37416486-Metoda-de-Pian-Editia-4-Alma-Cornea-Ionescu-1971

_/

-t..*

At}|Aconr:rifuilEsctl

r|lITODA 0t PIA[I EDITIA IV

EDITURA a

uNruNtlr

MUzIcAtA cof

PortTolttot

. Bucuregi - l97l

,/

----

-/

.\\' !-.v''.-

\\

'.":

AtilAC0Rt't[-luilEsc|J

rtlTTODA DE PIA]'| EDITIA IV

EDITURA A

UNtUNlrt

MUZICATA COt POztIOtttot

. Bucure*i - l97l

.1..t-_:_:

x!*1,

_-__------

PIANUL

t

Ca orice tciruician, pi.uristul trebuie si-9i cuaoascl uuealta sa de lucru - pialrul. Curoatterea nr€catrlslrului inte|ior al ac€ntur isstru ert destul de complicat ne di multe puncte de sprijin in crea ce priveit€ stabilirea u.trei legAturi logicc iutrt nrigcarile miinilor piauistului Si iGtrurEntul cu c!,!e va producc sullet-eledorite. Iriauul este iostruurcotul cel nai cuaoscut ti poste cel mai rispiodit p€ntru tiorbajut uriversal al muzicii. Ll cste singtrrul rrt5truErcut,alaturi de orga Eurre,c"ie poat" reda orice fel de-ltrcrare nruzicall, indilerent de titm, pr.rlifonir 9i arrtrolic. flrtr coocursul altui iustrument, produciud, diu pu.nct de vedere tDuzical, inptesia de c€va iourplet, desdvirgit. Piaxrll poat€ deci iulocui caracterul ioli/oric al uuei irrchestre,reducird astfel Eumtrd ere{utanlilo; la unul singur. A9a se erplict marea sa popularitaie. brga, degi imiti mai lidel colotiful q)ecific al diferitelor irNtruEente, rlmiue totugi in inferioritate din acest puuct de vedere dio cauza c.onstnrctiei sale lronunentale ea ficild parte dtn mobilierul /ir al cat€dralelor sau al sililor de conc€rt. Pianol se compune dintr-un gir de coarde uretalict de diferitc grcimi 9i luagimi. Fo4a !o{aE de tntindere - 15000kg,'de aceeamecarrisurulpiauului necesrt-Iu\ codlr ,netalic t€zistt[t Pe cAre sint a,coardelo! este de 9O0O Iixatc coardele.I.a tipurile mai noi, coardeledin bas sz i*rueqeazd cu cele din registrul oijlociu,_putrn a Iavotizl transrnisiunea directi a armoricclor, asiguriudu-i estjel uD suret mai plio, uai sonor. Numai dtscatrd este firat paralel cu petetele lIzii.l'iecirui sunet li iorespunde un trup d€ doul, trri, evetrtual patru cggrde-(dr pildi h sistcmi aLiqrol al pianclor Blittnct); sunetele j(;se au o s'iugilri , dupl cxprcsia lui Antoo Rubinstcil). Bntul aebuic rI sc odihneasd, cu altc cuvintc sd n qrliin pc fccrrc dapl. Le lncepltori, dcgctclc vor ateca dapclc dc le o lnllfnc dc cca 5 cm,, athgloduJc cu part!. lot clmoas! (de aceceunghiile se vot tlia scurt). In ccca cc Privcltc tdlliaca lz. cr'tc u ridicd degctele, accasa cstc o probleml individualt, mai ales la pianigtii formegi. Trebuic sl avcm gdil ca degctcle sL rJ:nlnl fxato fcrm ia puncnrl lor dc atingere cu clapa, adid sI ru deviezc. Mai trebuic sI fisr cu grijl ca dcgctele sI nu llrrrrr t fota, pe fundamcntul clapei apdsateci cle s!. 6c rclaxatc imeAltt dup[ cldere, pcntlu a cvita .sdcl contr4ctlrd mugchilor mli:rii. Firetca inchcicturilor trcbuie sI fic ugoarl, flrl incotdlti sru trcoutlturi, )e ec€ce, ticbuie sl se lucteze cu atcolie foarte concenttetl. gi sprtc (m'$chii - A.E-arl,tet _cdJorld ?tacllui provinc nu adt din degetc sau dc la cot clt din umeri spatelui). In fclul acesta, braprl, antebnp:I, mlna gi degctele formeazl un tot tnitdr, un l/or cuprins inttc doul puncte cxtremc - umeri qi virfuri - restul rlminhd l.iber. Mai zlespo$nt-ul (incheietuta urliaii) uebuic sI fie totdeaula elastic gi str nu sc fring{ violcnt din lnchcictud. Atrc:oi, ttebvte prcgllit. Cditatca gi o vlrfurilor. Dcgetclc ttcbuie sI 6e la fel de sprintcne gi de clastice ca gi o minge in migcerc. Brapl are ua rol clnd activ, clnd ceva mai pasiv, .cintat rjudnd numai migcareadegetclor. Asdel, in hbaica arliculatd, bralul .nu ia partc activU.la ci doar va pedecta migcareadegetclor. ln ca ilexe, 6ra1ul ete insi ua rol dircct, actit. J.inem str.atragem aterfia profesorilor dc pian carc se ocupl ladeosebi cu instruirca Copiilor cI; la inceput, micul pianisr trebuie s4 lucreze cu deg€tc cit B6i actit't, Expcrieol. nc-r dovedit cl o tehnicl realizattr cu degetc prea pasive, in aceastl etapl de dczvoltrrc Du poete ducc lc un tezultat satisfddtor. Dcgetcle pasivc produc o tehnictr unilaterali, greoaic, lipsirtr dc strtrlucire. De accca, lccastl tehnid noul (a lui Breithaupt), bazatl pe fD4a gravitaliei, trebuie lnpleasl just. Pe de dtl pafte estc o cfoarc de a devohz atbtic musculatura degetelor. Pianistul ate nevoie nu dc mugchi ma;tl, rigSzici, dimpotriv!, de mugchi mici, ml{diogi, elastici, pc care-i obfncm prin migdti npidc, rprintcoc, avl-otate. Forla dcgehkr cste ptopo4ionell cu /a?iditarta migdtilot lor. Sl nu ptacticlm l,nsl, ubnica drgXelorln mod izolet, Ea tebuic str 6e insolitl dc o rcletivl rclrrrrc a lottcgului organism. Adt pentru nlilatca suaetului cit gi pentrt realiqarcatcbricd dcsIrl4itJ,, dupl cum am vI*ut, nlaxarea cste o condigie ina qtz non. Oricc incordare muscular{ cc deptr9c9teo rnumitl limittr postc devcni un fectot catc sI ftlnez,s adt viteza cit qi forga migctrrii, caudnd ln acclagitimp gi o risipl inutiH de cnergic. Firegte d, prin asemeneaprocedee fleoltunlc, se riscl gi o tcddert a mobilitdlii drgtttlor, Calitaha Si inhnritatc4 xnl ri dclind dt ;dinca Jorpi, dt pttnct fu aplicared ac$tai Jarlt 1i dc vitury cddtii dcgctalorpc clape, ln timpul anhenarncntului Gtudiului), pianistul cepltl depdnderile motoarc necesarcspte a putea facc sl vadezc acetti tei factori. Un sunet frumds estc ln funcfe de corectitudinea migclrilot. Automaurarea utror wtcdii grryirc ve ducc Ia un rczultat negativ, Nu putem accentualodeajuns asupra fapnrlui cI pianistul uebuie sl ]Joctfz,etr Ltznlia Jodrt€ corrc.nhatd, m'i alc$ ln ceea ce privegtc stgl.rr poigntt$lni, cvitind Lulepenircesau crisparca lui. Iar cealeltl condi;ie cc ttcbuic rcspectatl de pianist este cofirol pcrmantd cu necbcaal rcali4lrii calitaliw a fecdrui nnet, Sd n sildn cd foktina uri aelodt htsr csleJactord & baqdal drp'olrdrii hhnicii.

j

j

I i

I

I

{:

t I

I

I

j'

I i .t

DE TEORIEA MUZICII NOTIUNIELEMENTARE

t

Elevul igi va insugi, concomitent cu exerci;iilc dc plol rcum, noiunile elementate dc tcoric a muzictr El trebuic ftcut str inleleagi cd arqica cth arTa Justhb, d rltdiind muzica, va invdsz cum d cinb slu chiar sI ajuagi d combine ttrnchlcca ele sl devini lhcdr urechi gi sI ne produd la ecclagit;mF anumite ,rnalii sr.lhtcfti. Io ceea ce ptiveye consinrvl unei opclc de ertl, li vom artrta prin eremple dcmonsuetivc cl ea poatc exFrima anumitc s€nlineflte saa idei ce rcftctd nalitaka. Profcsorirl va explica epoi, poaivit graduiu.i ie lalelcgcre al micului pianist, cI chmntcb cottlitltiw alc muzicii siat h rumlr de patru: adodia, ritn , usotia $ tirsbrral. Melodia este o succesi'unede suncte, ordonate dupl anumite notme de compozigic muzicalt, asdcl ce si producd un dect pllcut urechii. &itm estegradul de pulsale al cint6rii, rezultat dir distibuirea judicioast a acccnttlor,precum gi a talu'ilor & nte ir,tte ele; xitmul mai poate fi definit dit)ipinta inclricd t ,inpraltaiprh lrzal. Nu gri"ttr mdod.ic flri ritm. Melodia capltl tn scrs muzical numai orin dtm. El cste elementul ce dtr viatl muzicii. Arno a esteefcctul muzical pridus prin iaionercr im*Iard a mai multor sulcte, duptr anu-ite legr. Timbr este calitatea care face sl se deosebeascllnue ele diferitele instrumeotc muzicale sau vocilc omenelu. S*rettl consutute nateialtl aqicii. Dio puact de vcderc fizic, sun€tul este ptodusul nibruliikr uaui corp clastic sau sonor, pc care organul nostru auditiv Ie percepc ca wgaTii sonorc.C,orpul sotrot poatc fi otgarul vocal omenesc,un instrument muzical ctc. Decl vibtagiiie sint legtlatc ai arrnonioasc, sunctul captrd cancter mqical, impresionindu-ne plIot. Suactul ptodus dc vibragii multiple y nrcg&n re displacc Ai sc nu.mette uomot. Suaetele muzicalc se pot deosebi ulele dc dtele prir: patru propriegti: lndlsinu, it ktsitdtta, d$tt6 ,ihbr . ti. Dintrc ecest€a, pentru urhrca trqitald cele mai impott2,ntc siol tndlliata gi duau. -suochrl loa4inn este pripriet"tea ce o are de a 6 maj lnalt sel.matgru..D Inllfmca dcpinde de nmdrul vibnlilot ce le executl un corp clastic lnu-o sccunu, Cu cit cotpul face zai nslh \ibr:lii pc secundl, cu atit va produce un ssoet fidi ln4ltt dacAproduce un trundt mai nic dc vibnlii, sunctul tezultat vr fi nai gtat. O coardl mai scurtl face mai multc vibre;ii dedt o coardl mai lung[ dc acccegigrosimc" iir doul coardc h fcl dc intinse gi de lungi, insl de grosimi difctite, vot prduce sunetc difctitc, cca subgirc ptodudnd un surrct mai inalt, iar cca groasl un suoct rnai grav. Acest lucru s€ poatc dcrnoastn pc utr piro dcschis. Sub aportul ladlflnii, sunetclc sc aill unul fagl de altul ca trcthh ttnti rc/tri,lB put4 de ios e sclhii glsindu-sc sua€tclc gnyc, iar in pertce dc sus cele ?nrltc. Din cauza 4cestei ueolnlti, succesiutrcaEuitoaf,c a sunctclor iotrebuiolatc in muzicl sc oumcttc sczrd;tqicald. sau cobrltoer Drrala sunetului ne anaLd cll ,inP &cbuie sl dntlm un su[ct ln nport cu dtul. Tiabml este calitatea s3u cskafta d,isuflcavi a doutr sau mai multa sutctc, prduse de difctitc iqctrumclte s:.u voci oneoctti. El rczultl din suprapunerce difetitclor stMt drmorrict, hrtt,ttitdha estc tftia ului suoet. Ea dcpiode de an2litdima vibqiilot.

',fl

1 I

DEOSEBIREA DE INALTIME A SUNETELOR

Am vlzut cI sutrctclc se deosebescp'jn indllin,Dstan;a dintc doul sunete se numette intenal. Intervalul cel rnai mic utilizat in muzica curopca.nl cstc tamito .l. DouI scmitonuri formeazl un roz, $irul de sunete care se succedl la distan;l de lonxri qi nnitoltti, otindwtc dupl anumite tcgtli, atit in suir cit gi ln coborire, se numette - dupl cum rrn sPusrard mtliealil satrgatfd. Anzlizlnd Jclal cum este aldtuitl scara muzicall, dcscopedm doul lucrud importantc pcntru sistcmul nostru muzical: atcadtarca PerJcctd^ orictrrui sunet cu octaadlui (cu sunetul d optulca), fic dcesupta, 6e dedcsubtul lui, precum ;i o anumitl ordine inrtricd in aranjarea tonurilor gi a semitonurilot unclc dupl dtclc. Din cauza accstor asmdndri ditr opt ln opt t€ptc suitoare sau cobotitoarc, nu l fost nevoic pcntru totolitaha sunetdor existente dccit dc 7 ttmlr Jnthaentah, ccleldte sunetc, rt?tlah la diJcrih oaan (suptioerc sau infedoare), tlminlnd sI po fie ac.h*fi dtnsmiri. Sistemul nostru muzical intrcbuinlcdl estlzi doul feluri dc dcnumiri alc celor 7 sunctc muzicde: denumirer itali^a, do, rc, ni" fa, sol, la, si sru denumirealiterald A, B, C, D, E, F, G. H. Pdme dcnumirc sc lntrcbuinJc.zl ti in l{'a ooastrl. Al optulca suret d gamci, ne6ind dcclt reproducereacelui dlntii la intervelul dc octevl" sc numc$tc dc asemcoca/a, al noullea sutret tot .r, al zecclea- ni gi aq,-mai departc. Cu accstc tsptc oumc dc suncte, noi putem dcnumi oz'ar strnet emis dc difcrite iastrumcntc muzicalc siru de vocilc omcocgti. Ficcatc i tnal poartl gi cl o dcounirc, cetc sc dI dup\ tttttsdr dt ,tc?h pc carc-l cuprindc. Asdcl rcpctarcr eccluiegi sunct sc chaml urisor sau y'rind ( do-do). Iotcrvrlul dc b do lt n se ntsnugtt. stcxtdd; dc lt h lz tti - ttrlili de la & lz Ja -.varrdt d,e b h lz sol - oittd; de lt lo lz h - uxtit; dc h lt b i - rt|ritt d, iar dc la .lo l^ dt th - octald, Se hgelcge dc le siac d 9i iatcrrdclc n-tf,i, /t-J4, n-ml ac. se vor aumi tcspxtiv uctndd, h4d, c rii c':c.

I i

t;

J

)

1 I

SCRIEREA SUNETELOR Sunctclc se pot scrie qi citi lntocmai ca litetelc qi cuvintele. Gtiree sunetclot se poate face cu glasul ( dnttnd) seu la un insrument mtace,l (cxccttttttl), dlr, ca gi cuvintelc, ea se mai poate face gi ll gl , d,eci cu inagiulia nqitah. \luzicianul poatc in fdul eccsta td ncmt.4t orice bucattr.muzicaltr pi *i o rcprodad mai tirziu din memode la ur instrumett; el et putce chix sd aoteqcpicsa din memoric. DupI cum sulctele votbirii sint reptezentate prin aaumite scmne numite litere, tot asdel sunctcle muzicalc pot fi lnflgigate pdn anumite scmaespecizle numite notc. Ele au forma unri oval, szu a unui ptlct. Oraklt pot t\ inph, sau prevdzute cu o linixtd vcrlicah. Pnctclc au totdeauna cite o lini$d terticald, fre \n los, uc ln sus. Notcle se scriu pe un $up dc 5 linii perdele ti cgd dist2ltate una de elta, ^urit portatirt.

.tI l I

II

.l

iI I

I

I La inccputul portativului sc glscltc ua raz; numit cbtic. Lt pba sc foloscsc doul chci: cltia hi nl gi cbcia l Ja, Locul cuPflns ktre liniile portativului se tumeite rpalitt. Lini]Je gi spegiilc pottltivului sc numetotcizl, si sc nurdrl dc jos il sus. Pcnru Ectilc: t t,ror notelor, Du ajurg cclc 5 linii alc portativului, de rceq la cazul accsta,oe servim de nigte liniulc mici orizontalc, scrise deesupte su dedcsubnl portatiyului circ se lutncsc lirii sullirnntol, szu li i ajudtoarc; pc clc lom scrie aote mri iDaltc stu mei lorsc. Fiindd muzica pentm pian cupriade foatc multe note, pcntru utuiarea cititului (carc er 6 foaitc gfeu dacl e-er utiliza prea multe linii supLimcntare)nc folosim d,e hd lortalit c cu scriituri diJcritt: rrrt ls chia l fa $ aka h cbcia hi rol. Celedoul portativc sint legatc cu o ltste 9i pttntt-o acohdd.Cheialui ral(< chcie dc violinl >) se numette asdel deoarecc scmnul incepe dcla nota rod care scrveste s rod L ladrnurt,

cLlluzindu -nc la cunoagtetca celodalte trote. Portrtivul dc sus se lnEcbuinlcaz! polirfi nlnt drcg;ptd,adtc: penttu notcle inalte, iat pon tivul dc jos (cu chcia lui /2, numitl gi cbcia& bat) - pcntru sunitelc grave, adid peotru ,ntn4 ttttgd.

rd ! ad

o (,

u

'11

Jr-

Jtf

-

-

-??F

s0[ tA sr D0nxtI rA sol rA sr

DO RI ilI TA SOLtA SI

R[ MI TA SOT

,,

LOCUL NOTELOR PE PORTATIV$I DENUMIREALOR IN CHEIA DE VIOLINA $I IN CHEIA DE BAS

$.

,1

-) -,",)1",,",",

^t0," n

ll

o e t a tua

I

t

abloul dc mai sus, vcdem ca, d_cpil3l, no:a & lc diftritc inllti-i poani urmito:relc dcnumiri; h stbco ra, do co ra, do aarc, do zic, dd, che, doJ 1i do4.

FORMA$I DURATA NOTELOR$I A PAUZELOR

d:n vlzut c! notelc, ln zfzrl d,c inllgimc, mai eu gi darald; aceestase mai numegrc Si tuloarc- Yzlorilc notcl.or slot ln- oumlt dc aaptc.Cind muzica tace, se foloscgtcun rarrn numit Pal