Download 38121155 Pictura Gotica Transilvania...
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României Pictura mural` gotic` din Transilvania / foto: Noi Media Print S.R.L., Dana Jenei ; text: Dana Jenei ; grafica: Adrian Sorin Georgescu . - Bucure[ti : Noi Media Print, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-7959-90-4 I. Jenei, Dana (text ; foto.) II. Georgescu, Adrian Sorin (graf.) 75.052(498)
Pictura mural` gotic` din Transilvania Dana Jenei
Cartea a ap`rut cu sprijinul Administra]iei Fondului Cultural Na]ional
Cuprins Transilvania între Orient [i Occident
8
Arta gotic` în Transilvania
18
Art` [i mentalitate în Transilvania medieval`
34
Pictura mural` gotic` din Transilvania
46
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
68
68
Biserica Romano-Catolic` Sf. Emeric din Ghelin]a, jude]ul Covasna
72
Biserica Evanghelic` C. A. din M`lâncrav, jud. Sibiu
78
Biserica Reformat` din Sântana de Mure[, jud. Mure[
80
Capela Corporis Christi din Sânpetru, jud. Bra[ov
84
Biserica Unitarian` din Dârjiu, jud. Harghita
88
Biserica Evanghelic` din Media[ [i Capela din Turnul Mariei, jud. Sibiu
94
Biserica “din Deal” din Sighi[oara, jud. Mure[
102
Biserica Neagr` din Bra[ov
106
Capela Bisericii Evanghelice C.A. din H`rman, jud. Bra[ov
113
Capela catolicilor din Biertan, jud. Sibiu
116
Biserica Evanghelic` C. A. din Râ[nov, jud. Bra[ov
Epilog
120
Bibliografie selectiv`
122
T
ransilvania a fost zona extrem-estic` în care stilurile Evului Mediu occidental s-au manifestat în mod organic, exceptând experien]ele izolate ce au permis p`trunderea formelor artistice din vestul Europei pân` în Orientul Apropiat în timpul Cruciadelor. În acest teritoriu de întâlnire a marilor culturi medievale, circula]ia me[terilor itineran]i, urmând traseele principalelor drumuri comerciale, a asigurat difuzarea formelor artistice, contribuind la configurarea datelor stilistice locale. Mae[trii artei vechi transilv`nene sunt întâlni]i în documentele de la Viena, Nürnberg sau Roma, în timp ce piesele semnate, men]iunile scrise sau m`rturiile de ordin stilistic atest` c` me[teri din Germania, Austria, Slovacia, Boemia, Slovenia au lucrat aici. Din aceast` perspectiv`, pictura gotic` transilv`nean` apare deopotriv` ca o crea]ie a me[terilor autohtoni forma]i uneori în importante centre artistice europene, cât [i a celor peregrini, colportori ai principalelor tendin]e, nivelul estetic diferit al operelor reflectând, ca pretutindeni în aria de manifestare a acestui stil interna]ional prin excelen]`, mentalitatea, idealul estetic [i posibilit`]ile financiare ale donatorilor. Goticul – stil ap`rut în Île-de-France în prima parte a secolului al XIIlea –, a ajuns în Transilvania un secol mai târziu. Ansamblurile de pictur` mural` p`strate, datând între 1300 [i primele decenii ale secolului al XVI-lea, au decorat în special zidurile masive ale edificiilor de cult, arta religioas` împlinindu-[i în plan spiritual rolul de ”Biblie pentru ne[tiutorii de carte”. Departe de aspectul imaterial al construc]iilor goticului nordic ce stau sub semnul metafizicii luminii, bisericile transilv`nene erau loc de rug`ciune, dar [i de refugiu în vreme de primejdie, ca zone sacrosancte; imaginile pictate ale sfin]ilor – modele [i protectori în acela[i timp –, erau menite s` sus]in` vizual adev`rurile [i valorile morale ale cre[tinismului. Împreun` cu operele celorlalte genuri ale artei figurative a Evului Mediu târziu, pictura mural` transilv`nean` exprim` totodat`, într-un mod original, limbajul artistic difuzat de principalele centre ale goticului european, având ca nucleu Curtea Fran]ei. Figuri gracile în posturi elegante, sc`ldate într-o cromatic` str`lucitoare, ce ]ine locul luminii colorate filtrate de vitralii, recompun istorii cu atmosfera de poveste proprie universului idealizat al artei cavalere[ti, reflectând mentalitatea [i sensibilitatea religioas` comune Europei Catolice în Evul Mediu târziu.
6
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Corul bisericii evanghelice C. A. din M`lâncrav, jude]ul Sibiu, c. 1400
7
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Transilvania între Orient [i Occident
Confluen]e artistice
I
storia medieval` a celor trei mari provincii ale României, teritoriu aflat la limita Orientului [i Occidentului, la frontiera spiritual` dintre Ortodoxie [i Catolicism, explic` evolu]ia lor cultural` diferit`. În secolul al XIV-lea, în timp ce ¥ara Româneasc` (în 1330) [i Moldova (în 1358) deveneau principate independente, Transilvania era deja un voievodat autonom sub suzeranitate maghiar`. P`strând în permanen]` strânse rela]ii politico-economice cu ]`rile române, Transilvania a avut o istorie indisolubil legat` de istoria Europei Centrale medievale: dup` stingerea Arpadienilor, descenden]i ai Sfântului rege ßtefan (1301), Regatul Ungariei a fost condus de regi din ramura napolitan` a familiei de Anjou – Carol Robert (1308-1342) [i Ludovic cel Mare (1342-1382). Succesorul lor, Sigismund de Luxemburg (1387-1435), a ocupat totodat` tronul Sfântului Imperiu Romano-German din 1433, iar Albert de Habsburg (1435-1439) a fost rege al Ungariei, Germaniei [i Boemiei. În a doua jum`tate a secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Matia Corvin (1458-1490), regatul avea s` cuprind` totodat` Silezia, Stiria, Carintia, Moravia, Austria de Sud, fiul voievodului Iancu de Hunedoara murind în 1490, într-o Vien` cucerit` cu cinci ani mai devreme. În primele decenii ale secolului al XVI-lea, evenimente istorice majore aveau s` determine prefacerile ireversibile ce urmau s` schimbe evolu]ia ulterioar` a Europei: Reforma religioas` declan[at` de Martin Luther la Wittenberg, în 1517, [i cucerirea Regatului Ungariei de c`tre turci, în 1526. Drept consecin]`, Transilvania devine un principat autonom sub suzeranitate otoman`, proclamat în 1541, iar în anii imediat urm`tori o parte din comunitatea catolic` adopt` religia reformat` [i, odat` cu ea, cultura [i arta Rena[terii.
8
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Joannes Sambucus, Transilvania în secolul al XVI-lea, Viena, 1566, hart` inspirat` din lucr`rile umanistului [i reformatorului bra[ovean Johannes Honterus (1498-1549)
9
Transilvania între Orient [i Occident
Biserica fostei m`n`stirii a c`lug`rilor cistercieni din Câr]a, jude]ul Sibiu, secolul al XIII-lea
Un flux masiv al civiliza]iei occidentale este resim]it în Transilvania secolelor al XII-lea [i al XIII-lea, odat` cu a[ezarea coloni[tilor originari din zonele dens populate ale Europei Centrale, în principal din cele de limb` german`. Noii veni]i, numi]i în documente Theutones, Flandrenses sau Saxones, au fost invita]i de regalitatea maghiar` ca s` contribuie la dezvoltarea economic` a zonei, pentru ap`rarea frontierelor de sud [i est ale regatului pe linia mun]ilor Carpa]i [i pentru consolidarea catolicismului în acest teritoriu locuit majoritar de români. A[ezarea sa[ilor a avut loc în mai multe etape, mai întâi pe terenurile regale, în condi]iile privilegiilor acordate de puterea central` [i autonomiei administrative [i ecleziastice. Conferite mai întâi Provinciei ßapte Scaune, „libert`]ile sibienilor” – dup` cum sunt numite aceste drepturi în documentele referitoare la Transilvania –, au fost extinse treptat asupra tuturor teritoriilor locuite de sa[i între Or`[tie [i Dr`u[eni, ce au constituit, din 1485, Universitas Saxonum. În partea de est a Transilvaniei, între
10
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Fosta m`n`stire a c`lug`rilor cistercieni din Câr]a, jude]ul Sibiu
Districtele Bra[ovului [i Bistri]ei, se afla ]inutul locuit de secuii care aveau ca obliga]ie ap`rarea acestei p`r]i a frontierei regatului, bucurându-se în schimb de privilegii similare celor avute de nobilimea maghiar`. Colonizarea teritorial`, bazat` pe ra]iuni de ordin economic, politic [i militar, a fost dublat`, în plin` epoc` a Cruciadelor, de ofensiva catolic` sus]inut` de ordinele monahale [i cavalere[ti, cucerirea Transilvaniei fiind încheiat` prin actul de dona]ie a ¥`rii Bârsei teutonilor în 1211, de c`tre regele Ungariei Andrei al II-lea. Curtea de la Buda a sprijinit fondarea sediilor episcopale din Alba Iulia, Cenad [i Oradea în Bihor, iar în 1191 Papa Celestin al III-lea confirma Prepozitura liber` regal` ”Sf. Ladislau” a germanilor din Transilvania, ce depindea direct de Vatican. Dup` desfiin]area acesteia, în 1424, Decanatul de Sibiu (incluzând scaunele Cincu [i Nocrich) [i Bra[ovul aveau s` fie subordonate direct Arhiepiscopiei din Esztergom, toate celelalte capitluri catolice apar]inând Arhiepiscopiei Transilvaniei de Alba Iulia.
Johannes de Rosenau, R`stignirea lui Isus, detaliu, biserica Sf. Maria din Sibiu (ast`zi evanghelic` C. A.), 1445
C`lug`rii ordinelor monahale catolice, semnala]i în voievodat din secolul al XII-lea, sunt în acela[i timp colportori ai civiliza]iei occidentale, aducând arta de a construi din centrul Europei: dup` benedictini [i premonstratensi, urmeaz` c`lug`rii cistercieni din Burgundia, de la Pontigny, fondatori în 1179 ai Aba]iei de la Igri[ din Banat, care întemeiaz` câteva decenii mai târziu m`n`stirea Câr]a din ¥ara F`g`ra[ului (1202). În 1240, bisericile din Feldioara, Sânpetru, H`rman [i Bod, cu domeniile lor st`pânite anterior de cavalerii teutoni (între 1211 [i 1225), sunt d`ruite de Bela al IV-lea Capitlului General al Ordinului de la Cîteaux din Fran]a, care exercita, al`turi de rege, prerogative biserice[ti în ¥ara Bârsei. Din deceniul al treilea al secolului al XIII-lea, dominicanii [i franciscanii se al`tur` eremi]ilor augustani în ora[e. Pentru Transilvania, secolul al XIII-lea înseamn` generalizarea artei occidentale, în timp ce secolele al XIV-lea [i al XV-lea sunt considerate epoca ei de înflorire, în direct` leg`tur` cu dezvoltarea exploziv` a ora[elor sus]inut` de regii Ungariei. Comunit`]ile urbane, aliatele devotate ale suveranilor împotriva nobilimii, au fost cea mai dinamic`
12
Pictura mural` gotic` din Transilvania
R`stignirea lui Isus, biserica Buna Vestire a m`n`stirii Moldovi]a, jude]ul Suceava 1537
for]` social` [i principalele promotoare ale programelor artistice. Ora[ele libere regale, Sibiu – capitala ”Universit`]ii s`se[ti” –, Bra[ov, Cluj, Sighi[oara, Bistri]a, Media[, Sebe[, situate pe principalele drumuri comerciale între Europa Central` [i Orientul Apropiat, au devenit curând importante centre economice [i artistice. Rela]iile active cu a[ez`rile regatului, dar [i cu cele din centrul Europei, au asigurat primenirea continu` a formelor artistice, traseele comerciale func]ionând simultan ca veritabile ”coridoare culturale”. Patronajul artei de factur` occidental` a fost asigurat, ca pretutindeni în Europa Occidental`, al`turi de comanditarii particulari, de Magistratul ora[elor, de breslele me[te[ug`re[ti sau confreriile religioase, comunit`]ile s`se[ti fiind orientate firesc spre centrele artistice din Germania [i Austria. În paralel, înaltul cler catolic [i nobilimea maghiar`, urmând exemplul Cur]ii de la Buda, arat` o deschidere statornic` spre arta din Peninsul`, mai ales în timpul Angevinilor [i al regelui Matia Corvin, când leg`turile suveranilor cu Italia sunt nemijlocite. Pe lâng` ”na]iunile privilegiate”, organizate în anul 1437 în Unio Trium Nationum, cnejii români de la nord de Carpa]i, din Ha]eg, Zarand sau
13
Transilvania între Orient [i Occident
Maria cu pruncul [i Sf. Nedelia, biserica ortodox` Sf. Gheorghe din Strei, jude]ul Hunedoara, ultima parte a secolului al XIV-lea
Bihor, înnobila]i de regii maghiari pentru servicii militare [i asimila]i treptat nobilimii de confesiune catolic`, sunt ctitorii unor biserici ce p`streaz` în majoritate un decor mural de sorginte bizantin`. Cel mai vechi ansamblu cunoscut dateaz` din anul 1311 [i este p`strat în nava bisericii din Sântam`rie Orlea, decorat` în formele specifice centrelor artistice de pe coasta Dalma]iei, în care pictura bizantino-balcanic` este îmbog`]it` de experien]ele central-europene [i italiene. Ansamblurile care îi succed documenteaz` în premier` activitatea unor me[teri români autohtoni: în 1313-1314, zugravul Teofil picta biserica din Streisângiorgiu (redecorat` în 1409), iar în 1377, Mihul de la Cri[ul Alb realiza ansamblul bisericii m`n`stirii Râme], sub îngrijirea arhiepiscopului Ghelasie. Al`turi de acestea, frescele ctitoriilor cneziale – înrudite stilistic – din Cri[cior, Le[nic (la sfâr[itul secolului al XIV-lea) sau Ribi]a (1417) sunt exemple ale unui stil în care tradi]ia bizantin` [i gotic` sunt filtrate printr-o viziune popular`. Ca o excep]ie, picturile bisericii din Strei, datând din deceniul opt al secolului al XIV-lea, demonstreaz` deschiderea mediului nobiliar românesc fa]` de limbajul artistic occidental, în timp ce reciproca este evident` un secol [i jum`tate mai târziu, în preajma Reformei, când biserica parohial` a sa[ilor din Dârlos a fost împodobit` cu picturi de factur` postbizantin`. Eviden]iate sub aspect stilistic, confluen]ele artistice dintre Transilvania, Moldova [i ¥ara Româneasc`, înlesnite de rela]iile politice [i economice active, au fost atestate documentar doar dup` anul 1500. Spre deosebire de Transilvania catolic`, arta figurativ` a voievodatelor de peste mun]i reflect` cu fidelitate canoanele stilistice [i iconografice ale Bisericii de rit grecesc, continuând, dup` c`derea Constantinopolului sub turci în 1453, mo[tenirea spiritual` [i cultural` a cre[tinismului r`s`ritean, prin ceea ce Nicolae Iorga avea s` numeasc` ”Bizan] dup` Bizan]”. În ¥ara Româneasc`, primul ansamblu cunoscut, biserica rupestr` din Corbii de Piatr`, avându-l drept ctitor pe Basarab I, în deceniul al treilea al secolului al XIV-lea, atest` o timpurie asimilare a unor solu]ii stilistice ale artei r`s`ritene contemporane în forme simplificate de reprezentare. Aceea[i manier` este manifestat` plenar în pictura bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arge[ (1362-1366), ce constituie unul dintre cele mai valoroase ansambluri murale ale artei bizantine din epoca împ`ra]ilor paleologi, aflat în leg`tur` cu decorul bisericii Chora din Constantinopol. Picturile au fost realizate prin grija domnitorilor Nicolae Alexandru (13521364) [i Vladislav Vlaicu (1364-1377), cel din urm` sus]inându-l ulterior pe c`lug`rul Nicodim în ctitorirea m`n`stirilor Vodi]a, Tismana [i Kutlumus de la muntele Athos (numit` ”marea lavr` a ¥`rii Române[ti”). De aceea[i importan]`, ansamblul pronaosului bisericii mari a m`n`stirii Cozia, dania domnitorului Mircea cel B`trân (1386-1395, 1397-1418),
15
Transilvania între Orient [i Occident
Gavril Ieromonah, Mandylion, Biserica Sf. Nicolae din B`line[ti, sfâr[itul secolului al XV-lea
avea s` constituie, al`turi de arhitectura bisericii, un model la care se vor întoarce sistematic genera]iile urm`toare de creatori. Arta de factur` occidental` din Moldova este prezent`, atât datorit` comunit`]ilor catolice, cât [i prin activitatea me[terilor transilv`neni chema]i s` lucreze pentru voievozi, în arhitectura religioas` tehnica de construc]ie gotic` fiind adaptat` exigen]elor spa]iului de cult ortodox. Sinteza este des`vâr[it` în epoca lui ßtefan cel Mare (1457-1504), când se poate vorbi totodat` despre [coala moldoveneasc` de pictur`, care a preluat selectiv zestrea iconografic` [i stilistic` bizantin` paleolog`, nuan]ând-o prin realism [i monumentalitate, a[a cum se p`streaz` în ansamblurile din interiorul bisericilor din Mili[`u]i, P`tr`u]i, Vorone] (în naos [i altar), Sf. Ilie din Suceava, B`line[ti – ctitorie a logof`tului Ioan T`utu pictat` de Gavril Ieromonah –, la Pop`u]i sau Neam]. Domnul Moldovei se îngrije[te totodat` de ctitoriile de pe domeniile sale din Transilvania, de la Vad [i Feleac, a[a cum vor face [i voievozii de la sud de Carpa]i – Vlad C`lug`rul [i Neagoe Basarab în ßcheii Bra[ovului. Domnia lui Petru Rare[ (1527-1538, 1541-1546), fiul lui ßtefan, este caracterizat` pe plan artistic mai întâi de efortul continu`rii tradi]iei, decorându-se în fresc` mai multe edificii construite anterior. Bisericile din aceast` perioad`, pictate integral la exterior, constituie contribu]ia cea mai valoroas` a Moldovei la istoria artei universale: Probota
16
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Gavril Ieromonah, Îngeri [i sfin]i, detaliu din tabloul votiv, Biserica Sf. Nicolae din B`line[ti, sfâr[itul secolului al XV-lea
(1530), Sf. Gheorghe din Suceava (1534), Humor (1535), Arbore [i Moldovi]a (1541), Vorone] (1547). Tot acum este confirmat` documentar activitatea atelierelor transilv`nene de pietrari în Moldova, domnitorul apelând la serviciile me[terului bistri]ean Johannes pentru construirea mai multor edificii, între care biserica Sf. Dumitru din Suceava. Simultan, prezen]a me[terilor din Transilvania este documentat` [i în ¥ara Româneasc`, la curtea domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521), unde, al`turi de al]i me[teri, între care Veit Stoss cel Tânar din Nürnberg, stabilit la Bra[ov între 1520 [i 1524, se presupune c` a c`l`torit [i pictorul Vincentius din Sibiu, a c`rui activitate este cunoscut` între anii 1508 [i 1525.
17
Transilvania între Orient [i Occident
Turnul cu Ceas din Sighi[oara, poarta principal` a cet`]ii, secolul al XV-lea
Arta gotic` în Transilvania
A
Biserica-cetate din Agnita, jude]ul Sibiu, secolele XIII-XV
menin]area t`tarilor, care a culminat cu invazia din anii 12411242, având un impact asupra Europei de Sud-Est, echivalent cu cel generat de ciuma neagr` asupra Occidentului un secol mai târziu [i, din 1394, a turcilor otomani, determin` în Transilvania epocii organizarea sistemului de autoap`rare; se ridic` cet`]i, castele senioriale, sunt fortificate ora[ele, dar [i edificiile religioase, care primesc aspectul arhitecturii unui stat aflat sub stare de asediu. Regii maghiari ordon` ca ora[ele s` fie înconjurate cu ziduri de ap`rare, primele fortifica]ii sistematice fiind semnalate la Sibiu, ora[ care dispunea, înc` din anul 1366, de dou` incinte de ziduri de piatr` [i c`r`mid`, dezvoltate ulterior. Înt`rit cu turnuri [i bastioane construite [i ap`rate de breslele me[te[ug`re[ti, ora[ul nu poate fi cucerit de c`tre turci în tot cursul secolului al XV-lea, fiind numit de Papa Eugen al IV-lea “bastion, zid [i scut al Cre[tin`t`]ii”. La Bra[ov, împ`ratul Sigismund de Luxemburg supravegheaz` personal lucr`rile de edificare a incintei perimetrale mai multe luni în anul 1393, ce aveau s` se încheie dup` invazia din 1421 (când întregul Sfat al ora[ului este dus în robie), în timp ce în 1432, turcii nu mai reu[esc s` intre în cetate. Pericolul otoman r`mâne o amenin]are pentru Transilvania pe tot parcursul secolului al XV-lea, regele Matia Corvin cerând în 1485 Magistratului Bra[ovului ”s` între]in` fortifica]iile, armele [i muni]iile mereu în stare de preg`tire”. Cet`]i redutabile au fost construite [i în jurul celorlalte ora[e – la Cluj, la Sighi[oara ”în jurul Ora[ului de Sus” sau la Media[, unde cea mai important` fortifica]ie, pân` la finalizarea incintei exterioare, în 1495, a fost ”castelul” din jurul bisericii Sf. Margareta. La ad`postul zidurilor de incint` s-a constituit un ]esut urban caracteristic ora[elor central-europene, parcelarul [i re]eaua stradal`, cât [i o parte din edificiile publice monumentale conservate pân` ast`zi, datând din perioada gotic`, care [i-a pus amprenta definitiv asupra siluetei a[ez`rilor. Casele de locuit de tip francon, cu front îngust spre strad` [i pinion triunghiular sau în trepte, se p`streaz` într-un num`r
18
Pictura mural` gotic` din Transilvania
extrem de mic (doar câteva exemple la Sibiu), majoritatea cl`dirilor fiind reconstruite pe funda]iile medievale, cu p`strarea unor p`r]i de zid`rie sau a elementelor de decor arhitectural. La parterul caselor se aflau ateliere sau pr`v`lii, numite bol]i de vânzare, prev`zute uneori cu portice pe stâlpi de piatr` spre pia]` – sistem ce va fi preluat de arhitectura renascentist` a ora[elor, a[a cum se p`streaz` ßirul Sug`lete din Bistri]a sau în Pia]a Mic` din Sibiu. Imaginea burgului medieval transilv`nean, concentrat în jurul pie]ei principale [i al bisericii parohiale, era completat` de casa sfatului, de halele de desfacere a m`rfurilor breslelor, de m`n`stiri [i capele. Casa Matia Corvin din Cluj, Palatul voievodal din Turda, construite la limita secolelor al XV-lea [i al XVI-lea, dar mai ales Prim`ria veche din Sibiu (1472-1491) sunt exemple izolate ale unor programe preten]ioase de arhitectur` civil`. Paralel fortific`rii ora[elor, se construiesc cet`]i [i castele, cele mai importante exemplare ale genului fiind ridicate sub semnul acestui stil la Bran (1377) [i la Hunedoara (secolul al XV-lea). Bisericile târgurilor
20
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Castelul din Hunedoara, secolul al XV-lea
[i satelor, de cele mai multe ori singurele construc]ii de zid ale a[ez`rilor, erau ultimul refugiu al comunit`]ii, fiind amenajate defensiv. Campania de fortificare a bisericilor, fenomen constructiv neegalat ca amploare în Europa medieval`, a fost semnalat` documentar înc` din 1291, generalizându-se dup` incursiunile otomane din secolul al XV-lea, în special dup` cea din 1493, în urma c`reia numeroase a[ez`ri din p`r]ile Sibiului sunt incendiate [i aduse în stare de ruin`. Bisericile-cet`]i transilv`nene impresioneaz` ast`zi prin originalitatea adapt`rii elementelor arhitecturii militare medievale la condi]iile locale, având ca rezultat solu]ii defensive de o excep]ional` varietate de forme ce individualizeaz` fiecare monument, fiind de remarcat ansamblurile din Prejmer, H`rman, Sânpetru – în ¥ara Bârsei, Viscri, Homorod, Ca]a – în Zona Rupea, Biertan, Saschiz, Mo[na, – pe Valea Târnavelor, Cincu, Cinc[or, Deal Frumos – pe Valea Cincului [i Hârtibaciului. În ¥inutul secuilor, fortificarea bisericilor se rezum` la construirea unor incinte perimetrale de amploare mai redus`, dezvoltate mai târziu.
21
Arta gotic` în Transilvania
Apari]ia stilului gotic în arhitectura religioas` a Transilvaniei este legat` de reconstruc]ia m`n`stirii c`lug`rilor cistercieni din Câr]a, în ¥ara F`g`ra[ului, distrus` de invazia t`tar` din anii 1241-1242. Biserica prezint` elementele specifice arhitecturii burgunde, c`rora li se adaug` formele goticului matur: plan bazilical cu trei nave în sistem legat, transept cu capele dreptunghiulare pe est, bol]i în cruce pe ogive [i sixpartite în nava central`, cor poligonal, portal cu ambrazura bogat profilat`, arhivolt` în arc frânt [i friz` de capiteluri, rozas` pe fa]ada de vest, ferestre polilobe, dar [i în arc frânt, capiteluri cu cro[ete. Vocabularul arhitecturii gotice timpurii aplicat unor planuri diferite caracterizeaz` totodat` bisericile din Prejmer (cca. 1250) [i Sf. Bartolomeu din Bra[ov – în ¥ara Bârsei, la Sic [i Bistri]a (ultimul sfert al secolului al XIII-lea) – în nordul Transilvaniei, elemente ale acestui stil coexistând la Alba Iulia, H`lmeag (c. 1260), H`rman sau Dr`u[eni (c. 1280) cu rudimente ale stilului romanic, înc` înfloritor în Transilvania. Goticul cistercian [i-a pus totodat` amprenta asupra arhitecturii bisericilor-sal` din cea de-a doua jum`tate a secolului al XIII-lea, exemplele de la Nima (în nordul Transilvaniei) [i Sânt`m`rie Orlea (în ¥ara Ha]egului), func]ionând ca modele pentru o serie de construc]ii mai modeste. În aceea[i perioad` sunt reconstruite corul Catedralei Sf. Mihail din Alba Iulia, iar la mijlocul secolului al XIV-lea Catedrala din Oradea (1342-1370), unde se afla mormântul Sf. rege Ladislau (ast`zi disp`rut`). Adev`ratele repere ale arhitecturii gotice mature [i târzii transilv`nene din secolele al XIV-lea [i al XV-lea aveau s` fie îns` bisericile de ora[, construite de comunit`]ile urbane prospere din Sibiu, Bra[ov, Cluj, Media[ sau Sighi[oara. Cel mai impozant edificiu al acestui stil r`mâne corul din Sebe[, reconstruit anterior anului 1382 la o scar` mai mare fa]` de corpul bisericii, ce avea s` r`mân` romanic, de pietrari experimenta]i, afla]i în leg`tur` cu [antierele familiei de pietrari Parler din Nürnberg [i Praga. Construc]ia de dimensiuni impresionante, bogat decorat` cu sculpturi, atât la interior cât [i la exterior, este de tip hal`, concep]ie ce se va reg`si sistematic în arhitectura religioas` gotic` târzie din Transilvania. Se presupune c` pietrarii de la Sebe[ s-au oprit mai întâi la Sibiu, unde biserica Sf. Maria, o bazilic` trinavat` cu transept, început` c`tre mijlocul secolului al XIV-lea, este amplificat` în eleva]ie la nivelul navelor laterale, pentru a ob]ine spa]ialitatea unei hale (1471). Construc]ia se încheie în 1499, odat` cu supraîn`l]area turnului de vest [i construirea pridvoarelor pe nord [i sud, în aceast` ultim` etap` lucr`rile fiind conduse de Andreas Lapicida, unul dintre cei mai importan]i pietrari transilv`neni cunoscu]i.
22
Biserica evanghelic` C. A. din Prejmer, jude]ul Bra[ov, secolul al XIII-lea
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Biserica Sf. Maria din Sibiu (ast`zi evanghelic` C. A.), secolele al XIV-lea [i al XV-lea
Biserica Sf. Mihail din Cluj, vedere interioar`, secolul al XV-lea
26
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Biserica Neagr` din Bra[ov, portalul de vest, secolul al XV-lea
Andreas din Sibiu, biserica evanghelic` C.A. din Mo[na, jude]ul Sibiu, portalul sacristiei, 1501
Me[terului sibian îi este atribuit` reconstruc]ia bisericii ”din Deal” din Sighi[oara (1483), în timp ce documentele îi atest` activitatea la Câr]a (1495) –unde au loc lucr`ri de consolidare a vechii biserici cisterciene –, la A]el (1499), Cristian (1486-1498) [i Mo[na (1501) – monument care aplic` integral programul decorativ al goticului flamboyant. În domeniul arhitecturii civile, cea mai important` lucrare care i se datoreaz` este Casa Altemberger din Sibiu, în timp ce ancadramentul sculptat în piatr` al portalului casei parohiale din acela[i ora[ (1502), este considerat ultima sa oper`. La Cluj, în anul 1349, începe construc]ia bisericii Sf. Mihail, la a c`rei edificare particip` în secolul urm`tor pietrari de pe [antierul Bisericii Sf. Elisabeta din Kosice din Slovacia, a c`ror contribu]ie este semnalat` ulterior la Bra[ov, unde Biserica Neagr` a fost ridicat` în mai multe etape, între 1383 [i 1477. Dedicat` ini]ial Sf. Maria, biserica–hal` din Bra[ov se remarc` prin bog`]ia decorului sculptat, portalul de vest reprezentând un moment de vârf al sculpturii goticului flamboyant în aceast` parte a Europei. Interven]iile ulterioare, de la mijlocul secolului al XV-lea îi sunt atribute pietrarului Conrad, cet`]ean al Bra[ovului [i artist de curte al guvernatorului Iancu de Hunedoara, pentru care conduce lucr`rile m`n`stirii franciscane din Teiu[, ale m`n`stirii eremi]ilor paulini din Buituri-Hunedoara [i, în mod plauzibil, la Castelul din Hunedoara. Sculptura gotic` figurativ` transilv`nean` st` sub semnul ”stilului molatic” - Weicherstil, difuzat de [antierele central-europene ale familiei de pietrari Parler, active în cea de a doua jum`tate a secolului al XIV-lea [i la începutul secolului urm`tor. Pe fundalul lucr`rilor destinate în primul rând împodobirii bisericilor parohiale aflate în construc]ie în principalele ora[e ale Transilvaniei, singura lucrare p`strat` a sculptorilor Martin [i Gheorghe din Cluj – statuia ecvestr` din bronz a Sf. Gheorghe (1378), aflat` la Praga, devanseaz` în mod surprinz`tor realiz`rile artistice ale momentului la nivel european. Alte lucr`ri ale arti[tilor clujeni, cum ar fi efigiile sfin]ilor regi ai Ungariei, destinate decor`rii accesului principal al Catedralei din Oradea (1370) sau statuia din bronz aurit a Sf. Ladislau (1390), cunoscute prin intermediul unor schi]e [i descrieri sumare, au fost distruse în veacul al XVII-lea de turci. Din prima parte a secolului al XV-lea dateaz` mai multe piese în rondebosse sculptate în piatr`, între care se remarc` Pietà, p`strat` la Muzeul Brukenthal din Sibiu, realizat` în jurul anului 1400, [i Crucifixul semnat de austriacul Petrus Lantrangen în 1417, aflat în Capela Crucii din acela[i ora[. Dup` anul 1500, realiz`rile artei transilv`nene din domeniul sculpturii sunt marcate de influen]a artistului nürenberghez Veit Stoss, amplificat` prin prezen]a fiilor s`i la Bra[ov, Media[ [i Sighi[oara. Amvonul bisericii Sf. Maria din Biertan, decorat cu reliefuri sculptate,
27
Arta gotic` în Transilvania
28
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Martin [i Gheorghe din Cluj, Sf. Gheorghe, copie a statuii din 1378, expuse în fa]a bisericii reformate din Cluj
Ulric din Bra[ov, amvonul bisericii Sf. Maria din Biertan (ast`zi evanghelic` C. A), jude]ul Sibiu, R`stignirea lui Isus, Profe]ia lui Simeon, 1523
dateaz` probabil din 1523 [i este sigura lucrare cunoscut` a pietrarului Ulrich din Bra[ov, a c`rui activitate este documentat` la Sibiu în 15061508, respectiv la Bra[ov, între 1522-1523 [i 1531-1532. Cel mai vechi altar poliptic transilv`nean cunoscut, a fost pictat de Toma din Cluj în 1427 [i se p`streaz` la Muzeul Arhiepiscopiei din Esztergom, din aceea[i perioad` datând [i retablul din Prejmer, atribuit f`r` temei me[terului vienez Erhardus, prezent la Bra[ov în 1454. Altarele transilv`nene de factur` gotic` provin cel mai probabil din atelierele locale [i au fost realizate în ultimele decenii ale secolului pentru bisericile din M`lâncrav, Biertan (partea central` din 1483), Media[, Târnava, Dupu[, la acestea ad`ugându-se panourile din Feldioara, semnate de pictorul Jonas Norinbergensis în 1493 [i dou` valoroase piese contemporane p`strate în ¥inutul Secuilor, provenind din bisericile de la Sândominic [i Sântimbru.
29
Arta gotic` în Transilvania
Cartea Magistratului din Sighi[oara, 1487, Arhivele Statului din Bra[ov
De[i manuscrisele ilustrate din epoca gotic` târzie erau destinate în majoritate cultului, miniaturi de cea mai înalt` factur` decorau [i c`r]ile laice, un remarcabil exemplu fiind constituit de Cartea Magistratului ora[ului Sighi[oara, din anul 1487 (ast`zi la Arhivele Statului din Bra[ov), în care, între ”oficiali”, este men]ionat Valentinus pictor, autorul prezumtiv al frescelor bisericii ”din Deal”, din anii 1483 [i 1484. Tradi]ia artistic` a ora[ului Sighi[oara, din a c`rui conducere fac parte arti[ti la sfâr[itul secolului al XV-lea, îl determin`, se pare, pe Johann, fiul lui Veit Stoss, s` se stabileasc` aici câteva decenii mai târziu. Atelierului s`u deosebit de activ îi sunt atribuite altarele de la Beia (1513), Sighi[oara, Fi[er (1520-1522), Cund, B`gaciu, ßoro[tin [i Roade[, cel din urm` fiind terminat de ucenicul s`u, Christian, care îi preia atelierul în 1530 [i se c`s`tore[te cu v`duva sa. Fratele s`u, orfevrul Martin, se stabile[te dup` un popas la Media[ tot la Sighi[oara, în timp ce Veit Stoss cel Tân`r – sculptor et pictor Vitus – este men]ionat la Bra[ov, unde particip` în 1523 la constituirea Breslei pictorilor, tâmplarilor, sticlarilor [i constructorilor de orgi, al c`rei staroste este ales în 1524. Înaintea Bra[ovului, Sibiul este primul ora[ din Transilvania în care me[te[ugarii arti[ti se organizeaz`. În 1520, pictorul Symon solicit` Magistratului ora[ului confirmarea regulamentului breslei aflate sub patronajul spiritual al Sfântului Luca. „Articolele sibienilor” – preluate în anii 1523 [i 1531 la
30
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Altarul Bisericii Sf. Maria din Biertan (ast`zi evanghelic` C. A.), jude]ul Sibiu, partea central` din 1483
31
Arta gotic` în Transilvania
Bra[ov –, cuprind în linii mari prescrip]iile statutelor de bresle me[te[ug`re[ti mai vechi din Europa central`. În limitele decalajului cronologic în care tradi]ia medieval` este perpetuat`, se poate schi]a o imagine coerent` [i întru totul similar` ambian]ei artistice centraleuropene din care arta transilv`nean` face parte în mod nemijlocit. În cele mai multe cazuri, informa]iile documentare despre mae[trii artei transilv`nene medievale sunt, cel pu]in la prima vedere, pu]ine, indirecte sau lapidare. Pân` la noi, au ajuns pu]ine opere semnate [i, în paralel, nume care de cele mai multe ori nu pot fi corelate cu lucr`rile conservate, astfel încât majoritatea autorilor sunt anonimi, iar nivelul artistic al lucr`rilor dep`[e[te rareori artizanalul. Referirile documentare tot mai numeroase din ultimele decenii ale secolului al XV-lea [i din secolul urm`tor arat` c` situa]ia artistului din Transilvania era similar` cu cea din restul Europei, putând fi schi]ate totodat` primele biografii de autor. Majoritatea creatorilor cunoscu]i prin prisma documentelor au o situa]ie financiar` prosper` [i sunt membri influen]i ai patriciatului urban, de]inând nu de pu]ine ori func]ii în conducerea ora[elor. Conrad Lapicida din Bra[ov este r`spl`tit de Iancu de Hunedoara în anul 1454 cu mo[ii la H`rman [i ßercaia, în timp ce pietrarii sau pictorii din ora[e apar în documente între notabilit`]ile ora[elor, fiind proprietari ai mai multor case amplasate în zonele reziden]iale ale patriciatului urban. La Sighi[oara, Valentinus este reprezentant al Magistratului între anii 1483 [i 1494 [i primar în 1490, la fel Matthias, pictor men]ionat documentar între 1484 [i 1497, când este atestat la Biertan. Steffan [i Bartolomeus, în 1466, fac parte din conducerea Sibiului, Gabriel este consul la Bistri]a în 1525, iar la Bra[ov, Paulus Moler, în 1493, [i Gregorius Pictor, în 1525, sunt membri ai sfatului ora[ului. De[i mai târzie, activitatea celui din urm`, documentat` între anii 1520 [i 1551, este relevant` pentru domeniul de crea]ie al unui pictor medieval. Artist recunoscut [i respectat, Gregorious a fost staroste al breslei în anii 1540 [i 1541, practicând deopotriv` pictura mural` [i cea de panou. Autorul portretului judelui Lucas Hirscher, oper` ce reprezint` o culme a artei transilv`nene, a pictat în paralel ceasuri solare, canaturi de u[`, steaguri [i scuturi, cele mai mari câ[tiguri fiindu-i aduse, dup` cum arat` documentele, de decorarea unei cale[ti pentru principele Ioan Zápolya.
32
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Altarul bisericii Sf. Margareta din Media[ (ast`zi evanghelic` C. A.), sfâr[itul secolului al XV-lea
Art` [i mentalitate în Transilvania medieval`
A
rta figurativ` transilv`nean` este, la fel ca pretutindeni în Europa catolic` a Evului Mediu gotic, reflexul sensibilit`]ii religioase a omului medieval în fa]a unei existen]e marcate de nelini[te [i nesiguran]`, de criza valorilor [i a certitudinilor tradi]ionale, simptomatic` pentru o lume aflat` în amurg. Catastrofele naturale, r`zboaiele, ciuma neagr` din 1348, care a afectat [i Transilvania (Cronicon Dubnicense se refer` în 1358 la victime [i în aceast` parte a Europei), foametea, cât [i schimb`rile sociale rapide legate de dezvoltarea economic` [i urban` vor marca profund mentalul colectiv, pe fundalul declinului puterilor universale – Imperiul [i Papalitatea, aflate tot mai frecvent în contradic]ie. Biserica Roman` este sfâ[iat` de crize f`r` precedent: mutarea sediului papalit`]ii la Avignon, “captivitatea babilonian`” (1309-1378), urmat` de schisma din anii 1378-1417, în timpul c`reia doi sau chiar trei papi î[i disput` legitimitatea. ”Nelini[tea mântuirii”, ”sentimentul e[ecului individual” (Ariès) sau al ”deziluziei [i descuraj`rii” (Huizinga) sunt simptome ale unei st`ri de spirit despre care vorbe[te neîncetat poezia “secolului negru” [i care se va reflecta într-una din temele predilecte ale culturii veacului al XVI-lea german: melancolia. ”În acele vremuri de criz` [i disperare, dorin]a ducerii unei vie]i religioase autentice cre[te [i se r`spânde[te, iar c`utarea experien]ei mistice devine uneori obsedant`”, spune Mircea Eliade, caracterizând starea de spirit a epocii. Sub influen]a c`lug`rilor predicatori [i a Devotio moderna are loc dezvoltarea piet`]ii personale a laicilor. Noua concep]ie a cre[tinismului apusean asupra ”lumii de dincolo”, incluzând Purgatoriul, contribuie considerabil la difuzarea unei sensibilit`]i religioase axate pe grija fa]` de via]a de dup` moarte, în timp ce dezvoltarea f`r` precedent a cultului lui Isus în Euharistie – Corpus Christi, al Mariei [i al sfin]ilor în general favorizeaz` în popor o devo]ionalitate instinctiv` [i spontan`. Documentele p`strate arat` c` nobilii [i or`[enii boga]i transilv`neni î[i investesc averile în opere de binefacere, Biserica mediind simbolic pentru mântuire prin promovarea
34
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Altarul bisericii din M`lâncrav donat de Clara [i Mihail I Apafi (+1469)
35
Art` [i mentalitate în Transilvania medieval`
testamentelor, indulgen]elor [i, în general, a ofrandelor pentru suflete. Legatele testamentare în favoarea artei [i arhitecturii religioase îi transform` pe transilv`nenii pio[i în patroni ai artelor în Evul Mediu, fiind picta]i în imaginile votive la picioarele sfin]ilor.
Johannes de Rosenau, Isus în mormânt [i donatori, 1445, Biserica Sf. Maria din Sibiu (ast`zi evanghelic` C. A.)
”De r`zboi, de cium` [i de foamete, mântuie[te-ne Doamne !” este una dintre rug`ciunile cele mai r`spândite în epoc`, în timp ce imageria devo]ional` înf`]i[eaz` un Dumnezeu ofensat de p`catele oamenilor, preg`tit s` trimit` asupra lor s`ge]ile acestor calamit`]i. Textele [i imaginile invoc` deopotriv` protec]ia sfin]ilor împotriva dezastrelor percepute ca pedepse divine [i semne ale timpului ce anun]` iminen]a Judec`]ii de Apoi. Pontifii acord` indulgen]e celor ce servesc Biserica în cruciadele târzii, cruzimea otomanilor, considera]i ”armata anticristului” [i cauza apropiatului sfâr[it al lumii, fiind amintit` în documente [i descris` în predici. Paginile unui Missale p`strat în Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu au fost completate în cea a doua parte a secolului al XV-lea, cu rug`ciuni contra paganos, iar devo]iunile confreriilor transilv`nene, au ca particularitate pe lâng` obiectivele comune celor din restul Europei catolice, invocarea p`cii ”în toat` Cre[tin`tatea” [i protec]ie în fa]a turcilor. Ocrotirea Maicii Domnului contra ciumei este implorat` întrun imn înscris în Cartea liturgic` a confreriei capitlului din Sighi[oara, în timp ce picturile capelei Turnului Catolicilor din Biertan, realizate probabil dup` invazia turceasc` din 1493, ce a fost urmat` de doi ani de foamete [i o nou` epidemie, desf`[oar` în imagini un mesaj similar.
36
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Na[terea Pruncului Isus cu simboluri ale purit`]ii Mariei, capela bisericii evanghelice C. A. din H`rman, jude]ul Bra[ov, sfâr[itul secolului al XV-lea. Motiv inspirat din lucrarea Defensorium Beatae Virginis Mariae / Ap`rarea Fericitei Fecioare Maria, redactat` de dominicanul Franz von Retz, în jurul anului 1400, la Viena
Imaginea, suport al rug`ciunii [i medita]iei, era recomandat` ca ”ajutor în exersarea ochiului interior” [i trebuia privit`, dup` cum spunea misticul german Heinrich Suso (1295-1366), cu devotament [i compasiune. Cultul popular al imaginii este încurajat de Biseric` prin indulgen]e, imagistica medieval` având ca surs`, dup` Sfânta Scriptur`, literatura apocrif`, textele teologilor [i misticilor beatifica]i de Biseric`. Scrierile Sfântului Pap` Grigore cel Mare, doctor al Bisericii Latine [i p`rinte al doctrinei Purgatoriului, ce au hr`nit imaginariul medieval european, modelând mentalit`]ile, sunt consemnate documentar [i în Transilvania, num`rându-se, de pild`, între c`r]ile donate de Jacobus de Roderbach, confesor la Viena, în 146, m`n`stirii dominicane din Bra[ov. Operele p`strate arat` c` me[terii transilv`neni au folosit acelea[i surse grafice ca pretutindeni în Europa timpului: caietele de modele [i manuscrisele miniate, care au format baza tradi]iei artistice din Evul mediu, pân` la apari]ia gravurii. În cea de-a doua parte a secolului al XV-lea, în configurarea imagisticii pot fi identificate motive preluate din c`r]ile ilustrate de larg` circula]ie: Biblia s`racilor/Biblia Pauperum, Oglinda mântuirii/Speculum Humanae Salvationis, Ap`rarea Preafericitei Fecioare Maria/Defensorium Beatae Virgine Mariae, cât [i gravurile arti[tilor germani: Maestrul E.S., Israel van Meckenen, Martin Schongauer [i, dup` 1500, Albrecht Dürer.
37
Art` [i mentalitate în Transilvania medieval`
Majestas Domini [i R`stignirea lui Isus, capela bisericii evanghelice C. A. din H`rman, jude]ul Bra[ov, sfâr[itul secolului al XV-lea
Din arhivele occidentale afl`m c` programul iconografic era prescris de preot sau ”expert”, dup` cum îl nume[te un document francez din 1471, în contracte detaliate, care reflect` atât rela]ia dintre artist [i comanditar, cât [i gradul de libertate al creatorului. Despre contractul încheiat în anul 1453 pentru panoul Încoron`rii Fecioarei, destinat capelei funerare a m`n`stirii cartuziene franceze din Villeneuve-lèsAvignon, document la care istoriografia de specialitate nu înceteaz` s` revin` datorit` minu]iozit`]ii [i lungimii sale excep]ionale, Émile Mâle comenta în urm` cu un secol: ”Suntem uimi]i, când studiem
îndeaproape arta de la sfâr[itul Evului mediu s` recunoa[tem c` anumite opere, pe care le-am putea crede izvorâte din imagina]ia unui pictor, au fost amendate în toate detaliile lor de un cleric. (…) Un contract trecut prin fa]a notarului a stabilit c` pictorul Enguerrand Charonton nu a avut nimic s`-[i imagineze. Un preot, Jean de Montagnac, este cel care a reglat totul; artistul nu a avut nici libertatea de a alege culoarea ve[mântului Sfintei Fecioare, care «trebuie s` fie din damasc alb»”.
38
Pictura mural` gotic` din Transilvania
În Transilvania medieval` nu se p`streaz` contracte de me[ter, dar nu exist` aspect de ordin formal pe care s` nu îl reg`sim în documentele de acest tip p`strate în Occidentul medieval, iar din programele iconografice ale ansamblurilor de pictur` transpare erudi]ia clerului catolic transilv`nean, [colit la marile universit`]i europene din Austria, Germania, Polonia, Fran]a sau Italia. De[i controlat` de teologi, pictura gotic` nu a avut niciodat` rigurozitatea artei ortodoxe, o mai mare libertate putând fi constatat` [i
Judecata de Apoi, detaliu, biserica “din Deal” din Sighi[oara, peretele de est al navei, sfâr[itul secolului al XV-lea
în distribu]ia temelor în cadrul spa]iului sacru. Cu toate acestea, în programul iconografic al Bisericii Catolice pot fi stabilite mai multe constante, prezente [i în Transilvania. Sanctuarul bisericii [i capela, care îi preia uneori iconografia, înf`]i[eaz` Biserica lui Cristos, în jurul lui Isus în maiestate/Majestas Domini, figurând evangheli[ti, apostoli [i profe]i, a c`ror prezen]` simultan` subliniaz` simetria între Vechiul [i Noul Testament, ca expresie sensibil` a armoniei existente între cele dou` legi. În ansamblurile gotice târzii, apostolii [i profe]ii – figuri ale celor dou`zeci
39
Art` [i mentalitate în Transilvania medieval`
V`lul Veronic`i, biserica “din Deal” din Sighi[oara, arcul de triumf, 1483
[i patru de b`trâni din Apocalips` –, poart` filactere cu fragmente din rug`ciunea Crezului (H`rman [i Media[). În axul sanctuarului figureaz`, de regul`, imaginea lui Isus în mormânt/Vir Dolorum (Strei, M`lâncrav) [i R`stignirea (Sebe[, H`rman), motive euharistice ce marcheaz` totodat` prezen]a Preasfântului Sacrament în tabernacolul de pe peretele nordic al absidei, în jurul c`ruia se dezvolt` uneori întregul ciclu al Patimilor lui Cristos (M`lâncrav, Râ[nov). Al`turi de reprezent`rile din sanctuar inspirate de cea de-a doua venire a lui Cristos dup` Apocalipsa lui Ioan, Judecata de Apoi, tem` ce sintetizeaz` escatologia cre[tin`, este nelipsit` din iconografia picturii transilv`nene medievale, fiind reprezentat` de regul` în nav`, la interior (Ghelin]a, Sic, Sighi[oara) sau la exteriorul bisericii (Media[). Sursa literar` a reprezent`rilor este Evanghelia lui Matei – text ce st` la baza întregii concep]ii medievale asupra lumii de dincolo, în timp ce Apocalipsa apocrif` a Sfântului Pavel descrie Raiul [i un Iad plin de pedepse. Motivul central al reprezent`rii celei de-a doua Parusii, este motivul Deisis/Isus în glorie, ar`tându-[i r`nile între Maria [i Ioan Botez`torul, ce mijlocesc pentru omenire. În direct` leg`tur` cu semnifica]ia Judec`]ii de apoi, Pilda evanghelic` a celor zece fecioare, figureaz` uneori la intradosul arcului de triumf sau pe fa]a sa estic` (Sântana de Mure[, H`rman). În aceast` perioad` a ”cre[tinismului atotputernic”, spaimele apocaliptice recurente, hr`nite de revela]ii supranaturale, alimenteaz` cre[terea simultan` a cultului sfin]ilor. Cicluri hagiografice completeaz`
40
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Pietà, biserica evanghelic` C. A. din Homorod, jud. Bra[ov, peretele de nord al vechiului cor, ultima parte a secolului al XIV-lea
programul iconografic catolic transilv`nean, reprezent`rile didacticonarative fiind înlocuite în goticul târziu cu imagini de pietate. În practica religioas`, un act devo]ional pentru invocarea protec]iei divine [i ob]inerea iert`rii de p`catele m`rturisite, prin indulgen]ele acordate de Biserica Roman` legate de credin]a în Purgatoriu, putea fi constituit, pe lâng` spovedanie [i împ`rt`[anie, din rug`ciuni rostite în fa]a anumitor reprezent`ri privilegiate. Imaginea de cult prime[te astfel o pozi]ie central` ca suport pentru devo]iuni, iar textul indulgen]ei apare scris al`turi de imagine pe hârtie sau, în pictura mural`, direct pe perete. În Occidentul medieval, al`turi de relicva-imagine, Sudariul Domnului Isus p`strat în Bazilica San Pietro din Roma (V`lul Veronic`i/Vera Icon/Mandylion), icoanele grece[ti erau considerate dovezi de net`g`duit ale divinit`]ii, la fel ca [i Scriptura. Isus pe cruce, pictat, dup` cum se credea, de Sfântul Nicodim - martor al r`stignirii [i Fecioara cu pruncul atribuit` Evanghelistului Luca, în fapt o icoan` bizantin` de la 1300, sunt modele reproduse la scar` larg`. Sunt totodat` preferate reprezent`rile ce reitereaz` imagini miraculoase sau revelate misticilor, cum ar fi, Pietá
41
Art` [i mentalitate în Transilvania medieval`
Opere de caritate, Capela Corpus Christi din Sânpetru, jude]ul Bra[ov, peretele de nord, c. 1400
sau Gr`dina Paradisului. Laudele Mariei se citeau în fa]a Madonnei cu pruncul, iar rug`ciunile pentru mor]i, înzestrate de Biseric` cu indulgen]e, se rosteau în fa]a imaginii lui Isus în mormânt, inspirate de viziunea Sfântului Pap` Grigore cel Mare. Toate aceste motive, incluzând efigiile sfin]ilor protectori împotriva mor]ii subite [i calamit`]ilor, se num`r` în Transilvania, la fel ca în restul Europei catolice, printre cele mai r`spândite reprezent`ri ale artei devo]ionale. În Cartea confreriei capitlului din Sibiu, copiat` [i miniat` în 1394 de Michael, paroh la ßura Mare, s-a ad`ugat, în secolul al XV-lea, o list` de devo]iuni [i indulgen]e, care se acordau pentru rostirea unei rug`ciuni Tat`l nostru – Pater noster în fa]a imaginii Instrumentelor Patimilor lui Cristos/Arma Christi. Documentele arat` c` în Transilvania existau [i alte reprezent`ri privilegiate, cum ar fi Rug`ciunea de pe muntele m`slinilor, indulgen]ele ata[ate motivelor iconografice explicând recuren]a anumitor motive în arta medieval`.
42
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Miracolul Transsubstan]ierii, Capela Corpus Christi din Sânpetru, jude]ul Bra[ov, peretele de nord, c. 1400
Sfânta Fecioar` era invocat` în mod explicit pentru a oferi ocrotire în fa]a marilor flagele ale timpului – ciuma [i turcii – Maria fiind considerat` principalul intercesor între Dumnezeu [i oameni, protector împotriva mor]ii subite, refugiu împotriva ispitelor celui r`u [i scut împotriva dezastrelor omenirii. Imaginile în care Maica Domnului este adorat` în ultimele decenii ale secolului al XV-lea în artele vizuale sunt legate de Devo]iunea Rozariului, extrem de r`spândite fiind Femeia Apocalipsei, Încoronarea Mariei [i Maica ocrotitoare. Plan[ele acestei devo]iuni îi înf`]i[au uneori, al`turi de Maria, pe Sf. Ana, pe Apostoli [i Profe]i sau pe to]i sfin]ii Bisericii triumf`toare. În artele figurative figurau adesea Mihail [i Gheorghe – ca sfin]i biruitori ai r`ului, Sebastian [i Rocus – protectori împotriva ciumei [i imagini care, privite, protejau de ”moarte rea”, cum sunt Sfânta Fa]` a lui Isus sau Sf. Cristofor. Barbara, protectoare împotriva mor]ii f`r` împ`rt`[anie, era figurat` frecvent în
43
Art` [i mentalitate în Transilvania medieval`
Maria [i cele „patru fecioare capitale”, Capela Corpus Christi din Sânpetru, jude]ul Bra[ov, peretele de est, c. 1400
imagini al`turi de Ecaterina, încadrând-o pe Maria cu Pruncul, uneori împreun` cu celelalte ”fecioare capitale” – Doroteea [i Margareta sau cu întregul cortegiu de sfinte martire: Ursula, Agnes, Apollonia. În pictura transilv`nean` mai apar sfin]ii diaconi ßtefan [i Lauren]iu - ”mari martiri ai Cre[tin`t`]ii”, Dominic [i Francisc – fondatori ai principalelor ordine religioase, Sfântul Nicolae - patronul Transilvaniei [i unul dintre ”cei paisprezece sfin]i ajut`tori la necaz”, între care se num`r` Erasmus [i Sf. Aca]iu, conduc`torul celor 10.000 de solda]i martiri de pe muntele Ararat (motiv ce figureaz` în acela[i timp pe imaginile împotriva ciumei). Ca o particularitate mai ales pentru secolul al XIV-lea transilv`nean, este de subliniat devo]iunea fa]` de Ana întreit`/Mettercia (Ana, Maria [i Isus), comun` provinciilor Ungariei istorice, redactat` în Transilvania în formula ei dezvoltat` cu sfintele neamuri ale Mântuitorului, cât [i cultul regilor ßtefan, Ladislau [i Emeric, reprezenta]i în semn de omagiu fa]` de Casa regal`.
44
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Sfin]ii regi ßtefan, Emeric [i Ladislau, biserica evanghelic` C. A. din M`lâncrav, jude]ul Sibiu, c. 1400
45
Art` [i mentalitate în Transilvania medieval`
Pictura mural` gotic` din Transilvania
I
Isus in majestate între simbolurile apocaliptice ale evangheli[tilor, biserica evanghelic` C.A. din Homorod, jude]ul Bra[ov, bolta absidei vechiului cor, c. 1300
maginea actual` a picturii murale medievale din Transilvania este mult afectat` de pierderea total` sau par]ial` a unor ansambluri, în timp ce alte reprezent`ri se afl` înc` acoperite cu var. Din aproximativ dou` sute de monumente transilv`nene în care se p`streaz` sau sunt semnalate fragmente de pictura mural` de factur` gotic`, exist` mai pu]in de zece edificii cu ansambluri vaste, singurele exemple integral conservate fiind la Sânpetru [i H`rman, la care se adaug` picturile de la Biertan [i Media[, care, de[i degradate, pot fi studiate sub aspect iconografic. Majoritatea picturilor murale realizate înainte de mijlocul secolului al XVlea în Europa se p`streaz` la nivel rural, cercet`torii punând în eviden]` tr`s`turile fondului artistic comun al unui vast teritoriu ce cuprinde Carintia, Craina, Istria, Friuli, Tirolul de Sud, Stiria, Ungaria, voievodatul istoric al Transilvaniei, Slovacia [i Slovenia de ast`zi, cu un canon iconografic relativ unitar [i mai multe tendin]e subsumate goticului: stilul ”liniar-narativ”, iradieri ale picturii nord-italiene din Trecento, ”arta de curte”, “goticul interna]ional” sau ”stilul frumos” în varianta boemianoaustriac`, având ca surs` Cur]ile Fran]ei [i Burgundiei. Primele exemple cunoscute nu dateaz` mai devreme de anul 1300, dar prin analogie cu arta zonelor corelate cultural, cât [i pe baza men]iunilor documentare ce atest` existen]a a[ez`mintelor monastice, al`turi de episcopiile de la Alba Iulia, Oradea, [i Cenad, se presupune c` pictura mural` a avut anterior un caracter cel pu]in sporadic; urmele de policromie vizibile înc` la biserica Sf. Mihail din Cisn`dioara, cele de la T`ma[da, în Bihor, sau de pe pere]ii bisericii fostei m`n`stiri a c`lug`rilor cistercieni de la Câr]a nu permit îns` mai mult decât o simpl` semnalare. Cel mai vechi ansamblu mural, aflat într-o stare extrem de avansat` de degradare, a fost pictat în jurul anului 1300 la Homorod în vechiul cor al bisericii parohiale [i p`streaz` în plin` epoc` gotic` caracterul artei romanice, reflectat în stil [i iconografie. În conca absidei figureaz`
46
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Logodna mistic` a Sf. Ecaterina din Alexandria, biserica romano-catolic` Sf. Emeric din Ghelin]a, jude]ul Covasna, peretele de sud, prima parte a secolului al XIV-lea
varianta apocaliptic` a reprezent`rii Judec`]ii de Apoi cu Isus în tetramorf între cei dintâi sfin]i ce mijlocesc pentru iertarea omenirii – Fecioara Maria [i Ioan Botez`torul –, în timp ce în registrul inferior al pere]ilor sunt figura]i apostoli sub arcade în sacra conversazione. Scenele din ciclul Patimilor Mântuitorului p`strate pe pere]ii corului, dintre care se mai disting, pe sud, Purtarea crucii, R`stignirea, Coborârea de pe Cruce, Plângerea [i Punerea în mormânt certific` în acela[i timp influen]a major` a ilustra]iei de carte de tipul Speculum Humanae Salvationis asupra picturii murale. Factura arhaizant`, simplificat` a reprezent`rilor ce contureaz` expresiv formele pe fonduri deschise, conven]ionale [i tematica dublat` de maniera descriptiv` de relatare a subiectului permit încadrarea acestui prim ansamblu în limitele stilului ”liniar-narativ”, curent de larg` r`spândire în ariile culturale marginale, care ajunge s` se confunde în timp cu arta popular`; asimilat fondului artistic autohton, el va persista ca filon subiacent pe care se vor grefa de-a lungul timpului elementele caracteristice ale diferitelor stiluri.
47
Pictura mural` gotic` din Transilvania
48
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Sf. Rege Ladislau, biserica romano-catolic` Sf. Emeric din Ghelin]a, jude]ul Covasna, peretele de nord, prima parte a secolului al XIV-lea
Sf. Rege Ladislau, biserica unitarian` din Cr`ciunel, jude]ul Harghita, peretele de nord al navei, prima parte a secolului al XIV-lea
Relevante în acest sens sunt picturile bisericii Sf. Emeric din Ghelin]a, ce reflect` totodat` o situa]ie simptomatic` pentru arta transilv`nean` a epocii, prin prezen]a simultan` în primele decenii ale secolului al XIV-lea, a diferitelor tendin]e ale picturii gotice în decorul aceluia[i edificiu: stilul “liniar-narativ”, pe vest, unde se p`streaz` scene din via]a Sf. Iacob cel Mare, iar pe sud, într-o versiune stilistic` derivat` din maniera rafinat` a miniaturii gotice de curte este redat` Legenda Sfintei Ecaterina din Alexandria. În partea superioar` a peretelui a fost pictat` în aceea[i etap` imaginea Judec`]ii de apoi. Ciclurile regelui Ladislau cel Sfânt al Ungariei [i cel Cristologic din partea inferioar` a pere]ilor, pe vest, nord [i sud (imaginea Învierii), realizate de un autor diferit, aduc în discu]ie ecourile picturii italiene p`trunse de-a lungul timpului în arta transilv`nean` direct, sau prin Tirol, Slovenia [i Slovacia de ast`zi. Me[terul de la Ghelin]a, a pictat suitele similare de la M`rtini[ [i P`dureni (cunoscute din copii mai vechi) [i Cr`ciunel (descoperit recent), reiterând cu exactitate aceea[i compozi]ie în toate cazurile, deosebiri minimale fiind operate la nivelul cromaticii, scenografiei [i recuzitei, ve[mintelor personajelor sau cadrului natural sugerat prin stânci [i copaci stiliza]i, ce au totodat` rolul de a demarca scenele. În ceea ce prive[te tema iconografic` a vie]ii regelui Sfânt Ladislau (10771095), s-a constatat o recuren]` a sa în pictura bisericilor din zonele cele mai expuse pericolului invaziilor din Ungaria de Nord, Slovacia, Slovenia [i Transilvania; studii aprofundate arat` c` legenda acestui ”erou de frontier`” a fost elaborat` sub patronajul spiritual al regilor angevini în mediul teologic al centrului episcopal din Oradea, unde erau p`strate relicvele sfântului. Episoade din via]a regelui, figur` emblematic` a cavalerului maghiar, considerat în urma mai multor miracole ap`r`tor absolut împotriva n`v`litorilor de la r`s`rit, este înf`]i[at` [i la Mugeni. Realizate spre mijlocul secolului al XIV-lea în partea superioar` a peretelui nordic, picturile afirm` în limbajul prevalent grafic al stilului ”liniarnarativ”, preferin]a epocii pentru ciclurile narative, al`turi de Ladislau, fiind reprezentate [i scene din Via]a Sf. Margareta din Antiohia; factura rustic` [i stâng`ciile de redare sunt compensate aici de for]a de sugestie a liniei, care compune, printr-o desf`[urare epic` impresionant`, una dintre cele mai expresive ilustr`ri ale b`t`liei de la Chirale[, în care armata lui Ladislau îi învinge pe cumani. Realizat imediat dup` mijlocul secolului al XIV-lea, cel mai vast ansamblu al ”goticului liniar-narativ” p`strat pe peretele nordic al navei principale a bisericii din M`lâncrav constituie o adev`rat` sintez` a istoriei mântuirii redactat` pe baza relat`rii celor dou` Testamente. Lipsa de dinamism a figurilor, ce compun scenele dispuse în registre suprapuse, este compensat` de stilizarea expresiv` a formelor [i volumelor. Mâinile
49
Pictura mural` gotic` din Transilvania
50
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Sf. rege Ladislau, b`t`lia de la Chirale[, biserica biserica reformat` din Mugeni, jude]ul Harghita, peretele de nord, ultima parte a secolului al XIV-lea
Sf. Ecaterina din Alexandria, biserica evanghelic` C. A. din Dr`u[eni, jude]ul Bra[ov, peretele de sud, ultima parte a secolului al XIV-lea
personajelor, de cele mai multe ori singurele elemente în mi[care ale compozi]iilor statice, concentreaz` mesajul substratului narativ în gesturi [i atitudini codificate, amplificate de mimica facial` ce ajunge la paroxism al expresiei în pictura semnat` de Magister S. pe peretele nordic al bisericii din Dr`u[eni. Reg`sim aici un limbaj liniar [i decorativ care nareaz` episoadele Ciclului Sf. Ecaterina din Alexandria cu episoadele: Disputa cu cei o sut` de filosofi, Execu]ia filosofilor [i a împ`r`tesei convertite, Supliciul Ecaterinei, Minunea ro]ii; pe peretele opus, o friz` de aceea[i întindere a[tept` s` fie scoas` de sub var. În interiorul bisericii ortodoxe din Strei, la origini o capel` de curte cnezial`, picturile sunt semnate în chirilice pe peretele sudic al altarului de ”Grozie, fiul me[terului Ivani[” venit, se pare, din zona actual` a Dalma]iei de Nord; ansamblul sanctuarului, caracterizat de o tratare grafic` cu un pronun]at caracter decorativ, p`streaz` imaginile bol]ii – Majestas Domini în tetramorf, iar pe pere]i, figuri de apostoli sub arcade, Fecioara cu pruncul, Vir dolorum – în axul sanctuarului – [i sfin]i ierarhi. Al`turi de Grozie a lucrat [i un pictor de forma]ie italienizant`, c`ruia îi pot fi atribuite imaginile de sfin]i p`strate în partea inferioar` a peretelui
51
Pictura mural` gotic` din Transilvania
de nord al navei. Prezen]a acestor me[teri itineran]i în ¥ara Ha]egului a fost pus` în leg`tur` cu participarea nobilimii române[ti la campaniile lui Ludovic cel Mare din sudul Italiei; familia cnezial` de Strei este atestat` în 1377, când Petru, fiul lui Zaicu, ctitorul presupus al picturii, prime[te danii din partea voievodului Transilvaniei pentru ”credincioas` slujb`”, înt`rite în acela[i an de rege. O figur` fragmentar` de sfânt episcop – unic martor p`strat ast`zi la Esztergom, din decorul catedralei Sf. Ladislau din Oradea, reconstruit` cu sprijin regal, între 1342 [i 1370, documenteaz`, dup` unii autori, prezen]a nemijlocit` a pictorilor din Peninsul`. Influen]a picturii italiene de dup` Giotto transpare cu claritate [i în imaginea devo]ional` Pietà cu Isus, plâns de Maria [i Ioan Evanghelistul, p`strat` pe peretele nordic al fostului cor al bisericii din Homorod, în dreptul sacramentariului cu care se afl` în direct` conexiune simbolic`, prin iconografia de sorginte similar`. Aceea[i înrâurire este mai pu]in pregnant`, dar evident` în scena Judec`]ii de Apoi din interiorul bisericii
Grozie, Apostoli, biserica ortodox` Sf. Gheorghe din Strei, jude]ul Hunedoara, absida altarului, a treia parte a secolului al XIV-lea
Martiriul celor zece mii de tebani, detaliu, biserica ortodox` Sf. Gheorghe din Strei, jude]ul Hunedoara, peretele de sud al navei, a treia parte a secolului al XIV-lea
la Mugeni, în partea inferioar` a peretelui de nord al navei, al c`rei stil este marcat de provincialism. Sub aspect iconografic, mai multe detalii anectdotice [i necanonice au re]inut aten]ia cercet`torilor, cum sunt reprezentarea cerului [i p`mântului sub forma unor sfere amenin]ate de vechiul [arpe sau ilustrarea credin]ei catolice în dou` judec`]i ale sufletelor dup` moarte. Picturile p`strate fragmentar în biserica, ast`zi reformat`, din Sântana de Mure[, îndeosebi imaginea de hram de pe peretele absidei corului, oglindesc plenar absorb]ia armonioas` a tr`s`turilor picturii italiene, în dominanta lor liric`, înl`untrul “stilului frumos”, c`ruia îi sunt subsumate toate tendin]ele înregistrate în arta european` de la sfâr[itul secolului al XIVlea [i începutul secolului urm`tor. Maniera aceluia[i atelier se reg`se[te la Sic, din aceea[i perioad` datând [i alte picturi din jurul Clujului, la Vlaha, Vi[tea (ast`zi sub var), Flore[ti, atribuite de unii cercet`tori atelierelor de pictur` din ora[ul de pe Some[, unde în al treilea sfert al secolului al XIV-lea lucra Nicolae, tat`l sculptorilor Martin [i Gheorghe.
53
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Ana întreit` cu sfintele neamuri, detaliu, biserica reformat` din Sântana de Mure[, jude]ul Mure[, ultima parte a secolului al XIV-lea
Prezen]a artei italiene continu` s` se resimt` în primele decenii ale secolului al XV-lea în Cri[ana [i Banat, în leg`tur` cu atmosfera cosmopolit` a Cur]ii lui Sigismund de Luxemburg (1383-1435), cultivat` prin prezen]a lui Andrea Scolari pe tronul episcopal din Oradea (1409-1426), [i a condotierului florentin Filippo Scolari, comitele de Timi[oara pentru care, Masolino da Panicale (1483-1447), maestrul lui Masaccio, a pictat mai multe ansambluri ast`zi pierdute. Se p`streaz`, în schimb, portretele [panului de Timi[, împ`ratului Sigismund, voievodului Iancu de Hunedoara [i legatului papal Branda Castiglioni, realizate în 1435 de pictorul florentin în interiorul baptisteriului din Castiglione Olona, în Lombardia. Concomitent sunt realizate mai multe ansambluri într-un stil de sintez`, de factur` provincial`, comun mai multor zone ale Ungariei istorice, în care sugestiile picturii nord-italiene din Trecento se întâlnesc cu elemente ale ”goticului de curte”, într-un cadru tipologic simplificat. La Sânpetru în interiorul capelei funerare Corpus Christi, se afl` unul dintre pu]inele ansambluri transilv`nene p`strate integral [i reflect` gândirea teologic` complex` a Evului Mediu târziu, marcat` de grija fa]` de via]a de dup` moarte. Apropiat ca factur`, ansamblul p`strat pe peretele sudic al navei
54
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Judecata de Apoi, detaliu, biserica reformat` din Mugeni, jude]ul Harghita, peretele de nord al navei, ultima parte a secolului al XIV-lea
centrale din biserica Sf. Margareta din Media[, datând din deceniul al treilea al secolului al XIV-lea, este opera mai multor autori, exponen]i ai aceleia[i sinteze stilistice. Pictura sfâr[itul secolului al XIV-lea [i începutul secolului urm`tor st` îns`, în primul rând, sub semnul ”goticului interna]ional”. Noul limbaj artistic comun întregii Europe între 1370 [i 1450, a p`truns în Transilvania în varianta [colii boemiene, Praga regelui Václav al IV-lea de Luxemburg (1378-1419), fiind, al`turi de Paris, Dijon sau Milano, unul dintre cele mai efervescente centre ale stilului cultivat la marile cur]i ale Europei. Ansamblul ce ilustreaz` în mod exemplar ”stilul frumos” în pictura transilv`nean` din jurul anului 1400 se p`streaz` în interiorul corului reconstruit al bisericii patronate de familia nobiliar` Apafi din M`lâncrav sub a c`rui autoritate par s` fi fost realizate decorul sanctuarului bisericii din Nem[a [i picturile de la Alma pe Târnava, unde pe acela[i perete de sud al corului, este reiterat` într-o stilizare expresiv` compozi]ia Luptei Sf. Gheorghe cu balaurul. Aceleia[i familii stilistice îi apar]in mai multe scene suprapuse, descoperite în înc`perea de la baza turnului bisericii ”din Deal” din Sighi[oara, cât [i ansamblurile aflate într-o avansat` stare de degradare la Sf. Bartolomeu din Bra[ov (capela sudic`) [i Cisn`die (peretele de nord al corului bisericii parohiale).
55
Pictura mural` gotic` din Transilvania
În 1419, me[terul c`ruia îi pot fi atribuite pe temei stilistic mai multe ansambluri transilv`nene, cum ar fi R`stignirea cu donator din biserica de la Homorod (în prezent pierdut`) [i picturile bisericii din Mih`ileni î[i înso]ea picturile din interiorul bisericii din Dârjiu cu o inscrip]ie ce reflect` nemijlocit spiritul cavaleresc al ”artei de curte”, întruchipat [i de subiectul reprezentat pe peretele nordic al navei: Legenda regelui Ladislau cel Sfânt. Reprezent`rile se desf`[oar` pe fundaluri decorate cu flori de crin, preluate din miniatura aulic` francez` prin intermediul artei centraleuropene [i exceleaz` prin pre]iozitatea detaliilor. Suprafe]ele sunt vibrate prin acela[i procedeu liniar, la Remetea, în Bihor, unde este p`strat` o alt` reprezentare a vie]ii regelui-cavaler, care se adaug` ansamblurilor din secolul al XIV-lea [i din primele decenii ale veacului urm`tor de la Chilieni, Bibor]eni sau Daia Secuiasc`. În 1427, Toma din Cluj picta altarul poliptic dedicat Patimilor lui Isus pentru m`n`stirea benedictin` Hronsky Svaty Benadik din Slovacia, capodoper` târzie a “stilului interna]ional”. Pe lâng` calit`]ile artistice indiscutabile ale lucr`rii, ce reflect` din nou leg`turi cu [coala austriaco-boemian` de pictur`, retablul atest` disponibilitatea artistic` a ora[elor transilv`nene, între care Clujul ocupa un loc predominant. În imaginea central`, în care apare unul dintre cele mai cunoscute portrete ale împ`ratului Sigismund de Luxemburg sub înf`]i[area
56
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Arborele lui Ieseu, biserica Sf. Margareta din Media[ (ast`zi evanghelic` C. A.), peretele de sud al navei principale, c. 1420
R`stignirea lui Isus, biserica evanghelic` C. A. din M`lâncrav, jude]ul Sibiu, peretele de sud al corului, c. 1400
centurionului convertit, pot fi identificate detalii preluate din R`stignirea de la Berlin atribuit` artei boemiene (cca. 1350), maniera pictorului clujean situându-se în descenden]a [colii Maestrului din Tfiebon, unul dintre cei mai importan]i creatori ai „goticului interna]ional”. În aceea[i perioad` au fost pictate în interiorul capelei din col]ul sud-vestic al bisericii romano-catolice Sf. Mihail din Cluj scene din Patimi [i Judecata de Apoi), ulterior fiind realizate [i imaginile de pe pere]ii laterali ai navelor (Fecioara cu Pruncul între sfinte, R`stignirea, o sfânt` cu donator), ast`zi p`strate fragmentar. Spre mijlocul secolului al XV-lea, pictura transilv`nean` continu` s` reflecte în mod original tendin]ele înregistrate în arta european` contemporan`. Un prim scurt moment, în care noul realism domin` arta Europei are ca exemplu notabil monumentala imagine a R`stignirii lui Isus pictat` în 1445 de Johannes de Rosenau (Râ[nov?) pe peretele nordic al corului bisericii din Sibiu, reflectând totodat` rela]iile statornice cu arta sud-german` [i austriac`. În acest context este de men]ionat faptul c` în 1413 numele de Johannes de Rosenau [i Thomas de Clausenburg figureaz` în matricolele Universit`]ii din Viena, f`r` s` existe îns` certitudinea c` apar]in pictorilor transilv`neni.
57
Pictura mural` gotic` din Transilvania
R`stignirea lui Isus, biserica evanghelic` C. A. din Homorod, jude]ul Bra[ov, peretele de nord al vechiului cor, c. 1420
Dup` 1460, realismul r`mâne în plan secund, afirmându-se subiacent, mai mult sau mai pu]in intens în interiorul noului val de interna]ionalizare a stilului gotic [i va cunoa[te adev`rata afirmare sub impulsul Rena[terii germane, reflectat` în arta altarelor poliptice transilv`nene din secolul al XVI-lea. Naturalismul empiric al [colii neerlandeze din ”cea de-a doua genera]ie” a lui Rogier van der Weyden (1399/1400-1464) [i Dierk Bouts (14201475), difuzat în întreaga Europ` prin intermediul artei germane pe fundalul unui adev`rat revival al culturii cavalere[ti, marcheaz` crea]ia artistic` transilv`nean` a ultimelor decenii ale secolului al XV-lea, prelungindu-se în mod coerent pân` dup` anul 1500. Cele mai valoroase realiz`ri ale picturii transilv`nene de la sfâr[itul secolului al XV-lea par a fi legate de centre din Germania [i Boemia, întru totul dominate de arta neerlandez`. Din timpul regelui Matia Corvin [i al so]iei sale Beatrix de Aragon, ale c`ror steme sunt incluse reprezent`rii, dateaz` imaginea Fecioarei cu pruncul încoronat` de îngeri între sfintele Ecaterina [i Barbara, figurat` pe timpanul portalului de sud-est al Bisericii Negre din Bra[ov. Pictorul regelui este un artist de prim` m`rime, aflat la curent cu gravurile lui Martin
58
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Via]a Sf. Rege Ladislau, biserica unitarian` din Dârjiu, jude]ul Harghita, peretele de nord al navei, 1419
Schongauer (cca. 1450-1491), dar [i cu operele lui Hans Memling (1430/40-1494) pe care este posibil s` le fi cunoscut nemijlocit. De aceea[i înalt` factur` artistic`, de]inând înl`untrul ultimului val al artei gotice strânse leg`turi cu pictura contemporan` boemian`, sunt frescele bisericii ”din Deal” din Sighi[oara realizate dup` amplificarea edificiului, în 1483, de mai multe echipe de me[teri ce lucreaz` în paralel în zone diferite ale construc]iei, între care Valentinus [i Matthias, notabilit`]i ale ora[ului, frecvent men]iona]i în documentele timpului.
59
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Johannes de Rosenau, R`stignirea lui Isus, detaliu, biserica Sf. Maria din Sibiu (ast`zi evanghelic` C. A.), peretele de nord al corului, 1445
O viziune monumental` ce dep`[e[te spiritul artei gotice târzii, spre Rena[tere, caracterizeaz` ciclul Patimilor [i Învierii lui Isus, pictat pe peretele nordic al corului bisericii parohiale din Râ[nov, în anul 1500. Dac` la sfâr[itul secolului al XV-lea, la fel ca în Occident, bisericile gotice transilv`nene nu au fost pictate integral, imagini devo]ionale disparate luând locul ciclurilor hagiografice, câteva capele p`streaz` ansambluri coerente, a c`ror iconografie unitar` este extrem de relevant` pentru mentalitatea unei epoci în care salvarea sufletului era scopul suprem. În interiorul capelei situate la nivelul inferior al Turnului Mariei al ”castelului” din jurul bisericii Sf. Margareta din Media[ se afl` un valoros ansamblu, caracterizat de decorul ce articuleaz` pere]ii, imitând iluzionist elemente de arhitectur` gotic` târzie. Reprezent`rile figurative ilustreaz` tema Credo/Simbolul credin]ei, o variant` a aceluia[i subiect decorând [i
60
Pictura mural` gotic` din Transilvania
bolta în re]ea a corului bisericii Sf. Margareta, unde figurile au fost pictate pe scuturi heraldice dispuse la intersec]ia nervurilor. Alte picturi realizate la sfâr[itul secolului al XV-lea, de[i nu se ridic` la acela[i nivel artistic, vin s` ilustreze subtilit`]ile dogmatice ale teologiei apusene prin imagini rare, ce indic` [i la acest nivel leg`turile culturale cu Austria [i Franconia. La H`rman, în interiorul capelei funerare, programul iconografic meticulos [i doctrinal graviteaz` în jurul unor teme majore ale mântuirii universale. Repertoriul extrem de bogat care decoreaz` în special bol]ile edificiului, geometric – expresie vizual` a energiilor divine increate [i vegetal – evocare a florei Gr`dinii Paradisului, cu motive grote[ti ascunse în trama vegetal`, face introducerea unei mode r`spândite în arta medieval` târzie central-european` de pictura mural` a a[a numitelor ”camere verzi” – Grüne Runkmalerei din re[edin]ele princiare [i nobiliare. În mod firesc,
Fecioara cu pruncul între sfinte, detaliu Sf. Barbara, Biserica Neagr` din Bra[ov, timpanul accesului de sud-est, 1476-1490
61
Pictura mural` gotic` din Transilvania
62
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Motive decorative [i groteschi, capela bisericii evanghelice C. A. din H`rman, jude]ul Bra[ov, sfâr[itul secolului al XV-lea
Vrejuri vegetale [i groteschi, biserica reformat` din Daia, jude]ul Harghita, bolta corului, 1501-1516
Paginile 64-65:
Bolta corului bisericii reformate din Daia, jude]ul Harghita, 1501-1516
pentru decorarea loggiei regelui Matia Corvinul de pe latura nordic` a Castelului din Hunedoara s-a recurs la acela[i limbaj formal, arta curtean` aflat` în amurg fiind extrem de apreciat` în cele mai elevate medii, în paralel cu succesele de ultim` or` ale Rena[terii italiene la care regele avea acces, atât prin alian]ele dinastice cu cele mai importante familii din Peninsul`, cât [i prin apeten]a sa cultural` cunoscut`. La Hunedoara, decora]ia vegetal` cu însemne heraldice, filactere inscrip]ionate, droleries preluate din ilustra]ia de carte [i motive ce imit` iluzionist la fel ca la Media[, dar mai pu]in abil, formele arhitectonice ale goticului flamboyant este asociat` unor scene figurative ce par s` ilustreze o genealogie legendar` a Huniazilor; relat`ri mai vechi vorbesc despre alte picturi, ast`zi pierdute, pe aceea[i tem` a iubirii cavalere[ti. Ansamblul peretelui opus al loggiei, consta, dup` cum arat` copiile în acuarel` p`strate, din motive r`spândite prin intermediul gravurii – steme dispuse în friz` în partea superioar` [i ”oameni s`lbatici” în turnir, pe un fundal decorativ format din vrejuri vegetale.
În Transilvania, cele mai importante exemple ale acestui program ornamental se p`streaz` îns` în interiorul unor edificii de cult. La Daia Secuiasc` decorul bol]ii corului bisericii parohiale (1501-1516) include m`[ti, groteschi, figuri umane, blazoane, iar pe tavanul casetat din lemn al bisericii din Goganvarolea (1501-1520), capodoper` a genului ce face trecerea spre Rena[tere, ]es`tura de vrejuri vegetale sus]ine reprezent`ri religioase [i profane. În acela[i spirit, inscrip]ia dedicatorie pictat` în 1522 deasupra arcului de triumf al bisericii Sf. Maria din Biertan a fost încadrat` de droleries [i groteschi, copiind motivele difuzate prin gravuri. În capela din Turnul Catolicilor a ansamblului fortificat din jurul bisericii, suprafe]e întinse sunt tratate într-o manier` simplificat`, cu motive ce imit` ]es`turi brocate realizate cu [ablonul, ca semn al decaden]ei genului, în timp ce programul iconografic oglinde[te în mod simptomatic temele predilecte ale sensibilit`]ii societ`]ii occidentale din Evul Mediu târziu. Picturile murale din Transilvania realizate dup` 1500 sunt pu]ine [i exprim`, la fel ca pictura de panou, vocabularul stilistic al Rena[terii germane asimilat gradat, ce p`streaz` nealterat, pân` la mijlocul secolului al XVI-lea, vechiul spirit al artei catolice medievale. Între acestea se num`r` ansamblurile de la Ocna Sibiului - pictat în 1521 de Vincentius, unul dintre pu]inii arti[ti transilv`neni cu o activitate bine documentat`, [i T`rpiu – aflat înc` în mare m`sur` sub var, sau ca excep]ie, picturile murale ale bisericii din Dârlos, exemplu izolat al stilului picturii postbizantine în mediul catolic, la nord de Carpa]i.
Biserica Sf. Maria din Biertan (ast`zi evanghelic` C.A.), arcul de triumf [i bolta corului, 1522
66
Pictura mural` gotic` din Transilvania
67
Pictura mural` gotic` din Transilvania
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Biserica romano-catolic` Sf. Emeric din Ghelin]a, jude]ul Covasna
I
n interiorul bisericii romano-catolice de la Ghelin]a, edificiu romanic de tip sal`, cu un cor reconstruit gotic [i interven]ii ulterioare din secolele al XVII-lea [i al XVIII-lea, se p`streaz` unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictur` mural` din Transilvania, datând din prima parte a veacului al XIV-lea. Perfecta continuitate a stratului-suport al frescelor, arat` ca programul a fost gândit unitar pentru întreaga suprafa]` interioar` a navei, fiind executat într-o singur` etap` de lucru. Stilul picturilor îns` difer`, putând fi stabilite zonele decorate de autorii diferi]i care au lucrat în paralel. Pe peretele de vest au fost pictate în stil ”liniar-narativ” mai multe scene din
Biciuirea lui Isus, biserica romano-catolic` Sf Emeric din Ghelin]a, jude]ul Covasna, peretele de nord, prima parte a secolului al XIV-lea
R`stignirea lui Isus, peretele de nord
Via]a Sf. Iacob cel Mare, ast`zi extrem de deteriorate. Pe sud, într-un stil grafic asociat cu elemente de decor tipice goticului nordic, figureaz` Legenda Sfintei Ecaterina din Alexandria cu scenele Logodnei mistice, Disputa cu cei 100 de filosofi, Biciuirea, Decapitarea [i Ducerii relicvelor sfintei de c`tre îngeri pe muntele Sinai, majoritatea reprezent`rilor fiind p`strate fragmentar. În partea superioar` a aceluia[i perete figureaz` Judecata de apoi, din care se mai pot distinge, în zona central`, figura lui Isus în glorie încadrat` de Sf. Ion Botez`torul, Maria reprezentat` ca Maic` ocrotitoare, îngeri, apostoli [i, în partea sa dreapt`, Ierusalimul ceresc. Picturi de factur` italienizant` decoreaz` registrul inferior al pere]ilor de vest, nord [i sud cu imagini din Ciclul Cristologic. Patimile lui Isus, începând cu episodul Intr`rii în Ierusalim - pe nord, [i încheiate cu imaginea Învierii - pe sud, sunt mai bine conservate. Aceluia[i autor i se datoreaz` ilustrarea Vie]ii regelui Ladislau cel sfânt al Ungariei, reprezentat` în partea superioar` a peretelui nordic, zon` în care figureaz` sistematic în programul iconografic al celor cincizeci de biserici, în care se p`streaz` sau a fost semnalat`, de pe teritoriile actuale ale României, Slovaciei, Ungariei, Austriei [i Sloveniei. Ladislau I, rege din
dinastia Arpadienilor între ani 1077 [i 1092, a fost canonizat ca sfânt un secol mai târziu. Centrul cultului sus]inut de regii angevini a fost la Oradea, locul în care se afla mormântul s`u [i unde, în interiorul catedralei, existaser` cu siguran]` reprezent`ri ale vie]ii sale, copiate de me[terii peregrini. Din ansamblurile ce ilustreaz` epopeea regelui-cavaler, reprezentate în principal în p`r]ile r`s`ritene ale Regatului Ungariei (în Transilvania, mai ales în zona Carpa]ilor Orientali), nu lipsesc episoadele b`t`liei de la Chirale[, în care oastea sa îi învinge pe cumani, urm`rirea [i uciderea în duel a unui ”p`gân”, ce r`pise fata pe care eroul o salveaz`, [i odihna lui Ladislau. La exteriorul bisericii, me[terul de la Ghelin]a, autor al ciclurilor similare de la M`rtini[, P`dureni (ast`zi pierdute) [i Cr`ciunel a pictat o imagine p`strat` fragmentar, reprezentându-i probabil pe Sfin]ii regi ai Ungariei. Picturile sunt caracterizate de un eclectism în care registrul cromatic înc` romanic se întâlne[te cu tr`s`turi stilistice legate de experien]ele italobizantine subsumate goticului, amintind ciclurile istorice militare din Peninsul`. Pe acela[i perete exterior de nord al monumentului s-a descoperit reprezentarea fragmentar` mai târzie a unor cavaleri cre[tini c`lare – miles Christi.
Sf. rege Ladislau, peretele de nord, prima parte a secolului al XIV-lea
Biserica romano-catolic` Sf. Emeric din Ghelin]a, vedere de ansamblu
71
Biserica romano-catolic` din Ghelin]a
Biserica evanghelic` C. A. din M`lâncrav, jud. Sibiu
Biserica familiei nobiliare Apafi, construit` ca o bazilic` trinavat` cu turnclopotni]` pe vest, a fost men]ionat` documentar pentru prima dat` în anul 1320. Picturile murale, realizate în jurul anului 1350, se p`streaz` doar pe peretele de nord al navei [i constituie cel mai vast ansamblu de pictur` mural` în stil ”gotic liniar-narativ” din Transilvania. Imaginile, dispuse în cinci registre suprapuse, ilustreaz` Facerea lumii, Ciclul Cristologic, scene din via]a Mariei [i a unor sfin]i martiri, între care poate fi identificat` Sf. Ecaterina din Alexandria. Atât redactarea Genezei, singular` în tematica picturii de factur` occidental` din Transilvania, cât [i caracterul amplificat al unor reprezent`ri, cum sunt detalierea motivului Adormirii Maicii Domnului în trei scene sau R`stignirea, cu episodul rar al Ridic`rii Crucii, oglindesc statornice reminiscen]e ale iconografiei bizantine preluate în pictura occidental`, prin intermediul ilustra]iei de carte. Aspecte iconografice inedite, cum ar fi Sf. Treime înainte de întruparea lui Isus, reprezentat ca prunc pe genunchii Tat`lui, apar [i în pictura contemporan` de pe teritoriul actualei Slovacii cu care frescele de la M`lâncrav par a fi corelate [i stilistic. De remarcat la picturile din nava bisericii este preocuparea autorului medieval de a asigura unitatea de percep]ie a ansamblului, imaginile din registrele superioare, aflate mai departe de câmpul vizual, fiind de dimensiuni mai mari decât cele din partea inferioar` a edificiului. Sanctuarul a fost reconstruit în stil gotic [i decorat în timpul lui Nicolaus, unul dintre cei mai importan]i membri ai familiei Apafi, men]ionat documentar între 1398 [i 1451; în axul corului se p`streaz` o inscrip]ie sgrafitat`, care consemneaz` anul 1404 sau 1405. Ferestre bifore înalte, înguste, cu traforuri în partea superioar` str`pung pere]ii, în timp ce sculpturi decorative pun în valoare elementele de arhitectur` ale absidei [i corului: cheile bol]ilor ogivale, consolele [i baldachinele ni[elor pentru statui, la care se adaug` tabernacolul de pe nord. Ansamblul picturilor corului bisericii din M`lâncrav, p`strat integral, este indiscutabil unul dintre cele mai spectaculoase exemple ale curentului “gotic interna]ional” din pictura mural` european` din jurul anului 1400. Pe fundalul de un albastru intens al corului, siluetele sfin]ilor se deta[eaz` cu elegan]a rafinat` proprie acestui curent, ilustrând episoadele istoriei sfinte din jurul Na[terii [i Învierii lui Isus, în colaje iconografice inedite în care se întâlnesc pictura nordic` [i Trecento-ul italian. Aceea[i dubl` surs` o au elementele decorative ce imprim` un aspect inconfundabil
72
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Ciclul Cristologic, Adormirea Sf. Fecioare Maria, biserica evanghelic` C.A. din M`lâncrav, jude]ul Sibiu, peretele de nord al navei, mijlocul secolului al XIV-lea
73
Biserica evanghelic` C. A. din M`lâncrav
Scene din copil`ria lui Isus, doctori ai Bisericii Catolice, simboluri apocaliptice ale evangheli[tilor, bolta corului
Biserica evanghelic` C.A. din M`lâncrav, vedere de ansamblu
75
Biserica evanghelic` C. A. din M`lâncrav
ansamblului – motivul tipic gotic al norilor festona]i, [i bandourile decorative cu capete de expresie în medalioane [i animale fantastice, de sorginte italian`. Programul iconografic este completat pe bolta corului de figurile doctorilor Bisericii Latine reprezenta]i în asociere cu simbolurile apocaliptice ale evangheli[tilor, de sfinte martire, pe bolta absidei, iar pe pere]i, sfin]i sub arcade, figura]i ca “pietre vii” ale Bisericii lui Cristos. Sub aspect stilistic, picturile par s` aib` ca surs` miniatura boemian`, de factura ilustra]iilor Gradualului Lucernsky, provenit din atelierul regelui Václav al IV-lea de Luxemburg, din anii 1402-1403, reiterând totodat` anumite detalii preluate din mai vechile picturi de la Karlstejn, [antier imperial coordonat de Teodoric din Praga [i Nicolaus Wurmser din Strassbourg în jurul anului 1360.
Patimile lui Isus, peretele de nord al corului
76
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
77
Biserica evanghelic` C. A. din M`lâncrav
Biserica reformat` din Sântana de Mure[, jud. Mure[
Ana întreit` cu sfintele neamuri, biserica reformat` din Sântana de Mure[, jude]ul Mure[, sfâr[itul secolului al XIV-lea
În anul 1375, magistrul Mihail Ponya de Teremia dona o mo[ie bisericii parohiale din Sântana de Mure[, ”din devo]iune special` fa]` Sf. Ana, mama preaglorioasei Fecioare Maria”. Pictura bisericii, realizat` în mod verosimil în aceea[i perioad`, se p`streaz` ast`zi fragmentar [i reflect` întâlnirea armonioas` a picturii italiene cu stilul ”gotic interna]ional”, sintetizat` în imaginea Sfintei Ana întreite cu fericitele neamuri, între îngeri muzican]i [i apostoli. Reprezentarea figureaz` pe peretele absidei bisericii [i constituie una dintre cele mai timpurii exemple ale temei în Europa, glorificând, la fel ca proza religioas` medieval`, al`turi de Ana, Maria [i Isus, pe surorile Sfintei Fecioare – Salomea [i Maria lui Cleopa, primele martore ale Învierii, [i fiii lor, viitori apostoli. Cromatica str`lucitoare, tonurile sidefii sau de ocru-auriu, eviden]iate cu rafinament pe fundalul albastru închis, atest` calit`]ile de sensibil colorist ale pictorului. Fragmentele p`strate arat` c` ansamblul bol]ii sanctuarului era completat probabil de imaginea lui Isus în tetramorf [i, în axul absidei, de Vir dolorum. Alte reprezent`ri p`strate par]ial la nivelul arcului de
triumf al bisericii, cum ar fi cele zece fecioare ale parabolei evanghelice, figuri de profe]i reprezenta]i în medalioane, Sf. Ludovic al Fran]ei sau Judecata de Apoi pe peretele de vest, nu se ridic` la acela[i nivel artistic [i atest` leg`turi stilistice cu ansamblurile realizate sub autoritatea me[terului presbiteriului din Octiná în anii 1360-1380, din zona Gemer a Slovaciei de ast`zi, datând din ultimele decenii ale domniei lui Ludovic cel Mare (1342-1382), în timp ce în Transilvania ecourile atelierului de la Sântana de Mure[ pot fi identificate în primul rând în picturile bisericii din Sic. În configurarea imaginilor, la fel ca în cazul mai multor ansambluri slovace din zona mai sus men]ionat`, pot fi identificate modele compozi]ionale [i elemente decorative preluate de me[terii locali din picturile capelei palatului arhiepiscopal din Esztergom (1330-1349), focar de iradiere a artei italiene în aceast` parte a Europei.
Capela Corporis Christi din Sânpetru, jud. Bra[ov
Începând cu secolul al XIV-lea, în întreaga Europ` este semnalat` apari]ia unui num`r covâr[itor de capele apar]inând comunit`]ilor parohiale, familiilor, confreriilor sau ordinelor religioase. Acest fenomen reflect` noile forme de devo]iune, servind cerin]ele practicilor pioase legate de amplificarea cultului mor]ilor în Occidentul medieval, iar imaginile destinate s` le decoreze pere]ii, de un didacticism sporit, reflect` escatologia cre[tin`. Documentând aceea[i mentalitate, aceea[i credin]` [i acelea[i necesit`]i de cult, capele funerare au fost construite în Transilvania catolic` a timpului, atât în ora[e, cât [i în zona rural`. Capela Corpus Christi din Sânpetru este amplasat` în partea de nord a bisericii parohiale, atestat` documentar în anul 1240, odat` cu a[ez`mintele din H`rman, Prejmer [i Feldioara, conferite, împreun` cu domeniile lor, Ordinului Cistercian din Fran]a. Construc]ia simpl`, de plan dreptunghiular, cu bol]i în cruce pe ogive [i osuar la nivel subteran, a fost integrat` în secolul al XV-lea ansamblului cet`]ii din jurul bisericii, aflânduse ast`zi la parterul unui turn de ap`rare. Edificiul a fost sfin]it [i folosit un timp f`r` s` fie pictat, dovad` stând crucile de consacrare imprimate cu var pe tencuial`, vizibile în zonele în care stratul-suport al frescei s-a pierdut. Ansamblul în fresc` din interiorul capelei a fost realizat probabil în timpul lui Nicolaus, paroh între 1395 [i 1416 [i decan al diecezei Bra[ovului în 1395, c`ruia îi poate fi atribuit` concep]ia programului iconografic coerent [i erudit. În partea superioar` a spa]iului interior, în jurul chipului lui Isus ce decoreaz` cheia de bolt`, sunt reprezenta]i evangheli[ti, doctori ai bisericii [i profe]i, cei din urm` fiind figura]i în medalioane patrulobe la intradosul vechiului acces. Pe pere]ii capelei, Iadul [i Raiul sunt reprezentate simbolic prin imagini alegorice dispuse conven]ional – Pedepsirea lui Lucifer de c`tre Arhanghelul Mihail (cu sursa în Apocalipsa lui Ioan 12, 7-9) – deasupra accesului pe vest, iar pe est, Încoronarea Fecioarei [i motivul Deisis dezvoltat într-o rug`ciune a sfin]ilor pentru suflete. Imaginilor exemplare ale martiriilor sfin]ilor diaconi ßtefan [i Lauren]iu, ilustrate pe peretele sudic, le sunt opuse în scop didactic, în acest spa]iu cu nedisimulate valen]e funerare, reprezent`ri ce arat` credincio[ilor sufragiile necesare salv`rii sufletelor din Purgatoriu. Liturghia Sfântului Pap` Grigore cel Mare, ajutorarea s`racilor, daniile f`cute Bisericii – sugerate prin figura Arhanghelul Mihail cânt`rind sufletele –, sunt ofrandele celor vii ce ajut` sufletele penitente s` p`r`seasc` locul isp`[irii, figurat simbolic. Scena central` a registrului inferior, ce ilustreaz` în acela[i timp hramul capelei – Corpus Christi, reune[te dou` reprezent`ri rare ale iconografiei catolice: Liturghia
80
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Capela Corpus Christi din Sânpetru, jude]ul Bra[ov, vedere de ansamblu, c. 1400
81
Capela Corporis Christi din Sânpetru
sufletelor [i Miracolul Transsubstan]ierii, în care figura lui Isus apare deasupra ostiei sfin]ite sub binecuvântarea preotului, ar`tând prezen]a Sa real` în Euharistie. Ofrandele Bisericii militante (cea înc` tr`itoare pe p`mânt), se adaug` comuniunii [i intercesiunii sfin]ilor – Bisericii triumf`toare –, pentru salvarea Bisericii în suferin]`, a sufletelor din Purgatoriu. Isus se arat` sfin]ilor [i îi binecuvânteaz` pe cei mântui]i. Stilul picturilor de la Sânpetru, bazat pe expresivitatea liniei, se înscrie în cadrul comun al picturii gotice provinciale din jurul anului 1400, prin compozi]ii, recuzit` [i decor, cu elemente preluate din pictura italian` din Trecento la nivelul cromaticii, motivelor decorative cosmate[ti [i modelajului figurilor [i aminte[te maniera eclectic` a unuia dintre colaboratorii me[terului stirian Johannes Aquila, de la Martijanci, în Slovenia, din 1392.
Sufragii pentru sufletele din Purgatoriu: Missa Sfântului Pap` Grigore cel Mare, Fapte de caritate, Liturghia mor]ilor, Sf. Arhanghel Mihail cânt`rind sufletele, peretele de nord
Pedepsirea lui Lucifer, peretele de vest, sfin]i p`rin]i ai Bisericii Catolice, pe bolt`
Lapidarea Sf. ßtefan, peretele de sud
Biserica Unitarian` din Dârjiu, jud. Harghita
Sf. rege Ladislau, Biserica unitarian` din Dârjiu, jude]ul Harghita, peretele de nord al navei, 1419
Biserica din Dârjiu a fost edificat` în etape între secolele al XIII-lea [i al XV-lea, din prima etap` de construc]ie fiind p`strat` doar nava. În secolul al XVI-lea, odat` cu ridicarea zidului de incint` exterior înt`rit cu turnuri de plan rectangular, monumentul a fost fortificat, primind un etaj defensiv. În interiorul bisericii se p`streaz` decorul în fresc`, din care o parte se afl` înc` sub var. În nav`, pe peretele de sud, figureaz` trei figuri de sfin]i episcopi, Arhanghelul Mihail cânt`rind sufletele [i Convertirea Sf. Pavel, ce ilustreaz` momentul în care, pe drumul spre Damasc, viitorul apostol este înv`luit de lumin` din cer “ca de fulger” [i, c`zând la p`mânt, aude vocea lui Isus; în scen` apare [i Sf. Anania. Pe stindardul sus]inut de unul dintre solda]ii din escort`, se p`streaz` o inscrip]ie, care reflect` nemijlocit spiritul literaturii
84
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
cavalere[ti a epocii, f`când referire [i la data realiz`rii picturilor: ”Aceast` oper` a pus s` fie pictat` [i preparat`, magistrul Paul, fiul lui ßtefan din Ung. Anul Domnului 1419. Scriam [i aveam în minte o fat` frumoas`” (hoc op(u)s fec(it) d(e) pingere seu p(rae)pararae mag(is)ter Paul(u)s fili(us) Stephani d(e) Ung. an(no) d(om)ini m(illesi)mo cccc(m)ox(mo) nono. scriptum scribebat et pulchram puella(m) i(n) mente tenebat). Pe peretele opus a fost pictat`, în acela[i spirit, Legenda Sf. Ladislau, reprezentarea de la Dârjiu fiind considerat` drept cea mai elaborat` figurare a vie]ii sfântului cavaler. Realizarea noilor bol]i ale navei, la sfâr[itul secolului al XV-lea, [i construc]ia unei tribune pe vest afecteaz` unitatea ansamblului, acoperind par]ial [i reprezentarea Martiriului celor zece mii de tebani, din care se poate vedea doar un fragment.
85
Biserica Unitarian` din Dârjiu
Sf. rege Ladislau, detaliu peretele de nord al navei, 1419
Picturile, de o valoare artistic` remarcabil`, reflect` o alt` fa]et` a stilului ”gotic interna]ional”, în care fundaluri abstracte decorate cu flori de crin – elemente preluate din miniatura aulic` francez`, prezente [i în arta boemian` sau german` –, coexist` cu blicurile albe [i pre]ioase detalii suprapuse grafic, ce amplific` efectul decorativ.
Convertirea Sf. Pavel peretele de sud al navei, 1419
87
Biserica Unitarian` din Dârjiu
Biserica Evanghelic` din Media[ [i Capela din Turnul Mariei, jud. Sibiu Biserica Sf. Margareta din Media[, o bazilic` gotic` trinavat`, construit` în cursul secolelor al XIV-lea [i al XV-lea, p`streaz` la interior, în partea sudic` a navei centrale [i a colateralei, un vast ansamblu în fresc`, realizat, conform inscrip]iei ce înso]e[te reprezent`rile, dup` anul 1420. Al`turi de imagini simbolice, figuri de sfin]i, scene din Patimile lui Cristos [i din Judecata de Apoi, juxtapuse în parte ca imagini independente, sunt de remarcat prin raritate reprezent`rile ample ale Arborelui lui Ieseu [i Martiriul celor zece mii de tebani, în care figurile sfin]ilor în supliciu se contureaz` dramatic pe fundalul întunecat. Ansamblul este opera colectiv` a unor me[teri, colportori ai stilului „gotic interna]ional“, îmbog`]it cu elemente preluate din pictura italian` la nivel compozi]ional [i în registrul decorativ, în care predomin` motivele cosm`te[ti. În partea de est, sub acest strat de pictur`, a fost descoperit un fragment dintr-o reprezentare mai veche a Inchin`rii magilor, datând din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea. În cea de-a doua parte a secolului al XV-lea, modific`rile aduse monumentului, în urma c`rora nivelul de în`l]ime a colateralei sudice este ridicat la nivelul navei principale, afecteaz` frescele, stâlpii de sus]inere a noilor bol]i fiind adosa]i pere]ilor picta]i. Dup` Historia Transilvaniae a lui Georg Soterius, construc]ia bisericii ar fi fost încheiat` în anul 1488; monograma regelui Vladislav II Jagello (1490-1512), prezent în Transilvania în 1494, este inclus` decorului sacristiei, caz tipic pentru goticul târziu (cu raze în jurul intersec]iei nervurilor [i filactere cu inscrip]ii religioase), ar`tând c` [antierul a fost activ ulterior acestei date. Din aceast` perioad` par s` dateze picturile de pe bolta în re]ea a sanctuarului bisericii, unde cheile în form` de scut sunt decorate cu imaginea Mielului, figur` a Mântuitorului în mijlocul Bisericii sale simbolizate de Maria, dar [i de prezen]a simultan` a evangheli[tilor, sfin]ilor doctori ai Bisericii Catolice [i a celor doisprezece apostoli. Ace[tia î[i poart` atributele cunoscute, având al`turi câte un filacter cu un fragment din rug`ciunea Crezului. Într-o formulare diferit`, programul iconografic este reluat în interiorul Capelei Mariei situat` la parterului turnului de est al “castelului“ din jurul bisericii, unde se p`streaz` un valoros ansamblu în care suprafe]ele pere]ilor [i bol]ii sunt decorate cu o re]ea ce imit` elemente de arhitectur` proprii stilului gotic flamboyant, pictate în grisailles. Pe bolta
88
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Martiriul celor zece mii de solda]i tebani biserica Sf. Margareta din Media[ (ast`zi evanghelic` C. A.), peretele de sud al navei principale, c. 1420
Sf. Nicolae, C`derea manei, Încoronarea cu spini, peretele de sud al navei principale, c. 1420
semicilindric`, re]eaua sus]ine cinci medalioane în care sunt înscrise elementele figurative ale compozi]iei. În centru se mai distinge figura Mielului mistic între cei patru evangheli[ti reprezenta]i ca f`pturi apocaliptice hibride cu trup uman, ce poart` filactere [i c`r]i cu primele versete ale Evangheliilor. Pe peretele de est, conceput asemeni unui triptic compus din elemente decorative ce imit` piatra sculptat`, figureaz` Sfânta Treime, în varianta iconografic` a temei numite Tronul Gra]iei, imagine a compasiunii divine în care Dumnezeu Tat`l sus]ine trupul Fiului mort. Trinitatea este flancat` de Ioan Botez`torul (cu mielul) [i Sfânta Fecioar` (a c`rei figur` este aproape în întregime pierdut`), compunând motivul Deisis - nucleu central al temei Judec`]ii de apoi, a c`rei semnifica]ie este argumentat` [i de prezen]a celor doisprezece apostoli reprezenta]i pe pere]ii laterali ai capelei, sus]inând în mod explicit filactere cu versete din Crez. Acest ansamblu oglinde[te gândirea teologic` medieval` târzie a Bisericii Catolice, caracterizat` de o multitudine de sensuri suprapuse între care cel escatologic primeaz`. Pe plan stilistic, influen]a picturii ¥`rilor de Jos, care domin` arta european` la sfâr[itul secolului al XV-lea, se reflect` în maniera de redare a personajelor, desenul expresiv [i sigur ce descrie figuri idealizate cu portrete îngrijit pictate [i anatomie corect redat`, tratând suprafa]a pictural` prin treceri delicate ton în ton, domeniu în care artistul anonim de la Media[ exceleaz`.
Biserica Sf. Margareta din Media[, vedere de ansamblu
Mielul lui Dumnezeu între evangheli[ti, doctori ai Bisericii Catolice, Maria cu pruncul, tema Credo, bolta corului bisericii, sfâr[itul secolului al XV-lea
91
Biserica Evanghelic` din Media[
Capela din Turnul Mariei Treimea îndurerat` între Maria [i Ioan Botez`torul, apostoli cu fragmente din Crez, sfâr[itul secolului al XV-lea
92
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Tema Credo, peretele de nord, Simbolul apocaliptic al evanghelistului Luca, pe bolt`
93
Capela din Turnul Mariei
Biserica “din Deal” din Sighi[oara, jud. Mure[
Având la baz` construc]ii de epoc` romanic`, din secolele al XII-lea [i al XIII-lea, biserica “din Deal” din Sighi[oara a fost reedificat` în etape ca hal` gotic`, construc]ia corului pe funda]ii mai vechi situându-se între 1345, momentul primei atest`ri documentare, [i 1370. Nava a fost ridicat` în forma actual` între 1429 [i 1483, în perioada imediat urm`toare având loc lucr`ri de decorare a bisericii cu picturi. Cele mai vechi reprezent`ri au fost descoperite în s`p`tura arheologic`, fragmentele provenind dintr-un ansamblu figurativ pictat în stil ”liniarnarativ”, datând probabil din prima parte a secolului al XIV-lea, în timp ce la baza turnului bisericii au fost puse în valoare trei imagini suprapuse p`strate in situ: Sfântul Nicolae (reprezentare legat` de hramul bisericii, a[a cum este men]ionat` documentar pentru prima dat` în 1345), R`stignirea [i Sfânta Treime între profe]ii Avraam [i Ieremia, cu numele înscrise pe filacterele pe care le sus]in. Picturile dateaz` dup` 1370, moment în care faza de reconstruc]ie în stil gotic a p`r]ii estice a bisericii a fost încheiat`, iar organizarea compozi]ional` trimite f`r` echivoc la ilustra]ia omiliilor lui Geoffroy d’Admont, motivele chenarului, ce le delimiteaz` unitar, fiind identice cu sursa. Re]ine aten]ia reprezentarea rar` a Sf. Treimi într-un chip, imagine care pentru a simboliza unitatea lui Dumnezeu în trei persoane, concentreaz` datele fizionomice de vârste diferite ale Tat`lui, Fiului [i Sfântului Duh. Motivul, aflat în prelungirea tradi]iilor precre[tine, a fost denun]at de teologul Jean Gerson ca ”monstruos [i sacrileg”, criticat de Sf. Antonin din Floren]a [i finalmente condamnat de Conciliul din Trento, în secolul al XVI-lea. Imaginile fac parte din exemplele stilului ”gotic interna]ional” în Transilvania, pictorul de la Sighi[oara folosind scheme compozi]ionale de larg` circula]ie în Europa timpului. Pe peretele de nord al absidei, spre est, au fost pictate ulterior dou` imagini devo]ionale cu conota]ii euharistice, care au fost în parte distruse de instalarea noului tabernacol anterior anului 1500. Ioan, este singurul personaj p`strat dintr-o presupus` R`stignire, încadrat` simetric de Sf. Ursula cu s`geata [i Barbara cu turnul. Deasupra reprezent`rii fragmentare figureaz` Instrumentele patimilor sus]inute de un înger, în centrul imaginii stând crucea, cu coroana de spini reprezentat` ca o cunun` de lauri a biruin]ei.
94
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Biserica “din Deal” din Sighi[oara, vedere de ansamblu
Sf. Treime într-un singur trup între profe]ii Avraam [i Ieremia, înc`perea de la baza turnului de vest, sfâr[itul secolului al XIV-lea
Pagina 97:
Valentinus Pictor, Sf. Arhanghel Mihail, bolta navei, 1483
Cele mai importante picturi p`strate în interiorul bisericii ”din Deal” sunt cele realizate dup` amplificarea edificiului, când lucr`rile au fost sus]inute prin implicarea nemijlocit` a membrilor familiei Polner, patricieni de frunte ai ora[ului. În aceast` perioad`, Doctor Marcus este preot paroh, iar Michael, primar, numele lui figurând incizat în glaful unei ferestre din partea de sud a navei, al`turi de anul încheierii lucr`rilor – 1483 –, care îi atest` mecenatul artistic. O mân` cu un penel, ca principal element heraldic în cadrul stemei donatorului, figurat` deasupra arcului de triumf a determinat atribuirea frescelor lui Valentinus Pictor, reprezentant proeminent al consiliului ora[ului între anii 1483–1494 [i primar în anul 1490. Lui Valentinus îi apar]in, pe lâng` ampla desf`[urare a V`lului Veronic`i sus]inut de îngeri, între figurile donatorilor deasupra arcului de triumf (1483), singurele imagini p`strate pe bolta bisericii: Sf. Mihail [i Evanghelistul Matei – d`ruite de breasla bl`narilor (1483) [i Sf. Magdalena adorat` de un donator (1484), în partea superioar` a peretelui nordic al corului. În paralel cu Valentinus, la Sighi[oara au lucrat mai mul]i pictori, [antierul bisericii parohiale antrenând activitatea me[terilor locali [i str`ini. Unei echipe conduse de Matthias, un alt demnitar al ora[ului men]ionat între anii 1484 [i 1497, îi pot fi atribuite în mare parte imaginile pictate în registrul inferior al pere]ilor bisericii ”din Deal”, incluzând decorul absidei cu elemente de arhitectur` redate în perspectiv`. Documentele arat` c` Matthias pictor in Segesvár este prezent în 1497 [i la Biertan, unde
96
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
97
Biserica “din Deal” din Sighi[oara
capela din Turnul Catolicilor p`streaz` picturi realizate în maniera atelierului sighi[orean. În cele dou` ansambluri sunt reiterate cli[ee compozi]ionale difuzate în pictura gotic` târzie european` din ultimele decenii ale secolului al XV-lea prin intermediul gravurii germane, intens folosite [i în mediul artistic transilv`nean. Sursele grafice ale picturilor lui Valentinus din Sighi[oara au fost folosite [i pentru unele imagini ale retablului Mariei din Biertan, ce poart` aceea[i dat` – 1483, [i ale c`rui leg`turi cu altarul din Schottenschift, Viena (1469-1475) au fost deja demonstrate. La acela[i celebru model vienez fac trimitere [i cele patru scene ale Patimilor Mântuitorului pictate în 1488, figurate asemeni voleurilor unui altar pe peretele de vest al înc`perii turnului de vest al bisericii din Sighi[oara de Johannes Kendlinger din Sankt Wolfgang. Pe lâng` aceste reprezent`ri, pe peretele estic al navei se p`streaz` o Judecat` de Apoi de mari dimensiuni, realizat` într-o manier` ce atest` progrese în asimilarea noii gramatici a formelor renascentiste. Compozi]ia, înc` gotic`, îmbog`]e[te iconografia picturii medievale transilv`nene cu o rar` reprezentare a Limbului copiilor, figurat deasupra Iadului, motiv ce reflect` viziunea Bisericii Catolice asupra ”geografiei lumii de dincolo”. Pe pere]ii laterali ai bisericii au fost pictate, în sens devo]ional, mai multe figuri de sfin]i: pe cel de sud, Sf. Erasmus, iar pe cel de nord, Sf. Cristofor, purtându-l pe Isus copil peste o ap` plin` de creaturile acvatice ale bestiarul medieval, simbolizând p`catele capitale, [i dou` reprezent`ri diferite ale Sf. Gheorghe în lupt` cu balaurul. Unele imagini au fost încadrate, asemeni unor tablouri, în rame figurate iluzionist – un alt aspect comun cu ansamblul capelei din Turnul Catolicilor din Biertan.
Judecata de Apoi – Isus în glorie între Maria [i Ioan Botez`torul, îngeri cu instrumentele patimilor, învierea mor]ilor, Raiul, Iadul, Limbul copiilor, peretele de est al navei, sfâr[itul secolului al XV-lea
Sf. Cristofor, peretele de nord al navei
Paginile 100-101:
Jacobus Kendlinger din Sank Wolfgang, Patimile lui Isus – Ecce homo [i Dezbr`carea, peretele de est al înc`perii de la baza turnului,1488
99
Biserica “din Deal” din Sighi[oara
100
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
101
Biserica “din Deal” din Sighi[oara
Biserica Neagr` din Bra[ov
Imaginea Mariei cu Pruncul între sfintele Ecaterina [i Barbara, capodoper` a picturii europene p`strat` la Bra[ov, decoreaz` timpanul portalului de sud-est al Bisericii Negre, fiind atribuit` munificen]ei regelui Matia Corvinul (1458-1490) [i a so]iei sale Beatrix de Aragon, ale c`ror steme se p`streaz` în col]urile inferioare ale imaginii. Pictura o înf`]i[eaz` pe Maria glorificat`, tronând între sfintele Barbara [i Ecaterina – virgo inter virgines – într-o gr`dina închis` – hortus conclusus, având, dup` textul Apocalipsei lui Ioan (12,1), luna sub picioare [i o cunun` de dou`sprezece stele deasupra capului. Reprezentarea Mariei cu Pruncul în Gr`dina Paradisului - subiect predilect al picturii europene din secolul al XV-lea, provenit din literatura claustral` ce dezvolt` la infinit acest motiv al Cânt`rii Cânt`rilor – se conjug` la Bra[ov cu celelalte teme ce o înf`]i[eaz` pe Sf. Fecioar` în Evul Mediu târziu: Maria Regina Cerului încoronat` de îngeri, Maria citind Scripturile, Fecioara Apocalipsei. În lumina misticii mariale [i a simbolismului paradisiac, Sf. Fecioar` este ea îns`[i o floare a Duhului Sfânt (rosa mystica), ale c`rei virtu]i î[i g`sesc un rapel metaforic în tot ceea ce o înconjoar` – flori [i fecioare. Pruncul Isus ]ine în mân`, la rândul S`u, un trandafir s`lbatic. Toat` aceast` succesiune de conota]ii simbolice ilustreaz` acest motiv preferat al literaturii [i iconografiei misticii renane, legat de curentul spiritual Devotio moderna [i, în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, de devo]iunea Rozariului Mariei. Sub aspect compozi]ional, partea central` a imaginii decalchiaz` gravura lui Martin Schongauer Madonna cu papagal (1473), celelalte p`r]i compilând alte lucr`ri ale maestrului german, în timp ce în fundal figureaz` probabil Bra[ovul medieval, v`zut dinspre vest, [i construc]iile sale de mult disp`rute, între care capelele dedicate sfintelor Ecaterina [i Barbara. În ansamblul ei, imaginea de la Bra[ov trimite în acela[i timp, la compozi]iile simetrice ale Mariei cu Pruncul între sfin]i [i donatori, pictate în ¥`rile de Jos în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, pe linia tradi]iei lui Jan van Eyck [i Robert Campin, de Hans Memling sau de mae[trii anonimi ai [colii din Köln, aflat` sub influen]a picturii neerlandeze în aceast` epoc` a ”regoticiz`rii generale a stilului”. Leg`turi stilistice ale picturii de la Bra[ov pot fi stabilite în primul rând cu ansamblul capelei Smisek a bisericii Sf. Barbara din Kutna Hora, în Boemia, unde se întâlnesc într-o manier` considerat` de cercet`tori f`r` concuren]` în
102
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Fecioara cu pruncul între sfintele Ecaterina [i Barbara, portalul de sud-est al Bisericii Negre din Bra[ov, 1476-1490
centrul Europei la sfâr[itul secolului al XV-lea, pictura ¥`rilor de Jos, arta grafic` a lui Schongauer [i experien]a Quattrocento-ului umbrian. La Bra[ov, reg`sim acela[i firesc [i aceea[i gra]ie în atitudinea personajelor, coeren]a intern` a stilului ce p`streaz` intact` poezia picturii nordice gotice târzii dep`[ind rigiditatea pictorilor din Köln, afla]i în imediata descenden]` a lui Dierk Bouts. Autorul picturii se manifest` ca un pictor de prim` m`rime, aflat la curent cu gravurile lui Schongauer, dar [i cu lucr`rile lui Hans Memling, pe care este posibil s` le fi cunoscut nemijlocit, într-o epoc` în care circula]ia arti[tilor confer` stilurilor un caracter interna]ional, iar înal]ii comanditari manifest` un gust estetic deschis deopotriv` spre Europa de Nord [i Rena[terea italian`.
104
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Fecioara cu pruncul
Sf. Ecaterina
105
Biserica Neagr` din Bra[ov
Capela bisericii evanghelice C.A. din H`rman, jud. Bra[ov
La parterul turnului de est al cet`]ii din jurul bisericii parohiale atestate documentar în anul 1241 se afl` capela funerar` dedicat` probabil Fecioarei Maria, ce p`streaz` valoroase picturi murale în stil gotic târziu. Tematica picturii de natur` escatologic` ilustreaz` dubla func]iune – liturgic` [i funerar` – a capelei. Stilul [i programul iconografic meticulos [i doctrinal dateaz` ansamblul în ultimii ani ai secolului al XV-lea, documentele amintind prezen]a la H`rman în 1486 a unor pictori ce decorau biserica parohial`. Programul iconografic dezvolt` temele: R`stignirea lui Isus, Judecata de Apoi [i Glorificarea Mariei. Pictura p`r]ii de est a capelei ilustreaz` ”priveli[tea cereasc`”, inspirat` de textul Apocalipsei lui Ioan (4,2), ce îl înf`]i[eaz` pe Mântuitor la cea de-a doua venire, în mijlocul Bisericii sale. Pe bolt`, Cristos troneaz` în majestate, în ”curcubeu cu înf`]i[area smaraldului”, între evangheli[ti [i p`rin]i ai Bisericii Latine, serafimi [i îngeri. Pe est, Isus pe cruce între Maria [i Evanghelistul Ioan, sunt flanca]i de personajele Parabolei evanghelice a vame[ului [i fariseului [i de cele trei st`ri
Tema Credo, apostoli [i profe]i, peretele de sud,
Profe]i, peretele de nord, sfâr[itul secolului al XV-lea
ale lumii medievale – cei care se roag`, cei care se lupt` [i cei care muncesc, figuri simbolice ale Bisericii militante. Pe pere]ii adiacen]i, grupuri de sfin]i se al`tur` apostolilor [i profe]ilor ce poart` pasaje din Crez, într-o rug`ciune a Bisericii triumf`toare, care evoc` scenele similare din pictura din Nordul Moldovei, cunoscut` probabil de unul dintre pictorii de la H`rman. Acestui autor îi apar]ine, de altfel, [i ampla desf`[urare a Judec`]ii de Apoi de pe pere]ii traveii vestice, cu ilustrarea Parabolei bogatului nemilostiv deasupra scenei Iadului [i a operelor de caritate reprezentate în leg`tur` cu imaginea Raiului, sub deviza evanghelic` obi[nuit` a celei de-a doua veniri a lui Cristos din Evanghelia lui Matei: Venite benedicti Pat(ris me)i. Între scenele dedicate Sfintei Fecioare, Na[terea pruncului, înconjurat` de simboluri ale purit`]ii Mariei, beneficiaz` de o redactare rar`, ce are ca surs` tratatul de teologie Defensorium inviolatae virginitatis Beatae Virgine Mariae, scris de dominicanul Franz von Retz în jurul anului 1400, una dintre c`r]ile de larg` circula]ie în epoc`, ale c`rei ilustra]ii au fost sistematic folosite ca surs` de inspira]ie de arti[ti, la fel ca Biblia Pauperum sau Speculum Humanae Salvationis. Pe bolt`, Sfânta Fecioar` este încoronat` ca Regin` a Cerului [i P`mântului de o Treime triandric`, programul iconografic al capelei din H`rman înscriindu-se, prin complexitatea sa, între marile ansambluri ale Evului Mediu târziu, ce o glorific` pe Maria ca ”imagine vie a unit`]ii Bisericii în inima Trinit`]ii”.
Adormirea Sf. Fecioare, peretele de nord
Încoronarea Sf. Fecioare, bolt`
Judecata de Apoi, traveea de vest
110
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Judecata de Apoi – Raiul, peretele de sud
111
Capela bisericii evanghelice C.A. din H`rman
Capela catolicilor din Biertan, jud. Sibiu
Buna Vestire, detaliu - Arhanghelul Gabriel, capela din Turnul Catolicilor, Biertan, jude]ul Sibiu, peretele de sud, c. 1497
În anul 1493, parohul Martinus Schezer ob]inea din partea auditorului general al Papei, Petrus, episcop de Cesena, confirmarea Bulei de indulgen]` acordat` bisericii Sf. Maria din Biertan în 1402. Imediat dup` aceea încep lucr`rile de modernizare a bisericii, în paralel fiind realizate [i picturile capelei din interiorul Turnului Catolicilor, aflate în leg`tur` cu [antierul bisericii “din Deal” din Sighi[oara. Deasupra accesului, se p`streaz` o imagine extrem de degradat`, în care, la o analiz` atent`, se pot observa figurile sfin]ilor c`rora le era dedicat` capela: în centru, Fecioara Maria cu Pruncul ofer` o coroan` unei sfinte, probabil Ecaterina, în timp ce în partea dreapt` a imaginii, se afl` regele Ladislau, ]inând atributul s`u caracteristic, halebarda. În plan secund pare s` fie redat` biserica-cetate din Biertan. Programul figurativ al interiorului st` sub semnul Judec`]ii de Apoi, reprezentat` pe peretele de vest, cu o enun]are a dogmei Întrup`rii prin scenele Bunei Vestiri [i Închin`rii magilor, pe sud. Pe est, sunt reprezenta]i Arhanghelul Mihail, ”conduc`torul o[tirilor cere[ti”, [i Sf. Gheorghe, ”soldatul lui Dumnezeu” –, protectori ai sufletelor împotriva r`ului. Deasupra lor, în partea central` a peretelui, figureaz` V`lul Veronic`i, sus]inut de doi îngeri în zbor, imagine de pietate care în mentalitatea timpului proteja de moarte subit`. Un sens devo]ional explicit de]in reprezent`rile peretelui nordic, succesiunea de motive pictate alc`tuind ceea ce era cunoscut în Evul Mediu târziu, ca o –”imagine contra ciumei” – Pestbild, în care Dumnezeu Tat`l lanseaz` s`ge]ile dezastrelor asupra omenirii protejate de Vir Dolorum [i de Maria – Maica Îndur`rii, cu mantia sa ocrotitoare. Una dintre s`ge]i este oprit` de ”Instrumentele mor]ii [i suferin]ei lui Cristos” – Arma Christi, figurate pe suprafa]a unui scut ]inut de un înger, ce simbolizeaz` prin culoarea ro[ie patimile sângeroase ale Domnului, iar prin form`, cultul Inimii Preasfinte a lui Isus, extrem de r`spândit în epoc`. Mesajul picturilor de la Biertan pare s` reflecte reac]ia sensibilit`]ii religioase în fa]a evenimentelor care marcheaz` ultimul deceniu al secolului al XV-lea în Transilvania, când, între 1493 [i 1495, o invazie turceasc` este urmat` de doi ani de foamete [i, apoi, de cium`. Un viciu de tehnic` face ca acest ansamblu s` fie ast`zi extrem de degradat, la fel ca picturile realizate de acela[i atelier la Sighi[oara, condus probabil de pictorul Matthias, care este atestat în anul 1497 la Biertan.
113
Capela catolicilor din Biertan
Fecioara cu pruncul între Ecaterina [i Ladislau, în partea superioar` a accesului
Imagine contra ciumei – Dumnezeul Tat`l, Isus ar`tându-[i r`nile, scut cu instrumentele patimilor, Maica Ocrotitoare, peretele de nord
Biserica Evanghelic` C. A. din Râ[nov, jud. Bra[ov
Din decorul pictat al bisericii Sf. Matthias din Râ[nov, o construc]ie de plan bazilical, ridicat` în secolul al XIII-lea [i transformat` la sfâr[itul secolului al XV-lea, este cunoscut doar ansamblul peretelui nordic al corului, reprezentând Ciclul Patimilor [i Învierii lui Isus. De[i se afl` în parte sub var, pot fi identificate scenele Cina cea de tain`, Rug`ciunea de pe Muntele M`slinilor, Ecce Homo, Purtarea Crucii – realizat` dup` un model similar celui folosit de maestrul Pavol din Levoca, ucenicul lui Veit Stoss, având ca surs` gravurile lui Martin Schongauer [i Israel von Meckenen. Sub influen]a teatrului religios [i a practicilor de pietate ale Evului Mediu târziu ce aduc arta în centrul spiritualit`]ii, suita de la Râ[nov cuprinde totodat` imagini rare care subliniaz` dramatismul reprezent`rilor, cum sunt Isus în a[teptarea r`stignirii sau Punerea pe
116
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Coborârea de pe Cruce, detaliu. Sf. Magdalena
Purtarea Crucii [i Coborârea de pe Cruce, Biserica Sf. Matthias (ast`zi evanghelic` C.A.), Râ[nov, jude]ul Bra[ov, peretele de nord al corului, 1500
117
Biserica Evanghelic` C. A. din Râ[nov
cruce, c`rora la urmeaz` scenele obi[nuite: R`stignirea, o memorabil` Coborâre de pe cruce, Punerea în mormânt – imagine în care figureaz` anul realiz`rii ansamblului, 1500, [i Învierea. Ordinea narativ` a episoadelor nu este respectat`, pentru a pune în eviden]` cele mai importante episoade ale ansamblului – Cina cea de tain` [i R`stignirea –, amplasate în timpanele pere]ilor celor dou` travee ocupate de desf`[urarea iconografic`.
Punerea în mormânt [i Învierea lui Isus
118
Ansambluri de pictur` mural` gotic`
Ansamblul de la Râ[nov este caracterizat sub aspect compozi]ional de interpretarea liber` a unor motive preluate din opere celebre ale picturii neerlandeze din cea de-a doua parte a secolului al XV-lea [i r`spândite în Europa Central` [i de Est prin intermediul gravurii germane, în timp ce stilul reprezent`rilor ilustreaz` prin expresie, forme [i tipuri compozi]ionale un ultim moment al picturii medievale, în care limbajul goticului nordic este îmbog`]it de experien]ele artistice ale Rena[terii italiene.
119
Biserica Evanghelic` C. A. din Râ[nov
Epilog
Primele ecouri ale Reformei sunt receptate în Transilvania relativ devreme, fiind drastic condamnate de Ludovic al II-lea al Ungariei; în 1524, cu doi ani înaintea dezastrului de la Mohács, regele poruncea Magistratului din Sibiu s` ard` scrierile lui Martin Luther, ce vor fi g`site în ora[ sau în localit`]ile scaunului. Noua religie avea s` fie oficializat` în Principat abia în 1541, prin implicarea umanistului [i reformatorului bra[ovean Johannes Honterus (1498-1549). La mijlocul secolului al XVI-lea, numeroase opere de art` catolic` au fost distruse. Cu toate acestea, instalarea Reformei în Transilvania, cu întregul s`u cortegiu de consecin]e, incluzând noul statut al imaginii sacre, suport` o vast` nuan]are. De[i înl`turarea imaginilor din biserici fusese cerut` principial, Magistratul ora[ului Sibiu dorea ca în parte acestea s` fie p`strate, ”deoarece erau opere de art` vii în ochii credincio[ilor”, Sinodul lutheran din 1557, acceptând reprezent`rile biblice [i ale istoriei Bisericii. Astfel, altare [i picturi murale de dinaintea Reformei au supravie]uit pân` ast`zi, în unele cazuri fiind acoperite sau repictate abia în secolul al XVIII-lea. Cele dintâi comentarii de ordin estetic asupra vechilor picturi dateaz` din aceea[i perioad` a ra]ionalismului, amintind tonul critic al adep]ilor umanismului clasicist al Rena[terii în fa]a Evului Mediu târziu, considerat ”neîndemânatic [i barbar”, iar arta sa ”gotic`”. În veacul al XIX-lea, spiritul Romantismului avea s` reevalueze Evul mediu, [i, odat` cu el, arta sa. Primele studii ale artei vechi transilv`nene se datoreaz` acestei epoci, iar ansamblurile descoperite de atunci pân` ast`zi, i-au întregit sistematic imaginea. Parte a peisajului artistic al goticului european, picturile din Transilvania se înscriu în tendin]ele curente înregistrate în Evul Mediu târziu. Pe tot parcursul secolului al XIV-lea întâlnim ansambluri realizate în stil ”liniar narativ”, cu o larg` r`spândire în ariile culturale marginale, a[a cum se p`streaz` la Homorod, Mugeni, la M`lâncrav (în nav`), sau Dr`u[eni. În paralel, se înregistreaz` ecouri ale picturii nord-italiene, la Ghelin]a, Homorod (imaginea devo]ional` Pietà), Mugeni (Judecata de Apoi) [i,
120
Epilog
într-o expresie particularizat`, la Sântana de Mure[. Sfâr[itul secolului al XIV-lea [i primele decenii ale celui urm`tor sunt marcate de ”goticul interna]ional”, ilustrat remarcabil de pictura corului de la M`lâncrav, de frescele de la Dârjiu, din anul 1419, sau de altarul realizat de Toma din Cluj în 1427. Simultan, în deceniile din jurul anului 1400, se poate vorbi despre un stil de sintez` de factur` provincial`, în care sugestii ale picturii italiene coexist` cu elemente ale ”stilului curtean”, într-un cadru tipologic simplificat, la Vlaha, Sânpetru sau Media[. Spre mijlocul secolului al XV-lea sunt resim]ite leg`turi cu realismul artei sud-germane, iar dup` 1460, pictura transilv`nean` se va afla sub influen]a noului val al artei gotice, al c`rei reviriment este declan[at de succesele picturii din ¥`rile de Jos în întreaga Europ`. Cele mai valoroase realiz`ri ale picturii murale transilv`nene de la sfâr[itul secolului al XV-lea - picturile bisericii “din Deal” de la 1483 sau imaginea Fecioarei cu Pruncul între sfinte donat`, prin tradi]ie, de regele Matia Corvin Bisericii Negre din Bra[ov, sunt probabil legate de centrele artistice din sud-vestul Germaniei [i Boemia, aflate sub influen]a major` a picturii neerlandeze. F`r` s` ating` acela[i nivel artistic, dar extrem de pre]ioase prin iconografie, sunt ansamblurile p`strate în interiorul capelelor funerare de la H`rman [i Biertan, ce reflect` o dezvoltare particular` a imageriei devo]ionale promovate de Biserica Roman`. Pictura gotic` transilv`nean`, oglind` fidel` a mentalit`]ii [i afectivit`]ii secolelor în care a fost creat`, constituie sub toate aspectele o dovad` definitorie a culturii acestui teritoriu, aducând o contribu]ie original` [i valoroas` la civiliza]ia Occidentului medieval.
121
Epilog
Bibliografie selectiv` Philippe Ariès, Omul în fa]a mor]ii, I-II, Bucure[ti, 1996 Gheorghe Arion, Sculptura gotic` din Transilvania. Plastica figurativ` din piatr`, Cluj, 1974 Ruxandra Balaci, Noi aspecte iconografice în pictura mural` gotic` din Transilvania: H`rman [i Sânpetru, Studii [i Cercet`ri de Istoria Artei, seria Arta plastic`, Bucure[ti, 1989 -1990, tom 36 - 37 Bálogh Jolán, Az erdely Renaissance. 1460-1541, I, Cluj, 1943 Jurgis Baltrusaitis, Evul mediu fantastic, Bucure[ti, 1975 Jurgis Baltrusaitis, Metamorfozele goticului, Bucure[ti, 1978 Michael Baxendall, The Limewood Sculptors of the Renaissance Germany, London, 1980 Hans Belting, Bild und Kult. Eine Geschichte des Bildes vor dem Zeitalter der Kunst, München, 1990 Hans Belting, L’image et son Public au Moyen Âge, Paris, 1998 Otto Benesch, The Art of the Renaissance in Northern Europe. Its relation to the contemporary spiritual and intelectual Movements, Massechusets, 1974 Ilona Bercovits, Illuminated Manuscripts in Hungary. XI – XVI Centuries, Budapest, 1969 Jan Bialostocki, The Art of the Renaissance in Eastern Europe. Hungary. Bohemia. Poland, New York, 1976 Francois Boespflug, Autour de la traduction picturale du Credo au Moyen Âge (XIIe -XVe siècle). Rituels. Mélanges offerts a Pierre-Marie Gy, Paris, 1990 F. Burger, H. Schmitz, I. Beth, Die deutsche Malerei der Renaissance, I-II, Berlin, 1957 Dan-Nicolae Busuioc von Hasselbach, ¥ara F`g`ra[ului în secolul al XIII-lea. M`n`stirea cistercian` Câr]a, ClujNapoca, I-II, 2000 Richard Cavendish, Visions of Heaven and Hell, London, 1977 Paul Cernovodeanu [i Paul Binder, Cavalerii Apocalipsului. Calamit`]ile naturale din trecutul României (pân` la 1800), Bucure[ti, 1993 Ion Ciortan, M`riuca Radu, Octavian Ion Penda, Descriptio Romaniae, Bucure[ti, 2004 Jean Delumeau, Frica în Occident (secolele XIV-XIII). O cetate asediat`, Bucure[ti, I – II, 1986 Jean Delumeau, Gr`dina desf`t`rilor. O istorie a paradisului, Bucure[ti, 1997 Werner Deusch, Deutsche Malerei des 15. Jahrhunderts, Berlin, 1936 Vasile Dr`gu], Arta gotic` în România, Bucure[ti, 1979 Vasile Dr`gu], Arta româneasc`, I, Bucure[ti, 1983 Vasile Dr`gu], Legenda “eroului de frontier`“ în pictura medieval` din Transilvania, în Monumente Istorice [i de Art`, 2, 1974 Vasile Dr`gu] (coordonator), Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. XIV – 1450), I, Pagini de Veche Art` Româneasc`, 1985
122
Bibliografie selectiv`
Georges Duby, Arta [i societatea. 980-1420, Bucure[ti, I-II, 1987 Georges Duby, Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului, Bucure[ti, 1998 Vlasta Dvofiáková, Josef Krasa, AneÏka Merhantova, Karel Strejkal, Gothic mural painting in Bohemia and Moravia. 1300-1378, Londra, 1964 Vlasta Dvofiáková, Josef Krasa, Karel Stejskal, Stfiedovûká nástûná malba na Slovensku, Praha, 1978. E. Kovács Péter, Mathias Corvinus, Budapest, 1990 Mircea Eliade, Istoria credin]elor [i ideilor religioase, III, Bucure[ti, 1988 Alain Erlande-Brandemburg, L’art gothique, Paris, 1983 Stephen Fischer-Gala]i, Dinu C. Giurescu, Ioan-Aurel Pop (coordonatori), O istorie a românilor. Studii critice, ClujNapoca, 1998 Hermann Fabini, Atlas der Siebenbürgisch-Sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, I, Hermannstadt-Heidelberg, 1998 Hermann Fabini, Sibiul gotic, Bucure[ti, 1982 Karl Fabritius, Urkundenbuch zur Geschichte des Kisder Kapitels vor der Reformation und der auf dem Gebiete desselben ehdem befindlichen, Hermannstadt, 1875 Max J. Friedländer, Early Netherlandish Painting, Leiden-Brussels, I- XIV, 1969 Wilhelm Frodl, Mittelalterlichen Wandmalerei in Österreich, Wien, 1970 Max Geisberg, Die Anfange des Deutsches Kupferistiches und der Master E.S., Leipzig, 1910 Alain Girard, Le Courronement de la Vierge. Le musée de Villeneuve-les-Avignon, Colmar, 1988 Alain Girard, Le Mystere de la Chute des Anges de Raymond Boterie. 1509-1510, Colmar, 1989 Curt Glaser, Die Altdeutsche Malerei, München, 1923 Lidia Gross, Confrerii medievale în Transilvania, Cluj-Napoca, 2004 Konrad G. Gündisch, Das Patriziat siebenbürgischer städte im Mittelater, Köln-Weimar-Wien, 1993 Ioan Ha]egan, Filippo Scolari. Un condotier italian pe meleaguri dun`rene, Timi[oara, 1997 Edith Heissing, Die Kunst des Meisters E.S. und die Plastic der Spätgotik, Berlin, 1935 Arthur M. Hind, An Introduction to a History of Woodcut, New York, 1963 Jaromir Homolka, Josef Kràsa, Václav Mencl, Jaroslav Pesina, Josef Petrán, Pzdnû Gotické umûni v âechnách, 14711526, Praha, 1985 Johan Huizinga, Amurgul evului mediu, Bucure[ti, 1993 Hans Huth, Künstler und Werkstatt der Spätgotik, Darmstadt, 1967 Jánó Mihály, Gelence, Sepsi-Szentgyörgy, 1994 Dana Jenei, Art and Mentality in late Middle Age Transylvania, în New Europe College. GETTY-NEC Program 20002001, 2001-2002, Bucure[ti, 2004 Dana Jenei, Defensorium Mariae, o tem` rar` a picturii europene, în Art`, istorie, cultur`. Studii în onoarea lui Marius Porumb, Cluj-Napoca, 2003 Dana Jenei, Pictura mural` a capelei din H`rman, în Ars Transilvaniae, XII-XIII, Cluj-Napoca, 2002-2003 Dana Jenei, Tema Credo în pictura mural` din Transilvania medieval`, în Ars Transilvaniae, Cluj-Napoca, X-XI, 2000 – 2001
123
Bibliografie selectiv`
Dana Jenei, Pictura mural` din Transilvania. Ansambluri din secolul al XV-lea (teza de doctorat), Bucure[ti, 2005 Dana Jenei, Kiss Lorand, Pál Petér, Sântana de Mure[. Pictura mural` a Bisericii Reformate, în In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civiliza]iei române[ti în context european, Bistri]a-N`s`ud, 2003 Andrei Kertesz, Pictura germanilor din sudul Transilvaniei pân` la 1800, tez` de doctorat, Cluj-Napoca, 1998 E. Kirschbaum, Lexicon der Christlichen Ikonographie, II, 1970 Elga Lanc, Corpus der mittelalterlichen Wandmalereien Österreichs. Wien und Niederösterreich, I, Wien, 1983 Elga Lanc, Corpus der mittelalterlichen Wandmalereien Österreiches. Steiermark, II, Wien, 2002 László Gyula, A Szent László-legenda középkori falképei, Budapest, 1993 Victor Lazarev, Originile Rena[terii italiene – Trecento, Bucure[ti, 1984 Jacques Le Goff, Civiliza]ia Occidentului medieval, Bucure[ti, 1986 Jacques Le Goff, Imaginariul medieval, Bucure[ti, 1991 Jacques Le Goff, Na[terea Purgatoriului, Bucure[ti, I-II, 1995 Carter Lindberg, The European Reformation, Massechussets, 2000 Cristoph Machat, Die Bergkirche zu Schässburg und die Mittelalterliche Baukunst in Siebenbürgen, München, 1977 Stefania Macioce, Il gotico internationale, Art e Dossier, 34, Firenze, 1989 Émile Mâle, L’art religieux du XIIIe siècle en France. Étude sur l’iconographie du Moyen Âge et sur ses sources d’inspiration, Paris 1990 Émile Mâle, L’art religieux de la fin du Moyen Âge en France. Étude sur l’iconographie du Moyen Âge et sur ses sources d’inspiration, Paris, 1949 Viorica Guy Marica, Arta german` între Gotic [i Rena[tere, Bucure[ti, 1981 Charles Ilsley Minott, Martin Schongauer, New York, 1971 Keith Moxey, Seeing through Schongauer, în Le Beau Martin, Études et mises au point. Actes du colloque. Musée d’Untetrlinden, Colmar, 1991 Friedrich Müller, Deutsche Sprach-Denkmäler aus Siebenbürgen. Aus schriftlichen Quellen des zwölften bis sechzehnten Jahrhunderts, Bukarest, 1986 H. Th. Musper, Altdeutsche Malerei, Stuttgart, 1970 Emese Nagy, Green Chamber Iconography from Saxony to Székelydálya (Daia Secuiasc`): a Case Study, în Annual of Medieval Studies at Central European University, 7, 2001 Thomas Nägler (editor), 800 de ani de Biseric` a Germanilor în Transilvania, Thaur bei Innsbruck, 1991 Paul Niedermaier, Siebenbürgische Städte, Bukarest, 1979 Manuela Niesner, Das Speculum Humanae Salvationis. Der Stifstsbibliothek Kremsmünster, Köln-Weimar-Wien, 1995 Gernot Nussbächer, Aus Urkunden und Chroniken. Beiträge zur siebenbürgischen Heimatkunde, III, Bukarest 1990 Gernot Nussbächer, Din cronici [i hrisoave. Contribu]ii la istoria Transilvaniei, Bucure[ti, 1987 Gernot Nussbächer, Kapelle in der Kirchenburg. Mittelalterliche Wandmalerein in Petersberg, în Karpatenrundschau, Kronstadt, 41/13 oktober 1994 Gernot Nussbächer, Johannes Honterus. Via]a [i opera sa în imagini, Bucure[ti, 1977 Karl Oettinger, Laube, Garten und Wald. Zu einer Theorie der süddeutschen Sakralkunst, în Festschrift fur Hans Sedlmayr, München 1962 Henk Van Os, The Art of Devotion, Amsterdam, 1994 Henk Van Os, The Way to Heaven. Relic Veneration in the late Middle Ages, Amsterdam, 2000 – 2001 ßtefan Pascu, Me[te[ugurile din Transilvania pân` în secolul al XVI-lea, Bucure[ti, 1954
124
Bibliografie selectiv`
ßtefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, II, Cluj-Napoca, 1979 Maja Philippi, Die Bürger von Kronstadt im 14. und 15. Jahrhundert, Bukarest, 1986 Corina Popa, Capela în arhitectura gotic` din Transilvania, în Art` româneasc`. Art` european`. Centenar Virgil V`t`[ianu, Oradea, 2002 Corina Popa, Pictura mural` a “Bisericii din Deal” Sf. Nicolae [i istoria ora[ului Sighi[oara, în Ars Transilvaniae, VIII-IX, 1998-1999 Radu Popa, La începuturile Evului Mediu Românesc. ¥ara Ha]egului, Bucure[ti, 1988 Mária Prokopp, Italian Trecento influence on murals in east central Europe. Particularly Hungary, Budapest, 1983 Radocsáy Denes, A középkori magyarország falkepei, Budapesta, 1954 Denes Radocsáy, Mittelalteriche Malerei in Hungarn, Budapest, 1977 Louis Réau, Iconographie de l’Art Chrétiene, Paris, tomes I-III, 1907-1935 Gisela und Otmar Richter, Siebenbürgische Flügelaltäre, Thaur bei Innsbruck, 1992 Victor Roth, Die deutsche Kunst in Siebenbürgen, Sibiu, 1934 Johann Michael Salzer, Der Markt Birthälm in Siebenbürgen. Ein Beitrag zur Geschichte Siebenbürger Sachsen, Wien, 1881 R. W. Scheller, A Survey of Medieval Model Books, Haarlem, 1963 Alan Schestack, Master Cz and Master WB, New York, 1971 Alan Schestack, Master E.S. Five Hunderth anniversary exhibition, Philadelphia, 1967 Alan Schestack, The complete engravings of Martin Schongauer, New York, 1969 Hans Martin Schmidt, Meister des Marienlebens und sein Kreis, Düsseldorf, 1978 Jean-Claude Schmitt, Ra]iunea gesturilor, Bucure[ti, 1998 Jean-Claude Schmidt, Strigoii. Viii [i mor]ii în societatea medieval`. Bucure[ti, 1998 Gustav Seiwert, Die Brüderschaft des heiligen Leichnams in Hermannstadt, în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, X, 1882 Tereza Sinigalia, Le retable de Biertan. Nouvelles recherches, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Série Beaux-Arts, tome XXI, 1984 Alfred Stange, Deutsche Malerei der Gotik. Franken, Boehmen und Thüringen-Sachsen in der zeit von 1400 bis 1500, Lichtenstein, 1969 Alfred Stange, Deutsche Malerei der Gotik. Österreich und der ostdeutsche Siedelungsraum von Danzig bis Siebenbürgen in der zeit von 1400 bis 1500, München-Berlin, 1961 Alfred Stange, Deutsche Malerei der Gotik. Südwestdeutschland in der Zeit von 1400 bis 1450, Lichtenstein, 1969 Francè Stelè, Monumenta Artis Slovenicae, I, La peinture murale au moyen âge, Ljublijana, 1935 I. D. ßtef`nescu, L’art byzantin et l’art lombard en Transylvanie, Paris, 1938 Michel Tanase, Avatarurile unui act de dona]ie. Dona]ia f`cut` cistercienilor, în ¥ara Bârsei, de c`tre Bela IV, la 17 martie 1240, în Revista Istoric`, 4, 1-2, 1993 Tarnóc Márton, Mátyás Kyrály és a magyarországi Reneszánsz (1450-1541), Budapest, 1994 G. D. Teutsch, Siebenbürger Mitglieder der Bruderschaft des Hospitals zum Heiligen Geist in Rom, 1478-1520, în Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, XIII, 1890 G. D. Teutsch, Siebenbürger Studiererde auf der Hochschule in Wien. Ein Betrag zur Kulturschichte Siebenbürgens, în Archiv des Vereins, IX, II, 1881 Tonk Sándor, Erdélyiek egytemjárasá a középkorban, Bucure[ti, 1979
125
Bibliografie selectiv`
Virgil V`t`[ianu, Istoria artei feudale în ]`rile române, I, Bucure[ti, 1959 Maurice Vloberg, L’Eucharistie dans l’art, I - II, Paris, 1946 Jacques de Voragine, La legende dorée, Paris, 1907 Michel Vovelle, Les Âmes du Purgatoire ou le travail du deuil, Paris, 1996 Wehli Tünde, Könyvfestészeti és grafikai elöképek az 1470 elötti magyarországi falfestészetben, în Ars Hungarica, 1983/2 Jean Wirth, L’image médiévale. Naissance et développements (VIe-XIe siecle), Paris, 1989 Heinrich Wittstock, Ein Marienlied, în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, 2/1872 Martin Zlatohlávec, Jiri Fajt, Jan Royt, Milena Bartlová, Hana Hlaváãová, The Bride in the Enclosed Garden, Praga, 1995 xxx Biblia Pauperum. Az Esztergomi föszékesegyházi könyvtár negyvenlapos Blockbuch Biblia Pauperuma, Budapest, 1966 xxx Das Burzenland, IV, Die Dörfer des Siebenbürgens, Kronstadt, 1929 xxx Das Burzenland, III, Kronstadt, Kronstadt, 1928 xxx Documente privind istoria ora[ului Bra[ov, IX, Documente de breasl`, 1420 – 1580, Kronstadt, 1999 xxx Documente privind istoria României, seria C, Transilvania, Bucure[ti, 1951 xxx Istoria artelor plastice în România, I, Bucure[ti, 1968 xxx Johannes Aquila és a 14. századi falfestészet, Budapest, 1989 xxx Katalog der Tafelmalerei in Nürnberg 1350-1550, Königsten im Taunus, 1993 xxx Le beau Martin. Études et mises au point. Actes du Colloque. Musée d’Unterlinden, Colmar, 1991 xxx Lexikon der christliche Ikonographie, IV, Berlin, 1972 xxx Lexikon der Kunst, V, Leipzig, 1978 xxx Martin Schongauer. Maître de la gravure Rhenane vers 1450 – 1491. Paris, Musée du Petit Palais, 14 novembre 1991 – 16 février 1992 xxx Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, I / IV, Kronstadt, 1886 / 1915 xxx Quellen zur Geschichte Siebenbürgens aus sächsischen Archiven, IV, Hermannstadt, 1880 xxx Reallexikon zur deutschen Kunstgeschichte, III, Stuttgart, 1954
126
Bibliografie selectiv`
Text si legende
Dana Jenei Fotografii
NOI Media Print Dana Jenei Grafic` [i copert`
Adrian Sorin Georgescu DTP
Gabriel Nicula Redactare
Irina Spirescu Emil Stanciu Editori
Ovidiu Morar Adrian Manafu
Tiparit la Alföldi Printing House Hungary © NOI Media Print B-dul. Nicolae B`lcescu nr. 18 Bloc Dalles, Bucure[ti Tel.: 021 222 79 72 Fax: 021 202 91 82 e-mail:
[email protected]
