31596503 Hannes Stein Cum Sa Ai Intotdeauna Dreptate

„SUPA-I PREA S|RAT|“ SAU REGULILE DE LUPT| ALE DISCU}IEI CIVILIZATE

T\cerea e de aur – dar vorba e de argint ~ntr-o familie de ]\rani din mun]ii Tirolului se n\scuse un fiu mut ca un pe[te. B\iatul `ndeplinea toate muncile care i se cereau [i se ar\ta cuminte [i `n celelalte privin]e, dar nu scosese nici un singur sunet, `n toat\ via]a lui. ~ntr-o sear\, se poveste[te, muntenii se a[ezaser\ la mas\. {i atunci, mutul a deschis deodat\ gura [i a pronun]at, f\r\ s\ se `ncurce: „Supa-i prea s\rat\.“ Au `ncremenit cu to]ii de uimire, cu lingurile `n aer, deasupra str\chinilor aburinde. Primul care [i-a reg\sit cump\tul a fost pater familias. „B\iete, de ce pân\ acum n-ai scos nici o vorb\?“ l-a `ntrebat. Iar tân\rul [i-a l\sat privirile Cum s\ ai `ntotd eau

na dreptate

9

`n p\mânt. „P\i, pen’c\, s-a `ncumetat el, pân’acu’ supa n-a fost niciodat’ prea s\rat\.“ Admirabil\ economie de expresie! Vai, de-am fi cu to]ii aidoma acelui pui de ]\rani: suficient de discre]i [i de mode[ti ca s\ renun]\m la vorbele inutile. Din p\cate, lumea, `n totalitatea ei, este departe de acest ideal. P\l\vr\ge[te, se ceart\, dezbate, spune vrute [i nevrute, n\scoce[te [i r\spânde[te bârfe, dup\ cum `i st\ `n fire. Da, peste tot [i mereu se vorbe[te. ~n Talmud omul este numit [i chai medaber, „animalul vorbitor“ – `n latina `nv\]a]ilor se poate spune [i homo loquens. De altfel, [tiin]a modern\ a comunic\rii ne l\mure[te c\ ar fi absolut imposibil s\ nu comunic\m. Nu exist\ un contrar al conduitei omene[ti – [i nimeni nu are libertatea s\ nu respecte canoanele. Altfel [i mai limpede formulat: [i trând\via este un comportament. De aceea ne [i este imposibil, `n principiu, s\ `ntrerupem vreodat\ comunicarea. Cine se izoleaz\ de semenii lui nu o face câtu[i de pu]in din dorin]a de a nu mai vorbi, ci din dorin]a limpede de a nu i se mai vorbi. Chiar [i cine st\ ore `n [ir nemi[cat ca un Buddha, `n pozi]ii absolut incomode, pe rogojin\, studiind modelul tapetului, chiar [i cine face leg\mânt de t\cere [i se retrage `ntr-o chilie de c\lug\r comunic\ ne`ncetat cu lumea din jur: nu exist\ t\cere care s\ nu fie `nc\rcat\ de sensuri. 10

HANNES STEIN

Dar nici nu trebuie s\ irosim prea multe cuvinte ca s\ deplângem toat\ situa]ia. Omul a devenit om, `n epoca primitiv\, numai pentru c\ a `nlocuit noaptea t\cerii cu lumina vorbirii! {i tocmai de aceea, chiar dac\ [i-ar dori-o cu tot dinadinsul, nu se mai poate `ntoarce vreodat\ `n `ntunericul protector: por]ile Paradisului s-au `nchis, pentru el, pe ve[nicie. Tân\rul pe care cu to]ii `l crezuser\ mut, dar a vorbit la momentul potrivit, a fost cu certitudine un erou, [i ar merita s\ i se ridice un monument din marmura cea mai nobil\ `n fiecare parlament, `n fiecare redac]ie, `n fiecare studio de televiziune din lume. {i dac\ ar inten]iona cineva s\-i urmeze exemplul, cu o capacitate de autocontrol rar `ntâlnit\, tot `n zadar ar fi: suntem condamna]i s\ vorbim, s\ ne `mp\rt\[im gândurile, s\ discut\m. Cartea de fa]\ v\ va ajuta s\ v\ exprima]i retoric. Dac\ tot trebuie s\ vorbim, m\car s\ o facem elegant [i conving\tor. Ca s\ folosim o figur\ de stil, e ca atunci când ai crampe [i intri pe ringul de dans, pref\cându-te c\ dansezi foxtrot. Dar e obligatoriu s\ cuno[ti pa[ii.

Dori]i s\ ave]i dreptate, ori s\ v\ atinge]i un scop? Exist\ programe de oper\ care povestesc intriga lucr\rii muzical-dramaturgice, de unde evident nu Cum s\ ai `ntotd eau

na dreptate

11

putem pricepe mare lucru, `n vreme ce ne delect\m cu fermec\toarea muzic\ dodecafonic\. Exist\ programe de teatru care dezv\luie, negru pe alb, tot misterul, `nainte de a ne `ncumeta s\ intr\m `n sal\ [i s\ urm\rim ce a ie[it, dup\ ce regizorul [i-a pus `n practic\ teribilele lui idei scenice. Exist\ ghiduri de c\l\torie, `n care sunt descrise ]inuturi `n care coio]ii [i bizonii `[i zic noapte bun\, `n vuietul Niagarei. Lucrarea de fa]\ urmeaz\ aceste exemple ilustre: este vorba, ca s\ spunem a[a, de un GHID DE CONVERSA}IE (astfel, cea dintâi scriere apar]inând genului). Scopul urm\rit este stabilirea unor canoane clare despre cum [i despre ce se poate vorbi `n public. Nimic mai mult, nimic mai pu]in. S\ stabilim, de la `nceput, care este scopul comunic\rii, `n via]a de zi cu zi. ~n esen]\, exist\ doar dou\ motive pentru care ne lans\m `ntr-o discu]ie: 1) pentru a ob]ine ceva, sau 2) pentru a avea dreptate. ~n ceea ce prive[te prima situa]ie, v\ rog s\ privi]i expresia „a ob]ine ceva“ `n accep]iunea cea mai larg\ – ea cuprinde totul, de la dezbaterea punctelor de vedere asupra reclamei erotice pân\ la flec\reala destins\ `n care poli]i[tii se angajeaz\ cu r\pitorii care iau ostatici. Dac\ vre]i s\ ave]i succes, cheia este `ntotdeauna aceea[i: nu contrazice]i! ~ncerca]i s\ afla]i cât mai repede p\rerea rivalului, confirma]i-i 12

HANNES STEIN

valabilitatea, f\r\ a face economie de cuvinte ori de spirit, apoi strecura]i-i propria propunere. O scen\ din filmul C\derea imperiului american arat\ cum se desf\[oar\ lucrurile `n practic\. Doi urâ]i s\ri]i de patruzeci de ani pl\nuiesc cum s\ aga]e studente crude `n discotec\, vr\jindu-le cu replici de genul: „Mademoiselle, centralele atomice sunt un lucru `ngrozitor, nu crede]i? {i ce s\ mai spunem despre moartea p\durilor!“, leg\nându-[i [uncile `n ritmul muzicii imaginare. Chiar [i tratativele cu sp\rg\torii de b\nci `narma]i func]ioneaz\ dup\ acelea[i principii. Mai `ntâi se caut\ sferele de acord; vigilen]a p\r]ii adverse este apoi adormit\, `n credin]a c\ totul va continua sub semnul aceleia[i armonii ve[nice; `ns\ trebuie limpede stabilit c\ anumite limite nu pot fi dep\[ite. (Dac\ fata sus]ine c\ inten]ioneaz\ s\-i r\mân\ fidel\ prietenului, discu]ia despre centralele atomice se `ntrerupe brusc. La fel [i `n situa]ia `n care bandi]ii `ncep s\ `mpu[te ostatici.) La momentul potrivit, dintr-un punct de vedere tactic, la care nu po]i ajunge decât gra]ie experien]ei, singura deviz\ r\mâne: La atac! Asaltul n\valnic trebuie s\ nimiceasc\ toate redutele de ap\rare, `n speran]a c\ victoria va fi de partea celui mai viteaz. Cel de-al doilea motiv de discu]ie civilizat\ ne poart\ `ntr-un domeniu considerabil mai complicat. Cum s\ ai `ntotd eau

na dreptate

13

Mai `ntâi trebuie l\murit\ chestiunea esen]ial\: de ce s\ ai dreptate este ceva atât de frumos [i de dorit? Exist\ r\spunsuri foarte diferite, dar care, f\r\ `ndoial\, duc `ntr-o singur\ direc]ie. Vrem s\ eradic\m opiniile gre[ite. Ar fi de-a dreptul un semn de necioplire [i del\sare dac\ o p\rere recunoscut gre[it\ – ori, mai exact, o tâmpenie – ar r\mâne necontrazis\ `n spa]iul de comunicare interuman\. Prin urmare, p\rerea respectiv\ trebuie distrus\, retoric, prin lovituri bine ]intite. Vrem s\ salv\m lumea. S\ presupunem c\ ne-am dat seama c\ doar comunismul este `n stare s\ salveze societatea de la dezastru – ceea ce `nseamn\ c\ am fi de-a dreptul incon[tien]i s\ suport\m propaganda anticomunist\, a[a cum se `ntâmpl\ zi de zi. Este datoria noastr\, `n calitate de semeni [i cet\]eni, s\ ajut\m comunismul s\-[i dobândeasc\ victoria sa istoric\ mondial\, cu ajutorul discu]iilor aprinse! Vrem s\ str\lucim `n fa]a celorlal]i. Pe vremuri, b\rba]ii obi[nuiau s\ sar\ la b\taie dac\ doreau s\ fie remarca]i de femeia visurilor – pe care, apoi, `nving\torul o târa de p\r direct `n grota lui c\ptu[it\ cu mu[chi. ~n zilele noastre, se recurge adesea la dueluri verbale, exact `n acela[i scop. Nefiind `ns\ momentul s\ coment\m progresul civilizator `n asemenea evenimente, vrem s\ fie limpede un lucru: `ntr-o 14

HANNES STEIN

`nc\ierare, cel mai tare este de regul\ cel care r\mâne pe picioare, pân\ la sfâr[it – `n duelurile verbale, `n schimb, triumf\ cel mai abil. Vrem s\ ne sim]im bine. ~n acest sens, fie-mi `ng\duit s\ evoc interviul legendar care a fost transmis dup\ partida de box dintre campionul Henry Maske [i adversarul s\u, Roccigiani. ~n vreme ce Maske umbla cu subtilit\]i, ocolind esen]ialul, Roccigiani a pus genial punctul pe „i“: „~l trânte[ti la podea [i te sim]i excelent!“ Dar am putea fi contrazi[i, c\ nu motiva]ia ar avea vreo importan]\, ci setea de a avea dreptate care, oricum, e[ueaz\ pân\ la urm\ tot `ntr-o lupt\ de coco[i. Teorie care nu poate fi demontat\ decât recunoscându-i, pentru `nceput, valabilitatea – ad\ugând, apoi: luptele de coco[i `n care adversarii nu se aleg cu r\ni reprezint\ o disciplin\ sportiv\ nobil\. Rog s\ fiu iertat de blajina lume a doamnelor c\ nu pun `n discu]ie aici [i „lupta de g\ini“ `n mod special. Nu pentru c\ a[ considera-o mai pu]in important\ ca varianta masculin\ – dup\ p\rerea mea, de la distan]\, g\inile cert\re]e se deosebesc prea pu]in de purt\torii de creast\ cuprin[i de furia dezbaterilor. ~n ambele cazuri `ncep s\ zboare penele [i s\ ias\ fulgii; `n ambele cazuri cotcod\citul strident sparge timpanele; `n ambele cazuri, la sfâr[itul ostilit\]ilor, cel `nvins nu Cum s\ ai `ntotd eau

na dreptate

15

mai este bun decât de oal\. ~n ceea ce prive[te comunicarea omeneasc\, din fericire, afirma]iile sunt corecte doar din punct de vedere metaforic: partenerul r\v\[it, tocat m\runt ieri, se prezint\ ast\zi pe terenul de lupt\ proasp\t [i f\r\ nici o zgârietur\, preg\tit pentru repriza urm\toare.

Pozi]ia pacifist\ Psihologia modern\ ne `nva]\ c\ o comunicare nu se m\rgine[te niciodat\ strict la nivelul concret al informa]iei. Asemenea unui râu care transport\ grohoti[, ea poart\ cu sine [i un complex de st\ri. Un exemplu clasic: so]ul care `i mârâie so]iei, aflate la volan, care a oprit la semafor, „E verde!“ Desigur, asta nu `nseamn\ numai c\ intersec]ia poate fi traversat\. B\rbatul sugereaz\ c\ el conduce mult mai bine, c\ a gre[it când a l\sat-o la volan [i c\ se gr\be[te peste poate. Acum, exist\ [i reprezentan]i ai breslei psihologilor cu `nclina]ii umanitariste, care ne pun `n vedere nu numai s\ `n]elegem mesajele din afara con]inutului strict al comunic\rii, ci s\ ne dezvolt\m un soi de radar intern al oscila]iilor emo]ionale. La orice enun] trebuie s\ ne punem `ntrebarea: Ce anume ne m\rturise[te despre el `nsu[i cel care ne vorbe[te? ~n ce raport se 16

HANNES STEIN

situeaz\? Fa]\ de mine. {i ce anume urm\re[te s\ ob]in\? De la mine. A[ dori s\ v\ deconsiliez cu t\rie de asemenea precau]ii `n rela]iile interumane `n cazul `n care urm\ri]i s\ ave]i dreptate dintr-unul din motivele men]ionate mai sus (adic\ pentru a salva omenirea, pentru a str\luci `n fa]a femeilor etc.). Nu ve]i face decât s\ v\ `ndep\rta]i de rezultatul urm\rit, zdrobindu-v\ adversarul retoric. Exist\ [i un psiholog extrem de pacifist, Friedemann Schulz von Thun pe numele s\u, care `[i imagineaz\, cu toat\ seriozitatea, c\ `n psihologia comunica]ional\ lucrurile ar trebui s\ stea cam a[a: „Accept [i salut faptul c\ fiecare vede chestiunea din punctul s\u de vedere, potrivit biografiei [i `mprejur\rilor din via]a sa.“ Ca s\ continue apoi, `nfierbântat: „Tu e[ti altfel decât mine, eu sunt altfel decât tine: dac\ ne ascult\m unul pe cel\lalt [i ne accept\m punctul de vedere ca punct de pornire, atunci `ntâlnirea noastr\ poate s\ scoat\ la lumin\ ceva mai bogat [i mai adev\rat decât p\rerile noastre, luate separat.“ ~n acest fel nu se va ajunge, desigur, niciodat\ la o discu]ie `nfierbântat\. V\ spun, cine nu e preg\tit s\-[i rad\ partenerul de discu]ie cu tunetele [i fulgerele spiritului – cui `i este team\ de furtunile polemice purificatoare – ar face bine s\ r\mân\ acas\, dup\ sob\, cu inima lui de iepure fricos cu tot! Cum s\ ai `ntotd eau

na dreptate

17

Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.