii? ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

26 Romani 13.1-5 ne d[ dou[ motive pentru care cre;tinul ar trebui s[ fie supus legilor. Care sunt acestea?

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ 27 ‘n versetul 13.5, cum ]n'elegi cuvintele `de frica pedepsei~? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 28 ‘n versetul 13.5, cum ]n'elegi cuvintele `din ]ndemnul cugetului~?

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 31 F[ o list[ cu personalit['ile care de'in func'ii ]n guvernul '[rii tale, personalit['i pe care inten'ioneyi s[ le respec'i. Subliniay[ numele acelora pentru care vrei s[ te rogi mai des pentru ca Domnul s[-i ajute s[-;i ]ndeplineasc[ bine ]ns[rcin[rile. ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Dar ce facem dac[ autorit['ile sunt o teroare pentru cei care fac binele? De;i Pavel nu se refer[ aici la asemenea guverne, noi trebuie s[ r[spundem la aceast[ ]ntrebare. Isus ne-a ]nv['at s[¬i d[m Ceyarului ce este al Ceyarului ;i lui Dumneyeu ce este al lui Dumneyeu (Matei 22.21). El a formulat acest principiu cu privire la pl[tirea impoyitelor, dar el poate fi extins dincolo de impoyite.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

234

Galateni ;i Romani

Trebuie s[ lu[m ]n considerare ;i problema limitelor p=n[ la care trebuie s[ mearg[ supunerea cre;tinului fa'[ de guvern. Cre;tinii din Roma ;i-au pus cu siguran'[ aceast[ ]ntrebare. Oare trebuie ei s[ se supun[ legii care cere ca to'i s[ i se ]nchine ]mp[ratului ca unui yeu? Sau ei trebuie s[ I se ]nchine numai lui Dumneyeu, a;a cum porunce;te Cuv=ntul Lui? Isus a spus+ `Da'i Ceyarului ce este al Ceyarului ;i lui Dumneyeu ce este al lui Dumneyeu.~ C=nd acestea ajung ]n conflict, cui trebuie s[¬i acoryi prioritate? C=nd Petru ;i ceilal'i apostoli au fost confrunta'i cu aceast[ problem[, ei au spus+ `Trebuie s[ ascult[m mai mult de Dumneyeu dec=t de oameni!~ Fapte 5.29.

34 S[ presupunem c[ ai de'ine o func'ie ]n guvern. ‘'i ]ndepline;ti tu datoria de slujitor al lui Dumneyeu? Cum ai putea s[ sluje;ti mai bine at=t pe Dumneyeu c=t ;i 'ara ta? Cum ai putea s[-i aju'i pe al'i cre;tini s[-;i ]n'eleag[ responsabilitatea ;i oportunit['ile pe care le au ca buni cet['eni?

32 Cite;te mi;c[toarea relatare despre deciyia apostolilor ;i reyultatele pe care aceasta le-a avut (Fapte 4.1-31: 5.12-41). Care a fost ordinul de care nu au ascultat?

Obiectivul 7. S[ enun'i regula fundamental[ pentru ac'iunile cre;tinului ;i s[ aplici aceast[ regul[ ]n via'a ta.

........................................................................................ ........................................................................................ C=nd apare un conflict ]ntre cerin'ele oamenilor ;i porunca lui Dumneyeu, cuvintele lui Petru trebuie s[ ne fie ghidul. Ar trebui s[ ne amintim totu;i c[ refuyul lui Petru de a asculta de autorit['i era ]n mod evident datorit[ faptului c[ ordinul lor contrayicea ]n mod direct porunca lui Isus ca ei s[ predice Evanghelia tuturor oamenilor, ]ncep=nd din Ierusalim. Autorit['ile religioase le-au ordonat s[ ]nceteye s[ le vorbeasc[ oamenilor despre Isus. Ar trebui s[ remarc[m c[ aici, ]n Romani 13.1¬7, accentul este pus pe supunerea ;i pe respectarea autorit['ilor existente. Apar uneori ;i situa'ii ]n care este foarte greu pentru cre;tin s[ ;tie ce s[ fac[. C=nd poruncile oamenilor par s[ fie ]n conflict puternic cu poruncile lui Dumneyeu, trebuie desigur s[ apel[m la Duhul Sf=nt pentru a primi c[l[uyirea ;i ]n'elepciunea Lui. S[ nu uit[m s[ ne rug[m pentru cei care trec prin asemenea ]mprejur[ri, pentru ca Dumneyeu s[ reyolve situa'iile dup[ planul S[u.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ACæIUNILE DETERMINATE DE DRAGOSTE 13.8-10

‘n Romani 13.8, Pavel trece de la discutarea datoriilor pe care le avem fa'[ de autorit['i la discutarea datoriilor pe care le avem fa'[ de ceilal'i semeni ;i enun'[ o regul[ fundamental[ cu privire la rela'iile noastre cu ceilal'i. Mai ]nt=i, s[ ne g=ndim ce ]nseamn[ `s[ nu¬i datora'i nim[nui nimic~. Aceasta nu este o interdic'ie pentru cre;tin de a avea obliga'ii financiare. ‘n cay de nevoie, putem s[ ]mprumut[m de la al'ii (Matei 5.42: Luca 6.35). Dar trebuie s[ ne onor[m obliga'iile. Psalmul 37.21 spune+ `Cel r[u ia cu ]mprumut ;i nu d[ ]napoi~. Este r[u s[ ]mprumu'i de la al'ii obiecte sau bani ;i apoi s[ nu/'i dai toat[ silin'a pentru a da ]napoi, ]n bune condi'ii, ceea ce ai ]mprumutat sau ceea ce datoreyi, la timpul stabilit. De ce? Trebuie s[ 'inem seama de drepturile celorlal'i ;i s[ respect[m proprietatea lor. Neglijen'a unor cre;tini ]n problemele financiare a atras asupra Bisericii, ]n unele regiuni, multe critici ;i a ]mpiedicat cauya lui Cristos.

........................................................................................

35 S[ presupunem c[ te duci ]ntr-un ora; ;i pui bayele unei biserici, ]n casa unui cre;tin care locuie;te acolo. Invi'i apoi c='iva oameni de afaceri s[ asiste la serviciile religioase. C=nd vin, ei au ocayia s[ asculte m[rturisirea acelui cre;tin despre modul ]n care L-a urmat pe Cristos de yece ani ]ncoace. El ]i datoreay[ bani fiec[ruia dintre oamenii de afaceri, dar nu ]ncearc[ s[-;i achite datoriile. Care vor fi sentimentele acelor oameni de afaceri fa'[ de m[rturia cre;tinului, fa'[ de biseric[ ;i fa'[ de Evanghelie?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

33 ‘n unele yone din lume, ]nv['[turile din Romani 13.1-7 par s[ aib[ o deosebit[ importan'[ pentru Biserica de ayi. Este adev[rat acest lucru ;i pentru 'ara ta? Dac[ da, de ce? ........................................................................................

Evanghelia ;i cre;tinismul

Pavel sugereay[ aici c[ exist[ o datorie de care trebuie s[ ne achit[m ]ntreaga via'[. Este datoria de a ne iubi aproapele. Cui dator[m aceast[ dragoste? Numai fra'ilor de credin'[? Numai acelora care ne iubesc ;i c[rora le return[m dragostea? 36 Cite;te Matei 5.4-48: Ioan 13.34-35: Luca 10.25¬37: Romani 13.8. Enun'[ regula fundamental[ care ar trebui s[ ne c[l[uyeasc[ ]n toate rela'iile cu semenii no;tri. Accep'i tu aceast[ regul[ ca f[c=nd parte din slujirea pe care e;ti dator s[ I¬o aduci lui Dumneyeu?

235 slujba pe care ne-a dat-o Dumneyeu.~ De ce? Pentru c[ nu a mai r[mas prea mult timp. 37 Compar[ Romani 13.11-12 cu Tit 2.11-13: Evrei 9.28: 2 Petru 3.10-14: Efeseni 5.15-16. Ce ]nseamn[ cuvintele `m=ntuirea este mai aproape~? Explic[ modul ]n care aceasta ar afecta folosirea timpului t[u ca martor al lui Cristos. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Mul'i cre;tini au un moto ]n casele lor+ `Poate ast[yi?~ El se refer[ la revenirea lui Cristos. ‘mplinirea profe'iilor indic[ spre faptul c[ venirea Sa trebuie s[ aib[ loc ]n cur=nd. Dar dac[ ar veni ast[yi? Av=nd aceasta ]n g=nd, mul'i urmeay[ sfatul+ `Nu te duce undeva unde nu ai vrea s[ fii g[sit de Isus dac[ ar veni. Nu face ceva ce nu ai vrea s[ faci atunci c=nd ar veni El. Nu spune ceva ce n¬ai vrea s[ spui c=nd va veni Isus.~ Este o regul[ bun[. Poate am putea s[ o ]mbun[t['im dac[ am formula¬o ]n mod poyitiv+ `F[ ast[yi ceea ce ai vrea s[ te g[seasc[ Isus f[c=nd atunci c=nd va veni.~

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Am discutat deja despre puterea motivatoare a dragostei. …i am v[yut ]n Romani 5.5 c[ numai dragostea lui Dumneyeu pe care Duhul Sf=nt ne-o d[ face posibil s[-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi ]n;ine. Romani 13.8-10 ne arat[ foarte clar modul ]n care dragostea divin[ ]mpline;te aceast[ Lege. Ea ne va ajuta s[ ne ]ndeplinim cu bucurie responsabilit['ile fa'[ de Dumneyeu ;i fa'[ de semenii no;tri. FOLOSIREA ‘NæELEAPT“ A TIMPULUI 13.11-14 Obiectivul 8. S[ ]n'elegi valoarea timpului pentru tine ca cre;tin ;i s[ cau'i moduri ]n care s[¬'i folose;ti timpul c=t mai bine. ‘n Romani 13.11-14, avem o nou[ motiva'ie pentru a tr[i o via'[ transformat[. Este faptul c[ timpul nostru este limitat. Nu ne putem permite s[ ne pierdem timpul cu lucruri care nu contribuie la realiyarea marelui scop al vie'ii noastre. Isus, Lumina lumii, a venit ]n vie'ile noastre ;i noi vrem s[ le d[m altora lumina Lui. Noi am adus trupurile noastre ca o jertf[ vie lui Dumneyeu. El are o lucrare pe care ne-o ]ncredin'eay[, ;i acum este timpul s[ o facem. Ce fel de atitudine fa'[ de timp te a;tep'i s[ ]nt=lne;ti ]ntr-o via'[ transformat[? ‘n Romani 13.11¬14 vedem din nou contrastul dintre via'a care este conform[ cu lumea ;i cea care a fost transformat[ prin predare lui Dumneyeu. Pavel vorbe;te despre unii oameni care dorm ]n ceea ce prive;te oportunit['ile pe care le au. Ei se g=ndesc numai la ei ]n;i;i ;i la propriul confort, la propria pl[cere. Chiar ;i unii cre;tini sunt treji numai pe jum[tate. Pavel spune+ `Treyi'i-v[ ;i haide'i s[ ne ]mplinim

`Dac[ a; ;ti, dac[-a; ;ti cu certitudine C[ Domnul Se va ]ntoarce anul acesta, Ce fapte r[sun[toare a; face ast[yi? Ce lucruri a; cump[ra? C=t m-a; ruga? C=t m-a; ]nt=lni cu prietenii? Oare ce le-a; spune, Dac-a; ;ti c[ timpul e-a;a de-aproape? Dac[-a; ;ti, dac[-a; ;ti cu certitudine C[ peste ;ase luni care vor trece ]n goan[ Cerurile se vor spinteca la sunetul trompetei, Oare ce schimb[ri ]n planurile mele Ar revela yilele ce vin? Oare lucrurile pe care le iubesc ar mai avea aceea;i atrac'ie Dac[-a; ;ti ce m[ a;teapt[? Dac[-a; ;ti, dac[-a; ;ti cu certitudine... O, Dumneyeule, cum pot fi at=t de orb? Cum pot fi at=t de fascinat de Timp ]nc=t nu pot vedea M=na Eternit['ii care m[ cheam[? Cu trup ;i suflet eu ‘'i apar'in, Fie ca orele mele s[ fie ale Tale pe deplin.~ — L.J. Walker

236

Galateni ;i Romani

38 Timpul nostru de a le spune oamenilor despre Isus poate fi limitat din cauya apropierii venirii Sale. Pute'i s[ v[ g=ndi'i la dou[ alte motive de ce este vital s[ ne treyim ;i s[ facem acum tot ce putem pentru Dumneyeu ;i pentru oamenii din jurul nostru? Veyi Ioan 9.4: Efeseni 5.14-16. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Benjamin Franklin, un filosof american, spunea odat[+ `Nu-'i risipi timpul: timpul este materia prim[ din care este f[cut[ via'a.~ Noi ne-am d[ruit vie'ile lui Cristos. Timpul nostru ‘i apar'ine Lui. S[¬l investim cu ]n'elepciune. ‘n versetul 12, cuv=ntul `yiua~ se refer[ la yiua ]n care Isus, Soarele Drept['ii, va ap[rea ;i va aduce o nou[ yi pentru lumea aceasta. Veyi Maleahi 4.2. Dup[ cum soarele alung[ ]ntunericul, tot a;a Cristos, Lumina lumii, va pune cap[t `faptelor ]ntunericului~ atunci c=nd va veni ;i va instaura ‘mp[r['ia Sa de lumin[. Dar noi suntem de pe acum cet['eni

ai ‘mp[r['iei Sale. De aceea noi ne ]mbr[c[m ]n `armura luminii~ ca s[ ne apere de puterile ]ntunericului care sunt ]n jurul nostru. ‘n ]ntreaga Scriptur[, lumina este simbolul binelui, iar ]ntunericul este simbolul r[ului. Noi suntem ]ndemna'i s[ umbl[m ]n lumin[ (1 Ioan 1.5-7). Aici Pavel ne spune cum s-o facem. Trebuie s[ ne ]mbr[c[m cu Domnul Isus Cristos. El este arm[tura luminii. Pavel vorbe;te despre ]mbr[carea cu Cristos ]n versetul 14 ;i ]n Galateni 3.27. ‘n Galateni, el se refer[ la poyi'ia noastr[ — unitatea noastr[ cu Cristos ]n moartea ;i ]nvierea Sa, a;a cum sunt ele simboliyate ]n botey. Aici ]n Romani, el ne aminte;te c[ aceasta trebuie s[ fie o realitate ]n experien'a noastr[ de yi cu yi. ‘n Cristos — prin puterea Lui — noi putem tr[i o via'[ ]nviat[ ;i transformat[, o via'[ care nu este conform[ lumii, ci care i¬L duce lumii pe Cristos. 39 Ce planuri ai pentru a ]mbun[t['i folosirea timpului, av=nd ]n vedere urgen'a ceasurilor pe care le tr[im? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Verific[-'i r[spunsurile 1 R[spunsul t[u. Probabil harul, dragostea ;i binecuv=nt[rile pe care le-am men'ionat ]n precedentele unspreyece capitole, ]n mod deosebit ]ndurarea lui Dumneyeu prin moartea lui Cristos pentru a ne m=ntui, chiar atunci c=nd eram du;mani ai lui Dumneyeu. 2 v. 1. S[¬I aducem trupurile noastre lui Dumneyeu ca o jertf[ vie. v. 2. Nu v[ conforma'i acestei lumi. Fi'i transforma'i prin ]nnoirea min'ii. 3 Voia lui Dumneyeu des[v=r;it[. 4 Puterea Duhului Sf=nt. 5 Duhul Sf=nt este Acela care ne transform[.

6 Pavel+ Bun[, pl[cut[ (acceptabil[), des[v=r;it[ (perfect[). Lumea+ R[spunsul t[u. Prea preten'ioas[, inacceptabil[, nu este spre binele nostru. Eu+ R[spunsul t[u. 7 R[spunsul t[u. Duhul lui Dumneyeu folose;te Cuv=ntul lui Dumneyeu pentru a convinge de p[cat. El a folosit Romani 1 - 3 pentru a-i ajuta pe mul'i oameni s[-;i vad[ starea lor pierdut[ ;i nevoia dup[ Dumneyeu. Imaginea m=niei lui Dumneyeu ]mpotriva lumii ]i va ajuta s[ vad[ pericolul ]n care se afl[ dac[ se conformeay[ lumii. Ei v[d c[ sunt condamna'i la moarte din cauya p[catelor. De asemenea, ei v[d dragostea lui Dumneyeu ;i calea m=ntuirii pe care a preg[tit-o, imposibilitatea atingerii

Evanghelia ;i cre;tinismul standardelor lui Dumneyeu prin eforturile proprii, posibilitatea biruin'ei prin Duhul Sf=nt ;i modul ]n care Dumneyeu ne p[streay[ ;i ne transform[. Ei pot s[ vad[ ]n Romani 12U¬U16 tiparul dup[ care sunt transforma'i. 8 Modestie ;i credin'[. 9 Lista din 1 Corinteni 12. 10 Profe'ie, slujire, ]nv['are, ]ndemnare, milostenie, conducere, d[ruire.

237 c) Clarificarea poyi'iei lor era important[ din cauya suspiciunilor legate de condamnarea fondatorului cre;tinismului. d) Preocupare pentru posibile efecte asupra Bisericii. e) Este supunerea fa'[ de autorit['i conformare dup[ chipul lumii? f) Antinomianism. Supraaccentuare a libert['ii cre;tinului. Eu a; spune c[ punctele b) ;i d) sunt ]n general importante pentru noi. Condi'iile din locuri ;i timpuri diferite pot face ca alte motive s[ fie foarte importante.

11 R[spunsul t[u. 20 Nimeni. 12 R[spunsul t[u. A auyi Cuv=ntul lui Dumneyeu ;i a nu-l aplica este periculos. Temelia vie'ii noastre va fi solid[ dac[ urm[m ]nv['[turile lui Isus ;i aplic[m ceea ce ;tim. Aceasta este o demonstrare a adev[ratei credin'e ]n El. 13 Dragostea s[ v[ fie f[r[ pref[c[torie.

21 Deoarece Dumneyeu este Acela care le d[ guvernelor dreptul de a conduce. 22 R[spunsul t[u. Probabil c[ ar fi groaynic+ ar fi un haos ]n economie ;i ]n serviciile publice, jafuri, violen'[, r[piri, crime, team[ continu[: nu ar fi nici o speran'[ de mai bine.

14 Ambele. 15 Deoarece este responsabilitatea lui Dumneyeu s[¬i pedepseasc[ pe cei ce fac r[ul. 16 R[spunsul t[u. F[ orice efort pentru a-i ar[ta prietenie. Ai putea s[-l invi'i la mas[ la tine acas[, sau s[ faci altceva. 17 12.9 Dragoste sincer[. Ur[;te r[ul. Se 'ine de bine. 12.10 Bun. Dragoste fr['easc[. ‘i cinste;te pe al'ii mai presus de sine. 12.11 S=rguincios. Entuyiast ]n lucrurile spirituale. ‘i sluje;te Domnului. 12.12 Se bucur[ ]n n[dejde. R[bd[tor ]n ]ncercare. Perseverent ]n rug[ciune. 12.13 Generos, darnic. Ospitalier. 12.14 ‘i binecuv=nteay[ pe prigonitori. 12.15 Preocupat de ceilal'i — le ]mp[rt[;e;te bucuriile ;i necayurile. 12.16 Se poart[ la fel cu to'i. Umil. 12.17 R[spunde cu bine pentru r[u. Cinstit. 12.18 Pa;nic. 12.19 Las[ r[ybunarea ]n seama lui Dumneyeu. 12.20 Bun fa'[ de du;mani. 12.21 Biruie;te r[ul prin bine. 18 R[spunsul t[u. 19 b) Trebuia s[ se confrunte yilnic cu aceast[ problem[.

23 R[spunsul t[u ar putea include+ protec'ia persoanei, asisten'[ medical[, legi drepte, stabilitate economic[, ;coli, transport public, drumuri, comer' interna'ional, limitarea delincven'ei. 24 R[spunsul t[u. Supunerea fa'[ de legi, respectarea autorit['ilor, plata impoyitelor, respectul fa'[ de conduc[tori, rug[ciune pentru cei care de'in func'ii importante de conducere. Oricare ar fi responsabilit['ile tale ca cet['ean, s[ faci totul spre gloria lui Dumneyeu. 25 Slujitori ai lui Dumneyeu. 26 De frica pedepsei. Din ]ndemnul con;tiin'ei. 27 Pentru a nu fi pedepsit pentru c[lcarea legii. 28 Noi nu vrem s[ fim vinova'i prin neascultare de Dumneyeu ;i tocmai aceasta este ceea ce am face dac[ am c[lca legile '[rii. 29 Romani 13.7. Trebuie s[¬i d[m fiec[ruia ceea ce¬i dator[m+ impoyite, respect, cinste. 30 R[spunsul t[u. Ar trebui s[ aplic[m principiul ]n toate rela'iile noastre, ]n biseric[, ]n ;coal[, la lucru, ]n societate, ]n 'ar[ ;i chiar ]n rela'iile cu alte '[ri ;i cu alte popoare.

238

Galateni ;i Romani

31 R[spunsul t[u. 32 Porunca de a nu mai vorbi ]n Numele lui Isus. 33 R[spunsul t[u. Spiritul de anarhie care este ]n lume face s[ fie ;i mai important pentru noi s[ ne d[m seama care ar trebui s[ fie atitudinea noastr[. Unii cre;tini sinceri au c[lcat principiile biblice ]n yelul lor pentru reforme sociale. 34 R[spunsul t[u. 35 R[spunsul t[u. Cred c[ ei n-ar mai vrea s[ aib[ nimic de¬a face cu Evanghelia.

36 S[¬l iube;ti pe aproapele t[u ca pe tine ]nsu'i. R[spunsul t[u. 37 ‘ntoarcerea lui Isus Cristos pentru a-…i lua poporul. R[spunsul t[u. 38 R[spunsul t[u. Noi trebuie s[ murim ;i nu ;tim c=t timp mai avem la dispoyi'ie pentru a lucra. Oamenii din jurul nostru, de asemenea au un timp limitat ]n care pot s[ aud[ Evanghelia ]nainte de a muri. Oportunit['ile pe care le avem ast[yi s-ar putea s[ nu le mai avem ;i m=ine, din cauya ]mprejur[rilor, care se schimb[ mereu. 39 R[spunsul t[u.

SUGESTII PENTRU PREDARE 1. Invit[ un doctor sau un psiholog care s[¬i preyinte clasei importan'a atitudinilor pentru o personalitate bine integrat[ ;i s[n[toas[. 2. Stabile;te ca tem[ pentru c='iva studen'i (sau grupuri) s[ citeasc[ literatur[ despre s[n[tatea mintal[. S[ fac[ leg[tura ]ntre ceea ce au aflat acolo ;i principiile pe care le d[ Dumneyeu ]n Romani 12 - 13. ‘n referatele lor, ar putea s[ preyinte importan'a pe care o au atitudinile ;i rela'iile corecte. 3. Cere/le unor studen'i s[ dramatiyeye trei atitudini ale cre;tinilor fa'[ de ei ]n;i;i ;i fa'[ de anumite lucr[ri concrete care trebuie f[cute ]n biseric[. Aceasta ar putea fi predarea ]ntr-o clas[ de ;coal[ duminical[, conducerea unui grup de tineri etc. O persoan[ este prea ]ncrey[toare ]n sine ;i l[ud[roas[. Alteia ]i este team[ s[ ]ncerce. Cea de-a treia are atitudinea pe care o recomand[ Romani 12 - 13. 4. Repartiyeay[ la trei studen'i c=te o por'iune din Romani 12. Dac[ doresc, ei pot face apel la ajutorul altora pentru a preyenta partea de lec'ie

pe care o au. Cere-le s[ planifice ]mpreun[ ;i s[ fac[ preyentarea ]n fa'a clasei a;a cum ar face¬o la o ]ntrunire de tineret. Va trebui s[ stabile;ti timpul pentru preg[tire. 5. Cere/le studen'ilor s[ scrie pe tabl[ o list[ cu drepturile de care se bucur[ datorit[ activit['ii guvernului. 6. Roag[-te pentru guvern ;i pentru to'i aceia care lucreay[ ]n conducere. Roag[-te pentru cre;tinii de pretutindeni ;i pentru rela'iile lor cu guvernele locale. Roag[-te pentru rela'iile interna'ionale ;i pentru pacea lumii. 7. Discut[ despre rolul cre;tinului ]n func'iile publice ;i despre oportunit['ile ;i responsabilit['ile pe care le are acesta ca bun cet['ean. 8. Discut[ despre urgen'a yilelor pe care le tr[im ;i modurile ]n care putem folosi timpul cu eficien'[ maxim[. Identific[ obiceiuri care omoar[ timpul. Discut[ modalit['i de concepere a unui buget de timp ;i elaboreay[ un model de planificare a timpului unei yile.

239

Lec'ia 15 PLANUL LECæIEI Dragostea fr['easc[ ]n biseric[ — 14.1 - 15.12 Nu judeca'i ;i nu v[ certa'i — 14.1¬13 Nu face'i ca al'ii s[ se poticneasc[ — 14.13¬23 Ajuta'i ;i fi'i pl[cu'i altora — 15.1¬6 Accepta'i¬i pe ceilal'i — 15.7¬12 Responsabilit['ile bisericii — 15.13¬33 ‘nv['[tura ;i spiritualitatea — 15.13¬15 Evangheliyarea lumii — 15.16¬21 Daruri — 15.22¬29 Rug[ciune — 15.30¬33 P[rt[;ia cre;tin[ — 16.1¬27 Aprecieri ;i ]ndemnuri — 16.1¬16 Avertiyare ]mpotriva deybin[rilor — 16.17¬20 P[rt[;ie ]ntre biserici — 16.21¬24 Slav[ lui Dumneyeu — 16.25¬27

evanghelia ;i biserica romani 14 - 16

OBIECTIVELE LECæIEI C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui s[ fii ]n stare+ 1. S[ descrii ;i s[ cultivi atitudinile corecte fa'[ de cre;tinii al c[ror nivel cultural ;i ale c[ror convingeri difer[ de ale tale. 2. S[ preyin'i dou[ domenii de responsabilitate ale unei biserici locale fa'[ de membrii ei. 3. S[ descrii politica misionar[ a lui Pavel ;i s[ sco'i ]n eviden'[ din Romani 15 yece lucruri care au contribuit la succesul lucr[rii sale. 4. S[ extragi din Romani 15.22¬29 trei feluri de colecte care formeay[ un model pentru biserica de ayi. 5. Din rug[ciunile lui Pavel ;i din cererile pe care le face ]n rug[ciune ]n Romani 15, s[ preyin'i natura ;i puterea rug[ciunii ;i s[ ar['i care este responsabilitatea bisericii ]n privin'a rug[ciunii. 6. S[ identifici ]n Romani 16 trei lucruri care ]nt[resc biserica ;i s[ le pui ]n aplicare ]n via'a ;i lucrarea ta. 7. Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu pentru bog['iile harului S[u pe care le¬ai v[yut ]n Galateni ;i ]n Romani. Prosl[ve;te¬L pentru Evanghelie, pentru o mai bun[ ]n'elegere a ei ;i pentru ocayiile de a le¬o preyenta altora.

TEME 1. Cite;te Romani 14 - 16 ;i studiay[ lec'ia dup[ metoda obi;nuit[. 2. Recapituleay[ obiectivele cursului ;i evalueay[¬'i progresul. 3. Recapituleay[ cursul, a;a cum 'i se sugereay[ la sf=r;itul acestei lec'ii, pentru a asimila mai bine ceea ce ai ]nv['at ;i pentru a te preg[ti ]n vederea examenului final.

240

Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR

p[reri — dispute despre lucruri care nu sunt ]ndoielnice clare, discu'ii care l¬ar face s[ se ]n14.1 doiasc[ sau l¬ar l[sa perplex, produc=ndu¬i tulburare. nu m[n=nc[ — este vegetarian, nu m=n=nc[ carne, dec=t ci numai yaryavaturi ;i fructe. verde'uri 14.2 st[ 14.4

— reu;e;te.

din Iese... — un l[star din r[d[cina lui Iese, tat[l o R[d[cin[ lui David, descendent al lui Iese. 15.12 s[ dom— Mesia va avea o domnie universal[, neasc[ peste at=t peste Neamuri, c=t ;i peste evrei. Neamuri 15.12 Dumne— Dumneyeu care d[ n[dejde, Sursa yeul n[dejdii n[dejdii. 15.13

socote;te — consider[, prive;te. mai presus 14.5

semne ;i minuni 15.19

nimic nu este necurat 14.14

temelia — lucrarea ]nceput[ de altcineva. pus[ de altul 15.20

— pentru cre;tin nu exist[ nici o m=ncare interyis[ ceremonial, a;a cum sub Lege multe lucruri erau interyise.

Dumne— Cel care are r[bdare ;i ]ncurajare. yeul... s[ ave'i acelea;i sim'[minte — tr[i'i m=ng[ierii ]n armonie, ave'i acelea;i puncte de 15.5 vedere. cu o inim[ — ]n mod unanim, ]n acord deplin. ;i cu o gur[ 15.6 s[ ]nt[— s[ ]mplineasc[ ;i s[ certifice, s[ arate reasc[ f[g[- c[ promisiunile sunt adev[rate. duin'ele 15.8

slujba... pentru Ierusalim 15.31

— semne ale puterii lui Dumneyeu: miracole.

— misiunea de ajutorare, colecta f[cut[ pentru cei s[raci din Ierusalim.

;i¬au pus — ;i¬au riscat via'a, au riscat s[ fie ocapul ]n joc mor='i. 16.4 æi¬a pl[cut studiul cuvintelor? Sper c[ prin aceste studii ai c[p[tat o ]n'elegere mai profund[ a multor pasaje din Scriptur[ ;i c[ citirea Bibliei va fi mai bogat[ ]n sensuri atunci c=nd vei ]nt=lni unele cuvinte studiate aici.

Evanghelia ;i Biserica

241 DEYVOLTAREA LECæIEI Dragostea fr['easc[ ]n biseric[ Romani 14.1 - 15.12

Obiectivul 1. S[ descrii ;i s[ cultivi atitudinile corecte fa'[ de cre;tinii ale c[ror convingeri sau nivel cultural difer[ de ale tale. Ai ]nt=lnit vreodat[ cre;tini care s[ treac[ printr¬o perioad[ dificil[ ]ncerc=nd s[ se acomodeye cu altul? Sau o biseric[ care p[rea s[ nu fie ]n stare s[¬i p[streye pe oamenii pe care i¬a condus la Domnul? Sau biserici ]n care viyitatorii ;i viitorii membri nu se sim'eau bine primi'i? Poate c[ putem g[si r[d[cina unora dintre aceste probleme ]n Romani 14U¬U15, capitolele ]n care Pavel aplic[ Evanghelia sa Bisericii. NU JUDECAæI …I NU V“ CERTAæI 14.1¬13 Pavel introduce ]ntregul text despre dragostea fr['easc[ ]n biseric[ (14.1 - 15.2) printr¬o afirma'ie pe care o face ]n versetul 14.1. Aceasta este tema ]ntregului text care urmeay[. Pavel discut[ raportul dintre libertatea cre;tin[ ;i dragostea cre;tin[. ‘n ]nt=ia Epistol[ c[tre Corinteni, ]nt=lnim pasaje similare. 1 Compar[ 1 Corinteni 8.1¬13: 10.23¬33 cu Romani 14.1¬3. De ce s¬ar putea ca un frate mai `slab~ s[ se team[ s[ m[n=nce orice fel de carne care se vinde pe pia'[? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Unii credeau c[ nu au voie s[ m[n=nce anumite lucruri, deoarece erau interyise de Legea Iudaic[. Altora le era team[ s[ m[n=nce orice carne, deoarece unele animale fuseser[ sacrificate pe altarul idolilor ]nainte de a fi v=ndut[ carnea ]n pia'[. Con;tiin'a lor nu le permitea s[ m[n=nce astfel de carne. Al'ii, ca Pavel, ‘i mul'umeau lui Dumneyeu pentru tot ce le¬a dat El ca m=ncare ;i m=ncau cu credin'[, ;tiind c[ orice m=ncare a fost sfin'it[ prin Cuv=ntul lui Dumneyeu ;i prin rug[ciune (1 Timotei 4.5). Ei se bucurau de libertate ]n Cristos. Totu;i, ace;tia ]i criticau ;i ridiculiyau pe aceia care nu aveau aceea;i credin'[. Pe de alt[ parte, cei care nu aveau credin'[ c[ pot m=nca orice ]i criticau pe aceia care m=ncau ;i considerau c[ aceia p[c[tuiesc.

Aceea;i problem[ o aveau ;i ]n privin'a 'inerii anumitor yile sfinte pentru Domnul. Unii 'ineau Sabatul iudaic, al'ii prima yi a s[pt[m]nii, ca fiind Yiua Domnului, iar al'ii spuneau c[ toate yilele erau pentru Domnul. 2 ‘'i aduci aminte s[ fi studiat aceast[ problem[ ;i ]n Galateni? Ce fel de religie pune accent pe ceea ce m=nc[m sau bem ;i pe 'inerea anumitor yile ca fiind sfinte? ........................................................................................ 3 Cum ]i nume;te Pavel pe cre;tinii care ]i critic[ pe al'i cre;tini deoarece nu au acelea;i convingeri asupra unor lucruri pe care Biblia nu le define;te ca p[c[toase? ........................................................................................ Pavel subliniay[ aici c[ a te sim'i ofensat pentru c[ ceilal'i nu sunt de acord cu tine este un semn de sl[biciune, de lips[ de maturitate cre;tin[. Desigur, ;i cre;tinii maturi au convingeri ferme cu privire la ce este bine sau r[u, dar ei nu se simt ofensa'i dac[ al'i cre;tini nu sunt de acord cu ei. Este important s[ ]n'elegem c[ Pavel nu vorbe;te aici despre lucruri sau ac'iuni care sunt ]n mod clar p[cate. Nu este permis s[ fie deyacord ]ntre cre;tini atunci c=nd Cuv=ntul lui Dumneyeu calific[ anumite lucruri ca fiind p[cate. 4 Pavel men'ioneay[ dou[ domenii problem[ ]n care primii cre;tini erau ]n deyacord cu privire la libertatea cre;tin[. Care sunt aceste dou[ domenii? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Cre;tinii continu[ s[ fie ]n deyacord cu privire la aceste lucruri despre care a scris Pavel. Deyacorduri asem[n[toare au persistat ]n istoria Bisericii p=n[ ]n yilele noastre: deyacorduri cu privire la ]mbr[c[minte, la podoabe, la lungimea p[rului sau cu privire la formele de distrac'ie. Diferite persoane au convingeri diferite privitoare la aceste lucruri. Judecarea spiritualit['ii cuiva pe baya unor asemenea lucruri ;i certurile asupra lor nu au f[cut dec=t s[ sl[beasc[ multe biserici. Mul'i oameni au fost ]ndep[rta'i de Cristos din cauya spiritului critic necru'[tor pe care l¬au ]nt=lnit ]n biseric[.

242 5 G=nde;te¬te la biserici pe care le cuno;ti. La ce problem[ creyi c[ s¬ar referi Pavel dac[ le¬ar scrie? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 6 Ce atitudine ar trebui s[ aib[ o persoan[ care se bucur[ de mai mult[ libertate ]n Cristos fa'[ de un cre;tin care are convingeri rigide cu privire la m=nc[ruri, la 'inerea anumitor yile sau la alte chestiuni similare? v. 3. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 7 Care ar trebui s[ fie atitudinea unui cre;tin care are asemena convingeri despre m=ncare, ]mbr[c[minte etc. fa'[ de un cre;tin care nu se conformeay[ standardelor lui? v. 3. ........................................................................................ 8 S[ presupunem c[ tu e;ti p[stor. La biserica ta vin mai mul'i tineri ;i ace;tia sunt m=ntui'i. Unii dintre membrii mai ]n v=rst[ din biseric[ sunt ;oca'i de felul ]n care tinerii ace;tia se ]mbrac[, de felul ]n care c=nt[ plini de entuyiasm, de felul de muyic[ pe care o c=nt[ la serviciile de tineret ;i de unele expresii pe care le folosesc ]n m[rturiile lor. Unii dintre membrii conducerii bisericii amenin'[ cu p[r[sirea bisericii dac[ nu se iau anumite m[suri. Ei sunt profund deranja'i de ceea ce ei consider[ a fi lumesc ;i lipsit de respect fa'[ de Casa lui Dumneyeu. Ce ai face? ........................................................................................ ........................................................................................

Galateni ;i Romani

Plec=nd de la problema standardelor de conduit[, Pavel scotea ]n eviden'[ un adev[r doctrinar important+ Cristos este Judec[torul nostru. Fiecare trebuie s[ dea socoteal[ de comportarea sa ]naintea Lui. Noi ne¬am adus trupurile ca o jertf[ vie pentru a¬L sluji pe El. El este St[p=nul nostru ;i Lui ‘i d[m socoteal[. ‘n versetul 7, Pavel spune+ `Nici unul dintre noi nu tr[ie;te pentru sine.~ Fiecare cre;tin ];i tr[ie;te via'a sub privirea lui Cristos ;i ca slujitor al Lui. El ne va ajuta ;i va purta de grij[ de noi (v. 4). El este ]n stare s[ ne fac[ s[ st[m ]n picioare! Nu te umple aceasta de bucurie? Dar este tot at=t de adev[rat c[ ceea ce facem ]i afecteay[ pe ceilal'i, care sunt ;i ei m[dulare ]n Trupul lui Cristos. De aceea, trebuie s[ ]ncerc[m s[ fim ]n armonie unii cu al'ii, s[ evit[m atitudinile sau ac'iunile care i¬ar jignii pe al'ii. ‘n lumina versetelor 1¬11, putem ]n'elege versetul 12, care ne spune c[ at=t fratele slab, c=t ;i cel tare vor trebui s[ r[spund[ personal de comportarea lor ]naintea lui Dumneyeu, vor trebui s[ r[spund[ de felul ]n care s¬au tratat unul pe altul. ‘n problemele de con;tiin'[ ;i de standarde de conduit[, noi to'i vom fi judeca'i de Dumneyeu, pentru atitudinea fa'[ de cre;tinii care au fost sau nu de acord cu noi.

NU FACEæI CA ALæII S“ SE POTICNEASC“ 14.13¬23 Ideea principal[ pe care o subliniay[ Pavel acum este c[ libertatea cre;tin[ trebuie s[ fie echilibrat[ ;i controlat[ de dragostea cre;tin[. Chiar dac[ un cre;tin se simte liber s[ fac[ anumite lucruri care nu sunt p[cate ]n sine, ]ntotdeauna el trebuie s[ se g=ndeasc[ la efectul pe care acestea ]l au asupra altora. Dac[ el ]i iube;te pe fra'ii s[i ]n Cristos, el va c[uta s[ evite orice i¬ar putea ofensa sau i¬ar putea face s[ se poticneasc[.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

10 ‘ncep=nd cu versetul 10, Pavel scoate ]n relief o rela'ie dintre cre;tini care face ca respectul reciproc s[ fie important. Care este aceast[ rela'ie?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

11 Noteay[ accentul pe care ]l pune Pavel pe aceast[ rela'ie, ca fiind esen'ial[ pentru ceea ce facem. De c=te ori g[se;ti cuv=ntul `frate~ ]n capitolul 14? Dac[ dore;ti, po'i s[¬l sublinieyi.

........................................................................................ 9 Care este motivul pentru care Pavel ne spune s[ nu ne judec[m unii pe al'ii? vv. 3¬12. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ Pavel discut[ aici problema m=nc[rii c[rnii. Unii cre;tini m=ncau din carnea animalelor jertfite idolilor. Unii acceptau invita'iile prietenilor p[g=ni

Evanghelia ;i Biserica la banchete ]n templele p[g=ne. Ei ;tiau c[ idolii nu sunt nimic, ;i nu se duceau acolo pentru a li se ]nchina. Pentru al'ii ]ns[, faptul c[ se duceau acolo era considerat ca a lua parte la ]nchinarea idolilor. Aceasta este, desigur, strict interyis[ de Cuv=ntul lui Dumneyeu+ este un p[cat. S[ ne imagin[m ceva ce s¬a petrecut, probabil de mai multe ori, c=nd un nou convertit l¬a v[yut pe un cre;tin mai vechi m=nc=nd ]n templul unui idol. `Aha! — ;i¬o fi yis el — Eu credeam c[ atunci c=nd ‘l accep'i pe Cristos trebuie s[ renun'i la a te ]nchina idolilor. Dar fratele Aristarh este diacon ]n biseric[ ;i iat[¬l acolo, m=nc=nd ]ntr¬un templu al unui idol. Dac[ el se poate ]nchina idolilor ;i totu;i s[ fie cre;tin, atunci ;i eu pot.~ …i s¬au ]ntors la ]nchinarea la idoli. S¬ar putea ca la acel banchet fratele Aristarh s[ le fi spus prietenilor s[i despre Isus, dar noul convertit i¬a interpretat gre;it ac'iunile. Binele s[u a ajuns s[ fie vorbit de r[u (v. 16) ;i exemplul s[u l¬a f[cut pe fratele s[u s[ se poticneasc[ ;i s[ cad[ ]n p[cat. (vv. 21¬23). 12 Compar[ Romani 14.13¬23 cu 1 Corinteni 10.23¬33. ‘n 1 Corinteni 10.31¬33, Pavel enun'[ un principiu de conduit[ pentru noi. Acest principiu are dou[ p[r'i. Formuleay[ principiul ]n cuvintele tale. ........................................................................................

243 ‘mp[r['ia lui Dumneyeu Nu este

Ci este

.........................

.........................

.........................

.........................

‘n versetul 17, Pavel exprim[ un adev[r fundamental privitor la via'a cre;tin[. Cuvintele `‘mp[r['ia lui Dumneyeu~ se refer[ la domeniul ]n care tr[ie;te cre;tinul. Este domeniul Spiritului. Pavel spune c[ ‘mp[r['ia lui Dumneyeu nu este m=ncare ;i b[utur[. Lucrurile materiale, tangibile, nu sunt de prim[ importan'[ ]n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu. ‘mp[r['ia lui Dumneyeu este neprih[nire, pace ;i bucurie ]n Duhul Sf=nt. Toate aceste trei binecuv=nt[ri vin prin lucrarea Duhului Sf=nt+ neprih[nire ]n Duhul Sf=nt, pace ]n Duhul Sf=nt ;i bucurie ]n Duhul Sf=nt. ‘n calitate de cet['eni ai ‘mp[r['iei lui Dumneyeu, noi tr[im ]ntr¬un domeniu ]n care ac'ioneay[ Duhul Sf=nt. Este lucrarea Lui s[ ne aduc[ toate aceste binecuv=nt[ri. El ne ajut[ s[ tr[im vie'i neprih[nite, chiar dac[ firea noastr[ veche ]ncearc[ s[ ne ]mpiedice. El ne umple cu bucuria care r[m=ne chiar ;i ]n ]mprejur[rile cele mai grele. AJUTAæI …I FIæI PL“CUæI ALTORA 15.1¬6

........................................................................................ ........................................................................................ 13 Care versete din Romani 14 ne fac cunoscut faptul c[ noi, cre;tini fiind, suntem liberi s[ m=nc[m tot ce vrem? Po'i g[si trei versete? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 14 S[ presupunem c[ viyiteyi o comunitate cre;tin[ care respect[ regulile moyaice cu privire la m=ncare. C='iva dintre conduc[tori te duc la un restaurant ca s[ serve;ti masa. Ei comand[ carne de vit[. ‘n lista de meniu, tu ai v[yut c[ au ;i carne de porc. æie ]'i place mai mult carnea de porc dec=t cea de vit[. Tu ce ai comanda? Pe ce verset din Romani 14 'i¬ai baya alegerea? ........................................................................................ ........................................................................................ 15 Romani 14.17 este un verset cheie. Folose;te¬l pentru a completa schema comparativ[ de mai jos.

`C[ci nici Cristos nu …i¬a pl[cut Lui ‘nsu;i.~ Acestea sunt cuvinte pline de putere. Fie s[ ni le amintim ori de c=te ori avem de f[cut o alegere ]ntre a fi pl[cu'i nou[ ]n;ine sau a le fi pl[cu'i altora. Noi nu vrem ]ntotdeauna s[ facem ceea ce este mai bine pentru fra'ii ;i surorile noastre ]n Cristos. Dar dac[ ne g=ndim la Isus ]n Ghetsimani, este u;or s[ yicem `Doamne, fac[¬se nu voia mea, ci a Ta.~ 16 Pavel continu[ s[ discute libertatea ;i dragostea cre;tin[. ‘n versetele 1 ;i 2 sunt preyentate trei responsabilit['i pe care le avem noi, cre;tinii tari, fa'[ de fra'ii ;i surorile noastre care sunt mai slabi. Care sunt aceste trei responsabilit['i? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 17 Dac[ ne ]ndeplinim responsabilit['ile din versetele 1¬2, care va fi efectul asupra fra'ilor no;tri mai slabi? v. 2. ........................................................................................

244

Galateni ;i Romani

18 Care va fi reyultatul ac'iunilor noastre ]n ce¬L prive;te pe Dumneyeu? v. 6. ........................................................................................ ........................................................................................ 19 Ce face s[ I se aduc[ glorie lui Dumneyeu? v. 6. ........................................................................................ ........................................................................................ 20 Ai nevoie de mai mult[ r[bdare pentru a te acomoda cu ceilal'i? ‘n versetele 4¬5 g[se;ti dou[ surse de ajutor. Care sunt acestea? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ACCEPTAæI¬I PE CEILALæI 15.7¬12 21 ‘n Romani 15.7, care este cuv=ntul care ne arat[ c[ acesta este un verset de leg[tur[, ]ndrept=ndu¬ne privirile at=t ]napoi spre ceea ce a trecut, c=t ;i ]nainte, spre ceea ce urmeay[? ........................................................................................ 22 Dac[ privim ]n urm[ la Romani 14.1 — versetul care formuleay[ tema acestei mari diviyiuni a lec'iei — ;i ]l compar[m cu Romani 15.7, care sunt instruc'iunile paralele sau similare pe care le g[sim?

24 ‘n ce mod sau pe ce bay[ trebuie noi s[¬i accept[m pe ceilal'i cre;tini ca fra'i ;i surori sau ca m[dulare ale aceluia;i trup? Romani 15.7. ........................................................................................ ........................................................................................ Acceptarea intercultural[ (acceptarea reciproc[ ]ntre persoane care provin din medii culturale diferite) a fost o problem[ real[ ]n prima Biseric[ ;i continu[ s[ fie o problem[ ]n multe locuri chiar ;i ]n yilele noastre. 25 S[ vedem acum ce ]'i mai aminte;ti din studiul Epistolei c[tre Galateni referitor la acceptarea intercultural[. Descrie problema pe care au avut¬o Pavel ;i Petru ]n leg[tur[ cu aceasta. Dac[ dore;ti, po'i s[ te ui'i peste pasajul respectiv. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

14.1 ................................................................................

........................................................................................

15.7 ................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

Fericit[ este acea persoan[ care a ]nv['at s[¬i accepte pe al'ii a;a cum sunt! …i fericit[ este acea biseric[ ai c[rei membri se accept[ cu adev[rat unii pe al'ii, ca fra'i ;i surori ]n Cristos! Dup[ ce a discutat despre acceptarea membrilor mai slabi, Pavel trece mai departe ;i d[ o aplica'ie mai larg[ aceluia;i principiu. To'i cre;tinii trebuie s[ se accepte unii pe al'ii. 23 Compar[ Romani 12.3¬5 cu 14.10. Acceptarea reciproc[ este necesar[ din cauya a dou[ rela'ii pe care cre;tinii le au unii cu al'ii. Care sunt aceste dou[ rela'ii? 12.3¬5 ................................................................................ 14.10 ................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Acceptarea intercultural[ ]nseamn[ mai mult dec=t a¬i accepta pe cei care apar'in unor rase sau na'iuni diferite. Epistola lui Iacov se ocup[ de acceptarea reciproc[ dintre boga'i ;i s[raci, dintre cei cu ]nalte poyi'ii sociale ;i cei lep[da'i de societate. Se poate s[ fie adu;i ]mpreun[ ]n aceea;i biseric[ local[ ;i s[ se ]nchine ]mpreun[, ]n armonie? Oare este posibil s[ se trateye unii pe al'ii ca fra'i ;i surori ]n Cristos? Ne mul'umim s[ le ducem Evanghelia doar celor care sunt la acela;i nivel cu noi, sau ne g=ndim ;i la nevoia spiritual[ la alte nivele? Biserica lui Cristos este format[ din mii de adun[ri, biserici locale, la diferite nivele sociale, vorbind vreo dou[ mii de limbi. Obiceiurile sunt diferite. Dar

Evanghelia ;i cre;tinismul

245

orice cre;tin adev[rat ne este frate sau sor[ ]n Cristos. S[¬i accept[m pe al'ii a;a cum Cristos ne¬a acceptat pe noi pentru slava lui Dumneyeu. S[ citim versetele 8¬9 ]n traducerea TodazŒs English Version+ V[ spun c[ Cristos S¬a f[cut slujitor al evreilor pentru a ar[ta c[ Dumneyeu este credincios, ca s[ fac[ s[ se ]mplineasc[ promisiunile pe care Dumneyeu le¬a f[cut patriarhilor ;i s[ fac[ de asemenea Neamurile s[ fie ]n stare s[¬L sl[veasc[ pe Dumneyeu pentru ]ndurarea Lui.

ceste pasaje sunt+ Psalmul 18.49: Deuteronom 32.43: Psalmul 117.1: Isaia 11.10. Vei remarca faptul c[ unele dintre aceste texte vorbesc despre `popoare~ ]n loc de `Neamuri~. Sensul cuv=ntului `Neamuri~ este tocmai acesta, adic[ oamenii din alte popoare dec=t Israel. 27 Explic[ cine este `R[d[cina din Iese~ (v. 12), despre care se spune c[ va domni peste Neamuri, ;i ce ]nseamn[ c[ Neamurile vor n[d[jdui ]n El. ........................................................................................ ........................................................................................

26 Cum dovede;te Pavel afirma'ia pe care o face ]n versetul 9, ;i anume c[ unul dintre scopurile lucr[rii lui Cristos a fost s[ m=ntuiasc[ Neamurile (pentru ca acestea s[¬L poat[ sl[vi pe Dumneyeu pentru ]ndurarea Lui)? vv. 9¬12. ........................................................................................ Pavel se ]ntoarce la Vechiul Testament pentru a dovedi c[ m=ntuirea Neamurilor a fost prevestit[ clar ca fiind o parte a planului lui Dumneyeu. Dac[ dore;ti, po'i citi acele pasaje ;i s[ le sublinieyi. A-

........................................................................................ ........................................................................................ ‘n aceste versete, recapitul[m o doctrin[ pe care Pavel a preyentat¬o at=t ]n Galateni, c=t ;i ]n Romani. Evrei ;i Neamuri ]mpreun[, to'i cei care cred ]n Cristos formeay[ Biserica Sa, astfel c[ putem s[¬L sl[vim ]mpreun[ pe Dumneyeu. Trebuie s[ aplic[m aceast[ parte a Evangheliei ]n vie'ile noastre ]n biseric[, pentru ca scopul lui Dumneyeu s[ se ]mplineasc[ ]n noi.

Responsabilit['ile bisericii Romani 15.13¬33 ‘n unele schi'e ale Epistolei c[tre Romani, vei g[si c[ partea practic[ se termin[ cu versetul 15.13. Restul epistolei este tratat ca un epilog — ceva ad[ugat ca un post/scriptum personal, ata;at p[r'ii principale a scrisorii. Partea aceasta are un caracter mult mai personal dec=t partea precedent[. Am studiat deja ]n lec'ia 8 cadrul istoric general al epistolei. Aceast[ parte nu con'ine at=t de multe ]ndemnuri c[tre cre;tini, cum am ]nt=lnit ]n 12.1 15.12. Deci, de ce s[ o includem ca fiind parte a aplic[rii de c[tre Pavel a Evangheliei? De ce folosim titlul `Responsabilit['ile bisericii~ pentru restul acestei lec'ii? Putem s[ ]nv['[m mai multe lucruri atunci c=nd vedem o persoan[ cum face ceva dec=t atunci c=nd doar ni se spune cum se face acel lucru. ‘n Cuv=ntul S[u, Dumneyeu folose;te exemple pentru a ne ]nv['a principii fundamentale ;i pentru a ne ar[ta care sunt responsabilit['ile noastre. De aceea, ]n Romani 15.13 - 16.24, vom privi la Pavel ;i la Biserica primar[ pentru a vedea modul ]n care Evanghelia este aplicat[ bisericii.

‘NV“æ“TURA …I SPIRITUALITATEA 15.13¬15 Obiectivul 2. S[ preyin'i dou[ domenii de responsabilitate a unei biserici locale fa'[ de membrii ei. Versetul 13 este o rug[ciune, iar versetul 14 este exprimarea ]ncrederii lui Pavel ]n Biserica din Roma. Din ele putem vedea dou[ domenii vitale ale responsabilit['ii noastre. Versetul 13 vorbe;te despre experien'a spiritual[. Pavel a scris despre bucurie, pace, credin'[ ;i n[dejde. Acum el se roag[ pentru ei ca acum, c=nd ei accept[ ;i cred adev[rurile Evangheliei, Dumneyeul n[dejdii s[¬i umple cu aceste binecuv=nt[ri. Dac[ vor s[ se bucure continuu de aceast[ minunat[ n[dejde, aceasta se va putea ]nt=mpla numai prin lucrarea supranatural[ a Duhului Sf=nt. Dar experien'a spiritual[ nu este suficient[. Noi trebuie s[ cunoa;tem Cuv=ntul lui Dumneyeu ;i s[¬i ]nv['[m ;i pe al'ii, s[¬i ajut[m s[ ]l aplice ]n inimile lor. Bun[tatea pe care Duhul lui Dumneyeu o pro-

246

Galateni ;i Romani

duce ]n vie'ile noastre ne face s[ dorim s[ le ]mp[rt[;im altora binecuv=nt[rile Lui. 28 S[ examin[m biserica noastr[ local[ pe baya a ceea ce g[sim ]n acest text. Pune un X ]n dreptul punctelor ]n care sim'i c[ biserica ta local[ este tare.

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Experien'a spiritual[ a tuturor membrilor ......

33 Compar[ versetele 15¬16 cu Galateni 1.15¬16. Care este sursa chem[rii lui Pavel ;i ce simte el despre a fi slujitorul lui Cristos pentru Neamuri?

‘nv['[tur[ ;i aplicarea Cuv=ntului lui Dumneyeu ......

........................................................................................

29 Ce m[suri s¬au luat pentru a¬i ajuta pe oameni s[ primeasc[ via'[ spiritual[ ;i cre;tere spiritual[? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 30 Ce m[suri s¬au luat pentru cunoa;terea Bibliei, pentru aplicarea ei ;i pentru preg[tirea altora care s[ fie ]n stare s[¬i ]nve'e pe al'ii? ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 34 ‘'i aminte;ti ce a spus Pavel ]n Galateni despre faptul c[ Dumneyeu ]i cheam[ pe oameni la diferite lucr[ri? Dar despre recunoa;terea acestor lucr[ri de c[tre biseric[, ]n cadrul ]ndeplinirii Marii ‘ns[rcin[ri? Cite;te Galateni 2.7¬9. La ce ]n'elegere a ajuns biserica?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ 31 ‘n Biserica din Roma, responsabilit['ile de a cunoa;te Biblia, de a ]ndemna, de a¬i ajuta spiritualice;te pe cre;tini, erau limitate numai la p[stor? Explic[. ........................................................................................

35 Pavel se prive;te pe sine ca preot al lui Dumneyeu — unul care se roag[ pentru oameni ;i ‘i aduce o jertf[ lui Dumneyeu. Compar[ Romani 21.1 cu 15.16. Care este jertfa vie pe care I¬o aduce Pavel lui Dumneyu ]n Romani 15.16? ........................................................................................

........................................................................................

36 Cum le¬a slujit Pavel Neamurilor? Ce le¬a dat? Compar[ Romani 1.16 cu 15.16?

........................................................................................

........................................................................................

EVANGHELIYAREA LUMII 15.15¬21

37 O jertf[ acceptabil[ trebuie s[ fie o jertf[ sf=nt[. Cum au fost sfin'ite Neamurile? v. 16.

........................................................................................

Obiectivul 3. S[ descrii politica misionar[ a lui Pavel ;i s[ sco'i ]n eviden'[ din Romani 15 yece lucruri care au contribuit la succesul lucr[rii sale. S[ revenim la lec'ia 8 ;i s[ recapitul[m ceea ce am spus acolo referitor la acest pasaj. Dup[ aceea, s[ aplic[m ceea ce vedem ]n lucrarea misionar[ a lui Pavel ca un exemplu pentru lucrarea de propov[duire a Bisericii de ayi. 32 Compar[ Romani 1.1 cu 15.16. Cum se nume;te Pavel pe sine?

........................................................................................ ........................................................................................ 38 Cum l¬a ajutat Duhul Sf=nt pe Pavel ;i cum a f[cut El ca Neamurile s[ se supun[ credin'ei pretutindeni unde predica Pavel Evanghelia? vv. 17¬19: Galateni 2.8. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Evanghelia ;i Biserica 39 Creyi c[ puterea Duhului Sf=nt — la care se refer[ Pavel ]n Romani 15.17¬19 — ar trebui s[ fie inclus[ ]n programul evangheliy[rii mondiale contemporane? ........................................................................................

247 .... ....

....

40 Care cuvinte din Romani 15.19 se refer[ la metoda lui Pavel de evangheliyare complet[ a regiunii ]n care el a ]nfiin'at o biseric[ ]n capitala regiunii?

....

........................................................................................

....

Desigur, cuvintele `am r[sp=ndit cu prisosin'[~ se pot referi la modul complet al lui Pavel de propov[duire a ]ntregului mesaj, pe l=ng[ evangheliyarea complet[ a regiunii. Ambele aspecte ale evangheliy[rii sunt importante ;i ast[yi. Ambele sunt parte a responsabilit['ii bisericii pentru evangheliyarea lumii.

....

41 Din afirma'ia lui Pavel despre strategia lui misionar[ ]n Romani 15.20¬21, formuleay[ o responsabilitate a bisericii din yilele noastre.

....

........................................................................................ ........................................................................................

.... .... ....

.... ....

........................................................................................ ‘n versetul 21, Pavel ne d[ o bay[ biblic[ pentru strategia lui misionar[. Acesta este un citat din Isaia 52.15 ;i este ]nc[ o dovad[ a faptului c[ evangheliyarea Neamurilor a fost prevestit[ ]n Vechiul Testament. ‘n versetele 22¬24 observ[m un alt element al strategiei misionare a lui Pavel. C=nd o regiune era evangheliyat[, el l[sa lucr[tori care s[ poarte de grij[ de fiecare biseric[ ]nfiin'at[, iar el pleca ]ntr¬o alt[ regiune care nu fusese ]nc[ evangheliyat[. Astfel, el ];i planific[ o c[l[torie ]n Spania ]mpreun[ cu o viyit[ la Roma.

42 ‘n Galateni ai v[yut dragostea fierbinte pe care o avea Pavel fa'[ de converti'ii lui, rug[ciunile lui pentru ei, intensa lui preocupare pentru starea lor spiritual[. ‘n Romani ai v[yut c=teva tr[s[turi de caracter ale lui Pavel, care l¬au f[cut s[ fie un martor misionar. Acum scoate din Romani 15 c=teva din lucrurile care au contribuit la succesul lui. Verific[¬'i via'a ;i lucrarea ;i veyi dac[ ]nt=lne;ti ace;ti factori care contribuie la succes. Pune un X ]n dreptul acelora pe care sim'i o nevoie deosebit[ s[¬i cultivi. Discut[ cu Dumneyeu despre ei.

.... ....

1. A apreciat lucrurile bune sau calit['ile altora ;i i¬a l[udat pentru ele. v. 14. 2. Avea sentimentul chem[rii din partea lui Dumneyeu ;i l¬a apreciat ca pe un privilegiu. vv. 15¬16. 3. Avea c[l[uyire clar[ de la Dumneyeu pentru lucrare specific[. vv. 16, 20. 4. Se considera pe sine ca fiind un slujitor al lui Cristos pentru oamenii la care a fost trimis. v. 16. 5. Predica ]ntreaga Evanghelie a lui Dumneyeu. vv. 16, 19. 6. ‘i d[dea slav[ lui Dumneyeu pentru tot ce realiya. vv. 18/19. 7. Lucrarea sa o f[cea prin Duhul Sf=nt. v. 9. 8. Era harnic, minu'ios ;i sistematic ]n lucrarea lui Dumneyeu. vv. 19¬20. 9. A urmat modelul biblic de apropiere de aceia care nu au auyit Evanghelia. vv. 20¬21. 10. Era un om curajos ;i avea viyiune misionar[. vv. 15, 20¬24. 11. Se bucura de p[rt[;ia cu al'i cre;tini. vv. 23¬24. 12. I¬a ]nv['at pe noii converti'i despre responsabilitatea financiar[ fa'[ de conduc[torii lor spirituali ;i fa'[ de aceia care erau ]n nevoie ;i i¬a ajutat s[¬;i fac[ datoria. vv. 25¬28. 13. Avea credin'a c[ Dumneyeu va binecuv=nta lucrarea sa. v. 29. 14. Se ruga pentru al'ii ;i ]i implora ;i pe ei s[ se roage pentru el. vv. 13, 30¬33.

DARURI 15.22¬29 Obiectivul 4. S[ sco'i din Romani 15.22¬29 trei feluri de colecte care formeay[ un model pentru biserica de ayi. 43 S[ vedem acum dac[ po'i descoperi cele trei feluri de colecte din acest text. Pavel se refer[ ]n mod explicit la dou[ colecte ;i men'ioneay[ un principiu fundamental pentru a treia. 15.24 ................................................................................. 15.26 ................................................................................. 15.27 ................................................................................. Pavel inten'iona s[¬i slujeasc[ Bisericii din Roma c=nd ]i va viyita ;i, la r=ndul lui, se a;tepta ca

248

Galateni ;i Romani

ei s[¬l ajute s[ duc[ Evanghelia ]n Spania (v. 24). Marea ‘ns[rcinare este pentru ]ntreaga biseric[, nu doar pentru predicatori. A face o colect[ special[ pentru un misionar este un mare privilegiu. Este un mod ]n care putem fi p[rta;i la evangheliyarea lumii. Prin colectele noastre putem ajuta ca al'ii s[ fie trimi;i ;i sus'inu'i pentru a predica Evanghelia acolo unde noi nu ne putem duce. Astfel, lucr=nd ca s[ c=;tig[m banii pe care ]i don[m pentru misiune, noi lucr[m pentru Domnul, exact ca ;i misionarii pe care ]i trimitem. Suntem conlucr[tori cu Dumneyeu. Pavel avea trei motive s[ acorde mare importan'[ str=ngerii de ajutoare pentru cre;tinii s[raci din Ierusalim (v. 26). 1. Aceasta era o demonstrare a leg[turii de p[rt[;ie ;i a dragostei fr['e;ti dintre cre;tinii dintre Neamuri ;i cre;tinii evrei. 2. Aceasta arat[ c[ cre;tinii dintre Neamuri recunosc ]ndatorirea spiritual[ pe care o au fa'[ de Biserica din Ierusalim. 3. Aceasta era punctul culminant al lucr[rii lui Pavel ]n regiunea Aegean[ ;i era un act de ]nchinare ;i de dedicare lui Dumneyeu ]nainte de a porni spre vest.

Chiar ]nainte ca Legea s[ fi fost dat[, Iov considera c[ este de datoria lui s[¬i ajute pe cei s[raci (Iov 31.16¬22). Legea cuprindea prevederi la d[ruirea sistematic[ ;i ajutorarea celor slabi, at=t individual, c=t ;i ca na'iune (Exod 23.11: Levitic 19.9¬10: Deuteronom 14.28¬15.15). ‘n c[r'ile poetice ;i ]n cele profetice vedem c[ neprih[nirea (starea de ]ndrept['ire ;i tr[irea corect[) include ajutorarea s[racilor. Dumneyeu ]i pedepse;te pe aceia care nu ;i le ]mplinesc (Psalmii 41.1¬3: 82.3¬4: Proverbe 14.21, 31: 21.13). Profe'ii au chemat poporul la poc[in'[ pentru nedrept['ile comise. Dumneyeu i¬a spus poporului, prin Isaia, c[ dovada de poc[in'[ pe care o a;teapt[ de la ei nu este postul, ci o via'[ corect[, ]n special ]n ceea ce prive;te tratarea celor s[raci (Isaia 58.1¬12). Isus a ]nv['at ;i a practicat d[ruirea pentru cei s[raci (Matei 5.42: 6.1¬4: 19.21: Luca 6.30¬38: Ioan 13.29: Fapte 20.35). El a reyumat Legea ;i prorocii ]n legea dragostei (Matei 22.37¬40). Pavel, Iacov ;i al'i conduc[tori ai primei Biserici au ]n'eles c[ dragostea cre;tin[ este mai mult dec=t afec'iune. A¬l iubi pe aproapele t[u ca pe tine ]nsu'i ]nseamn[ s[¬'i ]mpar'i bunurile cu cel aflat ]n nevoie (Iacov 1.27: 2.15¬18).

44 Scrie pe scurt care este opinia ta cu privire la m[sura ]n care cre;tinii sunt r[spuny[tori s[¬i ajute pe al'i cre;tini care trec prin greut['i financiare. Ce probleme sunt implicate? Care este practica bisericii tale? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Peste tot ]n Biblie g[sim c[ oamenii lui Dumneyeu i¬au ajutat pe v[duve, pe orfani ;i pe s[raci.

Biserica primar[ a acceptat responsabilitatea de a le purta de grij[ acelora dintre ei care nu aveau nici o surs[ de venit. Dar fondurile erau limitate, iar aceia c[rora le putea purta de grij[ familia nu erau pu;i ]n sarcina bisericii. Pe l=ng[ aceasta, cei care erau ]n stare s[ lucreye nu trebuia s[ fie o sarcin[ pentru biseric[ ]n ceea ce prive;te ]ntre'inerea lor. Ba mai mult, ei erau datori s[ lucreye ;i s[ contribuie la sus'inerea acelora care erau ]n nevoie (Fapte 6.1: 1 Timotei 3.5¬8, 16: Efeseni 4.28). Aceia care nu voiau s[ munceasc[ nu trebuia s[ fie hr[ni'i de c[tre biseric[ (2UTesaloniceni 3.10¬12). Pavel i¬a ]nv['at pe cei converti'i s[ le dea celor s[raci, aceasta fiind o parte a ]nchin[ciunii lor ;i a

Evanghelia ;i Biserica

249

slujirii Domnului. Pavel ;i Barnaba i¬au dus Bisericii din Ierusalim un ajutor din partea Bisericii din Antiohia, cu ocayia foametei care a b=ntuit ]n Iudeea. Am v[yut deja ]n Galateni 2.9¬10 c[ luarea ]n considerare a nevoilor celor s[raci (a;a cum i¬au cerut lui Pavel conduc[torii Bisericii din Ierusalim) era o parte integrant[ a lucr[rii lui Pavel. El a ]nv['at de asemenea c[ ]n ceruri vom primi r[splat[ de la El. Nimeni nu ‘l poate dep[;i ]n d[rnicie pe Dumneyeu. El ne d[ ]napoi ]ntotdeauna mai mult dec=t I¬am dat noi (Matei 10.42: 1 Timotei 6.17¬19).

permite¬mi s[ te ]ndemn s[ cite;ti dou[ capitole minunate pe care le¬a scris Pavel Bisericii din Corint despre partea lor ]n colecta pe care urma s[ o duc[ la Ierusalim (2 Corinteni 8 ¬ 9). Dup[ ce le¬ai citit, roag[¬te cu privire la ]ntreag[ aceast[ problem[ a colectelor ;i a responsabilit['ii financiare. ‘;i ]ndepline;te biserica ta aceast[ responsabilitate? Este nevoie s[¬i ]nve'i despre acest subiect? æi¬a vorbit Domnul despre partea care ]'i revine de ]mplinit? Dac[ da, ce inten'ioneyi s[ faci?

45 S[ compar[m acum cuvintele lui Pavel din Romani 15.27 cu aplicarea de c[tre el a unui principiu din Vechiul Testament pe care ]l g[sim ]n 1 Timotei 5.17¬18. Formuleay[ ]n cuvintele tale responsabilitatea pe care o are biserica local[ fa'[ de p[storul (b[tr=nul) ei, dup[ cum ne ]nva'[ Pavel.

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ 46 Cum se potrive;te aplica'ia pe care o face Pavel referitor la responsabilitatea financiar[ a bisericii fa'[ de p[stor cu ]nv['[tura Domnului Isus din Matei 10.5¬10: Luca 10.1¬7, c=nd i¬a trimis pe cei doispreyece ucenici ;i apoi pe cei ;apteyeci ]n lucrarea de evangheliyare? ........................................................................................ ........................................................................................ 47 S[ ne ]ntoarcem ;i s[ compar[m ]ndemnul pe care ]l d[ Pavel bisericilor ]n Galateni 6.6¬10 cu cel din 1 Corinteni 9.1¬14. Cine a r=nduit ca cei ce predic[ Evanghelia s[ primeasc[ suport financiar din lucrarea pe care o fac? Scrie versetul la care te referi. ........................................................................................ ........................................................................................ Din 1 Corinteni vedem c[ Biserica din Corint nu¬l sus'inea material pe Pavel. El nu voia ca ei s[ cread[ despre el c[ predic[ Evanghelia ca s[¬;i c=;tige existen'a. Unii lucr[tori ai Evangheliei de ayi, c=nd ]ncep o nou[ lucrare, nu primesc daruri, pentru acela;i motiv. Mul'i p[stori lucreay[ pentru a se ]ntre'ine pe ei ]n;i;i, a;a cum a f[cut Pavel, ;i las[ ca fondurile bisericii s[ fie folosite pentru cheltuielile curente (chirie, electricitate etc). Totu;i, vedem c[ Pavel a acceptat daruri de la alte biserici (2 Corinteni 11.7¬9: Filipeni 4.10¬19) ;i a numit aceste daruri `jertf[ de miros pl[cut~ adus[ lui Dumneyeu. 48 Pentru a concluyiona studiul referitor la colecte,

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ RUG“CIUNEA 15.30¬33 Obiectivul 5. Din rug[ciunile lui Pavel ;i cererile pe care le face ]n rug[ciune ]n Romani 15, s[ preyin'i natura ;i puterea rug[ciunii ;i s[ ar['i care este responsabilitatea bisericii ]n privin'a rug[ciunii. Ai observat ]n epistolele lui Pavel c[ adeseori c=nd le scrie cre;tinilor, duhul lui se fr=nge ]n rug[ciune ]naintea lui Dumneyeu pentru ei? Rug[ciunea ]mplete;te doctrina lui cu aplica'ia acesteia. Numai Duhul lui Dumneyeu poate face Cuv=ntul s[ devin[ realitate ]n via'a cititorilor. Pentru a avea efect, Cuv=ntul trebuie s[ fie ]mpletit cu credin'a. Duhul Sf=nt nu numai c[ ]i d[ lui Pavel mesajul lui Dumneyeu, dar ]l ;i inspir[ s[ se roage pentru aceia care vor primi mesajul. Aceste rug[ciuni inspirate de Duhul ne reveleay[ voia lui Dumneyeu ;i planul S[u pentru noi — at=t ]n binecuv=nt[rile pe care ni le d[ ca r[spuns la rug[ciune, c=t ;i ]n modelul pe care ]l putem urma c=nd ne rug[m pentru al'ii. 49 Exemplul lui Pavel ne arat[ care este responsabilitatea noastr[. Ce ar trebui s[ facem atunci c=nd le vorbim oamenilor despre Isus Cristos, sau c=nd ]nv['[m sau predic[m Cuv=ntul Lui? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

250

Galateni ;i Romani

RUG“CIUNILE LUI PAVEL ‘N ROMANI 15

Versetul 5-6

Cui se adreseay[

Cererea

Scopul sau reyultatul

Dumneyeul

s[ v[ fac[

pentru ca to'i

.............................

............................................

............................................

.............................

unii fa'[ de al'ii dup[ pilda

............................................

............................................

Tat[l Domnului nostru Isus Cristos

13

Dumneyeul

s[ v[ umple

pentru ca

.............................

............................................

............................................

pe care ...............................

prin .................................... ............................................

33

Dumneyeul

............................................

........................ ..... .............................

............................................

50 S[ privim acum la trei rug[ciuni ale lui Pavel ]n acest capitol (15.5¬6, 13, 33) ;i s[ complet[m o schem[ analitic[ pe care o po'i folosi ]ntr¬un studiu biblic. 51 ‘'i place cum accentueay[ Pavel modul ]n care natura lui Dumneyeu este legat[ de nevoile oamenilor? Este acesta un bun model care s[ te ]nt[reasc[ ]n credin'[ atunci c=nd te rogi? ........................................................................................

15.32 .............................................................................. ........................................................................................ ........................................................................................ 53 Care expresie din aceste versete arat[ c[ rug[ciunea este de fapt parte a lucr[rii bisericii ]n evangheliyarea lumii? ........................................................................................

52 S[ recapitul[m acum Romani 1.7¬15. Compar[ versetele 1.11¬12 cu 15.29, 30, 32. ‘n aceste versete, vedem c[ Pavel se a;teapt[ s[ fie o binecuv=ntare pentru Biserica din Roma. Vedem de asemenea c[ Pavel nu se considera pe sine superior celorlal'i cre;tini. Noteay[ expresiile care arat[ c[ Pavel sim'ea nevoia s[ fie ajutat spiritual ;i s[ primeasc[ binecuv=nt[ri de la fra'ii ;i surorile sale ]n Cristos.

54 C=t de concre'i ar trebui s[ fim ]n rug[ciunile noastre unii pentru al'ii ;i ]n special pentru lucr[torii no;tri ;i pentru misionari? Pavel le cere s[ se roage pentru patru lucruri. Care sunt acestea? Romani 15.31¬32.

1.12 ..............................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

15.30 ..............................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

Evanghelia ;i Biserica

251

Au primit r[spuns rug[ciunile cre;tinilor din Roma pe care le¬au f[cut pentru Pavel? Da, toate cele patru cereri, dar ]ntr¬un alt fel dec=t cel la care se a;tepta Pavel. ‘n Ierusalim, necredincio;ii au ]ncercat s[¬l omoare, dar Domnul l¬a iyb[vit. Conduc[torii bisericii l¬au primit cu bucurie ;i L¬au sl[vit pe Dumneyeu pentru lucrarea lui (Fapte 21.17¬20). Pavel a fost arestat, acuyat pe nedrept ;i ]ntemni'at, dar el a folosit ocayiile ivite ]n arestarea lui, ]n anchete ;i ]n ]ntemni'are, pentru a predica Evanghelia mul'imilor, liderilor religio;i ;i ]nal'ilor demnitari guvernamentali. C[l[toria lui misionar[ la Roma a f[cut¬o ca ]ntemni'at, dar ]n timpul unei furtuni pe mare, corabia a naufragiat ;i, prin c[l[uyirea pe care a primit¬o de la Duhul Sf=nt, le¬a salvat via'a tuturor celor ce erau pe corabie. Naufragiul ;i cele trei luni de ]nt=ryiere ]n insula Malta au fost p[r'i din r[spunsul la rug[ciunea ca `s[ ajung la voi cu bucurie, cu voia Domnului.~

Malta a fost un teren evanghelistic care a ap[rut pe nea;teptate, dar care era preg[tit. Dumneyeu a f[cut mari minuni acolo c=nd Pavel s¬a rugat pentru cei bolnavi. …i putem fii siguri c[ a predicat Evanghelia oamenilor de acolo (Fapte 28.1¬10). Chiar ]nainte ca Pavel s[ ajung[ la Roma, cre;tinii de acolo au auyit despre venirea lui ;i s¬au dus s[¬l ]nt=mpine, s[¬i ureye bun venit. A fost Pavel ]nviorat prin ei? ‘n Fapte 28.15 este scris+ `Fra'ii... au venit s[ ne ]nt=mpine... C=nd i¬a v[yut, Pavel I¬a mul'umit lui Dumneyeu ;i i¬a ]mb[rb[tat.~ 55 ‘n ce m[sur[ ];i ]ndepline;te biserica ta responsabilitatea de a se ruga pentru nevoile concrete ale lucr[torilor ;i ale misionarilor? Ce ai putea face pentru a¬i ajuta la ]ndeplinirea acestei responsabilit['i? ........................................................................................ ........................................................................................

P[rt[;ia cre;tin[ Romani 16.1¬27 Obiectivul 6. S[ identifici ]n Romani 16 trei lucruri care ]nt[resc biserica ;i s[ le pui ]n aplicare ]n via'a ;i lucrarea ta. APRECIERI …I ‘NDEMNURI 16.1¬16 Probabil ai observat c[ ]n aceast[ lec'ie am f[cut destul de mult[ recapitulare. Aceasta are ca scop s[ te ajute s[ combini ceea ce ai ]nv['at ;i s[¬'i ]ntip[re;ti ]n memorie cuno;tin'ele. De asemenea, te va ajuta s[ te preg[te;ti pentru examenul final. 56 ‘ntoarce, te rog, la lec'ia 8 din acest ghid de studiu, ;i cite;te din nou comentariile referitoare la Romani 16.1¬16. Subliniay[ ]n Biblie cuvintele de ]ndemn ;i de laud[ pe care le g[se;ti ]n 16.1¬16. Include ]ntre cuvintele de apreciere ;i expresia `prea iubitul~, deoarece aceasta arat[ c[ persoana la care se refer[ trebuie s[ aib[ calit['i care o fac s[ fie iubit[ de al'ii. F[ o list[ cu numele tuturor persoanelor pe care Pavel le laud[ sau le omagiay[ ]n acest capitol. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Ce importan'[ are faptul c[ li te adreseyi persoanelor pe nume? Dar recunoa;terea meritelor personale ;i l[udarea lor ]naintea ]ntregii biserici pentru ceea ce au f[cut? C[¬i iube;ti pe oameni ;i c[ le faci cunoscut lucrul acesta? C[ aprecieyi ;i c[ aminte;ti ceea ce 'i¬au f[cut al'ii? C[ ]i lauyi pe al'i lucr[tori cre;tini pentru lucrarea lor ;i c[ nu te g=nde;ti doar la lucrarea ta? Pavel le¬a spus cre;tinilor din Roma s[¬i dea cinste celui ce merit[ (Romani 13.7), ;i aici ne d[ un exemplu. Cuvintele de apreciere pentru eforturile noastre satisfac o nevoie fundamental[ a naturii umane. Cu c=t ;tiu mai bine membrii unei biserici ce au f[cut unii ;i al'ii pentru Domnul, cu at=t se vor aprecia mai mult unul pe cel[lalt. Aceasta ]nt[re;te dragostea fr['easc[ ;i p[rt[;ia cre;tin[ ]n biseric[. ‘n versetul 16, Pavel se refer[ la un alt mod de exprimare a dragostei cre;tine — s[rutarea sf=nt[. S[rutul pe obray era un salut prietenesc pe acele vremuri ]n '[rile orientale, ;i a r[mas a;a p=n[ ]n yilele noastre ]n multe p[r'i. Cre;tinii se salutau unii pe al'ii cu un s[rut. Pavel doar le spune s[ se salute unii pe al'ii a;a cum obi;nuiesc, conform tradi'iilor lor culturale (dup[ cum le¬ar spune ast[yi celor din vest s[¬;i str=ng[ m=inile). El nu ne porunce;te s[ urm[m un anumit ritual, ci ne spune+ `Fi'i prieteno;i. Ar[ta'i¬v[ dragostea pentru fra'ii ;i surorile voastre ]n Cristos.~ Noteay[ tot ]n versetul 16 c[ Pavel trimite mai mult dec=t un salut personal. El ]nt[re;te p[rt[;ia ]ntre biserici, trimi'=nd salut[rile unor biserici

252 dintr¬o regiune bisericilor din alt[ regiune. Multe biserici p[streay[ acest obicei de a trimite salut[ri ori de c=te ori un membru al acelei biserici viyiteay[ alte biserici. AVERTIYARE ‘MPOTRIVA DEYBIN“RILOR 16.17¬20 Satan ]ncearc[ sau s[ distrug[ o biseric[ sau s[¬i ]mpiedice cre;terea, prin deybin[ri. Uneori, prin diferen'e de opinie asupra unei doctrine. Ai studiat deja despre cele trei frac'iuni din bisericile Galatiei+ iudaiyatorii ;i cei care ]i urmau ]n legalism, antinomienii, care nu voiau s[ se supun[ nici unui fel de reguli sau restric'ii, ;i partida care se 'inea de ce ]i ]nv['ase Pavel. Pavel ;tia c=t de groaynic poate fi yelul pentru o doctrin[ dac[ nu este controlat de dragoste. Pe el l¬a f[cut s[ ajute la ]mpro;carea cu pietre a lui …tefan ;i s[¬i persecute pe cre;tini. Mereu-mereu el a fost biciut, ]mpro;cat cu pietre, b[tut, ]nchis, pentru c[ ]nv['[turile pe care le predica nu erau ]n acord cu ceea ce propov[duiau al'i lideri religio;i. Diviy[rile doctrinare pot s[ sf=;ie o biseric[, s[¬i ]ndep[rteye pe oameni de la adev[r ;i s[ distrug[ lucrarea lui Dumneyeu. …i, de;i nu Pavel a ]nfiin'at Biserica din Roma, el nu poate s[ ]ncheie scrisoarea f[r[ a¬i avertiya ]mpotriva acelora care ar putea produce deybin[ri sau care ar putea promova doctrine care nu sunt conforme Evangheliei. 57 Care sunt cele dou[ lucruri pe care ne ]nva'[ Pavel s[ le facem cu aceia care produc deybin[ri ;i ]nva'[ sau ac'ioneay[ ]mpotriva doctrinei s[n[toase? v. 17

Galateni ;i Romani P“RT“…IE ‘NTRE BISERICI 16.21¬24 ‘n versetul 20 am observat din nou rug[ciunea lui Pavel pentru ca harul Domnului Isus Cristos s[ fie cu aceia care citesc epistola sa. Aceasta ne aminte;te de importan'a harului ]n ]ntreaga lui ]nv['[tur[ ;i de bog['iile harului pe care Cristos le¬a adus ]n via'a noastr[. Am remarcat deja ]n versetul 16 c[ bisericile din regiunea Aegean[ au trimis salutul lor Bisericii din Roma. Acum g[sim diferi'i membri ai Bisericii din Corint al[tur=ndu¬i¬se lui Pavel ]n trimiterea de salut[ri fra'ilor din Roma. 61 Compar[ versetul 16.21 cu cuvintele lui Pavel din Filipeni 2.19¬23. Care e colaboratorul lui Pavel, foarte c[lduros recomandat, care trimite salut[rile sale? ........................................................................................ 62 Este evident c[ Pavel a dictat aceast[ epistol[. Cine a fost secretarul care a scris¬o? v. 22. ........................................................................................ 63 ‘n casa cui st[tea Pavel la Corint? ........................................................................................ Pavel ]l nume;te pe Gaiu gayda ]ntregii biserici. Aceasta probabil ]nseamn[ c[ ]ntreaga biseric[ se aduna ]n casa lui. S¬ar putea s[ se refere de asemenea la ospitalitatea fa'[ de ]ntreaga biseric[.

........................................................................................

Te bucuri c=nd cite;ti reportaje despre lucrarea Domnului din diferite locuri? Sau c=nd auyi raportul cuiva care vine din alt[ biseric[? Comunicarea ]ntre bisericile din regiunea ta contribuie la ]nt[rirea bisericii? Ce m[suri a'i luat ]n acest sens? Se pot face ]mbun[t['iri? Roag[¬te pentru aceasta.

59 Compar[ Romani 1.8 cu 16.19. Nume;te dou[ caracteristici binecunoscute ale Bisericii din Roma, caracteristici pe care Pavel nu voia s[ le vad[ distruse de c[tre deybinatorii sau ]nv['[torii de doctrine false, a;a cum erau iudaiyatorii.

64 Nume;te acum trei lucruri din Romani 16 care ]nt[resc p[rt[;ia cre;tin[ ]ntr¬o biseric[. Subliniay[¬le pe acelea pe care vrei, ]n mod hot[r=t, s[ le pui ]n practic[.

........................................................................................ 58 Ce folosesc ei adesea pentru a¬i ]n;ela pe oameni? v. 18.

........................................................................................ 60 Compar[ Romani 16.20 cu Genesa 3.15. La Calvar, `Cristos a ydrobit capul ;arpelui~, dar aici, ]n benedic'ia apostolic[, avem promisiunea victoriei ]n lupta pe care fiecare dintre noi o duce ]mpotriva lui Satan. Cine¬l va ydrobi pe Satan sub picioarele noastre? ‘n lumina acestui verset, de ce este acest titlu deosebit de ]ncurajator? v. 17. ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Evanghelia ;i Biserica

253

Slava lui Dumneyeu Romani 16.25¬27 Obiectivul 7. Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu pentru bog['iile harului S[u pe care l¬ai v[yut ]n Galateni ;i ]n Romani. Prosl[ve;te¬L pentru Evanghelie, pentru o mai bun[ ]n'elegere a ei ;i pentru ocayiile de a o preyenta altora.

tru ca acestea s[ vin[ la ascultarea credin'ei. Credin'a lor ;i credin'a noastr[ se dovedesc prin credin'a ;i ascultarea de singurul Dumneyeu ]n'elept, prin Isus Cristos, C[ruia s[¬I fie slava, ]n vecii vecilor!

Ultimele trei versete din scrisoarea lui Pavel c[tre Romani sunt o doxologie — o minunat[ exprimare a prosl[virii lui Dumneyeu. Con'inutul acestui punct culminant al epistolei este foarte asem[n[tor cu introducerea din 1.1¬5. Compar[ aceste versete. Sugestia mea este s[ cite;ti ;i comentariile referitoare la acele versete ]n preyentul ghid de studiu. Pavel ‘l sl[ve;te pe Dumneyeul care este ]n stare s[¬i ]nt[reasc[ ;i s[¬i p[streye pe oamenii c[rora le¬a scris. S¬ar putea s[ se refere la pericolul deybin[rilor despre care i¬a avertiyat ]n versetul 17. Dumneyeu este ]n stare s[¬i fac[ tari ]n credin'[, potrivit cu Evanghelia lui Pavel — vestea bun[ despre Isus Cristos pe care o predic[.

66 ‘ntoarce¬te acum ;i cite;te ]nc[ o dat[ versetele care expun tema epistolei — Romani 1.16¬17 —, apoi iybucnirea de slav[ a lui Pavel din 11.33 ;i, ]n fine, 16.27. Cite;te aceste versete cu voce tare ]naintea lui Dumneyeu ;i mul'ume;te¬I pentru minunata Sa ]n'elepciune ;i pentru harul prin care Evanghelia a ajuns la tine ;i prin care tu ai fost adus la El.

........................................................................................ Cuvintele `potrivit cu descoperirea tainei~ se refer[ la faptul c[ Evanghelia, sau vestea bun[ despre Cristos, va face ca Cristos s[ ia chip ]n cei care o cred. Taina este `Cristos ]n voi, n[dejdea slavei~ (Coloseni 1.26¬27). Mereu-mereu, Pavel ne¬a ar[tat c[ acest mesaj nu este doar o idee a sa. Dumneyeu a revelat faptul acesta ]n Scripturi (Romani 16.26). Pavel a ascultat de porunca lui Dumneyeu de a face cunoscut[ Evanghelia la Neamuri — la toate popoarele, pentru ca acestea s[ cread[ ;i s[ asculte de Dumneyeu.

Evaluarea progresului

‘ntoarce¬te acum la obiectivele cursului, ]n capitolul introductiv. Cite;te¬le ]n forma lor complet[ acolo. Dup[ aceea, pune un X ]n coloana care descrie cel mai adecvat progres pe care l¬ai f[cut spre atingerea fiec[rui obiectiv. 1. S[ ]n'elegi solu'iile actuale pe care Dumneyeu le ofer[ ]n aceste scrisori problemelor cu care se confrunt[ cre;tinii de ast[yi: aplic[¬le, conform necesit['ilor, ]n via'a ;i lucrarea ta. 2. S[ ]n'elegi mai profund via'a, caracterul ;i lucrarea apostolului Pavel: s[ aplici principiile care pot ]mbun[t['i calit['ile vie'ii ;i lucr[rii tale. 3. S[ discu'i datele generale ale epistolelor c[tre Galateni ;i Romani+ data scrierii, ]mprejurarea scrierii, destinatarii acestor scrisori.

Revelarea Evangheliei lui Isus Cristos Romani 16.25¬26

4. S[ compari epistolele c[tre Galateni ;i Romani+ data scrierii, ]mprejurarea scrierii, destinatarii acestor scrisori.

Taina Puterea lui Dumneyeu de a m=ntui ;i de a p[stra Extinderea F[cut[ cunoscut[ la toate popoarele Metoda Prin Scripturi

5. S[ explici ;i s[ urm[re;ti deyvoltarea ]nv['[turii lui Pavel despre credin'[ pe parcursul acestor epistole.

Scopul

6. S[ folose;ti diagrame, schi'e, h[r'i, schi'e cronologice atunci c=nd le predai altora din aceste epistole.

Ascultarea credin'ei

‘n Evanghelie, ]ndrept['irea lui Dumneyeu este revelat[ prin credin'[. Dar ]ndrept['irea trebuie s[ fie revelat[ ;i ]n via'[. ‘n genera'ia noastr[, noi continu[m munca pe care Pavel a dus¬o ]n genera'ia sa — predicarea Evangheliei la toate popoarele, pen-

7. S[ aplici principiile fundamentale ale studiului biblic introductiv ]n propriul t[u studiu al altor texte biblice.

Slab Bun Excelent

65 Potrivit versetului 16.25, care a fost Evanghelia pe care a predicat¬o Pavel? Care era con'inutul ei?

67

254

Galateni ;i Romani Verific[¬'i r[spunsurile

1 De team[ c[ s¬ar putea s[ fi fost jertfite idolilor ;i ar p[c[tui dac[ ar m=nca din ele.

19 Armonia dintre noi. Sl[vindu¬L ]mpreun[ ]n dragoste fr['easc[.

2 Religie ceremonial[.

20 R[bdarea ;i m=ng=ierea pe care o dau Scripturile Dumneyeului r[bd[rii ;i al m=ng[ierii.

3 Slab. 21 A;adar. 4 Ce m=nc[ruri sunt permise. æinerea, pe temei religios, a anumitor yile.

22 Primi'i¬l bine pe cel slab. Primi'i¬v[ unii pe al'ii.

5 R[spunsul t[u. 23 M[dulare ale Trupului lui Cristos. Fra'i. 6 Nu trebuie s[ se uite de sus ]n jos la el sau s[¬l critice ca fiind nematur.

24 A;a cum v¬a primit ;i Cristos pe voi, spre slava lui Cristos.

7 S[ nu¬l judece ;i s[ nu¬l critice. 8 R[spunsul t[u. Este o problem[ extrem de dificil[ cu care se confrunt[ mul'i p[stori din yilele noastre. Este nevoie de c[l[uyirea Duhului Sf=nt. Este necesar un nou botey al dragostei, care s[ aduc[ o mai bun[ ]n'elegere ]ntre cele dou[ grupuri. 9 Fiecare cre;tin este un slujitor al lui Dumneyeu, nu al nostru. Dumneyeu ]l va judeca. 10 Suntem fra'i. 11 De cinci ori.

25 Evreii credeau c[ ei sunt un popor sf=nt ;i nu se cade s[ m[n=nce cu Neamurile. Dumneyeu i¬a revelat lui Petru c[ nu¬i este permis s[¬i considere necura'i pe cre;tinii dintre Neamuri. ‘n Antiohia, el a m=ncat cu Neamurile, p=n[ c=nd au venit ni;te cre;tini trimi;i de Biserica evreiasc[ din Ierusalim. Atunci s¬a retras dintre Neamuri. Pavel l¬a mustrat pentru atitudinea sa ;i pentru f['[rnicia sa. 26 Pentru a dovedi, el citeay[ patru pasaje din Scripturi. 27 Mesia, descendentul lui David, care a fost fiul lui Iese. Neamurile vor n[d[jdui ]n El (]n Isus, Fiul lui David) pentru a fi m=ntuite ;i pentru ca El s[ domneasc[ peste ele.

12 R[spunsul t[u. Ar trebui s[ facem totul pentru slava lui Dumneyeu. Ar trebui s[ facem ceea ce contribuie la bun[starea spiritual[ a altora.

28 R[spunsul t[u.

13 Versetele 14, 17, 20.

29 R[spunsul t[u.

14 R[spunsul t[u. ‘n baya versetelor 14, 17, 20, ai putea comanda carne de porc: dar ai comanda carne de vit[, datorit[ versetelor 15¬16, 19¬22.

30 R[spunsul t[u.

15 Nu este+ m=ncare, b[utur[. Este+ neprih[nire, pace ;i bucurie ]n Duhul Sf=nt. 16 S[ le purt[m sl[biciunile celor slabi. S[ nu ne placem nou[ ]n;ine. S[ le placem altora, pentru binele lor.

31 Nu. Ei trebuia s[ se sf[tuiasc[ unii cu al'ii. To'i cre;tinii au aceast[ responsabilitate de a se ajuta unul pe altul. 32 Slujitorul lui Cristos pentru Neamuri. 33 Dumneyeu i¬a chemat. Pavel, ]n mod evident, a sim'it c[ este un mare privilegiu, deoarece el spune c[ aceast[ lucrare i¬a fost dat[ prin harul (darul nemeritat) lui Dumneyeu.

17 ‘i va edifica, ]i va ]nt[ri ]n credin'[. 18 Dumneyeu va fi glorificat.

34 Pavel urma s[ mearg[ la Neamuri, iar Petru la evrei.

Evanghelia ;i Biserica 35 Neamurile. 36 Evanghelia lui Dumneyeu. 37 Prin Duhul Sf=nt. 38 Duhul Sf=nt lucra cu putere prin el, prin semne ;i minuni care ]i convingeau pe oameni de puterea lui Dumneyeu.

255 din'a pe care o avem ]mpreun[, ;i eu ;i voi. 15.30 v[ ]ndemn dar, fra'ilor... s[ v[ lupta'i... ]n rug[ciunile voastre c[tre Dumneyeu pentru mine. 25.32 (ca eu) s[ m[ r[coresc pu'in ]n mijlocul vostru (s[ fiu ]nviorat). 53 Lupta'i¬v[ ]mpreun[ cu mine, ]n rug[ciunile voastre ]naintea lui Dumneyeu, pentru mine, (15.30)

39 R[spunsul t[u. 40 Am r[sp=ndit cu prisosin'[ Evanghelia. 41 R[spunsul t[u. S[ duc[ Evanghelia la cei care au auyit¬o.

54 S[ fie iyb[vit din m=inile celor din Ierusalim care nu credeau. Ca slujba (colecta) s[ fie acceptat[. Ca s[ soseasc[ la Roma cu bucurie. Ca s[ fie ]nviorat prin cre;tinii din Roma. 55 R[spunsul t[u.

42 R[spunsul t[u. 56 Fivi, Priscila, Acuila, Epenet, Maria, Andronic, Iunia, Ampliat, Urban, Stache, Apele, Trifena, Trifosa, Persida, Ruf ;i mama lui (care a fost ca o mam[ pentru Pavel).

43 15.24 Un dar pentru misiune. 15.26 Un dar pentru cre;tinii s[raci care erau ]n nevoi. 15.27 Daruri pentru sus'inerea propov[duitorilor Evangheliei.

57 ‘nsemneay[¬i (observ[¬i care sunt). Evit[¬i.

44 R[spunsul t[u.

58 Vorbiri dulci ;i am[gitoare.

45 Biserica este datoare s[¬l suporte financiar pe p[stor.

59 Credin'[ ;i ascultare.

46 Pavel citeay[ cuvintele lui Isus.

60 Dumneyeul p[cii. El ne va da biruin'[ asupra lui Satan, care ]ncearc[ s[ ne deybine ;i s[ ne distrug[ biserica.

47 Domnul. 1 Corinteni 9.10. 61 Timotei. 48 R[spunsul t[u. 62 Ter'iu. 49 Roag[¬te pentru ei. Aceasta nu ]nseamn[ c[ trebuie s[ te rogi cu voce tare: po'i s[ te rogi ]n t[cere, cer=ndu¬I lui Dumneyeu s[ lucreye voia Lui ]n ei, ;i Cuv=ntul Lui s[ devin[ o realitate ]n vie'ile lor. 50 5¬6: r[bd[rii ;i al m=ng=ierii: s[ ave'i acelea;i sim'[minte: lui Isus Cristos: ]mpreun[ cu o inim[ ;i o gur[ s[¬L sl[vi'i pe Dumneyeu: 13: n[dejdii: de toat[ bucuria ;i pacea: o d[ credin'a: s[ fi'i tari ]n n[dejde: puterea Duhului Sf=nt. 33: p[cii: s[ fie cu voi cu to'i.

63 Gaiu. 64 R[spunsul t[u. Recunoa;terea oamenilor dup[ nume. Aprecieri. Recunoa;terea public[ a lucr[rii f[cute de al'i cre;tini. Dragoste unii fa'[ de al'ii. Fiind prieteno;i. Evit=ndu¬i pe oamenii care produc deybin[ri. Trimi'=nd salut[ri de la o biseric[ la alta, sau promov=nd p[rt[;ia ]ntre biserici. 65 Isus Cristos. 66 Nu este necesar un r[spuns.

51 R[spunsul t[u. Mie ]mi place. ‘mi ]nt[re;te credin'a. 52 1.12 ca s[ ne ]mb[rb[t[m laolalt[... prin cre-

67 R[spunsul t[u. Eu sper c[ progresul t[u este excelent — c[ ai atins toate obiectivele. Dac[ nu, mai ai ]nc[ timp s[ o faci.

256

Galateni ;i Romani SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Organiyeay[ o deybatere cu c='iva p[stori laici despre lucrurile care cauyeay[ deybin[ri ]n bisericile din regiunea ta ;i despre modul ]n care trebuie abordate aceste probleme.

4. Organiyeay[ cu studen'ii o dramatiyare a st[rii unei familii care este interesat[ de Evanghelie. Ei se duc mai ]nt=i la o biseric[ neprietenoas[, ;i apoi la una care este prietenoas[.

2. Cere/le studen'ilor s[ relateye despre modul ]n care bisericile lor ];i ]ndeplinesc responsabilit['ile privitoare la evangheliyarea lumii, la d[rnicie ;i la rug[ciuni. Discuta'i modalit['ile de ]mbun[t['ire.

5. ‘mparte clasa ]n dou[ echipe, care s[ concureye ]ntr¬o verificare recapitulativ[ a ultimelor trei lec'ii, eventual a ]ntregului curs.

3. Discuta'i importan'a unui spirit de prietenie ]n propov[duitor, ]n biseric[ ;i ]ntre biserici.

6. Treci peste obiectivele cursului. Solicit[¬i pe studen'i s[ m[rturiseasc[ ;i apoi s[¬I mul'umeasc[ lui Dumneyeu pentru ceea ce au primit de la El prin acest curs.

TEMA FINAL“

Fie c[ ai luat acest curs pentru credit academic, fie c[ nu, vei beneficia foarte mult de pe urma acestei teme finale. Ea te va ajuta s[ veyi cursul ca un ]ntreg ;i te va ajuta s[ te preg[te;ti pentru examenul final. Deja te¬ai uitat peste obiectivele cursului. Uit[¬te acum peste obiectivele ;i planurile fiec[rei

lec'ii, verific=ndu¬te, pe baya obiectivelor, ;i ]ncerc=nd s[¬'i aminte;ti c=te ceva la fiecare subiect. Dac[ este necesar, cite;te lec'ia. Noteay[ ilustra'iile. La terminarea fiec[rei unit['i, recapituleay[ testul. Recapituleay[ complet ultimele trei lec'ii, care nu sunt cuprinse ]ntr¬un test aparte. Dac[ urmeyi ace;ti pa;i, n/ar trebui s[ ai probleme la examenul final.