30838656-Muriel-Barbery-Eleganta-ariciului

1

− Marx `mi schimb\ total concep]ia despre lume, mi-a declarat azi-diminea]\ micul Pallie `res, care nu-mi adreseaz\ niciodat\ vreun cuvânt. Antoine Pallie `res, mo[tenitor prosper al unei vechi dinastii industriale, e fiul unuia dintre cei opt patroni ai mei. Ultim\ eructa]ie a marii burghezii de afaceri – care nu se reproduce decât prin sughi]uri discrete [i f\r\ vicii –, era totu[i profund `ncântat de descoperirea sa [i mi-o `mp\rt\[ea din reflex, f\r\ m\car s\-i dea prin minte c\ a[ putea `n]elege ceva din asta. Ce pot s\ `n]eleag\ masele truditoare din opera lui Marx? Citirea ei e anevoioas\, limbajul – elevat, proza – subtil\, teza – complex\. {i `n momentul \la e cât pe ce s\ m\ tr\dez proste[te. − Ar trebui s\ citi]i Ideologia german\, `i spun eu acestui cretin `n hanorac verde-`nchis.

Elegan]a ariciului

Cine seam\n\ dorin]\

9

MURIEL BARBERY 10

Pentru a-l `n]elege pe Marx [i a `n]elege de ce n-are dreptate, trebuie s\ cite[ti Ideologia german\. Este soclul antropologic pornind de la care se vor construi toate `ndemnurile la o lume nou\ [i pe care e `n[urubat\ o certitudine major\: oamenii, care se r\t\cesc `n dorin]e, ar face bine s\-[i vad\ de nevoile lor. ~ntr-o lume `n care hybris-ul dorin]ei va fi redus la t\cere, se va putea na[te o organizare social\ nou\, cur\]at\ de lupte, de opresiuni [i de ierarhiile nocive. − Cine seam\n\ dorin]\ culege opresiune, aproape c\ murmur, ca [i cum m-ar asculta doar motanul meu. Dar Antoine Pallie `res, a c\rui resping\toare [i embrionar\ musta]\ nu comport\ nimic felin, m\ prive[te, `ncurcat de cuvintele mele ciudate. Ca `ntotdeauna, sunt salvat\ de incapacitatea pe care o au fiin]ele de a crede `n ceea ce spulber\ cadrele micilor lor obi[nuin]e mentale. O port\reasc\ nu cite[te Ideologia german\ [i ca atare ar fi incapabil\ s\ citeze teza a unsprezecea despre Feuerbach. Mai mult, o port\reas\ care `l cite[te pe Marx prive[te `n mod obligatoriu cu coada ochiului spre subversiune, vândut\ unui diavol care se nume[te CGT1. C\ ea ar putea s\-l citeasc\ pentru eleva]ia spiritului este o contradic]ie pe care nici un burghez n-o concepe. 1 Confédération Générale du Travail, una dintre cele cinci mari confedera]ii sindicale franceze (n. tr.).

− Transmite]i-i salut\ri mamei dumneavoastr\, morm\i `nchizându-i u[a `n nas [i sperând c\ disfonia celor dou\ fraze va fi acoperit\ de for]a unor prejudec\]i milenare.

2

MURIEL BARBERY

Miracolele Artei

12

M\ numesc Renée. Am cincizeci [i patru de ani. De dou\zeci [i [apte de ani sunt port\reas\ la nr. 7, rue de Grenelle, o frumoasc\ cas\ boiereasc\ cu o curte [i gr\din\ interioare, `mp\r]it\ `n opt apartamente de mare lux, toate locuite, toate gigantice. Sunt v\duv\, scund\, urât\, dolofan\, am b\t\turi la picioare [i, dac\ e s\ m\ iau dup\ unele dimine]i mai nepl\cute, o r\suflare de mamut. N-am studii, am fost `ntotdeauna s\rac\, discret\ [i insignifiant\. Tr\iesc singur\ cu pisica mea, un motan mare [i lene[, care nu are nici o particularitate notabil\, decât c\-i miros urât labele când e contrariat. Nici el, nici eu nu facem deloc eforturi pentru a ne integra `n hora semenilor no[tri. Cum sunt rareori amabil\, de[i `ntotdeauna politicoas\, nu-s `ndr\git\, dar sunt totu[i tolerat\ deoarece corespund atât de bine cu ceea ce `n opinia general\ a devenit paradigm\ a port\resei de imobil,

Elegan]a ariciului

[i anume c\ sunt una dintre numeroasele roti]e care fac s\ func]ioneze marea iluzie universal\ potrivit c\reia via]a are un sens ce poate fi u[or descifrat. {i dat fiind c\ st\ scris undeva c\ port\resele sunt b\trâne, urâte [i acre, e de asemenea gravat cu litere de foc pe frontonul aceluia[i firmament imbecil c\ port\resele au pisici fricoase, grase, care mo]\ie toat\ ziua pe perne cu huse cro[etate. La acela[i capitol, se spune c\ port\resele se uit\ tot timpul la televizor `n timp ce pisicile lor grase mo]\ie [i c\ holul imobilului trebuie s\ miroas\ a rasolul, supa de varz\ sau iahnia de fasole g\tite `n cas\. Am `ns\ [ansa nemaipomenit\ de a fi port\reas\ `ntr-o re[edin]\ de mare standing. Mi se p\rea atât de umilitor s\ trebuiasc\ s\ g\tesc aceste feluri infame, `ncât interven]ia domnului de Broglie, consilierul de stat de la etajul `ntâi, pe care cu siguran]\ a calificat-o `n fa]a so]iei sale drept politicoas\, dar ferm\, [i care viza eliminarea din existen]a comun\ a acestor izuri plebee, a fost o u[urare imens\ pe care am disimulat-o cât am putut mai bine sub aparen]a unei obedien]e silite. Asta era acum dou\zeci [i [apte de ani. De atunci, `n fiecare zi, merg la m\celar [i cump\r o bucat\ de jambon sau de ficat de vi]el, pe care o `ndes `n plas\ `ntre pachetul de t\i]ei [i leg\tura de morcovi. Etalez cu complezen]\ aceste merinde de s\r\ntoc, având caracteristica nobil\ de a fi inodore, fiindc\ eu sunt s\rac\ `ntr-o cas\ de boga]i, pentru a alimenta concomitent

13

MURIEL BARBERY 14

cli[eul consensual [i pe motanul meu, Léon, care nu-i gras decât de pe urma acestor mese ce ar fi trebuit s\-mi fie destinate [i care se `ndoap\ zgomotos cu afum\tur\ de porc [i macaroane cu unt, `n timp ce eu pot s\-mi potolesc foamea f\r\ perturba]ii olfactive [i f\r\ s\ b\nuiasc\ nimeni nimic cu privire la propriile-mi `nclina]ii culinare. Mai dificil\ a fost problema televizorului. Pe vremea defunctului meu so], m\ obi[nuisem totu[i, `ntrucât constan]a cu care se uita el m\ scutea de corvoad\. Zgomotele aparatului r\zb\teau `n holul casei [i asta era de-ajuns pentru a statornici jocul ierarhiilor sociale `n privin]a c\rora, odat\ cu decesul lui Lucien, a trebuit s\-mi bat capul pentru a le men]ine aparen]a. Pe când tr\ia, m\ despov\ra de nedreapta obliga]ie; mort, m\ lipsea de incultura lui, indispensabil zid de ap\rare contra suspiciunii celorlal]i. Am g\sit solu]ia gra]ie unui non-buton. O sonerie legat\ la un mecanism cu infraro[u m\ avertizeaz\ acum de câte ori trece cineva prin hol, f\când inutil orice buton pe care trec\torii s\ trebuiasc\ s\ apese pentru a-mi semnala prezen]a lor, de[i sunt foarte departe de ei. C\ci `n aceste ocazii stau `n camera din fund, cea unde `mi petrec cea mai senin\ parte din timpul meu liber [i unde, protejat\ de zgomotele [i mirosurile pe care mi le impune condi]ia mea, pot tr\i dup\ pofta inimii, f\r\ a fi privat\ de informa]iile vitale oric\rei santinele: cine intr\, cine iese, cu cine [i la ce or\.

Astfel, locatarii care traversau holul auzeau sunetele `nfundate prin care se recunoa[te un televizor `n func]iune [i, mai degrab\ din lips\ decât din prisos de imagina]ie, `[i f\ceau imaginea port\resei afundate `n fotoliul din fa]a aparatului. Eu, `nchis\ `n bârlogul meu, nu auzeam nimic, dar [tiam dac\ trece cineva. Atunci, din odaia `nvecinat\, prin ferestruica rotund\ care d\ spre sc\ri, ascuns\ `n spatele perdelei de muselin\ alb\, m\ informam discret despre identitatea trec\torului. Apari]ia videocasetelor [i, mai târziu, a zeului DVD, a schimbat radical lucrurile `n ceea ce prive[te fericirea mea. Cum e pu]in obi[nuit ca o port\reas\ s\ se delecteze cu Moarte la Vene]ia [i ca din gheret\ s\ r\zbat\ muzic\ de Mahler, am dat iama `n economiile conjugale, atât de greu adunate, [i am cump\rat un alt aparat pe care l-am instalat `n ascunz\toare. ~n timp ce, garant al clandestinit\]ii mele, televizorul din gheret\ r\gea, f\r\ s\ aud neroziile pentru creiere de molu[te, eu m\ extaziam, cu ochii `n lacrimi, `n fa]a miracolelor Artei.

C UGETARE

PROFUND| NR .

1

S\ aspiri la a[tri ~n bolul cu pe[ti[ori

MURIEL BARBERY

Aurii s\ sfâr[e[ti

16

Dup\ toate aparen]ele, din când `n când, adul]ii `[i fac timp s\ [ad\ [i s\ contemple dezastrul care e via]a lor. Atunci se lamenteaz\ f\r\ a `n]elege [i, ca ni[te mu[te care se izbesc `ntruna de acela[i geam, se fr\mânt\, sufer\, se consum\, se deprim\ [i se `ntreab\ despre angrenajul care i-a dus acolo unde nu voiau s-ajung\. Ba, cei mai inteligen]i fac din treaba asta chiar o religie: ah, de[ert\ciunea demn\ de dispre] a existen]ei burgheze! Sunt unii cinici de genul \sta care cineaz\ la masa p\rin]ilor: „Ce s-a `ntâmplat cu visurile noastre de tinere]e?“ `ntreab\ ei cu un aer dezam\git [i satisf\cut. „S-au evaporat [i via]a-i o c\]ea.“ Detest aceast\ fals\ luciditate a maturit\]ii. Adev\rul e c\ sunt ca to]i ceilal]i, ni[te pu[ti care nu pricep ce li s-a `ntâmplat [i care se joac\ de-a tipii duri când de fapt le vine s\ plâng\.

E totu[i u[or de `n]eles. Ceea ce nu-i `n regul\ este c\ to]i copiii cred `n vorbele adul]ilor [i, deveni]i adul]i, se r\zbun\ `n[elându-[i propriii copii. „Via]a are un sens pe care-l cunosc doar oamenii mari“ este minciuna universal\ `n care toat\ lumea e obligat\ s\ cread\. Când, la vârsta adult\, `n]elegi c\ nu-i adev\rat, e prea târziu. Misterul r\mâne intact, dar toat\ energia disponibil\ a fost de mult irosit\ `n activit\]i stupide. Nu mai r\mâne decât s\ te anesteziezi cum po]i, `ncercând s\-]i maschezi faptul c\ nu g\se[ti nici un sens vie]ii tale [i-]i am\ge[ti propriii copii pentru a `ncerca s\ te convingi mai bine pe tine `nsu]i. Dintre persoanele pe care le frecventeaz\ familia mea, carea de a-[i rentabiliza inteligen]a, de a stoarce ca pe-o l\mâie filonul studiilor [i de a-[i asigura o pozi]ie de elit\, pentru ca apoi s\ se `ntrebe cu uimire o via]\ `ntreag\ de ce asemenea speran]e au dus la o existen]\ atât de van\. Oamenii cred c\ aspir\ la a[tri [i sfâr[esc ca ni[te pe[ti[ori aurii `ntr-un bol. M\ `ntreb dac\ n-ar fi mai simplu s\ li explice de la `nceput copiilor c\ via]a-i absurd\. Asta ar r\pi câteva momente bune copil\riei, dar i-ar aduce un câ[tig considerabil de timp adultului – f\r\ a mai pune la socoteal\ c\ l-ar cru]a de cel pu]in un traumatism, cel al bolului. ~n ceea ce m\ prive[te, am doisprezece ani [i locuiesc la nr. 7 pe rue de Grenelle, `ntr-un apartament de bog\ta[i. P\rin]ii mei sunt boga]i, familia mea e bogat\, iar sora mea [i cu mine suntem prin urmare virtual bogate. Tat\l meu e deputat dup\ ce a fost ministru [i va sfâr[i f\r\ `ndoial\ la vârf, ocupat s\ goleasc\ pivni]a re[edin]ei de la Hôtel de

Elegan]a ariciului

toate au urmat aceea[i cale: o tinere]e petrecut\ `n `ncer-

17

Lassay1. Mama mea… Ei bine, mama mea nu-i tocmai o capacitate, dar e instruit\. Are un doctorat `n litere. Scrie invita]iile la cin\ f\r\ gre[eli [i `[i petrece timpul pisându-ne cu referin]e literare („Colombe, n-o mai face pe Guermantes“, „Dr\gu]a mea, e[ti o adev\rat\ Sanseverina“). Cu toate astea, cu tot norocul [i cu toat\ bog\]ia, de mult timp [tiu c\ destina]ia final\ este bolul cu pe[ti[ori. Cum de [tiu? ~ntâmplarea face s\ fiu foarte inteligent\. Chiar excep]ional de inteligent\. Dac\ te ui]i la copiii de vârsta mea, e deja un abis `ntre noi. Cum nu prea am chef s\ fiu remarcat\ [i cum, `ntr-o familie unde inteligen]a este o valoare suprem\, un copil supradotat n-ar avea niciodat\ lini[te, `ncerc, la colegiu2, s\-mi reduc performan]ele, MURIEL BARBERY

dar chiar [i a[a sunt mereu prima. S-ar putea crede c\ a

18

simula o inteligen]\ normal\ când, ca mine, e[ti la nivelul unei clase preg\titoare pentru {coala Normal\ Superioar\ e floare la ureche. Ei bine, nu e deloc a[a! Trebuie s\-]i dai mult\ osteneal\ ca s\ pari mai prost decât e[ti. Dar, `ntr-un fel, asta m\ `mpiedic\ s\ mor de plictiseal\: tot timpul pe care nu am nevoie s\-l petrec pentru a `nv\]a [i-a `n]elege `l folosesc pentru a imita stilul, r\spunsurile, felurile de-a proceda, preocup\rile [i micile gre[eli ale elevilor buni obi[nui]i. Citesc tot ce scrie Constance Baret, a doua din clas\, la mate, francez\ [i istorie [i a[a `nv\] ce trebuie s\ fac: din francez\ – un [ir coerent de cuvinte

1

Sediul pre[edintelui Adun\rii Na]ionale Franceze (n. tr.). Colegiul francez este o [coal\ secundar\ cu patru clase, e[alonate de la a [asea (cea mai mic\) la a treia (cea mai mare) (n. tr.). 2

corect ortografiate, din mate – reproducerea mecanic\ a unor opera]ii lipsite de sens, iar din istorie – o succesiune de fapte legate `ntre ele de conectori logici. ~ns\ chiar [i `n compara]ie cu adul]ii, sunt mult mai de[teapt\ decât cei mai mul]i dintre ei. Asta e. Nu sunt deosebit de mândr\ de asta fiindc\ n-am nici un merit `n aceast\ privin]\. Dar ce-i sigur este c\ `n bol n-am s-ajung. E o decizie la care am reflectat bine. Chiar [i pentru o persoan\ atât de inteligent\ ca mine, atât de `nzestrat\ pentru studii, atât de diferit\ de ceilal]i [i superioar\ majorit\]ii, via]a e deja trasat\ [i atât de trist\ `ncât te podide[te plânsul: nimeni nu pare a se fi gândit la faptul c\ dac\ existen]a e absurd\, a a da chix. E doar mai confortabil. Ba mai mult: cred c\ luciditatea face succesul amar, `n vreme ce mediocritatea mereu trage n\dejde la ceva. Hot\rârea mea e luat\. Curând voi p\r\si copil\ria [i, `n ciuda certitudinii mele c\ via]a e o fars\, nu cred c\ voi putea rezista pân\ la cap\t. ~n fond, suntem programa]i s\ credem `n ceea ce nu exist\, fiindc\ suntem vie]uitoare care nu vor s\ sufere. A[a c\ ne consum\m toat\ energia pentru a ne convinge c\ exist\ lucruri care merit\ osteneala [i c\ de-asta via]a are un sens. Degeaba sunt foarte inteligent\, tot nu [tiu cât timp voi mai putea s\ lupt `mpotriva acestei tendin]e biologice. Când voi intra `n cursa adul]ilor, voi mai fi capabil\ s\ fac fa]\ sentimentului de absurditate? Nu cred. Iat\ de ce am luat urm\toarea hot\râre: la sfâr[itul acestui an [colar, `n ziua `n care voi `mplini treisprezece ani, pe 16 iunie, o s\ m\ sinucid. Aten]ie, nu pl\nuiesc s\ fac

Elegan]a ariciului

reu[i `n via]\ `n chip str\lucit nu are mai mult\ valoare decât

19

asta cu mare tam-tam, ca [i cum ar fi un act de curaj sau de sfidare. De altfel, am tot interesul ca nimeni s\ nu b\nuiasc\ nimic. Adul]ii au cu moartea o rela]ie isteric\, totul ia propor]ii enorme, se face atâta caz, când e totu[i evenimentul cel mai banal din lume. Ceea ce m\ fr\mânt\ nu e faptul `n sine, ci metoda de a-l pune `n aplicare. Latura mea japonez\ `nclin\ evident pentru seppuku. Când spun latura mea japonez\, vreau s\ zic: dragostea mea pentru Japonia. Sunt `ntr-a patra [i, bine`n]eles, am ales japoneza ca a doua limb\. Proful de japonez\ nu-i grozav, molf\ie cuvintele `n francez\ [i mai tot timpul se scarpin\ `n cap cu un aer perplex, dar exist\ un manual care nu-i chiar r\u [i, de când a re`nceput [coala, am f\cut mari progrese. Am MURIEL BARBERY

speran]e ca `n câteva luni s\ pot citi manga-urile mele pre-

20

ferate `n original. Mama nu `n]elege c\ o feti]\-a[a-de-dotat\-ca-tine poate s\ citeasc\ manga. Nici m\car n-am catadicsit s\-i explic c\ „manga“ `n japonez\ `nseamn\ doar „band\ desenat\“. Ea crede c\ m\ adap cu subcultur\, dar nu `ncerc s-o l\muresc c\ se `n[al\. Pe scurt, peste câteva luni poate c-o s\-l pot citi pe Taniguchi `n japonez\. Dar asta ne readuce la povestea noastr\: totul trebuie s\ se `ntâmple pân\ `n 16 iunie, pentru c\ pe 16 iunie m\ sinucid. ~ns\ nu prin seppuku. Ar fi plin de sens [i de frumuse]e, dar… ei bine… n-am deloc poft\ s\ suf\r. De fapt, a[ avea oroare s\ suf\r; consider c\ atunci când iei hot\rârea s\ mori, tocmai fiindc\ soco]i c\ intr\ `n rânduiala lucrurilor, trebuie s-o faci cu blânde]e. Moartea trebuie s\ fie o trecere delicat\, o alunecare pe t\cute spre odihna ve[nic\. Sunt oameni care se sinucid aruncându-se pe fereastr\ de la etajul

al patrulea sau bând hipoclorit ori spânzurându-se! E absurd! Ba chiar g\sesc c\-i obscen. La ce bun s\ mori, dac\ nu ca s\ nu suferi? Eu, una, mi-am prev\zut bine ie[irea: de un an, `n fiecare lun\, iau un somnifer din cutia de pe noptiera mamei. Consum\ atâtea, `ncât, oricum, n-ar observa nici dac\ a[ lua câte unul `n fiecare zi, dar am hot\rât s\ fiu foarte prudent\. Nu trebuie s\ la[i nimic la voia `ntâmpl\rii când iei o decizie care are pu]ine [anse de a fi `n]eleas\. E de ne`nchipuit repeziciunea cu care oamenii se opun planurilor la care ]inem cel mai mult, `n numele unor platitudini de genul „sensul vie]ii“ sau „dragostea pentru fiin]a uman\“. Ah, [i asta: „caracterul sacru al copil\riei“. nu mi-e team\. Am doar câteva regrete, poate. Dar lumea a[a cum e nu-i f\cut\ pentru prin]ese. Acestea fiind zise, doar fiindc\ pl\nuie[ti s\ mori nu `nseamn\ c\ trebuie s\ vegetezi ca o legum\ deja putred\. Ba chiar dimpotriv\. Important nu e s\ mori, nici la ce vârst\ mori, important e ceea ce e[ti pe cale s\ faci `n momentul când mori. La Taniguchi, eroii mor escaladând Everestul. Cum n-am nici o [ans\ de-a putea s\-ncerc K2 sau Grandes Jorasses pân\ `n 16 iunie, Everestul meu este o exigen]\ intelectual\. Mi-am fixat drept obiectiv s\ emit cât de multe cuget\ri profunde cu putin]\ [i s\ le notez `n acest caiet: dac\ nimic nu are sens, m\car mintea s\ `nfrunte asta, nu? Dar cum am o pronun]at\ latur\ japonez\, am ad\ugat o dificultate: aceste cuget\ri profunde trebuie formulate sub forma unui mic poem `n stil japonez – un hokku (trei versuri) sau un tanka (cinci versuri).

Elegan]a ariciului

A[adar, m\ `ndrept `n lini[te spre data de 16 iunie [i

21

Hokku-ul meu preferat e unul de Basho: Colib\ de pescari Amesteca]i cu creve]i Greieri! |sta nu-i bol cu pe[ti, nu, e poezie! Dar `n lumea `n care tr\iesc, exist\ mai pu]in\ poezie decât `ntr-o colib\ de pescar japonez. G\si]i c\-i normal ca patru persoane s\-[i duc\ via]a `n patru sute de metri p\tra]i, când o mul]ime de altele, [i poate printre ele poe]i blestema]i, n-au nici m\car o locuin]\ decent\

MURIEL BARBERY

[i se `ngr\m\desc câte cincisprezece `n dou\zeci de metri

22

p\tra]i? Când, ast\-var\, am aflat de la [tiri c\ ni[te africani `[i pierduser\ via]a fiindc\ un incendiu izbucnise `n casa sc\rilor din imobilul lor insalubru, mi-a venit o idee. Cei asemenea lor au bolul cu pe[ti[ori `n fa]a ochilor toat\ ziua, nu pot s\ scape de el spunându-[i pove[ti. Dar p\rin]ii mei [i Colombe `[i `nchipuie c\ `noat\ `n ocean fiindc\ tr\iesc `n cei patru sute de metri p\tra]i ai lor, ticsi]i cu mobile [i tablouri. A[a c\ pe 16 iunie am de gând s\ `mprosp\tez un pic memoria lor de sardele: o s\ dau foc apartamentului (cu aprinz\torul pentru gr\tar). Aten]ie, nu sunt o criminal\: am s-o fac când nu va fi nimeni (16 iunie cade `ntr-o sâmb\t\, adic\ ziua `n care dup\-amiaza Colombe se duce la Tibe` re, mama la yoga, tata `n cercul lui, iar eu r\mân acas\), o s\ evacuez pisicile pe fereastr\ [i-o s\ anun] pompierii

destul de devreme, ca s\ nu fie victime. Apoi, o s\ m\ duc lini[tit\ s\ dorm la mami cu somniferele mele. F\r\ apartament [i f\r\ fiic\, poate c\ se vor gândi la to]i africanii mor]i, nu-i a[a?

Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.