3c Conditiile Invatarii

 

1. Condiţii interne ale învăţării şcolare: procesele cognitive, afective, volitive

- Studiile de specialitate şi practica educaţională au demonstrat că reuşita învăţării se datorează influenţei

combinate, interacţiunii a două categorii de condiţii: I. condiţii interne, incluzând factorii biologici şi psihologici;  II.  condiţii externe, privind organizarea şcolară, factorii socialII. culturali, relaţiile profesor -elevi, -elevi, factori ergonomici, mediul familial etc. a) Factori de natură biologică:vârsta, dezvoltarea psihofizică  psihofizică 

(dezvoltarea structurală şi funcţională a sistemului nervos, a organelor de simţ etc.), starea de sănătate  GHEORGHE DUMITRIU

 

Factori de natură psihologică şi rolul lor în învăţare ::   Procesele psihice cognitive (senzoriale şi logice)  logice)  Senzaţiile Senzaţii le - sensibilitatea optimă a analizatorilor; valorificarea tuturor

modalităţilor senzoriale; contribuie prin interacţiunea şi sinteza lor în cadrul percepţiilor;  Percepţiile Percepţii le - bogăţia, diversitatea şi acurateţea percepţiilo  percepţiilor; r; capacitatea de observaţie  observaţie şi dezvoltarea spiritului de observaţie;  observaţie;  tehnici de învăţare perceptivă; sunt implicate caracteristicile subiectului cunoscător ;  Recomandări: lucrul direct cu obiectul şi receptarea prezenţei lui prin mai multe simţuri; folosirea materialului intuitiv, nu doar a celui schematic; verbalizarea experienţei de către profesor şi elevi;  învăţarea prin descoperire descoperire şi observaţiile observaţiile independente ale elevilor;  Reprezentările - cantitatea şi calitatea reprezentărilor; evocarea celor deja formate, înlănţuirea şi transformarea reprezentărilor, crearea unora noi pentru a ajuta la construirea noţiunilor; rolul analizei şi sintezei senzoriale, operaţiilor intelectuale şi funcţiei reglatoare a cuvântului; fac trecerea la procesele cognitive superioare şi sunt o condiţie favorabilă pentru învăţare; 

GHEORGHE DUMITRIU

 

Gândirea Gândirea  - proces psihic central în cadrul S.P.U

•  are rol instrumental, fiind implicată în înţelegere, formarea de probleme de concepte prin algoritmică şi operaţii şi euristică; mentale,  în rezolvarea • tre trebui buie ee exer xersat sate e llatu atura ra ei ope operaţ raţion ională ală,, fo forma rmarea rea conceptelor ştiinţifice şi plasticitatea ;  • învăţare rea a cco ognitiv ivă ă - ca activitate complexă de dobândire a noi cunoştinţe şi elaborare a noi structuri intelectuale; • Limbajul - exersarea şi dezvoltarea funcţiilor şi formelor limbajului, dezvoltarea vocabularului, exersarea şi dezvoltarea limbajului extern(oral şi scris), dezvoltarea limbajului intern, a expresivităţii limbajului, însuşirea limbajelor de specialitate ; unitatea gândirelimbajelor limbaj;limbajul limbaj;li mbajul ca suport al gândirii, determinant în procesul învăţării;  GHEORGHE DUMITRIU

 

Memoria - capacitatea de întipărire, stocare şi

reactualizare a informaţiilor; • calităţi ale memoriei – volumul, plasticitatea/ supleţea memoriei, rapiditatea întipăririi, trăinicia păstrării, fidelitatea reactualizării ;  •• •

 rolul proceselor şi pectar al formelor memoriei în oriei; învăţare; cun cunoa oaşte şterea rea şi respec res tarea ea leg legită ităţil ţilor or mem memori ei;   transformarea formelor neproductive în forme

productive ale memorării;

• con condiţ diţiile iile mem memoră orării: rii:subiectului, par particu ticular larită ităţile ţile mat materi erialu alului lui de memorat, motivaţia cunoaşterea rezultatelor  învăţării, înţelegerea materialului de învăţat, învăţat, repetiţia etc.

GHEORGHE DUMITRIU

 

Imaginaţia - elaborare de proiecte şi imagini noi, pe baza

combinării şi transformării experienţei; •

 

interacţiunea cu toate celelalte procese şi fenomene

psihice: senzoriale,logice, senzoriale,logice, rreglatorii, eglatorii, cu structurile de personalitate;

• •

 formele imaginaţiei perspectivă etc. );  (reproductivă, creatoare, visul de  procedeele imaginati imaginative: ve: aglutinarea, multiplica multiplicarea, rea, diminuarea, tipizarea, empatia, personificarea, analogia;

•  imaginaţia facilitează înţelegerea, rezolvarea de probleme, dezvoltarea potenţialului creativ;

GHEORGHE DUMITRIU

 

Procesele şi fenomenele psihice reglatorii în învăţare pasiuni – • Afectivitatea - afecte, emoţii, dispoziţii, sentimente, pasiuni   – asigură susţinerea energetică a activităţii de învăţare; foarte importante sunt caracteristicile proceselor afective: afective: intensitatea, durata, polaritatea, caracterul stenic sau astenic, expresivitatea; procesele afective pozitive

(bucuria, satisfacţia, buna dispoziţie) influenţează pozitiv activitatea de  învăţare, în timp timp afective negative tristeţea) sunt factori facce toriprocesele pertu perturbatori rbatori ai învăţării.   (frica, încordarea, Motivaţia  - forţa motrice a întregii dezvoltări psihice umane;reprezintă • Motivaţia totalitatea factorilor factorilor care îl mobilizează pe elev pentru activitatea de asimilare de noi cunoştinţe, formarea de deprinderi, capacităţi, competenţe;motivaţia „energizează” învăţarea, iar învăţarea însoţită de succes intensifică motivaţia;rolul modelelor, mediului şi educaţiei în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare; dezvoltarea intereselor cognitive, a motivaţiei intrinseci, formarea unui nivel de aspiraţie optim şi mobilizator; formele motivaţiei: pozitivă, negativă; intrinsecă şi extrinsecă; cognitivă şi afectivă;structurile motivaţionale: trebuinţele (vezi piramida lui Maslow), motivele, interesele, convingerile, idealurile, concepţia despre lume şi viaţă etc. 

GHEORGHE DUMITRIU

 

Voinţ a şi atenţ ia ia • Voinţa - capacitatea de efort voluntar, capacitatea de a-şi propune scopuri şi de a acţiona pentru atingerea lor; de a lua d decizii ecizii privind propria activitate de învăţare; •  formarea şi exersarea calităţilor voinţei: puterea voinţei, stăpânirea de sine,deperseverenţa, consecvenţa; capacitatea autodeterminare, autocontrol şi autoreglare.  • Atenţia -valorificarea în activitatea de învăţare a tuturor formelor de atenţie (involuntară, voluntară, postvoluntară);exersarea / dezvoltarea însuşirilor atenţiei (stabilitatea, volumul, flexibilitatea, mobilitatea, distributivitatea atenţiei)  GHEORGHE DUMITRIU

 

Personalitatea Temperamentul - anumite trăsături temperamentale se

soldează cu efecte pozitive în planpsihocomportamental, altele au efecte negative; •  luarea în considerare a trăsăturilor temperamentale în dozarea volumului de muncă, a ritmului de lucru, a motivării elevului pentru activitate; 

• dif diferi eritel tele e titipur puri i tempe temperam rament entale ale îşi  pun amp ampren renta ta a asup supra ra organizării şi desfăşurării învăţării; • Aptitudinile - sisteme operaţionale, superior dezvoltate şi de mare eficienţă;rolul aptitudinilor generale şi speciale în învăţarea şcolară; toate permit obţinerea unor performanţe deosebite la un obiect de învăţământ sau altul şi în activitatea de învăţare în general;   • cun cunoa oaşte şterea rea pot potenţ enţial ialulu uluii apt aptitu itudin dinal, al, a div divers erselo elorr tip tipuri uri de inteligenţe, proiectarea şi realizarea unei instruiri diferenţiate şi personalizate; TIM şi instruirea i nstruirea diferenţiată  GHEORGHE DUMITRIU

 

Caracterul

de atitudini subiectului, • sistem exprimate constantproprii în comportament, definindu -l din perspectivă axiologică; • dezvol dezvoltar tarea ea atitud atitudini inilor lor poziti pozitive ve faţă faţă de  învăţare, muncă, colegi colegi etc.;  • trăsăt trăsături uri caract caracteri eriale ale care care influ influenţ enţea ează ză eficienţa învăţării (perseverenţa, (perseverenţa, conştiinciozitatea, hărnicia, calmul, răbdarea, independenţa etc.);  • rolul rolul auto autodet determ ermină inării rii şi auto autoed educ ucaţi aţiei ei în formarea profilului psihomoral al elevului

GHEORGHE DUMITRIU

 

Motivaţia învăţării şcolare –  – condiţie internă integrativă: geneză, dinamică, forme şi structuri; legea optimumului motivaţional  motivaţional  

Motivaţia interese, reprezintăaspiraţii, ansamblul de stimuli saucare de mobiluri tendinţe, scopuri, idealuri susţin din trebuinţe, interior realizarea anumitor acţiuni, fapte, atitudini; 

• Accepţiile tte ermenului “a fi motivat la învăţătură” exprimă în plan psihocomportamental o stare prezentă dinamogenă, mobilizatoare şi direcţionată spre atingerea unor scopuri. Pentru aceasta în limbajul curent există expresii precum: “impuls către”, “interesat de”, “absorbit de” etc. În opoziţie, starea de “a nu fi motivat pentru învăţătură” se traduce prin absenţa implicării, pasivitate, inactivitate, concentrare deficitară, lipsă de spontaneitate şi chiar stări de anxietate. • Mot Motiva ivaţia ţia învă învăţăr ţăriiii se ssubo ubordo rdonea nează ză ssens ensulu uluii gener general al al conc concept eptulu uluii de motivaţie şi se defineşte ca t o t a l i t at at e a m o b i l u r i l o r c a r e declanşează, susţin energetic, activează şi direcţionează direcţionează desfăşurarea activităţilor de învăţare.

GHEORGHE DUMITRIU

 

Relaţia cauzală dintre motivaţie şi învăţare e învăţare e una

reciprocă: motivaţia energizează învăţarea, învăţarea soldată cu succes intensifică motivaţia.   Din punct de vedere psihologic importantă este sursa de tensiune • motivaţională în învăţare. Această sursă poate fi:  externă şi atunci vorbim despre motivaţia extrinsecă;  • A) externă  • B) internă, internă,  caz în care avem motivaţia intrinsecă.  Motivaţia extrinsecă  extrinsecă 

vizează: recompensei materiale;  materiale;  • aşteptarea laudei, notei, • dorinţa de afiliere (elevul învaţă pentru a face pe plac familiei care îl laudă, îl recompensează; elevul nutreşte dorinţa de a corespunde aşteptărilor profesorului; doreşte să fie împreună cu copiii de aceeaşi vârstă etc.)  normative (obişnuinţa de a se supune la norme, la • tendinţele normative  obligaţii);  • teama de consecinţe neplăcute  neplăcute (teama de eşec, de pedeapsă);   Ambiţia;   •  Ambiţia; • trebuinţa de statut ridicat  ş.a.  GHEORGHE DUMITRIU

DUMITRIU  

Motivaţia intrinsecă cuprinde: intrinsecă cuprinde:  •

 curiozitatea;

• • • •

atitudine epistemică stabilă prin informaţiile furnizate de procesul învăţării;  învăţării;   interesele cognitive; aspiraţia spre competenţă ş.a. 

•

Mot Motiva ivaţia ţia intrin intrinsec secă ăa asig sigur ură ă în învăţ văţări ăriii o susţin susţinere ere en energ ergeti etică că ccon ontinu tinuă, ă, cee ceea a ce permite implicarea activă şi însuşirea de lungă durată a cunoştinţelor;   este fundamentul formării competenţelor gândirii logico -matematice şi a utilizării strategiilor de raţionament operaţional-formal, dar pentru obţinerea succesului nu este suficient acest lucru; lucru; trebuie ca ele elevul vul să aibă motivaţia care să-l determine să utilizeze competenţele dobândite. 

•

 Motivaţia intrinsecă este mai importantă şi mai eficientă în învăţare decât cea extrinsecă, dar la vârste mici acest raport se inversează. 

•

La şco şcolar larul ul m mic ic p pre redom domină ină mot motiva ivaţia ţia ext extrin rinsec secă, ă, iiar ar pri prin n mo modul dul de org org.. a situaţiilor de învăţare, prin activizarea şi diferenţierea instruirii, prin stilul didactic se facilitează evoluţia spre motivaţia intrinsecă.

•

Str Struct ucturi urile le m moti otivaţ vaţion ionale ale inc includ lud:: tre trebui buinţe nţele le ((vez vezii p pira iramid mida a lu luii Ma Maslo slow) w),, motivele, interesele, convingerile, idealurile, concepţia despre lume şi viaţă .  

GHEORGHE

DUMITRIU  

 Motive  •  Motive  • Motive Motivele le înv învăţă ăţării rii:: mot motive ive social sociale e şi per person sonale ale,, cog cognit nitive ive şi extracognitive; pozitive şi negative; directe şi indirecte etc.  (1990) - următoarele categorii:  • Ion Neacşu (1990) profesionale – • motive profesionale   – elevul/studentul/adultul învaţă pentru a se pregăti în vederea viitoarei profesiuni; cognitive  – • motive cognitive  – curiozitatea epistemică, interesul şi nevoia de a (re)descoperi şi de a construi raţionamente ştiinţifice; satisfacţii

provocate a multora dintre de conţinutul ideile şi învăţării, cunoştinţele de gradul învăţate; de  aplicabilitate practică • motive social-morale  social-morale –  – elevul/studentul/adultul învaţă din dorinţa şi mândria de a fi folositor comunităţii, patr patriei; iei; din dorinţa de a fi evidenţiat şi apreciat etc.;  • motive individuale (personale) individuale (personale) – elevul/studentul/adultul învaţă pentru un a ajunge seamă, recunoscut;pt.pentru că doreşte- să ocupe anumeun locom în de ierarhia profesională; a se autoperfec ţiona etc.;  materiale – • motive materiale   – sisteme premiale, de recompensare; condiţii materiale de studiu în şcoală şi în familie; statutul de producător şi de consumator de bunuri materiale, culturale, spirituale etc.;  etc.;  relaţionale – relaţionale   – relaţiile pe care cel care învaţă le stabileşte cu • motive colegii săi, cu grupul şcolar, educaţional, familial etc.  GHEORGHE

DUMITRIU  

Optimum motivaţional  motivaţional  • constată Ana Analiz lizând ândo rel relaţi creştere aţia a di dintr ntre a performanţei e perfo performa rmanţă nţăproporţională şi motiv motivaţi aţia a extrin ext cu rinsecă intensificarea secă,, se se motivaţiei numai până la un punct, după care intervine o stagnare şi chiar un regres. Acest punct a fost denumit „optimum motivaţional”  şi are o importanţă deosebită întrucât motivaţia motivaţional”

optimă scurtează timpul învăţării şi poate fi o garanţie a succesului. Optimumul motivaţional nu se mai aplică în cazul motivaţiei intrinseci, pentru că aici va exista în mod constant o relaţie de directă proporţionalitate între motivaţie şi progres. Optimum motivaţional controlează şi reglementează relaţiile dintre nivelul solicitării şi nivelul mobilizării. Este necesară menţinerea unei relaţii de proporţionalitate între motivaţie şi activitate, în cazul solicitărilor de nivel mediu, familiare subiectului. În cazul subsolicitărilor şi suprasolicitărilor corectarea se realizează prin inducerea stării de submotivare şi supramotivare. • Mom Moment entul ul de de op optim timum um m moti otiva vaţio ţional nal dep depind inde e de mai mulţi mulţi fact factori ori::  •  complexitatea şi gradul de dificultate a sarcinii;  •  particularităţile psihice individuale;  •  aprecierea corectă a dificultăţii sarcinii ( împreună cu profesorul).  GHEORGHE

DUMITRIU  

Alte forme duale de motivaţie: motivaţie: motivaţia- pozitivă  pozitivă  prin laudă, •  negativă încurajare, prin pedeapsă şi ameninţare;   versus cea •  motivaţia cognitivă cognitivă - de cunoaştere a legităţii interne, a structurii informaţiei recepţionate şi a modului de manifestare a diverselor fenomene - versus cea afectivă - de

afiliere la un grup, de mulţumire a celor apropiaţi, pentru sentimentele pozitive trăite etc.  • Ace Aceste ste forme forme de mot motivaţ ivaţie ie sunt sunt inegal inegal pro produc ductiv tive, e, considerându-se că, în general, motivaţia pozitivă, cea intrinsecădecât şi ceamotivaţia cognitivănegativă, sunt maicea productive pentru  învăţare negativă, extrinsecă şi cea afectivă. Desigur, această situaţie poate fi inversată, în situaţii speciale sau pe perioade scurte de timp.  GHEORGHE

DUMITRIU  

Condiţii externe ale învăţării şcolare Factori ce ţin de rolur rolurile/funcţiile ile/funcţiile şi competenţele prof:  prof: 

• • • • •

roluri:: Prof Profes esor oru ul a are re ur urmă măto toa are rele le roluri - organizator al procesulu procesuluii de învăţământ învăţământ şi transmiţător de cunoştinţe; 

•

metodologică, evaluativă, psihosocială, deurirelaţionare şienţe: comunicare, educat edu catoru orull tr trebu ebuie ie să deţ deţină ină mai mul multe te tip tipuri de com compet petenţ e: cognitivă,

• • • • • • •

- educator-model pentru elevi; - partener al părinţilor şi al comunităţii şcolare pentru educaţie;  - membru al corpului profesoral. informatice, metacognitive etc. calităţile profesorului ca didactician  didactician (transmiţător de cunoştinţe): 

pregăt pregătire irea a teme temeini inică că în do domen meniul iul speci speciali alităţ tăţii, ii, în d dome omeniu niull psih psiholo ologie giei,i, pedagogiei şi didacticii specialităţii;   comu comuni nica catitivi vita tate te ped pedago gogi gică că;;   priceperea de a doza cunoştinţele predate în funcţie de puterea de asimilare a elevilor/studenţilor (accesibilitatea);   capacitatea de sistematizare şi sintetizare a cunoştinţelor. c unoştinţelor.  calităţile profesorului ca educator: empatie; tact pedagogic; simţul măsurii  simţul umorului; asertivitate etc. 

GHEORGHE

DUMITRIU  

Factori ce ţin de organizarea şcolară: şcolară:   • Mediul şcolar - ansamblul factorilor naturali şi sociali, materiali şi spirituali, angajaţi în activitatea de formare-dezvoltare a personalităţii;   acţiona direct sau indirectşiasupra individului.  proiectarea individualizată diferenţiată a învăţării, ţinând cont de • pot profilul psihologic de vârstă şi individual al elevilor, de obiectivele şi conţinuturile învăţării;  Un rol deosebit în optimizarea învăţării şcolare îl au următorii factori:  • formel formele e de orga organiz nizare are a înv învăţă ăţămân mântul tului ui ((pe pe clase clase şi lecţi lecţii,i, fron frontal tal,,

individual, pe grupe);

• sist istem emul ul de cer cerin inţe ţe inst instru ruct ctiiv-educative (vezi finalităţile educaţiei; ideal, scopuri, obiective);

• metodologia pred redării- învăţării,  învăţării, cu centrare pe elev, pe implicarea şi activizarea sa; promovarea metodelor şi procedeelor activ -participative • etc.; conţ conţin inut utur urilile e in inst stru ruir iriiii,, pr prev evăz ăzut ute e în plan planul ul-cadru, programele şcolare, manualele alternative etc.

• climat climatul ul rel relaţi aţiona onall d din in cla clasa sa de elevi elevi (ca efect efect al n natu aturii rii rel relaţi aţiilo ilorr de de intercomunicare, intercunoaştere, socio-afective, de influenţă şi decizie, structuri preferenţiale, status sociometric , stilul de conducere

promovat de către educator etc);  GHEORGHE

DUMITRIU  

Factori socio-culturali socio-culturali şi socio-economici socio-economici

• familia familia - ca şi structură, relaţii intrafamiliale, compoziţie multi-generaţională, sistem axiologic promovat în creşterea şi formarea copilului;  nivelul de educaţie al părinţilor   -- dacă nivelul de • educaţie şi cultură al părinţilor este înalt, atitudinea faţă de educaţia copiilor va fi mai intens pozitivă;  • nivelul socio-economic socio-economic al părinţilor   - efectele acestui factor asupra educaţiei copiilor sunt discutabile şi variabile de la o familie la alta;  alta;  • nivelul de dezvoltare socio-economică socio-economică al societăţii; societăţii;  • contextul istoric etc. istoric etc. GHEORGHE

DUMITRIU  

Factori ergonomici şi de igienă a învăţării  învăţării  

ergonomici:  ergonomici: 

• sp spaţ aţiu iull şi cond condiţiţiiiile le a amb mbie ient ntal ale e leg legat ate e de temperatură, ventilaţie, iluminat, cromatică, sonorizare;

• asi asigur gurare area a unui unui mo mobil bilier ier co cores respun punzăt zător, or, dispunerea şi calitatea acestuia;  • oricăror red reduc ucere erea a pe pert rturb urbări ărilor nat atură ură fo fonic nică ă ssau au a alte noxe;   lor de n • ame amenaj najare area a să sălii lii din pun punct ct de ved vedere ere est esteti eticc şi şi funcţional.  GHEORGHE

DUMITRIU  

• igienici: igienici:   • • • •

Condiţii externe 

 asigură rea actului condiţiile educaţional. fizice şi psihice optime pentru realiza indicatori:

co cond ndiţiţiiii ce inf influ luen enţe ţeaz ază ă să sănă năta tate tea a elev elevililor or;;  cre creşte şterea rea şi d dezv ezvolt oltare area a fizic fizică ă şşii p psih sihică ică nor norma male le îîn n contextul activităţii şcolare;  • pre preven venire irea a su surme rmena najulu juluii şco şcolar lar şi a inadap inadaptăr tăriiii la ritm ritmul ul şcolar;  • lim limita itarea rea şi e elim limina inarea rea ffact actori orilor lor noc nocivi ivi din mediul mediul şco şcolar lar prea multe sarcini de învăţare, prea multe sau prea dese examene, sau prea de timpuriu etc.

• evi evitar tarea ea obo obosel seliiii şşcol colare are,, evid evidenţ enţiat iată ăp prin rin sem semne: ne: •  productive - scăderea randamentului;  •  psihofiziologice;  subiectiv-emoţionale  •GHEORGHE

DUMITRIU  

Interdependenţa dintre condiţiile interne şi externe externe ale  învăţării. Valorificare Valorificare şi optimizare  optimizare 

• pro proces cesul ul d de e instr instruir uire e im impli plică că ident identific ificare area, a, d desc escrie rierea rea şi optimizarea condiţiilor interne şi externe ale învăţării;  • pen pentru tru a fi eficie eficient, nt, pro profes fesoru orull trebu trebuie ie ssă ă ccuno unoasc ască: ă: nivelul dezvoltării intelectuale a elevului, nivelul actual al   dar nivelul aspiraţie şiiţiile motivaţie; • pregătirii var variab iabile ilele lesale exter externe neşia au ue efec fectt de d doar oar în ccond ondiţii le pr preze ezenţe nţei i factorilor interni (motivaţie, aspiraţii, capacitate de  învăţare);  • cun cunoa oaşte şterea rea şi sstim timula ularea rea fac factor torilo ilorr in inter terni ni p pent entru ru a se realiza învăţarea;  • rolul climatului socio-afectiv al clasei, al relaţiilor existente în cadrul grupului şcolar;  • apt aptitu itudin dinea ea ped pedago agogic gică ă şi com compet petenţ enţele ele pro profes fesoru orului lui   influenţează procesul de învăţare . GHEORGHE