4-tulburari de dezvoltare-tulburari de invatare

Bazeie Bazeie defect defectolc olcgiei giei ap uz n tte ec a re re , r cu cu i d e as a, ar l u r u m an an ua ua l j o i ma ma gi gi na na titi v p ov ov e t i t ea ea tr tr u s i t ea ea tr tr u d e p ap ap u i " ( G A ch ch ih ih a 02 8) et al. M el el ot ot er er ap ap ia ia , f ol ol os os i i nc nc a d i a n i ch ch itit at at e c a m et et od od a d e r at at ar ar e d i e riri te te lo lo r

Caoi Caoito tolu lu IV ;:.

er ne an p , a tta at pr ud pa at p r p a p ar ar e d irir e t a l a i nt nt er er pr pr et et ar ar e u no no r bucaf m uz uz ic ic al al e M a a le le s l a c op op i c u d ef ef ic ic ie ie nt nt a mint mintal al ~i la ce cu tulb tulbur urar ar afec afecti tive ve sa de cond condui uita ta folo folosi sire re inst instru rume ment ntel elor or muzi muzica cale le de catr catr ei Tn§i Tn§i§if §ifac acil illt ltea eaza za nu numa numa echi echili libr brar area ea afec afecti tiva va si tnta tntari rire re ag po ar or re or ep nd ri ho ri defi defini nire re late latera rali lita tati ti manu manual ale, e, cons consol olid idar area ea sche scheme me corp corpor oral ale. e. Dans Dans-t -ter erap apia ia h an an di di ca ca p a va va nd nd , d in in co co l d e e fe fe ct ct el el e c at at ar ar ct ct i u zu zu al al e u nc nc tltl i i mp mp or or ta ta nt nt e i n lnvatarea c oq oq ni ni titi va va , p si si ho ho rn rn o r i a , s oc oc ia ia la la . P ro ro ce ce de de el el e a r - te te ra ra pi pi e t re re bu bu i util utiliz izat at cu disc discer erna narn rnan ant, t, in func functi ti de vars varsta ta si tras trasat atur uril il de pers person onal alit itat at al s ub ub ie ie ct ct ul ul ui ui , p re re cu cu m d e t ip ip u s i g ra ra du du l d ef ef l i en en te te i a ce ce s u ia ia . T re re bu bu i f ac ac ut ut a dist distin inct ctie ie clar clar Tntr Tntr amuz amuzam amen entu tu produs produs de folo folosi sire re ludi ludica ca mate materi rial alel elor or ~i i ns ns tr tr um um en en te te lo lo r d e t i a rt rt is is titi c § i a ng ng a a re re a p ro ro fu fu nd nd a T nt nt re re gi gi i p er er so so na na lili ta ta t e ru ru t d e e hn hn ic ic ilil e a rt rt te te ra ra pe pe ut ut ic ic e p ro ro pr pr iu iu - i se se . i n t ar ar a n oa oa st st ra ra , p ro ro fe fe si si ilil e d e t er er ap ap eu eu t o cu cu pa pa titi on on a s i d e a rt rt te te ra ra pi pi s n u s un un t i nc nc a n sc sc riri s i n n om om en en c a to to ru ru l o fifi ci ci al al , d a e xi xi st st s n um um er er oa oa s d em em er er su su r p en en tr tr u r ec ec un un oa oa st st er er e lo p ro ro fe fe si si i de sine sine stat statat atoar oare. e. E va va lu lu ar ar e r ez ez ul ul ta ta te te lo lo r r e u pe pe ra ra riri i f ac ac e a pe pe la la n m e o d c an an titi ta ta titi v § i c al al itit at at i e . r og og re re se se l u n e si si za za bi bi l I n o rm rm ar ar e u ne ne i a u o no no mi mi i p er er so so na na l satl satlsf sfac acat atoa oare re TnIn TnInsu susl slre re acel acelor or depr deprin inde deri ri nece necesa sare re prac practi tica carf rf unei unei ocup ocupat atii ii s a m e e riri i s al al ar ar i a te te , T n d e zv zv ol ol ta ta re re a u no no r o nd nd ui ui t a de de c a t c on on te te xt xt u soci social al conc concom omit iten en cu apro aprofu fund ndar area ea irrt irrtel eleq eqer erii ii dina dinami mici ci rela relati tiii iior or inte interu ruma mane ne i n e la la bo bo ra ra re re a u no no r i jiji oa oa c e fifi ci ci en en t d e c om om un un ic ic ar ar e e rb rb a ( or or al al a $ i s en en sa sa ) er re n tte e re re se se lo lo r re ar de pr ri resp respon onsa sabi bile le cons consec ecin inte telo lo pune puneri ri lo ln practica.

32 Au fost fost cons con sta tata tate te efec efe cte te cura cur ati tive ve rre ema marc rcab abil il g a t ro ro du du od od e a l

d i k in in ez ez iii ,

b ol ol i

n do do cr cr i e )

in boli bolile l e card car dio iova vasc scul ular ar

p si si hi hi at at riri e

c el el e

ai bu

(I spec spe cia ia in

r ez ez ul ul ta ta t

au fo

o bs bs es es io na na l f ob ob i e . . Da Da to to rt r t a a ra ra ct ct er er uu u u i e i n on on -v -v er er ba ba l : ;;;; i de de c a bs bs e t e n e e si si t j f c a r e e pt pt or or u lb anum anumit it capa capaci cita tate te inte intele lect ctua uala la melo melote tera r api pi poat poat fi tolo tolosi sita ta :;;i :;;i in trat tratam amen entu tu olig oligof ofre r eni niil ilor o r chia chia In idio idioti tie. e. prin prin e ex xci cita tati ti ritm ritmic i ce" e" ((C C Gorg Gor gos o s 1992 1992 p. 72). 72).

4· 1. T U L B 1: 1: .T .T R _ A l'l' U L D E D E Z 'i'i lO lO L T A .... .R .R E : §IMPTOIvfATOLOGIE

DEFTI\! DEFTI\!lrl lrlli~ li~ ETIOLO ETIOLOGIE GIE

ri u l e ve ve lo lo p n t or un ua ar a, ai a le le s a tu tu nc nc i c an an d e l o ns ns titi tu tu i i nd nd ic ic i a l u ne ne i p os os ib ib ilil e t ar ar i d e h an an di di ca ca p a flfl at at e t n c ur ur s d e o n t itit ui ui re re . G h a d ( 19 19 99 99 a p . 1 2 a tr tr aq aq e a te te nt nt i a su su pr pr a a pt pt ul ul u u lb lb ur ur a ro ul de ri un e re re n ri re ef nt n ca ca pa pa ci ci ta ta f c u c ar ar a t e o mp mp le le x g en en er er at at oa oa r u ne ne i i na na da da pt pt ar ar i s ta ta bi bi le le , a di di c u ne ne i start de handica handicap". p". T ot ot us us i n u o riri c d ev ev ie ie r m in in or or a p as as aq aq er er a r eb eb ui ui e r ep ep re re zi zi nt nt e o t d e ingri ingrijo jorar rare, e, aceas aceasta ta fiin fiin intrin intrinse seca ca ritm ritmul ului ui propr propriu iu de dezvo dezvolt ltare are fizl fizlca ca $i psihi psihica ca m ar ar ca ca t d e p u e e s i f az az e d e p la la to to u p re re cu cu m $ i d e m ic ic i i nc nc on on qr qr ue ue nt nt e d e o rg rg in in t hete hetero rocr cron onic ica. a. Exis Exista ta situ situaj ajii ii In care care tulb tulbur urar aril il de dezv dezvol olta tare re se po dato datora ra unor unor "par "parti ticu cula lari rita tati ti ma putl putl coer coeren ente te al nive nivelu luri rilo lo de dezv dezvol olta tare re psih psihic ica" a" (Urs (Ursul ul $chi $chiop op si E. Verz Verza, a, 1997 1997 p. 391) 391) Aces Aceste te sunt sunt cazu cazuri ri tn care care nive nivelu lu func functi tion onal al rm au ol es de as ap na al regen regenera erare re sa de comp compens ensar ar este este surc surcla lasa sata ta In princ principi ipiu, u, Insa Insa nefii nefiind nd yorb yorb despre defi defici cien enta ta (afe (afect ctiu iune ne prim primar ara) a) reve reveni nire re la para parame metr trii ii func functi tion onal al nornoral ac a t u se se r ac di re na al po ntial tialul ului ui psih psihic ic este este tntr tntret etin inut ut de .pla .plast stlc lcit itat atea ea func functi tion onal al sist sistem emul ului ui nerv nervos os §i d e i nt nt eg eg riri ta ta te te a a ce ce st st ui ui a d a $ i d e c ar ar ac ac te te riri s i ci ci l g en en er er al al e a l c al al itit at at i i et et iiii , e du du ca ca titi ei ei , d e f or or te te l d e e xp xp an an si si un un e a l p er er so so na na lili ta ta tltl i $ i d e a titi tu tu di di ni ni l al de ampl amplif ific icar ar sa dimi diminu nuar ar semn semnif iflc lcaj ajii iilo lo tmpr tmprej ejur urar aril ilor or prin prin care care se cons consur urna na even evenim imen ente tele le viej viejii ii de fiec fiecar ar zi (Urs (Ursul ul $chi $chiop op $i E. Verz Verza, a, ibid.). P riri n u rm rm ar ar e n uu- l u fifi ci ci en en t s a r er er na na rc rc ar ar n c at at ev ev a a no no ma ma lili i r na na ru ru n p en en tr tr u d e l ar ar a i me me di di a c a a ce ce l o pi pi l a r u lb lb ur ur ar ar i d e d e v ol ol ta ta re re ; r e p on on sa sa b l itit at at e aces acestu tu diag diagno nost stic ic revi revine ne spec specia iali list stul ului ui psih psihop oped edag agog og care care stap stapan anln ln mete mete dele dele diag diagno noze ze psih psihic ic dife difere rent ntia iale le §iobser §iobserva vand nd copi copilu lu tn timp timp este este Tndr Tndrep epta tati ti Inta Intarz rzie iere re tn dezv dezvol olta tare re aj rb ra d o a n o a fi ac de ol at oa nu en ro

de dezvoltare de maturizare

Trebui

sa atrage

lnsa

,I

ocio prof si nale

De ceea

efinitia

tulburdr de invdtare

ca ~i de efedel

toate

oa

tutburar de dezvoltare

schimb pe observatie atenta ~i im !icare In em di re

ac lo fact ri noci

nicare interactiune fizica ~i soci fa). ni al au obandi In ri le luni dupa nast re tulb rarile In dezv lt re sunt

ntru gasi defini/ie operetionste, va fi necesa ma Inta! sa precizam cadrul conceptual al problemei. In opinia noastra", deli it riie gnoseolo ic dezvoltare fizica ~i psihic ar caracter evolutiv, dinamic ~i individual, ritmul dezvoltari este discontinuu, dezvoltare

este

rezultente

interactiunf

disponibilitatilor

intern

cu

repere abat rile de tr seuf ez olta norm le un remediabile artial au nf tulburaril de dezvoltare sunt doar predispozitii pentru instalarea starii de

La aceste observat trebui sa ma adauqa In sintagma tulbureri de dezvoftar (fizic enzo iale psihic li ba tc )2-3 no cons dera ca le rebuie rivi prin pris fe tulu handic pant ca if au nplanu insertie scol re

continuu as pr

in erac iu ilor fizi

si so iale al pers ne ti er

~c st di

rm ca atunci cand un copi este apabil sa bt na perf rm nt nm , d a t e d n d r de r tnterzierile In dezvoiter se asociaza .cu gama larg de tulburar caracteisti copilari st uc urilor medi lu xi te ti l" D. povici 000, nc tntarzierilo Tndezvoltare, "s consider ca trebui facuta distlnctie clar efa n de c e e n i . R $i D. Popovici 1998 p. 75). deficient primar decelabil (anatomo-fizio etiologia tulburarilor de dezvoltare se reduce In mare part la ce afecti lnsa cazuri cand etiofogi deficiente primar este extrem de aria sa chia ince ta defici ta intala de ti endogen, pi epsi iversele aceste situatii diagnosticul devine ma deqrab simp tomatologi deca etiologic, cu riscur considerabil In ceea ce priveste abordare e d Popovici (ibid., p. 76 sublinia obligativitate delimitart opinia lor, "dereglarile derivate reprezinta, de fa t, tulburartl dobandit ondithle pecifice le dezv lt ri 6, cu alte uvinte eprezint tulb rarile de ez oltare ropriu zise". nt le er stfe ai clar ca desi tntr deficienta ca atar $itufburare

Internelat pe argument oferit in extens de catr dlferi]! autori dintre care cit arn aiei E. Verz (1997) D. Ungurean (1998) Gh Radu (1999a), D. Popovici p e U rs ul a $ ch i p u ( 20 00 ) r es pe ct i p ea r a n R. E. Webe (1974) ~iJ. Francis-Wil li ams (1976) V la so v

S . P e z ne r ( 19 73 )

Cf. ?"efiniii a cit ata In Lege

r su l

$ ch io p

V er z

( 19 97 )

Publi c S.UA (95-602) sectiune referitoar la .educatl pentru to]!": ,,0 tulburar de dezvoltare este d ef ic ie nt a c ro nl c s ev sr a d et er mn at a d e u n hal~di::ap min tal sa fizic, care se manifest inaintea varste de 22 de ani, i~ care de regula se ~ntlnd pe psrioada nedefln ita de tirnp" ce .Jimlteaza substantia functionarsa Tntre sa ~a ~ult ~orr:eni ~aj?re de a::tivitai esenjia l autoingriji rea mobilitatea, invatarea, receptla ~I en:lsla I l b al .u l l , c a a cl t t e d e a ut oc on du ce re , a bi li ta te a d e t ra i i nd ep en de n autonornia econorrnca .s~ficlenta; reflecta necesit atile persoane pentru ingriji r planificata, tratamen sa alte servrc pentru perioade fndelungat sa chia pentru intreaga viaia" (apud

ediul.

de dezvoltare derivate exista

Adic centrandu-ne pe aspectul functio nal (d incapacit are). Pentru fi rlqurosl trebui r e a r a r c a a ce s l uc r e st e a vu t i n v ed er e d e c at r a ut or i c it at i a i s u ( of er in d s pr e cornparatie, partea cornpletiv definlt iei prezentate in not supra) De exemplu , lege american ma vech deca ce mentionata Tntr-o nota anterioara lim it a domeniu l de aplic ati detlnit ie: tulburarilo r de dezvoltare la cinc categori taxonomic e retardul min tal paraliz i cerebrala, epilepsia , autismul sl tulburaril de vorbir de ti central. Occupational Therap with Children Churchill Livingstone) (1 ua In dlscutie deficie njele fizic e (parali zia cerebrala , hemip legia deficie ntele musculare) deflcienjele senzoria l (auditive, vizuale, de limbaj de invatare), handicapuril social (maltratarea, abuzuril sexuale, deprivarea), tulburaril ernotionale, afectiunil psihiatric (incluzand aie i autismul), defic lentele min tal (incluzand ~i maladiil ereditar cu consecinje in planul dezvoitar intelectuale (apud ,,[... a di c

i n p re ze n] a u no r f a t or i d er eg la ti v a i a ce st ei a

( Gh . R ad u 1 99 9a , p . 1 5) .

. Bazele defectcicgiei

Tulburdr de dezvoltare

leqatura intima cele doua trebui aten deosebit pentru ca demersul psihopedagogi ulterior sa se dovedeasca precis ~i eficace. De asemenea factorii extern (ambientali, socio-economici, culturali) cornplica ecuati diaqnostic S_i':''!tomatologia tul~urarilor de dezvoltare trebui analizat prin prisma definitiei propuse anterior adic luan drep referentia principa efectele

percepti

(afectiune

primar

fiin localizata de regula la nivelu oraanulu lu

(tulb~rare secunda.ra), care In conditiile neglijarii interventiei corectiv-recuperatori precoc (pri protezar ~i activitati de to onie §i Ia iolectura) po bsenta eprezentarilor verbal inca acitatea depasi ni el intuitiv ~o vcre (d~ficie~ta. te ti ra). ai arzi desi aces ec la se educ prin IIlvatar~a ti ai lu verb scri §i folosire et imico-gest l, pa al consecinte negative precum izolar sociar-reratlonala subcu!turalitate complexe inferior~t~t etc. Prin urmare atunci cand trecem ln revist simpto m~tologl tul?u~anlo de dezv~.ltare, este nevoie sa urmari efectele afectiunii pnmare In principalels dornenli de referinta: moto §i psihomotor: ostu onus us ul r, cont ol oordonar rniscarilo grosiere §i fine prehensiun §i manipu!are aptitudinal-adaptativ: deprinderi de autoservire, actiuni si activ~..ati orientate catre ~n scop concret (utilizarea obiectelor), angajare Tnrezolvareaunorsarcini prac tice, adaptare la partcularitetile ambientului sau ale situatiei-problema refajional: adecvare mesajului, expresivitat corporal §i prozodic In comunicare feed-back; comportamental-socia/: maturitate afectiva Tn comportament conduita citate de acomodar

ln interactiunile sociale, conduita ludica etc.

·.

PSIT-iODIAGNOZEI

SPECIFICUL

DEZVOLTltRE

TI"J TULB1:JRJ.RILE

DE

Depistarea §i Incadrarea corect simptomelo tulburarilor de dezvoltare este facilitata de folosire scalelor de dezvoltare care varietat considerabila permit valu re dezvolta ractic In ri di ecti In oric config raji develcpmentata se doreste" .. Exernple test~1de ~riereBrigance pentru prescolaritate comportamentului copilulu (Achenbach), scal de evalu are AAMD scal dizabilita!i lu Sheehan, scale l Bayley

timpurie testul Carolina pentru comportamentului

adaptati

tulburdr de invdtare

criterii: considerat; interesu diagnostic si/sau corectiv-recuperator

specific

mo urii cotare §i Inca ar at oriala ifer la sc la la scal Inca di 1925 Gesell prezentat (in lucrarea Developmenta Diagnosis le ente capitale le st di lu co iilo oart ici, xate pe patr do enii lnte esat opii cu arst nt e6 si ni ctualm te sc la Denver II (Denve Developmenta Screenin Test If reprezinta unul dintre cele ma folosite instrument la no ln tara moti pentru care II vern prezenta succint:

categorii comportamentale: personal-socia (evaluan reactiil copilulu la stimul sociali, exteriorizat prin ras, zarnbet, trrutatte, relajicnar cornportarnentala; respecti auto nomi In actiuni) fi motric $i adaptati eval an ca citate bservati si odu! actlona, coordonare oculo-manuala, prehensiunea si manipulare obidesenul ornulejulul): lingvisti (evaluan utilizarea limbajului su toat formel sale plecan de la vocalizare pana fa definire unor cuvinte) moto grosie (evaluan deprinderi motori precum menjinerea capuiu Intr-o poziti data rostogolit stat in picioare mers sarit, balans). Scal includ totodata cerint privin aspectel calitative al comportamentulu consta at reacti ipic au nu ra de ornpll nt la erin el xami natorului, nive de intere fata de mediu, grad de anxietate, nive de atentie. De asem nea, ctivit te de esta co iilo mi $i oart ic ir lica tria siholo co il arin (apa tlnator) it fa 1997 pp 14 -148 detalia seri de recornandari obligatorii, valabile si In sfer defectologiei, pe care Ievo enti ns scurt. Recornandari privin organizare activitati de psihodiaqnoza: calificare experi nt In do eniu test ri copiil ni si oart ici; le erea ijlo celo de test orespunz toare; rganiz re st at ie de test si seledare it ilor ce ar entr cazul respectiv Cf A. Gesell C. S. Amatruda (1947) Developmenta Child Development Ne York Harper.

Diagnosis. Normal an Abnorma

Tulburdr de dezv ltar

Bazele defectolcgiei stabilirea si rnentinere relatiei cu subiectul; fiexibilitat In condulta (adaptar la particularltatit Recornandari privin relati cu copilul:

fiecarui caz).

zilnic); motivare copilulu pentru continutul probei acce tare if rent lo em eram nt le di tr copi vizi ile, rint altele In specificul individual al timpului de reacti 10stimul): acceptarea nevoii de autonomi copilulu (mai ales 10varsteie ma mari); lu ea nconsi erar proble lo de sanatate le opilui i, st ri oboseala sa disconfort etc. Recomandar privin relati cu famili (apartinatoril): constientizare nivelulu de anxietat al familiei luarea Tnconsiderar subiectivismului evaluarilo empirice al aparti natorilor; planificarea unui timp suficien pentru recoltarea datelo anamnestic de 10.apartinatori. De egul st te ia examin copiil este de ti screening (triere), deoarece nurnarul mare al acestora si timpu! scur avut la dispozitio nu permit decat .cernere subiectilor, cazurile problematice urmand ulterior cale analizei psihodiagnostice de profunzime prin metodele cunoscute. lata de ce scal le de ezvoltar ra an ijlocu favo it valuar apid 1e lcle ta unor populati numeroas de copi de diferite varste afla]! Tndiverse contexte familiale, educationale sa de protecti $; asistent soclala.

CER1Np~.ALE D E M E R S U L L ' 1 C O R E C T I V - R E C l J t J E R . L f ; . T O R HJLBuKAItiLE DE DEVlOLTAR Abordare

corectiv-recuperatorie

Tntulburaril

de dezvoltare trebui

IN sa de

psihopedagogic sa fi oportu §i eficient diagnosticul diferentia reprezinta premis indlspensabila tn planificarea programulu de interventi personalizat importanta eosebi In decela ea co ec recisa tipulu radulu de ul urar dezvoltare Astfel referindu-se la diferenj dintre factorii intrinseci subiectulu $1ce extrinseci raspunzato de aparitia si instalarea tulburarii Gh Radu ~i D. V. Popovici (op. cit. primei cate orii acto es reco anda sa se utiliz ze anumit trat gi se zori le si om to ii ndir tc ), ia in azu! el de-a doua cate ~o ii st eosebi de im ortant sa la orez si sa utilizez st ategii de lnterventie, menite sa amelioreze influentel externe"

tulburdr de invdtare

alta part rz (1998, p. 11) observ ca .propresele, staqnaril $i regresel ce se inregistreaz pe lini evolutie activitati psihic sunt dependente de calitate procesului educational-recuperati §i de tipul, gravitatea structur anatomo-fiziologic afectata handicapatului Di aceast perspective, cadrul genera al analizei trebui desfasurat relevand specificul handicapului si In raport de formel functiilo $1proceselo psihic ce au evolutle neuniforma, cu saltur si progrese In unele, da $i cu staqnari $i regres in altele Daca la normal dezvol tare psihica, chia cu unel decalaje este totusi armonioasa la handicapat decalaju dintre diferitele palier psihic devine evident, ia dezvoltare unei caracteristici nu determine neaparat progrese la nivelu celorlalte" T.

dupa care .J baza orqanizari §i desfasurarii activitatn corectional-educativ

In

ln lu nt ef ctul ri as ra aparitie no mo lfic ri se undare care mfluenteaz cursu! dezvoltari psihic la copil" Tncondlttil Tnvatamantului integrat de astazl fineje in evaluare este cu atat ma necesara cu ca nurnarul celo implicat Tiinclude si pe copiii cu dezvoltare normala, da care au drep colegi copi cu astfel de tulburari. Integrarea scolar tulburarilor nicidecu la amplificarea lo cr la inducere unor asemanatoare celorlalti elevi. De aceea, psihodiagnoz individual trebui sa fi dublat de evaluare conditiilo psihosociale di cadrul microgrupulu scolar Plecan de la momentul diagnostic se elaboreaza interventi psihopedagogica tinandu-se cont de urrnatoarele criterii tipu $i gradu/ tulburerii de dezvoftare (c irnplicati direct asupra prog nosticufui); aria curriculer In ca se anifesta ceea ce impune decv ea sa ci nilo scolar Ia specificul tulburarii): nivelu heterocroniei (sau al decalajulu intrapsihic) cerint interdisciplinarita/iifn interventl (deoarec tulburarit de dezvol tare un um de or in at o-fizi logi ri nu ai de di psih logic, social etc.); resursele materiale, umane, metodologice etc. aflate la dispozftie Tulburarile de dezvoltare au seri de consecinte negative In sfer educationala, scoala contemporana fiin un medi co petitional si normativ prin exce lenta. Acest fap conduc la aparitia si consolidarea cerintelo educative speciale, ceea ce impune oferirea de spriji specializa tn afar orelor de clasa. Ma mult deca atat .Jnteqrare scolar obisnuit copilulu deficien se preqateste Tn prescolaritate ba chia In prirni an de viata" (Gh. Radu si D. V. Popovici, op. cit., p. 78), deoarece abateril de la dezvoltare normal trebui prevenit si amelio rate ca ma evre e. im une, ri rm re im lementarea nu sistem de servicii adecvate nevoilor individual al copiilor cu tulburar de dezvoltare care

de dezvoltare

: ;: :p : :~ : :: :: :t is fa c a to r

e f o rt u gl l o b a d e i n te g r ar e A. l tf el d, a c a n u v a e x is t

structur bine definita si flexibii articulata capabila permanen de ajustare la conditiile specific nu numa fiecarei unita] de Invatarnan Tnparte da 9ifiecarui elev cu tulburar de dezvoltare rezultatul fina va fi acel al unei .sco pentru totl care desi formal va fi tuturor, Tnrealitat nu va serv nlmanui. Principiil care ghideaza demersul corectiv-recuperator sunt In primul rand ce al lnterventiei precoc si ce a! interventiei personalizate. Asta Insearnn ca atat tehnicil diagnostice, ca si metodele 9i strategiil didactic trebui sa fi de ce ma buna calitate Totusi suntem de parere ca diferentiere corectiv ecuperat ri trebui sa onduca la .det lier 9i ul eriz re'f chia ac sustiner abordare centrata pe copil. Ne situam astfel pe pozitiil demersului idiotetic, adic Tntr reductionismul ineren teoretizarilor nomotetice $i superficiaiitate empirismuiui idiografic.

DEFINITffi

SD:vfPTOIviA rOLOGIE

DIAGN"OZA,

Tulburarile de lnvatare fa part di categori acelor dizabilitati care nu po fi atribuit cu certitudin unor cauz specific si prin urmare identificare unui tere anatomo-fiziologic de insertie se poat dovedi Tntreprinder riscanta.

Insas!

motorie, cerebrala) ci la activitate. Invatarea, sa cu vazu lntr-un capitol anterior presupun participarea coordonata 9i ierarhizat ma multor proces psihice, fiind rezultanta interactiuni dintre nevoil intern de dezvoltare (c sunt raspunzatoare, printr altele de geneza conduite de explorare) 9i cerintel formuland sarcin de rezolvat sa prezentand obstacol de ocolit). Activitate de tnvatare nu se lirniteaza doar faIrnboqatire experiente senzorial-perceptive ci pe baza restructurarilor conceptual interne, conduc la modelare continua vietii psihice, avan ca rezultat Tnmare majoritate cazurilor, configurarea unei personalitat mature echilibrate, aflate Tntr-o relati ponderat si nuantata cu nedi l. De aceea, perturbarile inte ne au xt rn ot influent i, atunci an ur arul am litu in lo depase anumit ni el fect egativ dlnarnic aceste activitati atat de comple §1de fi acordate OefiniJiile propus ia In considerar seri de elemente comune grupat in ci ci categori (D V. Popovici 1998 p. 83): disfunctii al sistemului nervos central; proceselor psihic (confiqurati de ti heterocronic); dificulta] in realizarea unor sarcin de lnvatare scolara;

Cu

plasti

se exprim

T, A. Vlasova

,I

e vz ne r ( 19 73 , p . 1 76 )

I,

tulburdr

de

invdtare

neasernanare cu efecte al deficientelo mintale, senzoriale sa motori or cu cele de ordi afecti sa socio-cultural Cr ickshank (1984) ra pare ca tulb rarile lnvatare au intot deauna baza neuroloqical", poziti contestata de unii cercetator care considera inconsistent aceast ipoteza, ma ales ca evaluare deficitulu neurologic nu serveste remedierii deficientelo de tnvatare (R J. Gregory, 1992). TnStatele unite, definiti de referint este ce rnentionat in lege federala (Publi La 94-142 destinat scolilor publice: .Sintaqrna 'dizabilitat de lnvatare specifica' desemneaza tulb rare in un sa ai mult roce sihi baza im li ca in lntele erea sa utilizarea li aj lu (ora sa sc is ce se poat mani festa lntr-o abilitat irnperfect de asculta, rationa, vorbi, citi scrie, pronunta literal (spe/~ (brain injurY;, disfunctie cerebral perceptie, ieziun cerebral rninirnala (minimal brai dysfunction) (developmental aphasia). er enul in lu copiii care pr bl me invata at rate In principa handicapurilor vizuale, auditive sa motorii, deficiente mintale, tulburarilo afective sa dezavantajului ambiental, cultural sa economic (Federal Register. Washington DC 29 Dec. 1977 65082-65085) Deoarece etiologi si simptomatologi tulburarilor de Invatare sunt extrem de diverse, lnvatare ec ce sun cu certitudine. Dupa Dori Ungurean 1998 2) majo it te efinitiilo un "d ti descriptlv", centrandu-se pe evafuare performantel Tn lnvatare pri raportaea ce teia la norm le specific va st si iv lulu de sc larizare as menea, in aceste definiti exista referiri anum la copi §i la diflcultatil tntarn pi at ei in nv tare scol ra fa ca tinerilo dultilor ce se co frunta evld nt erea di erentelo in dl qnoz prea utin pe identificare otel specifice. Di aceast cauza, mu!t definitii, desi sunt impresionant di punc vedere si tactic se ez na Ia semantic precar §i echivoca!t 1 0 D up a Disabilities. Journa of Rehabilitatio n, 50, 7-18), oric definiti tulburarilor de Tnvatare trebui sa tina cont de faptul ca (a indiferent de form §i complexitate aceste sunt rezultatul fina al alt o faetori; (b tulburarile de tnvatare sunt rezultatul unordefieite de procesare perceptual de natura extrem de variata: (e percepti reprezint functi inerenta functiei neurologie e organismului 11 Dori Ungureanu consider ca dificultatil de Tnvatare .sun altcev deca tulburaril de n va ta re , c ac i a ce st e [ di n u r n .n . s un t r na nf es ta r s ec to ri al e p as ag er e n ci de nt al e conjuncturale (situajionale) depinzan de inqerint nurnerosi faetor elementari incontrolabili In timp eed. sunt §iraman disfunctii eronice, extin se, tinzan sa se agraveze §ipermanentizez In absent unor abordari oportune §i energiee (op. cit. p p 1 40 -1 41 ) O pn i n oa st r e st e c a terminolo gie lucruril stau exac invers (deoaree prin dificultate se Intelege confor MDE, . qr eu ta t d e n de pl in i d e r e o lv a c ev a" , I n t i c e tulburare are, pentru eeea ee ne intere seaz aici sensul de .dezordine dezeehilibru In functionarea unui organ, unei facultat fizice sa psihiee").

. . . . .

B~:

~: nd

d e n c a e ad e f i n i r e a ~ i t e r a p i a t U l b u r a r i l o r

lnvatare nun

(learnmg disorders/disabilities) n v t ar e" . L a n o T nt ar a a ni i 7 0

c oa ri za ri i

or si la di er ~O

on it it

i sc i l in e d e

d i a ce s p u c t

u di u

D . V.

e de re ,

o po vi ci , 1 9 8 )

e ri ca d

tulburar intelectuale tulburar psihornotori etc.l-': constata deficiente i nt el e t u l e p e o nd u u ne i r et a d ar i g lo ba l (panretarded children)

op cit. p. 23).

r eb ui e

ili ( p n tr u

.deficient

cerebral

rninimala"

(minimal brai

(c~rebr~1 dysrhythmia)

damage), .dlsritmie (deve/opmental

de el

con!rolu

Astf~l,

~tentlel

transrnitere

o cu la r

nervoasa si functiunil

R, WPPSI-R,

motori (ibid., p. 21).

SB:FE13)

u ne i d i e re nt e

e mn i i c t i

n tr e o t n ti al u

lnvatare apa-

~ental el~vu~ui 91niv~lu scazut al achlzitnlor safe (apudD. V. Popovici

I?lag_noz~ I~

uf ri

1998).

In

evidente ( ma i r ar ) a p t i

motorii

o or d

e s a re a

e r e pj i

u lo ri lo r

p ro b

de limbaj (I.T.P.A -Illinoi

es

i mp or t n t

i n e li g n t

(WSC

Test of Psycholinguistic

es

V is u

P er ce p i o

ep an Au it ry

(apudC. E. p ea r J. Francis-Williams

1976

R.

r eg or y

19 2)

i s r i i na ti o 9 i R.

t il i a re a t es tu l

es

Weber, 1974 EL

er

lnvatare si alte deflcien]e

mediu): a ni fe s a re a

o to ri i

vorbirii

de probleme);

lntre u lb ur ar il e

un ie

(readiness)

In rezolvarea

au

prob

In

e ve lo p e nt a

t ri s e t

a se m n ea ,

i cu ri lo r a u p as me l h ab i u al e (ibid., pp 24-25) B a e ri a d e t e p si h l og i a r t r b u s a c up ri n

(deviations)

In

a tu ri za ri i

1l

r ni s a ri l alterari

a no r n al a

dyslexia),

" al s ~ ~c tl e e r~ ~r al a i ni ~a l~ " d i a bi li ta t e ve ' p me n a la " " ha nd i a p d e e r ~p le , ~ a bl l~ ta t p e i fi c n va t r e" , " ha nd i a p e d c a i o a l" , i nd r r n h i e r i ne ti c" , s i d ro r S tr au s " , i nd ro r o r ei f r m" , n ta r i er e n a u ri za r neuronale" (delayed neural maturation) etc. (apud R. E. Weber,

~ervos .central.. Aceste

l n a rz i r e

cerebrala"

epileptici manifest a ri a i i a l a pe tt uu i

iritabilitate, anxietate, I n a re a p r d ro r i c

12 Apud C. Gorgos (1988, pp. 91-92). EI definest epilepsi drept "gru de bali caracterizate prin manitestar convuls ive sl/sau echivalentel lor, eu caraeter paroxis tie care apar bruse, se desfasoara stereotip, se remi sponta ~iau tendinta spre repetare fiin Insotite de modflcari eleetroencefalografiee caracteristice si de tulb urari psihic critic ?i/sau intercritice (ibid., pp. 83-84). 1 3 S ta nf or d B in et , F ou rt h E di ti on , aetualment test de referint pentru rnasurarea inteli g en te i l a s u bi ec ] e u v a rs t e up ri ns e n tr e a n ? i 2 3 d e a n § i 1 1 l un i

14 Me Ainseo Fulton Publ

~iDavid A. Tweddl

(1989). Early Learnin

Skil ls Ana/ysis. London

Davi

I'

. . . . .

Bazeie defectolcgiei

Tulburdr de dezv ltar

stra~e~iiI~r ~e predare, precum si la pastrare unei evidente riguroas progre sului In invatare Testul este structurat pe sapt dornen tematice (aritrnetica scris, citit, vorbire, limbaj psihomotricitate autonomi personal §i sociala) fie~ care domeni connnano Tntre3 §i 10 unita] Obiectivele reda se efer la materialel didactic necesare mstrucnunl performant expectat di partea elevului §i criteriile recomandate. Fiecar dintre cele 12 de obiective ar co ce corespunde unui anumit domeni tematic. Caracteristicile esenjlat al tulburarilor de lnvatare au fost sistematizat de R. J. Gregor (op. cit. pp. 326-328) dupa cu urmeaza: xistenta un iscr pan] nt pt tu inea ge eral de tnvata §i ce specific unu! anumit domeniu; ~xclud~rea cauzel~r primar datorate alto handicapur specific (senzo nale, mrntale, afectlve, socio-culturale) fara ignora posibilitate prezen te acestora ca deflciente asociate ad it re aracterulu eterogen al ul rarilo de Invata e, ex re mult tipuri §i subtipuri; precizarea caracterului evolutiv §i rernanenta la varsta adulta

al acestora cu debu In copuarta timpurie

prezenta unor dificultat afective §i soci Ie consecutive, cu repercusiuni ata asupra relatiilor interpersonale al subiectilor, ca §i asupra personalitatii lor. Dupa Jane Lerner (1997)15 simptomatologia tu burarilo ln at se rezi ta ce dese ub or a: defi~i~ntelo de atenti~: datorita carora elevii nu se po concentr asupra sarcinilor scolar deca pentru perioade de tirn foarte scurte deflci te or tr citate eneral $i fi a, carent le In oo donare n iv e lu l s u bd e z vo lt a spatiala otri it ti fine al actelo rnotorii fiin evidente; el vizual-auditiva

(greutat de cunoa$tere onem io li ii In ondi iile id ntific ri usurinta grafeme!or sa In ceea ce prlvssts memori de scurta durata carentetor Tndezvoltarea unor strategi cognitive mult fiin incapabili sa-s organizeze activitatea ne sc stil propri de Tnvatare); der:cient~lo exprimarii $1Tntelegeri vorbirii cu probleme In receptlo In ernitere, In dezvoltarea vocabularulu $1In structurarea lingvistic (tulbu rarile de limbaj fiind, de asemenea prezente); dificultatilor de citire (I aproximativ in cazu i) referito re ma al la recunoasteraa, decodare si Inteleqere cuvintelor scrise; dificultatilor de scrier vizibile In realizar celo sarcin ce ecesit astfel de abilitati;

(ed.

15J;

W. Lerner (1997) Leam~ng_D;sabilifies VII-a) Boston Houghton ifflin tepud D.

Theories, Diagnosis and Teachin g Strategie Popovici 1998 pp 83-84)

tulburiiri de invdtare

iflcultatllo in Insu ir li aj lu te atic si otiu ilor pati le $i temporal specifice, ceea ce se reflecta In rezultat slab privin ca!culul matemati si rezolvarea de probleme tulburarilor de comportament social consecinte al forman necorespun zatoar deprinderilo implicate, cu efecte perturbatoar asupra actiunii .si reactiei in diferite situatii soci le stabilirii de relati interpersonale initlerii $i cultivarii relatiilor de arnicitie. carer dificultat de tnvatare eriv at din dezvoltarea deflcitara, tulburat perceptie vizuale, ca $i di proast coordonare motori fi fect negative procesarii perceptiv-auditive

respecti

al fono-articulajie (cazul alalie se.n (developmental dystexis (J. Francis-Williams, op cit. p. 3) Tulburaril perceptiei vizuale, la subiect~ in ri cate ri un co late In ecesar carent al vederi periferice diagnosticabil oftalmologic Dispraxiil vizual-motorii devin rnanifest In cursul activltatllo manual ce necesita contro vizual Copiii cu tulburari al perceptiel vizuale au dificultat Tnrecunoasterea pozitlei $i detasare figuri de fond In sesizare semniflcatie acesteia sl in general, In orientarea spatiala di ic ltati, de asem ne In aportare prezentarilo grafic bidimensionale la obiectel real (tridimensionale corespunzatoare, Efectele negative ln planul Tnvatarii scolar consta Tndificultatea Insusiri semnelor lingvistic $i operatorilor matematici (ibid., pp 4-5) Un exempl elocvent sindromu lui Gerstmenn'> fost escris 24 si se nifest ri gnozie diqitala agrafie, acalculie, nediferentiere stanqa-dreapta Simptomu principa este agnozi digita!a caracterizat prin incapacitate (ignorat de subiect) de en de se ntreel getele propri sa le altcuiva, desi Ie poat lntrebuint In activitati ce im lica tilizare lo dife ntiata ca ta la ian, cusu cu acul). Nedlferentiere stanqa-dreapta se manifest prin incapacita te de deoseb partea dr apta de ce stanga propri lu corp sa corpul altcuiva. Acalculi este puti prezenta datorandu-se incapacitati de evalua semnificatia cifrelor (C Gorgos 1988 s. \I.). Sindromu poat fi constitutional (de dezvoitare) sa dobandit (traumatis cerebral asocia adesea cu leziun a l (1999)17 ce patr indici al lo ul arieta do inant) up ay sindromologici trebui sa reiasa pozitivi In urma exarninarii, eliminandu-s 16 Cf J. Gerstmann (1930). Zu Symptomatologi de Hlmlaslone im Obergangsregio de untere Parietal- und mittlere Okzipit alhirnwin dung. DeutscheZeitschriftfurNervenkrankheiten, 1 16 , 4 6- 49 , s i J . e rt s a n ( 19 57 ) o m N ot e o n t h G er ts ma n y n r o e . Neurology 7, 866-869. D. 17E. Meyer, Pure Case of Gerstman

artory A. J. Pegna. T. Landis, J. D el av el le ;; i J . n no n ( 19 9 ) . Syndrome wit h Subangular Lesio n Brain, 122 1107-1120

Bazele defectclcgiei

de

?ric artefact datorate alto deficite neurologic or psihoneurologice ce po Inte.rfera cu sl~dromu ,(e.!!. ;!e limbaj, senzoriale praxice, gnozice, mnezice, in elect) indrornu lU uers mann este ec no cu ta da du DSM drep tulbura~ ~e dezvoltare specifica, fapt ce permit individualizarea sa ca ~u~bura:ede Invatare. Datorita msutlclentetor gnozice, activitalile de scris-citit, ~nt~~tlca, dese sau,lucr manual nu se po desfasur confor metodologiei raditi nale H. Na~d i.E re oriu 2002 ro unea un pl du ationa rezolvar~a ?r ~le:ne co cr te pe elationare co tinu si bolurilo matema~lc. §1.lmgvlstlc cu situatii-problem ca ma variat (tinan cont de :a tu.1ca In~elige ta erbals aman in acta), stimularea co ilul de identifica nOIc?n~epte, relati si contexte al situatiei-prob!ema (pri intrebar ~e trezes cU~lozltatea copilulu §i provoaca perspicacitate acestuia). Este Importan ca In cursul interventtsr pSihopedagogice, sa nu se solicite memo rare .d requll algoritm sa constants, deoarece subiecti nu sunt capabili sa pl!?a, .recomanda rncurajars copiluiu de explic rationarnente! justitlca sustlner~a unui raspun dat. H. Naud si E. Pretoriu listau seri ale u n u t Gerstman (rezumat dupa cu urmeaza)

facute de de cerint dr

T~~u:;;ire ~i~ituluitrebuie sa se bazeze pe metode fonetice ce implic abilitatile analltlc-secventiale al emisfere stangi (deoarec caracteristicile ~patl~le al graf~melor sunt ma greu de identifica $i corela lingvistic); msusrrea operatiilo matematice trebuie, de asemenea sa activeze inteli ~en~ verbals, an~litica, abstract (evitandu-ss configuratiile spatiaIe ce implic explorar vizual $i sintez figurala); mstruire rnediata verbal este dorninanta: atenti deosebit se acorda extragerii informaliilo necesars rezolvar unei sltuatii-problem prin analizarea In detali datefo si contextulu co~iI~1fi~ndlncuraja sa-s foloseasca abilitatil de rationar si organizar~ loqica ramase intacte; procedurif

de ~valuare ~rebui sa ~vit tehnic de ti .creron-hartte" sa aprecrerea capacitatH copilulu de ration ver~~I utiliza~d criterii corespunzatoare (ibid., Tehnic ed~catlonale precum OK4R (Overview, Ke Words, Read Recite Recall Review; -a ov di eficie te in ec pera ea opii or cu smcr rn Gerstmann. ap ul ca tulburaril

Compan

of America, Inc.

de lnvatare

Mathematics:

un greu

Assessing

ia no tica de fnca ra paraliziei cerebral fruste

Understanding. Ne

York

Cuisenair e

(minima! cerebral palsy) J. Francis-Williams (op. cit. pp 10-11) enumer se ie de ca acte istici di gnos ic semnificativ in cazu ac stor subiecti etichetat frecvent ca .neindemanatici (clums children) er ormant iferit la probel ve bale comparativ cu cele ne er al (d xern lu ra pu corect la probel verb le ar au difi ulta]! la cele de .aranjar de cuburi or asamblar de figuri); erfo manj sc la diocre In fe scri -cititul i, es fo mula il verbal sunt bune dificulta] at In ri rnot icit ti rosiere, ca si in ce otricitati fine defici psihomotor (evident In coordonare oculomotorie si In fono-articulatie); incapacita di crimin re fi urii fo (I dese in ealita e) dificultat In copierea recunoastere §i potrivirea elementelo constituente al unei structur cu sens (imagine constructe): tulburar al scheme corporale, dlscrlrninarii .dreapta-stanqa" 9i orientaril spatlale: alte tulburari, frecvent asociate cu paraiizi cerebral (perseverare atenti de scurta durata si user de distras, fluctuatii al randamentulu in activitate). D. opovic (199 83 emarca fapt ca tinand cont un le cercetari recente, cauz suplirnentar tulburarilor de tnvatare rezida In .prezent laeleva unui al ti de inteligenta, diferita de intellqent scolar solicitata de pro.Inteliqenta, asa relatl dintre deficienta rnintala si lnvatare, cu reiese in teste, nu xplica proc su tn at ni", chia daca "uni auto se prevaleaza de coeficientul de corelati lntre I.Q. :;;iperformantele la Tnvatatur evaluate prin notate". Testel de progre educativ ma mult deca oricar altele sunt circulate, deoarece .sun form cuantificate al cunostintelo scolare, pe di erit et pe st ec ma ul deca ir sc ca le sa coreleze cu ropriu lo continue' (ibid.). Fixarea ab initio criteriulu selecteaza doar acef abilitat nece sare si suficiente procesului de tnviitere scolers, largind nolens volens catego-

Feuerstein (1979)19 propunea denumire de "performer intarziat" (retarded pertormeri retardul performantial ln sine (datorat functiilor cognitiv deficitare). .Arqurnentu rincipal st fu ni at onstatar li it lo sihodi gn ze az te masurare randamentulu ce nu poat fi deca constatare functionarii cognitiv on uce, cu ec sitate la concluzi ca ce ivei nu ar ut si nici ca su iectul nu dispun de ot ntialu ores un at

19 R. Feuerstein (1979). Th Baltimore: University Park Press.

Dynami

Assessment

fie schimbat perf rmante

of Retarded Performers

depist ze cail ri ar copilu ca~tig bilita ea de modificare st uc urii cognitiv si prin aceasta, posibilitate de adaptare la sarcin noi" (I Manolache, 1998 p. 78). La adul]i D. J. Johnso si J. subtipur de tulburar de lnvatare:

Bl lock (198 )2

identifica

rrna oa el

di~culta~i ge~eralizate de T~telegere (generalized meanin problems): subi ctii manifest probleme ex ms privin chizip si lnteleqere se nifi cajiei conceptelor. Mernoreaza bine Insa le contextu specific In supraestimeaza Invatats. deseori, ei la prea dificile si dovedesc perspicacitate minima In rezolvarea lor. Valoarea coeficientului de inteligent verbal este In edie su ea oefi ient lu de inteligent performantiala (general language comprehensio dlsordersy: aceste persoane denota bune deprinderi nonver bale ar probleme erioas referi oa la nt le er limbaj lu oral Di aces motiv, apar interferen]e cu exprimarea orala, Inteleqers lexica scrierea ~i rationare maternatica;

tulburan al li bajulu graf -I xi ( ex p e ss iv e l a g u g e e ad in g a n writing disorders) adultt cu astfel de probleme reclarna In specia dificultat de itire, ar ~i de sc iere espectiv spelling "p onunjare li er cu litera Di aceast cauza, majoritate au intarnpina greutaji insurmontabile In incercare de urma form superioare de Invatarnant. Coeficienjii lo de inteligenta (v rb li si pe fo rnanji li se situ az se su me ie is disorders): ai un Incadrat ce di gn sticaj cu dislexie pu (f no en ma raspandit In sern elor lingvistic §i de an liza fone atic mo iv pe tr care nteleger desi au frecvent dificulta] de calcul aritmetic; tuibur ri le li bajulu ve ba scri (primary spelling an writte language disordersi: aceste persoane denota bune deprinderi fono-articulatorii da au mar dificultaji In scri si In spelling. Coeficientul lo de inteligent se situeaza frecvent In juru valori de 12 (WAIS) fapt care se exprim In activita]! Incununate de ucce tata timp ca nu re up utilizarea si boluri rafice (nonverbal visual tulburar cantitative, nonverbale vizual-spatial spatial, quantitative disorders) persoanele di aceast categori Tntampin probleme In deprinderile necesare existenjei cotidiene. El tind sa rezolv bine problemele

Ne

20 Y or k Grun

Stratto

Blaloc (1987). Adults with Learning Disabilities (apud R. J. Gregory op cit. p. 327)

Clinical Studies.

v e r b a l eI n, s a r n a n i f e s t a

diflcultaf

onentaru spatlale:

a t u n c~i : d d : : ~ : : n ~ : : ~ : : : n ~ : : ~ : : : ji

(nonverbal conceptual disorders): subiecti di icultati apar tunc cand se confru ta cu sarcin impUcand stabiiire sernnificatiei unor observajii Datorita inabilitatii lo de proces indici nonverbale ei manifest diflculta] ln special In aria deprin erilor soci le stfel, ulti devi inqrij ra]! de lips prietenilo desi nu stiu cu trebui legate relatiil de prietenie; tulbur ri rganiz re planificar ~i aten ie (disorder of organization planning, and attention): desi au slab deprinderi de organizare §i rezolvar de probleme ce lncadrat In aceast categori au bune abilitat de citire Totusi denota slab deprinderi de autocontro ~i deficiente de planificar activitatilor, moti pentru care nu reuses sa de rnasur adevaratului lo potential. Mult au probleme de atenti §i sunt predispusi la izbucnir emotionale

Rolu specialistulu este In ri ul rand ac la de stabil §i gr du de tulb ra e, stiu fiin aptu ca si pt matolo ia

at ma xact ti ul oate on uc cu

rnasur nepotrivite. Aportu sa In ceea ce priveste procesul instructiv-educati consta In formularea unor indicati care ti cont atat de trasaturil tipice pentru tulburaril de tnvatare ca si de partlcularitatil fiecarui elev ln cauza, Trebui eliminat efectele asociate situajie didactic (efectul "halo" efectu "Pygmalion", efectu "d fatada etc. ce indu adesea comportament false. Tn iz aspectel psihosociale al relatiei profesor-ele sa formez reprezentari comode dar neveridic despre rnotivati copiilor, trebuintele lor educative modalitatile de sprijinir In tnvatare rezultatel previzibil al pregatirii lo scolare. Debilitate rnintala lirninar si pseudodebilitate rnintala trebui exclus dupa un examen psihologic arnanuntit discrepantel constatate fi in domeni de activitate diferite fi in contexte situationale deosebite, fi chia in moment de timp distinct reprezentand indici importante in aces sens-" Care tele aptitu inal obse vate re ui corelate cu nivelu function al proceselor psihic implic te stfel, daca pl nu il perceptiv, intelectua un I. Musu (1997) se refera la grup disfunctiilo intelectuale de ti scolar generatoar de handicap intelectual. M. Kle s (1983. L e T ro ub le s i ns tr um en ta u d e e nf an t .4 p ro po s d e t ro ub le s i ns tr um en ta u e ss oc ie s d e t ro ub le s d 'a pp re n~ is sa g p re co ce s d e l a lecture de f'ortographie et du calcul chez f'enfant intelligent Bruxelles: Editions de I'U niversite de Bruxelles) §iJ. P.Deschamp (Deschamps et al 1969 L'E nfant hendicepe et l'ecole. Paris: Fla mmarion uzeaza de conceptu de handicap cognitiv pentru descri inabilitatea ternporara s ub ie ct uu i d e o pe r c u n ot iu n a cc es ib il e g ru pu lu i s a d e v ar st a

f.nvafare

si om to ecurgere zent unei mult deca

func io eaza satisf cato in ctivit ti ce im un lnvata sa la li ba verbal or te tic, tu ci st fo rt probabil pretulburar de fnvatare distinct de oric alta form de deficienta Ma atat sunt cazuri tn care astfel de elev manifest aptitudini speciale Tn sportul, ce disoneaza marcan cu lipsuril consta at ri le curric la prin ip le Ii ba ~i li eratur ornana at rnatica, fizica chirni etc.). Tulburaril de lnvatare nu trebui consider te fect le tulb rarilo organizatori ct le eviant co st ta pe ansa lu nt egii co duit copilu!u (c repercusiuni catastrofale si asupra invatartl) Tnsituati contrara sesiza deteriorar importante privin prestati scolara, fara fi afectate Tnsa semnificativ ;; celelalt domeni de activitate fine trebui eliminat problemele atitudinal-caracterial specific ma ales deflclentelo In planul moral-valeri al personalltatli Astfel desi rezultatel activitati scolar po evolua dezarnaqltor, aces lucr nu se coreleaz cu modu In care copilu se raporteaza la mediul $i sarcinil scolare, Evident, esecuril repetate ;; cornparatiil dezavantajoase eu performantel colegHor po induce ta de ez rnaqir or po uger abandonul, ns ce st nu Inse rnna decat demobilizare fireasca rernediabila Ma mult deca atat se constata ca stfe om orta nt se eneralizeaza ;; ja al ip ri ac ivit ti in care copilu se anqajeaz cu placer si constiinciozitate= faptul avan asupra sa efecte tonifiante, compensatoare. Ma trebui adauqate cateva observatii privin influent anxietatii asupra ndamentulu colar. el ti in re anxietat secu sc la st na tip liniar si, prin urmare presupun ca un grad mare de anxietat submineaza mobifizare resurselor personalitatii in vedere depasiri momentului critic De ig r, iv in lt de nxie at este at ra sa in ib levu tulb rari de tnvatare ~i sa-llmping catr conduite rutinier mediocre Tnsaconfortabil di punc de vedere psihic Importan este sa nu considerar problema anxietati scolar In afar contextulu psiho-individual ~i psihosocia ~isa nu resu pune ca Tntotdeaun aceast potenteaza esecul Neagoe §i lordan (2002, p. 278) sublinia relevant faptului ca .efectel anxioase nu actioneaza izolat ca rodu auto om ci el interactioneaz nele articula it ti in ividual precum im gi ea si e, ncredere in fort le roprii xp ie ta de viat le at uc es xe ci iu Inva arii unel articula itaf perc pj sociofamiliala copilului, caracteristicile mediului sociogeografic de aparte nent ~idinamic acestuia etc. Aceste exerclta ro de conditii facilitatoar sa frenatoare al capacitatilo individual pentru tnvatare ;; adaptare In general" D. Ungureanu (op. cit., pp. 139-140).

organi ar

ta il

I

tipuri si evaluand anumit situat de viat in conformitate cu aceste patternuri om orta nt le iq oran conotati existe ti la mentul reze t. Anxietatea lnalta creeaz dependenta rezistenta la schimbare" (ibid., p. 285). in ur are, ri de er corectiv-recuperat tr buie sa ti seam aces factor ~i

Criteriile de lasi lcar ra an is ut bile vand In eder paleta larg cauzelor rnanifestarilo si lrnplicatlilor educational-social al tulburarilor de tnvatare Totusi pute vorb despre clasiflcar unicriteria/e, atunci cane tulburarile inva ar sunt abordate nfuncti de un singur unct de reper, ~ide clasiflcari multicriteriale, pe sp ctiv ma la a. Daca initia crit ri al tine cornpetent (din dorneniu lnvatarii, de exemplu) ;; se vorbea despre tulburar de lnvatare pecifi e, lt ri trebui sa in cont de ir plicatiile su ra celorlalte zone de activitate ce sunt in relati cu procesul invatari Tulburaril de in at re gene al sunt insa foarte ar tn al ite, propiindu-se de st re handicap (D Ungureanu, op. cit.). c ad e i c lterio -a ac distinctla intr dificulfaj de tnvetere d e t i (~colat) $i dificulfaj de tnvstere de tip socio-proteslonet Tnceea ce priveste prim categorie, tulburaril de ti dislexo-dlsqrafl reprezenta aria de maxi taWeIn relationarea sociala, respecti In insusire unei meseril. Diflcultatil de lnvata ip academic fost subl artlte in specifice (verbale; neverbale orie ta e) ;; nespecifice (ava la baza defici rose ic resp ctiv defi it motivational Clasiflcarile multicriteriafe T~ipropu sa surprind tulburaril de tnvatare lntr-o manier ca ma completa astfel lnca tablou simptomatologl sa fi ca coreet ;; ai cu inzato orel cu arille in eres educational, ocial, profesional) Beneficiul rezida In posibilitate puneri la punc unui progra de mterventie comple $i adecvat. In ee ce prlv st ia nosticul di erenti l, tr buie fa distinctie atenta tntr tulburaril de i'n vatar genuine, ce su onse intele no re glaj psihic propri mdlvidului si tulburaril de tnvatare induse (intrinsec sa

Ungureanu (ibid., clas de tulburari, fiin eviden faptul ca demersuril consecutiv trebui adecvate la specificul tulburarii

corectiv-recuperatorii

..... Diflcultatil de tnvatare propriu-zis (genuine) trebui evaluate tinand cont de gradul de extensie (specifice generale); domeniu de referint (acadernlc-scolar, socio-profesional); natura deficitulu (verbal, nonverbal, matematic, aptitudina etc.); p ro c r i n fo r np de bu ar perceptie; zona de integrare, referitoar la deficiente de secventializare, o ut pu t s pe ci fi c l at ur i p er fo rm at i p ri vi to ar e l a c al cu lu l m at em a i c § i rezolvarea de probleme limbajul verbal motricitatea fina §i ce generala). B. Dificultatil de tnvatare induse t re bu i o ns id er at e d i c el e d ou a p er s pective: (c origin motlvationale, atitudinale, actional-prccedurale inttinsec organizatorice ); p ri vi n d em er su l e du ca ti on al -m et e extrinsece ( da to ra t u no r a re n ol de ono $i ne acesteia fata de invatare).

I mp a t u t ul bu ra ri lo r d e n va ta r a su pr a p ro ce su lu i d e i nv at am a n t n u s e reduc doar la efectu imedia vizibil, $i anume scadere performa~t:I.~c.olare tmplicatiile cu adevarat importante sunt cele di plan~1 personallta!": iar un ad da re on at de ho p ~d ag o $1 at adecva metodele si cerintel la particularitatil elevului in dificultat

ri

invatamant trebui analizat di doua perspective: d e r et i e nt a a t d e s ar ci ni l c ol ar e perspectiva e/evu/ui c ar a t er i a t ($ care se poat transforma cu rapiditate In repulsie), anxietate, tendinta p r i zo la r s i o nd ui t d e r e u gi u ( ra sp un su r o rm al e r ez ol va r c op ia t d i m an ua l a u d e l a c ol eg i s cu z c on ve na bi l e t . ) perspectiv cadru/ui didactic r n r ca t d e na gn p ot en ti a u l d e t nv at ar e a l e le vu lu i $ i n iv el u d e p er fo rm an t c on st at at ) s te re ot ip ur i p ri vi n a t t ud in il e e le vi lo r f a d e a rc in il e c ol ar e g en er a lizari inoportune al conduitelo deviante tiplce etc.

po ne

di

no

u~

eliminarii cauzelor datorate alto deflciente (criteriu! exctuzluntn diferentierii simptomato!ogice (criteriul discriminaril), deca pe Identlfic.are~ unor note specifice. in aces context, demersul cor~etiv-~ecupe~~tor trebui sa i n c on t d e g am a e ti ol oq lc a e xt re m d e d i e rs a $ 1 de . d i f un ct ii l p re ze n~ e nivelu intregii personafitati, ce depasesc simpla extenonz~r p~rformantl~!a n ai nt e d e i mp le me nt ar e u nu i a st fe l d e p la n c ad ru l d id ac ti c ( be ne fi cH n e c

O ri ca r a r a uz el e r a p un za to ar e d e a pa ri ti a $ i p ro li fe ra re a t ul bu ra ri lo r d e t nv at ar e e fe ct u l o a su pr a a c i vi ta ti t i n t ru ct i - ed u a ti v v ar ia z d e l a e l be gn gr a l diticultetli, p an a i n t al ar e u ne i t ar i i pi c d e handicap. ei rv nt ecal ns re nu re rd ul au ai pu en ra at n va ta r po ra or rt ap ul c on se mn ar e f en om en ul u d e e se c c ol ar , T re bu i a oa uq a f ap tu l c a d e i ci e n e l n u p ri ve s d oa r p er fo rm an t ( sc ol ar a a u o ci o- pr of es io na ta ) § i f or mare imaginii de sine data cu debutu pubertatii respecti al adolescentei en ar lnvatare p r p r p r r ap or ta re a a ce st or a n u d oa r l a n iv el u d e p er fo rm an t a l c on ge ne ri lo r d a § i l a er al ra rm u n n te r el rt a pa ri ti a $ i c on so li da re a u no r s en ti me n p ro fu nd e d e i na da pt ar e ar po dezvolta pana la dimensiunile unor adevarat complexe de inferioritate.

n te r

s a d ef in ea s re ez

i s

e d a t m a e xa c t re bu in te l ob eru al

u f z in p e va lu ez e a p i tu di ni l

$ i a pa ci ta ji l

e du ca ji on al e a l e le vu lu i ri e ra t n a e le vu lu i

In

raport cu obiectivei

y y s a i $ a si gu r b az a m at er ia l n ec es ar a d es fa $u .r ar H l ec tl e sa i$ adapteze metodele la necesitatile elevulut cu tUlbyurand mv~t~~e, s a a lb a p re va zu t m od al it at i a lt er na ti v d e p re da r d ac a e l a le s i ni ti a i d '1 sa conceapa sarcinil scolar intr-u cadr flexlbil astfeI.I~ca ev_?luanle d e e ta p s a t un cj io ne z c a a de va ra t b u ! e d e a fe re nt at i m ve rs a ( fe ed -

Exista multitudin de modele de interventie, deoarece este hmpede ~a a bo rd ar e- ti p n u a r c u s a i e I nc un un a d e s uc ce s I n ~ zu l u no r t ul bu ra n d e t nv at ar e a ta t d e e te ro ge n I n e ti ol og i $ i s im ~t om at ol ~~ I l or . P en tr u e xe rn p li fi ca re , p re ze n a r ( c u ne l a da pt ar i u n d l m od al it aj il e d e t ru ct ur ar e interventiei23

23 ApudClive

Hodder Ji Waligu §i Mary Willar (1986) Guidepourl'enseignementaux d'a pprentissage. In I. Mu§u (coord.)

eleves ayan de ditticulte

Pasi de urma sunt urrnatoril A. Analiz sarcinilor de efectuat definire~ obiecti~elor. ~e va tre?ui elevul sa realizeze fa sfarsitul interventiei determmare mvelul elevul la debutu activita/if. sunt listate, In ordine com~lexitatii, cun?~~inteJe ~i deprinderiJe necesare realizar sarcinii si In functi de compatlbIlltatea acestora cu competentels constatate aJ elevului (~rint:- verificare de ti checklist) sunt scoase In evidenta atat carenteJe, cat ~I punctele fort al acestuia Evaluare permit raportarea eJevului respecti la ~unanumi nive ceru de perforrnanta si deci stabilirea etapei de Jacar sa se porneasc interventi propnu-zlsa: P~~~i~care $/ destesureree activitajilor. tr buie sa ti co di poni blfltatlle ele~ulUl de atinge parametrii de performant ceruti Unii copf eusesc ma repede cu un inim efor di arte ca rulu di acti alti se descurca ma gre~ necesltand rnodiflcar de metoda ~i strategie; eva/~~rea: .u a: :t .a in erea flec ru bi ctiv de etap la ific t, CO~dltleoblrgatone rnaint de se trec la etapa imedia superioara. eticient B. Invetere deprinderi: determinarea cenntelor: analizand moduJin car elevufse achita de sarcin pe care ar de ~xec~tat pute depista, di manier sa de lucr ~idin gre~elil pe car Iecornite, tipul de carente, extindere ~i profunzimea acestora: ~tabi//:e obiectivelor la iistarea carentelo constatat ac pl cand In rdin co pl xitati lo si difi ul atii emedia De asemenea

obiectlv

parte;

determinarea un/tajilor de mesuri: norm de Indeplinit ;; randamentu :tiv t~ti su fixate prin raportar ta on perfor anta specific va!stef. In .acest mod, .progresuJ copiilor cu tulburar de invatare poat fi rr:asu:a pn compa:atre cu rezultatel de referinj al copiifor de aceeas ~r ta care nifest stfe tulb rari em eci, posi ilit te pastra un punc de repe obiectiv neinfluentat de evolupil individuale; tabelu progresulu zilnic folose~t la contabilizarea rltmic elementelo chizitionate la izualizare progresulu educativ ev ne utiI tu ci ca sens volu iv st ozitiv eoarec nentin onusul opti is

.C. Lucrul in grup valoriflca valentef interactiv al grupului scolar fiin uti! ma ales la ~Ievii m~ mar; Po fi constituit divers tipuri de grupuri, in functi de complexltate $1matuntatea relatiilo interpersonale: grup de opinif tema arnrntat este supusa exploran libere netensionate cadruf didactic ajutan doar la clarificarea necunoscutelor fluidizare exprimari $1sistematizarea opiniilor g~u de diecutii libere desi nu exista constranqers In ceea ce privests ex pnmare punctelo de vedere Ince sa fi totusi irnpus reguli cu privir la

lu re cu ant, sc lt re at nt lo ut ul i, fo ul re prop ie opinii reevaluare ei critic tn lumina celorlalte opinii varierea perspective etc. g ru p d ez ba t r f form la lucr ln echipa care permit abordare unitar problemelor. Este numi un conducator al grupului In timp ce un lt le ei sa ci ev lu ri particip ri la discutii ol gilo sai, ezurnan totodata si concluziil dezbaterilor Cadrul didactic coordoneaz activitatea grupului; su fi at obie tive concrete ar rebuie tins ri particip re ctiva. adru di ctic valu az odul in ar ieca elev se implic tn realizarea sarcinilor grup de cercetare: e!evii lucreaza su form unei echipe esalonat pe zile sa saptamani, entr ealiza unui proi ct Cadrul id ctic re ol de supervizare; g ru p d e n al iz a c r a to ar e problemele controversat puse ln discutie, care dmit as unsuri transa te ti .adevarat' .f ls", stir ul az particip ea utonorna el vilo si ez olta gust entr ca tare de soiuti ingenioase neasteptate. Decentreaz co ii de pe prapriil dificultali punand accentul pe rnotivatia intrinseca permit elevilor sa-s exerseze deprinderile social In mediul securizant cl sei, fera as enea osibilit te de st di pres atiile cole modalitate de experimentar controlata dlversitatii ln planul atitudinilor comporta mentelor si interactlunilo umane; grup pentru stabilirea sistemufui de valori permit elevilor sa stabiteasc ierarhii valorice sa schimb opinii despre valorile personal si sa lnvete sa respecte valorile pretuite de celalalt O. Utilizare ca/culatoruluis impune atunci cand serveste scurtarl timpului necesa Insusiri cunostintelo $i deprinderilo planificate, $i ma puti atunci cand deturneaza elevul de la scopul principa al lecjiei. Programe specializate po face sarcin dldactic mult ma individuallzat §i ma interactlva. E. Tratamentui medical ar ro ameliorator, calman sa fortifiant (I functi de recornandarile de specialitate). Este importan ca efectele potentia benefice le te apie edicam nt as sa nu ie su raeval at in etri entu form ri unui stil de viat sanato $i respectari unui regi alimenta echilibrat Exista de asemenea metode ce vizeaz diferite aspect particulare, cu ar fi dezvoltare limbajului $i gandirii (d exemplu, metoda Russel Stauffer pi ia lu Gh Radu (op. cit. p. 15), .profilaxi si terapi tulburarilor instrumental trebui situat In cent activitatilo de spriji al opiilo proble de lnva ar la debutu scolar $i In primel clas al ciclului prirnar" demersul psihopedagogic trebuind planificat In contextu triade t nv et er e dezvoltare compensare