254086736-Detoxifierea-Organismului-Cu-Ajutorul-Ceaiurilor-Și-Crudităților.docx

Detoxifierea organismului cu ajutorul ceaiurilor și crudită ților

Termenul de detoxifiere a organismului este unul din ce în ce mai des întâlnit în ziua de azi și este oarecum foarte „la modă„ printre adolescen ți, tineri, adul ți și chiar vârstnici. Periodic, organismul are nevoie de detoxifiere, și mul ți dintre noi apelăm fie la curele cu legume, fructe, sucuri naturale și supe, ceaiuri, sau diverse plante și medicamente. Cert este că organismul are nevoie de o perioadă de repaus de la stilul nostru de viață nu tocmai sănătos. De aceea, organismul trebuie ajutat să se curețe, să se detoxifice de substanțele extrem de dăunătoare pe care le găsim în grăsimea animală, în produsele tip fast-food, junk-food, în sucurile acidulate, în consumul excesiv de alcool, de tutun, în consumul de cafea, etc. Nu putem evita toxinele în totalitate dar trebuie să ne ajutăm corpul să scape de ele cât mai u șor cu putință. Cum începem detoxifierea? O detoxifiere a organismului începe cu renun țarea la zahăr și produse care con țin zahăr în exces, precum băuturile energizante, răcoritoare, dulciurile, etc. De asemenea, este indicat să renunțăm în totalitate la grăsimile de origine animală, iar carnea de porc și preparatele din carne de porc, mâncărurile grele precum sarmalele, friptura, dar și produsele fast-food trebuie eliminate din alimenta ție. De asemenea, se recomandă un consum ridicat de lichide (îndeosebi apă și ceaiuri) zilnic. Organismul uman are mai multe semnale și semne de avertizare prin care ne face conștienți de faptul că este nevoie de o schimbare. Așadar, insomniile, migrenele, constipația, lipsa energiei, celulita, balonarea, acneea, părul mat, tenul cu probleme, toate sunt semnale de alarmă prin care organismul nostru cere detoxifiere. Cantitatea de toxine acumulată depășesc capacitatea plămânilor, a colonului, a ficatului, a rinichilor și a pielii de a detoxifia organismul în mod natural, a șadar este nevoie de intervenția omului. Ce trebuie să evităm atunci când începem cura de detoxifiere? Alimentele pline de E-uri, legumele și fructele cu pesticide, carnea cu

hormoni, medicamentele, tutunul, alcoolul, cafeaua, apa de la robinet, produsele fast-food, junk-food, băuturile acidulate, produse cosmetice, etc. Postul - cea mai veche cură de detoxifiere a organismului Postul ținut vreme de patruzeci de zile, spre exemplu, este nu numai un excelent liant în relația cu Dumnezeu, ci este o metodă ideală de a scăpa de kilograme în exces, de a regla nivelul colesterolului din organism, de a purifica organismul într-un cuvânt. Postul reprezintă în primul rând o dietă echilibrată, prin evitarea mâncărurilor „de dulce„ precum carnea, ouăle, laptele, brânza, și toate produsele derivate. De cele mai multe ori, uităm să înlocuim carnea cu soia, din când în când, pe parcursul anului, așadar postul ne readuce în prim-plan acest aliment deosebit de important. Avem o gamă foarte variată de produse de soia, iar beneficiile consumului de soia pe perioada postului sunt faptul că aceasta are proprietă ți antitumorale, scade colesterolul și tensiunea arterială și reglează nivelul glicemiei în sânge, precum și creștere sistemul imunitar, ajutând la detoxifierea organismului. În perioada postului consumul de alcool este interzis, precum și cel de tutun, un motiv în plus pentru detoxifierea organismului. Stoparea consumului de carne, de abuz de alcool, de tutun și abstinența sexuală fac minuni pentru organismul nostru. Consumul excesiv de alcool afectează foarte tare ficatul și poate cauza cancer în diverse forme. Mai mult decât atât, ficatul nu se poate curăța dacă este în permanen ță bombardat de alcool, iar plămânul nu se poate curăța dacă este alimentat cu tutun. Așadar, postul poate fi considerat o perioadă de detoxifiere a organismului. Cura cu ceaiuri Detoxifierea organismului se poate face cu ajutorul ceaiurilor naturale din plante. Foarte multe dintre plantele cu care ne întâlnim zilnic poate, au un mare efect benefic asupra organismului și procesului de detoxifiere. Acestea trebuie băute fără zahăr sau alte adaosuri, precum mierea, pentru a ob ține un efect benefic de detoxifiere a organismului. Infuziile din plante sunt cunoscute de-a lungul timpului de către oameni ca și remedii pentru diverse afec țiuni și metode de detoxifiere a organismului. Ceaiul verde. Ceaiul verde este considerat a fi elixirul sănătă ții. Acesta este un remediu naturist de detoxifiere a organismului, cunoscut de peste 4000 de ani, și este o băutură ce poate fi savurată din plin pentru efectele sale benefice. Cura de detoxifiere cu ceai verde durează o lună, după care se face pauză, și se consumă trei cești de ceai pe zi. Acesta poate fi procurat cu u șurin ță de la magazinele naturiste, de la plafaruri, este la îndemâna oricui și con ține o cantitate foarte mare de antioxidanți naturali care neutralizează radicalii liberi. Acesta are proprietatea de a ajuta la reglarea nivelului de colesterol din organism. Ceaiul de floare de salcâm. Floarea de salcâm are efecte calmante, și ne ajută să trecem peste greutățile de peste zi, să dormim mai bine, să ne detoxifiem corpul și să ne alinăm durerile de stomac sau tusea în mod natural. Vreme de o lună, se face o cură cu infuzie de floare de salcâm pentru detoxifierea organismului. Pute ți prepara o infuzie de flori de salcâm, turnând circa 200 de mililitri de apă fierbinte, clocotită peste o linguriță de flori de salcâm uscate. Acoperi ți cea șca timp de 5-10 minute, strecurați și beți lichidul obținut.

Ceaiul de urzică. Urzica este o plantă medicinală și o plantă comestibilă deopotrivă, ce aduce numeroase beneficii organismului uman. Fie că este consumată in mâncare, ciorbă sau ceai, urzica are proprietă ți mai mult decât benefice pentru organismul uman. Ceaiul de urzică se obține prin infuzarea plantei proaspete, și anume o ceașcă de urzică proaspătă, mărunțită la un litru de apă clocotită vreme de 15 minute și ajută la detoxifierea organismului. Ceaiul de busuioc. Puțini dintre noi știm faptul că busuiocul induce o stare fizică și psihică foarte bună și că această plantă conține uleiuri esen țiale, taninuri și vitamine care ajută la detoxifierea corpului uman. Se recomandă o cură de o lună cu ceai de busuioc. Cura cu crudități Consumul de fructe și legume este mai mult decât indicat în curele de detoxifiere. Însă este indicat ca acestea să fie consumate crude, fără a fi procesate, sau sub formă de sucuri proaspete. Să vedem ce legume și fructe ne ajută să ne detoxifiem organismul. Sfecla roșie. Sfecla roșie este un adevărat aliment minune consumat în cantită ți moderate și preparată întocmai așa cum ne recomandă speciali știi. Sfecla ro șie conține tot complexul de vitamina B, potasiu, mangan, vitamina C, vitamina A, magneziu, fosfor, iod, calciu, sulf, antioxidanți și fier, cu alte cuvinte tot ceea ce organismul are nevoie. Sucul de sfeclă roșie poate fi consumat de către orice persoană, fără niciun fel de restricție. Este metoda cea mai simplă de a prepara sfecla roșie și de a ne bucura de toate beneficiile pe care aceasta le aduce sănătă ții noastre. Sucul de sfeclă roșie se poate combina și cu suc din alte rădăcinoase, precum morcov și țelină, și, de ce nu, și cu suc de măr. O cură cu sfeclă ro șie ține trei săptămâni. Sucul de sfeclă roșie se consumă cu precau ție, nu mai mult de un pahar pe zi, și veți vedea diferența. Organismul va fi detoxifiat și protejat împotriva răcelilor și a altor boli. În anotimpul rece, și nu numai, pute ți prepara o salată de sfeclă roșie, împreună cu alte rădăcinoase. Salata se sfeclă ro șie se poate prepara în multiple feluri, și anume – sfecla roșie crudă, dată pe răzătoare sau tăiată cubulețe, sau fiartă, se amestecă cu morcov, țelină, măr, usturoi, hrean, după preferințele dumneavoastră, un strop de ulei de măsline și un praf de sare. O cură cu salată de sfeclă roșie ajută la detoxifierea organismului, astfel că toxinele vor fi eliminate prin urină, transpirație, vor fi eliminate prin colon, iar detoxifierea este un proces foarte intens. Salata de sfeclă roșie poate fi consumată în combina ție cu alte alimente, precum un piure de cartofi sau cartofi natur și un pe ște sau un piept de pui la grătar. Varza. Zeama de varză murată ajută la detoxifierea organismului și la prevenirea infecțiilor respiratorii pe timp de iarnă, contribuind la vitaminizarea și mineralizarea organismului. De asemenea, și sucul de varză sau salata de varză crudă ajută la detoxifierea organismului. Varza este bogată în vitamina C, con ține o cantitate mult mai mare a acestei vitamine decât portocalele, și, în plus, con ține potasiu, calciu, vitamina A, vitamina K, vitamila B2, B3, B5, iod, cobalt, fitonutrien ți și magneziu. Salata de varză se consumă proaspătă, iar pentru o cură de succes, se recomandă consumarea acesteia timp de minimum patru săptămâni. Sucul de varză se consumă și el în stare proaspătă, prin stoarcerea frunzelor spălate și tocate într-un

storcător universal. Puteți bea până la un litru de suc de varză zilnic, în cure de două luni cu pauze de o lună. Merele. Merele sunt un alt aliat pentru detoxifierea organismului nostru, și avantajul este că acestea pot fi găsite pe tot parcursul anului în magazine. Merele sunt un aliment ideal și pentru curele de detoxifiere a organismului. Așadar, acestea pot fi consumate ca atare, în salate, sau sub formă de suc pentru rezultate bune în detoxifierea organismului Polenul crud, unul dintre cele mai valoroase daruri ale naturii

Albert Einstein: "Dacă albina ar dispărea de pe suprafața globului, omul ar mai avea doar patru ani de trăit". Polenul un miracol al naturii, adunat din 300 de flori Polenul este o pulbere fină, divers colorată în nuanţe de galben, portocaliu sau maro-roşcat, constituit din grăuncioare microscopice pe care albina le culege din flori, iar pentru a forma o singură granulă de polen, o albină trebuie să viziteze în medie 300 de flori. Polenul este considerat de cercetători în domeniu din lumea întreagă unul dintre cele mai pure alimente, pentru că plantele care se hrănesc cu apă şi lumină condensează această energie, oferind-o înapoi naturii. Polenul este unul dintre cele mai vechi suplimente alimentare folosite de om, fiind utilizat încă din antichitate de către egipteni şi chinezi, ca medicament natural şi factor de întinerire a organismului. De ce este recomandat să alegem polenul în stare crudă? Nimeni nu contestă beneficiile pe care le aduce polenul uscat, însă cele mai recente studii din domeniul apifitoterapiei au eviden țiat faptul că atunci când polenul este uscat la căldură, se distrug lactobacilii, bifidobacilii, drojdiile con ținute în el precum şi

o mare parte din vitamine, enzime, pro-enzime, reducându-se foarte mult efectele benefice ale polenului. Prin acțiunea de uscare a polenului, lactobacilii care ajută la purificarea, protejarea şi regenerarea florei intestinale sunt distruși. Din acest motiv, polenul crud este o alegere mai bună şi mult mai eficientă în tratarea afec țiunilor din sfera colonului și a tranzitului intestinal, iar calitatea lui în acest sens este incontestabilă. Mergând cu comparația până la elemente microscopice, toate înclină balanța în favoarea polenului crud. Polenul crud conține o mare varietate de vitamine, enzime, microelemente care sunt dificil de găsit într-un alt produs natural. Un experiment de succes cu polen crud

În luna martie a anului 1992, Patrice Percie du Sert, un pasionat inginer agricol și apicultor francez, era întro stare foarte alterată de sănătate, din cauza muncii extenuante. Fiind la începutul primăverii, iar albinele tocmai începuseră recoltarea polenului, atras de coloritul plăcut și de prospețimea grăuncioarelor de polen, Patrice Percie a început să consume polen în stare crudă, iar după numai o săptămână se sim țea mult mai bine. A făcut trei cure succesive de polen crud, iar apoi a testat această cură și pe apropiații săi. A remarcat îmbunătățiri remarcabile a stării de sănătate şi tonusului psihic a tuturor celor care experimentaseră aceste cure cu polen crud. Din acel moment, Patrice Percie du Sert, supranumit în prezent în mod sugestiv “tatăl polenului crud” a început un vast studiu de cercetarea a polenului şi a ajuns să coordoneze un întreg laborator de cercetare în acest domeniu. După 14 ani de cercetări intense şi remarcabile, a publicat cartea numită "Ces pollens qui nous soignent” (trad. "Aceste polenuri care ne vindecă”), care a înregistrat un mare suces şi a fost publicată chiar în mai multe ediţii. Polenul crud, un aliment natural complet În polenul crud se găsesc practic toate elementele chimice care constituie corpul omenesc. Polenul și mierea sunt singurele resurse alimentare care con țin 22 de nutrien ți. În polenul crud se regăsesc toți micronutrienţii atât de importan ți pentru sănătatea noastră care lipsesc din alimentele moderne rafinate şi supraprocesate. Polenul crud este un veritabil aliment echilibrant, dinamizator şi revitalizant al organismului uman.

Polenul crud este în sine, o generoasă ofertă de vitamine, atât liposolubile A (şi provitamina A), D, E, F, cât şi hidrosolubile C, P (rutin), acid folic, B1, B2, B3 (PP), B5, B6, B8 (H), conţinând atât macroelemente minerale Ca, Mg, P, K, Na cât şi microelemente Cu, Fe, Mn, Ni, S, Se, Si, Zn, B, Co, Cr, I, Mo.

Seleniul din polenul crud – antioxidant, detoxifiant, anticanceros şi antitumoral Polenul crud reprezintă una din cele mai bogate surse cunoscute de seleniu. Seleniul este un antioxidant puternic, lucru cunoscut deja de multă vreme, iar după nuca de Brazilia, polenul este creditat ca a doua sursă naturală de seleniu. Seleniul este esențial în procesul de eliminare a metalelor grele din organism şi în general, pentru detoxifierea organismului. Datorită efectelor sinergice ale diferi ților factori antioxidanți şi de eliminare a elementelor toxice din organism, polenul crud este un aliat preţios în purificarea şi întărirea organismului, asigurând un metabolism celular sănătos. Este recunoscut faptul că antioxidanții au un rol important în preven ția şi tratarea cancerelor. Antioxidante puternice, vitaminele A și E, se găsesc în mari cantită ți în polen crud. De asemenea, flavonoidele din compozi ția polenului crud oferă o intensă acțiune antioxidantă. Polenul crud este un ajutor pre țios în chimioterapie şi radioterapie, şi ajută de asemenea în combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si ale iradierilor. În cazul pacienților care prezintă tumori, polenul crud în combinaţie cu propolisul, lăptișorul de matcă şi zeolitul aduce un suport maxim nutritiv de micronutrienţi extrem de necesari în cazul unei boli atât de dificile. O întrebare frecventă este dacă hrănind organismul, polenul nu hrănește cumva şi tumorile. Răspunsul este un nu clar: polenul crud nu hrăneşte tumora, la fel cum nici un alt aliment viu şi sănătos nu face acest lucru. Doar alimentele rafinate, procesate şi cu aditivi chimici sunt surse de producere şi de întreținere a tumorilor. Polenul crud şi longevitatea

Substanțele antioxidante, prezente din belșug în polenul crud, precum şi flavonoidele con ținute de acesta sunt

o sursă redutabilă contra îmbătrânirii şi uzurii premature a organismului. Polenul crud este un puternic detoxifiant natural al organismului, iar consumul său sistematic permite evitarea îmbătrânirii premature, contribuind astfel la men ținerea longevităţii. Conform doctorului G. Liebold, din Karlsruhe, Germania, "Polenul crud constituie o profilaxie excelentă şi un tratament terapeutic împotriva tuturor simptomele de îmbătrânire prematură. Polenul crud ar trebui să fie considerat un tratament geriatric universal sub forma unui remediu natural.” Profesor dr. Nicolai Tsitsin, un biolog şi botanist renumit de la Institutul de Longevitate, a întreprins un studiu ştiinţific asupra peste 200 de apicultori din Georgia care aveau peste 125 de ani, iar acest lucru uimitor se datora consumului zilnic de miere și polen, dar mai ales de polen. El a concluzionat în urma acestui studiu următoarele: “Consumat în mod regulat şi în cantitate suficientă, polenul crud de albine poate prelungi viața omului cu mul ți ani.” Alte efecte şi beneficii miraculoase ale folosirii polenului crud Polenul crud acţionează ca un adevărat medicament natural împotriva următoarelor afecţiuni: - polenul crud este un reglator perfect al funcţiilor digestive; - polenul crud are un puternic efect stimulent, tonic, antiseptic şi antibiotic puternic; - polenul crud îmbunătăţeşte considerabil activitatea creierului, fiind foarte util pentru persoanele care desfăşoară o muncă intelectuală, crescând capacitatea de concentrare şi eliminând oboseala cronică; - polenul crud combate stările de slăbiciune şi anemiile; - polenul crud stimulează creşterea armonioasă în cazul copiilor; - polenul crud combate eficient nevrozele, stresul, surmenajul, neurastenia şi depresiile; - polenul crud este un foarte bun întăritor al inimii şi este foarte eficient în majoritatea bolilor circulatorii; - polenul crud ajută la dizolvarea calculilor biliari; - polenul crud este foarte indicat în afecţiunile aparatului respirator – bronşite, tuse, gripă; - polenul crud ajută foarte mult la refacerea florei intestinale, fiind un minunat probiotic vegetal. Administrarea polenului crud Polenul crud se poate lua constant, chiar pe întreaga durată a vieţii, deoarece nu prezintă efecte adverse. Atunci când se administrează pentru prima dată granule de polen crud, este recomandat să se înceapă cu o linguriţă de polen, care se ia preferabil dimineaţa pe

stomacul gol, doza crescând treptat până la o lingură, pe parcursul a două săptămânii. Cel mai bine polenul crud se asimileaza fiind tinut sub limba cat mai mult timp pana se dizolva complet. Pentru adulti doza normala este de 3 linguri pe zi, dar in cazul unor afectiuni se va creste doza , fara a exista o limita maxima pana la care se administreaza acesta ( decat in cazul in care pacientul prezinta o anumita intoleranta alergica la polen ). Polenul se poate administra si in amestec cu mierea de albine , daca se prefera in felul acesta. Pentru a urma o cură terepeutică cu polen crud, este indicat ca persoanele care se confruntă cu anumite probleme de sănătate să ceară sfatul unui medic apifitoterapeut. Cum se păstrează polenul crud? Congelarea este modul ideal de păstrare a calităţilor nutriţionale excepţionale ale polenului crud. Comparativ cu polenul apicol uscat sau orice alt supliment alimentar procesat, polenul crud congelat este un adevărat aliment viu, plin de enzime şi bacterii prietenoase pentru organismul uman. Odată decongelat, polenul crud se poate păstra în frigider, preferabil în borcane de sticlă cu capac. În frigider, plenul crud poate fi păstrat în condiţii optime timp de 2 săptămâni. Tipuri de polen crud: - polen crud poliflor - polen crud de paducel - polen crud castan dulce si mur - polen crud de iarba neagra - polen crud de mar - polen crud de trandafir salbatic - polen crud de prun - polen crud de salcie

Mierea de albine – alimentul zeilor

Despre mierea de albine se spune că, în vremurile străvechi, era hrana preferată a zeilor din Olimp. Ea este un aliment pur, concentrat, adevărată esenţă a luminii solare în stare lichidă. Mierea este un aliment natural, de origine atât animală cât şi vegetală, fiind principalul produs al stupului. Ea este fabricată de albine din nectarul florilor, îmbogățit cu substanțe proprii și prelucrată de acestea pentru a fi apoi depozitată în faguri. Majoritatea popoarelor au cunoscut proprietă țile ei extraordinare şi au folosit-o, atât în scopuri terapeutice, cât şi în scopuri ritualice încă din antichitate; în alimenta ție era utilizată în mod excepțional, deoarece era considerată „hrana zeilor”. Vechii greci considerau mierea un „elixir al tinereții” şi o administrau atle ților care participau la Jocurile Olimpice, iar egiptenii o foloseau în tratamente cosmetice şi ca medicament. Tipuri de miere si proprietățile acestora Albinuțele harnice nu se odihnesc nicio clipă și, rezultatul unei munci asidue ce durează de dimineață până seara, timp în care culeg nectarul florilor, este mierea. Mierea de salcâm Cel mai cunoscut tip de miere este cea de salcâm, care este bogată în fructoză și rămâne foarte mult timp lichidă, fără să se zaharisească. Aceasta este un pansament pentru stomac, poate fi folosită în tratarea ulcerului, și de asemenea este un excelent calmant pentru psihic. Mierea de salcâm proaspătă este fluidă, are o aromă și un gust foarte plăcut și o culoare aurie, minunată. Se cristalizează foarte

greu, abia după un an, un an și jumătate. Fiind un antitusiv excelent, aceasta este ideală ca și tratament pentru calmarea tusei, consumată în ceai cu lămâie, sau în stare naturală. De asemenea, este folosită pentru a trata astenia și diferitele nevroze precum și gastrita. Puteți dilua o lingură de miere de salcâm într-un pahar mic de apă călduță și să o consumați înainte de masă. În plus, mierea de salcâm este excelentă pentru gravide și pentru copii pentru întărirea sistemului imunitar. Mierea de tei Mierea de tei este cea mai aromată și mai plăcută, însă are proprietă ți anafrodisiace și acționează ca și un somnifer. Bărbații trebuie să o consume cu precau ție. Are o culoare galbenă spre portocalie și poate fi chiar și ro șiatică, fiind fluidă, vâscoasă. Aceasta acționează atât ca și sedativ pentru sistemul nervos cât și ca tratament pentru insomnii, dar mierea de tei este excelentă pentru bron șite și bron șiolite. Mierea de floarea soarelui Mierea de floarea soarelui este de asemenea dulce și foarte parfumată, cunoscută pentru proprietățile sale tonice și revigorante, stimulează imunitatea și are proprietă ți afrodisiace. Mierea de floarea soarelui este, de asemenea, un stimulent intelectual excelent deoarece conține lecitină în stare pură. De asemenea, aceasta are proprietăți antibiotice și antibacteriene și stimulează circula ția sangvină. Mierea din conifere Mierea ce se obține din conifere este, pe cât de rară, pe atât de apreciată deoarece este un adevărat medicament pentru cei ce suferă de afec țiuni ale aparatului respirator și al plămânilor, și un antitusiv excelent. Bolnavii de plămâni apreciază atât mierea de brad și mierea de molid, pin, jep și larice pentru proprietă țile sale excelente. Aceasta are o culoare specifică, pornind de la galben auriu până la verde închis, iar mirosul este, de asemenea, specific coniferelor. Mierea de mentă Mierea de mentă este foarte revigorantă, este folosită ca un antitusiv natural nemaipomenit și ușurează digestia, combate balonarea dacă este consumată pe stomacul gol. De asemenea, are efect de calmare a durerilor gastrice, antispastic și analgezic. În plus, este un tratament natural ideal pentru bolnavii de pneumonie. Mierea de zmeură Mierea de zmeură are un gust excelent și o culoare albicioasă pură, care vă reîntinerește, poate fi folosită în tratarea unor afec țiuni ale aparatului genital feminin. Astfel, mierea de zmeură reglează activitatea ovariană și previne apari ția osteoporozei și a sclerodermiei. Mierea de zmeură este des folosită pentru reîntinerirea tenului, folosită astfel în tratamente cosmetice. Mierea de mac si mierea de trifoi

Acestea sunt tipuri de miere ceva mai rar întâlnite, dar cu ac țiune minunată asupra organismului. Mierea de mac, pe de o parte, este un somnifer natural excep țional și un afrodisiac cum rar întâlnim, și o putem recunoaște după culoarea închisă, iar mierea de trifoi are proprietăți diuretice Mierea polifloră Mierea polifloră, pe de altă parte este cea mai complexă, deoarece con ține o combinație din mai multe tipuri de flori, iar tratamentul cu astfel de miere acoperă o gamă largă de afecțiuni. Mierea polifloră este cea mai bogată în nutrien ții și substanțele necesare omului și este cel mai complet aliment natural din câte există la momentul de față. Aceasta nu numai că stimulează digestia și sistemul imunitar, ci stimulează și pofta de mâncare și regenerează ficatul. În bolile de ficat se folose ște un amestec de miere și lămâie, acesta fiind folosit și pentru stimularea imunită ții și a poftei de mâncare, sau se poate consuma miere polifloră la micul dejun cu grapefruit. Ce cantitate de miere este indicata zilnic pentru consum

În primul rând, trebuie atenționați părinții ce au copilași mai mici de un an asupra faptului că mierea este strict interzisă până la această vârstă deoarece anumite microorganisme ce se dezvoltă în miere poate produce botulismul. Însă, după vârsta de un an, ace știa pot consuma în jur de trei lingurițe de miere pe zi, a se evita mierea de mac. După vârsta de trei ani și până la șase ani, aceștia pot primi cantitate de până la cinci lingurițe de miere pe zi, fiind cunoscută ca un excelent stimulator al sistemului imunitar, iar dacă este amestecată cu cătină, copilul va fi ferit de gripe și răceli. Copiii de peste șase ani au posibilitatea să consume mierea în diferite forme, simplă, în ceai sau pe pâine, până la opt linguri țe pe zi, iar adolescen ții pot consuma aproximativ șaizeci - șaptezeci de grame de miere pe zi. Un echivalent de o sută de grame de miere este cantitatea admisă pentru consumul unui adult zilnic. Trebuie menționat faptul că mierea se păstrează în condi ții optime la o temperatură cuprinsă între zece și douăzeci de grade Celsius, la o umiditate medie, aproximativ șaizeci la sută. Cat rezista mierea de albine fara sa se altereze

Mierea de albine este poate cel mai uimitor dintre alimente. Pe lângă faptul că este un elixir natural de sănătate, tinerețe, și frumuse țe, deoarece este din ce în ce mai folosită în creme și în tratamente cosmetice, mierea are proprietatea uimitoare de a nu se altera. Mierea nu numai că rezistă câ țiva ani, ci, recent, cercetătotii au descoperit în unele din piramidele din Egipt vase pline cu miere, ce datează poate de mii de ani, fără a fi stricată în vreun fel. Nu există alt tip de aliment pe care noi îl cunoaștem și îl consumăm care să aibă proprietă țile mierii, și care să aibă o durată de viață mai lungă decât a acesteia. Compoziția chimică a mierii ajută foarte mult la păstrarea acesteia pe perioade foarte îndelungate de timp, aceasta fiind un zahar, iar în forma ei naturală, de zahar, aceasta con ține foarte pu țină apă pe care însă, o poate absorbi din atmosferă. De asemenea, aciditatea mierii este un alt factor pentru care aceasta nu se alterează, iar enzimene secretate de albine au și ele o contribu ție importantă, deoarece, atunci când albinele regurgitează nectarul pentru a produce mierea, enzima se eliberează și astfel mierea se păstrează în condi ții optime. Mierea de albine, elixir al tineretii tenului Pentru toate tipurile de ten, mierea face adevărate minuni. Aceasta con ține un complex important de vitamine, printre care enumerăm vitamina A, C, K, D, și complexul de vitamina B, și de asemenea calciu, sodiu, potasiu, fosfor și săruri minerale, astfel că are proprietăți miraculoase cicatrizante, calmante, tonifiante și antioxidante când vine vorba de ten. Tenul gras care prezintă acnee sau exces de sebum poate fi tratat prin aplicarea unei mă ști care se lasă pe fa ță timp de douăzeci de minute și este obținută din două linguri de miere, o jumătate de linguri ță de scorțișoară și o aspirină pisată. Pentru exfolierea tenului cu probleme, po ți apela la o mixtură de mălai și miere, obținut dintr-o lingură de miere și una de mălai, la care se poate adăuga puțină apă pentru a se omogeniza mai bine. Tenul lipsit de strălucire poate fi tratat tot cu ajutorul unui mix dintr-o lingură de miere, una de ulei de măsline, una de iaurt și un gălbenuș de ou amestecate bine până ce rezultă o pastă ce se aplică pe față. Ce afectiuni previne si trateaza mierea de albine Sunt foarte multe lucruri de spus despre mierea de albine, dar, cel mai important este faptul că aceasta tratează și previne afecțiuni din cele mai diverse și mai grave, se crede că ar exista și un tratament miraculos cu miere împotriva cancerului. În primul rând, mierea tratează și previne apari ția obezită ții, fiind recomandată înlocuirea zahărului din alimentație cu un zahar natural, mierea. Diabetul și diabetul juvenil poate fi prevenit cu ajutorul folosirii mierii, și a renun țării la dulciuri. Înlocuirea zaharului cu mierea ajută și la prevenirea apari ției cariilor dentare, și a constipa ției. Trebuie să consumați zilnic, o linguriță-două de miere pe stomacul gol, urmate de un pahar de apă călduță. Osteoporoza și menopauza prematură, afec țiuni ce afectează în mare măsură femeile pot fi prevenite prinr-un consum regulat de miere. Laringitele, faringitele, răcelile, bron șitele și bron șiolitele î și găsesc alinarea în consumul de miere de albine, de preferință de eucalipt, tei sau conifere, asociată cu propolis, și se administrează o linguriță de miere urmată de zece grame de propolis, de două ori pe zi, dimineața și seara. Cum deosebim mierea naturala de mierea falsificata

Din păcate, din ce în ce mai mulți comercianți profită de consumul din ce în ce mai ridicat de miere și încearcă să suplimenteze mierea naturală prin diverse adaosuri de zaharuri pentru a obține miere falsă, care, desigur poate afecta sănătatea cumpărătorului, dar lor le aduc profit consistent. Testul bolului de aer este cel mai eficient când vine vorba de a recunoaște mierea naturală. Luăm un borcan de miere proaspătă și îl întoarcem cu capacul în jos. Dacă în interior se formează un bol de aer, asemănător unui glob, aceasta este naturală, dacă nu, aceasta con ține adaosuri de zaharuri. Produsele derivate din miere au proprietati medicinale Produsele derivate din miere sunt, de cele mai multe ori mult mai eficiente în tratarea diverselor afecțiuni decât mierea. Spre exemplu, polenul consumat în mod regulat este benefic pentru o bună funcționare a sistemului nervos, pe când propolisul stimulează imunitatea, combate oboseala, este un excep țional antioxidant, antibacterian și antifungic. Pe de altă parte, lăpti șorul de matcă are multiple întrebuințări, folosit deseori în combaterea efectelor negative și nocive ale chimioterapiei, întărește sistemul imunitar și menține o stare de sănătate excelentă. Veninul recoltat de la albine secretă cortizon și este folosit în diverse creme antiîmbătrânire, dar este cunoscut și pentru faptul că este un puternic antiinflamator, stimulând imunitatea și circulația sangvină. Și nu în ultimul rând, ceara de albine este folosită în diferite produse farmaceutice și cosmetice, și are multiple întrebuințări. Ar trebui să ne îndreptăm atenția și către medicina naturistă, de vreme ce un singur aliment are atâtea întrebuin țări și aduce atâtea beneficii sănătă ții noastre, precum mierea și derivatele acesteia. O sănătate de fier este posibilă prin consumul regulat de miere. Mierea de albine – elixir pentru sanatate Mierea de albine este un adevărat elixir pentru sănătate. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au cercetat îndelung proprietățile mierii și au descoperit faptul că tratează foarte multe afecțiuni, este un îndulcitor natural minunat, ajută metabolismul în foarte multe feluri și nu se strică niciodată. Da, mierea este alimentul care poate fi consumat după foarte mulți ani deoarece nu se strică. Este un fel de elixir minune pentru oameni în timpurile actuale în care, din ce în ce mai multe E-uri și conservan ți ne atacă sănătatea. Dar, oamenii au descoperit și metode prin care pot falsifica mierea, iar foarte puțini dintre noi știu cum să deosebească mierea naturală de cea falsificată. Ce conţine mierea de albine Pe lângă apa biologi că şi zaharuri (fructoză, glucoză, maltoză, zaharoză), mierea mai conţine vitamine, cele mai importante fiind cele din complexul B şi în cantităţi mai mici, vitaminele A, C, D şi K. Într-o formă uşor asimilabilă de către organismul uman sunt prezente diferite minerale, în funcţie de tipul de miere: potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier, cupru, la care se adaugă cantităţi mici de seleniu, crom şi iod. Pe lângă toate acestea, mierea mai conţine acizi (formic, acetic, malic, citric, succinic), aminoacizi, carotină , pigmenţi xantofilici, albuminoide şi diverse enzime:

invertaza, diastaza, catalaza şi inulaza, precum şi factori antibiotici (mai cunoscut fiind inhibina) La ce este bună mierea de albine?

În primul rând, mierea este cel mai rapid şi puternic energizant natural cunoscut. Ea întăreşte nervii, dă putere corpului şi prelungeşte viaţa. De asemenea, mierea este utilă în reglarea activităţii principalelor glande din corp şi în mentinerea echilibrului endocrin. Mierea de albine este şi un puternic antiinfecţios natural, care acţionează asupra principalelor sisteme şi aparate din organism, de la tubul digestiv şi căile respiratorii până la nivelul pielii şi al mucoaselor. Este un puternic stimulent al digestiei şi al metabolismului, ajută tranzitul intestinal şi favorizează eliminarea promptă a toxinelor din organism. Mierea este un aliment de mare valoare pentru inimă, având proprietăţi stimulatoare pentru muşchiul cardiac. În total, în sânge există echivalentul unei linguriţe de zaharuri. Dacă această cantitate ar scădea la jumătate, ne-am pierde cunoştinţa. Dacă ar creşte chiar şi foarte puţin, şi-ar face apariţia diabetul. În miere există două zaharuri, glucoza şi fructoza: glucoza se absoarbe rapid în sânge; fructoza însă, absorbită mai lent, menţine concentraţia de zahăr la un nivel constant. Din acest motiv, mierea nu ridică zahărul din sânge peste nivelul benefic pentru organism. Mierea este spontan apreciată de copii, fiind digerată rapid şi constituie forma ideală sub care ar trebui să se găsească zaharurile în alimentaţia copiilor. De asemenea mierea este potrivită şi pentru alimentaţia femeilor în timpul sarcinii, având un efect uşor laxativ şi calmant şi contribuind la dezvoltarea normală a fătului. Şi extern mierea îşi dovedeşte calităţile deosebite, în cazul plăgilor şi arsurilor, întrucât are un efect cicatrizant şi proprietăţi antibiotic, iar în cosmetică mierea este folosită la realizarea măştilor şi a cremelor, datorită efectului hidratant şi emolient.

Atât persoanele aflate în convalescenţă, cât şi vârstnicii"> pot consuma mierea cu succes, pentru că ea aduce un mare aport energetic fără a obosi sistemul digestiv. Tot din acest motiv, mierea este potrivită atât pentru cei care ţin un regim de slăbire (puţină miere la sfârştul meselor sau între mese va da o senzaţie de saţietate şi va face mai uşor de suportat regimul alimentar), cât şi pentru cei care vor să se împlinească (caz în care va fi folosită o cantitate de până la 200 g miere pe zi, ca atare sau în amestec cu mere rase). Nu în ultimul rând, mierea este foarte indicată în alimentaţia sportivilor, ea constituind practic alimentul energetic ideal, prin faptul că furnizează (aşa cum s-a constatat în urma a numeroase studii) cel mai repede cea mai mare cantitate de energie. Cum se administrează mierea de albine În privinţa copiilor sub un an, părerile specialiştilor sunt împărţite: unii nu recomandă deloc mierea, pe motiv că ei sunt sensibili la anumite microorganisme care se pot dezvolta în miere, alţii o recomandă în cazul sugarilor alăptaţi artificial, deoarece e foarte uşor digerabilă şi pentru efectele terapeutice în cazuri de constipaţie, vomă, infecţii, anorexie. Copiilor între 1 şi 3 ani li se pot da 2-4 linguriţe de miere pe zi, iar celor între 3 şi 6 ani li se dau 4-6 linguriţe de miere pe zi. După şase ani le putem da până la 8 linguriţe de miere, adolescenţilor până la 15 linguriţe (aprox. 70g), iar adulţii pot lua 20 de linguriţe de miere pe zi (echivalentul a 100 g). Poate fi consumată simplă sau în amestec cu alte alimente: fructe rase, cereale, sucuri de fructe, lapte. Mierea nu trebuie să provină de la albine care au fost hrănite cu zahăr sau siropuri artificiale în perioada recoltării nectarului. Mierea de albine nu se găteşte şi nu se încălzeşte la temperaturi de peste 40 grade Celsius, deoarece se distruge activitatea enzimatică, ceea ce îi scade mult valoarea terapeutică. După ce se consumă mierea ca atare, este bine să clătim gura cu apă sau să ne spălăm dinţii, pentru a nu risca să creăm un mediu propice dezvoltării microorganismelor. Nu oricine poate consuma miere Este drept că o foarte mică categorie de oameni nu pot consuma miere de albine, și aici enumerăm persoanele alergice la polen, deoarece mierea con ține polen și persoanelor ce suferă de diabet în stare avansată. 5 alimente cancerigene: evită-le pentru a reduce riscul de cancer

Așa cum există alimente care ne apără de cancer, există alte alimente care consumate frecvent favorizează apariția sa. Conform Institutului American pentru studiul cancerului (American Institute of Cancer Research), există anumite alimente pe care trebuie să le evităm, sau să le consumăm cât mai puțin posibil, dacă dorim să reducem riscul de a suferi de diverse forme de cancer. 1. Alimentele modificate genetic Alimentele modificate genetic sunt unul din pericolele din ultimii ani, nu doar pentru sănătatea noastră, ci și pentru întreaga planetă. Modalitatea prin care se produc acestea deteriorează pământul și dăunează foarte grav și în ritm rapid ecosistemelor, iar un mod înțelept de a evita toate acestea este să evităm să consumăm aceste alimente modificate genetic. Atât pentru sănătatea mediului înconjurător dar mai ales pentru propria noastră sănătate, American Institute of Cancer Research a avertizat asupra pericolului evident al dezvoltării tumorilor cancerigene cauzat de culturile de porumb, soia sau rapiță modificate genetic. 2. Mâncarea de tip fast-food Pe lângă faptul că este lipsită de un aport nutri țional semnificativ, mâncarea de tip fast-food conține și un pericol suplimentar: uleiul hidrogenat sau par țial hidrogenat. Atenție când eticheta unui produs menționează denumirea de “ulei vegetal”. Acesta se fabrică pentru stabilizarea grăsimilor și cre șterea perioadei de valabilitate a produsului, iar grăsimile sunt adăugate din abunden ță pentru ob ținerea unui gust cu un cost cât mai redus. Acestea se găsesc atât în produsele dulci cât și în cele sărate, sunt favoritele patiseriei industriale, însă se pot găsi în aproape orice produs industrializat. Aceste uleiuri dăunează în principal sănătă ții; de fapt, multe studii care au clasificat grăsimea animală și colesterolul ca fiind nocive, au folosit aceste grăsimi comerciale. 3. Mezelurile

Datorită modalității în care se procesează industrial, mezelurile con țin nitra ți care se știe că sunt relaționați cu apariția cancerului. Există carne procesată și fără ace ști nitrați, însă este din punct de vedere vizual pu țin atractivă (nu are caracteristica nuanței roz și nici aroma afumată) și se strică mai repede. O altă alternativă sunt mezelurile la prepararea cărora s-au folosit nitra ți care au fost extrași din surse naturale, precum țelina sau sarea de mare. Institutele Na ționale de Sănătate de EEUU avertizează că țările cu un consum mare de mezeluri și carne procesată au un indice mai mare de cancer de esofag și de pancreas, pe lângă incidența crescută de boli cardiovasculare și diabet. 4. Popcorn la microunde Chiar dacă popcornul este un aliment relativ sigur și sănătos, poten țiatorul de aromă de unt, diacetilul, este foarte periculos când se expune la căldură. De fapt, în fabricile în care se produce există un indice crescut de cancer pulmonar, iar când preparăm popcornul la cuptorul cu microunde, acesta se transformă într-o adevărată bombă toxică. Diacetilul se folosește de asemenea în anumite dulciuri și snacksuri din comer ț. Este periculos inclusiv când nu interacționează cu căldura, deoarece în corp devine o neurotoxină care poate determina inclusiv apari ția bolii Alzheimer. 5. Băuturile energizante din comerț Chiar dacă zahărul este unul din motivele pentru care nu trebuie să consumăm băuturile răcoritoare sau energizante din comer ț, aceste băuturi, inclusiv când nu conțin zahăr, conțin alte substanțe periculoase și dăunătoare corpului și care au fost relaționate în numeroase studii medicale cu riscul de a suferi de cancer. Îndulcitorii artificiali au constituit obiectul unei puternice polemici asupra daunelor pe care le cauzează organismului, iar intensitatea acestei dezbateri ar trebui să fie suficientă pentru a ne pune noi înșine întrebări. Stevia este unicul îndulcitor natural care nu este dăunător sănătății, însă este cel mai indicat să se consume sub formă de frunze și nu concentrat sau amestecată cu alți îndulcitori, așa cum se găse ște în marea majoritate a produselor. În plus, băuturile răcoritoare sau energizante din comer ț aduc acid în organism, împiedică procesul corect de absorbție al mineralelor, înlocuiesc alimente nutritive și cauzează decalcifiere, creând din păcate un fundal pentru apari ția diverselor forme de cancer.

Detoxifierea corpului şi a minţii pentru o sănătate deplină

"Bolile nu sunt altceva decât semnalele şi simptomele care reflectă nevoia organismului de a se curăţa şi reconstrui” Ce este detoxifierea Corpul are capacitatea naturală de a se autoregla atunci când este hrănit în mod corespunzător şi sănătos. Organismul uman este un sistem foarte complex în care toate organele sunt intercorelate, iar atunci când starea de sănătate este perfectă, funcţiile corpului sunt echilibrate şi armonioase. Detoxifierea corectă a organismului este într-adevăr, o ştiinţă şi o artă în sine, capabilă să remedieze problemele datorate consumului de alimente toxice şi congestive care formează sedimente şi obstrucţii nocive în organism. Detoxifierea este de un mare ajutor şi în cazul stresului cronic şi în general, a unui stil de viaţă nesănătos şi dezechilibrat. Există multe variante de detoxifiere a corpului de exemplu, prin post, prin cure cu sucuri de legume şi fructe, printr-o dietă alcalină. În prezent, datorită vastelor studii în domeniul nutriţiei, există nenumărate posibilităţi şi modalităţi de curăţare şi regenerare a organismului. Este important ca aceste cure să se realizeze periodic pentru că pot preveni din timp apariţia bolilor sau afecţiunilor, dar este necesar să cereţi întotdeauna îndrumarea avizată din partea unui medic competent care să vă ofere varianta cea mai potrivită şi personalizată pentru dumneavoastră.

O variantă foarte simplă şi uşor de pus în practică este să introduceţi în dietă cât mai multe alimente proaspete, care nu sunt preparate, şi mai ales fructe care au proprietăţi de auto-purificare. Aceste alimente hrănesc organismul, dar în acelaşi timp îi menţin şi curăţenia interioară. Este foarte important să curăţăm, să întărim şi, prin urmare, să regenerăm celulele şi ţesuturile. Detoxifierea este procesul obligatoriu prin care trebuie să treacă

organismul pentru a realiza acest lucru. Detoxifierea este un proces declanşat pe cale naturală din momentul în care începe alcalinizarea organismului prin adoptarea unei diete compuse din alimente crude, neprelucrate. Regenerarea şi detoxifierea corpului determină eliminarea totală a cauzei care conduce la manifestarea simptomelor. Dacă vom corecta cauza problemei, simptomele vor dispărea în mod automat. Iată ce afirmă dr. Robert Morse în acest sens: “Regenerarea trebuie înţeleasă în sensul de reconstrucţie a ţesutului epuizat, în timp ce detoxifierea este metoda folosită pentru a elimina inflamaţia şi toxinele care au determinat degradarea iniţială a ţesutului. Cel mai important lucru este să determinaţi cauza care a produs manifestarea simptomelor şi să vă concentraţi asupra ei. După ani întregi de studii în domeniul nutriţiei şi de cazuri vindecate cu mult succes în clinica sa, dr. Robert Morse afirmă că există trei cauze principale de manifestare a simptomelor de boală: 1. acidoza care provoacă inflamaţii care conduc la congestii, ulceraţii şi atrofiere (distrugerea ţesutului); 2. toxicitatea care produce congestie, inflamaţii şi distrugere la nivel celular, ceea ce va conduce la distrugerea ţesuturilor; 3. epuizarea sau distrugerea tisulară provocată de informaţii genetice, acidoză şi/sau toxicitate. Toate acestea pot fi prevenite şi vindecate din timp printr-o alimentaţie cât mai pură, echilibrată şi diversificată, alcătuită în mod optim din alimente alcaline în proporţie de 80% şi alimente acide în proporţie de 20%. Schimbarea regimului alimentar îi va ajuta foarte mult pe cei care îşi schimbă totodată şi gândurile Detoxifierea nu priveşte doar corpul. Ea este utilă şi pentru limpezirea minţii, deoarece atunci când organismul este curăţat, mintea ne devine mai limpede, ne putem concentra mai bine pe scopurile noastre în viaţă. Într-un spaţiu de-acum curăţat, nu mai este loc pentru gânduri negative, depresie, violenţă, gelozie, furie. Cu cât avem mai multe blocaje interne, cu atât ne simţim mai rău în propria minte şi corp. Există, cu adevărat, o legătură incontestabilă între minte şi corp. Din păcate, în ultimele decenii, pe măsură ce medicina a pus tot mai mult accent pe medicamente şi intervenţii chirurgicale, nu s-a preţuit curăţarea internă şi a dispărut credinţa în capacitatea organismului de a se vindeca singur”(Kimberly Snyder, nutriţionist, “Frumuseţe prin detoxifiere”). Corpul fizic este un instrument complex, care răspunde fără echivoc gândurilor cu care este impregnat, iar obiceiurile şi tiparele de gandire vor produce în mod corespunzător si proporţional cu intensitatea acestora efecte bune sau rele asupra corpului fizic. Având gânduri curate, pline de dragoste, recunoştinţă, compasiune, optimism, şi bunătate, rezultatul este întotdeauna un corp fizic curat, sănătos şi frumos. Când un om îşi purifică felul de a gândi şi devine tot mai atent la gândurile sale, corpul său fizic va deveni reflecta în mod fidel această stare de echilibru şi armonie interioară.

Cele mai recente cercetări din psihosomatică au demonstrat că expresia "a-şi face sînge rău" este adevărată în sensul cel mai propriu. O activitate mentală haotică şi negativ orientată poate să determine gradat chiar leziuni organice. Instabilitatea şi agitaţia vieţii moderne, stresul cronic, neîncrederea în sine, lipsa de siguranţă creează în timp dezechilibre nervoase şi structurale ale stomacului şi intestinelor. Colitele şi infecţiile renale şi ale vezicii, care le însoţesc, sînt adeseori rezultatul unor dezechilibre psihice, mentale şi morale. Este uimitor că aceste maladii sînt aproape necunoscute în cazul persoanelor pline de optimism şi fericite care duc o viaţă mai simplă, mai puţin agitată şi pentru care starea de nelinişte e aproape inexistentă. De asemenea, cei care ştiu să-şi păstreze calmul interior şi umorul chiar în situaţii mai mult sau mai puţin grave, persoanele care văd întotdeauna “partea plină a paharului” sunt întotdeauna ocolite de tulburările nervoase şi intestinale. Psihosomatica modernă a arătat că un om relaxat şi fericit trăieşte într-un corp total diferit din punct de vedere biochimic decât cel pe care îl are un om tensionat, mânios sau trist. În cartea sa “Vindecarea cuantică”, Deepak Chopra afirmă:“A gândi înseamnă a practica chimia creierului. Corpul si mintea sunt ca două universuri paralele. Tot ceea ce se petrece în universul mental lasă urme în cel fizic.Fiecare gând şi fiecare emoţie se manifestă în corp sub forma unui mesager molecular care circulă prin fluxul sanguin pentru a-şi transmite ordinele fiecărei celule, modificându-ne aspectul fizic şi starea de sănătate întotdeauna din interior spre exterior. De exemplu, s-a demonstrat că stările emoţionale de furie şi de iubire afectează – la nivel biochimic - gândurile şi corpul fizic în moduri diferite. Furia creează stres şi tensiune şi comprimă fluxul sanguin şi limfatic din organism. Ea blochează ficatul şi pancreasul, afectând astfel digestia şi suprasolicită glandele suprarenale, provocând eliberarea excesivă de hormoni şi de neuro-transmiţători. Toate aceste stări vor induce în corp aciditate. Pe de altă parte, iubirea creează reacţii opuse. Ea accelerează fluxul sanguin si limfatic; intensifică digestia şi evacuarea prin rinichi, producând astfel alcalinizarea î

Dieta alcalină ca mod de viaţă sănătos Ce este alcalinitatea? Odată încheiat procesul digestiei, alimentele, conform calităţii proteinelor, hidraţilor de carbon, grăsimilor, mineralelor şi vitaminelor pe care le conţin, vor genera o condiţie de aciditate sau de alcalinitate în organism. Rezultatul acidifiant sau alcalinizant se măsoară prin intermediul unei scale numite pH, ale cărei valori sunt cuprinse între 0 şi 14, pH-ul 7 fiind un pH neutru. Este important să cunoaştem cum alimentele acide şi cele alcaline afectează sănătatea. Pentru ca celulele să funcţioneze corect, pH-ul acestora trebuie să fie uşor alcalin. La o persoană sănătoasă, pH-ul sângelui este între 7,40 şi 7,45 Dr. Robert Young, microbiolog şi nutriţionist din Statele Unite, a studiat ani de zile aciditatea sângelui, considerând-o, alături de alţi specialişti din domeniu, principala cauză a bolilor din epoca modernă. “Miracolul pH. Dieta Young”, el afirmă: “Nivelul pH-ului din toate materiile fluide ale organismului nostru afectează fiecare celulă din corp. Întregul proces metabolic depinde de alcalinitatea mediului. Aciditatea crescută cronică corodează ţesuturile organismului iar, dacă nu este ţinută sub control, întrerupe activitatea şi funcţionarea celulelor, de la bătăile inimii până la circuitul neuronal cerebral. Cu alte cuvinte, aciditatea afectează însăşi viaţa. Ea se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.” Boli cauzate de aciditatea mărită a organismului Dacă corpul nostru extremă sau excesivă probleme:

menţine o aciditate putem avea următoarele

Se produc radicalii alterează întregul necesari antioxidanţii resturilor oxidării din mineralele nu mai pot fi organism; - bacteriile subţire îşi pierd digestia corectă; deteriorează şi îşi realiza toate funcţiile capilară, a pielii şi a neregulat şi alterat; şi răceli; - apare o stare şi o lipsă de energie

liberi care oxidează şi sistem imunitar, fiind pentru eliminarea corp; - vitaminele şi absorbite corect în benefice din intestinul capacitatea de a ajuta la ţesutul conjunctiv se pierde capacitatea de a-şi relaţionate cu sănătatea unghiilor; - somnul este apar dureri de cap, infecţii de oboseală permanentă vitală.

Boala apare într-un mediu acid (pH acid). Dacă nu normalizăm pH-ul sângelui, este dificil să vindecăm mai ales bolile grave. Majoritatea acestor boli cauzate de un pH acid este provocată de o alimentaţie proastă, care include un exces de carne şi grăsimi saturate. Emoţiile au, de asemenea, un rol important, deoarece cele negative precum furia sau tristeţea

blochează organe ca ficatul sau intestinele, împiedicând astfel corecta lor funcţionare. Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: corpul nu mai absoarbe corect vitaminele şi mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea metalelor grele, tumorile pot creşte mai repede, pot apărea artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică, osteoporoza, diabetul, lupusul, tuberculoza, hipertensiunea arterială, valorile ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul ca urmare a unui nivel extrem de aciditate, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile, anxietatea, tulburările de comportament, insomniile, nervozitatea, palpitaţiile şi durerile musculare. Dr. Robert Young confirmă prin studiile sale toate acestea: “Excesul de aciditate din organism este cauza tuturor bolilor degenerative. Când se distruge echilibrul, iar organismul începe să producă şi să depoziteze mai multă aciditate şi mai multe deşeuri toxice decât poate elimina, atunci încep sa se manifieste diferite dureri şi afecţiuni. Este cancerul cauzat de aciditate? În anul 1931, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970), a primit premiul Nobel datorită descoperirii cauzei primare a cancerului. El a primit această recunoaştere ştiintifică datorită tezei sale numite “Cauza primară şi prevenirea cancerului”. Conform acestui om de ştiintă, cancerul este consecinţa unei alimentaţii antifiziologice şi a unui stil de viaţă antifiziologic. Ce înseamnă aceasta mai exact? O alimentaţie antifiziologică este cea bazată pe alimente acidifiante şi sedentarism care creează în organism un mediu de aciditate. Aciditatea, la rândul său, epuizează oxigenul din celule. Dr. Otto Heinrich Warburg a afirmat: “Lipsa de oxigen şi aciditatea sunt două feţe ale aceleiaşi monezi: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă. Substanţele acide resping oxigenul; în schimb, substanţele alcaline atrag oxigenul. Privarea unei celule de 35% din oxigenul său timp de 48 ore o poate transforma în celulă canceroasă.” În lucrarea sa “Metabolismul tumorilor”, Warburg a demonstrat că toate formele de cancer sunt caracterizate de doua condiţii de bază: acidoza şi hipoxia (lipsa de oxigen). A descoperit de asemenea, că celulele canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu pot supravieţui în prezenţa nivelelor ridicate de oxigen. Conform doctorului Warburg “Toate celule normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fara excepţie. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline. Dr. Theodore A. Baroody afirmă la rândul său în cartea numită “Alkalize or Die” (“Alcalinizaţi sau muriţi”): “În realitate nu contează numărul bolilor, ceea ce contează este că toate provin din aceeasi cauză...multe deşeuri acide în corp!”. Cum se poate echilibra şi alcaliniza organismul? Alcalinitate prin oxigenare: Sportul ajuta la alcalinizarea organismului Exerciţiul fizic ne oxigenează întregul corp şi pune în mişcare sistemul limfatic şi totodată ne permite să eliminăm, prin procesul transpiraţiei, toxinele acumulate în corp şi să eliminăm aciditatea din ţesutul

adipos. Este important de asemenea, pentru că ne ajută să ne fortifiem şi să devenim mai flexibili, ne întăreşte sistemul cardiovascular, oasele şi articulaţiile. Sportul îmbunătăţeşte metabolismul, normalizează presiunea sanguină, echilibrează nivelul trigliceridelor din sânge şi nivelele de insulină. În natură, într-un mediu curat şi oxigenat există mai mulţi ioni negativi, numiţi şi vitamine ale aerului”, iar în unele regiuni din natură (munte, malul mării sau cascade de apă) unde apa se află într-o continuă mişcare, proporţia ionilor din aer este de 2.000 ioni negativi faţă de 1.000 ioni pozitivi pe cm 3. S-a constatat că acest raport este cel mai benefic pentru fiinţa umană. Doctorul Albert Kruger a descoperit că ionii negativi măresc rata vitezei de oxidare a serotoninei din sânge, reduc nevroza şi anxietatea măresc apetitul, pofta de viaţă şi tonifică organismul. În oraşe, în marile aglomerări urbane, datorită gazelor de eşapament, a fumului de ţigară, smogului industrial, antenelor de telefonie mobilă, etc., se crează un mediu extrem de nociv, încărcat cu ioni pozitivi. Acest mediu nociv favorizează starea de aciditate a organismului. Alcalinitate prin dietă Alimentele acide sunt cele care produc senza ția de greutate în organism, migrene, nervozitate, arsuri la stomac. Mai mult, excesul de alimente acide poate duce în timp la diferite boli, unele cronice și degenerative. Alimentele acide lasă în organism reziduuri cu numeroase consecinţe nefaste asupra digestiei. Ele obosesc organele interne şi alterează funcţionarea lor. Deoarece acidoza provoacă inflamaţii şi distruge celulele, organismul va începe să utilizeze steroizii, electroliţii, apa, lipidele (colesterolul) pentru combaterea acidităţii. Aceasta va avea ca urmare deshidratarea la nivel atât intracelular, cât şi extracelular. Ceea ce este necesar în acest caz este ca în locul alimentelor generatoare de aciditate să consumăm alimente care creează alcalinitate în organism. Consumul de alimente care creează alcalinitate, în principal fructe şi legume sub formă de suc sau în stare crudă va iniţia procesul de detoxificare şi de rehidratare a organismului. Conform dr. Robert Morse, alimentele se pot împărţi în două mari categorii: alimente care produc reacţii acide în organism şi alimente care produc reacţii alcaline. Acest lucru nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului, aşa încât alimentele care produc alcalinitate vor detoxifica organismul. Cu cât un aliment va determina o alcalinitate mai ridicată, cu atât detoxificarea va fi mai profundă. În general, fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare. Elementele componente alcaline ale fructelor sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul. Ele sunt cu adevărat regeneratoare. Alimentele de acidificare încetinesc, inhibă sau blochează procesul de detoxificare. Ele sunt inflamatoare şi formează mucozităţi în organism, provocând, în final, lezarea ţesuturilor. Acizii pot deveni radicali liberi, provocând leziuni tisulare dacă nu sunt legaţi de un antioxidant (care este alcalin) şi eliminaţi. Cu toate acestea, acizii sunt necesari în desfăşurarea proceselor de ionizare şi oxidare. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80-90% alimente care produc alcalinizare. Alimente alcaline

Dintre toate alimentele, vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru corp.Frunzele verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un conţinut ridicat de fibre vegetale, au proprietăţi calmante şi anti-stres şi sunt cea mai bună sursă de clorofilă. Alimente care formează mediu alcalin Fructe Mere, caise, banane, fructe cu boabe mici, cireşe, nucă de cocos proaspătă, coacăze, curmale, smochine, grepfrut, struguri, guava, lămâi coapte, lămâi verzi, mango, pepene – toate soiurile, nectarine, portocale, papaya, pere, piersici, ananas proaspăt, rodii, stafide, căpşuni, mandarine, fructul pasiunii, zmeură, kiwi, merişor. Paradoxal, caracteristica tipică a fructelor alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă, cum ar fi acidul citric, ceea ce trebuie să fie neutralizat de către corp pentru a extrage şi utiliza mineralele alcaline. Legume Lucernă, anghinare, sparanghel, avocado, muguri de bambus, fasole lima, sfeclă, gogoşari, broccoli, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, morcovi, ţelină, conopidă, castane comestibile, cicoare, arpagic, porumb dulce, castravete, păpădie, mărar, ştevie verde, vinete, frunze de cicoare, usturoi, hrean, gulie, praz, lăptuci, salată verde, salată chinezească, bame, măsline, ceapă, pătrunjel, păstârnac, mazăre, dovlecei, ridichi, varză acră, măcriş, spanac, germeni de cereale, dovlecel, cartof dulce, roşii, creson, cartof alb, rucola, ardei gras, mazăre verde, ciuperci. Alte alimente care formeaza mediu alcalin Cidru de mere, oţet, lapte bătut, zer crud, alge comestibile, mei, quinoa, soia, hrişcă, lapte crud, migdale, miso, Ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece, condimente naturale, vin organic, iaurt din lapte crud, măsline, apa pură, apa cu lămâie, ceai de plante medicinale, lapte de migdale, ceai verde. Vitamina c alcalina forte Suplimentarea dietei zilnice cu vitamina C şi prevenirea carenţei de vitamina C folosind produsul Vitamina c alcalina forte este de un real folos în dieta alcalină. Vitamina C alcalină, sub forma de ascorbat de calciu, are numeroase proprietăţi importante pentru o dietă alcalină, şi nu numai. Astfel, Vitamina C Alcalină Forte neutralizează aciditatea din fluidele corpului (sânge, plasmă, salivă), menţine nivelul Ph-ului la 7,5 - 7,6, nu irită stomacul nici măcar la doze mari (spre deosebire de vitamina C standard), este reţinută în organism de la 12 până la 14 ore, astfel că acţiunea sa este de durată. Vitamina C Alcalină Fortedetermină beneficii mai profunde şi mai eficiente ale acidului ascorbic şi ale calciului: imunostimulatoare, antioxidante, alcalinizante, îmbunătăţeşte circulaţia, menţine flexibilitatea şi sănătatea vaselor sanguine.

Alimente care formează mediu acid Băuturi alcoolice, aspirină, orz, banane verzi, fasole uscată, afine, mure, coacăze, pâine, prăjituri, fursecuri, bomboane, cereale pentru mic dejun, brânzeturi, ciocolată şi cacao, cafea, cola şi băuturi răcoritoare, coloranţi artificiali, condimente, porumb preparat, amidon de porumb, biscuiţi săraţi, creme de ou, produse lactate, sosuri de salată, gogoşi, ouă – albuş, arome artificiale, produse din făină, fructe conservate, gelatină, sos de friptură, tărâţe de grâu, îngheţată, dulceaţă, gem, linte, maioneză, carne – inclusiv peşte, moluşte, scoici şi carne de pasăre, uleiuri procesate, măsline în saramură, nuci, paste făinoase, produse de panificaţie, plăcinte, alune americane, piper negru, prune, prune uscate, prăjituri cu orez, orez alb şi brun, sifon, produse din soia, zahăr rafinat, ceai indian, tutun, legume conservate. Alcalinizare prin gânduri şi emoţii benefice Echilibrul emoţional favorizează o stare alcalină Optimismul, buna dispoziţie debordantă, bucuria de a trăi trebuie să constituie starea noastră permanentă. Procedând astfel vom fi mereu în contact cu energiile minunate, benefice ale Universului. Este indispensabil necesar în epoca în care trăim, să atragem în noi înşine, cât mai multe dintre energiile subtile ale optimismului şi curajului pentru a deveni chiar şi pentru ceilalţi focare exemplare“. Dr. Victor Pauchet - „Fiti Optimişti“ Dacă doriţi să vă recuperaţi sănătatea sau s-o îmbunătăţiţi, trebuie să vă regândiţi modul de vă hrăni, de a vă hidrata organismul şi în special modul de a gândi. Starea alcalină este un stil de viaţă. Gândirea include procesele gândirii, sistemele de credinţe, nivelul de conşţienţă personală, atitudinile, sentimentele şi comportamentul. Studii recente în psihologie au demonstrat că emoţiile negative pot provoca chiar mai multă aciditate decât ceea ce mâncăm sau bem. Emoţiile negative pot avea multe cauze şi multe forme şi generează în organism un stres, iar stresul generează aciditate. De aceea este foarte important să acordăm atenţia cuvenită acestor aspecte. Tot ceea ce mâncăm şi bem, împreună cu emoţiile noastre sunt importante pentru a ne recupera echilibrul interior. Evident, dacă nu avem grijă şi de aspectele mentale şi emoţionale, soluţionând conflictele existente precum lipsa de încredere în sine, orgoliul, mânia sau fricile este dificil să păstrăm o stare alcalină în corp, generatoare de bunăstare şi echilibru.De asemenea, este ştiut faptul că gândurile negative consumă multă energie, slăbind în timp forţa vitală a corpului. Astfel emoţiile negative pot avea efecte nocive, îmbolnăvindu-ne, deoarece provoacă prin ele însele această stare acidă atât de negativă. Bucuria, râsul, fericirea, odihna şi somnul creează alcalinitate. Grijile, supărarea, ura, invidia, bârfa, teama şi insomnia creează aciditate. Putem să prevenim apariţia diferitelor boli sau afecţiuni, putem să avem o viaţă sănătoasă şi echilibrată acordând mai multă atenţie acestor factori esenţiali pentru menţinerea unei sănătăţi optime: dieta, sportul şi gândirea. Făcând alegerile cele mai bune în aceste privinţe, ne putem bucura de o viaţă cu adevărat sănătoasă şi armonioasă.

Buna seara, Domnule Doctor. Sunt un adolescent de 17 ani si sufar cumplit din cauza unei afeciuni si anume ACNEEA VULGARIS. Credeti ca ma puteti ajuta, dumneavoastra, sau ZEOLITUL? Daca da, v-as ruga frumos sa-mi spuneti cum si sa-mi dati detalii. Va multumesc frumos, anticipat si v-as fi recunoscator. 27 iulie 2013, 01:40

Catalin Luca spunea... Va recomand urmatorul tratament: 1. zeolit : 3 capsule dimineata si 3 seara: pentru dezintoxicarea organismului 2.Aloe ferox: au efect antiinflamator , antibiotic natural si reglator hormonal.Ajuta la detoxifierea organismului ,ceea ca va influenta in mod benefic succesul tratamentului.Se administreaza 1 cap de 2 ori pe zi 3.Gemoderivat de muguri de Ulm de la Plantextract, care normalizeaza secretia seboreica a pielii.Se administreaza 2 ml in putina apa o data pe zi,inaite de masa.Tratamentul se face timp de 2 luni ,apoi o luna pauza si se poate relua. 4 Polen:2 lingurite dim ,pe stomacul gol 5. Flavitamin cu Zinc : combate acneea si limiteaza inflamatia glandelor sebacee.Se poate administra 1cps de 2 ori pe zi timp de minim 3 luni Alte indicatii: ptr prevenire este important sa se reduca consumul de grasimi si de dulciuri,este important a se pastra igiena pielii pentru a scadea frecventa si severitatea eruptiilor si se evita produsele cosmetice uleioase,care pot favoriza infundarea porilor . Tratament extern: Cimbru:2 lte maruntite la 250 ml apa clocotita. Se acopera 10 min ,apoi se strecoara .Se fac spalaturi cu acest ceai de mai multe ori pe zi. Lamaie: este indicat ca atunci cand se fac spalaturi,in apa de clatit sa se puna suc de lamaie,ptr ca acidifiaza pielea si opreste inmultirea microbilor. Masca de fata: Drojdie de bere: Se dizolva o bucata de drojdie de bere de marimea unei nuci intr-o lingura de ceai de coada soricelului.Se aplica amestecul in strat subtire pe fata.Se tine timp de 30 minute ,apoi se spala cu apa calda. Se face o data pe saptamana. Argila alba sau verde : se pune o lingura de praf cu suficienta apa,cat sa formeze o pasta de consistenta pastei de dinti.Se adauga 2 picaturi de ulei de arbore de ceai .Se aplica amestecul pe fata timp de minim 30 minute.Se face o data pe saptamana.

Ghimbirul, un aliat de nădejde al sănătăţii Ghimbirul este o plantă aromatică în formă de rădăcină, având un aspect particular şi gust picant. Această rădăcină miraculoasă este un puternic încălzitor al corpului şi aduce o mulţime de beneficii sănătăţii noastre. Folosit de asiatici chiar din vremuri străvechi, recunoscut pentru efectele sale rapide asupra afecţiunilor digestive şi reumatice, în prezent ghimbirul este studiat de mulţi medici europeni şi americani datorită efectelor sale puternice inclusiv asupra prevenirii şi tratării cancerului. Gingerolul, un compus esenţial al ghimbirului, a fost studiat cu succes de către cercetătorii de la Universitatea din Minnesotta care au descoperit faptul că gingerolul poate constitui un factor activ de luptă împotriva celulelor cancerigene din organismul uman. Ghimbirul este folosit cu succes în tratarea cancerului de prostată, de stomac şi de colon. De asemenea, cercetătorii din cadrul Universităţii din Michigan au descoperit că utilizarea ghimbirului sub formă de pudră induce moartea celulelor degenerative în cazul cancerului ovarian.

Ghimbirul este un aliat foarte valoros pentru sănătatea noastră dar mai ales utilizarea lui în sezonul rece poate fi folosit cu succes pentru prevenirea sau tratarea răcelilor. Printre efectele notabile ale ghimbirului asupra organismului nostru menţionăm: - este un antifebril puternic; - are efecte puternic analgezice; - are acţiune expectorantă, fiind foarte benefic în bronşită, tuse sau iritaţii ale gâtului; - are efecte terapeutice foarte bune în ulcer; - tratează indigestia; - arde grasimile, stimulând metabolismul; - conţine melatonină, care reglează ritmurile circadiene ale organismului şi stimulează astfel activitatea corpului si somnul; - combate răul de mişcare, înlătură greaţa, ameţelile sau vertijurile; - combate migrenele. Ghimbirul este un vasodilatator puternic, imunostimulator, antioxidant şi stimulent al sistemului digestiv datorită creşterii secreţiei de mucus protector de la nivelul mucoasei gastrice. Cum să utilizăm ghimbirul: se poate consuma crud, tăiat în bucăţele mici, se poate adăuga ras fin în salate, în limonade (preparate preferabil cu miere) sau ca ceai proaspăt pregătit din 3-4 feliuțe pentru o cană, infuzate în apă fierbinte. În acest

caz, calitatea concentrației de infuzie a ceaiului de ghimbir este direct propor țională cu timpul în care este lăsată infuzia. Publicat de Catalin Luca la 23:41 Niciun comentariu: Etichete: ghimbir Linkuri de întoarcere către această postare Reacţii: Polenul crud, unul dintre cele mai valoroase daruri ale naturii Trimiteţi prin e-mailPostaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest Albert Einstein: "Dacă albina ar dispărea de pe suprafaţa globului, omul ar mai avea doar patru ani de trăit". ● Polenul un miracol al naturii, adunat din 300 de flori Polenul este o pulbere fină, divers colorată în nuanţe de galben, portocaliu sau maro-roşcat, constituit din grăuncioare microscopice pe care albina le culege din flori, iar pentru a forma o singură granulă de polen, o albină trebuie să viziteze în medie 300 de flori. Polenul este considerat de cercetători în domeniu din lumea întreagă unul dintre cele mai pure alimente, pentru că plantele care se hrănesc cu apă şi lumină condensează această energie, oferind-o înapoi naturii. Polenul este unul dintre cele mai vechi suplimente alimentare folosite de om, fiind utilizat încă din antichitate de către egipteni şi chinezi, ca medicament natural şi factor de întinerire a organismului. ● De ce este recomandat să alegem polenul în stare crudă?

Nimeni nu contestă beneficiile pe care le aduce polenul uscat, însă cele mai recente studii din domeniul apifitoterapiei au evidenţiat faptul că atunci când polenul este uscat la căldură, se distrug lactobacilii, bifidobacilii, drojdiile conţinute în el precum şi o mare parte din vitamine, enzime, pro-enzime, reducându-se foarte mult efectele benefice ale polenului. Prin acţiunea de uscare a polenului, lactobacilii care ajută la purificarea, protejarea şi regenerarea florei intestinale sunt distruşi. Din acest motiv, polenul crud este o alegere mai bună şi mult mai eficientă în tratarea afecţiunilor din sfera colonului şi a tranzitului intestinal, iar calitatea lui în acest sens este incontestabilă. Mergând cu comparaţia până la elemente microscopice, toate

înclină balanţa în favoarea polenului crud. Polenul crud conţine o mare varietate de vitamine, enzime, microelemente care sunt dificil de găsit într-un alt produs natural. Un experiment de succes cu polen crud În luna martie a anului 1992, Patrice Percie du Sert, un pasionat inginer agricol şi apicultor francez, era într-o stare foarte alterată de sănătate, din cauza muncii extenuante. Fiind la începutul primăverii, iar albinele tocmai începuseră recoltarea polenului, atras de coloritul plăcut şi de prospeţimea grăuncioarelor de polen, Patrice Percie a început să consume polen în stare crudă, iar după numai o săptămână se simţea mult mai bine. A făcut trei cure succesive de polen crud, iar apoi a testat această cură şi pe apropiaţii săi. A remarcat îmbunătăţiri remarcabile a stării de sănătate şi tonusului psihic a tuturor celor care experimentaseră aceste cure cu polen crud. Din acel moment, Patrice Percie du Sert, supranumit în prezent în mod sugestiv “tatăl polenului crud” a început un vast studiu de cercetarea a polenului şi a ajuns să coordoneze un întreg laborator de cercetare în acest domeniu. După 14 ani de cercetări intense şi remarcabile, a publicat cartea numită "Ces pollens qui nous soignent” (trad. "Aceste polenuri care ne vindecă”), care a înregistrat un mare suces şi a fost publicată chiar în mai multe ediţii. ● Polenul crud, un aliment natural complet În polenul crud se găsesc practic toate elementele chimice care constituie corpul omenesc.

Polenul şi mierea sunt singurele resurse alimenatre care conţin 22 de nutrienţi. În polenul crud se regăsesc toţi micronutrienţii atât de importanţi pentru sănătatea noastră care lipsesc din alimentele moderne rafinate şi supraprocesate. Polenul crud este un veritabil aliment echilibrant, dinamizator şi revitalizant al organismului uman. Polenul crud este în sine, o generoasă ofertă de vitamine, atât liposolubile A (şi provitamina A), D, E, F, cât şi hidrosolubile C, P (rutin), acid folic, B1, B2, B3 (PP), B5, B6, B8 (H), conţinând atât macroelemente minerale Ca, Mg, P, K, Na cât şi microelemente Cu, Fe, Mn, Ni, S, Se, Si, Zn, B, Co, Cr, I, Mo. ● Seleniul din polenul crud – antioxidant, detoxifiant, anticanceros şi antitumoral Polenul crud reprezintă una din cele mai bogate surse cunoscute de seleniu.

Seleniul este un antioxidant puternic, lucru cunoscut deja de multă vreme, iar după nuca de Brazilia, polenul este creditat ca a doua sursă naturală de seleniu. Seleniul este esenţial în procesul de eliminare a metalelor grele din organism şi în general, pentrudetoxifierea organismului. Datorită efectelor sinergice ale diferiţilor factori antioxidanţi şi de eliminare a elementelor toxice din organism, polenul crud este un aliat preţios în purificarea şi întărirea organismului, asigurând un metabolism celular sănătos. Este recunoscut faptul că antioxidanţii au un rol important în prevenţia şi tratarea cancerelor. Antioxidante puternice, vitaminele A şi E, se găsesc în mari cantităţi în polen. De asemenea, flavonoidele din compoziţia polenului crud oferă o intensă acţiune antioxidantă. Polenul crud este un ajutor preţios închimioterapie şi radioterapie, şi ajută de asemenea în combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si ale iradierilor. În cazul pacienţilor care prezintă tumori, polenul crud în combinaţie cu propolisul, lăptişorul de matcă şi zeolitul aduce un suport maxim nutritiv de micronutrienţi extrem de necesari în cazul unei boli atât de dificile. O întrebare frecventă este dacă hrănind organismul, polenul nu hrăneşte cumva şi tumorile. Raspunsul este un nu clar: polenul nu hrăneşte tumora, la fel cum nici un alt aliment viu şi sănătos nu face acest lucru. Doar alimentele rafinate, procesate şi cu aditivi chimici sunt surse de producere şi de întreţinere a tumorilor.

● Polenul crud şi longevitatea Substanţele antioxidante, prezente din belşug în polenul crud, precum şi flavonoidele conţinute de acesta sunt o sursă redutabilă contra îmbătrânirii şi uzurii premature a organismului. Polenul crud este un puternic detoxifiant natural al organismului, iar consumul său sistematic permite evitarea îmbătrânirii premature, contribuind astfel la menţinerea longevităţii.

Conform doctorului G. Liebold, din Karlsruhe, Germania, "Polenul crud constituie o profilaxie excelentă şi un tratament terapeutic împotriva tuturor simptomele de îmbătrânire prematură. Polenul crud ar trebui să fie considerat un tratament geriatric universal sub forma unui remediu natural.” Profesor dr. Nicolai Tsitsin, un biolog şi botanist renumit de la Institutul de Longevitate, a întreprins un studiu ştiinţific asupra peste 200 de apicultori din Georgia care aveau peste 125 de ani, iar acest lucru uimitor se datora consumului zilnic de miere şi polen, dar mai ales de polen. El a concluzionat în urma acestui

studiu următoarele: “Consumat în mod regulat şi în cantitate suficientă, polenul crud de albine poate prelungi viaţa omului cu mulţi ani.” ● Alte efecte şi beneficii miraculoase ale folosirii polenului crud Polenul crud acţionează ca un adevărat medicament natural împotriva următoarelor afecţiuni: - reglator perfect al funcţiilor digestive; - are un puternic efect stimulent, tonic, antiseptic şi antibiotic puternic; - îmbunătăţeşte considerabil activitatea creierului, fiind foarte util pentru persoanele care desfăşoară o muncă intelectuală, crescând capacitatea de concentrare şi eliminând oboseala cronică; - combate stările de slăbiciune şi anemiile; - stimulează creşterea armonioasă în cazul copiilor; - combate eficient nevrozele, stresul, surmenajul, neurastenia şi depresiile; - este un foarte bun întăritor al inimii şi este foarte eficient în majoritatea bolilor circulatorii; - ajută la dizolvarea calculilor biliari; - este foarte indicat în afecţiunile aparatului respirator – bronşite, tuse, gripă; - ajută foarte mult la refacerea florei intestinale, fiind un minunat probiotic vegetal. ● Administrarea polenului crud Polenul crud se poate lua constant, chiar pe întreaga durată a vieţii, deoarece nu prezintă efecte adverse. Atunci când se administrează pentru prima dată granule de polen crud, este recomandat să se înceapă cu o linguriţă de polen, care se ia preferabil dimineaţa pe stomacul gol, doza crescând treptat până la o lingură, pe parcursul a două săptămâni.

Daca este consumat simplu sau doar amestecat cu miere, tubul digestiv nu reuşeşte să absoarbă întregul conţinut nutritiv al polenului iar o bună parte din aceşti nutrienţi este eliminată. În schimb, daca este dizolvat, cu 15-20 minute înainte de administrare, el se va absorbi în organism în proporţie de 100%. Se poate dizolva foarte bine în apa cu suc proaspăt de lămâie, sucuri proaspăt stoarse din fructe sau legume, iaurt, kefir, sana sau borş. Pentru a urma o cură terepeutică cu polen crud, este indicat ca persoanele care se confruntă cu anumite probleme de sănătate să ceară sfatul unui medic apifitoterapeut. ● Cum se păstrează polenul crud?

Congelarea este modul ideal de păstrare a calităţilor nutriţionale excepţionale ale polenului crud. Comparativ cu polenul apicol uscat sau orice alt supliment alimentar procesat, polenul crud congelat este un adevărat aliment viu, plin de enzime şi bacterii prietenoase pentru organismul uman. Odată decongelat, polenulcrud se poate păstra în frigider, preferabil în borcane de sticlă cu capac. În frigider poate fi păstrat în condiţii optime timp de 2 săptămâni.

Studiul China – un studiu revoluţionar asupra sănătăţii si a cancerului Lucrarea “StudiulChina”, efectuată de dr. T. ColinCampbell şi publicată în anul 2004 în Statele Unite, este considerată la ora actuală drept “cel mai complet studiu despre nutriţie realizat vreodată, cu implicaţii extraordinare asupra dietei, pierderii în greutate şi sănătăţii pe termen lung”. New York Times, prestigioasa publicaţie americană, publica la apariţia sa aceste rânduri: “Descoperirile din cel mai cuprinzător studiu efectuat vreodată pe tema corelaţiei dintre dietă şi riscul de apariţie a bolilor pun sub semnul întrebării dogmele alimentare”. David Klein, editor la revista Living Nutrition Magazine o recomandă astfel: “StudiulChina este cea mai importantă carte pe tema alimentaţiei şi sănătăţii publicată în ultimii 75 de ani. Orice om ar trebui s-o citească, iar cartea ar trebui predată în cadrul programelor de nutriţie din universităţi. Lectura ei este uimitoare. Ştiinţa nu lasă loc de îndoieli. Integritatea şi angajamentul doctorului Campbell faţă de o educaţie nutriţională corectă transpar din întreaga carte”. Cine este autorul cărţii “Studiul China”?

Dr. T Colin Campbell, supranumit şi “Einstein al nutriţiei” este considerat în prezent un gigant al nutriţiei şi a scris această carte dupa cercetări de zeci de ani în domeniul nutriţiei. El este un cercetător ştiinţific de reputaţie internaţională, profesor la catedra de biochimie şi nutriţie a Universitătii din Virginia. Lucrarea sa “Studiul China” reuneşte zeci de cercetări ştiinţifice desfăşurate, timp de aproximativ 27 de ani, sub patronajul Institutului National pentru

Sănătate din SUA şi al Institutului American pentru Cercetarea Cancerului, care au finanţat aceste cercetări. “Studiul China” şi remediile împotriva bolilor civilizaţiei moderne În cadrul acestei lucrări, autorul demonstrează existenţa unei relaţii evidente între modul în care ne hrănim şi apariţia bolilor, mai ales a bolilor degenerative precum cancerul, diabetul, bolile cardiace, bolile autoimune sau afecţiunile neuropsihice. Chiar în perioada în care dr. Campbel îşi începuse studiile privind corelaţia dintre alimentaţie şi apariţia cancerului, mama soţiei sale a murit de cancer de colon, la vârsta de doar 51 de ani. Marcat de acest caz, savantul american a luat hotărârea decisivă a carierei sale: "Voi întreprinde tot ce va fi necesar pentru a înţelege mai bine această boala îngrozitoare... cancerul". De ce China? Chou EnLia, Primul ministru al Republicii Populare Chineze, a fost spitalizat în anul 1974, având cancer al vezicii urinare, o boala teribilă. La cererea sa, înainte de a muri, a fost conceput un vast studiu naţional despre cancer numit ulterior “Atlasul Cancerului din China”, atlas care cuprindea rata mortalităţii cauzate de boli diferite, dintre care douăsprezece tipuri de cancer. Au fost analizate cazurile a peste 880 milioane de chinezi, din 24.000 de districte din China. În cadrul acestui studiu uriaş au contribuit aproximativ 650.000 de lucrători sanitari, iar rezultatul a fost un grandios atlas color, care prezenta diferenţiat zonele în care cancerul era frecvent întâlnit, în comparaţie cu zonele unde cancerul era aproape inexistent. La începutul anilor '80, cand acest atlas a fost descoperit de cercetătorii americani, aceştia au intuit că descoperiseră cea mai vastă cercetare biomedicală din lume, o veritabilă comoară medicală a umanităţii. Faptul surprinzător şi motivant în cercetările savanţilor americani a fost înregistrarea variaţiilor geografice foarte mari ale ratei cancerului, întrebare la care şi-au dorit să afle un răspuns plauzibil. Concluzii ştiinţifice uimitoare Concluziile ulterioare la care s-a ajuns au avut un impact puternic pentru cercetarea medicală din domeniul nutriţiei. S-a evidenţiat astfel că în zonele în care cancerul era cel mai puţin întâlnit, consumul alimentelor de origine animală era foarte redus (mai multe fibre, cereale şi proteine vegetale) comparativ cu zonele unde rata cancerului era mult ridicată iar consumul de grăsimi, mai ales de grăsimi animale, era debordant. Concluzia acestora a fost foarte clară: dezvoltarea tumorilor canceroase este intim influenţată de cantitatea de alimente de origine animală pe care le consumăm. În consecinţă, cancerul, această maladie teribilă a societăţii moderne, ar putea fi prevenit şi controlat prin reducerea aportului de proteine animale (carne, lapte, ouă şi grăsimi), care îl determină să avanseze şi prin creşterea aportului de alimente anti-cancerigene (legume şi fructe proaspete, seminţe, hrană cât mai vie şi cât mai puţin procesată termic, fără aditivi şi coloranţi alimentari). Aceste cercetări ştiinţifice la care a participat dr. T. Colin Campbell au constituit şi pentru el însuşi o transformare radicală a dietei şi implicit a stilului de viaţă. Iată ce declară savantul în acest sens: "Cu 15 ani în urmă am încetat să mai mănânc carne şi aproape orice fel de aliment de origine animală, inclusiv (cu rare ocazii) produse lactate. Colesterolul meu a scăzut şi chiar dacă am îmbătrânit, ma simt foarte bine fizic şi am cu 20 kg mai puţin ca la 30 de ani. De la un băieţandru

care bea 2 l de lapte pe zi, iar apoi un tânăr intelectual care îşi bătea joc de vegetarieni, am făcut o cotitură decisivă în viaţa mea. Azi mănânc doar legume şi fructe".

Citricele: izvor de sănătate şi bună-dispoziţie

Celebrul medic oftalmolog american, Dr. Steven G. Pratt, în lucrarea sa intitulată “SuperAlimenteRx” afirmă: “Organismul uman nu poate produce vitamina C. Aceasta este hidrosolubilă şi nu este reţinută de corp. De aceea organismul are nevoie de o aprovizionare permanentă pentru a păstra o concentraţie adecvată la nivel celular şi sanguin. Vitamina C, împreună cu alţi nutrienţi importanţi conţinuţi de citrice, joacă un rol important în reducerea riscului de apariţie a bolilor cronice. Un nivel scăzut de vitamina C a fost asociat cu creşterea mortalităţii, cu precădere din cauza cancerului şi a afecţiunilor cardiovasculare.” De asemeni există o legătură între o cantitate scăzută de vitamina C în organism şi cancerul gastric, oral şi esofagian. Citricele – veritabile remedii anticancer

Ultimele cercetări privind dieta mediteraneană care include un consum mare de citrice, este asociată unui risc scăzut de apariţie a cancerului de sân, pulmonar, pancreatic, de colon, de rect şi de col uterin. S-a demonstrat că toate citricele conţin numeroşi agenţi anticancerigeni – poate mai mult decât orice alt aliment. Puterea flavonoidelor din citrice este uimitoare. Ele sunt antioxidante şi antimutagenice. Aceasta reprezintă proprietatea de prevenire a apariţiei mutaţiilor la nivel celular şi implicit de prevenire a apariţiei cancerului sau a altor afecţiuni cronice. Acest lucru uimitor se datorează puterii miraculoase a flavonoidelor de absorbţie a razelor ultraviolete, de protecţie a ADN-ului şi de capacitatea de a interacţiona cu carcinogenii. Citricele – un puternic detoxifiant natural şi factor alcalinizant al organismului

Steve Meyerowitz, un naturopat foarte cunoscut din Statele Unite, afirmă în cartea sa “Posturi cu sucuri naturale şi detoxifierea”: “Majoritatea fructelor, în special citricele sunt solvenţi puternici. Conţinutul lor bogat în apă spală tractul digestiv, rinichii şi purifică fluxul sanguin. Lămâia este cel mai puternic solvent, urmat de lămâia verde, ananasul şi grapefruitul. Toate au un efect detoxifiant asupra ficatului şi a vezicii biliare.“

Dr. Robert O. Young, microbiolog şi nutriţionist, faimos pentru cercetările sale privind alimentaţia alcalină a concluzionat cu argumente solide că echilibrarea pH-ului din organism poate face adevărate minuni pentru sănătate. „ ...grapefruitul, lămâia, lămâia lime sunt fructe alcaline, miraculoase în acest sens, deşi multă vreme au fost considerate acide datorită acidului citric din compoziţie. Însă ele au un conţinut redus de zaharuri şi multe săruri de potasiu în compoziţie, ceea ce le face alcaline.” Citricele – sursă naturală de energie şi bună-dispoziţie

Citricele au de asemenea un efect puternic asupra sistemului nervos,atenuând fluctuaţiile dispoziţiilor psihice şi mentale şi de asemenea ajutând laeliminarea stărilor depresive şi a anxietăţii. Acidul folic (vitamina B9) conţinut de citrice contribuie la formarea de celule sănătoase şi joacă un rol foarte important în prevenirea anomaliilor sistemului nervos. Acidul folic, este de asemenea cel care reglează eliberarea de serotonină (hormonul bunei-dispoziţii) în organism. Lămâia Lămâia este un fruct cu virtuţi surprinzătoare. S-a constat că lămâia distruge celulele canceroase. Mulţi cercetători au constatat efectul de reducere rapidă a chisturilor şi tumorilor prin consumul sucului proapăt de lămâie. Unele studii afirmă că lămâia este de mare utilitate în toate tipurile de cancer, dar mai ales în cancerul de colon, cancerul de sân, în cancerul de prostată si de asemeni în cancerul de plămân și de pancreas. -

sporeşte rezistenţa organismului în faţa infecţiilor

-

contribuie la menţinerea sănătăţii inimii, nervilor şi ţesutului muscular

-

este un agent antimicrobian cu spectru larg, eficient în infecţiile bacteriene şi cu ciuperci

-

are efect diuretic, permiţând curăţirea vezicii şi a căilor urinare. Prin proprietăţile ei antiacide reduce riscul de litiază renală.

-

regularizează tensiunea arterială crescută prevenirea şi combaterea obezităţii prin intensificarea arderilor la nivel celular are efect antioxidant prin neutralizarea radicalilor liberi

-

contribuie la vindecarea rănilor

Pentru detoxifierea organismului, este recomandat să consumaţi dimineaţa un pahar cu apă caldă în care adăugaţi sucul de la o lămâie, aceasta ajutând la intensificarea activităţii tubului digestiv şi a arderilor celulare. Lămâia este un preţios aliment antidepresiv, combate stress-ul şi bolile nervoase. Consumată în mod regulat, reduce considerabil stările de anxietate,retrezește buna dispoziție şi optimismul. Grapefruitul Grapefruitul este un detoxifiant puternic care ajută organismul să scape de microbii dăunători şi contribuie la întărirea sistemului imunitar împotriva altor atacuri. De asemenea, grapefruitul stimulează refacerea ţesuturilor şi împiedică dezvoltarea tumorilor.

Grapefruitul este un detoxifiant natural care acţionează asupra sistemului digestiv şi a ficatului. Acţiunea sa de detoxifiere se combină în mod armonios cu un efect puternic de oprire a dezvoltării bacteriilor, ciupercilor, paraziţilor şi virusurilor.Grapefruitul mai conţine substanţe fitochimice protectoare careîmbunătăţesc imunitatea şi stimulează vindecarea rănilor. benefic pentru stările de imunodeficienţă -

adjuvant în răceală şi gripă util în prevenirea şi tratamentul bolilor de inimă şi arteriale şi al pietrelor la vezica biliară

-

stimulează digestia şi eliminarea reziduurilor

-

împiedică formarea pietrelor de oxalat de calciu în rinichi

-

stimulează metabolismul grăsimilor

-

scade nivelul de colesterol din sânge

Extractul din sâmburi de grapefruit este un agent activ antimicrobian natural,cu o sferă largă de acţiune împotriva streptococilor, stafilococilor, salmonellei, microbacteriilor şi a altor agenţi patogeni. Grapefruitul este un excelent remediu antistres şi este un ingredient cheie al producţiei de serotonină, care este cunoscută ca fiind „hormonul fericirii” Precauţie: Sucul de grapefruit creşte disponibilitatea unor medicamente. Dacă luaţi medicamente pe cale orală, consultaţi-vă medicul pentru a vă asigura că nu interferează cu acestea. Portocala Conţinutul bogat de vitamina C al acestor fructe contribuie la menţinerea sănătăţii celulelor din sânge şi sporeşte rezistenţa la infecţii. -

ajută la protecţia împotriva cancerului

-

protejează organismul împotriva atacului cerebral

-

scad nivelul colesterolului din sânge

-

îmbunătăţesc absorbţia fierului

-

contribuie la vindecarea rănilor

-

ajută la întărirea plămânilor într-un mediu poluat

-

păstrează sănătatea pielii

-

protejează împotriva tensiunii arteriale şi a alergiilor.

Consumul de portocale ajută la menţinerea nivelurilor optime de energie, din punct de vedere emoţional amplifică bucuria şi entuziasmul, aduce vitalitate şi claritate mentală. Lămâia verde (lime) Acest fruct este recomnadat mai ales în dieta-tratament pentru dezechilibrele digestive, având o reacţie alcalină în tractul gastrointestinal. -

are un rol important în prevenirea şi tratarea cancerului

-

îmbunătăţeşte sănătatea tuturor ţesuturilor musculare şi absorbţia fierului

-

sporeşte eficienţa sistemului imunitar

-

conţine o cantitate mare de calciu şi fosfor

-

este recomandată şi pentru menţinerea unei bune sănătăţi a dinţilor

Lămâia verde are un efect tonic şi energizant asupra organismului, înviorează şi aduce bună-dispoziţie. Sfat: Când cumpăraţi citrice, alegeţi întotdeauna fructele care sunt grele în raport cu dimensiunea lor, cu coaja fermă şi strălucitoare. Acestea conţin cel mai mult suc. Puteţi consuma citricele în diverse forme: ca atare, în salate de fructe sau în cure cu sucuri (pentru o mai mare eficienţă).

Reacţii: ALGA AFA, acest miracol al naturii Alga AFA este una din componentele de bază ale produsului Biostem Activator

Algele, originea vieţii şi sursă excepţională de nutrienţi Algele sunt originea vieţii pe pământ. Sunt plante fără rădăcini şi fără frunze. Multe dintre ele se divid în milioane de părţi într-o singură zi. Algele sunt folosite în prezent ca suplimente alimentare cu cea mai mare densitate de substanţe nutritive, iar cercetătorii care le-au studiat afirmă că pot constitui noi surse pentru alimentaţia mondială în viitor. Alga AFA (Aphanizomenon flos-aquae) sau "floarea ascunsă sub ape", un superaliment miraculos

Alga AFA albastră şi verde creşte într-un singur loc din lume, la o înălţime de 1.400 metri în lacul Klamath, într-o rezervă naturală din Oregon, Statele Unite. Lacul este înconjurat de zone vulcanice într-un peisaj virgin, iar alga AFA creşte într-un peisaj mirific, în apă dulce. Orice încercare de a creşte această algă în alt loc din lume a eşuat, deoarece alga AFA nu se poate adapta altor condiţii de mediu. Alga AFA, datorită conţinutului său enorm de substanţe nutritive şi vitale: 22 aminoacizi (inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali), minerale, clorofilă, proteine şi vitamine (B1, B2, B3, B5, B6, B12, C, E, acid folic, biotină, beta-carotină) este un supliment nutritiv ideal şi constituie o sursă excelentă de agenţi antioxidanţi, antiinflamatorii şi molecule neuroregeneratoare. Acţiuni terapeutice ale Alga AFA Alga AFA: un anticancerigen natural redutabil Studii recente indică faptul că clorofila poate juca un rol semnificativ antimutagenic şi anticancerigen Este ştiut faptul că orice organism uman conţine între 200 şi 1000 de celule canceroase, însă acestea sunt în permanenţă ţinute sub control de către sistemul imunitar. Alga AFA ajută organismul să necrozeze tumorile maligne şi să le elimine din corp. De asemenea, algele AFA sunt de un real ajutor în cazul chimioterapiei sau radioterapiei folosite în cancer, prevenind şi combătând efectele lor secundare.

Principiul activ din alga AFA, ficocianina, este şi una dintre cele mai puternice arme perfect naturale contra leucemiei, ajutând la prevenirea mutaţiilor celulare din măduva spinării, stimulând producţia de hematii şi de leucocite, fiind un adjuvant important în cazul leucemiei acute sau cronice. Alga AFA oxigenează celulele, creşte nivelul global de energie al organismului şi ne ajută să dobândim niveluri ridicate de sănătate fizică şi mentală Alga AFA ne întăreşte sistemul imunitar şi contribuie la îmbunătăţirea proceselor de detoxifiere şi de vindecare a corpului. Dezintoxică organismul de metalele toxice precum plumbul, activează şi regenerează metabolismul celular. Astfel, Alga AFA are un rol major în prevenirea bolilor grave precum cancerul, leucemia, diabetul şi bolile degenerative ale sistemului nervos. De asemenea, stimulează producţia de enzime digestive şi prin aceasta are un efect terapeutic maxim asupra stomacului, ficatului şi pancreasului. Datorită clorofilei, alga Afa acţionează în interiorul intestinelor ca un mediu probiotic şi contribuie la menţinerea echilibrului şi sănătăţii florei intestinale şi ajută astfel în prevenirea şi ameliorarea simptomelor cauzate de o aciditate mărită a organismului: reumatism, artrită, alergii, eczeme, acnee şi diabet. Alga Afa, o veritabilă hrană pentru creier Beneficiile algei AFA se percep mai ales la nivelul sistemului nervos, unde acţionează ca un puternic antidepresiv. Acest lucru se datorează concentraţiei semnificative de feniletilamina din alga AFA. Acest compus organic, cunoscut ca « molecula iubirii » sau « molecula bucuriei », este produsă de creierul nostru atunci când suntem fericiţi, liniştiţi sau îndrăgostiţi. Cei 22 aminoacizi esenţiali existenţi în alga AFA sunt extrem de importanţi în mentinerea integrităţii morfologice şi funcţionale a creierului. Mai mult, datorită actiunii sale puternic antioxidante, aceasta alga previne aparitia proceselor degenerative la nivelul creierului şi a sistemului nervos – prevenirea maladiei Alzheimer si a maladiei Parkinson. Alga Afa hrăneşte creierul cu proteine de înaltă calitate care reînnoiesc şi repară transmiţătorii neuronali. Acizii glutamici contribuie la întărirea memoriei, a capacităţii de concentrare şi a îmbunătăţirea atenţiei. Un efect remarcabil de stimulare a ţesutului nervos se poate obţine prin alternarea curei cu alga AFA cu un tratament cu lăptişor de matcă, care este ştiut că are reale efecte de stimulare a regenerării ţesutului nervos. Alga Afa, stimulent excepţional al sistemului imunitar Conform unui studiu ştiinţific efectuat de Universitatea din Illinois, alga AFA provoacă o mobilizare aproape imediată a globulelor albe, ceea ce permite organismului să răspundă instantaneu unui atac (o infecţie virală, de exemplu). Componenta activă responsabilă de acest efect este o polizaharidă care are proprietatea de a stimula macrofagele, celulele din prima linie de apărare a sistemului imunitar.

Studiile ştiinţifice realizate de către Dr. Gitte Jensen, Dr. Donald Ginsberg şi DR. Christian Drapeau, la sfârşitul anilor '80, arată că alga AFA este un stimulent foarte puternic pentru celulele stem din organismul uman, datorită cărora sistemul nervos se poate regenera, iar sistemul imunitar este mult fortifiat mai ales în cazul persoanelor care au dezechilibre imunitare grave precum tuberculoza, hepatite virale, cistite recidivante, pentru persoanele care fac tratamente îndelungate cu antibiotice sau medicamente antiinflamatorii. Alga Afa, un remediu preţios în vindecarea rănilor Un gram din aceasta algă conţine 50% din cantitatea de vitamina K necesară organismului uman pentru o zi. Vitamina K este responsabilă de procesele de coagulare şi cicatrizare din corpul nostru, fiind absolut esenţială în procesul de vindecare a rănilor. De asemenea, alga AFA este probabil unul din cele mai puternice remedii pentru regenerare celulară, în cazul operaţiilor chirurgicale, rănilor sau arsurilor. Alga AFA nu are nici o contraindicaţie. Pentru a urma cure cu produse care conțin acest complex, cereți întotdeauna sfatul unui medic avizat.

Sfatul medicului - alimente care trebuie incluse in dieta zilnica Seminţele crude de floarea soarelui, o sursă instant de energie Dr. Samuel Getlin, un medic osteopat şi chimist celebru din America, unul din pionierii medicinii complementare, recomandă cu căldură: “Oricând ţi se face foame, eşti obosit sau ai poftă de ceva dulce, să ai la îndemână câteva seminţe de floarea soarelui.” Seminţele crude de floarea soarelui sunt indicate şi în cazuri de hipertensiune, probleme cardiovasculare sau colesterol mărit, hrănesc organele digestive, splina şi pancreasul. Seminţele de floarea soarelui sunt o sursă foarte bună de proteine, energizează şi încălzesc întregul corp, ajută în circulaţia sanguină şi menţin activitatea organelor cheie ale organismului, precum ficatul şi glandele suprarenale.

Seminţele crude de floarea soarelui, incluse în dieta zilnică, au următoarele beneficii: • ajută la reglarea digestiei şi la buna funcţionare a intestinelor; • combat oboseala, stresul, insomnia; • cresc nivelul energetic global al organismului;

• previn apariţia migrenelor; • ajută la îndepărtarea depozitelor de grăsime din organism; • combat schimbările de dispoziţie şi sunt de un real folos în tratarea depresiei sau anxietăţii. Consumate zilnic, nu e indicat să se depăşească 20-30 grame, iar cele prăjite şi sărate sunt contraindicate deoarece prin prăjire acestea îşi pierd o mare parte din proprietăţile terapeutice. Se pot consuma ca atare sau adăugate în salate, supe sau sosuri. Publicat de Catalin Luca la 10:42 Niciun comentariu: Etichete: anxietate, colesterol, depresie, dieta, Dr. Samuel Getlin, foame, grasime, oboseala, proteine, seminte, seminte de floarea soarelui Linkuri de întoarcere către această postare Reacţii: Sfatul medicului - Alimente energizante si hranitoare Castanele comestibile – aliment energizant şi hrănitor Castanele comestibile au un conţinut bogat de calciu, fier, zinc şi vitamina E, sunt o sursă bună de fibre, îmbunătăţesc metabolismul, îmbunătăţesc elasticitatea vaselor de sânge. Ca valoare nutritivă, castanele comestibile au fost considerate de către specialişti ca fiind alimente complexe, comparabile din punct de vedere nutriţional cu grâul. Castanele comestibile sunt recomandate cu precădere pentru întărirea sistemului imunitar şi combaterea anemiilor. Datorită conţinutului ridicat de vitamine şi minerale, castanele comestibile ne pot ajuta considerabil în caz de astenie fizică şi intelectuală.

Deoarece conţin potasiu şi magneziu, castanele comestibile combat oboseala musculară şi sunt recomandate în cazul sportivilor. Castanele comestibile pot fi o variantă sănătoasă mai ales în cazul copiilor aflaţi în perioada de creştere sau pentru copiii anemici deoarece conţinutul bogat de vitamina B1 al acestora stimulează rezervele de energie ale organismului. Pentru un aport optim de energie, se recomandă a se folosi castanele comestibile fierte (preferabil în baie de aburi ca să nu-şi piardă din vitamine), coapte în cuptor, sub formă de pireuri cu adaos de miere sau fulgi de cereale. Pentru efectele lor terapeutice, nu este indicat să se consume prăjite sau sărate, deoarece prin prăjire îşi pot pierde multe din calităţile benefice.

Reacţii: Aloe Vera – o plantă cu virtuţi vindecătoare de excepţie Aloe Vera: celebră din vremuri străvechi

Denumită de către chinezi “remediul armoniei”, apreciată de către populaţiile ruse ca fiind “elixirul tinereţii” şi folosită încă din antichitate de către egipteni care o numeau “planta nemuririi”, planta de Aloe Vera (Aloe Barbadensis) este recunoscută de secole ca având reale proprietăţi vindecătoare, fiind folosită în prezent în numeroase scopuri terapeutice. Planta de Aloe este numită în India “kumari” care înseamnă zeiţă în limba sanscrită. Ea este utilizată de secole de către femeile indiene pentru a-şi menţine frumuseţea şi pentru a preveni îmbătrânirea datorită proprietăţilor sale de energizare şi tonifiere a ţesuturilor. Celebrele regine egiptene Cleopatra şi Nefertiti apreciau în mod deosebit Aloe Vera, folosindu-i sucul pentru îmbăiere şi în ritualurile de înfrumuseţare. Scurt istoric şi descrierea plantei de Aloe Vera Cele mai vechi însemnări despre Aloe Vera au fost descoperite pe tăbliţele de lut sumeriene, iar dovezi asupra folosirii sale au fost găsite în majoritatea culturilor antice. Planta de Aloe Vera este originară din nordul şi estul Africii şi a fost introdusă şi cultivată în Peru, Peninsula Arabia, Insulele Canare, Chile, Puerto Rico şi Mexic. Aloe Vera este o plantă perenă, cu frunze verzi şi suculente, având o lungime de aproximativ 50 cm; frunzele sunt compuse din trei straturi: un strat protector exterior, un strat fibros aflat sub primul strat şi un miez gelatinos care se foloseşte în majoritatea produselor care conţin Aloe Vera. Componentele active conţinute de Aloe Vera ■ Aloe Vera - un adevărat cocktail de hormoni vegetali Planta de Aloe Vera conţine peste 240 de substanţe active, printre care se numără 18 aminoacizi, vitamine, minerale (calciu, magneziu, fosfor, potasiu, zinc şi cupru), săruri minerale, fitosteroli – care au acţiune antiinflamatorie, bradikininaza – o enzimă care ajută la reducerea inflamării, un adevărat cocktail de hormoni vegetali care stimulează creşterea celulară şi cicatrizarea, precum şi mucopolizaharide care sunt responsabile de hidratarea celulară. Proprietăţile vindecătoare ale plantei de Aloe Vera

În ultimii 30 de ani, s-au întreprins în multe laboratoare medicale din lume studii serioase în privinţa plantei de Aloe Vera. Aloe Vera, considerată de medici şi nutriţionişti din lumea întreagă o adevărată plantă miracol, a fost inclusă în vaste studii clinice. Aloe Vera şi proprietăţile sale vindecătoare continuă să uimească datorită multitudinii sale de acţiuni terapeutice. ■ Aloe Vera – efecte notabile în prevenirea cancerului şi a leucemiei În anul 1989 o echipă de cercetători japonezi au publicat un amplu studiu, în care arată ca Aloe Vera conține cel pu țin trei agen ți antitumorali: emodina, manoza și lecitina. Concluzia acestui studiu a fost că tratamentele care includ Aloe Vera pot ține sub control cancerul pulmonar, au efecte notabile în cazuri deleucemie și sarcom şi este de asemenea un aliat eficient în prevenirea tumorilor. ■ Aloe Vera – un stimulator imunitar de excepţie Compusul esenţial din Aloe Vera este glucomannanul (o fibră solubilă), care are reale proprietăţi antivirale, imunostimulatoare şi de refacere a măduvei osoase. Studiul remarcabil efectuat în legătură cu efectele sale asupra sistemului imunitar, de către dr. J.C. Pitman, în 1992, arăta faptul că glucomannanul din Aloe are efect direct asupra sistemului imunitar stimulând macrofagele, care sunt nişte leucocite speciale care înghit bacteriile şi reziduurile. ■ Aloe Vera – detoxifiant şi purificator al întregului organism Dr. Gillian McKeith, nutriţionist internaţional de excepţie, dedică un capitol întreg plantei de Aloe Vera, în cartea sa intitulată “Hrană vie pentru sănătate”. Bazate pe studii proprii în cadrul clinicii pe care o conduce, concluziile temeinic documentate ale Dr. Gillian McKeith arată că Aloe Vera are înainte de toate un important rol de detoxifiere şi purificare a organismului. Ea indică faptul că Aloe Vera este foarte utilă în eliminarea si reglarea nivelului toxinelor microbiene şi a toxicităţii intestinale. Este recunoscut faptul că majoritatea bolilor îşi au cauza într-un colon intoxicat în care s-au depus toxine şi sedimente neeliminate; Dr. Gillian McKeith subliniază în acest sens că Aloe Vera, “acest aliment viu” poate ajuta considerabil la detoxifierea colonului şi la dezvoltarea de către organism a propriilor surse de bacterii benefice. Tratamentele cu Aloe Vera au de asemenea o acţiune remarcabilă asupra ficatului, îmbunătăţesc digestia, refac ţesuturile deteriorate şi sporesc fluxul liber de energie prin toate organele. Principalele acţiuni ale plantei de Aloe Vera Aloe Vera este folosită cu succes în următoarele afectiuni: - aloe vera stimuleaza şi fortifica sistemul imunitar; - aloe vera previne cancerul şi bolile autoimune; - aloe vera stimulează regenerarea celulară; - probleme digestive: colită, colon iritabil, constipaţie, diaree; - malabsorbţie, ajută în dezechilibre grave ale bacteriilor benefice din intestin;

- aloe vera regleaza metabolismul; obezitatea; - diabet zaharat tip 1 şi 2; - hepatite virale; herpes; - oboseală cronică; - ulcer gastro-duodenal; - dureri musculare; - sinuzită şi astm; - psoriazis, erupţii şi pete pe piele; - arsuri, tăieturi, răni, înţepături de insecte. Cum se folosește planta de Aloe Vera Aloe Vera poate fi folosită cu succes sub formă de: gel, capsule, suc, pudră, tincturi alcoolice şi desigur frunza propriu-zisă din care se extrage gelul ce poate fi aplicat local în caz de arsuri, răni, tăieturi. Aloe Vera poate fi cultivată chiar şi în apartamente unde trebuie expusă la lumină, iar în timpul verii necesită udare din abundenţă. • Uz intern Aloe Vera: întăreşte şi fortifică toate organele şi țesuturile; este un miracol pentru ficat; activează şi stimulează fluxul sanguin şi limfatic, rinichii, vezica biliară, stimulează sistemul imunitar şi întreg tractul digestiv, ameliorează durerile reumatismale, îmbunătăţeşte tonusul psihic, previne îmbătrânirea şi degradarea celulară. • Uz extern Aloe Vera: gelul de Aloe Vera este indicat pentru îngrijirea pielii şi în cazul durerilor articulare sau reumatice. Poate fi folosit în arsuri şi diverse leziuni cutanate, datorită efectului său dezinfectant şi cicatrizant. Se mai poate folosi pe piele și sub formă de praf, compresă, cremă, cataplasme. Are efecte minunate şi ca uz cosmetic în acnee, celulită, căderea părului, păr uscat şi deteriorat, arsuri solare, ten iritat, în igiena orală. Recomandări şi contraindicaţii legate de consumul de Aloe Vera: Sub formă de gel, tratamentul cu Aloe Vera se recomandă în cure de minim două luni. În această perioadă, este indicat să se excludă din alimenta ție ouăle şi lactatele, iar pentru favorizarea procesului de detoxifiere a organismului este important să se consume minim 2,5 l lichide pe zi (apă, ceaiuri de plante, sucuri naturale). Preparatele ce conțin Aloe Vera sunt contraindicate persoanelor cu afec țiuni grave ale sistemului sanguin și inimii, femeilor care prezintă sîngerări uterine și femeilor însărcinate. Înainte de a începe un tratament specific cu Aloe Vera, este recomandat să cere ți îndrumarea unui medic avizat.

Dieta care contrazice toate regulile

dieta Mai puteti citi si: Nu contează doar ce alimente consumaţi sau cum le combinaţi, ci şi în ce ordine le mâncaţi. Alegeţi să consumaţi mai întâi alimente uşoare şi apoi cele grele pentru a preveni blocajele din stomac şi risipa de energie. Ordinea în care consumaţi alimentele la masă are un rol esenţial în procesul de digestie, slăbire şi detoxifiere. Cei mai mulţi oameni consumă alimente de calitate, dar în ordine greşită sau în combinaţii nepotrivite. De exemplu, multe persoane iau micul dejun „ca să aibă energie", deşi nu le este foame şi de obicei, consumă alimente cu mult amidon, cum ar fi cereale sau pâine prăjită cu unt, care se digeră foarte greu. După un mic dejun copios, la gustarea de la ora zece, majoritatea persoanelor aleg fructe care fermentează într-un stomac plin. În această ordine, alimentele formează ambuteiaje, împiedică detoxifierea şi slăbirea. Kimberly Snyder, nutriţionistă şi expertă în înfrumuseţare, propune în cartea sa „Frumuseţe prin detoxifiere", apărută la editura Lifestyle Publishing în colecţia „Citeşte sănătos", un nou plan de alimentaţie care se bazează pe principiul mâncatului de la uşor la greu. Ea recomandă să mâncaţi alimentele uşoare precum fructele şi legumele la începutul mesei, lăsându-le pe cele mai grele, ca peştele sau carnea, la sfârşit pentru a face mâncarea să circule mai repede prin organism. Viteza tranzitului intestinal este foarte importantă deoarece reduce fermentaţia, putrefacţia, gazele şi balonarea. „Fructele trec prin stomac în aproximativ 20-30 de minute, cu excepţia bananelor, cărora le trebuie vreo 45 de minute. Amidonul rămâne câteva ore în stomac, iar proteinele chiar şi mai mult, fiind cele care circulă cel mai încet şi care au nevoie de timpul cel mai lung de digerare. De aceea, este recomandat ca după o masă bogată în proteine, să aşteptaţi trei-patru ore înainte de a consuma un alt grup de alimente", explică nutriţionista Kimberly Snyder. Potrivit noului plan de alimentaţie, micul dejun trebuie să înceapă cu fructe sau cu sucuri naturale din fructe şi legume care conţin mulţi nutrienţi. Dacă mâncaţi pâine prăjită sau cereale după fructe, aceste alimente nu vor împidica fluxul alimentelor uşoare prin organism. Acelaşi principiu este valabil pentru toate mesele zilei.

„La toate mesele, este bine să mâncaţi la început alimentele crude, înaintea celor gătite. Altfel, mâncarea gătită va împiedica digestia crudităţilor care vor fermeta şi vă vor provoca disconfort din cauza gazelor", spune dr. Ann Wigmore. Planul tradiţional de alimentaţie Micul dejun Credinţa populară. Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei şi trebuie să mâncaţi mult ca să aveţi energie toată ziua. Prânz Credinţa populară. Prânzul trebuie să fie masa cea mai copioasă a zilei ca să aveţi timp să ardeţi caloriilor. Cina Credinţa populară. Cina trebuie să fie uşoară pentru că nu este timp destul pentru digerarea hranei. Gustările Credinţa populară. Consumaţi mici gustări de-a lungul zilei, la fiecare câteva ore, pentru a forţa metabolismul să funcţioneze. Noul plan de alimentaţie Micul dejun Noul obicei. Nu mâncaţi până nu vi se face foame. Lipsa senzaţiei de foame înseamnă că organismul nu are nevoie de hrană. Când vi se face foame, alegeţi alimente uşoare, precum fructe şi legume. Prânz Noul obicei. Aveţi grijă la prânz să combinaţi corect alimentele şi să mâncaţi uşor pentru a menţine o digestie optimă pe tot parcursul zilei. Puiul la cuptor cu broccoli, pastele cu verdeţuri şi friptura cu sos uşor de spanac, sunt mâncăruri care combină alimentele în mod corect. Cina Noul obicei. Cine este momentul când puteţi să vă faceţi poftele, dat fiind că toată ziua aţi mâncat corect, permiţându-i organismului să se cureţe. Este important însă să mâncaţi cu trei-patru ore înainte de culcare, pentru a le da timp alimentelor să se digere bine.